€

€

Hazardele sunt evenimente produse de fenomene cu putere distructiva, care afecteaza atat mediul natural cat si activitatea omului . Fenomenele pot fi naturale ( se produc independent de activitatea oamenilor) si antropice (datorita activitatilor necorespunzatoare de utilizare a spatiului geografic)

Hazardele naturale sunt manifestari extreme ale unor fenomene naturale, precum cutremurele, furtunile, inundatiile, secetele,care au o influenta directa asupra vietii oamenilor, asupra societatii si a mediului inconjurator, in ansamblu. € Producerea unor asemenea fenomene face posibila atingerea unor anumite praguri de adaptare a societatii la conditiile mediului. Atunci cand hazardele produc distrugeri de mare amploare si pierderi de vieti omenesti, ele sunt numite dezastre si catastrofe naturale. Efectele acestor fenomene sunt atat de puternice incat sunt necesare interventii rapide din partea unor echipe special antrenate la nivel national si international. Un fenomen natural extreme poate fi numit un dezastru daca sunt inregistrate cel putin 10 pierderi de vieti omenesti sau 50 de personae ranite si daca se produc pierderi materiale de peste un million de dolari.
€ €

‡ Hazarde exogene. eruptii vulcanice). biologici. indicand nivelul pagubelor pe care le produce un anumit fenomen. in functie de geneza: ‡ Hazarde endogene a caror actiune este generata de energia provenita din interiorul planetei(cutremure. € . € Hazardele naturale pot fi de mai multe feluri.‡ Vulnerabilitatea pune in evidenta gradul de expunere a omului si a bunurilor sale fata de diferita hazarde. al pagubelor aduse proprietatilor si activitatilor economice de catre un anumit fenomen natural sau un grup de fenomene intr-un anumit loc si intr-o anumita perioada. al numarului de raniti. hidrologici. ‡ Riscul reprezinta nivelul probabil al pierderilor de vieti omenesti. generate de factori climatici.

€ Hazardele antropice sunt fenomene de interactiune intre om si natura. miniere. in general cu scopul de a utiliza elementele cadrului natural in interes propriu: activitati agricole. Aceste fenomene sunt legate de interventia omului in natura. industriale. . etc. declansate sau favorizate de activitati umane si care sunt daunatoare societatii in ansamblu si existentei umane in particular. de constructii. de transport.

poluarea crescanda si desertificarea. apoi reducerea stratului de ozon. datorate efectului de sera. care determina modificari globale ale mediului. ridicarea nivelului Oceanului Planetar. despaduririle si procesele de degradare a solurilor. cum ar fi tendintele de incalzire a climei. Modificarile accentuate ale mediului pe Terra . . presiunea crescanda a societatii asupra elementelor de mediu genereaza o serie de crize dintre care unele au devenit globale.€ Inceputul acestui mileniu se caracterizeaza printr-un impact tot mai accentuat al activitatilor umane asupra Terrei.

.€ Omul are insa si un impact pozitiv asupra mediului prin extinderea teritoriilor protejate(in parcuri si rezervatii naturale). prin ocrotirea unor specii de plante si animale pe cale de disparitie. geologice si paleontologice. a unor obiective geomorfologice. precum si prin numeroase lucrari de inginerie a mediului.

€ Eruptiile vulcanice sunt hazardele endogene care au impresionat puternic omul inca din Antichitate. Acestea sunt datorate energiilor acumulate in rezervoarele subterane care contin lave si presiunilor exercitate de fortele tectonice. care determina ascensiunea materiei incandescente spre suprafata. .

