€

€

Hazardele sunt evenimente produse de fenomene cu putere distructiva, care afecteaza atat mediul natural cat si activitatea omului . Fenomenele pot fi naturale ( se produc independent de activitatea oamenilor) si antropice (datorita activitatilor necorespunzatoare de utilizare a spatiului geografic)

Hazardele naturale sunt manifestari extreme ale unor fenomene naturale, precum cutremurele, furtunile, inundatiile, secetele,care au o influenta directa asupra vietii oamenilor, asupra societatii si a mediului inconjurator, in ansamblu. € Producerea unor asemenea fenomene face posibila atingerea unor anumite praguri de adaptare a societatii la conditiile mediului. Atunci cand hazardele produc distrugeri de mare amploare si pierderi de vieti omenesti, ele sunt numite dezastre si catastrofe naturale. Efectele acestor fenomene sunt atat de puternice incat sunt necesare interventii rapide din partea unor echipe special antrenate la nivel national si international. Un fenomen natural extreme poate fi numit un dezastru daca sunt inregistrate cel putin 10 pierderi de vieti omenesti sau 50 de personae ranite si daca se produc pierderi materiale de peste un million de dolari.
€ €

al numarului de raniti. in functie de geneza: ‡ Hazarde endogene a caror actiune este generata de energia provenita din interiorul planetei(cutremure. hidrologici. biologici. al pagubelor aduse proprietatilor si activitatilor economice de catre un anumit fenomen natural sau un grup de fenomene intr-un anumit loc si intr-o anumita perioada. ‡ Hazarde exogene. € Hazardele naturale pot fi de mai multe feluri. generate de factori climatici. eruptii vulcanice). € .‡ Vulnerabilitatea pune in evidenta gradul de expunere a omului si a bunurilor sale fata de diferita hazarde. indicand nivelul pagubelor pe care le produce un anumit fenomen. ‡ Riscul reprezinta nivelul probabil al pierderilor de vieti omenesti.

€ Hazardele antropice sunt fenomene de interactiune intre om si natura. Aceste fenomene sunt legate de interventia omului in natura. in general cu scopul de a utiliza elementele cadrului natural in interes propriu: activitati agricole. declansate sau favorizate de activitati umane si care sunt daunatoare societatii in ansamblu si existentei umane in particular. de transport. etc. miniere. de constructii. industriale. .

Modificarile accentuate ale mediului pe Terra . presiunea crescanda a societatii asupra elementelor de mediu genereaza o serie de crize dintre care unele au devenit globale. poluarea crescanda si desertificarea. cum ar fi tendintele de incalzire a climei. . apoi reducerea stratului de ozon. care determina modificari globale ale mediului. ridicarea nivelului Oceanului Planetar. despaduririle si procesele de degradare a solurilor.€ Inceputul acestui mileniu se caracterizeaza printr-un impact tot mai accentuat al activitatilor umane asupra Terrei. datorate efectului de sera.

precum si prin numeroase lucrari de inginerie a mediului.€ Omul are insa si un impact pozitiv asupra mediului prin extinderea teritoriilor protejate(in parcuri si rezervatii naturale). . prin ocrotirea unor specii de plante si animale pe cale de disparitie. geologice si paleontologice. a unor obiective geomorfologice.

care determina ascensiunea materiei incandescente spre suprafata. . Acestea sunt datorate energiilor acumulate in rezervoarele subterane care contin lave si presiunilor exercitate de fortele tectonice.€ Eruptiile vulcanice sunt hazardele endogene care au impresionat puternic omul inca din Antichitate.

cu eruptii moderate.€ Eruptiile islandeze si hawaiene sunt caracterizat ca eruptii linistite. cu explozii puternice. cele de tip vulcanian sunt caracterizate prin lave foarte vascoase. cu lave fluide. care sunt evacuate prin cratere. extrem de periculoase. bazice. Eruptiile de tip strombolian prezinta lave mai vascoase. .

iar eruptiile ultravulcanice sunt probabil cele mai violente. datorita formarii unor presiuni uriase la contactul rezervorului subteran de lava cu apa marii. Volcano (Italia) si Paricutin (Mexic). eruptia din 1991 a vulcanului Pinatubu. din insulele Filipine) sunt violente si deverseaza cantitati mari de cenusi vulcanice.. cele peleene (vulcanul Montagne Pelee din insula Martinica) sunt insotite de nori arzatori extrem de periculosi. € .€ In aceasta ultima categorie se incadreaza vulcanii Vezuviu. Eruptiile pliniene (spre exemplu...

cenuè èi gaze. cenuèelor èi gazelor dintr-un focar cu topituri magmatice situate în adâncime cât èi deschiz tura din scoarìa terestr care emite roc topit sau parìial topit (lava). O caldeir este bazinul în form de c ldare format prin aèezarea p rìii de sus a conului vulcanic. caz în care se numeète Äcrater´. ea având uneori cr p turi sau crater(e).€ Prin vulcan se înìelege atât formaìia geologic de form conic format prin erupìia lavelor. Deschiz tura poate fi o cr p tur sau o gaur (mai mult sau puìin rotund ). € .

Rocile vecine magmei sufer procese de transformare. gazele cautând sa str pung straturile de la suprafaì .€ Globul terestru are mai multe straturi. Acest fenomen cauzeaz presiuni deosebit de mari. prin procese fizicochimice exoterme. fapt ce determin topirea rocilor cu formare de gaze. € . fiind numite roci metamorfice. Profunzimea fiec rui strat geologic este determinat de greutatea specific a rocilor componente. Astfel în centru (miezul Terrei) se g sesc cele mai grele elemente care. ajung la temperaturi foarte ridicate (mii de grade Celsius).

€ € . iar studiul vulcanilor contribuie în mod semnificativ la înìelegerea noastr a interiorului Terrei. Materiile incandescente ies la suprafaì printr-un crater (deschidere cu forme si diametre diferite). € Cu toate c vulcanii sunt în general asociaìi cu distrugere.Un vulcan se formeaz prin ridicarea scoarìei. ei creeaz noi forme de teren pe fundul m rilor. Un crater puìin adânc se numeètepater . alc tuind Äconul vulcanului´. ei au èi unele efecte pozitive: minerale din adâncul Terrei fac ca p mântul din jurul multor vulcani s fie foarte fertil. sub presiunea gazelor èi magmei (rocile topite).

sau vulcani din Islanda. erupìie de gaze. € .Fenomenul ieèirii magmei la suprafaì este denumit erupìie èi are loc acolo unde scoarìa terestr opune cea mai mic rezistenì . cenuè . vulcani din Indonezia. din Cercul de foc al Pacificului). bombe vulcanice (fragmente rupte din crater) èilav (vâscozitatea ei difer dup reacìia acid sau bazic a lavei) care se solidifica prin r cire. € Erupìia vulcanului este însoìit de cutremure de p mânt. Acest punct de rezistenì redus este reprezentat de cr p turile din scoarì sau de limitele dintre pl cile tectonice continentale (ex.

€ erupìia efuziv este o erupìie vulcanic silenìioas . poate fi foarte periculoas pentru locuitorii aflaìi în apropiere de locul erupìiei. care scoate la suprafaì lava bazaltic cu vitez mic (erupìiile vulcanului Kilauea din Hawaii sunt efuzive). erupìie exploziv este o erupìie puternic a unui vulcan care arunc în aer materia pe distanìe uriaèe. € € . lava e s rac în silicat.

care continu s erup (ca. cu erupìii centrale liniètite de lave fluide ¾ de tip strombolian. 600) ¾ vulcani inactivi (stinèi). f r explozii ¾ de tip hawaian. la care exploziile foate puternice arunc în aer vechiul aparat vulcanic. vor fi expulzate sub form de cenuè èi bombe vulcanice prin explozii puternice ale gazelor ¾ de tip peleean. a c ror activitate a încetat cu milenii ¾ vulcani tineri ¾ vulcani b trâni € € Dup tipul de manifestare a erupìiei: în urm . ¾ de tip islandic. cu erupìii de lave fluide èi explozii ritmice de gaze ¾ de tip vulcanian. cu erupìii de lave vâscoase care.€ Dup perioada de formare: Dup activitate: ¾ vulcani activi. . cu erupìii liniare de lave fluide. dup consolidarea în coèul vulcanic. cu erupìii de lav vâscoas care se rific de forma unui stâlp ¾ de tip Bandai-San.

.€ € € € € € € € € € € € € € € € € € € € € € € € € Africa : Kilimanjaro Nabro America : Antofalla Cotopaxi Dotsero El Chicon Popocatepetl Paracutin Mount St. Europa: Etna Hekla Stromboli Vezuviu Vulcanul Katla . Asia : Bromo Fuji Gunung Api Gamalama Ijen Klucevskaia Sopka Krakatau Pinatubo Semeru Sakurajima Australia: Glasshouse Mountains Mount Canobolas Mount Fox . Helens Mauna Loa Kilauea Puyehue Katmai Asia : Bromo Fuji Gunung Api Gamalama Ijen Klucevskaia Sopka Krakatau Pinatubo Semeru Sakurajima .

crater èi con. în coè r mân lave sau piroclastite consolidate. În timpul perioadelor de liniète èi dup stingerea vulcanului. Conul este edificiul propriu-zis. Craterul reprezint prelungirea extern prin care se termin coèul.€ € Materialele expulzate prin erupìii se depun în jurul punctului de emisie. alc tuit din coè. are de obicei forma de pâlnie. a c rei morfologie depinde de tipul activit ìii vulcanice èi apoi de evoluìia subaerian a eroziunii. € € € . reprezint o form de acumulare. ele pot fi puse în evidenì numai prin eroziunea conului. constituind un aparat vulcanic. cl dit din lava rev rsat èi din alte materiale rezultate în timpul exploziei vulcanice. Coèul reprezint hornul sau orificiul de evacuare a materialelor expulzate.

bombe ± când au diametre de ordinul centimetrilor sau metrilor). hidrogen. lapili ± fragmente de 13cm. în funcìie de conìinutul în bioxid de siliciu (SiO2).gazoase: (vapori de ap . amoniac) € lichide: (lava care poate fi: acid . € solide: sau piroclastite (cenuèa vulcanic . dioxid de carbon. neutr . € € . hidrogen sulfurat. bazic .

. se deschid cr p turi radiare prin care curg erupìii laterale. ca o pâlnie. care pot ajunge la dimensiuni considerabile. iar conurile din cenuè au craterul ca o pâlnie larg . lapili) au craterul de form cilindric èi un diametru mic. Un con simplu de stratovulcan are pante concave èi un crater larg. Conuri de sf râm turi Rezultate în urma exploziilor de tip strombolian èi vulcanian. Ele se dispun în straturi înclinate c tre periferia conului. sunt formate din îngr m direa piroclastitelor în jurul coèului èi craterului. Asemenea conuri posed un adev rat schelet de rezistenì . Conurile stratovulcanilor Sunt alc tuite din straturi alternante de lav èi piroclastite. Dac conul creète în în lìime. Stratovulcanii mari sunt afectaìi de falii èi fisuri pe diferite direcìii. format prin consolidarea lavelor în lungul fisurilor. rezultate din faze diferite de erupìii. Apar izolate sau grupate pe anumite areale èi îmbrac forme diferite. Acestea construiesc o serie de conuri adventive (conuri secundare). Conurile formate din piroclastite grosiere (bombe.€ € € € € € Conurile vulcanice Conurile sunt rezultatul erupìiilor de lav acid -vâscoas . cu mult silice èi cu vitez de curgere redus . dup tipul de erupìie èi dup natura rocilor constituente.

la intervale mari de timp. presiunea crescut în adânc. care poate atinge dimensiuni de sute de metri. le împinge în sus.€ Tip de con creat de vulcanii care elimin lave acide. provocând explozii catastrofale de lav èi nori de gaze. din vechiul con r mânând doar o parte (Mont Pelée. materia se acumuleaz èi se solidific repede în jurul coèului. poate duce la azvârlirea vârfului conului. numit cumulodom sau dom endogen. incandescent . Ele înceteaz sa curg la temperaturi sub 1200°C. vâscoase (mult silice în compoziìie). Conul apare ca o îngr m dire haotic de blocuri. venit sub presiune. 1902). € . pe care lava nou . Se formeaz un con f r crater.

sub influenìa curenìilor incandescenìi ce curg pe sub ea. cu dominarea elementelor feromagneziene. s rac în silice èi cu vitez mare de curgere. aproape tabulare. la lavele mai vâscoase. Microrelieful câmpurilor de lav se datoreaz modific rilor suferite de crusta superficial solidificat . Forma curgerii depinde èi de relieful preexistent pe care îl fosilizeaz . m rginite de abrupturi rezultate din solidificarea frunìii pânzei. Lavele ajung la suprafaì cu o temperatur mai ridicat . la lavele foarte fluide care elibereaz mai puìine gaze. Când aceste suprafeìe sunt fragmentate de v i dau naètere la pante în trepte.dermolitic . Pe terenuri relativ netede se formeaz suprafeìe structurale bazaltice.€ Platourile sunt rezultatul r cirii lavelor bazice ± fluide. a c ror suprafaì este neted . care se caracterizeaz printr-o aglomerare haotic de blocuri de lav . € € € . Platourile se mai numesc èi Ävulcani scut´ deoarece sunt tot conuri vulcanice. fiecare treapt corespunzând unei pânze. acumulându-se la baza conurilor vulcanice. îns cu pante foarte mici.clastolitic . se revars peste pereìii craterului èi curg pe distanìe foarte mari. În acest sens au fost deosebite dou tipuri ale suprafeìelor de lav : .

Mauna Kea. în parte submarine.€ Se caracterizeaz prin conuri foarte mari. format prin pr buèire. dintre care ultimele dou sunt în activitate. La Mauna Loa conul principal are o în lìime de 4162 m. iar cu partea submers ajunge pân la 9000 m. Mauna Loa èi Kilauea). € . m rginit de pereìi abrupìi èi umplut de multe ori cu lav incandescent . la nivelul m rii este de 400 km. Insula Hawaii este constituit aproape în întregime din curgeri suprapuse de lav bazaltic . emise de cinci centre de erupìie: (Kohala. Diametrul bazei. Pe platoul central se afl un crater în forma de puì (pit-crater). Hualalai.

cu o lungime de peste 24 km s-au format peste 34 de conuri vulcanice cu în lìimi pân la 150 m èi alte 60 conuri mai mici. Pe linia Laki. Cu timpul activitatea vulcanic s-a restrâns în jurul câtorva centre. Cel mai important vulcan activ de aici este Hekla. € . De fapt Islanda este singurul loc unde se mai întâlnesc în activitate erupìii liniare. În Islanda se întâlnesc platouri vulcanice întinse. formate prin rev rs ri produse în lungul unor mari cr p turi liniare. le lipseète platoul central. iar înclinarea pantelor este mai mare.€ Au dimensiuni mult mai mici. deschis în anul 1783.

Exploziile èi pr buèirile care însoìesc erupìiile dau naètere la câteva tipuri de excavaìiuni: cratere simple. maare. € .€ Aceste forme se întâlnesc în special la vulcanii care emit lave vâscoase èi în general la erupìiile bogate în emisii violente de gaze. caldere.

€ . Un tip aparte rezult prin pr buèirea lavei bazaltice consolidate de tip hawaiian. este craterul puì (pit-crater) întâlnit în interiorul calderelor. aèa sunt craterele vulcanilor Kilauea èi Mauna Loa. solifluxiune èi èiroire. pr buèiri. Aceste cratere ciuruiesc lava consolidat .€ Au form de pâlnie èi rezult prin explozii puternice. La vulcanii activi. Modelarea versanìilor se face prin alunec ri. M rimea lor este direct proporìional cu intensitatea erupìiei. De multe ori în interiorul acestor cratere se formeaz lacuri. o nou explozie reactiveaz èi intensific modelarea craterului. iar în interiorul lor se g sesc adesea lacuri de lav (lacuri de foc). Se întâlnesc la vulcanii ce dau conuri de sf râm turi èi la stratovulcani. prezint pereìi verticali.

Din vechiul con vulcanic nu mai r mâne decât porìiunea de la poalele acestuia sub forma unui perete circular. care creeaz èi mici caldeire periferice. Treptele dau calderei aspectul unor circuri îmbucate. Caldera în trepte ia naètere în urma scufund rii inegale pe falii sau fisuri circulare. de unde s-a generalizat denumirea de atrio. iar partea central a vulcanului. Caldera inelar presupune în plus o nou faz de erupìii. conuri vulcanice mai mici. Este un crater uriaè. în interiorul c ruia se pot forma ulterior. implic distrugerea aproape complet a conului vulcanic. coèul èi chiar porìiunile superioare ale cuptorului magmatic sunt golite de lav . ce festoneaz caldera principal . în spaniol ) reprezint cratere uriaèe formate prin explozie èi l rgite mult prin pr buèirile care urmeaz . conul apare ca o insul (Crater-Lake din Oregon-SUA. a unei mari p rìi din con. ce d naètere la unul sau mai multe conuri în interiorul calderei. Se formeaz în urma mai multor erupìii. La explozii puternice. Lago de Vico cu Monte VenereItalia). Caldera poligen mult mai mare. € . ce la Vezuviu poart numele de Atrio del Cavallo. situat în partea central a conului. pierzându-èi suportul se pr buèeète. Dup form èi genez se pot deosebi mai multe tipuri: Caldera monogen se formeaz printr-o pr buèire rezultat în urma unei singure erupìii. cum sunt cele din vulcanul Camerun. Apare o depresiune inelar .€ € € € € Calderele (c ldare. Cand caldera cantoneaz un lac. iar creasta ce o închide se numeète somma (Somma Vezuviului).

ce nu se ridic deasupra reliefului. folosit în regiunea Eifel-Germania. Sunt umplute cu sf râm turi provenite din explozie sau din pr buèirea pereìilor. descrise în Islanda. Ele nu expulzeaz lav èi de aceea nu formeaz un con. s-a generalizat denumirea de maar. Pentru aceste cratere ocupate în general de lacuri. format din sf râm turi de roci. În aceeaèi categorie intr èi conurile f r r d cin . € . de forma unui puì. formate în urma exploziilor freatice rezultate în timpul trecerii unei curgeri de lav peste lacuri sau zone ml ètinoase. Foarte rar craterul este înconjurat de un val înalt de câìiva zeci de metri. Aparatul se compune din: canalul de str pungere (diatrem ) èi craterul de explozie. rezultate în urma exploziilor vulcanice. cu un diametru de sute de metri pân la 2-3 km.€ Maarele sunt depresiuni rotunde.

în acele locuri.000 de metri adâncime. deoarece vine din straturile de argil . € . Gazele împing spre suprafaì apa amestecat cu argil . care trec printr-un sol argilos. N molul format de acestea iese la suprafaì èi.€ Vulcani noroioèi reprezint formaìiuni create de gazele naturale provenind de la peste 3. se usuc în contact cu aerul. N molul ieèit la suprafaì este rece. în combinaìie cu apa din pânza freatic . formând niète structuri conice asem n toare unor vulcani.

cei din m rile Caspic èi Barents. mai mulìi exist îns sub m ri. cum ar fi spre exemplu vulcanii noroioèi din apele Norvegiei.€ Se cunosc pe glob în total circa 1. În Europa sunt foarte puìini vulcani noroioèi pe continent. € .100 de vulcani noroioèi. Australia èi insula Trinidad din Caraibe. cum ar fi cei din Azerbaidjan. În afara Europei. fenomene similare se pot observa în Siberia.

pe care placa în deriv i-a dus departe de punctul fierbinte. Insulele Hawaii constituie cel mai bun exemplu. deasupra unor ´puncte fierbin iµ din manta. Mauna Loa din Hawaii. Acest ir de uria i vulcani scut s-au format atunci când placa pacific sa deplasat deasupra punctului fierbinte. Celelalte insule din zon s-au format din vulcani mai vechi. € Cel mai mare vulcan activ de pe Terra.tocmai se ´mut µ de pe punctul fierbinte. € .chiar deasupra punctului fierbinte.se afl vulcanul Kilauea.a c rui activitate spore te pe m sur ce diminueaz cea a lui Mauna Loa. Spre sud-est.Vulcanii se pot forma i în mijlocul pl cilor.

cu un canal central i eventual câteva fisuri pe versan i. Lava lor este mai groas decât cea bazaltic a vulcanilor oceanici.forma i deasupra zonelor de subduc ie.lav i gaze.produse prin topirea scoar ei continentale ajunse în str fundurile fierbin i ale planetei. € . Combina ia dintre lava groas i masele de cenu i resturi din erup ii acumultae confer acestor vulcani forma lor conic .Regiunea din jurul Oceanului Pacific este numit ´inelul de focµ datorit vulcanilor de pe rmurile sale. Ace tia sunt printre cei mai violen i din lume.deoarece con ine o cantitate mai mare de silice din scoar a continental topit . € Majoritatea vulcanilor din inelul de foc sunt mun i conici. Lava fluid din Hawaii are un con inut mult mai mic de silice.unde pl cile oceanelor aluncec pe sub cele continentale.clasici. Vulcanii arunc în aer cenu .

deoarece aburul nu poate ie i din lava groas . € Dac un vulcan a fost inactiv timp de mul i ani.lava r cit din anterior ac ioneaz ca un dop.versan ii vulcanului dilatându-se u or.poate exploda dând na tere unei lave poroase numit piatr ponce. € .men inând în interior restul lavei i gazele. € Vulcanii din inelul de foc sunt mai violen i decât vulcanii oceanici.la grani a dintre Argentina i Chile.încât distruge o parte a muntelui. Presiunea cre te pe m sur ce tot mai mult lav se acumuleaz . prins în masa acesteia ca bulele de aer în ampanie. Ojos del Salado se înal pân la 6887m în Anzi. În cele din urm vulcanul va atinge punctul critic i erup ia care urmeaz poate fi atât de violent .Cel mai înalt vulcan din lume se afl în inelul de foc.

Dar aceasta a fost o erup ie modest în istoria vulcanilor.precum caldera Yellowstone din Wyoming. .gaze i abur s-a ridicat pân la 25 km în aer. Când Tambora.au explodat.a erupt în aprilie 1815. Un nor negru de cenu .formând un crater de 11km în diametru. a aruncat în aer 165kmc de roc i lav .din Indonezia.distrugând o suprafa vast în jur.SUA.din statul Washigton. Tambora a fost îns un biet foc de artificii comparativ cu erup iile care în trecut au l sat numeroase cicatrice pe fa a Terrei.€ € € Pe 18 mai 1980.Helens.vârful i unul dintre versan ii Muntelui St.care acoper 2500kmp.

000 36.000 10.000 20.Pele Nevado del Ruiz Etna Vezuviu Etna Unzen-Dake Laki Kelut ARA Indonezia Indonezia Martinica Columbia Sicilia Italia Sicilia Japonia Islanda Indonezia ANUL ERUP IEI 1815 1883 1902 1985 1669 79 1169 1792 1783 1919 MOR I 92.VULCAN Tambora Krakatoa Mt.000 16.000 5.000 30.000 15.400 10.000 .000 22.

Bibliografie .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful