Incendiile și exploziile

Proiect realizat de:

Mihălcioiu Gabriela
Neagu Anna
 Definiție.Concept.Noțiune
 Incendiu se referă la un proces de ardere autoîntreținută, care se
desfășoară fără control în timp și spațiu, care produce pierderi de vieți
omenești și/sau pagube materiale și care necesită o intervenție organizată
în scopul întreruperii procesului de ardere.
INCENDIU:
 ardere autoîntreţinută, care se desfăşoara fara control în timp şi spaţiu,
 care produce pierderi de vieţi omeneşti şi/sau pagube materiale şi care
necesită o
 intervenţie organizată în scopul întreruperii procesului de ardere
Incendiile se împart în următoarele 5 clase :
 Clasa A:«Incendii de solide»
 Clasa B:«Incendii de lichide»
 Clasa C:«Incendii de gaze»
 Clasa D:«Incendii de metale»
 Clasa F:«Incendii uleiuri vegetale şi animale»
Cauze.Mecanisme de desfășurare
 Pentru a putea izbucni un incendiu prima condiție este existența unui
material combustibil. Apoi, acest material trebuie încălzit deasupra
punctului său de aprindere.
Cauzele incendiului pot fi:
 de natură tehnică, instalații electrice necorespunzătoare, defecte,
 neglijență, frecvent produsă de focuri de tabără, țigări, chibrituri, lumânări
nestinse corect,
 naturale (fulger), sau autoaprinderea a unor substanțe care ajung în contact
cu oxigenul,
 aparate de încălzit, cazane, cuptoare, aparate de gătit, sobe, uscătoare,
dispozitive pentru sudură, tăiere sau lipire cu gaze ori lichide
combustibile,
 foc în aer liber.
 Aceste cauze duc la incendii sau explozii urmate de incendii.
 Incendiile naturale sunt o importantă sursă de fum și cenușă, care se
produc atunci când umiditatea climatului scade natural sub pragul critic.
 Fenomenul este deosebit de răspândit, mai ales în zona tropicala, deși, în
general, gradul de umiditate al pădurilor din această zonă nu este de natură
să favorizeze izbucnirea incendiului. Incendiile pot produce pagube uriașe
proprietăților private și mediului. Ele pot amenința de asemenea și viața
umană.

Incendiu din California

Consecințe.Măsuri de prevenire
 Sezonul cald, caracterizat printr-un proces de încălzire accentuată a
vremii, poate favoriza creşterea numărului de incendii. Aceasta cu atât mai
mult cu cât gradul de umiditate al vegetației este scăzut, factor care
favorizează izbucnirea și propagarea rapida a flăcărilor. Întrucât, în această
perioadă, temperaturile sunt în creştere, este necesar a fi luate măsuri
preventive în vederea limitării producerii acestor evenimente care se pot
solda cu pagube materiale importante şi chiar pierderi de vieţi omeneşti.
 În România apărarea împotriva incendiilor constituie o activitate de interes
public, național, cu caracter permanent, la care trebuie să participe
autoritățile administrației publice centrale și locale, precum și toate
persoanele fizice și juridice aflate pe teritoriul țării. Persoanele fizice și
juridice sunt obligate să respecte reglementările tehnice și dispozițiile de
apărare împotriva incendiilor și să nu primejduiască, prin deciziile și
faptele lor, viața, bunurile și mediul.
 În caz de incendiu, orice persoană trebuie să acorde ajutor, când și cât este
rațional posibil, semenilor aflați în pericol sau în dificultate, din proprie
inițiativă ori la solicitarea victimei, a reprezentanților autorităților
administrației publice, precum și a personalului serviciilor de urgență. În
cazul incendiilor produse la păduri, plantații, culturi agricole, miriști,
pășuni și fânețe, persoanele aflate în apropiere au obligația să intervină
imediat cu mijloacele de care dispun, pentru limitarea și stingerea
acestora.
 Pentru a stinge un foc, pompierii trebuie să elimine cele trei elemente
esențiale care favorizează un incendiu: căldura, oxigenul și combustibilul.
Dacă se arunca apă peste un foc, se poate micșora temperatura
substanțelor care ard. Detectarea rapidă a unui incendiu înainte să se poată
extinde este o prioritate. Odată incendiul observat pompierii pot intra în
acțiune.
 Top 10 incendii
 1. Tokyo, Japonia, 1923(142.000 de victime)
 2. Halifax, Nova Scotia, 1917(10.000 de victime)
 3. Texas City, 1947(600 de morți)
 4. Peshtigo, Wisconsin, 1871(2500 victime)
 5. San Francisco, 1906(3000 de morți)
 6. Chicago, 1871(sub 300 de morți)
 7. Roma, 64 d.Hr.
 8. Londra, 1666
 9. Londra, 1212(3000 de morți )
 10. Boston, 1872(20 de morți)
 Localizare
 Asia de Sud-Est a fost în anul 1997 unul dintre principalele puncte fierbinți ale
lumii. Focurile din Indonezia au creat un nor uriaș de fum, care a rămas în aer
ca o ceață groasă deasupra unei regiuni mai mari decât Europa. Cele mai teribile
incendii au avut loc în pădurile tropicale din Sumatra si Kalimantan (partea
indoneziană a insulei Borneo). Însă fumul i-a afectat și pe cei din Indonezia,
Malaysia, Brunei si Singapore

 Sud-Estul Australiei - Eucaliptul se aprinde foarte ușor deoarece scoarța sa

conține uleiuri ușor inflamabile. De asemenea din el cad multe frunze și crengi
uscate care reprezintă combustibil excelent pentru incendii. Australia de Sud-
Est este una din regiunile cele mai expuse la incendii din lume. În timpul verilor
lungi, vânturi fierbinți și uscate bat dinspre interiorul deșertic al continentului.
Chiar și în timpul iernii ploua destul de puțin. Aceasta înseamnă că mediul este
în general uscat iar incendiile izbucnesc și se răspândesc destul de ușor.
 Studiu de caz.Amazonul
 Nu mai există niciun dubiu legat de faptul că o mare parte din incendiile din
Amazon au fost inițiate de oameni. Acest tip de defrișare prin foc este foarte
populară în Brazilia, cu scopul obținerii de spațiu pentru ferme de vaci. Nici
măcar președintele nu se mai ascunde de faptul că, până de curând, a fost de
acord cu această practică.
 Aproximativ 2000 de focuri noi au fost raportate în regiunea amazoniană.Până
la această oră, în 2019, au fost înregistrate 88.816 incendii în Brazilia. Un pic
peste jumătate dintre ele s-au petrecut în pădurea amazoniană. La această oră,
este greu de spus dacă se mai poate face ceva, atâta timp cât cea mai mare parte
a suprafeței pădurii este localizată în Brazilia, iar președintele țării nu are nicio
intenție să protejeze mediul și să ”nu mai pună paie pe foc”, când vine vorba de
încălzirea globală.
 Toată situația este una complexă și e greu să poți atribui vina unui singur actor.
 Potrivit experților, în mod obișnuit, nivelul de umiditate din acest
ecosistem este mult prea ridicat pentru ca un incendiu să poată fi întreținut
pentru o perioadă lungă de timp. Este extrem de dificil ca un mediu atât de
umed cum e pădurea tropicală să poată lua foc, chiar și în sezonul uscat.
Acesta începe în perioada iulie-august și se termină în luna noiembrie.
 Un număr mare de fermieri și proprietari de terenuri recurg la foc pentru a
elibera solul. Acesta este cel mai rapid și ieftin mod prin care pot scăpa de
vegetația nefolositoare și transforma terenul într-unul agricol, pe care să
poată cultiva.
 Datorită vastelor sale păduri, Amazon este denumită deseori ca fiind
„plămânii” planetei noastre. Amazon produce o cantitate mare de oxigen,
însă plantele din regiune folosesc această cantitate în procesul de
respirație. Plantele folosesc acest proces pentru a converti nutrienții din sol
în energie.
 Relația dintre despăduriri și incendiile din regiune este una strânsă și
ambele contribuie la amplificarea schimbărilor climatice. Copacii rețin o
cantitate mare de apă, iar acesta este unl dintre motivele pentru care
ecosistemul este unul atât de umed. Cu cât dispar mai mulți copaci, cu atât
mediul devine mai uscat, iar condițiile sunt din ce în ce mai propice pentru
întreținerea incendiilor.
 Partea proastă e că incendiile din Amazon încă nu au fost stinse. Partea și
mai proastă e că nimeni nu prea știe ce să facă.
 Președintele statului sud-american a hotărât să implice armata țării în
situație. Astfel, va trimite în Amazon 44.000 de trupe care vor încerca să
stingă incendiile din pădurea tropicală.
 Studiu de caz. Gala Bingo, Barnsley
 Un incendiu dramatic a izbucnit cu puţin înainte de Crăciun în anul 2001 în
Gala Bingo Hall din Barnsley. Tenos, consilieri de frunte în domeniul
protecţiei la incendiu, au fost desemnaţi pentru a efectua cercetarea detaliată a
incendiului. Tenos a vizitat brigada de pompieri în South Yorkshire, care au
participat la incendiu. Clădirea a fost placată cu panouri de pereţi cu poliuretan
standard în perimetrul adiacent zonei unde a avut loc incendiul. Incendiul a
fost cauzat de un defect electric la o maşină automată şi s-a transformat într-un
incendiu de o asemenea intensitate, încât acoperişul a început să se
prăbuşească.
 Exploziile
 Explozia nucleară este o eliberare masivă de energie dintr-o reacție
nucleară de mare viteză. Reacția poate fi fisiunea nucleară, fuziunea
nucleară sau o combinație în mai multe trepte a acestora.

 Exploziile nucleare în atmosferă sunt asociate cu ciuperca nucleară, deșii

norii în formă de ciupercă pot apărea și datorită exploziilor chimice, și este
posibil ca o explozie nucleară să nu formeze acești nori. Exploziile
nucleare produc mari cantități de radiație și deșeuri radioactive.
 Circa 500 de explozii nucleare au fost efectuate în atmosferă înainte de
semnarea Tratatului de limitare a testelor nucleare din 1963 prin care
statele ce aveau arme nucleare au fost de acord să se abțină de la
efectuarea de explozii nucleare în atmosferă, sub apă sau în spațiu.
Tratatul permitea însă exploziile subterane.
 Efectul exploziei și aplicația ei poate fi întâlnită în minerit, la motoarele cu
ardere internă, armele de foc. Este însoțită de efecte intense mecanice,
sonore, termice, și luminoase.
 Principalele cauze ale exploziilor sunt: În clădiri rezidențiale:

 comportament periculos al cetățenilor înșiși, în special al copiilor și

adolescenților;
 gazul menajer explodează cel mai des;
 au loc explozii;
 acte teroriste

 Explozia duce la formarea de foarte cald gaz (plasmă) cu presiune foarte

mare, care atunci când se extinde are un puternic mecanic impact
(presiune, distrugere) pe corpuri înconjurătoare.
 În caz de pericol de explozie:
 Nu vă apropiați de un obiect exploziv.
 Părăsește imediat zona de pericol, avertizează-i pe ceilalți despre pericol
 Raport la poliție
 Dacă o explozie este inevitabilă, culcați-vă cu mâinile pe cap
 Condiții de apariție:foc,combustibil
 Sursa de aprindere:agent oxidant, orice impuls de căldură
 Explozia poate crea, de asemenea, o minge de foc şi temperaturi
ridicate, ceea ce va duce la arsuri pe corpul oamenilor sau chiar
provoca incendii sau explozii secundare. Acest lucru depinde de
existenţa oricărei altor surse de combustibil sau materiale
inflamabile în apropiere de explozie.
Accidentul nuclear de la Cernobîl
 Anul acesta, pe 26 aprilie, s-au împlinit 33 de ani de la accidentul nuclear
de la Cernobîl. A fost cel mai grav eveniment nuclear din istorie şi a servit
drept exemplu de nerepetat pentru cum un stat nu reuşeşte să poarte grija
propriilor cetăţeni într-o situaţie de criză majoră.
 Pe 26 aprilie 1986, la ora 1.23 dimineaţa, responsabilul de tură al Unităţii
nr. 4 din Centrala nucleară de la Cernobîl, a ordonat oprirea reactorului la
sfârşitul lucrărilor întreprinse înainte ca unitatea de alimentare să fie oprită
pentru reparaţiile planificate.După o uşoară descreştere în putere,
reactorul, brusc, a început să crească într-un ritm tot mai mare, au apărut
alarmele.După apăsarea butonului sistemului de siguranţă al reactorului,
nu au mai existat acţiuni corecte, nu exista nicio cale de salvare... Au
urmat două explozii puternice, la un interval scurt de timp. La 01:23:45 ,
reactorul nr. 4 a suferit o explozie catastrofală a cazanelor sub presiune de
abur din componența acestuia, care a declanșat un incendiu, o serie de
explozii adiționale și scurgeri radioactive.

 Accidentul de la Cernobîl a injectat în atmosfera terestră de 400 de ori mai

mult material radioactiv decât cel de la Fukushima (Japonia).
 Imediat după dezastru, un raport din 1986 al Agenției Internaționale de
Energie Atomică (AIEA), bazat în special pe surse sovietice, a dat vina pe
operatorii uzinei care au închis sistemul de siguranță pentru a grăbi
experimentul și au violat regulile interne.
 Un alt raport din 1992 a dezvoltat sursa problemelor: a fost vorba de lipsa
totală a unui protocol de siguranță, o comunicare proastă între designerii și
operatorii reactorului și niște erori de design periculoase ale reactorului.
 Rata mortalitatii e greu de estimat, dar expertii cred ca intre 4.000 si
90.000 de oameni si-au pierdut viata din cauza accidentului.
 Explozia a ucis doi muncitori ai centralei, insa multi altii si-au pierdut
viata in urmatoarele ore si zile dupa accident. In Ucraina, in primii 5 ani
de la tragedie, cazurile de cancer in randul copiilor a crescut cu 90% si
multe alte persoane au fost afectate.

 Zona din jurul Cernobilului e cunoscuta acum drept Padurea Rosie, din
cauza tuturor copacilor morti
 Dupa accident, copacii din apropiere si-au schimbat culoarea in rosu
aprins. Ulterior, au fost taiati si ingropati.
 După accident, norul radioactiv a ajuns şi deasupra României,
măsuratorile făcute atunci înregistrând o creştere enormă a nivelului
radiaţiilor, în unele locuri şi de 10.000 de ori mai mari decât valorile
normale.
 În noaptea spre 1 mai, staţiile care măsurarau radioactivitatea au transmis
că s-au înregistrat valori depaşite ale radioactivităţii, cel mai ridicat grad
de poluare în Iasi, unde s-a ajuns la nivelul de alarmare, dar şi în Suceava,
Târgu-Mureş, Galaţi şi Tulcea.
 Nu există statistici cu privire la românii care au avut de suferit ca urmare a
accidentului nuclear, dar specialiştii spun că există o legatură între
dezastrul de la Cernobîl şi creşterea cazurilor de cancer, în special
tiroidian, şi a cazurilor de leucemie şi cancer osos, în special în zona
Moldovei.