DEZASTRE NATURALE PRODUSE CA URMARE A INCENDIILOR DE PDURE

1.CLASIFICAREA INCENDIILOR DE PADURE.

Incendiile de pdure se pot clasifica in urmtoarele categorii:

a) INCENDIUL DE CORONAMENT - se manifesta la partea superioara a copacilor,

cand ard coroanele. Incendiul de coronament in plina dezvoltare are forma unui zid de foc, care
nainteaz pe deasupra pdurii sub forma unui val uria. Dup viteza cu care se manifesta
incendiile de coronament pot fi : - lente; - rapide; - violente. In cazul incendiului lent, care are
loc in partea superioara a copacilor, ard coroanele acestora. Suprafaa focului constituie de sus
pana jos, un perete de foc care nainteaz relativ ncet cu o mica naintare a focului pe vrfuri si
rmne in urma pe sol. Incendiul de coronament lent se dezvolta relativ ncet. Viteza de naintare
in direcia vntului este de pana la 8 km/ora. La incendiul rapid de coronament ard efectiv
coroanele copacilor. Se formeaz un val de foc care nainteaz rotindu-se parca peste vrfurile
copacilor, aruncand naintea sa limbi de flcri care se scurge ca un curent peste coroanele
acestora. Viteza de naintare in direcia vntului este de 8-25 km/ora. In cazul incendiului de
coronament violent viteza de naintare a focului este pe fronturi foarte largi si ajunge la peste 25
km/ora.

b) INCENDIILE DE LITIERA - sunt incendii care cuprind vegetaia de pe solul pdurii:

arbuti, muchi, licheni, ierburi, boschete, tufisuri,patura moarta,uscaturile,resturile ramase la
exploatarea pdurii si partea inferioara a copciilor. Incendiile de litiera pot fi: - lente; - rapide. La
incendiile de litiera lente focarul nainteaz in mare msura in direcia vntului cu viteza
redusa,flacara atinge o inaltime de 0,1m pana la 2-3m. In cazul incendiului de litiera rapide focul
se poate propaga ctre direcia vntului cu viteze care pot atinge pana la 1 km/ora,inaltimea
flcrii depeste 2m.

c) INCENDIILE SUB PTURA DE FRUNZI -izbucnesc in special in pdurile seculare

pe solul crora s-a depus de-a lungul anilor o ptura groasa de frunze uscate, crengi lemnoase,
care au putrezit si au format un strat de putregai, sau chiar de turba. Incendiul are o forma de
manifistare neregulata in funcie de crpturile in stratul mort si obstacolele pe care le ntlnete
n cale. Viteza incendiului subteran este mica si rar ajunge 1km in 24 de ore.

d) INCENDIILE IN ZONELE CU COPACI DOBORAI apar in unele masive

pduroase, unde pe suprafee uneori destul de mari, arborii au fost culcai la pmnt de furtuni
puternice. Un incendiu intr-o zona cu arbori doborai are aspectul unui rug urias, arborii fiind
bine prini unii de alii prin coroanele respective. 2

e) INCENDIILE COMBINATE DE LITIERA SI CORONAMENT - apar mai des la

pduriile tinere si de rinoase. La asemenea incendii aciunea de stingere este dificila, fiind
nevoie sa se combine diferite metode si principii de stingere. In cazul incendiilor de coronament,
din cauza perturbaiilor locale neateptate pot aparea schimbri de direcie ale arderii sub fora
de salturi care pune in pericol viata echipelor de lucru.

2. C0AUZELE INCENDIILOR DE PADURE

 3.VITEZA DE PROPAGARE A INCENDIILOR DE PADURE. Cunoaterea vitezei de
dezvoltare a incendiilor de pdure este necesara, pentru a calcula in care moment si in ce numr
si cantitate este necesar a concentra forte, mijloace tehnice si materiale pentru stingerea
incendiului. Viteza de dezvoltare a incendiilor, poate fi exprimata in urmtoarele mrimi: a. in
unitate de spatiu strbtuta de foc intr-o unitate de timp (m/min, km/ora) b. in unitatea de cretere
a perimetrului intr-o unitate de timp (km/ora) c. in unitate de cretere a suprafeei intr-o unitate
de timp (hectare/ora). Viteza perimetrica, care caracterizeaz creterea perimetrului, este
importanta la determinarea anoperei, mijloacelor tehnice si materialelor necesare pentru
stingerea incendiilor. Creterea incendiului in suprafaa este de asemenea interesanta ca indice
al gradului sau de dezvoltare si pentru stabilirea mijloacelor necesare de stingere. Viteza de
dezvoltare a incendiilor depinde in mare msura de tipul pdurii.

