Sunteți pe pagina 1din 19

Hazarde hidrologice

Proiect realizat de:


Antal Sergiu
Carpusor Alin
Ilies Alexandra
Olariu Oana
Roca Adelina

Cuprins
Introducere
Viiturile
Inundatiile
Cauze

Introducere
Hazardele hidrologice sunt fenomene naturale, ce implica
existenta apei, care au o influenta negativa directa asupra
vietii oamenilor, asupra societatii si a mediului inconjurator,
in ansamblu. Cunoasterea acestor fenomene permite luarea
unor masuri adecvate pentru limitarea efectelor - pierderi de
vieti omenesti, pagube materiale si distrugeri ale mediului si pentru reconstructia regiunilor afectate.
Tipuri de hazarde hidrologice:
Inundatii
Viituri

Viiturile
Viitur se numete o cretere brusc a debitului unei
ape curgtoare, dup o ploaie torenial sau dup
topirea unor zpezi abundente.
Prin extensie, termenul desemneaz o cre tere
brusc a nivelului apei dintr-un ru, care poate duce la
revrsarea lui i poate provoca o inundaie.
Viiturile toreniale sunt viituri care se produc foarte
rapid, n bazine hidrografice de suprafa relativ redus,
fiind provocate de obicei de precipitaii de intensitate
ridicat.

Inundatiile
Inundaiile sunt fenomene meteorologice catastrofale produse prin
acumulri de ap care nu pot fi preluate de cursurile normale. Fora de
agresiune i puterea de distrugere datorat inundaiilor se manifest prin doua
mecanisme:
a) Produse prin unda de oc a valului
Iniial (unda de viitur) este enorm ca for i relativ scurt ca durat,
acioneaz n maniera unui ,,berbec lichid prin ocul produs de valul frontal al
masei de ap cumulat. Valul dispune de o for de distrugere foarte mare
,,maturnd orice obstacol aflat n calea sa (construcii,poduri,rambleuri de cale
ferat). nlimea i volumul viiturii sunt factori determinani att pentru timpul
de deplasare al acesteia, ct i pentru distrugerile provocate. Acest tip de viitur
se produce cu precdere n cazul ruperilor de baraje i diguri, fenomen ce
antreneaz dup sine eliberarea n naval a unei mari cantiti de ap, cu
presiune sporit datorit faptului c ruperile de baraje se produc,n general, pe
distane destul de mici.

b) Rezultate din apa cumulat care nu se poate scurge ntr-un ritm normal de-a lungul
vechiului curs de ap.
Acest tip de inundaii se datoreaz cderilor mari de precipitaii (ploaie sau zapad) i/sau
dezpezirilor brute. n aceste condiii nu se pot lua msuri directe de prevenire a cauzelor
care pot provoca inundaiile,dar se poate aciona asupra unor factori secundari care pot
limita efectele.
Principalele caracteristici ale inundaiilor sunt:
unda de viitur - fenomen de cretere i descretere rapid i semnificativ a debitelor i
nivelurilor unui curs de ap,ntr-o perioad de timp dat;
timpul de crestere - perioada de timp n care debitele cresc de la valoarea scurgerii de
baz la valoarea debitului maxim al culminaiei viitoare;
timp de descretere -perioada de timp n care debitele scad de la valoarea scurgerii de
baz;
debit maxim (de cuminaie) - volumul total de ap scurs pe ru ntr-o secund;
volumul viiturii - volumul total de ap scurs n ru n timpul viiturii;
propagarea viiturii - deplasarea undelor de viitur ntre dou seciuni ale unui curs de
ap;
zona potenial inundabil - cuprinde terenurile din afara zonei inundabile care au o cot
inferioar nivelului maxim al viiturii de verificare ;

Alte hazarde hidrologie


Secet hidrologic
Caracterizat prin micorarea accentuat a debitelor pe cursurile de ap, din care unele sunt
afectate intermitent sau prelungit de fenomenul de secare. Lipsa debitelor pe cursurile de
ap afecteaz consumatorii de ap care au staii de captare n bazinele unor astfel de cursuri
de ap. n judeul Neam zona afectat de seceta hidrologic se afl n bazinul hidrografic al
r. Moldova cu afluenii de dreapta cei mai importani, respectiv r. Neam (Ozana) i pr.
Topolia. Datele hidrologice caracteristice pe r. Moldova sunt determinate prin cele dou
staii hidrologice amplasate una n amonte de principalele folosinele de ap, respectiv la
Tupilai i una n aval de aceste folosine , respectiv la Roman.
Ploi cu caracter de avers - mai frecvente n zonele Piatra Neam, Trgu Neam, Poiana
Teiului, Pipirig i Moldoveni;
Grindin - n zona de sud a judeului, de-a lungul comunicaiilor Piatra Neam-Costia i
Romni - Secuieni, n zona de nord pe direcia Trgu Neam - Pstrveni, iar n zona de est
localitile Sboani, Ghereti, Tmeni, Doljesti, Stnia, Icuseti, Valea Ursului, Oniceni;
Ninsori abundente i viscolite care blocheaz circulaia auto, n special pe trasele Piatra
Neam - Brusturi, Piatra Neam Roman - Poienari, Bicaz - Potoci, Petru Vod-Pluton,
Romni 10 Moldoveni Secuieni, Piatra Neam Mrgineni, Girov tefan cel Mare
Dragomireti Rzboieni etc.;

Cauzele inundatiilor
1. Cauze naturale
Aparitia inundatiilor se datoreaza in primul rand unor factori
naturali legati de conditiile climatice care genereaza cantitati mari de
precipitatii, furtuni. Cauzele climatice presupun o crestere a nivelurilor
sau a debitelor peste valorile normale si revarsarea apelor in arealele
limitrofe ca urmare a unor fenomene climatice deosebite. Ploile si in
special cele torentiale, constau in caderea unor cantitati mari de
precipitatii intr-un timp foarte scurt, astfel incat capacitatea de infiltrare
a solului este repede depasita si aproape intreaga cantitate de apa cazuta
se scurge spre reteaua de vai generand viituri, depasirea capacitafii de
transport a albiilor minore si deversarea apelor in albiile majore
provocand inundatii. In cazul raurilor, viiturile cu amplitudini mari de
nivel stau la baza producerii inundatiilor in albiile majore. Cea mai
importanta caracteristica a unei viituri este inaltimea apei in albie, pentru
ca inainte de toate, ea este generata de o crestere a nivelului apelor..

Pentru a se produce o inundatie este insa necesar ca in


lungul raului sa existe o lunca inundabila. Exceptie fac
sectoarele de chei si defilee din lungul raurilor unde nu se
produc inundatii chiar la cresteri spectaculoase ale
nivelurilor. Pentru a caracteriza o viitura sunt necesare o
serie de valori cantitative asupra debitelor de apa scurse si
a nivelurilor inregistrate. Uneori acestea ating valori
impresionante, de peste 200.000 m3/s Amazon. Topirea
zapezilor este un alt factor important al producerii
inundatiilor mai ales in zonele climatelor temperat si rece.
De regula, procesul de topire a zapezilor genereaza apele
mari de primavara sau de vara in zonele inalte. Acest
proces poate fi insa accelerat de invaziile de mase de aer
cald sau se poate asocia cu ploile cazute in acest interval.

2. Cauze antropice
Despaduririle efectuate de om in decursul timpului in toate regiunile
globului au modificat foarte mult o serie de verigi ale circuitului hidric si
prin aceasta au favorizat o scurgere mai puternica a apelor pe versanti. Ca
urmare, amplitudinea viiturilor a crescut, de unde si niveluri mai mari si o
sporire a pericolului de inundare a terenurilor joase din lungul raurilor.
Constructiile hidrotehnice efectuate fara a se cunoaste suficient de bine
probabilitatea de aparitie a nivelurilor si a debitelor maxime pot pune in
pericol comunitati umane si bunuri materiale. In cazul barajelor de
exemplu, accidentele pot fi legate de o serie de calcule gresite ale planului
barajului, de defectele rezultate la incastrarea corpului barajului in roca de
baza, de calcularea gresita a rezistentei barajului, de deficiente de control a
rezistentei barajului etc. Dintre toate accidentele produse pe plan mondial,
69% au aparut la barajele din pamant si din anrocamente si in 31% la alte
tipuri de baraje. Se pare ca una din cauze consta in faptul ca aceste baraje
au o mare neomogenitate a materialelor de umplutura si pot aparea procese
de sufoziune fizica, de eroziune regresiva, de tasari, sau de aparitie a unor
viituri exceptional inainte de terminarea constructiei.

Efecte ale inundatiilor


Pagube economice indirecte constau din efectele pe care le au inundatiile asupra
intreruperii temporare sau permanente a proceselor de productie, asupra intarzierilor
produse in livrarea produselor si chiar prin reducerea exportului. Intervin apoi costurile
suplimentare de transport, cele de aparare prin masurile adoptate in timpul inundatiilor,
fara a mai vorbi de cheltuielile efectuate pentru normalizarea situatiei si reluarea
activitatilor economice, ca si pentru plata asigufarii bunurilor materiale si umane.
Efectele sociale negative constau in pierderile de vieti omenesti si consecintele
ulterioare ale acestora asupra vietii comunitatilor umane si ale societatii in general.
Efectele ecologice negative sunt evidente prin degradarea mediului ambiant prin
afectarea starii de calitate a factorilor sai. In timpul inundatiilor are loc poluarea apelor
de suprafata prin antrenarea in albiile de rau a tuturor deseurilor de pe malurile apelor,
prin descompunerea animalelor inecate si transportate, prin ruperea conductelor de
transport a produselor petroliere etc. Are loc o poluare a apelor subterane si chiar
poluarea solurilor din zonele inundate in cazul in care apele transporta astfel de
substante.

Concepte privind prevenirea, protectia si


diminuarea efectelor inundatiilor

Viiturile reprezinta procese naturale; interventia umana in aceste procese trebuie redusa, compensata, iar in
viitor anulata.

Strategia in domeniul viiturilor trebuie sa se bazeze pe coordonarea actiunilor in domeniul resurselor de


apa si al utilizarii terenului.

Este necesara trecerea de la cultura reactiei la cultura riscului (trecere de la actiunile de aparare
impotriva inundatiilor la managementul riscului).

Utilizarea zonelor inundabile trebuie adaptata la pericolele naturale existente

Existenta riscului rezidual (incluzand si accidentele la lucrarile hidrotehnice).

Prognoza viiturilor si avertizarile reprezinta o conditie pentru diminuarea efectelor inundatiilor.


Eficacitatea lor depinde de nivelul de corectitudine al acestora si de masurile de pregatire a populatiei si
autoritatilor locale.

Sunt necesare masurile de preparare (pregatire) a tuturor celor ce pot avea de suferit din cauza viiturilor
prin informare de baza continua si actiuni de simulare.

Strategia de aparare este bazata pe retinerea viiturilor in zonele de formare, inmagazinare locala (pe
afluenti) si numai dupa depasirea capacitatii acestor sisteme sa se faca transferul in aval (principiul
solidaritatii: evitarea transferului inundatiilor din zonele amonte catre cele aval)

Principiile dup care se ghideaz aciunile de


prevenire i protecie fa de inundaii

Apa constituie parte a unui ntreg


Apa, prin circuitul su n natur, condiioneaz desfurarea tuturor activitilor socioeconomice i trebuie luat n considerarea n politicile de dezvoltare i amenajare
teritorial.

Apa trebuie stocat pe versani i n albie

Exist ntotdeaua un risc.

Riscul nu poate fi complet nlturat; el poate fi controlat. Se vorbete despre conceptul


de risc acceptat.
Rul nu trebuie mpiedicat sa se reverse.
Digurile reprezint o metod eficient de protecie contra inundaiilor mici i mijlocii; la
inundaii mari ele pot agrava efectele acestora.
Incorsetarea cursului de ap poate avea drept efect creterea vitezei de deplasare a
undei de viitur.

Ru neamanajat

Ru amenajat

Proiectul G-cans Tokyo, Japonia


Tokyo este unul dintre cele mai mari orase din lume, i este in continua
cretere. Orasul se confrunta cu numeroare ploile torentiale si sezoane de
taifunuri care pot inunda intregul oras. Din aceast cauz, exista nevoia
de a se construi un sistem masiv de drenaj subteran pentru a contracara
problema. Astfel a luat nastere proiectul G-Cans sau "Templul Subteran",
care este un proiect de infrastructura subteran construit pentru a proteja
capitalaTokyo mpotriva inundatiilor din timpul sezoanelor de ploi si
taifunuri.
Constructia a nceput n 1992 si a fost finalizata n 2004, devenind astfel
cel mai mare sistem de protectie impotriva inundatiilor. Sistemul de
canalizare a fost proiectat pentru a face fata celor mai puternice inundatii,
deoarece in aceasta zona precipitatiile pot atinge 200 milimetri i uneori
pn la 400. Prin urmare, marja de siguran este plasata foarte mare.

Zona de deversare din zona exterioara metropolei este construita


avand ca fundatie extinderea Soselei 16, ce masoara 6.3 km
lungime. Fundatia are 50 m adancime.
Amenajarea va primi surplusul creat de inundatiile produse in fiecare
dintre celelate amenajari (uzine, fabrici..) sau apele subterane
provenite din aceste locuri.

Apele subterane curg in directie descendenta si alte elmente (poluatoare


probabil) sunt evacuate catre Statia de Pompare a apelor de inundatie si a apelor
de Canalizare Subterana.

Apele subterane curg descendent impreuna cu elementele


poluatoare catre Statia de Pompare a apelor de inundatie si
canalizare.

Dupa ce apa provenita din inundatii a fost tratata in statia de epurare, aceasta
este pompata in raul EDOGAWA.
Pe langa rolul principal al acestui sistem, acela de protectie in cazul
inundatiilor, rezervorul a devenit atat o atractie turistica, cat si un loc pentru
filmari, spectacole TV si reclame.

Inundatii in judetul Neamt


Datorit climatului specific, teritoriul judeului este afectat frecvent de inundaii iar ca o
particularitate se evideniaz fenomenul de zpor de pe rul Bistria, pe tronsonul lac Izvoru
Muntelui - limit jude (cu Suceava). Numai n ultimii 30 de ani s-au produs inundaii catastrofale
n anii 1970, 1975, 1991 (1995 i 2003 datorit fenomenului de zpor) i o serie de inundaii de
amploare mai mic, restrnse ca arie, dar care au produs pagube importante. S-au nregistrat 11
victime omeneti, din care 5 n anul 1991, 2 n anul 1998 i 3 n anul 2003. Au fost inundate case,
anexe gospodreti, obiective social-economice, ci de comunicaie, terenuri agricole i s-au
nregistrat mortaliti la animale. Zonele cele mai expuse inundaiilor, n ordinea frecvenei
producerii acestora, sunt: comuna Piatra oimului, pe praiele Calu i lapa, comuna Girov i oraul
Roznov pe r. Cracu, comuna Borleti pe pr. Nechit, comuna Hangu pe pr. Hangu i Audia,
comuna Bicazu Ardelean pe prul Jidan i Bistra, Bicaz Chei pe prul Ivne, comuna Grinie i
comunele Borca, Farcaa i Poiana Teiului pe rul Bistria, datorit fenomenului de zpor.
Inundaiile sunt n multe cazuri amplificate de activiti umane ca: depozitarea de materiale i
deeuri pe maluri care sunt antrenate la ape mari i produc blocaje n special la traversri,
reducerea seciunii de scurgere prin executarea de lucrri de traversare, executarea de construcii
neautorizate n zonele inundabile ale cursurilor de ap, n mod special mprejmuiri i anexe
gospodreti. Toate comunele din jude pot fi afectate mai mult sau mai puin de inundaii, cu
excepia comunei Sboani.

Multumim pentru
atentie!