Metode de apărare împotriva

inundaţiilor
 Argument

După cum se poate remarca, frecvenţa inundaţiilor a crescut,

în primul rând din cauza schimbărilor climatice, dar şi ca o
consecinţă a reducerii capacităţii de transport în albiile minore ale
arterelor hidrografice, ca urmare a aluvionărilor, a îndiguirilor, a
despăduririlor din bazinele de recepţie-colectare şi a diferitelor
construcţii în albia majoră.
Inundaţiile constituie fenomene naturale şi sunt o
componentă a ciclului hidrologic natural al Pământului. Prin
inundaţie se înţelege acoperirea terenului cu un strat de apă
stagnant sau în mişcare .
În prezenta lucrare „Efectele ecologice ale inundaţiilor” am
evidenţiat cauzele producerii inundaţiilor, atât pe cele naturale ,
cât şi pe cele antropice , precum şi o serie deefecte ale
inundaţiilor şi măsurile de prevenire a cestora.
 Capitolul 1
Hazarde hidrologice

Hazardele hidrografice sunt fenomene naturale, ce

implică existenţa apei, care au o influenţă negativă directă
asupra vieţii oamenilor, asupra societăţii şi a mediului
înconjurător, în ansamblu.
Inundațiile sunt procese de scurgere și revărsare a apei
din albiile râurilor în lunci, unde ocupă suprafețe întinse,
utilizate de om pentru agricultură, habiatat, căi de comunicatie
etc. Producerea inundațiilor este datorată pătrunderii în albii a
unor cantități mari de apa provenită din ploi, din topirea
bruscă a zăpezii și a ghețarilor montani, precum și din
panzelesubterane de apă. Despăduririle favorizează scurgerea
rapidă a apei pe versanți și producereaunei inundații puternice.
Uneori pe văi se înregistrează inundații catastrofale, în urmă
ruperii unor baraje naturale sau construite de om.
 Capitolul 2
Cauzele inundaţiilor
Cauze naturale
Apariția inundațiilor se datorează în primul rând unor factori naturali
legați de conditiile climatice care generează cantități mari de
precipitații.Cauzele climatice presupun o creștere a nivelurilor sau a
debitelor peste valorile normale sirevarsarea apelor în arealele limitrofe că
urmare a unor fenomene climatice deosebite.
Ploile
În special cele torențiale, constau în căderea unor cantități mari de
precipitații într-un timp foarte scurt, astfel încât capacitatea de infiltrare a
solului este repede depăşită şi aproape întreaga cantitate de apa căzută se
scurge spre rețeaua de văi generând viituri, depășirea capacităţii de
transport a albiilor minore și deversarea apelor în albiile majore provocând
inundații.
 Topirea zăpezilor

Topirea zăpezilor este un alt factor

important al formării viiturilor și al producerii
inundațiilor mai ales în zonele climatelor
temperat și rece. De regulă, procesul detopire a
zăpezilor generează apele mari de primăvară
sau de vară în zonele înalte. Acest proces
poate fi însă accelerat de invaziile de mase de
aer cald sau se poate asocia cu ploilecazute în
acest interval.
 Uraganele sunt mase rotitoare de aer umed, a căror viteză
poate atinge până la300 km/h. Ele se opresc foarte repede dacă
ajung deasupra uscatului rece sau al apelor reci, când își pierd
din energia preluată în urmă evaporărilor din apa marină caldă.
Ciclonii tropicali sunt furtuni violente, formate între 5-15
grade lat. N și S, având viteze ale vântului de peste 118 km/h.
Acestea poartă denumiri diferite de la o regiune la alta:
„uragan”(hurricane) în Oceanul Atlantic, taifun în Oceanul
Pacific și „ciclontropical” în Oceanul Indian și în lungul
coastelor Australiei.
Avalanşele de zăpadă. Zăpada se poate rupe de pe pantele
munților abrupți, năvălind la vale cu o viteză ameţitoare
(300km/h). Avalanșele sunt mai frecvente în zonele muntoase
lipsite de copaci și arbuști.
 Capitolul 3
Efectele inundaţiilor

Pagube economice
Pagube economice directe constau, așa cum s-a arătat la fiecare caz în
parte, din pierderile de vieți omenești din localitățile afectate total sau
parțial, din numărul de case distruse sau avariate, din obiectivele
industriale afectate cu pagube în funcție de gradul de afectare și de profilul
întreprinderii. Tot pagube directe se pot produce și la obiectivele agricole
și zootehnice care înregistrează pierderi de animale în cazul în care acestea
nu au putut fi evacuate din zonă devastată.
Efecte sociale
Efectele sociale negative constau în primul rând din pierderile de vieți
omenești şi consecinţele ulterioare ale acestora asupra vieţii comunităților
umane şi ale societății în general. În timpul inundațiilor se desfășoară
ample acțiuni de evacuare a populației care duce la generarea de panică cu
efecte psihologice negative.
 Efecte ecologice
Efectele ecologice negative sunt evidente prin
degradarea mediului ambiant prin afectarea stării de
calitate a factorilor săi. În timpul inundațiilor are loc
poluarea apelor de suprafaţă prin antrenarea în albiile
de râu a tuturor deșeurilor de pe malurile apelor, prin
descompunerea animalelor înecate și transportate,
prin ruperea conductelor de transport a produselor
petroliere s.a. Are loc o poluare a apelor subterane și
chiar poluarea solurilor din zonele inundate în cazul
în care apele transportă astfel de substanțe.
Efecte geomorfologice
Efectele geomorfologice ale viiturilor și ale
inundațiilor sunt foarte importante și prin urmările
lor. Sunt cazuri când la viituri se produc
spectaculoase eroziuni de maluri și in albie.
 Capitolul 4
Măsuri de prevenire a inundaţiilor
Măsuri de protecţie
În ultimul secol comunitățile umane stabilite sau
cu activități în regiunile supuse inundaţiilor au depus
un efort conjugat, bazat pe experiență și informațiile
acumulate, pentru a-și proteja bunurile și viețile
omenești contra furiei acestor fenomene. Dintre
acestea de cea mai mare importanţă sunt digurile și
lacurile de acumulare. Digurile scot de sub influenţa
inundațiilor suprafețe apreciabile de teren arabil,
apară localităţi și alte bunuri materiale situate în
arealele expuse.
 Măsuri pentru reducerea riscului producerii de
inundaţii
Elaborarea hărților cu suprafețele din țara noastră, din lungul
râurilor, expuse inundațiilor, dar și suprafețelor cvasi orizontale din
câmpii, în care apa poate stagna în perioadele cu exces de umiditate.
Realizarea lucrărilor antierozionale în bazinele de recepție ale
râurilor şi de colmatarea albiilor minore.
Interzicerea oricărui gen de construcții în apropiera albiilor minore,
supuse riscului la inundații, pe benzile marcate cu roșu
Eficientizarea sistemelor informatice privind avertizarea
fenomenelor hidrometeorologice periculoase.
Educarea populației pentru protejarea albiilor râurilor față de
poluarea cu deşeuri solide și lichide și, nu în ultimul rând, informarea
oamenilor în legătură cu aceste fenomene și cu modul în care trebuie
să se comporte în cazul în care acestea se produc.
 Concluzii

Producerea inundaţiilor este datorată

patrunderii în albii a unor cantităţi mari de apă
provenită din ploi, din topirea bruscă a zapezii şi
a gheţarilor montani, precum şi din pânzele
subterane de apă.
În România au fost promovate hotărâri de
Guvern pentru finanţarea lucrărilor de înlăturare
a calamităţilor şi s-a urmărit modul de realizare a
lucrarilor de refacere a liniilor de aparare.
 Bibliografie

• 1. V. Sorocovschi , (2002), Riscurile hidrice, în vol. I

“Riscuri şi catastrofe”, Editor V.Sorocovschi, Editura
Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, p. 55-642.V.
Sorocovschi, (2003),
• 2. Complexitatea teritorială a riscurilor şi catastrofelor,în
vol. II“Riscuri şi catastrofe”, Editor V. Sorocovschi,
Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj- Napoca, p. 39-483.V.
Stănescu, R. Drobot, (2002),
• 3. Măsuri nestructurale de gestiune a inundaţiilor,
EdituraHGA, Bucureşti, p. 3414.M. Şelărescu, M.
Podani, (1993).