CUTREMURELE Ce este cutremurul, cum se formeaza si cum se masoara

Suprafata globului este divizata in placi tectonice. Acestea se misca unele in raport cu altele. Ele plutesc in diverse directii cu viteze diferite pe stratul de roci topite, pe astenosfera si se pot ciocni unele de altele. Cand 2 sau mai multe placi tectonice se intalnesc isi lovesc si isi deformeaza marginile astfel: 1. - se separa, se departeaza unele de altele (margini divergente); 2. - se suprapun (margini convergente); 3. - se ciocnesc unele de altele sau trec una pe langa alta fie una in sus si alta in jos, fie una in stanga si alta in dreapta.

1. Margini divergente
Daca se intalnesc 2 placi a caror margini sunt formate din crusta oceanica si care se misca departandu-se una de alta, in spatiul care apare, iese la suprafata roca incinsa din astenosfera, formandu-se vulcani. Acesta roca incinsa se raceste in apa oceanului, se intareste si duce la formarea unei noi cruste oceanice. Ea impinge cele doua placi fortandu-le sa se departeze ducand la aparitia cutremurelor in locul respectiv. Locul in care acest fenomen apare se numeste zona de divergenta.

2. Margini convergente
Cand 2 placi se ciocnesc, o parte din marginile lor se distruge. Rezultatul acestor distrugeri depinde de tipul de cruste de la marginea placilor care se ciocnesc. Astfel: - daca se ciocneste o placa oceanica de una continentala, cea oceanica, fiind mai subtire si mai densa va fi fortata sa intre sub cea continentala care este mai grea si mai groasa, fenomen numit subductie - Cercul de foc al Pacificului. - cand se ciocnesc 2 placi oceanice, de asemenea una poate fi impinsa sub cealalta. - cand se ciocnesc doua placi continentale, se creeaza arii de munti pentru ca marginile care se ciocnesc se vor increti, se vor compresa si vor fi impinse la suprafata - Himalaya. Zona in care doua placi se ciocnesc se numeste zona de convergenta.

3. Cand placile tectonice trec unele pe langa altele
Cand 2 placi se misca una pe langa cealalta ele vor aluneca, se vor lipi, se vor freca una de alta - SanAndreas in California - ducand la aparitia unei presiuni care va face ca placile sa se zdruncine, sa se smuceasca formand cutremure. Asadar, orice interactiune a placilor tectonice duce la aparitia cutremurelor care nu sunt altceva decat smuciri, zdruncinaturi sau incretiri ale acestora. Cutremurul este unul din cele mai distrugatoare fenomene naturale de pe Pamint. De exemplu In data de 17 ianuarie, 1995 la ora 5 si 46 minute, dimineata, orasul Kobe a fost zguduit de un cutremur puternic. Au fost darimate case, poduri si autostrazi suspendate, caile ferate au fost indoite. In casele prabusite s-au distrus cablurile de curent electric si conductele de gaz, ceea ce a ingreunat foarte mult actiunile de salvare a sinistratilor. Au murit peste 5300 de oameni; unii au fost striviti de constructiile prabusite, iar altii au pierit in incendiile izbucnite dupa cutremur. Pagubele nu au constat doar in pierderea unor vieti omenesti: dupa unele estimari, recuperarea pagubelor si reconstruirea orasului au costat peste 100 de milioane de dolari americani. Oamenii de stiinta au inceput sa cartografieze locurile in care sint frecvente cutremurele. Cutremurele se pot intilni in orice loc in care rocile se misca de-a lungul liniilor ,dar majoritatea cutremurilor mari se produc in anumite zone, bine determinate. Sunt deosebit de frecvente in regiunile vulcanice, de exemplu in cerul de foc din jurul oceanului Pacific. Pe masura ce metodele de determinare a localizarii cutremurelor au devenit mai precise, si hartile au fost imbunatatite, conturindu-se o imagine mult mai clara despre activitatea seismica. Harta activitatii seismice, a aratat ca cel mai frecvent cutremurele se produc in scoarta oceanica si santurile oceanice,respectiv de-a lungul liniilor de refractie, lanturilor muntoase tinere si in zonele vulcanice.

Aceasta scara cuprinde 12 niveluri crescatoare de intensitati.ajunge. numita astfel dupa Dr. Primele valuri care vor porni. se numesc unde primare sau unde P. deoarece intensitatea se refera la efectele reale de la suprafata locului de interes. Sub efectul acestora. un mic soc in plan vertical .8 km/s (pentru structura geologica Vrancea) . cea mai folosita este Scara Mercalli modificata (in Statele Unite ale Americii) si o varianta adaptata a acesteia corespunzatoare tipurilor de cladiri specifice in Europa: Scara Europeana a intensitatilor macroseismice. Mercalli modificata Efectele unui cutremur la suprafata Pamantului sunt reprezentate numeric prin termenul numit intensitate seismica. Richter a inventat aceasta scara in 1935 ca instrument matematic pentru compararea marimilor cutremurelor. exprimata de obicei pe scara Richter. din epicentru. Intensitatea. nu sunt simtite de oameni si sunt inregistrate doar de seismografele locale. Scara intensitatilor nu are o baza matematica. atat prin intermediul magnitudinilor cat si prin cel al intensitatilor. fiind simtite de oameni de cele mai multe ori. sau altfel zis undele S. din acest motiv.8. care se propaga asemanator cu undele sonore: produc miscari in sens inainte – inapoi.este resimtita la suprafata sub forma unei miscari de forfecare. de compresie . fiind aranjata arbitrar doar pe baza efectelor observate. si se determina instrumental folosind amplitudinea maxima si frecventa oscilatiilor. Richter de la California Institute of Technology este cea mai cunoscuta scara de masura a magnitudinilor. Este o marime specifica unui cutremur. Prima scara mentionata mai sus este rezultatul scarii realizate de Mercalli in 1902 si al modificarilor efectuate ulterior de alti seismologi. provoaca unduirea solului si accentueaza efectul distrugator al undelor secundare.determina miscarea particulelor solului paralel cu directia de propagare . terenului etc. Cutremurele cu magnitudinea mai mare de 6 sunt considerate cutremure mari.amplitudinea acestei unde este direct proportionala cu magnitudinea (energia cutremurului) . . unda p . in directia de propagare. majore. Ea se bazeaza pe efectele observate ale miscarilor produse de un cutremur asupra oamenilor. cladirilor.cladirile cad datorita intrarii in rezonanta a frecventei proprii de oscilatie a structurii cladirii cu frecventa undei incidente. Cu toate ca acesti doi parametri sunt foarte diferiti.este perceputa la suprafata de catre oameni ca pe o saltare. teoretic. Charles F. astfel incat o inregistrare de gradul 7 (de exemplu) indica o miscare a solului de 10 ori mai mare decat cea corespunzatoare unui cutremur de grad 6. Cu toate ca scara Richter nu are.este o unda longitudinala.deplasarea acestei unde este similara cu cea a unei rame (compresie-dilatare) in directia de mers . Cu toate ca de-a lungul ultimelor secole s-au realizat numeroase scari de intensitati pentru evaluarea efectelor cutremurelor. Magnitudinea unui cutremur. de forfecare . Evaluarea intensitatii unui cutremur poate fi facuta doar dupa rapoartele martorilor oculari si dupa studierea si interpretarea rezultatelor cercetarilor din teren. Al treilea tip. masurata pe seismogramele inregistrate. Acestea sunt valuri longitudinale. Scara este logaritmica. Cutremurele de magnitudine mai mica decat 2 sunt numite microcutremure. rocile se vor zgudui perpendicular pe directia de mers. 1.este o unda transversala. iar cele mai mari de 8 grade.In momentul in care se declanseaza cutremurul. ei sunt de foarte multe ori confundati. limita superioara.determina miscarea particulelor solului perpendicular (transversal) fata de directia de propagare . undele de suprafata. adica din punctul situat deasupra vatrei cutremurului.deplasarea acestei unde este similara cu inaintarea unui sarpe (miscari ondulatorii stanga-dreapta fata de directia de inaintare) . Scara Richter de magnitudini. de la miscari imperceptibile la distrugeri catastrofice si este reprezentata de obicei prin cifre romane. deoarece transporta aproximativ 80% din energia totala a cutremurului . vor porni unde de soc. la suprafata solului intotdeauna dupa unda p . Cutremurele cu magnitudinea mai mare sau egala cu 4.are viteza de 7. Scara de intensitati este mai folositoare persoanelor care nu lucreaza in domeniu decat scara de magnitudini. exprimata de obicei pe scara Mercalli modificata .6 km/s (pentru structura geologica Vrancea) . este o masura a tariei cutremurului sau a energiei eliberate din focar sub forma de unde seismice. unda s .determina distrugeri proportionale cu magnitudinea cutremurului si cu durata de oscilatie .este periculoasa. in acest caz efectul distructiv fiind puternic amplificat Severitatea unui cutremur poate fi exprimata in mai multe feluri. este o masura subiectiva care descrie cat de puternic a fost simtit un soc intr-un loc dat. Undele primare sunt urmate de undele secundare.5 sunt destul de puternice pentru a putea fi inregistrate de seismografele sensibile de pe intregul glob. exista totusi o limita si anume aceea a celui mai mare cutremur produs pana in prezent: 8. respectiv o energie de circa 30 de ori mai mare.are viteza de 4. de balans in plan orizontal .nu este periculoasa pentru structuri (cladiri) deoarece contine (transporta) aproximativ 20% din energia totala a cutremurului 2. Scara intensitatilor.

