LUCRARE DE DIPLOMA

MIOPIA

Coordonator
Elev URSE IONELA- GEORGIANA

PROMOTIA
2016
NOIUNI DE ANATOMIE I FIZIOLOGIA
ANALIZATORULUI VIZUAL

ANATOMIA ANALIZATORULUI VIZUAL

Analizatorul vizual este alctuit din trei segmente :
Segmentul periferic sau receptor care primete excitaiile externe specifice este format
din:

Globul ocular.

Organele anexe ale globului ocular.

1

Globul ocular - formeaz aparatul optic al organului vizual.Are form aproape sferic
i este alctuit din trei tunici suprapuse care formeaza peretele lui.
o tunica extern conjunctiv fibroas.
o tunica mijlocie vascular (UVEE), bogat n pigment.
o tunica intern nervoas, retina.
Tunica extern fibroasa se mparte n dou poriuni inegale:

una posterioar opac, alb-sidefie numita sclerotica,

o poriune anterioara, bombat i transparent numit cornee.

Sclerotica este format dintr-o mpletitur dens de fibre colagene, dispuse radial i
circular care o fac rezistent. Este dur i inextensibil la adult, avnd rol de protec ie.n
grosimea ei se ramific vase de snge i nervi, precum i canalul lui Schlemm, vecin limbului
sclero-cornean care are rol fiziologic n circulaia lichidelor din interiorul ochiului. La polul
posterior sclerotica prezint o poriune perforat numita lama ciuruit,prin care trec fibrele
nervului optic.
Corneea este partea anterioar a stratului fibros. E o membran transparent, mai
subire n poriunea sa mijlocie. Este alctuit din fibre conjunctive colagene a ezate sub
forme de lamele paralele ntre ele i cu suprafaa corneei.Cornea nu posed vase de snge, dar
conine numeroase ramificaii nervoase. Zona de trecere dintre cornee i sclera se numete
limb sclero-corneean.
Tunica mijlocie sau vascular (UVEE), cptuete faa intern a scleroticii pn la un
milimetru de cornee, de unde ea nu se mai continu pe faa posterioar a acesteia ci l-a o
direcie vertical pe axul ochiului i formeaz cu corneea unghiul camerular sau iridocorneean.
Tunica mijlocie este compusa din trei poriuni :

coroida

corpul ciliar

irisul

Coroida este o membran intens vascularizat, ea fiind nveliul hrnitor al globului

ocular. Partea extern adera la sclerotica i este alctuit dintr-o ptur subire conjunctiv
bogat n celule pigmentare, prin care contribuie la formarea camerei obscure.La polul
posterior coroida prezint un orificiu care corespunde lamei ciuruite a sclerpticii, prin care
trec fibrele nervului optic.n poriunea anterioar coroida formeaza corpul ciliar, care este o
formaiune conjuctiv- muscular ce se ntinde pn la rdcina irisului.
2

n grosimea acesteia se gsesc muschiul ciliar format din fibre netede i procesele
ciliare care sunt nite creste formate din ghemuri vasculare, foarte anastomozate ntre ele
cuprinse ntr-un esut conjuctiv n care exista i numeroase celule pigmentare i esut elastic.
Corpul ciliar prin muschiul sau are rol n acomodarea vizual la distan, iar
procesele ciliare secreta umoarea apoas care hrnete esuturile lipsite de vase (corneea i
cristalinul).Tunica intern sau retina este o membran de natur nervoas i cuprinde
receptorii pentru lumin. n faa ei intern prezint dou regiuni importante : papila optic i
pata galben.Papila optic corespunde locului n care se concentreaz fibrele nervoase ce
alctuiesc nervul optic, loc n care nu se gsesc receptori, avnd forma unui disc ovalar sau
circular din centrul cruia pleac vasele centrale ale retinei.Pata galben se afl n locul unde
axul vizual ntlnete retina.n centrul ei se gsete o depresiune n care se afl cele mai multe
elemente receptoare, aici realizndu-se cea mai corect i mai clar imagine a obiectelor
privite.
Irisul este o parte a ochiului, fiind o diafragm opac prevzut cu o deschidere
numit pupil, prin care trec razele de lumin ctrecristalin.

Irisul are pigmeni care dau

culoarea ochilor (albatri, cprui, verzi).Circumferina mare a irisului se continu, la nivelul

limbului corneean i al ligamentului pectinat, cu corpul ciliar.Faa sa posterioar este neagr i
privete faa anterioar a cristalinului.Faa anterioar a irisului prezint proeminene radiare;
culoarea sa variaz individual dup cantitatea de pigment coninut n celulele sale. Irisul se
scald n umoarea apoas i mparte spaiul care conine acest lichid ntr-o camer anterioar
i una posterioar.El conine fibre musculare care alctuiesc un muchi circular, sfincterul
pupilei i un muchi radial, dilatator al pupilei. Irisul este vascularizat de arterele ciliare lungi
i ciliare anterioare, care formeaz la periferia sa un mare cerc arterial.
Retina este alctuit din 10 straturi celulare.

stratul celulelor pigmentare cu capacitatea de a emite pseudopode.

stratul celulelor vizuale constitue unul din elementele receptoare.

Unele trimit spre patura pigmentara prelungiri in forma de bastonase, altele trimit
prelungiri conice, celule cu conuri.Celulele cu bastonase sunt in numar de 25.000 si sunt
celule nervoase modificate; bastonasele contin redospina-pigment fotosensibil cu rol de a
transforma energia luminoasa in impulsuri nervoase.Celulele cu conuri sunt in numar de
7.000.000, conurile permitind vederea diurna colorata, in lumina mai intensa.Stratul
neuronilor bipolari cuprinde neuroni senzitivi periferici, neuronul bipolar reprezentind primul
3

neuron al caii optice.Stratul neuronilor multipolari ale caror dendrite fac o sinapsa cu axonii
neuronilor bipolari, iar axonii lor formind nervul optic. Neuronul multipolar reprezinta al
doilea neuron al caii optice.
Mediile transparente in afara de cornee mai cuprind :

umoarea apoasa

cristalinul,

corpul vitros,ele au rolul de a refracta razele de lumina, deci sunt medii

refringente sau sistem dioptric al ochiului.

Umoarea apoasa, este un lichid clar, incolor, transparent (in cantitate de 0,3-0,4),
secretat de procesele ciliare, de compozitie asemanatoare lichidului cefalorahidian si se
gaseste in spatiul cuprins intre cornee si cristalin,

denumit camera anterioara. Camera

anterioara este mai mare decit cea posterioara care e delimitata anterior de iris, posterior de
cristalin si de ligamentul sau suspensor, periferic de corpul ciliar. Cele doua camere comunica
prin orificiul pupilar prin care trece si umoarea apoasa dintr-o camera in cealalta. Printr-un
canal aflat in grosimea scleroticii numit canalul lui Schlemm, umoarea apoasa este
eliminata continuu in venele scleroticii.
Cristalinul este o formatiune leticulara biconvexa asezata posterior irisului fiind
cuprinsa intr-o capsula conjuctiva ale carei margini sunt fixate prin ligamentul suspensor
(zonula Zinn) de procesele ciliare. La rindul lor procesele ciliare actionate de muschiul
ciliar.Corpul vitros este o substanta transparenta gelatinoasa secretata de procesele ciliare
fiind invelit intr-o membrana subtire numita hialoida si ocupa tot spatiul cuprins intre
cristalin si peretele globului ocular, numit camera posterioara.
Organele anexe ale globului ocular.
Situate in imediata vecinatate a globului ocular se impart in doua categorii:

organe de miscare motilitate

organe de protectie

Organele de miscare sunt reprezentate de muschii externi ai globului ocular-4 drepti si

2 oblici. Ei rotesc ochiul in toate directiile. Cei patru muschi drepti se insera cu un capat pe
sclerotica iar cu celalalt capat de un inel fibros (tendonul lui Zinn) de pe fundul orbitei, iar cei
doi muschi oblici cu un capat pe oasele ce alcatuiesc orbita si cu celalalt capat pe sclerptica.
Organele de protectie sunt : sprancenele,

pleoapele,

conjunctiva si aparatul

lacrimar.Sprancenele sunt formatiuni musculo-cutanate acoperite de peri, care au rol de a opri

sudoarea sa curga in ochi.Pleoapele sunt doua pliuri tegumentare, in grosimea carora se afla o
4

membrana rigida, iar pe margine prezinta niste peri numiti cili (gene) ce retin particulele de
praf. La baza cililor se gasesc glande sebacee modificate ce secreta o grasime care unge cili si
impiedica scurgerea lacrimilor
Conjunctiva este o membrana subtire si transparenta care captuseste fata interna a
pleoapelor si fata anterioara a globului ocular pana la periferia corneei, de unde se continua
cu epiteliul anterior al acesteia.
Aparatul lacrimal se compune

din: glanda lacrimala si caile lacrimale.Glanda

lacrimala de marimea unei migdale, de structura tubulo-acinoasa este asezata in partea

superioara si laterala a orbitei. Secreta lacrimile care se elimina prin mai multe canalicule pe
suprafata globului ocular.Caile lacrimale sunt doua canalicule asezate in grosimea celor doua
pleoape si conduc lacrimile din fundul de sac connjunctival superior situat in unghiul
intern al orbitei; de aici prin canalul lacrimo-nazal, lacrimile sunt eliminate in fosele nazale.
Secretia lacrimala prin clipire indeparteaza particulele straine care ajung pe cornee si prin
stratul fin ce acopera conjunctiva si corneea se mentine permanent umezeala lor.Segmentul de
conducere al ochiului este reprezentat prin calea optica. Aceasta incepe chiar de la retina unde
se gasesc primul si al doilea neuro bi-si multipolar. Axonii celui de al doilea neuron intra in
alcatuirea nervului optic.
Cei doi nervii optici, dupa ce intra in cutia craniana prin orificiul cranian al gaurii
optice, se intalnesc(deasupra hipofizei) dand nastere unei incrucisari care se numeste chiasma
optica. La nivelul acesteia fibrele care vin din jumatatea nazala a retinei se incruciseaza
(fibrele interne), cele externe continuandu-si drumul.
Dincolo de chiasma, calea de conducere se continua sub numele de tracturi optice,
fiecare tract constituind fibre nervoase de la ochiul de aceasi parte si fibre de la ochiul de
partea opusa. Aceste fibre la un nucleu special din talamus unde fac sinapsa cu cel de-al
treilea neuron al caii optice. Axonii acestui ultim neuron se indreapta spre scoarta cerebrala si
se termina in lobul occipital unde se afla segmentul central.
Segmentul central sau cortical (de perceptie) este reprezentat de aria vizuala care se
gaseste la lobul occipital, in jurul scizurii calcarine, campurile 17-18-19 Brodman. Aici are
loc procesul de transformare a excitatiei luminoase in senzatie vizuala.
FIZIOLOGIA ANALIZATORULUI VIZUAL

Simtul vederii ne permite sa recunoastem obiectele care ne inconjoara, sa apreciem

calitatile lor, forma, marimea, culoarea, luminozitatea, mobilitatea ca si distanta care ne
separa de ele si distanta dintre obiecte.
Procesul prin care se realizeaza vederea cuprinde urmatoarele etape succesive :

Formarea imaginii pe retina, prin intermediul unui sistem dioptic, in care

cristalinul indeplineste rolul unei lentile biconvexe.

