Sunteți pe pagina 1din 9

Alcoolul si bauturile alcoolice Toate bauturile alcoolice au la baza alcoolul etilic sau etanolul care se fabrica in mari cantitati

prin fermentatia zaharului din fructe, cereale, cartofi, sfecla de zahar si trestia de zahar. Glucoza, fructoza, zaharoza, maltoza sunt fermentate cu ajutorul enzimelor care se produc in celulele de drojdie de bere pana la alcool etilic si dioxid de carbon. Amidonul din cereale si cartofi, pentru a fi fermentat, este transformat in maltoza printro hidroliza prin actiunea unor enzime, amilaza sau diastaza. Prin fermentatie se obtin lichide ce contin 12-18 alcool! din acestea alcoolul se izoleaza prin distilare. Alcoolul etilic pur este un lichid incolor, foarte mobil cu miros slab caracteristic si "ust arzator, mai usor decat apa si solubil in apa in orice proportie. #ierbe la $ %8& ' si in"heata la - 112&'. Alcool etilic aplicat pe piele da o senzatie de racire datorita e(aporarii rapide. )l este in acelasi timp iritant si astrin"ent. 'oncentratiile de %* sunt optime pentru ca alcoolul sa patrunda prin piele si sa denatureze proteinele bacteriene! de aceea este utilizat ca antiseptic. +auturile alcoolice, in special nul si berea, sunt cunoscute inca din ne"ura (remurilor. 'u ele s-au sarbatorit bucuriile si ctoriile, in ele s-au inecat necazurile si infran"erile. +auturile alcoolice sunt raspandite in intrea"a lume sub doua forme principale, a- bauturi fermentate .fie natural ca nul sau cidrul, fie prin mijlocirea diferitilor fermenti ca bereab- bauturi distilate, acestea continand procente de alcool mult superior celor fermentate si deci fiind mult mai daunatoare sanatatii. )ste alcoolul un aliment / 0aspunsul este, 1u. Ar"umentele sunt urmatoarele, a- alcoolul este calori"en, el furnizeaza %** calorii la 1** ", dar aceste calorii nu pot fi utilizate pentru efortul fizic deoarece alcoolul nu se depoziteaza ca alti produsi de de"radare ai alimentelor care formeaza rezer(e utilizabile. 'aldura rezultata din arderea alcoolului in or"anism este risipita fara rost b- 2in primele momente ale patrunderii alcoolului in san"e or"anismul, departe de a-l retine si de a-i da utilizari poziti(e, reactioneaza intr-un sin"ur sens, acela de a scapa de o substanta straina si nedorita.

c- Alcoolul poate fi considerat drept antialiment, deoarece consumat in cantitate mare duce la tulburari meolice .afectiuni ale creierului, ficatului, stomacului, inimii- si scade utilizarea unor factori nutriti. a- Alcoolul etilic consumat in cantitati mari este o otra(a. 'oncentratia alcoolica in san"e intre *,*3-1" nu da semne nete de intoxicatie. - concentratia intre 1-1,3" prezinta semne certe de intoxicatie - la concentratia de 2-2,3" apare betia - la concentratia de 4-4,3" apare somnolenta si starea subcomatoasa - concentratia peste 5" este mortala prin paralizie cardiorespiratorie. Alcoolul in"erat se distribuie in toate tesuturile si lichidele or"anismului. 0epartizarea lui in tesuturi depinde de bo"atia lor in apa si "rasimi. Gradul de impre"nare cu alcool in ordine descrescanda este urmatorul, san"e, creier, rinichi, plamani, inima, muschi, ficat, tesut adipos, os. 6eolizarea alcoolului se face de catre ficat in mai multe etape rezultand in final dioxid de carbon si apa. Alcoolemia - concentratia alcoolului in san"e - atin"e maximul dupa 4*-12* minute de la in"estie. 2in cantitatea de alcool consumata 7*-78 se oxideaza de catre ficat, iar restul se elimina prin urina, respiratie, transpiratie, sali(a. +auturile concentrate in alcool se absorb mai repede. Alcoolemia este mai mare daca alcoolul este consumat pe stomacul "ol si este mai mica daca e consumat o data cu alimentele. 'apacitatea de oxidare a alcoolului de or"anism creste o data cu (arsta. 'are este doza de alcool considerata admisibila / 2oza se cifreaza la 1" de alcool pur la fiecare 8ilo"ram de "reutate a corpului pe timp de 25 de ore. 2e exemplu, daca tinem seama ca un litru de n de 15 contine 15*" de alcool, este usor de calculat ca pentru o persoana de %*8", cantitatea de *,3 litri este limita maxima pentru 25 de ore. Pentru femei, cantitatea indicata mai sus trebuie sa se reduca la jumate, iar copiilor bauturile alcoolice le sunt total interzise. 'ei care depasesc in mod obisnuit, deci zilnic, aceste cantitati trebuie socotiti alcoolici. Asistam azi, in societatea moderna, la o crestere dramatica a consumului de alcool care, alaturi de fumat, constituie inamicii numarul unu ai lumii actuale.

'onsumul excesi( de alcool sub toate formele .n, bere, bauturi tari9:- poate fi, - episodic, cand duce la betie .alcoolism acut-. +etia este o stare de intoxicatie acuta a celulelor ner(oase pro(ocata de alcoolul etilic din diferite bauturi alcoolice si caracterizata prin fenomene somatice .care tin de corp- si psihice specifice. ;a inceput, consumatorul de alcool traieste o perioada de excitatie manifestata prin buna dispozitie "enerala! treptat, insa, pe masura ce intoxicatia se accentueaza urmeaza o etapa depresi(a, de apatie si somnolenta! - continuu, cand duce la alcoolism cronic. Prin alcoolism sau etilism se intele"e ansamblul fenomenelor patolo"ice determinate de abuzul de bauturi alcoolice. Alcoolismul este o stare de intoxicatie cronica, care pro(oaca tulburari si leziuni or"anice "ra(e, boli de nutritie sau ale sistemului ner(os. Alcoolismul consuma repede tineretea si duce la alterarea rapida a personalitatii si pul(erizarea (ointei. +eti(ul, omul ametit de bautura, este expresia de"radarii. Totul, miscarea, infatisarea, (orbirea, intre"ul comportament declanseaza o fireasca reactie de respin"ere. Alcoolicul prezinta alterarea personalitatii, schimbari de atitudine, comportament "randoman sau a"resi(, labilitate afecti(a, impulsitate si dezinteres pentru problemelor celor din jur. <mul beat prezinta o seama de fenomene or"anice pro(ocate de alcool asupra (aselor si sistemului ner(os. <chii la inceput stralucitori isi pierd repede lucirea, pri(irea este tulbure! (orbirea la inceput rapida, precipitata si colorata, este "reoaie, imprecisa, balbaita si incoerenta! miscarile isi pierd din exactitate, mersul este impleticit. <mul beat sfarseste prin a cadea intr-un somn adanc, urmat de o stare, cu drept cu(ant, paralitica .conform unei expresii uzuale, el este beat mort:-. Aceasta stare, in cazul ca nu conduce la moarte .fapt mai frec(ent pe timp de iarna, cand unii beti se prabusesc din cauza (asodilatatie paralitice determinate de alcool-, dispare cu incetul lasand in urma o mare oboseala. #emeile sunt mai (ulnerabile la alcool decat barbatii, ca urmare a faptului ca enzima specializata in de"radarea alcoolului este mai putin acti(a la acestea. )(olutia unui lichid este caracterizata de urmatoarele simptome,

- consumul de alcool in crestere, deoarece ii da senzatia de satisfactie si de relaxare -consumul matinal, sub cele mai de(erse pretexte - comportamentul necontrolat si absurd in stare de ebrietate - pierderea partiala a memoriei si perioade de confuzie mentala. A bea un pahar cu prietenii, cu rudele, cu familia la di(erse e(enimente sau sarbatori, iata lucrul cel mai firesc din lume. Alcoolul deschide inima, dezlea"a limbile, alun"a timiditatea si produce o stare de placere. 2e la paharul baut cu prietenii si pana la alcoolism nu este decat un pas, caci treptat se instaleaza obisnuita dependenta. 2e aceea, a te opri la timp cu inchinatul paharelor la o petrecere, constituie un act de (ointa si de echilibru moral care trebuie sa-l caracterizeze pe omul zilelor noastre. +etia este nedemna de un om demn si inte"ru. 'onsumul moderat de bauturi alcoolice .nul, bere- exceptand bauturile tari .tuica, coniac, rom, lichior- este in "eneral inofensi( pentru sanatate. 2ar care este acest consum / =n consum normal de nul este de 23*-4** ml, zilnic. )xista numerose studii care scot in edenta ca nul, consumat in cantitati moderate este o bautura sanatoasa si i"ienica. 6edicul "rec >ipocrate a spus despre nul urmatoarele, nul este o minune pentru om, atat pentru cel bolna(, cat si pentru cel sanatos, daca este baut cu cumpatare9: iar ;ouis Pasteur l-a definit ca fiind, cea mai sanatoasa si nobila dintre bauturi9:. 2esi"ur este necesar sa facem o precizare, numai (inurile naturale si de buna calitate au o actiune binefacatoare asupra or"anismului. ?inurile de proasta calitate, falsificate sunt chiar (atamatoare. 'are sunt deci calitatile (inului/ ?inul stimuleaza atat munca fizica cat si cea intelectuala, el da o buna spiritualitate si optimism celui care il consuma. 'onsumat in cantitate mica, dupa masa, asi"ura o buna di"estie, faciliteaza di"estia alimentelor "rase. ?inul pro(oaca inmultirea enzimelor din san"e care neutralizeaza radicalii liberi. Prin aceasta, el impiedica declansarea unor boli ca reumatismul, cancerul sau chiar boala Alzheimer. ?inul produce o iri"are mai intensa a ficatului si a rinichilor, mareste diureza si reduce riscul litiazei renale. 'onsumul moderat - dar re"ulat - de (inn reduce colesterolul si impiedica formarea chea"urilor de san"e, reduce riscul infarctului. ?inul protejeaza inima si intareste imunitatea. ?inul

este un medicament recomandat chiar si de biserica. 6arele dramatur" en"lez @A;;AA6 B>AC)BP)A0) spunea, (inul bun este un prieten bun daca stii sa te porti cu el9:. < alta bautura care poate fi consumata in cantitate moderata este berea, produsa prin fermentatia orzului sub actiunea unei enzime - diastaza. Gustul sau se datoreste acidului carbonic si substantelor extracti(e amare continute. +erea este consumata de cel putin 8 mii de ani, asa cum atesta o inscriptie antica de pe malul )ufratului si care se "aseste in muzeul ;u(ru din Paris. =n pahar de bere consumat la masa de pranz stimuleaza secretia "astrica si intestinala fara sa produca iritatie si are un "rad mai redus de alcool .aproximati( 4,3 -, a(and (aloare nutriti(a datorita substantelor pe care le contine, zaharuri, substante proteice, saruri minerale care sunt transformate rapid in calorii! 1** " de bere ofera or"anismului 3* de calorii. intre bauturile fermentate, berea este cea mai bo"ata in substante nutriti(e, +erea este racoritoare si stimulenta, cantitatea mare de apa pe care o contine astampara setea, iar acidul carbonic ajuta la di"estie. +erea are un efect diuretic si unul somnifer. 'onsumata cu moderatie este recomandata atat persoanelor in (arsta cat si tinerilor si adultilor pentru ca le furnizeaza tamine .+2- si substante minerale .sodiu, potasiu, calciu, ma"neziu, fosfor-. +erea este recomandata con(alescentilor pentru efectul ener"izant si sedati( si in multe afectiuni, cum ar fi cele intestinale .colite spastice, atonii-, in cazurile in care este necesara cresterea diurezei, in cazuri de oboseala fizica etc. Trebuie a(ut "rija ca berea sa fie conser(ata la rece .dar nu bauta prea rece-, ferita de razele soarelui .caldura si razele soarelui o altereaza usor-. Trebuie atat consumul in exces deoarece duce la obezitate, tulburari ale aparatului circulator, tensiune ridicata, iar in unele cazuri criza de ficat si "uta. Pericolele consumului de alcool sunt multiple, astfel, Alcoolul actioneaza ca un dro", consumat in exces creeaza dependenta, situatie in care placerea de a bea un pahar se transforma in necesitate absoluta de a bea, ducad prin aceasta la alcoolism. Tendinta de a consuma bauturi alcoolice este irezistibila, ca in orice toxicomanie, iar, odata instalata, recuperarea indi(idului nu este totdeauna posibila. 2ependenta .obisnuinta- de alcool este acea stare de intoxicatie cronica, caracterizata prin ne(oia imperioasa de a

consuma bauturi alcoolice. )xperimental sa constatat ca alcoolul produce dependenta dupa 4 zile de administrare continua. Be produc tulburari de memorie, scaderea in (olum a masei musculare, tulburari de sensibilitate, delirium tremens .delir alcoolic acut-. <r"anul cel mai afectat de alcool este ficatul. 'onsumul de alcool duce la marirea ficatului si la ciroza care se termina deseori cu deces prematur. 'reierul si sistemul ner(os sunt si ele puternic afectate de alcool, acesta stand la ori"inea hemora"iilor cerebrale si a majoritatii bolilor neuropsihice, cu "ra(e infirmitati si sfarsit dramatic, prin leziuni cerebrale lente, pro"resi(e. Alcoolul slabeste or"anismul, asternand patul nenumaratelor boli si este no(at de o certa debilitate mintala transmisa descendentilor. B-a constatat ca alcoolul deprima mi"ratia "lobulelor albe spre zonele unde exista o inflamatie, ceea ce explica slaba rezistenta a alcoolicilor la infectii. 'olecistitele, pancreatitele, diabetul, "uta, obezitatea sunt si ele produse de alcool, intr-un procent de peste D*-%* . An"erarea curenta de alcool poate duce la cresterea accentuata a "rasimilor in san"e. 'resterea lipidelor la alcoolici poate "enera maladii cardio(asculare si in special arterioscleroza. >ipertensiunea arteriala este frec(enta la alcoolici! unora le produce moarte subita. Alcoolul este (ino(at de 1E4 din decesele prin tuberculoza, de 1E4 din (ictimele accidentelor rutiere, de 5E3 din numarul imbolnarilor de cancer si un mare procent din numarul sinuciderilor. 'ancerul, a treia cauza a mortalitatii "enerale poate fi indus "enetic de alcool, care a"ra(eaza si "rabeste e(olutia bolii. Alcoolul nu este canceri"en prin el insusi, ci prin faptul ca dizol(a di(ersele substante canceri"ene continute de alimente si, in plus, potentandu-le pe acestea. 'onsumul de alcool in timpul sarcini .mai ales in primele 4 luni ale sarcinii- afecteaza celulele embrionului care sunt in stare de formare a or"anelor. 2in aceasta cauza exista riscul sa se nasca copii cu diferite malformatii fizice si psihice. )ste o crima sa concepi un copil in stare de ebrietate. 'onsumul de alcool la copii .la care diferitele or"ane ale corpului sunt inca in dez(oltare anatomica si functionala- poate "enera tulburari neuropsihice si maladii or"anice irecuperabile.

Alcoolul produce insomnii cu seri terifiante, cosmaruri si zoopsii .halucinatii uzuale sub forma de animale mici sau mari, artificiale cand se contureaza pe perete, plafon etc. sau cu proiectie spatiala, statice sau dinamice-. 'onsumul de alcool este incompatibil cu conducerea auto(ehiculelor, deoarece influenteaza comportamentul conducatorului auto prin, scaderea atentiei, scaderea auzului, alterarea (ederii, intarzierea timpului de reactie, modificari de rationament. Aceste efecte sunt periculoase, ele pun in pericol (iata conducatorului de auto(ehicul, cat si a celor din jur. =n alt efect al alcoolului baut chiar in doze banuite inofensi(e, consta in ceea ce se numeste lun"irea timpului de reactie, adica in pierderea iutelii cu care se produce miscarea corecta de raspuns intr-o situatie anumita, inclusi( intr-un pericol. 2e aici binecunoscuta relatie dintre influenta alcoolului si producerea unor accidente de munca. 2e notat ca la incetinirea reflexelor se adau"a modificari psihice ca subaprecierea riscului, impresia nejustificata a unui plus de indemanare si si"uranta in miscari, ceea ce impin"e la imprudenta si de aici la accidente. 1u trebuie sa se uite ca alcoolul este o otra(a si ca toti aceia care s-au deprins cu un consum exa"erat de alcool au toate sansele sa suporte, mai curand sau mai tarziu, "ra(ele urmari ale alcoolismului. Alcoolismul este un drum pe care pornesc oamenii slabi, care nu au puterea sa-si "andeasca propria ata si sa mear"a sin"uri. Au ne(oie de un impuls, de un ajutor. Alcoolul dene astfel un aliat impotri(a fricii, dez"ustului, impotri(a sin"ura tatii si slabiciunii. 2e alcool au ne(oie oamenii slabi si lasi. Alcoolismul, amplificat de stresul sfarsitului de mileniu, are "ra(e consecinte sociale. 'onsumul de alcool reduce bu"etul familiei, "enereaza neintele"eri si certuri, femei batute si maltratate, di(orturi, copii alun"ati de acasa, mizerie si decadenta. Alcoolismul duce la pierderea locurilor de munca, la fapte antisociale care duc la furturi, oluri si crime. 'riminalitatea este produsa in proportie de 73 pana la 78 de alcool. 1u exista crima fara alcool, decat cu rare exceptii. 'riminalistii si juristii asociaza intotdeauna crima cu alcoolul si toxicomania, cauze determinante atat in crime, cat si in sinucideri. )xceptandu-se, bineinteles, cazurile patolo"ice. <mul politic en"lez, @A;;AA6 )@A0T G;A2BT<1) .18*7-l878spunea, dintre toate nenorocirile care bantuie biata noastra

omenire, mai "roza(a decat foametea, ciuma sau razboiul este betia. 'aci foametea, ciuma si razboiul ucid trupeste, betia ucide intai sufleteste - adica iti pierde cinstea - si numai pe urma te ucide si trupeste:, iar A1T<1 PA11 .1%7D- 1835spunea, toate faptele cele rele din lume nu ruineaza atatia oameni nici atata stare ca betia:. < le"enda spune ca odata dia(olul i-a zis unui om, - Ai ajuns la capatul (ietii. Pot sa te scap de moarte, daca indeplinesti una din urmatoarele conditii, sa dai foc casei (ecinului, sa-ti bati ne(asta sau sa intram impreuna intr-o carciuma unde sa ne facem praf, - >ai la carciuma F a fost raspunsul omului. 1umai ca imbatandu-se, omul a dat foc casei (ecinului si si-a snopit in bataie ne(asta care incerca sa-l impiedice. An incheiere, cate(a concluzii prind consumul de alcool, - 1u consumati bauturi tari, tuica, coniac, rom, lichior etc. - 1u consumati alcool, de nici un fel, inainte de lucru si in timpul lucrului. Ba ne rezer(am aceasta placere la intoarcerea acasa cand urmeaza masa si odihna. - 1u consumati alcool dimineata, deoarece poate aduce riscul instalarii obisnuintei. - Atentie la paharul de (in sau de bere de la masa de pranz, pentru a nu se manifesta dorinta de crestere treptata a ratiei zilnice. Acest lucru poate duce la situatia "ra(a de instalare a dependentei. -1u conduceti masina sub influenta alcoolului - )ste "resita parerea ca iarna consumul de alcool ne ajuta sa rezistam la fri". Alcoolul nu face altce(a decat sa scurteze rezistenta, "rabind pierderea de caldura a corpului. Alcoolul paralizeaza centrii ner(osi de termore"lare si ner(ii periferici, omul nu mai simte fri"ul sau are o falsa senzatie de caldura raceste mult mai usor: .con"estii, "ripe, pneumonii- si poate muri prin soc hipotermic sau ramane cu de"eraturi si sechele "ra(e toata (iata. - 1u dati alcool copiilor. Bin"ura conduita admisibila fata de copii este, copilului nici o picatura de alcool. )xista parerea printre ele, studenti, intelectuali ca alcoolul este un stimulent de a in(ata mai usor. )fectele alcoolului sunt insa contrarii, diminueaza atentia si puterea de concentrare, instaleaza somnolenta cu tendinta de a atipi.

)xista parerea ca alcoolul creste potenta sexuala. 'el mai bun raspuns la aceasta parere a dat B>AC)BP)A0) care intr-o scena din 6acheth a spus ca alcoolul trezeste pofta, dar te impiedica la fapte:. ;a inceput si in cantitati mici, alcoolul este afrodisiac - un fals libido - dar, cu timpul duce inutil, la o impotenta sexuala ire(ersibila. <biceiul atat de (echi si raspandit ca la masa sa ser(im cate un paharel intai la intelepciune, prudenta si cumpatare. 1ea"oe ?oda +asarab, domn al Tarii 0omanesti .1312- 1321-, ii da fiului sau urmatoarea po(ata, fiule, nu te arata treaz in bautura si nici nu te lauda cu ea, caci pe multi i-a prapadit (inul si multe rele a pricinuit:. 'a o concluzie la cele aratate despre alcool, trebuie sa aratam ca nu pledam pentru abstinenta, pentru interzicerea cu desa(arsire a consumului de bauturi alcoolice. Buntem impotri(a consumului de bauturi distilate .bauturi tari- de orice fel si suntem impotri(a consumului nerational, peste limite normale, in mod repetat. 'u alte cu(inte sa "ustam din cand in cand, dar niciodata sa nu intrecem masura.