CUTREMURELE Ce este cutremurul, cum se formeaza si cum se masoara

Suprafata globului este divizata in placi tectonice. Acestea se misca unele in raport cu altele. Ele plutesc in diverse directii cu viteze diferite pe stratul de roci topite, pe astenosfera si se pot ciocni unele de altele. Cand 2 sau mai multe placi tectonice se intalnesc isi lovesc si isi deformeaza marginile astfel: 1. - se separa, se departeaza unele de altele (margini divergente); 2. - se suprapun (margini convergente); 3. - se ciocnesc unele de altele sau trec una pe langa alta fie una in sus si alta in jos, fie una in stanga si alta in dreapta.

1. Margini divergente
Daca se intalnesc 2 placi a caror margini sunt formate din crusta oceanica si care se misca departandu-se una de alta, in spatiul care apare, iese la suprafata roca incinsa din astenosfera, formandu-se vulcani. Acesta roca incinsa se raceste in apa oceanului, se intareste si duce la formarea unei noi cruste oceanice. Ea impinge cele doua placi fortandu-le sa se departeze ducand la aparitia cutremurelor in locul respectiv. Locul in care acest fenomen apare se numeste zona de divergenta.

2. Margini convergente
Cand 2 placi se ciocnesc, o parte din marginile lor se distruge. Rezultatul acestor distrugeri depinde de tipul de cruste de la marginea placilor care se ciocnesc. Astfel: - daca se ciocneste o placa oceanica de una continentala, cea oceanica, fiind mai subtire si mai densa va fi fortata sa intre sub cea continentala care este mai grea si mai groasa, fenomen numit subductie - Cercul de foc al Pacificului. - cand se ciocnesc 2 placi oceanice, de asemenea una poate fi impinsa sub cealalta. - cand se ciocnesc doua placi continentale, se creeaza arii de munti pentru ca marginile care se ciocnesc se vor increti, se vor compresa si vor fi impinse la suprafata - Himalaya. Zona in care doua placi se ciocnesc se numeste zona de convergenta.

3. Cand placile tectonice trec unele pe langa altele
Cand 2 placi se misca una pe langa cealalta ele vor aluneca, se vor lipi, se vor freca una de alta - SanAndreas in California - ducand la aparitia unei presiuni care va face ca placile sa se zdruncine, sa se smuceasca formand cutremure. Asadar, orice interactiune a placilor tectonice duce la aparitia cutremurelor care nu sunt altceva decat smuciri, zdruncinaturi sau incretiri ale acestora. Cutremurul este unul din cele mai distrugatoare fenomene naturale de pe Pamint. De exemplu In data de 17 ianuarie, 1995 la ora 5 si 46 minute, dimineata, orasul Kobe a fost zguduit de un cutremur puternic. Au fost darimate case, poduri si autostrazi suspendate, caile ferate au fost indoite. In casele prabusite s-au distrus cablurile de curent electric si conductele de gaz, ceea ce a ingreunat foarte mult actiunile de salvare a sinistratilor. Au murit peste 5300 de oameni; unii au fost striviti de constructiile prabusite, iar altii au pierit in incendiile izbucnite dupa cutremur. Pagubele nu au constat doar in pierderea unor vieti omenesti: dupa unele estimari, recuperarea pagubelor si reconstruirea orasului au costat peste 100 de milioane de dolari americani. Oamenii de stiinta au inceput sa cartografieze locurile in care sint frecvente cutremurele. Cutremurele se pot intilni in orice loc in care rocile se misca de-a lungul liniilor ,dar majoritatea cutremurilor mari se produc in anumite zone, bine determinate. Sunt deosebit de frecvente in regiunile vulcanice, de exemplu in cerul de foc din jurul oceanului Pacific. Pe masura ce metodele de determinare a localizarii cutremurelor au devenit mai precise, si hartile au fost imbunatatite, conturindu-se o imagine mult mai clara despre activitatea seismica. Harta activitatii seismice, a aratat ca cel mai frecvent cutremurele se produc in scoarta oceanica si santurile oceanice,respectiv de-a lungul liniilor de refractie, lanturilor muntoase tinere si in zonele vulcanice.

este o masura a tariei cutremurului sau a energiei eliberate din focar sub forma de unde seismice. undele de suprafata.determina miscarea particulelor solului perpendicular (transversal) fata de directia de propagare .este o unda longitudinala. deoarece intensitatea se refera la efectele reale de la suprafata locului de interes. limita superioara. Primele valuri care vor porni. nu sunt simtite de oameni si sunt inregistrate doar de seismografele locale. din acest motiv. numita astfel dupa Dr. Mercalli modificata Efectele unui cutremur la suprafata Pamantului sunt reprezentate numeric prin termenul numit intensitate seismica. Undele primare sunt urmate de undele secundare. Scara de intensitati este mai folositoare persoanelor care nu lucreaza in domeniu decat scara de magnitudini. . atat prin intermediul magnitudinilor cat si prin cel al intensitatilor. la suprafata solului intotdeauna dupa unda p .deplasarea acestei unde este similara cu inaintarea unui sarpe (miscari ondulatorii stanga-dreapta fata de directia de inaintare) .amplitudinea acestei unde este direct proportionala cu magnitudinea (energia cutremurului) . Cutremurele cu magnitudinea mai mare sau egala cu 4. Cutremurele de magnitudine mai mica decat 2 sunt numite microcutremure. in directia de propagare.5 sunt destul de puternice pentru a putea fi inregistrate de seismografele sensibile de pe intregul glob. sau altfel zis undele S. fiind simtite de oameni de cele mai multe ori. Al treilea tip.cladirile cad datorita intrarii in rezonanta a frecventei proprii de oscilatie a structurii cladirii cu frecventa undei incidente. de balans in plan orizontal . Magnitudinea unui cutremur. Prima scara mentionata mai sus este rezultatul scarii realizate de Mercalli in 1902 si al modificarilor efectuate ulterior de alti seismologi. de forfecare . Evaluarea intensitatii unui cutremur poate fi facuta doar dupa rapoartele martorilor oculari si dupa studierea si interpretarea rezultatelor cercetarilor din teren. respectiv o energie de circa 30 de ori mai mare. exista totusi o limita si anume aceea a celui mai mare cutremur produs pana in prezent: 8.In momentul in care se declanseaza cutremurul. 1.deplasarea acestei unde este similara cu cea a unei rame (compresie-dilatare) in directia de mers . masurata pe seismogramele inregistrate. adica din punctul situat deasupra vatrei cutremurului. Scara intensitatilor. Aceasta scara cuprinde 12 niveluri crescatoare de intensitati. Intensitatea. rocile se vor zgudui perpendicular pe directia de mers. cea mai folosita este Scara Mercalli modificata (in Statele Unite ale Americii) si o varianta adaptata a acesteia corespunzatoare tipurilor de cladiri specifice in Europa: Scara Europeana a intensitatilor macroseismice.este perceputa la suprafata de catre oameni ca pe o saltare. care se propaga asemanator cu undele sonore: produc miscari in sens inainte – inapoi. cladirilor. Ea se bazeaza pe efectele observate ale miscarilor produse de un cutremur asupra oamenilor. vor porni unde de soc. exprimata de obicei pe scara Mercalli modificata . teoretic.determina miscarea particulelor solului paralel cu directia de propagare . se numesc unde primare sau unde P.are viteza de 7. Scara este logaritmica. un mic soc in plan vertical . Scara Richter de magnitudini. este o masura subiectiva care descrie cat de puternic a fost simtit un soc intr-un loc dat. Richter a inventat aceasta scara in 1935 ca instrument matematic pentru compararea marimilor cutremurelor.nu este periculoasa pentru structuri (cladiri) deoarece contine (transporta) aproximativ 20% din energia totala a cutremurului 2. Sub efectul acestora.ajunge. unda s . in acest caz efectul distructiv fiind puternic amplificat Severitatea unui cutremur poate fi exprimata in mai multe feluri. Cu toate ca scara Richter nu are. exprimata de obicei pe scara Richter.6 km/s (pentru structura geologica Vrancea) .8.determina distrugeri proportionale cu magnitudinea cutremurului si cu durata de oscilatie .este o unda transversala.are viteza de 4. iar cele mai mari de 8 grade. Charles F. de compresie . fiind aranjata arbitrar doar pe baza efectelor observate. deoarece transporta aproximativ 80% din energia totala a cutremurului . si se determina instrumental folosind amplitudinea maxima si frecventa oscilatiilor. Este o marime specifica unui cutremur. Cu toate ca acesti doi parametri sunt foarte diferiti. din epicentru. Cutremurele cu magnitudinea mai mare de 6 sunt considerate cutremure mari.este periculoasa. provoaca unduirea solului si accentueaza efectul distrugator al undelor secundare. unda p . Scara intensitatilor nu are o baza matematica. terenului etc.este resimtita la suprafata sub forma unei miscari de forfecare. ei sunt de foarte multe ori confundati. Cu toate ca de-a lungul ultimelor secole s-au realizat numeroase scari de intensitati pentru evaluarea efectelor cutremurelor. de la miscari imperceptibile la distrugeri catastrofice si este reprezentata de obicei prin cifre romane. Richter de la California Institute of Technology este cea mai cunoscuta scara de masura a magnitudinilor.8 km/s (pentru structura geologica Vrancea) . Acestea sunt valuri longitudinale. astfel incat o inregistrare de gradul 7 (de exemplu) indica o miscare a solului de 10 ori mai mare decat cea corespunzatoare unui cutremur de grad 6. majore.