Stimularea celulelor receptoare din retina, sensibile la lumina, deci a celulelor

cu conuri si a celor cu bastonase. Deosebirile de comportament a bastonaselor
le revine rolul principal in vederea nocturna, monocromatica, iar conurilor in
vederea diurna, cromatica.

Reprezentarea imaginii la nivelul scoartei cerebrale :

imaginea reala

si

rasturnata, formata pe retina este proiectata prin intermediul caii optice spre
aria vizibila din regiunea occipitala. Aceasta are o cito-arhitectonica speciala,
de unde si denumirea de arie striata. Retina se proiecteaza punct cu punct in
aria striata. Fibrele corespunzatoare din pata galbena au in zona vizuala un
teritoriu mult mai mare comparativ cu restul retinei. Din cauza incrucisarii
partiale cu chiasma optica,

fibrele fiecaru ia din cei doi nervi optici se

proiecteaza pe ambele emisfere. Datorita acestui fapt excitatiile culese de cele

doua retine ajunse in emisferele cerebrale printr-un fenomen de fuziune
corticala duc la formarea unei singure imagini care este in vederea binoculara
(ambii ochi fixeaza acelasi punct).

Miopia reprezinta o tulburare de refractie a globului ocular, caracterizata prin faptul ca

imaginea obiectelor privite este focalizata in fata retinei - un dezechilibruintre puterea
sistemului de lentile ocular si lungimea axului anteroposterior al globului ocular, sau altfel
spus, un exces de convergenta (in mod normal, imaginea obiectelor este focalizata pe retina,
intr-o zona de acuitate vizuala maxima, denumita pata galbena).
Corneea si cristalinul reprezinta cele doua medii refractive ale globului ocular; dintre aceste
componente, corneea contribuie cel mai mult la formarea imaginii obiectelor privite, la
nivelul retinei.

Daca axul anteroposterior al globului ocular este prea scurt, imaginea obiectelor se va
forma in spatele retinei, situatie patologica, care se insoteste de scaderea acuitatii vizuale aceasta situatie mai este denumita si hipermetropie.

Daca axul anteroposterior al globului ocular este prea lung, puterea refractiva a
dioptrului ocular (sistemul de lentile al ochiului uman) nu va fi suficienta, iar imagina va fi
focalizata inaintea retinei - aceasta tulburare refractiva este denumitamiopie si este de
asemenea insotita de scaderea acuitatii vizuale.

Acuitatea vizuala se refera la capacitatea unei persoane de a distinge detalii fine ale
obiectelor pe care le priveste. O alta cauza de afectare a acuitatii vizuale o
reprezinta astigmatismul; astigmatismul este tot o tulburare de refractie, cauzata de
asincronismul refractiv dintre cornee si cristalin. Din fericire, aceste tulburari de refractie pot
fi corectate prin purtarea de lentile aeriene, lentile de contact sau cu ajutorul chirurgiei
refractive.
Pacientul miop vede cu claritate obiectele care se afla in apropierea ochiului, insa atunci
cand priveste la distanta, vederea sa este incetosata; aceasta se intampla deoarece fie axul
globului ocular este prea lung, fie suprafata anterioara a corneei este prea curbata. La polul
opus se afla tulburarea de refractie denumita hipermetropie - corneea este prea aplatizata
sau axul anteroposterior al globului ocular este prea scurt, imaginarea formandu-se in spatele
retinei. Miopia poate fi corectata prin purtarea de lentile divergente (aceste lentile
deplaseaza imaginea formata din fata retinei, chiar pe retina).
Dioptrul ocular (mediile transparente si refringente ale globului ocular) este constituit din:

cornee
umoare apoasa
cristalin
corpul vitros.

Dintre acestea, capacitatea refractiva a cristalinului (lentila biconvexa) se poate modifica in

timpul procesului de acomodare (fenomen ce consta in modificarea curburii cristalinului,
pentru a permite focalizarea imaginilor pe retina, atunci cand obiectele sunt aduse la o distanta
mai mica de 6 metri de globul ocular). In ansamblu, dioptrul ocular poate fi comparat cu
o lentila convergenta cu puterea de 60 dioptrii (corneea avand circa 40 D, iar cristalinul
circa 20 D).
In mod normal, cristalinul si corneea functioneaza precum lentilele unei camere foto,
sincronizandu-se pentru a permite formearea pe retina a celei mai bune imagini (este vorba de
o imagine clara a obiectelor privite de aproape sau de la distanta). Pupila este asemenea unui
diafragm si are rolul de a regla cantitatea de lumina care ajunge la nivelul retinei. Retina
reprezinta componenta globului ocular, cu rol in transformarea stimulului luminos in
impulsuri nervoase, ce vor fi transmise pe calea nervului optic pana la nivelul cortexului
vizual (regiunea occipitala), generand astfel senzatia luminoasa.
Pacientul cu miopie are vederea la distanta incetosata pentru ca imaginea (care se formeaza
inaintea retinei) trimite pe retina doar un con de lumina (cerc de difuziune). Frecventa miopiei
in populatia generala variaza foarte mult in functie de varsta pacientilor:

statistic, aproape 5% dintre nou-nascuti sufera de miopie congenitala (miopie

prezenta inca de la nastere);

mult mai frecvent, miopia afecteaza populatia adulta - aproape o treime dintre adulti
prezinta miopie.

Printre tarile cu cea mai ridicata prevalenta a cazurilor de miopie, putem enumera: China,
India, Malaezia si Marea Britanie. Recent au fost realizate studii in care a fost demonstrata
legatura dintre incidenta crescuta a cazurilor de miopie si nivelul de educatie al
populatiei studiate: cu cat preocuparile intelectuale ale unei populatii sunt mai intense, cu atat
mai frecvente sunt cazurile de miopie. Miopia afecteaza din ce in ce mai mult tarile din
Europa de Vest; in ultimii 20 de ani, numarul cazurilor de miopie la copii s-a dublat.

Patogenie si cauze
Factorul genetic joaca un rol foarte important in aparitia miopiei; miopia este cu atat mai
frecventa cu cat unul sau ambii parinti sunt miopi. Mediul in care persoana respectiva traieste
si isi desfasoara activitatea reprezinta de asemenea un factor determinant in aparitia miopiei
(exista areale geografice in care numarul cazurilor este alarmant). Numarul cazurilor de
miopie se coreleaza strans cu numarul de ore pe care indivizii unei populatii il petrec in fata
calculatorului sau citind de aproape - cu cat efortul vizual este mai intens, cu atat mai
solicitata va fi musculatura globului ocular. Iluminarea slaba a locului de munca faciliteaza si
ea aparitia miopiei. Asadar, pentru ca miopia sa apara este nevoie de un teren genetic
predispozant, la care concura anumiti factori de mediu (precum cei enumerati mai sus).
De asemenea, miopia poate aparea secundar altor boli si sindroame:

hipertensiune arteriala
diabetul zaharat necontrolat
sindromul Marfan
sindromul Down
homocistinurie
ectopia lentis
sindromul Turner
sindromul dispersiei pigmentilor.

Daca in miopia simpla putem vorbi despre un viciu de refractie pur - asincronism intre
lungimea axului anteroposterior al globului ocular si puterea refractiva a dioptrului ocular
(cornee, cristalin), in miopia degenerativa este vorba despre leziuni ale globului ocular,
induse genetic, care determina alungire progresiva a axului antero-posterior si implicit
scaderea marcanta a acuitatii vizuale. Oricare ar fi tipul de miopia prezenta la un pacient,
focarul de formare al imaginii (locul in care lumina refractata de cornee si cristalin se strange)
este plasat inaintea retinei. Ca o curiozitate, o alungire a globului ocular axial sau
anteroposterior cu doar 1 milimetru va determina o crestere a gradului de miopie cu cel putin
3 dioptrii.
Semne si simptome
Din punct de vedere clinic putem vorbi despre trei categorii de miopie:

miopia simpla sau miopia scolarului (tulburare de refractie)

miopia degenerativa sau miopia forte
miopia maligna.

Miopia mai poate fi clasificata in functie de valorea dioptrica:

miopia mica - pana la 3 dioptrii;

miopia medie - 4/6 dioptrii;

miopia mare - peste 6 dioptrii,

sau dupa mecanismul de aparitie:

miopia axiala
miopia de curbura
miopia de indice - este vorba de indicele de refractie.

