Sunteți pe pagina 1din 16

CUTREMURELE

Ce este cutremurul, cum se formeaza si cum se masoara

Suprafata globului este divizata in placi tectonice. Acestea se misca unele in raport cu altele. Ele
plutesc in diverse directii cu viteze diferite pe stratul de roci topite, pe astenosfera si se pot ciocni unele de
altele. Cand 2 sau mai multe placi tectonice se intalnesc isi lovesc si isi deformeaza marginile astfel:
1. - se separa, se departeaza unele de altele (margini divergente);
2. - se suprapun (margini convergente);
3. - se ciocnesc unele de altele sau trec una pe langa alta fie una in sus si alta in jos, fie una in stanga si alta
in dreapta.

1. Margini divergente

Daca se intalnesc 2 placi a caror margini sunt formate din crusta oceanica si care se misca departandu-se
una de alta, in spatiul care apare, iese la suprafata roca incinsa din astenosfera, formandu-se vulcani. Acesta
roca incinsa se raceste in apa oceanului, se intareste si duce la formarea unei noi cruste oceanice. Ea
impinge cele doua placi fortandu-le sa se departeze ducand la aparitia cutremurelor in locul respectiv. Locul
in care acest fenomen apare se numeste zona de divergenta.

2. Margini convergente

Cand 2 placi se ciocnesc, o parte din marginile lor se distruge. Rezultatul acestor distrugeri depinde de tipul
de cruste de la marginea placilor care se ciocnesc. Astfel:
- daca se ciocneste o placa oceanica de una continentala, cea oceanica, fiind mai subtire si mai densa va fi
fortata sa intre sub cea continentala care este mai grea si mai groasa, fenomen numit subductie - Cercul de
foc al Pacificului.
- cand se ciocnesc 2 placi oceanice, de asemenea una poate fi impinsa sub cealalta.
- cand se ciocnesc doua placi continentale, se creeaza arii de munti pentru ca marginile care se ciocnesc se
vor increti, se vor compresa si vor fi impinse la suprafata - Himalaya.
Zona in care doua placi se ciocnesc se numeste zona de convergenta.

3. Cand placile tectonice trec unele pe langa altele

Cand 2 placi se misca una pe langa cealalta ele vor aluneca, se vor lipi, se vor freca una de alta - San-
Andreas in California - ducand la aparitia unei presiuni care va face ca placile sa se zdruncine, sa se
smuceasca formand cutremure.

Asadar, orice interactiune a placilor tectonice duce la aparitia cutremurelor care nu sunt altceva
decat smuciri, zdruncinaturi sau incretiri ale acestora.

Cutremurul este unul din cele mai distrugatoare fenomene naturale de pe Pamint. De exemplu In
data de 17 ianuarie, 1995 la ora 5 si 46 minute, dimineata, orasul Kobe a fost zguduit de un cutremur
puternic. Au fost darimate case, poduri si autostrazi suspendate, caile ferate au fost indoite. In casele
prabusite s-au distrus cablurile de curent electric si conductele de gaz, ceea ce a ingreunat foarte mult
actiunile de salvare a sinistratilor. Au murit peste 5300 de oameni; unii au fost striviti de constructiile
prabusite, iar altii au pierit in incendiile izbucnite dupa cutremur.

Pagubele nu au constat doar in pierderea unor vieti omenesti: dupa unele estimari, recuperarea
pagubelor si reconstruirea orasului au costat peste 100 de milioane de dolari americani. Oamenii de stiinta au
inceput sa cartografieze locurile in care sint frecvente cutremurele. Cutremurele se pot intilni in orice loc in
care rocile se misca de-a lungul liniilor ,dar majoritatea cutremurilor mari se produc in anumite zone, bine
determinate. Sunt deosebit de frecvente in regiunile vulcanice, de exemplu in cerul de foc din jurul oceanului
Pacific. Pe masura ce metodele de determinare a localizarii cutremurelor au devenit mai precise, si hartile au
fost imbunatatite, conturindu-se o imagine mult mai clara despre activitatea seismica. Harta activitatii
seismice, a aratat ca cel mai frecvent cutremurele se produc in scoarta oceanica si santurile
oceanice,respectiv de-a lungul liniilor de refractie, lanturilor muntoase tinere si in zonele vulcanice.
In momentul in care se declanseaza cutremurul, din epicentru, adica din punctul situat deasupra
vatrei cutremurului, vor porni unde de soc. Primele valuri care vor porni, se numesc unde primare sau unde P.
Acestea sunt valuri longitudinale, care se propaga asemanator cu undele sonore: produc miscari in sens
inainte – inapoi, in directia de propagare. Undele primare sunt urmate de undele secundare, sau altfel zis
undele S. Sub efectul acestora, rocile se vor zgudui perpendicular pe directia de mers. Al treilea tip, undele
de suprafata, provoaca unduirea solului si accentueaza efectul distrugator al undelor secundare.
1. unda p - este o unda longitudinala, de compresie
- determina miscarea particulelor solului paralel cu directia de propagare
- deplasarea acestei unde este similara cu cea a unei rame (compresie-dilatare) in directia de mers
- are viteza de 7,8 km/s (pentru structura geologica Vrancea)
- amplitudinea acestei unde este direct proportionala cu magnitudinea (energia cutremurului)
- este perceputa la suprafata de catre oameni ca pe o saltare, un mic soc in plan vertical
- nu este periculoasa pentru structuri (cladiri) deoarece contine (transporta) aproximativ 20% din energia
totala a cutremurului
2. unda s - este o unda transversala, de forfecare
- determina miscarea particulelor solului perpendicular (transversal) fata de directia de propagare
- deplasarea acestei unde este similara cu inaintarea unui sarpe (miscari ondulatorii stanga-dreapta fata de
directia de inaintare)
- are viteza de 4,6 km/s (pentru structura geologica Vrancea)
- ajunge, din acest motiv, la suprafata solului intotdeauna dupa unda p
- este resimtita la suprafata sub forma unei miscari de forfecare, de balans in plan orizontal
- este periculoasa, deoarece transporta aproximativ 80% din energia totala a cutremurului
- determina distrugeri proportionale cu magnitudinea cutremurului si cu durata de oscilatie
- cladirile cad datorita intrarii in rezonanta a frecventei proprii de oscilatie a structurii cladirii cu frecventa
undei incidente, in acest caz efectul distructiv fiind puternic amplificat

Severitatea unui cutremur poate fi exprimata in mai multe feluri, atat prin intermediul magnitudinilor cat si
prin cel al intensitatilor. Cu toate ca acesti doi parametri sunt foarte diferiti, ei sunt de foarte multe ori
confundati.
Magnitudinea unui cutremur, exprimata de obicei pe scara Richter, este o masura a tariei cutremurului sau
a energiei eliberate din focar sub forma de unde seismice. Este o marime specifica unui cutremur, si se
determina instrumental folosind amplitudinea maxima si frecventa oscilatiilor, masurata pe seismogramele
inregistrate.
Intensitatea, exprimata de obicei pe scara Mercalli modificata , este o masura subiectiva care descrie cat de
puternic a fost simtit un soc intr-un loc dat. Ea se bazeaza pe efectele observate ale miscarilor produse de un
cutremur asupra oamenilor, cladirilor, terenului etc.

Scara Richter de magnitudini, numita astfel dupa Dr. Charles F. Richter de la California Institute
of Technology este cea mai cunoscuta scara de masura a magnitudinilor. Richter a inventat aceasta scara in
1935 ca instrument matematic pentru compararea marimilor cutremurelor. Scara este logaritmica, astfel
incat o inregistrare de gradul 7 (de exemplu) indica o miscare a solului de 10 ori mai mare decat cea
corespunzatoare unui cutremur de grad 6, respectiv o energie de circa 30 de ori mai mare. Cutremurele de
magnitudine mai mica decat 2 sunt numite microcutremure, nu sunt simtite de oameni si sunt inregistrate
doar de seismografele locale. Cutremurele cu magnitudinea mai mare sau egala cu 4,5 sunt destul de
puternice pentru a putea fi inregistrate de seismografele sensibile de pe intregul glob, fiind simtite de oameni
de cele mai multe ori. Cutremurele cu magnitudinea mai mare de 6 sunt considerate cutremure mari, iar cele
mai mari de 8 grade, majore. Cu toate ca scara Richter nu are, teoretic, limita superioara, exista totusi o
limita si anume aceea a celui mai mare cutremur produs pana in prezent: 8,8.

Scara intensitatilor; Mercalli modificata

Efectele unui cutremur la suprafata Pamantului sunt reprezentate numeric prin termenul numit intensitate
seismica. Cu toate ca de-a lungul ultimelor secole s-au realizat numeroase scari de intensitati pentru
evaluarea efectelor cutremurelor, cea mai folosita este Scara Mercalli modificata (in Statele Unite ale
Americii) si o varianta adaptata a acesteia corespunzatoare tipurilor de cladiri specifice in Europa: Scara
Europeana a intensitatilor macroseismice. Prima scara mentionata mai sus este rezultatul scarii realizate de
Mercalli in 1902 si al modificarilor efectuate ulterior de alti seismologi. Aceasta scara cuprinde 12 niveluri
crescatoare de intensitati, de la miscari imperceptibile la distrugeri catastrofice si este reprezentata de obicei
prin cifre romane. Scara intensitatilor nu are o baza matematica, fiind aranjata arbitrar doar pe baza efectelor
observate. Evaluarea intensitatii unui cutremur poate fi facuta doar dupa rapoartele martorilor oculari si dupa
studierea si interpretarea rezultatelor cercetarilor din teren. Scara de intensitati este mai folositoare
persoanelor care nu lucreaza in domeniu decat scara de magnitudini, deoarece intensitatea se refera la
efectele reale de la suprafata locului de interes.
I Nu se simte
II Simtit de persoanele care se odihnesc, la etajele inalte sau in alte locuri favorabile.
III Simtit in interioare. Balansarea obiectelor atarnate. Vibratii asemanatoare cu trecerea unor
camioane usoare.
IV Vibratii asemanatoare cu trecerea unor camioane grele. Trancanitul geamurilor, veselei si a usilor.
Paharele zornaiesc. Scartaitul peretilor de lemn si a scheletului constructiei peste etajul IV.
V Simtit in afara; directia poate fi estimata. Cei care dorm se trezesc. Lichidele se imprastie. Obiectele
mici se deplaseaza. Usile trosnesc, se deschid, se inchid.
VI Simtit de toata lumea; multi se sperie si alearga spre iesire. Persoanele merg fara stabilitate.
Tablourile cad de pe pereti. Mobila este miscata sau rasturnata. Copacii, tufisurile se clatina.
VII Dificultati in a mentine pozitia verticala. Simtit mai ales de motociclisti. Obiectele atarnate vibreaza.
Mobila se crapa. Distrugeri in randul cladirilor cu o rezistenta scazuta. Acoperisurile se rup. Cad
caramizi, plastic, pietre, tigle, cornise. Valuri in bazine; apa tulbure de noroi. Prabusiri si alunecari
de teren. Clopotele mari suna. Santurile pentru irigatii avariate.
VIII Directia motocicletelor afectata. Avarieri in randul constructiilor; partial prabusite. Cateva avarieri in
randul constructiilor intarite. Caderi de tencuiala si de pereti. Prabusiri de cosuri, fabrici,
monumente, turnuri, bazine inalte. Scheletul caselor mutat de pe fundatie daca nu prabusit. Ramuri
rupte de copaci. Despicari de teren umed si pe rapele abrupte.
IX Panica generala. Cladirile cu o slaba rezistenta distruse, cele cu o rezistenta medie grav avariate,
unele complet daramate, cele intarite serios avariate. Avarieri serioase rezervoarelor. Conductele
subterane sparte. Crapaturi in teren. In zonele maloase fantani si cratere in pamant.
X Majoritatea constructiilor si scheletelor distruse alaturi de fundatii. Structuri rezistente de lemn si
poduri distruse. Digurile, santurile, drumurile serios afectate. Alunecari masive de teren. Apa iesita
din canale, rauri, lacuri. Nisip si mal intins pe plaje si pe pamant plat. Sinele de cale ferata indoite
usor.

XI Sinele de cale ferata indoite foarte mult. Conductele subterane ireparabile.


XII Avarieri aproape in totalitate. Deplasari masive de stanci. Obiecte imprastiate.

Cutremurele pot avea durate diferie. Cutremurul din San Francisco din 1906 de exemplu a durat doar
40 de secunde, iar cel din Alaska, din 24 ianuarie 1964 peste 7 minute. Cutremurul principal este urmat de
altele cu intensitate din ce in ce mai mica. Acestea sunt provocate de faptul ca rocile dislocate incep sa se
reaseze intr-o pozitie stabila, ceea ce poate din nou provoca distrugeri enorme. In anul 1985, in centrul
orasului Mexico, un cutremur de gradul 11 pe scara Mercalli a provocat pagube imense. Replica din ziua
urmatoare, de intensitatea 10 pe scara Mercalli a distrus si ceea ce a mai ramas. Cele doua cutremure
impreuna au provocat moartea a aproximativ zece mii de oameni si ruinarea cladirilor din oras

Semnale de avertisment

Nimeni nu poate pronostica exact momentul declansarii cutremurului. Cateva cutremure mari si-au
“anuntat” sosirea printr-o serie de cutremure mai mici, iar cercetatorii rusi au observat ca inainte de
cutremurele majore se schimba viteza undelor P ale cutremurelor mai mici. Modificarile fine ale formelor de
suprafata, precum si unduirile locale ale cimpului magnetic al Pamintului sunt studiate ca posibile
prevestitoare ale cutremurelor. Cercetatorii studiaza si apele fintinilor in zonele seismice. Imediat inainte ca
rocile subterane sa se sfarme in bucati, structura lor cristalina devine deschisa, apoi se inchide din nou,
eliberind radon in apele freatice; radonul ajunge si in fintini. Cresterea concentratiei radonului in apele de
fintina , poate fi un semnal de avertizare al cutremurului. Imediat inainte de seism se pot elibera si gaze cu
incarcare electrica.acestea sunt slab incadescente; se numesc “lumini seismice”. Cercetatorii au observat ca
inainte de cutremur, concentratia de hidrogen poate fi de 10 ori mai mare linga liniile de refractie.

In 1975, locuitorii unui oras chinezesc au observat mai multe semne ale cutremurului, printre care
comportamentul ciudat al animalelor, parasindu-si locuintile cu citeva ore inainte de cutremur Schimbarea
comportamentului animalelor poate semnala apropierea unui cutremur. Ciinii scheauna, caii se sperie ,
pasarile devin nelinistite si zboara in cerc.

Din pacate, nu toate cutremurele sunt insotite de asemenea fenomene. Din acest motiv, oamenii de
stiinta au dezvoltat diferite tehnici pentru o pronosticare exacta. S-au folosit aparate de masura speciale
pentru detectarea unor cresteri de tensiune deasupra liniilor de refractie. Aceste crapaturi imense se pot
intinde pe o lungime de citiva kilometri la suprafata pamintului sau in profunzime. Aparatele de masurare a
inclinarii – acestea seamana cu nivela folosita de dulgheri si zidari – urmaresc miscarile produse la suprafata
pamintului, iar aparatele de masurare a alunecarii – cabluri intinse de-a lungul liniilor de refractie –
semnaleaza miscarile laterale.

Seismografele sunt cele mai precise aparate de avertizare in cazul unor cutremure. Acest aparat
sensibil sesizeaza si masoara cele si cele mai mici vibratii subterane pe le transforma in semnale electrice si
le inregistreza intr-un grafic. Din citirea diagramei, seismologii pot observa imediat si cea mai mica tensiune
produsa in roci.

O alta metoda de observare a miscarilor pamintului este trimiterea unor semnale de pe sateliti la diferite
statii de receptie terestre.

Din reteaua de semnale prin satalit, oamenii de stiinta pot sa-si dea seama daca s-a schimbat pozitia una fata
de cealalta a statiilor de receptie.

Sistemul de avertizare seismica

In scopul protejarii populatiei s-a alcatuit sistemul de avertizare seismica (SAS). Sa vedem cum functioneaza
acest sistem si cum ne poate ajuta el, in tara noastra.

Sistemul de avertizare timpurie pentru seismele majore produse in regiunea Vrancea se bazeaza pe
un fenomen bine cunoscut in literatura de specialitate, respectiv diferenta dintre vitezele de propagare ale
undelor seismice "p" si "s". Se poate demonstra ca intervalul de timp cuprins intre momentul inregis-trarii
undelor "p" de catre o retea de senzori plasati in zona Vrancea si momentul sosirii undelor "s" (unde
distructive, capabile sa produca mari pagube materiale) in Bucuresti, este cuprins intotdeuna intre 25-30 de
secunde, in functie de adancimea focala a seismului care le-a generat.
Datorita localizarilor geografice pe o arie restransa a zonei seismogene din Vrancea si a distantei relativ mari
pana in zona dens populata a Bucurestiului, este posibila folosirea acestui interval de timp pentru avertizarea
timpurie asupra iminentei unui seism major.

• Achizitia si transmisia semnalului seismic 14444shk78srx8z

Sistemul de avertizare realizat de noi se bazeaza pe o retea de senzori seismici plasati in jurul zonei active
din Vrancea ce transmit in timp real pe cale radio datele masurate. Acestea sunt receptionate de Centrul de
Alarmare Seismica situat in Pipera, in cel mai inalt punct pentru a avea atat o receptie buna, cat si
posibilitatea unei acoperiri complete a zonei Bucuresti, unde sunt prelucrate in mod continuu in vederea
detectarii oricarei miscari seismice. In cazul in care este detectata prezenta undelor "p" in spectrul
semnalului receptionat, este declansata o procedura de analiza care estimeaza atat localizarea seismului
care le-a produs cat si magnitudinea acestuia.

- Prelucrarea semnalului

In cazul in care seismul este localizat in zona Vrancea si estimarea de magnitudine este superioara unui
anumit prag, un echipament specializat genereaza alarma ce este apoi transmisa tot pe cale radio
utilizatorilor (abonatilor) sistemului.
Trebuie spus ca acest sistem de avertizare nu este unic in lume, in prezent unul similar functioneaza in
regiunea Mexico-Cuty, iar un altul este in faza de testare in California. Posibilitatea fizica de implementare a
unui asemenea sistem depinde insa de conditiile particulare de localizare a zonelor active seismic fata de
centrele dens populate, precum si de natura zonelor seismice active (zone de suprafata sau zone de medie
sau mare adancime).

- Generare alarme
Modul de generare al alarmelor este foarte flexibil si complet programabil. In modul de operare standard,
alarma este generata de fiecare data cand este detectata prezenta unui seism in Vrancea a carui
magnitudine estimata este superioiara gradului 5 pe scara Richter.
Aceasta valoare a fost stabilita pornind de la faptul ca un asemenea seism este resimtit in majoritatea
cazurilor de toti locuitorii Bucurestiului.
Este insa posibila si generarea de alarme particularizate pentru diferite categorii de utilizatori, in functie de
necesitatile lor efective; de pilda alarmare numai pentru seisme cu magnitudinea estimata superioara
gradului 6 pe scara Richter. Aceasta poate fi utila in cazuri in care un seism de magnitudine 5 nu poate
produce efecte sau pagube notabile.
Interfata de avertizare radio

Alarmele generate de seism se transmit utilizatorilor (abonatilor) prin radio sub trei forme:
- semnalizare in sistem pening compatibil POCSAG pentru pagere numerice sau alfanumerice;
- semnalizare in tonuri de frecventa (DTMF);
- semnalizare sirena acustica.
In functie de echipamentul de receptie folosit, utilizatorul este alertat prin unul sau mai multe dintre
semnalele descrise mai sus.

Sistemul de avertizare timpurie pentru sistemele majore produse in regiunea Vrancea a fost
proiectat pentru a acopri nevoile unor categorii cat mai largi de utilizatori. Iata numai cateva dintre
posibilitati:
- institutii publice in vederea initierii planurilor de actiune in caz de dezastru natural sau pentru avertizarea
angajatilor;
- agenti economici (regii autonome sau societati comerciale) pentru a putea intrerupe in timp util alimentarea
cu energie, gaze, apa etc., a unor masini sau echipamente sensibile, pentru avertizarea angajatilor;
- persoane fizice pentru protectia personala sau a bunurilor pe care le detin.

Din punct de vedere practic, SAS poate fi util, daca nu chiar esential pentru:
- punerea la adapost in locuinte, scoli sau evacuarea din acestea;
- inchiderea automata a valvelor de gaz, oprirea distributiei acestuia catre populatie si industrie, inchiderea
rafinariilor;
- inchiderea reactoarelor nucleare;
- pornirea generatoarelor de necesitate;
- inchiderea calculatoarelor;
- stoparea operatiunilor pe aeroporturi;
- oprirea trenurilor;
- inceperea operatiunilor pompierilor;
- oprirea lifturilor la parter;
- pornirea alarmelor sonore individuale sau colective;
- alertarea camerelor de garda de la spitale;
- alte aplicatii.

Ce trebuie sa intreprindem anticipat pentru prevenirea unor avarieri, accidentari si raniri


in cazul unui cutremur

Cadrele didactice, de conducere si personalul tehnic-administrativ din institutii, elevii, studentii si restul
populatiei trebiue sa cunoasca scopul diferitelor masuri care se intreprind, spre a intelege sensul protectiei
antiseismice si a participa la unele din ele. Astfel ei trebuie:
- sa identificam mobilierul si obiectele grele care atarna peste pupitre, mese, paturi, locuri circulante, ce pot
cadea peste acestea, sa le inlocuim cu altele mai usoare, sa le fixam contra detasarii sau sa le mutam astfel
incat sa nu le pericliteze viata sau integritatea in caz de oscilatii sau cadere (lampi grele, tablouri, oglinzi,
vaze, boxe, acvarii, material didactic, calculatoare, dulapuri, rafturi, etajere, etc.).
– sa asiguram piesele de mobilier grele, zvelte, suprapuse si inalte intre ele , si prin prindere de un perete,
grinda solida, mai ales la etajele superioare si in locurile unde se aglomereaza de obicei copiii etc.
– sa amplasam toate aparatele grele sau pe rotile astfel incat sa nu fie in vecinatatea iesirilor din incaperi sau
coridoare, spre a nu le bloca prin deplasari, la seisme.
– sa amplasam obiectele fragile si valoroase intr-un loc ma jos si sigur, iar vasele mari cu chimicale,
combustibili, in dulapuri in care sa nu se poata rasturna, in incaperi in care nu se aglomereaza elevii si nu
exista pericol de comunicare si incendiu.
– sa limitatam deplasarile echipamentelor tehnice si utilitare mari in asa fel incat in caz de cutremur,
racordurile sa nu sufere deteriorari si sa se degaje gaze, sau sa se scurga combustibili, apa, chimicale etc.
– sa verificam periodic tavanele, podul, acoperisul, balcoanele, cornisele, calcanele, terasa si invelitoarea,
astfel incat la seisme sa nu cada caramizi, placaje, tencuieli, ornamente, tigle, jardiniere asupra intrarilor,
asupra aleilor inconjuratoare, strazilor sau la vecini.
– sa consultam un specialist in structuri de rezistenta, cu privire la tipul si starea peretilor despartitori
nestructurali, spre a nu prinde de acestia obiecte grele sau pentru a preveni caderea lor peste ocupanti.
– este recomandabil sa avem in spatiile comune extinctoare, amplasate in locuri cunoscute si accesibile,
langa surse potentiale de incendiu si sa stim cum sa le utilizam, conform normelor PSI.
– este util sa avem depozitate grupat, intr-un loc cunoscut, o rezerva speciala de alimente uscate si conserve,
apa de baut, o trusa de prim ajutor cu medicamente, lanterne, un radio si baterii utilizabile in caz de urgenta
si de intreruperea alimentarii cu energie electrica etc. pentru 3 zile.
– sa asiguram usile dulapurilor cu inchizatori eficiente la oscilatii, astfel incat vesela depozitata sa nu produca
accidente
– sa retinem locul de amplasare al comutatoarelor, sigurantelor, robinetelor generale si locale pentru
electricitate, apa si gaze si modul lor de manevrare, astfel incat la nevoie, dupa seism, sa putem lua unele
masuri minime de interventie de urgenta (inchidere/deschidere) si sa pastram la indemana truse de scule
adecvate.
– sa ne informam despre indeplinerea obligatiilor legale ale detinatorilor de cladiri privind:

- evaluarea rezistentei antiseimice actuale a structurii cladirii;

- reparatiile si consolidarile necesare;

- proiectarea si executarea lucrarilor necesare;

- asigurarea pentru daune seismice, forme si taxe necesare.

– sa ne adresam numai institutiilor autorizate in acest scop, respectand prevederile si termenele legale, mai
ales daca la seismele precedente structura cladirii a manifestat deficiente sau sensibilitati.
– sa semnalam celor in drept si insistati sa se intreprinda masuri de control, intretinere si reparatii pentru
oprirea degradarii unor fundatii, ziduri, acoperisuri, calcane, cornise, cosuri de fum, repararea si ancorarea cu
tiranti.
Se recomanda cadrelor didactice, personalului si elevilor sa retina in memorie particularitatile localitatii,
cartierului si imprejurimilor locuintei, ale drumului pe care se deplaseaza zilnic la scoala sau acasa, avand in
vedere eventualele pericole descrise in cele ce urmeaza: hr444s4178srrx

- Caderea unor elemente de constructie nestructurale (ziduri, caramizi, tencuieli, placaje, ornamente,
cosuri de fum, cornise, parapeti, etc.);
- Spargerea si caderea unor geamuri, in special la cladirile inalte;
- Caderea unor obiecte, mobilier, etc.;
- Caderea unor stalpi si linii electrice;
- Incendii rezultand din scurt circuite, conducte de gaze rupte, rasturnarea unor instalatii de gatit si
incalzit, etc.
- Alunecari de terenuri, avalanse in zona muntoasa, lichefierea unor terenuri nisipoase.

Se recomanda exersarea periodica, ordonata, a unor astfel de masuri in spatiile de invatamant. In scopul
asigurarii controlului si autoritatii cadrelor didactice responsabile, se va selecta dupa caz modalitatea cea mai
indicata pentru fiecare categorie de varsta. De exemplu, elevii pot fi solicitati sa execute autoprotectia sub
banca/masa iar cadrul didactic va sta in picioare sub un element de constructie rezistent (grinda, toc de usa),
spre a controla vizual si prin sfaturi, inspirand curaj. Pot fi insa cazuri concrete in care se va da catre toti
ocupantii o singura modalitate de autoprotectie adecvata situatiei constructiei respective. Se va explica
anticipat adultilor si minorilor ca in cazuri speciale se poate proceda la evacuarea cladirii dupa un seism
puternic, dar aceasta se va efectua in liniste, ordonat, fara aglomerare si numai din dispozitia celor anume
desemnati de conducere, dupa verificarea cailor de iesire si a faptului ca pericolele (hazardurile) de afara nu
sunt mai mari decat la ramanerea in interior. De asemenea trebuie sa efectueze periodic exercitii de
evacuare controlata din diferite spatii, in corelare si cu recomandarile organelor de aparare civila sau a celor
de prevenire si stingere a incendiilor

Ce trebuie sa facem in timpul unui cutremur puternic

Aceste recomandari se refera la o multitudine de situatii care se pot regasi in mod frecvent atat intr-
o cladire de invatamant cat si in mediul construit inconjurator, pe durata calatoriilor zilnice, sau in locuri
publice.Utilizatorii acestor recomandari pot fi deopotriva copiii sau adultii.
– sa ne pastram calmul, sa nu intram in panica, sa-i linistim si pe ceilalti, sa protejam copiii, batranii si
femeile, sa nu ne speriem de zgomotele din jur.
– sa prevenim tendintele de a se parasi sala de clasa, de curs, laboratorul, locuinta etc. deoarece durata
redusa a fazei seismice initiale va face ca faza puternica a miscarii sa surprinda grupurile de persoane pe
scari, in aglomeratie si panica, conducand la accidente nedorite.
– daca ne aflam in fata unei cladiri, sa ramanem departe de aceasta, sa ne ferim de tencuieli, caramizi,
cosuri, parapete, cornise, geamuri, care de obicei se pot prabusi in strada.
– daca ne aflam inauntru sa ramanem acolo, departe de ferestre care se pot sparge; sa stam inspre centrul
cladirii, langa un perete structural rezistent.
– sa ne protejam sub o grinda, toc de usa solid, birou, masa, iar copiii sub bancile din clasa sau mese, care
sunt suficient de rezistente spre a feri de caderea unor lampi, obiecte, mobile suprapuse, tencuieli
ornamentale etc.
– sa ne sprijinim cu palmele pe podea sau sa ne tinem cu mainile de piciorul mesei sau tocul usii, spre a ne
asigura stabilitatea.
In lipsa unor astfel de posibilitati de a ne mentine sub soc stabilitatea, ne putem proteja stand la podea langa
un perete solid, ghemuit pe genunchi si coate, cu fata in jos: cu palmele impreunate ne protejam capul
(ceafa), iar cu antebratele pe lateral, fata.
Profesorii trebuie sa indice elevilor oportunitatea si maniera corecta de a aplica aceste masuri si sa inspire
increderea in eficienta autoprotectiei.
– sa inchidem sursele de foc cat putem de repede, iar daca a luat foc ceva, sa intervenim imediat dupa ce a
trecut socul puternic.
– daca suntem intr-un atelier, sa aplicam imediat, dupa caz, masurile de protectie specifice locului dvs. de
activitate.
– sa nu fugim pe usa, sa nu sarim pe fereastra, sa nu alergam pe scari, sa nu utilizam liftul, dar daca putem
sa deschidem usa spre exterior, spre a preveni blocarea acesteia, in vederea eventualei evacuari dupa
terminarea miscarii seismice si verificarea starii scarilor si a zonei de la iesire, sa evitam aglomeratia.
– sa nu alergati in strada sau pe strada, sa ne deplasam calm spre un loc deschis si sigur, sa ne ferim de
versantii de unde pot cadea roci sau de unde pot avea loc alunecari de teren.
– daca seismul ne surprinde in autoturism, sa oprim cat putem de repede intr-un loc deschis, evitand cladirile
prea apropiate de strada, dincolo de poduri, pasaje, linii electrice aeriene si stati ianuntru, sa ne ferim de
firele de curent electric cazute.
– daca suntem intr-un mijloc de transport in comun sau in tren, sa stam pe locul nostru pana se termina
miscarea seismica. Conducatorul trebuie sa opreasca si sa deschida usile, dar nu este indicat sa ne imbulzim
la coborare sau sa spargenm ferestrele. In metrou sa ne pastram calmul si sa ascultam recomandarile
personalului trenului, daca acesta s-a oprit intre statii in tunel, fara a parasi vagoanele.
– daca ne aflam intr-un loc public cu aglomerari de persoane (teatru, cinematograf, biserica, stadion, sala de
sedinte) sa nu alergam catre iesire; imbulzeala produce mai multe victime decat cutremurul, sa stam calm si
sa ne linistim vecinii de pe rand.

Ce trebuie sa facem dupa un cutremur puternic

Aceste recomandari privesc actiuni deosebit de importante de revenire la normal dupa impactul
seismic prin colaborarea tuturor celor implicati.
Importanta revenirii cat mai rapide la situatia anterioara este subliniata si de necesitatea de a utiliza in unele
cazuri spatiile de locuit sau scolile ca centre de prim-ajutor, evacuare-cazare temporara pentru alte persoane,
daca exista zone invecinate grav afectate de seism.

- nu trebuie sa plecam imediat din spatiul in care ne aflati, sa acordati mai intai primul ajutor celor afectati de
seism, sa calmati persoanele speriate si in special copiii de varsta mai frageda.
– sa-i ajutam pe cei raniti sau prinsi sub mobilier, obiecte sau elemente usoare de constructii cazute, sa se
degajeze. Atentie! Sa nu miscam ranitii grav (daca nu sunt in pericol imediat de a fi raniti suplimentar din alte
cauze), pana la acordarea unui ajutor sanitar-medical calificat; sa-i ajutam pe loc.

- sa curatam caile de circulatie de cioburi sau substante toxice, chimicale varsate, alimente, etc.
– sa ne ingrijim de siguranta copiilor, bolnavilor, batranilor, sa-i linistim, asigurandu-le imbracaminte si
incaltaminte corespunzatoare sezonului, in vederea unei eventuale evacuari din cladire pentru o anume
perioada, de la cateva ore la cateva zile.
– sa nu utilizam telefonul decat pentru apeluri la salvare, pompieri, sau organisme cu insarcinari oficiale, in
privinta interventiei post-seismice, in cazuri justificate, spre a nu bloca circuitele necesare altor actiuni.
– sa ascultam numai anunturile posturilor de radioteleviziune oficiale si recomandarile de actiune imediata
ale organismelor in drept.
– sa verificam preliminar starea instalatiilor electrice, de gaz, apa, canal, verificati vizual si starea constructiei
in interior.
- In caz de avarii constatate, sa inchidem pe masura posibilitatilor alimentarea locala sau generala si sa
anuntam imediat dupa aceea institutia de specialitate pentru interventie. Sa nu utilizam foc deschis pana nu
am verificat daca nu sunt scapari de gaze. Sa nu folosim in acest scop chibrituri sau brichete.
– sa parasim calm cladirea numai dupa seism, pentru a permite verificarea cladirii fara a lua cu noi lucruri
inutile; sa verificam mai intai scara si drumul spre iesire.
- Pentru orice eventualitate, sa prevenim ranirea provocata de caderea unor tencuieli, caramizi, etc la iesirea
din cladire utilizand o casca de protectie sau , in lipsa acesteia, un scaun (taburet) ori alt obiect protector
(geanta, ghiozdan, carti groase, etc.).
– daca la iesire intalnim usi blocate, sa actionam fara panica pentru deblocare. Daca nu reusim, iar acestea
au vitraj, sa procedam cu calm la spargerea geamului si curatirea ramei si zonei de cioburi, utilizand un
scaun , o vaza, etc.
– sa evitam cladirile grav avariate, cu exceptia unor cazuri de ajutor sau salvare ce trebuie intreprinse cu un
minim de masuri de securitate si fara riscuri inutile. Sa evitam sa fim confundati cu raufacatorii patrunsi in
astfel de cladiri, sa nu aglomeram zonele calamitate fara rost. Sa ne deplasam intr-un loc deschis si sigur
(parc, stadion, etc.).
– sa fim pregatiti psihic si fizic pentru eventualitatea unor socuri ulterioare primei miscari seismice (replici),
dar sa fim constienti ca aceasta se petrece in mod natural, cu intensitati variabile, fie in cateva ore, fie peste
zile, saptamani sau luni. Numai intr-un numar redus de cazuri socul ulterior este mai puternic decat primul.
Pentru cutremurele de Vrancea, specialistii vor putea aprecia relativ rapid, pe baza inregistrarii miscarii
respective, daca energia consumata indica un eveniment puternic de o anumita magnitudine si vom fi
informati; este dificil totusi de evaluat probabilistic daca eventuala energie presupus neconsumata se va
degaja ulterior brusc sau treptat si in ce succesiune din domeniul timp.
– sa ascultam in primul rand aprecierile specialistilor seismologi romani, buni cunoscatori ai activitatii
focarului din Vrancea, care vor fi transmise suficient de repede prin mijloacele de informare in masa
nationale si care trebuie considerate ca singurele surse de informare credibile.
In zonele care pot fi afectate de cutremurele locale, se pot uneori produce seisme mai mici de-a lungul unei
anumite perioada de timp dupa socul principal, dupa care, de regula, activitatea seismica se reduce.
– dupa parasirea ordonata a cladirii sa cautati sa obtineti informatii corecte despre intensitatea miscarii si
efectele sale si sa verificam mai intai afara si apoi cu precautii si in interior, de regula ziua, starea structurii si
a altor elemente si obiecte care ar putea provoca raniri prin caderea lor.
- Prezenta unui specialist in structuri de rezistenta de a carui competenta nu ne indoim, poate reduce unele
incertitudini in acest context si va poate servi de ghid in analiza vizuala a cladirii si decizia finala de evacuare
sau revenire.
– sa ne informam cum trebuie sa procedati pentru inregistrarea in termeni legali a daunelor complete
(structurale si nestructurale) produse de cutremur, in vederea despagubirii prin sistemul de asigurari, inclusiv
pentru evaluarea de catre specialisti a starii post-seismice a structurii cladirii si operatiunile de proiectare si
executie a reparatiei sau consolidarii.
– Nu trebuie sa dam crezare zvonurilor privind eventualitatea unor replici seismice si urmarile lor, sa
ascultam posturile de radio si televiziune, sa utilizam doar informatiile si recomandarile transmise oficial,
receptionate direct de noi si nu din auzite. Sa dam concursul nostru organizatiilor de interventie post-
seismice, la analiza starii constructiilor, si la celelalte activitati, intreprinse de organele in drept.
Experienta cutremurelor precedente a dovedit ca este util sa avem cunostinte necesare supravietuirii pana la
interventia echipelor de salvare in cazul unei situatii extreme in care, de exemplu, de a fi surprins sub niste
daramaturi, mobilier rasturnat sau intr-o incinta blocata, prin intepenirea usilor sau din alte cauze.
Deblocarea caii de acces se poate incerca numai daca prin aceasta nu se inrautateste situatia (de exemplu
prin miscarea daramaturilor sau mobilierului). O varianta clasica de comunicare cu cei din afara, care
intotdeauna vor concentra personal specializat si aparate de ascultare ca sa identifice locurile cu persoane
blocate, este sa batem la intervale regulate cu un obiect tare in conducte invecinate sau in peretii incintei, iar
daca am stabilit controlul verbal, sa furnizam informatiile cerute si sa cerem prim-ajutor necesar.
– La evacuare sa dam prioritate celor raniti sau copiilor, batranilor, femeilor, si ascultati recomandarile
salvatorilor.
– Sa nu ne preocupam de durata pana la salvare, deoarece in astfel de conditii, desi timpul pare nesfarsit,
corpul uman isi mobilizeaza resurse nebanuite pentru a trece peste o perioada critica. In acest mod se
explica durate extreme de rezistenta de sute de ore in conditii de blocare la cutremur a unor persoane
aparent fragile, inregistrate in tara noastra in 1977 si in mod similar in intreaga lume.

Cum putem diminua efectul distrugator al cutremurelor


Desi nici una din metodele enumerate nu este infailibila, ele au contribuit foarte mult la imbogatirea
cunostintelor nostre despre seisme. Cercetatorii studiaza posibilitatile de diminuare a efectului distrugator al
cutremurelor. Dupa unii, cu mici explozii se pot provoca cutremure de intensitate scazuta, stabilind astfel
tensiunea rocilor care determina cutrmurele puternice. In citeva locuri au injectat apa in liniile de refractie,
provocind cutremure mai mici. De aici au tras concluzia ca prin cutremure mici induse si controlate artificial
se pot elibera de-a lungul liniilor de refractie tensiunile acumulate. Constructorii din America si Japonia
studiaza metode de constructie rezistente la cutremure. In timpul cutremurelor peretii care se prabusesc
reprezinta unul din cele mai mari pericole. Aceasta se poate evita prin proiectarea unor cladiri fara
ornamente grele si cosuri. Casele de locuinta si cladirile administrative trebuie construite pe un fundal
special, care reduce cu o treime declinatiile in timpul seismului.

Cutremure de pamant in Romania si in lume

In ultimii 60 de ani, Romania a suferit cutremure de pamant puternice, cu epicentrul in Vrancea:


- 10 noiembrie 1940 (M=7,7; adancime 160 km);
- 4 martie 1977 (M=7,5; adancime 100 km);
- 30 august 1986 (M=7,2, adancime 140 km);
- 30 mai 1990 (M=6,9; adancime 80 km).
Evenimentul din 1977 a avut un caracter catastrofic, cu 35 de cladiri cu risc inalt de prabusire si 1500 de
victime, majoritatea in Bucuresti.
In August 1999, un cutremur de grad 7,4 pe scala Richter deschisa, a lovit Turcia, omorand mai mult de 15
000 de oameni. Luna urmatoare, un cutremur ce a inregistrat 7,6 a lovit Taiwanul. Mai tarziu in aceeasi luna,
un cutremur de 7,4 a lovit Mexicul. In Noiembrie, Turcia a fost lovita din nou de un cutremur ce a inregistrat
7,2.Cel mai puternic cutremur inregistrat vreodata a fost in Chile in 1960: a avut magnitudinea de 9.5.

Cutremurele subacvatice

Si sub ape se pot produce cutremure. Cutremurele marine pot provoca niste valuri imense, numite tsunami.
Acestea pot avansa pe ocean cu viteza de 790 km/h,dar acolo sunt abia vizibile. Apropiindu-se catre mal,
valurile incetinesc, dar in acelasi timp se si ridica. Cind valurile se apropie de mal, marea initial se retrage,
apoi inunda tarmul cu o serie de valuri. Valurile care patrund in golfuri inguste, se pot ridica pina la inaltimea
de 20 de metri, maturind totul in cale.

In 1775 dupa un cutremur, deasupra Lisabonei (Portugalia) s-a abatut un val de 17 metri inaltime, iar replica
cutremurului a provocat alunecari de teren si incendii. Au fost distruse trei sferturi din cladiri si 60 de mii de
oameni si-au pierdut viata

Pamintul este in miscare permanenta, dar din fericire, cutremurele catastrofale sunt rare. Majori-tatea
acestor vibratii ramin neobservate, fiind detectate doar de seismologi, cu ajutorul seismografului

Unde seismice
Trei tipuri de baza ale undelor elastice produc cutremurele distrugatoare. Acestea sunt unde
similare cu cele din apa sau din aer. Din cele trei, doar doua propaga odata cu ele si corpuri solide
de roca.

Cea mai rapida dintre aceste unde este numita unda primara sau pur si simplu unda P. Miscarea ei
este aceeasi cu unda suntetului; in timp ce se imprastie, dilata si comprima simultan roca. Aceste
unde P, la fel ca undele sunetului sunt capabile sa treaca atat prin roci solide, cum ar fi muntii de
granit, cat si prin material lichid, cum ar fi magma vulcanica sau apa oceanelor. Cea de-a doua
unda este unda secundara sau unda S. Cand o unda S se propaga taie roca formand unghiuri de 90
de grade cu directia in care merge. Totusi, la suprafata pamantului, undele S pot produce miscari
verticale cat si orizontale. Undele S nu se pot propaga in substante lichide, cum ar fi oceanele si
amplitudinea este redusa considerabil cand strabate sol noroios.

Viteza actuala a undelor seismice P si S depinde de densitatea si de proprietatile elastice ale


rocilor si solului prin care trec. In majoritatea cutremurelor, undele P sunt primele care se simt.
Efectul este similar cu cel al unei explozii sonice(sonic boom) care zgaltaie si sparge geamurile.
Cateva secunde mai tarziu soseste si unda S astfel incat miscarea pamantului este si verticala si
orizontala. Aceasta unda S are cel mai distructiv efect asupra cladirilor.

Al treilea tip de unda este numita unda de suprafata pentru ca miscarea sa este limitata doar la
suprafata pamantului. Asemenea unde seamana cu valurile produse de vant pe suprafata unui lac.
Undele seismice de suprafata se impart in doua tipuri:

unde-iubire si unde Rayleigh. Miscarea undelor-iubire seamana cu cele S, doar ca nu se


deplaseaza si pe verticala, ci doar pe orizontala intr-un plan paralel cu suprafata pamantului,
formand unghiuri de 90 de grade pe directia propagarii. Undele R au acelasi efect ca valurile
oceanice, maturand din calea lor rocile, cu miscari verticale si orizontale, intr-un plan vertical cu
directia deplasarii undelor. Fiecare bucatica de roca se misca sub forma unei elipse pe masura ce
unda R trece.

Undele de suprafata se deplaseaza mai incet decat undele S si P, iar dintre cele doua unde de
suprafata, unda-iubire se misca mai repede

Unde seismice
Cutremurul de Pămînt este unul din cele mai înspământătoare şi distrugătoare fenomene ale
naturii de pe Terra. Potenţialul enorm de distrugere se datorează energiei cutremurului, care la un
seism deosebit de puternic este de zece-douăzeci de mii de ori mai mare decât energia primei
bombe atomice aruncate peste Hiroshima.

Originea cutremurelor:

Distribuţia geografică neuniformă a seismelor pe suprafaţa Terrei îşi găseşte explicaţia în teoria
plăcilor tectonice. Conform acesteia, învelişul extern rigid al Pământului este format din
cincisprezece plăci tectonice mobile, de 60-100 km grosime, pe unele dintre care se află şi
continentele. Aceste plăci litosferice “plutesc” pe astenosferă, stratul de suprafaţă semitopit al
mantalei Pământului, şi sub acţiunea curenţilor de convecţie din manta se deplasează extrem de
lent, cu o viteză de până la 12 cm pe an. Unele plăci se împing reciproc, iar în anumite locuri o
placă alunecă şi coboară sub o altă placă, penetrând la adâncimi cu temperaturi şi presiuni înalte
unde se topeşte consumându-se. Altele se îndepărtează una de alta, spaţiul dintre ele fiind
completat cu magmă solidificată, care ulterior formează crusta nouă. Unele blocuri imense de
crustă terestră alunecă unul faţă de altul.

La marginile dintre plăci mişcarea este frânată de forţa de frecare dintre ele, astfel că în aceste
locuri se acumulează tensiuni enorme. Atunci când rocile care întră în contact se rup sau alunecă
brusc, se produce o degajare sub formă de unde seismice a energiei acumulate, adică se produce
cutremurul propriu-zis. Intensitatea acestuia depinde de suprafaţa de rupere, de adâncimea la care
se produce şi de natura rocilor.

Undele seismice

Energia eliberată brusc de un cutremur se răspândeşte în toate direcţiile, formand undele


seismice.
Pe măsura îndepărtării de locul perturbaţiei iniţiale, energia se repartizează pe tot mai multe
particule − efectele seismului sunt tot mai mici la distanţe mai mari. Undele seismice sunt un
"amestec" de unde longitudinale si transversale.

[modifică]
• Producerea undelor seismice
Cand are loc o fisura sau deplasare brusca in scoarta pamantului, energia radiaza in exterior sub
forma unor unde seismice, la fel cum energia formata prin miscarea unei suprafete de apa
radiaza sub forma unui val. In fiecare cutremur, exista mai multe tipuri de unde seismice.
Undele interioare se deplaseaza in partea interioara a pamantului, iar undele superficiale se
deplaseaza la suprafata acestuia. Undele superficiale – uneori denumite unde lungi sau mai
simplu, unde L – sunt responsabile pentru cele mai multe pagube asociate cutremurelor, deoarece
cauzeaza cele mai intense vibratii. Undele superficiale se propaga din undele interioare care
ajung la suprafata.

1. Unde primare

denumite si unde P sau unde de comprimare, se propaga cu o viteza


de aproximativ 1 pana la 5 mile pe secunda (1.6 pana la 8 kilometri/secunda), depinzand de
materialul prin care se deplaseaza. Aceasta viteza este mai mare decat cea a altor unde, astfel
incat undele P ajung inaintea celorlalte la o anumita suprafata. Ele se pot deplasa prin substante
solide, lichide si gazoase, si astfel vor patrunde prin scoarta pamantului. Atunci cand se
deplaseaza prin roca, undele pun in miscare particule minuscule de roca, inainte si inapoi,
indepartandu-le si apropiindu-le, pe directia pe care circula unda. Aceste unde ajung de obicei la
suprafata sub forma unei bufnituri bruste.

2. Unde secundare

denumite si unde S sau unde de taiere, ajung la suprafata putin in urma undelor P. In timp ce
aceste unde sunt in miscare, ele deplaseaza in afara particule de roca, impingandu-le
perpendicular cu calea undelor. Astfel rezulta prima perioada de ondulare asociata cutremurelor.
Spre deosebire de undele P, undele S nu se deplaseaza direct
prin pamant. Ele circula doar prin materiale solide, astfel incat sunt oprite de stratul lichid din
interiorul pamantului.

Ambele feluri de unde interioare se deplaseaza de-a lungul Globului Pamantesc, si pot fi detectate
pe partea opusa punctului din care a plecat cutremurul. In mod constant se produc unde seismice
foarte slabe care se deplaseaza de-a lungul planetei.
Undele superficiale sunt asemanatoare valurilor aparute intr-o suprafata de apa – ele misca
suprafata pamantului in sus si in jos. Acest fapt cauzeaza de obicei cele mai mari pagube
deoarece miscarea undei zguduie temeliile edificiilor create de om. Undele L sunt cele mai lente
dintre toate, astfel ca cea mai intensa zguduire se produce la sfarsitul cutremurului.

[modifică] Interpretarea transmiterii undelor


seismice
[modifică] Interpretare cu metoda directã
Cu metoda directã, initial, se corecteazã timpii de transmitere (t) mãsurati de-a lungul traseului
sursã-receptor pentru a tine cont de înclinatia traseului undelor si apoi se realizeazã graficul (tcor,
z), atât pentru undele P cât si pentru undele S, astfel încât viteza medie a undelor seismice în
strate omogene de teren e reprezentatã de înclinatia segmentelor de dreaptã de-a lungul cãrora se
aliniazã datele experimentale. O datã obtinute grafic stratele seismice, se pot obtine densitatea
medie, în functie de vitezã si adâncime, coeficientul lui Poisson, modulul de compresibilitate
edometricã, modulul lui Young, modulul de compresibilitate volumetricã si VS30.[1]
[modifică] Interpretare cu metoda interval
Cu metoda interval timpii de transmitere ai undei seismice se mãsoarã între doi receptori
consecutivi plasati la adâncimi diferite, permitând astfel îmbunãtãtirea calitãtii mãsurãtorilor
(viteza de interval). Când se dispune de un singur receptor, adicã în cazul în care copiile nu
corespund aceluiasi impuls, valorile determinate ale vitezei sunt definite de pseudo-intervale,
permitând doar o aparentã definire mai bunã a prifilului de vitezã. O datã obtinute mãsurãtorile se
pot calcula timpii corectati si viteza interval a undelor P si S, cu graficul aferent. Obtinute
vitezele interval se calculeazã densitatea, coeficientul lui Poisson, modulul de deformatie la
forfecare, modulul de compresibilitate edometricã, modulul lui Young, modulul de
compresibilitate volumetricã pentru fiecare interval si VS30.... mai mult despre undele seismice[1]

= 1. CUTREMURUL FENOMEN NATURAL Inca de la aparitia pamantului ca planeta si-a facut


aparitia acest fenomen natural de neoprit. El s-a facut simtit,in proportii mai marii sau mai
mici,de-a lungul evolutiei pamantului de la continentul unic Atlantida si pana la cele 5 continente
de astazi si va continua sa se faca simtit pana la disparitia pamantului ca planeta. Cu totii am
vazut ce efecte pot avea cutremurele si ce pierderi lasa in urma lor, nu numai materiale dar si
omenesti. Mii si sute de mii de oameni si-au pierdut viata in urma cutremurelor.

Iata o lista a celor mai mari cutremure din lume:

1. Chile 1960 05 22 9.5 Mw 38.2 S 72.6 W


2. Prince William Sound, Alaska 1964 03 28 9.2 Mw 61.1 N 147.5 W
3. Andreanof Islands, Aleutian Islands 1957 03 09 9.1 Mw 51.3 N 175.8 W
4. Kamchatka 1952 11 04 9.0 Mw 52.75 N 159.5 E
5. Off the Coast of Ecuador 1906 01 31 8.8 Mw 1.0 N 81.5 W
6. Rat Islands, Aleutian Islands 1965 02 04 8.7 Mw 51.3 N 178.6 E
7. India-China Border 1950 08 15 8.6 Mw 28.5 N 96.5 E
8. Kamchatka 1923 02 03 8.5 Mw 54.0 N 161.0 E
9. Banda Sea, Indonesia 1938 02 01 8.5 Mw 5.25 S 130.5 E
10. Kuril Islands 1963 10 13 8.5 Mw 44.9 N 149.6 E

CONCLUZIA: FORTE NATURALE URIASE

Cutremurul este unul dintre cele mai distrugatoare fenomene naturale de pe pamant. Poate
provoca distrugeri de 10 mii de ori mai mari decat bomba atomica aruncata in 1945 la Hiroshima.

Multe cutremure produc o miscare a solului,asemanatoare cu leganatul unui vapor.In functie de


intensitatea cutremurului,solul este miscat in valuri fine sau smucit cu putere.

Uneori unduirile solului sunt vizibile si de la suprafata:martorii oculari sustin ca in timpul


cutremurului din San Francisco din anul 1906 solul facea valuri inalte de 1m. Pana la oprirea
cutremurului, locul de declansare al acestuia, linia de refractie Sf. Andrei s-a deplasat cu 6m.
Cutremurul principal este urmat de altele cu intensitate mica. Acestea sunt provocate de faptul ca
rocile dizlocate incep sa se reaseze intro pozitie stabila, ceea ce poate provoca din nou distrugeri
enorme.

CUTREMURUL PE INTELESUL TUTUROR :

Cutremurele sunt declansate adanc sub scoarta terestra. Invelisul eztern al pamantului este format
din placi tectonice mobile. Cele mai puternice cutremure se produc in interiorul pamantului, la
marginea acestor placi. Miscarea placilor nu este uniforma,se acumuleaza o tensiune de-a lungul
marginilor, pana cand rocile se rup, iar placile intra in balans.Energia acumulata se elibereaza sub
forma unor cutremure mai mari sau mai mici.

Efectul depinde de intensitatea cutremurului,de adancimea la care se produce si de natura rocilor


de suprafata. Pamantul se poate deschide, ridica sau surpa.

In munti se pot produce avalanse, alunecari de teren, si chiar si pe pantele mai putin abrupte,
solul argilos se poate scurge asemenea unei lave topite.Amestecul afanat de nisip si argila este
supus unei forte atat de mari, incat se lichefiaza si se transforma in nisipuri miscatoare. Aceasta s-
a intamplat la cutremurul din Alaska din 1964.

Poate fi prevenit un asemenea fenomen?

Raspunsul este categoric nu,insa pot fi prevenite pierderile materiale si de vieti omenesti. Acest
lucru se realizeaza prin construirea unor cladiri cu o structura mai solida si mai rezistenta la
vibratii.

Semnale de advertisment:

Schimbarea comportamentului animalelor poate semnala apropierea unui cutremur.Caini


scheauna,caii se sperie,pasarile devin nelinistite si zboara in cerc.In1975 locuitorii unui oras
chinezesc au observat mai multe semnale ale cutremurului, printre care comportamentul ciudat al
animalelor, parasindu-si locuintele cu cateva ore inainte de cutremur. Cercetatori studiaza si apele
fantanilor in zonele seismice deoarece inainte ca rocile subterane sa se sfarame in bucati,structura
lor cristalina devine deschisa, apoi se inchide din nou eliberand radon in apele freatice,radonul
ajungand si in fantini.

Cresterea concentratiei radonului in apele de fantina,poate fi un semn de avertizare al


cutremurului.Imediat inainte de seism se pot elibra si gaze cu incarcare electrica. Acestea sunt
slab incandescente si se numesc: ”lumini seismice”. Cercetatori au observat ca inainte de
cutremur,concentratia de hidrogen poate fi de 10 ori mai mare langa liniile de refractie.

Din pacate nu toate cutremurele sunt insotite de asemenea fenomene.Din acest motiv oameni de
stiinta au dezvoltat diferite tehnici pentru o pronosticare exacta. S-au folosit aparate de masura
speciale pentru detectarea unor cresteri de tensiune deasupra liniilor de refractie. Aceste crapaturi
imense se pot intinde pe o lungime de cativa km, la suprafata pamintului sau in profunzime.
Aparatele de masurare a inclinarii-acestea seamana cu nivela folosita de dulgheri si zidari,
urmaresc miscarile produse la suprafata pamintului. Aparatele de masura a alunecari-cabluri
intinse de-a lungul liniilor de refractie,semnaleaza miscarile laterale. Insa in detectarea
cutremurelor sunt folosite si aparate mai precise si mai sofisticate: detectoarele de cutremur.

-Seismografele sunt cele mai precise aparate de avertizare in cazul unor cutremure.Acest aparat
sensibil sesizeaza si masoara chiar si cele mai mici vibratii subterane pe care le transforma in
semnale electrice si le inregistreaza intr-un grafic.Din citirea diagramei,seismologi pot observa
imediat cea mai mica tensiune produsa in roci.

O alta metoda de observare a miscarii pamintului este transmiterea unor semnale de sateliti la
diferite statii de receptie terestre. Din reteaua de semnale prin satelit oamenii de stiinta isi pot da
seama daca s-a schimbat pozitia una fata de alta a statiilor de receptie.

Cercetatorii studiaza posibilitatea de diminuare a efectului distrugator al cutremurelor. Dupa unii


cu mici explozii controlate se pot provoca cutremure de intensitate scazuta, slabind astfel
tensiunea rocilor care determina cutremurele puternice. In cateva locuri au injectat apa in liniile
de refractie, provocand cutremure mai mici.

De aici s-a tras concluzia ca prin cutremure mici si controlate se pot elibeta de-a lungul liniilor de
refractie tensiunile acumulate.

2.Cutremurul-explicatie stiintifica

Seismologia este stiinta care se ocupa cu studiul cutremurelor.

Cuvantul “seismologie” isi are originea in cuvintele grecesti “seismos” care inseamna cutremur si
“logos” care inseamna stiinta. Regiuni seismice in Romania

Tara noastra a cunoscut adesea efectele distrugatoare ale cutremurelor. Izvorele informatiilor au
fost vechile file de cronici si insemnarile unor cercetatori pasionati.
-Prima insemnare se refera la un cutremur produs in Moldova, care a produs stricaciuni si la
manastirea Neamtului.
-Alt cutremur, inregistrat la 9 august 1683, cu epicentrul in nordul Moldovei,a produs avarii si
prabusiri de constructii in Suceava.
-Cutremurul inregistrat la Iasi in 1740, a fost insotit de zgomote subterane, fisurari ale
solului,tasniri de apa.

Un cutremur in Banat, la 1790,a fost destul de puternic si a daramat multe case.


-Cutremurul din Bucuresti de la data de 26 octombrie 1802 s-a manifestat prin ondulatii ale
solului, tasniri de apa, pacura si gaze. S-au prabusit multe case, intre care Turnul Coltei.
-Un cutremur puternic, cu epicentrul in Vrancea s-a produs la 11 ianuarie 1838. A fost similar cu
doua dinainte, numai ca au aparut si fenomene luminoase.
-Cutremurul din 31 august 1894,cu epicentrul in zona Galati-Focsani,a fost resimtit in toata
Moldova si Muntenia.
-Cutremurul din 12 mai 1912, cu epicentrul in Vrancea, a fost destul de puternic incat sa
reactiveze faliile din Moldova si Muntenia.
-In iarna anului 1916 un cutremur de gradul 8 pe scala MKS,cu epicentrul in Muntii
Fagarasului,s-a manifestat timp de mai multe luni, in unele parti din versantul sudic,zona
Argesului,fiind zile in care s-au simtit zguduiri de 5-6 ori.
-Cutremurul din noaptea de 10/11 noiembrie 1940, cu epicentrul in Vrancea.La Bucuresti
,magnitudinea a fost de gradul 7.6 pe scara Richter,iar in regiunea Vrancea de gradul 8. A avut
focarul (hypocentrul) la adancimea de 150 km.

-Cutremurul din seara zilei de 4 martie 1977, cu epicentrul tot in Vrancea,cu hypocentrul la 110
km adancime,a avut magnitudinea de 7.2 in scara Richter.Spre deosebire de cutremurul din 1940
care a fost maxim in Moldova, cutremurul din 1977 a avut maximul in zona Bucuresti-Zimnicea-
Alexandria.
Ambele cutremure au fost inregistrate pana la departari de circa 2000 km de la epicentru sub
forma de macroseism.