Universitatea din Oradea

Facultatea de Istorie, Geografie şi Relaţii Internaţionale

Specializarea: Securitate Europeană

Frica de dezastrele naturale

Student: Busuioc Rareş

Anul: I, sem.II

Oradea

2011
 Începutul acestui mileniu se caracterizează printr-un impact tot mai accentuat al
activităţilor umane asupra Terrei, care determina modificări globale ale mediului.
Modificările accentuate ale mediului pe Terra , presiunea crescânda a societăţii asupra
elementelor de mediu generează o serie de crize dintre care unele au devenit globale, cum
ar fi tendinţele de încălzire a climei, datorate efectului de sera, apoi reducerea stratului de
ozon, ridicarea nivelului Oceanului Planetar, despăduririle si procesele de degradare a
solurilor, poluarea crescândă si deşertificarea.
Omul are insă si un impact pozitiv asupra mediului prin extinderea teritoriilor
protejate(in parcuri si rezervaţii naturale), prin ocrotirea unor specii de plante si animale
pe cale de dispariţie, a unor obiective geomorfologice, geologice si paleontologice,
precum si prin numeroase lucrări de inginerie a mediului.

Hazardele naturale sunt manifestări extreme ale unor fenomene naturale, precum
cutremurele, furtunile, inundaţiile, secetele, care au o influenta directa asupra vieţii
fiecărei persoane, asupra societăţii si a mediului înconjurător. Atunci când hazardele
produc distrugeri de mare amploare si pierderi de vieţi omeneşti, ele sunt denumite
dezastre sau catastrofe naturale.

Vulnerabilitatea pune in evidenta gradul de expunere a omului si a bunurilor sale fata de

diferite hazarde, indicând nivelul pagubelor pe care le produce un anumit fenomen.

Riscul reprezintă nivelul probabil al pierderilor de vieţi omeneşti, al numărului de răniţi,

al pagubelor aduse proprietăţilor si activităţilor economice de către un anumit fenomen
natural sau grup de fenomene intr-un anumit loc şi intr-o anumită perioadă.

II. Hazarde endogene si exogene

Hazarde naturale pot fi clasificate in funcţie de diferite criterii, în funcţie de geneză,
hazardele naturale se diferenţiază in:

Hazarde endogene, a căror acţiune este generată de energia provenită din interiorul
planetei, in această categorie fiind incluse cutremurele si erupţiile vulcanice.
Hazarde exogene, generate de factorii climatici, hidrologici, biologici etc., de unde
categoriile de: hazarde climtice, hazarde hidrologice, hazarde geomorfologice, hazarde
oceanografice, hazarde biologice, hazarde biofizice si hazarde astrofizice.

Hazarde endogene

Cutremurele de pământ sunt mişcări bruşte ale scoarţei care produc unde elastice
reflectate in trepidaţii cu un impact puternic asupra aşezărilor umane.
Cele mai numeroase si mai puternice cutremure sunt generate de dinamica internă a
Terrei, fiind numite cutremure tectonice.
Şocurile seismice se produc ca urmare a unor procese de fracturare si frecare intre
compartimentele scoarţei terestre, in această situaţie fiind eliberată o cantitate mare de
energie, care se măsoară in ergi si este utilizată pentru calcularea magnitudinii
cutremurului. Magnitudinea se măsoară cu ajutorul unei scări logaritmice, numită scara
Richter, cuprinsă între 0,3 şi 9 grade.
Cutremurul din 27/28 iulie 1976 din provincia chineză Tangshan, având magnitudinea
între 7,4 şi 7,8 pe scara Richter, a provocat, printre altele, între 250000 şi 750000 de
morţi plus peste 160000 de răniţi grav.

În ţara noastră cele mai puternice cutremure, care produc mari pagube materiale
se înregistreză în regiunea seismică Vrancea situată în regiunea de curbură a Carpaţilor.
Astfel de cutremure, care au determinat şi numeroase pierderi de vieţi omeneşti s-au
înregistrat la 26 noiembrie 1802,10 noiembrie 1940 (a avut adâncimea focarului de 122
km şi magnitudinea de 7,4 pe scara Richter) şi 4 martie 1977 (adâncimea focarului fiind
de 93 km şi magnitudinea de 7,2 pe scara Richter).

Erupţiile vulcanice sunt hazardele endogene care au impresionat puternic omul încă din
Antichitate. Acestea sunt datorate energiilor acumulate în rezervoarele subterane care
conţin lave şi presiunilor exercitate de forţele tectonice, care determină ascensiunea
materiei incandescente spre suprafaţă.
 Erupţiile islandeze şi hawaiene sunt caracterizate ca erupţii liniştite, cu lave
fluide, bazice, care sunt evacuate prin cratere. Erupţiile de tip strombolian prezintă lave
mai vâscoase, cu erupţii moderate; cele de tip vulcanian sunt caracterizate prin lave foarte
vâscoase, cu explozii puternice, extrem de periculoase. În această ultimă categorie se
încadrează vulcanii Vezuviu, Volcano (Italia) şi Paricutin (Mexic). Erupţiile pliniene
(spre exemplu, erupţia din 1991 a vulcanului Pinatubu, din insulele Filipine) sunt violente
şi deversează cantităţi mari de cenuşi vulcanice; cele peleene (vulcanul Montagne Pelee
din insula Martinica) sunt însoţite de nori arzători extrem de periculoşi, iar erupţiile
ultravulcanice sunt probabil cele mai violente, datorită formării unor presiuni uriaşe la
contactul rezervorului subteran de lavă cu apa mării.
Cei mai numeroşi şi mai periculoşi şi activi vulcani de pe Terra sunt situaţi în
zonele de subducţie din jurul Oceanului Pacific, cunoscute sub numele de „Centura de
Foc a Pacificului”.
Cel mai eficient mod de apărare împotriva efectelor erupţiilor vulcanice constă
în luarea unor măsuri pentru evitarea concentrării aşezărilor omeneşti pe conurile
vulcanilor activi sau în apropierea lor.

Hazardele exogene

Hazardele geomorfologice cuprind o gamă variată de procese, cum sunt alunecările de

teren, curgerile de noroi, prăbuşirile, procesele de eroziune în suprafaţă şi ravenarea, care
produc mari pagube materiale şi uneori victime. Aceste procese determină o degradare
accentuată a versanţilor, distrugerea stratului fertil de dol şi transformarea unor suprafeţe
întinse în terenuri neproductive sau slab productive.

Alunecările reprezintă procese de mişcare a unor mase de pământ sub acţiunea

gravitaţiei, în lungul unor suprafeţe de alunecare care le separă la partea stabilă a
versantului. Cele mai numeroase alunecări se înregistreză pe versanţii cu înclinări
moderate, constituiţi din argile şi din alternanţe de argile, marne, gresii şi nisipuri.
Materialele deplasate prin alunecări pot avea grosimi diferite, de la zeci de centimetri la
zeci de metri.
Prăbuşirile sunt deplasări rapide ale maselor de roci pe versanţii abrupţi, prin cădere
liberă, prin salturi sau prin rostogolire. Acestea se produc mai ales la începutul
primăverii, datorită alternanţelor frecvente ale îngheţului şi dezgheţului.
Prăbuşirile reprezintă un factor de risc important pentru localităţile şi căile de
comunicaţie din spaţiul montan.

Curgerile de noroi şi grohotişuri se produc în urma îmbinării cu apă a depozitelor de

alterare de pe versanţii despăduriţi din regiunile montane afectate de precipitaţii
abundente. Datorită faptului că materialul noroios depăşeşte de 1,5-2 ori densitatea apei,
curgerile de noroi au o mare putere de transport şi de distrugere.

Avalanşele sunt hazarde naturale care reprezintă un pericol pentru populaţia montană şi
pentru turiştii din numeroase ţări ale lumii. Deplasarea rapidă a zăpezii pe versanţii
abrupţi acoperiţi cu zăpadă este favorizată de ninsorile abundente, de schimbările rapide
de temperatură, care favorizează topirea bruscă a stratului de zăpadă, şi de perturbarea
echilibrului zăpezii prin trepidaţii.

Eroziunea în suprafaţă şi ravenare sunt hazarde care se manifestă pe 1,1 miliarde

hectare pe Glob, atât în regiunile umede, cât şi în cele aride şi semiaride. Aceste hazarde
sunt intensificate şi extinse de activităţile umane.

Hazardele climatice cuprind o gamă variată de fenomene şi procese atmosferice care

generează pierderi de vieţi omeneşti, mari pagube şi distrugeri ale mediului înconjurător.

Ciclonii tropicali sunt furtuni violente, formate între 5-150 lat. N şi S, având viteze ale
vântului de peste 118 km/h. Acestea poartă denumiri diferite de la o regiune la alta:
„uragan”(hurricane) în Oceanul Atlantic, taifun în Oceanul Pacific şi „ciclon tropical” în
Oceanul Indian şi în lungul coastelor Australiei.

Tornadele sunt hazarde climatice foarte periculoase datorită forţei deosebite a vânturilor,
care au un caracter turbionar. Acestea se produc pe continente între 20o şi 60o lat. N şi S.
În cadrul unei tornade, care are aspectul unei coloane înguste sau al unei pâlnii întoarse,
viteza vântului este cuprinsă între 60 şi 400 km/h, iar diametrul poate să ajungă la câţiva
km. Aerul în mişcare antrenează cantităţi mari de praf care dau tornadelor o culoare
cenuşie, distinctă.

Furtunile extratropicale sunt caracteristice regiunilor din zona temperată şi se formează

la contactul dintre masele de aer polar şi cele tropicale, uneori fiind extinse pe suprafeţe
uriaşe. În timpul iernii aceste furtuni sunt asociate cu căderi abundente de zăpadă care
generează viscole puternice.

Seceta este un hazard climatic cu o perioadă lungă de instalare şi este caracterizată prin
scăderea precipitaţiilor sub nivelul mediu, prin micşorarea debitului râurilor şi a
rezervelor subterane de apă care determină un deficit mare de umezeală în aer şi în sol, cu
efecte directe asupra mediului şi în primul rând asupra culturilor agricole.
În condiţiile lipsei precipitaţiilor, pentru un anumit interval de timp, se instalează seceta
atmosferică. Lipsa îndelungată a precipitaţiilor determină uscarea profundă a solului şi
instalarea secetei pedologice. Asocierea celor două tipuri de secetă şi diminuarea
resurselor subterane de apă determină apariţia secetei agricole care duce la reducerea sau
pierderea totală a culturilor agricole.

Inundaţiile sunt hazarde hidrografice cu o largă răspândire pe Terra care produc mari
pagube materiale şi pierderi de vieţi omeneşti. Aceste hazarde se pot produce în lungul
râurilor( care drenează circa 70% din suprafaţa continentelor).
Inundaţiile sunt cele mai răspândite hazarde pe Terra. Acestea produc anual
peste 20000 de victime, afectează peste 100 de milioane de persoane şi acoperă cu apă
suprafeţe de mii de hectare. În Bangladesh, ţara cea mai afectată de inundaţii, 30% din
suprafaţă este periodic acoperită de ape.
În China, Fluviul Galben( Huang He ) a produs în ultimele două milenii 1500
inundaţii puternice, schimbându-şi albia cu zeci de kilometri de 26 de ori.
Fluviul Huang He a provocat cele mai catastrofale inundaţii cunoscute în istorie,
datorită regimului hidrologic neregulat, cu creşteri bruşte de nivel, şi al malurilor puţin
înalteîn zona de câmpie. Ca urmare a inundaţiilor din anul 1887, a fost acoperită cu apă
o suprafaţă de 130000 km2, au murit circa un milion de persoane şi a pierit, ulterior,
prin foamete, un număr şi mai mare. În prezent, fluviul este îndiguit şi nu mai provoacă
inundaţii decât într-o mai mică măsură.

Hazardele oceanografice cuprind hazardele generate de valurile de vânt sau de

cutremure(tsunami), de banchiza de gheaţă şi de deplasarea aibergurilor, de producerea
fenomenului El Niňo, de ridicarea nivelului Oceanului Planetar.

