Hazarde antropice

De Secara Madalina Scurtu Roxana XI - C

. de transport. Aceste fenomene sunt legate de intervenţia omului în natură. de construcţii. în general cu scopul de a utiliza elementele cadrului natural în interes propriu: activităţi agricole. industriale. etc. declanşate sau favorizate de activităţi umane şi care sunt dăunătoare societăţii în ansamblu şi existenţei umane în particular. miniere. Trăsături generale Hazardele antropice sunt fenomene de interacţiune între om şi natură.I.

uneori îmbrăcând un aspect catastrofal: produc încetarea sau perturbarea gravă a funcţionării societăţii şi victime omeneşti. la fel ca şi cele naturale. planeta noastră a cunoscut. uneori necontrolate şi nechibzuite. produc pagube mai mici sau mai mari în funcţie de amplitudinea acestora şi de factorii favorizanţi în locul sau regiunea în care se manifestă. în anumite regiuni sau zone. o degradare accentuată. . alteori fireşti. Ca urmare a acţiunilor omului. impuse de necesitatea dezvoltării economice şi sociale. mari pagube şi distrugeri ale mediului.Hazardele antropice şi tehnologice. în unele cazuri iremediabilă.

Degradarea accelerată a terenurilor Este evident faptul că ecosistemele naturale se reduc din ce în ce mai mult. Antarctica. cu excepţia câtorva întinse regiuni naturale. ale pădurii tropicale ori ale taigalei. există o alternanţă a mediilor transformate antropic cu cele naturale. În fapt. . în bună măsură datorită necesităţilor impuse de dezvoltarea demografică şi economică a omenirii. între care Arctica. unele zone deşertice.

etc. Mai mult. în circa un secol de folosinţă.6 milioane de km2. şi mai mult de o treime şi-au pierdut peste 50% din humus. extinderea aşezărilor. peste o şesime din suprafeţele agricole ale Terrei au devenit marginale sau improprii unei exploatări regulate.Unele medii naturale au fost chiar radical transformate antropic: se apreciază că circa două cincimi din întinderea de aproape 150 milioane de km2 ai uscatului planetar au fost puternic modificate de activităţile umane: agricultură. activităţi productive. peste două milioane de km2 din pădurile existente cu circa o sută de ani în urmă au fost înlăturate. . iar terenurile umede s-au restrâns cu 1. Numai în ultimele trei secole a fost despădurită o suprafaţă de 6 milioane de km2. terenurile agricole s-au extins cu 22 milioane de km2.

.Hazarde legate de transporturi Transporturile au cunoscut o evoluţie spectaculoasă. atât pentru mediul înconjurător. fluviile şi mările planetei sunt străbătute de mii de vapoare. Această activitate implică existenţa unor riscuri variate. corelată cu creşterea demografică explozivă şi cu dezvoltarea economico-socială. Pe şoselele Terrei aleargă peste 600 de milioane de autovehicule. pe căile ferate circulă câteva sute de mii de terenuri. cât şi pentru societatea umană. în aer se află simultan câteva mii de avioane.

cauzele accidentelor fiind legate de mai mulţi factori: viteza excesivă.Transporturile rutiere au cunoscut cea mai amplă dezvoltare. derulându-se pe nu mai puţin de 15 milioane de km de drumuri modernizate. oboseala la volan. fără a lua în calcul imensa reţea stradală din aşezări şi drumurile nemodernizate. dificultatea traseelor în anumite zone. între toate categoriile de transporturi. supraaglomerarea drumurilor. . consumul băuturilor alcoolice. defecţiuni ale mijloacelor de transport. etc. Această categorie de transport este apreciată ca fiind de circa zece ori mai periculoasă decât transportul feroviar ori cel aerian.

dificultăţile traseelor străbătute. Belgia ş. • În ultimele decenii. cu atât mai mult cu cât numărul pasagerilor este ridicat şi volumul mărfurilor foarte mare. Mexic ş.a. Impresionanta reţea feroviară ( circa 1 600 000 km ) – dominată de magistrale transcontinentale. erorile de semnalizare şi alţi factori fac ca accidentele în domeniu să fie foarte grave.) cât şi în ţări dezvoltate ( Germania. cu lungimi de mii de km – . catastrofe feroviare s-au înregistrat atât în ţări în curs de dezvoltare ( îndeosebi în India.• Transporturile feroviare.a.creşterea vitezei de deplasare ( în unele cazuri la 200-300 km/h). Brazilia.) .

urâţind peisajul. iar „Amoco Cadiz” o cantitate aproape dublă. între care: „Marpesia” (12 decembrie 1969. ambele dând naştere unor „maree negre”. „Torrey Canyon” a deversat 100 000 tone de petrol. distrugând flora şi fauna.Transporturile navale prezintă riscuri mai mari în cazul transporturilor maritime ( datorită tonajului mare al navelor.a. fiind esenţiale în schimburile comerciale intercontinentale. sau ciocnit în Golful San Fransisco). în apele Atlanticului. unele petroliere având 450-550 mii tdw şi lungimea de 300-350 m). care s-au abătut asupra ţărmurilor. Transporturile maritime se practică pe distanţe lungi. alungând turiştii. decât în cazul celor fluviale. în largul portului african Dakar). . „ Arizona Standard” şi „Oregon Standard” ( 18 ianuarie 1971. „Torrey Canyon” ( 18 martie 1967). Cele mai grave şi cu cele mai mari consecinţe sunt accidentele petrolierelor. „Amoco Cadiz” ( 18 martie 1978) ş. a doua jumătate a secolului al XX-lea fiind marcată de un întreg şir de asemenea catastrofe.

par mai periculoase decât alte mijloace de transport întrucât accidentele aviatice sunt intens mediatizate. .• Transporturile aeriene au revoluţionat comunicaţiile la mari distanţe. Deşi sunt considerate cele mai sigure. fiind esenţiale pentru deplasarea pasagerilor.

de instalaţiile nucleare din unele institute de cercetare ştiinţifică. de căderea pe Pământ a unor sateliţi artificiali cu propulsie nucleară. Hazardele nucleare sunt legate de centralele atomoelectrice.Hazarde nucleare (accidente nucleare) Acestea sunt produse de răspândirea necontrolată a unor substanţe radioactive în afara instalaţiilor nucleare şi a dispozitivelor de deşeuri radioactive. precum şi de transportul şi depozitarea deşeurilor radioactive. Substanţele respective pot să iradieze populaţia şi mediul înconjurător şi pot produce victime omeneşti şi pagube materiale. .

au fost evacuate imediat 200 000 de persoane din localităţile aflate pe o rază de 30 km. S-a produs o contaminare nu numai a Ucrainei. în Ucraina.U. pentru prima oară a avut loc şi o contaminare transcontinentală. fiind afectate Alaska (S. în noaptea de 25-26 aprilie 1986. Explozia unui dintre cele patru reactoare ale centralei nucleare. totodată. Dintre consecinţe amintim: muncitorii şi pompierii care au asigurat stingerea incendiului. ci şi a altor regiuni ale Europei ( îndeosebi Europa Centrală şi Peninsula Scandinavă) şi.) şi Canada.A. au fost iradiate circa un milion de persoane. au murit în lunile următoare.Cel mai grav accident este cel înregistrat în fosta Uniune Sovietică. la Cernobîl. grav iradiaţi. a pulverizat peste 1 000 tone din cuvertura protectoare şi o mare cantitate de substanţe radioactive care conţineau Iod 131 şi Cesiu 137. .

.439./4.97:70.94..3.0397.94770:3.7097.30 $ .7.8:7..90..:.38. &3:30$4.9g 50397:572.90.0:7450 L3/0480- :745. 54.90 20/.5:./.3./.:4/  08: 3970.7g.7..:94.70  L334.x .079:7.g 13/. 7.23.90 /08:-89..9L31489.. &.4393039.:3243/0 50784.70.570 ..0.. 4 .3x0.94.09. $ &   .:14897.0.70.005.10.:.g .70 .43x30.4380.03/:: 7.70 42.70...:14890./0 .:..g !0338:..8..23922:3.03:.4. .9gx0..0.9893070...590.23./0390890.02. .0734-L L3&..30/34.g    9494/..07.703:3:2.9.9.399.9050 47.950890 9430/3.g/0 2.3./.7.574/:84.70.3x07.30 .0397.1.$.947  542507.57490.0L370897.. :3:/3970.3/3.9  /050784.439.:2:79L3:30:72g94.7.