CUTREMURELE Ce este cutremurul, cum se formeaza si cum se masoara

Suprafata globului este divizata in placi tectonice. Acestea se misca unele in raport cu altele. Ele plutesc in diverse directii cu viteze diferite pe stratul de roci topite, pe astenosfera si se pot ciocni unele de altele. Cand 2 sau mai multe placi tectonice se intalnesc isi lovesc si isi deformeaza marginile astfel: 1. - se separa, se departeaza unele de altele (margini divergente); 2. - se suprapun (margini convergente); 3. - se ciocnesc unele de altele sau trec una pe langa alta fie una in sus si alta in jos, fie una in stanga si alta in dreapta.

1. Margini divergente
Daca se intalnesc 2 placi a caror margini sunt formate din crusta oceanica si care se misca departandu-se una de alta, in spatiul care apare, iese la suprafata roca incinsa din astenosfera, formandu-se vulcani. Acesta roca incinsa se raceste in apa oceanului, se intareste si duce la formarea unei noi cruste oceanice. Ea impinge cele doua placi fortandu-le sa se departeze ducand la aparitia cutremurelor in locul respectiv. Locul in care acest fenomen apare se numeste zona de divergenta.

2. Margini convergente
Cand 2 placi se ciocnesc, o parte din marginile lor se distruge. Rezultatul acestor distrugeri depinde de tipul de cruste de la marginea placilor care se ciocnesc. Astfel: - daca se ciocneste o placa oceanica de una continentala, cea oceanica, fiind mai subtire si mai densa va fi fortata sa intre sub cea continentala care este mai grea si mai groasa, fenomen numit subductie - Cercul de foc al Pacificului. - cand se ciocnesc 2 placi oceanice, de asemenea una poate fi impinsa sub cealalta. - cand se ciocnesc doua placi continentale, se creeaza arii de munti pentru ca marginile care se ciocnesc se vor increti, se vor compresa si vor fi impinse la suprafata - Himalaya. Zona in care doua placi se ciocnesc se numeste zona de convergenta.

3. Cand placile tectonice trec unele pe langa altele
Cand 2 placi se misca una pe langa cealalta ele vor aluneca, se vor lipi, se vor freca una de alta - SanAndreas in California - ducand la aparitia unei presiuni care va face ca placile sa se zdruncine, sa se smuceasca formand cutremure. Asadar, orice interactiune a placilor tectonice duce la aparitia cutremurelor care nu sunt altceva decat smuciri, zdruncinaturi sau incretiri ale acestora. Cutremurul este unul din cele mai distrugatoare fenomene naturale de pe Pamint. De exemplu In data de 17 ianuarie, 1995 la ora 5 si 46 minute, dimineata, orasul Kobe a fost zguduit de un cutremur puternic. Au fost darimate case, poduri si autostrazi suspendate, caile ferate au fost indoite. In casele prabusite s-au distrus cablurile de curent electric si conductele de gaz, ceea ce a ingreunat foarte mult actiunile de salvare a sinistratilor. Au murit peste 5300 de oameni; unii au fost striviti de constructiile prabusite, iar altii au pierit in incendiile izbucnite dupa cutremur. Pagubele nu au constat doar in pierderea unor vieti omenesti: dupa unele estimari, recuperarea pagubelor si reconstruirea orasului au costat peste 100 de milioane de dolari americani. Oamenii de stiinta au inceput sa cartografieze locurile in care sint frecvente cutremurele. Cutremurele se pot intilni in orice loc in care rocile se misca de-a lungul liniilor ,dar majoritatea cutremurilor mari se produc in anumite zone, bine determinate. Sunt deosebit de frecvente in regiunile vulcanice, de exemplu in cerul de foc din jurul oceanului Pacific. Pe masura ce metodele de determinare a localizarii cutremurelor au devenit mai precise, si hartile au fost imbunatatite, conturindu-se o imagine mult mai clara despre activitatea seismica. Harta activitatii seismice, a aratat ca cel mai frecvent cutremurele se produc in scoarta oceanica si santurile oceanice,respectiv de-a lungul liniilor de refractie, lanturilor muntoase tinere si in zonele vulcanice.

din acest motiv.are viteza de 4. unda s . majore.cladirile cad datorita intrarii in rezonanta a frecventei proprii de oscilatie a structurii cladirii cu frecventa undei incidente. vor porni unde de soc. Cutremurele cu magnitudinea mai mare sau egala cu 4. Acestea sunt valuri longitudinale. Scara Richter de magnitudini. numita astfel dupa Dr.ajunge.este perceputa la suprafata de catre oameni ca pe o saltare. astfel incat o inregistrare de gradul 7 (de exemplu) indica o miscare a solului de 10 ori mai mare decat cea corespunzatoare unui cutremur de grad 6. nu sunt simtite de oameni si sunt inregistrate doar de seismografele locale. Scara intensitatilor nu are o baza matematica.6 km/s (pentru structura geologica Vrancea) . cea mai folosita este Scara Mercalli modificata (in Statele Unite ale Americii) si o varianta adaptata a acesteia corespunzatoare tipurilor de cladiri specifice in Europa: Scara Europeana a intensitatilor macroseismice. este o masura a tariei cutremurului sau a energiei eliberate din focar sub forma de unde seismice. Cu toate ca de-a lungul ultimelor secole s-au realizat numeroase scari de intensitati pentru evaluarea efectelor cutremurelor. Evaluarea intensitatii unui cutremur poate fi facuta doar dupa rapoartele martorilor oculari si dupa studierea si interpretarea rezultatelor cercetarilor din teren. provoaca unduirea solului si accentueaza efectul distrugator al undelor secundare.determina distrugeri proportionale cu magnitudinea cutremurului si cu durata de oscilatie . si se determina instrumental folosind amplitudinea maxima si frecventa oscilatiilor. Cu toate ca scara Richter nu are.8. unda p . undele de suprafata. teoretic. 1.nu este periculoasa pentru structuri (cladiri) deoarece contine (transporta) aproximativ 20% din energia totala a cutremurului 2. . de balans in plan orizontal . Cu toate ca acesti doi parametri sunt foarte diferiti. Intensitatea. Undele primare sunt urmate de undele secundare. Primele valuri care vor porni. de la miscari imperceptibile la distrugeri catastrofice si este reprezentata de obicei prin cifre romane. deoarece transporta aproximativ 80% din energia totala a cutremurului .In momentul in care se declanseaza cutremurul. de compresie . atat prin intermediul magnitudinilor cat si prin cel al intensitatilor. din epicentru. Prima scara mentionata mai sus este rezultatul scarii realizate de Mercalli in 1902 si al modificarilor efectuate ulterior de alti seismologi. terenului etc. masurata pe seismogramele inregistrate.5 sunt destul de puternice pentru a putea fi inregistrate de seismografele sensibile de pe intregul glob. Sub efectul acestora. se numesc unde primare sau unde P. Scara este logaritmica. Richter de la California Institute of Technology este cea mai cunoscuta scara de masura a magnitudinilor. adica din punctul situat deasupra vatrei cutremurului. respectiv o energie de circa 30 de ori mai mare.8 km/s (pentru structura geologica Vrancea) . Mercalli modificata Efectele unui cutremur la suprafata Pamantului sunt reprezentate numeric prin termenul numit intensitate seismica. in acest caz efectul distructiv fiind puternic amplificat Severitatea unui cutremur poate fi exprimata in mai multe feluri. exprimata de obicei pe scara Richter. Cutremurele de magnitudine mai mica decat 2 sunt numite microcutremure. Richter a inventat aceasta scara in 1935 ca instrument matematic pentru compararea marimilor cutremurelor. Este o marime specifica unui cutremur.deplasarea acestei unde este similara cu inaintarea unui sarpe (miscari ondulatorii stanga-dreapta fata de directia de inaintare) . de forfecare . Scara intensitatilor.este periculoasa. cladirilor. Magnitudinea unui cutremur. iar cele mai mari de 8 grade.amplitudinea acestei unde este direct proportionala cu magnitudinea (energia cutremurului) .deplasarea acestei unde este similara cu cea a unei rame (compresie-dilatare) in directia de mers . Cutremurele cu magnitudinea mai mare de 6 sunt considerate cutremure mari.determina miscarea particulelor solului perpendicular (transversal) fata de directia de propagare . ei sunt de foarte multe ori confundati. fiind aranjata arbitrar doar pe baza efectelor observate.determina miscarea particulelor solului paralel cu directia de propagare . la suprafata solului intotdeauna dupa unda p . Al treilea tip. Scara de intensitati este mai folositoare persoanelor care nu lucreaza in domeniu decat scara de magnitudini. deoarece intensitatea se refera la efectele reale de la suprafata locului de interes. Charles F. sau altfel zis undele S. Aceasta scara cuprinde 12 niveluri crescatoare de intensitati.este o unda transversala. un mic soc in plan vertical . exprimata de obicei pe scara Mercalli modificata .este o unda longitudinala. in directia de propagare.are viteza de 7. fiind simtite de oameni de cele mai multe ori. este o masura subiectiva care descrie cat de puternic a fost simtit un soc intr-un loc dat. rocile se vor zgudui perpendicular pe directia de mers. exista totusi o limita si anume aceea a celui mai mare cutremur produs pana in prezent: 8. Ea se bazeaza pe efectele observate ale miscarilor produse de un cutremur asupra oamenilor.este resimtita la suprafata sub forma unei miscari de forfecare. limita superioara. care se propaga asemanator cu undele sonore: produc miscari in sens inainte – inapoi.

