Impactul poluării asupra omului

și a mediului

Elev: GÎrbăcea Denis Gabriel

 Poluarea constă în contaminarea mediului cu
Poluarea materiale care pot influența negativ funcția
naturală a ecosistemelor și care sunt
dăunătoare sănătății. Deși poluarea mediului
înconjurător poate fi rezultatul unor cauze
naturale, în ultimele decenii, activitățile
umane au generat cele mai mari cantități de
substanțe poluante. Întrucât acestea
afectează atât calitatea aerului, cât și a
apelor și a solului, efectele asupra sănătății
populației au crescut considerabil, ducând la
ridicarea ratei deceselor premature. De
multe ori însă, afecțiunile cauzate de
substanțele toxice nu sunt conștientizate
suficient, iar măsurile de combatere sunt
tratate superficial.
 1. Poluarea aerului
Sursele de poluare atmosferică sunt variate
și pot fi antropice sau naturale:
 arderea combustibililor fosili în
producerea de energie electrică,
transporturi, industrie și gospodării;
 procese industriale și utilizarea
solvenţilor, de exemplu în industria
chimică şi extractivă;
 agricultură; 
 tratarea deşeurilor;
 erupţiile vulcanice, praful aeropurtat,
dispersia sării marine și emisiile de
compuşi organici volatili din plante sunt
exemple de surse naturale de emisie.
 Impactul poluării aerului asupra omului
și a mediului