Structuri rezistente de lemn si poduri distruse. Simtit mai ales de motociclisti. Lichidele se imprastie. Despicari de teren umed si pe rapele abrupte. Cutremurele pot avea durate diferie. lacuri. VI Simtit de toata lumea. Trancanitul geamurilor. Cad caramizi. Apa iesita din canale. veselei si a usilor. Cutremurul din San Francisco din 1906 de exemplu a durat doar 40 de secunde. In anul 1985. Santurile pentru irigatii avariate. tigle. Imediat inainte de seism se pot elibera si gaze cu incarcare electrica. Clopotele mari suna. VIII Directia motocicletelor afectata. Copacii. poate fi un semnal de avertizare al cutremurului. concentratia de hidrogen poate fi de 10 ori mai mare linga liniile de refractie. Mobila se crapa. eliberind radon in apele freatice. cele intarite serios avariate. caii se sperie . Cercetatorii studiaza si apele fintinilor in zonele seismice. Mobila este miscata sau rasturnata. Avarieri serioase rezervoarelor. Nisip si mal intins pe plaje si pe pamant plat. Prabusiri de cosuri. locuitorii unui oras chinezesc au observat mai multe semne ale cutremurului. Din pacate. V Simtit in afara. printre care comportamentul ciudat al animalelor. apoi se inchide din nou. Prabusiri si alunecari de teren. cornise. Cercetatorii au observat ca inainte de cutremur. In zonele maloase fantani si cratere in pamant. unele complet daramate. parasindu-si locuintile cu citeva ore inainte de cutremur Schimbarea comportamentului animalelor poate semnala apropierea unui cutremur. Cladirile cu o slaba rezistenta distruse. Acoperisurile se rup. Ramuri rupte de copaci. Simtit in interioare. IV Vibratii asemanatoare cu trecerea unor camioane grele. Alunecari masive de teren. Digurile. se inchid. apa tulbure de noroi. turnuri. VII Dificultati in a mentine pozitia verticala. Tablourile cad de pe pereti. Valuri in bazine. pietre. fabrici. S-au folosit aparate de masura speciale pentru detectarea unor cresteri de tensiune deasupra liniilor de refractie. Balansarea obiectelor atarnate. Cutremurul principal este urmat de altele cu intensitate din ce in ce mai mica. iar cercetatorii rusi au observat ca inainte de cutremurele majore se schimba viteza undelor P ale cutremurelor mai mici. Cele doua cutremure impreuna au provocat moartea a aproximativ zece mii de oameni si ruinarea cladirilor din oras Semnale de avertisment Nimeni nu poate pronostica exact momentul declansarii cutremurului. plastic. partial prabusite. Avarieri in randul constructiilor. Cateva cutremure mari si-au “anuntat” sosirea printr-o serie de cutremure mai mici. Ciinii scheauna.I II III Nu se simte Simtit de persoanele care se odihnesc. Obiecte imprastiate. Din acest motiv. multi se sperie si alearga spre iesire. Aparatele de masurare a inclinarii – acestea seamana cu nivela folosita de dulgheri si zidari – urmaresc miscarile produse la suprafata . XII Avarieri aproape in totalitate. structura lor cristalina devine deschisa. ceea ce poate din nou provoca distrugeri enorme. radonul ajunge si in fintini. Aceste crapaturi imense se pot intinde pe o lungime de citiva kilometri la suprafata pamintului sau in profunzime. de intensitatea 10 pe scara Mercalli a distrus si ceea ce a mai ramas. drumurile serios afectate. din 24 ianuarie 1964 peste 7 minute. rauri. nu toate cutremurele sunt insotite de asemenea fenomene. santurile. pasarile devin nelinistite si zboara in cerc. oamenii de stiinta au dezvoltat diferite tehnici pentru o pronosticare exacta. in centrul orasului Mexico. Conductele subterane ireparabile. Persoanele merg fara stabilitate. precum si unduirile locale ale cimpului magnetic al Pamintului sunt studiate ca posibile prevestitoare ale cutremurelor. Usile trosnesc. Obiectele atarnate vibreaza. tufisurile se clatina. Acestea sunt provocate de faptul ca rocile dislocate incep sa se reaseze intr-o pozitie stabila. IX Panica generala. Distrugeri in randul cladirilor cu o rezistenta scazuta. cele cu o rezistenta medie grav avariate. se numesc “lumini seismice”. Cei care dorm se trezesc. directia poate fi estimata. Deplasari masive de stanci. Scartaitul peretilor de lemn si a scheletului constructiei peste etajul IV. X Majoritatea constructiilor si scheletelor distruse alaturi de fundatii. Cresterea concentratiei radonului in apele de fintina . Modificarile fine ale formelor de suprafata. un cutremur de gradul 11 pe scara Mercalli a provocat pagube imense. In 1975. XI Sinele de cale ferata indoite foarte mult. se deschid. la etajele inalte sau in alte locuri favorabile. Paharele zornaiesc. Scheletul caselor mutat de pe fundatie daca nu prabusit. Caderi de tencuiala si de pereti. Obiectele mici se deplaseaza. Conductele subterane sparte. Replica din ziua urmatoare. iar cel din Alaska. monumente. Cateva avarieri in randul constructiilor intarite. Imediat inainte ca rocile subterane sa se sfarme in bucati. Sinele de cale ferata indoite usor. bazine inalte. Vibratii asemanatoare cu trecerea unor camioane usoare.acestea sunt slab incadescente. Crapaturi in teren.

Acestea sunt receptionate de Centrul de Alarmare Seismica situat in Pipera. Din citirea diagramei. O alta metoda de observare a miscarilor pamintului este trimiterea unor semnale de pe sateliti la diferite statii de receptie terestre. In cazul in care este detectata prezenta undelor "p" in spectrul semnalului receptionat. este cuprins intotdeuna intre 25-30 de secunde. .pamintului. Sa vedem cum functioneaza acest sistem si cum ne poate ajuta el. Sistemul de avertizare seismica In scopul protejarii populatiei s-a alcatuit sistemul de avertizare seismica (SAS). in functie de necesitatile lor efective. este posibila folosirea acestui interval de timp pentru avertizarea timpurie asupra iminentei unui seism major. Sistemul de avertizare timpurie pentru seismele majore produse in regiunea Vrancea se bazeaza pe un fenomen bine cunoscut in literatura de specialitate. Acest aparat sensibil sesizeaza si masoara cele si cele mai mici vibratii subterane pe le transforma in semnale electrice si le inregistreza intr-un grafic. unde sunt prelucrate in mod continuu in vederea detectarii oricarei miscari seismice. In modul de operare standard. Datorita localizarilor geografice pe o arie restransa a zonei seismogene din Vrancea si a distantei relativ mari pana in zona dens populata a Bucurestiului. de pilda alarmare numai pentru seisme cu magnitudinea estimata superioara gradului 6 pe scara Richter. iar aparatele de masurare a alunecarii – cabluri intinse de-a lungul liniilor de refractie – semnaleaza miscarile laterale. respectiv diferenta dintre vitezele de propagare ale undelor seismice "p" si "s". Se poate demonstra ca intervalul de timp cuprins intre momentul inregis-trarii undelor "p" de catre o retea de senzori plasati in zona Vrancea si momentul sosirii undelor "s" (unde distructive. capabile sa produca mari pagube materiale) in Bucuresti. Posibilitatea fizica de implementare a unui asemenea sistem depinde insa de conditiile particulare de localizare a zonelor active seismic fata de centrele dens populate. • Achizitia si transmisia semnalului seismic 14444shk78srx8z Sistemul de avertizare realizat de noi se bazeaza pe o retea de senzori seismici plasati in jurul zonei active din Vrancea ce transmit in timp real pe cale radio datele masurate. precum si de natura zonelor seismice active (zone de suprafata sau zone de medie sau mare adancime). iar un altul este in faza de testare in California. Din reteaua de semnale prin satalit. este declansata o procedura de analiza care estimeaza atat localizarea seismului care le-a produs cat si magnitudinea acestuia. in tara noastra. .Generare alarme Modul de generare al alarmelor este foarte flexibil si complet programabil. in functie de adancimea focala a seismului care le-a generat. oamenii de stiinta pot sa-si dea seama daca s-a schimbat pozitia una fata de cealalta a statiilor de receptie. un echipament specializat genereaza alarma ce este apoi transmisa tot pe cale radio utilizatorilor (abonatilor) sistemului. Trebuie spus ca acest sistem de avertizare nu este unic in lume. Seismografele sunt cele mai precise aparate de avertizare in cazul unor cutremure.Prelucrarea semnalului In cazul in care seismul este localizat in zona Vrancea si estimarea de magnitudine este superioara unui anumit prag. in cel mai inalt punct pentru a avea atat o receptie buna. seismologii pot observa imediat si cea mai mica tensiune produsa in roci. in prezent unul similar functioneaza in regiunea Mexico-Cuty. Aceasta valoare a fost stabilita pornind de la faptul ca un asemenea seism este resimtit in majoritatea cazurilor de toti locuitorii Bucurestiului. Este insa posibila si generarea de alarme particularizate pentru diferite categorii de utilizatori. cat si posibilitatea unei acoperiri complete a zonei Bucuresti. Aceasta poate fi utila in cazuri in care un seism de magnitudine 5 nu poate . alarma este generata de fiecare data cand este detectata prezenta unui seism in Vrancea a carui magnitudine estimata este superioiara gradului 5 pe scara Richter.

iar vasele mari cu chimicale. gaze. astfel incat la seisme sa nu cada caramizi. – sa consultam un specialist in structuri de rezistenta. locuri circulante. grinda solida.semnalizare in tonuri de frecventa (DTMF). Sistemul de avertizare timpurie pentru sistemele majore produse in regiunea Vrancea a fost proiectat pentru a acopri nevoile unor categorii cat mai largi de utilizatori. de conducere si personalul tehnic-administrativ din institutii. . mai ales la etajele superioare si in locurile unde se aglomereaza de obicei copiii etc. inchiderea rafinariilor.agenti economici (regii autonome sau societati comerciale) pentru a putea intrerupe in timp util alimentarea cu energie. acvarii. la seisme. podul. acoperisul. .stoparea operatiunilor pe aeroporturi. asupra aleilor inconjuratoare. spre a nu prinde de acestia obiecte grele sau pentru a preveni caderea lor peste ocupanti. SAS poate fi util. suprapuse si inalte intre ele . cu privire la tipul si starea peretilor despartitori nestructurali. tigle. – sa amplasam obiectele fragile si valoroase intr-un loc ma jos si sigur. in dulapuri in care sa nu se poata rasturna. mese.alertarea camerelor de garda de la spitale. Iata numai cateva dintre posibilitati: . .oprirea trenurilor. . si prin prindere de un perete. dulapuri. oprirea distributiei acestuia catre populatie si industrie. elevii.inceperea operatiunilor pompierilor. calculatoare.produce efecte sau pagube notabile. sau sa se scurga combustibili. zvelte. – sa limitatam deplasarile echipamentelor tehnice si utilitare mari in asa fel incat in caz de cutremur. paturi.institutii publice in vederea initierii planurilor de actiune in caz de dezastru natural sau pentru avertizarea angajatilor.sa identificam mobilierul si obiectele grele care atarna peste pupitre. boxe. scoli sau evacuarea din acestea. . tablouri.semnalizare sirena acustica. calcanele.inchiderea automata a valvelor de gaz.oprirea lifturilor la parter. . accidentari si raniri in cazul unui cutremur Cadrele didactice. Interfata de avertizare radio Alarmele generate de seism se transmit utilizatorilor (abonatilor) prin radio sub trei forme: . jardiniere asupra intrarilor. material didactic. Astfel ei trebuie: . etc. daca nu chiar esential pentru: . . a unor masini sau echipamente sensibile. apa etc. strazilor sau la vecini. utilizatorul este alertat prin unul sau mai multe dintre semnalele descrise mai sus. chimicale etc. . . tencuieli. – sa amplasam toate aparatele grele sau pe rotile astfel incat sa nu fie in vecinatatea iesirilor din incaperi sau coridoare. sa le fixam contra detasarii sau sa le mutam astfel incat sa nu le pericliteze viata sau integritatea in caz de oscilatii sau cadere (lampi grele.inchiderea reactoarelor nucleare. In functie de echipamentul de receptie folosit. combustibili.). sa le inlocuim cu altele mai usoare.pornirea alarmelor sonore individuale sau colective. . Ce trebuie sa intreprindem anticipat pentru prevenirea unor avarieri. studentii si restul populatiei trebiue sa cunoasca scopul diferitelor masuri care se intreprind. racordurile sa nu sufere deteriorari si sa se degaje gaze. balcoanele. . rafturi.alte aplicatii.punerea la adapost in locuinte. . vaze. – sa verificam periodic tavanele. spre a intelege sensul protectiei antiseismice si a participa la unele din ele. – sa asiguram piesele de mobilier grele. .pornirea generatoarelor de necesitate.. ornamente. .semnalizare in sistem pening compatibil POCSAG pentru pagere numerice sau alfanumerice. apa. . oglinzi.inchiderea calculatoarelor.persoane fizice pentru protectia personala sau a bunurilor pe care le detin. etajere. . cornisele. pentru avertizarea angajatilor. Din punct de vedere practic. in incaperi in care nu se aglomereaza elevii si nu exista pericol de comunicare si incendiu. spre a nu le bloca prin deplasari. placaje. terasa si invelitoarea. ce pot cadea peste acestea.

langa surse potentiale de incendiu si sa stim cum sa le utilizam. pentru 3 zile.reparatiile si consolidarile necesare. inspirand curaj.asigurarea pentru daune seismice. tencuieli. . sa-i linistim si pe ceilalti. personalului si elevilor sa retina in memorie particularitatile localitatii. cartierului si imprejurimilor locuintei. Se va explica anticipat adultilor si minorilor ca in cazuri speciale se poate proceda la evacuarea cladirii dupa un seism puternic. avalanse in zona muntoasa. . dupa seism. conform normelor PSI. cornise. forme si taxe necesare. se va selecta dupa caz modalitatea cea mai indicata pentru fiecare categorie de varsta.Utilizatorii acestor recomandari pot fi deopotriva copiii sau adultii. a unor astfel de masuri in spatiile de invatamant. . sigurantelor. astfel incat vesela depozitata sa nu produca accidente – sa retinem locul de amplasare al comutatoarelor. dar aceasta se va efectua in liniste. conducte de gaze rupte. rasturnarea unor instalatii de gatit si incalzit. un radio si baterii utilizabile in caz de urgenta si de intreruperea alimentarii cu energie electrica etc. repararea si ancorarea cu tiranti. cosuri de fum. ale drumului pe care se deplaseaza zilnic la scoala sau acasa. intretinere si reparatii pentru oprirea degradarii unor fundatii. Se recomanda cadrelor didactice.Alunecari de terenuri. ordonat. – sa ne informam despre indeplinerea obligatiilor legale ale detinatorilor de cladiri privind: . apa de baut. . Pot fi insa cazuri concrete in care se va da catre toti ocupantii o singura modalitate de autoprotectie adecvata situatiei constructiei respective. calcane. lichefierea unor terenuri nisipoase. etc. in special la cladirile inalte. etc.Spargerea si caderea unor geamuri. lanterne. caramizi. sa putem lua unele masuri minime de interventie de urgenta (inchidere/deschidere) si sa pastram la indemana truse de scule adecvate. avand in vedere eventualele pericole descrise in cele ce urmeaza: hr444s4178srrx . etc. ordonata. placaje. . . fara aglomerare si numai din dispozitia celor anume desemnati de conducere. – sa semnalam celor in drept si insistati sa se intreprinda masuri de control. . spre a controla vizual si prin sfaturi. robinetelor generale si locale pentru electricitate. o trusa de prim ajutor cu medicamente. dupa verificarea cailor de iesire si a faptului ca pericolele (hazardurile) de afara nu sunt mai mari decat la ramanerea in interior.Caderea unor stalpi si linii electrice. parapeti.). – este util sa avem depozitate grupat. mobilier.proiectarea si executarea lucrarilor necesare. elevii pot fi solicitati sa execute autoprotectia sub banca/masa iar cadrul didactic va sta in picioare sub un element de constructie rezistent (grinda. ornamente.Caderea unor obiecte. astfel incat la nevoie. apa si gaze si modul lor de manevrare. . sa nu ne speriem de zgomotele din jur. sa protejam copiii.– este recomandabil sa avem in spatiile comune extinctoare. pe durata calatoriilor zilnice. acoperisuri.evaluarea rezistentei antiseimice actuale a structurii cladirii. De exemplu.Incendii rezultand din scurt circuite. sau in locuri publice. in corelare si cu recomandarile organelor de aparare civila sau a celor de prevenire si stingere a incendiilor Ce trebuie sa facem in timpul unui cutremur puternic Aceste recomandari se refera la o multitudine de situatii care se pot regasi in mod frecvent atat intro cladire de invatamant cat si in mediul construit inconjurator. toc de usa). ziduri.. o rezerva speciala de alimente uscate si conserve. mai ales daca la seismele precedente structura cladirii a manifestat deficiente sau sensibilitati. De asemenea trebuie sa efectueze periodic exercitii de evacuare controlata din diferite spatii. – sa ne pastram calmul. intr-un loc cunoscut. cornise. cosuri de fum. – sa ne adresam numai institutiilor autorizate in acest scop. amplasate in locuri cunoscute si accesibile. . respectand prevederile si termenele legale. – sa asiguram usile dulapurilor cu inchizatori eficiente la oscilatii. sa nu intram in panica. In scopul asigurarii controlului si autoritatii cadrelor didactice responsabile. batranii si femeile.Caderea unor elemente de constructie nestructurale (ziduri. Se recomanda exersarea periodica.

– sa ne ingrijim de siguranta copiilor. sa ne deplasam calm spre un loc deschis si sigur. sa ne ferim de versantii de unde pot cadea roci sau de unde pot avea loc alunecari de teren. in vederea eventualei evacuari dupa terminarea miscarii seismice si verificarea starii scarilor si a zonei de la iesire. sa nu alergam pe scari. – sa inchidem sursele de foc cat putem de repede. evacuare-cazare temporara pentru alte persoane. masa. departe de ferestre care se pot sparge. obiecte. cosuri. sa ne ferim de tencuieli. . sau organisme cu insarcinari oficiale. sa evitam aglomeratia. in aglomeratie si panica. conducand la accidente nedorite. sa acordati mai intai primul ajutor celor afectati de seism. Profesorii trebuie sa indice elevilor oportunitatea si maniera corecta de a aplica aceste masuri si sa inspire increderea in eficienta autoprotectiei. Importanta revenirii cat mai rapide la situatia anterioara este subliniata si de necesitatea de a utiliza in unele cazuri spatiile de locuit sau scolile ca centre de prim-ajutor. parapete. laboratorul. sa stam pe locul nostru pana se termina miscarea seismica. dupa caz. de activitate. sa-i ajutam pe loc. locuinta etc. sa calmati persoanele speriate si in special copiii de varsta mai frageda. alimente. ghemuit pe genunchi si coate. – sa nu alergati in strada sau pe strada. asigurandu-le imbracaminte si incaltaminte corespunzatoare sezonului. daca acesta s-a oprit intre statii in tunel. in vederea unei eventuale evacuari din cladire pentru o anume perioada. mobile suprapuse. iar daca a luat foc ceva. toc de usa solid. sa stam calm si sa ne linistim vecinii de pe rand. bolnavilor. sa-i linistim. spre a nu bloca circuitele necesare altor actiuni. Ce trebuie sa facem dupa un cutremur puternic Aceste recomandari privesc actiuni deosebit de importante de revenire la normal dupa impactul seismic prin colaborarea tuturor celor implicati. evitand cladirile prea apropiate de strada.– sa prevenim tendintele de a se parasi sala de clasa. cu fata in jos: cu palmele impreunate ne protejam capul (ceafa). dar daca putem sa deschidem usa spre exterior.nu trebuie sa plecam imediat din spatiul in care ne aflati. – sa-i ajutam pe cei raniti sau prinsi sub mobilier. tencuieli ornamentale etc. birou. pompieri. . – daca seismul ne surprinde in autoturism. spre a ne asigura stabilitatea. masurile de protectie specifice locului dvs. – daca suntem intr-un mijloc de transport in comun sau in tren. – sa nu fugim pe usa. sa se degajeze. batranilor. – sa ne sprijinim cu palmele pe podea sau sa ne tinem cu mainile de piciorul mesei sau tocul usii. in privinta interventiei post-seismice. langa un perete structural rezistent. In lipsa unor astfel de posibilitati de a ne mentine sub soc stabilitatea. care de obicei se pot prabusi in strada. Conducatorul trebuie sa opreasca si sa deschida usile. – daca ne aflam in fata unei cladiri. daca exista zone invecinate grav afectate de seism. obiecte sau elemente usoare de constructii cazute. sala de sedinte) sa nu alergam catre iesire. chimicale varsate. pasaje. etc. sa nu utilizam liftul. deoarece durata redusa a fazei seismice initiale va face ca faza puternica a miscarii sa surprinda grupurile de persoane pe scari. sa oprim cat putem de repede intr-un loc deschis. pana la acordarea unui ajutor sanitar-medical calificat. de la cateva ore la cateva zile. geamuri. caramizi. iar cu antebratele pe lateral. sa nu sarim pe fereastra. cinematograf. sa stam inspre centrul cladirii. cornise. in cazuri justificate. sa aplicam imediat. sa ramanem departe de aceasta. dar nu este indicat sa ne imbulzim la coborare sau sa spargenm ferestrele. In metrou sa ne pastram calmul si sa ascultam recomandarile personalului trenului. – sa nu utilizam telefonul decat pentru apeluri la salvare. – daca ne aflam intr-un loc public cu aglomerari de persoane (teatru. – daca ne aflam inauntru sa ramanem acolo.sa curatam caile de circulatie de cioburi sau substante toxice. fara a parasi vagoanele. dincolo de poduri. iar copiii sub bancile din clasa sau mese. fata. ne putem proteja stand la podea langa un perete solid. imbulzeala produce mai multe victime decat cutremurul. – sa ascultam numai anunturile posturilor de radioteleviziune oficiale si recomandarile de actiune imediata . linii electrice aeriene si stati ianuntru. sa intervenim imediat dupa ce a trecut socul puternic. care sunt suficient de rezistente spre a feri de caderea unor lampi. Atentie! Sa nu miscam ranitii grav (daca nu sunt in pericol imediat de a fi raniti suplimentar din alte cauze). – sa ne protejam sub o grinda. biserica. spre a preveni blocarea acesteia. – daca suntem intr-un atelier. de curs. stadion. sa ne ferim de firele de curent electric cazute.

sa verificam mai intai scara si drumul spre iesire. . – sa verificam preliminar starea instalatiilor electrice. inclusiv pentru evaluarea de catre specialisti a starii post-seismice a structurii cladirii si operatiunile de proiectare si executie a reparatiei sau consolidarii. iar acestea au vitraj. O varianta clasica de comunicare cu cei din afara. etc. specialistii vor putea aprecia relativ rapid. sa procedam cu calm la spargerea geamului si curatirea ramei si zonei de cioburi. poate reduce unele incertitudini in acest context si va poate servi de ghid in analiza vizuala a cladirii si decizia finala de evacuare sau revenire. si ascultati recomandarile salvatorilor. femeilor. Pentru cutremurele de Vrancea. – sa evitam cladirile grav avariate. dar sa fim constienti ca aceasta se petrece in mod natural.Pentru orice eventualitate. daca energia consumata indica un eveniment puternic de o anumita magnitudine si vom fi informati. sa actionam fara panica pentru deblocare. pentru a permite verificarea cladirii fara a lua cu noi lucruri inutile. starea structurii si a altor elemente si obiecte care ar putea provoca raniri prin caderea lor. utilizand un scaun . iar daca am stabilit controlul verbal. Sa nu folosim in acest scop chibrituri sau brichete. de a fi surprins sub niste daramaturi. – sa ne informam cum trebuie sa procedati pentru inregistrarea in termeni legali a daunelor complete (structurale si nestructurale) produse de cutremur. Cum putem diminua efectul distrugator al cutremurelor . pe baza inregistrarii miscarii respective. fie peste zile. si la celelalte activitati. deoarece in astfel de conditii. corpul uman isi mobilizeaza resurse nebanuite pentru a trece peste o perioada critica. desi timpul pare nesfarsit. – daca la iesire intalnim usi blocate. sa prevenim ranirea provocata de caderea unor tencuieli. care intotdeauna vor concentra personal specializat si aparate de ascultare ca sa identifice locurile cu persoane blocate. de regula. Sa evitam sa fim confundati cu raufacatorii patrunsi in astfel de cladiri. Daca nu reusim. de gaz. sa furnizam informatiile cerute si sa cerem prim-ajutor necesar. Sa nu utilizam foc deschis pana nu am verificat daca nu sunt scapari de gaze. – sa parasim calm cladirea numai dupa seism. sa nu aglomeram zonele calamitate fara rost. in lipsa acesteia. . batranilor. . Deblocarea caii de acces se poate incerca numai daca prin aceasta nu se inrautateste situatia (de exemplu prin miscarea daramaturilor sau mobilierului).ale organismelor in drept. Sa ne deplasam intr-un loc deschis si sigur (parc. stadion. un scaun (taburet) ori alt obiect protector (geanta.). In zonele care pot fi afectate de cutremurele locale. care vor fi transmise suficient de repede prin mijloacele de informare in masa nationale si care trebuie considerate ca singurele surse de informare credibile. Numai intr-un numar redus de cazuri socul ulterior este mai puternic decat primul. o vaza. etc. intreprinse de organele in drept. prin intepenirea usilor sau din alte cauze. este sa batem la intervale regulate cu un obiect tare in conducte invecinate sau in peretii incintei. ghiozdan. este dificil totusi de evaluat probabilistic daca eventuala energie presupus neconsumata se va degaja ulterior brusc sau treptat si in ce succesiune din domeniul timp. caramizi. in vederea despagubirii prin sistemul de asigurari. inregistrate in tara noastra in 1977 si in mod similar in intreaga lume. verificati vizual si starea constructiei in interior. activitatea seismica se reduce. – sa ascultam in primul rand aprecierile specialistilor seismologi romani. – sa fim pregatiti psihic si fizic pentru eventualitatea unor socuri ulterioare primei miscari seismice (replici). Experienta cutremurelor precedente a dovedit ca este util sa avem cunostinte necesare supravietuirii pana la interventia echipelor de salvare in cazul unei situatii extreme in care.In caz de avarii constatate. de exemplu. cu exceptia unor cazuri de ajutor sau salvare ce trebuie intreprinse cu un minim de masuri de securitate si fara riscuri inutile. etc la iesirea din cladire utilizand o casca de protectie sau . apa.Prezenta unui specialist in structuri de rezistenta de a carui competenta nu ne indoim. Sa dam concursul nostru organizatiilor de interventie postseismice. sa utilizam doar informatiile si recomandarile transmise oficial.). fie in cateva ore. cu intensitati variabile. se pot uneori produce seisme mai mici de-a lungul unei anumite perioada de timp dupa socul principal. etc. de regula ziua. sa inchidem pe masura posibilitatilor alimentarea locala sau generala si sa anuntam imediat dupa aceea institutia de specialitate pentru interventie. – La evacuare sa dam prioritate celor raniti sau copiilor. In acest mod se explica durate extreme de rezistenta de sute de ore in conditii de blocare la cutremur a unor persoane aparent fragile. buni cunoscatori ai activitatii focarului din Vrancea. canal. – Nu trebuie sa dam crezare zvonurilor privind eventualitatea unor replici seismice si urmarile lor. carti groase. mobilier rasturnat sau intr-o incinta blocata. dupa care. sa ascultam posturile de radio si televiziune. receptionate direct de noi si nu din auzite. – Sa nu ne preocupam de durata pana la salvare. – dupa parasirea ordonata a cladirii sa cautati sa obtineti informatii corecte despre intensitatea miscarii si efectele sale si sa verificam mai intai afara si apoi cu precautii si in interior. la analiza starii constructiilor. saptamani sau luni.

Cutremurele marine pot provoca niste valuri imense.7. dar din fericire. un cutremur de grad 7. Turcia a fost lovita din nou de un cutremur ce a inregistrat 7. adancime 160 km). Aceasta se poate evita prin proiectarea unor cladiri fara ornamente grele si cosuri. Valurile care patrund in golfuri inguste. stabilind astfel tensiunea rocilor care determina cutrmurele puternice.2. un cutremur ce a inregistrat 7. Constructorii din America si Japonia studiaza metode de constructie rezistente la cutremure. se pot ridica pina la inaltimea de 20 de metri. adancime 100 km).dar acolo sunt abia vizibile. provocind cutremure mai mici. Majori-tatea acestor vibratii ramin neobservate. apoi inunda tarmul cu o serie de valuri. maturind totul in cale. adancime 80 km). dar in acelasi timp se si ridica. cutremurele catastrofale sunt rare. ele au contribuit foarte mult la imbogatirea cunostintelor nostre despre seisme.4 pe scala Richter deschisa. . fiind detectate doar de seismologi. Cind valurile se apropie de mal. numite tsunami.4 a lovit Mexicul. Mai tarziu in aceeasi luna. Dupa unii.10 noiembrie 1940 (M=7. Apropiindu-se catre mal. valurile incetinesc. cu ajutorul seismografului Unde seismice . care reduce cu o treime declinatiile in timpul seismului.5. Au fost distruse trei sferturi din cladiri si 60 de mii de oameni si-au pierdut viata Pamintul este in miscare permanenta. cu epicentrul in Vrancea: . Evenimentul din 1977 a avut un caracter catastrofic. Casele de locuinta si cladirile administrative trebuie construite pe un fundal special. Luna urmatoare.9.4 martie 1977 (M=7.2. In 1775 dupa un cutremur. cu mici explozii se pot provoca cutremure de intensitate scazuta. deasupra Lisabonei (Portugalia) s-a abatut un val de 17 metri inaltime.Cel mai puternic cutremur inregistrat vreodata a fost in Chile in 1960: a avut magnitudinea de 9. In citeva locuri au injectat apa in liniile de refractie.Desi nici una din metodele enumerate nu este infailibila.6 a lovit Taiwanul. Cutremure de pamant in Romania si in lume In ultimii 60 de ani. In August 1999. . De aici au tras concluzia ca prin cutremure mici induse si controlate artificial se pot elibera de-a lungul liniilor de refractie tensiunile acumulate. cu 35 de cladiri cu risc inalt de prabusire si 1500 de victime. omorand mai mult de 15 000 de oameni. majoritatea in Bucuresti. Acestea pot avansa pe ocean cu viteza de 790 km/h. Cutremurele subacvatice Si sub ape se pot produce cutremure. In timpul cutremurelor peretii care se prabusesc reprezinta unul din cele mai mari pericole. adancime 140 km). iar replica cutremurului a provocat alunecari de teren si incendii.30 mai 1990 (M=6. a lovit Turcia. . marea initial se retrage. Romania a suferit cutremure de pamant puternice.30 august 1986 (M=7. In Noiembrie.5. Cercetatorii studiaza posibilitatile de diminuare a efectului distrugator al cutremurelor. un cutremur de 7.

cum ar fi muntii de granit. la suprafata pamantului. Miscarea ei este aceeasi cu unda suntetului. dilata si comprima simultan roca. Totusi. cu miscari verticale si orizontale. Efectul este similar cu cel al unei explozii sonice(sonic boom) care zgaltaie si sparge geamurile. cat si prin material lichid. Miscarea undelor-iubire seamana cu cele S. Undele S nu se pot propaga in substante lichide. Aceasta unda S are cel mai distructiv efect asupra cladirilor. iar dintre cele doua unde de suprafata. unda-iubire se misca mai repede Unde seismice . ci doar pe orizontala intr-un plan paralel cu suprafata pamantului. Undele seismice de suprafata se impart in doua tipuri: unde-iubire si unde Rayleigh. Cateva secunde mai tarziu soseste si unda S astfel incat miscarea pamantului este si verticala si orizontala. Al treilea tip de unda este numita unda de suprafata pentru ca miscarea sa este limitata doar la suprafata pamantului. doar ca nu se deplaseaza si pe verticala. Undele de suprafata se deplaseaza mai incet decat undele S si P. doar doua propaga odata cu ele si corpuri solide de roca. formand unghiuri de 90 de grade pe directia propagarii. cum ar fi magma vulcanica sau apa oceanelor. In majoritatea cutremurelor. Cea de-a doua unda este unda secundara sau unda S. Undele R au acelasi efect ca valurile oceanice. Acestea sunt unde similare cu cele din apa sau din aer. undele S pot produce miscari verticale cat si orizontale. intr-un plan vertical cu directia deplasarii undelor. Asemenea unde seamana cu valurile produse de vant pe suprafata unui lac. maturand din calea lor rocile. cum ar fi oceanele si amplitudinea este redusa considerabil cand strabate sol noroios. Cea mai rapida dintre aceste unde este numita unda primara sau pur si simplu unda P. Viteza actuala a undelor seismice P si S depinde de densitatea si de proprietatile elastice ale rocilor si solului prin care trec. in timp ce se imprastie. Aceste unde P. undele P sunt primele care se simt. Fiecare bucatica de roca se misca sub forma unei elipse pe masura ce unda R trece. la fel ca undele sunetului sunt capabile sa treaca atat prin roci solide. Din cele trei.Trei tipuri de baza ale undelor elastice produc cutremurele distrugatoare. Cand o unda S se propaga taie roca formand unghiuri de 90 de grade cu directia in care merge.