Miopia axiala apare atunci cand lungimea axului anteroposterior al globului ocular este mult
crescuta fata de normal, in timp ce puterea de refractie a dioptrului ocular se pastreaza in
limite normale. Miopia de curbura apare atunci cand curbura fetei anterioare a corneei sau a
cristalinului este mult accentuata.Miopia de indice se datoreaza modificarii indicelul de
refractie al cristalinului (care este mult crescut), secundar unor boli (diabet
zaharat, cataracta nucleara) sau ca urmare a consumului unor medicamente (chimioterapice).
Miopia simpla apare de obicei in prima copilarie (5-10 ani), de aceea mai este cunoscuta si
sub denumirea de miopia scolarului. Scolarul apropie din ce in ce mai mult privirea de
caiet, acesta nu mai vede bine la tabla si solicita mutarea sa cu cateva banci mai in fata. De
asemenea, el nu mai vede bine scrisul de la televizor si tinde tot mereu sa se apropie cu
privirea de el. Miopia scolarului este un viciu de refractie pur, care se datoreaza lipsei de
corelatie dintre lungimea axului anteroposterior al globului ocular si puterea refractiva a
dioptrului ocular (exces de convergenta). In rest, elementele globului ocular sunt normal
constituite. Factorul ereditate joaca un rol important in aparitia miopiei simple, la care se
supraadauga factorul comportamental declansator. Din cauza excesului de convergenta,
imaginea obiectelor privite se formeaza in fata retinei; apropierea obiectelor de ochi este
urmata in mod firesc de deplasarea focarului catre retina si de perceperea unei imagini mai
clare. Miopii au o vedere neclasa la distanta, aceasta deoarece globul ocular nu detine un
mecanism compensator asa cum se intampla in cazul hipermetropiilor. Pentru o persoana cu
miopie, vederea de aproape nu necesita un efort excesiv in ceea ce priveste acomodatia - de
obicei miopii prefera meseriile care implica utilizarea vederii de aproape: ceasornicar, bijutier.
Persoanele cu miopie simpla relateaza:

scaderea acuitatii vizuale pentru distanta si chiar cefalee (dureri de cap);

vederea la distanta poate fi imbunatatita prin micsorarea fantei palpebrale (inchiderea
partiala a ochilor);

cu cat valoarea dioptrica a miopiei este mai mare, cu atat mai scazuta este acuitatea
vizuala pentru distanta.
Miopia scolarului debuteaza in copilarie, insa din fericire ea se stabilizeaza la varsta
adolescentei (in jur de 18 ani); sarcina poate conduce la agravarea acestei forme de miopie.
Notam faptul ca, atunci cand miopia debuteaza precoce in copilarie, cel mai probabil ca ea va
evolua pe o perioada mult mai mare de timp.
9

Persoanele care sufera de miopie simpla sunt supuse riscului de a dezvolta strabism
divergent (din cauza efortului de acomodatie minim). Popular, strabismul mai este cunoscut
si sub denumirea de privire incrucisata. Daca a debutat in copilarie, de obicei miopia
scolarului are o evolutie lent-progresiva (1-2 dioptrii), pana la varsta adolescentei; atunci cand
s-a stabilizat, in foarte rare cazuri miopia simpla depaseste 6 dioptrii (dioptria reprezinta
unitatea de masura a puterii unei lentile).
Celelalte tipuri de miopie sunt mult mai rar intalnite (miopia degenerativa, miopia
maligna). Ele se datoreaza mai ales unor importanti factori genetici, care concura la aparitia
unor anomalii congenitale ale globului ocular (axul anteroposterior al globului ocular se
alungeste progresiv). Adesea este vorba despre o tulburare de refractie accentuata (de peste
-10 dioptrii), prezenta inca de la nastere, care progreseaza odata cu maturarea organismului
(chiar si pana la -30 dioptrii). Desi mecanismele miopiei degenerative sunt incomplet
elucidate, s-a observat cum tunicile globului ocular sufera un deficit de structura. Miopia
degenerativa sau forte poate debuta precum o forma de miopie simpla, insa evolutia acesteia
este mult mai alerta.
Pacientul acuza grave tulburari ale acuitatii vizuale, vederea neputand fi corectata pe deplin
cu ajutorul lentilelor aeriene; de asemenea, se constata o reducere a campului vizual si
alterarea simtului cromatic (mai ales pentru culoarea albastra). Odata cu evolutia leziunilor
degenerative se remarca si scaderea progresiva a acuitatii vizuale.
Miopia degenerativa mai este cunoscuta si sub denumirea de miopia forte; ea poate
conduce la aparitia unor complicatii nedorite: cataracta (destul de frecventa, are o evolutie
lenta), luxatii ale cristalinului (spontane sau aparute in urma unui traumatism al globului
ocular) si dezlipirea de retina (cel mai frecvent sesizata - cauzata de fenomenele degenerative
de la nivelul globului ocular - este o complicatie foarte grava). Miopia forte se poate asocia cu
malformatii genetice ale globului ocular, cutoxoplasmoza si cu glaucomul cu unghi deschis
(incercarea de tratare a glaucomului poate conduce la agravarea miopiei degenerative si la
scaderea si mai accentuata a acuitatii vizuale).
Diagnostic
Pentru diagnosticul formelor de miopie simpla (miopia scolarului) se va urmari evaluarea
viciului de refractieprin metoda denumita refractometrie, precum si
realizarea diagnosticului diferential, prin excluderea altor forme de miopie:

miopia pilotilor de supersonice

miopia nocturna
miopia de curbura
miopia de indice.

Refractia oculara poate fi apreciata utilizand metode subiective sau obiective. Ca si metoda
obiectiva, putem utiliza refractometrul. Astfel se poate determina refractia dioptrului ocular
pe cele doua meridiane principale, precum si inclinatia precisa a acestor meridiane; acest
aparat se bazeaza pe proiectia unor imagini si pe studiul luminii reflectate de catre retina
pacientului examinat.

10

Miopia degenerativa poate fi diagnosticata prin examen oftalmoscopic (examinarea

fundului de ochi), care sa permita aprecierea statusului retinei, vaselor si nervului optic, cand
examinatorul va identifica la nivelul retinei, o formatiune denumita conus miopic (cu
aspect de semiluna de culoare alba). Aceasta formatiune apare ca urmare a distensiei
structurilor globului ocular. Odata cu evolutia leziunilor, la nivelul polului posterior al
globului ocular vor aparea multiple hemoragii maculare, care pot fi sesizate cu usurinta la
examenul oftalmoscopic.
De asemenea, la nivelul maculei (zona de acuitate vizuala maxima de la nivelul retinei),
putem observaregiuni hiperpigmentate, ce apar ca urmare a resorbtiei unor mici hemoragii.
Ulterior, zonele hiperpigmentate vor alterna cu cele depigmentate, in timp ce reteaua de vase
retiniene devine foarte vizibila. Corpul vitros este si el afectat - apare o lichefiere precoce a
vitrosului. Ca si complicatii ale miopiei forte (degenerative), se pot instala cataracta,
glaucomul cu unghi deschis, dezlipirea de retina.
Pe langa aceste modificari obiective ale structurilor globului ocular, se constata scaderea
marcata a acuitatii vizuale, acuitatea vizuala neputand fi corectata pe deplin prin purtarea
ochelarilor. De asemenea, pacientul prezinta grave deficite in ceea ce priveste vederea
nocturna (acesta are o acuitate vizuala foarte scazuta in amurg); un miop trebuie depistat
precoce prin testari de rutina. Se recomanda ca persoanele cu miopii grave sa evite
conducerea automobilelor.
Tratament
Miopia scolarului (simpla) poate fi corectata cu ajutorul ochelarilor, al lentilelor de contact
sau apeland la chirurgia refractiva. De obicei, sunt preferati ochelarii culentile
divergente (cea mai mica lentila divergenta care ofera cea mai buna acuitate vizuala). Odata
cu avansarea miopiei lentilele trebuie schimbate, dupa realizarea unui nou consult
oftalmologic. Lentilele au rolul de a corecta viciul de refractie, insa ele nu pot opri evolutia
bolii.
Metoda chirurgicala a miopiei simple poarta numele de fotokeratectomie (PRKsau LASIK);
practic, este vorba de utilizarea unui fascicul laser cu ajutorul caruia se aplatizeaza fata
anterioara a corneei (remodelarea acestei suprafete). Metoda chirurgicala cu laser are cele mai
bune rezultate in cazul miopiilor simple cenu depasesc 8 dioptrii, insa noile lasere pot
corecta pana la 11-12 D.
In ceea ce priveste miopia forte (degenerativa), terapia urmareste atat imbunatatirea acuitatii
vizuale, cat si oprirea leziunilor degenerative ale bolii. Tulburarea de refractie in cazul miopiei
degenerative nu poate fi corectata pe deplin cu ajutorul lentilelor divergente; pentru a obtine
o vedere binoculara mai buna, de obicei se realizeaza o subcorectie cu maxim 3
dioptrii. Lentilele de contact sunt mult mai costisitoare, insa ele au avantajul ca largesc
limitele campului vizual si permit o mai buna acuitate vizuala.
Tratament chirurgical
Tratamentul chirurgical al miopiei degenerative se poate realiza prin implant de cristalin
artificial, dupa ce a fost inlaturat cristalinul nativ. Aceasta metoda nu este lipsita de riscuri,
posibilele complicatii care pot aparea in urma implantului de cristalin fiind glaucomul sau
cataracta.
11

Din nefericire, nu exista un tratament cert fundamentat stiintific, care sa permita oprirea din
evolutie a miopiei forte.
Chirurgia miopiei, include urmatoarele procedee:
Keratotomia radiala este un procedeu prin care se urmareste realizarea unor incizii radiale
(in forma de stea), la nivelul fetei anterioare a corneei. Rolul acestor incizii este de a permite
relaxarea curburii corneene si implicit scaderea puterii refractive, sub actiunea presiunii
intraoculare. Este un procedeu destul de raspandit in sectiile de oftalmologie, iar cele mai
bune rezultate s-au obtinut pentru miopiile ce nu depaseau 5 dioptrii.
Keratomileusis miopic este un procedeu utilizat pentru corectarea miopiilor degenerative
care consta in excizarea, aplatizarea si ulterior reimplantarea portiunii anterioare a corneei
(autogrefa). Este un procedeu destul de costisitor, insa poate fi utilizat chiar si pentru
corectarea miopiilor de circa 16 dioptrii.
Keratectomia fotoreactiva (procedeul LASIK) este metoda chirurgicala realizata cu
ajutorul laserului, cand se urmareste remodelarea fetei anterioare a corneei, pe o grosime de
cativa microni. Acest procedeu permite corectarea miopiilor de maxim 12 dioptrii (in functie
de grosimea corneei); procedeul poate fi utilizat si pentru tratamentul hipermetropiei, insa cu
o limita maxima de 6 D.
Implantele Fakice reprezinta implantarea unui cristalin artificial in camera anterioara sau
in camera posterioara a globului ocular, pastrand cristalinul natural pe loc. Se adreseaza
pacientilor cu miopii extreme, de peste 12 dioptrii sau celor a caror cornee nu suporta un
tratament laser.
Colagenoplastie (scleroplastie) este un procedeu care consta in introducerea de colagen in
spatele globului ocular, cu rolul de a stopa alungirea axului anteroposterior. Injectarea
colagenului stimuleaza cresterea si dezvoltarea celulelor de la nivelul sclerei si implicit
consolidarea tunicilor globului ocular.
Ca o alternativa pentru tratamentul miopiei, au fost elaborate o serie de scheme terapeutice
care urmareau realizarea unor exercitii oculare. Din nefericire aceste teorii nu sunt suficient
de bine fundamentate stiintific pentru a putea fi aplicate pe scara larga, iar rezultatele obtinute
nu sunt spectaculoase.
Pentru a preveni miopia se recomanda utilizarea ochelarilor de citit, a picaturilor oculare,
dar si realizarea cat mai multor activitati in aer liber, evitand astfel suprasolicitarea vizuala,
atat de des intalnita in zilele noastre (munca de birou, munca in exces in fata computerului).
Mai mult decat atat, exista studii care atesta faptul ca lumina naturala joaca un rol important
in prevenirea si stoparea evolutiei miopiei.

