Date generale despre alimentatie

Alimentatia a jucat totdeauna un rol de prim ordin in viata omului (atat ca individ, cat si fiinta sociala).
Calitatile si defectele acesteia influenteaza in mod hotarator starea de sanatate. Stiinta moderna a nutritiei nu
face decat sa aprofundeze numeroasele fatete ale legaturii fundamentale dintre om si aliment. Metabolismul
general al organismului –deci totalitatea reactiilor biochimice- isi are ca drept punct de plecare alimentele
ingerate.
In compozitia alimentelor intra urmatoarele grupe de substante: proteinele , lipidele (grasimile),
glucidele (hidratatii de carbon sau zaharurile), sarurile minerale, vitaminele si apa.Energia necesara functionarii
organismului este furnizata doar de primele trei grupe; acesteaconstituie deci factorii nutritivi energogeni. In
plus, aceste substante au si rol plastic, de refacere a tesuturilor uzate. In ceea ce priveste mineralele si
vitaminele, ele indeplinesc mai ales functia de catalizatori ai proceselor biochimice, iar apa, dupa cum se stie,
este mediul indispensabil de desfasurare a vietii celulare.

Proteinele
Proteinele sunt substante de o mare complexitate. Ele sunt suportul material al vietii; sunt cele mai
raspandite substante organice in materia vie. In compozitia lor intra elementele: C, H, O, N, S, adesea P si
uneori metal (Fe, Cu, Mg, Co).
In tubul digestiv proteinele sunt transformate, sub influenta diferitilor fermenti, in elementele din care
sunt formate si care se numesc aminoacizi. De fapt ele sunt absorbite in intestin sub forma acestor aminoacizi,
care contribuie direct la crestere si reparare. Aminoacizii sunt unitatile constructive de la baza unor molecule
mai simple. In structura corpului uman se gasesc 30 de astfel de aminoacizi, din care 8 sunt considerati
esentiali, pentru ca nu pot fi sintetizati si trebuie sa fie obtinuti obligatoriu din alimente. Valoarea biologica a
proteinelor alimentare este dictata de continutul lor de aminoacizi esentiali. Surplusul de proteine –ceea ce
prisosete organismului- se transforma in zaharide, care dau energia necesara organismului.
Proteinele sunt substante solide saulichide vascoase, incolore in stare pura. Acestea pot fi clasificate
dupa solubilitatea lor in apa in:
-proteine insolubile;
-proteine solubile.

Rolul proteinelor

Rolurile proteinelor în organism sunt următoarele:

- Rol structural – sunt componente ale tuturor celulelor, fiind necesare creşterii şi refacerii ţesuturilor.
- Rol funcţional – în desfăşurarea proceselor metabolice. Sunt componente structurale ale diverselor enzime
şi hormoni. Pot îndeplini funcţii specifice (anticorpi).

- Rol fizico-chimic – prin caracterul lor amfoter şi coloidal participă la reglarea presiunii osmotice şi
menţinerea echilibrului acido-bazic.
- Rol energetic – evidenţiat prin degradarea compuşilor rezultaţi din transformarea lor, până la etapa finală de
CO2 şi H2O.

Proteinele din alimentaţie vor fi folosite în organism nu numai pentru biosinteza proteinelor tisulare sau
înlocuirea celor distruse, ci şi pentru biosinteza unor compuşi azotaţi neproteici (baze purinice şi pirimidinice,
constituenţi ai nucleoproteinelor, creatinei, colinei).

Sursele alimentare:
Alimentele derivate din animale, incluzând carne, peşte, ouă şi majoritatea produselor lactate conţin proteine
complete. Soia este singura plantă ce conţine teine complete. Cea mai mare valoare proteică se regăseşte în
lapte şi ouă.Proteinele incomplete nu asigură un aport adecvat de aminoacizi. Multe plante alimentare conţin
cantităţi considerabile de proteine incomplete, cele mai bune surse fiind cerealele şi legumele. Unele alimente
bogate în proteine conţin cantităţi importante de lipide (carnea de oaie, porc, raţă sau ouăle).
În general, consumăm un amestec suficient de proteine complete şi incomplete care nu pune probleme de
sănătate.

Pentru oameni, proteinele reprezinta o parte esentiala din dieta (sunt necesare 60g pe zi).Sursele de
proteine cele mai importante pentru om sunt: carnea si derivatele din carne, laptele si branzeturile, ouale,
leguminoasele uscate, painea, pastele fainoase, nucile.

 Carnea si derivatele din carne. Folosim carnea provenita de la mamifere (domestice si salbatice), pasari
(domestice si salbatice), pesti (de apa dulce si de mare), mai rar de la crustacee, moluste, afibii, s.a. Carnea
reprezinta o sursa principala de proteine (18-22%), avand valoare biologica ridicata.
 Laptele si branzeturile. Se consuma lapte de vaca, de oaie, mai putin de capra si de bivolita. Laptele este
apreciat drept un aliment complet si o sursa de proteine de calitate superioara( intre care se numara
cazeina, lacto-albumina). Este de asemenea o sursa importanta de calciu. Precipitarea cazeinei sta la baza
prepararii branzeturilor.
 Ouale. Se folosesc ouale de gaina si -mai rar- cele de rata, gasca, curca, etc., aliment valoros, cu proteine
de calitate superioara si grasimi usor digerabile. Se considera ca un singur ou poate acoperi 2-4% din
nevoile energetice, 10% din necesarul de aminoacizi, 25% din nevoile de fier, 15% din cele de zinc si 10%
din cele de vitamine.
 Legumele sunt tot alimente de origine vegetala cu un mare continut de apa. Substanta uscata este
reprezentata mai ales de glucide(glucoza, fructoza, zaharoza, amidon, celuloza). Proteinele sunt ceva mai
bine reprezentate in leguminoasele uscate. Legumele sunt o sursa importanta de vitamine si minerale.

Iata un tabel cu alimentele ce contin un procent mai ridicat de proteine.

Alimentul Continutul in proteine

carne 20-25%
lapte 3%
faina de grau 11-14%
soia 36%
orez 8-10%
ciuperci 30%
oua 12%

Componenta unui ou

galbenus albus
grasimi 32% 0,2%
glucide 0.3% 0,72%
proteine 16% 11,1%
apa 51,7% 88%

Alimentele cu conţinut crescut de proteine:

- au o slabă valoare energetică, dar induc o saţietate importantă;
- determină o termogeneză importantă, proteinele având propria lor oxidare şi fiind puţin stocate;
- conţinutul concomitent de lipide modifică efectele proteinelor.
Alimentele ce conţin proteine complete sunt: peştele, carnea de găină, carnea de curcan, raţa, carnea de vită,
carnea de oaie, carnea de porc, ouăle, soia, brânză, laptele și iaurtul.

Alimente ce conțin proteine incomplete sunt: cerealele, făina, orezul, mălaiul de porumb, spaghetele, pâinea,
fasolea, broccoli, cartofi și arahidele.
Aportul recomandat:
Se bazează pe cantitatea de proteine necesară pentru menţinerea balanţei de azot şi reprezintă cantitatea de
azot consumată sub formă de proteine, care trebuie să fie egală cu azotul eliminat zilnic prin urină şi alte
secreţii ale organismului. Aportul total de proteine trebuie să fie de 10-15% (maxim 20%) din totalul caloric,
jumătate de origine animală şi jumătate de origine vegetală. Necesarul de proteine depinde de valoarea
biologică a acestora. Pentru cele cu valoare biologică mare este suficient un aport de 0,6 g/kgcorp. Acest
necesar creşte la 0,85 g/kgcorp pentru proteinele cu valoare biologică scăzută.
 
_____________________

Proteina este o substanţă organică complexă care constituie unul din principalii componenţi ai tuturor
organismelor vii. Practic, oamenii de ştiinţă au ajuns la concluzia că nu există viaţă fără proteină, ea fiind
prezentă în tot ce ne înconjoară întro proporţie mai mică sau mai mare. În corpul uman proteina există în fiecare
celulă şi este considerată a fi coloana vertebrală a celulei, purtător al vieţii.

Proteinele sunt de mai multe tipuri şi joacă roluri importante în buna funcţionare a organismului nostru:
enzimele au rol de catalizator în reacţiile chimice şi biochimice ale celulelor vii, hormonii  reglementează
diverse procese din organisme, imunoglobilinele au rol protector, hemoglobina şi mioglobina au rolul de
transportatori a oxigenului, albumina transportă acizii graşi în sistemul circulator,  colagenul, elastina şi alte
proteine structurale au rolul de a menţine structurile altor componente biologice, actina şi miozina sunt
responsabile de mişcările musculare, unele proteine au rol de receptori, altele au rol in dezvoltarea şi
coordonarea activităţii celulare, un rol important joacă şi proteinele cu funcţia de stocare de a forma rezerve de
aminoacizi, şi aşa mai departe.

Astfel, nu există nici un dubiu că organismul uman are nevoie de proteine zilnic pentru a funcţiona la cote
maxime. De unde preia organismul  necesarul de proteine? Bineînţeles, din alimentaţia de zi cu zi. Alimentaţia
noastră se compune din trei principii nutritive fundamentale: proteine, zaharuri şi grăsimi. De ultimele două ne
putem lipsi, dar organismul nostru nu poate funcţiona adecvat o perioadă prea lungă fără cantitatea zilnică
necesară.

Fiecare persoană  în funcţie de parametrii pe care îi are îşi poate calcula necesarul proteic zilnic. În cazul
femeilor este necesar 1 gram de proteină per kilogram, în cazul femeilor sportive 1,5 grame per kilogram. În
cazul bărbaţilor aceştia au nevoie de 1,5 grame de proteină zilnic per kilogram, iar în cazul bărbaţilor sportivi
de cel puţin 2 grame de proteină per kilogram.

De exemplu, o femeie care cântăreşte 60 de kilograme are nevoie de minim 60 de grame de proteină zilnic.

În cazul, persoanelor care doresc să slăbească necesarul zilnic de proteine e nevoie să fie respectat sau poate
chiar depăşit deoarece proteinele sunt piatra de temelie în controlul foamei. Fiecare masă e neovie să ţină de
foame 4 sau 5 ore. Acest lucru poate fi realizat dacă alimentele consumate la o masă sunt bogate în proteină.
Pentru a ajuta la păstrarea stării de saţietate persoanele care doresc să slăbească pot apela inclusiv la gustări
proteice sănătoase între mese. Proteinele vor ajuta să refacă şi să crească masa musculară. Masa musculară
refăcută va fi cea care va arde grăsimea din organism. Un kilogram de grăsime arde 4 calorii , în timp ce un
kilogram de grăsime doar 1calorie. Astfel, pentru a slăbi proteinele din alimentaţie vor ajuta la dezvoltarea
masei musculare.
Când o persoană doreşte să se îngraşe e recomandat să se focuseze pe introducerea în alimentaţie de alimente
bogate în proteine, proteine care vor ajuta la creşterea în greutate, dar cu masă musculară. Consumarea de
alimente bogate în grăsimi nesănătoase atunci când o persoană doreşte să se îngraşe duce la creşterea
procentului de grăsime din organism. Deci, obiectivul unei persoane ar trebui să fie îngrăşarea cu masă
musculară, şi nu doar îngrăşarea.

Boli cauzate de deficitul de proteine

Deficitul de proteine poate fi cauzat de malnutritie, obiceiuri alimentare nesanatoase, dar si de consumul
produselor alimentare care nu contin proteine. Desi, de cele mai multe ori nivelul scazut al acestor substante
organice este urmarea unei diete care nu contine o cantitate suficienta de proteine, exista o categorie de
persoane care sufera de deficit congenital de proteina C sau S.

Proteinele din organism sunt defalcate in aminoacizi, care intra in compozitia muschilor si a sangelui, necesari
pentru formarea acestora. Proteinele au un rol important in refacerea tesuturilor - proces important in
vindecarea ranilor, leziunilor. Totodata, proteinele contribuie la intretinerea corespunzatoare a sistemului
imunitar.

Deoarece actiunea acestora este esentiala pentru desfasurarea anumitor functii din organism se recomanda
consumarea unei cantitati adecvate de proteine, zilnic. In anumite situatii, deficitul de proteine favorizeaza
aparitia mai multor afectiuni.

Simptome
Zilnic, copii au nevoie 150 g proteine iar adultii de 200 g. Kwashiorkor, kwashiorkor marasmic, marasmul si
malnutritia protein-calorica sunt boli severe cauzate de deficitul de proteine. Totodata, un regim alimentar care
nu asigura necesarul zilnic de proteine favorizeaza aparitia urmatoarelor afectiuni: cancer mamar, cancer de
colon, frecventa cardiaca scazuta, boli cardiovasculare, anemie etc. Deficitul de proteina trifunctionala
(deficitul de LCHAD) este o boala rara care apare atat la copii, cat si la adulti.

Simptome specifice deficitului de proteine:

- edem;
- fragilitatea si caderea parului;
- linii pe unghiile degetelor de la maini si picioare;
- accentuarea pigmentatiei pe scalp si in alte parti ale corpului;
- scadere in greutate;
- eruptii cutanate;
- descumarea pielii;
- sentiment constant de letargie;
- dureri musculare;
- vindecare dificila a ranilor.

Simptome specifice deficitului sever de proteine:

- depresie;
- anxietate;
- tulburari de somn;
- tristete;
- dureri de cap;
- stari de greata;
- dureri abdominale;
- stari de lesin (sincopa).
Persoanele care sufera de deficit de proteina trifunctionala prezinta:
- insuficienta respiratorie;
- boli de inima;
- letargie;
- hipoglicemie;
- hipotonie;
- afectiuni hepatice.

Daca o persoana prezinta semnele si simptomele specifice deficitului de proteine si nu reuseste sa amelioreze
acest deficit, atunci consecintele asupra sanatatii pot fi dramatice.

Modificari care pot aparea in organism:

- calculi biliari;
- artrita;
- tulburari cardiace;
- deteriorarea muschilor;
- disfunctii ale organelor;
- deces.

Boli cauzate de deficienta de proteine

Lipsa proteinelor din organism este considerata una dintre cauzele majore care favorizeaza aparitia
urmatoarelor afectiuni: boli cardiovasculare, cancer de colon, cancer mamar si osteoporoza.
Deficitul congenital de proteina C sau S sta la baza afectiunilor de coagulare, determinand un risc crescut
pentru formarea cheagurilor de sange, tromboza.
Boala kwashiorkor este intalnita mai ales la bebelusii care sunt intarcati foarte tarziu. Alimentatia copiilor mici
dupa o anumita varsta trebuie sa contina inclusiv o cantiatate adecvata varstei lor de proteine. Marasmul este un
alt aspect al bolii caracterizat prin diminuarea tesutului celular subcutanat. Nivelul redus de proteine inhiba
cresterea si dezvoltarea normala a copiilor.

Lipsa proteinelor provoaca si numeroase alte tulburari, cum ar fi: pierderea in greutate, slabiciunea, contractia
tesutului muscular si edem, anemie, hiperpigmentarea pielii, ritm cardiac si metabolism scazut, afectiuni
hepatice, etc.

Tipuri de boli

Deficitul de proteine este in principal un rezultat al malnutritiei. Datorita aminoacizilor din proteine organismul
se dezvolta si isi realizeaza functiile in mod corespunzator. Daca organismul nu primeste o cantitate suficienta
de proteine din alimentatie, iar rezerva din organism este epuizata, consecintele, mai ales in cazul copiilor, sunt
boala marasmus si boala kwashiorkor.

→ Marasmul sau boala marasmpus - apare cand copii cu varsta sub un an sunt intarcati si dieta alimentara nu
le asigura o cantitate suficienta de proteine. Simptomul specific este scaderea brusca in greutate. Alte
simptome: tesuturile corpului se subtiaza, greutatea creierului scade, coastele devin vizibile prin piele, digestia
este afectata, abdomenul creste in volum, pielea si parul sunt afectate, organismul devine fragil si slab iar ochii
sunt cufundati in orbite. Deoarece poate fi afectata dezvoltarea creierului, aceasta boala poate conduce chiar si
la retard mintal.

→ Kwashiorkor - apare mai ales la copii cu varsta de 1-3 ani. Semnele specifice sunt: iritabilitatea, pielea
crapata si descuamata, subtierea corpului, curbarea picioarelor, exoftalmie.

Pentru prevenirea acestor afectiuni este important ca in timpul alaptarii mama sa consume zilnic suficiente
proteine. Totodata, un copil trebuie alaptat pana la o varsta corespunzatoare. Organismul unui copil, in functie
de varsta acestuia, necesita o alimentatie diversificata, bogata in proteine (grau, porumb, carne, legume etc.)
pentru a se dezvolta armonios.