CUTREMURELE Ce este cutremurul, cum se formeaza si cum se masoara

Suprafata globului este divizata in placi tectonice. Acestea se misca unele in raport cu altele. Ele plutesc in diverse directii cu viteze diferite pe stratul de roci topite, pe astenosfera si se pot ciocni unele de altele. Cand 2 sau mai multe placi tectonice se intalnesc isi lovesc si isi deformeaza marginile astfel: 1. - se separa, se departeaza unele de altele (margini divergente); 2. - se suprapun (margini convergente); 3. - se ciocnesc unele de altele sau trec una pe langa alta fie una in sus si alta in jos, fie una in stanga si alta in dreapta.

1. Margini divergente
Daca se intalnesc 2 placi a caror margini sunt formate din crusta oceanica si care se misca departandu-se una de alta, in spatiul care apare, iese la suprafata roca incinsa din astenosfera, formandu-se vulcani. Acesta roca incinsa se raceste in apa oceanului, se intareste si duce la formarea unei noi cruste oceanice. Ea impinge cele doua placi fortandu-le sa se departeze ducand la aparitia cutremurelor in locul respectiv. Locul in care acest fenomen apare se numeste zona de divergenta.

2. Margini convergente
Cand 2 placi se ciocnesc, o parte din marginile lor se distruge. Rezultatul acestor distrugeri depinde de tipul de cruste de la marginea placilor care se ciocnesc. Astfel: - daca se ciocneste o placa oceanica de una continentala, cea oceanica, fiind mai subtire si mai densa va fi fortata sa intre sub cea continentala care este mai grea si mai groasa, fenomen numit subductie - Cercul de foc al Pacificului. - cand se ciocnesc 2 placi oceanice, de asemenea una poate fi impinsa sub cealalta. - cand se ciocnesc doua placi continentale, se creeaza arii de munti pentru ca marginile care se ciocnesc se vor increti, se vor compresa si vor fi impinse la suprafata - Himalaya. Zona in care doua placi se ciocnesc se numeste zona de convergenta.

3. Cand placile tectonice trec unele pe langa altele
Cand 2 placi se misca una pe langa cealalta ele vor aluneca, se vor lipi, se vor freca una de alta - SanAndreas in California - ducand la aparitia unei presiuni care va face ca placile sa se zdruncine, sa se smuceasca formand cutremure. Asadar, orice interactiune a placilor tectonice duce la aparitia cutremurelor care nu sunt altceva decat smuciri, zdruncinaturi sau incretiri ale acestora. Cutremurul este unul din cele mai distrugatoare fenomene naturale de pe Pamint. De exemplu In data de 17 ianuarie, 1995 la ora 5 si 46 minute, dimineata, orasul Kobe a fost zguduit de un cutremur puternic. Au fost darimate case, poduri si autostrazi suspendate, caile ferate au fost indoite. In casele prabusite s-au distrus cablurile de curent electric si conductele de gaz, ceea ce a ingreunat foarte mult actiunile de salvare a sinistratilor. Au murit peste 5300 de oameni; unii au fost striviti de constructiile prabusite, iar altii au pierit in incendiile izbucnite dupa cutremur. Pagubele nu au constat doar in pierderea unor vieti omenesti: dupa unele estimari, recuperarea pagubelor si reconstruirea orasului au costat peste 100 de milioane de dolari americani. Oamenii de stiinta au inceput sa cartografieze locurile in care sint frecvente cutremurele. Cutremurele se pot intilni in orice loc in care rocile se misca de-a lungul liniilor ,dar majoritatea cutremurilor mari se produc in anumite zone, bine determinate. Sunt deosebit de frecvente in regiunile vulcanice, de exemplu in cerul de foc din jurul oceanului Pacific. Pe masura ce metodele de determinare a localizarii cutremurelor au devenit mai precise, si hartile au fost imbunatatite, conturindu-se o imagine mult mai clara despre activitatea seismica. Harta activitatii seismice, a aratat ca cel mai frecvent cutremurele se produc in scoarta oceanica si santurile oceanice,respectiv de-a lungul liniilor de refractie, lanturilor muntoase tinere si in zonele vulcanice.

exprimata de obicei pe scara Richter. in directia de propagare.8 km/s (pentru structura geologica Vrancea) . ei sunt de foarte multe ori confundati. teoretic. Al treilea tip. Scara intensitatilor.5 sunt destul de puternice pentru a putea fi inregistrate de seismografele sensibile de pe intregul glob. nu sunt simtite de oameni si sunt inregistrate doar de seismografele locale. Primele valuri care vor porni. de la miscari imperceptibile la distrugeri catastrofice si este reprezentata de obicei prin cifre romane. unda p . Ea se bazeaza pe efectele observate ale miscarilor produse de un cutremur asupra oamenilor.este perceputa la suprafata de catre oameni ca pe o saltare.determina miscarea particulelor solului paralel cu directia de propagare . vor porni unde de soc. Este o marime specifica unui cutremur. unda s .este resimtita la suprafata sub forma unei miscari de forfecare. .determina distrugeri proportionale cu magnitudinea cutremurului si cu durata de oscilatie . Mercalli modificata Efectele unui cutremur la suprafata Pamantului sunt reprezentate numeric prin termenul numit intensitate seismica. terenului etc. astfel incat o inregistrare de gradul 7 (de exemplu) indica o miscare a solului de 10 ori mai mare decat cea corespunzatoare unui cutremur de grad 6. Cutremurele de magnitudine mai mica decat 2 sunt numite microcutremure. Magnitudinea unui cutremur. sau altfel zis undele S. Scara intensitatilor nu are o baza matematica. este o masura subiectiva care descrie cat de puternic a fost simtit un soc intr-un loc dat. Richter a inventat aceasta scara in 1935 ca instrument matematic pentru compararea marimilor cutremurelor. Cutremurele cu magnitudinea mai mare sau egala cu 4. Scara de intensitati este mai folositoare persoanelor care nu lucreaza in domeniu decat scara de magnitudini.deplasarea acestei unde este similara cu cea a unei rame (compresie-dilatare) in directia de mers . de balans in plan orizontal . Intensitatea. respectiv o energie de circa 30 de ori mai mare.8. rocile se vor zgudui perpendicular pe directia de mers.6 km/s (pentru structura geologica Vrancea) . atat prin intermediul magnitudinilor cat si prin cel al intensitatilor. cladirilor. se numesc unde primare sau unde P.amplitudinea acestei unde este direct proportionala cu magnitudinea (energia cutremurului) . Charles F. Evaluarea intensitatii unui cutremur poate fi facuta doar dupa rapoartele martorilor oculari si dupa studierea si interpretarea rezultatelor cercetarilor din teren. provoaca unduirea solului si accentueaza efectul distrugator al undelor secundare. masurata pe seismogramele inregistrate. numita astfel dupa Dr. Cu toate ca acesti doi parametri sunt foarte diferiti. din epicentru. si se determina instrumental folosind amplitudinea maxima si frecventa oscilatiilor. la suprafata solului intotdeauna dupa unda p .este o unda transversala.determina miscarea particulelor solului perpendicular (transversal) fata de directia de propagare .are viteza de 4. fiind simtite de oameni de cele mai multe ori. cea mai folosita este Scara Mercalli modificata (in Statele Unite ale Americii) si o varianta adaptata a acesteia corespunzatoare tipurilor de cladiri specifice in Europa: Scara Europeana a intensitatilor macroseismice. Undele primare sunt urmate de undele secundare. de compresie . deoarece transporta aproximativ 80% din energia totala a cutremurului . 1. Scara este logaritmica. Cu toate ca de-a lungul ultimelor secole s-au realizat numeroase scari de intensitati pentru evaluarea efectelor cutremurelor. exprimata de obicei pe scara Mercalli modificata . este o masura a tariei cutremurului sau a energiei eliberate din focar sub forma de unde seismice.In momentul in care se declanseaza cutremurul. Cutremurele cu magnitudinea mai mare de 6 sunt considerate cutremure mari. Richter de la California Institute of Technology este cea mai cunoscuta scara de masura a magnitudinilor. iar cele mai mari de 8 grade.deplasarea acestei unde este similara cu inaintarea unui sarpe (miscari ondulatorii stanga-dreapta fata de directia de inaintare) . din acest motiv. fiind aranjata arbitrar doar pe baza efectelor observate. Aceasta scara cuprinde 12 niveluri crescatoare de intensitati. deoarece intensitatea se refera la efectele reale de la suprafata locului de interes. Sub efectul acestora. undele de suprafata.este periculoasa. majore.ajunge. un mic soc in plan vertical .cladirile cad datorita intrarii in rezonanta a frecventei proprii de oscilatie a structurii cladirii cu frecventa undei incidente. Acestea sunt valuri longitudinale. care se propaga asemanator cu undele sonore: produc miscari in sens inainte – inapoi. in acest caz efectul distructiv fiind puternic amplificat Severitatea unui cutremur poate fi exprimata in mai multe feluri.nu este periculoasa pentru structuri (cladiri) deoarece contine (transporta) aproximativ 20% din energia totala a cutremurului 2. Cu toate ca scara Richter nu are. Prima scara mentionata mai sus este rezultatul scarii realizate de Mercalli in 1902 si al modificarilor efectuate ulterior de alti seismologi. de forfecare . Scara Richter de magnitudini.este o unda longitudinala.are viteza de 7. exista totusi o limita si anume aceea a celui mai mare cutremur produs pana in prezent: 8. limita superioara. adica din punctul situat deasupra vatrei cutremurului.

