€

€

Hazardele sunt evenimente produse de fenomene cu putere distructiva, care afecteaza atat mediul natural cat si activitatea omului . Fenomenele pot fi naturale ( se produc independent de activitatea oamenilor) si antropice (datorita activitatilor necorespunzatoare de utilizare a spatiului geografic)

Hazardele naturale sunt manifestari extreme ale unor fenomene naturale, precum cutremurele, furtunile, inundatiile, secetele,care au o influenta directa asupra vietii oamenilor, asupra societatii si a mediului inconjurator, in ansamblu. € Producerea unor asemenea fenomene face posibila atingerea unor anumite praguri de adaptare a societatii la conditiile mediului. Atunci cand hazardele produc distrugeri de mare amploare si pierderi de vieti omenesti, ele sunt numite dezastre si catastrofe naturale. Efectele acestor fenomene sunt atat de puternice incat sunt necesare interventii rapide din partea unor echipe special antrenate la nivel national si international. Un fenomen natural extreme poate fi numit un dezastru daca sunt inregistrate cel putin 10 pierderi de vieti omenesti sau 50 de personae ranite si daca se produc pierderi materiale de peste un million de dolari.
€ €

generate de factori climatici. in functie de geneza: ‡ Hazarde endogene a caror actiune este generata de energia provenita din interiorul planetei(cutremure.‡ Vulnerabilitatea pune in evidenta gradul de expunere a omului si a bunurilor sale fata de diferita hazarde. € Hazardele naturale pot fi de mai multe feluri. al numarului de raniti. ‡ Riscul reprezinta nivelul probabil al pierderilor de vieti omenesti. € . ‡ Hazarde exogene. biologici. hidrologici. indicand nivelul pagubelor pe care le produce un anumit fenomen. eruptii vulcanice). al pagubelor aduse proprietatilor si activitatilor economice de catre un anumit fenomen natural sau un grup de fenomene intr-un anumit loc si intr-o anumita perioada.

miniere. Aceste fenomene sunt legate de interventia omului in natura. in general cu scopul de a utiliza elementele cadrului natural in interes propriu: activitati agricole. etc. industriale. de transport. declansate sau favorizate de activitati umane si care sunt daunatoare societatii in ansamblu si existentei umane in particular. de constructii. .€ Hazardele antropice sunt fenomene de interactiune intre om si natura.

poluarea crescanda si desertificarea. despaduririle si procesele de degradare a solurilor. ridicarea nivelului Oceanului Planetar. apoi reducerea stratului de ozon. care determina modificari globale ale mediului. cum ar fi tendintele de incalzire a climei. presiunea crescanda a societatii asupra elementelor de mediu genereaza o serie de crize dintre care unele au devenit globale.€ Inceputul acestui mileniu se caracterizeaza printr-un impact tot mai accentuat al activitatilor umane asupra Terrei. Modificarile accentuate ale mediului pe Terra . datorate efectului de sera. .

. a unor obiective geomorfologice. prin ocrotirea unor specii de plante si animale pe cale de disparitie. precum si prin numeroase lucrari de inginerie a mediului. geologice si paleontologice.€ Omul are insa si un impact pozitiv asupra mediului prin extinderea teritoriilor protejate(in parcuri si rezervatii naturale).

Acestea sunt datorate energiilor acumulate in rezervoarele subterane care contin lave si presiunilor exercitate de fortele tectonice.€ Eruptiile vulcanice sunt hazardele endogene care au impresionat puternic omul inca din Antichitate. care determina ascensiunea materiei incandescente spre suprafata. .

extrem de periculoase. . bazice.€ Eruptiile islandeze si hawaiene sunt caracterizat ca eruptii linistite. cele de tip vulcanian sunt caracterizate prin lave foarte vascoase. cu eruptii moderate. Eruptiile de tip strombolian prezinta lave mai vascoase. cu explozii puternice. cu lave fluide. care sunt evacuate prin cratere.

