,,Aceasta inalta societate contemporana nu-i decat un cavou sinistru.

Henrik Ibsen

 Reactiile oamenilor pusi in fata unor schimbari sociale majore reprezinta unul dintre cele mai importante elemente ale tranzitiei: oamenii sunt atat principalii actori ai reformelor cat si principalul obstacol in calea acestora. In cazul Romaniei transformarea oamenilor din tovarasi comunisti in cetateni democrati, a insemnat nasterea unei noi epoci, care ne-a pus fata in fata cu cele mai mari probleme ale omenirii. Pe parcursul sau istoric, omenirea a transformat natura si societatea pentru a-si putea asigura existenta si dezvoltarea. Astfel au luat nastere fenomene precum: saracia, somajul, coruptia, discriminarea, criminalitatea. Toate aceste probleme ale omenirii afecteaza in mod direct si Romania.

 Saracia este o realitatea cruda a zilelor noastra, care multileaza societatea umana. Ea este greu de justificat deoarece omenirea n-a fost niciodata mai bogata si nu a avut nicicand mai multe resurse tehnologice si intelectuale ca acum. Imediat dup Revoluia din 89, conducerea tarii a fost contient c tranziia va aduce costuri sociale semnificative. Anii 90 au nsemnat ns, pentru Romnia, o explozie neateptat a srciei.

 n 1991-1993 s-a produs un prim val de srcie. Dac n 1989 dup un deceniu de deteriorare accentuat a standardului de via srcia afecta aproximativ 7% din populaia, n 1994 rata srciei se plasa la 22%. La sfarsitul secolului al XX lea in Romania, numarul saracilor era de 9,3 milioane de persoane, reprezentand 41% din totalul populatiei. Desi in ultimul timp populatia tarii a scazut, gradul de saracie a crescut, fiind unul dintre cele mai ridicate din Europa

Cauzele saraciei sunt foarte complexe: crizele si recesiunile economice si finaciare intrigile politice discriminarile economice si sociale lacomia nerespectarea drepturilor omului razboaiele dezastrele naturale abuzurile si coruptia insuficienta protectiei impotriva violentei

 Populatia umana este structurata in populatie activa si populatie inactiva . La randul ei, populatia activa este formata din populatia ocupata si din someri.

Astazi exista in lume 150 de milioane de someri. In anul 2000 existau 14 milioane de someri.
Criza a ngroat rndurile omerilor n toate statele lumii. n Romnia, numrul omerilor aproape s-a dublat n ultimele 12 luni, iar lucrurile nu se opresc aici. Dac unele state europene au reuit s ias din recesiune, potrivit unor analiti, la noi rul nu a atins nc apogeul.

 n acest context, patronatele estimeaz c, pn n primvara lui 2010, alte circa 200.000 de persoane vor rmne fr slujb. Acestora li se adaug peste 150.000 de romni care vor veni din strintate, dup ce i acolo li s-au nchis porile. Durata de acordarea a indemnizatiei de somaj difera de la o tara la alta. In Romania aceasta este de 32 de saptamani. Efectele negative ale somajului sunt multiple si aspre pentru individ, societate si economie si ele se asociaza cu un cost social ridicat.

 Coruptia este o infractiune complexa, subtila si ascunsa, care nu respecta frontierele nationale. Ea s-a extins la toate nivelele atat in tarile bogate, cat si in cele sarace si este greu de identificat si investigat, rareori ajungand in instanta. Se considera ca 15% dintre companiile din tarile industralizate platesc mita pentru dezvoltare. In Romania, dupa 1989, coruptia a cunoscut o crestere fara precedent. De aceea, tara noastra este privita ca una dintre cele mai corupte tari.

 A crescut numarul persoanelor corupte, multe cu functii de raspundere in conducerea statului si la nivel judetean si local. Mita s-a manifestat in randul politicienilor, magistratilor, politiei, autoritatilor vamale , serviciilor de eliberare a licentelor de import si export, organelor financiare, primarilor, functionatilor publici etc. Statisticile arata ca 27% din firme au dat cel putin o data mita autoritatilor vamale, 19% pentru eliberarea licentelor de import si export si 17% politiei rutiere. In 25% din cazuri, autoritatile publice isi angajeaza rude si prieteni in posturi, iar administratia a primit mita de la cel putin o treime din totalul firmelor cu care a avut dea face.

 In general, costurile coruptiei sunt foarte mari si afecteaza bugetele nationale. Aceste costuri, pe banii publici, cresc tot asa de repede pe cat creste si coruptia. Multe eforturi esueaza in absenta responsabilitati si cinstei.

 Incontestabil ca problemele legate de criminalitate formeaza, la scara planetara, unul dintre cele mai voluminoase, mai complexe si mai grave probleme ale lumii contemporane. Crima organizata constituie la nivel mondial o amenintare mai mare pentru securitatea oamenilor decat razboiul.

 Traficul de droguri s-a globalizat. Drogurile sfasie societatea, intesifica criminalitatea si distrug tinerii si viitorul. Traficul de droguri , constituid 8% din comertul international (aproximativ 400 de miliarde $ anual). Organzatiile criminale folosesc in mod obisnuit aceleasi rute. Romania nu reprezinta o sursa majora de narcotice, dar serveste ca tara de tranzit pentru traficul de stupefiante din Asia de sud-vest catre Europa centrala si de est.

 Traficul de carne vie este forma care a luat cea mai mare amploare si una dintre activitatile criminale care profita de efectele negative ale globalizarii. Un articol aparut in 2007 in The Independent analizeaza fenomenul prostitutiei si al traficului de persoane in orasele sarace ale Romaniei, punctand faptul ca familiile fetelor sunt, in multe cazuri, de acord cu ceea ce li se intampla, in timp ce politia si justitia romana dau vina tot pe ele, pe acele fete de 12-13 ani care ajung sa fie vandute si abuzate in bordeluri de peste granita.

 Ne confruntam atat de des cu discriminarea, incat sunt cazuri in care nici macar nu remarcam acest fapt . Discriminarea este imposbil de eliminat, caci numai intr-o societate ideala oamenii se adapteaza, de fiecare data, intr-o maniera perfecta la circumstante si la persoanele din jur, fara a tine cont de anumtite criterii injuste. Majoritatea organizatiilor neguvernamentale din Romania recunosc ca exista o mare dificultate in a schimba mentalitatile, in a-i convinge pe oameni sa aiba o atitudine antidiscriminare. Etnia, saracia si orientarea sexuala sunt cele mai frecvente criterii de discriminare in Romania.

BULIGA ANDREEA - DANIELA