Paharele zornaiesc. Mobila este miscata sau rasturnata. Persoanele merg fara stabilitate. Avarieri in randul constructiilor. VII Dificultati in a mentine pozitia verticala. partial prabusite. Din pacate. Structuri rezistente de lemn si poduri distruse. X Majoritatea constructiilor si scheletelor distruse alaturi de fundatii. tufisurile se clatina. la etajele inalte sau in alte locuri favorabile. Valuri in bazine. Imediat inainte ca rocile subterane sa se sfarme in bucati. Acestea sunt provocate de faptul ca rocile dislocate incep sa se reaseze intr-o pozitie stabila. iar cel din Alaska. Alunecari masive de teren. turnuri. Avarieri serioase rezervoarelor. pasarile devin nelinistite si zboara in cerc. Copacii. Conductele subterane ireparabile. Cei care dorm se trezesc. Cercetatorii au observat ca inainte de cutremur. Ramuri rupte de copaci. XII Avarieri aproape in totalitate. nu toate cutremurele sunt insotite de asemenea fenomene. Despicari de teren umed si pe rapele abrupte. Lichidele se imprastie. Balansarea obiectelor atarnate. IX Panica generala. bazine inalte. Scheletul caselor mutat de pe fundatie daca nu prabusit. directia poate fi estimata. iar cercetatorii rusi au observat ca inainte de cutremurele majore se schimba viteza undelor P ale cutremurelor mai mici. din 24 ianuarie 1964 peste 7 minute. In anul 1985. cornise. cele intarite serios avariate. Replica din ziua urmatoare. Simtit mai ales de motociclisti. Cateva cutremure mari si-au “anuntat” sosirea printr-o serie de cutremure mai mici. monumente. drumurile serios afectate. S-au folosit aparate de masura speciale pentru detectarea unor cresteri de tensiune deasupra liniilor de refractie. unele complet daramate. caii se sperie . Trancanitul geamurilor. Cele doua cutremure impreuna au provocat moartea a aproximativ zece mii de oameni si ruinarea cladirilor din oras Semnale de avertisment Nimeni nu poate pronostica exact momentul declansarii cutremurului. locuitorii unui oras chinezesc au observat mai multe semne ale cutremurului. Distrugeri in randul cladirilor cu o rezistenta scazuta. Ciinii scheauna. Digurile. Aceste crapaturi imense se pot intinde pe o lungime de citiva kilometri la suprafata pamintului sau in profunzime. ceea ce poate din nou provoca distrugeri enorme.I II III Nu se simte Simtit de persoanele care se odihnesc. Obiecte imprastiate. Cladirile cu o slaba rezistenta distruse. Imediat inainte de seism se pot elibera si gaze cu incarcare electrica. Deplasari masive de stanci. Caderi de tencuiala si de pereti. V Simtit in afara. Scartaitul peretilor de lemn si a scheletului constructiei peste etajul IV. precum si unduirile locale ale cimpului magnetic al Pamintului sunt studiate ca posibile prevestitoare ale cutremurelor. Cateva avarieri in randul constructiilor intarite. se inchid. Aparatele de masurare a inclinarii – acestea seamana cu nivela folosita de dulgheri si zidari – urmaresc miscarile produse la suprafata . Vibratii asemanatoare cu trecerea unor camioane usoare. cele cu o rezistenta medie grav avariate. santurile. de intensitatea 10 pe scara Mercalli a distrus si ceea ce a mai ramas. In 1975. Modificarile fine ale formelor de suprafata. eliberind radon in apele freatice. lacuri. Usile trosnesc. VIII Directia motocicletelor afectata. Nisip si mal intins pe plaje si pe pamant plat. Santurile pentru irigatii avariate.acestea sunt slab incadescente. pietre. apoi se inchide din nou. Prabusiri si alunecari de teren. Crapaturi in teren. Obiectele mici se deplaseaza. in centrul orasului Mexico. VI Simtit de toata lumea. se numesc “lumini seismice”. Cutremurul principal este urmat de altele cu intensitate din ce in ce mai mica. se deschid. concentratia de hidrogen poate fi de 10 ori mai mare linga liniile de refractie. oamenii de stiinta au dezvoltat diferite tehnici pentru o pronosticare exacta. Cad caramizi. printre care comportamentul ciudat al animalelor. IV Vibratii asemanatoare cu trecerea unor camioane grele. Acoperisurile se rup. Conductele subterane sparte. Cercetatorii studiaza si apele fintinilor in zonele seismice. structura lor cristalina devine deschisa. poate fi un semnal de avertizare al cutremurului. parasindu-si locuintile cu citeva ore inainte de cutremur Schimbarea comportamentului animalelor poate semnala apropierea unui cutremur. un cutremur de gradul 11 pe scara Mercalli a provocat pagube imense. Sinele de cale ferata indoite usor. veselei si a usilor. XI Sinele de cale ferata indoite foarte mult. Obiectele atarnate vibreaza. In zonele maloase fantani si cratere in pamant. radonul ajunge si in fintini. Apa iesita din canale. rauri. plastic. apa tulbure de noroi. Simtit in interioare. tigle. Tablourile cad de pe pereti. Mobila se crapa. Din acest motiv. Cresterea concentratiei radonului in apele de fintina . Prabusiri de cosuri. multi se sperie si alearga spre iesire. Cutremurele pot avea durate diferie. fabrici. Cutremurul din San Francisco din 1906 de exemplu a durat doar 40 de secunde. Clopotele mari suna.

Din reteaua de semnale prin satalit. Se poate demonstra ca intervalul de timp cuprins intre momentul inregis-trarii undelor "p" de catre o retea de senzori plasati in zona Vrancea si momentul sosirii undelor "s" (unde distructive. un echipament specializat genereaza alarma ce este apoi transmisa tot pe cale radio utilizatorilor (abonatilor) sistemului. iar aparatele de masurare a alunecarii – cabluri intinse de-a lungul liniilor de refractie – semnaleaza miscarile laterale. capabile sa produca mari pagube materiale) in Bucuresti. Datorita localizarilor geografice pe o arie restransa a zonei seismogene din Vrancea si a distantei relativ mari pana in zona dens populata a Bucurestiului. Din citirea diagramei. precum si de natura zonelor seismice active (zone de suprafata sau zone de medie sau mare adancime). In modul de operare standard. O alta metoda de observare a miscarilor pamintului este trimiterea unor semnale de pe sateliti la diferite statii de receptie terestre. este posibila folosirea acestui interval de timp pentru avertizarea timpurie asupra iminentei unui seism major. iar un altul este in faza de testare in California. este cuprins intotdeuna intre 25-30 de secunde. alarma este generata de fiecare data cand este detectata prezenta unui seism in Vrancea a carui magnitudine estimata este superioiara gradului 5 pe scara Richter. Acestea sunt receptionate de Centrul de Alarmare Seismica situat in Pipera. oamenii de stiinta pot sa-si dea seama daca s-a schimbat pozitia una fata de cealalta a statiilor de receptie. . in tara noastra.Prelucrarea semnalului In cazul in care seismul este localizat in zona Vrancea si estimarea de magnitudine este superioara unui anumit prag. in prezent unul similar functioneaza in regiunea Mexico-Cuty. In cazul in care este detectata prezenta undelor "p" in spectrul semnalului receptionat. de pilda alarmare numai pentru seisme cu magnitudinea estimata superioara gradului 6 pe scara Richter. in functie de necesitatile lor efective. Este insa posibila si generarea de alarme particularizate pentru diferite categorii de utilizatori. Aceasta valoare a fost stabilita pornind de la faptul ca un asemenea seism este resimtit in majoritatea cazurilor de toti locuitorii Bucurestiului. in cel mai inalt punct pentru a avea atat o receptie buna. Aceasta poate fi utila in cazuri in care un seism de magnitudine 5 nu poate . . in functie de adancimea focala a seismului care le-a generat. Sistemul de avertizare seismica In scopul protejarii populatiei s-a alcatuit sistemul de avertizare seismica (SAS). seismologii pot observa imediat si cea mai mica tensiune produsa in roci. Posibilitatea fizica de implementare a unui asemenea sistem depinde insa de conditiile particulare de localizare a zonelor active seismic fata de centrele dens populate. cat si posibilitatea unei acoperiri complete a zonei Bucuresti. respectiv diferenta dintre vitezele de propagare ale undelor seismice "p" si "s". Sistemul de avertizare timpurie pentru seismele majore produse in regiunea Vrancea se bazeaza pe un fenomen bine cunoscut in literatura de specialitate.Generare alarme Modul de generare al alarmelor este foarte flexibil si complet programabil. Sa vedem cum functioneaza acest sistem si cum ne poate ajuta el. Trebuie spus ca acest sistem de avertizare nu este unic in lume.pamintului. unde sunt prelucrate in mod continuu in vederea detectarii oricarei miscari seismice. Acest aparat sensibil sesizeaza si masoara cele si cele mai mici vibratii subterane pe le transforma in semnale electrice si le inregistreza intr-un grafic. Seismografele sunt cele mai precise aparate de avertizare in cazul unor cutremure. • Achizitia si transmisia semnalului seismic 14444shk78srx8z Sistemul de avertizare realizat de noi se bazeaza pe o retea de senzori seismici plasati in jurul zonei active din Vrancea ce transmit in timp real pe cale radio datele masurate. este declansata o procedura de analiza care estimeaza atat localizarea seismului care le-a produs cat si magnitudinea acestuia.

etc. podul. a unor masini sau echipamente sensibile. .). . mese. scoli sau evacuarea din acestea. – sa amplasam obiectele fragile si valoroase intr-un loc ma jos si sigur.agenti economici (regii autonome sau societati comerciale) pentru a putea intrerupe in timp util alimentarea cu energie. SAS poate fi util. vaze. chimicale etc. mai ales la etajele superioare si in locurile unde se aglomereaza de obicei copiii etc. asupra aleilor inconjuratoare.stoparea operatiunilor pe aeroporturi. zvelte. gaze.inchiderea reactoarelor nucleare.semnalizare sirena acustica.semnalizare in sistem pening compatibil POCSAG pentru pagere numerice sau alfanumerice. suprapuse si inalte intre ele . dulapuri. de conducere si personalul tehnic-administrativ din institutii. spre a nu le bloca prin deplasari.inchiderea automata a valvelor de gaz.pornirea generatoarelor de necesitate. . . . si prin prindere de un perete. calcanele.oprirea trenurilor. terasa si invelitoarea.. astfel incat la seisme sa nu cada caramizi.persoane fizice pentru protectia personala sau a bunurilor pe care le detin. tablouri. Ce trebuie sa intreprindem anticipat pentru prevenirea unor avarieri. . Iata numai cateva dintre posibilitati: . material didactic. . iar vasele mari cu chimicale.institutii publice in vederea initierii planurilor de actiune in caz de dezastru natural sau pentru avertizarea angajatilor.inchiderea calculatoarelor. Din punct de vedere practic. tigle. sa le inlocuim cu altele mai usoare. in incaperi in care nu se aglomereaza elevii si nu exista pericol de comunicare si incendiu. grinda solida. acoperisul. – sa amplasam toate aparatele grele sau pe rotile astfel incat sa nu fie in vecinatatea iesirilor din incaperi sau coridoare. Interfata de avertizare radio Alarmele generate de seism se transmit utilizatorilor (abonatilor) prin radio sub trei forme: . – sa asiguram piesele de mobilier grele. . sa le fixam contra detasarii sau sa le mutam astfel incat sa nu le pericliteze viata sau integritatea in caz de oscilatii sau cadere (lampi grele. jardiniere asupra intrarilor. spre a nu prinde de acestia obiecte grele sau pentru a preveni caderea lor peste ocupanti. paturi. acvarii. locuri circulante. sau sa se scurga combustibili. elevii.sa identificam mobilierul si obiectele grele care atarna peste pupitre. etajere. oprirea distributiei acestuia catre populatie si industrie. cornisele. – sa verificam periodic tavanele. studentii si restul populatiei trebiue sa cunoasca scopul diferitelor masuri care se intreprind. rafturi. strazilor sau la vecini.produce efecte sau pagube notabile. placaje. tencuieli. . calculatoare. apa etc. pentru avertizarea angajatilor. . la seisme.oprirea lifturilor la parter.alte aplicatii. ornamente. apa. in dulapuri in care sa nu se poata rasturna. combustibili. Astfel ei trebuie: . utilizatorul este alertat prin unul sau mai multe dintre semnalele descrise mai sus. racordurile sa nu sufere deteriorari si sa se degaje gaze. accidentari si raniri in cazul unui cutremur Cadrele didactice. In functie de echipamentul de receptie folosit. – sa consultam un specialist in structuri de rezistenta. .semnalizare in tonuri de frecventa (DTMF). cu privire la tipul si starea peretilor despartitori nestructurali. .punerea la adapost in locuinte. . daca nu chiar esential pentru: .alertarea camerelor de garda de la spitale. ce pot cadea peste acestea. – sa limitatam deplasarile echipamentelor tehnice si utilitare mari in asa fel incat in caz de cutremur. .inceperea operatiunilor pompierilor. spre a intelege sensul protectiei antiseismice si a participa la unele din ele. inchiderea rafinariilor. . balcoanele. Sistemul de avertizare timpurie pentru sistemele majore produse in regiunea Vrancea a fost proiectat pentru a acopri nevoile unor categorii cat mai largi de utilizatori. oglinzi.pornirea alarmelor sonore individuale sau colective. . boxe.