Valurile eoliene puternice produse de furtuni sunt periculoase pentru navigaţie şi au un

impact însemnat asupra coastelor. În unele situaţii este realizat un spectru de interacţiune
în care se combină energia mai multor valuri, cu înălţimi de 8-10 m, a căror rezultantă
este deosebit de periculoasă pentru ambarcaţiuni si pentru platformele petroliere
marine( de ex. cele din Marea Nordului).

Tsunami sunt valuri uriaşe produse de cutremurele puternice, erupţii vulcanice şi

alunecări submarine. Denumirea acestor fenomene este de origine japoneză şi are
înţelesul de „valuri de port”. Cele mai numeroase asemenea valuri se produc în Oceanul
Pacific, dar se întâlnesc şi în Oceanul Indian, Oceanul Atlantic şi în Marea Mediterană.

Banchiza de gheaţă, a cărei grosime poate să ajungă la 3-4 m, devine un hazard pentru
navigaţie atunci când se extinde rapid şi pune în dificultate, datorită pericolului de
blocare, navele de cercetări sau de pescuit oceanic.

Aisbergurile sunt fragmente uriaşe de gheaţă desprinse din calotele glaciare sau de
gheţari polari, care plutesc împinse de vânturi ori de curenţi oceanici. Aisbergurile pot fi
întâlnite de nave pe circa 20% din suprafaţa oceanelor, fiind un pericol pentru circulaţia
maritimă şi pentru platformele marime de foraj şi de exploatare a petrolului.

Oscilaţia Sudică – El Niňo este un fenomen complex de interacţiune între apele

Oceanului Planetar şi atmosferă, care se produce în zona tropicală a Oceanului Pacific.
 Acest fenomen se manifestă prin încălzirea anormală, la suprafaţă, a apelor
Oceanului Pacific, care se deplasează dinspre partea vestică spre partea estică sub
impulsul unor mase de aer cu aceeaşi direcţie de mişcare. În acest fel sunt perturbate
vânturile alizee, fenomen care generează modificări climatice majore, în special în zonele
tropicale. Aceste perturbări se manifestă prin secete, furtuni violente, însoţite de inundaţii
şi cicloane puternice.
Încălzirea apei oceanului se produce în preajma Crăciunului, fenomenul fiind
denumit de pescari din Peru şi Ecuador „El Niňo”( Copilul Domnului ). Acest fenomen
se repetă în intervale neregulate, cuprinse între 3 şi 7 ani, iar încălzirea poate să persiste
1-2 ani. Oamenii de ştiinţă au numit fenomenul El Niňo „Oscilaţia Sudică” sau,
prescurtat ENSO ( El Niňo Southern Oscilation), pentru a pune în evidenţă caracterul
fluctuant al acestuia al acestor încălziri al apelor oceanului din emisferă sudică.
Răcirea anormală a apelor din estul Oceanului Pacific a fost denumită „La
Niňa”( „fetiţa” în limba spaniolă), aceasta fiind opusul fenomenului El Niňo. La Niňa se
manifestă prin intensificarea vânturilor de est care împing cantităţile mari de apă caldă de
la suprafaţa oceanului spre vest, locul apei calde fiind luat de o apă mai rece provenind
din adâncuri. Acest fenomen, la rândul lui, o serie de hazarde, cum sunt ploile musonice
puternice în India, ploi abundente şi taifunuri în Australia, uragane în sudul Oceanului
Atlantic, etc.

Ridicarea nivelului Oceanului Planetar este legată de tendinţa generală de încălzire a

climei şi reprezintă un hazard global, de lungă durată cu numeroase consecinţe grave
pentru zonele de coastă. Această ridicare este datorată aportului tot mai mare de apă
dulce de pe continente, provenită din topirea gheţarilor şi din apele subterane utilizate de
om pentru irigaţii.

Hazarde biologice sunt reprezentate de epidemii şi de invazii de insecte.

Epidemiile sunt caracterizate prin îmbolnăvirea în masă ale populaţiei, datorită unor
agenţi patogeni cum sunt viruşii, rickettsiile, bacteriile, fungii şi protozoarele. Cele mai
grave maladii sunt transmise de agenţi purtători precum ţânţarii( malaria, febra galbenă),
musca ţeţe( boala somnului), puricii, păduchii(tifosul exantematic).
Epidemiile de mari proporţii poartă denumirea de pandemii au generat milioane
de victime, mai ales în Evul Mediu( ciuma bubonică, spre ex. , în Europa). În prezent se
manifestă maladia SIDA( Sindromul Imunodeficienţei Dobândite), determinată de virusul
HIV, cu transmitere sexuală sau prin transfuzii de sânge.
Epidemiile sunt favorizate de sărăcie, lipsa de igienă, infestarea apei,
aglomerarea gunoaielor menajere, înmulţirea şobolanilor şi a câinilor comunitari.
Hazardele naturale, cum sunt inundaţiile sau cutremurele puternice, sunt însoţite de
pericolul declanşării unor epidemii.
Măsurile preventive cuprind vaccinarea şi educarea populaţiei, păstrarea igienei
în şcoală şi în familie, izolarea focarelor de declanşare a epidemiilor, combaterea
agenţilor purtători.

Invaziile de insecte, în special lăcuste, produc pagube mari agriculturii, îndeosebi în

Africa, Asia, estul Europei şi în America de Nord. Combaterea lăcustelor se realizează
prin diferite metode, cum ar fi distrugerea ouălor, utilizarea insecticidelor şi a unor
capcane pentru distrugerea nimfelor de lăcustelor.

Incendiile sunt hazarde periculoase pentru mediu şi pentru activităţile uname şi

determină distrugeri ale recoltelor, ale unor suprafeţe împădurite şi ale unor construcţii.
Incendiile pot fi declanşate de cauze naturale cum sunt fulgerele, erupţiile vulcanice,
fenomenele de autoaprindere a vegetaţiei şi de activităţile omului( neglijenţa utilizării
focului, incendieri intenţionate, accidente tehnologice). În perioadele secetoase,
incendiile sunt favorizate adeseori de vânturi puternice asociate cu temperaturi ridicate,
care contribuie la extinderea rapidă a focului. Şi în ţara noastră în astfel de perioade de
produc incendiile în localităţi, în păduri si pe terenuri agricole.
Catastrofele naturale sunt schimbări cauzate de natură a suprafeţei pământului,
a atmosferei, care influenţează la rândul lor biosfera (vieţuitoarele din regiune).
Pentru analizarea catastrofelor naturale trebuie luate în vedere anumite componente
cauzale ca:
• Creşterea exponenţială a numărului populaţiei globului terestru
• Ridicarea nivelului de trai a populaţiei cu acumulare de valori, ce duce la pierderi
economice mai mari în cazul catastrofelor
• Concentraţia mare a populaţiei în anumite regiuni (Tokio 30 milioane loc.) ridică
de asemenea gradul pierderilor umane
• Industrializarea zonei de coastă, sau turismul în regiunile expuse catastrofelor
(Florida)
• Prin anumite construcţii, ca diguri limitând zona inundabilă pe cursul unui râu
• Schimbarea climatică la care după anumite studii ar contribui şi lipsa suficientă de
protecţie a mediului înconjurător (ecologie).

Urmări ale catastrofelor naturale

• Dispariţia dinozaurilor
• Dispariţia unor civilizaţii istorice, sau a continentului Atlantida
• In prezent catastrofele naturale ca tsunami, cutremurele, inundaţiile şi
erupţiile vulcanice, seceta cauzează pe lângă pierderile umane şi ajungerea unor
populaţii la limita sărăciei.

Listă cu catastrofe istorice

Data Catastrofa Urmări

Destrămarea Vechiul Regat
Secetă crâncenă se presupune că a fost
sec. XXII î.Hr. Egiptean şi Regatului Akkadian
peste tot şi a durat un secol
înMesopotamia.
sec. XVII Erupţia puternică a
î.Hr./sec. XVI unui vulcan pe insula Thera
î.Hr. (Santorini), Grecia, se presupune
 dispariţia culturiiMinos
Sparta va fi distrusă, cca. 20.000
464 î.Hr. Cutremur puternic Messenia.
de morţi
Printr-un cutremur
425 î.Hr.
lângă Grecia Eubeea va deveni insulă
Cutremur în Golful Corint. Oraşul de
373 î.Hr. pe coastă Helike va fi distrus de
invazia mării
Ephesus, Asia Mică, va fi distrus de un
17
cutremur.
Distrugerea
24 august 79 Erupţia Vezuviului oraşelor Pompei şi Herculaneum
, 2.000 de morţi
Distrugerea oraşului Antiohia,
20 mai 526 Cutremur în Syrien (Siria de azi) azi Antakya (Turcia de sud),
250.000 morţi
Începutul formării golfului
17 Inundaţie la Marea
Jade Jadebusens, cca. 20.000 de
februarie 1164 Nordului (Julianenflut)
morţi
Inundaţia Marcel-I. Inundaţie la Marea
16 ianuarie 1219 ca 36.000 de morţi
Nordului
Inundaţia Marcel-
II ("Grote Mandränke"). Dispariţia
cca. 7.600 de morţi. (în total pe
localităţii Rungholt împreună cu alte 7
15 ianuarie 1362 tot ţărmul după cronicari
aşezări
100.000 de morţi.)
caKirchspielen, Edomsharde (Uthlande
). Formarea primului Halligen.
Cutremurul din Shaanxi distruge
1556 cca. 830.000 de morţi
regiuni întinse din China
1693 Un cutremur pe insula Sicilia, Italia cca. 60.000 de morţi
31 Cutremur lângă Tokio Va fi distrus Odawara, Tokio şi
decembrie1703 alte oraşe, cca. 150.000 de morţi
1 Va fi distrusă Lisabona, cu
Cutremur lângă Lisabona
noiembrie 1755 60.000 de morţi
peste 100.000 de morţi, va fi
Erupţia lui Tambora de pe insula
10 aprilie 1815 anul fără vară, a cauzat lipsa
Java Indonezia
recoltei şi foamete
a fost indutată 2/3 din insulă,
27 august 1883 Erupţia lui Krakatau
20.000 de morţi
1887 Inundaţia cauzată de fluviul Hwango cca. 900.000 de morţi
Cutremur marin cu tsunami la coasta au fost distruse satele de pescari,
1896
Saraiko, Japonia mulţi morţi
8 Uraganul Galveston distruge oraşul
cca. 8.000 de morţi
septembrie 1900 Galveston Texas.
8 mai 1902 Erupţia lui Mont Pelée cca. 28.000 de morţi
16
Cutremur de gradul 6,4 în Turkistan cca. 4.500 de morţi
decembrie1902
cca. 700 de morţi, 250.000
18 aprilie 1906 Cutremur în San Francisco
rămaşi fără adăpost.
28 Cutremur în Messina până
cca. 83.000 de morţi
decembrie1908 în Calabria, Italia
16 Cutremur de gradul 8,6
cca. 200.000 de morţi
decembrie1920 din provincia Gansu în China
Cutremurul Kanto, care distruge Tokyo
1 şi Yokohama, cel mai mult e afectată Distruge Tokio şi Yokohama,
septembrie 1923 regiunea Kantō , Epicentrul fiind în 143.000 - 150.000 de morţi
golful Sagami.
august 1931 Inundaţia lui Jangtse în China circa 1,4 milioane de morţi
5 Cutremur de gradul 7,3
110.000 de morţi
octombrie 1948 în Aschgabat, Turkmenistan
7 cca. 45 milioane rămaşi fără
Inundaţii în India
septembrie 1955 adăpost
29 Cutremur de gradul 5,7 coasta cca. 12.000 de morţi
februarie 1960 marocană (Marokko)
16
Inundaţie în Hamburg cca. 300 de morţi
februarie 1962
Din 1965 până O perioadă de trei ani de secetă
mor 1,5 milioane de oameni
în1967 în India
15 august 1968 Cutremur pe insula Celebes cca. 68.200 de morţi
Furtuni puternice (Cicloane) şi
noiembrie 1970 cca. 300.000 de morţi
inundaţii în Bengal
cel mai
august 1975 Incendiu în Lüneburger Heide mare foc de pădure din Germani
a
4 februarie 1976 Cutremur de gradul 7,5 în Guatemala 22.770 de morţi
27 iunie - 28 Cutremur de gradul 7,8 în Tangshan, cca. 650.000 - 800.000 de morţi,
iulie1976 150 km sud de Peking, China oficial: 242.000 de morţi
16
Cutremur de gradul 7,7 în Iran 25.000 de morţi
septembrie1978
Mii de oameni erau înzăpeziţi
Catastrofă prin căderi masive de zile întregi fără a putea face
decembrie 1978
zăpadă in Germania de nord cumpărături, fără curent şi
telefon
noiembrie 1980 Cutremur de gradul 7,2 in sudul Italiei cca. 3100 de morţi
19 Cutremur de gradul 8,1 in cca. 6.000 de morţi (cifre
septembrie1985 oraşul Mexic oficiale)
7 Cutremur de gradul 7,0 în
cca. 25.000 de morţi
decembrie 1988 norvestul Armeniei
20 iunie 1990 Cutremur de gradul 7,7 în Iran 40.000 - 50.000 de morţi
aprilie 1991 Ciclon în Bangladesh cca. 139.000 de morţi
2 Cutremur de gradul 7 la 120 Km de
cca. 180 de morţi
septembrie 1992 coasta din Pacific, Nicaragua
30 Cutremur de gradul 6,2 în sud-vestul
ca 30.000 de morţi
septembrie1993 Indiei
16 ianuarie 1995 Cutremur în Kōbe, Japonia peste 6.000 de morţi, peste
 400.000 de răniţi, Pagube
materiale record de peste 100
miliarde de dolari
iulie/august 200
Canicule mari/Incendii în Europa cca. 20.000 de morţi
3
Cutremur de gradul 7,4
17 august 1999 17.840 morţi
în Turcia lângă Izmit
Cutremur de gradul 7,9 oficial: 17.110, de morţi, cca:
26 ianuarie 2001
în Gujarat, India peste 50.000 de morţi
26
Cutremur de gradul 6,6 în Bam, Iran cca 43.000 de morţi
decembrie2003
Cutremur marin de gradul 9,0 (9,3) cu
26 rezultate catastrofale Tsunami resimţit
ca peste 232.000 de morţi
decembrie2004 până în Africa
de nord
Uraganul Katrina va pustii
coastele Golfului Mexicului. Se rupe
28 august 2005 cca peste 1.800 de morţi
digul oraşului New Orleans va fi
inundat cca. 80 % din oraş.
8
Cutremur în India şi Pakistan. ca peste 86.000 de morţi
octombrie 2005
Cutremur lângă coastele
27 mai 2006 ca peste 6.200 de morţi
insulei Java Indonezia.
1 decembrie–5 Un Taifun/alunecări de pământ pe
decembrie 2006 insulele Filipine în Asia.

11 mai 2011 - Cutremur în Spania - sud-est a Spaniei miercuri după-amiază, un cutremur

cu o grosime de cel puţin 5,1 grade pe scara Richter.
10 mai 2011 - Trei dintre ţările din Statele Unite se pregătesc pentru cele mai grave
inundaţii din istorie
09 mai 2011 - . Aero Tropicală furtuna devastatoare in Filipine furtuna tropicala a lovit
Aero Filipine a ucis cel puţin 11 de persoane.
05 mai 2011 - ! Un alt cutremur în Japonia Cutremurele cu magnitudinea de 6.1 a lovit
regiunea joi, la coasta de est a insulei japoneze Honshu.
03 mai 2011 - Tornada a măturat Australia
29 aprilie 2011 - Tornade in SUA:
23 aprilie 2011 - ! Cutremurele din Pacific Un cutremur puternic cu magnitudinea de 6.9
a lovit regiunea sâmbătă în largul coastei de Insulele Solomon în vestul Oceanului Pacific
11 aprilie 2011 - ! Un alt cutremur în Japonia Un cutremur cu magnitudinea de 7.1 grade
pe scara Richter a lovit Japonia pe de est a insulei Honshu de luni.
07 aprilie 2011 - cutremur cu magnitudinea de 6.5 a lovit Mexicul joi.
04 iunie 2011 - Indonezia agitata cu putere de un cutremur de 5,8 Richter!
04 iunie 2011 - Vulcanul în Kamceatka a fost relansat! (Rusia)
05 aprilie 2011 - ! Furtună puternică a distrus SUA
05 aprilie 2011 - Tropicală furtuna a trecut peste Bangladesh!
05 aprilie 2011 - ! Cutremur în Indonezia
02 aprilie 2011 - extinse inundaţii care au lovit la sud de Thailanda.
1 aprilie 2011 - ! Cutremur în Grecia
1 aprilie 2011 - Florida suferă de o furtuna devastatoare!
29 martie 2011 - Kuweit acoperit cu nisip!
28 martie 2011 - Japonia: un alt cutremur puternic şi radioactivitate în mare
24 martie 2011 - Cutremur în Thailanda! Cutremurele 7 grade. Nord-Est Birmania în
apropiere de graniţa cu Thailanda şi Laos
13 martie 2011 - Japonia a suferit cel mai mare dezastru de la război încoace.
11 martie 2011 - Disperare şi frustrare: Japonia, tsunami
10 martie 2011 - . Cutremurul din China a ucis 19 de persoane
06 martie 2011 - de Nord Chile Un cutremur puternic a lovit cu puterea de 6,3 grade pe
scara Richter.
25 februarie 2011 - Cutremur în Mexic: vigoare 5.7 grade pe scara Richter
21 februarie 2011 - Filipine erupţia vulcanului
11 februarie 2011 - Un cutremur puternic a lovit Chile.
10 februarie 2011 - Într-un cutremur puternic a lovit Filipine!
02 mai 2011 - Inundaţii în Sri
02 aprilie 2011 - frontieră indo-Birmania a zguduit ţara! Cutremur de 6,4 grade pe scara
Richter.
02 martie 2011 - Statele Unite ale Americii au îngheţat in furtuna de zapada masiva.
30 ianuarie 2011 - Cutremur în Ungaria a ajuns la 4.2 grade pe scara Richter
22 ianuarie 2011 - ploi torenţiale în Africa de Sud
19 ianuarie 2011 - Una dintre cele mai grave dezastre naturale din istoria Brazilia - 18
ianuarie 2011 – Pakistan = cutremur puternic speriat.
13 ianuarie 2011 - Inundatiile si alunecarile de teren din Filipine
13 ianuarie 2011 - Muntele Etna erupe
O iulie 2011 - inundaţii ameninţă Germania
O mai 2011 - Iran Un cutremur puternic a lovit Europa Centrală, 16 răniţi. Cutremur cu
magnitudinea de 5.3 grade pe scara Richter.
1 aprilie 2011 - Cutremur în Anglia. După 40 de ani!
9 martie 2011 - cutremur puternic în Chile

Dezastrele naturale pot lovi oricand. Tu stii cum sa te pregatesti? Un lucru e

sigur. Dezastrele naturale ne pot lua prin surprindere si ne pot lovi in orice moment. In
functie de zona in care locuiesti dezastrele naturale care ar putea lovi sunt tornada,
uraganul, cutremurul, inundatiile sau incendiile. Afla in continuare ce trebuie sa faci
pentru a fi pregatit in orice moment sa le faci fata.
In primul rand intereseaza-te ce fel de dezastre naturale ar putea lovi zona in care
locuiesti. Poti obtine mai multe informatii de la Crucea Rosie sau autoritati. Este foarte
important pentru tine si familia ta sa iti faci un plan strict in cazul in care s-ar intampla un
asemenea eveniment. Toti cei din familie trebuie sa cunoasca bine acest plan. Eventual fa
si cateva exercitii de pregatire pentru a te asigura ca toti stiu ce trebuie sa faca.

Alimente pe care trebuie sa le ai in casa in caz de dezastru natural

Fa o iesire de rezerva in caz de incendiu. Asta inseamna ca in

fiecare camera trebuie sa existe doua iesiri, asta inseamna cel putin o usa si o fereastra.
Deseneaza planul de evacuare si lasa-l unde ca sa il vada si copiii si sa il memoreze.
 De asemenea, fa un traseu in caz de evacuare, daca vei fi nevoit sa parasesti
zona. Asigura-te ca stii unde se afla cel mai apropiat adapost si zonele in care te poti
refugia in cazul unor grave dezastre naturale.
Pune intr-un rucsac bunuri de prim ajutor, apa si alimente neperisabile. Atentie!
Acestea trebuie inlocuite din cand in cand pentru a nu deveni periculoase pentru
organism. De asemenea, pune in rucsac si cel putin o patura pentru a va putea incalzi.
De asemenea, actele foarte importante pune-le undeva intr-un loc sigur, astfel
incat sa le poti lua cu tine cand parasesti locuinta. 1

Apărarea împotriva dezastrelor înseamnă:

- măsuri de prevenire şi pregătire pentru intervenţie;
- măsuri operative urgente de intervenţie după declanşarea fenomenelor periculoase
cu urmări deosebit de grave;
- măsuri de intervenţie ulterioară pentru recuperare şi reabilitare.

Scopurile apărării împotriva dezastrelor:

- reducerea (pe cât posibil evitarea) pierderilor posibile, generate de diferitele;
- asigurarea unei asistenţe prompte şi calificate a victimelor;
- realizarea unei refaceri economico-sociale cât mai rapide şi durabile.

Etapele apărării împotriva dezastrelor

- alarmare;
- declanşarea dezastrului;
- intervenţia;
- reabilitarea facilităţilor ec.-soc. afectate;
- dezvoltarea societăţii (prevenire a dezastrelor);
- pregătire (protecţie împotriva dezastrelor) pentru limitarea efectelor dezastrelor.

Detaliat, pe fiecare tip de măsuri avem:

1
http://www.ziare.com/life-style/familia/dezastrele-naturale-pot-lovi-oricand-tu-stii-cum-sa-te-pregatesti-
1072999
a) Principalele măsuri de prevenire a dezastrelor:
- includerea problematicii privind apărarea împotriva dezastrelor în strategiile de
dezvoltare ale societăţii la nivel central şi local;
- realizarea lucrărilor de apărare specifice fiecărui tip de hazard;
- optimizarea activităţii structurilor care asigură conducerea activităţii de apărare
împotriva dezastrelor;
- dezvoltarea cercetării ştiinţifice în domeniu.

b) Principalele măsuri de protecţie împotriva dezastrelor:

- instruirea populaţiei privind normele de comportament în caz de dezastru;
- exerciţii şi aplicaţii cu forţele şi mijloacele destinate intervenţiei;
- pregătirea factorilor cu drept de decizie;
- realizarea unor acorduri internaţionale privind asistenţa umanitară în caz de
dezastre.

c) Principalele măsuri de intervenţie în caz de dezastre:

- înştiinţarea şi alarmarea populaţiei (semnalul de alarmare la dezastru este de 3
impulsuri a câte 32 secunde fiecare la interval de12 secunde)
- cercetarea zonei afectate;
- coordonarea acţiunilor de căutare-salvare, acordare a asistenţei medicale de
urgenţă, etc.;
- evacuarea populaţiei şi a valorilor de patrimoniu;
- crearea şi administrarea taberelor de sinistraţi;
- distribuirea ajutoarelor umanitare.

Principalele măsuri de protecţie şi norme de comportament sunt:

a) Măsuri de pregătire a locuinţei

1. Identificaţi mobilierul auxiliar şi obiectele grele care atârnă peste paturi, canapele,
mese, ce pot cădea peste acestea şi înlocuiţi-le cu altele mai uşoare, fixaţi-le contra
detaşării sau mutaţi-le astfel încât să nu vă pericliteze viaţa sau integritatea în caz de
oscilaţii sau cădere (lămpi grele, tablouri, oglinzi, vase, boxe, rafturi etc.)
2. Asiguraţi piesele de mobilier grele, zvelte, suprapuse şi înalte între ele şi prin prindere
de un perete, grindă-solidă, mai ales la etajele superioare, în locurile unde se aglomerează
de obicei familia, copiii etc.
3. Amplasaţi toate aparatele casnice grele sau cu rotile astfel încât să nu fie în vecinătatea
ieşirilor din încăperi sau apartament spre a nu le bloca prin deplasări la seisme.
4. Amplasaţi obiectele fragile şi valoroase într-un loc mai jos şi sigur,. iar vasele cu
chimicale, combustibil în dulapuri în care să nu se poată răsturna, în încăperi în care nu se
locuieşte şi nu există pericol de contaminare şi incendiu.
5. Limitaţi deplasările aparatelor casnice mari în aşa fel încât în caz de cutremur
racordurile să nu sufere deteriorări.
6. Verificaţi periodic tavanele, podul, acoperişul, balcoanele, cornişele, calcanele,
coşurile, terasa şi învelitoarea blocului/casei dumneavoastră astfel încât la seisme să nu
cadă cărămizi, placaje, tencuieli, ornamente, ţigle, jardiniere, asupra intrării în bloc, casă,
asupra aleilor înconjurătoare, străzii sau la vecini.
Procedaţi similar faţă de elementele care ar putea să cadă dinspre clădirea învecinată,
inclusiv din îmbinarea cu blocul alăturat sau gardul din zid al vecinului
7. Consultaţi un specialist în structuri de rezistenţă cu privire la tipul şi starea pereţilor
despărţitori nestructurali din locuinţă spre a nu prinde de aceştia obiecte grele sau pentru
a preveni căderea lor în spaţiile circulate din locuinţă.
8. Este recomandabil să aveţi în locuinţă cel puţin un extinctor amplasat într-un loc
cunoscut şi accesibil, lângă surse potenţiale de incendiu şi să ştiţi cum să-l utilizaţi.
9. Este util să aveţi depozitat grupat, într-un loc cunoscut din cămară, o rezervă specială
de alimente uscate şi conserve, apă de băut, o trusă de prim ajutor, lanterne, un radio cu
tranzistori şi baterii utilizabile în caz de urgentă, de întreruperea alimentării cu energie
electrică etc., pentru 3 zile.
10. Asiguraţi uşile dulapurilor cu închizători eficiente la oscilaţii, astfel încât deplasarea
veselei depozitate să nu producă accidente.
11. Reţineţi locul de amplasare al comutatoarelor, siguranţa lor, robinetele generale şi
locale pentru electricitate, apă şi gaze şi modul lor de manevrare, astfel încât, la nevoie,
după seism, să puteţi lua unele măsuri minime de intervenţie de urgenţă
(închidere/deschidere). Păstraţi la îndemână o trusă de scule adecvate.
Dacă locuiţi într-o clădire multifamilială (bloc) să vă informaţi personal sau prin
administraţia asociaţiei despre îndeplinirea obligaţiilor legale ale deţinătorilor de clădiri
privind:
- evaluarea rezistenţei antiseismice actuale a structurii clădirii;
- reparaţiile şi consolidările necesare;
- proiectarea şi executarea lucrărilor necesare;
- asigurarea pentru daune seismice, forme şi taxe necesare.

b) Ce trebuie să faceţi în timpul unui cutremur

Păstraţi-vă calmul, nu intraţi în panică, liniştiţi-i şi pe ceilalţi, protejaţi copii,
bătrânii şi femeile.Preveniţi tendinţele de a părăsi locuinţa deoarece durata redusă a fazei
seismice iniţiale va face ca faza puternică a mişcării să vă surprindă pe scări,
accidentându-vă. Dacă vă aflaţi în afara unei clădiri - rămâneţi departe de aceasta, feriţi-
vă de tencuieli, cărămizi, coşuri, parapete, cornişe, geamuri, care de obicei se pot prăbuşi
în stradă. Dacă vă aflaţi înăuntru - rămâneţi acolo, departe de ferestre care se pot sparge,
staţi înspre centrul clădirii, lângă un perete structural rezistent.
Protejaţi-vă sub o grindă, toc de uşă solid, birou, masă sau bancă din clasă
suficient de rezistentă spre a vă feri de căderea unor lămpi, obiecte, mobile suprapuse,
tencuieli ornamentale. Consultaţi în măsura posibilităţilor un specialist în structuri de
rezistenţă. Sprijiniţi-vă cu palmele de podea sau ţineţi-vă cu mâinile de piciorul mesei
sau tocul uşii spre a vă asigura stabilitatea. În lipsa unei astfel de posibilităţi de a vă
menţine sub şoc stabilitatea, vă puteţi proteja stând la podea lângă un perete solid, pe
genunchi şi coate, cu faţa în jos: cu palmele împreunate vă veţi proteja capul, iar cu
antebraţele pe lateral, faţa.
Închideţi sursele de foc când şi cât puteţi de repede, iar dacă a luat foc ceva
interveniţi imediat după ce a trecut şocul puternic. Dacă sunteţi la serviciu aplicaţi
imediat după caz măsurile de protecţie specifice locului dumneavoastră. de muncă.
Nu fugiţi pe uşă, nu săriţi pe fereastră, nu alergaţi pe scări, nu utilizaţi liftul, dar dacă
puteţi deschideţi uşa spre a preveni blocarea acesteia, în vederea unei eventuale evacuări
după terminarea mişcării seismice şi verificarea stării scărilor şi a zonei de la ieşire.
Evitaţi aglomeraţia. Nu alergaţi în stradă sau pe stradă, deplasaţi-vă calm spre un loc
deschis şi sigur, feriţi-vă de versanţi de unde pot cădea roci sau unde pot avea loc
alunecări de teren. Dacă seismul vă surprinde în autoturism, opriţi-vă cât puteţi de repede
intr-un loc deschis, evitând clădirile prea apropiate de stradă, dincolo de poduri, pasaje,
linii electrice aeriene şi staţi înăuntru. Feriţi-vă de firele de curent. electric căzute.

Dacă sunteţi într-un mijloc de transport în comun sau în tren, staţi pe locul
dumneavoastră. până se termină mişcarea seismică. Conducătorul trebuie să oprească şi
sa deschidă uşi1e, dar nu este .indicat să vă îmbulziţi Ia coborâre sau să spargeţi
ferestrele.
În metrou păstraţi-vă calmul şi ascultaţi recomandările personalului trenului,
dacă acesta s-a oprit între staţii în tunel, fără a părăsi vagoanele.Dacă vă aflaţi într-un loc
public cu aglomerări de persoane (teatru, cinematograf, biserici, stadion, săli de şedinţe)
nu alergaţi către ieşire, îmbulzeala produce mai multe victime decât cutremurul. Staţi
calm şi liniştiţi-vă vecinii de pe rând.

2.2.2 Inundaţiile

Principalele măsuri de prevenire şi protecţie sunt:

- realizarea unor acţiuni destinate reţinerii şi întârzierii scurgerii apelor de pe
versanţi, cum ar fi împădurirea versanţilor, crearea unor tipuri de învelişuri vegetale care
să favorizeze infiltraţia apei în sol, construirea unor baraje de retenţie pe fundul văilor;
- modificarea cursului inferior al râurilor prin construirea unor diguri de-a lungul
albiei râurilor, scurtarea cursurilor râurilor prin secţionarea meandrelor, realizarea unor
bazine temporare pe unele porţiuni de câmpie pentru a reţine apa revărsată;
- proiectarea unor construcţii care să reziste la creşterea nivelului apei şi la viteza de
deplasare a acestora;
- organizarea, încadrarea şi dotarea în aceste zone a unor echipe de intervenţie;
- stabilirea locurilor şi condiţiilor în care urmează a se desfăşura acţiunile de
evacuare temporară din zonele inundabile;
- asigurarea înştiinţării şi alarmării despre pericolul inundaţiilor;
- organizarea şi desfăşurarea acţiunilor de salvare;
- asigurarea asistenţei medicale şi aplicarea măsurilor de evitare a apariţiei unor
epidemii;
- asigurarea condiţiilor necesare pentru sinistraţi (cazare, alimente şi asistenţă
medicală).

2.2.3 Avariile grave la construcţiile hidrotehnice

Acest tip de dezastru apare datorită următoarelor cauze;
- erori de proiectare sau de construcţie;
- producerea unor cutremure sau alunecări de teren;
- apariţia unor infiltraţii;
- tasări sau defecţiuni ivite la fundaţii;
- activităţi umane (inclusiv acţiuni teroriste).
Statisticile prevăd, la nivel mondial, pentru un total de 15000 baraje existente în
anul 1980, posibilitatea apariţiei a 5 ruperi de baraje pe an. La noi în ţară există circa 200
baraje cu volum mai mare de 100 milioane m3, care reprezintă un risc semnificativ.

Măsurile de prevenire, protecţie şi intervenţie se iau încă din perioada de proiectare,

astfel:
- introducerea în proiectele de execuţie a calculelor privind inundabilitatea zonelor
din aval de baraj, inclusiv evaluarea condiţiilor de curgere şi a debitelor evacuate în
zonele de inundaţie;
- asigurarea barajelor cu sisteme de semnalizare a anomalilor în stabilitatea
construcţiilor, echiparea cu aparate de măsură şi control adecvate tipului de construcţie
- planificarea modului de realizare a măsurilor de protecţie;
- asigurarea formaţiilor şi materialelor necesare realizării acţiunilor de intervenţie
pentru localizarea şi înlăturarea urmărilor;
- instruirea populaţiei din zonele locuibile din aval de baraj privind respectarea
regulilor de comportament stabilite pentru asemenea situaţii.

2.2.4 Fenomenele meteorologice periculoase

În cadrul fenomenelor meteorologice periculoase intră fulgerele, trăsnetele,
grindina, seceta, ninsoarea, viscolul etc.

Măsurile de protecţie includ:

- realizarea unor adăposturi subterane (circa 6 m2pentru 4 persoane)
- evacuarea temporară a populaţiei;
- realizarea unei reţele locale de barografe şi barometre pentru măsurarea
schimbărilor presiunii atmosferice;
- asigurarea personală de viaţă şi a locuinţei.

2.2.5 Alunecările de teren

Principalele măsuri de prevenire a fenomenului sunt:

• evitarea amplasării unor construcţii în zonele în care nu există stabilitate a rocilor
sau realizarea acesteia este foarte costisitoare;
• împădurirea versanţilor;
• realizarea unui sistem de drenare a apei subterane din corpul versanţilor.

Măsurile de protecţie includ:

- executarea observaţiilor şi măsurătorilor necesare identificării condiţiilor de
apariţie şi dezvoltare a fenomenului;
- evacuarea populaţiei şi a bunurilor materiale.

2.2.6 Incendii de pădure

Deşi nu ating amploarea incendiilor din zona de sud şi sud-vest a Europei, totuşi
frecvenţa acestora a crescut în ultimii 3-4 ani. Statistic s-a constatat că 65% din acest tip
de incendiu are o cauză naturală (cel mai adesea fulgerul) iar 25% sunt declanşate
intenţionat de diverse persoane.
Caracteristica tehnică care defineşte nivelul riscul pentru acest tip de dezastru
este”pericolul de incendiu”. În calcularea s-a se ţine cont de influenţa temperaturii,
puterii vântului, nivelul precipitaţiilor, cantitatea de material combustibil şi gradul de
uscare al acestuia.

Cele mai folosite măsuri de protecţie şi intervenţie sunt:

- îndepărtarea periodică a lemnului uscat;
- realizarea unui sistem de observare (inclusiv senzori şi scanere de fum);
- realizarea unei fâşii de 2 m lăţime fără vegetaţie în jurul construcţiilor;
- crearea unor rezerve de apă;
- folosirea componente de îmbrăcăminte adecvate (cizme piele, mănuşi, pălării cu bor lat,
cămăşi cu mânecă lungă şi pantaloni lungi din fibre naturale).