Sunteți pe pagina 1din 49

Grup colar Industrial Constantin Brncoveanu

coala Postliceal
Specializarea Tehnician Optometrist

PROIECT ABSOLVIRE
ASTIGMATISM MIOPIC COMPUS

Prof. ndrumtor ,
Ene Mariana

Elev,
Cuprion Irina

Cuprins :

Memoriu explicativ
Cap. 1 Prezentarea sistemului oculo motor.pag. 5
1.1 Partile componente ale ochiului uman: descrierea acestor componente ,
specificandu-se si rolul lor.........................................................pag. 6
1.2 Fiziologia ochiului uman : modul de functionare al sistemului ocular ,
procesele de baza ale functiei vizuale , acomodatia , fenomenele de reflexie ,
refractie , difractie , interferenta in componentele oculare , fenomenele fizicochimice si electrice de la nivelul retinei , tipurile de vederepag. 8
Cap. 2 Astigmatismul miopic compus..pag 16
2.1 descrierea problemei ( viciului de refractie ) al pacientului din tema : definitie,
descriere atat din punct de vedere optic cat si patologic.pag 16
2.2 Metode si mijloace de testare : descrierea testelor optometrice recomandate
astigmatismului .pag17
2.3 Metode si mijloace de ameliorare : descriere .pag 19
2.4. Consecintele necorectiei : descrierea consecintelor necorectarii defectului de
vedere depistat in functie de caracteristicile date in tema , avantajele si
dezavantajele acestei necorectii..pag 20
2.5. Tipul compensarii : modurile de corectie si de ameliorare a problemei
vizuale : lentile aeriene , lentile de contact , operatii , port temporar de ochelari cu
lentile incolore sau colorate..pag 21
Cap. 3 Tehnologia de executie a ochelarului de corectie..pag 22

3.1.

Partile componente ale ochelarului de corectie : descrierea partilor

componente pentrutipul de ramapag 22


3.2. Tehnologia de executie a lentilelor de corectie : definitie , clasificare ,
descrierea procesului tehnologic de executie a lentilelor in productia de serie mica ,
mijlocie sau mare (se alege tipul productiei in functie de tipul de lentila dat in tema
proiectului : pentru lentile sferice productie mare , pentru lentile sfero-cilindrice
productia mica sau unicat). pag 23
3.3.

Tehnologia de executie a ramelor de ochelari : din material plastic , metalic

si combinat. pag 27
Cap. 4

Planul de afacere.pag 33

Bibliografie .pag 48

PROIECT DE ABSOLVIRE
SCOALA POSTLICEALA
CALIFICAREA : TEHNICIAN OPTOMETRIST
Analiza viciului de refractie, metode si mijloace de testare, alegerea
lentilelor si elaborarea tehnologiei de executie, montaj si adaptarea
ochelarului,pentru urmatoarele caracteristici :
OD : - 0,75 sf ~ - 0,25 cyl ax 40
OS : - 0,50 sf ~ - 0,75 cyl ax 90
DI in VA = 61 mm
Varsta : 25 ani
Sexul : F
Memoriu explicativ
Ochelarii dateaza de peste 700 ani, de cand omul a fost in masura sa amelioreze vederea
gratie unui ajutor vizual si anume, datorita smaraldului, piatra semi-pretioasa de culoare verdealbastra, care a fost folosita drept lupa si numai spre sfarsitul secolului al XIII-lea inventatorii
venetieni au scos pe piata 'ochelarii fixati', urmand ca in preajma anului 1850 ochelarii sa ia
forma actuala, in Anglia.
Aristot (filozof grec) - a fost cel care a evocat problemele de vedere, in special miopia si
prezbitismul. La Ninive, Sir Henry Layard evoca existenta acestor lentile transparente formate
din pietre transparente de roca convexe, folosite in anul 4000 i.J.-C, iar Plinius (naturalist si
scriitor latin) a raportat ca Nero (imparat roman) urmarea luptele de gladiatori cu ajutorul unui
4

smarald. Seneca (scriitor latin) a utilizat un vas de sticla transparent umplut cu apa care-i
permitea marirea imaginii textelor scrise. Euclide (matematician grec) a studiat puterea optica a
diferitelor elemente, dar aceasta este atribuita in general stiintei arabe. Alhazen (Ali), ginerele lui
Mahomed, face prima descriere stiintifica referitoare la puterea lentilelor de a mari, dar nu
vorbeste in lucrarea intitulata /Opticae Thesaurus/ despre posibila utilizare a lentilelor pentru
citit.
Roger Bacon (1214-1294), aristocrat englez, filozof, a preluat aceste lucrari si a continuat sa
studieze refractia de-a curmezisul sticlei si cristalului de roca. Si-a dedicat viata Stiintelor dupa
un doctorat in teologie, studiind limbi straine, matematica si fizica. A studiat la Oxford si la
Univ.din Paris, inainte de a deveni calugar, cerand reforme in stiinta si Biserica, motiv pentru
care a fost condamnat si a facut inchisoare la Paris intre 1257-1292.
La inceputul secolului XIX se folosea monoclul (pentru un singur ochi) si lornieta sau 'face-main' pentru ambii ochi, care permitea sa fie tinuta in fata ochilor, printr-o tija, de obicei din
argint cizelat, atasat in jurul gatul printr-un lant la fel de pretios. Mai tarziu a aparut montarea
ochelarilor pentru a sta fix la baza nasului, purtand denumirea de /pince-nez/.
In 1728 au aparut monturile de ochelari si numai la sfarsitul secolului XVIII s-au inventat

In

ultimii 70 ani, descoperirile in oftalmologie au modificat in profunzime aceasta specialitate,


avand un statut de disciplina medico-chirurgicala. Importanta oftalmologiei este certa, datorita
rolului foarte particular pe care-l are in societate, in sensul ca nu numai 80% din informatiile pe
care un individ le primeste trec prin vedere, dar acest simt atat de important in viata omului este
legat de organizarea modului de a trai: utilizarea mijloacelor de transport, televiziunea,
cinematograful, carora le suntem tributari, fara a socoti rolul pe care-l joaca privirea in sfera
relatiilor.
Evolutia oftalmologiei este dubla: pe plan social, progresele sale merg in sensul unui conform
si a unei cercetari estetice, din ce in ce mai mare. Dar evolutia este foarte mare pe teren medical,
contribuind din ce in ce mai mult la ameliorarea calitatii vietii, dat fiind ca speranta de viata a
crescut de la inceputul acestui secol XXI.
Domeniile traditionale in tratamentul oftalmologic au evoluat de la simpla tehnica de
examinare, folosirea colirului, la corectarea vederii, recurgandu-se la microchirurgie, la neurooftalmologie (imaginea prin rezonanta magnetica (IRM) si la tomodensitometrie, chirurgia de

cataracta, grefele de cornee, chirurgia de retina, folosirea laserului.


VDS.

Cap. 1 Prezentarea sistemului oculo motor


1.1 Partile componente ale ochiului uman: descrierea acestor componente ,
specificandu-se si rolul lor.
Ochiul uman este asemanator cu o bila.( prezentat in fig. 1 de la anexe). In fata , in mijloc
exista un strat transparent , putin proeminent , numit corneea.Aceasta este legata de stratul care
formeaza albul ochiului si acopera de jur-imprejur globul ocular sclerotica.
Corneea este partea anterioara a stratului fibros.Pe langa rolul sau protector , datorita
transparentei lasa sa intre razele luminoase in interior , avand un rol optic important.
Grosimea sa variaza astfel:la periferic este de 1 mm , iar spre centru se subtiaza pana la 0,6
mm.Corneea are forma unei calote sferice .Diametrul orizontal este mai mare (11mm) decat cel
vertical .Raza de curbura fiind mai mica decat cea a sclerei , determina o bombare mai
accentuata a corneei pe suprafata globului ocular.Transparenta ei se datoreste dispozitiei regulate
a lamelor sale si continutul redus in apa.
Inervatia corneei este aproape in exclusivitate senzitiva , reprezentata de terminatiile nervilor
ciliari lungi si scurti. Vascularizatia corneei este absenta. Nutritia ei este asigurata prin imbibitie
din trei surse : vasele limbului sclero-cornean , umoarea apoasa prin intermediul endoteliului
cornean , filtrul lacrimal prin intermediul epiteliului cornean.
Zona de trecere dintre cornee si sclera , cu structura si functie particulare , se numeste limbul
sclero-cornean. Pozitia si forma ei nu poate fi modificata , si ca urmare nici distanta focala.
Sub cornee se afla irisul.Acesta da culoare ochiului , de cele mai multe ori caprui , albastru
sau verde.Irisul este de fapt un disc musculos , cu o gaura in centru , care se numeste pupila.Este
6

partea colorata a ochiului ce contine numeroase fibre musculare , care controleaza marirea si
micsorarea pupilei.
Irisul formeaza partea anterioara a uveei , este situat inapoia corneei si inaintea cristalinului ,
delimitand astfel camera anterioara.Are forma unui diafragm. Pe suprafata lui anterioara se vad
proeminente radiare trabeculate , printre care se vad depresiuni de diferite dimensiuni numite
cripte iriene.Aceste neregularitati constituie relieful irisului.Diafragmul irian dozeaza cantitatea
de lumina care patrunde in ochi prin reflexul fotomotor pupilar , corecteaza defectele dioptriilor
oculare si au rol metabolic prin schimburile difuzionale cu umoarea apoasa.
Aparatul vizual, cel mai important organ de simt, informeaza sistemul nervos central
asupra tuturor modificarilor care au loc in mediul inconjurator. Functioneaza pe principiul
sistemul cibernetic, adica are in exterior globul ocular numit si 'aparat de luat vederi', apoi cai de
transmisie a mesajului si centri corticali de interpretare a imaginii. Globul ocular este in general
de forma sferica si are o structura formata din trei membrane: - Membrana externa, numita
sclerotica, de culoare alba sidefie, fibroasa si rezistenta, inextensibila la adult, dar usor
extensibila in prima copilarie, este numita si scoica sclerala, deoarece mentine forma globului
ocular si a fost asemuita cu sistemul osos din alte parti ale organismului. Este formata din fibre
conjunctive-elastice, impletite in patru straturi, in sistem de retea de balon, care ii da rezistenta
si starea opaca, netransparenta. Aceste fibre iau nastere prin secretarea de substante colagene si
mucopolizaharizi a unor celule numite fibrocite. Daca genetic aceste celule nu au mesaj normal
de sintetizare a acestor substante, apar fibre cu rezistenta redusa, care prin presiunea
continutului globului ocular se alungesc sau isi modifica forma, putand sa duca la tulburari de
refractie cum este miopia, astigmatismul, cheratoconul. Rolul fiziologic al scleroticei este de a
proteja celelalte componente oculare. Membrana externa, sclerotica, in 1/6 anterioara, la polul
anterior isi modifica structura prin plasarea fibrelor in sistem paralel, ceea ce face ca aceasta
portiune sa devina transparenta. Aceasta zona este numita corneea transparenta, prin care
patrunde lumina, excitantul specific al ochiului. Corneea poate fi asemuita cu geamul unei
incaperi.
Corneea are principalul rol optic de a permite patrunderea radiatiilor luminoase si, prin
puterea ei de refractie de 40 de dioptrii, de a devia traiectoria luminii, pentru a ajunge la retina. 7

Membrana mijlocie este numita uveea si se imparte in: uveea anterioara si uveea posterioara.
Uveea anterioara cuprinde la randul ei doua elemente: corpul ciliar si irisul. Corpul ciliar este
format de muschii ciliari si procesele ciliare. Muschii ciliari sunt netezi, nesupusi vointei si
functioneaza reflex, avand legaturi foarte fine cu lentila cristaliniana transparenta. Indeplinesc
cea mai importanta functie optica oculara si anume punerea la punct a imaginii pe care o fixam
de la orice distanta. Aceasta este functia de acomodatie vizuala, necesara unei vederi clare in
privirea de la orice distanta dorim.
Muschii actioneaza prin contractie sau relaxare asupra cristalinului. Procesele ciliare, bogat
vascularizate, secreta umoarea apoasa necesara mentinerii presiunii normale intraoculare,
precum si nutritiei formatiunilor care nu au vase, cum sunt corneea si cristalinul.