12

Structura si functionarea cabinetelor/atelierelor de optica medicala Avand in vedere Legea nr.

95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii cu modificarile si completarile ulterioare, a OG
nr 124/1998 privind organizarea si functionarea cabinetelor medicale si a ordinului 1338/2007
trebuie tinut cont ca exista o anumita structura de functionare si organizare ce trebuie
respctata. Infiintarea cabinetelor/atelierelor de optica medicala se realizeza in urma constituirii
uui dosar ce cuprinde urmatoarele dovezi : -autorizarea sanitara de functionare -autorizare de
libera practica a personalului medical, inclusiv a optometristilor -certificat de aviz din partea
Colegiului Medicilor -conventii asociere (daca este cazul) -certificate de inmatriculare si
inregistrare fiscala -dovada detinerii spatiilor de functionare -alte acte doveditoare Din punct
de vedere al structurii spatiilor si al circuitelor functionale ele pot suferi modificari pentru
adaptarea cat mai judicioasa a activitatilor efectuate, cu respectarea prevederilor legale
privind siguranta in constructii. Spatiile vor avea in componenta: - Sala/spatiu de asteptare Sala/spatiu de prezentare si comercializare/receptie - Sala/spatiu de examinare oculara Sala/spatiu de executare a ochelarilor, intretinere sau repararea acestora - Spatiu de depozitare
- Spatiu cu destinatie vestiar personal - Grup sanitar Colegiul UCECOM Spiru Haret
Bucureti 7 Organizarea spatiilor de regula respecta organizarea in sistem inchis (fiecare
activitate se desfasoara in spatii separate) sau semideschise/combinate (o parte din activitati se
pot amplasa in aceeasi incapere nefiind separate) in functie de activitatea prestata si conditiile
ergonomice de lucru. De asemenea trebuie avute in vedere caile de acces a persoanelor cu
handicap locomotor conform legislatiei in vigoare. Se recomanda folosirea de paviment in
incaperile de examinare, respectiv executare ochelarilor, a materialelor lavabile, rezistente la
actiunea substantelor chimice, negeneratoare de fibre, particule aflate in suspensie in aer, fara
asperitati sau din materiale care sa retina praful. Trebuie respectate un minim de norme de
igiena sanitara: Asigurare cu apa potabila Racordarea la reteaua de canalizare
Deseurile rezultate in urma activitatilor colectate, depozitate, evacuate conform legislatiei
Asigurarea unui microclimat corespunzator, conditii ergonomice si de lucru specifice Conditii
ergonomice si tehnice de lucru la locul de munca Ambianta fizica se refera la factori fizici ca:
microclimatul, zgomotul, iluminatul, coloritul incaperilor si mobilierului, echipamentului de
lucru si protectie, vibratii, praf, etc Microclimatul constituie o grup a factorilor fizici din
ncperile i zonele de lucru, din care fac parte : o Temperatura aerului trebuie s fie trebuie s
fie de 18-20 0 C., diferena dintre temperatura exterioar i interioar nu trebuie s depeasc
mai putin de 4 grade Celsius, iar temperatura:-munc fizic grea 15-170 C , manual uoar
18-210 C, intelectual 21-230 C o Umiditatea normal 50-70%. o Micarea aerului 2 m/s. 9
Msuri necesare pentru respectarea principiilor i cerinelor ergonomice ale muncii :
-modificarea procesului tehnologic sau a utilajului; ventilarea general, parial, local sau
combinat; izolarea spaiului de lucru i amenajarea de spaii speciale pentru repaus n
condiii climatice normale Iluminatul poate fi natural i artificial, cel natural are avantajul c
nu obosete vederea iar cel artificial se face cu ajutorul becurilor simple si corpurilor de
iluminat trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii:sa asigure un nivel suficient de
iluminare sa creeze o repartizare uniforma a luminii, schimbarea tuburilor fluorescente cu
cele economice,descarcari in gaze care asigura lumina apropiata de cea naturala. Culoarea
este cu att mai cald, cu ct se apropie de rou i cu att mai rece, cu ct este mai dominant
albastr; culorile nchise au efect depresiv, descurajant, negativ i dau senzaia de apsare;
rosul este un stimulator general psihomotor, galbenul da senzatia de caldura si intimitate,
portocaliul este optimist si stimulator emotiv, verdele exprima siguranta, meditatie,echilibru,
albastrul favorizeaza concentrarea si dezinhibarea, negrul determina depresie si neliniste iar
albul sobrietate, liniste si inocenta) Zgomotul este un factor nociv, frecvent ntlnit ntr-o serie
de activiti industriale, cum sunt pilirea i tierea metalelor, nituirea, perforarea cu ajutorul
13

compresoarelor, ncercarea motoarelor etc zgomotul intens peste 90dB este periculos poate
duce la aparitia surditatii si hipoacuziei si poate fi influentat de frecventa, durata si distributia
in timp si spatiu Colegiul UCECOM Spiru Haret Bucureti 8 un zgomot mediu ca
intensitate intr-o sala de lucru este de 50-60 dB sau soneria unui telefon 75 dB 9 Msuri
necesare pentru respectarea principiilor i cerinelor ergonomice ale muncii Limitarea
nivelului sonor se realizeaza prin soluii tehnice silenioase: perei fonoizolani, atenuarea
propagrii zgomotului de la surs prin ecrane de protecie , amplasarea raional a surselor de
zgomot n cldiri sau ncperi separate , utilizarea echipamentelor individuale de protecie
(antifoane interne sau externe cti de protecie), perei, planee, plafoane din materiale
fonoabsorbante, control ORL periodic. Conditiile si principiile ergonomice de lucru specifice
se refera la faptul ca in cabinetele /atelierele de optica medicala trebuie armonizate toate
elementele locului de munca: echipamente/masini/unelte/scule de lucru- mobilierlentile/rame/monturi/accesoriiangajati-surse de energie/apa,etc care sa permita lucratorilor
desfasurarea activitatilor specifice cu minim de consum si energie fizica/intelectuala, cu
senzatia de buna stare fiziologica si in conditii de sanatate si securitate optime. Deoarece in
asemenea spatii activitatea de baza este de prestari de servicii, in conditiile unei productii
unicat/individuale locurile de munca pot fi individuale sau colective, unde se desfasoara
procese manuale/mecanizate automatizate, cu activitati de productie sau de servire.
Enumeram cateva din principiile de baza ergonomice: - Dotarea tehnica si organizatorica a
locurilor de munca. prin dotare tehnica intelegem asigurarea locului de munca cu utilaj de
performante dotarea organizatorica presupune asigurarea cu mobilier de productie,
mijloace de schimb informational, semnalizare si control, etc. - Planificarea locurilor de
munca consta in amplasarea rationala a echipamentului in asa fel ca deplasarile in cadrul
locului de munca sa fie de o durata si distanta cit mai mica. Astfel se va respecta principiul
economiei miscarilor. -Optimizarea conditiilor de munca si de mediu: economia miscarii ce
permite scutirea angajatului de efort inutil, de indepartarea in timp a senzatiei de oboseala si
mentinerea la un nivel satisfacator a disponibilitatii de lucru: o Executarea concomitenta a
activitatilor de supraveghere pasiva a functionarii utilajelor (desfasurarii proceselor) si
activitatii manuale. o Executarea concomitenta a activitatii manuale cu ambele maini. o
Deplasarile pot fi reduse prin planificarea corecta a locului de munca, alegerea adecvata a
amplasarii utilajelor va permite micsorarea traiectoriei de deplasare o Folosirea fortei
gravitationale o Pe suprafata de lucru sa se mentina numai materialele si dispozitivele care se
utilizeaza in ziua respectiva. o Sa existe un loc definit si permanent pentru toate materialele. o
Materialele si instrumentele utilizate mai des se vor amplasa mai aproape, mai rar - mai
departe de punctul de utilizare. o Cutiile si containerele de alimentare prin gravitatie sa ofere
materialele aproape de punctul de utilizare. o Sa se asigure conditii pentru perceperea vizuala
satisfacatoare, folosind iluminatul local. o Inaltimea locului de munca si a scaunului sa
permita alterarea pozitiilor in picioare si sezand. Colegiul UCECOM Spiru Haret Bucureti
9 o Sa fie redus la minim numarul si varietatea echipamentelor si instrumentelor folosite o Sa
se asigure fiecarui muncitor mobilierul necesar proiectat din punct de vedere ergonomic o
Regimul de munca si odihna:se estimeaza normativul de timp pentru odihna prin repartizarea
acestuia sub forma de micropauze pe parcursul schimbului. In asa fel, se poate mentine la un
nivel suficient productivitatea si disponibilitatea de lucru a executantului Pentru exemplificare
prezentam o varianta de organizare si prezentare a unui cabinet de optica medicala: 9 Obiectul
activitatii: promovarea si comercializarea produselor optice de tipul ramelor (vedere, soare),
lentile (dioptrice, contact, cosmetice), montaj ochelari, accesorii, prescriptii oftamologice de
retete de ochelari 9 Angajati: medic oftamolog, opticieni, optometristi, alte categorii (personal
financiar-contabil, aprovizionare, curatenie,etc) 9 Serviciul oftamologie: un cabinet dotat cu
aparatura specifica/computerizata (trusa lentile, ochelar de proba reglabil, proiector, foropter,
tensiometru non-contact, combina oftamologica, autorefractrometru, biomicroscop,
14