Poluarea atmosferei are urmări neplăcute, adesea

grave, asupra omului și mediului său înconjurător,
sub diferite forme: impiedică creșterea plantelor,
diminuează valoare produselor agricole, reduce
vizibilitatea, adaugă mirosuri neplăcute mediului
ambient, și afectează sănătatea omului.
Creșterea numărului afecțiunilor respiratorii la copii,
dar și a cazurilor de astm, boli de inimă, și diabet de
tip 2 au fost puse pe seama poluanților, inclusiv a
dioxidului de azot și a pulberilor în suspensie din
traficul rutier. Expunerea femeilor gravide la
poluarea aerului s-a constatat, de asemenea, că
afectează dezvoltarea creierului fătului.
  În ciuda eforturilor care se fac pentru creșterea
rezervelor de apă, în ultimele două decenii
2. Poluarea apelor poluarea apei a cunoscut un ritm îngrijorător,
mai ales în țările industrializate, unde cantități
 Poluarea apelor afectează calitatea vieții la scară tot mai mari de ape uzate sunt evacuate în
planetară. Apa reprezintă sursa de viață pentru apele de suprafață de unde ajung în lacuri,
organismele din toate mediile. Fără apă nu poate mari și oceane. De aceea problema poluării
exista viață. Calitatea ei a început din ce în ce mai cursurilor de apă nu este specifică unei singure
mult să se degradeze ca urmare a modificărilor de țări sau continent, ci este un fenomen de
ordin fizic, chimic și bacteriologic răspundere generală.
 Apa este esențială pentru agricultură și, deci,
pentru o hrană sănătoasă. Dar agricultura
intensivă reprezintă o amenințare pentru râurile
și lacurile noastre. Lucrările de drenaj făcute în
exces, folosirea de fertilizatori chimici și
deversarea de substanțe nocive în apă sunt doar
câteva dintre problemele pe care agricultura le
pune mediului înconjurător.
 Efectele poluării apelor asupra mediului
și a omului
Consecințele poluării apelor se resimt nu numai la nivelul apelor curgătoare în
care are loc deversarea agenților poluanți, ci și la sute de mii de kilometrii de
locul producerii scurgerilor, deoarece apele râurilor, fluviilor pot infesta
suprafețe întinse, ajungând în final la nivelul mărilor și oceanelor.
Apele poluate se infiltrează în pământ până la pânzele freatice și
contaminează sursele de apă potabilă.
Efecte:
 modificarea calităților fizice prin schimbarea: culorii, temperaturii,
conductibilității electrice, radioactivității, prin formarea de depuneri pe
fund, de spumă sau de pelicule plutitoare;
 modificarea calităților organoleptice;
 modificarea calităților chimice prin schimbarea pH-ului, durității,
reducerea cantității de oxigen datorată substanțelor organice aduse de
apele uzate, creșterea conținutului de substanțe toxice;
 distrugerea florei, faunei și dezvoltarea cu precădere a unor anumite
bacterii printre care se pot găsi numeroși agenți patogeni.
3. Poluarea solului
Solul poate fi poluat :
 direct prin deversări de deşeuri pe terenuri
urbane sau rurale, sau din îngrăşăminte  şi
pesticide aruncate pe terenurile agricole  
 indirect, prin depunerea agenților poluanți
ejectați inițial în atmosferă, apa ploilor
contaminate cu agenti poluanți "spălați" din
atmosfera contaminată, transportul agenților
poluanți de către vânt de pe un loc pe altul,
infiltrarea prin sol a apelor contaminate.
Poluarea solului este strâns legată de: poluarea
atmosferei, hidrosferei, datorită  circulației
naturale a materiei în ecosferă. Metodele
iraționale de administrare a solului au degradat
serios calitatea lui, au cauzat poluarea lui și au
accelerat eroziunea
Efectele poluării solului asupra mediului
și a omului Schimbările de temperatură și
intensificarea ploilor ca urmare
Solurile sunt și habitatul multor specii, de la microbi și a schimbărilor climatice vor
insecte minuscule, la vietăți mai mari cum ar fi iepurii și
face ca solurile să fie din ce în
cârtițele.
Natura are nevoie de mii de ani pentru a produce doar ce mai vulnerabile.
câțiva centimetri din solul pe care călcăm cu picioarele. Multe dintre aceste probleme
Aceasta înseamnă că, practic, el nu poate fi reînnoit.
sunt abordate de legislația UE
Oamenii depind de sol pentru a trăi, însă activitățile privind apa, deșeurile, produsele
umane au consecințe negative asupra lui. Din
chimice, poluarea industrială,
cauza anumitor practici agricole, unele soluri devin
vulnerabile la eroziune. Suprafețe mari de soluri foarte protecția naturii și pesticidele.
fertile sunt acoperite de beton sau asfalt, pe măsură ce
orașele continuă să crească. În unele regiuni, ca urmare a
irigațiilor, solul a devenit sărat și mai puțin fertil.
În alte zone, procesele industriale au contaminat solurile
cu substanțe cum ar fi plumbul, petrolul și solvenții.
Acestea poluează apele subterane, dăunează sănătății
umane și au efecte nocive asupra organismelor care trăiesc
în sol. Calitatea produselor alimentare este afectată,
deoarece culturile de pe solurile poluate absorb substanțe
contaminante, punând în pericol sănătatea consumatorilor.
 4. Măsuri de protecție a mediului împotriva poluării
Protejarea mediului nostru înconjurător în beneficiul – realizarea unei educaţii corespunzătoare
generațiilor viitoare reprezintă una din provocările majore privind mediul înconjurător prin amplificarea
ale epocii noastre. Numărul speciilor de plante și animale acţiunilor pe bază de voluntariat în zonele
aflate pe cale de dispariție este în creștere, emisiile degradate
industriale afectează aerul pe care îl respirăm, iar – extinderea informării prin mass-media asupra
cantitatea de plastic care poluează apele mărilor este în
factorilor care produc poluarea şi a necesităţii
continuă creștere.
protecţiei mediului
Măsuri posibile pentru protecția mediului:
– reducerea cantităţii de poluanţi prin utilizarea unor
echipamente speciale (filtre)
– modernizarea proceselor de producţie pentru a se
diminua cantitatea de poluanţi produsă, arderile şi
reziduurile rămase
– trecerea în conservare a unor firme foarte
poluante până la identificarea unor soluţii de reducere a
poluării
– realizarea de unităţi economice dotate cu tehnologii la
standarde internaţionale astfel încât poluarea să fie
minimă.
– stimularea cercetărilor individuale şi colective ale „A înţelege natura înseamnă a înţelege
tinerilor asupra mediului înconjurător viitorul, dar a face ceva pentru salvarea
– stimularea punerii în practică a reutilizării, reciclării naturii, atât de ameninţată azi, înseamnă să
şi recuperării materialelor etc.
contribui la fericirea omenirii”
– conservarea caracteristicilor actuale ale (Eugen A.Pora)
mediului prin identificarea şi protejarea unor arii de
interes ştiinţific, peisagistic şi ecologic
– exploatarea raţională a resurselor naturale de
bază (cărbuni, petrol, gaze naturale etc.)
– exploatarea raţională a elementelor de mediu cum
sunt pădurile, suprafeţele agricole, fondul de vânătoare
şi pescuit.
– reconstrucţia ecologică a unor teritorii cu o poluare
accentuată (terenurile îndiguite şi desecate din Lunca
Dunării şi Delta Dunării, zonele cu halde de steril de la
minele de neferoase etc.).
– adoptarea unei legislaţii corespunzătoare care să
aibă în vedere calitatea mediului pentru asigurarea
unei vieţi normale.
Bibliografie
 Bran F. (2004) Ecologie generală , Ed. ASE,
București;
 Dinu D., Sandu N.,(2005) Ghid
Ecologic Şcolar Volumul I. Poluarea Aerului.
Braşov (Ghid realizat în cadrul proiectului:
PENTRU UN AER MAI CURAT);
 Larrouse‐ Fenomene ale naturii (2003), Ed
RAO;
 Poluarea atmosferică
https://www.eea.europa.eu/ro/themes/air/
intro
 #ProtejeazaApa | #ProtectWater
https://www.wwf.ro/campanii/protejeaz_a
pa/
 Ecologie Şi Protecția Calitãții Mediului
http://bioclima.ro/ECO.pdf
 http://www.anpm.ro/