la etajele inalte sau in alte locuri favorabile. Distrugeri in randul cladirilor cu o rezistenta scazuta. poate fi un semnal de avertizare al cutremurului. Simtit mai ales de motociclisti. pietre. Digurile. plastic. se numesc “lumini seismice”. Prabusiri de cosuri. S-au folosit aparate de masura speciale pentru detectarea unor cresteri de tensiune deasupra liniilor de refractie. eliberind radon in apele freatice. Cladirile cu o slaba rezistenta distruse.acestea sunt slab incadescente. Ciinii scheauna. Lichidele se imprastie. Cutremurul din San Francisco din 1906 de exemplu a durat doar 40 de secunde. lacuri. locuitorii unui oras chinezesc au observat mai multe semne ale cutremurului. Cresterea concentratiei radonului in apele de fintina . structura lor cristalina devine deschisa. Avarieri serioase rezervoarelor. monumente. caii se sperie . Cad caramizi. apa tulbure de noroi. tufisurile se clatina. Aparatele de masurare a inclinarii – acestea seamana cu nivela folosita de dulgheri si zidari – urmaresc miscarile produse la suprafata . Modificarile fine ale formelor de suprafata. Prabusiri si alunecari de teren. cornise. oamenii de stiinta au dezvoltat diferite tehnici pentru o pronosticare exacta. fabrici. In zonele maloase fantani si cratere in pamant. Obiectele atarnate vibreaza. Trancanitul geamurilor. Mobila este miscata sau rasturnata. partial prabusite. In anul 1985. veselei si a usilor. printre care comportamentul ciudat al animalelor. santurile. drumurile serios afectate. concentratia de hidrogen poate fi de 10 ori mai mare linga liniile de refractie. pasarile devin nelinistite si zboara in cerc. in centrul orasului Mexico. Cei care dorm se trezesc. Persoanele merg fara stabilitate. din 24 ianuarie 1964 peste 7 minute. radonul ajunge si in fintini. unele complet daramate. In 1975. Din pacate. Imediat inainte de seism se pot elibera si gaze cu incarcare electrica. de intensitatea 10 pe scara Mercalli a distrus si ceea ce a mai ramas. Simtit in interioare. Obiectele mici se deplaseaza. V Simtit in afara. Crapaturi in teren. Acoperisurile se rup. Structuri rezistente de lemn si poduri distruse. Obiecte imprastiate. X Majoritatea constructiilor si scheletelor distruse alaturi de fundatii. Santurile pentru irigatii avariate. bazine inalte. turnuri. cele intarite serios avariate. Alunecari masive de teren. Balansarea obiectelor atarnate. Acestea sunt provocate de faptul ca rocile dislocate incep sa se reaseze intr-o pozitie stabila. Conductele subterane sparte. Apa iesita din canale. Cutremurele pot avea durate diferie. rauri. Replica din ziua urmatoare. Sinele de cale ferata indoite usor. Avarieri in randul constructiilor. precum si unduirile locale ale cimpului magnetic al Pamintului sunt studiate ca posibile prevestitoare ale cutremurelor. parasindu-si locuintile cu citeva ore inainte de cutremur Schimbarea comportamentului animalelor poate semnala apropierea unui cutremur. cele cu o rezistenta medie grav avariate. Despicari de teren umed si pe rapele abrupte. Scartaitul peretilor de lemn si a scheletului constructiei peste etajul IV. Conductele subterane ireparabile. VI Simtit de toata lumea. Scheletul caselor mutat de pe fundatie daca nu prabusit. Cutremurul principal este urmat de altele cu intensitate din ce in ce mai mica. Valuri in bazine. Din acest motiv. se inchid. VII Dificultati in a mentine pozitia verticala. Deplasari masive de stanci. tigle. IV Vibratii asemanatoare cu trecerea unor camioane grele. VIII Directia motocicletelor afectata. XI Sinele de cale ferata indoite foarte mult.I II III Nu se simte Simtit de persoanele care se odihnesc. ceea ce poate din nou provoca distrugeri enorme. directia poate fi estimata. iar cercetatorii rusi au observat ca inainte de cutremurele majore se schimba viteza undelor P ale cutremurelor mai mici. XII Avarieri aproape in totalitate. Cateva cutremure mari si-au “anuntat” sosirea printr-o serie de cutremure mai mici. Ramuri rupte de copaci. Imediat inainte ca rocile subterane sa se sfarme in bucati. Paharele zornaiesc. Copacii. Cele doua cutremure impreuna au provocat moartea a aproximativ zece mii de oameni si ruinarea cladirilor din oras Semnale de avertisment Nimeni nu poate pronostica exact momentul declansarii cutremurului. Nisip si mal intins pe plaje si pe pamant plat. iar cel din Alaska. Clopotele mari suna. Usile trosnesc. Tablourile cad de pe pereti. se deschid. Aceste crapaturi imense se pot intinde pe o lungime de citiva kilometri la suprafata pamintului sau in profunzime. Mobila se crapa. Cercetatorii au observat ca inainte de cutremur. IX Panica generala. apoi se inchide din nou. Cateva avarieri in randul constructiilor intarite. un cutremur de gradul 11 pe scara Mercalli a provocat pagube imense. nu toate cutremurele sunt insotite de asemenea fenomene. Vibratii asemanatoare cu trecerea unor camioane usoare. Caderi de tencuiala si de pereti. multi se sperie si alearga spre iesire. Cercetatorii studiaza si apele fintinilor in zonele seismice.

