ALCOOLUL PRIETEN SAU

DUSMAN

LEORDEAN VERONICA
 ALCOOLUL
PRIETEN SAU DUSMAN

I. Definirea conceptelor
Alcoolul este o substanta lichida obtinuta prin fermentarea fructelor, legumelor sau granelor,
fiind, la ora actuala cel mai folosit drog. Acest lichid este un component esential al unei largi
categorii de bauturi alcoolice. Consumat in cantitati mici, aceasta substanta este un stimulent, in timp
ce abuzul constituie un factor cu implicatii sociale si de sanatate publica.
(http://alcoolul.freewb.ro/informatii-generale-despre-alcool)
Alcoolul este un drog in stare lichida, al carui consum conduce in timp la dependenta fizica si
psihica. Acesta afecteaza modul de gandire, simtire, vorbire si miscare al consumatorilor. Multe din
aceste efecte sunt periculoase si pot fi chiar fatale. (http://www.scritube.com/medicina/Ce-este-
dependenta-de-alcoolal54213.php)
Alcoolicul este acea persoana care nu poate controla cantitatile de alcool pe care le consuma,
chiar daca stie ca acestea ii fac rau. (http://www.alcooliciianonimi.ro/boala.htm)
Alcoolismul sau dependenta de alcool reprezinta consumul de bautura alcoolica, ocazional sau
periodic, indiferent de mijloace sau consecinte asupra persoanei sau familiei, cu scopul schimbirii
starii de dispozitie sau acela de a evita starile neplacute fizice sau psihice cauzate de sevraj.
(http://www.dependenta.ro/alcoolism2.htm)
Alcoolismul este o boala progresiva, fizica, mentala si spirituala, incurabila, marcata de obsesia
de a bea, in ciuda raului fizic produs de consumul de alcool. Este o boala a negarii. ( "Eu nu sunt
alcoolic!"-in ciuda tuturor evidentelor ) Alcoolismul ca orice boala nu face discriminari, nu tine cont
de varsta, sex, cultura, educatie religioasa, provenienta sociala sau mediu de
viata. (http://www.alcooliciianonimi.ro/boala.htm)
Sevrajul alcoolic se refera la modificarile care au loc in organism cand o persoana intrerupe
brusc consumul de alcool dupa o perioada lunga in care a consumat cantitati ridicate de alcool.
Simptomele specifice sunt: frisoane,insomnie, anxietate si alte manifestari fizice si mentale.
(http://www.sfatulmedicului.ro/Alcoolul/sevrajul-alcoolic_7890)

2
 II. Tipuri de alcoolici
Felul de a bea difera de la persoana la persoana. Ca atare abuzul de alcool si dezvoltarea
alcoolismului (a dependentei de alcool) difera in functie de frecventa si cantitatea care se bea, de
motivatia consumului si de perioada de pauza dintre consumuri. Profesorul E. M. Jellinek a studiat
comportamentul de consum al alcoolicilor si a descris cinci (V) tipuri de bautori:
1. Bautorii de tip ALFA
Motivul principal al consumului: relaxare, destresare, evadarea din stari de dispozitie
neplacute. Acestia consuma alcool pentru a se usura, incercand sa rezolve prin aceasta diferite
probleme. In aceasta forma inca exista control asupra consumului de alcool dar progresiv se poate
instala dependenta. Exemple: consumul unui paharel inainte de dans, inaintea unei intalniri
importante, seara acasa in fata televizorului, etc.
2. Bautorii de tip BETA
Motivul principal al consumului: obisnuinta de a asocia orice situatie/eveniment cu consumul
de alcool. Acestia consuma frecvent alcool, cu diferite ocazii, fara a fi inca instalata dependenta.
Totusi pot aparea anumite acuze legate de complicatii organice datorita abuzului de alcool (boli de
ficat, de stomac, etc.). Exemple: consumul de alcool la nunti, botezuri, petreceri, de sarbatori, etc.
3. Bautorii de tip GAMA
Motivul principal al consumului: nevoia psihica si fizica de consum. In lipsa consumului apar
stari psihice si fizice neplacute (depresie, iritabilitate, nervozitate, melancolie, agresivitate, agitatie
psiho-motorie, dureri si indispozitii fizice).
Acestia sunt dependenti de alcool in primul rand psihic, dar si fizic. Nu mai pot controla cantitatea de
alcool consumata (dupa primele pahare isi pierd masura, consuma in continuare, apare starea de
ebrietate). Exemple: consuma pe parcursul unei zile cu diferite ocazii, mai ales dimineata pentru
inlaturarea simptomelor neplacute (tremurul mainilor, greutatea vorbiri, pierdera echilibrului) si
seara pentru a putea avea un somn cat de cat confortabil.
4. Bautorii de tip DELTA
Motivul principal al consumului: nevoia fizica de a consuma alcool, obisnuinta.
Acestia sunt dependenti de alcool in primul rand fizic. Pot pastra o perioada mai lunga controlul
asupra cantitatii de alcool consumata (nu se imbata tare, dar nici nu pot renunta).
Exemplu: obiceiul zilnic, ca dupa serviciu, cu colegii sa bea 2 beri la barul din cartier.

3
 5. Bautorii de tip EPSILON
Motivul principal al consumului: decopensare, lipsa capacitatii de a mentine un echilibru, stare
de epuizare sau de depasire a resurselor functionale fizice si psihice.
Acestia sunt dependenti de alcool consumand necontrolat timp de cateva zile, avand, insa si
perioade mai lungi fara consum abuziv. Ca lungime de timp pauzele dintre episoadele de consum pot
varia intre cateva saptamani pana la 5-6 luni de zile.
Exemplu: dupa o pauza de 6 luni de zile, de revelion se incepe consumul si tine 1-2 saptamani,
persoana fiind aproape permanent in stare de ebrietate.
(http://www.dependenta.ro/tratament_dependenta_alcoolism.htm)

III. Efectele consumului de alcool asupra organismului

Consecintele medicale ale uzului de alcool reprezinta una dintre cele mai importante probleme
de sanatate publica. Alcoolul are efecte directe deosebit de importante asupra diferitelor organe si
tesuturi. La consumatorii cronici de alcool apar importante modificari fiziologice si morfologice ce
se manifesta printr-un raspuns anormal la alcool, medicamente, toxine si chiar la nutrientii obisnuiti.
Aproape toate tesuturile si organele sunt vulnerabile la efectele alcoolului. Aproape toate
consecintele medicale ale uzului de alcool sunt reversibile odata cu abstinenta.

1. Complicatiile neurologice ale consumului de alcool

Dementa alcoolica – este impropriu denumita ca atare dupa unii autori intrucat este datorata,
pe langa efectul toxic direct al alcoolului, unor multiple deficiente nutritionale si vitaminice induse
de alcoolismul cronic, ca si unor repetate traumatisme cranio - cerebrale. Apare la alcoolicii cronici
(fosti heavy - drinkers) dupa multi ani de degradare si marginalizare sociala.
Accident vascular cerebral – cele mai frecvente accidente vasculare cerebrale la alcoolici sunt
de natura hemoragica, embolica si trombotica si se datoreaza prezentei hipertensiunii, dislipidemiei,
bolii aterosclerotice si/sau coagulopatiilor. Prezeta unei coagulopatii poate sa fie de asemenea
responsabila pentru incidenta crescuta a hematoamelor subdurale la cei ce sufera un traumatism
cranio-cerebral.
Crizele epileptice simptomatice – crizele comitiale legate de uzul de alcool sunt de obicei
generalizate, apar fara aura, la scurt timp (6 - 8 ore) dupa intreruperea uzului si pot aunta instalarea
sevrajului. Uzul cronic de alcool si intreruperile repetate ale acestuia duc la scaderea pragului de

4
aparitie al crizelor comitiale. Riscul crizelor comitiale este proportional cu cantitatea de alcool
administrata.
Tulburari cerebeloase – intoxicatia lcoolica duce la tulburari de coordonare si modifica
abilitatile motorii - tulburari de echilibru.
Neuropatia periferica alcoolica – cauza neuropatiei alcoolice este inca dezbatuta. Se
presupune ca include atat actiunea directa asupra fibrei nervoase cat si actiunea indirecta prin nutritie
deficitara. In cazuri severe pot fi afectati nervii care regleaza functiile interne ale corpului.
Simptomatologia poate include : amorteli, durere la nivelul membrelor, slabiciune musculara,
crampe musculare, intoleranta la caldura, mai ales dupa exercitii fizice, impotenta la barbati,
incontinenta urinara, dificultati la urinat, constipatie, diaree, greata, varsaturi etc.
Ambliopia alcoolica – ceasta afectiune poate apare la persoanele cu uz cronic de alcool.
Simptomatologia include tulburari de vedere, inclusiv scotoame si scaderea acuitatii vizuale
incepand cu portiunea centrala a campului vizual. Tulburarea este cauzata de efectul toxic al
alcoolului la nivelul nervului optic, ducand la neuropatia optica. Deoarece alcoolul genereaza
depletia intregului corp de nutrienti, ambliopia alcoolica este legata de deficitul de tiamina, ceea ce
duce la lezarea nervului optic. Ambliopia alcoolica este reversibila daca se trateaza cu dieta adecvata
si multivitamine, in special tiamina (vitamina B1). Netratata duce la leziuni ireversibile ale nervului
optic si pierderea vederii.

