€

€

Hazardele sunt evenimente produse de fenomene cu putere distructiva, care afecteaza atat mediul natural cat si activitatea omului . Fenomenele pot fi naturale ( se produc independent de activitatea oamenilor) si antropice (datorita activitatilor necorespunzatoare de utilizare a spatiului geografic)

Hazardele naturale sunt manifestari extreme ale unor fenomene naturale, precum cutremurele, furtunile, inundatiile, secetele,care au o influenta directa asupra vietii oamenilor, asupra societatii si a mediului inconjurator, in ansamblu. € Producerea unor asemenea fenomene face posibila atingerea unor anumite praguri de adaptare a societatii la conditiile mediului. Atunci cand hazardele produc distrugeri de mare amploare si pierderi de vieti omenesti, ele sunt numite dezastre si catastrofe naturale. Efectele acestor fenomene sunt atat de puternice incat sunt necesare interventii rapide din partea unor echipe special antrenate la nivel national si international. Un fenomen natural extreme poate fi numit un dezastru daca sunt inregistrate cel putin 10 pierderi de vieti omenesti sau 50 de personae ranite si daca se produc pierderi materiale de peste un million de dolari.
€ €

eruptii vulcanice). al numarului de raniti. al pagubelor aduse proprietatilor si activitatilor economice de catre un anumit fenomen natural sau un grup de fenomene intr-un anumit loc si intr-o anumita perioada. ‡ Hazarde exogene. generate de factori climatici.‡ Vulnerabilitatea pune in evidenta gradul de expunere a omului si a bunurilor sale fata de diferita hazarde. indicand nivelul pagubelor pe care le produce un anumit fenomen. ‡ Riscul reprezinta nivelul probabil al pierderilor de vieti omenesti. biologici. € . hidrologici. € Hazardele naturale pot fi de mai multe feluri. in functie de geneza: ‡ Hazarde endogene a caror actiune este generata de energia provenita din interiorul planetei(cutremure.

de transport. industriale. . Aceste fenomene sunt legate de interventia omului in natura. etc. miniere.€ Hazardele antropice sunt fenomene de interactiune intre om si natura. in general cu scopul de a utiliza elementele cadrului natural in interes propriu: activitati agricole. de constructii. declansate sau favorizate de activitati umane si care sunt daunatoare societatii in ansamblu si existentei umane in particular.

despaduririle si procesele de degradare a solurilor. presiunea crescanda a societatii asupra elementelor de mediu genereaza o serie de crize dintre care unele au devenit globale. cum ar fi tendintele de incalzire a climei. care determina modificari globale ale mediului. . datorate efectului de sera. poluarea crescanda si desertificarea. Modificarile accentuate ale mediului pe Terra . ridicarea nivelului Oceanului Planetar.€ Inceputul acestui mileniu se caracterizeaza printr-un impact tot mai accentuat al activitatilor umane asupra Terrei. apoi reducerea stratului de ozon.

precum si prin numeroase lucrari de inginerie a mediului.€ Omul are insa si un impact pozitiv asupra mediului prin extinderea teritoriilor protejate(in parcuri si rezervatii naturale). a unor obiective geomorfologice. . prin ocrotirea unor specii de plante si animale pe cale de disparitie. geologice si paleontologice.

Acestea sunt datorate energiilor acumulate in rezervoarele subterane care contin lave si presiunilor exercitate de fortele tectonice. . care determina ascensiunea materiei incandescente spre suprafata.€ Eruptiile vulcanice sunt hazardele endogene care au impresionat puternic omul inca din Antichitate.

care sunt evacuate prin cratere. bazice. cu eruptii moderate. . Eruptiile de tip strombolian prezinta lave mai vascoase. extrem de periculoase.€ Eruptiile islandeze si hawaiene sunt caracterizat ca eruptii linistite. cele de tip vulcanian sunt caracterizate prin lave foarte vascoase. cu lave fluide. cu explozii puternice.

iar eruptiile ultravulcanice sunt probabil cele mai violente. datorita formarii unor presiuni uriase la contactul rezervorului subteran de lava cu apa marii.€ In aceasta ultima categorie se incadreaza vulcanii Vezuviu. cele peleene (vulcanul Montagne Pelee din insula Martinica) sunt insotite de nori arzatori extrem de periculosi. € . Volcano (Italia) si Paricutin (Mexic).. eruptia din 1991 a vulcanului Pinatubu. din insulele Filipine) sunt violente si deverseaza cantitati mari de cenusi vulcanice... Eruptiile pliniene (spre exemplu.

