Ingrijirea pacientilor

cu hipertensiune
arteriala


Specializarea: Asistent Medical Generalist

Indrumator: Grosu Lenuta

Absolvent: Zainea Laura Roxana
MOTTO:




"Respiratia corecta este la fel de necesara ca si hrana"
Vechi proverb latin




"Viata omului este un razboi impotriva rautatii omului
Gracian

Argument



Prezena n familie a HTA, ct i dorina de a
cunoate mai multe lucruri despre boal pentru a putea
acorda primul ajutor n folosul celui de lng mine m-a
determinat s aleg aceast tem a lucrrii de diplom.
Se cunoate c organismul realizeaz un tot unitar cu
mediul nconjurtor
prin intermediul SNC.
n condiii normale de adaptare, ntre organism i
mediu se stabilete o stare de echilibru biologic care se
poate aprecia subiectiv i obiectiv prin starea de sntate.

CAPITOLUL I

NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A APARATULUI
CARDIOVASCULAR

INIMA - este un organ musculos, cavitar, tetracameral care
pompeaza ritmic in artere sangele pe care il primeste prin vene.
Desi la om cantareste aproximativ 300 grame si are marimea
pumnului unui adult, inima efectueaza o activitate uriasa, zilnic
contracarandu-se de peste 100.000 ori si pompand 7200 mililitri de
sange.
Sectionand inima, se constata ca ea este construita din doua atrii
si doua ventricule, separate complet septurile inter-atrial si inter-
ventricular.
Fiecare atrie comunica cu ventriculul respectiv prin orificiile atrio-
ventriculare prevazuta cu valva care se deschide doar intr-un
anumit sens, spre ventriculul:stang(bicuspida) si drept(tricuspida).






















Cap. 2 : Hipertensiune arteriala - descrierea afectiunii

DEFINIIE:
Hipertensiunea arteriala este un sindrom caracterizat
prin cresterea presiunii sistolice si a celei diastolice
peste valori normale. Conform O.M.S., se considera
valori normale pentru presiunea maxima 140-160 mm
Hg, interpretate in raport cu varsta, sexul si greutatea,
iar pentru minima 90-95 mm Hg.

ALIMENTE INTERZISE:
-Lapte integral, branzeturi sarate si grase;
-Carne grasa, viscera, vanat, peste gras sau sarat, afumaturi;
-Oua in cantitate crescuta, omleta, jumari, maioneza;
-Grasimi animale in cantitate crescuta;
-Paine cu sare si paine neagra;
-Sosuri cu grasimi prajite, cu zeama de carne, cu mustar, maioneza;
-Legume si zarzavaturi care contin mult sodium (telina,
spanac,muraturi);
-Bauturi alcoolice, cafea, ceai tare, lichide in exces;
-Condiment, sare mai multa decat este permis, piper, ardei iute, boia
de ardei, mustar, hrean, usturoi;
Recomandam:
-Viata ordonata fara eforturi, fara fumat, fara stress, fara alcool;
-Mese mici si fractionate la ore regulate. Ultima masa sa fie cu doua
ore inainte de culcare;
-Intotdeauna se va combate obezitatea cand exista.



Simptomatologie

Se deosebesc 3 stadii :
1.Stadiul prehipertensiv care consta in aparitia unor puseuri tensionale trecatoare si a unor
teste care stabilesc cresterea anormala a presiunii arteriale.
2.Stadiul de hipertensi une intermitenta, caracterizat prin perioada de hipertensi une, fara alte
semene clinice, alternand cu perioade normale.
3.Stadiul de hipertensi une permanenta in peste 90% din cazuri hipertensi unea este depistata
in acest stadiu. Dupa manifestari se deosebesc:
Forma benigna care evolueaza progresiv si se caracterizeaza prin:
-Semne care apar la examenul arterelor, artere sinuase si rigide, puls bine batut.
-Semne de fragilitate capilara, diverse manifestari hemoragice (epistaxi s, metroragii).
-Semne cerebrale: cefalee occipitala, de obicei dimineata la trezire, ameteli , oboseala,
astenie, insomnie, tulburari de memorie si concentrare, modificari de caracter, tulburari de
vedere, cefalee cu caracter pulsatil, tulburari trecatoare de limbaj.
-Furnicaturi la nivelul extremitati lor: ameteli ,senzatie de deget mort.
-Examenul inimii: palpitati i , dureri precordiale, diferite grade de dispnee, semn de marire a
inimii stangi .
-Radiografie, electrocardiograma, fundul de ochi si probe functionale renale.
Dupa multi ani de evolutie, apar complicatii :i nsufici enta cardiaca stanga sau totala,
cardiopati e ischiemica, complicatii cerebrale si renale.
Forma maligna are o evolutie rapida cu mortalitate ridicata.Poate fi maligna de la inceput sau
se poate maligniza pe parcurs.Valoril e tensionale sunt mai mari in special cea diastolica ,
depasind 130 mm Hg, rezistenta la tratament.
Starea generala se altereaza rapid (astenie, slabire, paloare, cefalee intensa) complicatiile
apar timpuriu, in special insuficienta renala progresiva.

.
Tratament
Tratamentul HTA trebuie s vizeze anumite obiective i n primul rnd normalizarea valorilor
tensionale. El trebuie s in seama de anumite principii i orientri:
- tratamentul trebuie s fie complex, igieno-dietetic, medicamentos;
- tratamentul trebuie individualizat i stabilit n condiii de ambulator, nu de spital;
- mai nainte de a folosi medicaia antihipertensiv se va urmri pacientul timp de 3 luni;
-cnd necesitatea medicaiei se impune, alegerea medicamentului va ine seama de: stadiul
bolii i de particularitile cazului;
TRTAMENTUL PROFILACTIC
- tratarea cauzei;
- repausul nu trebuie s fie absolut. Ecxerciiile fizice, mersul pe jos i gimnastica medical
fac parte din tratament;
- au o mare importan mijloacele psihoterapice, combaterea anxietii i evitarea situaiilor
conf lictuale;
- combaterea stresului la nevoie cu: tranchilizante MEPROBAMAT, DIAZEPAM sedative:
FENOBARBITAL;
- vor fi cultivate preocuprile care produc relaxarea: plimbri, lectur, muzic, teatru;
-se interzice fumatul.
TRATAMENTUL MEDICAMENTOS

Foloseste numerosi agenti hipotensivi, sedative si hipnotice (barbiturice, Bromoval,
Clordelozin, tranchilizante), Hydergine(Redergin), Reserpina (Hiposerpil) comprimate de
0,25mg; Raunervil, fiole de 1ml -25mg intra venos, hidrozinoftalazin, Apresolin, Hipozin,
Metoprolol diuretice (Furosemid, Aldoctona)
Digoxina comprimate de 0,25mg (Lonicoc solutie 50 picaturi 1ml=0,500mg), fiole de 2 ml
(0,500mg Digoxina).
Metoprolol este un betablocant, se administreaza oral sau intravenos 25 -50 si chiar 100mg.
Hydergine (Redergin) contine complexul ergotonic in parti egale sub forma de fiole de 1ml (1 -2
fiole intramuscular sau subcutan/zi) si solutie 0,1% (10-40 picaturi de 3 ori pe zi).



Rolul asistentului medical

Asistenta medicala devine o pozitie foarte importanta in ingrijirea acestor categorii de bolnavi.
Justificarea rolului ei rezida din caracterul unor boli cardiovasculare (insuficienta cardiac,
hipertensiune arteriala, infarct miocardic) care reclama o spitalizare indelungata, deci o
supraveghere continua.

Asistenta medicala este obligate sa noteze toate datele referitoare la puls, T.A., urina edeme,
dieta, medicatie. Ea trebuie sa asigure repausul fizic si psihic al bolnavului, care, aproape in
toate aceste categorii este indispensabil. Nu trebuie sa uite insa dezavantajele repausului
indelungat la pat, fapt pentru care este necesar sa se recomande alegerea pozitiei sezande sau
semisezande.
Alteori acesti bolnavi sunt incapabili sa se ocupe singuri de ei, iata de ce asistenta medicala
este datoare sa le asigure si sa urmareasca pozitia corecta in pat, schimbarea lenjeriei,
transportul, efectuarea zilnica a masajului gambelor si picioarelor pentru prevenirea
trombozelor. Toaleta zilnica a bolnavilor ii revine de asemenea, ei. Pentru a -si indeplini
numirea, nu trebuie sa se multumeasca sa cunoasca si sa aplice, chiar perfect, diferitele tehnici
de ingrijire a bolnavului, ci trebuie sa cunoasca si notiuni teoretice care sa-i permita
depistarea unui semn precoce, interpretarea acestuia si daca este nevoie, chiar interventia in
situatiile in care viata bolnavului depinde de cunostinte
In bolile cardiovasculare dieta reprezinta adesea un factor esential.
Regimul fara lichide, hiposodat, uneori hipozaharat poate fi adeseori mai util intr-o
hipertensiune sau o insuficienta cardiac decat multe alte medicamente.
Asigurarea tranzitului intestinal este capital pentru acesti bolnavi; asistenta medicala trebuie
sa stie ca eforturile mari de defecatie pot fi fatale intr-un infarct miocardic.
Ea trebuie sa cunoasca indicatiile si contraindicatiile unor medicamente (digitalaclonidina).
Trebuie sa cunoasca si primele imagini care urmeaza sa fie acordate in urgentele
cardiovasculare. Sa cunoasca semnele socului compensate si masurile de profilaxie pentru a
impiedica intrarea in stadiul decompensate. Sa cunoasca primele ingrijiri care trebuie acordate
intr-o lipotimie, masurile de reanimare necesare.






EXPLORAREA FUNCTIONALA A INIMII
EXAMENUL CLINIC
Anamneza: se fac investigatii asupra antecedentelor interesandu-se de boli ca
hipertensiunea arteriala, obezitatea, diabetul zaharat,accidente vasculare.
Antecedente personale se insista asupra reumatismului acut, alte boli infectioase
sau infectocontagioase, precum si asupra mediului in care traieste si munceste
persoana respectiva.
Istoricul bolii va fi amanuntit, consemnandu-se momentul cand s-au evidentiat
primele semne de suferinta, evolutia simptomelor etapa cu etapa, daca exista si
cand au aparut semne de decompensare cardiaca.
Simptomele clinice:
-Oboseala si dispnee la eforturi fizice mijlocii si mici;
- Durere,palpitatii sau alte senzatii in regiunea precardiaca ce survin la
eforturi, emotii, schimbarea mediului, expuneri la frig;
-Cefalee, ameteli, tendnta de lipotimie;
-Semne dispeptice: jena epigastrica, greturi, balonari mai ales postprandial.
Examenul obiectiv se incepe cu inspectie generala a bolnavului, cu atentie
asupra tegumentelor si a regiunii precardiace.
Se face percutia inimii si a plamanilor, palparea regiunii precardiace si a
socului aperxian.

PULSUL este o expansiune ritmica sincrona cu bataile inimii si se percepe cand se
comprima o artera pe un plan rezistent. Obisnuit, fiecarui bolnav i se cerceteaza
pulsul radial, care se palpeaza de obicei cu ambele maini, cu trei degete (index,
mediu, inelar) bolnavul fiind in repaus si se masoara de preferinta timp de un minut.
Se studiaza succesiv :
Frecventa ritmului : normal frecventa este de circa 70 de pulsatii/minut, iar ritmul
regulat.
TENSIUNEA ARTERIALA este forta cu care sangele circulant apasa asupra pertilor
arteriali. Se deosebeste o tensiune arteriala maxima sau sistolica care corespunde
sistolei ventriculare si o tensiune minma diastolica, care corespunde sfarsitului
diastole.
Valorile normale sunt considerate astazi pentru maxima 140/160 mm Hg, iar pentru
minima 90/95 mm Hg.
Se deosebesc:
-Tensiunea arteriala bazala, inregistrata cand subiectul investigat se gaseste in repaus
psihic, fizic si metabolic.
-Tensiunea ocazionala, reprezentata de valorile inregistrate in conditii obisnuite de
examinare.
In general exista variatii ale tensiunii arteriale, in functie de varsta, sex, pozitie, efort
muscular, excitatii psihice, mese, greutate corporala. Se utilizeaza metoda palpatorie,
fie cea oscilatorie sau asculatorie.



EXPLORARI PARACLINICE
Explorari biochimico-umorale: se efectueaza individului in functie de fiecare caz in parte
urmatoarele examinari: examenul urinei, frotiul faringian, VSH, glicemia, colesterolul,
creatinina, ASLO, hemocultura.
Frotiul faringian: poate evidentia streptococul betahemolitic, agentul pathogen al
reumatismului.
Transaminazele sunt prezente in primele zile dupa declansarea infarctului miocardic.
VSH-crescuta indica adesea evolutivitatea bolilor de origine reumatismala. Scaderea VSH la o
perioada cu o boala de inima semnifica adesea o insuficienta cardiac.
ASLO peste 330 U indica adesea reumatismul acut.
EXLORAREA RADIOLOGICA

Radioscopia inimii evidentiaza forma, dimensiunea, mobilitatea, contractile si raportul inimii
cu organele vecine.
Teleradiograf ia este radiograf ia cu distant focar -film 1,5-2 m , se efectueaza in faza de apnee.
Este valoroasa pentru controlul bolilor de inima.
Radiotimograf ia evidentiaza pulsatiile inimii si ale vaselor mari.
Angiocardiograf ia aduce date asupra modificarilor anatomice si functionale ale cavitatilor
inimii si vaselor mari.
Substanta de contrast se introduce cu o seringa speciala, dupa care se fac radiograf ii in serie.
Scintiograf ia cardiaca:indica atriile infarctizate. Urmarirea in timp ofera date utile asupra
extinderii necrozei si a dinamicii acesteia.
Radiocardografia se foloseste pentru investigarea hemodinamicii endocavitare si a circulatiei
pulmonare.





ELECTROCARDIOGRAMA

Este o metoda de investigatie care se ocupa cu studiul fenomenelor bioelectrice pe
care le produce inima in cursul activitati sale. Se folosesc fie electrocardiografii cu
inscriere directa sau mecanica.
Pentru studiul fenomenelor electrice ale inimii se aplica elecrozi fie direct pe cord,
fie pe suprafata corpului, la diferite distante de inima.
Electrozii sunt piese metalice rotunde, ovale sau dreptunghiulare care se fixeaza pe
member sau torace prin benzi de cauciuc si sunt legati de aparat prin conductor
electrici.
Deviatiile standard sau bipolare se obtin conectand cei doi poli ai galvanometrului
cu doi electrozi situati pe regiuni echidistante de inima: antebratul drept, stang si
piciorul stang. Cele trei deviatii standard sunt:
- D1-antebratul drept-antebratul stang;
- D2-antebratul drept-gamba stanga;
- D3-antebratul stang-gamba stanga.
Aparatele sunt prevazute cu trei fire conductoare, notate cu semne sau culori
conventionale (rosu pentru bratul drept, verde pentru piciorul stang si galben
pentru bratul stang).



PARTICULARITATI DE INGRIJIRE A BOLNAVILOR CU
AFECTIUNI CARDIO VASCULARE

Ingrijirea bolnavilor cu boli cardio vasculare nu este unitara, nici chiar asemanatoare.
Particularitatile de ingrijire ale acestor bolnavi izvorasc din consecintele tulburarilor
de irigatie si a aparatului de oxygen consecutive, asupra muschiului cardiac precum si
asupra organismului. Din acest motiv, caracteristica pentru un numar mare de bolnavi
cardiac este satarea de anxietate.
Asigurarea conditiilor de mediu
Este bine ca saloanele cu bolnavi cardiovasculari sa fie amplasate in partea mai
linistita a spitalului. Zgomotele constituie o sursa de tensiune nervoasa cu consecinte
nefavorabile asupra aparatului cardiovascular.
Saloanele sa fie spatioase, luminoase, bine incalzite, cu o temperature de 19-20 grade
C si cu posibilitati permanente de aerisire, care sa asigure un grad obisnuit de
umiditate si ionizare corespunzatoare a aerului.
Ingrijiri generale la bolnavi compensati si fara pericol imminent nu difera de metodele
obisnuite de munca.
Pozitia bolnavului in pat trebuie lasata la discutia lui. Este bine sa le aratam pozitia
considerate de noi ca cea mai corespunzatoare, insa in nici un caz nu trebuie fortat
bolnavul sa se aseze altfel decat doreste.
Mobilizarea bolnavilor in pat poate fi efectuata numai la stricta indicatie a medicului.
O imobilizare prelungita la pat predispune organsmul la complicatii vasculare
f lebotromboze sau f lebite laterale, generatoare de emboli. Din acest motiv, se permit
miscari dirijate de respiratie, precum si ale membrelor. Asistenta se va ingriji de
masajul extremitatilor pentru inviorarea mode lichide si servita la 2-3 ore distanat de
somn. Se va ingriji de mentinerea tranzitului intestinal. La nevoie se vor face clisme
evacuatoare.
Supravegherea bolnavilor cardiaci prevede inregistraparalela a pulsului central si
perifenelor jugulare.
Recoltarea produselor de laborator : din primele ore de la internare, asistenta va
recolta probele necesare pentru analiza completa de urina, determinarea
hemogramei, a leucogramei si a VSH-ului si la indicatia medicului si pentru probele
de coagulabilitate, pentru determinarea fibrinogenului lipemiei si a colesteremei, a
probelor enzimatice.
Asistenta pregateste si asigura transportul bolnavilor pentru efectuarea examinarilor
radiologice, electrocardi ografi ce, fenocardiografice, spirografice si alte explorari
paraclinice pe care le cere medicul.
Administrarea medicamentelor la bolnavii cardiaci trebuie facuta cu deosebita
punctualitate, caci orice intarziere, cat de mica provoaca emotii inutile acestor
bolnavi anxiosi. Desi medicamentele se dau numai la indicatia medicului, asistenta va
trebui sa intervina de urgent in unele cazuri externe si pana la sosirea medicului, cu
unele medicamente ca oxigenul sau nitroglicerina. Asistenta trebuie sa sesizeze cat
mai devreme supradozarea sau efectul nefavorabil al unor medicamente. In perioada
de convalescent, bolnavul trebuie sa fie instruit asupra modului de viata pe care va
trebui sa-l urmeze dupa externare. El trebuie sa fie lamurit privind modul de
preparare al alimentelor premise, de la ce anume sa se abtina, cate ore sa se
odihneasca la pat si ce fel de eforturi poate sa execute. El trebuie sa stie la plecare
modul de a lua medicamentele, semnele preliminare ale supradozarilor de
medicamente (atentie la digitala si betabloconte), datele prezentate la control
medical.
O buna educatie sanitara in perioada spitalizarii reduce sansele unei mari
decompensari sau agravari.










CONCLUZII
Prin aceasta lucrare am vrut sa evidentiez responsabili tatile ce imi revin mie, ca viitoare asistenta
medicala, in cazul ingrijirilor celor 3 pacienti, cu diagnostic medical de hipertensiune arteriala, pe
care i-am luat n studiu.
Asistenta medicala are un rol foarte important in monitorizarea clinica a acestor pacienti: puls ,
T, T.A., trebuie masurate, notate si interpretate zilnic i raportate medicului.
In cadrul desfasurarii procesului de nursing, obiectivele principale pe care mi le -am propus sa le
rezolv sunt: sa aiba o circulatie adecvata, normalizarea respiratiei, evitarea expunerii in mediu
inadecvat, respectarea regimului alimentar, somn corespunzator, sa prezinte o eliminare adecvata.
In urma analizarii celor trei cazuri studiate si a altor cazuri intalnite n decursul efectuarii
stagiului practic, am constatat ca hipertensiunea arteriala este o afectiune destul de frecventa, de o
gravitatea moderata, dar care poate duce la complicatii grave daca nu se intervine prompt si nu se
respecta cu strictete regimul igieno-dieteti c si medicamentos.
In cazul pacientilor internati in spital, cadrul medical are un rol hotarator n buna evolutie a bolii
prin crearea unor conditii igienice i de mediu corespunzatoare, prin asigurarea unui regim dietetic in
conformitate cu pacientul, avand in vedere ca, in cazul tratamentului hipertensiunii arteriale, o foarte
mare importanta o are corecta hidratare a organismului, evitarea factorilor nocivi: f umatul,
alcoolul,stresul.
Pentru a putea favoriza o evolutie buna a bolii pe langa tratamentul medicamentos asistenta
alaturi de echipa de sanatate, de ingrijire trebuie sa rezerve mai mult timp discutiilor cu pacientii si
reteaua lui de sustinere.
Consider ca introducerea metodei de ingrijire in Nursing a pacientului precum si a dosarului de
Nursing in practica curenta trebuie facuta numai dupa o pregatire corespunzatoare a tuturor
asistentelor.
In activitatea de ingrijire a pacientului asistenta medicala generalista trebuie sa se bazeze si pe
ajutorul concret al familiei care poate inf luenta pozitiv moralul pacientului grabindu-i vindecarea.
O atentie deosebita trebuie sa o acordam educatiei pentru sanatate a pacientului atat n timpul
internarii acestora cat si dupa externare (la nivel de Dispensar medical, de familie).