2. Complicatiile gastro - intestinale ale consumului de alcool.

Efectele alcoolului asupra ficatului – toxicitatea alcoolului asupra ficatului se datoreaza
utilizarii preferentiale a alcoolului de catre celulele hepatice ca si "combustibil preferat". Chiar si o
cantitate mica de alcool perturba gluconeogeneza si duce la suntarea metabolizarii unor cantitati de
carbohidrati in grasimi. Deteriorarea hepatica incepe cu transformarea steatozica a ficatului (ce are
loc la prezenta unor nivele constante de alcool in sange de 80mg / dl), urmata de hepatita alcoolica si
de fibroza perivenulara si in ultima faza de catre ciroza. Utilizarea cronica de alcool exacerbeaza
hepatita infectioasa si interfera cu succesul tratamentului. Combinatia dintre alcoolism si hepatita C
cauzeaza cresterea toxicitatii hepatice la nivele superioare celor asteptate simplului efect aditiv al
celor doua.
Efectele alcoolului asupra stomacului – lcoolul favorizeaza colonizarea stomacului cu
bacilul Helicobacter Pilory. Acesta produce amoniac si favorizeaza astfel colonizarea bacteriana ce
duce la gastrita si ulcer - in special asociate cu consumul de vin si bere. Prin urmare, desi alcoolul
cauzeaza gastrita hemoragica, nu este direct responsabil de aparitia bolii ulceroase. Alcoolul poate
5
actiona concomitent cu Helicobacter Pilory la intarzierea vindecarii si la agravarea unui ulcer deja
prezent. Alcoolul este responsabil de o incidenta crescuta a refluxului esofagian si a perturbarii
peristalticii normale secundar neuropatiei autonome. Concentratiile crescute de alcool in sange duc la
o evacuare gastrica intarziata a bolului solid si la o accelerare a evacuarii portiunii lichide din bolul
alimentar.
Efectele alcoolului asupra intestinului subtire – intestinul subtire este expus la concentratii
ridicate de alcool in timpul uzului de alcool. Acest fapt duce la schimbari in structura celulara,
metabolismul si circulatia intestinului subtire. Alcoolul predispune la eroziunea hemoragica a vililor
intestinali si la duodenita. Acestea, in combinatie cu accelerarea motilitatii, cauzeaza deficienta
absorbtiei unor importanti nutrienti ce pot duce la o varietate de afectiuni medicale.
Efectele alcoolului asupra colonului – hipertensiunea portala datorata disfunctiei hepatice,
poate duce la aparitia hemoroizilor. Alcoolul de asemenea cauzeaza scaderea activitatii non-
propulsive colonice si cresterea motilitatii propulsive, ceea poate exacerba boala hemoroidala.
Efectele alcoolului asupra pancreasului – alcoolul poate cauza scaderea enzimelor
pancreatice datorita fragilitatii structurilor de stocare celulare. Acest fenomen se traduce prin
inflamatia peretelui ductal ce blocheaza ductul pancreatic si conduce astfel la stimularea productiei
enzimatice. Combinatia acestor procese duce la aparitia pancreatitei cronice si acute. Prin episoade
recurente de pancreatita ce se manifesta prin insuficienta exocrina si endocrina, se poate ajunge la
diabet zaharat, absorbtia deficitara si deficienta de vitamine liposolubile (A, D, D2, E, K, F).

3. Complicatiile cardio-vasculare ale consumului de alcool

Modificarile cardiace datorate consumului de alcool – 25 % dintre pacientii cu uz cronic de
alcool prezinta o forma de boala cardio-vasculara. Patogeneza este, in primul rand, datorata pe seama
toxicitatii alcoolului asupra fibrei musculare striate ce duce la inflamatia musculaturii cardiace,
cardiomiopatie, aritmii si anomalii ale ventricului stang. In afara efectului toxic direct, exista o
afectare secundara rezultata din hipertensiunea indusa de alcool si din modificarile lipidelor sangvine
ce contribuie semnificativ la morbiditatea cardiovasculara. De exemplu, arteriopatia coronariana este
de sase ori mai frecventa la alcoolici si cauzeaza o exacerbare a mortalitatii cu 20 % mai mare. In
timpul sevrajului alcoolic, toate problemele cardiace si anomaliile electrocardiografice se
exacerbeaza si de asemenea pot aparea noi semne si simptome. Raspunsul cardiac la alcool reflecta
fiziologia individuala, rata de consum si cantitatea de alcool ingerat. La cei cu disfunctie ventriculara
stanga predomina efectele inhibitorii ale alcoolului ce cauzeaza o scadere a fractiei de ejectie.
Alcoolul de asemenea modifica circulatia sangvina locala : el tinde sa creasca irigarea pielii, irigarea
6
splanhnica si miocardica si reduce circulatia in teritoriul cerebral, muscular, pancreatic si la nivelul
membrelor.
Cardiomiopatia alcoolica – cardiomiopatia reprezinta afectarea miocardului (muschiului
inimii). Dependenta alcoolica poate duce la doua tipuri de disfunctii cardiace : tiamin - dependenta
(boala beri-beri alcoolica) sau tiamin - independenta (cardiomiopatia alcoolica). Fiziopatologia
cardiomiopatiei alcoolice este inca necunoscuta. La cei cu uz cronic de alcool (de obicei mai mult de
10 ani de consum) se intalneste frecvent hipertrofia miocardica si grade variate de fibroza miocardica
si perivasculara. Cel mai frecvent simptom este dispneea urmata de tuse, in special nocturna. Alte
simptome comune frecvent intalnite sunt : oboseala (ce reflecta o fractie de ejectie scazuta si fixa),
palpitatii asociate aritmiilor, anorexia, edemul si discomfortul abdominal cauzat de congestia
hepatica si intestinala. Pe masura ce boala progreseaza se instaleaza casexia cardiaca desi initial
pierderea in greutate este mascata de edeme. Tensiunea arteriala este de multe ori in limite normale
sau scazuta. Ecocardiografia va releva cardiomiopatia dilatativa iar modificarile electrocardiografice
nu sunt specifice. Cardiomiopatia alcoolica este in general ireversibila cu toate ca o ameliorare a
simptomelor poate fi obtinuta prin abstinenta. Boala Beriberi este o cauza rara de afectare cardiaca la
alcoolici si este recunoscuta ca si cardiomiopatie tiamin - dependenta. Aceasta boala se
caracterizeaza prin cardiomegalie, circulatie hiperdinamica, congestie circulatorie si reversibilitate la
administrarea de tiamina.
Sindromul toxic cardiac datorat consumului de alcool – acest sindrom consta in perturbarea
ritmului sau a conducerii cardiace (in special tahicardii supraventriculare), asociata cu un consum
masiv de alcool la persoane fara alte tulburari (boli) cardiace preexistente. Cea mai frecventa aritmie
este fibrilatia atriala ce se converteste spontan la ritm sinusal intr-o perioada de 24 de ore. Sindromul
este recurent, dar evolutia sa este benigna iar tratamentul antiaritmic nu este de obicei necesar.
Mecanismul de aparitie a sindromului toxic cardiac nu este pe deplin elucidat, dar ipotezele existente
includ secretia excesiva de epinefrina si norepinefrina, cresterea nivelului sanguin de acizi grasi si
actiunea indirecta a acetaldehidei (metabolitul primar al alcoolului).
Hipertensiunea datorata consumului de alcool – in urma uzului de alcool pot rezulta cresteri
usoare ale nivelului tensiunii arteriale, in special daca tensiunea variaza de-a lungul timpului. O
cantitate de 1g / kgc / zi alcool, timp de 5 zile, este suficienta pentru o crestere semnificativa a
tensiunii arteriale, in special la persoanele deja hipertensive. Hipertensiunea apare frecvent in
sevrajul alcoolic, chiar si la cei fara istoric de hipertensiune si poate constitui o complicatie serioasa
a acestuia. Tipul de bautura alcoolica consumat, rasa si varsta pot influenta impactul consumului de
alcool asupra tensiunii arteriale. De exemplu, consumul de bere, vin, sake si whiskey sunt mai
7
frecvent asociate cu cresterea tensiunii arteriale. De asemenea persoanele cu varste peste 50 de ani
sunt mai susceptibile la efectele alcoolului asupra tensiunii arteriale.
Efectele alcoolului asupra nivelului de colesterol – hiperlipidemia este rezultatul lipogenezei
accentuate prin oxidarea alcoolului. Celula hepatica utilizeaza preferential alcoolul ca si combustibil
in locul lipidelor, ceea ce duce la acumularea lipidelor in ficat si la secretia lor ulterioara in
circulatie. Pe masura ce uzul de alcool conduce la alterare hepatica, disfunctia secretorie a ficatului
poate conduce la efecul opus, respectiv la malnutritie si casexie (stare generala proasta a
organismului, care se manifesta prin tulburarea functiilor organismului, prin slabire si anemie
extrema, etc.).

