€

€

Hazardele sunt evenimente produse de fenomene cu putere distructiva, care afecteaza atat mediul natural cat si activitatea omului . Fenomenele pot fi naturale ( se produc independent de activitatea oamenilor) si antropice (datorita activitatilor necorespunzatoare de utilizare a spatiului geografic)

Hazardele naturale sunt manifestari extreme ale unor fenomene naturale, precum cutremurele, furtunile, inundatiile, secetele,care au o influenta directa asupra vietii oamenilor, asupra societatii si a mediului inconjurator, in ansamblu. € Producerea unor asemenea fenomene face posibila atingerea unor anumite praguri de adaptare a societatii la conditiile mediului. Atunci cand hazardele produc distrugeri de mare amploare si pierderi de vieti omenesti, ele sunt numite dezastre si catastrofe naturale. Efectele acestor fenomene sunt atat de puternice incat sunt necesare interventii rapide din partea unor echipe special antrenate la nivel national si international. Un fenomen natural extreme poate fi numit un dezastru daca sunt inregistrate cel putin 10 pierderi de vieti omenesti sau 50 de personae ranite si daca se produc pierderi materiale de peste un million de dolari.
€ €

‡ Vulnerabilitatea pune in evidenta gradul de expunere a omului si a bunurilor sale fata de diferita hazarde. hidrologici. € Hazardele naturale pot fi de mai multe feluri. eruptii vulcanice). € . in functie de geneza: ‡ Hazarde endogene a caror actiune este generata de energia provenita din interiorul planetei(cutremure. biologici. indicand nivelul pagubelor pe care le produce un anumit fenomen. ‡ Riscul reprezinta nivelul probabil al pierderilor de vieti omenesti. generate de factori climatici. ‡ Hazarde exogene. al pagubelor aduse proprietatilor si activitatilor economice de catre un anumit fenomen natural sau un grup de fenomene intr-un anumit loc si intr-o anumita perioada. al numarului de raniti.

Aceste fenomene sunt legate de interventia omului in natura. declansate sau favorizate de activitati umane si care sunt daunatoare societatii in ansamblu si existentei umane in particular. de transport. industriale. de constructii. in general cu scopul de a utiliza elementele cadrului natural in interes propriu: activitati agricole.€ Hazardele antropice sunt fenomene de interactiune intre om si natura. miniere. etc. .

ridicarea nivelului Oceanului Planetar. presiunea crescanda a societatii asupra elementelor de mediu genereaza o serie de crize dintre care unele au devenit globale. despaduririle si procesele de degradare a solurilor. Modificarile accentuate ale mediului pe Terra .€ Inceputul acestui mileniu se caracterizeaza printr-un impact tot mai accentuat al activitatilor umane asupra Terrei. datorate efectului de sera. . poluarea crescanda si desertificarea. care determina modificari globale ale mediului. apoi reducerea stratului de ozon. cum ar fi tendintele de incalzire a climei.

.€ Omul are insa si un impact pozitiv asupra mediului prin extinderea teritoriilor protejate(in parcuri si rezervatii naturale). a unor obiective geomorfologice. prin ocrotirea unor specii de plante si animale pe cale de disparitie. geologice si paleontologice. precum si prin numeroase lucrari de inginerie a mediului.

. care determina ascensiunea materiei incandescente spre suprafata.€ Eruptiile vulcanice sunt hazardele endogene care au impresionat puternic omul inca din Antichitate. Acestea sunt datorate energiilor acumulate in rezervoarele subterane care contin lave si presiunilor exercitate de fortele tectonice.

cu lave fluide. cu eruptii moderate. extrem de periculoase.€ Eruptiile islandeze si hawaiene sunt caracterizat ca eruptii linistite. . cele de tip vulcanian sunt caracterizate prin lave foarte vascoase. care sunt evacuate prin cratere. bazice. cu explozii puternice. Eruptiile de tip strombolian prezinta lave mai vascoase.

