Procesul de nursing in bolile cardiovasculare

-Particularități legate de patologia vârstnicului

-Infarctul miocardic,nursing in IMAV
-HTA geriatrică
-Principii de tratament si ingrijire

PARTICULARITĂȚI LEGATE DE PATOLOGIA VARSTNICULUI

În cazul vârstnicilor, ne aflăm în fața a doua procese care pot coexista:procesul normal, natural
de involuție și procesul patologic;de aceea este foarte important sa stabilim dacă ne aflăm în fața
unui ,,bolnav în vârstă”sau în fața unei „persoane cu modificări de îmbătrânire ”.
Adesea vârstnicii care solicită asistență medicala , acuză nu suferințe morbide , ci „fenomene
regresive somatice și funcționale , insuficiențe , impotențe a căror etiologie este însuși procesul
de senescență” care nu poate avea un tratament anume .
Anamneza bolnavului vârstnic are unele particularități:
-datele furnizate de vârstnic nu sunt întotdeauna suficiente si relevante ,ceea ce necesită
orientarea interviului spre familie sau spre persoane care îngrijeste vârstnicul
-bătrânului trebuie să i se vorbeasca mai tare și mai ales mai rar și mai clar din cauza hipoacuziei
de tip central (aude dar nu ințelege)
-presupune timp și răbdare de a asculta vorbele bolnavului,de cele mai multe ori stufoase cu
reluări, mici amnezii
-observația are rol important în aprecierea stadiului de îmbatranire , a vârstei cronologice si
biologice , mai ales pentru a vedea dacă vârsta reală (în ani) a pacientului coincide cu vârsta
biologica (felul cum arată)
- în cazul în care aprecierea ne sugerează o vârsta mai mare decât cea reală, ne aflăm în fața unei
îmbatrâniri precoce sau accelerate
-foarte importantă este cercetarea anamnestica a tratamentelor efectuate anterior, suferințele
iatrogene fiind frecvente la vârstnic ca urmare și a tendinței acestuia de a lua multe medicamente
-o importanță deosebită o are observarea mersului
-semiologia geriatrica este întotdeauna mai bogată, la semnele clinice adăugându-se și stigmatele
îmbătrânirii.

1
BOLILE CARDIOVASCULARE
Patologia cardiovasculară ocupă locul central în morbiditatea geriatricăfiind principala
cauză de solicitare a asistenței medicale ambulatorii sau spitalicești , dar și de deces la aceasta
vârstă.
Interrelația ateroscleroză-vârstă explică creșterea incidenței bolilor cardiovasculare pe
măsura inintării în vârstă. Există particularități ale bolilor de inimă la vârstnic de care trebuie să
se țină seama atât la stabilirea diagnosticului medical cât și la supravegherea evoluției sub
tratament.
INFARCTUL MIOCARDIC
Modul de manifestare și evoluția infarctului miocardic la vârstnici are particularități
imprimate de procesul de senescență și de patologia specifică însoțitoare .
Astfel s-a constatat că inima unui subiect de vârsta înaintată suferă modificări fiziologice
de natură să-i mențină funcționalitatea satisfăcătoare numai in condiții normale ceea ce explică
de ce la bătrân, în general , simptomul cardinal nu este durerea , ci dispneea .
Riscul de apariție a accidentului coronarian maxim este in deceniile șase si șapte , după
cum arată statisticile .Cercetări de anatomie patologică asupra cauzelor morții persoanelor în
vârstă , constată o scădere a ,,morții coronariene,, după vârsta de 70 de ani și o creștere a morții
subite de cauză vasculară .
Factori de risc sunt:HTA, DZ, angina pectorală si apoi obezitatea , fumatul ,
hiperlipidemia (invers decât la nevârstnici).
Simptomatologie
Cele mai multe diferențe și particularități ale IMAVapar în simptomatologia și ele se
referă la :
-tablouri oligosimptomatice , cu simptome de intensitate redusă
-cazuri atipice , cu simptomatologie ,,de împrumut ”(digestivă,cerebrală, pulmonară)
-frustețea simptomelor face să treacă neobservate instalarea și debutul unui IMA
-durerea tipică ce se întâlnește la nevârstnici, este mai rar întâlnită la vârstnici pe primul plan
trece fie ,,durere atipic”,fie ,,absența durerii” (infarcte mute, silențioase);intensitatrea durerii
scade odată cu înaintarea în vârstă
-un alt simptom al IMAV,mai frecvent decât durerea este dispneea legatăde deficitul de pompă
cardiacă
-șocul cardiogen- apare mai frecvent la vârstnici putând fi prezent de la debut sau cas și
complicație
-vârstnicul este predispus la șoc hipovolemic din cauza tratamentului cu diuretice și a restricției
cu sare

2
-tulburări de ritm și de conducere sunt frecvente la vârstnici fiind corelate cu necroza postero-
inferioară
-mortalitatea mai mare a IMAV se datorează insuficienței cardiace și a rupturii de miocard .
Tratamentul IMAV
Nu diferă în general de terapia în IMA clasic cu mențiunea că dozele medicamentelor
trebuie ajustate vârstei și sa se țină seama de eventuale interacțiuni.
NURSING ÎN IMAV
-Probleme de dependență:
-Anxietate legată de durere acută secundară ischemiei țesutului cardiac.
-Alterarea perfuziei tisulare .
-Perturbarea somnului legată de procedurile terapeutice și de mediul de spital .
-Risc înalt de alterare a conceptului de sine.
-Risc înalt de alterare a menținerii sănătății.
-Posibil deficit de cunoștințe cu privire la starea de sănătate ,dietă , tratament și îngrijiri
ulterioare .
-Posibilă constipație legată de imobilizare și de efectul secundar al medicației opiacee.

Obiectivele de îngrijire urmăresc:

-asigurarea repausului fizic și psihic pentru reducerea ischemiei și a zonei de necroză
-prevenirea complicațiilor majore și a morții subite
-recuperarea hemodinamică și funcțională a pacientului
-educația pacientului/familiei pentru aplicarea măsurilor de recuperare și redobândire a
autonomiei.

HTA geriatrică
Particularității:
Cele 2 valori tensionale se comportă diferit odată cu înaintarea în vârstă :în timp ce TS
crește cu vârsta ,TD crește până în jurul vârstei de 65 de ani, după care se stabilizează sau chiar
are tendința să scadă.
Studiile epidemiologice privind incidența hipertensiunii arteriale la bătrâni arată că
înaintarea în vârstă se corelează numai cu creșterea tensiunii sistolice.

3
 Formele de hipertensiune esențială (sistolică-diastolică) sunt caracteristice
presenescenței(deceniile V și VI) nefiind vorba de un debut la vârstă înaintată , ci de
hipertensiunea ajunsă la vârsta a –III-a.
Cauzele HTA sistolice la vârstnic
-diminuarea elasticității vaselor mari , aortei și principalelor trunchiuri arteriale datorate
proceselor involutive de senescență
-creșterea rezistenței periferice
Simptomatologia clinică a hipertensiunii vârstnicului diferă de tabloul clinic clasic prin
câteva particularități:
-valorile tensionale crescute cu mult peste valorile normale ,nu determină manifestări
subiective, boala fiind descoperită prin măsurarea de rutină a T.A. sau printr-un examen clinic
pentru alte suferințe.
-între simptomele mai frecvent întâlnite sunt: cefaleea,vertijul,tulburările de acuitate
vizuale, tulburările somnului , nicturia, dar și simptomele care trădează suferința
cardiacă(dispneea de efort, zgomot de galop, senzație de discomfort toracic)
-peste 70 de ani, pe primul plan apar semnele de insuficiență circulatorie
cerebrală:hiposomnia , agitația psiho- motorie și dezorientare temporo-spațială
-,,blândețea evolutivă” a HTA la vârstnic se referă la raritatea formelor severe după
vârsta de 78 de ani.

PRINCIPI DE TRATAMENT ȘI ÎNGRIJIRE

-se recomandă terapia in trepte:
 Prima treaptă o constituie administrarea de diuretice, iar dozele vor fi mai mici
pentru a evita hipotensiunea ortostatică, hipokaliemia, hiperglicemia
 la a doua treaptă se asociază sau se administrează izolat sau în doze mici un
medicament antihipertensiv bine tolerat de vârstnici
(clonidină,alfametildopa,enalapril)
 în alegerea medicamentului antihipertensiv se va ține seama mai mult de efectele
secundare decât de eficacitatea sau mecanismul de acțiune
-regimul alimentarva fi hiposodat și nu desodat pentru a preveni anorexia , dispariția
senzației de sete( și așa diminută la vârstnici) și consecutiv deshidratarea și dezechilibrul
hidroelectrolitic
-se face bilanțul clinic, biologic și electrocardiografic la 15 zile de la începerea
tratamentului medicamentos ,lunar în continuare și apoi la 3 luni când tratamentul este bine
echilibrat pe baza eficacității și toleranței de catre organismul vârstnicului .
- se monitorizează valorile tensionale , greutatea și ionograma sangvină(Na și K)

4
 -se stimulează vârstnicul să desfăsoare activități de autoîngrijire și să evite
inactivitatea ,repausul prelungit, care pot să compromită autonomia
-activitatea inimii este ușurată prin acțiunea mușchilor mari (când ei se contractă,sângele
venos este trimis spre inimă)
-dacă mișcarea nu este posibilă, mușchi mari pot fi exercitați prin mișcări pasive
manuale sau cu ajutorul unor aparate ce pot fi adaptate pentru a ajuta persoana în vârstă să-și
ridice brațele și picioarele
-bătrânii care petrec un timp considerabil în carucior ,trebuie când este posibil ,să
acționeze ei singuri căruciorul și să se angajeze în ezerciții active din cărucior
- pentru vârstnici care se pot deplasa , se recomandă plimbări zilnice pe termen plat, pe
distanțe de 1,5-3 km ,evitând ieșirile in zilele geroase ,cu vânt sau ploaie care suprasolicită inima
-educația vârstnicului va include:alegerea hranei ,limitarea consumului de sare și de
grasimi animale , administrarea medicamentelor
-asistentul medical trebuie să fie capabil sa discute problemele cu pacientul în vârstă, să
folosească ilustrații și broșură care pot ușura înțelegerea
-consumul de medicamente care duc la scăderea potasiului presupune informare și chiar
oferirea unei liste cu alimente ce pot suplini lipsa potasiului
- asistentul medical și pacientul/familia pot stabili împreună un meniu variat care să
conțină suficient potasiu mai degrabă decât medicamente care sa suplinească lipsa de potasiu
-rolul principal al asistentei medicale este de a ajuta persoana în vârstă să-și conserve
energia și de a avea grijă ca nevoia de consum să nu depășească parametrii funcționali ai
sistemului cardiovascular