€

€

Hazardele sunt evenimente produse de fenomene cu putere distructiva, care afecteaza atat mediul natural cat si activitatea omului . Fenomenele pot fi naturale ( se produc independent de activitatea oamenilor) si antropice (datorita activitatilor necorespunzatoare de utilizare a spatiului geografic)

Hazardele naturale sunt manifestari extreme ale unor fenomene naturale, precum cutremurele, furtunile, inundatiile, secetele,care au o influenta directa asupra vietii oamenilor, asupra societatii si a mediului inconjurator, in ansamblu. € Producerea unor asemenea fenomene face posibila atingerea unor anumite praguri de adaptare a societatii la conditiile mediului. Atunci cand hazardele produc distrugeri de mare amploare si pierderi de vieti omenesti, ele sunt numite dezastre si catastrofe naturale. Efectele acestor fenomene sunt atat de puternice incat sunt necesare interventii rapide din partea unor echipe special antrenate la nivel national si international. Un fenomen natural extreme poate fi numit un dezastru daca sunt inregistrate cel putin 10 pierderi de vieti omenesti sau 50 de personae ranite si daca se produc pierderi materiale de peste un million de dolari.
€ €

‡ Riscul reprezinta nivelul probabil al pierderilor de vieti omenesti. € . hidrologici. al numarului de raniti. eruptii vulcanice). ‡ Hazarde exogene.‡ Vulnerabilitatea pune in evidenta gradul de expunere a omului si a bunurilor sale fata de diferita hazarde. in functie de geneza: ‡ Hazarde endogene a caror actiune este generata de energia provenita din interiorul planetei(cutremure. € Hazardele naturale pot fi de mai multe feluri. al pagubelor aduse proprietatilor si activitatilor economice de catre un anumit fenomen natural sau un grup de fenomene intr-un anumit loc si intr-o anumita perioada. indicand nivelul pagubelor pe care le produce un anumit fenomen. generate de factori climatici. biologici.

de constructii. industriale. Aceste fenomene sunt legate de interventia omului in natura. in general cu scopul de a utiliza elementele cadrului natural in interes propriu: activitati agricole. miniere. de transport.€ Hazardele antropice sunt fenomene de interactiune intre om si natura. declansate sau favorizate de activitati umane si care sunt daunatoare societatii in ansamblu si existentei umane in particular. etc. .

. presiunea crescanda a societatii asupra elementelor de mediu genereaza o serie de crize dintre care unele au devenit globale.€ Inceputul acestui mileniu se caracterizeaza printr-un impact tot mai accentuat al activitatilor umane asupra Terrei. ridicarea nivelului Oceanului Planetar. poluarea crescanda si desertificarea. Modificarile accentuate ale mediului pe Terra . despaduririle si procesele de degradare a solurilor. cum ar fi tendintele de incalzire a climei. apoi reducerea stratului de ozon. datorate efectului de sera. care determina modificari globale ale mediului.

prin ocrotirea unor specii de plante si animale pe cale de disparitie. geologice si paleontologice. . precum si prin numeroase lucrari de inginerie a mediului.€ Omul are insa si un impact pozitiv asupra mediului prin extinderea teritoriilor protejate(in parcuri si rezervatii naturale). a unor obiective geomorfologice.

care determina ascensiunea materiei incandescente spre suprafata.€ Eruptiile vulcanice sunt hazardele endogene care au impresionat puternic omul inca din Antichitate. Acestea sunt datorate energiilor acumulate in rezervoarele subterane care contin lave si presiunilor exercitate de fortele tectonice. .

cu eruptii moderate. care sunt evacuate prin cratere. . cu explozii puternice. extrem de periculoase. bazice.€ Eruptiile islandeze si hawaiene sunt caracterizat ca eruptii linistite. cu lave fluide. cele de tip vulcanian sunt caracterizate prin lave foarte vascoase. Eruptiile de tip strombolian prezinta lave mai vascoase.