. € . Eruptiile pliniene (spre exemplu. iar eruptiile ultravulcanice sunt probabil cele mai violente. eruptia din 1991 a vulcanului Pinatubu.€ In aceasta ultima categorie se incadreaza vulcanii Vezuviu. cele peleene (vulcanul Montagne Pelee din insula Martinica) sunt insotite de nori arzatori extrem de periculosi. datorita formarii unor presiuni uriase la contactul rezervorului subteran de lava cu apa marii. din insulele Filipine) sunt violente si deverseaza cantitati mari de cenusi vulcanice.. Volcano (Italia) si Paricutin (Mexic)..

O caldeir este bazinul în form de c ldare format prin aèezarea p rìii de sus a conului vulcanic. € . Deschiz tura poate fi o cr p tur sau o gaur (mai mult sau puìin rotund ). cenuèelor èi gazelor dintr-un focar cu topituri magmatice situate în adâncime cât èi deschiz tura din scoarìa terestr care emite roc topit sau parìial topit (lava). ea având uneori cr p turi sau crater(e). cenuè èi gaze.€ Prin vulcan se înìelege atât formaìia geologic de form conic format prin erupìia lavelor. caz în care se numeète Äcrater´.

Profunzimea fiec rui strat geologic este determinat de greutatea specific a rocilor componente. gazele cautând sa str pung straturile de la suprafaì . fapt ce determin topirea rocilor cu formare de gaze.€ Globul terestru are mai multe straturi. prin procese fizicochimice exoterme. € . Rocile vecine magmei sufer procese de transformare. ajung la temperaturi foarte ridicate (mii de grade Celsius). fiind numite roci metamorfice. Astfel în centru (miezul Terrei) se g sesc cele mai grele elemente care. Acest fenomen cauzeaz presiuni deosebit de mari.

€ Cu toate c vulcanii sunt în general asociaìi cu distrugere. sub presiunea gazelor èi magmei (rocile topite). ei au èi unele efecte pozitive: minerale din adâncul Terrei fac ca p mântul din jurul multor vulcani s fie foarte fertil. € € .Un vulcan se formeaz prin ridicarea scoarìei. alc tuind Äconul vulcanului´. ei creeaz noi forme de teren pe fundul m rilor. Un crater puìin adânc se numeètepater . Materiile incandescente ies la suprafaì printr-un crater (deschidere cu forme si diametre diferite). iar studiul vulcanilor contribuie în mod semnificativ la înìelegerea noastr a interiorului Terrei.

erupìie de gaze. Acest punct de rezistenì redus este reprezentat de cr p turile din scoarì sau de limitele dintre pl cile tectonice continentale (ex. bombe vulcanice (fragmente rupte din crater) èilav (vâscozitatea ei difer dup reacìia acid sau bazic a lavei) care se solidifica prin r cire. sau vulcani din Islanda. € . € Erupìia vulcanului este însoìit de cutremure de p mânt. din Cercul de foc al Pacificului). cenuè .Fenomenul ieèirii magmei la suprafaì este denumit erupìie èi are loc acolo unde scoarìa terestr opune cea mai mic rezistenì . vulcani din Indonezia.

€ erupìia efuziv este o erupìie vulcanic silenìioas . erupìie exploziv este o erupìie puternic a unui vulcan care arunc în aer materia pe distanìe uriaèe. poate fi foarte periculoas pentru locuitorii aflaìi în apropiere de locul erupìiei. care scoate la suprafaì lava bazaltic cu vitez mic (erupìiile vulcanului Kilauea din Hawaii sunt efuzive). € € . lava e s rac în silicat.

cu erupìii liniare de lave fluide. a c ror activitate a încetat cu milenii ¾ vulcani tineri ¾ vulcani b trâni € € Dup tipul de manifestare a erupìiei: în urm . . cu erupìii centrale liniètite de lave fluide ¾ de tip strombolian. la care exploziile foate puternice arunc în aer vechiul aparat vulcanic. cu erupìii de lav vâscoas care se rific de forma unui stâlp ¾ de tip Bandai-San. care continu s erup (ca. f r explozii ¾ de tip hawaian. cu erupìii de lave vâscoase care. cu erupìii de lave fluide èi explozii ritmice de gaze ¾ de tip vulcanian. ¾ de tip islandic. 600) ¾ vulcani inactivi (stinèi).€ Dup perioada de formare: Dup activitate: ¾ vulcani activi. vor fi expulzate sub form de cenuè èi bombe vulcanice prin explozii puternice ale gazelor ¾ de tip peleean. dup consolidarea în coèul vulcanic.

Helens Mauna Loa Kilauea Puyehue Katmai Asia : Bromo Fuji Gunung Api Gamalama Ijen Klucevskaia Sopka Krakatau Pinatubo Semeru Sakurajima . Europa: Etna Hekla Stromboli Vezuviu Vulcanul Katla .€ € € € € € € € € € € € € € € € € € € € € € € € € Africa : Kilimanjaro Nabro America : Antofalla Cotopaxi Dotsero El Chicon Popocatepetl Paracutin Mount St. . Asia : Bromo Fuji Gunung Api Gamalama Ijen Klucevskaia Sopka Krakatau Pinatubo Semeru Sakurajima Australia: Glasshouse Mountains Mount Canobolas Mount Fox .

Conul este edificiul propriu-zis. reprezint o form de acumulare. alc tuit din coè. În timpul perioadelor de liniète èi dup stingerea vulcanului. a c rei morfologie depinde de tipul activit ìii vulcanice èi apoi de evoluìia subaerian a eroziunii.€ € Materialele expulzate prin erupìii se depun în jurul punctului de emisie. în coè r mân lave sau piroclastite consolidate. are de obicei forma de pâlnie. ele pot fi puse în evidenì numai prin eroziunea conului. constituind un aparat vulcanic. crater èi con. Coèul reprezint hornul sau orificiul de evacuare a materialelor expulzate. Craterul reprezint prelungirea extern prin care se termin coèul. € € € . cl dit din lava rev rsat èi din alte materiale rezultate în timpul exploziei vulcanice.

gazoase: (vapori de ap . dioxid de carbon. în funcìie de conìinutul în bioxid de siliciu (SiO2). € € . neutr . bombe ± când au diametre de ordinul centimetrilor sau metrilor). amoniac) € lichide: (lava care poate fi: acid . hidrogen sulfurat. bazic . € solide: sau piroclastite (cenuèa vulcanic . lapili ± fragmente de 13cm. hidrogen.

Dac conul creète în în lìime. Ele se dispun în straturi înclinate c tre periferia conului. ca o pâlnie. care pot ajunge la dimensiuni considerabile. rezultate din faze diferite de erupìii.€ € € € € € Conurile vulcanice Conurile sunt rezultatul erupìiilor de lav acid -vâscoas . se deschid cr p turi radiare prin care curg erupìii laterale. Un con simplu de stratovulcan are pante concave èi un crater larg. Stratovulcanii mari sunt afectaìi de falii èi fisuri pe diferite direcìii. dup tipul de erupìie èi dup natura rocilor constituente. Acestea construiesc o serie de conuri adventive (conuri secundare). Asemenea conuri posed un adev rat schelet de rezistenì . Conurile formate din piroclastite grosiere (bombe. sunt formate din îngr m direa piroclastitelor în jurul coèului èi craterului. Conurile stratovulcanilor Sunt alc tuite din straturi alternante de lav èi piroclastite. Conuri de sf râm turi Rezultate în urma exploziilor de tip strombolian èi vulcanian. Apar izolate sau grupate pe anumite areale èi îmbrac forme diferite. cu mult silice èi cu vitez de curgere redus . format prin consolidarea lavelor în lungul fisurilor. iar conurile din cenuè au craterul ca o pâlnie larg . lapili) au craterul de form cilindric èi un diametru mic. .

€ Tip de con creat de vulcanii care elimin lave acide. € . materia se acumuleaz èi se solidific repede în jurul coèului. poate duce la azvârlirea vârfului conului. vâscoase (mult silice în compoziìie). provocând explozii catastrofale de lav èi nori de gaze. din vechiul con r mânând doar o parte (Mont Pelée. numit cumulodom sau dom endogen. presiunea crescut în adânc. le împinge în sus. Ele înceteaz sa curg la temperaturi sub 1200°C. care poate atinge dimensiuni de sute de metri. pe care lava nou . Conul apare ca o îngr m dire haotic de blocuri. venit sub presiune. incandescent . la intervale mari de timp. 1902). Se formeaz un con f r crater.

aproape tabulare.€ Platourile sunt rezultatul r cirii lavelor bazice ± fluide. Când aceste suprafeìe sunt fragmentate de v i dau naètere la pante în trepte. € € € . se revars peste pereìii craterului èi curg pe distanìe foarte mari.dermolitic . la lavele mai vâscoase. Pe terenuri relativ netede se formeaz suprafeìe structurale bazaltice. sub influenìa curenìilor incandescenìi ce curg pe sub ea. a c ror suprafaì este neted . care se caracterizeaz printr-o aglomerare haotic de blocuri de lav . Lavele ajung la suprafaì cu o temperatur mai ridicat . m rginite de abrupturi rezultate din solidificarea frunìii pânzei. Microrelieful câmpurilor de lav se datoreaz modific rilor suferite de crusta superficial solidificat . îns cu pante foarte mici. s rac în silice èi cu vitez mare de curgere. Platourile se mai numesc èi Ävulcani scut´ deoarece sunt tot conuri vulcanice. cu dominarea elementelor feromagneziene. Forma curgerii depinde èi de relieful preexistent pe care îl fosilizeaz . la lavele foarte fluide care elibereaz mai puìine gaze. fiecare treapt corespunzând unei pânze. acumulându-se la baza conurilor vulcanice.clastolitic . În acest sens au fost deosebite dou tipuri ale suprafeìelor de lav : .

Mauna Kea. Hualalai. în parte submarine. € . Pe platoul central se afl un crater în forma de puì (pit-crater). dintre care ultimele dou sunt în activitate. emise de cinci centre de erupìie: (Kohala. La Mauna Loa conul principal are o în lìime de 4162 m. format prin pr buèire. Insula Hawaii este constituit aproape în întregime din curgeri suprapuse de lav bazaltic .€ Se caracterizeaz prin conuri foarte mari. iar cu partea submers ajunge pân la 9000 m. la nivelul m rii este de 400 km. Diametrul bazei. Mauna Loa èi Kilauea). m rginit de pereìi abrupìi èi umplut de multe ori cu lav incandescent .

Cu timpul activitatea vulcanic s-a restrâns în jurul câtorva centre. € .€ Au dimensiuni mult mai mici. Cel mai important vulcan activ de aici este Hekla. formate prin rev rs ri produse în lungul unor mari cr p turi liniare. De fapt Islanda este singurul loc unde se mai întâlnesc în activitate erupìii liniare. În Islanda se întâlnesc platouri vulcanice întinse. le lipseète platoul central. Pe linia Laki. deschis în anul 1783. cu o lungime de peste 24 km s-au format peste 34 de conuri vulcanice cu în lìimi pân la 150 m èi alte 60 conuri mai mici. iar înclinarea pantelor este mai mare.

caldere.€ Aceste forme se întâlnesc în special la vulcanii care emit lave vâscoase èi în general la erupìiile bogate în emisii violente de gaze. € . maare. Exploziile èi pr buèirile care însoìesc erupìiile dau naètere la câteva tipuri de excavaìiuni: cratere simple.

solifluxiune èi èiroire. prezint pereìi verticali. aèa sunt craterele vulcanilor Kilauea èi Mauna Loa.€ Au form de pâlnie èi rezult prin explozii puternice. pr buèiri. Aceste cratere ciuruiesc lava consolidat . M rimea lor este direct proporìional cu intensitatea erupìiei. De multe ori în interiorul acestor cratere se formeaz lacuri. € . Un tip aparte rezult prin pr buèirea lavei bazaltice consolidate de tip hawaiian. Modelarea versanìilor se face prin alunec ri. este craterul puì (pit-crater) întâlnit în interiorul calderelor. Se întâlnesc la vulcanii ce dau conuri de sf râm turi èi la stratovulcani. iar în interiorul lor se g sesc adesea lacuri de lav (lacuri de foc). La vulcanii activi. o nou explozie reactiveaz èi intensific modelarea craterului.

în spaniol ) reprezint cratere uriaèe formate prin explozie èi l rgite mult prin pr buèirile care urmeaz . Se formeaz în urma mai multor erupìii. coèul èi chiar porìiunile superioare ale cuptorului magmatic sunt golite de lav . La explozii puternice. cum sunt cele din vulcanul Camerun. Caldera poligen mult mai mare. iar creasta ce o închide se numeète somma (Somma Vezuviului). Dup form èi genez se pot deosebi mai multe tipuri: Caldera monogen se formeaz printr-o pr buèire rezultat în urma unei singure erupìii. conul apare ca o insul (Crater-Lake din Oregon-SUA. situat în partea central a conului. conuri vulcanice mai mici. Lago de Vico cu Monte VenereItalia). Apare o depresiune inelar . Este un crater uriaè. ce la Vezuviu poart numele de Atrio del Cavallo. implic distrugerea aproape complet a conului vulcanic.€ € € € € Calderele (c ldare. Cand caldera cantoneaz un lac. Treptele dau calderei aspectul unor circuri îmbucate. ce festoneaz caldera principal . ce d naètere la unul sau mai multe conuri în interiorul calderei. a unei mari p rìi din con. Din vechiul con vulcanic nu mai r mâne decât porìiunea de la poalele acestuia sub forma unui perete circular. Caldera inelar presupune în plus o nou faz de erupìii. € . iar partea central a vulcanului. în interiorul c ruia se pot forma ulterior. care creeaz èi mici caldeire periferice. de unde s-a generalizat denumirea de atrio. pierzându-èi suportul se pr buèeète. Caldera în trepte ia naètere în urma scufund rii inegale pe falii sau fisuri circulare.

Foarte rar craterul este înconjurat de un val înalt de câìiva zeci de metri. de forma unui puì. ce nu se ridic deasupra reliefului. formate în urma exploziilor freatice rezultate în timpul trecerii unei curgeri de lav peste lacuri sau zone ml ètinoase. rezultate în urma exploziilor vulcanice. În aceeaèi categorie intr èi conurile f r r d cin . Aparatul se compune din: canalul de str pungere (diatrem ) èi craterul de explozie. Ele nu expulzeaz lav èi de aceea nu formeaz un con. descrise în Islanda. s-a generalizat denumirea de maar.€ Maarele sunt depresiuni rotunde. Pentru aceste cratere ocupate în general de lacuri. cu un diametru de sute de metri pân la 2-3 km. format din sf râm turi de roci. Sunt umplute cu sf râm turi provenite din explozie sau din pr buèirea pereìilor. € . folosit în regiunea Eifel-Germania.

000 de metri adâncime. € . N molul ieèit la suprafaì este rece. Gazele împing spre suprafaì apa amestecat cu argil .€ Vulcani noroioèi reprezint formaìiuni create de gazele naturale provenind de la peste 3. se usuc în contact cu aerul. în combinaìie cu apa din pânza freatic . deoarece vine din straturile de argil . N molul format de acestea iese la suprafaì èi. formând niète structuri conice asem n toare unor vulcani. care trec printr-un sol argilos. în acele locuri.

€ Se cunosc pe glob în total circa 1. cei din m rile Caspic èi Barents. În afara Europei. cum ar fi cei din Azerbaidjan. Australia èi insula Trinidad din Caraibe. € . cum ar fi spre exemplu vulcanii noroioèi din apele Norvegiei. fenomene similare se pot observa în Siberia.100 de vulcani noroioèi. mai mulìi exist îns sub m ri. În Europa sunt foarte puìini vulcani noroioèi pe continent.

Celelalte insule din zon s-au format din vulcani mai vechi. Insulele Hawaii constituie cel mai bun exemplu.tocmai se ´mut µ de pe punctul fierbinte. € . Mauna Loa din Hawaii. Spre sud-est. deasupra unor ´puncte fierbin iµ din manta.chiar deasupra punctului fierbinte.a c rui activitate spore te pe m sur ce diminueaz cea a lui Mauna Loa.pe care placa în deriv i-a dus departe de punctul fierbinte.Vulcanii se pot forma i în mijlocul pl cilor. € Cel mai mare vulcan activ de pe Terra.se afl vulcanul Kilauea. Acest ir de uria i vulcani scut s-au format atunci când placa pacific sa deplasat deasupra punctului fierbinte.

Combina ia dintre lava groas i masele de cenu i resturi din erup ii acumultae confer acestor vulcani forma lor conic . Lava fluid din Hawaii are un con inut mult mai mic de silice.Regiunea din jurul Oceanului Pacific este numit ´inelul de focµ datorit vulcanilor de pe rmurile sale.clasici. Ace tia sunt printre cei mai violen i din lume.cu un canal central i eventual câteva fisuri pe versan i. € .forma i deasupra zonelor de subduc ie. Lava lor este mai groas decât cea bazaltic a vulcanilor oceanici.deoarece con ine o cantitate mai mare de silice din scoar a continental topit . Vulcanii arunc în aer cenu . € Majoritatea vulcanilor din inelul de foc sunt mun i conici.produse prin topirea scoar ei continentale ajunse în str fundurile fierbin i ale planetei.lav i gaze.unde pl cile oceanelor aluncec pe sub cele continentale.

lava r cit din anterior ac ioneaz ca un dop. În cele din urm vulcanul va atinge punctul critic i erup ia care urmeaz poate fi atât de violent . € Dac un vulcan a fost inactiv timp de mul i ani.versan ii vulcanului dilatându-se u or. € .deoarece aburul nu poate ie i din lava groas . Presiunea cre te pe m sur ce tot mai mult lav se acumuleaz .la grani a dintre Argentina i Chile. € Vulcanii din inelul de foc sunt mai violen i decât vulcanii oceanici. prins în masa acesteia ca bulele de aer în ampanie.poate exploda dând na tere unei lave poroase numit piatr ponce.încât distruge o parte a muntelui.Cel mai înalt vulcan din lume se afl în inelul de foc. Ojos del Salado se înal pân la 6887m în Anzi.men inând în interior restul lavei i gazele.

. a aruncat în aer 165kmc de roc i lav . Un nor negru de cenu . Dar aceasta a fost o erup ie modest în istoria vulcanilor.vârful i unul dintre versan ii Muntelui St.din Indonezia.precum caldera Yellowstone din Wyoming.formând un crater de 11km în diametru.care acoper 2500kmp. Tambora a fost îns un biet foc de artificii comparativ cu erup iile care în trecut au l sat numeroase cicatrice pe fa a Terrei.gaze i abur s-a ridicat pân la 25 km în aer.Helens.a erupt în aprilie 1815. Când Tambora.€ € € Pe 18 mai 1980.distrugând o suprafa vast în jur.au explodat.din statul Washigton.SUA.

VULCAN Tambora Krakatoa Mt.000 .000 20.000 15.400 10.000 30.Pele Nevado del Ruiz Etna Vezuviu Etna Unzen-Dake Laki Kelut ARA Indonezia Indonezia Martinica Columbia Sicilia Italia Sicilia Japonia Islanda Indonezia ANUL ERUP IEI 1815 1883 1902 1985 1669 79 1169 1792 1783 1919 MOR I 92.000 22.000 36.000 10.000 16.000 5.

Bibliografie .