P. 1
Hazarde antropice

Hazarde antropice

|Views: 3,433|Likes:
Published by Madalina Gabriela

More info:

Published by: Madalina Gabriela on Oct 03, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PPT, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/06/2013

pdf

text

original

Hazarde antropice

De Secara Madalina Scurtu Roxana XI - C

. Trăsături generale Hazardele antropice sunt fenomene de interacţiune între om şi natură. industriale. miniere.I. Aceste fenomene sunt legate de intervenţia omului în natură. de transport. etc. de construcţii. declanşate sau favorizate de activităţi umane şi care sunt dăunătoare societăţii în ansamblu şi existenţei umane în particular. în general cu scopul de a utiliza elementele cadrului natural în interes propriu: activităţi agricole.

Hazardele antropice şi tehnologice. uneori necontrolate şi nechibzuite. uneori îmbrăcând un aspect catastrofal: produc încetarea sau perturbarea gravă a funcţionării societăţii şi victime omeneşti. în anumite regiuni sau zone. în unele cazuri iremediabilă. planeta noastră a cunoscut. o degradare accentuată. Ca urmare a acţiunilor omului. mari pagube şi distrugeri ale mediului. impuse de necesitatea dezvoltării economice şi sociale. produc pagube mai mici sau mai mari în funcţie de amplitudinea acestora şi de factorii favorizanţi în locul sau regiunea în care se manifestă. alteori fireşti. . la fel ca şi cele naturale.

Degradarea accelerată a terenurilor Este evident faptul că ecosistemele naturale se reduc din ce în ce mai mult. între care Arctica. ale pădurii tropicale ori ale taigalei. există o alternanţă a mediilor transformate antropic cu cele naturale. . Antarctica. cu excepţia câtorva întinse regiuni naturale. în bună măsură datorită necesităţilor impuse de dezvoltarea demografică şi economică a omenirii. În fapt. unele zone deşertice.

activităţi productive. extinderea aşezărilor. Mai mult. terenurile agricole s-au extins cu 22 milioane de km2. . în circa un secol de folosinţă.Unele medii naturale au fost chiar radical transformate antropic: se apreciază că circa două cincimi din întinderea de aproape 150 milioane de km2 ai uscatului planetar au fost puternic modificate de activităţile umane: agricultură. Numai în ultimele trei secole a fost despădurită o suprafaţă de 6 milioane de km2. peste o şesime din suprafeţele agricole ale Terrei au devenit marginale sau improprii unei exploatări regulate. iar terenurile umede s-au restrâns cu 1.6 milioane de km2. peste două milioane de km2 din pădurile existente cu circa o sută de ani în urmă au fost înlăturate. etc. şi mai mult de o treime şi-au pierdut peste 50% din humus.

Hazarde legate de transporturi Transporturile au cunoscut o evoluţie spectaculoasă. pe căile ferate circulă câteva sute de mii de terenuri. . în aer se află simultan câteva mii de avioane. fluviile şi mările planetei sunt străbătute de mii de vapoare. Pe şoselele Terrei aleargă peste 600 de milioane de autovehicule. cât şi pentru societatea umană. atât pentru mediul înconjurător. Această activitate implică existenţa unor riscuri variate. corelată cu creşterea demografică explozivă şi cu dezvoltarea economico-socială.

cauzele accidentelor fiind legate de mai mulţi factori: viteza excesivă. consumul băuturilor alcoolice. . etc. derulându-se pe nu mai puţin de 15 milioane de km de drumuri modernizate. între toate categoriile de transporturi. dificultatea traseelor în anumite zone.Transporturile rutiere au cunoscut cea mai amplă dezvoltare. defecţiuni ale mijloacelor de transport. Această categorie de transport este apreciată ca fiind de circa zece ori mai periculoasă decât transportul feroviar ori cel aerian. supraaglomerarea drumurilor. fără a lua în calcul imensa reţea stradală din aşezări şi drumurile nemodernizate. oboseala la volan.

Belgia ş. catastrofe feroviare s-au înregistrat atât în ţări în curs de dezvoltare ( îndeosebi în India. cu lungimi de mii de km – . Brazilia. • În ultimele decenii. Mexic ş. cu atât mai mult cu cât numărul pasagerilor este ridicat şi volumul mărfurilor foarte mare. Impresionanta reţea feroviară ( circa 1 600 000 km ) – dominată de magistrale transcontinentale.• Transporturile feroviare. erorile de semnalizare şi alţi factori fac ca accidentele în domeniu să fie foarte grave.creşterea vitezei de deplasare ( în unele cazuri la 200-300 km/h). dificultăţile traseelor străbătute.a.) cât şi în ţări dezvoltate ( Germania.a.) .

a. Transporturile maritime se practică pe distanţe lungi. a doua jumătate a secolului al XX-lea fiind marcată de un întreg şir de asemenea catastrofe. urâţind peisajul. ambele dând naştere unor „maree negre”. . decât în cazul celor fluviale. „Torrey Canyon” ( 18 martie 1967). „Torrey Canyon” a deversat 100 000 tone de petrol. unele petroliere având 450-550 mii tdw şi lungimea de 300-350 m). iar „Amoco Cadiz” o cantitate aproape dublă. sau ciocnit în Golful San Fransisco). în apele Atlanticului. „ Arizona Standard” şi „Oregon Standard” ( 18 ianuarie 1971. între care: „Marpesia” (12 decembrie 1969. Cele mai grave şi cu cele mai mari consecinţe sunt accidentele petrolierelor. în largul portului african Dakar).Transporturile navale prezintă riscuri mai mari în cazul transporturilor maritime ( datorită tonajului mare al navelor. fiind esenţiale în schimburile comerciale intercontinentale. care s-au abătut asupra ţărmurilor. distrugând flora şi fauna. „Amoco Cadiz” ( 18 martie 1978) ş. alungând turiştii.

Deşi sunt considerate cele mai sigure. par mai periculoase decât alte mijloace de transport întrucât accidentele aviatice sunt intens mediatizate. fiind esenţiale pentru deplasarea pasagerilor.• Transporturile aeriene au revoluţionat comunicaţiile la mari distanţe. .

precum şi de transportul şi depozitarea deşeurilor radioactive. . de căderea pe Pământ a unor sateliţi artificiali cu propulsie nucleară.Hazarde nucleare (accidente nucleare) Acestea sunt produse de răspândirea necontrolată a unor substanţe radioactive în afara instalaţiilor nucleare şi a dispozitivelor de deşeuri radioactive. de instalaţiile nucleare din unele institute de cercetare ştiinţifică. Substanţele respective pot să iradieze populaţia şi mediul înconjurător şi pot produce victime omeneşti şi pagube materiale. Hazardele nucleare sunt legate de centralele atomoelectrice.

) şi Canada. au murit în lunile următoare. în noaptea de 25-26 aprilie 1986.U. totodată. au fost iradiate circa un milion de persoane.Cel mai grav accident este cel înregistrat în fosta Uniune Sovietică. a pulverizat peste 1 000 tone din cuvertura protectoare şi o mare cantitate de substanţe radioactive care conţineau Iod 131 şi Cesiu 137.A. pentru prima oară a avut loc şi o contaminare transcontinentală. Dintre consecinţe amintim: muncitorii şi pompierii care au asigurat stingerea incendiului. în Ucraina. . la Cernobîl. fiind afectate Alaska (S. S-a produs o contaminare nu numai a Ucrainei. Explozia unui dintre cele patru reactoare ale centralei nucleare. au fost evacuate imediat 200 000 de persoane din localităţile aflate pe o rază de 30 km. grav iradiaţi. ci şi a altor regiuni ale Europei ( îndeosebi Europa Centrală şi Peninsula Scandinavă) şi.

/0390890.38.947  542507.0734-L L3&.43x30.9.10.30 $ .439.3.23922:3.703:3:2.30/34.94.:4/  08: 3970. 4 .9L31489..94.57490./..7. 54./.570 ..03:.3/3.079:7.5:.590.:14897.70 .90.4380.94770:3..3.9gx0./4.3x0..0.9  /050784.:3243/0 50784.8:7.8.1.0.$.005.0397.23.0L370897.0./.:.09.439.97:70.4.:..g    9494/.7g. &..3x07....7.3.g 13/.g !0338:.70  L334. :3:/3970..9g 50397:572.x .30 .70.90 20/.399.0:7450 L3/0480- :745.7097.90 /08:-89.:94.23.7.90.. $ &   . .4393039.70.7. 7.70.:2:79L3:30:72g94. .950890 9430/3.g . &3:30$4.0397.574/:84...70..07.03/:: 7..:14890.9050 47..g/0 2./0 ..9.:.02.9893070...70 42.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->