Sunteți pe pagina 1din 13

Apa-esenta vietii

Motto:Apa este mai scumpa decat aurul!

Apa
O bem, o folosim la gatit, ne spalam cu ea, inotam in ea... Suntem alcatuiti in mare masura din ea. Este cea mai pretioasa substanta, daca luam in calcul importanta ei. Doar faptul ca e atat de raspandita ne face sa o privim cu oarecare nepasare. Totusi, avem cu ea o legatura veche, adanca si cu totul aparte: N-am putea trai daca n-ar fi ea.

Water, water everywhere


CAT PUTEM TRAI FARA APA? DOAR VREO 100 DE ORE, raspund oamenii de stiinta. Cu alte cuvinte, desi privim si folosim apa ca pe un lucru fara prea mare valoare, nimic nu-i este mai necesar vietii decat ea.

Apa-esenta vietii!
Multe secole apa a fost considerat ca un element.

n 1781, fizicianul englez H. Cavendish a artat c apa se formeaz prin explozia unui amestec de hidrogen i oxigen, cu ajutorul scnteii electrice.
n 1783, Lavoisier a repetat experiena, realiznd pentru prima oar sinteza cantitativ a apei. S-a stabilit atunci c 2g de hidrogen se combin cu 16g oxigen pentru a da 18g ap.

n 1805, Humboldt i Gay-Lussac au artat c apa este format din dou volume de hidrogen i un volum de oxigen.
Apa natural const n amestecul speciilor de izotopi ai oxigenului: 16O, 17O, 18O, cu cei trei izotopi ai hidrogenului: 1H, 2H, 3H. Combinarea acestora genereaz 18 specii de molecule de ap. Apa pur este ntotdeauna un amestec de ap uoar (H2O) i de cantiti extrem de mici de ap grea (D2O) i ap hipergrea (T2O).

Compozitia apei
Dupa cum bine stim formula exacta a moleculei de apa este H2O (2 atomi de hidrogen sunt legati de un atom de oxigen), formula a fost infiintata de italianul Stanislau Cannizzarro. Apa curata este transparenta, inodora si nu are gust. In strat subtire este incolora iar in strat mai gros albastra. Anomalia densitatii apei are o mare influenta asupra climei planetei si a vietii animalelor si plantelor. Cand apa raurilor, a lacurilor si a marilor scade sub 4 grade, ea nu mai cade la fund ci, fiind mai usoara ramane la suprafata si ingheata aici. Fiind protejate de stratul de gheata, apele mai adanci nu ingheata pana la fund, ci au, sub stratul de gheata, temperatura de 4 grade la care viata poate continua. Apa lichida din natura nu este niciodata pura, fiindca ea dizolva o parte din substantele solide si gazoase cu care vine in contact. Cea mai curata apa este apa de ploaie sau din topirea zapezii. Apa izvoarelor si a raurilor contine dizolvate gazele din atmosfera: oxigen, azot si bioxid de carbon, apoi cationii: calciu, magneziu, sodiu, si anionii de carbonat, sulfat si clorura. Cea mai importanta sare continuta in apa de izvor sau de rau este carbonatul acid de calciu.

Importanta apei
Apa pentru vietuitoare

Apa este un component indispensabil vietii. Un om consum n medie 3 l ap/zi, iar corpul su are un continut de 60-70 ap. Un pom evapor aproximativ 200 l ap/zi. n organismele vii, apa este continut n form: intracelular (50), interstitial (15) si circulant (5).

Un om adult, cntrind 70 kg contine ap ntr-un procent de 6570 din greutatea sa, adic pn la 50 kg ap. Apa este nu numai un constituent al organismelor vii dar joac si un rol extrem de important ca cel de regulator termic sau de irigator al tesuturilor vii. Un adult normal trebuie s absoarb aproximativ 2,5-3 l ap/zi, preluati fie sub form de buturi sau ap continut n alimente precum si ap de combustie a alimentelor si tesuturilor

Circuitul apei in natura


n natur, apa se gseste din abundent, n toate strile de agregare: -n stare lichid (form n care acoper 2/3 din suprafata pmntului; sub form de mri, oceane, ruri, fluvii, ape subterane); -n stare solid (formeaz calote glaciare); -n stare gazoas (atmosfera contine o cantitate considerabil de ap, sub form de vapori de ap, invizibili). Cldura soarelui determin evaporarea apei de suprafat. Vaporii rezultati se ridic n atmosfer. Dac n atmosfera saturat cu vapori de ap apare o scdere a temperaturii, parte din vaporii condensati iau form de nori, ceat, ploaie, zpad sau grindin.

Apele ajunse la nivelul solului sau cele ce rezult din topirea zpezilor, n parte umplu din nou lacurile, rurile, fluviile, mrile si oceanele. Alt parte strbate straturile de pmnt, la diferite adncimi, formnd apele freatice. Apa subteran poate reaprea la suprafat, fie prin izvoare, fie extras prin fntni, puturi sau sonde.

Memoria apei
Masaru Emoto, om de stiinta japonez, a demonstrat modul in care cuvintele, muzica, gandurile si sentimentele schimba structura moleculara a apei

Poluarea apei
Cauzele poluarii apei:
Scurgeri accidentale de reziduuri de la diverse fabrici, dar si deversari deliberate a unor poluanti;

Scurgeri de la rezervoare de depozitare si conducte de transport subterane, mai ales produse petroliere; Pesticidele si ierbicidele administrate in lucrarile agricole care se deplaseaza prin sol fiind transportate de apa de ploaie sau de la irigatii pana la panza freatica; Ingrasamintele chimice si scurgerile provenite de la combinatele zootehnice; Deseurile si reziduurile menajere; Sarea presarata in timpul iernii pe sosele, care este purtata prin sol de apa de ploaie si zapada topita; Depunerile de poluanti din atmosfera, ploile acide.

Utilizarile apei
Apa este folosita in diferite domenii si poate fi clasificata astfel:
Apa utilizata in alimentarea populatiei Apa utilizata in industria alimentara si alte ramuri ale industriei Ape utilizate pentru agrement sau sporturi nautice Ape utilizate pentru salubrizarea localitatilor Ape utilizate in agricultura pentru irigare Ape utilizate pentru crearea energiei electrice prin construirea de hidrocentrale

In concluzie apa este un element foarte important in viata, fara de care viata nu ar fi posibila.

Concluzie
Apa are cea mai buna memorie din toate substantele de pe pamant si e materia cosmica fara de care viata nu poate exista.