Asocierea caracteristicilor calitative

- A evidenŃia legătura dintre două sau mai multe fenomene care, pe

baza datelor empirice, au fost transpuse în caracteristici statistice,
adică în distribuŃii de frecvenŃe obŃinute prin numărarea indivizilor din
populaŃie, în funcŃie de manifestarea însuşirii urmărite.

= legătură statistică - nu presupune neapărat relaŃie de cauzalitate

sau de dependenŃă la nivel ontic.

- DiferenŃiere:
o Metode statistice non-parametrice sau calitative (au la bază
însuşiri măsurate pe o scală nominală sau ordinală);
o Metode parametrice sau cantitative (scale de intervale sau de
rapoarte).

Principiu:
- Ceea ce este valabil pentru o scală inferioară este valabil şi pentru o
scală superioară.

Asociere
Vorbim de asociere atunci când este analizată distribuŃia simultană a
indivizilor statistici după două sau mai multe caracteristici calitative, adică
variabile nominale sau ordinale.

Baza acestei analize - tabelul de asociere (de contingenŃă).

"Asociere" - a vedea cum se "leagă", cum se "asociază" în cazul a două

caracteristici, anumite stări ale unei caracteristici cu anumite stări ale
celeilalte.
Asocierea caracteristicilor dihotomice

Asociere pozitivă - pe prima diagonală a tabelului (A se asociază cu B şi non-A cu non-B).

Asociere negativă - pe diagonala secundară (A cu non-B şi B cu non-A).

IntensităŃi diferite - coeficienŃi de asociere - mărimi abstracte (fără unitate de măsură), care variază pe intervale standard:
(0, 1) - reflectă doar intensitatea asocierii
(-1, 1) - reflectă şi intensitatea şi sensul asocierii

a) Asociere perfectă - când toŃi indivizii se plasează pe una din diagonalele tabelului.
b) Asociere totală sau maximă - când într-una dintre căsuŃele tabelului avem frecvenŃa zero.

CoeficienŃii pot fi:

- simetrici - se încearcă o măsură globală a relaŃiei statistice între cele două variabile, fără a acorda o poziŃie privilegiată uneia
dintre acestea;
- asimetrici - poziŃiile variabilelor nu sunt identice, una fiind considerată anterioară, independentă sau predictivă în raport cu
cealaltă.
Coeficient Simetrie Interval SituaŃii în care ia valoarea maximă Alte caracteristici
standard
ϕ (fi) Simetric (-0,73 , 0,49) - -
Q (al lui Yule) Simetric (-1 , 1) - Şi pentru asociere totală. -
- Se anulează în cazul în care
variabilele sunt statistic
independente.
Y (al lui Yule) Simetric (-1 , 1) - Şi pentru asocierea totală. - Ia valori mai apropiate de cele ale lui
(de ϕ.
interdependenŃă
- colligation)

Asocierea variabilelor categoriale

SituaŃii în care avem de-a face cu două caracteristici a căror structură o constituie un sistem de clase (categorii), în număr
superior lui 2, clase care pot fi stări calitative propriu-zise (deci trepte ale unei scale nominale) sau stări calitative rezultate dintr-o
reducŃie de scală (se renunŃă la ordonarea claselor sau a intervalelor de valori).
Ideea asocierii - a vedea dacă şi în ce măsură există tendinŃa ca indivizii statistici să se grupeze în anumite cupluri de categorii
ale celor două caracteristici şi să se regăsească cu efective mai reduse în altele.
 AtenŃie: aranjarea claselor este arbitrară -- nu introducem nici un criteriu de ordine între categorii.
↓
DiferenŃă: nu vom mai putea vorbi de un sens al asocierii, ceea ce înseamnă că toŃi coeficienŃii vor fi pozitivi, mişcându-
se doar pe intervalul:
(0 , 1)

Coeficient Simetrie Interval SituaŃii în care ia valoarea maximă Alte caracteristici

standard
C (de Simetric (0 , 1) - Nu va lua niciodată valoarea 1, nici - Pe măsură ce dimensiunea
contingenŃă, al lui măcar pentru o asociere perfectă. tabelului creşte, limita lui C se
Pearson) deplasează spre 1.
- Se recomandă utilizarea lui
doar pentru tabelele de mai
mari dimensiuni (peste 8-10
linii/coloane.
V (al lui Cramer) Simetric (0 , 1) - Poate atinge valoarea 1. -
λ (lambda) al lui Asimetric (0 , 1) - Ia valoarea 0 pentru cazul de - Bazat pe ideea reducerii
Goodman şi independenŃă statistică, dar se erorilor de predicŃie.
Kruskal poate anula şi dacă variabilele nu - Variabila dependentă se
 sunt independente. marchează ca indice al lui
lambda. Spre exemplu λA ne
arată sporul de precizie în
predicŃia lui A dacă ştim în ce
clasă a lui B ne aflăm.
- λ simetric.
τ (tau) al lui Asimetric (0 , 1) - Şi 1 şi 0. - Înlătură neajunsul lui λ, de a se
Goodman şi anula şi atunci când există asociere.
Kruskal
U (coeficientul de Asimetric (0 , 1) - -
incertitudine)

Asocierea variabilelor ordinale

- Necesitatea de a vorbi de un sens (semn) al asocierii.

Coeficient Simetrie Interval standard SituaŃii în care ia valori extreme Alte caracteristici
τa (al lui Simetric (-1 , 1) -1, 1 când nu există
Kendall) concordanŃe/discordanŃe
0 când numărul perechilor concrdante
este egal cu cel al perechilor discordante
τb (al lui Simetric (-1 , 1) -1, 1 când:
Kendall) - nu există nici un caz de
concordanŃă/discordanŃă
- nu sunt ranguri legate doar după o
singură variabilă
τc (al lui Simetric (-1 , 1) - Ia valori foarte apropiate de
Kendall) cele ale lui τb.
γ (gama) al lui Simetric (-1 , 1) +1 dacă nu este nici o discordanŃă
Goodman şi -1 dacă nu este nici o concordanŃă
Kruskal 0 când numărul concordanŃelor este egal
cu cel al discordanŃelor
d (al lui Asimetric (-1 , 1)
Somer)