I .

PREZENTAREA CURSULUI
Cursul de Ecologie umana face parte din pregătirea de bază şi vizează realizarea competenţelor
necesare calificărilor din cadrul domeniului Ecologie şi protecţia mediului. Se studiază în anul I, atit pentru
grupele admise în baza studiilor gimnaziale cit şi pentru grupele admise în baza studiilor liceale pe parcursul
a 64 ore, din care 24 ore de instruire practică.
In studierea disciplinei exista o corelaţie strinsa cu disciplina de ecologie generala dar si biologie,
geografie, educaţie civica.

II. UTILITATEA CURSULUI PENTRU FORMAREA PROFESIONALĂ

Problema ecosistemelor contemporane constituie o prioritate mondială şi naţională, care vizează

în mod direct condiţiile de viaţă şi sănătatea populaţiei. Astăzi este imposibilă asigurarea sănătăţii
oamenilor fără cunoaşterea poziţiilor de bază ale ecologiei umane, ale condiţiilor de existenţă umană,
ale posibilităţilor de dirijare a factorilor de mediu pentru cea mai mare valoare a caracteristicii omului -
sănătatea.
Ecologia umană studiază antropoecosistemele, structura, dinamica şi funcţionarea acestora,
interrelaţiile dintre organismele umane şi mediul înconjurător
Scopul studierii acestei disciplini este identificarea acţiunii diferitor factori din mediul înconjurător asupra
antropoecosistemelor şi în luarea deciziilor respective, în problemele referitoare la fonnele de adaptare
morfo-fiziologică şi genetică a omului la mediul natural antropogen, interrelaţiile dintre părţile componente
ale ecosistemului.
Competentele formate in cadml disciplinei vor putea fi utilizate pentru orientarea în întrebările
teoretice şi practice ale influenţei diferitor factori din mediul înconjurător asupra antropoecosistemelor
cit si pentru aplicarea in viitoarea profesie.

III. COMPETENŢE CHEIE (TRANSVERSALE)

Competenţele cheie reprezintă un pachet transferabil şi multifuncţional de cunoştinţe , capacităţi,

deprinderi şi atitudini de care au nevoie toţi indivizii pentru împlinirea şi dezvoltarea personal, pentru
incluziunea socială şi inserţia profesională. Aceste competenţe au cel mai înalt grad de generalitate, ele se
definesc pe toata durata şcolarităţii, se formează prin toate disciplinele de învăţămînt şi se evaluiază la
absolvirea instituţiei preuniversitare de învăţămînt. Competenţele cheie (transversale) definite în sistemul
educaţional din Republica Moldova sunt unnătoarele :

1. Competenţe de a învăţa sa înveţi;

2. Competenţe de comunicare în limba maternă;
3. Competenţe de comunicare într-o limbă străină;
4. Competenţe acţionai strategice;
5. Competenţe de autocunoaştere şi autorealizare;
6. Competenţe interpersonal, civice, morale;
7. Competenţe de bază în matematică, ştiinţe şi tehnologie;
8. Competenţe digitale, în domeniul tehnologiei informaţionale şi cotnunicaţionale;
9. Competenţe culturale, interculturale;
10. Competenţe antreprenoriale;
 Din perspectiva abordării axate pe competenţe , curriculum-ul la disciplina Analiză şi prognozare
ecologică este orientat spre formarea , dezvoltarea următoarelor competenţe:
1. Competenţa de a învăţa sa înveţi;
2. Competenţe acţionai- strategice;
3. Competenţe interpersonal, civice, morale;
4. Competenţe antreprenoriale.

IV. COMPETENTE PROFESIONALE:

Competenţa profesională reprezintă capacitatea de a realiza activităţile cerute la locul de muncă

la nivelul calitativ specificat în standardul ocupaţional. Competenţa profesională reprezintă capacitatea de a
aplica, a transfera şi a combina cunoştinţe şi deprinderi în situaţii şi medii de muncă diverse, pentru a realiza
activităţile cerute la locul de muncă, la nivelul calitativ specificat în standardul ocupaţional.

Competenţele profesionale se dobîndesc prin iniţiere, calificare, perfecţionare, specializare, recalificare.

Studiile în colegiu urmăresc iniţierea şi calificarea, definite astfel: a) iniţierea reprezintă dobîndirea unor
cunoştinţe, priceperi şi deprinderi minime necesare pentru desfăşurarea unei activităţi b) calificarea reprezintă
ansamblul de competenţe profesionale care permit unei persoane să desfasoare activităţi specifice unei ocupaţii
sau profesii.
Competenţele profesionale caracteristice absolvenţilor specialităţii 2701: Ecologia şi protecţia
mediului ambiant, specializarea 2701.1 Inspecţie şi expertiză ecologică:
1. Să cunoască bazele teoretice şi practice ale ecologiei şi disciplinelor fundamentale conexe.
2. Să cunoască factorii cu impact asupra mediului, particularităţile obiectelor, activităţilor şi
tehnologiilor cu impact asupra mediului.
3. Să cunoască esenţa procedeelor, tehnologiilor şi sistemelor de analizare, protecţie, conservare şi
purificare a componentelor mediului.
4. Să cunoască baza legislativ-normativă a protecţiei mediului în RM.
5. Să utilizeze cunoştinţele teoretice şi practice pentru identificarea şi rezolvarea problemelor care apar
în activiatatea profesională.
6. Să utilizeze în diferite situaţii de comunicare profesională terminologia ştiinţifică, tehnologică şi
juridică adecvată.
7. Să pregătească şi să utilizeze instalaţiile şi aparatele pentru experimente, încercări şi analize ale
componentelor de mediu.
8. Să recolteze şi să analizeze probe ale compenentelor de mediu.
9. Să utilizeze mijloace digitale în prelucrarea, interpretarea şi prezenterea rezultatelor analizelor.
10. Să identifice principalele caracteristici şi riscurile de impact ale sistemelor/proceselor supuse
evaluării la etapa de proiectare, construcţie, reconstrucţie, dare în exploatere şi exploatare.
11. Să identifice metodele şi procedeele de evaluare a situaţiei ecologice în teritoriu.
12. Să perfecteze documente de control şi evidenţă: planuri, acte de control, procese-verbale de
constatare, dări de seamă, etc.
13. Să întreprindă activităţi de infonnare ecologică a populaţiei.
14. Să manifeste, în activitatea profesională, seriozitate/responsabilitate, loialitate, hotărîre,
perseverenţă, adaptabilitatfe, autocontrol, atitudine pozitiva, onestitudine, spirit de observaţie,
răbdare, capacitate de comunicare şi de lucru în echipă.
 V COMPETENTE SPECIFICE DISCIPLINEI:

1. Cunoaştere, înţelegere, explicare şi interpretare:

• Cunoaşterea şi utilizarea adecvată a noţiunilor specifice disciplinei ecologie umana;

• Educarea în privinţa atitudinii faţă de mediu;
• Aprofundarea studiului interrelaţiilor dintre organismul uman şi mediul natural;
• Evaluarea componentelor mediului si a stării ecosistemelor ;

2. Instrumental-aplieative

• Participarea la propria dezvoltare profesionala prin activitati de susţinere de referate pe diverse

teme la disciplina ;
• Dezvoltarea interesului fata de tehnologiile ecologice ;
• Proiectarea unor activitati pentm soluţionarea unor probleme ecologice;
• Refacerea echilibrului natural a unor agroecosisteme;
3. Atitudinale

• Manifestarea unor atitudini pozitive şi responsabile faţă de mediul inconjurator;

• Valorificare optimă şi creativă a propriului potenţial în activităţile de protecţie a mediului;
• Implicarea in activitatile de menţinere a propriei stări de sanatate si a celor din jur

VI EŞALONAREA MATERIEI DE STUDIU

Nr. Denumirea temelor Nr.ore Teor. Pract.
total
1 Cap.I Noţiuni generale de ecologie umană 10 6 4
2 Cap. II Structura si funcţionarea ecosistemelor umane. 8 4 4
3 Cap.III Ecologia nutriţiei 10 6 4
4 Cap. IV Probleme ecologice globale si ale comunităţilor 26 14 12
5 Cap. V Ecologia socială şi culturală. 2 2 -

6 Cap. VI Protecţia ecosistemelor umane 8 4 4

TOTAL 64 36 28
VII CONŢINUTURI RECOMANDATE
Nr.ord. Capitole si conţinuturi Ore Lecţii Total
teor. practice
Cap.I Noţiuni g 4
enerale de ecologie umană. 6 10
-
I Introducere. Noţiuni Obiectul şi subiec ni generale de ecologie
2 2
umană, tul de studiu .
2 Ecosistemul umăr organismul uman. Agenţii fizici. Cla< 2 2

î. Factorii ecologici in raport cu unificarea lor.

3 Agenţii chimici si biologici ai mediului. Acţiunea lor asupra 2 2 4
organismului uman.
Influienta agenţilor fizici,chimici si biologici asupra stării de
sanatate a populaţiei.
Lecţie practica
"
4
Factorii psiho-socilali. Urbanizarea. Seminar. 2 2
Cap. II Structura si funcţionarea ecosistemelor umane. 4 4
8
-
5 Organizarea ecosistemelor umane.
2 2
Caracteristica ecosistemelor umane la diferite nivele.
Structura si funcţionarea antropoecosistemelor. Particularităţile
6 2 2
ecosistemelor antropizate.
7 Potenţialul demografic, de reproducere si formare a ecosistemelor 2 2
umane.
Lecţie practică.(2 ore)
Stilul de viata si calitatea vieţii umane. Elementele stilului de -
2 2
viata si calitatii umane. Seminar.(2 ore)
Cap.III Ecologia nutriţiei 4
6 10
8 Nutriţia-problemă globală. 2 2 4
Subnutriţia. Consecinţele ei.
Dezechilibrul alimentar prin hiperconsum.
Nutriţia în ecosistemele umane - Lucrare practica (2 ore)
9 Poluarea alimentelor. Politica în domeniul nutriţiei şi alimentelor 2 2 4
Importanţa poluării produselor alimentare în cadrul ecosistemelor
umane. Lucrare practica ( 2 ore)

-
Lecţie de evaluare (Cap.I- III) 2 2

Cap. IV Probleme ecologice globale si ale comunităţilor. 14

12 26
4
10 2 2
Probleme ecologice globale ale mediului. Seminar (2 ore)
Problemele ecologice ale comunităţilor rurale si urbane.
11 2 2
 12 Problemele e eologice ale Republicii Moldova, lui atmosferic. 2 4 6
Poluarea aeru Sursele de poluare, urselor de poluare, lui in
Clasificarea s Republica Moldova.
Calitatea aert ')•
Seminar(2 or privind protecţia aerului atmosferic. ica.(2 ore)
Cadrul legal
Lucrare pract

13 Resursele acvatice. Poluarea apelor. Sursele depoluare. Starea 2 2 4

resurselor acvatice din Moldova.
Lucrare practica(2 ore)
14 -
2 2
Solul. Poluarea solului. Agricultura ecologica.
15 Resursele naturale. Utilizarea durabila a resurselor naturale. 4
2 2
Seminar. (2 ore)
Problema deşeurilor. Gestionarea corecta a deşeurilor. Reciclarea 4
16 2 2
lor.
Cap. V Ecologia socială şi culturală. -
2 2
17 Ecologia socială, culturală, mentală. 2 -
2
Cap. VI Protecţia ecosistemelor umane 4 4
8
18 Managementul ecologic şi monitoringul ecologic. Metodologia 2 2 4
de monitorizare ecologică.
Lucrare practică.(2 ore)
-
19 Principiile de combatere a factorilor nocivi de mediu şi de
2 2
protecţie a ecosistemelor umane.
-
20 Protecţia ecosistemelor umane la nivel mondial. Seminar. 2 2
TOTAL 36 28 64

VIII DESCRIEREA PROCESULUI DE INVATARE

In cadrul disciplinii Ecologia umană procesul de invatare este realizat printr-o diversitate de metode atit
clasice cit si modeme cu lecţii teoretice şi lucrări practice. La lecţiile teoretice se reflectă problemele din
domeniul ecologiei generale, umane şi medicale, bazele legislative, cit şi sarcinile actuale în privinţa
protecţiei mediului ambiant şi sănătăţii populaţiei. La lucrările practice se acorda atentie însuşirii de către
elevi a problemelor interrelaţiilor dintre organismul uman şi mediul înconjurător, la nivel ecosistemic. In
dependent de condiţiile si nivelul elevilor pot fi utilizate o serie de tehnici de predare - invatare:
brainstoring, descnere, prelegere, conversaţie, expunere, problematizare etc.
IX SUGESTII PRIVIND EVALUAREA

Pe parcursul modulurilor la disciplină aprecierea cunoştinţelor studenţilor se efectuează prin

interogări şi răspunsuri orale, lucrări în scris, teste, rezolvarea problemelor de situaţie, etc. La disciplina
Ecologia umană este prevăzut examenul ca forma de evaluare. Examenul este desfasurat prin proba orala,
pu bilete de examinare. La examenul de promovare la disciplina Ecologia umană nu sunt admişi studenţii
cu media anuală sub nota 5, precum şi studenţii care nu au recuperat absenţele de la lulcrările practice.

X RESPONSABILITĂŢILE PROFESORULUI SI ELEVULUI

RESPONSABILITĂŢILE ELEVULUI

Elevul este obligat:

• să frecventeze cursurile, lecţiile practice, seminarele;
• să realizeze exigent şi la timp temele pentru acasă, inclusiv studiile de caz, investigaţiile,
referatele, etc.;
• să realizeze în deplin volum şi să documenteze lucrările practice în caietul de lucrări
practice;
• să depună eforturi personale pentru a dobîndi finalităţile de studiu preconizate: a acumula
cunoştinţe, a-şi dezvolta capacităţi şi a-şi forma competenţe;
• să susţină toate formele de evaluare curentă şi sumativă.

RESPONSABILITĂŢILE PROFESORULUI Profesorul este obligat:

• să elaboreze la începutul semestrului şi să respecte strict proiectul didactic de lungă durată;
• să elaboreze zilnic priectele didactice ale lecţiilor;
• să planifice şi să realizeze lecţiile avînd la bază strategile de învăţare şi evaluare centrate pe elev;
• să pregătească materiale didactice, inclusiv note de curs, recomandări metodice pentru lucrările
practice, teste de evaluare formativă şi sumativă, etc.;
• să explice elevilor structura şi modalitatea de organizare a procesului de învăţămînt;
• să informeze elevii despre finalităţile cursului;
• să informeze elevii despre obiectivele şi modalităţile evaluărilor curente şi sumative;
• să informeze elevii despre sursele bibliografice şi site-urile Internet pe care le pot consulta în
realizarea studiilor de caz, investigaţiilor, lucrărilor practice, etc.;
• să evaluieze sistematic cunoştinţele şi competenţele elevilor.

Subiectele la examenul de Ecologie umana, specialitatea “Ecologie si protecţie a

mediului”, an.l
1 .Noţiuni generale de ecologie umană. Obiectul de studiu .

2. Ecosistemul uman. Factorii ecologici in raport cu organismul uman.

3. Agenţii fizici ce actioneaza asupra ecosistemului uman.Clasificarea lor.
4. Agenţii chimici ai mediului.Acţiunea lor asupra organismului uman.
5. Agenţii biologici ai mediului. Acţiunea lor asupra organismului uman.
6.1nfluienta agenţilor fizici,chimici si biologici asupra stării de sanatate a populaţiei.

7. Factorii psiho-socilali. Acţiunea lor asupra omului.

8. Urbanizarea.Influenta urbanizării asupra organismului uman.

Cap. II Structura si funcţionarea ecosistemelor umane.

9.Organizarea ecosistemelor umane. Caracteristica ecosistemelor umane la diferite nivele.

10. Ecosistemul individual si de grup. Rolul familiei.
11. Ecosistemele regionale si naţionale. Caracteristica lor.
12. Ecosistemul continental si planetar.
13.Structura si funcţionarea antropoecosistemelor.
14. Particularităţile ecosistemelor antropizate.
15. Potenţialul demografic, de reproducere si fonnare a ecosistemelor umane.
16. Potenţialul demografic al R.Moldova

17.Stilul de viata si calitatea vieţii umane.

18.Elementele stilului de viata si calitatii umane.
19.Stilul meu de viata.
Cap.III Ecologia nutriţiei

20.Nutriţia -problemă globală.

21.Subnutriţia. Consecinţele ei.
22. Dezechilibrul alimentar prin hiperconsum.
23. Nutriţia în ecosistemele umane. Piramida alimentara.
24. Nutritia in ecosistemele umane.Regimul meu alimentar.
25. Poluarea alimentelor. Politica în domeniul nutriţiei şi alimentelor
26.Importanţa poluării produselor alimentare în cadrul ecosistemelor umane.
27. Poluarea directa si indirecta a produselor alimentare.

Cap. IV Probleme ecologice globale si ale comunităţilor.

28. Probleme ecologice globale ale mediului.

29. Problemele ecologice ale comunitarilor rurale si urbane.

30. Problemele ecologice ale Republicii Moldova.

31. Poluarea aerului atmosferic. Sursele de poluare. Clasificarea surselor de poluare.
32. Calitatea aerului in Republica Moldova.
33. Cadrul legal privind protecţia aerului atmosferic.
34.Resursele acvatice. Poluarea apelor. Sursele de poluare.
35.Starea resurselor acvatice din Republica Moldova.
36.Protecţia resurselor acvatice.
37.Solul. Poluarea solului. Sursele de poluare.
38. Agricultura ecologica.
39. Res|ursele naturale.Clasificarea.
40. Resursele naturale ale Republicii Moldova.
41. Utilizarea durabila a resurselor naturale.

42. Deseurile.Clasificarea lor.

43. Problema deşeurilor. Gestionarea corecta a deşeurilor.Reciclarea lor.
Cap. V Ecologia socială şi culturală.

44. Ecologia sociala. Direcţiile de cercetare.

45. Ecologia sociala si culturala.
Cap. VI Protecţia ecosistemelor umane

46. Managementul ecologic. Legislaţia ecologica a R.Moldova.

47. Monitoringul ecologic. Metodologia de monitorizare ecologică.

48. Principiile de combatere a factorilor nocivi de mediu şi de protecţie a ecosistemelor umane.

49. Protecţia ecosistemelor umane la nivel mondial.
50.Organizaţii internaţionale de protecţie a ecosistemelor umane.

Bibliografie:
1. Bamea M.,Calciu Al. Ecologie umana. Bucureşti, 1979, 800p.

2. DoneaV., Dediu I., Andon C. s.a. Ecologia si protecţia mediului. Ch., 2002, 208 p

3. Friptuleac Gr. Ecologie umana/ USFM N.Testemiteanu.Ch. CEP Medicina,2006.-276p.

4. Friptuleac Gr., Băbălău V., et alt. Ecologie umană. Chişinău, CEP „Medicina”, 2008

5. Legislaţia ecologica a Republicii Moldova (1999-2000). Ch.2001, 335p.

6.Stugren B. Ecologie teoretica. Ed. Sarmis , Cluj-Napoca, 1994,287 p.