Pot fi insa cazuri concrete in care se va da catre toti ocupantii o singura modalitate de autoprotectie adecvata situatiei constructiei respective. – sa asiguram usile dulapurilor cu inchizatori eficiente la oscilatii. pentru 3 zile. astfel incat la nevoie.asigurarea pentru daune seismice. dupa seism.proiectarea si executarea lucrarilor necesare.– este recomandabil sa avem in spatiile comune extinctoare. – sa ne informam despre indeplinerea obligatiilor legale ale detinatorilor de cladiri privind: . o trusa de prim ajutor cu medicamente. robinetelor generale si locale pentru electricitate. sa-i linistim si pe ceilalti.reparatiile si consolidarile necesare. a unor astfel de masuri in spatiile de invatamant. apa de baut. conducte de gaze rupte. caramizi. cornise.Caderea unor obiecte. De asemenea trebuie sa efectueze periodic exercitii de evacuare controlata din diferite spatii. . cornise. . avand in vedere eventualele pericole descrise in cele ce urmeaza: hr444s4178srrx . mai ales daca la seismele precedente structura cladirii a manifestat deficiente sau sensibilitati. .Caderea unor stalpi si linii electrice. se va selecta dupa caz modalitatea cea mai indicata pentru fiecare categorie de varsta. forme si taxe necesare. . cosuri de fum. ordonata. un radio si baterii utilizabile in caz de urgenta si de intreruperea alimentarii cu energie electrica etc. . calcane. astfel incat vesela depozitata sa nu produca accidente – sa retinem locul de amplasare al comutatoarelor. intr-un loc cunoscut. langa surse potentiale de incendiu si sa stim cum sa le utilizam. ziduri.Spargerea si caderea unor geamuri. In scopul asigurarii controlului si autoritatii cadrelor didactice responsabile. sigurantelor. rasturnarea unor instalatii de gatit si incalzit. toc de usa). parapeti. placaje. sa nu ne speriem de zgomotele din jur. conform normelor PSI.Utilizatorii acestor recomandari pot fi deopotriva copiii sau adultii. sa putem lua unele masuri minime de interventie de urgenta (inchidere/deschidere) si sa pastram la indemana truse de scule adecvate. ordonat. . ornamente. o rezerva speciala de alimente uscate si conserve. in special la cladirile inalte. spre a controla vizual si prin sfaturi. amplasate in locuri cunoscute si accesibile. in corelare si cu recomandarile organelor de aparare civila sau a celor de prevenire si stingere a incendiilor Ce trebuie sa facem in timpul unui cutremur puternic Aceste recomandari se refera la o multitudine de situatii care se pot regasi in mod frecvent atat intro cladire de invatamant cat si in mediul construit inconjurator. – sa semnalam celor in drept si insistati sa se intreprinda masuri de control. etc. tencuieli. batranii si femeile. . . – este util sa avem depozitate grupat. mobilier. acoperisuri.evaluarea rezistentei antiseimice actuale a structurii cladirii. avalanse in zona muntoasa. inspirand curaj. Se recomanda exersarea periodica.Alunecari de terenuri. dar aceasta se va efectua in liniste. sa protejam copiii.Caderea unor elemente de constructie nestructurale (ziduri. lichefierea unor terenuri nisipoase. – sa ne pastram calmul.Incendii rezultand din scurt circuite.). sau in locuri publice. pe durata calatoriilor zilnice. Se va explica anticipat adultilor si minorilor ca in cazuri speciale se poate proceda la evacuarea cladirii dupa un seism puternic. respectand prevederile si termenele legale. fara aglomerare si numai din dispozitia celor anume desemnati de conducere. cosuri de fum. Se recomanda cadrelor didactice. apa si gaze si modul lor de manevrare. sa nu intram in panica. personalului si elevilor sa retina in memorie particularitatile localitatii. lanterne. . ale drumului pe care se deplaseaza zilnic la scoala sau acasa.. De exemplu. cartierului si imprejurimilor locuintei. etc. repararea si ancorarea cu tiranti. dupa verificarea cailor de iesire si a faptului ca pericolele (hazardurile) de afara nu sunt mai mari decat la ramanerea in interior. intretinere si reparatii pentru oprirea degradarii unor fundatii. elevii pot fi solicitati sa execute autoprotectia sub banca/masa iar cadrul didactic va sta in picioare sub un element de constructie rezistent (grinda. etc. – sa ne adresam numai institutiilor autorizate in acest scop.

