SOCIOLOGIE

Grupurile sociale. Conflictele între grupuri

I. Definiție:
Grupul social reprezintă un ansamblu de persoane, mai mult sau mai puțin
numeros, care dispune de o formă de organizare specială fundamentată pe îndeplinirea
unor condiții/ criterii/caracteristici.

! Grupul social este o formațiune structurată care se deosebește de grupare – o

mulțime constituită ad-hoc: de ex., persoanele care sunt într-un aeroport, stație de
metrou.

II. Caracteristici ale grupului social:

 Structurare/organizare, inclusiv ierarhică (stratificare);
 Grade diferite de organizare/structurare: de ex., puternic structurate sunt grupurile
formale; cele informale sunt mai puțin structurate;

 Interacțiunea dintre membrii grupului se bazează pe :

o Scopuri/obiective comune
o Norme și valori/norme ale grupului
o Modele de comportament
o Rol – statusurile existente
! Interacțiunea dintre membrii grupului îmbracă forma unor relații sociale:
 Cooperare/colaborare
 Comunicare
 Ierarhice – formale dar și informale
 Competiție
 Atracție – respingere ( testul sociometric)
 Solidaritate
 Conflicte

!!! Interacțiunile sociale se desfășoară după modele de relaționare ( bazate pe

norme și valori fundamentale) la nivel societal - recunoscute/stabile; conduc la
intercunoașterea indivizilor/ grupurilor, precum și la influență interpersonală.
  Sentimentul de noi – sentimentul de apartenență la grup, de identitate de grup
(conștiință colectivă);
 Coeziunea – gradul ridicat de consens ( de cooperare și adeziune la obiectivele
grupului, de concordanță cu scopurile/normele/valorile acestuia); asigură unitatea și
solidaritatea grupului, generând un climat psiho-social adecvat/stare de spirit
pozitivă.

III. Tipologia grupurilor sociale:

a. După gradul de structurare/organizare:

o grupuri formale – puternic structurate, constituite oficial, juridic ( de ex.,
organizații, instituții);
o grupuri informale – cu grad redus de structurare, constituite neoficial, fără
reguli și scopuri consfințite juridic, ele decurgând progresiv din interacțiunea
membrilor ( de ex., grupul de prieteni, echipa de muncă, familia).

! În cadrul grupurilor informale, sunt valabile normele juridice și valorile morale

fundamentale: respectul, onestitatea, toleranța etc.

! Clasa de elevi se constituie ca un grup formal, devenind un grup informal.

b. După modul de raportare:

o Grupuri de apartenență – individul e membru al grupului și se identifică cu
acesta:
- Primare – de ex., propria familie; clasa de elevi din care faci parte;
- Secundare – de ex., elevii din aceeași școală.
o Grupuri de referință – spre care individul aspiră sau la care se raportează:
- Pozitive – de ex., grup de olimpici, de sportivi de performanță, de
studenți.
- Negative – de ex., gașca de la colțul străzii.

c. După modul de constituire:

o Grupuri naturale – care se constituie de la sine; de ex., familia, grupul de
prieteni;
o Grupuri artificiale – constituite în scopul cercetării vieții sociale: de ex.,
grupurile experimentale.
 d. După mărime:

o Grupuri mari – de ex.,comunitate națională, comunitate etnică, comunitate

teritorială;
o Grupuri mici – de ex.,diadele care reprezintă un grup de două persoane, până
la grupuri de 30 persoane.

e. După durată:
o Permanente – durabile în timp, necondiționate ( de ex., familia, comunități
naționale, etnice, teritoriale);
o Temporare – existența lor este generată de fenomene conjucturale sau
istorice ( de ex., grupurile de presiune - manifestații, acțiuni greviste).

Alte tipuri de grupuri sociale:

o Grupuri interne – din care face parte individul: profesional ( student);

de vârstă ( de ex., tânăr); de gen (de ex., masculin); de naționalitate
( de ex.,francez);
o Grupuri externe – din care nu face parte individul: profesional (de ex.,
jurnalist); de vârstă ( de ex., adult); de gen ( de ex., feminin); de
naționalitate ( de ex., englez);
o Grupuri nominale/statistice – redau structura socială la orice nivel, din
punct de vedere numeric: de ex., câți tineri, câți catolici, câți elevi
promovați.

!!! Grupurile sociale constituie realitatea intermediară dintre individ și societate; procesul
de socializare nu se desfășoară decât prin intermediul lor.
IV. Conflicte intra/inter- grupale

1. Ce este conflictul social?

O stare de opoziție de natură intra-grupală/inter-grupală generată de
interese incompatibile referitoare la deținerea unor bunuri materiale sau
simbolice, precum și de opinii diferite.

2. Exemple de conflicte intra/intergrupale:

o Conflicte între state – diplomatice sau militare;

o Conflicte în interiorul unei societăți între grupuri religioase, etnice,
instituții, organizații;
o În cadrul aceluiași grup – religios, familial, etnic, organizație, etc.

3. Cauzele conflictelor sociale – Teorii:

 Teoria etnocentristă – fiecare grup se consideră cel mai important,

percepând și evaluând totul doar din propriul punct de vedere: de ex., tinerii
îi consideră pe bătrâni depășiți/demodați; bătrânii îi consideră pe tineri
iresponsabili/superficiali; o comunitate religioasă care consideră că doar D-
zeul lor există; un grup social care susține că doar propria cultură/subcultură
este valoroasă.
 Teoria identității sociale – bazată pe sentimentul apartenenței la
grup/atașamentul față de propriul grup și pe compararea propriului grup cu
alte grupuri:
- Categorizare pozitivă a propriului grup;
- Categorizare negativă a celuilalt grup.

 Teoria conflictului real – existența competiției între grupuri, când au scopuri

incompatibile, când concurează pentru resurse limitate; chiar simpla
conștiintă a existenței competiției poate genera reacții ostile.

! În funcție de natura cauzelor care generează conflictele intergrupale, se disting:

  Conflicte obiective ( legate de aspecte externe – bani, avere, putere) și
conflicte subiective ( determinate de factori psihologici – convingeri,
interese, concepții diferite);
 Conflicte explicite ( instituționalizate și legitimate prin norme formale
– de ex., un arbitraj incorect în sport, o discriminare) și conflicte
implicite ( non-instituționalizate,bazate pe factori psihologici generați
de competiție – de ex., dorința de a-ți învinge adversarii).

4. Soluții de rezolvare a conflictelor:

 Comunicare
 Intensificare a contactului intra/inter - grupal
 Inter – cunoaștere
 Decategorizare
- Recategorizarea
- Categorizarea încrucișată
 Relativizare, nuanțare a relațiilor inter - personale ( relații
sociale)
 Toleranță activă