se numesc “lumini seismice”. se inchid. eliberind radon in apele freatice. unele complet daramate. Replica din ziua urmatoare. plastic. Din pacate. Cresterea concentratiei radonului in apele de fintina . Scartaitul peretilor de lemn si a scheletului constructiei peste etajul IV. un cutremur de gradul 11 pe scara Mercalli a provocat pagube imense. Obiectele mici se deplaseaza. in centrul orasului Mexico. locuitorii unui oras chinezesc au observat mai multe semne ale cutremurului. Avarieri serioase rezervoarelor. XII Avarieri aproape in totalitate. lacuri. la etajele inalte sau in alte locuri favorabile. Aceste crapaturi imense se pot intinde pe o lungime de citiva kilometri la suprafata pamintului sau in profunzime. Alunecari masive de teren. Trancanitul geamurilor. Digurile. Crapaturi in teren. Persoanele merg fara stabilitate. Sinele de cale ferata indoite usor. iar cel din Alaska. multi se sperie si alearga spre iesire. Cele doua cutremure impreuna au provocat moartea a aproximativ zece mii de oameni si ruinarea cladirilor din oras Semnale de avertisment Nimeni nu poate pronostica exact momentul declansarii cutremurului. Acestea sunt provocate de faptul ca rocile dislocate incep sa se reaseze intr-o pozitie stabila. caii se sperie . Din acest motiv. veselei si a usilor. Usile trosnesc. Simtit mai ales de motociclisti. Copacii. Imediat inainte de seism se pot elibera si gaze cu incarcare electrica. Cutremurul principal este urmat de altele cu intensitate din ce in ce mai mica. Scheletul caselor mutat de pe fundatie daca nu prabusit. tigle. Acoperisurile se rup. Structuri rezistente de lemn si poduri distruse. din 24 ianuarie 1964 peste 7 minute. Caderi de tencuiala si de pereti. Conductele subterane ireparabile. Prabusiri si alunecari de teren.I II III Nu se simte Simtit de persoanele care se odihnesc. Mobila este miscata sau rasturnata. Simtit in interioare. Mobila se crapa. Santurile pentru irigatii avariate. parasindu-si locuintile cu citeva ore inainte de cutremur Schimbarea comportamentului animalelor poate semnala apropierea unui cutremur. VIII Directia motocicletelor afectata. VII Dificultati in a mentine pozitia verticala. Cutremurul din San Francisco din 1906 de exemplu a durat doar 40 de secunde. Nisip si mal intins pe plaje si pe pamant plat. Distrugeri in randul cladirilor cu o rezistenta scazuta. cele cu o rezistenta medie grav avariate. se deschid. precum si unduirile locale ale cimpului magnetic al Pamintului sunt studiate ca posibile prevestitoare ale cutremurelor. Aparatele de masurare a inclinarii – acestea seamana cu nivela folosita de dulgheri si zidari – urmaresc miscarile produse la suprafata . Cateva avarieri in randul constructiilor intarite. turnuri. Cutremurele pot avea durate diferie. S-au folosit aparate de masura speciale pentru detectarea unor cresteri de tensiune deasupra liniilor de refractie. Avarieri in randul constructiilor. Valuri in bazine. drumurile serios afectate. Tablourile cad de pe pereti. Balansarea obiectelor atarnate. IX Panica generala. pietre. Despicari de teren umed si pe rapele abrupte. Lichidele se imprastie. nu toate cutremurele sunt insotite de asemenea fenomene. structura lor cristalina devine deschisa. Conductele subterane sparte. cele intarite serios avariate. Cladirile cu o slaba rezistenta distruse. apa tulbure de noroi. Imediat inainte ca rocile subterane sa se sfarme in bucati. VI Simtit de toata lumea. Obiecte imprastiate. poate fi un semnal de avertizare al cutremurului. XI Sinele de cale ferata indoite foarte mult. de intensitatea 10 pe scara Mercalli a distrus si ceea ce a mai ramas. Ciinii scheauna. In zonele maloase fantani si cratere in pamant. radonul ajunge si in fintini. V Simtit in afara. pasarile devin nelinistite si zboara in cerc. Cad caramizi.acestea sunt slab incadescente. Ramuri rupte de copaci. In anul 1985. partial prabusite. rauri. Obiectele atarnate vibreaza. iar cercetatorii rusi au observat ca inainte de cutremurele majore se schimba viteza undelor P ale cutremurelor mai mici. santurile. Deplasari masive de stanci. apoi se inchide din nou. fabrici. Clopotele mari suna. Cateva cutremure mari si-au “anuntat” sosirea printr-o serie de cutremure mai mici. directia poate fi estimata. Modificarile fine ale formelor de suprafata. bazine inalte. Cei care dorm se trezesc. Cercetatorii studiaza si apele fintinilor in zonele seismice. IV Vibratii asemanatoare cu trecerea unor camioane grele. Paharele zornaiesc. oamenii de stiinta au dezvoltat diferite tehnici pentru o pronosticare exacta. monumente. Prabusiri de cosuri. Apa iesita din canale. In 1975. tufisurile se clatina. ceea ce poate din nou provoca distrugeri enorme. printre care comportamentul ciudat al animalelor. X Majoritatea constructiilor si scheletelor distruse alaturi de fundatii. concentratia de hidrogen poate fi de 10 ori mai mare linga liniile de refractie. Cercetatorii au observat ca inainte de cutremur. cornise. Vibratii asemanatoare cu trecerea unor camioane usoare.

capabile sa produca mari pagube materiale) in Bucuresti. In cazul in care este detectata prezenta undelor "p" in spectrul semnalului receptionat. este declansata o procedura de analiza care estimeaza atat localizarea seismului care le-a produs cat si magnitudinea acestuia. Datorita localizarilor geografice pe o arie restransa a zonei seismogene din Vrancea si a distantei relativ mari pana in zona dens populata a Bucurestiului. Posibilitatea fizica de implementare a unui asemenea sistem depinde insa de conditiile particulare de localizare a zonelor active seismic fata de centrele dens populate. in cel mai inalt punct pentru a avea atat o receptie buna. Din citirea diagramei. in prezent unul similar functioneaza in regiunea Mexico-Cuty. seismologii pot observa imediat si cea mai mica tensiune produsa in roci. In modul de operare standard. iar un altul este in faza de testare in California. oamenii de stiinta pot sa-si dea seama daca s-a schimbat pozitia una fata de cealalta a statiilor de receptie. Sa vedem cum functioneaza acest sistem si cum ne poate ajuta el. in functie de necesitatile lor efective. este cuprins intotdeuna intre 25-30 de secunde. Aceasta poate fi utila in cazuri in care un seism de magnitudine 5 nu poate .Prelucrarea semnalului In cazul in care seismul este localizat in zona Vrancea si estimarea de magnitudine este superioara unui anumit prag. Se poate demonstra ca intervalul de timp cuprins intre momentul inregis-trarii undelor "p" de catre o retea de senzori plasati in zona Vrancea si momentul sosirii undelor "s" (unde distructive. . de pilda alarmare numai pentru seisme cu magnitudinea estimata superioara gradului 6 pe scara Richter. unde sunt prelucrate in mod continuu in vederea detectarii oricarei miscari seismice. in tara noastra. respectiv diferenta dintre vitezele de propagare ale undelor seismice "p" si "s". alarma este generata de fiecare data cand este detectata prezenta unui seism in Vrancea a carui magnitudine estimata este superioiara gradului 5 pe scara Richter. Sistemul de avertizare seismica In scopul protejarii populatiei s-a alcatuit sistemul de avertizare seismica (SAS). cat si posibilitatea unei acoperiri complete a zonei Bucuresti. • Achizitia si transmisia semnalului seismic 14444shk78srx8z Sistemul de avertizare realizat de noi se bazeaza pe o retea de senzori seismici plasati in jurul zonei active din Vrancea ce transmit in timp real pe cale radio datele masurate.Generare alarme Modul de generare al alarmelor este foarte flexibil si complet programabil. Acestea sunt receptionate de Centrul de Alarmare Seismica situat in Pipera. este posibila folosirea acestui interval de timp pentru avertizarea timpurie asupra iminentei unui seism major. O alta metoda de observare a miscarilor pamintului este trimiterea unor semnale de pe sateliti la diferite statii de receptie terestre. Este insa posibila si generarea de alarme particularizate pentru diferite categorii de utilizatori. Din reteaua de semnale prin satalit. Aceasta valoare a fost stabilita pornind de la faptul ca un asemenea seism este resimtit in majoritatea cazurilor de toti locuitorii Bucurestiului. iar aparatele de masurare a alunecarii – cabluri intinse de-a lungul liniilor de refractie – semnaleaza miscarile laterale. Seismografele sunt cele mai precise aparate de avertizare in cazul unor cutremure. un echipament specializat genereaza alarma ce este apoi transmisa tot pe cale radio utilizatorilor (abonatilor) sistemului.pamintului. Acest aparat sensibil sesizeaza si masoara cele si cele mai mici vibratii subterane pe le transforma in semnale electrice si le inregistreza intr-un grafic. precum si de natura zonelor seismice active (zone de suprafata sau zone de medie sau mare adancime). in functie de adancimea focala a seismului care le-a generat. Trebuie spus ca acest sistem de avertizare nu este unic in lume. Sistemul de avertizare timpurie pentru seismele majore produse in regiunea Vrancea se bazeaza pe un fenomen bine cunoscut in literatura de specialitate. .

. Interfata de avertizare radio Alarmele generate de seism se transmit utilizatorilor (abonatilor) prin radio sub trei forme: .produce efecte sau pagube notabile. balcoanele. gaze.institutii publice in vederea initierii planurilor de actiune in caz de dezastru natural sau pentru avertizarea angajatilor. daca nu chiar esential pentru: . spre a nu le bloca prin deplasari. suprapuse si inalte intre ele . strazilor sau la vecini. . . ce pot cadea peste acestea. . studentii si restul populatiei trebiue sa cunoasca scopul diferitelor masuri care se intreprind. spre a intelege sensul protectiei antiseismice si a participa la unele din ele. si prin prindere de un perete. etajere. . . calculatoare. – sa limitatam deplasarile echipamentelor tehnice si utilitare mari in asa fel incat in caz de cutremur. locuri circulante. . . acvarii. sau sa se scurga combustibili. jardiniere asupra intrarilor. rafturi. – sa consultam un specialist in structuri de rezistenta.).inchiderea calculatoarelor. de conducere si personalul tehnic-administrativ din institutii. inchiderea rafinariilor. – sa verificam periodic tavanele. SAS poate fi util. in dulapuri in care sa nu se poata rasturna.inchiderea reactoarelor nucleare. vaze. Ce trebuie sa intreprindem anticipat pentru prevenirea unor avarieri. paturi. pentru avertizarea angajatilor. material didactic. zvelte. Iata numai cateva dintre posibilitati: . oglinzi. scoli sau evacuarea din acestea.inchiderea automata a valvelor de gaz. astfel incat la seisme sa nu cada caramizi.semnalizare in tonuri de frecventa (DTMF). Sistemul de avertizare timpurie pentru sistemele majore produse in regiunea Vrancea a fost proiectat pentru a acopri nevoile unor categorii cat mai largi de utilizatori. placaje. – sa amplasam toate aparatele grele sau pe rotile astfel incat sa nu fie in vecinatatea iesirilor din incaperi sau coridoare.semnalizare sirena acustica. a unor masini sau echipamente sensibile. podul. .pornirea generatoarelor de necesitate. dulapuri. sa le fixam contra detasarii sau sa le mutam astfel incat sa nu le pericliteze viata sau integritatea in caz de oscilatii sau cadere (lampi grele.persoane fizice pentru protectia personala sau a bunurilor pe care le detin. . ornamente.punerea la adapost in locuinte. apa. etc. Astfel ei trebuie: . .oprirea lifturilor la parter. iar vasele mari cu chimicale. mese.semnalizare in sistem pening compatibil POCSAG pentru pagere numerice sau alfanumerice. sa le inlocuim cu altele mai usoare. elevii. asupra aleilor inconjuratoare. apa etc.inceperea operatiunilor pompierilor. cu privire la tipul si starea peretilor despartitori nestructurali. tablouri. tigle. calcanele.alertarea camerelor de garda de la spitale. acoperisul. . oprirea distributiei acestuia catre populatie si industrie. . grinda solida. . boxe.alte aplicatii. chimicale etc.agenti economici (regii autonome sau societati comerciale) pentru a putea intrerupe in timp util alimentarea cu energie. . cornisele. terasa si invelitoarea. accidentari si raniri in cazul unui cutremur Cadrele didactice. Din punct de vedere practic. – sa asiguram piesele de mobilier grele. utilizatorul este alertat prin unul sau mai multe dintre semnalele descrise mai sus.sa identificam mobilierul si obiectele grele care atarna peste pupitre. .oprirea trenurilor. spre a nu prinde de acestia obiecte grele sau pentru a preveni caderea lor peste ocupanti. tencuieli. .pornirea alarmelor sonore individuale sau colective. – sa amplasam obiectele fragile si valoroase intr-un loc ma jos si sigur. combustibili. mai ales la etajele superioare si in locurile unde se aglomereaza de obicei copiii etc. la seisme. in incaperi in care nu se aglomereaza elevii si nu exista pericol de comunicare si incendiu. racordurile sa nu sufere deteriorari si sa se degaje gaze. In functie de echipamentul de receptie folosit.stoparea operatiunilor pe aeroporturi.

sa protejam copiii. rasturnarea unor instalatii de gatit si incalzit. batranii si femeile. etc. tencuieli.reparatiile si consolidarile necesare. . robinetelor generale si locale pentru electricitate.Caderea unor stalpi si linii electrice. sigurantelor.Alunecari de terenuri. ordonata. caramizi. . apa de baut. . amplasate in locuri cunoscute si accesibile. in special la cladirile inalte. sa nu ne speriem de zgomotele din jur. intretinere si reparatii pentru oprirea degradarii unor fundatii. conducte de gaze rupte. ornamente. elevii pot fi solicitati sa execute autoprotectia sub banca/masa iar cadrul didactic va sta in picioare sub un element de constructie rezistent (grinda. sa-i linistim si pe ceilalti. sa nu intram in panica. conform normelor PSI. – sa asiguram usile dulapurilor cu inchizatori eficiente la oscilatii. astfel incat la nevoie..Caderea unor elemente de constructie nestructurale (ziduri. lanterne. . cosuri de fum. . placaje. inspirand curaj. lichefierea unor terenuri nisipoase.proiectarea si executarea lucrarilor necesare.Utilizatorii acestor recomandari pot fi deopotriva copiii sau adultii. De exemplu. intr-un loc cunoscut. o trusa de prim ajutor cu medicamente. Se recomanda exersarea periodica. cosuri de fum. avand in vedere eventualele pericole descrise in cele ce urmeaza: hr444s4178srrx . pe durata calatoriilor zilnice.evaluarea rezistentei antiseimice actuale a structurii cladirii. un radio si baterii utilizabile in caz de urgenta si de intreruperea alimentarii cu energie electrica etc. dupa seism. ziduri. a unor astfel de masuri in spatiile de invatamant. apa si gaze si modul lor de manevrare. ale drumului pe care se deplaseaza zilnic la scoala sau acasa. fara aglomerare si numai din dispozitia celor anume desemnati de conducere. . mai ales daca la seismele precedente structura cladirii a manifestat deficiente sau sensibilitati.Incendii rezultand din scurt circuite. avalanse in zona muntoasa. – sa ne adresam numai institutiilor autorizate in acest scop.).Spargerea si caderea unor geamuri. toc de usa). ordonat. dar aceasta se va efectua in liniste. in corelare si cu recomandarile organelor de aparare civila sau a celor de prevenire si stingere a incendiilor Ce trebuie sa facem in timpul unui cutremur puternic Aceste recomandari se refera la o multitudine de situatii care se pot regasi in mod frecvent atat intro cladire de invatamant cat si in mediul construit inconjurator. cartierului si imprejurimilor locuintei.asigurarea pentru daune seismice. pentru 3 zile. personalului si elevilor sa retina in memorie particularitatile localitatii. – este util sa avem depozitate grupat. – sa ne pastram calmul. – sa ne informam despre indeplinerea obligatiilor legale ale detinatorilor de cladiri privind: . se va selecta dupa caz modalitatea cea mai indicata pentru fiecare categorie de varsta. etc. Pot fi insa cazuri concrete in care se va da catre toti ocupantii o singura modalitate de autoprotectie adecvata situatiei constructiei respective.Caderea unor obiecte. cornise. Se va explica anticipat adultilor si minorilor ca in cazuri speciale se poate proceda la evacuarea cladirii dupa un seism puternic. forme si taxe necesare. sa putem lua unele masuri minime de interventie de urgenta (inchidere/deschidere) si sa pastram la indemana truse de scule adecvate. . etc. .– este recomandabil sa avem in spatiile comune extinctoare. Se recomanda cadrelor didactice. repararea si ancorarea cu tiranti. calcane. sau in locuri publice. parapeti. respectand prevederile si termenele legale. dupa verificarea cailor de iesire si a faptului ca pericolele (hazardurile) de afara nu sunt mai mari decat la ramanerea in interior. In scopul asigurarii controlului si autoritatii cadrelor didactice responsabile. acoperisuri. astfel incat vesela depozitata sa nu produca accidente – sa retinem locul de amplasare al comutatoarelor. – sa semnalam celor in drept si insistati sa se intreprinda masuri de control. . o rezerva speciala de alimente uscate si conserve. mobilier. cornise. langa surse potentiale de incendiu si sa stim cum sa le utilizam. spre a controla vizual si prin sfaturi. De asemenea trebuie sa efectueze periodic exercitii de evacuare controlata din diferite spatii.

Conducatorul trebuie sa opreasca si sa deschida usile. deoarece durata redusa a fazei seismice initiale va face ca faza puternica a miscarii sa surprinda grupurile de persoane pe scari. parapete. toc de usa solid. in aglomeratie si panica. sa nu utilizam liftul. . obiecte sau elemente usoare de constructii cazute. in privinta interventiei post-seismice. – sa ne protejam sub o grinda. biserica. imbulzeala produce mai multe victime decat cutremurul. sa-i ajutam pe loc. dar daca putem sa deschidem usa spre exterior. sa acordati mai intai primul ajutor celor afectati de seism. asigurandu-le imbracaminte si incaltaminte corespunzatoare sezonului. care de obicei se pot prabusi in strada. langa un perete structural rezistent. batranilor. bolnavilor. sa ne ferim de tencuieli. sala de sedinte) sa nu alergam catre iesire. sa nu alergam pe scari. birou. – sa ascultam numai anunturile posturilor de radioteleviziune oficiale si recomandarile de actiune imediata . – sa-i ajutam pe cei raniti sau prinsi sub mobilier. locuinta etc. – sa inchidem sursele de foc cat putem de repede. Importanta revenirii cat mai rapide la situatia anterioara este subliniata si de necesitatea de a utiliza in unele cazuri spatiile de locuit sau scolile ca centre de prim-ajutor. sa oprim cat putem de repede intr-un loc deschis. sa stam pe locul nostru pana se termina miscarea seismica. – sa ne sprijinim cu palmele pe podea sau sa ne tinem cu mainile de piciorul mesei sau tocul usii. – daca seismul ne surprinde in autoturism. evacuare-cazare temporara pentru alte persoane. – daca suntem intr-un mijloc de transport in comun sau in tren. – sa nu fugim pe usa. dar nu este indicat sa ne imbulzim la coborare sau sa spargenm ferestrele. care sunt suficient de rezistente spre a feri de caderea unor lampi. sa intervenim imediat dupa ce a trecut socul puternic. . – sa nu utilizam telefonul decat pentru apeluri la salvare. daca exista zone invecinate grav afectate de seism. fata. iar daca a luat foc ceva. pasaje. sa evitam aglomeratia. linii electrice aeriene si stati ianuntru. ghemuit pe genunchi si coate. sa nu sarim pe fereastra. pompieri. ne putem proteja stand la podea langa un perete solid. iar cu antebratele pe lateral. cinematograf. – daca ne aflam inauntru sa ramanem acolo. – sa ne ingrijim de siguranta copiilor. sa ne ferim de firele de curent electric cazute. Profesorii trebuie sa indice elevilor oportunitatea si maniera corecta de a aplica aceste masuri si sa inspire increderea in eficienta autoprotectiei. cu fata in jos: cu palmele impreunate ne protejam capul (ceafa). mobile suprapuse. sa calmati persoanele speriate si in special copiii de varsta mai frageda. in vederea eventualei evacuari dupa terminarea miscarii seismice si verificarea starii scarilor si a zonei de la iesire. in vederea unei eventuale evacuari din cladire pentru o anume perioada. sa ramanem departe de aceasta. stadion. – daca ne aflam intr-un loc public cu aglomerari de persoane (teatru. alimente. cosuri. masurile de protectie specifice locului dvs. obiecte. spre a ne asigura stabilitatea. tencuieli ornamentale etc. sa se degajeze. sau organisme cu insarcinari oficiale. evitand cladirile prea apropiate de strada. In metrou sa ne pastram calmul si sa ascultam recomandarile personalului trenului. spre a nu bloca circuitele necesare altor actiuni. sa-i linistim. spre a preveni blocarea acesteia. chimicale varsate. Ce trebuie sa facem dupa un cutremur puternic Aceste recomandari privesc actiuni deosebit de importante de revenire la normal dupa impactul seismic prin colaborarea tuturor celor implicati. laboratorul. sa stam inspre centrul cladirii.sa curatam caile de circulatie de cioburi sau substante toxice. fara a parasi vagoanele.– sa prevenim tendintele de a se parasi sala de clasa. in cazuri justificate. – daca suntem intr-un atelier. daca acesta s-a oprit intre statii in tunel. iar copiii sub bancile din clasa sau mese. cornise. sa ne deplasam calm spre un loc deschis si sigur. departe de ferestre care se pot sparge. dupa caz. de curs. – sa nu alergati in strada sau pe strada. masa. sa aplicam imediat. sa ne ferim de versantii de unde pot cadea roci sau de unde pot avea loc alunecari de teren. etc. Atentie! Sa nu miscam ranitii grav (daca nu sunt in pericol imediat de a fi raniti suplimentar din alte cauze). geamuri. de activitate. dincolo de poduri. conducand la accidente nedorite. caramizi. In lipsa unor astfel de posibilitati de a ne mentine sub soc stabilitatea.nu trebuie sa plecam imediat din spatiul in care ne aflati. pana la acordarea unui ajutor sanitar-medical calificat. sa stam calm si sa ne linistim vecinii de pe rand. de la cateva ore la cateva zile. – daca ne aflam in fata unei cladiri.

carti groase. se pot uneori produce seisme mai mici de-a lungul unei anumite perioada de timp dupa socul principal.Pentru orice eventualitate. in lipsa acesteia. – Sa nu ne preocupam de durata pana la salvare. sa inchidem pe masura posibilitatilor alimentarea locala sau generala si sa anuntam imediat dupa aceea institutia de specialitate pentru interventie. femeilor. desi timpul pare nesfarsit. de regula. – daca la iesire intalnim usi blocate. – sa ascultam in primul rand aprecierile specialistilor seismologi romani. utilizand un scaun .). In zonele care pot fi afectate de cutremurele locale. dupa care. cu intensitati variabile. . Sa ne deplasam intr-un loc deschis si sigur (parc. etc. Experienta cutremurelor precedente a dovedit ca este util sa avem cunostinte necesare supravietuirii pana la interventia echipelor de salvare in cazul unei situatii extreme in care. batranilor. sa utilizam doar informatiile si recomandarile transmise oficial. mobilier rasturnat sau intr-o incinta blocata. etc la iesirea din cladire utilizand o casca de protectie sau . inclusiv pentru evaluarea de catre specialisti a starii post-seismice a structurii cladirii si operatiunile de proiectare si executie a reparatiei sau consolidarii. etc. ghiozdan. . de regula ziua. o vaza. sa ascultam posturile de radio si televiziune. etc.In caz de avarii constatate. pe baza inregistrarii miscarii respective. Cum putem diminua efectul distrugator al cutremurelor . la analiza starii constructiilor. de a fi surprins sub niste daramaturi. Sa nu utilizam foc deschis pana nu am verificat daca nu sunt scapari de gaze. si ascultati recomandarile salvatorilor. Daca nu reusim. de exemplu. receptionate direct de noi si nu din auzite. este sa batem la intervale regulate cu un obiect tare in conducte invecinate sau in peretii incintei. saptamani sau luni. intreprinse de organele in drept. caramizi. – Nu trebuie sa dam crezare zvonurilor privind eventualitatea unor replici seismice si urmarile lor. un scaun (taburet) ori alt obiect protector (geanta. fie in cateva ore.). deoarece in astfel de conditii. Deblocarea caii de acces se poate incerca numai daca prin aceasta nu se inrautateste situatia (de exemplu prin miscarea daramaturilor sau mobilierului). activitatea seismica se reduce.ale organismelor in drept. – sa verificam preliminar starea instalatiilor electrice. Sa nu folosim in acest scop chibrituri sau brichete. iar daca am stabilit controlul verbal. O varianta clasica de comunicare cu cei din afara. Sa evitam sa fim confundati cu raufacatorii patrunsi in astfel de cladiri. Sa dam concursul nostru organizatiilor de interventie postseismice. – sa fim pregatiti psihic si fizic pentru eventualitatea unor socuri ulterioare primei miscari seismice (replici). este dificil totusi de evaluat probabilistic daca eventuala energie presupus neconsumata se va degaja ulterior brusc sau treptat si in ce succesiune din domeniul timp. sa actionam fara panica pentru deblocare. sa furnizam informatiile cerute si sa cerem prim-ajutor necesar. in vederea despagubirii prin sistemul de asigurari. sa procedam cu calm la spargerea geamului si curatirea ramei si zonei de cioburi. iar acestea au vitraj. de gaz. stadion.Prezenta unui specialist in structuri de rezistenta de a carui competenta nu ne indoim. specialistii vor putea aprecia relativ rapid. daca energia consumata indica un eveniment puternic de o anumita magnitudine si vom fi informati. buni cunoscatori ai activitatii focarului din Vrancea. dar sa fim constienti ca aceasta se petrece in mod natural. cu exceptia unor cazuri de ajutor sau salvare ce trebuie intreprinse cu un minim de masuri de securitate si fara riscuri inutile. Pentru cutremurele de Vrancea. apa. – La evacuare sa dam prioritate celor raniti sau copiilor. care intotdeauna vor concentra personal specializat si aparate de ascultare ca sa identifice locurile cu persoane blocate. prin intepenirea usilor sau din alte cauze. care vor fi transmise suficient de repede prin mijloacele de informare in masa nationale si care trebuie considerate ca singurele surse de informare credibile. . sa verificam mai intai scara si drumul spre iesire. pentru a permite verificarea cladirii fara a lua cu noi lucruri inutile. sa prevenim ranirea provocata de caderea unor tencuieli. In acest mod se explica durate extreme de rezistenta de sute de ore in conditii de blocare la cutremur a unor persoane aparent fragile. – sa ne informam cum trebuie sa procedati pentru inregistrarea in termeni legali a daunelor complete (structurale si nestructurale) produse de cutremur. Numai intr-un numar redus de cazuri socul ulterior este mai puternic decat primul. inregistrate in tara noastra in 1977 si in mod similar in intreaga lume. fie peste zile. – dupa parasirea ordonata a cladirii sa cautati sa obtineti informatii corecte despre intensitatea miscarii si efectele sale si sa verificam mai intai afara si apoi cu precautii si in interior. – sa evitam cladirile grav avariate. poate reduce unele incertitudini in acest context si va poate servi de ghid in analiza vizuala a cladirii si decizia finala de evacuare sau revenire. – sa parasim calm cladirea numai dupa seism. sa nu aglomeram zonele calamitate fara rost. verificati vizual si starea constructiei in interior. corpul uman isi mobilizeaza resurse nebanuite pentru a trece peste o perioada critica. starea structurii si a altor elemente si obiecte care ar putea provoca raniri prin caderea lor. canal. si la celelalte activitati.

Mai tarziu in aceeasi luna. Au fost distruse trei sferturi din cladiri si 60 de mii de oameni si-au pierdut viata Pamintul este in miscare permanenta. cu mici explozii se pot provoca cutremure de intensitate scazuta. .30 august 1986 (M=7. care reduce cu o treime declinatiile in timpul seismului. cu ajutorul seismografului Unde seismice . fiind detectate doar de seismologi. maturind totul in cale. In August 1999.2. Valurile care patrund in golfuri inguste. dar in acelasi timp se si ridica. un cutremur de grad 7. apoi inunda tarmul cu o serie de valuri. deasupra Lisabonei (Portugalia) s-a abatut un val de 17 metri inaltime. adancime 80 km). un cutremur ce a inregistrat 7. Cutremure de pamant in Romania si in lume In ultimii 60 de ani. valurile incetinesc.5. Turcia a fost lovita din nou de un cutremur ce a inregistrat 7. Cercetatorii studiaza posibilitatile de diminuare a efectului distrugator al cutremurelor.2. ele au contribuit foarte mult la imbogatirea cunostintelor nostre despre seisme. omorand mai mult de 15 000 de oameni. numite tsunami. iar replica cutremurului a provocat alunecari de teren si incendii. De aici au tras concluzia ca prin cutremure mici induse si controlate artificial se pot elibera de-a lungul liniilor de refractie tensiunile acumulate. Luna urmatoare. Evenimentul din 1977 a avut un caracter catastrofic.Cel mai puternic cutremur inregistrat vreodata a fost in Chile in 1960: a avut magnitudinea de 9. Apropiindu-se catre mal.6 a lovit Taiwanul.9. In timpul cutremurelor peretii care se prabusesc reprezinta unul din cele mai mari pericole. adancime 160 km). Cind valurile se apropie de mal. stabilind astfel tensiunea rocilor care determina cutrmurele puternice.Desi nici una din metodele enumerate nu este infailibila.dar acolo sunt abia vizibile. Dupa unii. provocind cutremure mai mici. adancime 140 km). . . se pot ridica pina la inaltimea de 20 de metri.4 martie 1977 (M=7. a lovit Turcia. Romania a suferit cutremure de pamant puternice. Cutremurele marine pot provoca niste valuri imense. Cutremurele subacvatice Si sub ape se pot produce cutremure. cutremurele catastrofale sunt rare. dar din fericire. Acestea pot avansa pe ocean cu viteza de 790 km/h.4 a lovit Mexicul. majoritatea in Bucuresti.30 mai 1990 (M=6. Aceasta se poate evita prin proiectarea unor cladiri fara ornamente grele si cosuri. Majori-tatea acestor vibratii ramin neobservate.4 pe scala Richter deschisa. marea initial se retrage. adancime 100 km). cu epicentrul in Vrancea: . In Noiembrie. cu 35 de cladiri cu risc inalt de prabusire si 1500 de victime. un cutremur de 7. In citeva locuri au injectat apa in liniile de refractie.7. Constructorii din America si Japonia studiaza metode de constructie rezistente la cutremure. Casele de locuinta si cladirile administrative trebuie construite pe un fundal special.10 noiembrie 1940 (M=7.5. In 1775 dupa un cutremur.

unda-iubire se misca mai repede Unde seismice . Totusi. undele P sunt primele care se simt. cum ar fi muntii de granit. la fel ca undele sunetului sunt capabile sa treaca atat prin roci solide. iar dintre cele doua unde de suprafata. cum ar fi oceanele si amplitudinea este redusa considerabil cand strabate sol noroios. Cea de-a doua unda este unda secundara sau unda S. maturand din calea lor rocile. Efectul este similar cu cel al unei explozii sonice(sonic boom) care zgaltaie si sparge geamurile. Aceasta unda S are cel mai distructiv efect asupra cladirilor. cat si prin material lichid. Cateva secunde mai tarziu soseste si unda S astfel incat miscarea pamantului este si verticala si orizontala. la suprafata pamantului. Miscarea ei este aceeasi cu unda suntetului. in timp ce se imprastie. formand unghiuri de 90 de grade pe directia propagarii. cum ar fi magma vulcanica sau apa oceanelor. Viteza actuala a undelor seismice P si S depinde de densitatea si de proprietatile elastice ale rocilor si solului prin care trec. In majoritatea cutremurelor. Cand o unda S se propaga taie roca formand unghiuri de 90 de grade cu directia in care merge. cu miscari verticale si orizontale. Acestea sunt unde similare cu cele din apa sau din aer. Al treilea tip de unda este numita unda de suprafata pentru ca miscarea sa este limitata doar la suprafata pamantului. doar ca nu se deplaseaza si pe verticala. Cea mai rapida dintre aceste unde este numita unda primara sau pur si simplu unda P. Undele S nu se pot propaga in substante lichide.Trei tipuri de baza ale undelor elastice produc cutremurele distrugatoare. Undele R au acelasi efect ca valurile oceanice. Undele seismice de suprafata se impart in doua tipuri: unde-iubire si unde Rayleigh. ci doar pe orizontala intr-un plan paralel cu suprafata pamantului. Undele de suprafata se deplaseaza mai incet decat undele S si P. Fiecare bucatica de roca se misca sub forma unei elipse pe masura ce unda R trece. doar doua propaga odata cu ele si corpuri solide de roca. Aceste unde P. Miscarea undelor-iubire seamana cu cele S. intr-un plan vertical cu directia deplasarii undelor. Asemenea unde seamana cu valurile produse de vant pe suprafata unui lac. dilata si comprima simultan roca. Din cele trei. undele S pot produce miscari verticale cat si orizontale.

spaţiul dintre ele fiind completat cu magmă solidificată. Originea cutremurelor: Distribuţia geografică neuniformă a seismelor pe suprafaţa Terrei îşi găseşte explicaţia în teoria plăcilor tectonice. Intensitatea acestuia depinde de suprafaţa de rupere. învelişul extern rigid al Pământului este format din cincisprezece plăci tectonice mobile. La marginile dintre plăci mişcarea este frânată de forţa de frecare dintre ele. Unele blocuri imense de crustă terestră alunecă unul faţă de altul. Conform acesteia. cu o viteză de până la 12 cm pe an. adică se produce cutremurul propriu-zis. unde L – sunt responsabile pentru cele mai multe pagube asociate cutremurelor. Undele seismice sunt un "amestec" de unde longitudinale si transversale. In fiecare cutremur. care la un seism deosebit de puternic este de zece-douăzeci de mii de ori mai mare decât energia primei bombe atomice aruncate peste Hiroshima. exista mai multe tipuri de unde seismice. [modifică] • Producerea undelor seismice Cand are loc o fisura sau deplasare brusca in scoarta pamantului. care ulterior formează crusta nouă. Undele seismice Energia eliberată brusc de un cutremur se răspândeşte în toate direcţiile. Atunci când rocile care întră în contact se rup sau alunecă brusc. energia radiaza in exterior sub forma unor unde seismice. Pe măsura îndepărtării de locul perturbaţiei iniţiale.Cutremurul de Pămînt este unul din cele mai înspământătoare şi distrugătoare fenomene ale naturii de pe Terra. şi sub acţiunea curenţilor de convecţie din manta se deplasează extrem de lent. energia se repartizează pe tot mai multe particule − efectele seismului sunt tot mai mici la distanţe mai mari. Undele superficiale – uneori denumite unde lungi sau mai simplu. la fel cum energia formata prin miscarea unei suprafete de apa radiaza sub forma unui val. Potenţialul enorm de distrugere se datorează energiei cutremurului. pe unele dintre care se află şi continentele. Aceste plăci litosferice “plutesc” pe astenosferă. penetrând la adâncimi cu temperaturi şi presiuni înalte unde se topeşte consumându-se. astfel că în aceste locuri se acumulează tensiuni enorme. Unele plăci se împing reciproc. se produce o degajare sub formă de unde seismice a energiei acumulate. deoarece . de adâncimea la care se produce şi de natura rocilor. Undele interioare se deplaseaza in partea interioara a pamantului. stratul de suprafaţă semitopit al mantalei Pământului. iar în anumite locuri o placă alunecă şi coboară sub o altă placă. Altele se îndepărtează una de alta. iar undele superficiale se deplaseaza la suprafata acestuia. de 60-100 km grosime. formand undele seismice.

[1] . si astfel vor patrunde prin scoarta pamantului. initial. Astfel rezulta prima perioada de ondulare asociata cutremurelor. z). pe directia pe care circula unda. undele S nu se deplaseaza direct prin pamant. si pot fi detectate pe partea opusa punctului din care a plecat cutremurul. 1. ele deplaseaza in afara particule de roca. astfel incat sunt oprite de stratul lichid din interiorul pamantului. astfel încât viteza medie a undelor seismice în strate omogene de teren e reprezentatã de înclinatia segmentelor de dreaptã de-a lungul cãrora se aliniazã datele experimentale. Undele superficiale se propaga din undele interioare care ajung la suprafata. 2. In mod constant se produc unde seismice foarte slabe care se deplaseaza de-a lungul planetei. Atunci cand se deplaseaza prin roca. se corecteazã timpii de transmitere (t) mãsurati de-a lungul traseului sursã-receptor pentru a tine cont de înclinatia traseului undelor si apoi se realizeazã graficul (tcor. Aceasta viteza este mai mare decat cea a altor unde. Undele L sunt cele mai lente dintre toate. ajung la suprafata putin in urma undelor P. coeficientul lui Poisson. Acest fapt cauzeaza de obicei cele mai mari pagube deoarece miscarea undei zguduie temeliile edificiilor create de om. Undele superficiale sunt asemanatoare valurilor aparute intr-o suprafata de apa – ele misca suprafata pamantului in sus si in jos. undele pun in miscare particule minuscule de roca. în functie de vitezã si adâncime. Unde primare denumite si unde P sau unde de comprimare. modulul de compresibilitate edometricã. Ele se pot deplasa prin substante solide.6 pana la 8 kilometri/secunda). Spre deosebire de undele P.cauzeaza cele mai intense vibratii. Ele circula doar prin materiale solide. modulul de compresibilitate volumetricã si VS30. O datã obtinute grafic stratele seismice. Aceste unde ajung de obicei la suprafata sub forma unei bufnituri bruste. Ambele feluri de unde interioare se deplaseaza de-a lungul Globului Pamantesc. atât pentru undele P cât si pentru undele S. lichide si gazoase. impingandu-le perpendicular cu calea undelor. astfel incat undele P ajung inaintea celorlalte la o anumita suprafata. se propaga cu o viteza de aproximativ 1 pana la 5 mile pe secunda (1. indepartandu-le si apropiindu-le. [modifică] Interpretarea transmiterii undelor seismice [modifică] Interpretare cu metoda directã Cu metoda directã. Unde secundare denumite si unde S sau unde de taiere. modulul lui Young. inainte si inapoi. astfel ca cea mai intensa zguduire se produce la sfarsitul cutremurului. In timp ce aceste unde sunt in miscare. se pot obtine densitatea medie. depinzand de materialul prin care se deplaseaza.

Kamchatka 1952 11 04 9.25 S 130. Uneori unduirile solului sunt vizibile si de la suprafata:martorii oculari sustin ca in timpul cutremurului din San Francisco din anul 1906 solul facea valuri inalte de 1m.5 Mw 5. Când se dispune de un singur receptor. mai mult despre undele seismice[1] = 1. linia de refractie Sf. O datã obtinute mãsurãtorile se pot calcula timpii corectati si viteza interval a undelor P si S.5 E 8.5 W 3. locul de declansare al acestuia.In functie de intensitatea cutremurului. permitând astfel îmbunãtãtirea calitãtii mãsurãtorilor (viteza de interval).6 W 2.solul este miscat in valuri fine sau smucit cu putere. modulul lui Young. modulul de compresibilitate volumetricã pentru fiecare interval si VS30.2 S 72.1 N 147. Poate provoca distrugeri de 10 mii de ori mai mari decat bomba atomica aruncata in 1945 la Hiroshima. nu numai materiale dar si omenesti. Mii si sute de mii de oameni si-au pierdut viata in urma cutremurelor.de-a lungul evolutiei pamantului de la continentul unic Atlantida si pana la cele 5 continente de astazi si va continua sa se faca simtit pana la disparitia pamantului ca planeta.[modifică] Interpretare cu metoda interval Cu metoda interval timpii de transmitere ai undei seismice se mãsoarã între doi receptori consecutivi plasati la adâncimi diferite.2 Mw 61. Kuril Islands 1963 10 13 8.5 Mw 38.5 N 96. Pana la oprirea cutremurului. Aleutian Islands 1965 02 04 8.0 E 9. Banda Sea. Iata o lista a celor mai mari cutremure din lume: 1..6 Mw 28. Andrei s-a deplasat cu 6m. Rat Islands.3 N 175. valorile determinate ale vitezei sunt definite de pseudo-intervale.asemanatoare cu leganatul unui vapor.8 W 4.5 Mw 44.0 N 161. Aleutian Islands 1957 03 09 9. Chile 1960 05 22 9. cu graficul aferent. India-China Border 1950 08 15 8. CUTREMURUL FENOMEN NATURAL Inca de la aparitia pamantului ca planeta si-a facut aparitia acest fenomen natural de neoprit.8 Mw 1. Multe cutremure produc o miscare a solului. adicã în cazul în care copiile nu corespund aceluiasi impuls.5 E 5. Obtinute vitezele interval se calculeazã densitatea.5 Mw 54.6 E 7.5 W 6. modulul de compresibilitate edometricã.1 Mw 51. Off the Coast of Ecuador 1906 01 31 8. Prince William Sound. Kamchatka 1923 02 03 8. Alaska 1964 03 28 9.. modulul de deformatie la forfecare.6 E CONCLUZIA: FORTE NATURALE URIASE Cutremurul este unul dintre cele mai distrugatoare fenomene naturale de pe pamant. permitând doar o aparentã definire mai bunã a prifilului de vitezã. Andreanof Islands.7 Mw 51. coeficientul lui Poisson.0 Mw 52.5 E 10.0 N 81.9 N 149.. Cu totii am vazut ce efecte pot avea cutremurele si ce pierderi lasa in urma lor.3 N 178. El s-a facut simtit. . Indonesia 1938 02 01 8.in proportii mai marii sau mai mici.75 N 159.

Caini scheauna. Acestea sunt provocate de faptul ca rocile dizlocate incep sa se reaseze intro pozitie stabila. Cele mai puternice cutremure se produc in interiorul pamantului.Imediat inainte de seism se pot elibra si gaze cu incarcare electrica. solul argilos se poate scurge asemenea unei lave topite. Cresterea concentratiei radonului in apele de fantina. Din pacate nu toate cutremurele sunt insotite de asemenea fenomene.poate fi un semn de avertizare al cutremurului. pana cand rocile se rup. Aceste crapaturi . la marginea acestor placi.Energia acumulata se elibereaza sub forma unor cutremure mai mari sau mai mici. S-au folosit aparate de masura speciale pentru detectarea unor cresteri de tensiune deasupra liniilor de refractie. iar placile intra in balans. Aceasta sa intamplat la cutremurul din Alaska din 1964.In1975 locuitorii unui oras chinezesc au observat mai multe semnale ale cutremurului. CUTREMURUL PE INTELESUL TUTUROR : Cutremurele sunt declansate adanc sub scoarta terestra. Semnale de advertisment: Schimbarea comportamentului animalelor poate semnala apropierea unui cutremur. alunecari de teren.structura lor cristalina devine deschisa. Cercetatori au observat ca inainte de cutremur.se acumuleaza o tensiune de-a lungul marginilor.Din acest motiv oameni de stiinta au dezvoltat diferite tehnici pentru o pronosticare exacta.insa pot fi prevenite pierderile materiale si de vieti omenesti. Invelisul eztern al pamantului este format din placi tectonice mobile. si chiar si pe pantele mai putin abrupte.radonul ajungand si in fantini. Cercetatori studiaza si apele fantanilor in zonele seismice deoarece inainte ca rocile subterane sa se sfarame in bucati. Acestea sunt slab incandescente si se numesc: ”lumini seismice”. incat se lichefiaza si se transforma in nisipuri miscatoare. parasindu-si locuintele cu cateva ore inainte de cutremur. Efectul depinde de intensitatea cutremurului. Poate fi prevenit un asemenea fenomen? Raspunsul este categoric nu.Amestecul afanat de nisip si argila este supus unei forte atat de mari. ceea ce poate provoca din nou distrugeri enorme.caii se sperie.pasarile devin nelinistite si zboara in cerc.Cutremurul principal este urmat de altele cu intensitate mica. apoi se inchide din nou eliberand radon in apele freatice. Miscarea placilor nu este uniforma. Pamantul se poate deschide.concentratia de hidrogen poate fi de 10 ori mai mare langa liniile de refractie. printre care comportamentul ciudat al animalelor. In munti se pot produce avalanse. ridica sau surpa.de adancimea la care se produce si de natura rocilor de suprafata. Acest lucru se realizeaza prin construirea unor cladiri cu o structura mai solida si mai rezistenta la vibratii.

la 1790. cu epicentrul in nordul Moldovei.a produs avarii si prabusiri de constructii in Suceava. -Cutremurul inregistrat la Iasi in 1740. Izvorele informatiilor au fost vechile file de cronici si insemnarile unor cercetatori pasionati.tasniri de apa.semnaleaza miscarile laterale. O alta metoda de observare a miscarii pamintului este transmiterea unor semnale de sateliti la diferite statii de receptie terestre. cu epicentrul in Vrancea s-a produs la 11 ianuarie 1838. -Alt cutremur. slabind astfel tensiunea rocilor care determina cutremurele puternice.seismologi pot observa imediat cea mai mica tensiune produsa in roci. provocand cutremure mai mici. fisurari ale solului. intre care Turnul Coltei. Din reteaua de semnale prin satelit oamenii de stiinta isi pot da seama daca s-a schimbat pozitia una fata de alta a statiilor de receptie. S-au prabusit multe case.Cutremurul-explicatie stiintifica Seismologia este stiinta care se ocupa cu studiul cutremurelor. -Un cutremur puternic. Cercetatorii studiaza posibilitatea de diminuare a efectului distrugator al cutremurelor. De aici s-a tras concluzia ca prin cutremure mici si controlate se pot elibeta de-a lungul liniilor de refractie tensiunile acumulate. Dupa unii cu mici explozii controlate se pot provoca cutremure de intensitate scazuta.imense se pot intinde pe o lungime de cativa km.Acest aparat sensibil sesizeaza si masoara chiar si cele mai mici vibratii subterane pe care le transforma in semnale electrice si le inregistreaza intr-un grafic. numai ca au aparut si fenomene luminoase. urmaresc miscarile produse la suprafata pamintului. care a produs stricaciuni si la manastirea Neamtului. -Prima insemnare se refera la un cutremur produs in Moldova. inregistrat la 9 august 1683. tasniri de apa. Regiuni seismice in Romania = Tara noastra a cunoscut adesea efectele distrugatoare ale cutremurelor.Din citirea diagramei. Un cutremur in Banat. 2. a fost insotit de zgomote subterane. -Seismografele sunt cele mai precise aparate de avertizare in cazul unor cutremure. Aparatele de masurare a inclinarii-acestea seamana cu nivela folosita de dulgheri si zidari. Cuvantul “seismologie” isi are originea in cuvintele grecesti “seismos” care inseamna cutremur si “logos” care inseamna stiinta. A fost similar cu doua dinainte. Insa in detectarea cutremurelor sunt folosite si aparate mai precise si mai sofisticate: detectoarele de cutremur. . Aparatele de masura a alunecari-cabluri intinse de-a lungul liniilor de refractie.a fost destul de puternic si a daramat multe case. In cateva locuri au injectat apa in liniile de refractie. -Cutremurul din Bucuresti de la data de 26 octombrie 1802 s-a manifestat prin ondulatii ale solului. pacura si gaze. la suprafata pamintului sau in profunzime.

-Cutremurul din 12 mai 1912.iar in regiunea Vrancea de gradul 8. cu epicentrul tot in Vrancea. in unele parti din versantul sudic. cu epicentrul in Vrancea. A avut focarul (hypocentrul) la adancimea de 150 km.magnitudinea a fost de gradul 7.s-a manifestat timp de mai multe luni. .6 pe scara Richter.cu epicentrul in Muntii Fagarasului. cu epicentrul in Vrancea.zona Argesului. -In iarna anului 1916 un cutremur de gradul 8 pe scala MKS.a avut magnitudinea de 7.Spre deosebire de cutremurul din 1940 care a fost maxim in Moldova.2 in scara Richter. cutremurul din 1977 a avut maximul in zona Bucuresti-ZimniceaAlexandria. a fost destul de puternic incat sa reactiveze faliile din Moldova si Muntenia.cu epicentrul in zona Galati-Focsani.a fost resimtit in toata Moldova si Muntenia.fiind zile in care s-au simtit zguduiri de 5-6 ori.cu hypocentrul la 110 km adancime. -Cutremurul din noaptea de 10/11 noiembrie 1940. Ambele cutremure au fost inregistrate pana la departari de circa 2000 km de la epicentru sub forma de macroseism.La Bucuresti . -Cutremurul din seara zilei de 4 martie 1977.-Cutremurul din 31 august 1894.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful