P. 1
CUTREMURELE

CUTREMURELE

|Views: 113|Likes:
Published by raluca_trivale

More info:

Published by: raluca_trivale on Mar 23, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/14/2013

pdf

text

original

CUTREMURELE Ce este cutremurul, cum se formeaza si cum se masoara

Suprafata globului este divizata in placi tectonice. Acestea se misca unele in raport cu altele. Ele plutesc in diverse directii cu viteze diferite pe stratul de roci topite, pe astenosfera si se pot ciocni unele de altele. Cand 2 sau mai multe placi tectonice se intalnesc isi lovesc si isi deformeaza marginile astfel: 1. - se separa, se departeaza unele de altele (margini divergente); 2. - se suprapun (margini convergente); 3. - se ciocnesc unele de altele sau trec una pe langa alta fie una in sus si alta in jos, fie una in stanga si alta in dreapta.

1. Margini divergente
Daca se intalnesc 2 placi a caror margini sunt formate din crusta oceanica si care se misca departandu-se una de alta, in spatiul care apare, iese la suprafata roca incinsa din astenosfera, formandu-se vulcani. Acesta roca incinsa se raceste in apa oceanului, se intareste si duce la formarea unei noi cruste oceanice. Ea impinge cele doua placi fortandu-le sa se departeze ducand la aparitia cutremurelor in locul respectiv. Locul in care acest fenomen apare se numeste zona de divergenta.

2. Margini convergente
Cand 2 placi se ciocnesc, o parte din marginile lor se distruge. Rezultatul acestor distrugeri depinde de tipul de cruste de la marginea placilor care se ciocnesc. Astfel: - daca se ciocneste o placa oceanica de una continentala, cea oceanica, fiind mai subtire si mai densa va fi fortata sa intre sub cea continentala care este mai grea si mai groasa, fenomen numit subductie - Cercul de foc al Pacificului. - cand se ciocnesc 2 placi oceanice, de asemenea una poate fi impinsa sub cealalta. - cand se ciocnesc doua placi continentale, se creeaza arii de munti pentru ca marginile care se ciocnesc se vor increti, se vor compresa si vor fi impinse la suprafata - Himalaya. Zona in care doua placi se ciocnesc se numeste zona de convergenta.

3. Cand placile tectonice trec unele pe langa altele
Cand 2 placi se misca una pe langa cealalta ele vor aluneca, se vor lipi, se vor freca una de alta - SanAndreas in California - ducand la aparitia unei presiuni care va face ca placile sa se zdruncine, sa se smuceasca formand cutremure. Asadar, orice interactiune a placilor tectonice duce la aparitia cutremurelor care nu sunt altceva decat smuciri, zdruncinaturi sau incretiri ale acestora. Cutremurul este unul din cele mai distrugatoare fenomene naturale de pe Pamint. De exemplu In data de 17 ianuarie, 1995 la ora 5 si 46 minute, dimineata, orasul Kobe a fost zguduit de un cutremur puternic. Au fost darimate case, poduri si autostrazi suspendate, caile ferate au fost indoite. In casele prabusite s-au distrus cablurile de curent electric si conductele de gaz, ceea ce a ingreunat foarte mult actiunile de salvare a sinistratilor. Au murit peste 5300 de oameni; unii au fost striviti de constructiile prabusite, iar altii au pierit in incendiile izbucnite dupa cutremur. Pagubele nu au constat doar in pierderea unor vieti omenesti: dupa unele estimari, recuperarea pagubelor si reconstruirea orasului au costat peste 100 de milioane de dolari americani. Oamenii de stiinta au inceput sa cartografieze locurile in care sint frecvente cutremurele. Cutremurele se pot intilni in orice loc in care rocile se misca de-a lungul liniilor ,dar majoritatea cutremurilor mari se produc in anumite zone, bine determinate. Sunt deosebit de frecvente in regiunile vulcanice, de exemplu in cerul de foc din jurul oceanului Pacific. Pe masura ce metodele de determinare a localizarii cutremurelor au devenit mai precise, si hartile au fost imbunatatite, conturindu-se o imagine mult mai clara despre activitatea seismica. Harta activitatii seismice, a aratat ca cel mai frecvent cutremurele se produc in scoarta oceanica si santurile oceanice,respectiv de-a lungul liniilor de refractie, lanturilor muntoase tinere si in zonele vulcanice.

Primele valuri care vor porni. este o masura a tariei cutremurului sau a energiei eliberate din focar sub forma de unde seismice.6 km/s (pentru structura geologica Vrancea) . Scara intensitatilor nu are o baza matematica.deplasarea acestei unde este similara cu inaintarea unui sarpe (miscari ondulatorii stanga-dreapta fata de directia de inaintare) . Scara Richter de magnitudini. deoarece intensitatea se refera la efectele reale de la suprafata locului de interes. iar cele mai mari de 8 grade. Cutremurele cu magnitudinea mai mare de 6 sunt considerate cutremure mari. fiind aranjata arbitrar doar pe baza efectelor observate. Scara intensitatilor.determina miscarea particulelor solului perpendicular (transversal) fata de directia de propagare . Richter de la California Institute of Technology este cea mai cunoscuta scara de masura a magnitudinilor. Mercalli modificata Efectele unui cutremur la suprafata Pamantului sunt reprezentate numeric prin termenul numit intensitate seismica. Aceasta scara cuprinde 12 niveluri crescatoare de intensitati. Cutremurele de magnitudine mai mica decat 2 sunt numite microcutremure. de balans in plan orizontal . Intensitatea. la suprafata solului intotdeauna dupa unda p . . Cu toate ca scara Richter nu are. unda s . de compresie . unda p . Cutremurele cu magnitudinea mai mare sau egala cu 4. exprimata de obicei pe scara Mercalli modificata .deplasarea acestei unde este similara cu cea a unei rame (compresie-dilatare) in directia de mers . Magnitudinea unui cutremur.In momentul in care se declanseaza cutremurul.este periculoasa. Scara este logaritmica. Prima scara mentionata mai sus este rezultatul scarii realizate de Mercalli in 1902 si al modificarilor efectuate ulterior de alti seismologi. exista totusi o limita si anume aceea a celui mai mare cutremur produs pana in prezent: 8. Sub efectul acestora. respectiv o energie de circa 30 de ori mai mare. vor porni unde de soc. rocile se vor zgudui perpendicular pe directia de mers. cea mai folosita este Scara Mercalli modificata (in Statele Unite ale Americii) si o varianta adaptata a acesteia corespunzatoare tipurilor de cladiri specifice in Europa: Scara Europeana a intensitatilor macroseismice. astfel incat o inregistrare de gradul 7 (de exemplu) indica o miscare a solului de 10 ori mai mare decat cea corespunzatoare unui cutremur de grad 6. teoretic. Ea se bazeaza pe efectele observate ale miscarilor produse de un cutremur asupra oamenilor.este o unda longitudinala. provoaca unduirea solului si accentueaza efectul distrugator al undelor secundare.5 sunt destul de puternice pentru a putea fi inregistrate de seismografele sensibile de pe intregul glob.este o unda transversala. din acest motiv. Cu toate ca de-a lungul ultimelor secole s-au realizat numeroase scari de intensitati pentru evaluarea efectelor cutremurelor. este o masura subiectiva care descrie cat de puternic a fost simtit un soc intr-un loc dat.determina distrugeri proportionale cu magnitudinea cutremurului si cu durata de oscilatie . de la miscari imperceptibile la distrugeri catastrofice si este reprezentata de obicei prin cifre romane. Undele primare sunt urmate de undele secundare. undele de suprafata. in directia de propagare. majore. sau altfel zis undele S. Este o marime specifica unui cutremur. numita astfel dupa Dr. adica din punctul situat deasupra vatrei cutremurului. fiind simtite de oameni de cele mai multe ori.cladirile cad datorita intrarii in rezonanta a frecventei proprii de oscilatie a structurii cladirii cu frecventa undei incidente.nu este periculoasa pentru structuri (cladiri) deoarece contine (transporta) aproximativ 20% din energia totala a cutremurului 2. Evaluarea intensitatii unui cutremur poate fi facuta doar dupa rapoartele martorilor oculari si dupa studierea si interpretarea rezultatelor cercetarilor din teren. exprimata de obicei pe scara Richter. terenului etc. Al treilea tip. limita superioara. in acest caz efectul distructiv fiind puternic amplificat Severitatea unui cutremur poate fi exprimata in mai multe feluri. masurata pe seismogramele inregistrate.8. atat prin intermediul magnitudinilor cat si prin cel al intensitatilor.amplitudinea acestei unde este direct proportionala cu magnitudinea (energia cutremurului) .8 km/s (pentru structura geologica Vrancea) . de forfecare . care se propaga asemanator cu undele sonore: produc miscari in sens inainte – inapoi. Cu toate ca acesti doi parametri sunt foarte diferiti.este perceputa la suprafata de catre oameni ca pe o saltare. un mic soc in plan vertical . Richter a inventat aceasta scara in 1935 ca instrument matematic pentru compararea marimilor cutremurelor. se numesc unde primare sau unde P. deoarece transporta aproximativ 80% din energia totala a cutremurului .determina miscarea particulelor solului paralel cu directia de propagare . Acestea sunt valuri longitudinale. cladirilor. Charles F.are viteza de 4. ei sunt de foarte multe ori confundati.este resimtita la suprafata sub forma unei miscari de forfecare.are viteza de 7. si se determina instrumental folosind amplitudinea maxima si frecventa oscilatiilor. din epicentru.ajunge. Scara de intensitati este mai folositoare persoanelor care nu lucreaza in domeniu decat scara de magnitudini. 1. nu sunt simtite de oameni si sunt inregistrate doar de seismografele locale.

Ramuri rupte de copaci. tufisurile se clatina. Paharele zornaiesc. S-au folosit aparate de masura speciale pentru detectarea unor cresteri de tensiune deasupra liniilor de refractie. XI Sinele de cale ferata indoite foarte mult. structura lor cristalina devine deschisa. radonul ajunge si in fintini. Simtit mai ales de motociclisti. Apa iesita din canale. In anul 1985. Usile trosnesc. Nisip si mal intins pe plaje si pe pamant plat. Cercetatorii studiaza si apele fintinilor in zonele seismice. XII Avarieri aproape in totalitate. Cresterea concentratiei radonului in apele de fintina . la etajele inalte sau in alte locuri favorabile. parasindu-si locuintile cu citeva ore inainte de cutremur Schimbarea comportamentului animalelor poate semnala apropierea unui cutremur. se deschid. Replica din ziua urmatoare. partial prabusite. Cele doua cutremure impreuna au provocat moartea a aproximativ zece mii de oameni si ruinarea cladirilor din oras Semnale de avertisment Nimeni nu poate pronostica exact momentul declansarii cutremurului. Copacii. se numesc “lumini seismice”. cele cu o rezistenta medie grav avariate. din 24 ianuarie 1964 peste 7 minute. plastic. Prabusiri de cosuri. Digurile. iar cel din Alaska. fabrici. VI Simtit de toata lumea. IV Vibratii asemanatoare cu trecerea unor camioane grele. rauri. Ciinii scheauna. apoi se inchide din nou. Din pacate. Structuri rezistente de lemn si poduri distruse. In 1975. eliberind radon in apele freatice. Alunecari masive de teren. Deplasari masive de stanci. Simtit in interioare. Persoanele merg fara stabilitate. Acoperisurile se rup. Aceste crapaturi imense se pot intinde pe o lungime de citiva kilometri la suprafata pamintului sau in profunzime. Obiectele atarnate vibreaza. Cateva cutremure mari si-au “anuntat” sosirea printr-o serie de cutremure mai mici. Aparatele de masurare a inclinarii – acestea seamana cu nivela folosita de dulgheri si zidari – urmaresc miscarile produse la suprafata . Cateva avarieri in randul constructiilor intarite. Distrugeri in randul cladirilor cu o rezistenta scazuta. turnuri. Cei care dorm se trezesc. IX Panica generala. locuitorii unui oras chinezesc au observat mai multe semne ale cutremurului. un cutremur de gradul 11 pe scara Mercalli a provocat pagube imense. Vibratii asemanatoare cu trecerea unor camioane usoare. Mobila este miscata sau rasturnata. Imediat inainte de seism se pot elibera si gaze cu incarcare electrica. VIII Directia motocicletelor afectata. Cladirile cu o slaba rezistenta distruse. Cutremurul principal este urmat de altele cu intensitate din ce in ce mai mica. drumurile serios afectate. V Simtit in afara. Despicari de teren umed si pe rapele abrupte. Santurile pentru irigatii avariate. monumente. directia poate fi estimata. Din acest motiv. Sinele de cale ferata indoite usor. apa tulbure de noroi. Scheletul caselor mutat de pe fundatie daca nu prabusit. Prabusiri si alunecari de teren. Crapaturi in teren. Avarieri serioase rezervoarelor. ceea ce poate din nou provoca distrugeri enorme. pietre. Mobila se crapa. santurile. Modificarile fine ale formelor de suprafata. Avarieri in randul constructiilor. Cutremurele pot avea durate diferie. pasarile devin nelinistite si zboara in cerc. caii se sperie . Cercetatorii au observat ca inainte de cutremur. Obiecte imprastiate.acestea sunt slab incadescente. Clopotele mari suna. printre care comportamentul ciudat al animalelor. In zonele maloase fantani si cratere in pamant. Imediat inainte ca rocile subterane sa se sfarme in bucati. nu toate cutremurele sunt insotite de asemenea fenomene. de intensitatea 10 pe scara Mercalli a distrus si ceea ce a mai ramas. poate fi un semnal de avertizare al cutremurului. multi se sperie si alearga spre iesire. Cad caramizi. cornise. Balansarea obiectelor atarnate. Obiectele mici se deplaseaza. Acestea sunt provocate de faptul ca rocile dislocate incep sa se reaseze intr-o pozitie stabila. bazine inalte. Valuri in bazine. oamenii de stiinta au dezvoltat diferite tehnici pentru o pronosticare exacta.I II III Nu se simte Simtit de persoanele care se odihnesc. Lichidele se imprastie. cele intarite serios avariate. veselei si a usilor. iar cercetatorii rusi au observat ca inainte de cutremurele majore se schimba viteza undelor P ale cutremurelor mai mici. se inchid. unele complet daramate. in centrul orasului Mexico. X Majoritatea constructiilor si scheletelor distruse alaturi de fundatii. Conductele subterane ireparabile. precum si unduirile locale ale cimpului magnetic al Pamintului sunt studiate ca posibile prevestitoare ale cutremurelor. VII Dificultati in a mentine pozitia verticala. concentratia de hidrogen poate fi de 10 ori mai mare linga liniile de refractie. Trancanitul geamurilor. Scartaitul peretilor de lemn si a scheletului constructiei peste etajul IV. lacuri. Caderi de tencuiala si de pereti. Tablourile cad de pe pereti. tigle. Cutremurul din San Francisco din 1906 de exemplu a durat doar 40 de secunde. Conductele subterane sparte.

Posibilitatea fizica de implementare a unui asemenea sistem depinde insa de conditiile particulare de localizare a zonelor active seismic fata de centrele dens populate. este posibila folosirea acestui interval de timp pentru avertizarea timpurie asupra iminentei unui seism major. iar aparatele de masurare a alunecarii – cabluri intinse de-a lungul liniilor de refractie – semnaleaza miscarile laterale.pamintului. Seismografele sunt cele mai precise aparate de avertizare in cazul unor cutremure.Prelucrarea semnalului In cazul in care seismul este localizat in zona Vrancea si estimarea de magnitudine este superioara unui anumit prag. seismologii pot observa imediat si cea mai mica tensiune produsa in roci. Trebuie spus ca acest sistem de avertizare nu este unic in lume. respectiv diferenta dintre vitezele de propagare ale undelor seismice "p" si "s". de pilda alarmare numai pentru seisme cu magnitudinea estimata superioara gradului 6 pe scara Richter. alarma este generata de fiecare data cand este detectata prezenta unui seism in Vrancea a carui magnitudine estimata este superioiara gradului 5 pe scara Richter. cat si posibilitatea unei acoperiri complete a zonei Bucuresti. . este cuprins intotdeuna intre 25-30 de secunde. Aceasta valoare a fost stabilita pornind de la faptul ca un asemenea seism este resimtit in majoritatea cazurilor de toti locuitorii Bucurestiului. este declansata o procedura de analiza care estimeaza atat localizarea seismului care le-a produs cat si magnitudinea acestuia. In cazul in care este detectata prezenta undelor "p" in spectrul semnalului receptionat. precum si de natura zonelor seismice active (zone de suprafata sau zone de medie sau mare adancime). iar un altul este in faza de testare in California. in prezent unul similar functioneaza in regiunea Mexico-Cuty. unde sunt prelucrate in mod continuu in vederea detectarii oricarei miscari seismice. In modul de operare standard. O alta metoda de observare a miscarilor pamintului este trimiterea unor semnale de pe sateliti la diferite statii de receptie terestre. Din reteaua de semnale prin satalit. Aceasta poate fi utila in cazuri in care un seism de magnitudine 5 nu poate . Acest aparat sensibil sesizeaza si masoara cele si cele mai mici vibratii subterane pe le transforma in semnale electrice si le inregistreza intr-un grafic. un echipament specializat genereaza alarma ce este apoi transmisa tot pe cale radio utilizatorilor (abonatilor) sistemului. in functie de adancimea focala a seismului care le-a generat. Acestea sunt receptionate de Centrul de Alarmare Seismica situat in Pipera. Se poate demonstra ca intervalul de timp cuprins intre momentul inregis-trarii undelor "p" de catre o retea de senzori plasati in zona Vrancea si momentul sosirii undelor "s" (unde distructive.Generare alarme Modul de generare al alarmelor este foarte flexibil si complet programabil. oamenii de stiinta pot sa-si dea seama daca s-a schimbat pozitia una fata de cealalta a statiilor de receptie. Din citirea diagramei. Sistemul de avertizare seismica In scopul protejarii populatiei s-a alcatuit sistemul de avertizare seismica (SAS). capabile sa produca mari pagube materiale) in Bucuresti. in functie de necesitatile lor efective. Sistemul de avertizare timpurie pentru seismele majore produse in regiunea Vrancea se bazeaza pe un fenomen bine cunoscut in literatura de specialitate. . in tara noastra. Datorita localizarilor geografice pe o arie restransa a zonei seismogene din Vrancea si a distantei relativ mari pana in zona dens populata a Bucurestiului. Sa vedem cum functioneaza acest sistem si cum ne poate ajuta el. in cel mai inalt punct pentru a avea atat o receptie buna. • Achizitia si transmisia semnalului seismic 14444shk78srx8z Sistemul de avertizare realizat de noi se bazeaza pe o retea de senzori seismici plasati in jurul zonei active din Vrancea ce transmit in timp real pe cale radio datele masurate. Este insa posibila si generarea de alarme particularizate pentru diferite categorii de utilizatori.

. sau sa se scurga combustibili. . . material didactic. zvelte. suprapuse si inalte intre ele . si prin prindere de un perete. spre a nu le bloca prin deplasari. calcanele. boxe. combustibili. asupra aleilor inconjuratoare.semnalizare in sistem pening compatibil POCSAG pentru pagere numerice sau alfanumerice. Sistemul de avertizare timpurie pentru sistemele majore produse in regiunea Vrancea a fost proiectat pentru a acopri nevoile unor categorii cat mai largi de utilizatori. . . . calculatoare. chimicale etc. – sa amplasam obiectele fragile si valoroase intr-un loc ma jos si sigur. ornamente. – sa consultam un specialist in structuri de rezistenta. accidentari si raniri in cazul unui cutremur Cadrele didactice. placaje.punerea la adapost in locuinte. acoperisul.inchiderea reactoarelor nucleare. spre a nu prinde de acestia obiecte grele sau pentru a preveni caderea lor peste ocupanti. utilizatorul este alertat prin unul sau mai multe dintre semnalele descrise mai sus. a unor masini sau echipamente sensibile.sa identificam mobilierul si obiectele grele care atarna peste pupitre.oprirea lifturilor la parter. ce pot cadea peste acestea. astfel incat la seisme sa nu cada caramizi. grinda solida.). – sa amplasam toate aparatele grele sau pe rotile astfel incat sa nu fie in vecinatatea iesirilor din incaperi sau coridoare. de conducere si personalul tehnic-administrativ din institutii. . . Astfel ei trebuie: . jardiniere asupra intrarilor.institutii publice in vederea initierii planurilor de actiune in caz de dezastru natural sau pentru avertizarea angajatilor. scoli sau evacuarea din acestea. pentru avertizarea angajatilor. Interfata de avertizare radio Alarmele generate de seism se transmit utilizatorilor (abonatilor) prin radio sub trei forme: . inchiderea rafinariilor. cornisele. iar vasele mari cu chimicale. apa etc. .alertarea camerelor de garda de la spitale. rafturi. paturi.inchiderea calculatoarelor. In functie de echipamentul de receptie folosit. vaze. apa. . elevii. . etc. mai ales la etajele superioare si in locurile unde se aglomereaza de obicei copiii etc. sa le fixam contra detasarii sau sa le mutam astfel incat sa nu le pericliteze viata sau integritatea in caz de oscilatii sau cadere (lampi grele. mese.agenti economici (regii autonome sau societati comerciale) pentru a putea intrerupe in timp util alimentarea cu energie.produce efecte sau pagube notabile.inceperea operatiunilor pompierilor. etajere. .. daca nu chiar esential pentru: . . spre a intelege sensul protectiei antiseismice si a participa la unele din ele.semnalizare in tonuri de frecventa (DTMF). .pornirea generatoarelor de necesitate. dulapuri.semnalizare sirena acustica. la seisme. in incaperi in care nu se aglomereaza elevii si nu exista pericol de comunicare si incendiu. oprirea distributiei acestuia catre populatie si industrie. podul. tigle. acvarii. racordurile sa nu sufere deteriorari si sa se degaje gaze. Ce trebuie sa intreprindem anticipat pentru prevenirea unor avarieri.alte aplicatii. tencuieli.oprirea trenurilor. . SAS poate fi util. sa le inlocuim cu altele mai usoare. locuri circulante.stoparea operatiunilor pe aeroporturi. terasa si invelitoarea. balcoanele. gaze. Iata numai cateva dintre posibilitati: . tablouri. – sa limitatam deplasarile echipamentelor tehnice si utilitare mari in asa fel incat in caz de cutremur. strazilor sau la vecini. studentii si restul populatiei trebiue sa cunoasca scopul diferitelor masuri care se intreprind. oglinzi.pornirea alarmelor sonore individuale sau colective. Din punct de vedere practic.inchiderea automata a valvelor de gaz. in dulapuri in care sa nu se poata rasturna. – sa verificam periodic tavanele.persoane fizice pentru protectia personala sau a bunurilor pe care le detin. . cu privire la tipul si starea peretilor despartitori nestructurali. – sa asiguram piesele de mobilier grele.

spre a controla vizual si prin sfaturi. caramizi. Pot fi insa cazuri concrete in care se va da catre toti ocupantii o singura modalitate de autoprotectie adecvata situatiei constructiei respective. lanterne. . ale drumului pe care se deplaseaza zilnic la scoala sau acasa. . ordonat. Se recomanda exersarea periodica. dupa verificarea cailor de iesire si a faptului ca pericolele (hazardurile) de afara nu sunt mai mari decat la ramanerea in interior. acoperisuri.Caderea unor elemente de constructie nestructurale (ziduri. ziduri. Se recomanda cadrelor didactice. dupa seism. cornise. langa surse potentiale de incendiu si sa stim cum sa le utilizam. un radio si baterii utilizabile in caz de urgenta si de intreruperea alimentarii cu energie electrica etc. batranii si femeile. lichefierea unor terenuri nisipoase. . astfel incat vesela depozitata sa nu produca accidente – sa retinem locul de amplasare al comutatoarelor. etc. o rezerva speciala de alimente uscate si conserve.evaluarea rezistentei antiseimice actuale a structurii cladirii. sa protejam copiii. . in corelare si cu recomandarile organelor de aparare civila sau a celor de prevenire si stingere a incendiilor Ce trebuie sa facem in timpul unui cutremur puternic Aceste recomandari se refera la o multitudine de situatii care se pot regasi in mod frecvent atat intro cladire de invatamant cat si in mediul construit inconjurator. calcane. elevii pot fi solicitati sa execute autoprotectia sub banca/masa iar cadrul didactic va sta in picioare sub un element de constructie rezistent (grinda. De exemplu. – sa ne informam despre indeplinerea obligatiilor legale ale detinatorilor de cladiri privind: .asigurarea pentru daune seismice. ornamente.Alunecari de terenuri. astfel incat la nevoie. – sa semnalam celor in drept si insistati sa se intreprinda masuri de control. mai ales daca la seismele precedente structura cladirii a manifestat deficiente sau sensibilitati. tencuieli. pe durata calatoriilor zilnice. forme si taxe necesare. toc de usa). robinetelor generale si locale pentru electricitate. – sa ne pastram calmul. repararea si ancorarea cu tiranti. a unor astfel de masuri in spatiile de invatamant. dar aceasta se va efectua in liniste. – sa asiguram usile dulapurilor cu inchizatori eficiente la oscilatii.Utilizatorii acestor recomandari pot fi deopotriva copiii sau adultii. sigurantelor. se va selecta dupa caz modalitatea cea mai indicata pentru fiecare categorie de varsta.). apa si gaze si modul lor de manevrare.Caderea unor stalpi si linii electrice. sau in locuri publice. etc. sa putem lua unele masuri minime de interventie de urgenta (inchidere/deschidere) si sa pastram la indemana truse de scule adecvate. parapeti. sa nu intram in panica.reparatiile si consolidarile necesare. In scopul asigurarii controlului si autoritatii cadrelor didactice responsabile. inspirand curaj. avalanse in zona muntoasa. personalului si elevilor sa retina in memorie particularitatile localitatii. pentru 3 zile. cosuri de fum. .– este recomandabil sa avem in spatiile comune extinctoare. rasturnarea unor instalatii de gatit si incalzit. De asemenea trebuie sa efectueze periodic exercitii de evacuare controlata din diferite spatii. cartierului si imprejurimilor locuintei. . cornise. amplasate in locuri cunoscute si accesibile.Incendii rezultand din scurt circuite.Caderea unor obiecte. – sa ne adresam numai institutiilor autorizate in acest scop.. conform normelor PSI. intr-un loc cunoscut. in special la cladirile inalte. conducte de gaze rupte. fara aglomerare si numai din dispozitia celor anume desemnati de conducere. sa nu ne speriem de zgomotele din jur. . – este util sa avem depozitate grupat. mobilier. etc.proiectarea si executarea lucrarilor necesare. . placaje. o trusa de prim ajutor cu medicamente. ordonata. respectand prevederile si termenele legale. apa de baut. Se va explica anticipat adultilor si minorilor ca in cazuri speciale se poate proceda la evacuarea cladirii dupa un seism puternic. . cosuri de fum.Spargerea si caderea unor geamuri. intretinere si reparatii pentru oprirea degradarii unor fundatii. avand in vedere eventualele pericole descrise in cele ce urmeaza: hr444s4178srrx . sa-i linistim si pe ceilalti.

geamuri. stadion. alimente. – sa ascultam numai anunturile posturilor de radioteleviziune oficiale si recomandarile de actiune imediata . sa stam inspre centrul cladirii. masa. de activitate. spre a ne asigura stabilitatea. sa intervenim imediat dupa ce a trecut socul puternic. sa evitam aglomeratia. . bolnavilor. in aglomeratie si panica. conducand la accidente nedorite. – daca suntem intr-un mijloc de transport in comun sau in tren.sa curatam caile de circulatie de cioburi sau substante toxice. mobile suprapuse. Importanta revenirii cat mai rapide la situatia anterioara este subliniata si de necesitatea de a utiliza in unele cazuri spatiile de locuit sau scolile ca centre de prim-ajutor. sa calmati persoanele speriate si in special copiii de varsta mai frageda. toc de usa solid. sa stam pe locul nostru pana se termina miscarea seismica. chimicale varsate. Atentie! Sa nu miscam ranitii grav (daca nu sunt in pericol imediat de a fi raniti suplimentar din alte cauze). sa nu utilizam liftul. – daca suntem intr-un atelier. sa se degajeze. ne putem proteja stand la podea langa un perete solid. fata. pasaje. Conducatorul trebuie sa opreasca si sa deschida usile. sa-i ajutam pe loc. masurile de protectie specifice locului dvs. pompieri. obiecte. birou. in vederea unei eventuale evacuari din cladire pentru o anume perioada. daca acesta s-a oprit intre statii in tunel. dar daca putem sa deschidem usa spre exterior. linii electrice aeriene si stati ianuntru. tencuieli ornamentale etc. caramizi. Ce trebuie sa facem dupa un cutremur puternic Aceste recomandari privesc actiuni deosebit de importante de revenire la normal dupa impactul seismic prin colaborarea tuturor celor implicati. fara a parasi vagoanele. departe de ferestre care se pot sparge. in privinta interventiei post-seismice. sa ne deplasam calm spre un loc deschis si sigur. sala de sedinte) sa nu alergam catre iesire. In lipsa unor astfel de posibilitati de a ne mentine sub soc stabilitatea. sa ne ferim de tencuieli. sa oprim cat putem de repede intr-un loc deschis. sau organisme cu insarcinari oficiale. laboratorul. – sa inchidem sursele de foc cat putem de repede. spre a preveni blocarea acesteia. ghemuit pe genunchi si coate. care sunt suficient de rezistente spre a feri de caderea unor lampi. – sa ne sprijinim cu palmele pe podea sau sa ne tinem cu mainile de piciorul mesei sau tocul usii. daca exista zone invecinate grav afectate de seism. in cazuri justificate. cosuri. – daca seismul ne surprinde in autoturism. – sa ne protejam sub o grinda. de curs. obiecte sau elemente usoare de constructii cazute. batranilor. sa ne ferim de firele de curent electric cazute. imbulzeala produce mai multe victime decat cutremurul. dupa caz. locuinta etc. cu fata in jos: cu palmele impreunate ne protejam capul (ceafa). iar cu antebratele pe lateral. pana la acordarea unui ajutor sanitar-medical calificat. sa acordati mai intai primul ajutor celor afectati de seism. sa nu alergam pe scari. de la cateva ore la cateva zile. sa stam calm si sa ne linistim vecinii de pe rand. sa ne ferim de versantii de unde pot cadea roci sau de unde pot avea loc alunecari de teren. – daca ne aflam intr-un loc public cu aglomerari de persoane (teatru. asigurandu-le imbracaminte si incaltaminte corespunzatoare sezonului. spre a nu bloca circuitele necesare altor actiuni. iar daca a luat foc ceva. – sa-i ajutam pe cei raniti sau prinsi sub mobilier. etc. – daca ne aflam in fata unei cladiri. – sa nu alergati in strada sau pe strada. Profesorii trebuie sa indice elevilor oportunitatea si maniera corecta de a aplica aceste masuri si sa inspire increderea in eficienta autoprotectiei. biserica. sa nu sarim pe fereastra. In metrou sa ne pastram calmul si sa ascultam recomandarile personalului trenului. langa un perete structural rezistent. dincolo de poduri. evitand cladirile prea apropiate de strada. iar copiii sub bancile din clasa sau mese. sa ramanem departe de aceasta. – sa nu utilizam telefonul decat pentru apeluri la salvare. – daca ne aflam inauntru sa ramanem acolo.nu trebuie sa plecam imediat din spatiul in care ne aflati. – sa ne ingrijim de siguranta copiilor. cinematograf. – sa nu fugim pe usa. care de obicei se pot prabusi in strada. deoarece durata redusa a fazei seismice initiale va face ca faza puternica a miscarii sa surprinda grupurile de persoane pe scari. .– sa prevenim tendintele de a se parasi sala de clasa. sa aplicam imediat. parapete. sa-i linistim. evacuare-cazare temporara pentru alte persoane. cornise. in vederea eventualei evacuari dupa terminarea miscarii seismice si verificarea starii scarilor si a zonei de la iesire. dar nu este indicat sa ne imbulzim la coborare sau sa spargenm ferestrele.

). pentru a permite verificarea cladirii fara a lua cu noi lucruri inutile. Sa dam concursul nostru organizatiilor de interventie postseismice. este dificil totusi de evaluat probabilistic daca eventuala energie presupus neconsumata se va degaja ulterior brusc sau treptat si in ce succesiune din domeniul timp. – sa evitam cladirile grav avariate. ghiozdan. dupa care. canal. carti groase. – dupa parasirea ordonata a cladirii sa cautati sa obtineti informatii corecte despre intensitatea miscarii si efectele sale si sa verificam mai intai afara si apoi cu precautii si in interior. – sa ascultam in primul rand aprecierile specialistilor seismologi romani. . sa utilizam doar informatiile si recomandarile transmise oficial. un scaun (taburet) ori alt obiect protector (geanta. etc. Sa nu folosim in acest scop chibrituri sau brichete. sa prevenim ranirea provocata de caderea unor tencuieli.In caz de avarii constatate. de regula. Pentru cutremurele de Vrancea. si la celelalte activitati. – Sa nu ne preocupam de durata pana la salvare. activitatea seismica se reduce. intreprinse de organele in drept. specialistii vor putea aprecia relativ rapid. – sa verificam preliminar starea instalatiilor electrice. fie in cateva ore. etc. la analiza starii constructiilor. poate reduce unele incertitudini in acest context si va poate servi de ghid in analiza vizuala a cladirii si decizia finala de evacuare sau revenire. Sa ne deplasam intr-un loc deschis si sigur (parc. – daca la iesire intalnim usi blocate. fie peste zile. etc. buni cunoscatori ai activitatii focarului din Vrancea. – Nu trebuie sa dam crezare zvonurilor privind eventualitatea unor replici seismice si urmarile lor. etc la iesirea din cladire utilizand o casca de protectie sau . mobilier rasturnat sau intr-o incinta blocata. . Experienta cutremurelor precedente a dovedit ca este util sa avem cunostinte necesare supravietuirii pana la interventia echipelor de salvare in cazul unei situatii extreme in care. sa procedam cu calm la spargerea geamului si curatirea ramei si zonei de cioburi. in vederea despagubirii prin sistemul de asigurari. Sa evitam sa fim confundati cu raufacatorii patrunsi in astfel de cladiri. dar sa fim constienti ca aceasta se petrece in mod natural. iar acestea au vitraj. inclusiv pentru evaluarea de catre specialisti a starii post-seismice a structurii cladirii si operatiunile de proiectare si executie a reparatiei sau consolidarii. in lipsa acesteia. se pot uneori produce seisme mai mici de-a lungul unei anumite perioada de timp dupa socul principal. sa nu aglomeram zonele calamitate fara rost. de regula ziua. In zonele care pot fi afectate de cutremurele locale. care intotdeauna vor concentra personal specializat si aparate de ascultare ca sa identifice locurile cu persoane blocate. Deblocarea caii de acces se poate incerca numai daca prin aceasta nu se inrautateste situatia (de exemplu prin miscarea daramaturilor sau mobilierului).Pentru orice eventualitate. sa ascultam posturile de radio si televiziune. batranilor. Sa nu utilizam foc deschis pana nu am verificat daca nu sunt scapari de gaze. O varianta clasica de comunicare cu cei din afara. corpul uman isi mobilizeaza resurse nebanuite pentru a trece peste o perioada critica. sa verificam mai intai scara si drumul spre iesire. iar daca am stabilit controlul verbal.). verificati vizual si starea constructiei in interior. daca energia consumata indica un eveniment puternic de o anumita magnitudine si vom fi informati. sa furnizam informatiile cerute si sa cerem prim-ajutor necesar. este sa batem la intervale regulate cu un obiect tare in conducte invecinate sau in peretii incintei. de a fi surprins sub niste daramaturi. femeilor. – sa parasim calm cladirea numai dupa seism. Cum putem diminua efectul distrugator al cutremurelor .Prezenta unui specialist in structuri de rezistenta de a carui competenta nu ne indoim. si ascultati recomandarile salvatorilor. pe baza inregistrarii miscarii respective. deoarece in astfel de conditii. de exemplu. care vor fi transmise suficient de repede prin mijloacele de informare in masa nationale si care trebuie considerate ca singurele surse de informare credibile. . – sa fim pregatiti psihic si fizic pentru eventualitatea unor socuri ulterioare primei miscari seismice (replici). cu exceptia unor cazuri de ajutor sau salvare ce trebuie intreprinse cu un minim de masuri de securitate si fara riscuri inutile. Numai intr-un numar redus de cazuri socul ulterior este mai puternic decat primul. utilizand un scaun . stadion. de gaz. caramizi. Daca nu reusim. In acest mod se explica durate extreme de rezistenta de sute de ore in conditii de blocare la cutremur a unor persoane aparent fragile. inregistrate in tara noastra in 1977 si in mod similar in intreaga lume. sa actionam fara panica pentru deblocare. – La evacuare sa dam prioritate celor raniti sau copiilor. starea structurii si a altor elemente si obiecte care ar putea provoca raniri prin caderea lor. apa. desi timpul pare nesfarsit.ale organismelor in drept. saptamani sau luni. receptionate direct de noi si nu din auzite. – sa ne informam cum trebuie sa procedati pentru inregistrarea in termeni legali a daunelor complete (structurale si nestructurale) produse de cutremur. o vaza. sa inchidem pe masura posibilitatilor alimentarea locala sau generala si sa anuntam imediat dupa aceea institutia de specialitate pentru interventie. cu intensitati variabile. prin intepenirea usilor sau din alte cauze.

Casele de locuinta si cladirile administrative trebuie construite pe un fundal special. a lovit Turcia. un cutremur de grad 7. Cutremurele marine pot provoca niste valuri imense. provocind cutremure mai mici.10 noiembrie 1940 (M=7.Desi nici una din metodele enumerate nu este infailibila. cu 35 de cladiri cu risc inalt de prabusire si 1500 de victime. marea initial se retrage. adancime 160 km). adancime 80 km). majoritatea in Bucuresti. In citeva locuri au injectat apa in liniile de refractie. valurile incetinesc. cu epicentrul in Vrancea: . un cutremur ce a inregistrat 7. Constructorii din America si Japonia studiaza metode de constructie rezistente la cutremure. maturind totul in cale.30 august 1986 (M=7.7. care reduce cu o treime declinatiile in timpul seismului. . cutremurele catastrofale sunt rare.Cel mai puternic cutremur inregistrat vreodata a fost in Chile in 1960: a avut magnitudinea de 9. Cutremurele subacvatice Si sub ape se pot produce cutremure. Acestea pot avansa pe ocean cu viteza de 790 km/h.9. numite tsunami. fiind detectate doar de seismologi. omorand mai mult de 15 000 de oameni. deasupra Lisabonei (Portugalia) s-a abatut un val de 17 metri inaltime. iar replica cutremurului a provocat alunecari de teren si incendii. apoi inunda tarmul cu o serie de valuri. De aici au tras concluzia ca prin cutremure mici induse si controlate artificial se pot elibera de-a lungul liniilor de refractie tensiunile acumulate. ele au contribuit foarte mult la imbogatirea cunostintelor nostre despre seisme.4 a lovit Mexicul.6 a lovit Taiwanul. Apropiindu-se catre mal.2. Aceasta se poate evita prin proiectarea unor cladiri fara ornamente grele si cosuri. Evenimentul din 1977 a avut un caracter catastrofic. Valurile care patrund in golfuri inguste. Cutremure de pamant in Romania si in lume In ultimii 60 de ani. adancime 140 km).4 martie 1977 (M=7.5. Cercetatorii studiaza posibilitatile de diminuare a efectului distrugator al cutremurelor. se pot ridica pina la inaltimea de 20 de metri. In August 1999. In 1775 dupa un cutremur. Majori-tatea acestor vibratii ramin neobservate. cu ajutorul seismografului Unde seismice . Romania a suferit cutremure de pamant puternice. cu mici explozii se pot provoca cutremure de intensitate scazuta. In Noiembrie. Au fost distruse trei sferturi din cladiri si 60 de mii de oameni si-au pierdut viata Pamintul este in miscare permanenta. Mai tarziu in aceeasi luna. Luna urmatoare. Cind valurile se apropie de mal. un cutremur de 7.dar acolo sunt abia vizibile.4 pe scala Richter deschisa. . In timpul cutremurelor peretii care se prabusesc reprezinta unul din cele mai mari pericole.5. adancime 100 km).2. Turcia a fost lovita din nou de un cutremur ce a inregistrat 7. Dupa unii. stabilind astfel tensiunea rocilor care determina cutrmurele puternice. dar din fericire. .30 mai 1990 (M=6. dar in acelasi timp se si ridica.

Aceasta unda S are cel mai distructiv efect asupra cladirilor. Undele R au acelasi efect ca valurile oceanice. Totusi. In majoritatea cutremurelor. Acestea sunt unde similare cu cele din apa sau din aer. la fel ca undele sunetului sunt capabile sa treaca atat prin roci solide. Miscarea ei este aceeasi cu unda suntetului. Undele de suprafata se deplaseaza mai incet decat undele S si P. intr-un plan vertical cu directia deplasarii undelor. in timp ce se imprastie. cum ar fi oceanele si amplitudinea este redusa considerabil cand strabate sol noroios. Cateva secunde mai tarziu soseste si unda S astfel incat miscarea pamantului este si verticala si orizontala. undele S pot produce miscari verticale cat si orizontale. cum ar fi muntii de granit. la suprafata pamantului. unda-iubire se misca mai repede Unde seismice . cu miscari verticale si orizontale. maturand din calea lor rocile. formand unghiuri de 90 de grade pe directia propagarii. Asemenea unde seamana cu valurile produse de vant pe suprafata unui lac.Trei tipuri de baza ale undelor elastice produc cutremurele distrugatoare. Fiecare bucatica de roca se misca sub forma unei elipse pe masura ce unda R trece. dilata si comprima simultan roca. doar doua propaga odata cu ele si corpuri solide de roca. iar dintre cele doua unde de suprafata. Cea mai rapida dintre aceste unde este numita unda primara sau pur si simplu unda P. Cea de-a doua unda este unda secundara sau unda S. Aceste unde P. Al treilea tip de unda este numita unda de suprafata pentru ca miscarea sa este limitata doar la suprafata pamantului. Miscarea undelor-iubire seamana cu cele S. cum ar fi magma vulcanica sau apa oceanelor. Undele S nu se pot propaga in substante lichide. doar ca nu se deplaseaza si pe verticala. Efectul este similar cu cel al unei explozii sonice(sonic boom) care zgaltaie si sparge geamurile. Din cele trei. Viteza actuala a undelor seismice P si S depinde de densitatea si de proprietatile elastice ale rocilor si solului prin care trec. Undele seismice de suprafata se impart in doua tipuri: unde-iubire si unde Rayleigh. cat si prin material lichid. Cand o unda S se propaga taie roca formand unghiuri de 90 de grade cu directia in care merge. undele P sunt primele care se simt. ci doar pe orizontala intr-un plan paralel cu suprafata pamantului.

Undele superficiale – uneori denumite unde lungi sau mai simplu. Aceste plăci litosferice “plutesc” pe astenosferă. exista mai multe tipuri de unde seismice. de adâncimea la care se produce şi de natura rocilor. Undele seismice sunt un "amestec" de unde longitudinale si transversale.Cutremurul de Pămînt este unul din cele mai înspământătoare şi distrugătoare fenomene ale naturii de pe Terra. pe unele dintre care se află şi continentele. se produce o degajare sub formă de unde seismice a energiei acumulate. astfel că în aceste locuri se acumulează tensiuni enorme. la fel cum energia formata prin miscarea unei suprafete de apa radiaza sub forma unui val. Pe măsura îndepărtării de locul perturbaţiei iniţiale. Altele se îndepărtează una de alta. Originea cutremurelor: Distribuţia geografică neuniformă a seismelor pe suprafaţa Terrei îşi găseşte explicaţia în teoria plăcilor tectonice. Conform acesteia. stratul de suprafaţă semitopit al mantalei Pământului. Undele seismice Energia eliberată brusc de un cutremur se răspândeşte în toate direcţiile. care ulterior formează crusta nouă. Potenţialul enorm de distrugere se datorează energiei cutremurului. In fiecare cutremur. energia radiaza in exterior sub forma unor unde seismice. Atunci când rocile care întră în contact se rup sau alunecă brusc. adică se produce cutremurul propriu-zis. care la un seism deosebit de puternic este de zece-douăzeci de mii de ori mai mare decât energia primei bombe atomice aruncate peste Hiroshima. spaţiul dintre ele fiind completat cu magmă solidificată. de 60-100 km grosime. Unele plăci se împing reciproc. formand undele seismice. energia se repartizează pe tot mai multe particule − efectele seismului sunt tot mai mici la distanţe mai mari. La marginile dintre plăci mişcarea este frânată de forţa de frecare dintre ele. iar în anumite locuri o placă alunecă şi coboară sub o altă placă. Intensitatea acestuia depinde de suprafaţa de rupere. învelişul extern rigid al Pământului este format din cincisprezece plăci tectonice mobile. penetrând la adâncimi cu temperaturi şi presiuni înalte unde se topeşte consumându-se. unde L – sunt responsabile pentru cele mai multe pagube asociate cutremurelor. Undele interioare se deplaseaza in partea interioara a pamantului. deoarece . cu o viteză de până la 12 cm pe an. [modifică] • Producerea undelor seismice Cand are loc o fisura sau deplasare brusca in scoarta pamantului. şi sub acţiunea curenţilor de convecţie din manta se deplasează extrem de lent. Unele blocuri imense de crustă terestră alunecă unul faţă de altul. iar undele superficiale se deplaseaza la suprafata acestuia.

Atunci cand se deplaseaza prin roca. In timp ce aceste unde sunt in miscare. Unde primare denumite si unde P sau unde de comprimare. coeficientul lui Poisson. 2. se pot obtine densitatea medie. pe directia pe care circula unda. Ele circula doar prin materiale solide. inainte si inapoi. astfel ca cea mai intensa zguduire se produce la sfarsitul cutremurului. se corecteazã timpii de transmitere (t) mãsurati de-a lungul traseului sursã-receptor pentru a tine cont de înclinatia traseului undelor si apoi se realizeazã graficul (tcor. z). Undele superficiale sunt asemanatoare valurilor aparute intr-o suprafata de apa – ele misca suprafata pamantului in sus si in jos. modulul de compresibilitate volumetricã si VS30. Spre deosebire de undele P. In mod constant se produc unde seismice foarte slabe care se deplaseaza de-a lungul planetei. initial. Aceste unde ajung de obicei la suprafata sub forma unei bufnituri bruste. atât pentru undele P cât si pentru undele S. Acest fapt cauzeaza de obicei cele mai mari pagube deoarece miscarea undei zguduie temeliile edificiilor create de om. lichide si gazoase. [modifică] Interpretarea transmiterii undelor seismice [modifică] Interpretare cu metoda directã Cu metoda directã. astfel incat undele P ajung inaintea celorlalte la o anumita suprafata. Astfel rezulta prima perioada de ondulare asociata cutremurelor. Aceasta viteza este mai mare decat cea a altor unde. undele S nu se deplaseaza direct prin pamant. Undele superficiale se propaga din undele interioare care ajung la suprafata. impingandu-le perpendicular cu calea undelor. si pot fi detectate pe partea opusa punctului din care a plecat cutremurul.[1] . ele deplaseaza in afara particule de roca. se propaga cu o viteza de aproximativ 1 pana la 5 mile pe secunda (1. undele pun in miscare particule minuscule de roca. Ambele feluri de unde interioare se deplaseaza de-a lungul Globului Pamantesc. Unde secundare denumite si unde S sau unde de taiere. modulul de compresibilitate edometricã. 1. Undele L sunt cele mai lente dintre toate. si astfel vor patrunde prin scoarta pamantului. indepartandu-le si apropiindu-le. astfel incat sunt oprite de stratul lichid din interiorul pamantului. ajung la suprafata putin in urma undelor P.cauzeaza cele mai intense vibratii. în functie de vitezã si adâncime. modulul lui Young. Ele se pot deplasa prin substante solide. depinzand de materialul prin care se deplaseaza.6 pana la 8 kilometri/secunda). O datã obtinute grafic stratele seismice. astfel încât viteza medie a undelor seismice în strate omogene de teren e reprezentatã de înclinatia segmentelor de dreaptã de-a lungul cãrora se aliniazã datele experimentale.

[modifică] Interpretare cu metoda interval Cu metoda interval timpii de transmitere ai undei seismice se mãsoarã între doi receptori consecutivi plasati la adâncimi diferite. linia de refractie Sf. mai mult despre undele seismice[1] = 1. O datã obtinute mãsurãtorile se pot calcula timpii corectati si viteza interval a undelor P si S. Mii si sute de mii de oameni si-au pierdut viata in urma cutremurelor. adicã în cazul în care copiile nu corespund aceluiasi impuls. Multe cutremure produc o miscare a solului. permitând doar o aparentã definire mai bunã a prifilului de vitezã.5 Mw 54. Uneori unduirile solului sunt vizibile si de la suprafata:martorii oculari sustin ca in timpul cutremurului din San Francisco din anul 1906 solul facea valuri inalte de 1m. Când se dispune de un singur receptor. Indonesia 1938 02 01 8. Rat Islands.5 W 6.5 W 3.0 N 161. permitând astfel îmbunãtãtirea calitãtii mãsurãtorilor (viteza de interval).8 Mw 1. Kuril Islands 1963 10 13 8.de-a lungul evolutiei pamantului de la continentul unic Atlantida si pana la cele 5 continente de astazi si va continua sa se faca simtit pana la disparitia pamantului ca planeta. India-China Border 1950 08 15 8...8 W 4. Andrei s-a deplasat cu 6m.asemanatoare cu leganatul unui vapor. Aleutian Islands 1965 02 04 8. Banda Sea. Cu totii am vazut ce efecte pot avea cutremurele si ce pierderi lasa in urma lor. Off the Coast of Ecuador 1906 01 31 8. nu numai materiale dar si omenesti.6 E 7.5 N 96.5 Mw 38. modulul de deformatie la forfecare.5 Mw 44.25 S 130. El s-a facut simtit.75 N 159. Kamchatka 1952 11 04 9.1 Mw 51.5 E 8.6 E CONCLUZIA: FORTE NATURALE URIASE Cutremurul este unul dintre cele mai distrugatoare fenomene naturale de pe pamant. Alaska 1964 03 28 9.0 Mw 52. coeficientul lui Poisson. valorile determinate ale vitezei sunt definite de pseudo-intervale.2 Mw 61. Obtinute vitezele interval se calculeazã densitatea.9 N 149.7 Mw 51. .3 N 175. cu graficul aferent. CUTREMURUL FENOMEN NATURAL Inca de la aparitia pamantului ca planeta si-a facut aparitia acest fenomen natural de neoprit. Prince William Sound. locul de declansare al acestuia. Aleutian Islands 1957 03 09 9.In functie de intensitatea cutremurului.5 Mw 5.solul este miscat in valuri fine sau smucit cu putere. modulul lui Young. modulul de compresibilitate volumetricã pentru fiecare interval si VS30.. modulul de compresibilitate edometricã. Iata o lista a celor mai mari cutremure din lume: 1.6 Mw 28. Pana la oprirea cutremurului. Chile 1960 05 22 9.6 W 2.1 N 147. Kamchatka 1923 02 03 8. Andreanof Islands.in proportii mai marii sau mai mici.5 E 10. Poate provoca distrugeri de 10 mii de ori mai mari decat bomba atomica aruncata in 1945 la Hiroshima.5 E 5.0 E 9.2 S 72.3 N 178.0 N 81.

alunecari de teren. Acest lucru se realizeaza prin construirea unor cladiri cu o structura mai solida si mai rezistenta la vibratii.structura lor cristalina devine deschisa. apoi se inchide din nou eliberand radon in apele freatice.insa pot fi prevenite pierderile materiale si de vieti omenesti.caii se sperie. si chiar si pe pantele mai putin abrupte.Amestecul afanat de nisip si argila este supus unei forte atat de mari.pasarile devin nelinistite si zboara in cerc. Miscarea placilor nu este uniforma.Energia acumulata se elibereaza sub forma unor cutremure mai mari sau mai mici. S-au folosit aparate de masura speciale pentru detectarea unor cresteri de tensiune deasupra liniilor de refractie. pana cand rocile se rup. Acestea sunt provocate de faptul ca rocile dizlocate incep sa se reaseze intro pozitie stabila. printre care comportamentul ciudat al animalelor. Acestea sunt slab incandescente si se numesc: ”lumini seismice”.Cutremurul principal este urmat de altele cu intensitate mica. CUTREMURUL PE INTELESUL TUTUROR : Cutremurele sunt declansate adanc sub scoarta terestra.se acumuleaza o tensiune de-a lungul marginilor. Poate fi prevenit un asemenea fenomen? Raspunsul este categoric nu. Semnale de advertisment: Schimbarea comportamentului animalelor poate semnala apropierea unui cutremur.Din acest motiv oameni de stiinta au dezvoltat diferite tehnici pentru o pronosticare exacta. Cercetatori studiaza si apele fantanilor in zonele seismice deoarece inainte ca rocile subterane sa se sfarame in bucati.radonul ajungand si in fantini. ceea ce poate provoca din nou distrugeri enorme.Caini scheauna. Invelisul eztern al pamantului este format din placi tectonice mobile. incat se lichefiaza si se transforma in nisipuri miscatoare. ridica sau surpa. Pamantul se poate deschide. Din pacate nu toate cutremurele sunt insotite de asemenea fenomene. parasindu-si locuintele cu cateva ore inainte de cutremur. la marginea acestor placi. Cele mai puternice cutremure se produc in interiorul pamantului. Cresterea concentratiei radonului in apele de fantina. Efectul depinde de intensitatea cutremurului.poate fi un semn de avertizare al cutremurului. Aceasta sa intamplat la cutremurul din Alaska din 1964. Aceste crapaturi .de adancimea la care se produce si de natura rocilor de suprafata. solul argilos se poate scurge asemenea unei lave topite. Cercetatori au observat ca inainte de cutremur.In1975 locuitorii unui oras chinezesc au observat mai multe semnale ale cutremurului.concentratia de hidrogen poate fi de 10 ori mai mare langa liniile de refractie. iar placile intra in balans.Imediat inainte de seism se pot elibra si gaze cu incarcare electrica. In munti se pot produce avalanse.

Izvorele informatiilor au fost vechile file de cronici si insemnarile unor cercetatori pasionati.tasniri de apa. A fost similar cu doua dinainte. Din reteaua de semnale prin satelit oamenii de stiinta isi pot da seama daca s-a schimbat pozitia una fata de alta a statiilor de receptie. la 1790. -Prima insemnare se refera la un cutremur produs in Moldova.Cutremurul-explicatie stiintifica Seismologia este stiinta care se ocupa cu studiul cutremurelor. Cuvantul “seismologie” isi are originea in cuvintele grecesti “seismos” care inseamna cutremur si “logos” care inseamna stiinta. -Seismografele sunt cele mai precise aparate de avertizare in cazul unor cutremure. inregistrat la 9 august 1683. intre care Turnul Coltei. -Cutremurul inregistrat la Iasi in 1740. Cercetatorii studiaza posibilitatea de diminuare a efectului distrugator al cutremurelor. -Cutremurul din Bucuresti de la data de 26 octombrie 1802 s-a manifestat prin ondulatii ale solului. -Alt cutremur. O alta metoda de observare a miscarii pamintului este transmiterea unor semnale de sateliti la diferite statii de receptie terestre. Regiuni seismice in Romania = Tara noastra a cunoscut adesea efectele distrugatoare ale cutremurelor. . slabind astfel tensiunea rocilor care determina cutremurele puternice. la suprafata pamintului sau in profunzime. Aparatele de masura a alunecari-cabluri intinse de-a lungul liniilor de refractie. cu epicentrul in nordul Moldovei. 2.Din citirea diagramei.a fost destul de puternic si a daramat multe case. care a produs stricaciuni si la manastirea Neamtului. In cateva locuri au injectat apa in liniile de refractie. Un cutremur in Banat. Dupa unii cu mici explozii controlate se pot provoca cutremure de intensitate scazuta. Insa in detectarea cutremurelor sunt folosite si aparate mai precise si mai sofisticate: detectoarele de cutremur. urmaresc miscarile produse la suprafata pamintului. Aparatele de masurare a inclinarii-acestea seamana cu nivela folosita de dulgheri si zidari. -Un cutremur puternic.Acest aparat sensibil sesizeaza si masoara chiar si cele mai mici vibratii subterane pe care le transforma in semnale electrice si le inregistreaza intr-un grafic. S-au prabusit multe case. a fost insotit de zgomote subterane. pacura si gaze.seismologi pot observa imediat cea mai mica tensiune produsa in roci. tasniri de apa.a produs avarii si prabusiri de constructii in Suceava. De aici s-a tras concluzia ca prin cutremure mici si controlate se pot elibeta de-a lungul liniilor de refractie tensiunile acumulate. cu epicentrul in Vrancea s-a produs la 11 ianuarie 1838. fisurari ale solului.imense se pot intinde pe o lungime de cativa km. numai ca au aparut si fenomene luminoase. provocand cutremure mai mici.semnaleaza miscarile laterale.

Ambele cutremure au fost inregistrate pana la departari de circa 2000 km de la epicentru sub forma de macroseism. -Cutremurul din 12 mai 1912.a fost resimtit in toata Moldova si Muntenia. A avut focarul (hypocentrul) la adancimea de 150 km. -Cutremurul din seara zilei de 4 martie 1977. cu epicentrul in Vrancea. in unele parti din versantul sudic. cu epicentrul in Vrancea. -In iarna anului 1916 un cutremur de gradul 8 pe scala MKS. a fost destul de puternic incat sa reactiveze faliile din Moldova si Muntenia.2 in scara Richter.cu hypocentrul la 110 km adancime.zona Argesului.La Bucuresti .6 pe scara Richter. cu epicentrul tot in Vrancea.a avut magnitudinea de 7.iar in regiunea Vrancea de gradul 8. cutremurul din 1977 a avut maximul in zona Bucuresti-ZimniceaAlexandria.cu epicentrul in zona Galati-Focsani.fiind zile in care s-au simtit zguduiri de 5-6 ori. . -Cutremurul din noaptea de 10/11 noiembrie 1940.cu epicentrul in Muntii Fagarasului.Spre deosebire de cutremurul din 1940 care a fost maxim in Moldova.-Cutremurul din 31 august 1894.s-a manifestat timp de mai multe luni.magnitudinea a fost de gradul 7.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->