sa-i linistim. sa evitam aglomeratia. spre a preveni blocarea acesteia. sa nu sarim pe fereastra. Importanta revenirii cat mai rapide la situatia anterioara este subliniata si de necesitatea de a utiliza in unele cazuri spatiile de locuit sau scolile ca centre de prim-ajutor. cinematograf. batranilor. sa ramanem departe de aceasta. masa. sa stam pe locul nostru pana se termina miscarea seismica. parapete. – sa nu fugim pe usa. langa un perete structural rezistent. fara a parasi vagoanele. in cazuri justificate. – daca ne aflam in fata unei cladiri. sa-i ajutam pe loc. de curs. biserica. spre a nu bloca circuitele necesare altor actiuni. de activitate. – sa nu alergati in strada sau pe strada. linii electrice aeriene si stati ianuntru. In lipsa unor astfel de posibilitati de a ne mentine sub soc stabilitatea. masurile de protectie specifice locului dvs. care de obicei se pot prabusi in strada. sala de sedinte) sa nu alergam catre iesire. sa stam calm si sa ne linistim vecinii de pe rand. imbulzeala produce mai multe victime decat cutremurul. Ce trebuie sa facem dupa un cutremur puternic Aceste recomandari privesc actiuni deosebit de importante de revenire la normal dupa impactul seismic prin colaborarea tuturor celor implicati. in vederea unei eventuale evacuari din cladire pentru o anume perioada. departe de ferestre care se pot sparge. dar nu este indicat sa ne imbulzim la coborare sau sa spargenm ferestrele. bolnavilor. cu fata in jos: cu palmele impreunate ne protejam capul (ceafa). . sa ne ferim de tencuieli. sa ne deplasam calm spre un loc deschis si sigur. sa intervenim imediat dupa ce a trecut socul puternic.sa curatam caile de circulatie de cioburi sau substante toxice. sa stam inspre centrul cladirii. tencuieli ornamentale etc. iar copiii sub bancile din clasa sau mese. etc. – sa nu utilizam telefonul decat pentru apeluri la salvare. spre a ne asigura stabilitatea. – sa ascultam numai anunturile posturilor de radioteleviziune oficiale si recomandarile de actiune imediata . care sunt suficient de rezistente spre a feri de caderea unor lampi. dupa caz. asigurandu-le imbracaminte si incaltaminte corespunzatoare sezonului. sa se degajeze. sa ne ferim de firele de curent electric cazute. – sa ne sprijinim cu palmele pe podea sau sa ne tinem cu mainile de piciorul mesei sau tocul usii. sa calmati persoanele speriate si in special copiii de varsta mai frageda. chimicale varsate. – daca ne aflam inauntru sa ramanem acolo. conducand la accidente nedorite. locuinta etc. in vederea eventualei evacuari dupa terminarea miscarii seismice si verificarea starii scarilor si a zonei de la iesire. dincolo de poduri. iar cu antebratele pe lateral. sa acordati mai intai primul ajutor celor afectati de seism. birou. alimente. toc de usa solid. stadion. daca exista zone invecinate grav afectate de seism. de la cateva ore la cateva zile. obiecte sau elemente usoare de constructii cazute. evitand cladirile prea apropiate de strada. obiecte. Conducatorul trebuie sa opreasca si sa deschida usile. geamuri. – sa inchidem sursele de foc cat putem de repede. In metrou sa ne pastram calmul si sa ascultam recomandarile personalului trenului. – daca seismul ne surprinde in autoturism. – daca suntem intr-un mijloc de transport in comun sau in tren. – daca ne aflam intr-un loc public cu aglomerari de persoane (teatru.– sa prevenim tendintele de a se parasi sala de clasa. sau organisme cu insarcinari oficiale. – sa ne protejam sub o grinda. evacuare-cazare temporara pentru alte persoane. sa nu utilizam liftul. – sa ne ingrijim de siguranta copiilor. ne putem proteja stand la podea langa un perete solid. pana la acordarea unui ajutor sanitar-medical calificat. caramizi. pompieri. pasaje. – sa-i ajutam pe cei raniti sau prinsi sub mobilier. cosuri. laboratorul. Atentie! Sa nu miscam ranitii grav (daca nu sunt in pericol imediat de a fi raniti suplimentar din alte cauze). deoarece durata redusa a fazei seismice initiale va face ca faza puternica a miscarii sa surprinda grupurile de persoane pe scari. sa ne ferim de versantii de unde pot cadea roci sau de unde pot avea loc alunecari de teren.nu trebuie sa plecam imediat din spatiul in care ne aflati. mobile suprapuse. dar daca putem sa deschidem usa spre exterior. cornise. in privinta interventiei post-seismice. in aglomeratie si panica. . daca acesta s-a oprit intre statii in tunel. sa nu alergam pe scari. fata. sa oprim cat putem de repede intr-un loc deschis. sa aplicam imediat. – daca suntem intr-un atelier. Profesorii trebuie sa indice elevilor oportunitatea si maniera corecta de a aplica aceste masuri si sa inspire increderea in eficienta autoprotectiei. ghemuit pe genunchi si coate. iar daca a luat foc ceva.

– sa ascultam in primul rand aprecierile specialistilor seismologi romani. Sa evitam sa fim confundati cu raufacatorii patrunsi in astfel de cladiri. ghiozdan.). in lipsa acesteia. apa. sa nu aglomeram zonele calamitate fara rost. si la celelalte activitati. etc la iesirea din cladire utilizand o casca de protectie sau . Sa dam concursul nostru organizatiilor de interventie postseismice. Experienta cutremurelor precedente a dovedit ca este util sa avem cunostinte necesare supravietuirii pana la interventia echipelor de salvare in cazul unei situatii extreme in care. prin intepenirea usilor sau din alte cauze. cu exceptia unor cazuri de ajutor sau salvare ce trebuie intreprinse cu un minim de masuri de securitate si fara riscuri inutile. sa verificam mai intai scara si drumul spre iesire.In caz de avarii constatate. inclusiv pentru evaluarea de catre specialisti a starii post-seismice a structurii cladirii si operatiunile de proiectare si executie a reparatiei sau consolidarii. – Nu trebuie sa dam crezare zvonurilor privind eventualitatea unor replici seismice si urmarile lor. cu intensitati variabile. sa utilizam doar informatiile si recomandarile transmise oficial. desi timpul pare nesfarsit. etc. saptamani sau luni. . receptionate direct de noi si nu din auzite. de regula ziua. – La evacuare sa dam prioritate celor raniti sau copiilor. caramizi. inregistrate in tara noastra in 1977 si in mod similar in intreaga lume. Sa nu folosim in acest scop chibrituri sau brichete. – sa fim pregatiti psihic si fizic pentru eventualitatea unor socuri ulterioare primei miscari seismice (replici). Sa nu utilizam foc deschis pana nu am verificat daca nu sunt scapari de gaze. O varianta clasica de comunicare cu cei din afara. – sa verificam preliminar starea instalatiilor electrice. iar acestea au vitraj. verificati vizual si starea constructiei in interior. deoarece in astfel de conditii. care intotdeauna vor concentra personal specializat si aparate de ascultare ca sa identifice locurile cu persoane blocate. sa procedam cu calm la spargerea geamului si curatirea ramei si zonei de cioburi. stadion. fie peste zile. de gaz. daca energia consumata indica un eveniment puternic de o anumita magnitudine si vom fi informati. specialistii vor putea aprecia relativ rapid.). de exemplu.Pentru orice eventualitate. – dupa parasirea ordonata a cladirii sa cautati sa obtineti informatii corecte despre intensitatea miscarii si efectele sale si sa verificam mai intai afara si apoi cu precautii si in interior. dupa care. Pentru cutremurele de Vrancea. femeilor. Daca nu reusim. . utilizand un scaun . un scaun (taburet) ori alt obiect protector (geanta. – sa evitam cladirile grav avariate. etc. Deblocarea caii de acces se poate incerca numai daca prin aceasta nu se inrautateste situatia (de exemplu prin miscarea daramaturilor sau mobilierului). Cum putem diminua efectul distrugator al cutremurelor . sa inchidem pe masura posibilitatilor alimentarea locala sau generala si sa anuntam imediat dupa aceea institutia de specialitate pentru interventie. mobilier rasturnat sau intr-o incinta blocata. In zonele care pot fi afectate de cutremurele locale. dar sa fim constienti ca aceasta se petrece in mod natural. starea structurii si a altor elemente si obiecte care ar putea provoca raniri prin caderea lor. activitatea seismica se reduce. in vederea despagubirii prin sistemul de asigurari. pentru a permite verificarea cladirii fara a lua cu noi lucruri inutile.ale organismelor in drept. sa furnizam informatiile cerute si sa cerem prim-ajutor necesar. de regula. iar daca am stabilit controlul verbal. – sa ne informam cum trebuie sa procedati pentru inregistrarea in termeni legali a daunelor complete (structurale si nestructurale) produse de cutremur. poate reduce unele incertitudini in acest context si va poate servi de ghid in analiza vizuala a cladirii si decizia finala de evacuare sau revenire. batranilor. fie in cateva ore. carti groase. buni cunoscatori ai activitatii focarului din Vrancea. se pot uneori produce seisme mai mici de-a lungul unei anumite perioada de timp dupa socul principal. care vor fi transmise suficient de repede prin mijloacele de informare in masa nationale si care trebuie considerate ca singurele surse de informare credibile. – Sa nu ne preocupam de durata pana la salvare. la analiza starii constructiilor. Sa ne deplasam intr-un loc deschis si sigur (parc. etc. . sa prevenim ranirea provocata de caderea unor tencuieli. de a fi surprins sub niste daramaturi. – daca la iesire intalnim usi blocate. o vaza. canal. In acest mod se explica durate extreme de rezistenta de sute de ore in conditii de blocare la cutremur a unor persoane aparent fragile. corpul uman isi mobilizeaza resurse nebanuite pentru a trece peste o perioada critica. sa actionam fara panica pentru deblocare. – sa parasim calm cladirea numai dupa seism. si ascultati recomandarile salvatorilor. este dificil totusi de evaluat probabilistic daca eventuala energie presupus neconsumata se va degaja ulterior brusc sau treptat si in ce succesiune din domeniul timp. intreprinse de organele in drept. Numai intr-un numar redus de cazuri socul ulterior este mai puternic decat primul. sa ascultam posturile de radio si televiziune.Prezenta unui specialist in structuri de rezistenta de a carui competenta nu ne indoim. este sa batem la intervale regulate cu un obiect tare in conducte invecinate sau in peretii incintei. pe baza inregistrarii miscarii respective.

cu epicentrul in Vrancea: .dar acolo sunt abia vizibile. cu ajutorul seismografului Unde seismice .7. cu 35 de cladiri cu risc inalt de prabusire si 1500 de victime. Mai tarziu in aceeasi luna. cu mici explozii se pot provoca cutremure de intensitate scazuta. omorand mai mult de 15 000 de oameni.30 august 1986 (M=7. majoritatea in Bucuresti. In citeva locuri au injectat apa in liniile de refractie. In August 1999. Cutremurele marine pot provoca niste valuri imense. se pot ridica pina la inaltimea de 20 de metri. adancime 140 km). Apropiindu-se catre mal.5. ele au contribuit foarte mult la imbogatirea cunostintelor nostre despre seisme.Cel mai puternic cutremur inregistrat vreodata a fost in Chile in 1960: a avut magnitudinea de 9. Turcia a fost lovita din nou de un cutremur ce a inregistrat 7. Aceasta se poate evita prin proiectarea unor cladiri fara ornamente grele si cosuri. Luna urmatoare. Au fost distruse trei sferturi din cladiri si 60 de mii de oameni si-au pierdut viata Pamintul este in miscare permanenta. care reduce cu o treime declinatiile in timpul seismului.2.5. Casele de locuinta si cladirile administrative trebuie construite pe un fundal special. provocind cutremure mai mici. Cind valurile se apropie de mal. Majori-tatea acestor vibratii ramin neobservate.9. Constructorii din America si Japonia studiaza metode de constructie rezistente la cutremure. In 1775 dupa un cutremur. deasupra Lisabonei (Portugalia) s-a abatut un val de 17 metri inaltime. Cutremurele subacvatice Si sub ape se pot produce cutremure. valurile incetinesc. Valurile care patrund in golfuri inguste. marea initial se retrage.4 martie 1977 (M=7. De aici au tras concluzia ca prin cutremure mici induse si controlate artificial se pot elibera de-a lungul liniilor de refractie tensiunile acumulate.2.Desi nici una din metodele enumerate nu este infailibila. maturind totul in cale. un cutremur ce a inregistrat 7. stabilind astfel tensiunea rocilor care determina cutrmurele puternice. a lovit Turcia. adancime 160 km). Dupa unii. cutremurele catastrofale sunt rare. apoi inunda tarmul cu o serie de valuri. numite tsunami. Evenimentul din 1977 a avut un caracter catastrofic. un cutremur de grad 7. . Cercetatorii studiaza posibilitatile de diminuare a efectului distrugator al cutremurelor. dar din fericire. dar in acelasi timp se si ridica. fiind detectate doar de seismologi. iar replica cutremurului a provocat alunecari de teren si incendii. In timpul cutremurelor peretii care se prabusesc reprezinta unul din cele mai mari pericole. In Noiembrie.10 noiembrie 1940 (M=7. un cutremur de 7.6 a lovit Taiwanul. Cutremure de pamant in Romania si in lume In ultimii 60 de ani. Acestea pot avansa pe ocean cu viteza de 790 km/h. .4 a lovit Mexicul.30 mai 1990 (M=6. adancime 100 km). Romania a suferit cutremure de pamant puternice.4 pe scala Richter deschisa. . adancime 80 km).

unda-iubire se misca mai repede Unde seismice . la suprafata pamantului.Trei tipuri de baza ale undelor elastice produc cutremurele distrugatoare. Acestea sunt unde similare cu cele din apa sau din aer. Miscarea ei este aceeasi cu unda suntetului. maturand din calea lor rocile. doar ca nu se deplaseaza si pe verticala. cat si prin material lichid. Aceasta unda S are cel mai distructiv efect asupra cladirilor. ci doar pe orizontala intr-un plan paralel cu suprafata pamantului. Miscarea undelor-iubire seamana cu cele S. undele P sunt primele care se simt. Undele R au acelasi efect ca valurile oceanice. Undele de suprafata se deplaseaza mai incet decat undele S si P. Totusi. Cand o unda S se propaga taie roca formand unghiuri de 90 de grade cu directia in care merge. Efectul este similar cu cel al unei explozii sonice(sonic boom) care zgaltaie si sparge geamurile. Undele S nu se pot propaga in substante lichide. cu miscari verticale si orizontale. formand unghiuri de 90 de grade pe directia propagarii. doar doua propaga odata cu ele si corpuri solide de roca. cum ar fi oceanele si amplitudinea este redusa considerabil cand strabate sol noroios. cum ar fi magma vulcanica sau apa oceanelor. in timp ce se imprastie. Viteza actuala a undelor seismice P si S depinde de densitatea si de proprietatile elastice ale rocilor si solului prin care trec. iar dintre cele doua unde de suprafata. Cea mai rapida dintre aceste unde este numita unda primara sau pur si simplu unda P. Asemenea unde seamana cu valurile produse de vant pe suprafata unui lac. Din cele trei. cum ar fi muntii de granit. dilata si comprima simultan roca. Cateva secunde mai tarziu soseste si unda S astfel incat miscarea pamantului este si verticala si orizontala. In majoritatea cutremurelor. Undele seismice de suprafata se impart in doua tipuri: unde-iubire si unde Rayleigh. intr-un plan vertical cu directia deplasarii undelor. Cea de-a doua unda este unda secundara sau unda S. Aceste unde P. undele S pot produce miscari verticale cat si orizontale. la fel ca undele sunetului sunt capabile sa treaca atat prin roci solide. Fiecare bucatica de roca se misca sub forma unei elipse pe masura ce unda R trece. Al treilea tip de unda este numita unda de suprafata pentru ca miscarea sa este limitata doar la suprafata pamantului.

iar în anumite locuri o placă alunecă şi coboară sub o altă placă. de adâncimea la care se produce şi de natura rocilor. astfel că în aceste locuri se acumulează tensiuni enorme. [modifică] • Producerea undelor seismice Cand are loc o fisura sau deplasare brusca in scoarta pamantului. adică se produce cutremurul propriu-zis. Intensitatea acestuia depinde de suprafaţa de rupere. care ulterior formează crusta nouă. energia se repartizează pe tot mai multe particule − efectele seismului sunt tot mai mici la distanţe mai mari. energia radiaza in exterior sub forma unor unde seismice. spaţiul dintre ele fiind completat cu magmă solidificată.Cutremurul de Pămînt este unul din cele mai înspământătoare şi distrugătoare fenomene ale naturii de pe Terra. La marginile dintre plăci mişcarea este frânată de forţa de frecare dintre ele. iar undele superficiale se deplaseaza la suprafata acestuia. formand undele seismice. Unele blocuri imense de crustă terestră alunecă unul faţă de altul. Unele plăci se împing reciproc. unde L – sunt responsabile pentru cele mai multe pagube asociate cutremurelor. Pe măsura îndepărtării de locul perturbaţiei iniţiale. care la un seism deosebit de puternic este de zece-douăzeci de mii de ori mai mare decât energia primei bombe atomice aruncate peste Hiroshima. Undele seismice Energia eliberată brusc de un cutremur se răspândeşte în toate direcţiile. exista mai multe tipuri de unde seismice. penetrând la adâncimi cu temperaturi şi presiuni înalte unde se topeşte consumându-se. Altele se îndepărtează una de alta. stratul de suprafaţă semitopit al mantalei Pământului. Originea cutremurelor: Distribuţia geografică neuniformă a seismelor pe suprafaţa Terrei îşi găseşte explicaţia în teoria plăcilor tectonice. Aceste plăci litosferice “plutesc” pe astenosferă. şi sub acţiunea curenţilor de convecţie din manta se deplasează extrem de lent. învelişul extern rigid al Pământului este format din cincisprezece plăci tectonice mobile. Atunci când rocile care întră în contact se rup sau alunecă brusc. Undele superficiale – uneori denumite unde lungi sau mai simplu. cu o viteză de până la 12 cm pe an. Undele interioare se deplaseaza in partea interioara a pamantului. deoarece . la fel cum energia formata prin miscarea unei suprafete de apa radiaza sub forma unui val. In fiecare cutremur. Conform acesteia. pe unele dintre care se află şi continentele. Potenţialul enorm de distrugere se datorează energiei cutremurului. Undele seismice sunt un "amestec" de unde longitudinale si transversale. de 60-100 km grosime. se produce o degajare sub formă de unde seismice a energiei acumulate.

Spre deosebire de undele P.6 pana la 8 kilometri/secunda). Atunci cand se deplaseaza prin roca. inainte si inapoi. Ele se pot deplasa prin substante solide. ele deplaseaza in afara particule de roca. undele pun in miscare particule minuscule de roca. 1. pe directia pe care circula unda. atât pentru undele P cât si pentru undele S. coeficientul lui Poisson. [modifică] Interpretarea transmiterii undelor seismice [modifică] Interpretare cu metoda directã Cu metoda directã. O datã obtinute grafic stratele seismice. undele S nu se deplaseaza direct prin pamant. se pot obtine densitatea medie. Astfel rezulta prima perioada de ondulare asociata cutremurelor. Ele circula doar prin materiale solide. In mod constant se produc unde seismice foarte slabe care se deplaseaza de-a lungul planetei. 2. initial. Aceste unde ajung de obicei la suprafata sub forma unei bufnituri bruste. astfel ca cea mai intensa zguduire se produce la sfarsitul cutremurului. z). Aceasta viteza este mai mare decat cea a altor unde. ajung la suprafata putin in urma undelor P. Ambele feluri de unde interioare se deplaseaza de-a lungul Globului Pamantesc. în functie de vitezã si adâncime. modulul de compresibilitate edometricã. astfel incat undele P ajung inaintea celorlalte la o anumita suprafata. impingandu-le perpendicular cu calea undelor.cauzeaza cele mai intense vibratii. astfel încât viteza medie a undelor seismice în strate omogene de teren e reprezentatã de înclinatia segmentelor de dreaptã de-a lungul cãrora se aliniazã datele experimentale. Undele L sunt cele mai lente dintre toate. si astfel vor patrunde prin scoarta pamantului. lichide si gazoase. si pot fi detectate pe partea opusa punctului din care a plecat cutremurul.[1] . Unde secundare denumite si unde S sau unde de taiere. In timp ce aceste unde sunt in miscare. modulul lui Young. depinzand de materialul prin care se deplaseaza. modulul de compresibilitate volumetricã si VS30. astfel incat sunt oprite de stratul lichid din interiorul pamantului. indepartandu-le si apropiindu-le. Acest fapt cauzeaza de obicei cele mai mari pagube deoarece miscarea undei zguduie temeliile edificiilor create de om. Undele superficiale se propaga din undele interioare care ajung la suprafata. se corecteazã timpii de transmitere (t) mãsurati de-a lungul traseului sursã-receptor pentru a tine cont de înclinatia traseului undelor si apoi se realizeazã graficul (tcor. Undele superficiale sunt asemanatoare valurilor aparute intr-o suprafata de apa – ele misca suprafata pamantului in sus si in jos. Unde primare denumite si unde P sau unde de comprimare. se propaga cu o viteza de aproximativ 1 pana la 5 mile pe secunda (1.

El s-a facut simtit.5 N 96. Alaska 1964 03 28 9.5 Mw 44.5 Mw 54. adicã în cazul în care copiile nu corespund aceluiasi impuls. Iata o lista a celor mai mari cutremure din lume: 1. Pana la oprirea cutremurului. Când se dispune de un singur receptor. nu numai materiale dar si omenesti. coeficientul lui Poisson. modulul de compresibilitate edometricã.[modifică] Interpretare cu metoda interval Cu metoda interval timpii de transmitere ai undei seismice se mãsoarã între doi receptori consecutivi plasati la adâncimi diferite.7 Mw 51. Banda Sea. permitând astfel îmbunãtãtirea calitãtii mãsurãtorilor (viteza de interval).5 E 8. mai mult despre undele seismice[1] = 1. valorile determinate ale vitezei sunt definite de pseudo-intervale.5 E 5. Andreanof Islands.0 E 9. Rat Islands. locul de declansare al acestuia. permitând doar o aparentã definire mai bunã a prifilului de vitezã.5 Mw 38. Poate provoca distrugeri de 10 mii de ori mai mari decat bomba atomica aruncata in 1945 la Hiroshima.8 W 4.5 W 6.asemanatoare cu leganatul unui vapor. Chile 1960 05 22 9. modulul de deformatie la forfecare. Aleutian Islands 1957 03 09 9. CUTREMURUL FENOMEN NATURAL Inca de la aparitia pamantului ca planeta si-a facut aparitia acest fenomen natural de neoprit..1 N 147. Kuril Islands 1963 10 13 8. . India-China Border 1950 08 15 8.9 N 149.2 S 72.0 Mw 52. modulul lui Young.25 S 130. Mii si sute de mii de oameni si-au pierdut viata in urma cutremurelor.0 N 161.de-a lungul evolutiei pamantului de la continentul unic Atlantida si pana la cele 5 continente de astazi si va continua sa se faca simtit pana la disparitia pamantului ca planeta.. linia de refractie Sf. Aleutian Islands 1965 02 04 8.1 Mw 51.solul este miscat in valuri fine sau smucit cu putere.3 N 178.6 W 2. Andrei s-a deplasat cu 6m.0 N 81. Obtinute vitezele interval se calculeazã densitatea. modulul de compresibilitate volumetricã pentru fiecare interval si VS30. Uneori unduirile solului sunt vizibile si de la suprafata:martorii oculari sustin ca in timpul cutremurului din San Francisco din anul 1906 solul facea valuri inalte de 1m. Off the Coast of Ecuador 1906 01 31 8.5 Mw 5.6 Mw 28.2 Mw 61.In functie de intensitatea cutremurului.3 N 175.75 N 159.6 E CONCLUZIA: FORTE NATURALE URIASE Cutremurul este unul dintre cele mai distrugatoare fenomene naturale de pe pamant.6 E 7.5 W 3.5 E 10. Prince William Sound..in proportii mai marii sau mai mici. Kamchatka 1923 02 03 8. O datã obtinute mãsurãtorile se pot calcula timpii corectati si viteza interval a undelor P si S. Cu totii am vazut ce efecte pot avea cutremurele si ce pierderi lasa in urma lor.8 Mw 1. Indonesia 1938 02 01 8. Kamchatka 1952 11 04 9. Multe cutremure produc o miscare a solului. cu graficul aferent.

poate fi un semn de avertizare al cutremurului.de adancimea la care se produce si de natura rocilor de suprafata. S-au folosit aparate de masura speciale pentru detectarea unor cresteri de tensiune deasupra liniilor de refractie.caii se sperie.Imediat inainte de seism se pot elibra si gaze cu incarcare electrica.radonul ajungand si in fantini.Cutremurul principal este urmat de altele cu intensitate mica. Acest lucru se realizeaza prin construirea unor cladiri cu o structura mai solida si mai rezistenta la vibratii. Miscarea placilor nu este uniforma.Amestecul afanat de nisip si argila este supus unei forte atat de mari.Caini scheauna. Acestea sunt slab incandescente si se numesc: ”lumini seismice”. Aceste crapaturi . iar placile intra in balans.In1975 locuitorii unui oras chinezesc au observat mai multe semnale ale cutremurului. ridica sau surpa. Cele mai puternice cutremure se produc in interiorul pamantului. Din pacate nu toate cutremurele sunt insotite de asemenea fenomene. si chiar si pe pantele mai putin abrupte. solul argilos se poate scurge asemenea unei lave topite. incat se lichefiaza si se transforma in nisipuri miscatoare.se acumuleaza o tensiune de-a lungul marginilor. Cresterea concentratiei radonului in apele de fantina. Poate fi prevenit un asemenea fenomen? Raspunsul este categoric nu. Pamantul se poate deschide. Acestea sunt provocate de faptul ca rocile dizlocate incep sa se reaseze intro pozitie stabila.structura lor cristalina devine deschisa. parasindu-si locuintele cu cateva ore inainte de cutremur. printre care comportamentul ciudat al animalelor. ceea ce poate provoca din nou distrugeri enorme. Cercetatori au observat ca inainte de cutremur. Semnale de advertisment: Schimbarea comportamentului animalelor poate semnala apropierea unui cutremur. CUTREMURUL PE INTELESUL TUTUROR : Cutremurele sunt declansate adanc sub scoarta terestra. apoi se inchide din nou eliberand radon in apele freatice. alunecari de teren.insa pot fi prevenite pierderile materiale si de vieti omenesti. Cercetatori studiaza si apele fantanilor in zonele seismice deoarece inainte ca rocile subterane sa se sfarame in bucati.pasarile devin nelinistite si zboara in cerc.concentratia de hidrogen poate fi de 10 ori mai mare langa liniile de refractie. la marginea acestor placi.Energia acumulata se elibereaza sub forma unor cutremure mai mari sau mai mici.Din acest motiv oameni de stiinta au dezvoltat diferite tehnici pentru o pronosticare exacta. pana cand rocile se rup. Aceasta sa intamplat la cutremurul din Alaska din 1964. Efectul depinde de intensitatea cutremurului. Invelisul eztern al pamantului este format din placi tectonice mobile. In munti se pot produce avalanse.

-Alt cutremur. Dupa unii cu mici explozii controlate se pot provoca cutremure de intensitate scazuta. slabind astfel tensiunea rocilor care determina cutremurele puternice. Din reteaua de semnale prin satelit oamenii de stiinta isi pot da seama daca s-a schimbat pozitia una fata de alta a statiilor de receptie. provocand cutremure mai mici. pacura si gaze. Izvorele informatiilor au fost vechile file de cronici si insemnarile unor cercetatori pasionati. Insa in detectarea cutremurelor sunt folosite si aparate mai precise si mai sofisticate: detectoarele de cutremur. Aparatele de masura a alunecari-cabluri intinse de-a lungul liniilor de refractie. urmaresc miscarile produse la suprafata pamintului.seismologi pot observa imediat cea mai mica tensiune produsa in roci. inregistrat la 9 august 1683. numai ca au aparut si fenomene luminoase. O alta metoda de observare a miscarii pamintului este transmiterea unor semnale de sateliti la diferite statii de receptie terestre.Din citirea diagramei. De aici s-a tras concluzia ca prin cutremure mici si controlate se pot elibeta de-a lungul liniilor de refractie tensiunile acumulate. -Cutremurul inregistrat la Iasi in 1740.a fost destul de puternic si a daramat multe case. Cercetatorii studiaza posibilitatea de diminuare a efectului distrugator al cutremurelor. 2. A fost similar cu doua dinainte. -Un cutremur puternic. Regiuni seismice in Romania = Tara noastra a cunoscut adesea efectele distrugatoare ale cutremurelor.imense se pot intinde pe o lungime de cativa km. -Prima insemnare se refera la un cutremur produs in Moldova. tasniri de apa. la suprafata pamintului sau in profunzime. Aparatele de masurare a inclinarii-acestea seamana cu nivela folosita de dulgheri si zidari. care a produs stricaciuni si la manastirea Neamtului. a fost insotit de zgomote subterane. cu epicentrul in Vrancea s-a produs la 11 ianuarie 1838. la 1790. Un cutremur in Banat. intre care Turnul Coltei. cu epicentrul in nordul Moldovei. fisurari ale solului. S-au prabusit multe case.semnaleaza miscarile laterale. -Cutremurul din Bucuresti de la data de 26 octombrie 1802 s-a manifestat prin ondulatii ale solului.a produs avarii si prabusiri de constructii in Suceava.tasniri de apa. . -Seismografele sunt cele mai precise aparate de avertizare in cazul unor cutremure.Acest aparat sensibil sesizeaza si masoara chiar si cele mai mici vibratii subterane pe care le transforma in semnale electrice si le inregistreaza intr-un grafic. In cateva locuri au injectat apa in liniile de refractie.Cutremurul-explicatie stiintifica Seismologia este stiinta care se ocupa cu studiul cutremurelor. Cuvantul “seismologie” isi are originea in cuvintele grecesti “seismos” care inseamna cutremur si “logos” care inseamna stiinta.

cu epicentrul in zona Galati-Focsani. -Cutremurul din noaptea de 10/11 noiembrie 1940.a fost resimtit in toata Moldova si Muntenia. .iar in regiunea Vrancea de gradul 8.magnitudinea a fost de gradul 7.-Cutremurul din 31 august 1894.2 in scara Richter. cu epicentrul in Vrancea. Ambele cutremure au fost inregistrate pana la departari de circa 2000 km de la epicentru sub forma de macroseism. A avut focarul (hypocentrul) la adancimea de 150 km.La Bucuresti .a avut magnitudinea de 7. -Cutremurul din seara zilei de 4 martie 1977. a fost destul de puternic incat sa reactiveze faliile din Moldova si Muntenia. cutremurul din 1977 a avut maximul in zona Bucuresti-ZimniceaAlexandria.6 pe scara Richter.Spre deosebire de cutremurul din 1940 care a fost maxim in Moldova.fiind zile in care s-au simtit zguduiri de 5-6 ori.cu hypocentrul la 110 km adancime.cu epicentrul in Muntii Fagarasului. cu epicentrul in Vrancea. -Cutremurul din 12 mai 1912.zona Argesului. cu epicentrul tot in Vrancea. in unele parti din versantul sudic.s-a manifestat timp de mai multe luni. -In iarna anului 1916 un cutremur de gradul 8 pe scala MKS.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful