EFECTELE NEGATIVE ALE INTERVENTIEI OMULUI ASUPRA

MEDIULUI INCONJURATOR

Actiunea omului asupra mediului inconjurator poate fi negativa, pentru acesta duc la
deteriorarea sau transformarea lui. Astfel se poate vorbi despre hazarduri antropice, accidente produse in
urma unor activitati umane si exploatarilor nerationale sau de activitati care nu sunt accidentale
precum defrisarea, desertificarea sau poluarea, daunatoare mediului. Hazardurile antropice se
produc datorita incercarii omului de a exploata resursele naturale folosind metode tehnologice cat mai
avansate pentru un randament cat mai ridicat.

Liderii mondiali sunt tot mai preocupați de efectele poluării asupra mediului și de impactul acestora pe
termen lung. Recent, specialiștii în ecologie au tras un nou semnal de alarmă legat de încălzirea globală.
Dacă nu se iau măsuri urgente de protejare a planetei cât mai curând, nivelul mărilor și oceanelor va
crește considerabil, ca urmare a topirii ghețarilor. Astfel, analizele au arătat că, dacă se menține ritmul
actual, multe orașe vor fi înghițite de apă înainte de 2030. Printre acestea se numără Veneția, Amsterdam,
New Orleans, Basra, Ho Chi Minh și Kolkata.

Topirea ghețarilor, ca efect al încălzirii globale generate de efectul de seră, conduce deja la o creștere
alarmantă a nivelului mării. Se preconizează că în viitorul nu foarte îndepărtat vor dispărea o mulțime de
insule, dar și localități, sate și orașe situate la malul mării. Acest proces va genera o migrație forțată a
populației către zone mai înalte, deluroase sau montane, fapt care poate conduce inclusiv la o supra
populare în anumite zone.

În paralel, creșterea temperaturilor anuale expune zone întregi de uscat la incendii masive de vegetație
și la deșertificare. Așadar, zona uscatului va deveni din ce în ce mai mică, densitatea populației va crește,
iar regiunile cu sol potrivit pentru agricultură se vor reduce. Oamenii vor fi tot mai expuși la sărăcie,
foamete și chiar la lipsa apei. Situațiile cunoscute de zeci de ani în Africa, spre exemplu, vor deveni
comune și pe celelalte continente.

Ne vom confrunta cu o criză tot mai accentuată a resurselor, de la cele naturale, până la cele energetice.
De aceea, este imperios necesar ca marile companii, dar și oamenii obișnuiți, să contribuie la reducerea
emisiilor nocive pentru mediu, să combată poluarea, să identifice surse de energie verde, înlocuind
combustibilii fosili și să recicleze materialele care pot fi reciclate.

Poluarea atmosferică a atins cote alarmante în ultimii ani. Emisiile de gaze și fumul generat de marile
incendii, din ce în ce mai frecvente, conduc la o încălzire globală tot mai accelerată. Nu doar gazele emise
în urma activităților industriale sunt dăunătoare, ci și noxele emise de vehiculele care funcționează pe
bază de combustibil fosil, fumul produs de arderea câmpurilor, lemnelor, cauciucurilor etc. Din
categoria de emisii de gaze cu efect de seră, cea mai mare cantitate înregistrată este cea a dioxidului de
carbon.

Reziduurile toxice, deșeurile, detergenții, scurgerile de petrol și produsele din petrol, apele folosite în
industrie pentru răcirea instalațiilor, deversările în ape curgătoare, instalațiile defectuoase de canalizare –
toate acestea conduc la contaminarea apelor. Efectele sunt deosebit de nocive pentru floră și faună, dar și
pentru sănătatea omului.

Plasticul este unul dintre materialele cele mai dăunătoare, atât pentru sol, cât și pentru ape. Se
estimează că pentru degradarea naturală a unei pungi de plastic este nevoie să treacă o perioadă cuprinsă
între 10 și 1000 de ani, în funcție de material.