4. CTEVA DIN CELE MAI MARI DEZASTRE DIN LUME:

Asia de Sud-Est a fost nanul 1997 unul dintre principalele puncte fierbin i ale lumii.
Focurile din Indonezia au creat un nor uria de fum, care a rmas n aer ca o cea groas
deasupra unei regiuni mai mari dect Europa. Cele mai teribile incendii au avut loc n pdurile
tropicale din Sumatra si Kalimantan (partea indonezian a insulei Borneo). ns fumuli-a afectat
i pe cei din Indonezia, Malaysia, Brunei si Singapore. n ciuda previziunilor referitoare la
secet, incendiile au izbucnit i n mai i iunie, iar pn n septembrie ele ieiser de sub control
n mai multe locuri.

Sud-EstulAustraliei - Eucaliptul se
aprindefoarteuordeoarecescoarasaconineuleiuriuorinflamabile. De asemenea din el cad
multefrunzeicrengiuscate care reprezintcombustibilexcelentpentruincendii. Australia de Sud-
Estesteuna din regiunilecelemaiexpuse la incendii din lume. ntimpulverilor lungi,
vnturifierbiniiuscate bat dinspreinterioruldeertic al
continentului.Chiarintimpulierniiplouadestul de puin.Aceastanseamncmediulesten general
uscatiarincendiileizbucnesci se rspndescdestul de uor.

VestulStatelor Unite ale Americii - n 1988 o secetprelungitauscatceamai mare parte a

vestuluiStatelor Unite ale Americii. Avndnvederecanul anterior fusesei el secetosicderile de
zpad sub limiteleanormale, risculunuiincendiudevenisedestul de mare. Primulincendiul din
ParculNaional Yellowstone a fostprovocat de unfulger la 24 maii a foststinscurnd de ploaie.
Au urmatnsaialteincendii, de lungdurat.Pn la sfritulanului 1988,
foculdistruseseaproximativ 320.000 de hectare din ParculNaional.

In Grecia incendiile de vegetaie din nord-vestul Atenei au ajuns in luna august 2009 la
suburbiile din capitala greac. Mii de locuitori au prsit n timpul nopii zonele afectate. Au
fost evacuate dou spitale de copii, locuri de campare i mai multe locuine. Focurile izbucnite
s-au intins pe o suprafa de 40 de kilometri. Guvernul de la Atena a declarat starea de urgen
pentru regiunea Attica. Avioane speciale, elicoptere, 80 de maini de pompieri i 600 de soldai
lupt cu focul lng Atena. La nivelul ntregii ri se nregistreaz 75 de incendii. Grecia a
solicitat ajutorul Franei i al Italiei pentru a controla situaia. Grecia a mai fost afectat de
incendii n 2007, cnd 77 de persoane i-au pierdut viaa i peste 250.000 de hectare de teren au
fost distruse, n principal n Peloponez i n insula Eubeea. In Spania incendiile de padure au
distrus aproximativ 75.000 de hectare de teren , in acest an, suprafata aproape dubla fata de cea
afectata in 2008. Aproximativ 1.000 de 3 persoane au fost evacuate n acest an din orasul
Algeciras, din sudul Spaniei, din cauza unui incendiu de vegetatie . Locuitorii din mai multe
cartiere ale orasului au fost nevoiti sa isiparaseascalocuinteleincepand cu miezul noptii, ca
masura de precautie . Incendiul a distrus 300 de hectare de vegetatie. Orasul Algeciras este cel
mai mare din regiunea turistica Gibraltar si cel mai aglomerat port al tarii. In vara aceasta,
Spania s-a confruntat cu relativ putine incendii de padure fata de anii trecuti. La inceputul lunii
august, doua incendii majore au distrus, insa, peste 3.000 de hectare de vegetatie din apropiere de
Saragosa si Segovia. Peste jumatate din teritoriul Spaniei este "expus unui risc foarte ridicat de
incendii", a avertizat Protectia Civila spaniola, precizand ca regiunile cele mai amenintate sunt
Andaluzia (sud), Murcia (sud-est), Valencia (est), Castilia-La-Mancha (centru-sud), Exremadura
(sud-vest) si partea de nord-est a tarii (Aragon, Catalunia si insulele Balerare). In S.U.A.,
California, in 2007 incendiile au fcut ravagii, unde 500.000 de persoane si-au parasit casele in
fata flacarilor pe care nici pompierii si nici armata nu le-au mai putut stapani . Trei persoane au
murit, iar alte 76 au fost ranite. Incendiile, cele mai grave din ultimii patru ani, s-au extins din
cauza rafalelor puternice de vant si au afectat zona de sud a orasului San Diego, amenintand, de
asemenea, comunitatile situate la nord de metropola. Cel putin 3.500 de case s-au facut scrum in
zona de coasta a Californiei, iar alte zeci de mii sunt amenintate. Mai mult de 8.000 de pompieri,
sprijiniti de 16 elicoptere, se lupta sa stapanesca 16 incendii de dimensiuni uriase. Guvernatorul
Arnold Schwarzenegger i-a cerut presedintelui Bush sa ridice nivelul de alerta la "dezastru
major", situatie care impune ajutor federal. Pentagonul a trimis 6 avioane militare transformate in
bombardiere cu apa. Persoanele evacuate au fost cazate pe stadionul Qualcomm din San Diego.
Sinistratii au primit alimente si bunurile de baza necesare supravieturii.

PREVENIRE

Pentru a stinge un foc, pompierii trebuie s elimine cele trei elemente esen iale care
favorizeaz un incendiu: cldura, oxigenul i combustibilul. Dac se arunca ap peste un foc, se
poate micora temperatura substanelor care ard. Detectarea rapid a unui incendiu nainte s se
poat extinde este o prioritate. Echipamentul de nalta tehnologie, cum ar fi un scanner cu raze
infrarosii plasat ntr-un avion ajut mult la detectarea incendiilor. nsa n multe locuri cel mai bun
mod de a detecta un incendiu l reprezintanca ochii umani, care urmresc mprejurimile dintr-un
post de paz. Odat incendiul observat pompierii pot intra n ac iune. Apa i spuma sunt
mprtiate cu ajutorul elicopterelor i avioanelor. Buldozerele cur fii lungi de pmnt care
pot aciona ca bariere n calea focului. Din avioane sunt, de asemenea, para uta i pompierii n
zonele izolate pentru a lupta mpotriva incendiilor.

5. CONCLUZII:

Thomas W. Swetnam de la The University of Arizona din Tucson, avnd la baz studii
efectuate, afirm ca procesul de despdurire declanat de incendiile cauzate antropic contribuie
la aproximativ o cincime din efectul de ser cauzat de oameni. Swetnam, director al
UAsLaboratory of Tree-RingResearch, identific incendiile ca fiind un catalizator primar pentru
schimbrile climatice la nivel global. Rodul cercetrilor acestei echipe, materializat n lucrarea
tiinific, este i un demers pentru o mai bun investigare a rolului incendiilor n ecosistemele
terestre. Incendiile de pdure nu sunt doar un rspuns la nclzirea global ci ele au i un efect de
accentuare a acesteia. Este un mecanism pe care il putem numi feedback pozitiv, adic
temperatura mediului, care contribuie semnificativ la susinerea i propagarea incendiilor de
pdure spontane, de exemplu, va fi la rndul ei afectat n sens cresctor de incendiile de pdure
pe care le alimenteaz. De asemenea eliberarea masiv a dioxidului de carbon n porcesul de
combustie contribuie la creterea semnificativ a efectului de ser. Problema incendiilor este
mult mai subtil dect cineva ar crede. Incendii de pdure au existat dintotdeauna n istoria
Pnntului. Se cunosc foarte puine lucruri despre locul i rolul incendiilor n ecologie,
climatologie, paleoecologie i altele. Jennifer K. Balch de la National Center for
EcologicalAnalysisandSynthesis din Santa Barbara, California spune c exist o aparent
intensificare recent a feedbackului incendiilor care au fost exacerbate de schimbrile climatice.
Comisia European, prin JRC Institute for EnvironmentandSustainability, a demarat cu ceva
ani buni n urm un sistem informatic al incendiilor de pdure din Europa, EFFIS, prin colectarea
de date de la statele membre sau n proces de aderare. Acesta conine date statistice istorice
valoroase care ar putea fi exploatate n direcia descifrrii legturii dintre incendii i nclzirea
global. 4 n ultimii 60 de ani, numarul incendiilor izbucnite spontan, n zone nelocuite, a crescut
semnificativ pe toate continentele. Mai exact, autoritatile din toata lumea au avut de infruntat de
14 ori mai multe incendii de padure n Asia, de 16 ori n Europa si de 32 de ori n cele doua
Americi.

http://www.igsu.ro/documente/informare_preventiva/Padurea__aurul_verde.pdf

CAUZE http://documents.tips/documents/incendii-naturale.html

https://www.youtube.com/watch?v=ssn2kmNf0ME

https://www.youtube.com/watch?v=N1ahOjacLa4

https://www.youtube.com/watch?v=lsyvOYcWgcg

http://www.220.ro/documentare/Cum-Se-Formeaza-Tornadele/TLGrnBNc5O/

nanul 1923, Japonia a fostlovit de uncutremurputernic, de peste 8 grade, care a dus la

formareaunui tsunami.

Apoi, vntulintens a creat o tornaduria de foc, care aucis 44.000 de oameni care
ncercasers se adposteasc din caleavalurilor.