*Referat Ochiul Uman* *La Fizica*

OCHIUL UMAN CA APARAT OPTIC. Din punct de vedere anatomic, ochiul este, dupa cum se stie un organ deosebit de complex, servind la transformarea imaginilor geometrice ale corpurilor in senzatii virtuale. Privind 17217p1520r insa numai din punctul de vedere al opticii geometrice, el constituie un sistem optic format din trei medii transparente: umoarea apoasa, cristalinul si umoarea sticloasa (sau virtuoasa).Acestea se gasesc in interiorul globului ocular, marginit in exterior de o membrana rezistenta, numita sclerotica. Sclerotica este opaca peste tot, exceptand o portiune din fata, care este transparenta si de forma sferica, numita corneea transparenta.

Ochiul uman instrument optic. Ochiul Uman

Ochii sunt oganele vazului. Putem vedea obiectele pentru ca razele solare sunt reflectate de acestea si intra in ochi. Celulele fotosensibile din fundul ochilor trimit informatiile la creier, care le interpreteaza ca imagini. Fiecare ochi vede obiectele dintr-un unghi diferit pentru a ne ajuta sa vedem tridimensional (vedere stereoscopica) CUM FUNCIONEAZ OCHII Razele solare intra n ochi printr-un orificiu numit pupila. Trec printrun strat transparent numit cornee si printr-o lentila numita cristalin. Ochii nostri transforma lumina reflectata de un obiect ntr-o imagine recunoscuta de catre creier. Partea din fata a ochiului este o lentila convexa convergenta. Ea focalizeaza razele de lumina, astfel nct formeaza o imagine pe un strat n partea din spate a ochiului, numita retina. Imaginea formata este ntoarsa, dar creierul nostru corecteaza lucrul acesta astfel nct vedem lucrurile drepte.

Retina contine receptori fotosensibili numiti celule cu bastonase celule cu conuri. Acestea transforma impulsurile nervoase care circula catre creier de-a lungul nervului optic. Creierul interpreteaza aceste impulsuri ca o imagine, pe care o si ntoarce n pozitia corecta.

CELULELE CU CONURI sI CU BASTONAsE Fiecare ochi are circa 125 milioane de celule cu bastonase si 7 milioane de celule cu conuri. Celulele cu bastonase detecteaza doar albul si negrul, dar functioneaza bine si n lunima slaba. Cele cu conuri vad culorile, dar au nevoie de lumina pentru aceasta. n ochi sunt trei tipuri de celule cu conuri, unele sensibile la lumina rosie, altele la lumina verde si altele la lumina albastra. Fiecare tip raspunde diferit, n functie de culoarea la care ne uitam. Daltonistii nu pot vedea culorile bine pentru ca unele celule cu conuri nu functioneaza corespunzator. DIMENSIUNEA PUPILEI Irisul colorat contine muschi radiari si circulari care i controleaza dimensiunea si cantitatea de lumina care intra n ochi. n lumina slaba, muschii radiari se contracta. Astfel, pupila se largeste si permite unei mai mari cantitati de lumina sa intre. n lumina puternica muschii circulari se contracta protejnd ochiul de la orbire.

VEDEREA CLAR Cnd lumina vine de la un obiect si intra n ochi, razele sunt reftactate de catre cornee si cristalin. Punctul n care se ntlnesc razele se numeste focar. Daca se focalizeza pe retina, tot ce se vede este clar si neted. Cristalinul si schimba forma cnd ne uitam la un obiect de la diferite distante. Astfel, razele sunt reflectate si imaginea este n continuare n focar.

VEDERE PERFECT

MIOPII nu pot vedea bine obiectele de la distanta. Ei au globuri oculare cu diametru mare si cristalinul refracta prea mult, astfel ele se focalizeaza n fata retinei. MIOPIE

HIPERMETROPII nu pot vedea bine obiectele apropiate. Asta se intampla deoarece ei au globuri oculare cu diametru mic si imaginea apuca sa atinga retina inainte de a fi focalizata.

PROTEJAREA OCHIULUI

Ochii sunt foarte delicati. In mare parte, globul ocular este protejat de oasele craniului. Partea din fata ochiului este protejata de straturi subtiri de piele numite ploape. Genele tin departe praful si murdaria. Cand clipim, pleoapele elibereaza lacrimi, mentinand ochii umezi si curati. Lacrimile contin substante chimice care distrug bacteriile si sunt produse deasupra fiecarui ochi, si se varsa in nas prin doua canale lacrimale.

ASTIGMATISMUL

O cornee normala este rotunda si neteda ca o minge de fotbal. Afectata de astigmatism, corneea se alungeste sever devenind ca o

minge de rugby. Astigmatismul se mosteneste si poate aparea in combinatie cu miopia sau hipermetropia. Imaginile sunt neclare pentru ca unele din fasciculele luminoase sunt focalizate, altele nu. Astigmatismul se corecteaza prin aducerea fasciculelor luminoase pe acelasi plan. Se corecteaza cu lentile cilindrice.

PREZBITISMUL

Prezbitismul este fenomenul datorat diminuarii puterii de acomodare a ochiului. La tineri, cristalinul este moale si flexibil si isi schimba cu usurinta forma pentru a se concentra. Cu timpul se petrece o intarire graduala a cristalinului; drept urmare, scade constant si abilitatea lui de a se concentra (pierderea progresiva a elasticitatii cristalinului). Prezbitismul nu este o boala, ci o conditie care se intampla mai devreme sau mai tarziu cu oricine. Simptomele apar intre 40 si 50 de ani.

DALTONISMUL

Este o stare patologic, o tulburare a vederiicromatice, constnd n incapacitatea de a deosebiunele culori de altele (mai ales roul de verde).Fie receptorul responsabil pentru culoarea verde,fie cel

pentru culoarea roie nu funcioneaz deloc.Este o boala genetica, care se manifest doar la brbai, dar se transmite pe linie matern.

CATARACTA

Cataracta este o stare degenerativ a ochiului ncare cristalinul devine treptat tot mai opac, iar vederea devine nceoat.Simptomele uzuale ale cataractei sunt: nceoarea vederii, fr senzaie de durere; lumina devine prea orbitoare.Culorile par fade i maronii, vederea nocturna eslbit, iar sensibilitatea la lumina pare prea slab.Alte cauze ale cataractei pot fi: ereditatea, defectedin natere, boli cronice (diabet), folosirea n exces amedicaiei steroidice, rni ale ochiului.

CONJUNCTIVITA

Conjunctivita este o boal ocular foartefrecvent, n special la copii, care se caracterizeaz prin inflamarea mucoasei conjunctive.Majoritatea conjunctivitelor sunt produse demicrobi obinuii sau de microbi care mbolnvescn mod special conjunctiva.Factorii care pot duce la apariia sau la agravarea simptomelor conjunctivitei sunt: fumul,praful, corpii strini conjunctivali, gazele toxice.

Petre Valentina CLS. a-IX-a C