Clasa a XI-a 2022-2023

Hazarduri naturale si antropice

Hazard = întâmplare neprevăzută, imprevizibilă; descărcarea bruscă a unor energii în sisteme
naturale sau sociale; reprezintă evenimente care amenință, cu posibilitatea declanșării unui
fenomen potențial ce poate provoca pagube;
Dacă pagubele sunt >1mil. dolari, cel puțin 10 persoane sunt ucise sau 50 rănite, atunci
hazardul devine dezastru.
HAZARDURI ENDOGENE
Cutremurele
• Cauze:

o Naturale – mișcarea plăcilor tectonice, în zone de subducție, sub forma unui plan
Benioff, pe linii de falii și vulcanismul;

o Antropice – injectarea de fluide în litosferă (gaze de șist, construirea unor rezervoare

de apă), efectuarea unor teste nucleare;

o Cauze cosmice (impactul cu un asteroid);

Anual, au loc peste 1 mil. de cutremure, din care doar 0,2% pot provoca pagube, prin declanșarea
avalanșelor și valurilor seismice.
• Efecte:

o Modificări ale mediului natural și antropic, în funcție deintensitatea și de modul de

propagare a undelor;

Richter – energia eliberată în focar (hipocentru)

Mercalli – energia degajată la suprafață, prin impactul asupra reliefului și clădirilor
(epicentru)
o Pierderi materiale umane prin:

- Incendii (Japonia, 1997 – Kobe => 3500 victime);

- Epidemii (Haiti, 2010);

- Locuinte dărâmate (țările lumii a III- a, fără norme);

Ex: 1999 – Izmir, Turcia = 17.000 victime – locuințe fără fundație;

2005 – Pakistan – 80.000 victime

2001 – India – 20.000 victime

LER Prof. Delia Humelnicu

Clasa a XI-a 2022-2023

2015 – Nepal – 9.000 victime

- Tsunami (Indonezia, 2004 = 300.000 victime, Japonia, 2011 = 20.000 victime)

o Alte efecte:

- Alunecări de teren

- Prăbușiri ale stâncilor

- Avalanșe – ultimul ni Nepal a dus la propagarea unei avalanșe care a măturat

taberele de alpiniști din Himalaya

- Inundații – ruperea de baraje, diguri, ghețari;

În România – 4 martie 1977 = 1500 victime – multe în București (clădirile asimetrice);

• Măsuri:

o Educarea populației pentru evitarea panicii (generează 50% din numărul victimelor)

o Construcții după norme corecte (evitarea asimetriei, clădiri mai mari în bază, fundații
solide – de obicei există un indice în funcție de seismicitatea zonei/regiunii)

o Intervenția rapidă după producerea cutremurului (autorități, Crucea și Semiluna Roșie);

o Asigurarea cu apă și alimente a populației (evitarea epidemiilor)

Vulcanismul
Hazarduri endogene legate de energiile acumulate în rezervoare de materie topită, ce determină
ascensiunea acestora la suprafață, rezultând lave, cenușe vulcanice, fragmente de rocă, gaze
fierbinți.
• Răspândire:

a) Zone de rift deschis

b) Hot-spots

c) vulcanii de subducție

- Sunt cei mai numeroși, fiind concentrați în Centrul de Foc al Pacificului, Asia de
Sud și Europa de Sud;

o Cercul de Foc al Pacificului – vulcani ce provoacă inundații catastrofale din cauza

topirii gheții, dacă depășesc altitudinal limita zăpezilor persistente (limită de la care
temperatura medie anuală este mai mică de 0 0C – 4500-5000 m la Ecuator, 3000m
în zona temperată și 0 m la Poli)

LER Prof. Delia Humelnicu

Clasa a XI-a 2022-2023

▪ Japonia: Fiji

▪ SUA: Logan, Rainer, Sf Helen’s

▪ Mexic: Popocatepetl, Citlekatepetl

▪ Columbia: Nevado del Ruiz

▪ Vezuviv, Etna, Shomboli(Italia)

▪ Thira - Santorin (Grecia)

▪ Merapi, Tambora, Krakatoa

✓ Măsuri

o Monitorizarea atentă

o Evacuarea populației

HAZARDURI EXOGENE
1. Hazardurile geomorfologice

Cuprind procese care produc deplasarea terenurilor, scurgerea solurilor și transformarea unor
suprafețe întinse în terenuri neproductive, uneori cu victime omenești;
Au condiții potențiale în 35% din întinderea continentelor, pe terenurile înclinate (dealuri, podișuri,
munți) și sunt condiționate de înclinarea și fragmentarea reliefului, cantitatea de precipitații, gradul
de seismicitate, alcătuirea petrografică;
a) Alunecările de teren

b) Prăbușirile

c) Curgerile de noroi – grohotișuri + materiale grosiere din halde

d) Avalanșe

Definiție: deplasări masive și rapide de zăpadă desprinse din acumulările situate în

părțile mai înalte ale unui versant montan (>100 km/h)

Condiții

Pregătitoare:

o Versanți foarte înclinați (30O -50O);

o Ninsori abundente, ce determină straturi groase de zăpadă;

LER Prof. Delia Humelnicu

Clasa a XI-a 2022-2023

o Alternanță a stărilor de vreme – caldă, îngheț, alt stat de zăpadă;

o Suprapășunat

o Ninsori în mai multe etape;

Declanșatoare:

o Trepidații

o Zgomot

o Vânt

o Încălzirea bruscă a aerului

o Schiori;

Efecte

✓ Afectarea căilor de comunicație, a locuințelor, stațiunilor turistice de iarnă din Alpi,

Carpați, Stâncoși și Scandinaviei (cred că a fost o avalanșă în Alpi în această iarnă, a
fost o avalanșă în Italia – circa 10 ani în urmă;

Măsuri

✓ Întocmirea unor hărți de risc în spațiile turistice;

✓ Detonarea controlată a stratului de zăpadă;

✓ Evitarea suprapășunatului – iarba ,,prinde„ zăpada de versant;

✓ Monitorizarea permanentă a pârtiilor de schi;

✓ Instalarea de parazăpezi în zonele cu risc de acumulare;

e) Eroziunea solurilor

f) degradarea terenurilor

2. Hazarduri climatice

- Apar în toate climatele în care viețuiesc oamenii; cele mai frecvente sunt cauzate
de variațiile mari sau chiar lipsa precipitațiilor pe un anume timp, de variațiile
extreme ale temperaturii și vitezei foarte mari ale vânturilor.

LER Prof. Delia Humelnicu

Clasa a XI-a 2022-2023

a. Ciclonii tropicali – taifun (Asia), Hurricane – (Caraibe), uragan (Golful Mexic și

Florida), Willy-Willy – Australia;

Modul de formare – ciclonul ia naștere în lungul Ecuatorului, în zona oceanică, între

0-50 lat. N și S, ca urmare a evaporației ridicate, având aspectul unei adieri de vânt; în
momentul în care ating țărmurile, se deplasează / urcă spre 200 lat N sau S, uneori chiar
și la latitudini mai mari, sub formă de furtuni violente, cu ploi puternice și viteze foarte
mari ale vântului, între 100-350 km/oră;
Răspândire: Marea Caraibilor, S-ul SUA, S-ul Japoniei, E-ul Chinei, Indochina, E-ul
Indiei – august-septembrie (invers acelor de ceasornic); NE-ul Australiei, Madagascar,
E-ul Braziliei -februarie-martie (în sensul acelor de ceasornic);
Efecte: vânturi puternice, valuri uriașe ce inundă spațiile joase, creșterea debitelor
râurilor, întreruperea curentului electric, blocarea traficului de orice tip, închiderea unor
unități economice.
Măsuri: monitorizarea prin satelit pentru a aprecia corect traiectoria lui, forța, ziua și
ora sosirii; anunțarea populației și evacuarea acesteia, închiderea curentului electric, a
aeroporturilor, porturilor, intervenția imediată după terminarea lui.
Exemple – Rita, Katrina (SUA – 2005), Bangladesh (anii 90), Ivan ...etc – iau alternativ
nume de fată și de băiat. (cel mai distructiv hazard, după numărul victimelor).
b. Tornadele

Definiție – vânturi turbionare, care se manifestă ca un nor vârtej, sub formă de pâlnie
sau coloană ce absoarbe și rupe totul pe unde trece;
Localizare – se formează mai ales pe continent, între 20-600 lat Nși S, pe ocean sunt
rare și poartă numele de ,,trombă marină”, iar de deasupra lacurilor pot prelua vietăți
generând ploile de pește sau de broaște.
Măsuri: monitorizarea prin satelit și avertizarea populației, pentru adăpostire sub
nivelul solului, realizarea de construcțiilor sigure, intervenții rapide.
Efecte – case și mașini distruse, păduri smulse, tromba se încarcă cu diverse materiale
pe care le aruncă ca pe niște săgeți;
c. Furtunile

d. Ceața

e. Seceta – perioade fără precipitații ce depășesc 10 zile vara și 14 zile în sezonul rece,
concomitent cu scăderea umezelii din sol; devine hazard mai ales vara, deoarece
afectează culturile agricole;

Localizare – vara, în mediile temperat continental și mediteraneean; în sezonul uscat

al mediilor tropicale – savană și musonic; calitatea de hazard este atribuită doar în

LER Prof. Delia Humelnicu

Clasa a XI-a 2022-2023

perioada caldă sau de primăvară, când secetele prelungite afectează semănăturile și

încolțirea plantelor; este specifică zonei Sahel, estul Europei, iar în România în
Bărăgan, Dobrogea și Pod. Moldovei și regiunea Caspică, centrul SUA;
Efecte – distrugerea / ofilirea plantelor, rezultând o scădere a producției, foamete, boli;
creșterea prețului produselor alimentare, micșorarea șeptelului (animale), scăderea
rezervelor de apă din pânza freatică (raționalizări);
Măsuri – construirea de canale de irigații / sisteme, cultivarea de plante adaptate la
secetă, agrotehnica ce reduce pierderile de apă din sol.
f. Ploile torențiale

g. Grindina

h. Bruma, poleiul, chiciura

j. Viscolul

k. Valuri de frig

l. Valuri de căldură

m. Trombe de apă

n. Perturbări ale câmpului geomagnetic

3. Hazarduri hidrologice
Inundațiile
- Localizare:

o Se produc în luncile râurilor, în delte sau în bazinele hidrografice mici; pe litoral

- Cauze:

o Naturale: - ploi torențiale, cicloni, prin scurgeri puternice de versanți, topirea

bruscă a zăpezilor, a pungilor de apă din ghețari;

o Antropice: - ruperea unui baraj, amenajări incorecte ale luncilor;

- slaba întreținere a digurilor de protecție, care la viituri, dacă nu sunt

monitorizare, se pot rupe;

- defrișări în bazinele hidrografice;

LER Prof. Delia Humelnicu

Clasa a XI-a 2022-2023

- ruperea digurilor, ca urmare a furtunilor sub acțiunea apelor

oceanice (Olanda sau New Orleans); în climatele musonice, inundațiile se produc cu
regularitate;

- Efecte

o Distrugeri de locuințe;

o Pierderi de vieți omenești;

o Avarierea căilor de comunicație;

o Modificarea calităților apelor freatice-> epidemie;

o Distrugerea de poduri;

o Distrugerea de spații forestiere=> pagubele se datorează extinderii necontrolate; a

vetrelor satelor în luncile râurilor;

- Măsuri

o Prevenirea și evacuarea populației;

o Construirea de diguri care să permită chiar inundarea unor areale pregătite special
prin acest sens (polder);

o Regularizări și îndreptări ale râurilor;

o Construirea unor lacuri de acumulare;

o Deversări controlate din lacurile de acumulare (România 2005 pe Siret s-au

deversat 700m3/s, iar digurile suportau 600m3/s);

o Împădurirea bazinelor hidrografice (la nivelul coroanei rămâne 50% din cantitatea
de apă);

4. Hazarduri oceanografice
1. Icebergurile

2. Valurile

3. El Nino, La Nina

- Cele 2 fenomene formează împreună ,,oscilația sudului”, fiind o urmare a dereglării

interacțiunii ocean – atmosferă;

LER Prof. Delia Humelnicu

Clasa a XI-a 2022-2023

- El Nino – periodicitate – 3-7 ani, are loc în decembrie, influențează vremea în teritorii mai
depărtate: furtuni severe în Chile, secete în Brazilia, inundații în Kenya, veri fierbinți în
Europa, reducerea activității uraganelor în Caraibe;

- La Nina – fenomen ce apare ca o exagerare a condițiilor normale din Pacific, determină

inundații, inclusiv în spațiile deșertice (Australia), are loc în aprilie – mai;

5. Hazarduri biologice
Declanșează diferite boli, epidemii mortale, distrugerea culturilor și moartea în masă a
animalelor;
a. Epidemii

b. Invazii de lăcuste / omizi /ploșnițe

c. Pandemii

6. Hazarduri astrofizice
a. incendiile

b. Căderi de meteoriți

HAZARDURI ANTROPICE
Sunt acele fenomene cu urmări nefaste asupra mediului produse prin diferite acțiuni ale
omului. Pot fi tehnologice și sociale.
1. Hazarduri tehnologice

Sunt legate de procesele chimice, miniere, energetice materializate prin poluare continuă,
explozii, scurgeri de substanțe gazoase, lichide sau solide, minereuri topite, surpări, materializate
prin pierderi materiale sau de vieți omenești. Au apărut și s-au înmulțit în secolul XX ca urmare a
progresului înregistrat și a creșterii numărului de locuitori.
a. Accidentele chimice

b. Accidente nucleare

c. Avariile hidrotehnice

d. Exploatarea, transportul și prelucrarea petrolului

LER Prof. Delia Humelnicu

Clasa a XI-a 2022-2023

e. Accidente / hazarduri legate de transporturi

f. Hazarduri agrare

g. Reducerea biodiversității

2. Hazarduri sociale

Sunt legate de disfuncțiile condițiilor de organizare a vieții sociale.

a. Conflictele militare – sunt hazarduri premeditate, pe timp de pace, și generează hazarduri
prin arsenalul militar existent, prin testele nucleare efectuate sau disputele politice scăpate
de sub control. Tipuri de arme de distrugere în masă: armă nucleară (contaminare
radioactivă), armă chimică (substanțe toxice răspândite), armă biologică (răspândește boli
ca Antrax, ciumă, holeră) și armă climatică (iarnă în anotimpul cald, ploi torențiale, secete);
ca efecte, aceste hazarduri generează – migrații în masă, refugiați, victime, răniți,
distrugerea așezărilor, pierderi economice, în turism, foamete, incendieri.

b. Conflicte sociale de masă – grevele (probleme economice), epurările (cazul evreilor în al

2RM, refugieri (sirieni, ucraineni), războaie civile (Siria, Iran).

c. Criminalitatea și consumul de droguri;

d. Terorismul – cel mai grav fenomen social, ca urmare a impredictibilității

momentului de producere și a dimensiunii sale. Influențează negativ dinamica
economică, socială și turismul: Ca ex – NT – 2001, Paris 2015, Istanbul – 2016,
Nice, Berlin, Londra; în urma atacului se produc – explozii, incendii în zonele
aglomerate, deturnări de avioane, luări de ostatici, distrugerea unor construcții
imense / emblematice.

