Pinguinul regal

Pinguinul regal este al doilea ca mrime dintre speciile de pinguinidin lume. Cloceste n colonii uriase pe insulele din jurul Antarcticii, unde apele din apropiereatrmului sunt bogate n pesti si sepii. Pinguinul regal si petrece majoritatea vietii n mare. Viziteaz insulele din jurul Antarcticii doar n perioada de reproducere. Avnd corpul hidrodinamic, noat mai repede dect zboar unele psri. Habitat Tara pinguinului regal se afl la 40 latitudine sudic , unde furtunile sosite din vest se dezlntuie deasupra valurilor uriase. Psrile trebuie s reziste la iernile lungi, cnd soarele este de-abia vizibil. n extremitatea sudic solul este acoperit de regul de un strat gros de zpad, nspinguinii triesc la nord de regiunile acoperite cu gheturi permanente unde si gsesc tot anul hran. Pinguinii alunec cu gratie n apa rece ca gheata. ndemnarea subacvatic se contrazice puternic cu miscrile nendemmatice de la nivelul solului. Aceast specie de pinguin cloceste n colonii mari, n regiunile de coast din aria sa de rspndire. Aici vara cresc putine plante, iar iarna peisajul este acoperit de un strat continuu de zpad. Mod de hrnire si vntoare Pinguinul regal carnivor este un vntor ndemnatic, ce prinde pesti cu ciocul su recurbat si tios. Excrescenele prezente pe partea interioar a faringelui si pe limb, permit prinderea sigur a przilor alunecoase. Pinguinul elimin excesul de ap salin din cioc prin compresie. n perioada decembrie-februarie pinguinii regali viziteaz apele din apropierea insulelor Falkland, Georgia de Sud si Sandwich de Sud, pentru a cuta hran. Se aventureaz pn la hotarul gheturilor plutitoare si prind pestii ce vin la suprafata apei s consume fitoplancton (mas de particule minuscule vegetale), ce creste datorit actiunii razelor solare. Oferta bogat de hran ajut pinguinii s acumuleze un strat gros de grsime, pentru lunile reci de iarn. Foca-leopard este cel mai mare inamic al pinguinului regal. Dac un grup de pinguini observ un prdtor, psrile noat rapid la mal, iar n acelasi timp lovesc apa cu nottoarele. Panica si zgomotul induc n eroare foca-leopard, astfel poate prinde doar exemplarele mai slabe. Caracteristici de alctuire

Aripile: sunt puternice, robuste, cu form de nottoare si propulseaz pasrea sub apasemntor unei elice. Picioarele: n ap, n timpul vntorii servesc la ghidare. Sunt foarte bine vascularizate si astfel sunt potrivite pentru mentinerea oulor la cald si clocirea acestora. Penajul: penele cu lungimea de 6 cm, acoperite de sebum, alctuiesc un strat protector pe ntreg corpul. Acest strat protejeaz pasrea fat de frig si umiditate si pstreaz cldura att pe uscat ct si n ap. Puii au un penaj pufos, ce este prezent pn la vrsta de un an, cnd li se dezvolt penajul de adult. Ciocul: este lung, usor recurbat si tios, ideal pentru prinderea przilor.

Reproducerea Primvara pinguinii ies pe uscat si nprlesc nc naintea nceperii perioadei de clocit. n aproximativ dou sptmni penajul vechi va fi schimbat cu unul nou, strlucitor. Dup aceasta psrile sunt pregtite pentru reproducere. Femela depune un singur ou la fiecare doi ani, , n luna noiembrie sau chiar primvara. Dup aceasta intr n mare pentru o lung perioad, pentru a se hrni. Masculul tine oul pe labele picioarelor si l mentine cald acoperindu-l cu un pliu cutanat. Timp de dou sptmni masculii nici nu se misc. Dup revenirea femelei oul este nclzit de ambii printi. Puiul apare dup aproximativ opt sptmni. n ciuda stratului gros de pene pufoase, printii l poart pe labele picioarelor, pn cnd acesta si poate regla singur temperatura corporal. Cnd atinge o anumit vrst, puiul si prseste printii si formeaz grdinite cu celelalte psri tinere. Micul pinguin atinge 80% din greutatea adultilor, ns dup lunile de iarn, acest procent scade la 40%. Pn n primvar si atinge greutatea final si i se dezvolt si penajul de adult. n decembrie prseste definitiv cuibul si practic este capabil s se ngrijeasc singur.