1.2 Fiziologia ochiului uman : modul de functionare al sistemului ocular ,


procesele de baza ale functiei vizuale , acomodatia , fenomenele de reflexie ,
refractie , difractie , interferenta in componentele oculare , fenomenele fizicochimice si electrice de la nivelul retinei , tipurile de vedere.
Prin ochi primim cele mai multe informatii despre lumea exterioara . Dupa calculele unui
cercetator , 80% din amintirile pe care le pastram sint inregistrate prin vedere.Ochiul are rolul de
a ne furniza informatii sub forma unor imagini colorate despre adancimea , distanta si miscarea
obiectelor. Miscand ochii in sus , in jos si in lateral , vedem cea mai mare parte a mediului
inconjurator .Daca ne uitam la un aparat de fotografiat , vom putea intelege mai bine cum
functioneaza ochiul nostru . Portiunea anterioara a ochiului functioneaza ca o lentila optica , la
fel ca lentila de sticla a aparatului foto.Lentila optica este un corp cu una sau doua suprafete
curbe formate dintr-un material transparent. Lumina patrunsa printr-un asemenea corp se
refracta. Portiunea intunecata din centrul ochiului , pupila , regleaza cantitatea de lumina primita.
Cand lumina este slaba , pupila va fi mai mare , daca se micsoreaza , va lasa o cantitate redusa de
lumina , la fel ca in cazul diafragmei din spatele lentilei aparatului de fotografiat. Stratul din
profunzimea globului ocular , retina corespunde filmului fotografic. Dar ochiul nostru este mult
mai complex ca aparatul de fotografiat. Cu ajutorul aparatelor foto nu putem decat sa fixam
imaginile din lunea exterioara pe un film fotografic , in timp ce animalele si oamenii pot
interpreta informatia aparuta pe retina si pot actiona potrivit informatiei primite. Acest lucru este
8

posibil datorita faptului ca prin intermediul nervului optic are legatura cu creierul. Nervul optic
se ataseaza de globul ocular la portiunea posterioara a acestuia printr-un mic pedicul . Informatia
optica interceptata de retina este transmisa prin nervul optic la creier. Informatiile se transmit sub
forma unor impulsuri electrice in creier , care le si decoleaza. Cei doi ochi privesc din unghiuri
putin diferite obiectele din lumea exterioara , de aceea si informatiile trimise la creier sint
oarecum diferite. Creierul nostru insa invata inca din primele zile sa asambleze cele doua
imagini , de aceea nu vedem obiectele in dublu exemplar. Punand cap la cap cele doua imagini ,
creierul deduce situarea obiectelor in spatiu si distanta la care se afla aceasta face posibila
vederea tridimensionala. Creierul transforma imaginea vazuta din pozitie intoarsa in pozitie
dreapta. Lumina este refractata in cristalin si va proiecta pe retina o imagine inversata. Deoarece
nu putem privi lumea toata viata stand in cap , creierul citeste imaginea si o reantoarce
imediat in pozitia dreapta. Pentru a invata acest lucru este nevoie de ceva timp , de aceea
bebelusii vad la inceput lumea intoarsa cu capul in jos.
Refractia oculara
Globul ocular este alcatuit dintr-o serie de elemente refringente precum :
-corneea ;
-umoarea apoasa ;
-cristalinul ;
-corpul vitros.
Toate acestea alcatuiesc dioptrul ocular.
Sistemul de dioptri sferici centrati ai ochiului este alcatuit din patru suprafete dioptrice
principale:
1.Fata anterioara a corneei , care separa aerul (n=1) de parenchimul corneean (n=1,377), cu o
raza de curbura medie r=7,8 mm si o valoare dioptrica D= +48.

2.Fata posterioara a corneei , care separa parenchimul corneean de umoarea apoasa (n=1,337) ,
cu o raza medie r=6,5 mm si o valoare dioptrica D= -6.
3.Fata anterioara a cristalinului , care separa umoarea apoasa de substanta cristalina.
Datorita modului de formare si evolutie a cristalinului , indicele de refractie al fibrelor
cristaliniene nu este omogen , fiind cu atat mai mare cu cat contingentul de fibre dintr-un anumit
strat este mai vechi.
Pentru optica fiziologica se admite pentru ansamblul cristalinului o valoare medie n =
1,415 . In repaus acomodativ r=10,5 si D = +7,4.
4.Fata posterioara a cristalinului , care separa fibrele cristalinului ( n=1,415) , de vitros (n=
1,337) , cu raza de curbura (in repaus acomodativ) r =6 mm si D = +13.
Valoarea dioptrica totala a corneei este de aproximativ D =+42,1 dioptrii (grosime medie
g=0,5 mm).
Valoarea dioptrica totala a cristalinului ( pentru o grosime medie de g =5 mm) este D =+
20,06 dioptrii.
Valoarea dioptrica totala a sistemului de dioptrii oculari este de + 60 D , cu o abatere de 3,5
D , ceea ce situeaza centrul optic la 17 mm de retina.
Pentru facilitatea studiului opticii fiziologice se obisnuieste sa se asimileze sistemul de
dioptri centrati oculari cu un dioptru echivalent (ochiul redus Donders ) cu urmatoarele
caracteristici :
r = 6 mm ;
n = 1,337 ;
D = +60 ;
F = 23 mm ;
10

C situat la 17 mm de retina.
In mod normal sistemul dioptric ocular permite focalizarea unui fascicol incident de raze
paralele venite de la infinit intr-un focar punctiform situat la nivelul posterior al ochiului pe
retina , situatie in care vorbim de emetropie
In situatia in care focarul nu se formeaza pe retina , vorbim de ametropii.
Daca focarul se formeaza in spatele retinei este vorba de hipermetropie.
Daca focarul se formeaza inaintea retinei , ochiul este miop.
Daca nu este un focar unic punctiform , ci doua sau mai multe focare liniare , ochiul este
astigmat.
Refractia statica.
Ametropiile sunt tulburari ale refractiei oculare statice (ale refractiei ochiului in stare de
repaus ). Clinic un ochi este in stare de repaus cand priveste la o distanta mai mare de 5 m
(distanta considerata infinitul oftalmologic).
Indiferent de felul ametropiilor , in determinarea lor sunt incriminate trei eventualitati :
a) lungimea axului antero-posterior , care este prea scurt ( hiperop) sau prea lung (miop)
=ametropii axiale.
b) dimensiunile razelor de curbura corneeana sau cristaliniana sunt anormale in raport cu
celelalte structuri ( mica in hiperopie , mare in miopie) ;=ametropii de curbura.
c) Valoarea indicelui de refractie al unuia din mediile refringente (prea puternica sau prea
slaba) ; =ametropii de indice.
Ametropiile pot fi si accidentale , ca urmare a deplasarii cristalinului intr-un ochi normal
( emetrop) , ceea ce impune un alt tip de atitudine terapeutica.

11

Hipermetropia.
La nastere copiii sunt hipermetropi de 2-3 dioptrii ; o data cu dezvoltarea copilului ,
hipermetropia scade progresiv , ochiul devenind emetrop sau chiar miop.
Hipermetropiile se impart in :
- mici : pana la 3 dioptrii
- medii : intre 3 si 6 dioptrii
- mari : mai mari de 6 dioptrii
Corectare hipermetropiei se face cu lentile sferice convergente ( notate cu + ) , convexe.
Se prescrie lentila cu cea mai mare valoare dioptrica ce permite cea mai buna acuitate
vizuala la distanta de 5 m .

Miopia.

Cele mai frecvente sunt cele axiale. Se intalnesc diferite grade de miopie :
-

mica : pana la 3 dioptrii

medie : pana la 6 dioptrii

mare : peste 6 dioptrii

forte : peste 8 dioptrii.

12

Miopia benigna apare in jurul varstei de 6 7 ani (miopia scolarilor ). Are o evolutie
progresiva pana in jurul varstei de 20 ani , cand se stabilizeaza , nedepasind -6 sau -7 dioptrii. Nu
se insoteste de leziuni semnificative ale fundului de ochi si complicatii oculare.
Miopia maligna este prezenta de cele mai multe ori de la nastere ; este congenitala ,
transmisibila genetic.
Evolueaza progresiv , atingand valori de 20 chiar si 40 dioptrii.
Globul ocular are dimensiuni mari cu leziuni intraoculare , vederea este alterata.
Axul antero-posterior este alungit , sclerotica se subtiaza neuniform (mai ales in vecinatatea
papilei nervului optic). Apar zone denudate de sclera , prin retractia coroidei (= conus miopic).
La aceste modificari se adauga o vizibilitate crescuta a vaselor coroidiene , degenerari corioretiniene si ale vitrosului , hemoragii la nivelul maculei (pata lui Fuchs).
Pe masura ce leziunile de la nivelul fundului de ochi progreseaza , acuitatea vizuala scade.
Cu timpul apar complicatii : cataracta , hemoragii retiniene , dezlipire de retina .
Miopia se corecteaza cu lentila cea mai slaba divergenta , concava , sferica ( - ) , care da
cea mai buna acuitate vizuala la distanta de 5 m.
Lentilele de contact sunt de preferat , mai ales in cazul miopiilor mari si maligne , deoarece
diminueaza efectul de micsorare excesiva a dimensiunii imaginii corectate pe retina , ameliorand
astfel acuitatea vizuala.

Astigmatismul.

13

Este o ametropie de curbura in care focarul principal al razelor incidente nu este format
dintr-un singur punct , ci dintr-o serie de puncte ( devine liniar) ; fiecare meridian al mediilor
optice avand punctul sau focarul propriu.
Astigmatismul regulat este acela in care fiecare meridian are aceeasi refractie in orice punct
al sau , iar trecerea de la refractia unui meridian la refractia meridianului vecin se face treptat.
Meridianul cu refractia cea mai slaba si cel cu refractia cea mai puternica sunt
perpendiculare unul pe celalalt si se numesc meridiane principale.
In conditiile normale , meridianul vertical este usor mai bombat , ca urmare a turtirii ochiului
de catre pleoapa superioara. Acest meridian are o refractie miopica de 0,5 dioptrii ,
determinand astigmatismul fiziologic , compatibil cu vederea.
Dupa refractia meridianelor principale intalnim :
-astigamatism simplu : un meridian principal este emetrop , iar celalalt hipermetrop sau
miop ;
-astigmatism compus : ambele meridiane principale sunt mioape sau hipermetroape , dar de
grad diferit ;
-astigmatism mixt : unul din meridianele principale este miop , iar celalalt hipermetrop.
Daca meridianul principal vertical este mai refringent , iar cel orizontal este mai putin
refringent , vorbim de astigmatism conform regulei sau direct (conform astigmatismul fiziologic)
, iar daca cel orizontal este mai refringent , vorbim de astigmatism contrar regilei sau indirect.
Prin corectie se suprima diferenta de refractie intre cele doua meridiane.
Astigmatismul neregulat se datoreaza unor afectiuni corneene ( infiltrate , cicatrici ,
degenerescente). In acest tip de astigmatism exista diferenta de refractie , nu numai intre
meridiane diferite , ci si intre diferite puncte ale aceluiasi meridian.
Corectia este chirurgicala sau cu lentile de contact.
14

Refractia dinamica.
Acomodatia (refractia dinamica) asigura vederea clara a obiectelor la diferite distante de
ochi. Se realizeaza prin contractia si relaxarea muschiului ciliar (element activ) si modificarea
curburii cristalinului , favorizata de elasticitatea acestuia (element pasiv).
Astenopia acomodativa consta in oboseala muschiului ciliar , care in unele cazuri apare dupa
cateva minute de la inceputul acomodarii pentru vederea de aproape.
Se manifesta prin incetosarea vederii , lacrimare , cefalee frontala , greturi. Apare in
hipermetropiile de grad mic si astigmatismele necorectate. Tratamentul consta in corectie optica
corespunzatoare ametropiei.
Spasmul acomodatiei consta dintr-o contractura permanenta a muschiului ciliar , determinand
instalarea unei miopii spasmodice.
Se manifesta prin vedere clara de aproape , cu imposibilitatea de a vedea clar la distanta.
Este favorizat de efortul vizual prelungit de aproape ( filatelie , ceasornicarie , microscopie )
sau de intoxicatii cu diferite substante (parasimpaticomimetice).
Tratamentul consta in corectia ametropiei ( dupa cicloplegie) sau indepartarea substantelor
toxice.
Paralizia acomodatiei consta in paralizia muschiului ciliar , ceea ce face ca ochiul sa ajunga
in stare de refractie statica.
Emetropul constata o diminuare a vederii de aproape ; hipermetropul vede rau la distanta si
aproape ; miopul este mai putin afectat , ajungand sa vada bine de aproape (miopii mai mari de
-3 dioptrii).
Tratamentul consta (pe langa tratamentul etiologic) in prescriptia de pilocarpina si
prescrierea unei corectii optice mai mari cu +3 sau + 4 dioptrii pentru vederea de aproape (fata
de corectia pentru distanta).
15

Paralizia poate aparea in intoxicatii , dupa medicatie cicloplegica , traumatisme , etc.

Cap. 2 Astigmatismul miopic compus


2.1 descrierea problemei ( viciului de refractie ) al pacientului din tema :
definitie, descriere atat din punct de vedere optic cat si patologic.

Astigmatismul este o ametropie de curbura in care focarul principal al razelor incidente nu


este format dintr-un singur punct, ci dintr-o serie de puncte ( devine liniar ), fiecare meridian al
mediilor optice avand punctul sau faocarul propriu.
Astigmatismul este un alt viciu de refractie, care presupune o diferenta de refractie intre cele
doua meridiane ale ochiului. In astigmatism, sfera ochiului este putin turtita, adica usor ovala.
Daca diferenta dintre meridianele ochiului este mai mare de 0,5 dioptrii, diagnosticul este de
astigmatism.
Astigmatismul este simplu daca imaginea se formeaza bine pe unul dintre meridiane si se
formeaza rau pe celalalt meridian, existand astigmatism miopic sau hipermetrop. Exista si
16

astigmatismul compus, cand ambele meridiane prezinta vicii de refractie mai mari de 0,5.
Astigmatismul mixt inseamna ca un meridian este miop, iar celalalt meridian este hipermetrop.
In general, omul nu suporta o diferenta de dioptrii intre cei doi ochi mai mare de trei dioptrii, si
asta nu se poate corecta bine cu ochelarii. Tocmai de aceea, oamenii cu diferenta de dioptrie intre
cei doi ochi depasind trei dioptrii trebuie sa poarte lentile de contact.
Astigmatismul compus este cand ambele linii focale se afla fie in fata retinei (astigmatism
miopic compus 38%) fie in spatele ei (astigmatism hipermetropic compus 27%). Daca o linie
focala se afla in fata si cealalta in spatele retinei se numeste astigmatism compus mixt (11%).
Astigmatismul se corecteaza cu lentile cilindrice convergente sau divergente cu un singur
meridian activ care se atasaza perpendicular pe meridianul astigmat.
Astigmatismul este o ametropie asferica in care razele luminoase provenite de la mai mult de
6 m (infinitul oftalmologic) nu se focalizeaza intr-un punct focal ci intr-o linie focala
(astigmatismul regulat) sau intr-o figura geometrica neregulata (astigmatismul neregulat). Un
exemplu tipic de suprafata sferica refractiva astigmata este lentila cilindrica. Aceasta se
caracterizeaza printr-o suprafata cilindrica cu o anumita raza de curbura si printr-un ax
perpendicular pe sectiunea cilindrului. Razele incidente paralele vor fi focalizate pe o linie focala
paralela cu axul cilindrului. Cu cat raza de curbura este mai mica cu atat lentila cilindrica are o
putere refractiva mai mare. Pentru intelegerea astigmatismului, corneea umana poate fi
aproximata ca avand o forma de calota torica elipsoidala cu diametrul lung orizontal. Forma
torica presupune existenta a doua meridiane principale, perpendiculare intre ele, unul de curbura
maxima (raza de curbura minima) si unul de curbura minima (raza de curbura maxima). Corneea
are doua meridiane principale, unul vertical in care raza de curbura este de 7.7mm si unul
orizontal in care raza de curbura este de 7.8mm. Aceste valori explica astigmatismul fiziologic al
corneei. Orice calota torica care are doua meridiane principale si o infinitate de meridiane
intermediare cu curburi care variaza progresiv intre meridianul de curbura minima si cel de
curbura maxima. Daca aceasta variatie este o functie continua adica daca variaza predictibil,
uniform neliniar, astigmatismul este regulat. Daca insa variatia meridianelor este aleatorie sau
suprafata isi pierde uniformitatea atunci astigmatismul este neregulat. In cazul astigmatismului
regulat razele venite de la infinit vor focaliza pe doua linii focale. Meridianul cu curbura maxima
focalizeaza lumina pe o linie focala anterioara si cel de curbura minima pe o linie focala
posterioara. Intre cele doua linii focale meridianele intermediare focalizeaza sub forma unei
figuri geometrice numita conoidul lui Sturm.
Daca reconstituim aceasta
forma pornind de la sectiuni dinspre linia focala anterioara spre cea posterioara observam
variatia continua a sectiunii de la linia focala anterioara, spre un oval anterior, apoi un cerc, un
oval posterior si linia focala posterioara. La mijlocul conoidului Sturm sectiunea are forma unui
cerc numit cercul confuziei minime deoarece in acel punct aria de sectiune este minima. Ea
corespunde mediei puterilor dioptrice ale meridianelor principale sau echivalentului sferic .

17

2.2 Metode si mijloace de testare : descrierea testelor optometrice recomandate


astigmatismului .
Testele recomandate pentru determinarea compensarii astigmatismului sunt : keratometria,
skiascopia departe si aproape, testul subiectiv nr. 7, aprecierea perceptuala, cilindrii incrucisati.
Keratometria scopul acestui test este evaluarea gradului de toricitate al corneei.
Se utilizeaza autokeratometrul, iluminarea ambientala trebuie sa fie normala. Se determina
puterile dioptrice in sectiunile principale si orientarile acestor sectiuni. Se observa calitatea
imaginilor mirelor, orientarea sectiunilor principale, diferenta intre puterile si sectiunile
principale. Se noteaza puterile dioptrice in sectiunile principale si orientarea lor sau diferenta
puterilor si orientarea sectiunii cu puterea dioptrica cea mai mica in valoare algebrica.
Normal este un astigmatism nul sau mixt, astigmatism fiziologic de 0,50 dpt cu axa inclinata
la 0 grade.
Skiascopie pentru vederea departe testul are ca scop evaluarea obiectiva a refractiei ochilor.
Se foloseste skiascopul electric, tinta este asezata departe la aproximativ 5 10 m, foropter
sau trusa pestru testare subiectiva, rigla de skiascopie, mediul ambiental este iluminat atenuat.
Subiectul examinat fixeaza tinta cu ambii ochi. Examinatorul pastreaza ambii ochi deschisi si
ochiul drept controleaza ochiul drept, ochiul stang controleaza ochiul stang. Distanta examinator
pacient se recomanda sa fie 0,50 m sau 0,67 . Se incepe cu ochiul drept, se neutralizeaza
deplasarea reflexului retinian in toate meridianele. Se procedeaza la fel pentru ochiul stang. Se
revine la ochiul drept apoi la cel stang. Pentru distanta examinator pacient de 0,50 m , se scade
din compensarea gasita +2,00 dpt, iar pentru 0,67 m se scade + 1,50 dpt.
Se pot observa : neutralizare sferica in convex,plan sau concave ; neutralizare cilindrica ; o
singura valoare de neutralizare, valoarea de neutralizare variabila ; effect Jello sau foarfece ;
effect Jello imposibil de determinat sensul depalsarii umbrei, effect foarfeve imposibil de
determinat axele si puterile dioptrice.
Skiascopie pentru vederea aproape acet test are ca scop evaluarea capacitatii de punere la
punct pe obiecte din planul apropriat.
Se foloseste skiascopul , tinta in forma de T pentru vederea aproape ( Vb = 1 si Vb =
0,5 ) cu litere si figuri, foropter sau trusa de testare subiectiva, rigla de skiascopie.
Se aseaza tinta la distanta de 0,50 m de pacient. In foropter se aranjeaza valoarea dioptrica
pentru vederea la distanta . Skiascopul este asezat in acelasi plan cu tinta. Se cere subiectului sa
numere literele de pe tinta. Se mareste puterea dioptrica pozitiva, pentru a se obtine miscare
inversa a reflexului retinian, in toate meridianele. Se miscoareaza progresiv puterea dioptrica
pozitiva, pana la neutralizare, intr-o sectiune apoi in cealalta sectiune principala.

18

Se noteaza puterile toate gasite cu adaugarea cuvantului GROS. Acomodarea este afectata
de efortul de convergenta. Cu cat exoforia este mai mare, cu atat efortul de convergenta va fi mai
mare.
Testul nr. 7 - testul subiectiv ( formula de baza ) acest test are ca scop determinarea subiectiva
a compensarii pentru vederea departe.
Se foloseste foropterul sau trusa de testare subiectiva , testele optotip pentru distanta, rozeta
Parent, mira cruce cu linii paralele, cilindrul in cruce +/- 0,50 dpt si +/- 0,25 dpt, testul rosu
verde polarizat.
Se noteaza compensarile gasite pentru ambii ochi, in vederea departe.
Cilindrii incrucisati testul are ca scop determinarea compensarii in vederea disociata, folsind
cilindrul in cruce.
Se utilizeaza foropterul cu prisme variabile de 3 pdpt si cilindrii in cruce de + 0,50 pdpt si
+ 0,25 pdpt sau trusa de testare , tinta este o cruce cu linii paralele verticale si orizontale, situata
la 40 cm de subievt, iluminare ambientala redusa.
In fata ochilor se pune compensarea gasita la testul nr. 7. Se obtureaza ochiul stang. Se
disociaza pe verticala vederea binoculara, punand in fata OD o prisma de 3 pdpt baza jos, iar fata
OS o prisma de 3 pdpt baza sus sau in fata OS o prisma de 6 pdpt. Subiectul vede doua imagini
ale crucii. Se intreaba subiectul, daca in marginea superioara ( OD ) , liniile verticale si cele
orizontale par la fel de negre si distincte. Daca nu sunt, se egaleaza , pe cat posibil cu lentile
cilindrice. Se repeta etapa pentru OS. Apoi se pune in fata ambilor ochi, cilindri incrucisati cu
axele la 90* si se mareste puterea dioptrica sferica pozitiva sau se reduce puterea dioptrica
sferica concava, pentru ca liniile verticale in cele doua imagini sa fie mai negre ca liniile
orizontale. Se atrage atentia subiectului asupra imaginii superioare ( OD) si se reduce puterea
sferica convexa sau se mareste puterea sferica concave, pana ce liniile tintei par la fel. Se repeat
etapa si pentu OS. Daca aditia in fata unui ochi este mai mare ca la celalalt, se repeat etapele
pentru a fi siguri de rezultat. Daca liniile nu pot fi vazute egal, se pastreaza lentila care face ca
verticala sa ramana putin mai negre ca orizontalele.
2.3 Metode si mijloace de ameliorare : descriere .

In cadrul unei consultatii oftalmologice , cu ajutorul unui refractometru , se va stabili cu


precizie gradul si axul astigmatismului.
Practic , noi toti avem astigmatism. Este vorba de astigmatismul fiziologic (0,50-0,75 dpt) ,
pentru care nu se va impune corectie optica , fiind insotit de o vedere normala.

19

Un ochi astigmat poate sa nu antreneze modificari de refractie. Un astigmatism usor


presupune si o vedere buna. Odata cu aparitia unor simptome ca dureri de cap , incruntare ,
oboseala oculara , ochi uscati , sensibilitate la lumina , vedere neclara in anumite ocazii , se
impune control amanuntit si tratament adecvat. Astigmatismul poate acompania frecvent miopia
sau hipermetropia.
Daca vederea devine inconfortabila , exista mai multe optiuni terapeutice , care sa se
adapteze stilului de viata al fiecarei persoane.
Este important sa descoperim la timp astigmatismul , mai ales la copii , in special cand este
vorba de un astigmatism forte la un ochi. Acest examen va stabili corectia optica necesara ,
pentru a se evita ambliopia.
In urma controlului oftalmologic , se incearca sa se stabileasca cea mai buna metoda de
ameliorare a viciului de refractie pentru pacient. Se iau in considerare toate metodele de
ameliorare pentru acest caz. Aceste metode sunt : lentile aeriene , lentile de contact sau
interventie chirurgicala.
Lentilele de contact se recomanda in cazul unui astigmatism forte , sau pentru persoanele (de
exemplu sportivi) care din cauza anumitor activitati nu pot purta corectie aeriana.
De asemenea , lentilele de contact se recomanda atunci cand diferenta intre cei 2 ochi este
mai mare de 3 dpt.
Interventia chirurgicala este optionala si se recomanda in cazul in care portul ochelarilor si al
lentilelor de contact pune in pericol desfasurarea activitatii normale a persoanei.
Cea mai utilizata metoda de ameliorare a astigmatismului este ochelarul.

2.4. Consecintele necorectiei : descrierea consecintelor necorectarii


defectului de vedere depistat in functie de caracteristicile date in tema ,
avantajele si dezavantajele acestei necorectii.
20

Dintre dezavantajele necorectarii defectului de vedere amintim :


-oboseala oculara si oboseala psihica ;
-capacitate redusa de lucru ;
-imposibilitatea indeplinirii unor sarcini de lucru sau casnice
-favorizeaza evolutia dioptriei in timp.
Avantajele corectiei :
-capacitate maxima de lucru ;
-integrare sociala perfecta ;
-aport maxim de informatie din mediu.

2.5. Tipul compensarii : modurile de corectie si de ameliorare a


problemei vizuale : lentile aeriene , lentile de contact , operatii , port
temporar de ochelari cu lentile incolore sau colorate etc.
Pentru cazul dat in tema se opteaza pentru corectie aeriana cu lentile sfero-cilindrice.
Aceste lentile sunt corpuri transparente , marginite de o parte sau de ambele parti , de
suprafete cilindrice , torice sau elipsoidale. In optica medicala sunt folosite lentilele asferice
cilindrice sau torice. Lentilele asferice mai poarta numele si de lentile astigmatice , ceea ce
inseamna ca nu formeaza o imagine punctuala , stigmatica , ci o imagine alungita.
Pentru un pacient care vine prima data la un consult oftalmologic , si se stabileste ca
are acest viciu de refractie , se testeaza mai multe dioptrii , incepand de la valori mai mici ,
urmarindu-se acuitatea vizuala cu ajutorul optotipului de distanta. Se urmareste sa se obtina
acuitate vizuala 1. Dupa ce obtinem acuitate vizuala 1 , se verifica senzatia subiectiva
referitoare la efectul lentilelor sfero-cilindrice , daca tolereaza o usoara deformare a

21

obiectelor , mai usor sesizabila pe linii orizontale sau verticale , si se ajusteaza corespunzator
dioptria in functie de raspunsurile primite , daca este cazul.
Daca dioptria este perceputa ca fiind prea tare pentru pacient , se reduce din valoare ,
pana cand pacientul afirma ca i se pare cel mai comod. In cazul in care dioptria stabilita nu
ofera acuitate vizuala 1 , si pacientul nu suporta o dioptrie mai mare , vorbim de compensare
partiala. In acest caz pacientul este sfatuit sa revina la un alt control oftalmologic , pentru a
se putea face corectia necesara unei acuitati vizuale 1.

Cap. 3 Tehnologia de executie a ochelarului de corectie


3.1.

Partile componente ale ochelarului de corectie : descrierea partilor

componente pentrutipul de rama.


Cel mai folosit dispozitiv de vedere este ochelarul , fapt pentru care trebuie sa i se acorde un
studiu si o atentie deosebita , atat din punct de vedere medical , estetic cat si moral. Fiind un
element strain aplicat pe corpul uman , multe persoane , in special cele tinere , au tendinta de a-l
respinge. In acest caz intervine una din sarcinile tehnicianului optometrist , respectiv de a lamuri
persoana , de necesitatea portului unui ochelar. Astfel , trebuie gasite cuvintele potrivite fiecariu
om , care sa-l ajute sa vada lumea din jur cu alti ochi .
Profesiunea de optometrist este o profesiune dezvoltata , pornind de la aspectele tehnice ale
domeniului , spre partea de ingrijire medicala acordata factorului uman , fapt care face din acest
specialst un factor de interfata cu medicul oftalmolog , un specialist ce se poate integra in
activitatea de servicii pentru populatie cu o investitie medie , dar cu eficienta maxima. Ei trebuie
sa fie permanent bine informati , pregatiti moral si cu profesionalism , abilitat sa lucreze in
echipa si sa fie apt sa faca fata multiplelor probleme pe care le ridica aceasta activitate dinamica.
Specialistul optometrist , avand la baza cunostinte tehnice , tehnologice , de anatomie si
fizio-patologie , computere si alte specializari conexe , se poate adapta usor la noile cuceriri ale
stiintei si tehnicii prin utilizarea noilor metode , instrumente , aparate si tehnologii.

22

Ochelarul este un instrument optic care are rolul de a proteja ochiul , sau de a corecta
anumite defecte ale vederii. Este format din rama propriu-zisa si din doua lentile. Rolul principal
al ramelor este de a pozitiona , cat mai corect lentila , pe axul optic al ochiului. Rama pentru
ochelari este formata dintr-un suport pentru lentile , numit cadru , bratele pentru fixarea
ochelarului dupa ureche si saua nazala. Ele trebuie sa aiba urmatoarele caracteristici : sa fie
estetice , usoare , rezistente la agenti fizici si chimici , neinflamabile, durabile , usor de prelucrat.
Ramele de ochelari se pot executa din materiale plastice si metalice.
Partile componente ale ramelor combinate.
Ramele combinate sunt foarte placute deoarece sunt combinatii de materiale plastice cu
metale. La ramele combinate se folosesc bratele combinate. Fabricarea acestor brate este diferita
de bratele obisnuite. Ramele de ochelari cu astfel de brate combinate (impletite) se recomanda
pentru sportivi si copii. Bratul are capatul mai arcuit , se poate fixa mai strans dupa ureche.
Bratul este format dintr-o parte impletita , formata din doua straturi de sarma de alpaca de 0,4
mm grosime. Pentru a-i mari elasticitatea , fiecare strat dupa impletire , se bate sub forma
rotunda.
Impletitura se executa pe arc de otel cu diametrul de 0,8 mm si dupa extragerea arcului se
obtine o impletitura cu diametrul de 0,8 mm. O alta componenta a acestui brat este armatura de
metal. Aceasta armatura este mai scurta si are diametrul de 0,8 mm. Pe armatura se monteaza
materialul plastic. Bratul mai are si o parte de legatura iar la capat se afla terminatia bratului.
Bratul combinat se executa din alpaca nichelata. Daca impletitura este bine executata , ea este
deosebit de elastica , se poate indoi in orice directie si isi pastreaza forma.

3.2. Tehnologia de executie a lentilelor de corectie : definitie , clasificare ,


descrierea procesului tehnologic de executie a lentilelor in productia de serie
mica , mijlocie sau mare (se alege tipul productiei in functie de tipul de lentila
dat in tema proiectului : pentru lentile sferice productie mare , pentru lentile
sfero-cilindrice productia mica sau unicat).

23

Lentila este o piesa optica transparenta , de forma unui disc , ce are cel putin una din suprafete
curbata. Rolul sau este de a corecta viciile de refractie ale ochilor sau de a-i proteja de radiatiile
mediului inconjurator.
Din punct de vedere constructiv , lentilele se pot clasifica astfel ;
-sferice : r = ct ;
-plane : r = s ;
-asferice : r , r ct.
Lentilele pentru ochelari au proprietatea de a devia raza de lumina de doua ori , atat la
incidenta , cat si la emergenta. Suprafata anterioara a lentilei se numeste baza imagine , iar in
desenele de specialitate este notata cu 1 ; suprafata exterioara se numeste baza obiect si este
notata cu 2.
Razele de curbura ale suprafetelor lentilei si , in general , distantele se considera pozitive ,
daca au acelasi sens cu razele de lumina.
In functie de defectele admise , lentilele se pot clasifica in trei clase de calitate ; 1,2,3.
Dupa mediul de lucru se intalnesc lentile aeriene si lentile de contact , iar dupa natura
materialului din care sunt executate se intalnesc :
a)minerale sau anorganice :
-Crown ( este un siliconat de aluminiu , cu n = 1,523 si aberatie cromatica mica) ;
-Flint ( n = 1,6 contine plumb).
b)organice (materiale artificiale) : polimerii. Caracteristica principala a acestor materiale este
structura moleculara. Cele mai importante componente sunt siliciul si carbonul. Polimerii sunt de
trei feluri : naturali , modificati si sintetici.

24

Lentilele asferice sunt corpuri transparente , marginite de o parte sau pe ambele parti de
suprafete cilindrice , torice sau elipsoidale. In practica medicala se utilizeaza lentilele asferice
cilindrice sau torice. Ele formeaza o imagine alungita.
Lentilele cilindrice sunt marginite de o suprafata cilindrica si una plana si se clasifica astfel :
- lentile plan-convex-cilindrice sau cilindrice-convergente : se obtin prin taierea unui
cilindru cu un plan paralel cu axa cilindrului. Aceasta lentila este marginita de o suprafata plana
si o suprafata cilindrica convexa.
-lentile plan-concav-cilindrice sau cilindrice divergente : au suprafata cilindrica in interior.
La aceste tipuri de lentile , daca se intersecteaza cilindrul , cu un plan care trece prin axa sa ,
sau paralel cu aceasta , se formeaza un dreptunghi. Acest dreptunghi formeaza axa neutra a
cilindrului. Daca acest plan este perpendicular pe axa cilindrului , atunci lentila are
caracteristicile unei lentile sferice.
Fiecare plan care este perpendicular pe axa sa , formeaza focarul intr-un punct. Aceste
puncte sunt situate pe o dreapta si alcatuiesc axa de focar a cilindrului sau axa principala. Puterea
de refractie a lentilei pe aceasta axa este dependenta de raza de curbura si de indicele de refractie.
Pe axa neutra aceasta este nula. Axa neutra si axa principala sunt perpendiculare intre ele.
Puterea de refractie se schimba treptat , de la axa principala , unde este maxima , spre axa
neutra , unde este 0.
Lentilele torice sunt medii transparente , marginite de suprafete torice. Prin suprafata torica ,
se intelege suprafata care are , in doua sectiuni perpendiculare , raze diferite. Suprafata torica se
obtine prin rotirea unui arc de cerc , in jurul unei axe , care nu trece prin centrul arcului de cerc ,
iar corpul obtinut este un tor.
Lentilele torice nu au axa neutra , ele au doua axe principale in doua directii diferite si cu
valori dioptrice diferite.
Lentilele combinate sunt medii transparente marginite de o suprafata sferica si una asferica
si pot fi convergente sau divergente , iar clasificarea lor este urmatoarea :
25

-lentile combinate sfero-cilindrice ;


-lentile combinate sfero-torice ;
-lentile combinate cilindru in cruce.
Lentila combinata sfero-cilindrica are o suprafata sferica si una cilindrica. Poate avea ambele
suprafete concave sau convexe , sau o suprafata concava si una convexa. Ca exemplu se pot nota
astfel : sf :+1,00 dpt cil : +1,50 dpt ax 90 , deci axa neutra a acestei lentile trebuie montata la
90. Pe axa neutra,lentila are valoare sferica, iar pe axa principala suma algebrica dintre valoarea
sferica si cea cilindrica. Din exemplul prezentat lentila va avea pe axa neutra valoarea de +1,00
dpt , iar pe axa cilindrica +2,50 dpt. Diferenta dintre cele doua valori reprezinta puterea
cilindrica. Puterea mai mica corespunde puterii sferice a lentilei. Pe lentila , axa cilindrului se
marcheaza cu trei puncte , trasate cu tus negru spalabil.
Lentila combinata sfero-torica are urmatoarele valori : pe o directie valoarea sferica la care
se aduna valoarea minima a torului , iar pe directia perpendiculara valoarea sferica la care se
aduna valoarea maxima a torului. Ele pot fi exterioare si interioare , in functie de locul suprafetei
torice , ce poate fi spre planul- obiect sau spre planul-imagine.
Aceste lentile pot fi astigmate convergente (pozitive) sau divergente(negative).
Lentilele combinate cu cilindru in cruce se caracterizeaza prin faptul ca in directia celor
doua axe principale au puteri diferite.
Procesul de executie a pieselor optice este un ansamblu de operatii si actiuni destinate
modificarii formei , dimensiunilor , calitatii si pozitiei reciproce dintre suprafete , ale unor
semifabricate din sticla , pentru transformarea acestora in piese finite , ca de exemplu , lentile.
Forma geometrica a pieselor optice este relativ simpla in comparatie cu aceea a pieselor
mecanice , predominand suprafete active plane si sferice , impreuna cu suprafetele cilindrice sau
plane , servind ca baze de montare. Precizia ceruta formei geometrice a suprafetelor active ,
dimensiunilor , precum si calitatilor acestora este foarte ridicata. Aceste particularitati au permis

26

sa se realizeze procese tehnologice tipizate pentru executarea pieselor optice , determinate de


tipul de piesa , precizia de executie si planul de productie.
Procesele tehnologice aplicate pentru prelucrarea pieselor optice trebuie sa asigure realizarea
acestora la parametrii calitativi impusi in desenele de executie , la un cost minim si in conditii de
securitate a muncii.
In cazul prelucrarii pieselor optice de precizie medie predomina criteriul economic. La
productia de unicate se executa piesele optice necesare prototipurilor produselor nou asimilate ,
precum si piesele optice de mare precizie , cu gabarit mare sau cu destinatie speciala.
La productia de serie mica (sau de unicate) este economic ca piesele optice sa se prelucreze
din semifabricate ieftine (blocuri sau placi de sticla optica) , utilizandu-se masinile unelte cele
mai simple si universale , care sa se regleze repede si usor , folosindu-se scule si dispozitive cat
mai ieftine. Pe aceste considerente , in industria optica se mentine prelucrarea cu abrazivi liberi
pe masini prevazute cu dispozitive specifice acestora , folosindu-se fixarea si gruparea
semifabricatelor prin lipire si blocare elastica.

3.3.

Tehnologia de executie a ramelor de ochelari : din material plastic ,

metalic si combinat.

Ramele pentru ochelarii de corectie sau protectie , cel mai adesea se executa din urmatoarele
materiale plastice : acetat de celuloza , nitrat de celuloza (celuloid) , polistirol , etc.
Pentru realizarea acestor rame se foloseste prelucrarea la rece si prelucrarea la cald.
Fiecare procedeu de prelucrare are avantajele si dezavantajele sale. Prin prelucrarea
materialelor plastice la rece , calitatea materialului nu se schimba. Procesul tehnologic in acest
caz cuprinde mai multe operatii. Procedeul se foloseste pentru fabricarea individuala a ramelor si
pentru serii mici. Metoda este totusi economica , intrucat se pot procura usor si repede scule
potrivite.

27

Prin prelucrarea la cald , odata cu incalzirea materialului , acesta isi pierde din plasticitate ,
devine rigid si isi pierde astfel si durabilitatea. Procedeul se foloseste la productia de serie mare.
La fabricarea ramelor pentru ochelari , un lucru important este finetea si luciul suprafetei.
Utilizarea ramelor este influentata de forma, de aspect , de marime si durabilitatea sa. Operatiile
de finisare ale suprafetei sunt operatii prin care sunt inlaturate neregularitatile care raman de la
operatiile de prelucrare. In timpul fabricarii pieselor componente ale ramelor pentru ochelari este
important controlul finetei suprafetelor care se realizeaza cu sabloane etalon. Etalonul 1 este cel
mai fin.
Prelucrarea la rece cuprinde urmatoarele operatii :
-taierea placii de material plastic in bucati (straifuri) ;
-copierea modelului pentru cadru la masina pantograf ;
-tobarea cadrelor ;
-trasarea pe cadru a locului unde vor fi montate balamalele ;
-gaurirea cadrelor cu masina de gaurit ;
-executarea curburii nazale ;
-montarea balamalelor ;
-taierea din straifuri a bratelor ;
-injectarea in brate a armaturilor metalice ;
-frezarea profilului bratelor ;
-tobarea bratelor ;
-gaurirea bratelor pentru montarea balamalelor ;

28

-montarea bratelor la cadru ;


-confectionarea pernitelor nazale ;
-lipirea cu acetona a pernitelor la cadru ;
-acetonarea ramelor ;
-lustruirea la perie a aplicatiilor metalice ;
-ambalarea produsului finit.
Prima operatie care se executa pentru a executa o rama de ochelari din material plastic este
taierea materialului la masini de tipul ferastraielor circulare , obtinandu-se straifuri de
dimensiunile dorite. Astfel , pentru rame de copii , lungimea placii va fi de 13 cm , pentru rame
de barbati intre 15 si 15,5 cm , iar pentru rame de femei intre 14 si 14,5 cm.
Dupa aceasta operatie , straifurile se fixeaza la masina pantograf unde se copiaza modelul
dorit pentru cadru.
Pantograful este o masina care realizeaza prelucrarea unei piese , asemenea cu o piesa sau
forma data la o anumita scara. Se compune din urmatoarele parti :
-un motor electric care actioneaza scula , in acest caz o freza. Aceasta are o turatie de 16000
rot/min. Freza este fixata in arborele principal al masinii intr-o mandrina de prindere. Frezele
utilizate sunt profilate , putand realiza si locasul lentilei in rama.
-masa principala a masinii cuprinde un piston actionat de un compresor de aer. Compresorul
coboara sau ridica masa principala pe care se afla si sistemul de prindere al straifului. Pe masa
este fixat printr-un dispozitiv de prindere modelul necesar pentru cadru. Masa este montata pe
doua sanii de otel , care permit deplasarea acesteia in toate directiile. Masa principala se poate
deplasa in directia dorita prin intermediul a doua manere. Patru limitatoare nu permit deplasarea
frezei decat in limitele unui dreptunghi. Deplasarile mesei se fac manual.

29

Pentru ca deplasarile piesei fata de scula sa determine realizarea ramei , in paralel este
montata rama model pe masa. Pe capul masinii , este fixat poansonul de copiere care este montat
in paralel cu freza.
In functie de profilul frezei , masa principala poate ocupa doua pozitii pe verticala. La prima
pozitie se copiaza conturul exterior al cadrului , iar la a doua pozitie , interiorul cadrului si in
acelasi timp se executa si canalul interior pentru fixarea lentilei.
In momentul in care se apasa pedala , masa principala se ridica , actioneaza o supapa care
permite patrunderea aerului cu o presiune mare printr-un dispozitiv asezat in fata mandrinei in
care este fixata freza. Astfel , aschiile care rezulta prin copiere sunt aruncate in directia opusa.
Dupa copiere , se traseaza la ambele proeminente numite bac , axele pentru doua gauri asezate
vertical la o distanta de 2,1-2,5 mm. Apoi , cadrul se intoarce intr-o toba de forma hexagonala ,
unde este tinut timp de 16 ore , efectuandu-se operatia de tobare.
Bratele se executa din placi de celuloid cu o grosime de 2,8 mm. Din aceste placi se taie
straifuri de 16-18 mm. Dupa taiere , bucata de material este introdusa in masina de injectat
armaturi metalicecare realizeaza injectarea armaturilor astfel : straiful de material este dirijat
catre un incalzitor de inalta frecventa , incalzindu-se numai zona ce urmeaza a fi armata ;
armatura are o forma adecvata , respectiv ascutita la un capat , fiind de asemenea incalzita , este
impinsa in material. Toate deplasarile sunt realizate prin actionari pneumatice , comandate de un
sistem electronic de comanda. In functie de materialul utilizat la executarea bratelor este necesar
un reglaj al temperaturii. Utilajul de prelucrare dezvolta o putere de 16000 w.
Operatia de frezare a bratelor se executa la o masina care are la baza principiul copierii dupa
un model. In paralel cu bratul care trebuie prelucrat , pe masa masinii se afla modelul de
referinta. Pozitiile relative ale piesei si modelului sunt dispuse pe verticala. Masa are o miscare
de translatie alternativa pe directie orizontala. In cursa activa , prin deplasarea mesei, modelul va
intalni doua discuri plasate de o parte si cealalta a modelului. Coaxial cu aceste discuri , dar intrun alt plan , pe directie verticala , respectiv in planul piesei , se afla doua piese profilate conform
formei pe care trebuie sa o aibe bratul.

30

Dupa operatia de frezare , bratul este introdus in toba si mentinut 16 ore. Tobarea este
necesara pentru rotunjirea muchiilor , atat pentru cadru cat si pentru brate.
Dupa aceasta operatie , cadrelor li se executa conturul nazal la o masina de presat formata
dintr-un sablon fix prevazut cu doua limitatoare pentru diferite modele , un piston actionat de un
compresor de 6-8 atm , o masa prevazuta cu un sistem electric pentru incalzire. Operatia de
incalzire este necesara deoarece la presare cadrele se pot rupe.
Se fixeaza cadrul pe masa , iar la coborarea pistonului acesta imprima conturul nazal dorit.
Urmeaza operatia de gaurire a cadrelor si bratelor , care se executa cu un burghiu avand un
diametru de 1,1-1,8 mm.
Dupa montarea balamalelor este nevoie de un capuitor , contracapuitor , un ciocanel , nituri ,
aplicatii , etc. Balamalei i se aplica lovituri pana intra piciorusele aplicatiei in gaurile specifice.
Se taie din lungimea aplicatiei si se nituieste cu nituitorul. Se executa aceeasi operatie si la brate.
Urmeaza montarea bratelor la cadru , prin intermediul suruburilor.
Cu o penseta si prin intermediul acetonei se executa lipirea aripioarelor de cadru de la capat.
Ultima etapa este finisarea ramei. Se pileste rama pana ce deschizatura bratelor este buna.
Pilirea cadrului , respectiv a bratului , se realizeaza cu ajutorul unei pile semirotunde.Dupa
pilire se curata suprafetele respective cu smirghel fin. Este necesara apoi o slefuire mi ales la
ramele executate din acetat sau celuloid. La ramele de celuloid se foloseste lustruirea cu carpa si
acetona , iar la ramele executate din acetat se foloseste lustruirea cu carpa speciala.
Ramele gata montate se introduc in baia de acetona. Pentru aceasta operatie este nevoie de o
cuva si un gratar mai mare pentru a se putea introduce in baie mai multe rame deodata. Ramele
de acetat se tin in baie circa 2 min , iar cele de celuloid circa 1 min. Apoi ramele se lustruiesc la
perie , pentru ca aplicatiile metalice sa aiba un luciu placut.
Prelucrarea la cald se aplica in special materialelor termoplaste. Pentru injectarea in matrite
a ramelor pentru ochelari se foloseste acetatul de celuloza. Acesta este color sau incolor ,

31

transparent si se foloseste sub forma de granule. Este un material rezistent ceea ce il face sa fie
indicat pentru aceste rame. Un dezavantaj este tendinta materialului de a fi higroscopic.
Fazele procesului tehnologic sunt : vopsirea materiei perime , uscarea , injectarea in matrite ,
tratamentul final , gaurirea.

Verificarea lentilelor se face asfel :


- verificarea dimensiunilor liniare grosimea la centru si diametrul lentilelor slefuite se
masoara cu sublerul, micrometrul sau cu comparatorul cu cadran, in functie de toleranta cotelor
nominale. Grosimea la centru a lentilelor polisate se masoara cu micrometrul cu varfuri sau cu
comparatorul cu cadran. Uniformitatea grosimii la margine ofera indicatii asupra centrarii
lentilelor.
- verificarea razelor de curbura razele de curbura ale suprafetelor slefuite se pot verifica
cu urmatoarele aparate : dispozitive de rodat, sabloane la raza si cu ajutorul comparatoarelor cu
cadran montate in inele sferometrice.
- verificarea acuratetei suprafetelor polisate suprafetele polisate se verifica cu o lupa cu
puterea de 6 8X, observandu-se defectele de acuratete ca : puncte, zgarieturi, portiuni
neprelucrate,
-

centrarea lentilelor se verifica cu un aparat pentru controlul centrarii.

verificarea parametrilor optici parametrii optici ai pieselor optice se verifica in


laboratoarele de masuri optice. In acest scop, se folosesc standuri optice, in dotarea
carora intra autocolimatoarele, lunette, microscoape, alte aparate si focometre,
refractometre, sferomete .

32

Etapele montarii lentilelor in rama de ochelari : descrierea etapelor manuale si automate,


inclusive aparatele si dispozitivele necesare.

Inainte de a fii lentila montata in ochelar se verifica daca lentila nu prezinta defecte, cum ar fii :
zgarieturi, lipsa centrului focal, puncte, defecte de la aplicarea stratului antireflex. Apoi lentila se
pune la frontifocometru si se verifica daca lentila corespunde ca dioptrie si se centreaza.
Dupa aceasta operatiune se scaneaza forma ramei, se ventuzeaza lentila si se pune in masina
de slefuit automata 3D.
La masina de slefuit automata se introduc date cum ar fi :
-

tipul de lentila : sticla, plastic, polycarbonat, bifocal, progresiv

tipul ramei : plastic, metallic

distanta pupilara a pacientului ( pentru aproape sau departe )

deschizatura ramei
Dupa ce s-a slefuit prima lentila se pune in ochelar. Daca rama este metalica se desface

surubul de prindere cu o surubelnita, se pozitioneaza lentila in ochelar si se strange surubul,


daca rama este din plastic se incalzeste la un aparat ce sufla aer cald si se preseaza lentila in
ochelar. Acelasi procedeu se face si pentru celalalt ochi.
Dupa ce sau slefuit lentilele si sau introdus in ochelar, se verifica daca nu sau zgariat
lentilele in timpul montarii.
Cap. 4

Planul de afacere

Pentru doamna Anghel Raluca , ziua de 5 mai a fost ziua in care , in urma controlului
oftalmologic efectuat la cabinetul nostru , a aflat ca are nevoie de corectie optica.

33

Doamna Anghel , locuieste in Braila ,are 25 ani si lucreaza la un hotel ca receptionista..


Ocupatia de baza era introducerea datelor in calculator si ghid turistic pentru turistii cazati la
hotel. Nemaipurtand niciodata ochelari , si nemaifacand nici un control oftalmologic pana in
prezent, doamna Anghel credea ca are o vedere buna , chiar daca , de multe ori , obosita fiind ,
avea senzatia ca la distante mai mari nu percepe foarte bine amanuntele mici. Si asa s-a hotarat
sa faca un control oftalmologic. A auzit despre optica noastra de la cateva prietene , si multumita
fiind de informatiile primite cu privire la calitatea seviciilor noastre, s-a hotarat sa ne viziteze.
In urma discutiei avute , am constatat ca doamna Anghel , care nu a mai purtat niciodata
ochelari , a inceput de o perioada de timp , sa aiba dureri de cap si privire incetosata , mai ales ca
lucra mult la calculator. Intrebata fiind despre starea sanatatii sale , am inteles ca nu suferea de
alte boli , si nici in familie nu se cunosc antecedente care so fi determinat sa faca acest control
oftalmologic. Pur si simplu , in urma oboselii resimtite s-a hotarat sa ne viziteze. A urmat apoi
masurarea dioptriilor la dioptron , iar rezultatul a fost ca intradevar pacienta noastra are nevoie
de corectie optica. S-au testat mai multe dioptrii , urmarindu-se obtinerea unei acuitati vizuale cat
mai bune , si totodata am verificat starea de confort a pacientei cu ochelarul de proba la ochi.
Fiind vorba de un astigmatism miopic compus si corectia facandu-se cu lentile sfero-cilindrice ,
era posibil ca pacienta sa nu se simta foarte comod cu aceasta corectie. Ochelarul prescris
doamnei este un ochelar cu port permanent , asa ca s-a verificat acuitatea vizuala si la
apropiere , iar pacienta a fost rugata sa faca si cativa pasi cu ochelarul de proba la ochi ,
urmarindu-se ca valorile prescrise sa nu dea impresia de a calca in gol . Dupa confirmarea
doamnei ca este bine cu ochelarul sa prescris o reteta pentru ochelari.
4. Planul de afacere
Pentru a intelege ce este un plan de afaceri , trebuie definit intai conceptul de afacere . O
definitie neconventionala a acestui concept poate fi intentia unei persoane (fizice sau juridice)
de a intreprinde anumite activitati in scopul obtinerii unui profit .
O afacere trebuie gandita din timp , exact ca atunci cand iti construiesti o casa : trebuie ca
inainte de a te apuca de constructia efectiva , sa pui pe hartie , sub forma unui proiect , conceptia

34

si calculele tale. Acest proiect este planul de afaceri , proiectul afacerii tale. Si evident , o afacere
buna necesita un plan de afaceri bine gandit.
Un plan de afaceri se bazeaza pe urmatoarele elemente :
-un intreprinzator care isi asuma in mod constient anumite riscuri si doreste sa obtina un
anumit profit ;
-mai multe activitati care consuma resurse si care genereaza profit (ideea de afacere) ;
-un mediu in care se desfasoara aceste activitati (mediul de afaceri).
Conceptul firmei se naste in mintea fiecariu intreprinzator parcurgand cateva etape :
-la inceput a fost ideea de afacere ;
-apoi din idee se naste viziunea ;
-si in final , pentru a aplica strategia , ai nevoie de planul afacerii.
In egala masura , planul de afaceri reprezinta si un instrument extern , fiind si un instrument
excelent de comunicare cu mediul economic. Acesta transmite tuturor celor din jurul tau :
clienti , furnizori , parteneri strategici , finantatori , ca tu stii cu certitudine ce ai de facut , iar
intr-o economie de piata functionala , partenerii tai de afaceri seriosi , apreciaza acest lucru si te
vor percepe ca pe un actor pertinent al mediului economic.
Marketing-ul joaca un rol vital in investitiile de succes. Cat de bine faci marketing-ul pentru
produsul tau va determina succesul afacerii. Elementul cheie al unui plan de marketing de succes
este buna cunoastere a nevoilor , dorintelor si asteptarilor clientilor. Identificand acesti factori ,
poti realiza o strategie de marketing care iti va permite sa trezesti si sa satisfaci nevoile clientilor
tai. Identifica-ti clientii in functie de varsta , sex , venit , nivel educational , rezidenta. La inceput
concentreaza-te asupra acelor clienti care aproape sigur se vor indrepta spre produsul tau. O data
cu extinderea numarului de clienti va trebui sa modifici si planul de marketing pentru a-i include
si pe ceilalti.
35

Conducerea unei afaceri cere mai mult decat dorinta de a fi propriul tau sef. Necesita
dedicatie , perseverenta , abilitatea de a lua decizii si abilitatea de a te descurca atat cu angajatii
cat si cu finantele. Planul managerial , alaturi de planul de management financiar si planul de
marketing , pun bazele succesului pentru afacerea ta.
La fel ca si mijloacele fixe si echipamentele , oamenii sunt resurse. Ei sunt cel mai important
bun al unei afaceri. Vei descoperii ca angajatii si echipa ta joaca un rol important in toate
operatiile afacerii tale. In mod consecvent , este obligatoriu sa stii care sunt calitatile pe care le ai
si cele pe care nu le ai , de vreme ce va trebui sa angajezi personal pentru a suplinii lipsurile tale.
De asemenea este obligatoriu ca tu sa stii cum sa-ti conduci si cum sa-ti tratezi angajatii ,
integrandu-i in echipa si tinandu-i la curent cu schimbarile si cerandu-le mereu parerea despre
acestea.
Angajatii au adesea idei excelente care pot duce la acoperirea unor noi segmente de piata , la
perfectionari ale produselor si serviciilor deja existente sau la noi linii de produse si servicii care
pot sa imbunatateasca laturile mai putin competitive.
Planul tau managerial trebuie sa raspunda la anumite intrebari cum ar fi :
-cum te ajuta experienta ta antreprenoriala in noua afacere ;
-care iti sunt slabiciunile si cum poti sa le compensezi ;
-cine va face parte din echipa manageriala ;
-care sunt punctele tari si cele slabe ale echipei manageriale ;
-care sunt indatoririle acesteia ;
-sunt bine definite aceste indatoriri ;
-va functiona aceasta asistenta ;
-care este necesarul curent de personal ;

36

-care sunt planurile tale pentru angajarea si instruirea personalului ;


-ce salarii , beneficii , concedii vei oferi ;
-ce beneficii , in cazul in care exista , iti poti permite in acest moment.
Managementul financiar solid este una dintre cele mai bune cai , pentru ca afacerea ta sa
ramana profitabila si solvabila. Fiecare pas facut cu succes in lumea afacerilor depinde de cat de
bine vei putea conduce afacerea din punct de vedere financiar. In fiecare an , mii de afaceri cu un
potential ridicat de succes , dau faliment din cauza managementului financiar prost.
Ca proprietar al unei afaceri , va trebui sa identifici si sa implementezi politici care sa
conduca si sa asigure indeplinirea obligatiilor financiare ce-ti revin. Pentru a-ti conduce finantele
cat mai bine , planifica-ti un buget realist , prin determinarea sumei de bani care iti este necesara
pentru deschiderea afacerii (costurile de start) si a sumei necesare pentru a o pastra (costuri de
operare). Primul pas pentru crearea unui plan financiar il constituie dezvoltarea bugetului de
start. Acesta include acele costuri care sunt necesare o singura data , cum ar fi : echipamentele ,
depozitele utilitatilor , etc.
Bugetul de start trebuie sa acopere urmatoarele cheltuieli :
-personal (costuri de angajare) ;
-taxe legale si profesionale ;
-licente si permise ;
-echipament ;
-asigurari ;
-aprovizionare ;
-publicitate si promovare ;

37

-salarii si prime ;
-contabilitate ;
-venituri ;
-utilitati ;
-cheltuieli neprevazute.
Un buget operational este pregatit in momentul in care esti cu adevarat gata sa-ti incepi
afacerea. Bugetul operational va reflecta prioritatile de cheltuire a banilor , costurile la care te
astepti si cum esti pregatit sa faci fata acestor cheltuieli. Bugetul operational trebuie sa includa de
asemenea si banii care vor acoperi primele trei sau sase luni de operare. El trebuie sa asigure
urmatoarele cheltuieli : chirie , depreciere , plata imprumuturilor , datorii , subscriptii , onorarii ,
reparatii , taxe , personal , etc.
Sistemul de contabilitate si sistemul de control al inventarului , pe care le vei folosi, sunt
incluse de obicei tot in aceasta sectiune a planului de afaceri. Chiar daca iti dezvolti singur
sistemele de inventar si de contabilitate , consulta un specialist in finante , pentru a a intelege
fiecare segment si operarea acestora. Un specialist in finante te poate asista la dezvoltarea acestei
parti a planului de afaceri.
Studiul economic
Prezentul studiu s-a facut pentru firma S.C. OPTIBLU S.R.L., cu sediul in Braila,str.
Baldovinesti, Comuna Chiscani
Obiectul de activitate al acestei firme este de testare a problemelor de vedere, de executie
si de comercializare a ochelarilor de vedere si accesoriile necesare acestora, de comercializare a
ochelarilor de soare, de comercializare a lentilelor de contact si a solutiilor necesare pentru
lentilele de contact.
Cabinetul pentru testarea vederii este dotat cu aparatura moderna specifica domeniului
optometriei: un autokeratorefractometru, trusa de lentile pentru testarea subiectiva, un
38

oftalmoscop, un biomicroscop, lampa stilou, panouri cu optotipi, ochelarul de testare, scaun


special pentru pacient, scaun pentru examinator.
Pentru montarea lentilelor in rame magazinul este dotat cu un frontifocometru, o masina
automata pentru slefuirea lentilelor pe contur, masina automata pentru gaurirea lentilelor, truse
de clesti speciali, truse de surubelnite.
In magazinul propriu se pot vinde rame pentru ochelari, lentile de corectie si de protectie,
solutii lichide pentru curatarea si intretinerea lentilelor, suporturi pentru ochelari, lavete pentru
stergerea lentilelor, solutii pentru intretinerea lentilelor de contact, lentile de contact cu dioptrii si
cosmetice, ochelari de soare.
Schema de personal are urmatoarea componenta: un medic oftalmolog, trei tehnicieni
optometristi, un optician si un contabil. Personalul prezentat are calificarea corespunzatoare
noilor standarde in vigoare in acest domeniu. Acestia executa lucrari diversificate, avand stabilite
sarcini multiple si complexe. Tehnicienii optometristi efectueaza controalele medicale
oftalmologice, executa ochelarii de corectie sau protectie prescrisi pentru care au achizitionate
materialele necesare de la firmele producatoare.
Conform studiilor intreprinse piata pe care va activa intreprinderea este o piata in crestere,
caracterizata printr-o cerere puternica de astfel de produse. Cumparatorii vor fi in principal
persoane cu varsta intre 35 70 ani, dar si tineri si copii.
Cabinetul are prevazut un program de 8 ore, timp de 5 zile pe saptamana si 4 ore sambata.
Programul a fost stabilit in asa fel incat sa poata acoperi toate solicitarile si cele de dimineata si
cele de dupa amiaza.
In perspectiva se prevede extinderea intreprinderii si in alte localitati.
La nivelul unei luni se realizeaza venituri in medie 35 000 lei.
Veniturile zilnice realizate de firma sunt de aproximativ 1200 lei si cuprind incasari din
urmatoarele activitati:

39

1. 7 consultatii (in medie / zi) x 15 lei = 105 lei


2. 10 comenzi de executie ochelari x 80 lei =800 lei
3. alte produse vandute = 295 lei
Situatia actuala a firmei se prezinta astfel :
1. cifra de afaceri: 120 000 lei
2. capitalul social: 240 lei
3. numar salariati: 5
4. profit net: 20 000 lei

I. Descrierea afacerii
Societatea S.C. Optiblu S.R.L., cu un capital social de 240 lei a fost infiintata in
20.03.2002 si este inregistrata la registrul comerului cu numarul J35/1377/2002.
Intreprinderea este o societate cu raspundere limitata si face parte din categoria
intreprinderilor mici. Exista un singur asociat.
Obiectivul general al companiei prin derularea acestui proiect este de realizare a
cresterii volumului activitatii si implicit a profitabilitatii.
Pe baza cunostintelor dobandite, succeselor anterioare si tipului serviciilor oferite
strategia viitoare a afacerii va fi una de diferentiere calitativa fata de oferta concurentei.
Scopul societatii este satisfacerea necesitatilor populatiei din zona magazinului cu
produse si servicii de optica medicala.
Pentru realizarea scopurilor propuse, inteprinderea va practica urmatoarele genuri de
activitati:

40

1. testarea problemelor de vedere;


2. executia si comercializarea ochelarilor de vedere si a accesoriilor necesare acestora;
3. comercializara ochelarilor de soare si comercializarea lentilelor de contact si a
solutiilor necesare pentru acestea;
Pretul produselor si serviciilor va fi acceptabil.
Produsele si serviciile
Produsele care vor fi fabricate si comercializate de intreprindere, iar serviciile vor
satisface toate nevoile clientilor. Produsele firmei noastre sunt orientate pentru satisfacerea
nevoilor specifice fiecarui tip de activitate.
Produsele propuse vor fi deosebite calitativ fata de ceea ce se poate gasi pe piata.
Sortimentul va cuprinde lentile si rame de la producatori recunoscuti si servicii de testare
realizate cu aparatura de inalta performanta si personal calificat.

Amplasamentul societatii
Intreprinderea va activa pentru inceput in Timisoara. In urma unui studiu s-a ajuns la concluzia
ca zona aleasa pentru deschiderea magazinului are potential.
Analizand zona data putem afirma ca aceasta:
- este relativ compacta;
- venitul mediu al locuitorilor este in general destul de inalt;
- este situat in centrul orasului ;
41

- infrastructura dezvoltata;
- inexistenta unei oferte largi de servicii si produse de optica medicala.
Concurentii din zona sunt 2 societati: S.C. Beta Optic S.R.L. care ofera servicii rapide insa de
calitate indoielnica datorita montajului care se face manual si S.C. Optica Milapar S.R.L. cu
produse la preturi mari si fara medic oftalmolog si montaj realizat la alta firma.
Alte avantaje:
- conditii normale de lucru (electricitate, canalizare, incalzire, gaz, telefon, internet);
- existenta unui spital cu cabinet oftalmologic in zona;
- existenta unui numar mare de imobile si sedii de banci, institutii si magazine in jur.

II. Planul de marketing


1. Piata
Produsul fabricat si oferit de firma fiind un produs final, va fi realizat pe piata
consumatorului si este orientat catre persoanele de toate varstele.
Piata aleasa de intreprindere este o piata in crestere. Firma nu este singura care
presteaza asemenea servicii in raza orasului, dar concurenta nu este numeroasa. In viitorul
apropiat, daca veniturile de la activitate vor spori, se asteapta deschiderea noilor filiale in alte
localitati , sau alte zone ale orasului.
Cota pe piata la nivelul orasului se astepta sa fie de 2%, aceasta marindu-se respectiv
odata cu pozitionarea si pe alte piete.
2. Segmentul de piata urmarit

42

Clientii potentiali ai societatii sunt persoanele de toate varstele, incepand cu copiii de la


5 ani pana la oamenii in varsta. Totusi piata tinta a intreprinderii o constituie persoanele a caror
varsta este de 35 pana la 70 ani.
3. Concurenta

In raza prevazuta de firma noastra mai exista doi competitori: S.C. Beta Optic S.R.L.
si S.C. Optica Milapar S.R.L. si un concurent indirect: spitalul cu sectia de oftalmologie care
poate sa trimita clientii la alte centre de optica. S.C. Beta Optic S.R.L. propune un sortiment de
ochelari cu rame si lentile ieftine si calitate indoielnica a executiei. S.C. Optica Milapar S.R.L.
ofera un timp indelungat de eliberare a ochelarului din cauza faptului ca nu au montaj in centrul
propriu si nu au medic in componenta personalului. Preturile pe care le percep cele doua firme
deja existente sunt mai mari sau asemanatoare cu ale firmei S.C. Optiblu S.R.L. Prin combinatia
pret - calitate, sortiment noutate speram sa cucerim un segment mai mare de piata.

4. Strategia vanzarilor
Pentru pastrarea si largirea pozitiei pe piata, intreprinderea va adopta o stategie
indreptata spre:
- ridicarea calitatii produsului;
- largirea sortimentului produsului;
- ridicarea nivelului de deservire post-vanzare;
- stabilirea unui pret convenabil pentru toate paturile sociale.
Pentru a-i determina pe clienti sa cumpere produsele fabricate de societate, conducerea va
pune accentul, in primul rand, pa calitatea deosebita a serviciilor prestate, pretul convenabil,

43

amabilitatea la indeplinirea comenzii, noutatea serviciului si produsului. La toate acestea se mai


adauga faptul ca produsele vor fi fabricate cu tehnologie de inalta precizie.
Strategia de distributie
Pentru inceput frecventa comenzilor va fi mica, majorandu-se cu raspandirea imaginii si
afirmarea pe piata. De asemenea frecventa cumpararii se va deosebi de la o perioada a zilei la
alta, fiind mai mica dimineata si dupa-masa si mai mare seara si sambata.
Produsele vor fi livrate la magazin unde se vor face si ajustarile finale si se va acorda garantia.
Politica de pret
Preturile serviciilor si produselor comercializate vor fi constituite din elementele proprii lor,
reiesind din costurile de productie si din alte cheltuieli.
Se preconizeaza stabilirea preturilor la un nivel mai jos cu 10-20 % in perioadele de sarbatori.
Promovarea si relatiile publice
Reclama produselor si serviciilor va fi efectuata prin intermediul retelei mass-media, foi
volante si standuri luminiscente.
Dupa ce produsele au fost fabricate la comanda clientului dupa prescriptie interna sau
externa, in obligatiile firmei intra livrarea produsului la sediul magazinului. Clientilor care
comanda in valoare de un anumit prag li se acorda un discount.

III. Planul operational


Planul de productie consta in urmatoarele etape:
- aprovizionarea cu materie prima a inteprinderii;
- efectuarea testarilor optometrice si oftalmologice;
- alegerea unei rame din cele expuse si ajustarea ei;
44

- prelucrarea pe contur a lentilelor si montarea acestora in rame;


- pregatirea ochelarului pentru livrare;
- livrarea propriu-zisa.
Materia prima va fi procurata atat de la producatorii autohtoni cat si de furnizorii unor firme
de renume din strainatate.
Pentru prelucrarea lentilelor va fi utilizata o masina de slefuit automata Topcon care
prelucreaza orice tip de material folosit in optica oftalmica: plastic, sticla, policarbonat, pe care
putem sa o legam la reteaua comuna de apa sau putem folosi un sistem propriu de reciclare a
apei. Deseurile provenite de la prelucrarea lentilelor se vor arunca conform legii in vigoare.
Aparatul beneficiaza de service si garantie timp de trei ani, dupa care service post-garantie.
Planul de productie si realizare
Pentrul anul 1

Nr

Denumire

Unitatea

Cost

Cantitate

de masura

unitar

produsului
1

Ochelar

(lei)
Buc

80

2800

Inclusiv
I trim

II trim

III trim

IV trim

450

630

720

1000

IV. Planul managerial

Firma va fi condusa de un singur asociat. Testarea oftalmologica va fi facuta de catre


medic si de catre optometristi in lipsa medicului.

45

Procesul de prelucrare va fi efectuat de catre optician iar recomandarile vor fi facute de


optometristi.
Curatenia va fi asigurata de catre o firma specializata de 2 ori pe saptamana.
Salariile patronului, cat si ale personalului vor fi alcatuite dintr-un salariu fix si un
comision. Astfel salariul patronului va fi de 1000 Ron, medicul va fi platit in functie de numarul
de consultatii in medie 1000 Ron / luna, optometristii 800 Ron fiecare, opticianul 1000, iar
contabilul 300. Cu fiecare angajat va fi incheiat un contract de munca separat.
Necesarul de finantare
Necesitatile financiare totale pentru deschiderea firmei constituie 100000 Ron, in care:
50000 Ron pentru procurare masina de slefuit si aparate de diagnostic din credite pe termen
lung;
10000 Ron pentru procurare materie prima: rame si lentile, solutii de intretinut, lentile de
contact, ochelari de soare din credite pe termen scurt;
40000 Ron pentru alte cheltuieli: chirie, amenajare, publicitate din surse proprii de finantare.
Conditii de creditare:

Indicatorii

Pentru utilaj

Pentru cheltuieli curente

Marimea creditului

50000

10000

Termen de creditare

3 ani

1.5 ani

Rata anuala a dobanzii

20%

20%

Numarul de rambursari pe an

4
46

Numarul perioadelor de

5000

2500

gratie
Rata de rambursare calculata

Tabel de rambursare a capitalului imprumutat (Ron)

Nr.

Sold creditor

Rata de

Rest de

Dobanda

Dobanda

rambursat

scadenta

cumulata

60000

60000

3000

3000

60000

60000

3000

6000

60000

8700

51300

3000

9001

51300

8700

42600

2565

11565

Anul

231300

17400

213900

11565

29566

42600

8700

33900

2130

13695

33900

8700

25200

1695

15390

25200

4200

21000

1260

16650

47

21000

4200

16800

1050

17700

Anul

122700

25800

96900

6135

63435

16800

4200

12600

840

18540

10

12600

4200

8400

630

19170

11

8400

4200

4200

420

19590

12

4200

4200

210

19800

Anul

48000

16800

25200

2100

77100

3
Planul financiar
Veniturile si cheltuielile au fost calculate reiesind din cheltuielile si veniturile pentru
ochelari cu valoare medie de 80 Ron, pe baza carora se formeaza si celelalte. De asemenea din
cheltielile de productie au fost luate cele maxime posibile, iar veniturile ca minim probabile.
Bugetul a fost previzionat luand in calcul urmatoarele cresteri ale CA cat si ale cheltuielilor
variabile.

Cresterea estimata

Anul 2

Anul 3

Anul 4

2%

4%

6%

48

In urma acestei analize financiare putem spune ca proiectul de afaceri este unul viabil,
acceptabil. Profitul obtinut ii va permite societatii sa-si onoreze obligatiile atat fata de banca, cat
si fata de buget, precum si sa acumuleze resurse financiare necesare, incepand cu anul 5 de
exploatare, pentru extinderea afacerii in viitorul apropiat .

Bibliografie
Optica autori I .I. Popescu, Ed SE 1989
Optica fiziologica autori M. I. Baritz, Ed Infomarket 2002
Utilajul si tehnologia mecanicii fine si a opticii manual pentru licee cu profil mechanic- autori
M . Grosu, G. Stoian, Ed 1989
Optica tehnica autori N. Dumitrescu, ed 2000
Aparatuta biomedicala autori P . Borza, I. Matlac, Ed Tehnica 1996
Oftalmodex autor P. Vlad, Ed. All 1999
Materiale biocompatibile- autori D. Bunea, Ed Bren 1998
Suporturi de curs
Surse internet

49