Tsunami

Tsunami este un val de mare amplitudine generat de cutremure produse de regul n

largul unui bazin marin, sau de eruptii vulcanice, localizate aproape de suprafata oceanului,
alunecri submarine sau de un posibil impact meteoritic. Un tsunami poate aparea nu doar n
oceane ci i n golfuri, lacuri sau chiar n bazine de mai mare sau mai mic ntindere.
Termenul de tsunami vine din limba japoneza i nseamn val de port (tsu = port,
nami=val).
Elementul care confer un grad ridicat de risc unui val de tip tsunami este lungimea sa
exceptional, n comparatie cu nltimea. n largul oceanului, chiar i cel mai mare tsunami
depete foarte rar nltimea de 0.5 m. Totui, distanta dintre crestele valurilor poate fi de sute
de kilometri. Aceste caracteristici favorizeaz creterea rapid a nltimii valului o dat cu
scderea adncimii apei n fata trmului. Astfel, valul poate trece peste linia trmului fr a
pierde din energie sau fr a se sparge. Acest fapt permite valului s nainteze foarte mult n
interiorul uscatului, avnd o nltime mult mai mare dect orice val de furtun.
Valurile de tip tsunami apar cel mai des n Oceanul Pacific (53,30 % din totalul
evenimentelor cunoscute) i Indiile de Est (20,30 %). Cu toate acestea, unul din cele mai mari
tsunamiuri cunoscute si care a afectat o suprafata oceanica remarcabila s-a produs in Oceanul
Atlantic, tsunami-ul formandu-se in urma cutremurului care a afectat Lisabona la data de 1
noiembrie 1775. Valul a atins o inaltime de 7 metri fata de nivelul normal, afectand inclusiv zona
de coasta a Olandei. In ansamblu, Oceanul Atlantic contorizeaza mai putin de 2% din totalul
evenimentelor istorice inregistrate.
Valurile tsunami cauzate de alunecari de teren au produs peste 200 de victime in
fiordurile inguste din Norvegia. Inregistrari istorice dovedesc ca acest tip de val se produce
inclusiv in bazinele marine inchise sau semi-inchise precum Marea Neagra si Marea Marmara.
De exemplu, la 14 septembrie 1509, un astfel de tsunami a lovit Istanbulul, inaltimea sa
atingand, conform surselor istorice , 6 m .
Conform statisticilor, cutremurele de pamant provoaca cel mai mare numar de valuri de
tip tsunami si , in acelasi timp , si cel mai mare numar de victime in randul oamenilor . Eruptiile
vulcanice si alunecarile submarine numara un total de 5 % din totalul evenimentelor cunoscute.
Cel mai mare tsunami inregistrat s-a produs in urma Marelui Cutremur din Kamchatka, la
data de 17 octombrie 1737. Valul a atins o inaltime de 60 m fata de nivelul obisnuit al marii in
Insulele Kurile de Nord. Peninsula Kamchatka este cunoscuta ca avand cea mai mare frecventa
de aparitie a valurilor tip tsunami (un eveniment la 12 ani ).

Pn de curnd alunecrile submarine i meteoritii erau subevaluati ca pondere n

declanarea evenimetelor tip tsunami. Evenimentul ce a avut loc pe data de 17 Iulie, 1998 de-a
lungul coastei din Papua - Noua Guinee a fcut lumea tiintific s contientizeze i aceste tipuri
de mecanisme. Zona costier a insulei a fost zdrucinat de un cutremur cu magnitudinea de 7.1
pe scara Richter. 20 de minute mai tarziu un tsunami cu nltimea de 15 m a lovit trmul. n
urma observatiilor tiintifice efectuate n zon, s-a ajuns la concluzia c seismul produs a fost
prea mic pentru a genera un val aa de mare.

Studii de caz
1.

Evenimentul din Japonia, care a avut loc la 11 martie 2011

La data de 11 martie 2011 a avut loc un cutremur in apropiere de coasta de est a Honshu, Japonia
care a general un tsunami care a provocat daune enorme pe plan local . Cel mai mare val a avut
inaltimea de 38.9 metri . Valuri de 2,5 metri au fost observate cu usurinta in Insulele Kurile in
Rusia, Hawaii si coasta de vest a Statelor Unite.

Onagawa , Ishinomaki

Efectele acestui tsunami au fost :

Numarul de morti : 17021

Accidentati : 6146
Disparuti 9000 . Insa dupa o luna acestia au fost declarati morti.
Daune : 220 miliarde de dolari
Case distruse : 121656
Case avariate : 197536
Pierderile economice cauzate de acest tsunami , de 220 miliarde de dolari au constituit
cea mai costisitoare catastrofa naturala din toate timpurile . Mai mult de 40 % din toate focurile
zamislite de acest cutremur au fost rezultatul marelui tsunami care a urmat . Cel mai mare val, de
aproximativ 40 de metri (132,5 picioare ) a lovit orasul Miyako in regiunea Iwate . Ca urmare a
acestui cutremur, NASA a calculat ca ziua s-a scurtat cu 1,8 microsecunde din cauza rotatiei
accelerate a Pamantului. Tot datorita cutremurului s-a calculat ca Japonia s-a deplasat cu

2,4metri fata de pozitia anterioara cutremurului.

Incendii la Tokio
Cutremurul a declanat o alert de tsunami pe coasta japonez a Pacificului i n rile
nvecinate: Noua Zeeland, Australia, Rusia, Guam, Filipine, Indonezia, Papua Noua Guinee,
Nauru, Hawaii, Marianele de Nord (americane) i Taiwan. Alerta de tsunami emis de Japonia a
fost la cel mai nalt grad, ceea ce sugereaz c valul seismic a avut pn la 10 metri nlime.
Agenia de tiri Kyodo a relatat despre un tsunami de patru metri care a lovit prefectura Iwate.
Aeroportul Sendai din prefectura Miyagi a fost inundat i el, valul ptrunznd pe uscat i lund
cu el maini i cldiri ntregi.
Viteza de propagare a valului tsunami la suprafaa oceanului a fost de 700800 km/h,
cam ct cea a unui avion turbojet de pasageri. Valurile au fost resimite pn i n Chile, pe
partea diametral opus a Pacificului, la mii de kilometri deprtare de epicentru, cu o decalare de
circa 22 ore.

2.

Cutremurul din Oceanul Indian din 2004

Cutremurul din Oceanul Indian din 2004 a fost un seism submarin cu o magnitudine de
9,0 grade pe scara Richter desfurat n estul Oceanului Indian pe 26 decembrie 2004.

Cutremurul, care a avut epicentrul n mare, aproape de coasta nordic a insulei indoneziene
Sumatra, a provocat o serie de valuri tsunami care au afectat regiunile costiere ale unui numr de
opt ri asiatice i care au cauzat moartea a peste 220.000 de persoane. Acesta a fost al cincilea
cel mai puternic cutremur din istoria modern (de cnd sunt nregistrate cu ajutorul
seismografelor).
Mai multe valuri tsunami au lovit regiunile costiere din Oceanul Indian, devastnd
regiuni ntregi, printre care insula Phuket, Tailanda, Aceh (Indonezia), coasta de est a Sri Lanki,
zonele costiere din statul Tamil Nadu (Indiei) i chiar i locuri mai ndeprtate precum Somalia,
care se afl la 4.100 km est de epicentru.
Numarul de morti : 226898 (confirmate ). Cele mai afectate tari cu privire la numarul
victimelor au fost Indonezia (165.000), Sri Lanka (35.000), India (16.000), Thailanda (8.000).
Printre alte tari cu victime s-au numarat Somalia, Yemen, Myanmar , Tanzania , Maldivele,
Malaezia, Kenya, Insulele Seychele , Bangladesh. Valurile tsunami s-au simtit si in Mozambic si
Australia, insa nu a fost reportat niciun dezastru.
Pe langa aceste cifre , ca urmare a catastrofei au existat foarte multi sinistrati : Sri Lanka
a avut in jur de 1.5 milioane de sinistrati si India 1 milion.

ri afectate de cutremur i valurile tsunami care au urmat

Guverne i organizaii umanitare din ntreaga lume ncearc s ofere ajutor i sprijin
tehnic pentru cei afectai de cutremurul devastator din Asia de sud. La Geneva, Federaia
Internaional a Societilor de Cruce Roie i Semilun Roie a strns circa 6,5 milioane de
dolari pentru "ajutor imediat" pentru cei 500.000 de supravieuitori care s-au estimat c sunt.
Guvernul australian a decis s realizeze o donaie iniial de aproximativ 7,7 milioane de
dolari pentru a ajuta la eforturile umanitare, care au fost mprii organizailor umanitare
internaionale.
Comisia a facut o donaie de 4 milioane de dolari pentru a ajuta victimele n "necesitile
lor vitale", i a cerut rilor membre s strng alte 30 de milioane, bani care au fost donai
ulterior.
Guvernul canadian a trimis un ajutor imediat de un milion de dolari. Guvernul suedez a
strns fonduri prin intermediul Naiunilor Unite i Crucii Roii. Romnia a trimis ajutoare
imediate n valuare de 32.000 de Euro, constnd n principal n produse farmaceutice.

Importanta acestui hazard in Romania

Cel mai important lucru n caz de producere de tsunami este sistemul de avertizare. La
ora actual n Romnia nu exist un astfel de sistem. Singura zona pentru care exist un program
pilot de avertizare, bazat pe aparatur specializat n msurarea energiei valurilor i nregistrare a
seismelor, este cea cuprinsa ntre Mangalia i Vama Veche. La scar global exist dou tipuri
de sisteme de avertizare: a) sistemul international de avertizare pentru tsunami, respectiv b)
sistemul regional de avertizare. Marea Neagr se ncadreaz la sistemul regional de avertizare
aferent Mrii Mediterane. n timp ce cutremurele de pmnt pot fi detectate aproape instantaneu,
deoarece undele seismice se propag cu o viteza de 4 km/s (aproximativ 14.400 km/h), valurile
tsunami au o vitez cuprins ntre 500 i 1000 km/h (n jur de 0.14 i 0.28 km/s). Acest lucru
ofer o perioad de timp mai lung pentru alarmare.
ntr-un bazin marin semi-nchis, activ din punct de vedere tectonic, aa cum este cel al
Mrii Negre, pot aprea valuri de tip tsunami de mai mic sau mai mare amploare. Pentru
Romnia aparitia unui asemenea fenomen este cu att mai grav cu ct trmul romnesc al Mrii
Negre ofer conditii ideale de manifestare a fenomenului tsunami ( adncimea apei relativ mic).
Un sistem de avertizare n caz de pericol este o necesitate. Prin monitorizarea fenomenului
tsunami se pot lua din timp msuri de eliminare/reducere a pagubelor materiale i a pierderii de
vieti omeneti.

Bibliografie

1. Sandulache Catalina, Hazarde si riscuri naturale in Romania, Editura Universitara,

Bucuresti , 2001
2. Florin Dutu, Hazard natural : Evenimente Tsunami in Marea Neagra , Seminarul
international al hazardelor naturale in mediul marin, Bucuresti 2008
3. www.ngdc.noaa.gov
4.