CUTREMURELE Ce este cutremurul, cum se formeaza si cum se masoara

Suprafata globului este divizata in placi tectonice. Acestea se misca unele in raport cu altele. Ele plutesc in diverse directii cu viteze diferite pe stratul de roci topite, pe astenosfera si se pot ciocni unele de altele. Cand 2 sau mai multe placi tectonice se intalnesc isi lovesc si isi deformeaza marginile astfel: 1. - se separa, se departeaza unele de altele (margini divergente); 2. - se suprapun (margini convergente); 3. - se ciocnesc unele de altele sau trec una pe langa alta fie una in sus si alta in jos, fie una in stanga si alta in dreapta.

1. Margini divergente
Daca se intalnesc 2 placi a caror margini sunt formate din crusta oceanica si care se misca departandu-se una de alta, in spatiul care apare, iese la suprafata roca incinsa din astenosfera, formandu-se vulcani. Acesta roca incinsa se raceste in apa oceanului, se intareste si duce la formarea unei noi cruste oceanice. Ea impinge cele doua placi fortandu-le sa se departeze ducand la aparitia cutremurelor in locul respectiv. Locul in care acest fenomen apare se numeste zona de divergenta.

2. Margini convergente
Cand 2 placi se ciocnesc, o parte din marginile lor se distruge. Rezultatul acestor distrugeri depinde de tipul de cruste de la marginea placilor care se ciocnesc. Astfel: - daca se ciocneste o placa oceanica de una continentala, cea oceanica, fiind mai subtire si mai densa va fi fortata sa intre sub cea continentala care este mai grea si mai groasa, fenomen numit subductie - Cercul de foc al Pacificului. - cand se ciocnesc 2 placi oceanice, de asemenea una poate fi impinsa sub cealalta. - cand se ciocnesc doua placi continentale, se creeaza arii de munti pentru ca marginile care se ciocnesc se vor increti, se vor compresa si vor fi impinse la suprafata - Himalaya. Zona in care doua placi se ciocnesc se numeste zona de convergenta.

3. Cand placile tectonice trec unele pe langa altele
Cand 2 placi se misca una pe langa cealalta ele vor aluneca, se vor lipi, se vor freca una de alta - SanAndreas in California - ducand la aparitia unei presiuni care va face ca placile sa se zdruncine, sa se smuceasca formand cutremure. Asadar, orice interactiune a placilor tectonice duce la aparitia cutremurelor care nu sunt altceva decat smuciri, zdruncinaturi sau incretiri ale acestora. Cutremurul este unul din cele mai distrugatoare fenomene naturale de pe Pamint. De exemplu In data de 17 ianuarie, 1995 la ora 5 si 46 minute, dimineata, orasul Kobe a fost zguduit de un cutremur puternic. Au fost darimate case, poduri si autostrazi suspendate, caile ferate au fost indoite. In casele prabusite s-au distrus cablurile de curent electric si conductele de gaz, ceea ce a ingreunat foarte mult actiunile de salvare a sinistratilor. Au murit peste 5300 de oameni; unii au fost striviti de constructiile prabusite, iar altii au pierit in incendiile izbucnite dupa cutremur. Pagubele nu au constat doar in pierderea unor vieti omenesti: dupa unele estimari, recuperarea pagubelor si reconstruirea orasului au costat peste 100 de milioane de dolari americani. Oamenii de stiinta au inceput sa cartografieze locurile in care sint frecvente cutremurele. Cutremurele se pot intilni in orice loc in care rocile se misca de-a lungul liniilor ,dar majoritatea cutremurilor mari se produc in anumite zone, bine determinate. Sunt deosebit de frecvente in regiunile vulcanice, de exemplu in cerul de foc din jurul oceanului Pacific. Pe masura ce metodele de determinare a localizarii cutremurelor au devenit mai precise, si hartile au fost imbunatatite, conturindu-se o imagine mult mai clara despre activitatea seismica. Harta activitatii seismice, a aratat ca cel mai frecvent cutremurele se produc in scoarta oceanica si santurile oceanice,respectiv de-a lungul liniilor de refractie, lanturilor muntoase tinere si in zonele vulcanice.

iar cele mai mari de 8 grade. Undele primare sunt urmate de undele secundare. 1. Cu toate ca acesti doi parametri sunt foarte diferiti. vor porni unde de soc.In momentul in care se declanseaza cutremurul. fiind aranjata arbitrar doar pe baza efectelor observate. respectiv o energie de circa 30 de ori mai mare.ajunge. si se determina instrumental folosind amplitudinea maxima si frecventa oscilatiilor. in directia de propagare.cladirile cad datorita intrarii in rezonanta a frecventei proprii de oscilatie a structurii cladirii cu frecventa undei incidente. majore. Aceasta scara cuprinde 12 niveluri crescatoare de intensitati.determina miscarea particulelor solului perpendicular (transversal) fata de directia de propagare . din epicentru. Este o marime specifica unui cutremur. provoaca unduirea solului si accentueaza efectul distrugator al undelor secundare. Sub efectul acestora. Scara este logaritmica.este resimtita la suprafata sub forma unei miscari de forfecare. din acest motiv. exprimata de obicei pe scara Richter. undele de suprafata. Evaluarea intensitatii unui cutremur poate fi facuta doar dupa rapoartele martorilor oculari si dupa studierea si interpretarea rezultatelor cercetarilor din teren. Scara Richter de magnitudini. exprimata de obicei pe scara Mercalli modificata . un mic soc in plan vertical . este o masura subiectiva care descrie cat de puternic a fost simtit un soc intr-un loc dat. este o masura a tariei cutremurului sau a energiei eliberate din focar sub forma de unde seismice. Al treilea tip.este o unda transversala. Scara de intensitati este mai folositoare persoanelor care nu lucreaza in domeniu decat scara de magnitudini. Cutremurele de magnitudine mai mica decat 2 sunt numite microcutremure. de compresie .8 km/s (pentru structura geologica Vrancea) . terenului etc.8. cea mai folosita este Scara Mercalli modificata (in Statele Unite ale Americii) si o varianta adaptata a acesteia corespunzatoare tipurilor de cladiri specifice in Europa: Scara Europeana a intensitatilor macroseismice.deplasarea acestei unde este similara cu inaintarea unui sarpe (miscari ondulatorii stanga-dreapta fata de directia de inaintare) . exista totusi o limita si anume aceea a celui mai mare cutremur produs pana in prezent: 8. Scara intensitatilor nu are o baza matematica. sau altfel zis undele S.are viteza de 7. deoarece transporta aproximativ 80% din energia totala a cutremurului . . adica din punctul situat deasupra vatrei cutremurului. masurata pe seismogramele inregistrate.este perceputa la suprafata de catre oameni ca pe o saltare. teoretic. fiind simtite de oameni de cele mai multe ori.determina distrugeri proportionale cu magnitudinea cutremurului si cu durata de oscilatie . Cu toate ca de-a lungul ultimelor secole s-au realizat numeroase scari de intensitati pentru evaluarea efectelor cutremurelor. care se propaga asemanator cu undele sonore: produc miscari in sens inainte – inapoi.are viteza de 4.este o unda longitudinala. ei sunt de foarte multe ori confundati. Cutremurele cu magnitudinea mai mare sau egala cu 4. Richter de la California Institute of Technology este cea mai cunoscuta scara de masura a magnitudinilor. Primele valuri care vor porni. Acestea sunt valuri longitudinale. Cutremurele cu magnitudinea mai mare de 6 sunt considerate cutremure mari.6 km/s (pentru structura geologica Vrancea) . in acest caz efectul distructiv fiind puternic amplificat Severitatea unui cutremur poate fi exprimata in mai multe feluri.este periculoasa. la suprafata solului intotdeauna dupa unda p . Mercalli modificata Efectele unui cutremur la suprafata Pamantului sunt reprezentate numeric prin termenul numit intensitate seismica. Scara intensitatilor.deplasarea acestei unde este similara cu cea a unei rame (compresie-dilatare) in directia de mers . unda p .amplitudinea acestei unde este direct proportionala cu magnitudinea (energia cutremurului) . Cu toate ca scara Richter nu are. Ea se bazeaza pe efectele observate ale miscarilor produse de un cutremur asupra oamenilor. rocile se vor zgudui perpendicular pe directia de mers.determina miscarea particulelor solului paralel cu directia de propagare .5 sunt destul de puternice pentru a putea fi inregistrate de seismografele sensibile de pe intregul glob. deoarece intensitatea se refera la efectele reale de la suprafata locului de interes.nu este periculoasa pentru structuri (cladiri) deoarece contine (transporta) aproximativ 20% din energia totala a cutremurului 2. Charles F. Richter a inventat aceasta scara in 1935 ca instrument matematic pentru compararea marimilor cutremurelor. se numesc unde primare sau unde P. Intensitatea. astfel incat o inregistrare de gradul 7 (de exemplu) indica o miscare a solului de 10 ori mai mare decat cea corespunzatoare unui cutremur de grad 6. Prima scara mentionata mai sus este rezultatul scarii realizate de Mercalli in 1902 si al modificarilor efectuate ulterior de alti seismologi. de balans in plan orizontal . unda s . Magnitudinea unui cutremur. de la miscari imperceptibile la distrugeri catastrofice si este reprezentata de obicei prin cifre romane. cladirilor. de forfecare . atat prin intermediul magnitudinilor cat si prin cel al intensitatilor. limita superioara. numita astfel dupa Dr. nu sunt simtite de oameni si sunt inregistrate doar de seismografele locale.

Cad caramizi. Cateva cutremure mari si-au “anuntat” sosirea printr-o serie de cutremure mai mici. din 24 ianuarie 1964 peste 7 minute. Cele doua cutremure impreuna au provocat moartea a aproximativ zece mii de oameni si ruinarea cladirilor din oras Semnale de avertisment Nimeni nu poate pronostica exact momentul declansarii cutremurului. Deplasari masive de stanci. Conductele subterane sparte. Cutremurul din San Francisco din 1906 de exemplu a durat doar 40 de secunde. precum si unduirile locale ale cimpului magnetic al Pamintului sunt studiate ca posibile prevestitoare ale cutremurelor. Usile trosnesc. Ramuri rupte de copaci. ceea ce poate din nou provoca distrugeri enorme. Distrugeri in randul cladirilor cu o rezistenta scazuta.I II III Nu se simte Simtit de persoanele care se odihnesc. Mobila este miscata sau rasturnata. directia poate fi estimata. IX Panica generala. Conductele subterane ireparabile. pietre. Paharele zornaiesc. un cutremur de gradul 11 pe scara Mercalli a provocat pagube imense. concentratia de hidrogen poate fi de 10 ori mai mare linga liniile de refractie. santurile. VIII Directia motocicletelor afectata. In 1975. fabrici. Din acest motiv. oamenii de stiinta au dezvoltat diferite tehnici pentru o pronosticare exacta. XII Avarieri aproape in totalitate. Clopotele mari suna. apoi se inchide din nou. pasarile devin nelinistite si zboara in cerc. Obiecte imprastiate. Valuri in bazine. plastic. parasindu-si locuintile cu citeva ore inainte de cutremur Schimbarea comportamentului animalelor poate semnala apropierea unui cutremur. drumurile serios afectate. Crapaturi in teren. Obiectele atarnate vibreaza. locuitorii unui oras chinezesc au observat mai multe semne ale cutremurului. cele cu o rezistenta medie grav avariate. Din pacate. Nisip si mal intins pe plaje si pe pamant plat. Acoperisurile se rup. Aparatele de masurare a inclinarii – acestea seamana cu nivela folosita de dulgheri si zidari – urmaresc miscarile produse la suprafata . se numesc “lumini seismice”. IV Vibratii asemanatoare cu trecerea unor camioane grele. Replica din ziua urmatoare. Trancanitul geamurilor. X Majoritatea constructiilor si scheletelor distruse alaturi de fundatii. VII Dificultati in a mentine pozitia verticala. unele complet daramate. cornise. printre care comportamentul ciudat al animalelor. Cei care dorm se trezesc. la etajele inalte sau in alte locuri favorabile. Modificarile fine ale formelor de suprafata. eliberind radon in apele freatice. In anul 1985. Avarieri serioase rezervoarelor. apa tulbure de noroi. Cercetatorii au observat ca inainte de cutremur. turnuri. veselei si a usilor. In zonele maloase fantani si cratere in pamant. Cateva avarieri in randul constructiilor intarite. Cutremurele pot avea durate diferie. Ciinii scheauna. Cresterea concentratiei radonului in apele de fintina . Acestea sunt provocate de faptul ca rocile dislocate incep sa se reaseze intr-o pozitie stabila. V Simtit in afara. monumente. Simtit in interioare. Aceste crapaturi imense se pot intinde pe o lungime de citiva kilometri la suprafata pamintului sau in profunzime. Digurile. Copacii. Simtit mai ales de motociclisti. Mobila se crapa. multi se sperie si alearga spre iesire. tufisurile se clatina. Prabusiri de cosuri. in centrul orasului Mexico. Cladirile cu o slaba rezistenta distruse. Scheletul caselor mutat de pe fundatie daca nu prabusit.acestea sunt slab incadescente. iar cel din Alaska. bazine inalte. tigle. partial prabusite. radonul ajunge si in fintini. rauri. Persoanele merg fara stabilitate. Alunecari masive de teren. iar cercetatorii rusi au observat ca inainte de cutremurele majore se schimba viteza undelor P ale cutremurelor mai mici. Apa iesita din canale. lacuri. se inchid. Tablourile cad de pe pereti. Sinele de cale ferata indoite usor. poate fi un semnal de avertizare al cutremurului. XI Sinele de cale ferata indoite foarte mult. Balansarea obiectelor atarnate. Prabusiri si alunecari de teren. caii se sperie . structura lor cristalina devine deschisa. S-au folosit aparate de masura speciale pentru detectarea unor cresteri de tensiune deasupra liniilor de refractie. Obiectele mici se deplaseaza. VI Simtit de toata lumea. Santurile pentru irigatii avariate. Scartaitul peretilor de lemn si a scheletului constructiei peste etajul IV. nu toate cutremurele sunt insotite de asemenea fenomene. Despicari de teren umed si pe rapele abrupte. Imediat inainte de seism se pot elibera si gaze cu incarcare electrica. Structuri rezistente de lemn si poduri distruse. Cutremurul principal este urmat de altele cu intensitate din ce in ce mai mica. Vibratii asemanatoare cu trecerea unor camioane usoare. Imediat inainte ca rocile subterane sa se sfarme in bucati. se deschid. de intensitatea 10 pe scara Mercalli a distrus si ceea ce a mai ramas. Caderi de tencuiala si de pereti. cele intarite serios avariate. Avarieri in randul constructiilor. Cercetatorii studiaza si apele fintinilor in zonele seismice. Lichidele se imprastie.

Acestea sunt receptionate de Centrul de Alarmare Seismica situat in Pipera. precum si de natura zonelor seismice active (zone de suprafata sau zone de medie sau mare adancime). . oamenii de stiinta pot sa-si dea seama daca s-a schimbat pozitia una fata de cealalta a statiilor de receptie. unde sunt prelucrate in mod continuu in vederea detectarii oricarei miscari seismice. Sistemul de avertizare seismica In scopul protejarii populatiei s-a alcatuit sistemul de avertizare seismica (SAS). Din reteaua de semnale prin satalit. Datorita localizarilor geografice pe o arie restransa a zonei seismogene din Vrancea si a distantei relativ mari pana in zona dens populata a Bucurestiului. in prezent unul similar functioneaza in regiunea Mexico-Cuty. in functie de adancimea focala a seismului care le-a generat. Din citirea diagramei.Prelucrarea semnalului In cazul in care seismul este localizat in zona Vrancea si estimarea de magnitudine este superioara unui anumit prag. alarma este generata de fiecare data cand este detectata prezenta unui seism in Vrancea a carui magnitudine estimata este superioiara gradului 5 pe scara Richter. In cazul in care este detectata prezenta undelor "p" in spectrul semnalului receptionat. Se poate demonstra ca intervalul de timp cuprins intre momentul inregis-trarii undelor "p" de catre o retea de senzori plasati in zona Vrancea si momentul sosirii undelor "s" (unde distructive. Sa vedem cum functioneaza acest sistem si cum ne poate ajuta el. seismologii pot observa imediat si cea mai mica tensiune produsa in roci. iar aparatele de masurare a alunecarii – cabluri intinse de-a lungul liniilor de refractie – semnaleaza miscarile laterale. este declansata o procedura de analiza care estimeaza atat localizarea seismului care le-a produs cat si magnitudinea acestuia. Aceasta valoare a fost stabilita pornind de la faptul ca un asemenea seism este resimtit in majoritatea cazurilor de toti locuitorii Bucurestiului.Generare alarme Modul de generare al alarmelor este foarte flexibil si complet programabil. iar un altul este in faza de testare in California. . In modul de operare standard. • Achizitia si transmisia semnalului seismic 14444shk78srx8z Sistemul de avertizare realizat de noi se bazeaza pe o retea de senzori seismici plasati in jurul zonei active din Vrancea ce transmit in timp real pe cale radio datele masurate. Sistemul de avertizare timpurie pentru seismele majore produse in regiunea Vrancea se bazeaza pe un fenomen bine cunoscut in literatura de specialitate. Trebuie spus ca acest sistem de avertizare nu este unic in lume. este cuprins intotdeuna intre 25-30 de secunde. cat si posibilitatea unei acoperiri complete a zonei Bucuresti. un echipament specializat genereaza alarma ce este apoi transmisa tot pe cale radio utilizatorilor (abonatilor) sistemului. in cel mai inalt punct pentru a avea atat o receptie buna. Aceasta poate fi utila in cazuri in care un seism de magnitudine 5 nu poate . Este insa posibila si generarea de alarme particularizate pentru diferite categorii de utilizatori. in tara noastra. capabile sa produca mari pagube materiale) in Bucuresti. este posibila folosirea acestui interval de timp pentru avertizarea timpurie asupra iminentei unui seism major. O alta metoda de observare a miscarilor pamintului este trimiterea unor semnale de pe sateliti la diferite statii de receptie terestre. respectiv diferenta dintre vitezele de propagare ale undelor seismice "p" si "s". Seismografele sunt cele mai precise aparate de avertizare in cazul unor cutremure.pamintului. in functie de necesitatile lor efective. de pilda alarmare numai pentru seisme cu magnitudinea estimata superioara gradului 6 pe scara Richter. Acest aparat sensibil sesizeaza si masoara cele si cele mai mici vibratii subterane pe le transforma in semnale electrice si le inregistreza intr-un grafic. Posibilitatea fizica de implementare a unui asemenea sistem depinde insa de conditiile particulare de localizare a zonelor active seismic fata de centrele dens populate.

Astfel ei trebuie: . oprirea distributiei acestuia catre populatie si industrie. . Interfata de avertizare radio Alarmele generate de seism se transmit utilizatorilor (abonatilor) prin radio sub trei forme: .semnalizare sirena acustica. jardiniere asupra intrarilor. chimicale etc. Sistemul de avertizare timpurie pentru sistemele majore produse in regiunea Vrancea a fost proiectat pentru a acopri nevoile unor categorii cat mai largi de utilizatori. de conducere si personalul tehnic-administrativ din institutii. – sa amplasam toate aparatele grele sau pe rotile astfel incat sa nu fie in vecinatatea iesirilor din incaperi sau coridoare. tencuieli. in dulapuri in care sa nu se poata rasturna. scoli sau evacuarea din acestea. mai ales la etajele superioare si in locurile unde se aglomereaza de obicei copiii etc. apa etc.punerea la adapost in locuinte. mese. Ce trebuie sa intreprindem anticipat pentru prevenirea unor avarieri. .inchiderea reactoarelor nucleare. dulapuri. spre a intelege sensul protectiei antiseismice si a participa la unele din ele.institutii publice in vederea initierii planurilor de actiune in caz de dezastru natural sau pentru avertizarea angajatilor. . paturi. . gaze. vaze. terasa si invelitoarea.alte aplicatii. iar vasele mari cu chimicale. spre a nu le bloca prin deplasari. . SAS poate fi util. studentii si restul populatiei trebiue sa cunoasca scopul diferitelor masuri care se intreprind. etc. – sa amplasam obiectele fragile si valoroase intr-un loc ma jos si sigur. acoperisul. balcoanele. . . zvelte. material didactic. tablouri. – sa limitatam deplasarile echipamentelor tehnice si utilitare mari in asa fel incat in caz de cutremur. asupra aleilor inconjuratoare.). . a unor masini sau echipamente sensibile. astfel incat la seisme sa nu cada caramizi. pentru avertizarea angajatilor. ce pot cadea peste acestea. boxe.stoparea operatiunilor pe aeroporturi. . podul. – sa asiguram piesele de mobilier grele. la seisme. . tigle. – sa consultam un specialist in structuri de rezistenta. rafturi. . oglinzi. sa le fixam contra detasarii sau sa le mutam astfel incat sa nu le pericliteze viata sau integritatea in caz de oscilatii sau cadere (lampi grele. cu privire la tipul si starea peretilor despartitori nestructurali. utilizatorul este alertat prin unul sau mai multe dintre semnalele descrise mai sus.inchiderea automata a valvelor de gaz. in incaperi in care nu se aglomereaza elevii si nu exista pericol de comunicare si incendiu. apa. strazilor sau la vecini. combustibili. sau sa se scurga combustibili.alertarea camerelor de garda de la spitale. si prin prindere de un perete. grinda solida. locuri circulante. cornisele.semnalizare in sistem pening compatibil POCSAG pentru pagere numerice sau alfanumerice. . – sa verificam periodic tavanele. accidentari si raniri in cazul unui cutremur Cadrele didactice.semnalizare in tonuri de frecventa (DTMF). calcanele. spre a nu prinde de acestia obiecte grele sau pentru a preveni caderea lor peste ocupanti. . In functie de echipamentul de receptie folosit.produce efecte sau pagube notabile. daca nu chiar esential pentru: .oprirea lifturilor la parter. etajere.inceperea operatiunilor pompierilor.inchiderea calculatoarelor. calculatoare. . racordurile sa nu sufere deteriorari si sa se degaje gaze. Din punct de vedere practic. Iata numai cateva dintre posibilitati: . acvarii. . ornamente. placaje.pornirea alarmelor sonore individuale sau colective.sa identificam mobilierul si obiectele grele care atarna peste pupitre. . inchiderea rafinariilor.agenti economici (regii autonome sau societati comerciale) pentru a putea intrerupe in timp util alimentarea cu energie. sa le inlocuim cu altele mai usoare. suprapuse si inalte intre ele ..pornirea generatoarelor de necesitate.oprirea trenurilor. elevii.persoane fizice pentru protectia personala sau a bunurilor pe care le detin.