eruptia din 1991 a vulcanului Pinatubu.. € . Volcano (Italia) si Paricutin (Mexic). cele peleene (vulcanul Montagne Pelee din insula Martinica) sunt insotite de nori arzatori extrem de periculosi.. iar eruptiile ultravulcanice sunt probabil cele mai violente.. din insulele Filipine) sunt violente si deverseaza cantitati mari de cenusi vulcanice.€ In aceasta ultima categorie se incadreaza vulcanii Vezuviu. datorita formarii unor presiuni uriase la contactul rezervorului subteran de lava cu apa marii. Eruptiile pliniene (spre exemplu.

cenuè èi gaze. cenuèelor èi gazelor dintr-un focar cu topituri magmatice situate în adâncime cât èi deschiz tura din scoarìa terestr care emite roc topit sau parìial topit (lava). ea având uneori cr p turi sau crater(e). Deschiz tura poate fi o cr p tur sau o gaur (mai mult sau puìin rotund ). O caldeir este bazinul în form de c ldare format prin aèezarea p rìii de sus a conului vulcanic.€ Prin vulcan se înìelege atât formaìia geologic de form conic format prin erupìia lavelor. caz în care se numeète Äcrater´. € .

prin procese fizicochimice exoterme. Acest fenomen cauzeaz presiuni deosebit de mari. fiind numite roci metamorfice. Astfel în centru (miezul Terrei) se g sesc cele mai grele elemente care.€ Globul terestru are mai multe straturi. Rocile vecine magmei sufer procese de transformare. Profunzimea fiec rui strat geologic este determinat de greutatea specific a rocilor componente. gazele cautând sa str pung straturile de la suprafaì . ajung la temperaturi foarte ridicate (mii de grade Celsius). fapt ce determin topirea rocilor cu formare de gaze. € .

Un crater puìin adânc se numeètepater . alc tuind Äconul vulcanului´. ei creeaz noi forme de teren pe fundul m rilor. iar studiul vulcanilor contribuie în mod semnificativ la înìelegerea noastr a interiorului Terrei.Un vulcan se formeaz prin ridicarea scoarìei. ei au èi unele efecte pozitive: minerale din adâncul Terrei fac ca p mântul din jurul multor vulcani s fie foarte fertil. Materiile incandescente ies la suprafaì printr-un crater (deschidere cu forme si diametre diferite). € Cu toate c vulcanii sunt în general asociaìi cu distrugere. € € . sub presiunea gazelor èi magmei (rocile topite).

erupìie de gaze. din Cercul de foc al Pacificului). € Erupìia vulcanului este însoìit de cutremure de p mânt. cenuè . Acest punct de rezistenì redus este reprezentat de cr p turile din scoarì sau de limitele dintre pl cile tectonice continentale (ex. vulcani din Indonezia. € . bombe vulcanice (fragmente rupte din crater) èilav (vâscozitatea ei difer dup reacìia acid sau bazic a lavei) care se solidifica prin r cire. sau vulcani din Islanda.Fenomenul ieèirii magmei la suprafaì este denumit erupìie èi are loc acolo unde scoarìa terestr opune cea mai mic rezistenì .

€ € . erupìie exploziv este o erupìie puternic a unui vulcan care arunc în aer materia pe distanìe uriaèe. lava e s rac în silicat.€ erupìia efuziv este o erupìie vulcanic silenìioas . care scoate la suprafaì lava bazaltic cu vitez mic (erupìiile vulcanului Kilauea din Hawaii sunt efuzive). poate fi foarte periculoas pentru locuitorii aflaìi în apropiere de locul erupìiei.

€ Dup perioada de formare: Dup activitate: ¾ vulcani activi. dup consolidarea în coèul vulcanic. cu erupìii de lave vâscoase care. la care exploziile foate puternice arunc în aer vechiul aparat vulcanic. f r explozii ¾ de tip hawaian. care continu s erup (ca. cu erupìii liniare de lave fluide. cu erupìii de lave fluide èi explozii ritmice de gaze ¾ de tip vulcanian. a c ror activitate a încetat cu milenii ¾ vulcani tineri ¾ vulcani b trâni € € Dup tipul de manifestare a erupìiei: în urm . ¾ de tip islandic. . cu erupìii de lav vâscoas care se rific de forma unui stâlp ¾ de tip Bandai-San. cu erupìii centrale liniètite de lave fluide ¾ de tip strombolian. vor fi expulzate sub form de cenuè èi bombe vulcanice prin explozii puternice ale gazelor ¾ de tip peleean. 600) ¾ vulcani inactivi (stinèi).

€ € € € € € € € € € € € € € € € € € € € € € € € € Africa : Kilimanjaro Nabro America : Antofalla Cotopaxi Dotsero El Chicon Popocatepetl Paracutin Mount St. Helens Mauna Loa Kilauea Puyehue Katmai Asia : Bromo Fuji Gunung Api Gamalama Ijen Klucevskaia Sopka Krakatau Pinatubo Semeru Sakurajima . . Europa: Etna Hekla Stromboli Vezuviu Vulcanul Katla . Asia : Bromo Fuji Gunung Api Gamalama Ijen Klucevskaia Sopka Krakatau Pinatubo Semeru Sakurajima Australia: Glasshouse Mountains Mount Canobolas Mount Fox .

reprezint o form de acumulare. Coèul reprezint hornul sau orificiul de evacuare a materialelor expulzate. în coè r mân lave sau piroclastite consolidate. Conul este edificiul propriu-zis. crater èi con. În timpul perioadelor de liniète èi dup stingerea vulcanului. alc tuit din coè. € € € . are de obicei forma de pâlnie. Craterul reprezint prelungirea extern prin care se termin coèul. ele pot fi puse în evidenì numai prin eroziunea conului.€ € Materialele expulzate prin erupìii se depun în jurul punctului de emisie. cl dit din lava rev rsat èi din alte materiale rezultate în timpul exploziei vulcanice. a c rei morfologie depinde de tipul activit ìii vulcanice èi apoi de evoluìia subaerian a eroziunii. constituind un aparat vulcanic.

€ solide: sau piroclastite (cenuèa vulcanic . în funcìie de conìinutul în bioxid de siliciu (SiO2). bazic . amoniac) € lichide: (lava care poate fi: acid .gazoase: (vapori de ap . hidrogen sulfurat. bombe ± când au diametre de ordinul centimetrilor sau metrilor). hidrogen. dioxid de carbon. € € . lapili ± fragmente de 13cm. neutr .

iar conurile din cenuè au craterul ca o pâlnie larg . care pot ajunge la dimensiuni considerabile. Asemenea conuri posed un adev rat schelet de rezistenì . ca o pâlnie. lapili) au craterul de form cilindric èi un diametru mic. cu mult silice èi cu vitez de curgere redus . Conurile stratovulcanilor Sunt alc tuite din straturi alternante de lav èi piroclastite. se deschid cr p turi radiare prin care curg erupìii laterale. dup tipul de erupìie èi dup natura rocilor constituente. rezultate din faze diferite de erupìii. Conuri de sf râm turi Rezultate în urma exploziilor de tip strombolian èi vulcanian. Conurile formate din piroclastite grosiere (bombe. Acestea construiesc o serie de conuri adventive (conuri secundare). Un con simplu de stratovulcan are pante concave èi un crater larg.€ € € € € € Conurile vulcanice Conurile sunt rezultatul erupìiilor de lav acid -vâscoas . Dac conul creète în în lìime. Apar izolate sau grupate pe anumite areale èi îmbrac forme diferite. Ele se dispun în straturi înclinate c tre periferia conului. . sunt formate din îngr m direa piroclastitelor în jurul coèului èi craterului. Stratovulcanii mari sunt afectaìi de falii èi fisuri pe diferite direcìii. format prin consolidarea lavelor în lungul fisurilor.

Ele înceteaz sa curg la temperaturi sub 1200°C. la intervale mari de timp. provocând explozii catastrofale de lav èi nori de gaze. numit cumulodom sau dom endogen. materia se acumuleaz èi se solidific repede în jurul coèului. 1902). presiunea crescut în adânc.€ Tip de con creat de vulcanii care elimin lave acide. care poate atinge dimensiuni de sute de metri. din vechiul con r mânând doar o parte (Mont Pelée. Conul apare ca o îngr m dire haotic de blocuri. incandescent . le împinge în sus. Se formeaz un con f r crater. vâscoase (mult silice în compoziìie). poate duce la azvârlirea vârfului conului. € . pe care lava nou . venit sub presiune.

Pe terenuri relativ netede se formeaz suprafeìe structurale bazaltice. În acest sens au fost deosebite dou tipuri ale suprafeìelor de lav : . a c ror suprafaì este neted . care se caracterizeaz printr-o aglomerare haotic de blocuri de lav . la lavele foarte fluide care elibereaz mai puìine gaze. Microrelieful câmpurilor de lav se datoreaz modific rilor suferite de crusta superficial solidificat . fiecare treapt corespunzând unei pânze. m rginite de abrupturi rezultate din solidificarea frunìii pânzei. îns cu pante foarte mici.dermolitic . Platourile se mai numesc èi Ävulcani scut´ deoarece sunt tot conuri vulcanice. la lavele mai vâscoase. acumulându-se la baza conurilor vulcanice. Forma curgerii depinde èi de relieful preexistent pe care îl fosilizeaz . cu dominarea elementelor feromagneziene. € € € . se revars peste pereìii craterului èi curg pe distanìe foarte mari.€ Platourile sunt rezultatul r cirii lavelor bazice ± fluide.clastolitic . sub influenìa curenìilor incandescenìi ce curg pe sub ea. s rac în silice èi cu vitez mare de curgere. aproape tabulare. Când aceste suprafeìe sunt fragmentate de v i dau naètere la pante în trepte. Lavele ajung la suprafaì cu o temperatur mai ridicat .

iar cu partea submers ajunge pân la 9000 m. format prin pr buèire. La Mauna Loa conul principal are o în lìime de 4162 m. în parte submarine. Insula Hawaii este constituit aproape în întregime din curgeri suprapuse de lav bazaltic .€ Se caracterizeaz prin conuri foarte mari. Hualalai. emise de cinci centre de erupìie: (Kohala. Mauna Kea. € . Diametrul bazei. dintre care ultimele dou sunt în activitate. Mauna Loa èi Kilauea). la nivelul m rii este de 400 km. Pe platoul central se afl un crater în forma de puì (pit-crater). m rginit de pereìi abrupìi èi umplut de multe ori cu lav incandescent .

iar înclinarea pantelor este mai mare.€ Au dimensiuni mult mai mici. € . Cel mai important vulcan activ de aici este Hekla. Pe linia Laki. formate prin rev rs ri produse în lungul unor mari cr p turi liniare. le lipseète platoul central. În Islanda se întâlnesc platouri vulcanice întinse. cu o lungime de peste 24 km s-au format peste 34 de conuri vulcanice cu în lìimi pân la 150 m èi alte 60 conuri mai mici. Cu timpul activitatea vulcanic s-a restrâns în jurul câtorva centre. deschis în anul 1783. De fapt Islanda este singurul loc unde se mai întâlnesc în activitate erupìii liniare.

Exploziile èi pr buèirile care însoìesc erupìiile dau naètere la câteva tipuri de excavaìiuni: cratere simple. caldere.€ Aceste forme se întâlnesc în special la vulcanii care emit lave vâscoase èi în general la erupìiile bogate în emisii violente de gaze. € . maare.

aèa sunt craterele vulcanilor Kilauea èi Mauna Loa. De multe ori în interiorul acestor cratere se formeaz lacuri. o nou explozie reactiveaz èi intensific modelarea craterului. M rimea lor este direct proporìional cu intensitatea erupìiei.€ Au form de pâlnie èi rezult prin explozii puternice. Un tip aparte rezult prin pr buèirea lavei bazaltice consolidate de tip hawaiian. este craterul puì (pit-crater) întâlnit în interiorul calderelor. iar în interiorul lor se g sesc adesea lacuri de lav (lacuri de foc). Se întâlnesc la vulcanii ce dau conuri de sf râm turi èi la stratovulcani. Aceste cratere ciuruiesc lava consolidat . Modelarea versanìilor se face prin alunec ri. € . solifluxiune èi èiroire. pr buèiri. prezint pereìi verticali. La vulcanii activi.

La explozii puternice. Lago de Vico cu Monte VenereItalia). Caldera în trepte ia naètere în urma scufund rii inegale pe falii sau fisuri circulare. iar creasta ce o închide se numeète somma (Somma Vezuviului). Caldera inelar presupune în plus o nou faz de erupìii. de unde s-a generalizat denumirea de atrio. pierzându-èi suportul se pr buèeète. în spaniol ) reprezint cratere uriaèe formate prin explozie èi l rgite mult prin pr buèirile care urmeaz . Se formeaz în urma mai multor erupìii. Caldera poligen mult mai mare. conul apare ca o insul (Crater-Lake din Oregon-SUA. situat în partea central a conului. ce festoneaz caldera principal . coèul èi chiar porìiunile superioare ale cuptorului magmatic sunt golite de lav . Cand caldera cantoneaz un lac. conuri vulcanice mai mici.€ € € € € Calderele (c ldare. Treptele dau calderei aspectul unor circuri îmbucate. care creeaz èi mici caldeire periferice. € . iar partea central a vulcanului. în interiorul c ruia se pot forma ulterior. a unei mari p rìi din con. cum sunt cele din vulcanul Camerun. ce d naètere la unul sau mai multe conuri în interiorul calderei. ce la Vezuviu poart numele de Atrio del Cavallo. Dup form èi genez se pot deosebi mai multe tipuri: Caldera monogen se formeaz printr-o pr buèire rezultat în urma unei singure erupìii. Este un crater uriaè. implic distrugerea aproape complet a conului vulcanic. Apare o depresiune inelar . Din vechiul con vulcanic nu mai r mâne decât porìiunea de la poalele acestuia sub forma unui perete circular.

folosit în regiunea Eifel-Germania. s-a generalizat denumirea de maar. Sunt umplute cu sf râm turi provenite din explozie sau din pr buèirea pereìilor. În aceeaèi categorie intr èi conurile f r r d cin .€ Maarele sunt depresiuni rotunde. Pentru aceste cratere ocupate în general de lacuri. descrise în Islanda. formate în urma exploziilor freatice rezultate în timpul trecerii unei curgeri de lav peste lacuri sau zone ml ètinoase. Foarte rar craterul este înconjurat de un val înalt de câìiva zeci de metri. rezultate în urma exploziilor vulcanice. Aparatul se compune din: canalul de str pungere (diatrem ) èi craterul de explozie. de forma unui puì. € . Ele nu expulzeaz lav èi de aceea nu formeaz un con. ce nu se ridic deasupra reliefului. format din sf râm turi de roci. cu un diametru de sute de metri pân la 2-3 km.

în acele locuri. în combinaìie cu apa din pânza freatic .€ Vulcani noroioèi reprezint formaìiuni create de gazele naturale provenind de la peste 3. € .000 de metri adâncime. Gazele împing spre suprafaì apa amestecat cu argil . care trec printr-un sol argilos. formând niète structuri conice asem n toare unor vulcani. deoarece vine din straturile de argil . N molul ieèit la suprafaì este rece. N molul format de acestea iese la suprafaì èi. se usuc în contact cu aerul.

€ . În Europa sunt foarte puìini vulcani noroioèi pe continent. mai mulìi exist îns sub m ri. cum ar fi spre exemplu vulcanii noroioèi din apele Norvegiei. Australia èi insula Trinidad din Caraibe. fenomene similare se pot observa în Siberia.€ Se cunosc pe glob în total circa 1. cum ar fi cei din Azerbaidjan. cei din m rile Caspic èi Barents.100 de vulcani noroioèi. În afara Europei.

pe care placa în deriv i-a dus departe de punctul fierbinte. Insulele Hawaii constituie cel mai bun exemplu.a c rui activitate spore te pe m sur ce diminueaz cea a lui Mauna Loa. € Cel mai mare vulcan activ de pe Terra.se afl vulcanul Kilauea. € .chiar deasupra punctului fierbinte. Spre sud-est. Acest ir de uria i vulcani scut s-au format atunci când placa pacific sa deplasat deasupra punctului fierbinte. Mauna Loa din Hawaii. Celelalte insule din zon s-au format din vulcani mai vechi.tocmai se ´mut µ de pe punctul fierbinte.Vulcanii se pot forma i în mijlocul pl cilor. deasupra unor ´puncte fierbin iµ din manta.

unde pl cile oceanelor aluncec pe sub cele continentale.deoarece con ine o cantitate mai mare de silice din scoar a continental topit .produse prin topirea scoar ei continentale ajunse în str fundurile fierbin i ale planetei. € .cu un canal central i eventual câteva fisuri pe versan i. € Majoritatea vulcanilor din inelul de foc sunt mun i conici.lav i gaze. Lava fluid din Hawaii are un con inut mult mai mic de silice. Ace tia sunt printre cei mai violen i din lume. Lava lor este mai groas decât cea bazaltic a vulcanilor oceanici. Vulcanii arunc în aer cenu . Combina ia dintre lava groas i masele de cenu i resturi din erup ii acumultae confer acestor vulcani forma lor conic .Regiunea din jurul Oceanului Pacific este numit ´inelul de focµ datorit vulcanilor de pe rmurile sale.forma i deasupra zonelor de subduc ie.clasici.

la grani a dintre Argentina i Chile.poate exploda dând na tere unei lave poroase numit piatr ponce. € .versan ii vulcanului dilatându-se u or. € Vulcanii din inelul de foc sunt mai violen i decât vulcanii oceanici. Ojos del Salado se înal pân la 6887m în Anzi. prins în masa acesteia ca bulele de aer în ampanie. În cele din urm vulcanul va atinge punctul critic i erup ia care urmeaz poate fi atât de violent . € Dac un vulcan a fost inactiv timp de mul i ani.men inând în interior restul lavei i gazele.deoarece aburul nu poate ie i din lava groas .lava r cit din anterior ac ioneaz ca un dop. Presiunea cre te pe m sur ce tot mai mult lav se acumuleaz .Cel mai înalt vulcan din lume se afl în inelul de foc.încât distruge o parte a muntelui.

Dar aceasta a fost o erup ie modest în istoria vulcanilor.distrugând o suprafa vast în jur.precum caldera Yellowstone din Wyoming.formând un crater de 11km în diametru.au explodat.din Indonezia.SUA.gaze i abur s-a ridicat pân la 25 km în aer.vârful i unul dintre versan ii Muntelui St.Helens. a aruncat în aer 165kmc de roc i lav . Tambora a fost îns un biet foc de artificii comparativ cu erup iile care în trecut au l sat numeroase cicatrice pe fa a Terrei.care acoper 2500kmp. Când Tambora.€ € € Pe 18 mai 1980.a erupt în aprilie 1815. . Un nor negru de cenu .din statul Washigton.

000 20.Pele Nevado del Ruiz Etna Vezuviu Etna Unzen-Dake Laki Kelut ARA Indonezia Indonezia Martinica Columbia Sicilia Italia Sicilia Japonia Islanda Indonezia ANUL ERUP IEI 1815 1883 1902 1985 1669 79 1169 1792 1783 1919 MOR I 92.000 22.VULCAN Tambora Krakatoa Mt.000 36.000 5.000 10.400 10.000 .000 15.000 16.000 30.

Bibliografie .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful