HAZARDURILE

NATURALE

EL ABORAT: SAMOILOV SILVESTRU

VERIFICAT: VIOREL TURCANU
 HAZARDELE NATURALE SI
ANTROPOGENE
Hazardele naturale = sunt manifestări extreme ale unor fenomene naturale,
precum cutremurele, furtunile, inundaţiile, secetele, care au o influenta directa
asupra vieţii fiecărei persoane, asupra societăţii si a mediului înconjurător.
Atunci când hazardele produc distrugeri de mare amploare si pierderi de vieţi
omeneşti, ele sunt denumite dezastre sau catastrofe naturale.

Vulnerabilitatea = pune in evidenta gradul de expunere a omului si a

bunurilor sale fata de diferite hazarde, indicând nivelul pagubelor pe care le
produce un anumit fenomen.

Riscul = reprezintă nivelul probabil al pierderilor de vieţi omeneşti, al

numărului de răniţi, al pagubelor aduse proprietăţilor si activităţilor economice
de către un anumit fenomen natural sau grup de fenomene intr-un anumit loc şi
intr-o anumită perioadă.
 CLASIFICAREA HAZARDELOR
Hazarde naturale si antropice pot fi clasificate in funcţie de diferite criterii, în
funcţie de geneză, hazardele naturale se diferenţiază in:

Hazarde endogene, a căror acţiune este generată de energia provenită din

interiorul planetei, in această categorie fiind incluse cutremurele si erupţiile
vulcanice.

Hazarde exogene, generate de factorii climatici, hidrologici, biologici etc., de

unde categoriile de: hazarde climtice, hazarde hidrologice, hazarde
geomorfologice, hazarde oceanografice, hazarde biologice, hazarde biofizice si
hazarde astrofizice.
CUTREMURELE DE PAMANT SAU
SEISMELE
Cutremur sau seism sunt termenii folosiți pentru mișcările pământului,
ce constau în vibrații originate în zonele interne ale Terrei, propagate în
formă de unde prin roci. Aceste vibrații rezultă din mișcările plăcilor
tectonice, fiind des cauzate de o activitate vulcanică.

În unele țări, cuvântul cutremur este folosit doar pentru acele mișcări
ale plăcilor tectonice care provoacă daune majore și seism sau mișcări
seismice pentru cele care trec neobservate.
Scara seismologică a lui Richter este o scală logaritmică, care este
folosită pentru a evalua intensitatea cutremurelor.
CUTREMURUL DIN
4 MARTIE1977
 Prin studiul cutremurelor, la observatoarele seismice răspândite pe glob,
cu ajutorul unui aparat de înregistrare a cutremurului s-a constatat că aceste
mișcări ale scoarței pământului au un centru în adâncime de propagare circulară
a 1. undelor seismice.
Punctul de la suprafață, (situat deasupra hipocentrului), în care se măsoară
intensitatea cutremurului este numit 2.epicentru. De aceea intensitatea
cutremurului este definită nu numai de intensitatea și direcția de propagare a
undelor, ci și de profunzimea 3.hipocentrului (adâncimi măsurate până la 700
km). Intensitatea cutremurului, măsurată în epicentru, va fi cu atât mai mare cu
cât hipocentrul este mai aproape de suprafață. La un cutremur se pot deosebi
mișcări orizontale, verticale și de torsiune. În funcție de cauzele care le produc,
se deosebesc: cutremure tectonice, cutremure vulcanice și cutremure de
prăbușire.
CUTREMUR IN BULGARIA
SCHEMA CUTREMULUI
 DURATA SI FORTA
CUTREMURELOR
Un cutremur nu dureaza niciodata mai mult de cateva secunde.Cand
simtim zguduiturile pe o perioada mai indelungata e vorba de fapt, de un
lant de cutremure.De obicei, in acest lant de zguduituri, prima e cea mai
puternica.

Din cele peste 100 000 de cutremure care au loc annual, nu toate sunt la
fel de puternice.Unele sunt simtite doar de aparate speciale de masura.

Ceretatori precum: Marcalli sau Richter le-au clasificat in functie de

forta lor.Astfel exista cutremure imperceptibile,foarte slabe sau slabe
pana la cele foarte tari,distrugatoare,nimicitoare sau catastrofale.
CUTREMUR SI ELEMENTELE
SALE
 CLASIFICAREA CUTREMURELOR
PE SCARA MERCALLI
I - Instrumental (cutremurul nu este simtit, pasarile si animalele sunt
nelinistite. Inregistrat doar de seismografe) - intre 1 si 2 grade pe scara
Richter.
II - Slab sesizabil (seismul este simtit numai de catre putine persoane
care se gasesc in repaus, in special la etajele superioare) - intre 2 si 3
grade pe scara Richter.
III - Perceptibil (seism simtit de catre unele persoane din interiorul
cladirilor) - intre 3 si 4 grade pe scara Richter.
IV - Moderat (cutremurul este simtit de catre mai multe persoane din
interiorul cladirilor si de unele aflate in exterior) - 4 grade pe scara
Richter.
V - Serios (seismul este simtit de catre aproape de toata lumea, multi
sunt sculati din somn) - intre 4 si 5 grade pe scara Richter.
VI - Puternic (cutremurul este simtit de catre toata lumea, multi se sperie si fug
din locuinte, unele mobile grele se deplaseaza) - intre 5 si 6 grade pe scara
Richter.
VII - Foarte puternic (cei mai multi oameni parasesc locuintele, fiind simtit si
de persoanele aflate la volan. Stricaciuni considerabile in cladiri prost
construite) - 6 grade pe scara Richter.
VIII - Distructiv (casele se deplaseaza pe fundatiile lor, peretii usori sunt
aruncati in afara, unii pereti de caramida se prabusesc) - intre 6 si 7 grade pe
scara Richter.
IX - Ruinator (seismul creeaza panica generala, stricaciuni considerabile si in
structuri special construite, dar si crapaturi mari in teren) - 7 grade pe scara
Richter.
X - Dezastruos (sunt distruse cele mai multe structuri din caramida si se produc
mari alunecari de teren) - intre 7 si 8 grade pe scara Richter.
XI - Foarte dezastruos (putine cladiri din caramida raman in picioare. Sunt
distruse poduri. Sinele de cale ferata sunt indoite puternic) - 8 grade pe scara
Richter.
XII - Catastrofic (distrugerea este aproape totala. Obiectele sunt azvarlite in
sus. Au loc modificari ale reliefului) - mai mare de 8 grade pe scara Richter.
INTENSITATEA SI MAGNITUDINEA
Intensitatea seismică descrie efectele destructive pe care un cutremur le
are asupra construcțiilor, modificările de la suprafața liberă a terenului și
impactul asupra comportamentului oamenilor, iar magnitudinea
seismică măsoara energia eliberată în focar în momentul declanșării
cutremurului.
Cei doi parametri măsoară severitatea unui cutremur din perspective
diferite, cu toate acestea magnitudinea este frecvent confundată cu
intensitatea. În consecință mărimea magnitudinii pentru un eveniment
seismic este unică, în schimb mărimea intensității este variabilă pentru
același eveniment, fiind exprimată în funcție de efectele pe diferite
amplasamente.
CUTREMUR CATASTROFAL IN
VRANCEA