Hazarde Hidrologice

Inundaiile
Proiect realizat de
Negrui
Loredana
 Cuprins
Aspecte generale si trasaturi ale
hazardelor naturale
Clasificarea hazardelor
Hazarde hidrologice
Inundaiile cauze,tipuri de inundatii,
efecte
Inundatii in Romania
Masuri de prevenire a inundatiilor
 Ce sunt hazardele naturale?
Hazardele naturale sunt manifestari extreme ale
unor fenomene naturale, precum cutremurele,
furtunile, inundatiile, secetele, care au o influenta
directa asupra vietii fiecarei persoane, asupra
societatii si a mediului nconjurator. Atunci cnd
hazardele produc distrugeri de mare amploare si
pierderi de vieti omenesti, ele sunt denumite dezastre
sau catastrofe naturale.
Vulnerabilitatea pune in evidenta gradul de
expunere a omului si a bunurilor sale fata de diferite
hazarde, indicnd nivelul pagubelor pe care le
produce un anumit fenomen.
Riscul reprezinta nivelul probabil al pierderilor de
vieti omenesti, al numarului de raniti, al pagubelor
aduse proprietatilor si activitatilor economice de catre
 Hazardele
Hazarde naturale pot fi clasificate in functie de diferite
criterii, n functie de geneza, hazardele naturale se
diferentiaza in:
1. Hazarde endogene, a caror actiune este generata de
energia provenita din interiorul planetei, in aceasta
categorie fiind incluse cutremurele si eruptiile vulcanice.
2. Hazarde exogene, generate de factorii climatici,
hidrologici, biologici etc., de unde categoriile de:
hazarde climtice, hazarde hidrologice, hazarde
geomorfologice, hazarde oceanografice, hazarde
biologice, hazarde biofizice si hazarde astrofizice.
Hazard endogen Hazarde exogene

magini:www.natural-hardards.com
 Hazardele exogene hidrologice
Hazardele hidrologice sunt fenomene naturale,
ce implica existenta apei, care au o influenta
negativa directa asupra vietii oamenilor, asupra
societatii si a mediului inconjurator, in ansamblu.
Cunoasterea acestor fenomene permite luarea unor
masuri adecvate pentru limitarea efectelor - pierderi
de vieti omenesti, pagube materiale si distrugeri ale
mediului - si pentru reconstructia regiunilor afectate.

Imagine: Mediafax Foto

 Inundatiile
Inundatiile sunt hazarde hidrologice cu o larga
raspandire pe Terra, care produc mari pagube
materiale si pierderi de vieti omenesti (anual
20.000 de victime, afecteaza peste 100 milioane
de persoane, spre exemplu in Bangladesh 30%
din suprafata este periodic acoperita de ape).
Aceste hazarede se pot produce in lungul raurilor
(care dreneaza circa 70% din suprafata
continenetelor).
Inundatiile sunt procese de scurgere si
revarsare a apei din albiile raurilor in lunci, unde
ocupa suprafete intinse, utilizate de om pentru
agricultura, habiatat, cai de comunicatie etc.
Bangladesh- inundatie
Sursa imagine:www.wordpress.com
Sursa imagine: www.wordpress.co
 Cauzele formarii inundatiilor
Producerea inundatiilor este datorata patrunderii in albii a unor
cantitati mari de apa provenita din ploi, din topirea brusca a zapezii si
a ghetarilor montani, precum si din panzele subterane de apa.
Despaduririle favorizeaza scurgerea rapida a apei pe versanti si
producerea unei inundatii puternice.
Uneori pe vai se inregistreaza inundatii catastrofale, in urma ruperii
unor baraje naturale sau construite de om. Din moment ce majoritatea
populatiei traieste in apropierea malurilor unui rau, lac sau ocean,
inundatiile sunt o amenintare majora pentru sute de milioane de
oameni, cauzand pierderea vietilor, proprietatilor, contaminarea apei
potabile, distrugerea recoltelor si lanurilor. Totusi, ele pot produce
soluri bogate unde recoltele se pot reface.

Surse imagini:www.mediafax.ro
 Efectele inundatiilor
Pagube economice indirecte constau din efectele pe care le au inundatiile asupra
intreruperii temporare sau permanente a proceselor de productie, asupra
intarzierilor produse in livrarea produselor si chiar prin reducerea exportului.
Intervin apoi costurile suplimentare de transport, cele de aparare prin masurile
adoptate in timpul inundatiilor, fara a mai vorbi de cheltuielile efectuate pentru
normalizarea situatiei si reluarea activitatilor economice, ca si pentru plata
asigufarii bunurilor materiale si umane.
Pe langa pagubele economice, care pot fi cuantificate, inundatiile au si efecte care
se rasfrang atat asupra vietii sociale cat si asupra mediului inconjurator prin
consecintele de ordin ecologic pe care ele le pot produce.
Efectele sociale negative constau in primul rand din pierderile de vieti omenesti
si consecintele ulterioare ale acestora asupra vietii comunitatilor umane si ale
societatii in general. In timpul inundatiilor se desfasoara ample actiuni de evacuare
a populatiei care duce la generarea de panica cu efecte psihologice negative. Daca
nu sunt luate masurile de protectie medicala necesare, se poate ajunge la
declansarea unor epidemii. Pe perioada inundatiilor sunt drastic diminuate
veniturile populatiei fie prin intreruperea activitatilor fie prin pagubele directe pe
care le suporta comunitatile riverane. Tot in aceasta categoric trebuie sa
introducem si distrugerea unor valori culturale ale comunitatilor umane din
arealele inundate.
Efectele ecologice negative sunt evidente prin degradarea mediului ambiant prin
afectarea starii de calitate a factorilor sai. In timpul inundatiilor are loc poluarea
apelor de suprafata prin antrenarea in albiile de rau a tuturor deseurilor de pe
malurile apelor, prin descompunerea animalelor inecate si transportate, prin
Sursa imagini:www.blogsport.com
 Tipuri de inundatii
n funcie de factorii care contribuie la producerea lor i de spaiile care sunt
afectate, se disting mai multetipuri de inundaii, dintre care cele mai frecvente
sunt inundaiile fluviale, litorale i urbane.
Inundaiile fluviale sunt generate de revrsarea apei unui organism fluviatil
peste limitele albiei minore nspaiul albiei majore. Ele pot fi provocate de mai
multe cauze, precum: precipitaiile bogate, creterea niveluluiapei ca urmare a
agradrii albiei prin aluvionare, blocaje de ghea, ruperea digurilor i barajelor
.a.
Inundaiile litorale afecteaz zonele costiere, fiind generate de cauze precum:
furtuni puternice ceprovoac valuri de mari dimensiuni ce pot conduce uneori la
ruperea digurilor; creterile mareice amplificate defurtuni. n funcie de factorii
generatori, inundaiile litorale pot fi cu ap srat sau salmastr.
Inundaiile urbane sunt datorate dimensionrii necorespunztoare sau a
ntreinerii defectuase asistemului de drenaj urban, care, n timpul episoadelor
pluviale puternice, nu poate asigura scurgerea apelorpluviale.

Sursa imagini:www.hazard-natural.co
 Inundaii n Romnia
Viiturile din Romnia pot avea origine pluvial,
nival sau mixt. Cea mai mare pondere o dein
viiturile pluviale,n timp ce cele provenite din
topirea zpezilor sunt mai rare. Cel mai frecvent
afectate de viituri sunt rurile din zona de vest a
rii: Some (12-13% din numrul total nregistrat
ntr-un an), Criuri (10-11%). Regiunile de sud i de
est sunt afectate mai rar de viituri. n privina
repartiiei anotimpuale a viiturilor, o analiz a
frecvenei acestora ntr-o perioad de cca. 70 de ani
a evideniat faptul c numrul cel mai mare de
viituri se nregistreaz primvara (30-46% din
numrul total analizat). Toamna i iarna sunt cele
mai reduse frecvene ale acestor fenomene: 8-20%,
respectiv 5-29%.Pe rurile cu suprafee bazinale
mici debitele maxime i viiturile sunt generate de
ploile toreniale, n timp ce la nivelul bazinele mari
 Cele mai grave inundatii
Printre cele mai grave inundaii produse n ultimii 50 de
ani n Romnia se nscriu cele din mai 1970,octombrie 1972,
iulie 1975, decembrie 1995 ianuarie 1996, iulie 1999,
aprilie, iulie, septembrie 2005, aprilie mai 2006. Cu ocazia
acestora s-au scurs debite extrem de mari (de zeci, chiar
sute de ori superioare medieimultianuale). Astfel, n timpul
inundaiilor din 1970, pe rurile Some i Mure, n unele
seciuni, s-au nregistrat debite i volume cu frecvene
istorice, de 0,5 0,2%. Inundaiile din 22 decembrie 1995 5
ianuarie 1996 au avutorigine mixt: ploi abundente i calde
(provenite din zona central a bazinului Mrii Mediterane)
suprapuse apelor provenite din topirea brusc a zpezii, la
care s-a adugat producerea de baraje de ghea i zpoare.
Romnia 1970

Romnia 1975
 Principalele cauze ale producerii inundatiilor in
Romnia

Principalele cauze ale producerii inundaiilor provocatoare de pagube

umane i materiale importante n Romnia sunt :
caracterul torenial al precipitaiilor ;
- imposibilitatea prognozei fenomenelor hidro-meteorologice locale din cauza lipsei
unui sistemautomat de urmrire i prognoz a acestora;
despduririle masive;
- dezatenuarea produs prin lucrri de ndiguire pe lungimi mari fr msuri
suplimentare privindatenuarea acestor efecte;
- ntreinerea necorespunztoare a albiilor mai ales n zona podurilor i a localitilor
(neefectuarealucrrilor de decolmatare i de defriare a vegetaiei din albia minor,
depozitarea deeurilor etc);
- nentreinerea corespunztoare a lucrrilor hidrotehnice;
- amplasarea unor construcii neautorizate n zona torenilor i n albiile majore ale
cursurilor de ap;
- reele de canalizare subdimensionate.
inndu-se seama de acest ansamblu de factori favorizani pentru inundaii, s-
au declarat ca judee cu un grad foarte mare de vulnerabilitate: Maramure, Suceava,
Slaj, Bistria-Nsud, Cluj, Mure, Alba, Hunedoara,Arad, Timi, Cara-Severin,
Mehedini.
Principalele cauze ale producerii inundatiilor din
anul 2005

Cauzele au fost urmatoarele (Raport privind efectele inundaiilor i

fenomenelor meteorologice periculoase produse n anul 2005):
- cderea unor cantiti importante de precipitaii(cumulat peste 200 l/mp),
care n perioada de primvar s-au suprapus peste stratul de zpada existent
(n unele zone acesta depind 1 m), conducnd la volume ale viiturii
excepionale(pe rul Timis, n seciunea ag, volumul viiturii a fost de 770 mil.
mc., depind pe cel din anul2000, care a fost de 250 mil. mc);
- avarierea digurilor ca urmare debitelor produse, care au depit debitele de
calcul proiectate, precum i a timpului extrem de mare de solicitare al
acestora (peste 20 zile, la maxim 5 zile aprnd, in general, fenomenelede
tasare i infiltraii);
- defriarea pdurilor i efectuarea necorespunztoare a unor lucrri
agrotehnice care faciliteaz procesele de eroziune i conduc la mrirea
coeficientului de scurgere pe versani i antrenarea unor cantiti maride
aluviuni
- inexistent rigolelor i a anturilor de scurgere a apelor pluviale sau
nentreinerea celor existente, nmulte localiti rurale;
- colmatarea, subdimensionarea sau nentreinerea reelelor de canalizare a
localitilor, care sunt neadecvate regimurilor toreniale de scurgere;
- amplasarea unor obiective neautorizate (case, anexe gospodreti etc) n
zonele inundabile;- construirea locuinelor, n zone inundabile, pe fundaii
Sursa: cpitimis.ro
Cele mai mari viituri produse in Romnia nainte de anul
2005 i regiunile afectate

Sursa imagine: www.timpulmd.ro

 Masuri de prevenire a inundatiilor
1.SCOP:
Reducerea riscului de producere
MANAGEMENTUL RISCULUI LA
a inundatiilor si a consecintelor
INUNDAII
acestora.
2.ETAPE
Prevenire: utilizare adecvata a
terenului, practici agricole si
forestiere corecte evitarea
dezvoltarii urbane si industriale in
zonele inundabile
Protectie: masuri structurale si
nestructurale pentru a reduce
probabilitatea viiturilor si a
impactului acestora
Preparare (pregatire):
informarea populatiei in legatura cu
riscul de inundatie si conduita de
adoptat incaz de inundatie
Masuri in situatii de urgenta:
dezvoltarea de catre autoritati a
planurilor de interventie in caz de Sursa:www.dezechilibrenaturalo.ro
PRINCIPIILE DUP CARE SE GHIDEAZ ACIUNILE DE PREVENIRE I
PROTECIE FA DE INUNDAII

Apa constituie parte a unui ntreg.Apa,

prin circuitul su n natur, condiioneaz
desfurarea tuturor activitilor socio-
economice i trebuieluat n considerarea n
politicile de dezvoltare i amenajare
teritorial.
Apa trebuie stocat pe versani i n
albie
Exist ntotdeaua un risc.Riscul nu poate fi
complet nlturat; el poate fi controlat. Se
vorbete despre conceptul de risc acceptat.
 Rul nu trebuie mpiedicat sa se reverse

Ru neamenajat

Ru amenajat

Sursa imagini:www.scribd.ro

Digurile reprezint o metod eficient de protecie contra

inundaiilor mici i mijlocii; la inundaii mari ele potagrava efectele
acestora.Incorsetarea cursului de ap poate avea drept efect
creterea vitezei de deplasare a undei de viitur.
 Bibliografie
Silviu Negut; Mihai Ielenicz; Gabriela
Apostol; Dan Balteanu , Manual de Geografie
Clasa a XI-a ; Editura Humanitas, Bucuresti.
Atlas Magazin - Nr. 3/'97
Atlas Supermagazin
http://
www.scritub.com/geografie/Hazarde-natural
e-si-antropice1811771116.php
https://ro.wikipedia.org/wiki/Inunda
%C8%9Bie