€ Prin vulcan se înìelege atât formaìia geologic de form conic format prin erupìia lavelor. caz în care se numeète Äcrater´. cenuèelor èi gazelor dintr-un focar cu topituri magmatice situate în adâncime cât èi deschiz tura din scoarìa terestr care emite roc topit sau parìial topit (lava). cenuè èi gaze. O caldeir este bazinul în form de c ldare format prin aèezarea p rìii de sus a conului vulcanic. € . ea având uneori cr p turi sau crater(e). Deschiz tura poate fi o cr p tur sau o gaur (mai mult sau puìin rotund ).

Astfel în centru (miezul Terrei) se g sesc cele mai grele elemente care. prin procese fizicochimice exoterme. fiind numite roci metamorfice. Profunzimea fiec rui strat geologic este determinat de greutatea specific a rocilor componente. Acest fenomen cauzeaz presiuni deosebit de mari. gazele cautând sa str pung straturile de la suprafaì . ajung la temperaturi foarte ridicate (mii de grade Celsius). fapt ce determin topirea rocilor cu formare de gaze. € .€ Globul terestru are mai multe straturi. Rocile vecine magmei sufer procese de transformare.

€ € . iar studiul vulcanilor contribuie în mod semnificativ la înìelegerea noastr a interiorului Terrei. ei au èi unele efecte pozitive: minerale din adâncul Terrei fac ca p mântul din jurul multor vulcani s fie foarte fertil. ei creeaz noi forme de teren pe fundul m rilor. Materiile incandescente ies la suprafaì printr-un crater (deschidere cu forme si diametre diferite). alc tuind Äconul vulcanului´. Un crater puìin adânc se numeètepater . sub presiunea gazelor èi magmei (rocile topite).Un vulcan se formeaz prin ridicarea scoarìei. € Cu toate c vulcanii sunt în general asociaìi cu distrugere.

€ . € Erupìia vulcanului este însoìit de cutremure de p mânt. bombe vulcanice (fragmente rupte din crater) èilav (vâscozitatea ei difer dup reacìia acid sau bazic a lavei) care se solidifica prin r cire. Acest punct de rezistenì redus este reprezentat de cr p turile din scoarì sau de limitele dintre pl cile tectonice continentale (ex. erupìie de gaze. sau vulcani din Islanda. vulcani din Indonezia. cenuè .Fenomenul ieèirii magmei la suprafaì este denumit erupìie èi are loc acolo unde scoarìa terestr opune cea mai mic rezistenì . din Cercul de foc al Pacificului).

€ € .€ erupìia efuziv este o erupìie vulcanic silenìioas . lava e s rac în silicat. care scoate la suprafaì lava bazaltic cu vitez mic (erupìiile vulcanului Kilauea din Hawaii sunt efuzive). erupìie exploziv este o erupìie puternic a unui vulcan care arunc în aer materia pe distanìe uriaèe. poate fi foarte periculoas pentru locuitorii aflaìi în apropiere de locul erupìiei.

¾ de tip islandic. f r explozii ¾ de tip hawaian. vor fi expulzate sub form de cenuè èi bombe vulcanice prin explozii puternice ale gazelor ¾ de tip peleean. a c ror activitate a încetat cu milenii ¾ vulcani tineri ¾ vulcani b trâni € € Dup tipul de manifestare a erupìiei: în urm . care continu s erup (ca. cu erupìii de lave vâscoase care.€ Dup perioada de formare: Dup activitate: ¾ vulcani activi. cu erupìii centrale liniètite de lave fluide ¾ de tip strombolian. dup consolidarea în coèul vulcanic. 600) ¾ vulcani inactivi (stinèi). cu erupìii de lav vâscoas care se rific de forma unui stâlp ¾ de tip Bandai-San. la care exploziile foate puternice arunc în aer vechiul aparat vulcanic. cu erupìii de lave fluide èi explozii ritmice de gaze ¾ de tip vulcanian. cu erupìii liniare de lave fluide. .

Europa: Etna Hekla Stromboli Vezuviu Vulcanul Katla . Helens Mauna Loa Kilauea Puyehue Katmai Asia : Bromo Fuji Gunung Api Gamalama Ijen Klucevskaia Sopka Krakatau Pinatubo Semeru Sakurajima .€ € € € € € € € € € € € € € € € € € € € € € € € € Africa : Kilimanjaro Nabro America : Antofalla Cotopaxi Dotsero El Chicon Popocatepetl Paracutin Mount St. . Asia : Bromo Fuji Gunung Api Gamalama Ijen Klucevskaia Sopka Krakatau Pinatubo Semeru Sakurajima Australia: Glasshouse Mountains Mount Canobolas Mount Fox .

Conul este edificiul propriu-zis. a c rei morfologie depinde de tipul activit ìii vulcanice èi apoi de evoluìia subaerian a eroziunii. ele pot fi puse în evidenì numai prin eroziunea conului. cl dit din lava rev rsat èi din alte materiale rezultate în timpul exploziei vulcanice. în coè r mân lave sau piroclastite consolidate. alc tuit din coè. are de obicei forma de pâlnie.€ € Materialele expulzate prin erupìii se depun în jurul punctului de emisie. constituind un aparat vulcanic. € € € . reprezint o form de acumulare. crater èi con. În timpul perioadelor de liniète èi dup stingerea vulcanului. Coèul reprezint hornul sau orificiul de evacuare a materialelor expulzate. Craterul reprezint prelungirea extern prin care se termin coèul.

€ solide: sau piroclastite (cenuèa vulcanic . neutr . amoniac) € lichide: (lava care poate fi: acid . bombe ± când au diametre de ordinul centimetrilor sau metrilor).gazoase: (vapori de ap . hidrogen. bazic . dioxid de carbon. hidrogen sulfurat. € € . în funcìie de conìinutul în bioxid de siliciu (SiO2). lapili ± fragmente de 13cm.

sunt formate din îngr m direa piroclastitelor în jurul coèului èi craterului. Acestea construiesc o serie de conuri adventive (conuri secundare). iar conurile din cenuè au craterul ca o pâlnie larg . Stratovulcanii mari sunt afectaìi de falii èi fisuri pe diferite direcìii. cu mult silice èi cu vitez de curgere redus . Asemenea conuri posed un adev rat schelet de rezistenì . dup tipul de erupìie èi dup natura rocilor constituente. care pot ajunge la dimensiuni considerabile. Ele se dispun în straturi înclinate c tre periferia conului.€ € € € € € Conurile vulcanice Conurile sunt rezultatul erupìiilor de lav acid -vâscoas . Un con simplu de stratovulcan are pante concave èi un crater larg. format prin consolidarea lavelor în lungul fisurilor. Conurile stratovulcanilor Sunt alc tuite din straturi alternante de lav èi piroclastite. Conuri de sf râm turi Rezultate în urma exploziilor de tip strombolian èi vulcanian. Dac conul creète în în lìime. Conurile formate din piroclastite grosiere (bombe. . lapili) au craterul de form cilindric èi un diametru mic. ca o pâlnie. rezultate din faze diferite de erupìii. se deschid cr p turi radiare prin care curg erupìii laterale. Apar izolate sau grupate pe anumite areale èi îmbrac forme diferite.

care poate atinge dimensiuni de sute de metri. materia se acumuleaz èi se solidific repede în jurul coèului. din vechiul con r mânând doar o parte (Mont Pelée. provocând explozii catastrofale de lav èi nori de gaze. pe care lava nou .€ Tip de con creat de vulcanii care elimin lave acide. vâscoase (mult silice în compoziìie). € . incandescent . le împinge în sus. la intervale mari de timp. 1902). Conul apare ca o îngr m dire haotic de blocuri. venit sub presiune. poate duce la azvârlirea vârfului conului. Se formeaz un con f r crater. numit cumulodom sau dom endogen. presiunea crescut în adânc. Ele înceteaz sa curg la temperaturi sub 1200°C.

clastolitic . Platourile se mai numesc èi Ävulcani scut´ deoarece sunt tot conuri vulcanice. s rac în silice èi cu vitez mare de curgere. În acest sens au fost deosebite dou tipuri ale suprafeìelor de lav : . acumulându-se la baza conurilor vulcanice. fiecare treapt corespunzând unei pânze. Microrelieful câmpurilor de lav se datoreaz modific rilor suferite de crusta superficial solidificat . Forma curgerii depinde èi de relieful preexistent pe care îl fosilizeaz . Când aceste suprafeìe sunt fragmentate de v i dau naètere la pante în trepte.€ Platourile sunt rezultatul r cirii lavelor bazice ± fluide. sub influenìa curenìilor incandescenìi ce curg pe sub ea. la lavele foarte fluide care elibereaz mai puìine gaze. aproape tabulare. cu dominarea elementelor feromagneziene. Pe terenuri relativ netede se formeaz suprafeìe structurale bazaltice. se revars peste pereìii craterului èi curg pe distanìe foarte mari.dermolitic . m rginite de abrupturi rezultate din solidificarea frunìii pânzei. îns cu pante foarte mici. € € € . a c ror suprafaì este neted . care se caracterizeaz printr-o aglomerare haotic de blocuri de lav . la lavele mai vâscoase. Lavele ajung la suprafaì cu o temperatur mai ridicat .

Mauna Kea. format prin pr buèire. € . Diametrul bazei. la nivelul m rii este de 400 km.€ Se caracterizeaz prin conuri foarte mari. La Mauna Loa conul principal are o în lìime de 4162 m. în parte submarine. iar cu partea submers ajunge pân la 9000 m. emise de cinci centre de erupìie: (Kohala. Pe platoul central se afl un crater în forma de puì (pit-crater). dintre care ultimele dou sunt în activitate. Insula Hawaii este constituit aproape în întregime din curgeri suprapuse de lav bazaltic . m rginit de pereìi abrupìi èi umplut de multe ori cu lav incandescent . Mauna Loa èi Kilauea). Hualalai.

Pe linia Laki. € . formate prin rev rs ri produse în lungul unor mari cr p turi liniare.€ Au dimensiuni mult mai mici. deschis în anul 1783. Cel mai important vulcan activ de aici este Hekla. De fapt Islanda este singurul loc unde se mai întâlnesc în activitate erupìii liniare. iar înclinarea pantelor este mai mare. În Islanda se întâlnesc platouri vulcanice întinse. cu o lungime de peste 24 km s-au format peste 34 de conuri vulcanice cu în lìimi pân la 150 m èi alte 60 conuri mai mici. le lipseète platoul central. Cu timpul activitatea vulcanic s-a restrâns în jurul câtorva centre.

maare. Exploziile èi pr buèirile care însoìesc erupìiile dau naètere la câteva tipuri de excavaìiuni: cratere simple.€ Aceste forme se întâlnesc în special la vulcanii care emit lave vâscoase èi în general la erupìiile bogate în emisii violente de gaze. € . caldere.

prezint pereìi verticali. pr buèiri. € . iar în interiorul lor se g sesc adesea lacuri de lav (lacuri de foc). Un tip aparte rezult prin pr buèirea lavei bazaltice consolidate de tip hawaiian. o nou explozie reactiveaz èi intensific modelarea craterului. De multe ori în interiorul acestor cratere se formeaz lacuri. Modelarea versanìilor se face prin alunec ri. M rimea lor este direct proporìional cu intensitatea erupìiei. solifluxiune èi èiroire. este craterul puì (pit-crater) întâlnit în interiorul calderelor. La vulcanii activi. Aceste cratere ciuruiesc lava consolidat . aèa sunt craterele vulcanilor Kilauea èi Mauna Loa. Se întâlnesc la vulcanii ce dau conuri de sf râm turi èi la stratovulcani.€ Au form de pâlnie èi rezult prin explozii puternice.

La explozii puternice. ce d naètere la unul sau mai multe conuri în interiorul calderei. care creeaz èi mici caldeire periferice. ce festoneaz caldera principal . iar partea central a vulcanului. iar creasta ce o închide se numeète somma (Somma Vezuviului). coèul èi chiar porìiunile superioare ale cuptorului magmatic sunt golite de lav . situat în partea central a conului. implic distrugerea aproape complet a conului vulcanic. pierzându-èi suportul se pr buèeète.€ € € € € Calderele (c ldare. a unei mari p rìi din con. de unde s-a generalizat denumirea de atrio. Cand caldera cantoneaz un lac. Treptele dau calderei aspectul unor circuri îmbucate. Este un crater uriaè. Apare o depresiune inelar . ce la Vezuviu poart numele de Atrio del Cavallo. conul apare ca o insul (Crater-Lake din Oregon-SUA. Caldera inelar presupune în plus o nou faz de erupìii. Din vechiul con vulcanic nu mai r mâne decât porìiunea de la poalele acestuia sub forma unui perete circular. cum sunt cele din vulcanul Camerun. € . Dup form èi genez se pot deosebi mai multe tipuri: Caldera monogen se formeaz printr-o pr buèire rezultat în urma unei singure erupìii. în interiorul c ruia se pot forma ulterior. Lago de Vico cu Monte VenereItalia). conuri vulcanice mai mici. în spaniol ) reprezint cratere uriaèe formate prin explozie èi l rgite mult prin pr buèirile care urmeaz . Caldera în trepte ia naètere în urma scufund rii inegale pe falii sau fisuri circulare. Caldera poligen mult mai mare. Se formeaz în urma mai multor erupìii.

folosit în regiunea Eifel-Germania. Aparatul se compune din: canalul de str pungere (diatrem ) èi craterul de explozie. În aceeaèi categorie intr èi conurile f r r d cin .€ Maarele sunt depresiuni rotunde. € . formate în urma exploziilor freatice rezultate în timpul trecerii unei curgeri de lav peste lacuri sau zone ml ètinoase. cu un diametru de sute de metri pân la 2-3 km. Foarte rar craterul este înconjurat de un val înalt de câìiva zeci de metri. descrise în Islanda. rezultate în urma exploziilor vulcanice. Ele nu expulzeaz lav èi de aceea nu formeaz un con. de forma unui puì. Pentru aceste cratere ocupate în general de lacuri. ce nu se ridic deasupra reliefului. s-a generalizat denumirea de maar. Sunt umplute cu sf râm turi provenite din explozie sau din pr buèirea pereìilor. format din sf râm turi de roci.

formând niète structuri conice asem n toare unor vulcani. deoarece vine din straturile de argil . se usuc în contact cu aerul.000 de metri adâncime. în combinaìie cu apa din pânza freatic . care trec printr-un sol argilos.€ Vulcani noroioèi reprezint formaìiuni create de gazele naturale provenind de la peste 3. Gazele împing spre suprafaì apa amestecat cu argil . € . în acele locuri. N molul ieèit la suprafaì este rece. N molul format de acestea iese la suprafaì èi.

cum ar fi cei din Azerbaidjan. În Europa sunt foarte puìini vulcani noroioèi pe continent. cei din m rile Caspic èi Barents.100 de vulcani noroioèi. € .€ Se cunosc pe glob în total circa 1. fenomene similare se pot observa în Siberia. În afara Europei. Australia èi insula Trinidad din Caraibe. mai mulìi exist îns sub m ri. cum ar fi spre exemplu vulcanii noroioèi din apele Norvegiei.

a c rui activitate spore te pe m sur ce diminueaz cea a lui Mauna Loa. Insulele Hawaii constituie cel mai bun exemplu.pe care placa în deriv i-a dus departe de punctul fierbinte. Acest ir de uria i vulcani scut s-au format atunci când placa pacific sa deplasat deasupra punctului fierbinte.se afl vulcanul Kilauea.chiar deasupra punctului fierbinte. Spre sud-est. Mauna Loa din Hawaii. Celelalte insule din zon s-au format din vulcani mai vechi.Vulcanii se pot forma i în mijlocul pl cilor. € .tocmai se ´mut µ de pe punctul fierbinte. deasupra unor ´puncte fierbin iµ din manta. € Cel mai mare vulcan activ de pe Terra.

produse prin topirea scoar ei continentale ajunse în str fundurile fierbin i ale planetei.Regiunea din jurul Oceanului Pacific este numit ´inelul de focµ datorit vulcanilor de pe rmurile sale.cu un canal central i eventual câteva fisuri pe versan i. Lava fluid din Hawaii are un con inut mult mai mic de silice.unde pl cile oceanelor aluncec pe sub cele continentale. Combina ia dintre lava groas i masele de cenu i resturi din erup ii acumultae confer acestor vulcani forma lor conic . € Majoritatea vulcanilor din inelul de foc sunt mun i conici.lav i gaze.clasici. Ace tia sunt printre cei mai violen i din lume. Vulcanii arunc în aer cenu . Lava lor este mai groas decât cea bazaltic a vulcanilor oceanici.deoarece con ine o cantitate mai mare de silice din scoar a continental topit .forma i deasupra zonelor de subduc ie. € .

deoarece aburul nu poate ie i din lava groas .încât distruge o parte a muntelui. € Vulcanii din inelul de foc sunt mai violen i decât vulcanii oceanici. € Dac un vulcan a fost inactiv timp de mul i ani.la grani a dintre Argentina i Chile. Presiunea cre te pe m sur ce tot mai mult lav se acumuleaz .poate exploda dând na tere unei lave poroase numit piatr ponce. prins în masa acesteia ca bulele de aer în ampanie.Cel mai înalt vulcan din lume se afl în inelul de foc. € .versan ii vulcanului dilatându-se u or.lava r cit din anterior ac ioneaz ca un dop. Ojos del Salado se înal pân la 6887m în Anzi. În cele din urm vulcanul va atinge punctul critic i erup ia care urmeaz poate fi atât de violent .men inând în interior restul lavei i gazele.

Helens. .€ € € Pe 18 mai 1980.din statul Washigton.din Indonezia. Tambora a fost îns un biet foc de artificii comparativ cu erup iile care în trecut au l sat numeroase cicatrice pe fa a Terrei. Când Tambora. Dar aceasta a fost o erup ie modest în istoria vulcanilor.a erupt în aprilie 1815.distrugând o suprafa vast în jur.au explodat.care acoper 2500kmp. Un nor negru de cenu . a aruncat în aer 165kmc de roc i lav .vârful i unul dintre versan ii Muntelui St.formând un crater de 11km în diametru.SUA.precum caldera Yellowstone din Wyoming.gaze i abur s-a ridicat pân la 25 km în aer.

000 36.Pele Nevado del Ruiz Etna Vezuviu Etna Unzen-Dake Laki Kelut ARA Indonezia Indonezia Martinica Columbia Sicilia Italia Sicilia Japonia Islanda Indonezia ANUL ERUP IEI 1815 1883 1902 1985 1669 79 1169 1792 1783 1919 MOR I 92.000 5.VULCAN Tambora Krakatoa Mt.000 30.000 15.000 10.000 16.000 20.000 22.000 .400 10.

Bibliografie .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful