Ce le lăsăm nepoților noștri?

În ultima perioadă se tot vorbește de încălzirea globală și de poluare și cât de

nocive sunt efectele pe care le produc. Au efecte dăunătoare pentru asupra sănătății
și asupra mediului. Din păcate, oamenii au contribuit mult la apariția acestor efecte
prin modificarea suprafeței planetei și compoziția atmosferei provocând astfel
schimbări climatice ale căror consecințe sunt vizibile în dezastrele naturale care au
apărut in ultima vreme și nu numai. Efectele asupra mediului precum: creșterea
temperaturii, ridicarea nivelului mării, topirea ghețarilor, modificarea naturii
precipitațiilor, ploile abundente, condițiile și schimbările meteorologice extreme
afectează și factorii determinanți ai sănătății și indispensabili pentru viață: aerul,
apa potabilă, alimente, condiții de locuit.
Toate acestea ne afectează in mod direct, iar asupra persoanelor mai
vulnerabile, cei cu boli cardio-vasculare, respiratorii cronice, diabet zaharat și alte
tulburări metabolice, boli psihice, renale, femeile însărcinate și cei care muncesc in
aer liber, pot avea efecte chiar fatale. Cu toții am observat schimbarile majore și
radicale ale climei, iar noi oamenii contribuim turnând continuu dioxid de carbon și
alte gaze cu efect de seră in atmosferă care schimbă ’’termostatul’’ Pământului de la
un frigider la un încalzitor. Dioxidul de carbon eliberat în timpul arderii purtătorilor
de energie fosilă este în principal responsabil pentru schimbările climatice
provocate de om. Creșterea a venit în principal din sectorul energetic, transport,
industrie și, într-o măsură mai mică din schimbările în transport și în utilizarea
terenurilor. O schimbare permanentă către o posibilă stare de seră ar reface harta
climatică cu un efect general negativ. Creșterea temperaturii medii la suprafață este
doar una dintre consecințele creșterii efectului de seră. Odată cu încălzirea
oceanelor lumii și a suprafeței pământului, atmosfera devine mai activă. Uraganele
devastatoare, furtunile cu grindină, inundațiile și evenimentele cu precipitații
extreme pot alterna, în timp ce nicio precipitație nu cade la câtiva kilometri de
aceste evenimente. Din cauza secetelor, extinderea bazelor de apă potabilă și
creșterea apei de irigare poate necesita crearea unor rezervoare mari de apă. Apele
de mică adâncime oferă oportunitați de viață de primă clasă pentru țânțari și alte
insecte. În zonele de încălzire și lacurile de acumulare, poate apărea malaria, iar
infecțiile cu arbovirus pot deveni mai frecvente. Un climat care se încălzește și se
usucă obligă speciile să migreze. Comunitățile naturale degradate din cauza climei
au fost acum mult restrânse și fragmentate de activitatea umană. În astfel de
condiții, doar speciile de animale și plante mai întărite și cu cea mai rapidă
reproducere pot coloniza suprafața ecologică vastă eliberată. Efectul final va fi
pierderea habitatului și obstrucționarea migrației libere, plus o schimbare climatică
foarte rapidă va determina dispariție. Așadar, schimbările climatice favorizează
bolile transmise de vectori, in special prin creșterea temperaturii medii anuale sau a
temperaturii din timpul iernii.
Schimbările climatice au efecte negative asupra sănătății, iar noi oamenii nu
facem multe ca să le împiedicăm, ba și mai rău, le agravăm.
Se estimează că cele mai importante efecte ale viitoarelor schimbări climatice
asupra sănătății vor include: o creștere a mortalității din cauza caniculei, o scădere a
mortalității legate de frigul din timpul iernii și o creștere a riscului de accidente și a
efectelor asupra bunăstării în general din cauza fenomenelor meteorologice
extreme, și modificări în incidența bolilor. Nu facem altceva decât să lăsăm un
dezastru in urma noastră și evident generațiilor care vor veni.