HAZARDURI NATURALE ȘI ANTROPICE

1. Definiții – hazarduri naturale, vulnerabilitate, risc

2. Hazarduri naturale
2.1 Hazarduri endogene:
- Cutremure
- Vulcanism
2.2 Hazarduri exogene.
- Geomorfologice: alunecări de teren, prăbușiri, curgeri de noroi, avalanșe
- Climatice: cicloni tropicali, tornade, furtuni extratropicale, seceta, El Niño
- Oceanografice: valuri eoliene, tsunami, trombe de apă, iceberguri
- Hidrologice: inundații, valuri tsunami
- Biologice: epidemii, pandemii, invazii de insecte (lăcuste)
- Ecologice: degradarea terenurilor, deșertificarea,
- Cosmice: coliziuni, activitate solara extremă
3. Hazarduri antropice
- Hazarduri tehnologice: industriale, legate de transporturi, agricultură
- Hazarduri sociale: conflicte sociale (greve, epurări etnice, religioase, criminalitate) , conflicte
militare, terorism , incendii
==========================================================================
a. Hazarduri naturale= manifestări extreme a unor fenomene naturale cu influență directă asupra vieții,
societății, mediului;
- atunci când produc distrugeri de amploare poartă numele de dezastre sau catastrofe
(peste 10 decese sau 50 de răniți, pierderi materiale importante)
Clasificare după gradul de afectare a mediului:
- moderate
- severe
- catastrofale

b. vulnerabilitatea = gradul de expunere a omului față de diferite hazarduri

c. riscul= nivelul probabil al pierderilor și pagubelor

2. HAZARDURI NATURALE , există mai multe criterii de clasificare. Cel mai important, geneza.

Clasificare după geneza: hazarduri endogene și hazarduri exogene

2.1. HAZARDURI ENDOGENE (din interiorul scoarței)

2.1.1- CUTREMURELE; sunt peste 1 milion/ an; cele mai numeroase sunt cele tectonice, la contactul
dintre plăcile tectonice, în zonele de subducție
-sunt definite ca mișcări bruște ale scoarței care se propagă prin diferite tipuri de unde
Undele primare - duc la fisurare, distrugere, pierderi vieți și pagube materiale
Undele secundare- duc la alunecări, prăbușiri, activarea unor falii, produc tsunami, pierderi materiale și vieți
Cutremurele – produc modificări ale mediului în funcție de intensitatea şi modul de propagare a
undelor.
Scara Richter (1- 9 grade) măsoară energia eliberată în focar. Este o scară logaritmică,
puterea crește de 10 ori de la o diviziune la alta
Scara Mercalli, (I-XII grade), scara MSK măsoară intensitatea, pune în evidență
efectele.
Site-uri utile
www.infp.ro= Institutul Național de Fizică a Pământului
www.igsu.ro= Inspectoratul pentru Situații de Urgență
www.roeduseis.ro/ro = Rețeaua Seismică Educațională din România
http://isubif.ro/local/pregatire-pentru-cutremur
http://nutremurlacutremur.ro
https://fiipregatit.ro/ghid/cutremur/

1
 2.1.2.VULCANISMUL

- erupții vulcanice; elementele unui vulcan: bazin magmatic, con, crater

- cea mai activă zonă: Cercul de Foc al Pacificului , în zona de subducție, sau în zone din interiorul plăcilor
unde placa este mai subțire ( Hawaii), în zonele de rifturi
Vulcan activ= daca a erupt în ultimii 10.000 ani
Pe Glob sunt peste 50 de erupții vulcanice din care 5% produc pierderi și pagube.
Lava bazică, fluidă - dă erupții liniștite; ex. Islanda, Hawaii, etc
Lava acidă, vâscoasă: erupții explozive - Stromboli (Italia), Paricutin (Mexic), Pinatubo (Filipine), Pélée
(I.Martinica), Krakatau
Hazarduri primare:
- curgeri de lavă, piroclastice (din pulverizarea lavei, cenușă vulcanică, roci)
- cenușă, bombe vulcanice, vapori fierbinți (sute de grade Celsius),
- laharuri (curgeri de cenuși vulcanice- viteze și temperaturi foarte mari)