tonometru, autolensmetru, trusa lentile contact unica folosinta,combina, oftalmoscop, etc)

deservit de doctorul oftamolog 9 Serviciul de optica medicala: in laborator/atelier dotat cu
echipamente specifice ( aparat slefuit si centrat lentile, masina polisat, masina gaurit,
autolensmetru, contrafatet, fon monturi, set clesti cambrare, set accesorii service,
densiometru, frontifocometru, sistem de prelucrare pe contur, etc) deservite de optician si
optometrist 9 Serviciul de consiliere si comercializare/distributie al produselor si lucrarilor
executate : sala de asteptare/primire dotata cu vitrine de prezentare, materiale promotionale,
computer, oglinzi, etc deservit de optometrist sau lucrator comercial specializat/agent vanzaride multe ori denumirea consacrata este magazin de optica medicala 9 Serviciul
aprovizionare-depozitare: poate fi in cadrul laboratorului/atelierui optica sau separat dotat cu
dulapuri/spatii pentru depozitare, computer 9 Activitati de baza specifice domeniului: Montarea ochelarilor cu lentile aeriene din diferite materiale(sticla, policarbonat, plastic,etc)
monofocale/bifoclae/progresive,etc, tratate antireflex/UV/filtre/polarizate/fotocromat cu rame
din plastic/metalic/pe fir/cu capse,etc - Reparatii rame (indreptare, schimbare brate, ajustare,
personalizare, montare pernute, sudare in puncte, inlocuire suruburi sau/si fir,etc) - Curatare
rame (ex US) - Examinari oculare 9 Activitati auxiliare/conexe - Comercializarea produselor
si serviciilor: cuprinde activitati de primirea a comenzilor, intocmirea documentelor necesare
comercializarii, livrarea produselor/prestarea serviciilor - Stabilirea resurselor necesare:
pentru lentile, monturi, substante lucru, echipamente, masini, aparate, instrumente de
lucru,accesorii Colegiul UCECOM Spiru Haret Bucureti 10 - Aprovizionarea cu resurse:
calculul si stabilirea necesarului de resurse (pe baza comenzilor si selectiei ofertelor
producatorilor), determinarea normelor de consum, incheierea contractelor cu producatorii,
deplasari externe si interne, asigurarea stocurilor - Depozitarea: receptia resurselor, stocare,
eliberarea la cerere/nevoie - Financiar-contabila: obtinerea si folosirea rationala a mijloacelor
financiare, inregistrarea si evidenta contabila a resurselor - Consilierea clientilor, realizarea
bazelor de date ale acestora - Asigurarea service-ului ochelarilor Programul de lucru al
comercilizarii produselor si serviciilor, consiliere si asigurarea service-ului poate coincide cu
cel al atelierului/executiei ochelarilor si uneori cu cea a examinarilor oculare (mai redus si in
anumite zile). In functie de disponibilitatea proprie a resurselor, programul de lucru poate fi
de 8-10 ore /zi 5-7 zile/saptamina. De regula activitatile se programeaza si planifica in functie
de comenzile clientilor. Din cauza specificului activitatii de optica medicala si optometrie
(productie unicat, echipamente si lucratori specializati) organizarea si planificarea activitatilor
se face variat si in functie de disponibilitatea personalului, spatiul de lucru- ambient, dotare,
amplasare, de influente economice obiective.

15

Materiale specifice monturilor de ochelari a) Materiale plastice Materialul plastic poate fi

natural sau sintetic. Produsele din materiale plastice au urmtoarele proprieti comune: toate
sunt formate din material organic asociat cu produse vegetale sau animale (lapte, fina,
bumbac). Materialul plastic sintetic se clasific n dou grupe: termoplast i termorigid: materialele termoplaste pot fi modelate prin nclzire, fr s sufere schimbri fundamentale.
Procesul de nclzire i rcire poate fi continuat, fr ca aceasta s fie n detrimental
proprietilor plastice ale acestui material. Sunt cele mai bune pentru confecionarea
monturilor de ochelari, deoarece permit eventualele modificri de form, dup fabricare. materialele termorigide sufer reacii chimice ireversibile, cnd are loc procesul de
polimerizare. Materialul plastic poate fi obinut prin dou metode: turnare prin presare sau
turnare prin injecie.Materiile prime sunt obinute de obicei sub form de bastoane, foi, tuburi
sau sub form de granule pentru turnare prin injecie.
Monturile pentru ochelari sunt executate din material sub form de foi (placi), iar turnarea
prin injecie este, uneori, folosit pentru prelucrarea monturilor ochelarilor de soare. Plcile de
material plastic pentru monturile de ochelari, sunt suprapuse n rnduri de culori i forme
diferite. Pentru 5
monturile de greutate normal, se folosete folie cu o grosime de 4 mm. Efectele decorative
sunt obinute din metale sau alte incluziuni n stratul de materiale. Ca materiale de baz, din
care se execut monturile, se folosesc policrilat, polimetacrilat, nitratul de celuloz, acetatul
de celuloz, poliamidul, polietilena. Nitratul de celuloz sau celuloza este cel mai important
constituent al celulelor plantelor. Nici un alt material prim nu este aa bogat n celuloz. n
practic, bumbacul este folosit ca fiind cea mai bun surs de celuloz brut. Bumbacul, dup
splare, purificare i albire, este nclzit ntr-un amestec de acid sulfuric i acid azotic. Acidul
sulfuric are rolul de a absorbi apa. n procesul tehnologic urmeaz amestecarea nitrocelulozei
cu plastifiant potrivit i n acelai timp, adugarea pigmenilor pentru culoare. Urmeaz
filtrarea amestecului care se toarn n foi, ce sunt nclzite i presate ntr-un bloc rectangular.
Acest material are proprieti foarte bune, fapt pentru care se utilizeaz destul de mult la
confecionarea monturilor pentru ochelari: se poate forma i prelucra uor, are un luciu
strlucitor, i menine forma la caldur i umiditate. Un dezavantaj l constituie aprinderea lui
uoar i arderea foarte rapid. Se nmoaie la 700C i se prelucreaz la cald ntre 100 i
1300C. Celuloidul este un nitrat de celuloz n care se adaug ca plastifiant camfor.
Celuloidul este foarte mult folosit n execuia monturilor
Dimensiunile de baz ale ochelarilor La execuia ochelarilor foarte important este studierea
dimensiunilor de baz ale acestuia, n concordan cu aspectele faciale. Aceste dimensiuni
sunt (fig.1): DD linia ochelarului, M si M centrele optice ale celor dou lentile, pentru
ochiul drept A i pentru ochiul stng A; a lungimea lentilei, msurat fa de linia
ochelarului DD; c distana dintre cele dou centre optice; d distana minim ntre lentile;
e limea eii nazale. La ochelarii pentru corecie, dimensiunea c se poate mri sau
micora din 2 n 2 mm, atrgnd dup sine i modificarea celorlalte mrimi caracteristice.
Lungimea lentilei a, considerat fa de linia ochelarilor nu depinde de dimensiunea c,
deoarece cu o mrime a lentilei mai mic i cu o lime a eii nazale e mai mare, se va
obine aceeai valoare pentru cota c. Linia ochelarului DD, este dreapta care unete
centrele optice ale celor dou lentile. Centrul optic al unei lentile este acel punct prin care
trece axa optic, punct care are proprietatea, c orice raz de lumin ce trece prin el, nu va fi
deviat. Axa optic a unei lentilei, este dreapta care unete cele dou centre de curbur ale
suprafeei lentilei. Poziia centrului optic definit teoretic, nu poate fi practic realizat n
poziia ideal, ci cu mici abateri. Aceste abateri duc la descentraj. n general, productorul de
lentile este obligat s indice pe lentil centrul su optic. Poziia centrului optic se verific cu
un aparat numit frontifocometru. Descentrarea poate fi n plan vertical, orizontal sau n
diagonal. Importana liniei ochelarilor, rezult din faptul ca definete linia centrelor celor
16

dou lentile, dar la rndul su, aceste centre trebuie s se afle la o anumit distan ntre ele pe
aceast linie. Distana ntre cele dou centre optice, notat c n fig.1, trebuie s corespund
cu distana ntre pupilele ochilor (distana interpupilar). Distana interpupilar se msoar cu
un instrument numit pupilmetru. Din fig.1, rezulta c c = a + d. Deci, la ochelari se poate
determina distana ntre cele dou centre optice, msurnd lungimea lentilei i distana dintre
lentile pe aceeai direcie. Limea eii nazale e, este distana dintre colurile monturii spre
septul nazal i se poate msura de-a lungul liniei ochelarilor. Prile componente ale
monturilor fabricate din materiale plastice a) Cadrul
Cadrul reprezint partea din fa a monturii de ochelari. Rolul su este de a fixa lentilele.
Trebuie avut grij ca aceasta s nu afecteze cmpul vizual. n unele cazuri cnd se ine cont de
estetic i mod, se fac i unele compromisuri. In fig.2, este reprezentat desenul de execuie al
unui cadru (executat din material plastic), precum i o serie de dimensiuni caracteristice ale
acestuia: l1 lungimea total a cadrului; h1 nlimea total a cadrului; l2 lungimea
lentilei msurat fa de linia
nituri trebuie s fie paralele, iar lungimea lor s fie aceeai cu a niturilor simple.
Procesul tehnologic de prelucrare Cele mai folosite materiale plastice sunt: acetat de celuloz,
nitrat de celuloz (celuloid), polistirol etc. Pentru realizarea acestor monturi se folosete
prelucrarea la rece i prelucrarea la cald. Fiecare procedeu de prelucrare are avantajele i
dezavantajele sale. Prin prelucrarea materialelelor plastice la rece, calitatea materialului nu se
schimb. Procesul tehnologic, n acest caz, cuprinde mai multe operaii. Procedeul se
folosete la fabricarea individual a monturilor i pentru serii mici. Metoda este totui
economic, ntruct se pot procura uor i repede scule potrivite. Prin prelucrarea la cald,
odat cu nclzirea materialului, acesta i pierde din plasticitate, devine rigid i i pierde
astfel i durabilitatea. Procedeul se folosete la producia de serie mare. La fabricarea
monturilor pentru ochelari, trebuie s se in seama de faptul c n final suprafeele trebuie s
fie fine i lucioase. Utilizarea monturilor este influenat de form, de aspect, de mrime i de
durabilitatea sa. Operaiile de finisare ale suprafeei, sunt operaii prin care sunt nlturate
neregularitile ce rmn de la operaiile de prelucrare. n timpul fabricrii pieselor
componente ale monturilor pentru ochelari, este important controlul fineei suprafeelor ce se
realizeaz cu abloane etalon. Etalonul 1 este cel mai fin. Prelucrarea la rece cuprinde
urmtoarele operaii: - tierea plcii de material plastic n buci (traifuri); - copierea
modelului pentru cadru la maina pantograf; - tobarea cadrelor; - trasarea pe cadru a locului
unde vor fi montate balamalele; - gurirea cadrelor cu maina de gurit; - executarea curburii
nazale; - montarea balamalelor; - tierea din traifuri a braelor; - injectarea n brae a
armturilor metalice; - frezarea profilului braelor; - tobarea braelor; - gurirea braelor
pentru montarea balamalelor; - montarea braelor la cadru; - confecionarea pernielor nazale;
- lipirea cu aceton a pernielor la cadru; - acetonarea ramelor; - lustruirea la perie a
aplicaiilor metalice; - ambalarea produsului finit. Prima operaie este tierea materialului la
maini de tipul ferstraielor circulare, obinndu-se traifuri (plci) de dimensiunile dorite.
Astfel, n cazul monturilor pentru copii, lungimea plcii va fi de 13 cm, pentru monturi
brbteti ntre 15 i 15,5 cm, iar pentru monturi destinate femeilor ntre 14 i 14,5 cm. Dup
aceast operaie, traifurile se fixeaz la maina pantograf, unde se copiaz modelul dorit
pentru cadru.
Pantograful este o main, care realizeaz prelucrarea unei piese, asemenea cu o pies sau
forma dat la o anumit scar. Se compune din urmtoarele pri: un motor electric care
acioneaz scula, n acest caz o frez (frezele utilizate sunt profilate, putnd realiza i locaul
lentilei n montur); 11

17

masa principal a mainii - pe mas este fixat printr-un dispozitiv de prindere, modelul
necesar pentru cadru. Pentru ca deplarile piesei (traifurilor) fa de scul, s determine
realizarea monturii, n paralel este montat montura model, pe mas. Pe capul mainii, este
fixat poansonul de copiere care este montat n paralel cu freza. n funcie de profilul frezei,
masa principal poate ocupa dou poziii pe vertical La prima poziie se copiaz conturul
exterior al cadrului, iar la a doua poziie, interiorul cadrului i n acelai timp se execut i
canalul interior pentru fixarea lentilei (fig.24). Dup copiere, se traseaz la ambele
proeminene, numite bac-uri, axele pentru dou guri aezate vertical la o distan de 2,1 - 2,5
mm (fig. 25). Apoi, cadrul se introduce ntr-o tob de form hexagonal, unde este inut timp
de 16 ore, efectundu-se operaia de tobare. Braele se execut din plci de celuloid, cu o
grosime de 2,8 mm. Din aceste plci, se taie traifuri de 16-18 mm. Dup tiere, bucata de
material este introdus n maina de injectat armturi metalice. Maina de injectat armturi
metalice realizeaz injectarea armturilor astfel: traiful de material este dirijat ctre un
nclzitor de nalt frecven, nclzindu-se numai zona ce urmeaz a fi armat; armatura are o
form adecvat, respectiv ascuit la un capat, fiind deasemenea nclzit, este mpins n
material. Toate deplasrile sunt realizate prin acionri pneumatice, comandate de un sistem
electronic de comand. n funcie de materialul utilizat la executarea braelor, este necesar un
reglaj al temperaturii. Operaia de frezare a braelor se execut la o main care are la baz
principiul copierii dup un model. n paralel cu braul care trebuie prelucrat, pe masa mainii
se afl modelul de referin. Poziiile relative ale piesei i modelului sunt dispuse pe vertical.
Masa are o micare de translaie alternativ, pe direcie orizontal. n cursa activ, prin
deplasarea mesei, modelul va ntlni dou discuri, plasate de o parte i cealalt a modelului.
Coaxial cu aceste discuri, dar ntr-un alt plan, pe direcie vertical, respectiv n planul piesei,
se afl dou piese profilate, conform formei pe care trebuie s o aibe braul. Dup operaia de
frezare, braul este introdus n tob i meninut 16 ore. Tobarea este necesar pentru rotunjirea
muchiilor, att pentru cadru ct i pentru brae. Dup aceast operaie, cadrelor li se execut
conturul nazal, la o main de presat. Operaia de nclzire este necesar deoarece la presare
cadrele se pot rupe. Se fixeaz cadrul pe mas, iar la coborrea pistonului, acesta imprim
conturul nazal dorit. Urmeaz operaia de gurire a cadrelor i braelor, care se execut cu un
burghiu, avnd un diametru de 1,1-1,8 mm. Dupa montarea balamalelor este nevoie de:
cpuitor, contracpuitor, un ciocanel, nituri, aplicaii etc. Balamalei i se aplic lovituri, pn
intr picioruele aplicaiei n gurile specifice. Se taie din lungimea aplicaiei i se nituiete cu
nituitorul. Se execut aceeai operaie i la brae. Urmeaz montarea braelor la cadru, prin
intermediul uruburilor. Cu o penset i prin intermediul acetonei, se execut lipirea
aripioarelor de cadru, de la capt. Ultima etap este finisarea monturii. Se pilete montura,
pn ce deschiztura braelor este bun. Pilirea cadrului, respectiv a braului, se realizeaz cu
ajutorul unei pile semirotunde. Dup pilire se cur suprafeele respective cu mirghel fin.
Este necesar apoi, o lefuire mai ales la monturile executate din acetat sau celuloid.
Relefuirea se execut la un polizor prevzut cu pnz i past de lefuit. Aceasta elimin de
pe suprafaa monturii toate zgrieturile, iar suprafaa rugoas devine omogen. Pilirea trebuie
executat pn ce dispar toate zgrieturile. La monturile din celuloid, se folosete lustruirea cu
crp i aceton, iar la cele fabricate din acetat se folosete lustruirea cu o crp special. Cel
mai des folosit este lustruirea cu aceton, care este o metod rapid, economic i confer
monturii un luciu ndelungat.12

18

Monturile asamblate se introduc n baie de aceton. Pentru aceast operaie este nevoie de o
cuv i un gratar mai mare pentru a se putea introduce n baie mai multe buci n acelai
timp. Monturile de acetat se in n baie circa 2 min, iar cele de celuloid 1 min. Apoi se
lustruiesc cu o perie, pentru ca aplicaiile metalice s aibe un luciu plcut. Prelucrarea la cald
se aplic n special materialelor termoplaste. Pentru injectarea n matrie a monturilor pentru
ochelari, se folosete acetatul de celuloz. Acesta este color sau incolor, transparent i se
folosete sub form de granule. Este un material rezistent, ceea ce l face s fie indicat pentru
aceste monturi. Un dezavantaj este tendina materialului de a fi higroscopic. Fazele procesului
tehnologic sunt: vopsirea materiei prime, uscarea, injectarea n matrie, tratamentul final,
gurirea. a) Vopsirea materiei prime: din punct de vedere economic, materia prim incolor se
poate procura i depozita uor. Vopsirea se va face la nceputul procesului tehnologic.
Cantitile mai mici se vopsesc pe plci de aluminiu, iar cantitile mai mari n cutii prevzute
cu o instalaie de amestecare, care execut permanent o micare de rotaie n jurul axei sale.
Viteza de rotaie a instalaiei trebuie aleas n aa fel, nct granulele de acetat de celuloz s
nu se lipeasc de peretele instalaiei, ci s cad uniform de pe el. Pentru vopsire se folosete
vopsea de anilin, amestecndu-se pn cnd aceasta se mparte uniform pe suprafaa tuturor
granulelor. Culoarea neagr se realizeaz cu ajutorul negrului de fum. Monturile se vopsesc
dup operaia de tanare. n acest scop, montura se sprijin pe brae, se pune ablonul i se
vopsete cu ajutorul unui pistol special de vopsit. b) Uscarea materiei prime: n timpul
prelucrrii, umezeala are un efect negativ, de aceea trebuie nlturat. La peste 1000 C,
umezeala trece n stare de vapori, care nu se pot evapora din masa de materie topit. n
material se pot produce bule de gaze. Umezeala se ndeprteaz naintea operaiei de injectare.
Uscarea se realizeaz n cuptoare electrice la temperatura de 700 C. Timpul de uscare depinde
de gradul de umezeal existent. Pentru a se stabili timpul optim de uscare, se ia o prob din
materialul umed i se usuc n cuptorul electric, pn ajunge la greutatea standard a unei
monturi. Pentru a ajunge la aceast greutatea standard, n timpul uscrii trebuie fcute mai
multe msurri. Timpul scurs pn la obinerea greutii standard a materialului de prob, este
folosit pentru determinarea timpului de uscare necesar materialului. c) Injectarea: materia
prim pregatit pentru injectare, trebuie s aibe temperatura mai ridicat dect temperatura de
topire, dar mai mic dect temperatura la care se descompune. Temperatura optim este cea
situat la mijlocul intervalului dintre cele dou temperaturi. Acetatul de celuloz are
temperatura de prelucrare situat ntre 1400 C i 2300 C. Tehnologia aplicat depinde de
urmtorii factori: temperatura de injectare, presiunea de injectare i temperatura matriei de
injectare. ntre temperatur i presiune trebuie creat un echilibru. Dac unul din aceti
parametri nu este corespunztor, se va obine o pies rebut. Temperatura matriei de injectare
influeneaz materialul, iar de multe ori acesta este rece, i pierde temperatura i se contract
producndu-se o scdere a volumului sau. Dupa operaia de injectare piesa obinut poate
rezulta incomplet. Cauzele acestui defect sunt: temperatura scazut n cilindrul de topire,
poziia necorespunztoare a pistonului, presiunea exercitat de piston este mai mic decat
normal, existena n matri a unor ventuze, care nu las s ias aerul din matri, surplusul de
material se datoreaz unei presiuni mari de lucru, ventilul este defect, nu se nchide corect,
montura obinut prezint bule, datorit unei presiuni mici de lucru fa de cea normal sau
existena aerului n matri, suprafaa monturii prezint neregulariti sfrmicioase datorit
unei rciri brute a materialului, existena unor umflturi pe suprafaa monturii, datorit
temperaturii de lucru prea ridicate sau umiditii materialului. Aceste defecte se pot nltura,
dac se face o injectare de prob, unde se ntrunesc toate condiiile necesare obinerii unei
piese de calitate superioar.13
d) Tratamentul final este operaia prin care se ndeprteaz surplusul de material, manual, n
aa fel nct montura s nu suporte nici o deteriorare. n acest caz, o serie de monturi
considerate rebut, pot fi totui utilizate. n acelai mod, se poate proceda i cu rebuturile
19

datorate celorlalte defecte, dar dup o sortare corespunztoare. Rebuturile care conin
impuriti nu se mai folosesc. La materia prim se pot adauga doar 15-20% din rebuturile
mcinate, deoarece ele nu mai au aceeai temperatur de topire. Aceste amestecuri cu
rebuturi, se folosesc la executarea unor piese care nu sunt supuse unor uzuri prea mari. Piesele
finite se depoziteaz n saci timp de 14 zile pentru relaxare; n acest timp presiunea intern
dispare. Dup relaxare, monturile sunt introduse sub un tambur special, pentru a se nltura
eventualele denivelri existente pe suprafa. e) Gurirea: cadrul i braele trebuie gurite. n
timpul guririi, materialul se nclzete din cauza frecrii care apare. Pentru micorarea
nclzirii, burghiul trebuie uns cu ulei sau parafin. Burghiul se mai poate raci, ridicndu-l de
mai multe ori n timpul operaiei de gurire. Partea activ a burghiului este lat, taie adnc, iar
cantitatea de material achiat de acesta este mare. Asamblarea monturilor fabricate din
materiale plastice Procedeul de montare cuprinde: pregtirea, asamblarea propriuzis i
finisare monturii. n faza de pregtire tehnicianul i pregtete sculele necesare i materialele.
Pentru realizarea monturii din celuloid, sunt necesare urmtoarele operaii: - tierea aplicaiei
metalice pentru braul ochelarului; - montarea balamalelor pe brae; - pilirea oblic a prilor
de asociere; - pilirea colului cadrului; - lefuirea manual a balamalelor; - relefuirea; polizarea i lustruirea; - tergerea monturii asamblate. Tierea aplicaiilor metalice trebuie
executat la dimensiuni potrivite, pentru a se putea face o nituire corespunztoare. Dac
aplicaiile sunt prea lungi ele se ndoaie, se adun sub balama, fcnd ca aceasta s slbeasc
i s cad. Dac aplicaiile sunt prea scurte, ele umplu orificiul balamalei cu material i
nituirea este necorespunztoare. Pilirea colurilor se execut cu o pil semirotund cu un
diametru de 150 mm. Dup pilirea colurilor, suprafaa ramei se cur cu mirghel.
Relefuirea este necesar la toate ramele executate din celuloid sau acetat de celuloz. Urmele
lsate dup pilire pot fi ndeprtate de polizor, cu past de lefuit. Trebuie eliminate de pe
suprafaa monturii toate zgrieturile, pentru ca suprafaa rugoas s devin omogen.
Polizarea se execut, pn cnd dispar toate zgrieturile de pe suprafa. Finisarea monturii
include lustruirea acesteia. Lustruirea se face cu crp i aceton. Cea mai des folosit este
lustruirea cu aceton, fiind o metod rapid i economic, asigurnd monturii un luciu
ndelungat. Monturile din celuloid se menin n baia de aceton timp de 1-2 secunde, pn
cnd acetona se depune pe suprafaa lor. Se terge dup aceea, cu o crp moale.
Tehnicianul optometrist prelucreaz i ajusteaz monturile de ochelari, n funcie de purttorul
ochelarului, innd cont de caracteristicile optice, fizice, estetice ale acestuia. Rolul unei
monturi de ochelari, este de a asigura poziionarea lentilelor fa de ochi. Ea trebuie s se
ajusteze pe cap, respectnd integritatea zonelor capului cu care vine n contact i armonia
trsturilor fetei. Monturile pentru ochelari cu cercuri incomplete sunt monturi a cror cadre
sunt fie din metal fie din material plastic, sau materiale naturale cu proprieti similare sau
combinaii metal plastic i n care lentilele nu sunt nconjurate de cercurile de protecie
(anouri). Alegerea monturii depinde de caracteristicile sistemului optic al ochelarilor, de
morfologia capului purttorului, de ntrebuinarea dat ochelarilor, de estetic i mod. Din
punctul de vedere al caracteristicilor sistemului optic monturile pot fi: compensatoare
obinuite, cu lentile cu puteri dioptrice mari, cu sisteme optice multifuncionale, cu sisteme
optice complexe, pentru copii, cu destinaie special, medical sau profesional i monturi
pentru ochelari de soare. Forma si dimensiunile monturii, trebuie s permit centrarea
lentilelor, cu respectarea unui cmp vizual convenabil.16

20

Alte considerente specifice monturilor de ochelari : - montura trebuie s asigure o distan

suficient ntre ochi i lentile (12 - 15 mm), att ct morfologia corpului permite. - montura
ochelarilor cu lentile multifocale, trebuie s aibe nlimea calibrului suficient, dependent de
tipul multifocal. (Calibrul este o pies din folie de material plastic cu grosimea de 0,5 - 1 mm,
de regul transparent, cu contur corespunztor locaului din montur i care poate servi
pentru prelucrarea lentilelor pe contur i marcarea centrelor de montaj). n cazul ochelarilor
cu lentile multifocale, montura trebuie s asigure cmpul vizual pentru vederea n planul
apropiat. - montura trebuie s asigure prinderea bun a lentilelor, trebuie s fie confortabil i
stabil pe cap. - ochelarii, fiind, un sistem compensator funcional, este necesar ca forma i
structura lui s fie aleas n funcie de ntrebuinarea care i se prescrie. - daca se are n vedere
cmpul vizual i centrajul, nu se vor propune aceleai monturi pentru vederea n planul
apropiat i vederea n planul deprtat. - ochelarii care se pun i se scot de pe cap frecvent,
trebuie s fie mai robuti, dect cei care nu se scot o zi ntreaga. - pentru lucru la birou, se
poate folosi o montura cu inut medie, dar pentru activitatea n care purttorul se mic se
recomand modele bine fixate pe cap. - dac profesia purttorului de ochelari impune o bun
vedere n sus, se propune o montur care depete sprncenele pentru a nu limita cmpul
vizual n partea superioar. - monturile ochelarilor pentru copii nu vor avea aceleai proporii
ca la aduli. - montura trebuie aleas corespunzator feei purttorului. De aceast alegere
depind confortul i stabilitatea ochelarilor. Orice eroare morfologic se va traduce prin
dificulti de ajustare i pentru purttorul de ochelari, prin diverse neplceri: alunecare, rni,
centraj prost al lentilelor, disconfort vizual etc. - n cazul monturilor din material plastic
trebuie s se acorde atenie formei nasului, deoarece retuurile sunt dificile. - distana ntre
marginile exterioare ale locaurilor pentru lentile trebuie s fie egal cu intervalul sfenoidal.
Limea total a feei monturii se recomand s fie cuprins ntre dimensiunea intervalului
temporal mediu i intervalul auricular. - vzut din profil, braul monturii, montat pe cap,
trebuie s fie ct mai aproape de orizontal. - unele monturi au balamale (articulaii) sus,
altele jos. Urechile la rndul lor pot fi situate mai sus sau mai jos fa de linia pupilelor. Nu se
recomand brae cu balamalele sus unei persoane care are urechi joase i nici brae cu
balamale joase pentru urechi foarte sus. Braele trebuie s aibe aceeai nclinare fa de
montur (excepie fac cazurile speciale). - montura trebuie s fie uoar. Ochelarii pot cntri
ntre 20 - 75 grame. Materialul monturii va avea pentru lentilele din material organic,
densitate mic, dar rezisten i rigiditete suficiente. Materialul plastic trebuie s poat fi
deformat cu cletele. Grosimea materialului trebuie s fie aceeai la punte i la urechi pentru
balamale. n partea inferioar montura ar trebui s fie mai subire. Trebuie avut n vedere,
alegerea nlimii punii n funcie de proeminena rdcinii nasului, de pomei, arcada
sprncenelor, lungimea genelor. Forma punii poate fi responsabil pentru presiunea exercitat
asupra pielii. - presiunea n punctele de contact cu nasul este repartizat neuniform dac
puntea i plachetele sunt adaptate necorespunztor. - puntea i plachetele trebuie s fie
adaptate astfel nct, s urmreasc perfect forma prilor rigide ala nasului. Dac forma
standard a punii, nu corespunde formei anatomice, ea trebuie adaptat. Presiunea de contact
pe nas, depinde de forma nasului. - braele preiau 10% din greutatea total a ochelarului.17

