P. 1
Hazardele vulcanice

Hazardele vulcanice

|Views: 89|Likes:
Published by RazvanSoit

More info:

Published by: RazvanSoit on Jan 09, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PPTX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/03/2013

pdf

text

original

€

€

Hazardele sunt evenimente produse de fenomene cu putere distructiva, care afecteaza atat mediul natural cat si activitatea omului . Fenomenele pot fi naturale ( se produc independent de activitatea oamenilor) si antropice (datorita activitatilor necorespunzatoare de utilizare a spatiului geografic)

Hazardele naturale sunt manifestari extreme ale unor fenomene naturale, precum cutremurele, furtunile, inundatiile, secetele,care au o influenta directa asupra vietii oamenilor, asupra societatii si a mediului inconjurator, in ansamblu. € Producerea unor asemenea fenomene face posibila atingerea unor anumite praguri de adaptare a societatii la conditiile mediului. Atunci cand hazardele produc distrugeri de mare amploare si pierderi de vieti omenesti, ele sunt numite dezastre si catastrofe naturale. Efectele acestor fenomene sunt atat de puternice incat sunt necesare interventii rapide din partea unor echipe special antrenate la nivel national si international. Un fenomen natural extreme poate fi numit un dezastru daca sunt inregistrate cel putin 10 pierderi de vieti omenesti sau 50 de personae ranite si daca se produc pierderi materiale de peste un million de dolari.
€ €

hidrologici. eruptii vulcanice). ‡ Riscul reprezinta nivelul probabil al pierderilor de vieti omenesti. al numarului de raniti. generate de factori climatici. in functie de geneza: ‡ Hazarde endogene a caror actiune este generata de energia provenita din interiorul planetei(cutremure. € . € Hazardele naturale pot fi de mai multe feluri. al pagubelor aduse proprietatilor si activitatilor economice de catre un anumit fenomen natural sau un grup de fenomene intr-un anumit loc si intr-o anumita perioada. indicand nivelul pagubelor pe care le produce un anumit fenomen. ‡ Hazarde exogene.‡ Vulnerabilitatea pune in evidenta gradul de expunere a omului si a bunurilor sale fata de diferita hazarde. biologici.

miniere. industriale. in general cu scopul de a utiliza elementele cadrului natural in interes propriu: activitati agricole. declansate sau favorizate de activitati umane si care sunt daunatoare societatii in ansamblu si existentei umane in particular. de transport. etc.€ Hazardele antropice sunt fenomene de interactiune intre om si natura. Aceste fenomene sunt legate de interventia omului in natura. . de constructii.

apoi reducerea stratului de ozon. care determina modificari globale ale mediului. Modificarile accentuate ale mediului pe Terra . presiunea crescanda a societatii asupra elementelor de mediu genereaza o serie de crize dintre care unele au devenit globale. poluarea crescanda si desertificarea. datorate efectului de sera. . ridicarea nivelului Oceanului Planetar.€ Inceputul acestui mileniu se caracterizeaza printr-un impact tot mai accentuat al activitatilor umane asupra Terrei. cum ar fi tendintele de incalzire a climei. despaduririle si procesele de degradare a solurilor.

. prin ocrotirea unor specii de plante si animale pe cale de disparitie. precum si prin numeroase lucrari de inginerie a mediului. a unor obiective geomorfologice. geologice si paleontologice.€ Omul are insa si un impact pozitiv asupra mediului prin extinderea teritoriilor protejate(in parcuri si rezervatii naturale).

. care determina ascensiunea materiei incandescente spre suprafata.€ Eruptiile vulcanice sunt hazardele endogene care au impresionat puternic omul inca din Antichitate. Acestea sunt datorate energiilor acumulate in rezervoarele subterane care contin lave si presiunilor exercitate de fortele tectonice.

cu lave fluide. bazice. cu explozii puternice. cele de tip vulcanian sunt caracterizate prin lave foarte vascoase. . care sunt evacuate prin cratere. extrem de periculoase. Eruptiile de tip strombolian prezinta lave mai vascoase.€ Eruptiile islandeze si hawaiene sunt caracterizat ca eruptii linistite. cu eruptii moderate.

€ In aceasta ultima categorie se incadreaza vulcanii Vezuviu. eruptia din 1991 a vulcanului Pinatubu.. datorita formarii unor presiuni uriase la contactul rezervorului subteran de lava cu apa marii. Volcano (Italia) si Paricutin (Mexic). cele peleene (vulcanul Montagne Pelee din insula Martinica) sunt insotite de nori arzatori extrem de periculosi. iar eruptiile ultravulcanice sunt probabil cele mai violente.. Eruptiile pliniene (spre exemplu. € .. din insulele Filipine) sunt violente si deverseaza cantitati mari de cenusi vulcanice.

Deschiz tura poate fi o cr p tur sau o gaur (mai mult sau puìin rotund ). € . O caldeir este bazinul în form de c ldare format prin aèezarea p rìii de sus a conului vulcanic. cenuè èi gaze. caz în care se numeète Äcrater´. cenuèelor èi gazelor dintr-un focar cu topituri magmatice situate în adâncime cât èi deschiz tura din scoarìa terestr care emite roc topit sau parìial topit (lava). ea având uneori cr p turi sau crater(e).€ Prin vulcan se înìelege atât formaìia geologic de form conic format prin erupìia lavelor.

Rocile vecine magmei sufer procese de transformare.€ Globul terestru are mai multe straturi. gazele cautând sa str pung straturile de la suprafaì . Astfel în centru (miezul Terrei) se g sesc cele mai grele elemente care. Profunzimea fiec rui strat geologic este determinat de greutatea specific a rocilor componente. fiind numite roci metamorfice. Acest fenomen cauzeaz presiuni deosebit de mari. € . fapt ce determin topirea rocilor cu formare de gaze. prin procese fizicochimice exoterme. ajung la temperaturi foarte ridicate (mii de grade Celsius).

Un vulcan se formeaz prin ridicarea scoarìei. sub presiunea gazelor èi magmei (rocile topite). ei au èi unele efecte pozitive: minerale din adâncul Terrei fac ca p mântul din jurul multor vulcani s fie foarte fertil. alc tuind Äconul vulcanului´. € € . ei creeaz noi forme de teren pe fundul m rilor. Materiile incandescente ies la suprafaì printr-un crater (deschidere cu forme si diametre diferite). iar studiul vulcanilor contribuie în mod semnificativ la înìelegerea noastr a interiorului Terrei. € Cu toate c vulcanii sunt în general asociaìi cu distrugere. Un crater puìin adânc se numeètepater .

vulcani din Indonezia. din Cercul de foc al Pacificului). sau vulcani din Islanda. € Erupìia vulcanului este însoìit de cutremure de p mânt. cenuè . bombe vulcanice (fragmente rupte din crater) èilav (vâscozitatea ei difer dup reacìia acid sau bazic a lavei) care se solidifica prin r cire. € . Acest punct de rezistenì redus este reprezentat de cr p turile din scoarì sau de limitele dintre pl cile tectonice continentale (ex.Fenomenul ieèirii magmei la suprafaì este denumit erupìie èi are loc acolo unde scoarìa terestr opune cea mai mic rezistenì . erupìie de gaze.

lava e s rac în silicat.€ erupìia efuziv este o erupìie vulcanic silenìioas . poate fi foarte periculoas pentru locuitorii aflaìi în apropiere de locul erupìiei. care scoate la suprafaì lava bazaltic cu vitez mic (erupìiile vulcanului Kilauea din Hawaii sunt efuzive). € € . erupìie exploziv este o erupìie puternic a unui vulcan care arunc în aer materia pe distanìe uriaèe.

.€ Dup perioada de formare: Dup activitate: ¾ vulcani activi. cu erupìii de lav vâscoas care se rific de forma unui stâlp ¾ de tip Bandai-San. cu erupìii de lave vâscoase care. a c ror activitate a încetat cu milenii ¾ vulcani tineri ¾ vulcani b trâni € € Dup tipul de manifestare a erupìiei: în urm . cu erupìii centrale liniètite de lave fluide ¾ de tip strombolian. vor fi expulzate sub form de cenuè èi bombe vulcanice prin explozii puternice ale gazelor ¾ de tip peleean. cu erupìii de lave fluide èi explozii ritmice de gaze ¾ de tip vulcanian. dup consolidarea în coèul vulcanic. la care exploziile foate puternice arunc în aer vechiul aparat vulcanic. care continu s erup (ca. f r explozii ¾ de tip hawaian. ¾ de tip islandic. 600) ¾ vulcani inactivi (stinèi). cu erupìii liniare de lave fluide.

Europa: Etna Hekla Stromboli Vezuviu Vulcanul Katla . Asia : Bromo Fuji Gunung Api Gamalama Ijen Klucevskaia Sopka Krakatau Pinatubo Semeru Sakurajima Australia: Glasshouse Mountains Mount Canobolas Mount Fox .€ € € € € € € € € € € € € € € € € € € € € € € € € Africa : Kilimanjaro Nabro America : Antofalla Cotopaxi Dotsero El Chicon Popocatepetl Paracutin Mount St. . Helens Mauna Loa Kilauea Puyehue Katmai Asia : Bromo Fuji Gunung Api Gamalama Ijen Klucevskaia Sopka Krakatau Pinatubo Semeru Sakurajima .

cl dit din lava rev rsat èi din alte materiale rezultate în timpul exploziei vulcanice. Craterul reprezint prelungirea extern prin care se termin coèul. a c rei morfologie depinde de tipul activit ìii vulcanice èi apoi de evoluìia subaerian a eroziunii. În timpul perioadelor de liniète èi dup stingerea vulcanului. Coèul reprezint hornul sau orificiul de evacuare a materialelor expulzate. constituind un aparat vulcanic. ele pot fi puse în evidenì numai prin eroziunea conului.€ € Materialele expulzate prin erupìii se depun în jurul punctului de emisie. în coè r mân lave sau piroclastite consolidate. € € € . reprezint o form de acumulare. are de obicei forma de pâlnie. Conul este edificiul propriu-zis. crater èi con. alc tuit din coè.

bazic . bombe ± când au diametre de ordinul centimetrilor sau metrilor). € € . lapili ± fragmente de 13cm.gazoase: (vapori de ap . € solide: sau piroclastite (cenuèa vulcanic . amoniac) € lichide: (lava care poate fi: acid . în funcìie de conìinutul în bioxid de siliciu (SiO2). neutr . hidrogen. dioxid de carbon. hidrogen sulfurat.

rezultate din faze diferite de erupìii. Acestea construiesc o serie de conuri adventive (conuri secundare).€ € € € € € Conurile vulcanice Conurile sunt rezultatul erupìiilor de lav acid -vâscoas . format prin consolidarea lavelor în lungul fisurilor. sunt formate din îngr m direa piroclastitelor în jurul coèului èi craterului. dup tipul de erupìie èi dup natura rocilor constituente. Asemenea conuri posed un adev rat schelet de rezistenì . . Dac conul creète în în lìime. Conuri de sf râm turi Rezultate în urma exploziilor de tip strombolian èi vulcanian. Conurile formate din piroclastite grosiere (bombe. iar conurile din cenuè au craterul ca o pâlnie larg . Apar izolate sau grupate pe anumite areale èi îmbrac forme diferite. ca o pâlnie. care pot ajunge la dimensiuni considerabile. Un con simplu de stratovulcan are pante concave èi un crater larg. se deschid cr p turi radiare prin care curg erupìii laterale. Stratovulcanii mari sunt afectaìi de falii èi fisuri pe diferite direcìii. cu mult silice èi cu vitez de curgere redus . lapili) au craterul de form cilindric èi un diametru mic. Ele se dispun în straturi înclinate c tre periferia conului. Conurile stratovulcanilor Sunt alc tuite din straturi alternante de lav èi piroclastite.

Ele înceteaz sa curg la temperaturi sub 1200°C. le împinge în sus. care poate atinge dimensiuni de sute de metri. venit sub presiune. din vechiul con r mânând doar o parte (Mont Pelée. Se formeaz un con f r crater. pe care lava nou . la intervale mari de timp. € . incandescent . numit cumulodom sau dom endogen.€ Tip de con creat de vulcanii care elimin lave acide. Conul apare ca o îngr m dire haotic de blocuri. poate duce la azvârlirea vârfului conului. 1902). provocând explozii catastrofale de lav èi nori de gaze. materia se acumuleaz èi se solidific repede în jurul coèului. presiunea crescut în adânc. vâscoase (mult silice în compoziìie).

Forma curgerii depinde èi de relieful preexistent pe care îl fosilizeaz . Pe terenuri relativ netede se formeaz suprafeìe structurale bazaltice. cu dominarea elementelor feromagneziene.clastolitic . Platourile se mai numesc èi Ävulcani scut´ deoarece sunt tot conuri vulcanice.€ Platourile sunt rezultatul r cirii lavelor bazice ± fluide. fiecare treapt corespunzând unei pânze. În acest sens au fost deosebite dou tipuri ale suprafeìelor de lav : . s rac în silice èi cu vitez mare de curgere. aproape tabulare. a c ror suprafaì este neted . acumulându-se la baza conurilor vulcanice. Când aceste suprafeìe sunt fragmentate de v i dau naètere la pante în trepte. m rginite de abrupturi rezultate din solidificarea frunìii pânzei. sub influenìa curenìilor incandescenìi ce curg pe sub ea. îns cu pante foarte mici.dermolitic . Microrelieful câmpurilor de lav se datoreaz modific rilor suferite de crusta superficial solidificat . la lavele foarte fluide care elibereaz mai puìine gaze. € € € . care se caracterizeaz printr-o aglomerare haotic de blocuri de lav . Lavele ajung la suprafaì cu o temperatur mai ridicat . la lavele mai vâscoase. se revars peste pereìii craterului èi curg pe distanìe foarte mari.

Mauna Loa èi Kilauea). dintre care ultimele dou sunt în activitate. Pe platoul central se afl un crater în forma de puì (pit-crater). La Mauna Loa conul principal are o în lìime de 4162 m. Insula Hawaii este constituit aproape în întregime din curgeri suprapuse de lav bazaltic . în parte submarine. Mauna Kea. m rginit de pereìi abrupìi èi umplut de multe ori cu lav incandescent . format prin pr buèire.€ Se caracterizeaz prin conuri foarte mari. iar cu partea submers ajunge pân la 9000 m. Diametrul bazei. emise de cinci centre de erupìie: (Kohala. € . Hualalai. la nivelul m rii este de 400 km.

cu o lungime de peste 24 km s-au format peste 34 de conuri vulcanice cu în lìimi pân la 150 m èi alte 60 conuri mai mici. iar înclinarea pantelor este mai mare.€ Au dimensiuni mult mai mici. Cu timpul activitatea vulcanic s-a restrâns în jurul câtorva centre. Cel mai important vulcan activ de aici este Hekla. deschis în anul 1783. În Islanda se întâlnesc platouri vulcanice întinse. Pe linia Laki. € . le lipseète platoul central. De fapt Islanda este singurul loc unde se mai întâlnesc în activitate erupìii liniare. formate prin rev rs ri produse în lungul unor mari cr p turi liniare.

maare.€ Aceste forme se întâlnesc în special la vulcanii care emit lave vâscoase èi în general la erupìiile bogate în emisii violente de gaze. € . caldere. Exploziile èi pr buèirile care însoìesc erupìiile dau naètere la câteva tipuri de excavaìiuni: cratere simple.

M rimea lor este direct proporìional cu intensitatea erupìiei. aèa sunt craterele vulcanilor Kilauea èi Mauna Loa. este craterul puì (pit-crater) întâlnit în interiorul calderelor. Aceste cratere ciuruiesc lava consolidat . Un tip aparte rezult prin pr buèirea lavei bazaltice consolidate de tip hawaiian. La vulcanii activi.€ Au form de pâlnie èi rezult prin explozii puternice. solifluxiune èi èiroire. o nou explozie reactiveaz èi intensific modelarea craterului. Modelarea versanìilor se face prin alunec ri. De multe ori în interiorul acestor cratere se formeaz lacuri. pr buèiri. Se întâlnesc la vulcanii ce dau conuri de sf râm turi èi la stratovulcani. € . iar în interiorul lor se g sesc adesea lacuri de lav (lacuri de foc). prezint pereìi verticali.

Dup form èi genez se pot deosebi mai multe tipuri: Caldera monogen se formeaz printr-o pr buèire rezultat în urma unei singure erupìii. a unei mari p rìi din con. Cand caldera cantoneaz un lac. ce festoneaz caldera principal . coèul èi chiar porìiunile superioare ale cuptorului magmatic sunt golite de lav . conuri vulcanice mai mici. ce la Vezuviu poart numele de Atrio del Cavallo. conul apare ca o insul (Crater-Lake din Oregon-SUA. care creeaz èi mici caldeire periferice. La explozii puternice. în interiorul c ruia se pot forma ulterior. de unde s-a generalizat denumirea de atrio. ce d naètere la unul sau mai multe conuri în interiorul calderei. situat în partea central a conului. în spaniol ) reprezint cratere uriaèe formate prin explozie èi l rgite mult prin pr buèirile care urmeaz . Se formeaz în urma mai multor erupìii. € . iar partea central a vulcanului. Din vechiul con vulcanic nu mai r mâne decât porìiunea de la poalele acestuia sub forma unui perete circular. Lago de Vico cu Monte VenereItalia). implic distrugerea aproape complet a conului vulcanic.€ € € € € Calderele (c ldare. Treptele dau calderei aspectul unor circuri îmbucate. iar creasta ce o închide se numeète somma (Somma Vezuviului). pierzându-èi suportul se pr buèeète. Caldera inelar presupune în plus o nou faz de erupìii. Apare o depresiune inelar . Caldera în trepte ia naètere în urma scufund rii inegale pe falii sau fisuri circulare. Caldera poligen mult mai mare. cum sunt cele din vulcanul Camerun. Este un crater uriaè.

formate în urma exploziilor freatice rezultate în timpul trecerii unei curgeri de lav peste lacuri sau zone ml ètinoase. rezultate în urma exploziilor vulcanice. Aparatul se compune din: canalul de str pungere (diatrem ) èi craterul de explozie. Pentru aceste cratere ocupate în general de lacuri.€ Maarele sunt depresiuni rotunde. Ele nu expulzeaz lav èi de aceea nu formeaz un con. format din sf râm turi de roci. În aceeaèi categorie intr èi conurile f r r d cin . descrise în Islanda. de forma unui puì. Sunt umplute cu sf râm turi provenite din explozie sau din pr buèirea pereìilor. cu un diametru de sute de metri pân la 2-3 km. ce nu se ridic deasupra reliefului. € . s-a generalizat denumirea de maar. Foarte rar craterul este înconjurat de un val înalt de câìiva zeci de metri. folosit în regiunea Eifel-Germania.

în combinaìie cu apa din pânza freatic . se usuc în contact cu aerul. N molul ieèit la suprafaì este rece. N molul format de acestea iese la suprafaì èi. deoarece vine din straturile de argil .€ Vulcani noroioèi reprezint formaìiuni create de gazele naturale provenind de la peste 3.000 de metri adâncime. care trec printr-un sol argilos. € . Gazele împing spre suprafaì apa amestecat cu argil . formând niète structuri conice asem n toare unor vulcani. în acele locuri.

mai mulìi exist îns sub m ri. cum ar fi spre exemplu vulcanii noroioèi din apele Norvegiei. € . Australia èi insula Trinidad din Caraibe.100 de vulcani noroioèi. fenomene similare se pot observa în Siberia. În afara Europei. cum ar fi cei din Azerbaidjan. cei din m rile Caspic èi Barents. În Europa sunt foarte puìini vulcani noroioèi pe continent.€ Se cunosc pe glob în total circa 1.

Insulele Hawaii constituie cel mai bun exemplu. Acest ir de uria i vulcani scut s-au format atunci când placa pacific sa deplasat deasupra punctului fierbinte. € .Vulcanii se pot forma i în mijlocul pl cilor.se afl vulcanul Kilauea. Spre sud-est. deasupra unor ´puncte fierbin iµ din manta.a c rui activitate spore te pe m sur ce diminueaz cea a lui Mauna Loa. Mauna Loa din Hawaii. € Cel mai mare vulcan activ de pe Terra.chiar deasupra punctului fierbinte.pe care placa în deriv i-a dus departe de punctul fierbinte. Celelalte insule din zon s-au format din vulcani mai vechi.tocmai se ´mut µ de pe punctul fierbinte.

Ace tia sunt printre cei mai violen i din lume.lav i gaze.forma i deasupra zonelor de subduc ie.cu un canal central i eventual câteva fisuri pe versan i.unde pl cile oceanelor aluncec pe sub cele continentale. € .clasici. € Majoritatea vulcanilor din inelul de foc sunt mun i conici. Combina ia dintre lava groas i masele de cenu i resturi din erup ii acumultae confer acestor vulcani forma lor conic .Regiunea din jurul Oceanului Pacific este numit ´inelul de focµ datorit vulcanilor de pe rmurile sale. Vulcanii arunc în aer cenu .deoarece con ine o cantitate mai mare de silice din scoar a continental topit . Lava lor este mai groas decât cea bazaltic a vulcanilor oceanici. Lava fluid din Hawaii are un con inut mult mai mic de silice.produse prin topirea scoar ei continentale ajunse în str fundurile fierbin i ale planetei.

Cel mai înalt vulcan din lume se afl în inelul de foc. Presiunea cre te pe m sur ce tot mai mult lav se acumuleaz .la grani a dintre Argentina i Chile. € Dac un vulcan a fost inactiv timp de mul i ani. € Vulcanii din inelul de foc sunt mai violen i decât vulcanii oceanici. Ojos del Salado se înal pân la 6887m în Anzi.deoarece aburul nu poate ie i din lava groas .lava r cit din anterior ac ioneaz ca un dop.încât distruge o parte a muntelui. prins în masa acesteia ca bulele de aer în ampanie.versan ii vulcanului dilatându-se u or.poate exploda dând na tere unei lave poroase numit piatr ponce. € .men inând în interior restul lavei i gazele. În cele din urm vulcanul va atinge punctul critic i erup ia care urmeaz poate fi atât de violent .

din Indonezia.au explodat.a erupt în aprilie 1815.distrugând o suprafa vast în jur.Helens.gaze i abur s-a ridicat pân la 25 km în aer. Un nor negru de cenu .care acoper 2500kmp.vârful i unul dintre versan ii Muntelui St. Dar aceasta a fost o erup ie modest în istoria vulcanilor.SUA.€ € € Pe 18 mai 1980.formând un crater de 11km în diametru.precum caldera Yellowstone din Wyoming.din statul Washigton. Tambora a fost îns un biet foc de artificii comparativ cu erup iile care în trecut au l sat numeroase cicatrice pe fa a Terrei. . Când Tambora. a aruncat în aer 165kmc de roc i lav .

400 10.000 10.VULCAN Tambora Krakatoa Mt.000 5.000 .000 15.000 16.000 20.000 36.000 22.Pele Nevado del Ruiz Etna Vezuviu Etna Unzen-Dake Laki Kelut ARA Indonezia Indonezia Martinica Columbia Sicilia Italia Sicilia Japonia Islanda Indonezia ANUL ERUP IEI 1815 1883 1902 1985 1669 79 1169 1792 1783 1919 MOR I 92.000 30.

Bibliografie .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->