1.

Domnia reprezenta principala institutie a statului medieval, domnitorul avand autoritate

absoluta in stat. Era ereditara si electiva (alegerea domnitorului de catre Adunarea Tarii,
indiferent ca este fiu legitim sau nelegitim, obligativitatea era doar sa fie os domnesc).
Principalele familii domnitoare erau basarabii in Tara Romaneasca si musatinii in Moldova.
Domnia era considerata de caracter divin, fapt exprimat si in titulatura domnitorilor: Io, mare
voievod si domn, particula io reprezentand prescurtarea cuvantului grecesc ioannes care
insemna cel ales de Dumnezeu.
In Moldova si in Tara Romaneasca, conducatorul statului isi atribuia titlul de Voievod si Domn.
Domn provine din latinescul dominus, singur stapanitor, iar termenul voievod inseamna
conducator suprem al armatei.
In Transilvania se folosea doar termenul de voievod pentru a desemna conducatorul statului,
deoarece acest teritoriu era vasal Ungariei.
Daca domnitorii din T.Ro si Mold. sunt alesi de Adunarea Tarii, voievodul Transilvaniei este
numit de regele Ungariei si supus acestuia. Exista situatii in care voievozii din Transilvania,
precum Ladislau Kan si Roland Borsa, nu s-au subor-donat pe deplin regelui maghiar.

2. Sfatul domnesc in Moldova si in Tara Romaneasca acesta era alcatuit din 12 mari boieri
cu dregatorii. Cele mai importante dregatorii erau cele de Portar al Sucevei (Moldova) si de Ban
al Olteniei (Tara Romaneasca).
In Sfatul Domnesc existau atributii ca:
- logofatul, raspundea de Cancelaria Domneasca, acte;
- vistiernicul, raspundea de visteria statului;
- spatarul, purta spada domnitorului;
- postelnicul, avea grija de casa si de camasi;
- comisul, avea grija de grajduri;
- paharnicul, verifica bauturile.
Sfatul Domnesc avea doar rol consultativ, deciziile finale apartinandu-i domnitorului. Din
secolul XIX il gasim si sub denumirea de Divan.

3. Adunarea tarii reprezenta populatia din Tarile Romane convocata de domnitor in cazul
luarii unei decizii importante.

4. Organizarea administrativa - in Moldova teritoriul era organizat in tinuturi, iar in Tara
Romaneasca in judete. In Transilvania ungurii erau organizati in comitate, secuii in scaune si
sasii in districte.
In 1437 maghiarii, sasii si secuii se vor organiza intr-o uniune privilegiata, Unio Trium Nationum,
care-i va exclude pe romani.

5. Legislatia - in Moldova si Tara Romaneasca a predominat dreptul cutumiar (obiceiul
pamantului), peste care s-au suprapus principii de drept bizantin. Domnitorul reprezenta
instanta judecatoreasca suprema.
In 1517, in Transilvani, juristul Stefan Werboczi a redactat un cod de legi in 3 parti, Tripartitul
lui Werboczi, prin care taranii romani erau legati de glie definitiv.

6. Armata - a reprezentat o institutie esentiala in mentinerea fiintei statale. In perioada sec XIV-
XVI era organizata din oastea cea mare, alcatuita din tarani liberi (proprietari de pamant), si
oastea cea mica formata din boierimea mare si mijlocie.

7. Biserica - a reprezentat, alaturi de domnie, o institutie centrala a statelor feudale. In Moldova
si in Tara Romaneasca mitropolitul era cel care recunostea domnitorul, il ungea. Domnul era
aparator al bisericii si colabora din punct de vedere religios cu ierarhia ecleziastica. Cu toate
acestea, mitropolitul putea fi inlaturat de catre domnitor daca era banuit de tradare.
Mitropoliile celor doua tari extracarpatice au avut un rol important in consolidarea autoritatii
domnesti si a structurilor statale.