. cele peleene (vulcanul Montagne Pelee din insula Martinica) sunt insotite de nori arzatori extrem de periculosi.€ In aceasta ultima categorie se incadreaza vulcanii Vezuviu.. Volcano (Italia) si Paricutin (Mexic). iar eruptiile ultravulcanice sunt probabil cele mai violente. datorita formarii unor presiuni uriase la contactul rezervorului subteran de lava cu apa marii. eruptia din 1991 a vulcanului Pinatubu. € . Eruptiile pliniene (spre exemplu. din insulele Filipine) sunt violente si deverseaza cantitati mari de cenusi vulcanice..

€ Prin vulcan se înìelege atât formaìia geologic de form conic format prin erupìia lavelor. Deschiz tura poate fi o cr p tur sau o gaur (mai mult sau puìin rotund ). ea având uneori cr p turi sau crater(e). € . cenuè èi gaze. caz în care se numeète Äcrater´. O caldeir este bazinul în form de c ldare format prin aèezarea p rìii de sus a conului vulcanic. cenuèelor èi gazelor dintr-un focar cu topituri magmatice situate în adâncime cât èi deschiz tura din scoarìa terestr care emite roc topit sau parìial topit (lava).

fiind numite roci metamorfice. Profunzimea fiec rui strat geologic este determinat de greutatea specific a rocilor componente. Acest fenomen cauzeaz presiuni deosebit de mari. gazele cautând sa str pung straturile de la suprafaì .€ Globul terestru are mai multe straturi. € . fapt ce determin topirea rocilor cu formare de gaze. Rocile vecine magmei sufer procese de transformare. ajung la temperaturi foarte ridicate (mii de grade Celsius). Astfel în centru (miezul Terrei) se g sesc cele mai grele elemente care. prin procese fizicochimice exoterme.

Materiile incandescente ies la suprafaì printr-un crater (deschidere cu forme si diametre diferite). € € . € Cu toate c vulcanii sunt în general asociaìi cu distrugere. alc tuind Äconul vulcanului´. Un crater puìin adânc se numeètepater . ei creeaz noi forme de teren pe fundul m rilor.Un vulcan se formeaz prin ridicarea scoarìei. ei au èi unele efecte pozitive: minerale din adâncul Terrei fac ca p mântul din jurul multor vulcani s fie foarte fertil. sub presiunea gazelor èi magmei (rocile topite). iar studiul vulcanilor contribuie în mod semnificativ la înìelegerea noastr a interiorului Terrei.

Acest punct de rezistenì redus este reprezentat de cr p turile din scoarì sau de limitele dintre pl cile tectonice continentale (ex. vulcani din Indonezia.Fenomenul ieèirii magmei la suprafaì este denumit erupìie èi are loc acolo unde scoarìa terestr opune cea mai mic rezistenì . sau vulcani din Islanda. bombe vulcanice (fragmente rupte din crater) èilav (vâscozitatea ei difer dup reacìia acid sau bazic a lavei) care se solidifica prin r cire. erupìie de gaze. din Cercul de foc al Pacificului). € Erupìia vulcanului este însoìit de cutremure de p mânt. € . cenuè .

poate fi foarte periculoas pentru locuitorii aflaìi în apropiere de locul erupìiei.€ erupìia efuziv este o erupìie vulcanic silenìioas . € € . care scoate la suprafaì lava bazaltic cu vitez mic (erupìiile vulcanului Kilauea din Hawaii sunt efuzive). lava e s rac în silicat. erupìie exploziv este o erupìie puternic a unui vulcan care arunc în aer materia pe distanìe uriaèe.

dup consolidarea în coèul vulcanic. ¾ de tip islandic. 600) ¾ vulcani inactivi (stinèi).€ Dup perioada de formare: Dup activitate: ¾ vulcani activi. vor fi expulzate sub form de cenuè èi bombe vulcanice prin explozii puternice ale gazelor ¾ de tip peleean. cu erupìii liniare de lave fluide. f r explozii ¾ de tip hawaian. cu erupìii de lav vâscoas care se rific de forma unui stâlp ¾ de tip Bandai-San. cu erupìii centrale liniètite de lave fluide ¾ de tip strombolian. cu erupìii de lave fluide èi explozii ritmice de gaze ¾ de tip vulcanian. la care exploziile foate puternice arunc în aer vechiul aparat vulcanic. . care continu s erup (ca. a c ror activitate a încetat cu milenii ¾ vulcani tineri ¾ vulcani b trâni € € Dup tipul de manifestare a erupìiei: în urm . cu erupìii de lave vâscoase care.

€ € € € € € € € € € € € € € € € € € € € € € € € € Africa : Kilimanjaro Nabro America : Antofalla Cotopaxi Dotsero El Chicon Popocatepetl Paracutin Mount St. Asia : Bromo Fuji Gunung Api Gamalama Ijen Klucevskaia Sopka Krakatau Pinatubo Semeru Sakurajima Australia: Glasshouse Mountains Mount Canobolas Mount Fox . Helens Mauna Loa Kilauea Puyehue Katmai Asia : Bromo Fuji Gunung Api Gamalama Ijen Klucevskaia Sopka Krakatau Pinatubo Semeru Sakurajima . . Europa: Etna Hekla Stromboli Vezuviu Vulcanul Katla .

a c rei morfologie depinde de tipul activit ìii vulcanice èi apoi de evoluìia subaerian a eroziunii. în coè r mân lave sau piroclastite consolidate. reprezint o form de acumulare. ele pot fi puse în evidenì numai prin eroziunea conului. Craterul reprezint prelungirea extern prin care se termin coèul. crater èi con. În timpul perioadelor de liniète èi dup stingerea vulcanului. Conul este edificiul propriu-zis.€ € Materialele expulzate prin erupìii se depun în jurul punctului de emisie. Coèul reprezint hornul sau orificiul de evacuare a materialelor expulzate. cl dit din lava rev rsat èi din alte materiale rezultate în timpul exploziei vulcanice. € € € . are de obicei forma de pâlnie. constituind un aparat vulcanic. alc tuit din coè.

lapili ± fragmente de 13cm. dioxid de carbon. € € . amoniac) € lichide: (lava care poate fi: acid . neutr . € solide: sau piroclastite (cenuèa vulcanic . bombe ± când au diametre de ordinul centimetrilor sau metrilor). bazic . în funcìie de conìinutul în bioxid de siliciu (SiO2). hidrogen.gazoase: (vapori de ap . hidrogen sulfurat.

Asemenea conuri posed un adev rat schelet de rezistenì . Conurile formate din piroclastite grosiere (bombe. care pot ajunge la dimensiuni considerabile. se deschid cr p turi radiare prin care curg erupìii laterale. iar conurile din cenuè au craterul ca o pâlnie larg . format prin consolidarea lavelor în lungul fisurilor. ca o pâlnie. Conuri de sf râm turi Rezultate în urma exploziilor de tip strombolian èi vulcanian. Ele se dispun în straturi înclinate c tre periferia conului. dup tipul de erupìie èi dup natura rocilor constituente. Stratovulcanii mari sunt afectaìi de falii èi fisuri pe diferite direcìii. . rezultate din faze diferite de erupìii. Dac conul creète în în lìime. Apar izolate sau grupate pe anumite areale èi îmbrac forme diferite. sunt formate din îngr m direa piroclastitelor în jurul coèului èi craterului. cu mult silice èi cu vitez de curgere redus . Acestea construiesc o serie de conuri adventive (conuri secundare). Conurile stratovulcanilor Sunt alc tuite din straturi alternante de lav èi piroclastite. Un con simplu de stratovulcan are pante concave èi un crater larg. lapili) au craterul de form cilindric èi un diametru mic.€ € € € € € Conurile vulcanice Conurile sunt rezultatul erupìiilor de lav acid -vâscoas .

materia se acumuleaz èi se solidific repede în jurul coèului. care poate atinge dimensiuni de sute de metri. la intervale mari de timp. poate duce la azvârlirea vârfului conului. pe care lava nou . provocând explozii catastrofale de lav èi nori de gaze. vâscoase (mult silice în compoziìie). Se formeaz un con f r crater. le împinge în sus. din vechiul con r mânând doar o parte (Mont Pelée.€ Tip de con creat de vulcanii care elimin lave acide. Conul apare ca o îngr m dire haotic de blocuri. incandescent . € . Ele înceteaz sa curg la temperaturi sub 1200°C. numit cumulodom sau dom endogen. presiunea crescut în adânc. venit sub presiune. 1902).

În acest sens au fost deosebite dou tipuri ale suprafeìelor de lav : . aproape tabulare. îns cu pante foarte mici. a c ror suprafaì este neted . se revars peste pereìii craterului èi curg pe distanìe foarte mari. la lavele mai vâscoase. Lavele ajung la suprafaì cu o temperatur mai ridicat . la lavele foarte fluide care elibereaz mai puìine gaze. Forma curgerii depinde èi de relieful preexistent pe care îl fosilizeaz . fiecare treapt corespunzând unei pânze. € € € . Platourile se mai numesc èi Ävulcani scut´ deoarece sunt tot conuri vulcanice. m rginite de abrupturi rezultate din solidificarea frunìii pânzei. s rac în silice èi cu vitez mare de curgere. care se caracterizeaz printr-o aglomerare haotic de blocuri de lav . Când aceste suprafeìe sunt fragmentate de v i dau naètere la pante în trepte. Microrelieful câmpurilor de lav se datoreaz modific rilor suferite de crusta superficial solidificat . cu dominarea elementelor feromagneziene. Pe terenuri relativ netede se formeaz suprafeìe structurale bazaltice.dermolitic . acumulându-se la baza conurilor vulcanice.clastolitic .€ Platourile sunt rezultatul r cirii lavelor bazice ± fluide. sub influenìa curenìilor incandescenìi ce curg pe sub ea.

Hualalai. format prin pr buèire. iar cu partea submers ajunge pân la 9000 m. în parte submarine. Mauna Kea.€ Se caracterizeaz prin conuri foarte mari. La Mauna Loa conul principal are o în lìime de 4162 m. Pe platoul central se afl un crater în forma de puì (pit-crater). emise de cinci centre de erupìie: (Kohala. € . la nivelul m rii este de 400 km. Diametrul bazei. Mauna Loa èi Kilauea). m rginit de pereìi abrupìi èi umplut de multe ori cu lav incandescent . Insula Hawaii este constituit aproape în întregime din curgeri suprapuse de lav bazaltic . dintre care ultimele dou sunt în activitate.

Cu timpul activitatea vulcanic s-a restrâns în jurul câtorva centre. € . cu o lungime de peste 24 km s-au format peste 34 de conuri vulcanice cu în lìimi pân la 150 m èi alte 60 conuri mai mici. De fapt Islanda este singurul loc unde se mai întâlnesc în activitate erupìii liniare. deschis în anul 1783. Cel mai important vulcan activ de aici este Hekla. În Islanda se întâlnesc platouri vulcanice întinse. iar înclinarea pantelor este mai mare. le lipseète platoul central.€ Au dimensiuni mult mai mici. formate prin rev rs ri produse în lungul unor mari cr p turi liniare. Pe linia Laki.

Exploziile èi pr buèirile care însoìesc erupìiile dau naètere la câteva tipuri de excavaìiuni: cratere simple. caldere.€ Aceste forme se întâlnesc în special la vulcanii care emit lave vâscoase èi în general la erupìiile bogate în emisii violente de gaze. maare. € .

€ . Modelarea versanìilor se face prin alunec ri. prezint pereìi verticali. o nou explozie reactiveaz èi intensific modelarea craterului. De multe ori în interiorul acestor cratere se formeaz lacuri.€ Au form de pâlnie èi rezult prin explozii puternice. este craterul puì (pit-crater) întâlnit în interiorul calderelor. Un tip aparte rezult prin pr buèirea lavei bazaltice consolidate de tip hawaiian. M rimea lor este direct proporìional cu intensitatea erupìiei. solifluxiune èi èiroire. pr buèiri. aèa sunt craterele vulcanilor Kilauea èi Mauna Loa. Se întâlnesc la vulcanii ce dau conuri de sf râm turi èi la stratovulcani. La vulcanii activi. iar în interiorul lor se g sesc adesea lacuri de lav (lacuri de foc). Aceste cratere ciuruiesc lava consolidat .

situat în partea central a conului. conul apare ca o insul (Crater-Lake din Oregon-SUA. Cand caldera cantoneaz un lac. ce d naètere la unul sau mai multe conuri în interiorul calderei. Treptele dau calderei aspectul unor circuri îmbucate. a unei mari p rìi din con. coèul èi chiar porìiunile superioare ale cuptorului magmatic sunt golite de lav . Caldera inelar presupune în plus o nou faz de erupìii. iar creasta ce o închide se numeète somma (Somma Vezuviului). Dup form èi genez se pot deosebi mai multe tipuri: Caldera monogen se formeaz printr-o pr buèire rezultat în urma unei singure erupìii. pierzându-èi suportul se pr buèeète.€ € € € € Calderele (c ldare. de unde s-a generalizat denumirea de atrio. în spaniol ) reprezint cratere uriaèe formate prin explozie èi l rgite mult prin pr buèirile care urmeaz . implic distrugerea aproape complet a conului vulcanic. ce la Vezuviu poart numele de Atrio del Cavallo. Este un crater uriaè. € . Din vechiul con vulcanic nu mai r mâne decât porìiunea de la poalele acestuia sub forma unui perete circular. ce festoneaz caldera principal . Se formeaz în urma mai multor erupìii. Lago de Vico cu Monte VenereItalia). iar partea central a vulcanului. Caldera în trepte ia naètere în urma scufund rii inegale pe falii sau fisuri circulare. conuri vulcanice mai mici. Apare o depresiune inelar . care creeaz èi mici caldeire periferice. în interiorul c ruia se pot forma ulterior. cum sunt cele din vulcanul Camerun. Caldera poligen mult mai mare. La explozii puternice.

€ Maarele sunt depresiuni rotunde. folosit în regiunea Eifel-Germania. € . În aceeaèi categorie intr èi conurile f r r d cin . rezultate în urma exploziilor vulcanice. s-a generalizat denumirea de maar. ce nu se ridic deasupra reliefului. Ele nu expulzeaz lav èi de aceea nu formeaz un con. Sunt umplute cu sf râm turi provenite din explozie sau din pr buèirea pereìilor. Pentru aceste cratere ocupate în general de lacuri. de forma unui puì. formate în urma exploziilor freatice rezultate în timpul trecerii unei curgeri de lav peste lacuri sau zone ml ètinoase. Foarte rar craterul este înconjurat de un val înalt de câìiva zeci de metri. descrise în Islanda. format din sf râm turi de roci. Aparatul se compune din: canalul de str pungere (diatrem ) èi craterul de explozie. cu un diametru de sute de metri pân la 2-3 km.

N molul ieèit la suprafaì este rece. care trec printr-un sol argilos. se usuc în contact cu aerul. Gazele împing spre suprafaì apa amestecat cu argil . formând niète structuri conice asem n toare unor vulcani. în acele locuri.€ Vulcani noroioèi reprezint formaìiuni create de gazele naturale provenind de la peste 3. deoarece vine din straturile de argil . N molul format de acestea iese la suprafaì èi.000 de metri adâncime. în combinaìie cu apa din pânza freatic . € .

În afara Europei. mai mulìi exist îns sub m ri. Australia èi insula Trinidad din Caraibe. cum ar fi cei din Azerbaidjan.€ Se cunosc pe glob în total circa 1. fenomene similare se pot observa în Siberia. € . În Europa sunt foarte puìini vulcani noroioèi pe continent. cei din m rile Caspic èi Barents.100 de vulcani noroioèi. cum ar fi spre exemplu vulcanii noroioèi din apele Norvegiei.

tocmai se ´mut µ de pe punctul fierbinte. deasupra unor ´puncte fierbin iµ din manta.a c rui activitate spore te pe m sur ce diminueaz cea a lui Mauna Loa.Vulcanii se pot forma i în mijlocul pl cilor.pe care placa în deriv i-a dus departe de punctul fierbinte. Spre sud-est.chiar deasupra punctului fierbinte. Mauna Loa din Hawaii. Celelalte insule din zon s-au format din vulcani mai vechi. € . € Cel mai mare vulcan activ de pe Terra. Acest ir de uria i vulcani scut s-au format atunci când placa pacific sa deplasat deasupra punctului fierbinte. Insulele Hawaii constituie cel mai bun exemplu.se afl vulcanul Kilauea.

deoarece con ine o cantitate mai mare de silice din scoar a continental topit .unde pl cile oceanelor aluncec pe sub cele continentale.produse prin topirea scoar ei continentale ajunse în str fundurile fierbin i ale planetei.Regiunea din jurul Oceanului Pacific este numit ´inelul de focµ datorit vulcanilor de pe rmurile sale. € Majoritatea vulcanilor din inelul de foc sunt mun i conici.forma i deasupra zonelor de subduc ie. Ace tia sunt printre cei mai violen i din lume. Lava fluid din Hawaii are un con inut mult mai mic de silice. € .cu un canal central i eventual câteva fisuri pe versan i. Vulcanii arunc în aer cenu .clasici. Lava lor este mai groas decât cea bazaltic a vulcanilor oceanici. Combina ia dintre lava groas i masele de cenu i resturi din erup ii acumultae confer acestor vulcani forma lor conic .lav i gaze.

Cel mai înalt vulcan din lume se afl în inelul de foc. € Dac un vulcan a fost inactiv timp de mul i ani.men inând în interior restul lavei i gazele.deoarece aburul nu poate ie i din lava groas .la grani a dintre Argentina i Chile.lava r cit din anterior ac ioneaz ca un dop.încât distruge o parte a muntelui.poate exploda dând na tere unei lave poroase numit piatr ponce. prins în masa acesteia ca bulele de aer în ampanie. În cele din urm vulcanul va atinge punctul critic i erup ia care urmeaz poate fi atât de violent . Ojos del Salado se înal pân la 6887m în Anzi. € Vulcanii din inelul de foc sunt mai violen i decât vulcanii oceanici. € .versan ii vulcanului dilatându-se u or. Presiunea cre te pe m sur ce tot mai mult lav se acumuleaz .

distrugând o suprafa vast în jur. Când Tambora. Un nor negru de cenu .formând un crater de 11km în diametru.au explodat. .SUA.a erupt în aprilie 1815.vârful i unul dintre versan ii Muntelui St. Tambora a fost îns un biet foc de artificii comparativ cu erup iile care în trecut au l sat numeroase cicatrice pe fa a Terrei.gaze i abur s-a ridicat pân la 25 km în aer.precum caldera Yellowstone din Wyoming. Dar aceasta a fost o erup ie modest în istoria vulcanilor.€ € € Pe 18 mai 1980.care acoper 2500kmp.din Indonezia. a aruncat în aer 165kmc de roc i lav .din statul Washigton.Helens.

000 36.000 22.000 5.VULCAN Tambora Krakatoa Mt.000 20.000 15.000 16.400 10.000 .000 30.000 10.Pele Nevado del Ruiz Etna Vezuviu Etna Unzen-Dake Laki Kelut ARA Indonezia Indonezia Martinica Columbia Sicilia Italia Sicilia Japonia Islanda Indonezia ANUL ERUP IEI 1815 1883 1902 1985 1669 79 1169 1792 1783 1919 MOR I 92.

Bibliografie .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful