Sunteți pe pagina 1din 1

4. Ce este analiza idiografica , ce strategii de cercetare sunt compatibile cu ea?

Exemple de problematici de cercetare din domeniul stiintelor administrat ive care se preteaza la acest tip de analiza. Analiza idiografica vizeaza studierea unui obiect in singularitatea lui. Etimolo gia cuvintului vine de la vine de la grecescul idios care inseamna particular, pro priu cuiva (sau a ceva). Obiectul de cercetare este o entitate - tara, un oras, un partid sau alta organizatie (administrativa, firma), un fenomen istoric (revo lutia franceza, americana, bolsevica sau romana) sau alte procese si evenimente. Cercetarea idiografica tine de descriere si naratiune, intentia fiind de a int elege un fenomen si nu de a-l explica. Raspunde la intrebarea cum s-a produs, cum exista un fenomen si nu de ce s-a produs. De exemplu, analizind descentralizarea s tructurilor administrative, o cercetare de tip idiografic se axeaza pe definirea structurilor, a componentelor, pe modul de realizare, si nu pe cauza, pe necesi tatea schimbarii. Acest tip de cercetare se intilneste in sinteze (care nu au nimic analitic) si m onografii. Sinteza vizeaza sensul global al unui fenomen sau eveniment (de exemp lu Revolutia din 89, Primul razboi mondial). Analiza propriu-zisa este absenta d aca nu incercam sa comparam fenomenul cu un altul. Monografia este o descriere exhaustiva, mai exact aprofundata a obiectului cerce tarii, deoarece in nici o descriere nu poate fi total exhaustiva. O buna descrie re trebuie sa fie organizata, deci orientata, altfel ea nu este un amestec de in formatii sau date inutile. Trebuie deci sa avem un fir conductor asa incit observatia sa retina fapte semni ficative. Cercetatorul trebuie sa aiba o idee prealabila. Cu alte cuvinte, si c ea mai clasica monografie trebuie sa fie sustinuta de o intrebare de ce ne inter eseaza, ce ne intereseaza la fenomenul observat. Cind folosim date cantitative (statistice), descrierea este si mai selectiva si cere comparatia. De exemplu, daca analizam administratia in Romania, evolutia ei , atunci facem o comparatie in timp. Daca vrem sa o prezentam in raport cu admin istratia din alte tari, realizam o comparatie in spatiu, dar care tot descriere, adica analiza idiografica, este. Lucrarile bazate pe prezentarea de statistici (somaj, cheltuieli guvernamentale etc) sint de asemenea descrieri. Descrierea poate declansa o cercetare comparata care poate duce la o explicatie. Prin compararea unor fenomene (fapte, entitati) similare, adica care au trasatu ri comune, realizam tipologii, clasificari (stabilirea de clase de fenomene) car e depasesc simpla descriere si sint un un inceput de explicatie. Cercetarea idiografica serveste de multe ori pentru a interveni imediat si concr et in organizarea sociala. Obiectivul este in acest caz mai putin cunoasterea (c are este proprie stiintei) si in principal remedierea unei situatii nesatisfacat oare, imorale, condamnabila. Acestea sint studii comandate (de guvern, de un par tid) isi propun ca scop corectarea unei stari de fapt. Rezultatul practic este m ai important decit analiza.