SCHIMBĂRI CLIMATICE VS ÎNCĂLZIREA GLOBALĂ

Prof. Ștefan Florin IANCU

Școala Gimnazială „Mihai Eminescu” Alexandria

Schimbările climatice și încălzirea globală sunt termeni care își fac tot mai des
apariția în viața de zi cu zi, în emisiuni TV sau pe Internet. Deși sunt deseori folosite pentru
a descrie aceeași situație, ele nu sunt sinonime, ci au semnificații diferite. Descoperă cum
au loc schimbările climatice, ce este încălzirea globală, care sunt cauzele și efectele
fiecăreia, precum și ce soluții există pentru a gestiona urgența climatică în care ne aflăm.
Înainte de a vorbi despre schimbările climatice, trebuie să înțelegem diferența
dintre vreme și climă. Vremea se referă la condițiile meteo care apar pe perioade scurte de
timp și doar la nivel local. Ploaia, vântul, zăpada și furtuna sunt câteva exemple de
fenomene care alcătuiesc întregul ce ține de vreme. Clima, în schimb, se referă la o medie
a temperaturii, umidității din aer și tiparelor de precipitații în zone mai mari sau la nivel
global. De asemenea, clima nu se calculează la ore sau zile, ci la câteva decenii.
Astfel, schimbările climatice reprezintă acele schimbări pe termen lung, care
definesc climate regionale sau globale. De-a lungul istoriei sale, Pământul a trecut prin
mai multe schimbări climatice naturale. Știm acest lucru mulțumită paleoclimatologiei:
ramura științei care se ocupă cu studiul înregistrărilor climatice de acum sute până la
milioane de ani.
Cauzele schimbării climatice naturale includ:
modificări ale orbitei Pământului (cauzează fluctuațiile climatice care apar de-a
lungul zecilor de mii de ani până la sute de mii de ani)
erupții vulcanice (emit aerosoli care blochează un procent din lumina solară și pot
provoca o răcire emisferică sau globală)
variația radiației solare (cauzată de petele solare care pot contribui la o climă
globală mai caldă sau mai rece)
mișcarea plăcilor tectonice (afectează modelele de circulație globală a aerului și
apei oceanice și clima continentelor)
Încălzirea globală este un tip de schimbare climatică și reprezintă creșterea termică pe
termen lung a suprafeței planetei. Poate avea loc și în mod natural, însă de la începutul
Revoluției Industriale situația s-a schimbat. Revoluția Industrială a reprezentat tranziția la
noi procese de producție și a avut loc între 1760 și 1840. Omenirea a trecut de la
metodele de producție manuală la mașinării, astfel încât producția s-a dezvoltat foarte
mult, iar populația globală a avut o creștere fără precedent.
 Din acel moment, am început să ardem combustibili fosili precum cărbune și petrol,
care au crescut concentrațiile de gaze cu efect de seră din atmosferă. Aceste gaze nu sunt
neapărat nocive; de fapt, o anumită cantitate este necesară traiului pe Pământ. Efectul de
seră e un proces care are loc când energia soarelui trece prin atmosferă și încălzește
suprafața planetei. Gazele împiedică o parte din căldură să se întoarcă în spațiu, rezultând
o planetă mai caldă. Fără efectul de seră natural, Pământul ar fi cu peste 30°C mai rece și
nu am putea supraviețui aici.
Problema apare când concentrația de gaze cu efect de seră crește prea mult. Tendința
actuală de încălzire este cauzată de activități umane și se desfășoară într-un ritm fără
precedent. În acest moment, concentrația este cea mai mare din ultimii 14 milioane de
ani, iar temperatura medie a suprafeței Pământului a crescut cu 1,18°C de la sfârșitul
anilor 1800 până în 2020.
De ce este încălzirea globală o urgență climatică? Din cauza creșterii temperaturii,
clima noastră se schimbă. Evenimentele meteo extreme cresc în frecvență și intensitate,
tiparele de ploaie și vânt se schimbă, calotele glaciare și ghețarii se topesc, iar nivelul
mării crește.
Încălzirea globală – cauze
Emisiile globale de gaze cu efect de seră pot fi împărțite în 4 categorii principale: energie,
utilizarea terenurilor, industrie și deșeuri. Iată în ce moduri contribuie fiecare la încălzirea
globală.
Energie
Energia e responsabilă de 73,2% din emisiile globale. Trei sferturi din energia electrică
încă provine din arderea cărbunelui, petrolului sau gazului. Aceste resurse, numite
combustibili fosili, sunt de departe cel mai mare contributor la schimbările climatice
globale.
24,2% din energia produsă la nivel global este folosită pentru industrie: fabricarea fierului
și oțelului, a îngrășămintelor, a produselor farmaceutice, a extracției de petrol și gaze, a
automobilelor, dar și pentru procesarea alimentelor.
17,5% provine din generarea de energie electrică pentru clădiri: iluminat, încălzire,
electrocasnice etc.
16,2% din energie e folosită în transport, în special pentru cel rutier: mașini, camioane,
motociclete și autobuze. Dacă toate acestea ar funcționa pe bază de electricitate, nu
combustibili fosili, emisiile globale s-ar reduce cu 11,9%.
Agricultură, silvicultură și utilizarea terenurilor
Agricultura, silvicultura și utilizarea terenurilor sunt responsabile de 18,4% din emisiile
globale. Când luăm în considerare și refrigerarea, procesarea alimentelor, ambalarea și
transportul, sistemul alimentar reprezintă aproximativ un sfert din emisiile de gaze cu
efect de seră.
O mare parte din problemă o reprezintă defrișările care au loc în scopuri agricole.
Cu cât cererea pentru produse de origine animale crește, cu atât avem nevoie de o
suprafață mai mare de pământ. Drept urmare, pădurile sunt tăiate pentru a crea ferme și
pășuni.
În plus, digestia vacilor, îngrășămintele utilizate și gunoiul de grajd afectează la rândul
lor planeta.
Industrie
Industria e responsabilă de 5,2% din emisiile globale. Prin producția cimentului se
emit cantități enorme de dioxid de carbon, iar același lucru e valabil pentru procesele
chimice.
De exemplu, dioxidul de carbon poate fi emis în timpul producției de amoniac,
care este utilizat pentru purificarea alimentării cu apă, produse de curățare, ca agent
frigorific și utilizat la producerea multor materiale, inclusiv plastic, îngrășăminte,
pesticide și textile.
Deșeuri
Deșeurile sunt responsabile de 3,2% din emisiile globale. Avem pe de-o parte apa
reziduală: materia organică și reziduurile de la animale, plante, oameni și produsele lor
reziduale. Când aceasta se descompune, produce metan și protoxid de azot.
Pe de altă parte, gropile de gunoi sunt o altă problemă. Depozitele de gunoi sunt adesea
medii cu oxigen scăzut. De aceea, nimic nu se biodegradează odată ce a ajuns la gunoi. În
aceste medii, materia organică este transformată în metan atunci când se descompune.

Bibliografie

https://micilebucurii.ro/schimbari-climatice/schimbari-climatice-vs-incalzirea-globala-cauze-efecte-
solutii/