se produce o degajare sub formă de unde seismice a energiei acumulate. astfel că în aceste locuri se acumulează tensiuni enorme. energia radiaza in exterior sub forma unor unde seismice. energia se repartizează pe tot mai multe particule − efectele seismului sunt tot mai mici la distanţe mai mari. Intensitatea acestuia depinde de suprafaţa de rupere. Undele seismice Energia eliberată brusc de un cutremur se răspândeşte în toate direcţiile. stratul de suprafaţă semitopit al mantalei Pământului. de adâncimea la care se produce şi de natura rocilor. Unele blocuri imense de crustă terestră alunecă unul faţă de altul. exista mai multe tipuri de unde seismice. Unele plăci se împing reciproc. La marginile dintre plăci mişcarea este frânată de forţa de frecare dintre ele. spaţiul dintre ele fiind completat cu magmă solidificată. la fel cum energia formata prin miscarea unei suprafete de apa radiaza sub forma unui val. unde L – sunt responsabile pentru cele mai multe pagube asociate cutremurelor. Undele interioare se deplaseaza in partea interioara a pamantului. Potenţialul enorm de distrugere se datorează energiei cutremurului. Undele superficiale – uneori denumite unde lungi sau mai simplu. Originea cutremurelor: Distribuţia geografică neuniformă a seismelor pe suprafaţa Terrei îşi găseşte explicaţia în teoria plăcilor tectonice. adică se produce cutremurul propriu-zis. penetrând la adâncimi cu temperaturi şi presiuni înalte unde se topeşte consumându-se. [modifică] • Producerea undelor seismice Cand are loc o fisura sau deplasare brusca in scoarta pamantului. Conform acesteia. şi sub acţiunea curenţilor de convecţie din manta se deplasează extrem de lent. Aceste plăci litosferice “plutesc” pe astenosferă. Pe măsura îndepărtării de locul perturbaţiei iniţiale. Altele se îndepărtează una de alta. formand undele seismice. care ulterior formează crusta nouă. iar undele superficiale se deplaseaza la suprafata acestuia. Atunci când rocile care întră în contact se rup sau alunecă brusc. Undele seismice sunt un "amestec" de unde longitudinale si transversale. cu o viteză de până la 12 cm pe an. de 60-100 km grosime. iar în anumite locuri o placă alunecă şi coboară sub o altă placă. In fiecare cutremur. pe unele dintre care se află şi continentele.Cutremurul de Pămînt este unul din cele mai înspământătoare şi distrugătoare fenomene ale naturii de pe Terra. care la un seism deosebit de puternic este de zece-douăzeci de mii de ori mai mare decât energia primei bombe atomice aruncate peste Hiroshima. deoarece . învelişul extern rigid al Pământului este format din cincisprezece plăci tectonice mobile.

atât pentru undele P cât si pentru undele S. astfel incat undele P ajung inaintea celorlalte la o anumita suprafata. si pot fi detectate pe partea opusa punctului din care a plecat cutremurul. în functie de vitezã si adâncime. depinzand de materialul prin care se deplaseaza. Aceasta viteza este mai mare decat cea a altor unde. se propaga cu o viteza de aproximativ 1 pana la 5 mile pe secunda (1. Acest fapt cauzeaza de obicei cele mai mari pagube deoarece miscarea undei zguduie temeliile edificiilor create de om. 1. initial. In timp ce aceste unde sunt in miscare. indepartandu-le si apropiindu-le. astfel încât viteza medie a undelor seismice în strate omogene de teren e reprezentatã de înclinatia segmentelor de dreaptã de-a lungul cãrora se aliniazã datele experimentale. si astfel vor patrunde prin scoarta pamantului. astfel incat sunt oprite de stratul lichid din interiorul pamantului. Ele circula doar prin materiale solide. Astfel rezulta prima perioada de ondulare asociata cutremurelor. astfel ca cea mai intensa zguduire se produce la sfarsitul cutremurului. coeficientul lui Poisson. z). modulul lui Young. 2. Atunci cand se deplaseaza prin roca. Ele se pot deplasa prin substante solide. Spre deosebire de undele P. undele pun in miscare particule minuscule de roca. impingandu-le perpendicular cu calea undelor. ajung la suprafata putin in urma undelor P. ele deplaseaza in afara particule de roca. Aceste unde ajung de obicei la suprafata sub forma unei bufnituri bruste. se pot obtine densitatea medie. Ambele feluri de unde interioare se deplaseaza de-a lungul Globului Pamantesc. In mod constant se produc unde seismice foarte slabe care se deplaseaza de-a lungul planetei. Undele L sunt cele mai lente dintre toate.[1] . inainte si inapoi. O datã obtinute grafic stratele seismice. lichide si gazoase. [modifică] Interpretarea transmiterii undelor seismice [modifică] Interpretare cu metoda directã Cu metoda directã. Undele superficiale se propaga din undele interioare care ajung la suprafata. modulul de compresibilitate edometricã.6 pana la 8 kilometri/secunda). undele S nu se deplaseaza direct prin pamant. modulul de compresibilitate volumetricã si VS30.cauzeaza cele mai intense vibratii. Unde secundare denumite si unde S sau unde de taiere. se corecteazã timpii de transmitere (t) mãsurati de-a lungul traseului sursã-receptor pentru a tine cont de înclinatia traseului undelor si apoi se realizeazã graficul (tcor. Undele superficiale sunt asemanatoare valurilor aparute intr-o suprafata de apa – ele misca suprafata pamantului in sus si in jos. pe directia pe care circula unda. Unde primare denumite si unde P sau unde de comprimare.

modulul de compresibilitate volumetricã pentru fiecare interval si VS30. . Cu totii am vazut ce efecte pot avea cutremurele si ce pierderi lasa in urma lor.In functie de intensitatea cutremurului. modulul de deformatie la forfecare.8 W 4.5 Mw 38. Când se dispune de un singur receptor. O datã obtinute mãsurãtorile se pot calcula timpii corectati si viteza interval a undelor P si S. locul de declansare al acestuia.[modifică] Interpretare cu metoda interval Cu metoda interval timpii de transmitere ai undei seismice se mãsoarã între doi receptori consecutivi plasati la adâncimi diferite.0 N 161. Aleutian Islands 1957 03 09 9.3 N 178. permitând doar o aparentã definire mai bunã a prifilului de vitezã. Mii si sute de mii de oameni si-au pierdut viata in urma cutremurelor..3 N 175. India-China Border 1950 08 15 8.6 Mw 28.solul este miscat in valuri fine sau smucit cu putere. Off the Coast of Ecuador 1906 01 31 8.9 N 149. Rat Islands.asemanatoare cu leganatul unui vapor. adicã în cazul în care copiile nu corespund aceluiasi impuls.5 Mw 5. linia de refractie Sf. Aleutian Islands 1965 02 04 8.75 N 159..6 E 7. Uneori unduirile solului sunt vizibile si de la suprafata:martorii oculari sustin ca in timpul cutremurului din San Francisco din anul 1906 solul facea valuri inalte de 1m. valorile determinate ale vitezei sunt definite de pseudo-intervale. permitând astfel îmbunãtãtirea calitãtii mãsurãtorilor (viteza de interval). mai mult despre undele seismice[1] = 1.2 Mw 61. Kuril Islands 1963 10 13 8. El s-a facut simtit. Iata o lista a celor mai mari cutremure din lume: 1.. Andreanof Islands.5 W 3. Chile 1960 05 22 9.0 Mw 52. Alaska 1964 03 28 9.5 N 96.1 Mw 51.in proportii mai marii sau mai mici.1 N 147.0 N 81. Andrei s-a deplasat cu 6m.7 Mw 51. coeficientul lui Poisson.2 S 72.5 W 6.5 E 8. Kamchatka 1952 11 04 9.5 Mw 54. Indonesia 1938 02 01 8. nu numai materiale dar si omenesti.5 Mw 44. Pana la oprirea cutremurului.5 E 10. Prince William Sound.de-a lungul evolutiei pamantului de la continentul unic Atlantida si pana la cele 5 continente de astazi si va continua sa se faca simtit pana la disparitia pamantului ca planeta.25 S 130. cu graficul aferent.8 Mw 1. Poate provoca distrugeri de 10 mii de ori mai mari decat bomba atomica aruncata in 1945 la Hiroshima. modulul de compresibilitate edometricã. Banda Sea.5 E 5. Kamchatka 1923 02 03 8.0 E 9. CUTREMURUL FENOMEN NATURAL Inca de la aparitia pamantului ca planeta si-a facut aparitia acest fenomen natural de neoprit. modulul lui Young.6 W 2. Obtinute vitezele interval se calculeazã densitatea. Multe cutremure produc o miscare a solului.6 E CONCLUZIA: FORTE NATURALE URIASE Cutremurul este unul dintre cele mai distrugatoare fenomene naturale de pe pamant.

Aceste crapaturi . Cele mai puternice cutremure se produc in interiorul pamantului. Aceasta sa intamplat la cutremurul din Alaska din 1964.de adancimea la care se produce si de natura rocilor de suprafata.concentratia de hidrogen poate fi de 10 ori mai mare langa liniile de refractie. S-au folosit aparate de masura speciale pentru detectarea unor cresteri de tensiune deasupra liniilor de refractie. Pamantul se poate deschide. parasindu-si locuintele cu cateva ore inainte de cutremur. alunecari de teren. printre care comportamentul ciudat al animalelor. Cercetatori au observat ca inainte de cutremur.Energia acumulata se elibereaza sub forma unor cutremure mai mari sau mai mici.Amestecul afanat de nisip si argila este supus unei forte atat de mari. la marginea acestor placi.insa pot fi prevenite pierderile materiale si de vieti omenesti. Invelisul eztern al pamantului este format din placi tectonice mobile. ridica sau surpa. ceea ce poate provoca din nou distrugeri enorme.In1975 locuitorii unui oras chinezesc au observat mai multe semnale ale cutremurului.poate fi un semn de avertizare al cutremurului. Miscarea placilor nu este uniforma. Poate fi prevenit un asemenea fenomen? Raspunsul este categoric nu. si chiar si pe pantele mai putin abrupte. Cresterea concentratiei radonului in apele de fantina. Efectul depinde de intensitatea cutremurului.radonul ajungand si in fantini. pana cand rocile se rup.caii se sperie. solul argilos se poate scurge asemenea unei lave topite. CUTREMURUL PE INTELESUL TUTUROR : Cutremurele sunt declansate adanc sub scoarta terestra. Semnale de advertisment: Schimbarea comportamentului animalelor poate semnala apropierea unui cutremur.structura lor cristalina devine deschisa. Acest lucru se realizeaza prin construirea unor cladiri cu o structura mai solida si mai rezistenta la vibratii.Imediat inainte de seism se pot elibra si gaze cu incarcare electrica. In munti se pot produce avalanse.pasarile devin nelinistite si zboara in cerc.Cutremurul principal este urmat de altele cu intensitate mica.se acumuleaza o tensiune de-a lungul marginilor. Acestea sunt provocate de faptul ca rocile dizlocate incep sa se reaseze intro pozitie stabila. Cercetatori studiaza si apele fantanilor in zonele seismice deoarece inainte ca rocile subterane sa se sfarame in bucati. incat se lichefiaza si se transforma in nisipuri miscatoare. Din pacate nu toate cutremurele sunt insotite de asemenea fenomene. apoi se inchide din nou eliberand radon in apele freatice. iar placile intra in balans.Din acest motiv oameni de stiinta au dezvoltat diferite tehnici pentru o pronosticare exacta.Caini scheauna. Acestea sunt slab incandescente si se numesc: ”lumini seismice”.

Un cutremur in Banat. slabind astfel tensiunea rocilor care determina cutremurele puternice. la 1790. inregistrat la 9 august 1683. A fost similar cu doua dinainte. care a produs stricaciuni si la manastirea Neamtului. Regiuni seismice in Romania = Tara noastra a cunoscut adesea efectele distrugatoare ale cutremurelor. Aparatele de masura a alunecari-cabluri intinse de-a lungul liniilor de refractie. -Cutremurul inregistrat la Iasi in 1740. -Un cutremur puternic. numai ca au aparut si fenomene luminoase.Acest aparat sensibil sesizeaza si masoara chiar si cele mai mici vibratii subterane pe care le transforma in semnale electrice si le inregistreaza intr-un grafic. Aparatele de masurare a inclinarii-acestea seamana cu nivela folosita de dulgheri si zidari.semnaleaza miscarile laterale. 2. Cuvantul “seismologie” isi are originea in cuvintele grecesti “seismos” care inseamna cutremur si “logos” care inseamna stiinta.imense se pot intinde pe o lungime de cativa km. pacura si gaze. Dupa unii cu mici explozii controlate se pot provoca cutremure de intensitate scazuta. O alta metoda de observare a miscarii pamintului este transmiterea unor semnale de sateliti la diferite statii de receptie terestre. fisurari ale solului.seismologi pot observa imediat cea mai mica tensiune produsa in roci. In cateva locuri au injectat apa in liniile de refractie. Insa in detectarea cutremurelor sunt folosite si aparate mai precise si mai sofisticate: detectoarele de cutremur. tasniri de apa.Din citirea diagramei. -Seismografele sunt cele mai precise aparate de avertizare in cazul unor cutremure. a fost insotit de zgomote subterane. urmaresc miscarile produse la suprafata pamintului. -Alt cutremur. Din reteaua de semnale prin satelit oamenii de stiinta isi pot da seama daca s-a schimbat pozitia una fata de alta a statiilor de receptie.a fost destul de puternic si a daramat multe case. Izvorele informatiilor au fost vechile file de cronici si insemnarile unor cercetatori pasionati. -Prima insemnare se refera la un cutremur produs in Moldova. cu epicentrul in Vrancea s-a produs la 11 ianuarie 1838. la suprafata pamintului sau in profunzime. intre care Turnul Coltei. Cercetatorii studiaza posibilitatea de diminuare a efectului distrugator al cutremurelor. cu epicentrul in nordul Moldovei.Cutremurul-explicatie stiintifica Seismologia este stiinta care se ocupa cu studiul cutremurelor. De aici s-a tras concluzia ca prin cutremure mici si controlate se pot elibeta de-a lungul liniilor de refractie tensiunile acumulate. provocand cutremure mai mici.a produs avarii si prabusiri de constructii in Suceava.tasniri de apa. S-au prabusit multe case. . -Cutremurul din Bucuresti de la data de 26 octombrie 1802 s-a manifestat prin ondulatii ale solului.

a fost resimtit in toata Moldova si Muntenia. in unele parti din versantul sudic.2 in scara Richter. -In iarna anului 1916 un cutremur de gradul 8 pe scala MKS. Ambele cutremure au fost inregistrate pana la departari de circa 2000 km de la epicentru sub forma de macroseism.cu epicentrul in zona Galati-Focsani.zona Argesului.cu epicentrul in Muntii Fagarasului.6 pe scara Richter.iar in regiunea Vrancea de gradul 8.-Cutremurul din 31 august 1894.a avut magnitudinea de 7. A avut focarul (hypocentrul) la adancimea de 150 km.magnitudinea a fost de gradul 7. cutremurul din 1977 a avut maximul in zona Bucuresti-ZimniceaAlexandria. cu epicentrul tot in Vrancea.cu hypocentrul la 110 km adancime. -Cutremurul din 12 mai 1912. -Cutremurul din seara zilei de 4 martie 1977. .s-a manifestat timp de mai multe luni.Spre deosebire de cutremurul din 1940 care a fost maxim in Moldova. cu epicentrul in Vrancea. cu epicentrul in Vrancea. -Cutremurul din noaptea de 10/11 noiembrie 1940.fiind zile in care s-au simtit zguduiri de 5-6 ori.La Bucuresti . a fost destul de puternic incat sa reactiveze faliile din Moldova si Muntenia.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful