PRINCIPALELE AFECTIUNI ALE PERSOANELOR VARSTNICE

BOLILE CARDIOVASCULARE
INFARCTUL MIOCARDIC

Modul de manifestare si evolutia infarctului miocardic la varstnici are

particularitati imprimate de procesul de senescenta si de patologia specifica
insotitoare. Astfel s-a constatat ca inima unui subiect de varsta inaintata sufera
modificari de natura sa-i mentina functionalitatea satisfacatoare numai in conditii
normale ceea ce explica de ce la batran simptomul cardinal nu este durere ci
dispneea.
Cercetarile de anatomie patologica asupra cauzelor mortii persoanelor in varsta
arata o scadere a mortii coronariene dupa varsta de 70 ani si o crestere a mortii
subite de cauza vasculara.

Factorii de risc sunt: diabetul zaharat ,HTA, angina pectorala si apoi obezitatea,
fumatul, hiperlipidemia( invers decat la nevarstnici)

Simptomatologia :
Cele mai multe diferente si particularitati ale IMAV apar in simptomatologie si ele
se refera la:
- tablouri oligosimptomatice, cu simptome de intensitate redusa
- cauze atipice, cu simptomatologie de imprumut( digestiva cerebrala,
pulmonara)
- frustetea simptomelor face sa treaca neobservate instalarea si debutul unui
IMA
- durerea tipica care se insoteste la nevarstnici, e mai rar intalnita la varstnici,
pe primul plan trece fie durerea atipica fie absenta durerii( infarcte mute,
silentioase), intensitatea durerii scade odata cu inaintarea in varsta
- dispnee legata de deficitul de pompa cardiaca
- socul cardiogen putand fi prezent de la inceput sau ca si complicatie
- varstnicul este supus la soc hipovolemic datorita tratamentului cu diuretice si
a restrictiei de sare
- tulburari de ritm si de conducere corelata cu necroza postero-inferioara
- mortalitatea mai mare a IMAV se datoreaza insuficientei cardiace si rupturii
de miocard

Tratamentul IMAV nu difera in general de terapia in IMA clasic cu mentiunea

ca dozele medicamentoase trebuie ajustate varstei si trebuie avute in vedere si
eventualele interactiuni.
Nursing in IMAV

Probleme de dependenta:
- anxietate
- alterarea perfuziei tisulare
- risc inalt de alterare a conceptului de sine
- risc inalt de alterare a mentinerii sanatatii
- posibil deficit de cunostinte cu privire la starea de sanatate , dieta, tratament
si ingrijiri ulterioare
- perturbarea somnului legata de procedurile terapeutice si mediul de spital
- posibila constipatie legata de imobilizarea prelungita si de efectul secundar
al medicatiei opiacee.

Obiectivele de ingrijire urmaresc:

- asigurarea repausului fizic si psihic
- prevenirea complicatiilor majore si a mortii subite
- recuperarea hemodinamica si functionala a pacientului
- educatia pacientului familiei pt aplicarea masurilor de recuperare si
redobandire a autonomiei.
Interventii:
- in etapa prespitaliceasca:
- combaterea durerii
- sedarea
- prevenirea aritmiilor ventriculare
- tratamentul complicatiilor
- transportul la spital
- in spital:
- continuarea masurilor de prim ajutor
- oxigenoterapie
- montarea unei perfuzii
- asigurarea repausului la pat
- monitorizare functii vitale si vegetative
- bilant hidric
- recoltarea produselor biologice pt ex de laborator
- aplicarea masurilor de prevenire a complicatiilor imobilizarii
- ajutarea pacientului in satisfacerea nevoilor fundamentale( alimentatie
pasiva la pat,igiena tegumentelor si mucoaselor, servirea la pat cu plosca si
urinar)
- mobilizarea progresiva a bv conform indicatiilor medicului
- educatia pacientului privind regimul de viata postinfarct:
 - reluarea treptata si progresiva a efortului fizic
- alimentatie echilibrata, adecvata factorilor de risc aterogeni prezenti
- kinetoterapie in serviciile specializate
- tratament balnear
- control medical periodic
DE RETINUT!
In ingrijirea bv cu IMA este foarte important ca as med :
- sa asigure bv un maxim de confort fizic si psihic
- sa grupeze la maximum interventiile
- sa mobilizeze la minim bv
- sa explice necesitatea repausului la pat
- sa depisteze la timp o complicatie
- sa previna efectele imobilizarii
- sa respecte cu strictete regulile de administrare a medicamentelor.
 INGRIJIREA VARSTNICILOR CU HTA GERIATRICA

Cele doua valori tensionale se comporta diferit odata cu inaintarea in varsta: in

timp ce TS creste cu varsta , TD creste pana in jurul varstei de 65 ani dupa care se
stabilizeaza sau chiar are tendinta sa scada
Studiile epidemiologice privind incidenta hipertensiunii arteriale la varstnici arata
ca inaintarea in varsta se coreleaza numai cu cresterea tensiunii sistolice.
Cauzele HTA sistolice la varstnici:
- diminuarea elasticitatii vaselor mari, aortei si principalelor trunchiuri
arteriale datorate proceselor involutive de senescenta.
- Cresterea rezistentei periferice
Simptomatologia HTA la varstnici difera de tabloul clinic clasic prin cateva
particularitati:
- Valorile tensionale crescute cu mult peste valorile normale nu determina
manifestari subiective , boala fiind descoperita prin masurarea de rutina a
TA sau printr-un examen clinic pentru alte suferinte.
- Intre simptomele mai frecvent intalnite sunt: cefaleea, vertijul, tulburari de
somn, nicturia, dar si simptome care tradeaza suferinta cardiaca- dispnee de
efort, senzatie de disconfort toracic, zgomot de galop.
- Peste 70 ani apar semnele de insuficienta circulatorie cerebrala: hiposomnia,
agitatie psihomotorie si dezorientare temporo-spatiala.

PRINCIPII DE TRATAMENT SI INGRIJIRE

- Se recomanda terapia in trepte:
- Prima treapta o constituie administrarea de diuretice iar dozele vor fi mai
mici pentru a evita hipotensiunea ortostatica , hipokaliemia, hiperglicemia.
- La a doua treapta se asociaza sau se administreaza izolat sau in doze mici un
medicament antihipertensiv bine tolerat de varstnici( enalapril,clonidina)
- In alegerea medicamentului hipotensiv se va tine cont mai mult de efectele
secundare decat de eficacitatea sau mecanismul de actiune.
- Regimul alimentar va fi hiposodat nu desodat pentru a prevenii anorexia,
disparitia senzatiei de sete si consecutiv deshidratarea si dezechilibrul
hidroelectrolitic. Se face bilantul clinic, biologic si electrocardiografic la 15
zile de la inceperea tratamentului medicamentos, lunar in continuare si apoi
la 3 luni cand tratamentul este bine tolerat de catre organismul varstnicului.
- Se monitorizeaza valorile tensionale, greutatea si ionograma sanguina
- Se stimuleaza varstnicul sa desfasoare activitati de autoingrijire si sa evite
inactivitatea , repausul prelungit care pot sa compromita autonomia
- Pentru varstnicii care se pot deplasa se recomanda plimbari zilnice pe
distanta de 1,5-2 km.
- Varstnicii imobilizati care petrec timp considerabil in carucior trebuie pe cat
posibilsa actioneze ei singuri caruciorul si sa se antreneze in miscari active
de carut
- Asistenta medicala trebuie sa fie capabila sa discute problemele cu pacientul
in varsta, sa foloseasca ilustratii si brosuri care pot usura intelegerea
- Asistentei medicale ii revine rolul de a ajuta persoana in varsta sa-si
conserve energia.