21

- mrimea suprafeei plachetelor este limitat de aspectele anatomice. O suprafa de reazem

prea mare, poate perturba funciile canalului lacrimal, nervii locali, muchii etc. O presiune pe
muchi poate provoca durere, nainte ca pielea s reacioneze. Durerea este surd, devine tot
mai puternic i se ntinde din ce n ce mai departe de punctul de presiune. Poziia punctului
de rotaie al plachetei mobile influeneaz modul cum este repartizat presiunea acesteia pe
nas. - observarea atent a capului i corpului uureaz mult alegerea i adaptarea corect a
monturii. Corpul cu toare componentele sale formeaz o unitate care trebuie pus n valoare
cu ajutorul hainelor, ochelarului, podoabelor. Proporiile feei sunt influenate de ochelari.
Pentru un observator, ochelarii par s umple faa. Mrimea i forma monturilor de ochelari n
majoritatea cazurilor limea monturii trebuie s corespund cu limea feei. Pentru ochelarii
fr cercuri, rotunzi se pot alege monturi mai nguste. Dac faa permite este mai bine s se
poarte monturi urctoare, care fac faa mai proaspt dect monturile cobortoare, care dau un
aspect obosit. Puntea i sprncenele trebuie s urmeze o linie coerent, braele nu trebuie s
prelungeasc sprncenele. O punte nalt alungete estetic nasul. O prindere a braelor sus cu
punte medie sau joas, urc ansamblul, astfel faa pare mai fin, brbia i gura sunt puse n
eviden. O prindere a braelor joas cu punte medie sau nalt coboar ansamblul, astfel
faa pare mai fin, brbia i gura sunt puse n eviden, faa este scurtat. Ajustarea monturii A
ajusta o montur nseamn a o adapta la faa purttorului de ochelari astfel nct: - lentilele sa
fie la nalimea, distana i nclinarea prevzute de o bun compensare a defectului optic, de
folosire a cmpului vizual, innd cont de mrimea i puterea dioptric a lentilelor; - montura
s fie aezat pe nas, fr s alunece sau s rneasc; - braele trebuie s menin ochelarii la
locului lor, fr comprimarea exagerat a tmplelor sau traciune prea mare pe urechi.
Operaia de ajustare a monturii presupune: abilitate manual, cunotine anatomice i
morfologice, capacitate bun de observare, dotare cu scule corespunztoare. Corecia monturii
const n a reface forma monturii, dup asamblarea lentilelor. Metoda de ajustare Clientul
este aezat n fa sau alturi de tehnicianul optometrist. Se verific rapid cum s-a fcut
montarea lentilelor n montur. Ajustarea se face astfel: 1) Reglajul deschiderii braelor se
face n funcie de: forma timpanelor i de intervalul superior auricular. Presiunea pe cap se
exercit numai la nivelul vrfului anului auricular, ca s nu se comprime artera temporal
superficial. Braele nu trebuie s fie prea deprtate de tmple, din motive de estetic i
stabilitate. Este ideal ca braele s fie rectilinii de la balama i pn la nceputul cambrurii.
Braele se curbeaz uor, dac tmplele sunt rotunde. Se evia braele concave care sunt
inestetice, preseaz tmplele i mping montura nainte. Dac se cunoate intervalul superior
auricular se determin deschiderea braelor folosind regula urmtoare: - braele fine sau suple
= 15 mm mai puin ca intervalul superior auricular; - braele semirigide = 10 mm mai puin ca
intervalul superior auricular; - braele rigide = 5 mm mai puin ca intervalul superior
auricular;18

22

- braele foarte rigide = 2 - 3 mm mai puin ca intervalul superior auricular. Deschiderea se

msoar cnd braele sunt deschise la nceputul ndoirii de la capt. De regul braele sunt
simetrice, dar uneori unul din brae trebuie deschis mai mult din cauza asimetriei capului. Se
controleaz ca lentilele s fie la aceeai distan fa de cei doi ochi. Dac este cazul, se
deschide braul n partea lentilei care este mai departat de ochi. La o montur metalic este
uor s se nchid un bra prea deschis, dar la monturile din material plastic acest lucru este
dificil. Dac nclinarea monturii trebuie modificat mult, cele dou operaii trebuie s se fac
n acelai timp, deschidere i nclinare. 2) Verificarea: fiecare bra se sprijin pe vrfurile
anurilor auriculare si nu deasupra, ceea ce se ntmpl dac ndoitura braului dup ureche
este exagerat sau braul este prea scurt. Se poate verifica simetria, cu un dispozitiv care are
trasate linii cu diverse nclinaii. Se verific rsucirea feelor ochelarilor. Curbura ramei nu
trebuie s fie exagerat, ea nu trebuie s fie niciodat concav, ci uor convex. 3) Reglajul
nclinrii braelor: dac o ureche este mai sus ca cealalt se nclin braul din partea urechii
care este mai joas, sau se micoreaz aceast nclinare de cealalt parte, dup cum corpul
monturii este prea sau nu, nclinat. nclinarea depinde de: - morfologia feei (montura nu
trebuie s ating sprncenele nici pomeii); - utilizarea ochelarului (pentru vederea n planul
ndeprtat sau pentru vederea n planul apropiat). nclinarea exagerat risc s provoace un
astigmatism de inciden jenant. Trebuie s se ncline diferit braele atunci cnd sprncenele
nu sunt la aceeai nlime. Se verific i nchiderea braelor. Funcie de limea i grosimea
bratelor, se alege una din situaiile: - nchiderea braelor, ele ncrucindu-se n planul
median; - nchiderea braelor paralel, spatele braelor nu trebuie s ating lentilele. 4)
Ajustarea braelor n spatelor urechilor Succesiunea fazelor se ncepe cu partea cea mai
aprope de vrful anului auricular i se termin cu extremitatea spatelui. Exist trei tipuri
principale de ajustaj: brae drepte, brae cu curbur simpl, brae cu curburi multiple. 5)
Ajustarea plachetelor se face: dup limea nasului, funcie de nlimea monturii, de distana
ochi lentil, de lungimea genelor, de poziionarearea pentru vederea n planul apropiat
pentru lentile multifocale. O montur metalic poate fi reglat uor. Montura din material
plastic se poate modifica n ce privete unghiul de fug al plachetelor prin pilire, ceea ce face
ca montura s coboare. Pentru a evita acest inconvenient este recomandat s se aleag o form
de montur convenabil formei nasului i s se modifice montura nainte de a monta lentilele.
Pentru monturile metalice, plachetele vor fi simetrice i dac este posibil ascunse n spatele
cercurilor. 6) Strngerea braelor : se verific toate uruburile. Braele nu trebuie s fie prea
libere, deoarece uruburile se pot deuruba complet i jocul face s varieze sensibil unghiul de
nclinare al braelor, ca i unghiul de deschidere. Braele nu trebuie s fie prea fixe, deoarece
efortul pentru manipulare al braelor ar fi prea mare ceea ce poate duce la riscul de spargere al
lentilelor i la modificarea ajustajului monturii. Pentru ajustarea monturilor metalice sunt
necesari diveri clesti, urubelnie, surs de caldur pentru capetele braelor.
Calitile unui clete bun pentru ajustare sunt: robusteea, netezimea ciocurilor, uurina de
manevrare. Cletele trebuie s in bine piesa ce trebuie modificat prin torsiune, far s
alunece i fr19
s deformeze metalul, sau s strice stratul superficial care protejeaz metalul de baz, de
coroziune. Cu ajutorul cletilor se pot modifica deschiderea i nclinarea braelor i poziia
plachetelor. Modificarea deschiderii braelor se face la nivelul urechilor, cu ajutorul unui
clete cu ciocuri paralele evitnd rsucirea cercurilor (risc de spargere al lentilelor). Braul
trebuie s rmn n prelungirea urechii. Nu trebuie strivite capetele uruburilor. Se evit
folosirea pilei pentru deschiderea braelor. Pentru ajustarea captului ndoit al braului dup
forma anului auricular, se nclzete uor acest capt i apoi se deformeaz. Reglajul
pachetelor se face cu cleti cu ciocuri ascutite, rotunde i plate, pentru a ine braul i cletii cu
ciocuri plate mai lateral. Exist un mare numr de plachete fixe sau mobile. n unele cazuri
plachetele, sunt fixate de cercuri. n acest caz se pot schimba plachetele cu altele mai groase
23

sau mai nalte. Deplasarea plachetelor se face modificnd forma braelor plachetelor, evitnd
curburi prea brutale i traciuni care ar putea rupe sudura. Dac se micoreaz intervalul dintre
plachete, ochelarul urca i viceversa. Pentru monturile din material plastic sunt necesare surse
de caldur, pile, materiale de lustruit, cleti pentru balamale. Ajustarea unei monturi din
material plastic, este cu att mai uoar cu ct montura este mai bine aleas. Se poate
modifica la cald sau la rece, cu ajutorul pilelor. Cu excepia unor urechi cotite, deschiderea
braelor se realizeaz prin pilirea fcut cu grij fr s se strice balamaua. Modificarea
nclinrii se poate face n trei feluri: - prin nclzirea braului care se ndoaie cu grij; - prin
torsiunea prii fixe a balamalelor; - prin torsiunea ansamblului balamalei cu clete paralel i
clete pentru balamale. Modificrile de nclinare schimb deschiderea braelor. Dac se
curbeaz montura, lentilele se aproprie de ochi i se mrete presiunea pe tmple, ceea ce
duce la necesitatea returii capetelor braelor i a deschiderii lor. Dac, din motive
morfologice, este necesar s se ridice una din prile monturii, trebuie s se aibe grij ca: s nu
se provoace hiperforie, s nu se decaleze segmentele lentilelor multifocale, s nu se modifice
orientarea axelor lentilelor astigmate. Msurtorile faciale i cunoaterea morfologiei sunt
eseniale pentru un bun ajustaj.
Lentila este o pies optic transparent de forma unui disc, care are cel puin una din suprafee
curbat. Aceasta este definiia cea mai simpl i mai la ndemna oricui. Aparine grupei
produselor de mecanic fin, fiind una din cele mai utilizate piese optice. Utilizarea ei n
cercetarea tiinific, n laboratoare, la studierea fenomenelor fizice, chimice, biologice, la
msurarea calitativ i cantitativ, investigarea i redarea lor prin fotografiere, filmare etc., se
completeaz cu folosirea ei n tehnic la realizarea subansamblurilor i ansamblurilor de
precizie ale aparatelor, mainilor, utilajelor i instalaiilor i nu n ultimul rnd, la corecia
problemelor vizuale, de natur optic, ale ochiului uman. n timpul exploatrii lentilelor,
acestea trebuie s funcioneze cu mare precizie, sensibilitate, fidelitate, repetabilitate,
insensibilitate la factori perturbatori, simplitate n deservire i s corespund celor mai
exigente cerine de design. De asemenea trebuie s aibe o fiabilitate ridicat. Pentru
rezolvarea acestor cerine, este necesar ca lentilele s fie executate i montate n condiii care
s le situeze n clasele de precizie i calitate superioar, iar materialele din care se execut s
ndeplineasc, pe lng cerinele de rezisten, durabilitate i prelucrabilitate, i condiiile
special prescrise.

24