COLEGIUL NAȚIONAL „VASILE ALECSANDRI”

l
BACĂU
 Hazarduri = fenomene extreme, naturale sau antropice, care afectează viața
oamenilor, societatea şi mediul înconjurător.
Vulnerabilitate = grad de expunere a omului şi a bunurilor sale la diferite
hazarduri (pericole potențiale), indicând nivelul pagubelor pe care le poate produce
un anumit fenomen.
Risc = nivel probabil al pierderilor de vieţi omeneşti, al numărului de răniţi, al
pagubelor aduse proprietăţilor şi activităţilor economice de către un anumit fenomen
natural sau antropic.
Catastrofă (dezastru) = suprapunere a unui fenomen extrem peste un spațiu
antropizat, determinând distrugeri de amploare, efectele lor depășind capacitatea
societății de a reacționa numai prin folosirea resurselor locale (pagube materiale de
peste un milion de dolari, peste 50 de răniți şi cel puțin 10 decese).
 GEOLOGICE TECTONICE
seisme (cutremure)
erupţii vulcanice
CLIMATICE
cicloni tropicali (taifunuri – Asia de E şi S-E, uragane – America de Nord, hurricane
– Australia), willy willy – Oceania)
tornade
furtuni extratropicale
viscolul
valuri de frig
valuri de căldură
secete
OCEANOGRAFICE
valuri
tsunami (valuri seismice)
trombe de apă
El Nińo (Oscilaţia Sudică), La Nińa
Icebergurile şi banchizele
HIDROLOGICE
inundaţii
procese de albie (eroziune, acumulare)
GEOMORFOLOGICE
deplasări în masă (alunecări de teren, curgeri noroioase şi de grohotişuri etc.)
prăbuşiri
avalanşe
eroziune
ECOLOGICE
deșertificare
reducerea biodiversităţii

epidemii
invazii de microbi şi virusuri
incendii naturale
invazii de insecte (ex. lăcuste)
ploi neobișnuite de meteoriți,
coliziunea cu unele corpuri
cosmice,
reducerea/intensifi carea activității
solare

industriale
legate de transporturi
nucleare
creștere a populaţiei
agricole (degradarea solurilor,
urbanizare
reducerea biodiversității,
conflicte militare, terorism, manifestări
suprapășunatul, chimizarea
antropice violente
excesivă)
șomaj
comerțul cu produse/deșeuri toxice
şi radioactive, cu droguri
 reprezintă mişcări bruşte ale scoarţei terestre
generate de: mişcarea plăcilor tectonice, erupţii
vulcanice, prăbuşiri, activităţi umane etc.
locul de producere în adâncime este denumit focar
sau hipocentru, iar punctul corespunzător la
suprafaţă, pe verticala acestuia, se numeşte
epicentru.
pentru măsurarea mărimii şi pentru compararea
cutremurelor, se folosesc scara intensităţii (Mercalli,
cu 12 grade) şi scara magnitudinii (Richter, cu 9
grade).
în România, cutremurele se produc îndeosebi în
zonele Vrancea (datorită subducţiei Plăcii Mării
Negre sub Placa Transilvană) şi Banat (pe un
aliniament de falii care vin dinspre Munţii Dinarici).
pe Glob, cele mai multe cutremure se produc la
limitele dintre plăcile tectonice (rifturi şi areale de
subducţie).
 Erupţiile vulcanice sunt legate de apariţia lavei
la suprafaţă.
pe Glob există circa 640 de vulcani activi, situaţi în
zonele de subducţie, de rift și în așa-numitele
„puncte fi erbinţi” din interiorul plăcilor tectonice;
cei mai mulţi vulcani sunt în zona denumită „Cercul
de Foc al Pacificului”. Cea mai puternică manifestare
vulcanică cunoscută în vremurile istorice este cea a
vulcanului Krakatau, din arhipelagul Indonezian, din
anul 188;
în România nu există vulcani activi, ci doar stinşi
(în Carpaţii Orientali şi Occidentali).
Tsunami (din limba japoneză tsu = port și nami =
val) sunt valuri generate de cutremure, de erupţii
vulcanice sau de alunecări submarine de mare
amploare sau din zonele de ţărm;
Un tsunami nu depășește 1 m înălţime în largul
oceanului, însă, în apropierea ţărmului poate depăși
35 m, având uneori forma unui perete vertical de apă
cu o forţă de distrugere imensă.
Aproximativ 90% din valurile tsunami se produc
în Oceanul Pacific.
 Ciclonii tropicali sunt fenomene meteorologice
circulare, cu lăţimi între 500 și 1.000 km, formate în
zona
tropicală, deasupra oceanelor, caracterizate prin vânturi
puternice, ploi torenţiale și valuri uriașe.
se formează din august până în octombrie, când în
zonele respective temperatura apei oceanului
depășește la suprafaţă 26°C;
țara cel mai puternic afectată de cicloni este
Bangladesh.
Tornadele sunt fenomene atmosferice violente, cu
caracter turbionar, care se produc în interiorul
continentelor, între 20 şi 60° lat. N şi S.
fenomene asemănătoare se produc şi deasupra
mării, purtând denumirea de trombe marine.
formarea tornadelor este legată de supraîncălzirea şi
ascensiunea forţată a aerului în straturile mai înalte şi
reci ale atmosferei.
cele mai numeroase tornade se formează în partea
centrală a SUA şi în Australia.
în România, cea mai puternică tornadă a avut loc pe
12 august 2002, în partea estică a Câmpiei Române,
afectând teritoriul localităţii Făcăeni.
 El Nino (Copilul Domnului) se produce în zona
tropicală, sudică, a Oceanului Pacific, din cauza
încălzirii la suprafaţă a apelor oceanului și a deplasării
acestora dinspre partea vestică spre partea estică
(spre vestul Americii de Sud), generând pe litoral
secete, furtuni și inundaţii. Concomitent, acest fenomen
generează anomalii climatice pe întreaga planetă,
îndeosebi în zonele tropicale. Revenirea la normalitate
este cunoscută sub denumirea La Nińa.
 Viscolul reprezintă fenomenul de
spulberare a zăpezii și troienirea ei datorită
unor vânturi puternice.
în România, cel mai mare număr mediu
anual de zile cu viscol se înregistrează în
Bărăgan (peste 6 zile) și în Podișul Moldovei
(3-4 zile).
Seceta este caracterizată prin apariţia unui
defi cit de umezeală în aer și în sol.
pentru România, o perioadă secetoasă este
atunci când nu au căzut cel puţin 0,1 mm
precipitaţii timp de 14 zile consecutive în
intervalul octombrie – martie și 10 zile
consecutive în intervalul aprilie-septembrie.
Deșertificarea reprezintă fenomenul de
degradare a terenurilor din zonele aride și
semiaride datorită schimbărilor climatice și
activităţilor umane. Deșertificarea afectează
circa 25% din suprafaţa uscatului terestru și
110 ţări.
 Epidemiile sunt fenomene de îmbolnăvire în masă a populaţiei.
unele maladii sunt transmise de agenţi purtători, cum sunt ţânţarii
(malaria, febra galbenă), musca ţeţe (boala somnului), puricii, păduchii
(tifosul exantematic);
alte maladii sunt SIDA (Sindromul Imunodeficienţei dobândite),
produsă de virusul HIV, holera, bilharzioza, poliomielita, meningita,
Ebola etc.
epidemiile de mari proporţii sunt numite pandemii.

1720 epidemia de ciumă bubonică;

1820 epidemie de holeră;
1920 epidemia de gripă spaniolă;
2020 epidemia de coronavirus;
 Hazarde legate de transporturi au o
frecvenţă ridicată în cadrul celor rutiere. Cele
mai sigure sunt transporturile aeriene. În cazul
transporturilor navale, mai grave prin
consecinţele lor sunt accidentele tancurilor
petroliere gigantice, care generează
fenomenul de poluare denumit „mareea
neagră” (ex.: petrolierul Exon Valdez, în
Alaska, 1989, care a poluat o suprafaţă de
1.500 km2).
Hazarde nucleare sunt legate de
accidentele survenite la centralele nucleare
(ex.: Three Mile Island, SUA, 1979, Cernobâl,
Ucraina, 1986, Fukushima, Japonia, 2011).