€ Eruptiile islandeze si hawaiene sunt caracterizat ca eruptii linistite. . cu eruptii moderate. Eruptiile de tip strombolian prezinta lave mai vascoase. cu explozii puternice. bazice. cele de tip vulcanian sunt caracterizate prin lave foarte vascoase. extrem de periculoase. cu lave fluide. care sunt evacuate prin cratere.

din insulele Filipine) sunt violente si deverseaza cantitati mari de cenusi vulcanice. € .€ In aceasta ultima categorie se incadreaza vulcanii Vezuviu.. iar eruptiile ultravulcanice sunt probabil cele mai violente.. datorita formarii unor presiuni uriase la contactul rezervorului subteran de lava cu apa marii. Eruptiile pliniene (spre exemplu.. Volcano (Italia) si Paricutin (Mexic). eruptia din 1991 a vulcanului Pinatubu. cele peleene (vulcanul Montagne Pelee din insula Martinica) sunt insotite de nori arzatori extrem de periculosi.

cenuè èi gaze. € . cenuèelor èi gazelor dintr-un focar cu topituri magmatice situate în adâncime cât èi deschiz tura din scoarìa terestr care emite roc topit sau parìial topit (lava). O caldeir este bazinul în form de c ldare format prin aèezarea p rìii de sus a conului vulcanic.€ Prin vulcan se înìelege atât formaìia geologic de form conic format prin erupìia lavelor. Deschiz tura poate fi o cr p tur sau o gaur (mai mult sau puìin rotund ). caz în care se numeète Äcrater´. ea având uneori cr p turi sau crater(e).

Acest fenomen cauzeaz presiuni deosebit de mari.€ Globul terestru are mai multe straturi. Profunzimea fiec rui strat geologic este determinat de greutatea specific a rocilor componente. gazele cautând sa str pung straturile de la suprafaì . Rocile vecine magmei sufer procese de transformare. prin procese fizicochimice exoterme. € . fapt ce determin topirea rocilor cu formare de gaze. fiind numite roci metamorfice. ajung la temperaturi foarte ridicate (mii de grade Celsius). Astfel în centru (miezul Terrei) se g sesc cele mai grele elemente care.

sub presiunea gazelor èi magmei (rocile topite). ei creeaz noi forme de teren pe fundul m rilor. Un crater puìin adânc se numeètepater .Un vulcan se formeaz prin ridicarea scoarìei. iar studiul vulcanilor contribuie în mod semnificativ la înìelegerea noastr a interiorului Terrei. ei au èi unele efecte pozitive: minerale din adâncul Terrei fac ca p mântul din jurul multor vulcani s fie foarte fertil. alc tuind Äconul vulcanului´. € Cu toate c vulcanii sunt în general asociaìi cu distrugere. € € . Materiile incandescente ies la suprafaì printr-un crater (deschidere cu forme si diametre diferite).

sau vulcani din Islanda. din Cercul de foc al Pacificului). Acest punct de rezistenì redus este reprezentat de cr p turile din scoarì sau de limitele dintre pl cile tectonice continentale (ex. erupìie de gaze.Fenomenul ieèirii magmei la suprafaì este denumit erupìie èi are loc acolo unde scoarìa terestr opune cea mai mic rezistenì . bombe vulcanice (fragmente rupte din crater) èilav (vâscozitatea ei difer dup reacìia acid sau bazic a lavei) care se solidifica prin r cire. € Erupìia vulcanului este însoìit de cutremure de p mânt. cenuè . € . vulcani din Indonezia.

€ erupìia efuziv este o erupìie vulcanic silenìioas . care scoate la suprafaì lava bazaltic cu vitez mic (erupìiile vulcanului Kilauea din Hawaii sunt efuzive). € € . erupìie exploziv este o erupìie puternic a unui vulcan care arunc în aer materia pe distanìe uriaèe. poate fi foarte periculoas pentru locuitorii aflaìi în apropiere de locul erupìiei. lava e s rac în silicat.

care continu s erup (ca. cu erupìii de lav vâscoas care se rific de forma unui stâlp ¾ de tip Bandai-San. ¾ de tip islandic. vor fi expulzate sub form de cenuè èi bombe vulcanice prin explozii puternice ale gazelor ¾ de tip peleean. cu erupìii centrale liniètite de lave fluide ¾ de tip strombolian. cu erupìii de lave vâscoase care. f r explozii ¾ de tip hawaian. dup consolidarea în coèul vulcanic. la care exploziile foate puternice arunc în aer vechiul aparat vulcanic. cu erupìii de lave fluide èi explozii ritmice de gaze ¾ de tip vulcanian. .€ Dup perioada de formare: Dup activitate: ¾ vulcani activi. cu erupìii liniare de lave fluide. a c ror activitate a încetat cu milenii ¾ vulcani tineri ¾ vulcani b trâni € € Dup tipul de manifestare a erupìiei: în urm . 600) ¾ vulcani inactivi (stinèi).

Asia : Bromo Fuji Gunung Api Gamalama Ijen Klucevskaia Sopka Krakatau Pinatubo Semeru Sakurajima Australia: Glasshouse Mountains Mount Canobolas Mount Fox . Helens Mauna Loa Kilauea Puyehue Katmai Asia : Bromo Fuji Gunung Api Gamalama Ijen Klucevskaia Sopka Krakatau Pinatubo Semeru Sakurajima .€ € € € € € € € € € € € € € € € € € € € € € € € € Africa : Kilimanjaro Nabro America : Antofalla Cotopaxi Dotsero El Chicon Popocatepetl Paracutin Mount St. Europa: Etna Hekla Stromboli Vezuviu Vulcanul Katla . .

Craterul reprezint prelungirea extern prin care se termin coèul.€ € Materialele expulzate prin erupìii se depun în jurul punctului de emisie. în coè r mân lave sau piroclastite consolidate. constituind un aparat vulcanic. are de obicei forma de pâlnie. Conul este edificiul propriu-zis. crater èi con. cl dit din lava rev rsat èi din alte materiale rezultate în timpul exploziei vulcanice. reprezint o form de acumulare. € € € . Coèul reprezint hornul sau orificiul de evacuare a materialelor expulzate. În timpul perioadelor de liniète èi dup stingerea vulcanului. ele pot fi puse în evidenì numai prin eroziunea conului. a c rei morfologie depinde de tipul activit ìii vulcanice èi apoi de evoluìia subaerian a eroziunii. alc tuit din coè.

neutr . amoniac) € lichide: (lava care poate fi: acid . hidrogen sulfurat. în funcìie de conìinutul în bioxid de siliciu (SiO2). lapili ± fragmente de 13cm. € solide: sau piroclastite (cenuèa vulcanic .gazoase: (vapori de ap . hidrogen. bombe ± când au diametre de ordinul centimetrilor sau metrilor). € € . dioxid de carbon. bazic .

sunt formate din îngr m direa piroclastitelor în jurul coèului èi craterului. Ele se dispun în straturi înclinate c tre periferia conului. Dac conul creète în în lìime.€ € € € € € Conurile vulcanice Conurile sunt rezultatul erupìiilor de lav acid -vâscoas . Conurile stratovulcanilor Sunt alc tuite din straturi alternante de lav èi piroclastite. Conuri de sf râm turi Rezultate în urma exploziilor de tip strombolian èi vulcanian. Asemenea conuri posed un adev rat schelet de rezistenì . ca o pâlnie. Conurile formate din piroclastite grosiere (bombe. Un con simplu de stratovulcan are pante concave èi un crater larg. . se deschid cr p turi radiare prin care curg erupìii laterale. lapili) au craterul de form cilindric èi un diametru mic. Stratovulcanii mari sunt afectaìi de falii èi fisuri pe diferite direcìii. iar conurile din cenuè au craterul ca o pâlnie larg . format prin consolidarea lavelor în lungul fisurilor. Acestea construiesc o serie de conuri adventive (conuri secundare). care pot ajunge la dimensiuni considerabile. dup tipul de erupìie èi dup natura rocilor constituente. Apar izolate sau grupate pe anumite areale èi îmbrac forme diferite. rezultate din faze diferite de erupìii. cu mult silice èi cu vitez de curgere redus .