Măsuri : monitorizarea activității vulcanilor, evitarea construcțiilor în apropierea vulcanilor, planuri de

evacuare

2.2. HAZARDURI EXOGENE

2.2.1.GEOMORFOLOGICE:
- condiționate de fragmentarea și înclinarea reliefului, cantitatea de precipitații, alcătuirea petrografică, gradul
de seismicitate;
- exemple: prăbușiri și rostogoliri de roci, alunecări de teren, curgeri de noroi și grohotișuri,
avalanșe; sunt aduse pagube infrastructurii, așezărilor, pierderi de vieți

Alunecări de teren Prăbușiri

 mișcări ale unor mase de pământ sub acțiunea  deplasări rapide pe versanți abrupți prin
gravitației; pe versanți cu înclinări moderate cădere liberă, salturi, rostogoliri
 Condiții existente: argile/marne/nisipuri; apă în  Frecvență mai mare în zone montane și in zone
exces; subsăparea, supraîncărcarea versanților, cu litoral înalt
cutremure  În zone calcaroase – prăbușirea tavanului unor
goluri carstice
 Măsuri: monitorizare, amenajări – construcții de drenuri, terasări, împăduriri, etc
 Curgeri de noroi și grohotișuri – extrem de periculoase în zone cu versanți abrupți; materialul noroios
are o densitate dublă față de apă, crește puterea de transport și distrugere; distruge localități întregi. Ex.
Certej- Săcărâmb – a acoperit blocuri în 1971

2.2.2. CLIMATICE:
2
 ciclon tropical taifun (Asia de Est)/ ciclon tropical/(Asia de S)/ uragan (America de N),
Formarea ciclonilor tropicali - între 5-15⁰ latitudine N; temperatura apei oceanului >26◦ C;
sursă de energie –vapori de apă din ocean, viteze ale vântului peste 118 km/h

Tornade - Se produc între 20-60 ⁰ lat N, la contactul dintre mase de aer reci si mase de aer
calde, vânturi cu viteze 60-400 km/h; Culoarul tornadelor – SUA, peste 1000/an
Atenuarea efectelor ciclonilor tropicali şi tornadelor:
- tehnica actuală poate permite prognozarea acestor fenomene, cât şi direcţia, viteza de deplasare
- cele mai numeroase victime sunt în zona care nu dispune de sisteme de avertizare
- în unele zone s-au construit adăposturi
- perioada de alarmare pentru cicloni 3-10 zile până la câteva ore
- folosirea radarelor Doppler pentru monitorizare și prognoză
Furtuni - La contactul dintre aerul tropical și polar, produc ploi abundente vara și ninsori
extratropicale abundente iarna
Seceta - Scăderea precipitațiilor sub nivel mediu, micșorarea debitelor apelor, rezervelor
subterane; deficit de apă în aer (seceta atmosferică) și sol (seceta pedologică)
- Măsuri: reducerea efectelor prin irigații/ cultivarea plantelor rezistente
Alte hazarduri El Niño- Oscilația sudică / furtuni violente, furtuni, ceaţă, ploi torenţiale, brumă, polei,
climatice variaţii de temperatură

2.2.3. OCEANOGRAFICE: valuri eoliene, de furtună, valuri tsunami, trombe de apă (tornade deasupra apelor,
antrenează apă în pâlnie), iceberguri, banchize
El Niño - Oscilația sudică La Niña
încălzirea anormală a oceanelor/ Oc. Pacific (V- Răcirea anormală a oceanului, intensificarea
E) ; duce la perturbarea alizeelor, secete sau vânturilor de est, împing apele calde ale oceanului
furtuni violente, inundații, se produc la 3-7 ani. de la suprafață spre vest. Duc la ploi musonice
abundente, uragane

2.2.4 HIDROLOGICE: inundaţii, aisberguri/ iceberg-uri, valuri – tsunami

https://www.youtube.com/watch?v=sm8TB96retk&t=21s

2.2.5. ECOLOGICE: deșertificarea (afectează 25 % din suprafața globului) – degradarea terenurilor prin
suprapășunat, scăderea precipitațiilor
2.2.6. BIOLOGICE: invazii de dăunători, epidemii – pandemii (epidemii de mari proporţii)- favorizate de
condiții de viață precare, infestarea apei, sărăcie
- măsuri de prevenire: vaccinarea unui nr. suficient de persoane, izolarea focarelor, etc
2.2.7 COSMICE: activitatea solară, coliziunea cu unele corpuri cosmice ( Fenomenul Tungus, Craterul
Chicxulub- Pen. Yucatan)

3. HAZARDURI ANTROPICE
3.1. HAZARDURI TEHNOLOGICE – industriale, legate de transporturi, comerţ cu produse toxice,
depozitarea/neutralizarea deşeurilor, hazarduri din agricultură – suprapăşunat, defrişare, chimizare, lucrări
agricole precare, degradarea solului
3.1.1. Hazarduri industriale: legate de procese chimice, miniere, energetice, materializate prin poluare,
explozii, incendii, scurgeri de substanţe periculoase. Ex. Seveso – Italia- scurgeri de dioxină, Bhopal
, India- explozie la fabrică de pesticide, Cernobâl , Fukushima- hazard nuclear, deversarea în Tisa a
Cianurilor ( Baia Mare, 2000)
3.1.2 Hazarduri legate de transporturi - petroliere implicate în accidente ( ex: Exxon Valdez- Alaska, G.
Alaska)
3.1.3 Hazarduri agricole – 40% din terenuri modificate prin suprapășunat, defrișare, chimizare excesivă
3.2 HAZARDURI SOCIALE
3.2.1. conflicte militare: Sudanul de S, Iran/ Irak, etc.
3.2.2. conflicte sociale: greve, epurări etnice/ religioase (Africa Centrală, fosta Jugoslavie),
criminalitatea – favorizată de sărăcie, în zone periferice cu acces redus la civilizație- zone suburbane favelhas (
Brazilia), bidonville ( in zonele francofone), consumul de droguri, etc
3.2.3. terorismul - ISIS
3.2.4. incendiile – Grecia, Portugalia, V –SUA, California –
3
 MĂSURI DE PROTAJARE/ TEHNICI DE SUPRAVIEȚUIRE ÎN CAZ DE CUTREMUR

(de bază)

Păstrați-vă calmul; nu părăsiți clădirea

„Drop, cover and hold on”- vă ghemuiti, vă acoperiti / vă protejaţi şi vă susţineţi

În SUA, Japonia, ca şi în alte ţări, toate cursurile, manualele şi tehnicile de supravietuire la cutremur
încep cu recomandarea deja clasica: „duck, cover and hold” (sau „drop, cover and hold on”), adică: în caz de
cutremur respectati trei faze: „ vă ghemuiti, vă acoperiti / protejaţi şi vă susţineţi” (sau vă aruncaţi la
pamânt, vă acoperiţi / protejaţi şi vă ţineţi de ceva”), fiind vorba de ghemuirea sau aşezarea cu faţa în jos, la
podea, pe genunchi şi coate sau palme, acoperirea capului cu braţele si palmele, protecţia sub o bancă în clasă,
masă solidă sau birou, cadrul uşii etc., după caz apucând cu mâinile piciorul mesei, a biroului sau a băncii. Dacă
sunteţi într-un hotel, citiţi instrucţiunile din cameră. Identificaţi locurile sigure pentru adăpostire. Nu are
importanţă unde vă aflaţi în momentul producerii cutremurului. Adăpostiţi-vă imediat într-un loc sigur şi
rămâneţi calm pană la încetarea cutremurului.

Dacă sunteţi în interiorul unei clădiri - Rămâneţi pe loc, nu încercaţi să ieşi afară şi nu vă duceţi pe
balcon. Adăpostiţi-vă sub o masă, un birou sau o piesă solidă de mobilier şi ţineţi-vă bine de aceasta. Dacă
sunteţi pe un hol, aşezaţi-vă în poziţie ghemuit lângă un perete interior. Protejaţi-vă capul şi faţa. Îndepărtaţi-
vă de ferestre, geamuri, oglinzi, biblioteci, mobile înalte, aparate de iluminat. Dacă sunteţi într-un loc public
(de exemplu: un magazin), adăpostiţi-vă în locuri cât mai departe de ferestre ori de raioane cu obiecte grele.
Nu ieşiţi afară unde aţi putea fi rănit.
Nu utilizaţi liftul. Dacă sunteţi în lift în timpul producerii cutremurului, apăsaţi butonul de urgenţă.
Când liftul se opreşte, ieşiţi cât mai repede posibil din lift şi adăpostiţi-vă într-un loc sigur.

ATENŢIE ! Pe timpul cutremurului obiectele pot să se răstoarne sau să alunece, tencuiala din tavan
se poate desprinde iar geamurile se pot sparge.

Dacă sunteţi în exteriorul clădirii - Adăpostiţi-vă într-un loc sigur, departe de ferestre, clădiri, poduri,
cabluri electrice sau stâlpi. Staţi la cel puţin 10 m de cablurile electrice rupte sau căzute.
Dacă sunteţi într-un vehicul - Rămâneţi în autoturism. După încetarea cutremurului, nu ieşiţi din
vehicul dacă au căzut în jur cabluri electrice. În acest caz, aşteptaţi forţele de intervenţie. Opriţi-vă într-un loc
sigur, fără a bloca drumul, departe de poduri, viaducte şi imobile.
Dacă vă aflaţi pe munte - Fiţi atent în jur şi căutaţi un loc sigur unde să vă adăpostiţi. Pe pantele
instabile, sunt posibile căderi de pietre sau de copaci ori alunecări de teren.

Rucsacul pentru situaţii de urgenţă

1. apă- cel puţin 2-4 l de apă/persoană/zi; depozitaţi apa într-un loc rece şi întunecos; înlocuiţi apa o
dată la 6 luni. Atenţie ! Apa este esenţială supravieţuirii.
2. alimente compacte şi uşoare care nu necesită răcire, fierbere ori coacere (conserve - nu uitaţi
deschizătorul, alimente deshidratate, batoane energizante etc. dacă aveţi animale de companie, nu uitaţi
mâncarea acestora).
3. îmbrăcăminte şi încălţăminte pentru fiecare persoană, în funcţie de anotimp, sac de dormit pături
5. o trusă de prim ajutor care să conţină: medicamentele personale, analgezice, antiseptice.
6. aparate utile: aparat radio cu baterii de schimb ( înlocuiţi bateriile anual) lanternă şi baterii de
schimb, un fluier (semnalul convenţional în caz de urgenţă este de fluierături scurte) telefon mobil

4
Bucureștiul și cutremurele

Bucureştiul are o hartă de impact la cutremur. Specialiştii de la Măgurele au făcut o simulare pentru un
seism devastator şi au ajuns la concluzia că zona de nord va fi cea care va prelua cel mai puternic şocul. Pe
baza hărţii se poate stabili şi cel fel de clădiri pot fi construite în „zonele roşii".

După Nordul Capitalei, următoarele cel mai afectate zone ar fi centrul şi estul oraşului.

Cei mai expuşi ar fi locuitorii din zonele Otopeni, Pipera, Aviaţiei. Pantelimon, unul dintre cartierele-dormitor
ale Capitalei, este el în zona roşie pe harta risculului.

Specialiștii spun că zona de-a lungul Dâmboviţei este periculoasă pentru că sunt regiuni cu teren nisipos. Acolo
pot apărea fenomene de lichefiere a solului, o „curgere" a nisipului, așa cum s-a întâmplat recent în Indonezia.
Clădirile aflate de acolo pot, astfel, să se încline.

„În Bucureşti nu ai voie să proiectezi structuri din oţel, pentru că sunt foarte flexibile, exact ce n-ai voie aici",
spune Gheorghe Mărmureanu, director onorific al Institutului Național pentru Fizica Pământului.

Cu toate acestea, în ultimii ani, nordul oraşului a fost invadat de blocuri turn, deși zona este vulnerabilă. La
„Aurel Vlaicu" sunt cele mai multe clădiri înalte din Bucureşti. 250.000 de angajaţi lucrează aici, adică o treime
din totalul celor care muncesc în birouri în Capitală.

Exploatarea minieră şi influenţa acesteia asupra reliefului

Activitatea minieră acţionează prin scoaterea din echilibrul natural, prin distrugerea cuverturii
vegetale, a solului şi a păturii de alterare, meteorizarea, pluviodenudarea, ravenarea şi torenţialitatea fiind
puternic stimulate, deoarece elementele care li se opun sunt anulate.
Acţiunea proceselor antropice datorate exploatării în carieră a lignitului, are drept rezultat crearea de
goluri în zone înainte emergente prin excavare, sau emergenţe în locuri denivelate (văi, terase etc.) prin
depunerea de halde de steril, care duc la modificarea artificială a suprafeţelor geomorfologice, restratificarea
antropică a materialelor în zonele excavate. Asemănător cu activitatea agenţilor modelatori naturali,
modelarea antropică minieră se desfăşoară prin procese distructive şi constructive. Deosebirea între procesele
naturale şi cele antropice datorate exploatării cărbunilor în cariere de mare adâncime, constă în viteza mult
mai mare de realizare în ultimul caz, dar şi în desfăşurarea rapidă a proceselor.