– este recomandabil sa avem in spatiile comune extinctoare. intretinere si reparatii pentru oprirea degradarii unor fundatii.Caderea unor obiecte. – este util sa avem depozitate grupat. sa nu intram in panica. avand in vedere eventualele pericole descrise in cele ce urmeaza: hr444s4178srrx . respectand prevederile si termenele legale. pentru 3 zile. . conducte de gaze rupte. ordonata. ornamente. . astfel incat vesela depozitata sa nu produca accidente – sa retinem locul de amplasare al comutatoarelor. etc. repararea si ancorarea cu tiranti. intr-un loc cunoscut. . . avalanse in zona muntoasa. batranii si femeile. sa protejam copiii. tencuieli. elevii pot fi solicitati sa execute autoprotectia sub banca/masa iar cadrul didactic va sta in picioare sub un element de constructie rezistent (grinda. robinetelor generale si locale pentru electricitate. etc. . apa si gaze si modul lor de manevrare. o rezerva speciala de alimente uscate si conserve. dupa verificarea cailor de iesire si a faptului ca pericolele (hazardurile) de afara nu sunt mai mari decat la ramanerea in interior. apa de baut. calcane. personalului si elevilor sa retina in memorie particularitatile localitatii. mai ales daca la seismele precedente structura cladirii a manifestat deficiente sau sensibilitati. – sa semnalam celor in drept si insistati sa se intreprinda masuri de control. ale drumului pe care se deplaseaza zilnic la scoala sau acasa. ordonat.Caderea unor stalpi si linii electrice.reparatiile si consolidarile necesare.Alunecari de terenuri. . a unor astfel de masuri in spatiile de invatamant. Se recomanda exersarea periodica. toc de usa). pe durata calatoriilor zilnice.asigurarea pentru daune seismice. caramizi. sa-i linistim si pe ceilalti. cornise. Pot fi insa cazuri concrete in care se va da catre toti ocupantii o singura modalitate de autoprotectie adecvata situatiei constructiei respective. inspirand curaj. amplasate in locuri cunoscute si accesibile. placaje. fara aglomerare si numai din dispozitia celor anume desemnati de conducere.Caderea unor elemente de constructie nestructurale (ziduri. lichefierea unor terenuri nisipoase.Incendii rezultand din scurt circuite. etc. o trusa de prim ajutor cu medicamente. cosuri de fum. sa nu ne speriem de zgomotele din jur. .). spre a controla vizual si prin sfaturi. sau in locuri publice. cornise. mobilier. In scopul asigurarii controlului si autoritatii cadrelor didactice responsabile.Spargerea si caderea unor geamuri. sa putem lua unele masuri minime de interventie de urgenta (inchidere/deschidere) si sa pastram la indemana truse de scule adecvate. cartierului si imprejurimilor locuintei. se va selecta dupa caz modalitatea cea mai indicata pentru fiecare categorie de varsta. Se recomanda cadrelor didactice. dar aceasta se va efectua in liniste. ziduri. Se va explica anticipat adultilor si minorilor ca in cazuri speciale se poate proceda la evacuarea cladirii dupa un seism puternic. – sa ne adresam numai institutiilor autorizate in acest scop. parapeti. . forme si taxe necesare. acoperisuri..evaluarea rezistentei antiseimice actuale a structurii cladirii. rasturnarea unor instalatii de gatit si incalzit. – sa ne pastram calmul. De asemenea trebuie sa efectueze periodic exercitii de evacuare controlata din diferite spatii. . cosuri de fum. langa surse potentiale de incendiu si sa stim cum sa le utilizam. – sa asiguram usile dulapurilor cu inchizatori eficiente la oscilatii.proiectarea si executarea lucrarilor necesare. un radio si baterii utilizabile in caz de urgenta si de intreruperea alimentarii cu energie electrica etc. lanterne. – sa ne informam despre indeplinerea obligatiilor legale ale detinatorilor de cladiri privind: . in corelare si cu recomandarile organelor de aparare civila sau a celor de prevenire si stingere a incendiilor Ce trebuie sa facem in timpul unui cutremur puternic Aceste recomandari se refera la o multitudine de situatii care se pot regasi in mod frecvent atat intro cladire de invatamant cat si in mediul construit inconjurator. dupa seism. De exemplu.Utilizatorii acestor recomandari pot fi deopotriva copiii sau adultii. conform normelor PSI. astfel incat la nevoie. sigurantelor. in special la cladirile inalte.

departe de ferestre care se pot sparge. linii electrice aeriene si stati ianuntru. sa acordati mai intai primul ajutor celor afectati de seism. care de obicei se pot prabusi in strada. toc de usa solid. Profesorii trebuie sa indice elevilor oportunitatea si maniera corecta de a aplica aceste masuri si sa inspire increderea in eficienta autoprotectiei. chimicale varsate. evitand cladirile prea apropiate de strada. sa stam inspre centrul cladirii. – sa ne sprijinim cu palmele pe podea sau sa ne tinem cu mainile de piciorul mesei sau tocul usii. sa stam pe locul nostru pana se termina miscarea seismica. dincolo de poduri. obiecte. care sunt suficient de rezistente spre a feri de caderea unor lampi. sa aplicam imediat. sala de sedinte) sa nu alergam catre iesire. laboratorul. in vederea eventualei evacuari dupa terminarea miscarii seismice si verificarea starii scarilor si a zonei de la iesire. sa stam calm si sa ne linistim vecinii de pe rand. . pompieri. alimente. daca acesta s-a oprit intre statii in tunel. – sa ascultam numai anunturile posturilor de radioteleviziune oficiale si recomandarile de actiune imediata . sau organisme cu insarcinari oficiale. de la cateva ore la cateva zile. in vederea unei eventuale evacuari din cladire pentru o anume perioada. cosuri. – sa inchidem sursele de foc cat putem de repede. fara a parasi vagoanele. langa un perete structural rezistent. parapete. obiecte sau elemente usoare de constructii cazute.sa curatam caile de circulatie de cioburi sau substante toxice. In metrou sa ne pastram calmul si sa ascultam recomandarile personalului trenului. Conducatorul trebuie sa opreasca si sa deschida usile. spre a nu bloca circuitele necesare altor actiuni. sa evitam aglomeratia. in aglomeratie si panica. cinematograf. sa oprim cat putem de repede intr-un loc deschis. cornise. pasaje.– sa prevenim tendintele de a se parasi sala de clasa. de curs. – daca seismul ne surprinde in autoturism. Atentie! Sa nu miscam ranitii grav (daca nu sunt in pericol imediat de a fi raniti suplimentar din alte cauze). geamuri. sa se degajeze. – daca ne aflam in fata unei cladiri. sa ne ferim de versantii de unde pot cadea roci sau de unde pot avea loc alunecari de teren. conducand la accidente nedorite. – daca suntem intr-un atelier. Ce trebuie sa facem dupa un cutremur puternic Aceste recomandari privesc actiuni deosebit de importante de revenire la normal dupa impactul seismic prin colaborarea tuturor celor implicati. iar cu antebratele pe lateral. masa. sa nu sarim pe fereastra. – sa nu alergati in strada sau pe strada.nu trebuie sa plecam imediat din spatiul in care ne aflati. sa calmati persoanele speriate si in special copiii de varsta mai frageda. – sa ne protejam sub o grinda. sa nu utilizam liftul. spre a preveni blocarea acesteia. ghemuit pe genunchi si coate. iar daca a luat foc ceva. . in cazuri justificate. imbulzeala produce mai multe victime decat cutremurul. – daca ne aflam inauntru sa ramanem acolo. caramizi. stadion. – daca ne aflam intr-un loc public cu aglomerari de persoane (teatru. de activitate. evacuare-cazare temporara pentru alte persoane. dupa caz. In lipsa unor astfel de posibilitati de a ne mentine sub soc stabilitatea. Importanta revenirii cat mai rapide la situatia anterioara este subliniata si de necesitatea de a utiliza in unele cazuri spatiile de locuit sau scolile ca centre de prim-ajutor. – sa nu fugim pe usa. locuinta etc. in privinta interventiei post-seismice. etc. mobile suprapuse. pana la acordarea unui ajutor sanitar-medical calificat. tencuieli ornamentale etc. sa-i linistim. – sa ne ingrijim de siguranta copiilor. sa ne ferim de tencuieli. sa ne deplasam calm spre un loc deschis si sigur. sa nu alergam pe scari. – daca suntem intr-un mijloc de transport in comun sau in tren. biserica. masurile de protectie specifice locului dvs. spre a ne asigura stabilitatea. asigurandu-le imbracaminte si incaltaminte corespunzatoare sezonului. sa ramanem departe de aceasta. cu fata in jos: cu palmele impreunate ne protejam capul (ceafa). bolnavilor. – sa nu utilizam telefonul decat pentru apeluri la salvare. daca exista zone invecinate grav afectate de seism. batranilor. dar nu este indicat sa ne imbulzim la coborare sau sa spargenm ferestrele. ne putem proteja stand la podea langa un perete solid. deoarece durata redusa a fazei seismice initiale va face ca faza puternica a miscarii sa surprinda grupurile de persoane pe scari. sa-i ajutam pe loc. sa intervenim imediat dupa ce a trecut socul puternic. sa ne ferim de firele de curent electric cazute. iar copiii sub bancile din clasa sau mese. birou. dar daca putem sa deschidem usa spre exterior. – sa-i ajutam pe cei raniti sau prinsi sub mobilier. fata.

Sa evitam sa fim confundati cu raufacatorii patrunsi in astfel de cladiri. care intotdeauna vor concentra personal specializat si aparate de ascultare ca sa identifice locurile cu persoane blocate. apa. sa inchidem pe masura posibilitatilor alimentarea locala sau generala si sa anuntam imediat dupa aceea institutia de specialitate pentru interventie. pentru a permite verificarea cladirii fara a lua cu noi lucruri inutile. cu intensitati variabile.Prezenta unui specialist in structuri de rezistenta de a carui competenta nu ne indoim. – daca la iesire intalnim usi blocate. – sa fim pregatiti psihic si fizic pentru eventualitatea unor socuri ulterioare primei miscari seismice (replici). Cum putem diminua efectul distrugator al cutremurelor . de exemplu. verificati vizual si starea constructiei in interior. carti groase. canal.ale organismelor in drept. sa verificam mai intai scara si drumul spre iesire. sa furnizam informatiile cerute si sa cerem prim-ajutor necesar. batranilor. deoarece in astfel de conditii. In acest mod se explica durate extreme de rezistenta de sute de ore in conditii de blocare la cutremur a unor persoane aparent fragile. dupa care. sa procedam cu calm la spargerea geamului si curatirea ramei si zonei de cioburi. In zonele care pot fi afectate de cutremurele locale. stadion. .). receptionate direct de noi si nu din auzite. sa prevenim ranirea provocata de caderea unor tencuieli. sa utilizam doar informatiile si recomandarile transmise oficial. etc. Numai intr-un numar redus de cazuri socul ulterior este mai puternic decat primul. mobilier rasturnat sau intr-o incinta blocata. este sa batem la intervale regulate cu un obiect tare in conducte invecinate sau in peretii incintei. o vaza. O varianta clasica de comunicare cu cei din afara. – sa ascultam in primul rand aprecierile specialistilor seismologi romani. este dificil totusi de evaluat probabilistic daca eventuala energie presupus neconsumata se va degaja ulterior brusc sau treptat si in ce succesiune din domeniul timp.). corpul uman isi mobilizeaza resurse nebanuite pentru a trece peste o perioada critica. la analiza starii constructiilor. sa nu aglomeram zonele calamitate fara rost. buni cunoscatori ai activitatii focarului din Vrancea. de a fi surprins sub niste daramaturi. etc. – sa evitam cladirile grav avariate. – dupa parasirea ordonata a cladirii sa cautati sa obtineti informatii corecte despre intensitatea miscarii si efectele sale si sa verificam mai intai afara si apoi cu precautii si in interior. fie peste zile. specialistii vor putea aprecia relativ rapid. ghiozdan. sa actionam fara panica pentru deblocare. intreprinse de organele in drept. Sa nu utilizam foc deschis pana nu am verificat daca nu sunt scapari de gaze. de gaz. – La evacuare sa dam prioritate celor raniti sau copiilor. prin intepenirea usilor sau din alte cauze.Pentru orice eventualitate. Sa nu folosim in acest scop chibrituri sau brichete. . daca energia consumata indica un eveniment puternic de o anumita magnitudine si vom fi informati. sa ascultam posturile de radio si televiziune. – Nu trebuie sa dam crezare zvonurilor privind eventualitatea unor replici seismice si urmarile lor. de regula. Experienta cutremurelor precedente a dovedit ca este util sa avem cunostinte necesare supravietuirii pana la interventia echipelor de salvare in cazul unei situatii extreme in care. si ascultati recomandarile salvatorilor. caramizi. starea structurii si a altor elemente si obiecte care ar putea provoca raniri prin caderea lor. pe baza inregistrarii miscarii respective. . de regula ziua. Pentru cutremurele de Vrancea. iar daca am stabilit controlul verbal. Deblocarea caii de acces se poate incerca numai daca prin aceasta nu se inrautateste situatia (de exemplu prin miscarea daramaturilor sau mobilierului). – sa parasim calm cladirea numai dupa seism. – Sa nu ne preocupam de durata pana la salvare. Daca nu reusim.In caz de avarii constatate. Sa dam concursul nostru organizatiilor de interventie postseismice. un scaun (taburet) ori alt obiect protector (geanta. – sa verificam preliminar starea instalatiilor electrice. dar sa fim constienti ca aceasta se petrece in mod natural. in lipsa acesteia. inclusiv pentru evaluarea de catre specialisti a starii post-seismice a structurii cladirii si operatiunile de proiectare si executie a reparatiei sau consolidarii. se pot uneori produce seisme mai mici de-a lungul unei anumite perioada de timp dupa socul principal. – sa ne informam cum trebuie sa procedati pentru inregistrarea in termeni legali a daunelor complete (structurale si nestructurale) produse de cutremur. poate reduce unele incertitudini in acest context si va poate servi de ghid in analiza vizuala a cladirii si decizia finala de evacuare sau revenire. cu exceptia unor cazuri de ajutor sau salvare ce trebuie intreprinse cu un minim de masuri de securitate si fara riscuri inutile. etc. etc la iesirea din cladire utilizand o casca de protectie sau . femeilor. iar acestea au vitraj. activitatea seismica se reduce. Sa ne deplasam intr-un loc deschis si sigur (parc. in vederea despagubirii prin sistemul de asigurari. inregistrate in tara noastra in 1977 si in mod similar in intreaga lume. care vor fi transmise suficient de repede prin mijloacele de informare in masa nationale si care trebuie considerate ca singurele surse de informare credibile. saptamani sau luni. si la celelalte activitati. fie in cateva ore. utilizand un scaun . desi timpul pare nesfarsit.

Desi nici una din metodele enumerate nu este infailibila. In timpul cutremurelor peretii care se prabusesc reprezinta unul din cele mai mari pericole. majoritatea in Bucuresti.9. Aceasta se poate evita prin proiectarea unor cladiri fara ornamente grele si cosuri. . numite tsunami. un cutremur de 7. In Noiembrie.5. cu epicentrul in Vrancea: . Majori-tatea acestor vibratii ramin neobservate. dar din fericire. Cutremure de pamant in Romania si in lume In ultimii 60 de ani. Turcia a fost lovita din nou de un cutremur ce a inregistrat 7.4 pe scala Richter deschisa. provocind cutremure mai mici.4 a lovit Mexicul.4 martie 1977 (M=7. un cutremur de grad 7.30 august 1986 (M=7. In 1775 dupa un cutremur.6 a lovit Taiwanul. Cercetatorii studiaza posibilitatile de diminuare a efectului distrugator al cutremurelor. adancime 100 km). maturind totul in cale. Cutremurele marine pot provoca niste valuri imense.30 mai 1990 (M=6. adancime 160 km).5. Cind valurile se apropie de mal. se pot ridica pina la inaltimea de 20 de metri. . apoi inunda tarmul cu o serie de valuri.2. iar replica cutremurului a provocat alunecari de teren si incendii. deasupra Lisabonei (Portugalia) s-a abatut un val de 17 metri inaltime. cu mici explozii se pot provoca cutremure de intensitate scazuta. Luna urmatoare. Au fost distruse trei sferturi din cladiri si 60 de mii de oameni si-au pierdut viata Pamintul este in miscare permanenta. marea initial se retrage. adancime 140 km).10 noiembrie 1940 (M=7. Dupa unii. ele au contribuit foarte mult la imbogatirea cunostintelor nostre despre seisme. Apropiindu-se catre mal. Acestea pot avansa pe ocean cu viteza de 790 km/h. valurile incetinesc. adancime 80 km).Cel mai puternic cutremur inregistrat vreodata a fost in Chile in 1960: a avut magnitudinea de 9. In citeva locuri au injectat apa in liniile de refractie.2. un cutremur ce a inregistrat 7. fiind detectate doar de seismologi. Mai tarziu in aceeasi luna. Cutremurele subacvatice Si sub ape se pot produce cutremure. cutremurele catastrofale sunt rare. dar in acelasi timp se si ridica.7. Valurile care patrund in golfuri inguste. In August 1999. Romania a suferit cutremure de pamant puternice. Evenimentul din 1977 a avut un caracter catastrofic. a lovit Turcia. stabilind astfel tensiunea rocilor care determina cutrmurele puternice. care reduce cu o treime declinatiile in timpul seismului. De aici au tras concluzia ca prin cutremure mici induse si controlate artificial se pot elibera de-a lungul liniilor de refractie tensiunile acumulate. cu 35 de cladiri cu risc inalt de prabusire si 1500 de victime. cu ajutorul seismografului Unde seismice . Casele de locuinta si cladirile administrative trebuie construite pe un fundal special. omorand mai mult de 15 000 de oameni.dar acolo sunt abia vizibile. . Constructorii din America si Japonia studiaza metode de constructie rezistente la cutremure.

la fel ca undele sunetului sunt capabile sa treaca atat prin roci solide. Acestea sunt unde similare cu cele din apa sau din aer. cat si prin material lichid. ci doar pe orizontala intr-un plan paralel cu suprafata pamantului. Miscarea undelor-iubire seamana cu cele S. Undele R au acelasi efect ca valurile oceanice. doar doua propaga odata cu ele si corpuri solide de roca. maturand din calea lor rocile. Efectul este similar cu cel al unei explozii sonice(sonic boom) care zgaltaie si sparge geamurile. in timp ce se imprastie. undele S pot produce miscari verticale cat si orizontale. doar ca nu se deplaseaza si pe verticala. Fiecare bucatica de roca se misca sub forma unei elipse pe masura ce unda R trece. Cea de-a doua unda este unda secundara sau unda S. In majoritatea cutremurelor. Undele de suprafata se deplaseaza mai incet decat undele S si P. cu miscari verticale si orizontale. Cand o unda S se propaga taie roca formand unghiuri de 90 de grade cu directia in care merge. Al treilea tip de unda este numita unda de suprafata pentru ca miscarea sa este limitata doar la suprafata pamantului. Cateva secunde mai tarziu soseste si unda S astfel incat miscarea pamantului este si verticala si orizontala. Aceste unde P. unda-iubire se misca mai repede Unde seismice . Undele seismice de suprafata se impart in doua tipuri: unde-iubire si unde Rayleigh. cum ar fi magma vulcanica sau apa oceanelor. cum ar fi oceanele si amplitudinea este redusa considerabil cand strabate sol noroios. Asemenea unde seamana cu valurile produse de vant pe suprafata unui lac. formand unghiuri de 90 de grade pe directia propagarii. la suprafata pamantului.Trei tipuri de baza ale undelor elastice produc cutremurele distrugatoare. undele P sunt primele care se simt. intr-un plan vertical cu directia deplasarii undelor. Cea mai rapida dintre aceste unde este numita unda primara sau pur si simplu unda P. Miscarea ei este aceeasi cu unda suntetului. cum ar fi muntii de granit. Viteza actuala a undelor seismice P si S depinde de densitatea si de proprietatile elastice ale rocilor si solului prin care trec. dilata si comprima simultan roca. Aceasta unda S are cel mai distructiv efect asupra cladirilor. Din cele trei. Undele S nu se pot propaga in substante lichide. Totusi. iar dintre cele doua unde de suprafata.

Unele plăci se împing reciproc.Cutremurul de Pămînt este unul din cele mai înspământătoare şi distrugătoare fenomene ale naturii de pe Terra. spaţiul dintre ele fiind completat cu magmă solidificată. de 60-100 km grosime. Aceste plăci litosferice “plutesc” pe astenosferă. exista mai multe tipuri de unde seismice. iar undele superficiale se deplaseaza la suprafata acestuia. iar în anumite locuri o placă alunecă şi coboară sub o altă placă. care la un seism deosebit de puternic este de zece-douăzeci de mii de ori mai mare decât energia primei bombe atomice aruncate peste Hiroshima. stratul de suprafaţă semitopit al mantalei Pământului. penetrând la adâncimi cu temperaturi şi presiuni înalte unde se topeşte consumându-se. Undele seismice Energia eliberată brusc de un cutremur se răspândeşte în toate direcţiile. [modifică] • Producerea undelor seismice Cand are loc o fisura sau deplasare brusca in scoarta pamantului. unde L – sunt responsabile pentru cele mai multe pagube asociate cutremurelor. Undele superficiale – uneori denumite unde lungi sau mai simplu. la fel cum energia formata prin miscarea unei suprafete de apa radiaza sub forma unui val. învelişul extern rigid al Pământului este format din cincisprezece plăci tectonice mobile. energia radiaza in exterior sub forma unor unde seismice. Originea cutremurelor: Distribuţia geografică neuniformă a seismelor pe suprafaţa Terrei îşi găseşte explicaţia în teoria plăcilor tectonice. Undele interioare se deplaseaza in partea interioara a pamantului. In fiecare cutremur. care ulterior formează crusta nouă. La marginile dintre plăci mişcarea este frânată de forţa de frecare dintre ele. Unele blocuri imense de crustă terestră alunecă unul faţă de altul. astfel că în aceste locuri se acumulează tensiuni enorme. Pe măsura îndepărtării de locul perturbaţiei iniţiale. formand undele seismice. Potenţialul enorm de distrugere se datorează energiei cutremurului. de adâncimea la care se produce şi de natura rocilor. Intensitatea acestuia depinde de suprafaţa de rupere. şi sub acţiunea curenţilor de convecţie din manta se deplasează extrem de lent. Atunci când rocile care întră în contact se rup sau alunecă brusc. deoarece . Altele se îndepărtează una de alta. adică se produce cutremurul propriu-zis. energia se repartizează pe tot mai multe particule − efectele seismului sunt tot mai mici la distanţe mai mari. Undele seismice sunt un "amestec" de unde longitudinale si transversale. se produce o degajare sub formă de unde seismice a energiei acumulate. Conform acesteia. cu o viteză de până la 12 cm pe an. pe unele dintre care se află şi continentele.

se corecteazã timpii de transmitere (t) mãsurati de-a lungul traseului sursã-receptor pentru a tine cont de înclinatia traseului undelor si apoi se realizeazã graficul (tcor.6 pana la 8 kilometri/secunda).cauzeaza cele mai intense vibratii. impingandu-le perpendicular cu calea undelor. undele pun in miscare particule minuscule de roca. Acest fapt cauzeaza de obicei cele mai mari pagube deoarece miscarea undei zguduie temeliile edificiilor create de om. se pot obtine densitatea medie. initial. Atunci cand se deplaseaza prin roca. undele S nu se deplaseaza direct prin pamant. O datã obtinute grafic stratele seismice. Undele superficiale se propaga din undele interioare care ajung la suprafata. inainte si inapoi. astfel încât viteza medie a undelor seismice în strate omogene de teren e reprezentatã de înclinatia segmentelor de dreaptã de-a lungul cãrora se aliniazã datele experimentale. Unde secundare denumite si unde S sau unde de taiere. Unde primare denumite si unde P sau unde de comprimare. în functie de vitezã si adâncime. lichide si gazoase. Aceasta viteza este mai mare decat cea a altor unde. ajung la suprafata putin in urma undelor P. Aceste unde ajung de obicei la suprafata sub forma unei bufnituri bruste. 2.[1] . astfel incat undele P ajung inaintea celorlalte la o anumita suprafata. modulul de compresibilitate volumetricã si VS30. pe directia pe care circula unda. Spre deosebire de undele P. In mod constant se produc unde seismice foarte slabe care se deplaseaza de-a lungul planetei. atât pentru undele P cât si pentru undele S. indepartandu-le si apropiindu-le. depinzand de materialul prin care se deplaseaza. Ambele feluri de unde interioare se deplaseaza de-a lungul Globului Pamantesc. Astfel rezulta prima perioada de ondulare asociata cutremurelor. coeficientul lui Poisson. Undele superficiale sunt asemanatoare valurilor aparute intr-o suprafata de apa – ele misca suprafata pamantului in sus si in jos. In timp ce aceste unde sunt in miscare. z). Undele L sunt cele mai lente dintre toate. modulul de compresibilitate edometricã. si pot fi detectate pe partea opusa punctului din care a plecat cutremurul. [modifică] Interpretarea transmiterii undelor seismice [modifică] Interpretare cu metoda directã Cu metoda directã. ele deplaseaza in afara particule de roca. se propaga cu o viteza de aproximativ 1 pana la 5 mile pe secunda (1. Ele se pot deplasa prin substante solide. si astfel vor patrunde prin scoarta pamantului. modulul lui Young. astfel incat sunt oprite de stratul lichid din interiorul pamantului. Ele circula doar prin materiale solide. 1. astfel ca cea mai intensa zguduire se produce la sfarsitul cutremurului.

.9 N 149.75 N 159.5 E 8. cu graficul aferent. Indonesia 1938 02 01 8. Alaska 1964 03 28 9. El s-a facut simtit.5 W 6. Cu totii am vazut ce efecte pot avea cutremurele si ce pierderi lasa in urma lor.[modifică] Interpretare cu metoda interval Cu metoda interval timpii de transmitere ai undei seismice se mãsoarã între doi receptori consecutivi plasati la adâncimi diferite. Off the Coast of Ecuador 1906 01 31 8.6 Mw 28.0 Mw 52.0 E 9. Uneori unduirile solului sunt vizibile si de la suprafata:martorii oculari sustin ca in timpul cutremurului din San Francisco din anul 1906 solul facea valuri inalte de 1m. Multe cutremure produc o miscare a solului.6 E 7.1 Mw 51.5 Mw 44.5 E 5. coeficientul lui Poisson. Rat Islands.. Aleutian Islands 1957 03 09 9. Aleutian Islands 1965 02 04 8.6 E CONCLUZIA: FORTE NATURALE URIASE Cutremurul este unul dintre cele mai distrugatoare fenomene naturale de pe pamant. modulul lui Young.5 E 10. Pana la oprirea cutremurului. modulul de deformatie la forfecare.solul este miscat in valuri fine sau smucit cu putere. Obtinute vitezele interval se calculeazã densitatea.In functie de intensitatea cutremurului. Prince William Sound. valorile determinate ale vitezei sunt definite de pseudo-intervale.3 N 175. O datã obtinute mãsurãtorile se pot calcula timpii corectati si viteza interval a undelor P si S. linia de refractie Sf.de-a lungul evolutiei pamantului de la continentul unic Atlantida si pana la cele 5 continente de astazi si va continua sa se faca simtit pana la disparitia pamantului ca planeta.25 S 130.3 N 178. Kamchatka 1952 11 04 9.. Poate provoca distrugeri de 10 mii de ori mai mari decat bomba atomica aruncata in 1945 la Hiroshima.5 Mw 5. Când se dispune de un singur receptor.asemanatoare cu leganatul unui vapor. mai mult despre undele seismice[1] = 1. India-China Border 1950 08 15 8.2 S 72. modulul de compresibilitate volumetricã pentru fiecare interval si VS30.8 Mw 1.1 N 147.0 N 161. locul de declansare al acestuia. Kamchatka 1923 02 03 8. adicã în cazul în care copiile nu corespund aceluiasi impuls. permitând doar o aparentã definire mai bunã a prifilului de vitezã. modulul de compresibilitate edometricã. Chile 1960 05 22 9. Kuril Islands 1963 10 13 8. Mii si sute de mii de oameni si-au pierdut viata in urma cutremurelor.2 Mw 61. nu numai materiale dar si omenesti. Andrei s-a deplasat cu 6m.0 N 81.5 Mw 54.5 Mw 38.7 Mw 51.5 W 3. permitând astfel îmbunãtãtirea calitãtii mãsurãtorilor (viteza de interval).. Andreanof Islands.5 N 96. CUTREMURUL FENOMEN NATURAL Inca de la aparitia pamantului ca planeta si-a facut aparitia acest fenomen natural de neoprit.in proportii mai marii sau mai mici. Banda Sea.8 W 4.6 W 2. Iata o lista a celor mai mari cutremure din lume: 1.

iar placile intra in balans. Aceste crapaturi .Energia acumulata se elibereaza sub forma unor cutremure mai mari sau mai mici. Semnale de advertisment: Schimbarea comportamentului animalelor poate semnala apropierea unui cutremur. pana cand rocile se rup. la marginea acestor placi.Din acest motiv oameni de stiinta au dezvoltat diferite tehnici pentru o pronosticare exacta.de adancimea la care se produce si de natura rocilor de suprafata.structura lor cristalina devine deschisa.poate fi un semn de avertizare al cutremurului. Aceasta sa intamplat la cutremurul din Alaska din 1964. Efectul depinde de intensitatea cutremurului. apoi se inchide din nou eliberand radon in apele freatice. solul argilos se poate scurge asemenea unei lave topite. parasindu-si locuintele cu cateva ore inainte de cutremur. CUTREMURUL PE INTELESUL TUTUROR : Cutremurele sunt declansate adanc sub scoarta terestra. In munti se pot produce avalanse.radonul ajungand si in fantini. Acestea sunt provocate de faptul ca rocile dizlocate incep sa se reaseze intro pozitie stabila. alunecari de teren. Cercetatori au observat ca inainte de cutremur. printre care comportamentul ciudat al animalelor. S-au folosit aparate de masura speciale pentru detectarea unor cresteri de tensiune deasupra liniilor de refractie. Acest lucru se realizeaza prin construirea unor cladiri cu o structura mai solida si mai rezistenta la vibratii.pasarile devin nelinistite si zboara in cerc.concentratia de hidrogen poate fi de 10 ori mai mare langa liniile de refractie. ceea ce poate provoca din nou distrugeri enorme.Cutremurul principal este urmat de altele cu intensitate mica. Cele mai puternice cutremure se produc in interiorul pamantului. Cresterea concentratiei radonului in apele de fantina.caii se sperie.In1975 locuitorii unui oras chinezesc au observat mai multe semnale ale cutremurului.Amestecul afanat de nisip si argila este supus unei forte atat de mari.Imediat inainte de seism se pot elibra si gaze cu incarcare electrica. Din pacate nu toate cutremurele sunt insotite de asemenea fenomene. Invelisul eztern al pamantului este format din placi tectonice mobile. ridica sau surpa. si chiar si pe pantele mai putin abrupte.Caini scheauna. Pamantul se poate deschide. Poate fi prevenit un asemenea fenomen? Raspunsul este categoric nu. incat se lichefiaza si se transforma in nisipuri miscatoare. Cercetatori studiaza si apele fantanilor in zonele seismice deoarece inainte ca rocile subterane sa se sfarame in bucati.se acumuleaza o tensiune de-a lungul marginilor. Acestea sunt slab incandescente si se numesc: ”lumini seismice”. Miscarea placilor nu este uniforma.insa pot fi prevenite pierderile materiale si de vieti omenesti.

-Alt cutremur.imense se pot intinde pe o lungime de cativa km. Izvorele informatiilor au fost vechile file de cronici si insemnarile unor cercetatori pasionati. pacura si gaze. -Seismografele sunt cele mai precise aparate de avertizare in cazul unor cutremure.a fost destul de puternic si a daramat multe case. -Prima insemnare se refera la un cutremur produs in Moldova. -Un cutremur puternic.seismologi pot observa imediat cea mai mica tensiune produsa in roci. urmaresc miscarile produse la suprafata pamintului.tasniri de apa.a produs avarii si prabusiri de constructii in Suceava. la suprafata pamintului sau in profunzime. Regiuni seismice in Romania = Tara noastra a cunoscut adesea efectele distrugatoare ale cutremurelor. Aparatele de masurare a inclinarii-acestea seamana cu nivela folosita de dulgheri si zidari. . Cuvantul “seismologie” isi are originea in cuvintele grecesti “seismos” care inseamna cutremur si “logos” care inseamna stiinta. A fost similar cu doua dinainte. -Cutremurul inregistrat la Iasi in 1740. 2. care a produs stricaciuni si la manastirea Neamtului. Dupa unii cu mici explozii controlate se pot provoca cutremure de intensitate scazuta. slabind astfel tensiunea rocilor care determina cutremurele puternice.semnaleaza miscarile laterale. Insa in detectarea cutremurelor sunt folosite si aparate mai precise si mai sofisticate: detectoarele de cutremur. De aici s-a tras concluzia ca prin cutremure mici si controlate se pot elibeta de-a lungul liniilor de refractie tensiunile acumulate. Din reteaua de semnale prin satelit oamenii de stiinta isi pot da seama daca s-a schimbat pozitia una fata de alta a statiilor de receptie. la 1790. tasniri de apa. Cercetatorii studiaza posibilitatea de diminuare a efectului distrugator al cutremurelor. Aparatele de masura a alunecari-cabluri intinse de-a lungul liniilor de refractie. Un cutremur in Banat. -Cutremurul din Bucuresti de la data de 26 octombrie 1802 s-a manifestat prin ondulatii ale solului. numai ca au aparut si fenomene luminoase. fisurari ale solului. S-au prabusit multe case. cu epicentrul in nordul Moldovei.Acest aparat sensibil sesizeaza si masoara chiar si cele mai mici vibratii subterane pe care le transforma in semnale electrice si le inregistreaza intr-un grafic.Din citirea diagramei.Cutremurul-explicatie stiintifica Seismologia este stiinta care se ocupa cu studiul cutremurelor. inregistrat la 9 august 1683. intre care Turnul Coltei. provocand cutremure mai mici. O alta metoda de observare a miscarii pamintului este transmiterea unor semnale de sateliti la diferite statii de receptie terestre. In cateva locuri au injectat apa in liniile de refractie. a fost insotit de zgomote subterane. cu epicentrul in Vrancea s-a produs la 11 ianuarie 1838.

La Bucuresti . a fost destul de puternic incat sa reactiveze faliile din Moldova si Muntenia.a avut magnitudinea de 7.cu epicentrul in Muntii Fagarasului.-Cutremurul din 31 august 1894. cu epicentrul in Vrancea. -Cutremurul din seara zilei de 4 martie 1977. A avut focarul (hypocentrul) la adancimea de 150 km. -In iarna anului 1916 un cutremur de gradul 8 pe scala MKS. cu epicentrul tot in Vrancea. -Cutremurul din noaptea de 10/11 noiembrie 1940.cu hypocentrul la 110 km adancime.zona Argesului.magnitudinea a fost de gradul 7.Spre deosebire de cutremurul din 1940 care a fost maxim in Moldova.a fost resimtit in toata Moldova si Muntenia. cu epicentrul in Vrancea.6 pe scara Richter.cu epicentrul in zona Galati-Focsani.fiind zile in care s-au simtit zguduiri de 5-6 ori. Ambele cutremure au fost inregistrate pana la departari de circa 2000 km de la epicentru sub forma de macroseism. in unele parti din versantul sudic.iar in regiunea Vrancea de gradul 8. cutremurul din 1977 a avut maximul in zona Bucuresti-ZimniceaAlexandria.2 in scara Richter. .s-a manifestat timp de mai multe luni. -Cutremurul din 12 mai 1912.