Sunteți pe pagina 1din 9

Hazarde Naturale si Antropice

I. Aspecte generale si trsturi ale hazardelor naturale nceputul acestui mileniu se caracterizeaz printr-un impact tot mai accentuat al activitilor umane asupra Terrei, care determina modificri globale ale mediului. Modificrile accentuate ale mediului pe Terra , presiunea cresc nda a societii asupra elementelor de mediu genereaz o serie de crize dintre care unele au devenit globale, cum ar fi tendinele de !nclzire a climei, datorate efectului de sera, apoi reducerea stratului de ozon, ridicarea nivelului "ceanului #lanetar, despduririle si procesele de degradare a solurilor, poluarea cresc nd si de$ertificarea. "mul are ins si un impact pozitiv asupra mediului prin e%tinderea teritoriilor prote&ate'in parcuri si rezervaii naturale(, prin ocrotirea unor specii de plante si animale pe cale de dispariie, a unor obiective geomorfologice, geologice si paleontologice, precum si prin numeroase lucrri de inginerie a mediului. Hazardele naturale sunt manifestri e%treme ale unor fenomene naturale, precum cutremurele, furtunile, inundaiile, secetele, care au o influenta directa asupra vieii fiecrei persoane, asupra societii si a mediului !ncon&urtor. Atunci c nd hazardele produc distrugeri de mare amploare si pierderi de viei omene$ti, ele sunt denumite dezastre sau catastrofe naturale. Vulnerabilitatea pune in evidenta gradul de e%punere a omului si a bunurilor sale fata de diferite hazarde, indic nd nivelul pagubelor pe care le produce un anumit fenomen. Riscul reprezint nivelul probabil al pierderilor de viei omene$ti, al numrului de rnii, al pagubelor aduse proprietilor si activitilor economice de ctre un anumit fenomen natural sau grup de fenomene intr-un anumit loc $i intr-o anumit perioad. II. )azarde endogene si e%ogene Hazarde naturale pot fi clasificate in funcie de diferite criterii, !n funcie de genez, hazardele naturale se difereniaz in* Hazarde endogene, a cror aciune este generat de energia provenit din interiorul planetei, in aceast categorie fiind incluse cutremurele si erupiile vulcanice. Hazarde exogene, generate de factorii climatici, hidrologici, biologici etc., de unde categoriile de* hazarde climtice, hazarde hidrologice, hazarde geomorfologice, hazarde oceanografice, hazarde biologice, hazarde biofizice si hazarde astrofizice.

referat.clopotel.ro

1. Hazarde endogene Cutremurele de pmnt sunt mi$cri bru$te ale scoarei care produc unde elastice reflectate in trepidaii cu un impact puternic asupra a$ezrilor umane. +ele mai numeroase si mai puternice cutremure sunt generate de dinamica intern a Terrei, fiind numite cutremure tectonice. ,ocurile seismice se produc ca urmare a unor procese de fracturare si frecare intre compartimentele scoarei terestre, in aceast situaie fiind eliberat o cantitate mare de energie, care se msoar in ergi si este utilizat pentru calcularea magnitudinii cutremurului. Magnitudinea se msoar cu a&utorul unei scri logaritmice, numit scara Richter, cuprins !ntre -,. $i / grade. Cutremurul din 27/28 iulie 1976 din ro!incia chinez" #angshan, a!$nd magnitudinea %ntre 7,& 'i 7,8 e scara Richter, a ro!ocat, rintre altele, %ntre 2()))) 'i 7()))) de mor*i lus este 16)))) de r"ni*i gra!. n ara noastr cele mai puternice cutremure, care produc mari pagube materiale se !nregistrez !n regiunea seismic 0rancea situat !n regiunea de curbur a +arpailor. Astfel de cutremure, care au determinat $i numeroase pierderi de viei omene$ti s-au !nregistrat la 12 noiembrie 34-1,3- noiembrie 3/5- 'a avut ad ncimea focarului de 311 6m $i magnitudinea de 7,5 pe scara 8ichter( $i 5 martie 3/77 'ad ncimea focarului fiind de /. 6m $i magnitudinea de 7,1 pe scara 8ichter(. )azardele legate de cutremure se difereniaz in hazarde rimare $i hazarde secundare. Hazardele primare sunt legate de transmiterea undelor seismice din locul de producere al cutremurului din ad ncul scoarei, numit focar. Amplitudinea mi$crii terenului este mai mare in apropierea epicentrului'proiecia la suprafaa scoarei terestre a focarului( si tinde s scad pe msura !ndeprtrii de acesta. Hazardele secundare sunt legate de procesele generate de undele seismice la suprafaa #m ntului si cuprind alunecri, prbu$iri, apariia sau reactivarea unor falii, formarea vulcanilor noroio$i, formarea unor valuri uria$e numite tsunami. Erupiile vulcanice sunt hazardele endogene care au impresionat puternic omul !nc din Antichitate. Acestea sunt datorate energiilor acumulate !n rezervoarele subterane care conin lave $i presiunilor e%ercitate de forele tectonice, care determin ascensiunea materiei incandescente spre suprafa. 9rupiile islandeze $i ha:aiene sunt caracterizate ca erupii lini$tite, cu lave fluide, bazice, care sunt evacuate prin cratere. 9rupiile de tip strombolian prezint lave mai v scoase, cu erupii moderate; cele de tip vulcanian sunt caracterizate prin lave foarte v scoase, cu e%plozii puternice, e%trem de periculoase. n aceast referat.clopotel.ro 2

ultim categorie se !ncadreaz vulcanii 0ezuviu, 0olcano 'Italia( $i #aricutin 'Me%ic(. 9rupiile pliniene 'spre e%emplu, erupia din 3//3 a vulcanului #inatubu, din insulele <ilipine( sunt violente $i deverseaz cantiti mari de cenu$i vulcanice; cele peleene 'vulcanul Montagne #elee din insula Martinica( sunt !nsoite de nori arztori e%trem de periculo$i, iar erupiile ultravulcanice sunt probabil cele mai violente, datorit formrii unor presiuni uria$e la contactul rezervorului subteran de lav cu apa mrii. +ulcan acti!, situat %ntr,un odi', din artea central,sudic" a -exicului, are %n"l*imea de 2 7&6 m. .ste !ulcanul cu cea mai s ectaculoas" a ari*ie 'i cu cea mai ra id" dez!oltare. / a "rut la 2) fe0ruarie 19&1 2 %ntr,un lan de orum0. 3ntr,o zi s,a ridicat cu 6 m deasu ra "m$ntului, iar %ntr,o s" t"m$n" a format un con de 1() m 'i du " zece s" t"m$ni a atins 1)) m, ca du " un an s" ai0" o %n"l*ime de &() m. 3n rimele luni de acti!itate au fost ex ulzate circa dou" miliarde de m1 de cenu'" 'i la!". #im de 1) ani, cu c$te!a %ntreru eri, !ulcanul a eru t mereu, %ngro $nd su0 cenu'" c$m ii 'i "duri e o %ntindere de mii de hectare. 3n anul 19(1 'i,a %ncetat acti!itatea. +ei mai numero$i $i mai periculo$i $i activi vulcani de pe Terra sunt situai !n zonele de subducie din &urul "ceanului #acific, cunoscute sub numele de =+entura de <oc a #acificului>. +el mai eficient mod de aprare !mpotriva efectelor erupiilor vulcanice const !n luarea unor msuri pentru evitarea concentrrii a$ezrilor omene$ti pe conurile vulcanilor activi sau !n apropierea lor. Hazardele exogene Hazardele geomorfologice cuprind o gam variat de procese, cum sunt alunecrile de teren, curgerile de noroi, prbu$irile, procesele de eroziune !n suprafa $i ravenarea, care produc mari pagube materiale $i uneori victime. Aceste procese determin o degradare accentuat a versanilor, distrugerea stratului fertil de dol $i transformarea unor suprafee !ntinse !n terenuri neproductive sau slab productive. lunecrile reprezint procese de mi$care a unor mase de pm nt sub aciunea gravitaiei, !n lungul unor suprafee de alunecare care le separ la partea stabil a versantului. +ele mai numeroase alunecri se !nregistrez pe versanii cu !nclinri moderate, constituii din argile $i din alternane de argile, marne, gresii $i nisipuri. Materialele deplasate prin alunecri pot avea grosimi diferite, de la zeci de centimetri la zeci de metri. /lunecarea de teren din ro!incia chinez" 4ansun, din decem0rie 192),datorat" unui uternic cutremur, a distrus o su refa*" de circa 7)))) 5m2 modific$nd total eisa6ul 7localnicii numind referat.clopotel.ro 3

fenomenul 8mun*ii mergeau9: 'i a ro!ocat moartea a este 2))))) de ersoane. !rbu"irile sunt deplasri rapide ale maselor de roci pe versanii abrupi, prin cdere liber, prin salturi sau prin rostogolire. Acestea se produc mai ales la !nceputul primverii, datorit alternanelor frecvente ale !ngheului $i dezgheului. #rbu$irile reprezint un factor de risc important pentru localitile $i cile de comunicaie din spaiul montan. Curgerile de noroi "i gro#oti"uri se produc !n urma !mbinrii cu ap a depozitelor de alterare de pe versanii despdurii din regiunile montane afectate de precipitaii abundente. ?atorit faptului c materialul noroios dep$e$te de 3,@-1 ori densitatea apei, curgerile de noroi au o mare putere de transport $i de distrugere. Apre e%emplu, !n 3/7-, !n Anzii #eruvieni,unde o curgere de noroi cu o lungime de 3@ 6m s-a deplasat cu o vitez de peste .-- 6mBh,acoperind !n c teva minute localitile CungaD $i 8amrahirca; au fost !nregistrate 34--- de victime. valan"ele sunt hazarde naturale care reprezint un pericol pentru populaia montan $i pentru turi$tii din numeroase ri ale lumii. ?eplasarea rapid a zpezii pe versanii abrupi acoperii cu zpad este favorizat de ninsorile abundente, de schimbrile rapide de temperatur, care favorizeaz topirea brusc a stratului de zpad, $i de perturbarea echilibrului zpezii prin trepidaii. Eroziunea $n suprafa "i ravenare sunt hazarde care se manifest pe 3,3 miliarde hectare pe Elob, at t !n regiunile umede, c t $i !n cele aride $i semiaride. Aceste hazarde sunt intensificate $i e%tinse de activitile umane. ;umai %n <odi'ul -oldo!ei au fost identificate este 9))) de ra!ene, care au determinat %nde "rtarea %ntr,un inter!al de 1)),1)) de ani a 27& milioane m 1de sol 'i roc" 'i scoaterea din circuitul agricol a unor su rafe*e %nsemnate de terenuri. Acurgerea apei pe versant sub forma unor $iroaie instabile determin formarea unor mici canale numite rigole, a cror ad ncime a&unge la .--5- cm. #rin ad ncirea rigolelor se formeaz oga'ele'-,@-1 metri ad ncime( $i ravenele, c nd ad ncimile dep$esc 1 metri. Aceste forme de eroziune !n ad ncime aduc mari pagube, contribuind la scoaterea din circuitul economic a unor suprafee !ntinse. n ara noastr arealele cele mai afectate de procese de eroziune !n suprafa $i de ravenare sunt localizate !n #odi$ul Moldovei, !n Aubcarpai $i !n #odi$ul Eetic. Hazardele climatice cuprind o gam variat de fenomene $i procese atmosferice care genereaz pierderi de viei omene$ti, mari pagube $i distrugeri ale mediului !ncon&urtor. Ciclonii tropicali sunt furtuni violente, formate !ntre @-3@lat. F $i A, av nd viteze ale v ntului de peste 334 6mBh. Acestea poart denumiri diferite de la o regiune la alta* =uragan>' hurricane( !n referat.clopotel.ro 4

"ceanul Atlantic, taifun !n "ceanul #acific $i =ciclon tropical> !n "ceanul Indian $i !n lungul coastelor Australiei. 3n cadrul ciclonilor, care ot s" ai0" %n diametru cu rins %ntre ()) 'i 1))) 5m, mi'carea maselor de aer are un caracter circular 'i rezint", uneori, traiectorii nea'te tate 'i intensific"ri locale greu de antici at. 3n artea central", numit" 8ochiul ciclonului9, !$ntul este sla0 'i redomin" tim ul senin= coroana rinci al" cu un diametru de $n" la 2)) de 5m, este caracterizat" rin !iolente 'i loi a0undente. > re exterior !iteza !$ntului 'i cantit"*ile de reci ita*ii tind s" se diminueze tre tat. Cel mai distrug"tor ciclon tro ical cunoscut su0 as ectul ierderilor de !ie*i omene'ti a fost cel din noiem0rie 197), c$nd, %n ?angladesh, %n a'ez"rile din delta flu!iilor 4ange 'i ?rahma utra 'i,au ierdut !ia*a circa 1 milion de ersoane7du " alte surse num"rul a fost fie mai mic, fie mai mare:, alte c$te!a milioane r"m$n$nd f"r" ad" ost 'i hran". %ornadele sunt hazarde climatice foarte periculoase datorit forei deosebite a v nturilor, care au un caracter turbionar. Acestea se produc pe continente !ntre 1-o $i 2-o lat. F $i A. n cadrul unei tornade, care are aspectul unei coloane !nguste sau al unei p lnii !ntoarse, viteza v ntului este cuprins !ntre 2- $i 5-- 6mBh, iar diametrul poate s a&ung la c iva 6m. Aerul !n mi$care antreneaz cantiti mari de praf care dau tornadelor o culoare cenu$ie, distinct. &urtunile extratropicale sunt caracteristice regiunilor din zona temperat $i se formeaz la contactul dintre masele de aer polar $i cele tropicale, uneori fiind e%tinse pe suprafee uria$e. n timpul iernii aceste furtuni sunt asociate cu cderi abundente de zpad care genereaz viscole puternice. 'eceta este un hazard climatic cu o perioad lung de instalare $i este caracterizat prin scderea precipitaiilor sub nivelul mediu, prin mic$orarea debitului r urilor $i a rezervelor subterane de ap care determin un deficit mare de umezeal !n aer $i !n sol, cu efecte directe asupra mediului $i !n primul r nd asupra culturilor agricole. n condiiile lipsei precipitaiilor, pentru un anumit interval de timp, se instaleaz seceta atmosferic". Gipsa !ndelungat a precipitaiilor determin uscarea profund a solului $i instalarea secetei edologice. Asocierea celor dou tipuri de secet $i diminuarea resurselor subterane de ap determin apariia secetei agricole care duce la reducerea sau pierderea total a culturilor agricole. >eceta din !ara anului 2))), considerat" cea mai uternic" din ultimii 1)) de ani %n *ara noastr", a afectat 2,6 milioane hectare 'i a rodus agu0e e!aluate la 6()) miliarde de lei. 3n *ara noastr", secetele se ot %nregistra e arcursul %ntregului an, cele mai numeroase fiind la sf$r'itul !erii 'i %nce utul toamnei. Cele mai uternice efecte se %nregistreaz" %n arte de sud,est7 @o0rogea, ?"r"gan, sudul <odi'ului -oldo!ei:. referat.clopotel.ro 5

(nundaiile sunt hazarde hidrografice cu o larg rsp ndire pe Terra care produc mari pagube materiale $i pierderi de viei omene$ti. Aceste hazarde se pot produce !n lungul r urilor' care dreneaz circa 7-H din suprafaa continentelor(. Anunda*iile sunt cele mai r"s $ndite hazarde e #erra. /cestea roduc anual este 2)))) de !ictime, afecteaz" este 1)) de milioane de ersoane 'i aco er" cu a " su rafe*e de mii de hectare. 3n ?angladesh, *ara cea mai afectat" de inunda*ii, 1)B din su rafa*" este eriodic aco erit" de a e. 3n China, Clu!iul 4al0en7 Huang He : a rodus %n ultimele dou" milenii 1()) inunda*ii uternice, schim0$ndu,'i al0ia cu zeci de 5ilometri de 26 de ori. Clu!iul Huang He a ro!ocat cele mai catastrofale inunda*ii cunoscute %n istorie, datorit" regimului hidrologic neregulat, cu cre'teri 0ru'te de ni!el, 'i al malurilor u*in %nalte%n zona de c$m ie. Ca urmare a inunda*iilor din anul 1887, a fost aco erit" cu a " o su rafa*" de 11)))) 5m2, au murit circa un milion de ersoane 'i a ierit, ulterior, rin foamete, un num"r 'i mai mare. 3n rezent, flu!iul este %ndiguit 'i nu mai ro!oac" inunda*ii dec$t %ntr,o mai mic" m"sur". Hazardele oceanografice cuprind hazardele generate de valurile de v nt sau de cutremure'tsunami(, de banchiza de ghea $i de deplasarea aibergurilor, de producerea fenomenului .l ;iDo, de ridicarea nivelului "ceanului #lanetar. Valurile eoliene puternice produse de furtuni sunt periculoase pentru navigaie $i au un impact !nsemnat asupra coastelor. n unele situaii este realizat un spectru de interaciune !n care se combin energia mai multor valuri, cu !nlimi de 4-3- m, a cror rezultant este deosebit de periculoas pentru ambarcaiuni si pentru platformele petroliere marine' de e%. cele din Marea Fordului(. %sunami sunt valuri uria$e produse de cutremurele puternice, erupii vulcanice $i alunecri submarine. ?enumirea acestor fenomene este de origine &aponez $i are !nelesul de =valuri de port>. +ele mai numeroase asemenea valuri se produc !n "ceanul #acific, dar se !nt lnesc $i !n "ceanul Indian, "ceanul Atlantic $i !n Marea Mediteran. +alul tsunami generat de cutremurul din Chile din 21 mai 196), cu magnitudinea de 8,6 grade e scara Richter, a %naintat ()) metri %n interiorul uscatului 'i a rodus este 1))) de !ictime. <e ocean s,a ro agat e o distan*" de 1)))) 5m, $n" %n insulele HaEaii, unde au fost %nregistrate 62 de !ictime 'i agu0e de este 6) milioane de dolari. 3n largul oceanului, !iteza !alurilor tsunami a6unge la 9)) 5m/h, lungimea lor fiind de 1)),2)) 5m, iar %n"l*imea de ),(,1 m. 3n a ro ierea coastelor, %n"l*imea lor cre'te la 2),1) metri, iar !iteza se reduce datorit" frec"rii cu fundul m"rii.

referat.clopotel.ro

Cel mai uternic tsunami, ro!ocat de un cutremur cu e icentrul %n golful <rince Filliam, din /las5a, a fost %nregistrat, la 28 martie 196&= a atins 67 m am litudine %n zona ortului +aldes, iar !alul care a luat na'tere a tra!ersat, %n 22 de ore, %ntregul Gcean <acific. )anc#iza de g#ea* a crei grosime poate s a&ung la .-5 m, devine un hazard pentru navigaie atunci c nd se e%tinde rapid $i pune !n dificultate, datorit pericolului de blocare, navele de cercetri sau de pescuit oceanic. isbergurile sunt fragmente uria$e de ghea desprinse din calotele glaciare sau de gheari polari, care plutesc !mpinse de v nturi ori de cureni oceanici. Aisbergurile pot fi !nt lnite de nave pe circa 1-H din suprafaa oceanelor, fiind un pericol pentru circulaia maritim $i pentru platformele marime de fora& $i de e%ploatare a petrolului. Cea mai cunoscut" catastrof" na!al" rodus" de ciocnirea cu un ais0erg s,a rodus la 1& a rilie 1912, c$nd transatlanticul 8#itanic9 s,a scufundat %n largul coastelor insulei ;eEfoundland, fiind %nregistrate 1()1 !ictime. +scilaia 'udic , El Nio este un fenomen comple% de interaciune !ntre apele "ceanului #lanetar $i atmosfer, care se produce !n zona tropical a "ceanului #acific. Acest fenomen se manifest prin !nclzirea anormal, la suprafa, a apelor "ceanului #acific, care se deplaseaz dinspre partea vestic spre partea estic sub impulsul unor mase de aer cu aceea$i direcie de mi$care. n acest fel sunt perturbate v nturile alizee, fenomen care genereaz modificri climatice ma&ore, !n special !n zonele tropicale. Aceste perturbri se manifest prin secete, furtuni violente, !nsoite de inundaii $i cicloane puternice. nclzirea apei oceanului se produce !n prea&ma +rciunului, fenomenul fiind denumit de pescari din #eru $i 9cuador =9l FiIo>' +opilul ?omnului (. Acest fenomen se repet !n intervale neregulate, cuprinse !ntre . $i 7 ani, iar !nclzirea poate s persiste 3-1 ani. "amenii de $tiin au numit fenomenul .l ;iDo 8Gscila*ia >udic"9 sau, prescurtat 9FA" ' .l ;iDo >outhern Gscilation:, pentru a pune !n eviden caracterul fluctuant al acestuia al acestor !nclziri al apelor oceanului din emisfer sudic. 8cirea anormal a apelor din estul "ceanului #acific a fost denumit =Ha ;iDa97 =fetia> !n limba spaniol(, aceasta fiind opusul fenomenului .l ;iDo. Ha ;iDa se manifest prin intensificarea v nturilor de est care !mping cantitile mari de ap cald de la suprafaa oceanului spre vest, locul apei calde fiind luat de o ap mai rece provenind din ad ncuri. Acest fenomen, la r ndul lui, o serie de hazarde, cum sunt ploile musonice puternice !n India, ploi abundente $i taifunuri !n Australia, uragane !n sudul "ceanului Atlantic, etc. Ridicarea nivelului +ceanului !lanetar este legat de tendina general de !nclzire a climei $i reprezint un hazard global, de lung durat cu numeroase consecine grave pentru zonele de referat.clopotel.ro 7

coast. Aceast ridicare este datorat aportului tot mai mare de ap dulce de pe continente, provenit din topirea ghearilor $i din apele subterane utilizate de om pentru irigaii. Msurtorile precise efectuate de oamenii de $tiin au pus !n eviden c !n ultimul secol ridicarea nivelului "ceanului #lanetar a fost !n medie de 3-3,@ mmBan. # n !n anul 1-.- aceast ridicare va !nregistra valori de 3--.- cm, determin nd intensificarea proceselor de abraziune, retragerea coastelor $i acoperirea cu ap a unor suprafee &oase. Hazarde biologice sunt reprezentate de epidemii $i de invazii de insecte. Epidemiile sunt caracterizate prin !mbolnvirea !n mas ale populaiei, datorit unor ageni patogeni cum sunt viru$ii, ric6ettsiile, bacteriile, fungii $i protozoarele. +ele mai grave maladii sunt transmise de ageni purttori precum narii' malaria, febra galben(, musca ee' boala somnului(, puricii, pduchii'tifosul e%antematic(. 9pidemiile de mari proporii poart denumirea de andemii au generat milioane de victime, mai ales !n 9vul Mediu' ciuma bubonic, spre e%. , !n 9uropa(. n prezent se manifest maladia AI?A' Aindromul Imunodeficienei ?ob ndite(, determinat de virusul )I0, cu transmitere se%ual sau prin transfuzii de s nge. 9pidemiile sunt favorizate de srcie, lipsa de igien, infestarea apei, aglomerarea gunoaielor mena&ere, !nmulirea $obolanilor $i a c inilor comunitari. )azardele naturale, cum sunt inundaiile sau cutremurele puternice, sunt !nsoite de pericolul declan$rii unor epidemii. Msurile preventive cuprind vaccinarea $i educarea populaiei, pstrarea igienei !n $coal $i !n familie, izolarea focarelor de declan$are a epidemiilor, combaterea agenilor purttori. (nvaziile de insecte* !n special lcuste, produc pagube mari agriculturii, !ndeosebi !n Africa, Asia, estul 9uropei $i !n America de Ford. +ombaterea lcustelor se realizeaz prin diferite metode, cum ar fi distrugerea oulor, utilizarea insecticidelor $i a unor capcane pentru distrugerea nimfelor de lcustelor. (ncendiile sunt hazarde periculoase pentru mediu $i pentru activitile uname $i determin distrugeri ale recoltelor, ale unor suprafee !mpdurite $i ale unor construcii. Incendiile pot fi declan$ate de cauze naturale cum sunt fulgerele, erupiile vulcanice, fenomenele de autoaprindere a vegetaiei $i de activitile omului' negli&ena utilizrii focului, incendieri intenionate, accidente tehnologice(. n perioadele secetoase, incendiile sunt favorizate adeseori de v nturi puternice asociate cu temperaturi ridicate, care contribuie la e%tinderea rapid a focului. ,i !n ara noastr !n astfel de perioade de produc incendiile !n localiti, !n pduri si pe terenuri agricole.

referat.clopotel.ro

referat.clopotel.ro