materia se acumuleaz èi se solidific repede în jurul coèului. Conul apare ca o îngr m dire haotic de blocuri. care poate atinge dimensiuni de sute de metri. incandescent . Se formeaz un con f r crater. la intervale mari de timp. vâscoase (mult silice în compoziìie). poate duce la azvârlirea vârfului conului. le împinge în sus.€ Tip de con creat de vulcanii care elimin lave acide. presiunea crescut în adânc. numit cumulodom sau dom endogen. 1902). pe care lava nou . € . provocând explozii catastrofale de lav èi nori de gaze. Ele înceteaz sa curg la temperaturi sub 1200°C. venit sub presiune. din vechiul con r mânând doar o parte (Mont Pelée.

€ Platourile sunt rezultatul r cirii lavelor bazice ± fluide. € € € . Microrelieful câmpurilor de lav se datoreaz modific rilor suferite de crusta superficial solidificat . la lavele foarte fluide care elibereaz mai puìine gaze.dermolitic . Pe terenuri relativ netede se formeaz suprafeìe structurale bazaltice. Lavele ajung la suprafaì cu o temperatur mai ridicat . acumulându-se la baza conurilor vulcanice. Forma curgerii depinde èi de relieful preexistent pe care îl fosilizeaz . În acest sens au fost deosebite dou tipuri ale suprafeìelor de lav : . s rac în silice èi cu vitez mare de curgere. la lavele mai vâscoase. Platourile se mai numesc èi Ävulcani scut´ deoarece sunt tot conuri vulcanice. sub influenìa curenìilor incandescenìi ce curg pe sub ea. Când aceste suprafeìe sunt fragmentate de v i dau naètere la pante în trepte. aproape tabulare. m rginite de abrupturi rezultate din solidificarea frunìii pânzei. îns cu pante foarte mici. cu dominarea elementelor feromagneziene.clastolitic . fiecare treapt corespunzând unei pânze. se revars peste pereìii craterului èi curg pe distanìe foarte mari. a c ror suprafaì este neted . care se caracterizeaz printr-o aglomerare haotic de blocuri de lav .

€ Se caracterizeaz prin conuri foarte mari. Mauna Loa èi Kilauea). Pe platoul central se afl un crater în forma de puì (pit-crater). la nivelul m rii este de 400 km. € . Diametrul bazei. La Mauna Loa conul principal are o în lìime de 4162 m. în parte submarine. m rginit de pereìi abrupìi èi umplut de multe ori cu lav incandescent . iar cu partea submers ajunge pân la 9000 m. emise de cinci centre de erupìie: (Kohala. Mauna Kea. dintre care ultimele dou sunt în activitate. format prin pr buèire. Insula Hawaii este constituit aproape în întregime din curgeri suprapuse de lav bazaltic . Hualalai.

iar înclinarea pantelor este mai mare.€ Au dimensiuni mult mai mici. formate prin rev rs ri produse în lungul unor mari cr p turi liniare. deschis în anul 1783. Cu timpul activitatea vulcanic s-a restrâns în jurul câtorva centre. € . De fapt Islanda este singurul loc unde se mai întâlnesc în activitate erupìii liniare. Cel mai important vulcan activ de aici este Hekla. În Islanda se întâlnesc platouri vulcanice întinse. cu o lungime de peste 24 km s-au format peste 34 de conuri vulcanice cu în lìimi pân la 150 m èi alte 60 conuri mai mici. Pe linia Laki. le lipseète platoul central.

€ . maare.€ Aceste forme se întâlnesc în special la vulcanii care emit lave vâscoase èi în general la erupìiile bogate în emisii violente de gaze. Exploziile èi pr buèirile care însoìesc erupìiile dau naètere la câteva tipuri de excavaìiuni: cratere simple. caldere.

Un tip aparte rezult prin pr buèirea lavei bazaltice consolidate de tip hawaiian. La vulcanii activi. prezint pereìi verticali.€ Au form de pâlnie èi rezult prin explozii puternice. Aceste cratere ciuruiesc lava consolidat . solifluxiune èi èiroire. Se întâlnesc la vulcanii ce dau conuri de sf râm turi èi la stratovulcani. € . este craterul puì (pit-crater) întâlnit în interiorul calderelor. o nou explozie reactiveaz èi intensific modelarea craterului. iar în interiorul lor se g sesc adesea lacuri de lav (lacuri de foc). Modelarea versanìilor se face prin alunec ri. aèa sunt craterele vulcanilor Kilauea èi Mauna Loa. M rimea lor este direct proporìional cu intensitatea erupìiei. pr buèiri. De multe ori în interiorul acestor cratere se formeaz lacuri.

Caldera în trepte ia naètere în urma scufund rii inegale pe falii sau fisuri circulare. ce d naètere la unul sau mai multe conuri în interiorul calderei. care creeaz èi mici caldeire periferice.€ € € € € Calderele (c ldare. în interiorul c ruia se pot forma ulterior. Caldera inelar presupune în plus o nou faz de erupìii. în spaniol ) reprezint cratere uriaèe formate prin explozie èi l rgite mult prin pr buèirile care urmeaz . cum sunt cele din vulcanul Camerun. ce la Vezuviu poart numele de Atrio del Cavallo. Se formeaz în urma mai multor erupìii. € . situat în partea central a conului. Lago de Vico cu Monte VenereItalia). a unei mari p rìi din con. Apare o depresiune inelar . Dup form èi genez se pot deosebi mai multe tipuri: Caldera monogen se formeaz printr-o pr buèire rezultat în urma unei singure erupìii. Caldera poligen mult mai mare. pierzându-èi suportul se pr buèeète. conul apare ca o insul (Crater-Lake din Oregon-SUA. Treptele dau calderei aspectul unor circuri îmbucate. coèul èi chiar porìiunile superioare ale cuptorului magmatic sunt golite de lav . La explozii puternice. iar creasta ce o închide se numeète somma (Somma Vezuviului). iar partea central a vulcanului. Din vechiul con vulcanic nu mai r mâne decât porìiunea de la poalele acestuia sub forma unui perete circular. de unde s-a generalizat denumirea de atrio. implic distrugerea aproape complet a conului vulcanic. ce festoneaz caldera principal . conuri vulcanice mai mici. Cand caldera cantoneaz un lac. Este un crater uriaè.

Pentru aceste cratere ocupate în general de lacuri. folosit în regiunea Eifel-Germania. € .€ Maarele sunt depresiuni rotunde. rezultate în urma exploziilor vulcanice. s-a generalizat denumirea de maar. Foarte rar craterul este înconjurat de un val înalt de câìiva zeci de metri. În aceeaèi categorie intr èi conurile f r r d cin . cu un diametru de sute de metri pân la 2-3 km. Ele nu expulzeaz lav èi de aceea nu formeaz un con. Aparatul se compune din: canalul de str pungere (diatrem ) èi craterul de explozie. format din sf râm turi de roci. formate în urma exploziilor freatice rezultate în timpul trecerii unei curgeri de lav peste lacuri sau zone ml ètinoase. Sunt umplute cu sf râm turi provenite din explozie sau din pr buèirea pereìilor. de forma unui puì. descrise în Islanda. ce nu se ridic deasupra reliefului.

€ . deoarece vine din straturile de argil . Gazele împing spre suprafaì apa amestecat cu argil . care trec printr-un sol argilos.€ Vulcani noroioèi reprezint formaìiuni create de gazele naturale provenind de la peste 3. în acele locuri. se usuc în contact cu aerul. în combinaìie cu apa din pânza freatic . formând niète structuri conice asem n toare unor vulcani. N molul format de acestea iese la suprafaì èi.000 de metri adâncime. N molul ieèit la suprafaì este rece.

În Europa sunt foarte puìini vulcani noroioèi pe continent. cum ar fi cei din Azerbaidjan.€ Se cunosc pe glob în total circa 1. În afara Europei. mai mulìi exist îns sub m ri. € . Australia èi insula Trinidad din Caraibe. fenomene similare se pot observa în Siberia. cei din m rile Caspic èi Barents. cum ar fi spre exemplu vulcanii noroioèi din apele Norvegiei.100 de vulcani noroioèi.

Celelalte insule din zon s-au format din vulcani mai vechi. € .tocmai se ´mut µ de pe punctul fierbinte.chiar deasupra punctului fierbinte. deasupra unor ´puncte fierbin iµ din manta. € Cel mai mare vulcan activ de pe Terra. Mauna Loa din Hawaii.se afl vulcanul Kilauea.a c rui activitate spore te pe m sur ce diminueaz cea a lui Mauna Loa.pe care placa în deriv i-a dus departe de punctul fierbinte.Vulcanii se pot forma i în mijlocul pl cilor. Acest ir de uria i vulcani scut s-au format atunci când placa pacific sa deplasat deasupra punctului fierbinte. Spre sud-est. Insulele Hawaii constituie cel mai bun exemplu.

Vulcanii arunc în aer cenu . Lava fluid din Hawaii are un con inut mult mai mic de silice. Combina ia dintre lava groas i masele de cenu i resturi din erup ii acumultae confer acestor vulcani forma lor conic .deoarece con ine o cantitate mai mare de silice din scoar a continental topit .cu un canal central i eventual câteva fisuri pe versan i. € Majoritatea vulcanilor din inelul de foc sunt mun i conici.lav i gaze.unde pl cile oceanelor aluncec pe sub cele continentale.produse prin topirea scoar ei continentale ajunse în str fundurile fierbin i ale planetei. € .forma i deasupra zonelor de subduc ie. Ace tia sunt printre cei mai violen i din lume.Regiunea din jurul Oceanului Pacific este numit ´inelul de focµ datorit vulcanilor de pe rmurile sale. Lava lor este mai groas decât cea bazaltic a vulcanilor oceanici.clasici.

Presiunea cre te pe m sur ce tot mai mult lav se acumuleaz .deoarece aburul nu poate ie i din lava groas .men inând în interior restul lavei i gazele.Cel mai înalt vulcan din lume se afl în inelul de foc. € . Ojos del Salado se înal pân la 6887m în Anzi. € Vulcanii din inelul de foc sunt mai violen i decât vulcanii oceanici.versan ii vulcanului dilatându-se u or.la grani a dintre Argentina i Chile. € Dac un vulcan a fost inactiv timp de mul i ani. În cele din urm vulcanul va atinge punctul critic i erup ia care urmeaz poate fi atât de violent .poate exploda dând na tere unei lave poroase numit piatr ponce.încât distruge o parte a muntelui.lava r cit din anterior ac ioneaz ca un dop. prins în masa acesteia ca bulele de aer în ampanie.

distrugând o suprafa vast în jur. Un nor negru de cenu . a aruncat în aer 165kmc de roc i lav . Tambora a fost îns un biet foc de artificii comparativ cu erup iile care în trecut au l sat numeroase cicatrice pe fa a Terrei.gaze i abur s-a ridicat pân la 25 km în aer. Dar aceasta a fost o erup ie modest în istoria vulcanilor.precum caldera Yellowstone din Wyoming.din Indonezia.din statul Washigton.care acoper 2500kmp.au explodat. .SUA.vârful i unul dintre versan ii Muntelui St.a erupt în aprilie 1815.formând un crater de 11km în diametru. Când Tambora.Helens.€ € € Pe 18 mai 1980.

000 16.000 .000 15.Pele Nevado del Ruiz Etna Vezuviu Etna Unzen-Dake Laki Kelut ARA Indonezia Indonezia Martinica Columbia Sicilia Italia Sicilia Japonia Islanda Indonezia ANUL ERUP IEI 1815 1883 1902 1985 1669 79 1169 1792 1783 1919 MOR I 92.VULCAN Tambora Krakatoa Mt.000 5.000 20.000 30.400 10.000 22.000 36.000 10.

Bibliografie .