4. Complicatiile metabolice datorate consumului de alcool

Glucoza – alcoolul duce la anomalii ale reglarii metabolismului carbohidratilor prin disfunctie
hepatica si pancreatica. Scaderea sensibilitatii tesuturilor la insulina in timpul sevrajului alcoolic si
scaderea raspunsului la insulina in timpul consumului alcoolic acut pot duce la nivele ale glucozei in
sange fie foarte scazute, fie foarte ridicate. Acidoza lactica alcoolica sau cetoacidoza caracterizata
prin greata, voma, dureri abdominale si niveluri anormale ale glucoziei sangvine poate sa apara ca
urmare a perturbarii echilibrului hidroelectrolitic prin scaderea Na, K, Mg, Ca si P.
Proteinele – alcoolul duce la atrofie cerebrala prin scaderea sintezei de proteine cerebrale. Desi
efectele asupra sintezei proteinelor hepatice nu au fost elucidate, se stie ca alcoolul interfera cu
secretia hepatica a proteinelor si acest fenomen sta la baza efectului de "balonizare" al hepatocitelor,
observat in necroza celulara din disfunctia hepatica alcoolica.
Complicatiile hematologice datorate consumului de alcool – efectele hematologice ale
alcoolului includ o varietate de anemii, leucopenii (scadere patologica a numarului globulelor albe
din sange) si coagulopatii (tulburarilor de coagulare a sangelui). Scaderea globulelor rosii din sange
se poate datora deficitului de fier, deficitului de vitamina B12, pierderilor permanente de sange de la
nivbelul tractului gastrointestinal superior (esofag, stomac) si a unei inflamatii cronice a alcoolului
asupra celulelor. Alcoolul duce si la scaderea celulelor albe din sange cu cresterea riscului de infectii
in tot organismul. De asemenea, alcoolul determina scaderea trombocitelor ceea ce duce la tulburari
de coagulare - hemoragii.
Complicatiile imunologice datorate consumului de alcool – alcoolul este asociat cu disfunctia
sistemului imun ce duce la cresterea riscului de infectii si neoplasm (tumora).
Infectiile – uzul de alcool predispune la infectii prin malnutritie, disfunctie splenica,
leucopenie, disfunctie granulocitara si afectarea reflexului faringian. Pneumonia de aspiratie,
8
empiemul, HIV, bolile cu transmitere sexuala, abcesele cerebrale, meningita, peritonita bacteriana
spontana si tuberculoza sunt frecvente la consumatorii cronici de alcool si au o rata crescuta a
mortalitatii.
Neoplasmul – persoanele cu uz cronic de alcool au un risc crescut de cancer al tractului aero -
digestiv (buze, cavitate orala, limba, faringe, laringe, esofag, stomac si colon), cancer de san, ficat,
ducte biliare si plaman. Acest risc este crescut chiar si atunci cand ceilalti factori precum dieta,
fumatul si stilul de viata sunt exclusi. Rolul alcoolului in dezvoltarea cancerului este acela al unui co-
carcinogen, adica potenteaza efectul carcinogenic al altor factori precum tutunul. Alte mecanisme
posibile ale inductiei cancerului sunt iritatia locala in cazul plamanului si tractului digestiv sau
deteriorarea functiei sistemului imun.
Complicatiile renale datorate consumului de alcool – disfunctia renala la cei cu uz cronic de
alcool este frecvent atribuita bolii hepatice. Aceasta insotita de efectele renale ale intoxicatiei
alcoolice duce la ineficienta reglarii acidului uric, fluidelor si electrolitilor. De asemenea poate sa
apara ischemia renala si sindromul hepatorenal. Hiponatremia dilutionala, hipokaliemia,
hipofosfatemia si hipomagnezemia apar datorita retentiei de sodiu in urma bolii hepatice.
Hiperuricemia poate fi rezultatul insuficientei renale, dar se datoreaza mai frecvent gutei. Abuzul
alcoolic duce la perturbarea echilibrului acido - bazic si la acidoza metabolica. Acidoza respiratorie
poate sa apara in intoxicatii alcoolice insotita de depresia respiratorie. Alcaloza metabolica poate sa
apara odata cu voma si diareea. Alcaloza respiratorie apare in sevrajul alcoolic sau in ciroza datorita
toxinelor endogene. Deshidratarea este frecventa la persoanele cu uz cronic de alcool si este
rezultatul vomei, diareei si diurezei crescute.
Complicatiile pulmonare datorate consumului de alcool – intoxicatia alcoolica poate duce la
depresie respiratorie complicata cu aspiratie si pneumonita chimica si / sau infectioasa. Tahipneea
este rezultatul infectiei, alcalozei respiratorii data de disfunctia hepatica sau de sevrajul alcoolic.
Complicatiile hormonale si sexuale datorate consumului de alcool – concentratia hormonilor
: paratiroidian, insulina, adenocorticotropina, prolactina, cortizol si hormonului de crestere pot fi
alterate de catre consumul de alcool. La barbati se observa, secundar scaderii productiei de
testosteron, diminuarea numarului si motilitatii spermatozoizilor, disfunctie sexuala, infertilitate. In
cazul disfunctiei hepatice avansate, cu secreie anormala de estrogen, pot apare atrofia testiculara si
ginecomastia. La femei se poate instala menopauza prematura si poate sa apara ciclu neregulat,
dismenoree si metroragie datorate malnutritiei si coagulopatiilor. Cantitati precum o singura unitate
(12 gr de alcool pur) / saptamana pot duce la scaderea fertilitatii la femei.

9
 Complicatiile nutritionale datorate consumului de alcool – alcoolul este o sursa importanta de
calorii lipsite de valoare nutritionala, fiind una din cauzele majore de deficit nutritional. Factori ce
contribuie la deficitul nutritional sunt toxicitatea directa asupra tesuturilor, perturbarea absorbtiei
nutrientilor si a metabolismului lor. Lipsa tiaminei (vitamina B1) duce la sindromul Wernike -
Korsakoff, boala beriberi si polineuropatie. Deficienta vitaminei B6 produce disfunctii neurologice,
hematologice si dermatologice. Diminuarea cantitatii de de acid folic si vitamina B12 se manifesta
prin anemie megaloblastica si deficitele neurologice asociate acesteia. Scaderea zincului este asociata
cu piele uscata si aspra, letargie mentala, afectarea simtului gustativ si apetit scazut. Nivelele de
vitamine A, B2, C, D, E, K, Mg, Ca, folat, fosfat si Fe sunt scazute la consumatorii cronici de alcool.
Imbunatatirea nutritiei si abstinenta sunt necesare pentru a corecta aceste deficite precum si
suplimente cu tiamina, acid folic si multivitamine pentru cel putin 3 luni. Cazurile severe de
malnutritie trebuie tratate prin administrae intramusculara de tiamina, deoarece absorbtia deficitara a
acesteia este frecvent prezenta.
Influentele consumului de alcool asupra somnului – alcoolul este un excitant ce duce la
insomnie de adormire si de mentinere precum si la oboseala, in primul rand la nivel psihic, in timpul
zilei. Paradoxal, multe dintre persoanele cu uz cronic de alcool necesita alcool pentru a diminua
activarea sistemului simpatic asociata cu sevrajul, pentru a putea adormi. Chiar si uzul moderat de
alcool la cina, la o persoana ce nu consuma in mod cronic alcool, de varsta mijlocie, scade perioada
REM (REM - Rapid Eye Movement - Miscarea Rapida a Ochiului)* a somnului. Dupa incetarea
uzului de alcool apar simptome care se manifesta prin vise vii, ce de obicei trezesc individul,
formand astfel un cerc vicios prin intreruperea fazei REM, ceea ce, in final, duce la deprivarea de
somn. Aparitia apneei obstructive in timpul somnului poate fi cauzata sau agravata de alcool datorita
efectului inhibitor al alcoolului asupra respiratiei si relaxarii tractului respirator superior.
http://www.cdt-babes.ro/articole/alcoolismul-complicatii-somatice.php

IV. Efectele alcoolului asupra psihicului

Efectele psihologice ale consumului de alcool pot crea impresia depasirii starilor de teama si
inhibare, poate sa faca singuratatea mai suportabila, pot diminua sentimentele de inferioritate.
Alcoolul produce insa distrugerea treptata a neuronilor iar asta se observa in timp mai ales de catre
persoanele apropiate alcoolicului. Aceasta reducere a numarului neuronilor cauzeaza si reducerea
performantelor creierului, vizibile in scaderea functiei memoriei (apar lacune de memorie), a
capacitatii de gandire, de intelegere, pierderea simtului critic si a discernamantului. Iar consumul
abuziv poate provoca in timp leziuni organice la nivelul sistemului nervos central ce pot provoca
10
pana la convulsii, delirium tremens sau la dementa. Dependentul de alcool manifesta o raceala
emotionala, o alterare treptata a sentimentelor, indispozitii frecvente si schimbari bruste a opiniilor.
Mai pot sa apara:
 neliniste interioara, iritabilitate;
 tulburari de somn, cosmaruri;
 depresie, frica, complexe de inferioritate ascunse uneori in spatele unei fatade de
grandomanie;
 lipsa de vointa, promite dar nu-si tine promisiunea;
 izolarea si reducerea sferelor de interes;
 lipsa igienei corporale, decadere fizica si psihica.
Efectele consumului de alcool asupra atentia – atentia distributiva si vigilenta ei sunt
afectate de alcoolul din sange. S-a descoperit ca persoanele care au consumat astfel de bauturi sunt
mult mai putin capabile sa observe aparitia neasteptata a unui stimul in campul lor vizual fata de
starea lor normala. Implicit, si viteza de reactie in fata noului stimul este mult intarziata. Este unul
dintre motivele pentru care conducatorii auto aflati sub influenta alcoolului, sunt predispusi la
accidente.
Efectele consumului de alcool asupra memoriei – consumul excesiv de alcool poate conduce
la perioade temporare de pierdere a memoriei sau chiar amnezie. Chiar si dozele moderate perturba
gradul de achizitie si performanta ale memoriei.
Efectele consumului de alcool asupra dispozitiei emotionale – consumat in cantitati mari
si/sau timp indelungat, alcoolul afecteaza nivelul serotoninei din organism. Aceasta este o substanta
chimica care raspunde, printre altele, de starea de buna dispozitie, de calm si de calitatea somnului.
In cantitati mici, alcoolul are efect relaxant si, de aceea multi apeleaza la el cand sunt deprimati sau
anxiosi. Cu timpul insa efectul va fi contrar. Alcoolul va interfera cu amino acidul necesar pentru
producerea serotoninei si astfel, simptomele depresiei si anxietatii vor fi mai mari.
Efectele consumului de alcool asupra interactii sociale – se pare ca expresiile emotionale
sunt procesate diferit de creierul unei persoane care consuma bauturi alcoolice un timp indelungat.
Interpretarea mesajelor nonverbale este afectata si chiar eronata. Daca tii cont de faptul ca 70% din
comunicarea sociala se bazeaza pe semnalele nonverbale (mimica, pantomimica, expresii
emotionale, tonalitate etc.) si pe intuirea trairilor celuilalt, poti intelege de ce relatiile sociale devin
grav perturbate in cazul persoanelor aflate in stare de ebrietate.
Dependenta de alcool cauzeaza in timp alterarea sentimentelor si relatiilor cu membrii familiei,
tulburarea relatiilor interpersonale la servici si in cercul de prieteni, reducerea sentimentelor de
11
responsabilitate, neglijarea educatiei copiiilor, intarzierea si absenta de la locul de munca, accidente
de munca si de circulatie, delicventa, divort, pierderea locuintei si a locului de munca.
(http://www.la-psiholog.ro/info/dependenta-de-alcool)

V. Ce spune Biblia despre consumul bauturilor alcolice?

1. Betia este un pacat
Biblia condamna folosirea excesiva a vinului. Un betiv trebuia pedepsit cu moartea (Deut.
21:20-21), deci betia era considerata la fel de grava ca si crima, violul sau blasfemia.
Desi crestinul nu mai este sub Lege, si N.T. precizeaza ca Dumnezeu uraste betia. Dupa 1 Cor.
5:11 crestinii trebuie sa se separe de cei care se numesc crestini dar totusi sunt betivi. Despre betivi
se spune ca ei nu vor mosteni Imparatia lui Dumnezeu (1 Cor. 6:9-10). Apostolul Pavel de asemenea
porunceste: “nu va imbatati de vin” (Ef. 5:18) precizand si faptul ca betia este una din faptele firii
pamantesti (Gal. 5:19-21).

2. Bauturile tari sunt inselatoare si pacatoase

Preotilor le era interzis sa bea vin si bauturi tari (Lev. 10:8,9) iar Solomon a spus : “vinul este
galagios, bauturile tari sunt batjocoritoare”. Conducatorii nu aveau voie sa le consume ca sa nu
perverteasca dreptatea (Prov. 31:4-5). Isaia a pronuntat un “vai” asupra celor “care disdedimineata
alearga dupa bauturi ametitoare” (Isaia 5:11). Mica a spus ca cei care vorbesc proorocind despre
bauturi tari sunt prooroci mincinosi (Mica 2:11). Deci Scriptura condamna si vorbesc negativ si
dezaprobator despre bauturile tari (shekar).

3. Folosirea excesiva a vinului este gresita

In timpul lui Amos, deoarece paharele obisnuite erau prea mici pentru israeliti, au facut niste
pahare mai lungi (Amos 6:1,6). Habacuc arata si el cum bautura a dus la stricaciune morala (Hab.
2:15) lucru care il vedem si in cazul lui Ahasveros (Estera 1:10). De asemenea, excesul de bautura
poate duce la :
 uitare si incetinirea judecatii (Prov. 31:4-7)
 uimire sau stupoare (Ierem. 25:27; 51:39)
 boala (Isaia 19:14; 28:7-8)
 incapatanare si pierderea controlului mental (Iov 12:25)
 aroganta (Hab. 2:5)

12
  confuzie si vise delirante (Prov. 23:31,35)
 ochi inrositi (Prov. 23:29-30)
 insomnii sau somnolenta (Gen. 9:20-24; 19:33)
 lipsa de sentimente (Prov. 23:31,35)
 saracie (Prov. 23:20-21)
Unii incearca sa evite aceasta problema obiectand : cand devine excesiva folosirea vinului?
Evident ca temperamentul poate fi diferit si efectul bauturii poate fi altul, dar influenta este simtita
chiar si la cei mai „rezistenti”. Testele medicale arata ca dupa trei pahare de bere capacitatea
memoriei scade cu 13% iar un dactilograf va face cu 40% mai multe greseli decat inaintea
consumului acestor trei pahare.

4. Conducatorii bisericii trebuie sa fie cumpatati

1 Tim. 3:3,8 – un diacon respectiv pastor sa nu fie dedat la vin

5. Vinul era folosit in scopuri medicale

Exemplul cel mai clar este Timotei (vezi 1 Tim. 5:23) unde conform cu explicatia de mai sus,
apostolul Pavel il indeamna sa foloseasca putin vin in apa, tocmai cu scopul de a evita riscul
imbolnavirilor, care in cazul lui Timotei era mai mare.
Alte trei folosiri in scop medical:
 2 Sam. 16:2 – improspatarea puterilor celor care erau extenuati in desert
 Prov. 31:6 – bautura tare folosita ca sedativ sau calmant pentru alinarea durerilor celor care
erau pe moarte (astazi sunt alte metode).
 Luca 10:34 – dezinfectant pentru rani
Pornind de la aceste lucruri pe care Biblia le spune despre consumul vinului si completandu-le
cu altele in care Biblia nu este categoric exprimata, unii crestini de astazi trag concluzia ca un
consum moderat de bautura (cel putin de vin) este permis astazi, numind aceasta o libertate de
constiinta.
http://solideogloriablog.wordpress.com/category/apologetica/page/3/

VI. Tratamentul alcoolismului

Abstinenta (renuntarea totala la consumul de alcool) este singura solutie pentru iesirea din
dependenta. Alcoolismul se poate trata prin consiliere psihologica, asistenta medicala - cura de

13
dezalcoolizare, tratament post-cura prin internarea intr-un centru de recuperare, participarea regulata
la grupuri de sprijin pentru dependentii de alcool.
1. Consilierea psihologica individuala in tratamentul alcoolismului
Poate fi primul pas in tratamentul alcoolismului si consta intr-o discutie confidentiala intre tine
si un consilier specializat in terapia dependentelor. In cadrul sedintei de consiliere se poate discuta
despre problema dependentei, posibilele cauze ale acesteia, evolutia ei si mai ales despre modalitatile
de tratament ale dependentei. Consilierea psihologica ajuta persoana sa inteleaga mai bine cauzele,
aspectele fizice si psihce ale dependentei, sa dobandeasca incredere si motivatie puternica pentru a
parcurge un program de tratament cu scopul de a renunta la consumul de alcool si pentru a mentine
abstinenta. In functie de gradul dependentei si de situatia clientului/pacientului, consilierul poate
recomanda posibile metode de tratament:
 continuarea sedintelor de consiliere psihologica
 urmarea unei cure de dezalcoolizare intr-o clinica/ intr-un spital
 internarea intr-un centru de tratament post-cura (dupa dezalcoolizare)
 frecventarea periodica a unui grup de sprijin pentru dependenti

2. Dezalcoolizarea
Este necesara persoanelor care se afla in faza critica(F3) sau in faza cronica(F4) a dependentei
de alcool. De obicei dezalcoolizarea se realizeaza in sectiile de dezalcoolizare ale spitalelor de
psihiatrie si dureaza aproximativ 14-17 zile. In aceasta perioada pacientului i se administreaza o
medicatie pentru tratamentul sevrajului, reechilibrarea functiilor respiratorie si cardiaca, corectarea
hipoglicemiei, tratamentul complicatiilor sau al bolilor asociate (hepatita, infectii acute sau cronice,
tulburari neurologice, etc.). Acest tratament medicamentos se adreseaza in special ameliorarii
dependentei fizice. Dupa perioada de spitalizare se recomanda continuarea tratamentului prin
consiliere psihologica si/sau internare in centre de tratament, pentru tratamentul dependentei psihice.

3. Centrele de tratament si recuperare post-cura

Aceste centre ofera celor asistati cure de tratament cu o durata cuprinsa intre 2-6 luni, in care
se asigura asistenta medicala, psihologica, sociala si spirituala. In terapia acestor centre se pune
accent pe recuperarea psihologica si comportamentala. Aici pacientul poate dobandi in cateva luni
cunostinte suficiente despre dependenta si isi poate dezvolta aptitudini pentru a putea ajunge la o
abstinenta stabila si durabila. Principalul instrument terapeutic este psihoterapia de grup, urmata de
ergoterapie, psihoterapie si consiliere individuala.
14
 In cadrul psihoterapiei de grup, pacientul:
 isi recastiga increderea si respectul de sine
 dezvolta sentimentul de apartenenta
 beneficiaza de experienta celorlalti
 isi dezvolta abilitati personale pentru a recastiga maturitate emotionala, responsabilitate,
increderea proprie si a celor din familie.
 parcurge un plan terapeutic prin care dobandeste motivatie pentru abstinenta
In cadrul sedintelor de psihoterapie individuala, bazate pe o relatie de incredere reciproca, si
care tin seama de personalitatea si de experienta de viata a fiecarei persoane, scopul este de a-i
permite fiecarui pacient sa se "reconstruiasca" pe sine astfel incat problemele care au dus la
dependenta sa fie inlaturate sau, cel putin, controlate. Prin aprofundarea autocunoasterii, este
favorizata perfectionarea modelelor de comportament.
Terapia poate sa includa si efectuarea unor activitati stimulative si recreative in timpul
ergoterapiei. Educarea in sensul unui stil de viata mai sanatos si echilibrat are ca si componente
principale autogospodarirea, incadrarea intrun program regulat, dar si incurajarea spiritului de
initiativa si dezvoltarea simtului raspunderii. Dupa externarea dintr-un asemenea centru mai urmeaza
faza de "postcura", sau reintegrare socio-profesionala, in care un rol important il au grupurile
suportive (Grupuri Aspera, Alcoolicii Anonimi) si din nou serviciile de cosiliere si asistenta psiho-
sociala.
http://www.dependenta.ro/tratament_dependenta_alcoolism.htm

15