DESPĂDURIRILE
Def: îndepărtarea pădurilor / arborilor prin tăiere (defrișare) sau smulgere (desțelenire), uneori
ardere (bruse sau ladang)
Se realizează prin:
o Ardere intenționată (pentru utilizarea unor terenuri sau fertilizarea lateritelor) sau
accidentală (neglijență);
o Tăierea pădurii pentru consum sau prelucrare – lemn / mobilă sau chimic /celuloză și hârtie;
o Efectele erupțiilor vulcanice, ale inundațiilor sau uraganelor;
Importanța pădurii:
o Creează cele mai complexe geosisteme și ecosisteme naturale;
o Emană O2 și consumă CO2 (funcție ecologică);

LER Prof. Delia Humelnicu

Clasa a XI-a 2022-2023

o Deține 1/5 din biomasa Terrei; (funcția ecologică)

o Reprezintă adăpost pentru plante și animale; (funcția ecologică);
o Protejează solul și oferă materie organică pentru formarea humusului; (funcție edafică)
o Reglează mediul termic, rezultând un microclimat tipic de pădure – fără vânt, mai răcoros
vara și mai cald iarna, cu aer curat și zgomote reduse; (funcția climatică)
o Mărește evapotranspirația și impune precipitații;
o Funcția hidrologică și antierozională: arborii rețin 40-50% din apa ploilor, iar o parte
pătrunde în litieră (stratul de frunze de la suprafața solului, care începe să se humifice) și
în solul afânat, micșorând scurgerea spre râuri, evitând inundațiile, micșorează eroziunea
solului și reduce apariția alunecărilor de teren;
o Funcția social-economică și estetică – oferă lemn pentru construcții, ardere pentru
încălzire, fructe de pădure, ciuperci, rol turistic, recreativ, cultural - ,,laborator în aer liber
al planetei”;
o Funcția de apărare pentru popoare – ,,culturi ale lemnului” – inclusiv rol în etnogeneza
poporului român.
Răspândirea pădurii
o În urmă cu 2000 ani fondul forestier ocupa jumătate din întinderea uscatului (55%),
ajungând la 34% la sfârșitul secolului XX și chiar 25% în prezent;
Cauzele diminuării / măririi ratelor anuale ale despăduririi:
o Interesele comerciale (-);
o Programele guvernamentale sau nonguvernamentale (+);
o Plata unor datorii externe (-);
o Obținerea unor spații agricole (-) – localități cu nume de ,,pădure”;
o Extracția de resurse subsolice; (-)
o Utilizarea pentru combustie; (54% din defrișări - );
o Industriile lemnului și chimică; (-)
o Unele hazarduri.

DEȘERTIFICAREA
DEF: procesul de degradare a ecosistemelor din spațiile semi-aride, spre limita
regenerării, sub influența unor factori naturali sau antropici; o definiție mai clară – extinderea
terenurilor neproductive în spații în care practicarea agriculturii este posibilă (deci nu vorbi de
deșertificare în deșert

LER Prof. Delia Humelnicu

Clasa a XI-a 2022-2023

Cauze:
o Încălzirea globală și modificarea regimului precipitațiilor atmosferice;
o Secete prelungite, când precipitațiile se reduc drastic;
o Existența în apropiere a unor spații deșertice, care pot avansa peste regiunile respective,
nisipul fiind transportat de vânt (eolizație);
o Activitățile antropice – suprapășunatul, cultivarea excesivă;
o Sărăcia și lipsa mijloacelor alternative ale existenței umane;
o Creșterea rapidă a populației și presiunea crescândă asupra mediului;
o Construirea unor canale de irigație prin care este dereglat regimul hidrologic al unor
râuri: cazul lacurilor ARAL și CIAD;
o El Nino și La Nina.
Localizare:
o ¼ din suprafața uscatului, 110 țări și peste 1 mild. oameni;
o În Africa – 35 % din suprafața continentului, mai ales SAHEL (un brâu semiarid de 200-
500km lățime, de la Marea Roșie – Eritreea/Dgibouti, până în Senegal – peste 25000
victime și reducerea Lacului Ciad la 2/5 din suprafața inițială, prin preluarea apelor
principalului emisar – Chari – în sisteme de irigație
o În jurul regiunii Kalahari și la marginea deșerturilor australiene;
o Podișul Preeriilor din America de Nord;
o America de Sud – Gran Chaco și Patagonia;
o Stepele euroasiatice, cu dezvoltarea ”stepei albe” din jurul lacului Aral*
https://www.youtube.com/watch?v=DsUYt9tlsos
o https://www.youtube.com/watch?v=cGXdTEypnso
o În România, deșertificarea este specifică zonei Bărăganului, Dobrogei, Pod. Moldovei și
Câmpia Bărăganului;
Măsuri:
o Plantarea de perdele forestiere și specii rezistente la secetă (de ex. barajul verde din jurul
Munților Atlas sau Great Green Wall)
https://www.youtube.com/watch?v=ApwjyQQt6qQ ,
https://www.youtube.com/watch?v=FwRK0O7EGWE ;
o Dimensionarea corectă a numărului de animale, în funcție de capacitatea de suport,
pentru evitarea suprapășunatului – Australia;

LER Prof. Delia Humelnicu

Clasa a XI-a 2022-2023

o Dezvoltarea sistemelor de irigație raționale, care să nu conducă la sărăturarea solului sau

la coborârea/ridicarea nivelului freatic;
o Agrotehnica adecvată solurilor nisipoase (viță de vie, salcâm – cazul Olteniei);
o Respectarea protocolului de la Kyoto, privid eliminarea gazelor cu efect de seră.

POLUAREA
Def: introducerea în mediu a unor substanțe peste limita/limitele admise de lege

1. Poluarea aerului
o Surse: arderea combustibililor fosili și a diferitelor produse din gospodării (deșeuri, fumul
de țigară), traficul rutier, aerian, naval, petrochimia, metalurgia feroasă și neferoasă,
industria materialelor de construcție, agricultura (orezării, fermele zootehnice – metan),
pesticidele;
o Tipuri:
a. poluanții gazoși:

- pe bază de sulf (oxizi, acid sulfuric, hidrogen sulfurat) – provin din centrale electrice și
combustia menajeră și au ca efecte – ploi acide (H2O+SO3=H2SO4), cu afectarea clădirilor și
vegetației, iritarea căilor respiratorii, boli cardio-vasculare; măsuri – filtre, mașini electrice, surse
alternative de energie, industrii nepoluante.

- pe bază de azot (amoniac, oxizii azotului) – provin din motoarele cu ardere internă, iar împreună
cu hidrocarburile formează smogul sau ozonul fotochimic și au ca efect – iritarea ochilor, nasului,
boli pulmonare, scad rezistența și viteza de creștere a plantelor, atacă materialele prin coroziune,
determină apariția ,,umbrelelor” deasupra orașelor (ex. Paris, Shanghai, Tokyo); măsuri – cabine
sau doze de oxigen, măști, întreruperea activităților, limitarea traficului și mașini electrice.

- ozonul – smogul fotochimic – se formează în prezența hidrocarburilor (trafic) și emisii de azot,

în condiții meteorologice staționare ale anticiclonilor, rezultând temperaturi ridicate, umiditate și
calm atmosferic, rezultând ca efecte – boli ale aparatului respirator, dureri de cap, erodarea
materialelor lemnoase și feroase.

- oxizii carbonului – din sursele de combustie (cărbuni, petrol, gaze naturale, lemn) are ca efecte:
modificarea compoziției atmosferei terestre prin creșterea concentrației de CARBON peste 0.03%,
rezultând încălzirea globală (gaz cu efect de seră) – creșterea temperaturii aerului – topirea
ghețarilor de calotă – creșterea nivelului Oceanului Planetar – invadarea țărmurilor joase, unde
trăiește 80% din populația planetei – câmpii, delte, atoli, mangrove – scăderea suprafeței de uscat
și creșterea suprafețelor oceanice – zone mai mari de pe care se evaporă apa, deci mai multă apă
în atmosferă și modificarea regimului precipitațiilor; dacă se retrag ghețarii montani – vor fi

LER Prof. Delia Humelnicu

 Clasa a XI-a 2022-2023

afectate râurile mari; măsuri – mașini electrice (90% din carbonul produs), dezvoltarea energiilor
alternative;

- pe bază de clor – CFC / freonul (clor - flor- carburi – din surse variate – industria chimică,
incinerarea deșeurilor plastice, industria electro-casnică (frigidere, aer condiționat), industria
cosmeticelor (spray) – sunt gaze ușoare, stabile, dar care eliminate ajung în atmosferă, la înălțimi
mari – stratosferă – unde distruge stratul de ozon – distruse și de avioanele supersonice); efecte –
distrugerea stratului de ozon – trecerea UV-urilor – boli ale pielii, cancer; măsuri – instalarea
filtrelor, utilizarea altor substanțe la AC și frigidere (deja) – atenție – despre ozon – unde este, cum
se formează, când a apărut!!!

2. Poluarea apei
- Zilnic omul consumă 3 apă, direct, dar pentru activitățile sale consumul depășește 100 l/zi – de
fapt cu cât consumul este mai mare într-o țară, cu atât este mai puțin dezvoltată – industrii cu
aparatură veche – consumatoare, sisteme agricole neproductive, consum casnic deficitar și cu
pierderi, necontorizat;
- Din cantitatea de apă consumată zilnic 5% este pentru consum casnic, 25% pentru industrie și 70%
pentru agricultură;
- Principalii consumatori sunt – industria metalurgică, centralele atomice, agricultura irigată,
activitățile gospodărești.
o Sunt 4 categorii care degradează apa:
o Poluarea fizică – deșeuri, sedimente;
o Poluarea chimică – metale grele, pesticidele din industria alimentară, apele uzate
menajere, transporturile;
o Poluarea biologică – bacterii, agenți patogeni, deșeuri biologice;
o Poluarea radioactivă – ape reziduale cu un conținut radioactiv.
o Efecte:
o Poluanții stochează mai multă radiație incidentă, ca urmare a albedoului creat de
hidrocarburi;
o Suprafața oceanului are tendința de a se încălzi artificial;
o Încălzirea atmosferei terestre ca urmare a CO2 și a hidrosferei (vapori de apă) duce
la formarea fenomenului de încălzire globală.

3. Poluarea solului
o Solurile reprezintă 30% din suprafața uscatului, dintre care 1/3 sunt terenuri arabile;
o Cauze:

LER Prof. Delia Humelnicu

Clasa a XI-a 2022-2023

o Creșterea populației – presiune tot mai mare, cauzând extinderea suprafețelor cu

culturi (eroziune, spălare, scăderea fertilității), a zonelor de exploatare minieră, în
carieră, depozitarea de materiale, irigații necontrolate, chimizarea solului;
o Indirect poluarea apei și aerului cauzează și poluarea solului;
o Surse:
o Deșeuri menajere, deșeuri industriale, miniere și siderurgice;
o Deșeuri periculoase cibernetice (e-dechet), pale ale eolienelor;
o Deșeuri biodegradabile; deșeuri agricole;
o Efecte:
o Salinizarea; poluarea estetică;
o Afectarea pânzelor freatice, râurilor;
o Poluarea cu metan – orezării, ferme zootehnice;
o Boli digestive, decese.
o Măsuri:
o Depozitarea în halde menajere ecologice;
o Reciclarea deșeurilor plastice, hârtie, sticlă, deșeuri electronice;
o Ecologizarea haldelor de steril, educarea populației și evitarea supraconsumului.

LER Prof. Delia Humelnicu