Generare alarme Modul de generare al alarmelor este foarte flexibil si complet programabil. in functie de adancimea focala a seismului care le-a generat. Acest aparat sensibil sesizeaza si masoara cele si cele mai mici vibratii subterane pe le transforma in semnale electrice si le inregistreza intr-un grafic. oamenii de stiinta pot sa-si dea seama daca s-a schimbat pozitia una fata de cealalta a statiilor de receptie. alarma este generata de fiecare data cand este detectata prezenta unui seism in Vrancea a carui magnitudine estimata este superioiara gradului 5 pe scara Richter. . Sa vedem cum functioneaza acest sistem si cum ne poate ajuta el. in tara noastra.pamintului. Seismografele sunt cele mai precise aparate de avertizare in cazul unor cutremure. Aceasta valoare a fost stabilita pornind de la faptul ca un asemenea seism este resimtit in majoritatea cazurilor de toti locuitorii Bucurestiului. Aceasta poate fi utila in cazuri in care un seism de magnitudine 5 nu poate . In modul de operare standard. cat si posibilitatea unei acoperiri complete a zonei Bucuresti. Sistemul de avertizare timpurie pentru seismele majore produse in regiunea Vrancea se bazeaza pe un fenomen bine cunoscut in literatura de specialitate. iar un altul este in faza de testare in California. unde sunt prelucrate in mod continuu in vederea detectarii oricarei miscari seismice. este declansata o procedura de analiza care estimeaza atat localizarea seismului care le-a produs cat si magnitudinea acestuia. Sistemul de avertizare seismica In scopul protejarii populatiei s-a alcatuit sistemul de avertizare seismica (SAS). este cuprins intotdeuna intre 25-30 de secunde. capabile sa produca mari pagube materiale) in Bucuresti. Trebuie spus ca acest sistem de avertizare nu este unic in lume. in prezent unul similar functioneaza in regiunea Mexico-Cuty. Se poate demonstra ca intervalul de timp cuprins intre momentul inregis-trarii undelor "p" de catre o retea de senzori plasati in zona Vrancea si momentul sosirii undelor "s" (unde distructive. Acestea sunt receptionate de Centrul de Alarmare Seismica situat in Pipera. Din reteaua de semnale prin satalit. respectiv diferenta dintre vitezele de propagare ale undelor seismice "p" si "s". In cazul in care este detectata prezenta undelor "p" in spectrul semnalului receptionat. . este posibila folosirea acestui interval de timp pentru avertizarea timpurie asupra iminentei unui seism major. Este insa posibila si generarea de alarme particularizate pentru diferite categorii de utilizatori. precum si de natura zonelor seismice active (zone de suprafata sau zone de medie sau mare adancime). Din citirea diagramei. • Achizitia si transmisia semnalului seismic 14444shk78srx8z Sistemul de avertizare realizat de noi se bazeaza pe o retea de senzori seismici plasati in jurul zonei active din Vrancea ce transmit in timp real pe cale radio datele masurate.Prelucrarea semnalului In cazul in care seismul este localizat in zona Vrancea si estimarea de magnitudine este superioara unui anumit prag. in cel mai inalt punct pentru a avea atat o receptie buna. un echipament specializat genereaza alarma ce este apoi transmisa tot pe cale radio utilizatorilor (abonatilor) sistemului. Datorita localizarilor geografice pe o arie restransa a zonei seismogene din Vrancea si a distantei relativ mari pana in zona dens populata a Bucurestiului. de pilda alarmare numai pentru seisme cu magnitudinea estimata superioara gradului 6 pe scara Richter. Posibilitatea fizica de implementare a unui asemenea sistem depinde insa de conditiile particulare de localizare a zonelor active seismic fata de centrele dens populate. seismologii pot observa imediat si cea mai mica tensiune produsa in roci. in functie de necesitatile lor efective. iar aparatele de masurare a alunecarii – cabluri intinse de-a lungul liniilor de refractie – semnaleaza miscarile laterale. O alta metoda de observare a miscarilor pamintului este trimiterea unor semnale de pe sateliti la diferite statii de receptie terestre.

inchiderea rafinariilor. In functie de echipamentul de receptie folosit. strazilor sau la vecini. – sa limitatam deplasarile echipamentelor tehnice si utilitare mari in asa fel incat in caz de cutremur. Astfel ei trebuie: . apa. spre a intelege sensul protectiei antiseismice si a participa la unele din ele.agenti economici (regii autonome sau societati comerciale) pentru a putea intrerupe in timp util alimentarea cu energie.semnalizare in tonuri de frecventa (DTMF). cornisele. vaze.inchiderea reactoarelor nucleare. zvelte. . oprirea distributiei acestuia catre populatie si industrie. . astfel incat la seisme sa nu cada caramizi.pornirea generatoarelor de necesitate. oglinzi. balcoanele. mese. a unor masini sau echipamente sensibile. Din punct de vedere practic. de conducere si personalul tehnic-administrativ din institutii.produce efecte sau pagube notabile. tencuieli. mai ales la etajele superioare si in locurile unde se aglomereaza de obicei copiii etc.semnalizare sirena acustica. suprapuse si inalte intre ele . sa le fixam contra detasarii sau sa le mutam astfel incat sa nu le pericliteze viata sau integritatea in caz de oscilatii sau cadere (lampi grele.oprirea trenurilor. paturi. material didactic.inceperea operatiunilor pompierilor. in dulapuri in care sa nu se poata rasturna. . spre a nu prinde de acestia obiecte grele sau pentru a preveni caderea lor peste ocupanti.persoane fizice pentru protectia personala sau a bunurilor pe care le detin. . calcanele.stoparea operatiunilor pe aeroporturi. gaze. . tigle. – sa amplasam toate aparatele grele sau pe rotile astfel incat sa nu fie in vecinatatea iesirilor din incaperi sau coridoare. chimicale etc.alertarea camerelor de garda de la spitale. combustibili. . . . tablouri.punerea la adapost in locuinte.alte aplicatii. – sa asiguram piesele de mobilier grele. .sa identificam mobilierul si obiectele grele care atarna peste pupitre. pentru avertizarea angajatilor.. Interfata de avertizare radio Alarmele generate de seism se transmit utilizatorilor (abonatilor) prin radio sub trei forme: . iar vasele mari cu chimicale. etc. scoli sau evacuarea din acestea. Sistemul de avertizare timpurie pentru sistemele majore produse in regiunea Vrancea a fost proiectat pentru a acopri nevoile unor categorii cat mai largi de utilizatori.oprirea lifturilor la parter. si prin prindere de un perete. . Ce trebuie sa intreprindem anticipat pentru prevenirea unor avarieri. ce pot cadea peste acestea. daca nu chiar esential pentru: .semnalizare in sistem pening compatibil POCSAG pentru pagere numerice sau alfanumerice. acoperisul. grinda solida. accidentari si raniri in cazul unui cutremur Cadrele didactice. in incaperi in care nu se aglomereaza elevii si nu exista pericol de comunicare si incendiu. – sa consultam un specialist in structuri de rezistenta. etajere. calculatoare. cu privire la tipul si starea peretilor despartitori nestructurali.institutii publice in vederea initierii planurilor de actiune in caz de dezastru natural sau pentru avertizarea angajatilor. . . la seisme. apa etc.inchiderea calculatoarelor. jardiniere asupra intrarilor. placaje. – sa amplasam obiectele fragile si valoroase intr-un loc ma jos si sigur. acvarii. Iata numai cateva dintre posibilitati: . asupra aleilor inconjuratoare. ornamente. . boxe. studentii si restul populatiei trebiue sa cunoasca scopul diferitelor masuri care se intreprind. . . racordurile sa nu sufere deteriorari si sa se degaje gaze.inchiderea automata a valvelor de gaz. podul. sa le inlocuim cu altele mai usoare. . sau sa se scurga combustibili. locuri circulante. terasa si invelitoarea.). dulapuri. SAS poate fi util. elevii. rafturi. utilizatorul este alertat prin unul sau mai multe dintre semnalele descrise mai sus. – sa verificam periodic tavanele. spre a nu le bloca prin deplasari.pornirea alarmelor sonore individuale sau colective.

intr-un loc cunoscut. sa nu ne speriem de zgomotele din jur. . ale drumului pe care se deplaseaza zilnic la scoala sau acasa. tencuieli. caramizi. – sa asiguram usile dulapurilor cu inchizatori eficiente la oscilatii. un radio si baterii utilizabile in caz de urgenta si de intreruperea alimentarii cu energie electrica etc. . personalului si elevilor sa retina in memorie particularitatile localitatii. . astfel incat vesela depozitata sa nu produca accidente – sa retinem locul de amplasare al comutatoarelor. toc de usa).Caderea unor elemente de constructie nestructurale (ziduri. sau in locuri publice. a unor astfel de masuri in spatiile de invatamant. Pot fi insa cazuri concrete in care se va da catre toti ocupantii o singura modalitate de autoprotectie adecvata situatiei constructiei respective. se va selecta dupa caz modalitatea cea mai indicata pentru fiecare categorie de varsta.Utilizatorii acestor recomandari pot fi deopotriva copiii sau adultii. In scopul asigurarii controlului si autoritatii cadrelor didactice responsabile. mai ales daca la seismele precedente structura cladirii a manifestat deficiente sau sensibilitati. parapeti. in corelare si cu recomandarile organelor de aparare civila sau a celor de prevenire si stingere a incendiilor Ce trebuie sa facem in timpul unui cutremur puternic Aceste recomandari se refera la o multitudine de situatii care se pot regasi in mod frecvent atat intro cladire de invatamant cat si in mediul construit inconjurator. Se va explica anticipat adultilor si minorilor ca in cazuri speciale se poate proceda la evacuarea cladirii dupa un seism puternic. ordonata. inspirand curaj. dupa seism. . elevii pot fi solicitati sa execute autoprotectia sub banca/masa iar cadrul didactic va sta in picioare sub un element de constructie rezistent (grinda. sigurantelor. robinetelor generale si locale pentru electricitate.– este recomandabil sa avem in spatiile comune extinctoare. repararea si ancorarea cu tiranti. cornise. sa nu intram in panica. avand in vedere eventualele pericole descrise in cele ce urmeaza: hr444s4178srrx . De exemplu. – sa ne informam despre indeplinerea obligatiilor legale ale detinatorilor de cladiri privind: . ordonat.Caderea unor obiecte. Se recomanda exersarea periodica. lanterne. etc. – este util sa avem depozitate grupat. batranii si femeile. acoperisuri. – sa ne pastram calmul. ziduri. spre a controla vizual si prin sfaturi. Se recomanda cadrelor didactice.reparatiile si consolidarile necesare. apa si gaze si modul lor de manevrare. calcane. lichefierea unor terenuri nisipoase. cosuri de fum.evaluarea rezistentei antiseimice actuale a structurii cladirii. langa surse potentiale de incendiu si sa stim cum sa le utilizam. . forme si taxe necesare. astfel incat la nevoie. pentru 3 zile. . dar aceasta se va efectua in liniste. respectand prevederile si termenele legale. . sa-i linistim si pe ceilalti. conducte de gaze rupte. sa protejam copiii. etc. cornise. avalanse in zona muntoasa. intretinere si reparatii pentru oprirea degradarii unor fundatii. pe durata calatoriilor zilnice. . dupa verificarea cailor de iesire si a faptului ca pericolele (hazardurile) de afara nu sunt mai mari decat la ramanerea in interior. De asemenea trebuie sa efectueze periodic exercitii de evacuare controlata din diferite spatii.proiectarea si executarea lucrarilor necesare. . – sa semnalam celor in drept si insistati sa se intreprinda masuri de control. placaje.Spargerea si caderea unor geamuri. in special la cladirile inalte.Caderea unor stalpi si linii electrice.).asigurarea pentru daune seismice. cartierului si imprejurimilor locuintei. o rezerva speciala de alimente uscate si conserve. mobilier. – sa ne adresam numai institutiilor autorizate in acest scop. amplasate in locuri cunoscute si accesibile. ornamente..Alunecari de terenuri. apa de baut.Incendii rezultand din scurt circuite. o trusa de prim ajutor cu medicamente. etc. conform normelor PSI. rasturnarea unor instalatii de gatit si incalzit. fara aglomerare si numai din dispozitia celor anume desemnati de conducere. cosuri de fum. sa putem lua unele masuri minime de interventie de urgenta (inchidere/deschidere) si sa pastram la indemana truse de scule adecvate.

sa stam pe locul nostru pana se termina miscarea seismica. – sa-i ajutam pe cei raniti sau prinsi sub mobilier. Profesorii trebuie sa indice elevilor oportunitatea si maniera corecta de a aplica aceste masuri si sa inspire increderea in eficienta autoprotectiei. sa nu utilizam liftul. fata. stadion.– sa prevenim tendintele de a se parasi sala de clasa. care sunt suficient de rezistente spre a feri de caderea unor lampi. ne putem proteja stand la podea langa un perete solid. in cazuri justificate.sa curatam caile de circulatie de cioburi sau substante toxice. In lipsa unor astfel de posibilitati de a ne mentine sub soc stabilitatea. In metrou sa ne pastram calmul si sa ascultam recomandarile personalului trenului. bolnavilor. – daca ne aflam in fata unei cladiri. – sa nu utilizam telefonul decat pentru apeluri la salvare. sa ne deplasam calm spre un loc deschis si sigur. evacuare-cazare temporara pentru alte persoane. sala de sedinte) sa nu alergam catre iesire. Importanta revenirii cat mai rapide la situatia anterioara este subliniata si de necesitatea de a utiliza in unele cazuri spatiile de locuit sau scolile ca centre de prim-ajutor. sa stam calm si sa ne linistim vecinii de pe rand. geamuri. sa se degajeze. sa nu sarim pe fereastra. – sa ne protejam sub o grinda. sa ramanem departe de aceasta. biserica. sa aplicam imediat. in privinta interventiei post-seismice. mobile suprapuse. in vederea eventualei evacuari dupa terminarea miscarii seismice si verificarea starii scarilor si a zonei de la iesire. pana la acordarea unui ajutor sanitar-medical calificat. spre a nu bloca circuitele necesare altor actiuni. spre a ne asigura stabilitatea. imbulzeala produce mai multe victime decat cutremurul. dar daca putem sa deschidem usa spre exterior. – daca suntem intr-un mijloc de transport in comun sau in tren. pompieri. etc. dar nu este indicat sa ne imbulzim la coborare sau sa spargenm ferestrele. chimicale varsate. dincolo de poduri.nu trebuie sa plecam imediat din spatiul in care ne aflati. obiecte. obiecte sau elemente usoare de constructii cazute. de curs. daca exista zone invecinate grav afectate de seism. – daca ne aflam intr-un loc public cu aglomerari de persoane (teatru. sa acordati mai intai primul ajutor celor afectati de seism. – sa ne ingrijim de siguranta copiilor. asigurandu-le imbracaminte si incaltaminte corespunzatoare sezonului. sa evitam aglomeratia. Atentie! Sa nu miscam ranitii grav (daca nu sunt in pericol imediat de a fi raniti suplimentar din alte cauze). in aglomeratie si panica. pasaje. de la cateva ore la cateva zile. sa ne ferim de versantii de unde pot cadea roci sau de unde pot avea loc alunecari de teren. iar daca a luat foc ceva. – sa nu fugim pe usa. departe de ferestre care se pot sparge. sa stam inspre centrul cladirii. iar copiii sub bancile din clasa sau mese. – sa ascultam numai anunturile posturilor de radioteleviziune oficiale si recomandarile de actiune imediata . alimente. – sa inchidem sursele de foc cat putem de repede. spre a preveni blocarea acesteia. conducand la accidente nedorite. fara a parasi vagoanele. Ce trebuie sa facem dupa un cutremur puternic Aceste recomandari privesc actiuni deosebit de importante de revenire la normal dupa impactul seismic prin colaborarea tuturor celor implicati. sa-i ajutam pe loc. langa un perete structural rezistent. sa intervenim imediat dupa ce a trecut socul puternic. laboratorul. masa. – sa nu alergati in strada sau pe strada. in vederea unei eventuale evacuari din cladire pentru o anume perioada. evitand cladirile prea apropiate de strada. sa ne ferim de firele de curent electric cazute. – daca seismul ne surprinde in autoturism. . iar cu antebratele pe lateral. cornise. daca acesta s-a oprit intre statii in tunel. caramizi. – daca ne aflam inauntru sa ramanem acolo. sa-i linistim. sa oprim cat putem de repede intr-un loc deschis. cosuri. sa calmati persoanele speriate si in special copiii de varsta mai frageda. sa nu alergam pe scari. birou. care de obicei se pot prabusi in strada. dupa caz. deoarece durata redusa a fazei seismice initiale va face ca faza puternica a miscarii sa surprinda grupurile de persoane pe scari. batranilor. toc de usa solid. masurile de protectie specifice locului dvs. ghemuit pe genunchi si coate. Conducatorul trebuie sa opreasca si sa deschida usile. – sa ne sprijinim cu palmele pe podea sau sa ne tinem cu mainile de piciorul mesei sau tocul usii. locuinta etc. cinematograf. – daca suntem intr-un atelier. linii electrice aeriene si stati ianuntru. de activitate. sau organisme cu insarcinari oficiale. cu fata in jos: cu palmele impreunate ne protejam capul (ceafa). . sa ne ferim de tencuieli. tencuieli ornamentale etc. parapete.

inregistrate in tara noastra in 1977 si in mod similar in intreaga lume. de a fi surprins sub niste daramaturi. pentru a permite verificarea cladirii fara a lua cu noi lucruri inutile. etc. fie in cateva ore. un scaun (taburet) ori alt obiect protector (geanta. poate reduce unele incertitudini in acest context si va poate servi de ghid in analiza vizuala a cladirii si decizia finala de evacuare sau revenire. activitatea seismica se reduce. etc. sa actionam fara panica pentru deblocare. si la celelalte activitati. daca energia consumata indica un eveniment puternic de o anumita magnitudine si vom fi informati. iar acestea au vitraj. iar daca am stabilit controlul verbal.In caz de avarii constatate. caramizi. in lipsa acesteia. sa utilizam doar informatiile si recomandarile transmise oficial. care intotdeauna vor concentra personal specializat si aparate de ascultare ca sa identifice locurile cu persoane blocate. in vederea despagubirii prin sistemul de asigurari. sa nu aglomeram zonele calamitate fara rost. – daca la iesire intalnim usi blocate.Pentru orice eventualitate. – sa ascultam in primul rand aprecierile specialistilor seismologi romani. Sa nu folosim in acest scop chibrituri sau brichete. etc la iesirea din cladire utilizand o casca de protectie sau . de regula ziua. specialistii vor putea aprecia relativ rapid. o vaza. Experienta cutremurelor precedente a dovedit ca este util sa avem cunostinte necesare supravietuirii pana la interventia echipelor de salvare in cazul unei situatii extreme in care. . canal. – sa verificam preliminar starea instalatiilor electrice. – Nu trebuie sa dam crezare zvonurilor privind eventualitatea unor replici seismice si urmarile lor. Daca nu reusim. dar sa fim constienti ca aceasta se petrece in mod natural. deoarece in astfel de conditii. – dupa parasirea ordonata a cladirii sa cautati sa obtineti informatii corecte despre intensitatea miscarii si efectele sale si sa verificam mai intai afara si apoi cu precautii si in interior. la analiza starii constructiilor. . – Sa nu ne preocupam de durata pana la salvare. este dificil totusi de evaluat probabilistic daca eventuala energie presupus neconsumata se va degaja ulterior brusc sau treptat si in ce succesiune din domeniul timp. batranilor. inclusiv pentru evaluarea de catre specialisti a starii post-seismice a structurii cladirii si operatiunile de proiectare si executie a reparatiei sau consolidarii. dupa care.ale organismelor in drept. Cum putem diminua efectul distrugator al cutremurelor . Sa ne deplasam intr-un loc deschis si sigur (parc. fie peste zile. cu intensitati variabile. sa prevenim ranirea provocata de caderea unor tencuieli. . stadion. care vor fi transmise suficient de repede prin mijloacele de informare in masa nationale si care trebuie considerate ca singurele surse de informare credibile. prin intepenirea usilor sau din alte cauze. ghiozdan. si ascultati recomandarile salvatorilor. sa verificam mai intai scara si drumul spre iesire.Prezenta unui specialist in structuri de rezistenta de a carui competenta nu ne indoim. starea structurii si a altor elemente si obiecte care ar putea provoca raniri prin caderea lor. corpul uman isi mobilizeaza resurse nebanuite pentru a trece peste o perioada critica. sa furnizam informatiile cerute si sa cerem prim-ajutor necesar. receptionate direct de noi si nu din auzite. sa ascultam posturile de radio si televiziune.). Numai intr-un numar redus de cazuri socul ulterior este mai puternic decat primul. desi timpul pare nesfarsit. – sa parasim calm cladirea numai dupa seism. saptamani sau luni. de exemplu. Pentru cutremurele de Vrancea. Sa evitam sa fim confundati cu raufacatorii patrunsi in astfel de cladiri. buni cunoscatori ai activitatii focarului din Vrancea. de gaz. femeilor. mobilier rasturnat sau intr-o incinta blocata. apa. verificati vizual si starea constructiei in interior. pe baza inregistrarii miscarii respective. Deblocarea caii de acces se poate incerca numai daca prin aceasta nu se inrautateste situatia (de exemplu prin miscarea daramaturilor sau mobilierului). este sa batem la intervale regulate cu un obiect tare in conducte invecinate sau in peretii incintei. In zonele care pot fi afectate de cutremurele locale. sa inchidem pe masura posibilitatilor alimentarea locala sau generala si sa anuntam imediat dupa aceea institutia de specialitate pentru interventie. Sa dam concursul nostru organizatiilor de interventie postseismice. – La evacuare sa dam prioritate celor raniti sau copiilor. – sa ne informam cum trebuie sa procedati pentru inregistrarea in termeni legali a daunelor complete (structurale si nestructurale) produse de cutremur. Sa nu utilizam foc deschis pana nu am verificat daca nu sunt scapari de gaze. etc. sa procedam cu calm la spargerea geamului si curatirea ramei si zonei de cioburi. In acest mod se explica durate extreme de rezistenta de sute de ore in conditii de blocare la cutremur a unor persoane aparent fragile. – sa evitam cladirile grav avariate. utilizand un scaun . O varianta clasica de comunicare cu cei din afara. cu exceptia unor cazuri de ajutor sau salvare ce trebuie intreprinse cu un minim de masuri de securitate si fara riscuri inutile. – sa fim pregatiti psihic si fizic pentru eventualitatea unor socuri ulterioare primei miscari seismice (replici). carti groase. se pot uneori produce seisme mai mici de-a lungul unei anumite perioada de timp dupa socul principal. intreprinse de organele in drept. de regula.).

Valurile care patrund in golfuri inguste. Majori-tatea acestor vibratii ramin neobservate. . De aici au tras concluzia ca prin cutremure mici induse si controlate artificial se pot elibera de-a lungul liniilor de refractie tensiunile acumulate. valurile incetinesc. Evenimentul din 1977 a avut un caracter catastrofic. provocind cutremure mai mici. Cutremurele subacvatice Si sub ape se pot produce cutremure.30 mai 1990 (M=6. Constructorii din America si Japonia studiaza metode de constructie rezistente la cutremure. .4 a lovit Mexicul.5. Luna urmatoare. Cind valurile se apropie de mal. Cutremurele marine pot provoca niste valuri imense. un cutremur ce a inregistrat 7. In Noiembrie. adancime 80 km).9.5. adancime 160 km). ele au contribuit foarte mult la imbogatirea cunostintelor nostre despre seisme. cutremurele catastrofale sunt rare. Turcia a fost lovita din nou de un cutremur ce a inregistrat 7.4 pe scala Richter deschisa.4 martie 1977 (M=7. dar din fericire. cu epicentrul in Vrancea: . Romania a suferit cutremure de pamant puternice. majoritatea in Bucuresti.2. omorand mai mult de 15 000 de oameni. a lovit Turcia.6 a lovit Taiwanul.7. cu mici explozii se pot provoca cutremure de intensitate scazuta. iar replica cutremurului a provocat alunecari de teren si incendii. adancime 140 km). cu ajutorul seismografului Unde seismice .dar acolo sunt abia vizibile. se pot ridica pina la inaltimea de 20 de metri. fiind detectate doar de seismologi. numite tsunami. stabilind astfel tensiunea rocilor care determina cutrmurele puternice. Au fost distruse trei sferturi din cladiri si 60 de mii de oameni si-au pierdut viata Pamintul este in miscare permanenta. In 1775 dupa un cutremur. care reduce cu o treime declinatiile in timpul seismului. Cutremure de pamant in Romania si in lume In ultimii 60 de ani. . Casele de locuinta si cladirile administrative trebuie construite pe un fundal special. Dupa unii. dar in acelasi timp se si ridica. Cercetatorii studiaza posibilitatile de diminuare a efectului distrugator al cutremurelor. In timpul cutremurelor peretii care se prabusesc reprezinta unul din cele mai mari pericole.30 august 1986 (M=7. In August 1999.Desi nici una din metodele enumerate nu este infailibila. un cutremur de 7. marea initial se retrage. deasupra Lisabonei (Portugalia) s-a abatut un val de 17 metri inaltime.2. Apropiindu-se catre mal.10 noiembrie 1940 (M=7.Cel mai puternic cutremur inregistrat vreodata a fost in Chile in 1960: a avut magnitudinea de 9. cu 35 de cladiri cu risc inalt de prabusire si 1500 de victime. un cutremur de grad 7. adancime 100 km). In citeva locuri au injectat apa in liniile de refractie. maturind totul in cale. Mai tarziu in aceeasi luna. Acestea pot avansa pe ocean cu viteza de 790 km/h. apoi inunda tarmul cu o serie de valuri. Aceasta se poate evita prin proiectarea unor cladiri fara ornamente grele si cosuri.

Al treilea tip de unda este numita unda de suprafata pentru ca miscarea sa este limitata doar la suprafata pamantului. Viteza actuala a undelor seismice P si S depinde de densitatea si de proprietatile elastice ale rocilor si solului prin care trec. undele P sunt primele care se simt. unda-iubire se misca mai repede Unde seismice . la suprafata pamantului. Asemenea unde seamana cu valurile produse de vant pe suprafata unui lac. cum ar fi magma vulcanica sau apa oceanelor.Trei tipuri de baza ale undelor elastice produc cutremurele distrugatoare. Totusi. dilata si comprima simultan roca. cum ar fi muntii de granit. In majoritatea cutremurelor. intr-un plan vertical cu directia deplasarii undelor. Undele S nu se pot propaga in substante lichide. Undele seismice de suprafata se impart in doua tipuri: unde-iubire si unde Rayleigh. Aceasta unda S are cel mai distructiv efect asupra cladirilor. Cand o unda S se propaga taie roca formand unghiuri de 90 de grade cu directia in care merge. Efectul este similar cu cel al unei explozii sonice(sonic boom) care zgaltaie si sparge geamurile. Undele R au acelasi efect ca valurile oceanice. Miscarea undelor-iubire seamana cu cele S. Cea mai rapida dintre aceste unde este numita unda primara sau pur si simplu unda P. Fiecare bucatica de roca se misca sub forma unei elipse pe masura ce unda R trece. cum ar fi oceanele si amplitudinea este redusa considerabil cand strabate sol noroios. formand unghiuri de 90 de grade pe directia propagarii. undele S pot produce miscari verticale cat si orizontale. maturand din calea lor rocile. Aceste unde P. cat si prin material lichid. cu miscari verticale si orizontale. Cea de-a doua unda este unda secundara sau unda S. iar dintre cele doua unde de suprafata. Undele de suprafata se deplaseaza mai incet decat undele S si P. ci doar pe orizontala intr-un plan paralel cu suprafata pamantului. in timp ce se imprastie. doar doua propaga odata cu ele si corpuri solide de roca. Cateva secunde mai tarziu soseste si unda S astfel incat miscarea pamantului este si verticala si orizontala. doar ca nu se deplaseaza si pe verticala. Din cele trei. Acestea sunt unde similare cu cele din apa sau din aer. Miscarea ei este aceeasi cu unda suntetului. la fel ca undele sunetului sunt capabile sa treaca atat prin roci solide.

Atunci când rocile care întră în contact se rup sau alunecă brusc. învelişul extern rigid al Pământului este format din cincisprezece plăci tectonice mobile. Undele seismice Energia eliberată brusc de un cutremur se răspândeşte în toate direcţiile. Undele seismice sunt un "amestec" de unde longitudinale si transversale. de 60-100 km grosime. adică se produce cutremurul propriu-zis. Pe măsura îndepărtării de locul perturbaţiei iniţiale.Cutremurul de Pămînt este unul din cele mai înspământătoare şi distrugătoare fenomene ale naturii de pe Terra. se produce o degajare sub formă de unde seismice a energiei acumulate. şi sub acţiunea curenţilor de convecţie din manta se deplasează extrem de lent. care ulterior formează crusta nouă. La marginile dintre plăci mişcarea este frânată de forţa de frecare dintre ele. energia se repartizează pe tot mai multe particule − efectele seismului sunt tot mai mici la distanţe mai mari. iar undele superficiale se deplaseaza la suprafata acestuia. astfel că în aceste locuri se acumulează tensiuni enorme. exista mai multe tipuri de unde seismice. formand undele seismice. Aceste plăci litosferice “plutesc” pe astenosferă. cu o viteză de până la 12 cm pe an. stratul de suprafaţă semitopit al mantalei Pământului. Intensitatea acestuia depinde de suprafaţa de rupere. care la un seism deosebit de puternic este de zece-douăzeci de mii de ori mai mare decât energia primei bombe atomice aruncate peste Hiroshima. de adâncimea la care se produce şi de natura rocilor. Originea cutremurelor: Distribuţia geografică neuniformă a seismelor pe suprafaţa Terrei îşi găseşte explicaţia în teoria plăcilor tectonice. Altele se îndepărtează una de alta. deoarece . unde L – sunt responsabile pentru cele mai multe pagube asociate cutremurelor. Unele blocuri imense de crustă terestră alunecă unul faţă de altul. Undele interioare se deplaseaza in partea interioara a pamantului. la fel cum energia formata prin miscarea unei suprafete de apa radiaza sub forma unui val. In fiecare cutremur. iar în anumite locuri o placă alunecă şi coboară sub o altă placă. Unele plăci se împing reciproc. [modifică] • Producerea undelor seismice Cand are loc o fisura sau deplasare brusca in scoarta pamantului. Conform acesteia. energia radiaza in exterior sub forma unor unde seismice. spaţiul dintre ele fiind completat cu magmă solidificată. Undele superficiale – uneori denumite unde lungi sau mai simplu. penetrând la adâncimi cu temperaturi şi presiuni înalte unde se topeşte consumându-se. pe unele dintre care se află şi continentele. Potenţialul enorm de distrugere se datorează energiei cutremurului.

Undele L sunt cele mai lente dintre toate. coeficientul lui Poisson. Unde primare denumite si unde P sau unde de comprimare. lichide si gazoase. Undele superficiale se propaga din undele interioare care ajung la suprafata. Aceste unde ajung de obicei la suprafata sub forma unei bufnituri bruste. ele deplaseaza in afara particule de roca. astfel incat undele P ajung inaintea celorlalte la o anumita suprafata. impingandu-le perpendicular cu calea undelor. In timp ce aceste unde sunt in miscare. si pot fi detectate pe partea opusa punctului din care a plecat cutremurul.[1] . modulul de compresibilitate volumetricã si VS30. Atunci cand se deplaseaza prin roca. inainte si inapoi. modulul lui Young. astfel incat sunt oprite de stratul lichid din interiorul pamantului. In mod constant se produc unde seismice foarte slabe care se deplaseaza de-a lungul planetei. O datã obtinute grafic stratele seismice. atât pentru undele P cât si pentru undele S. astfel ca cea mai intensa zguduire se produce la sfarsitul cutremurului. Unde secundare denumite si unde S sau unde de taiere. Ele circula doar prin materiale solide. 2. se pot obtine densitatea medie. ajung la suprafata putin in urma undelor P. undele pun in miscare particule minuscule de roca. Aceasta viteza este mai mare decat cea a altor unde. [modifică] Interpretarea transmiterii undelor seismice [modifică] Interpretare cu metoda directã Cu metoda directã. depinzand de materialul prin care se deplaseaza. pe directia pe care circula unda. indepartandu-le si apropiindu-le.6 pana la 8 kilometri/secunda). Undele superficiale sunt asemanatoare valurilor aparute intr-o suprafata de apa – ele misca suprafata pamantului in sus si in jos. Ele se pot deplasa prin substante solide. Acest fapt cauzeaza de obicei cele mai mari pagube deoarece miscarea undei zguduie temeliile edificiilor create de om. în functie de vitezã si adâncime. undele S nu se deplaseaza direct prin pamant.cauzeaza cele mai intense vibratii. initial. Ambele feluri de unde interioare se deplaseaza de-a lungul Globului Pamantesc. Astfel rezulta prima perioada de ondulare asociata cutremurelor. 1. se propaga cu o viteza de aproximativ 1 pana la 5 mile pe secunda (1. astfel încât viteza medie a undelor seismice în strate omogene de teren e reprezentatã de înclinatia segmentelor de dreaptã de-a lungul cãrora se aliniazã datele experimentale. Spre deosebire de undele P. modulul de compresibilitate edometricã. se corecteazã timpii de transmitere (t) mãsurati de-a lungul traseului sursã-receptor pentru a tine cont de înclinatia traseului undelor si apoi se realizeazã graficul (tcor. si astfel vor patrunde prin scoarta pamantului. z).

0 Mw 52.6 E CONCLUZIA: FORTE NATURALE URIASE Cutremurul este unul dintre cele mai distrugatoare fenomene naturale de pe pamant.0 N 81. Kamchatka 1952 11 04 9.5 E 5. Indonesia 1938 02 01 8. O datã obtinute mãsurãtorile se pot calcula timpii corectati si viteza interval a undelor P si S. Prince William Sound.2 Mw 61.asemanatoare cu leganatul unui vapor.solul este miscat in valuri fine sau smucit cu putere.5 W 3. Chile 1960 05 22 9.5 E 10.3 N 175. modulul de compresibilitate volumetricã pentru fiecare interval si VS30. adicã în cazul în care copiile nu corespund aceluiasi impuls.5 Mw 38.6 W 2. Obtinute vitezele interval se calculeazã densitatea.75 N 159. . modulul de deformatie la forfecare. modulul lui Young. India-China Border 1950 08 15 8.5 E 8.2 S 72. mai mult despre undele seismice[1] = 1.5 W 6.5 Mw 5. Rat Islands..6 Mw 28. cu graficul aferent. Off the Coast of Ecuador 1906 01 31 8.5 Mw 54.[modifică] Interpretare cu metoda interval Cu metoda interval timpii de transmitere ai undei seismice se mãsoarã între doi receptori consecutivi plasati la adâncimi diferite. Andreanof Islands. CUTREMURUL FENOMEN NATURAL Inca de la aparitia pamantului ca planeta si-a facut aparitia acest fenomen natural de neoprit. linia de refractie Sf.0 N 161.In functie de intensitatea cutremurului.in proportii mai marii sau mai mici. Andrei s-a deplasat cu 6m. valorile determinate ale vitezei sunt definite de pseudo-intervale. Banda Sea. Poate provoca distrugeri de 10 mii de ori mai mari decat bomba atomica aruncata in 1945 la Hiroshima.. Multe cutremure produc o miscare a solului. Cu totii am vazut ce efecte pot avea cutremurele si ce pierderi lasa in urma lor. Alaska 1964 03 28 9.25 S 130.de-a lungul evolutiei pamantului de la continentul unic Atlantida si pana la cele 5 continente de astazi si va continua sa se faca simtit pana la disparitia pamantului ca planeta. Kuril Islands 1963 10 13 8. Când se dispune de un singur receptor. Aleutian Islands 1965 02 04 8.6 E 7. modulul de compresibilitate edometricã. Aleutian Islands 1957 03 09 9.1 N 147..8 W 4. Mii si sute de mii de oameni si-au pierdut viata in urma cutremurelor. nu numai materiale dar si omenesti. locul de declansare al acestuia.1 Mw 51.5 N 96.5 Mw 44. El s-a facut simtit. permitând astfel îmbunãtãtirea calitãtii mãsurãtorilor (viteza de interval). Kamchatka 1923 02 03 8. Pana la oprirea cutremurului. coeficientul lui Poisson. permitând doar o aparentã definire mai bunã a prifilului de vitezã. Iata o lista a celor mai mari cutremure din lume: 1.7 Mw 51.8 Mw 1. Uneori unduirile solului sunt vizibile si de la suprafata:martorii oculari sustin ca in timpul cutremurului din San Francisco din anul 1906 solul facea valuri inalte de 1m.0 E 9.9 N 149.3 N 178.

se acumuleaza o tensiune de-a lungul marginilor. Miscarea placilor nu este uniforma. Pamantul se poate deschide. pana cand rocile se rup. Cercetatori studiaza si apele fantanilor in zonele seismice deoarece inainte ca rocile subterane sa se sfarame in bucati. Cele mai puternice cutremure se produc in interiorul pamantului. solul argilos se poate scurge asemenea unei lave topite.Cutremurul principal este urmat de altele cu intensitate mica. Efectul depinde de intensitatea cutremurului.caii se sperie. ridica sau surpa. Acestea sunt provocate de faptul ca rocile dizlocate incep sa se reaseze intro pozitie stabila.pasarile devin nelinistite si zboara in cerc. ceea ce poate provoca din nou distrugeri enorme. Din pacate nu toate cutremurele sunt insotite de asemenea fenomene. incat se lichefiaza si se transforma in nisipuri miscatoare. iar placile intra in balans. apoi se inchide din nou eliberand radon in apele freatice. Acestea sunt slab incandescente si se numesc: ”lumini seismice”. Acest lucru se realizeaza prin construirea unor cladiri cu o structura mai solida si mai rezistenta la vibratii. Poate fi prevenit un asemenea fenomen? Raspunsul este categoric nu. Invelisul eztern al pamantului este format din placi tectonice mobile.Din acest motiv oameni de stiinta au dezvoltat diferite tehnici pentru o pronosticare exacta. Cercetatori au observat ca inainte de cutremur.insa pot fi prevenite pierderile materiale si de vieti omenesti.radonul ajungand si in fantini.In1975 locuitorii unui oras chinezesc au observat mai multe semnale ale cutremurului.structura lor cristalina devine deschisa. CUTREMURUL PE INTELESUL TUTUROR : Cutremurele sunt declansate adanc sub scoarta terestra. In munti se pot produce avalanse.Amestecul afanat de nisip si argila este supus unei forte atat de mari.poate fi un semn de avertizare al cutremurului.de adancimea la care se produce si de natura rocilor de suprafata. Aceste crapaturi . si chiar si pe pantele mai putin abrupte.Caini scheauna. Cresterea concentratiei radonului in apele de fantina. printre care comportamentul ciudat al animalelor. alunecari de teren.Imediat inainte de seism se pot elibra si gaze cu incarcare electrica. la marginea acestor placi.Energia acumulata se elibereaza sub forma unor cutremure mai mari sau mai mici. Aceasta sa intamplat la cutremurul din Alaska din 1964. parasindu-si locuintele cu cateva ore inainte de cutremur. S-au folosit aparate de masura speciale pentru detectarea unor cresteri de tensiune deasupra liniilor de refractie.concentratia de hidrogen poate fi de 10 ori mai mare langa liniile de refractie. Semnale de advertisment: Schimbarea comportamentului animalelor poate semnala apropierea unui cutremur.

provocand cutremure mai mici.semnaleaza miscarile laterale. a fost insotit de zgomote subterane.a produs avarii si prabusiri de constructii in Suceava. Cuvantul “seismologie” isi are originea in cuvintele grecesti “seismos” care inseamna cutremur si “logos” care inseamna stiinta. la suprafata pamintului sau in profunzime. Aparatele de masurare a inclinarii-acestea seamana cu nivela folosita de dulgheri si zidari. O alta metoda de observare a miscarii pamintului este transmiterea unor semnale de sateliti la diferite statii de receptie terestre. Dupa unii cu mici explozii controlate se pot provoca cutremure de intensitate scazuta. Insa in detectarea cutremurelor sunt folosite si aparate mai precise si mai sofisticate: detectoarele de cutremur. Cercetatorii studiaza posibilitatea de diminuare a efectului distrugator al cutremurelor. Aparatele de masura a alunecari-cabluri intinse de-a lungul liniilor de refractie. -Alt cutremur. cu epicentrul in nordul Moldovei. fisurari ale solului. cu epicentrul in Vrancea s-a produs la 11 ianuarie 1838.a fost destul de puternic si a daramat multe case. la 1790. pacura si gaze. Un cutremur in Banat.imense se pot intinde pe o lungime de cativa km. .seismologi pot observa imediat cea mai mica tensiune produsa in roci. -Cutremurul inregistrat la Iasi in 1740. Izvorele informatiilor au fost vechile file de cronici si insemnarile unor cercetatori pasionati. -Seismografele sunt cele mai precise aparate de avertizare in cazul unor cutremure. De aici s-a tras concluzia ca prin cutremure mici si controlate se pot elibeta de-a lungul liniilor de refractie tensiunile acumulate. Din reteaua de semnale prin satelit oamenii de stiinta isi pot da seama daca s-a schimbat pozitia una fata de alta a statiilor de receptie.Acest aparat sensibil sesizeaza si masoara chiar si cele mai mici vibratii subterane pe care le transforma in semnale electrice si le inregistreaza intr-un grafic. tasniri de apa. 2. inregistrat la 9 august 1683.tasniri de apa. Regiuni seismice in Romania = Tara noastra a cunoscut adesea efectele distrugatoare ale cutremurelor. -Cutremurul din Bucuresti de la data de 26 octombrie 1802 s-a manifestat prin ondulatii ale solului. A fost similar cu doua dinainte. care a produs stricaciuni si la manastirea Neamtului.Cutremurul-explicatie stiintifica Seismologia este stiinta care se ocupa cu studiul cutremurelor. slabind astfel tensiunea rocilor care determina cutremurele puternice.Din citirea diagramei. -Un cutremur puternic. S-au prabusit multe case. urmaresc miscarile produse la suprafata pamintului. numai ca au aparut si fenomene luminoase. In cateva locuri au injectat apa in liniile de refractie. intre care Turnul Coltei. -Prima insemnare se refera la un cutremur produs in Moldova.

magnitudinea a fost de gradul 7. a fost destul de puternic incat sa reactiveze faliile din Moldova si Muntenia.iar in regiunea Vrancea de gradul 8.cu epicentrul in Muntii Fagarasului.-Cutremurul din 31 august 1894. -Cutremurul din 12 mai 1912. -Cutremurul din seara zilei de 4 martie 1977.6 pe scara Richter. cutremurul din 1977 a avut maximul in zona Bucuresti-ZimniceaAlexandria.cu epicentrul in zona Galati-Focsani.fiind zile in care s-au simtit zguduiri de 5-6 ori.s-a manifestat timp de mai multe luni.a avut magnitudinea de 7.cu hypocentrul la 110 km adancime.2 in scara Richter. cu epicentrul in Vrancea.a fost resimtit in toata Moldova si Muntenia. A avut focarul (hypocentrul) la adancimea de 150 km.Spre deosebire de cutremurul din 1940 care a fost maxim in Moldova. Ambele cutremure au fost inregistrate pana la departari de circa 2000 km de la epicentru sub forma de macroseism.La Bucuresti . in unele parti din versantul sudic. cu epicentrul tot in Vrancea. .zona Argesului. -In iarna anului 1916 un cutremur de gradul 8 pe scala MKS. cu epicentrul in Vrancea. -Cutremurul din noaptea de 10/11 noiembrie 1940.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful