O. O.

!\l10TOTOLESCU

ORIGINA
PROPRIETTEl ROMNE
,

PLEC ND DE LA CELE MAI VECHI POPOARE

POMENITE PE PMNTUL R OMNIEI PN LA
INCEPUTUL SEC. XVI.

BUCURETI
TIPOGRAFIA. CURII R.EGALE,
1.

Strada Regal,

F.
-

aOSL
lU.

1!J10.

www.dacoromanica.ro

FII.

enaG.

44 tAneZ

ff.-

41

4,eeteno,deq2 Q/ameke.

0.X:dgYeee aN

www.dacoromanica.ro

Proprietatea Scitich, Geta.-Daca..

Stiri despre popoarele Scitice, care au trait in veacurile cele
mai departate de noi, prin tara noastra cunoscute numai din
cateva capitole serise de un scriitor al anticitatii, Herodot, supranumit si ,,parintelo istoriei" si care ne da cateva detalii asupra
vietii, religii, obiceiurile, limba, felului de traiu, aceasta numai

in catevit randuri, sumar de tot, asupra unor triburi, cari cum

zice el se ocupa si cu agricultura, insa nu ne spune mai mult,
nici botrat, locul pe unde locuia, vom fi siliti s facem o conjecturg. asupra felului cum si ce fel de proprietate aveau aceste
popoare, traitoare in triburi, si dad. cunostea proprietatea imobiliara stabila" sau numai mobiliara".
Herodot ne spune, c'a erau triburi cari aveau ca ocupatie
plugaria, dar nu ne spune cum era proprietatea si atunci raspunsul ar fi usor de dat, triburile Scitice, erau in desvoltarea

primitiva si proprietatea lor era a tribului miseator, adica

nu aveau o proprietate in intelesul proprietatii imobiliare sta-

bile. Herodotl) ne deserie felul ocupatiei locuitorilor, acestea aunt

1) Herodot cartea IV, cap. XVII. Dincolo de acest targ locuiesc

Calipizii, cari stint Elino-sciti, in snsul acestor din nrmil se afla un alt
popor, care se numesc Alazoni. Aceti din urma, ca ili Calipizii, In alte
privinti, an asemanare cn Scitii In obiceinrile lor, dar seamana roi culeg
gran, ei mai cultiva ceapa, ustnroin, linte qi mein. Mai sus Inca de Alazoni, locnesc Scitii plugari, caH seamina gran na pentrn consumatie,

dar pentra vanzare ....

Cap. XVIII .... mai sus de aceigia locuesc Scitii agricaltori, pe cari
E inii, locuind pe rani Ipaius ii numesc Boristeniti, dar lor lust* DA
clan numele de Olbioplati. Acekdi Sciti agricultori, ocnpa reginnea despre

rasarit, ca la o distanta de trei zile pini. la malnl raulni, al carni nnme

este Panticape, iar spre miazi noapte (pant la o distanta) pinlis de unspre-zece zile In sus, Boristennlni reginnea dincolo de aceste locuri este
o mare pustietate.

www.dacoromanica.ro

singurile surse ce le avem mai precise, din acestea reese, ca.

se ocupau cu agricultura felul cum ei o facea, nu'l descrie, credem a era primitiv de tot in cantitate mica, si cum poporul
era, Inca in fasa de tranzitie, dela tribul primitiv la cel cii asezare mai stabilk intelesul propriu de proprietate lipsea. Triburile Scitice agricole eran legate de pamintul arat, semanat,
atata timp cat, recolta era necuIeas i tribul Ii aye& stabilitate nefiind nevoit, s cedeze altui mai puternic, cu care era.
In hupt& Tribul descris de Herodot a carui ocupatie era agricultura, era format din mai multe familii puse sub ascultarea
unui sef suprem ales. Pmantul, atit cat eta, era al tribului,
delimitat de sefu1 suprem al familiilor, care alcatuia comunitatea
cea mare, zisa trib. Din produsul net se atribuia membrilor co-

munitatii, can i imparteau intre ei dupa Intelegere si sub

supraveglierea celor mai cu vaza. 1). Frobabil c unii Sciti erau
mai stabili, la care agricultura era mai desvoltata, caci Herodot

ne spune : Dincolo de Alazoni locuesc Sciti plugari, cari nu

pentru hrana cultiva., graul ci pentru vanzare" 2).
Pe langit acestea spuse de Sciti agricultori, cari sunt numai
niste reamintiri date de istoricul grec, avem tiri precise de
Sciti nomazi". Acestia erau numai niste uzufructuari ai produselor pamntesti, asteptau de-a gata tot, calatoreau din loc
in loc cu salasul format din care, cu patru sau sease roti,
intovar4iti de vite bogatia lor principalk alegeau paqunile
cele mai convenabile, stau cat voiau, pleca in alt kc, asa c
numele propietati nu era cunoscut. Am putea zice noi moderni, c avea o propietate mobiliara pe avutul ocupat, titlu
de propietate imobiliarl nu-I avea, nici nu-1 cunosteau ; valea
cu pasuni, dealul uncle I.i aseaza cortul cat timp iarba oferea
brana indelungata, si cat timp alt trib nu venea sa-1 alunge, era
stapanul temporar asupra ierbi si fructelor grisite in locul ocupat.

Felul cum se dobandea proprietatea mobiliara era ocupatia.

Este aproape cut, c ocupatia este modul original de nasterea
proprietatei. Nimeni nu se considera proprietar pe un parnant
lasat liber, daca pe langa, ocupatia lui, nu l'a imbunatatit, nu
l'a transformat prin munca lui, nu'l planteaza, nu.1 seamana,
nu zideste, nu poate fi suficient a pretinde vr'un drept asupra
acestui pamant. Dovada despre aceasta vedem azi la triburile
nomade, mai cu seam& Arabe, proprietatea teritotiala nici nu se
21 Letournean. L'evolution de la proprit, ne spune starea primitive

a Hebreilor pag. 278; R. Roesler. Rumanischen Studien

Geten 1-9.
2) Herodot. Cartea IV, tradueere Meat& de Ghica.

www.dacoromanica.ro

Cap. din

eunoaste. Vine un trib gsete un loc pe care se instaleaza, sta

un an, doi, trei il cultic* in urma paraseste acest loc, se duce
mai departe de cant& alt loc si indata ce-a pleeat din locul ocu-

pat a pierdut cu totul proprietatea asupra lui. Tot aa si la

Sciti, ei deveneau proprietari pe locurile ocupate, unde isi semana, vorbesc de cei plugari, deci ocupatia1) in primul rand

ditdea nastere unei proprietati temporare, caci nu se poate

afirma o proprietate ca stabilitate perpetua. Proprietatea mobiliara juel primul rang, care era cunoscuta la popoarele primitive si care consta din prazi, arme, imbracaminte, si cai de
razboiu.

b) Din proprietatea mobiliara dobandita prin jafurile acute

in rkzboaie se atribuia fiecarui dupa cum Merita, imparteala o
facea eful tribului 2) asa c am zice : ocupatia ar fi fost primul
mod originar al dobandiri proprietati si 'n al dotlea rand venea
donatia, rasplata din partea sefului tribului. i am putea zice,
ca donatia este nasterea pritnului mod al obligatiilor, care se
nase in societate indata ce ia nastere, in inima omului ideia
de merit, i de rasplata pentru serviciile acute.
c) In al treilea rand, onostenirea", despre moE,ttenirea proprietatei imobiliare nu era nici vorb5, dar despre cea mobiliara am
putea spune numai atat ca bijuteriile, armele, trecea la succesori
cari se foloseau la vanat, jaf, rasboiu. Averea sefului tribului
venea tribului din care facea parte.
Ca conclusie asa indrasnii sa afirm, dar nu cu tarie fiindea
cbiar cele spuse de Herodot, sunt puse in dilema de Arrian 3),
ca proprietatea imobiliara nu era cunoscut, o avea numai triburile, cari sunt aratate de Herodot, ca, se ocupa eu plugaria,
o proprietate temporara atat cat edea la un loe, iar triburile
ratacitoare, o proprietate mobiliara cunoscuta, si constand din
arme, vite si caral care era casa lor in care vietuia femeia,
2) C. Nacu. Dreptul Civil Roman. Vol. 1.-752. Marcel Planiol Droit ci-

vil Fr. torn. premier.Evolution historicine de la propriet, p. 750.

2) G. G. Tocilesen. Dacia inainte de Romani. Cap. Scitilor; Herodot.
Cat. IV.

3) Faptnl cum ne raporta, Arrian Ei traian mai intili din grane caltivand pamanturile, avea case rii oratie. Dnpa ce Tracii le adnse maxi
pagube, schimbara fili ei obiceinrile de mai inainte toi Mena int./mkt
sa nu mai zideasca case vr'o data, nici pamantal sa-1 are, nici orals sfi
ridice, nici multe lucrarl aft stapaneasca. In loc de case ei voian sa sib&
care, iar bogatia lor sa, stea nurnai In vite. Voian nnmai en came gi
lapte sa. se braniasca pentrn ea so. poata entreera lesne din tara In tara.".
Strabon VII 806 apud. Eustat arl Dion Per. 666-540. Vezi Ukert
Schilderung der Scythen, 1846. 287-315.

www.dacoromanica.ro

copii si ei, rniscatoare dup 5. cum era si triburile lor 1). Caci,
ce-am putea gasi la popoarele primitive decat o viata nomada,
o viath patriarbala, prin aceasta stare au trecut toate popoarele. Tara Scitilor, se intindea coprinzand i tara noastra, asa
ca din punctul de vedere al evolutii proprietatii, ma, simt dator
s. arat felul primitiv al proprietatii, cunoscute la toate popoarele caH au vietuit pe acest teritoriu.
Proprietatea la Daci i Geci. Popoarele despre care am vorbit
in cateva cuvinte i avem prea putine cunostinte asupra vietii
lor, dispar, istoria ne spun eh' un alt popor de neam Tracic a
locuit thrile noastre in vecbime, divizat in doll& mari grupe,
cari formase satulete deosebite cu numiri deosebite, cunoscute sub numirea Geto-Daci, isvoare precise asupra vietii, asupra desvolthrei statelor desi sunt, nu putem intra in detalia.

Pe noi ne intereseaza viata lor privita din punct da vedere

economico-funciar. Poporul acesta numit Dacie, s'a ridicat in
evidenth luand in mama, conducerea intregului neam Tracic din

stanga Dunarii si ajuns la o putere culminanta incat purta

razboiu cu cel mai puternic stat cunoscut de atunci Rocari prin cuceriri ajunsese limitrofi cu Tracii nordici
despartiti prin Istru.
Pelul vietii poporului, era la fel cu a celorlalte popoare do
familie tracica, religia .aceias, vioiciunea in razboaie. Dar,
ceea-ce ne intereseaza pe noi in aceste cateva randuri, este
felul proprietatii felul fonciar, caci sunt azi scriitori de vamanii

loare, cari pun conclusiuni c5, proprietatea codevalmas o

avem dela popoarele Tracice, cari au ramas pe la tath in urma

cuceriri Romanilor si colonisarii", aceste argumenthri cred ca
fac pe ori-pi eine s dea atentie studiului propriethtei Tracice.
Sa vedem adevaratul isvor al comunitatii vietii noastre de proprietate fonciara i dac ii avem dela aceste popoare, sau dela
semintia slava cu care am fost in contact un amar de vreme
sau din alte imprejurari?
Din cate-va cthmpee aflate in scrierile autorilor, cari s'au
ocupat cu cercetarea vieti acestor popoare disparute din domeniul istoriei, aflfim putine si suntem nevoiti s facem
conjecturi asupra vieti agricole si proprietati Dacice. Haratin

poet roman traitor in timpul lui August, intr'una din odile

Herodot IV

114, 46, 121 aumiti cpspentot Ap.4optot, mai vezi Reciul

d'Antiquit8 de la Seythie, liv I, p. 21 Petresaurg; Ion Peretz. Curs facut

la doctorat Facultatea din Teel:, 1908-9.

www.dacoromanica.ro

sale i) ne spune ceva din viata rustia Dacia, o alusie care

nu face alt ceva de cat sk punk in dilem5 discutiile stiintifice
asupra proprietati.
Versurile lui Horatiu au dat nastere unor pareri controversate, cari
azi sunt discutate de felul cum era organizatk
proprietatea Dacia. Discutia inceputa cam in a doua jumktate
a secolului nostru e pus si azi in desbatere, far& a se fi dat

solutia definitiva.
Autori insemnati au emis pkreri c Dacii nu erau popoare
stabile ci rAtAcitoere, asa Frohneer 2), R. Roesler 5), spun a

aceste popoare erau normade nu cunosteau viata locuintelor

stabile, erau triburi ratacitoare autand in toate partile pAsune
pentru turmele lor, in contra acestor afirmatiani opun tot cercetarile unor scriitori, cari sunt aproape contiporani acestora
si au cercetat cu deamknuntul viata poporului zis Dacic". Goos
spune ca in timpul imp5ratului August Dacii nu cunosteau
proprietatea privatk, ci in fie-care an pktnantul arabil st5pan it
in comun se dividea si se da in pkrti a fi lucrat de membrii
comunit5tii" 4).

Cu alte cuvinte proprietatea cu felul individualitAti nu era

cunoscutk Dacilor, ci comunismul era caracterul propriefati

Dacice. Tocilescu in scrierea sa, Dacia in ani de Romani" intr'un capitol sustine, c5, Daci cunosteau proprietatea individualk

in felul proprietti Romane" care era in floare pe atunci.

Dup5, cite stim starea actual5, a poporului Dacic, diferea
1) C. Horatins Flaccus Carmen III oda 24 vers 14.
Compestres melius Scythae
Onorum plaustra vagss ritae trahunt domos
Vtveint et rigidi Getae:
Imuetata qui lens jugera liberas
Fruges et ctierem ferunt
Nec cultu.ra placet lonyor anuna
De fun Aunique lalevi lens
Aequali recreat sorte vicarius carmen.
2) Frhner la colonne Trayane: Les Gtes commencerent relativement

tres tard a cultiver les champs puisqae da timps mSme d'Horaces ils
ne restaient pas plus d'une anne au memo endroit, impatients (Wits
etaient de changer de patrie et de cherche un pays meilleur que celui
qu'ils possdaient djk. p. 37 introduction.
3) R. Roesler das vorriimische Dacien... Der ackerban wurde bei den
Geten wenigstens noch nrn die Zeit von Christ Geburt nicht in festen

Marken sondern in einem hahrichen, nmherziehenden Wechsel des Bodes

betrieben Archiv far Sibenbargische am 1856.

Veal Studien, Nattirlich genng hatte doch der Ackerban selbst noch
nicht sefte Ansassigkeit bewirken knnen und wurde im Wechsel des
Bodens betrieben ahnlich, wie bei scythischen Nomaden.
Rumenischen Studien, p. 66.

4) Goes Archiv des Vereines far Siebenbargische Landes Kande N. F. XIV.

www.dacoromanica.ro

10

mnit de starea popoarelor nomade, avea religia lui, cu cultul

shut, erau popoare cu locuinti stabile, avea felul de guvernare, avea i felul kr de proprietate fonciar, nu putem sh
admitem phrerea calor doi scriitori citati, ch erau popoare nomade. Poate ch sh fi cunoscut felul agriculturii, organisat cum
era la alte popoare din aceia epoch, insh diferite de neam
si care fel al agriculturii ne este dat astzi de autori vechi
ca Cesar despre Suevi 0 si Tacit despre felul propriethtii agricole la Germani 2). Acestia presupunea o schimbare a Omantului, devisat o portiune pentru agricultura, una pentru prisunatul vitelor, o alta pentru repaus i ingrasare, sistemul acesta
ne arath o culturh inaintath. Dar un argument mai puternic
cit Dacii trecuse dela starea popoarelor tributare, la starea popoarelor cu locuinti stabile, nu avem decat sa citam in Herodot: care ne spune, ca aceste popoare esise din starea phstorala i intrase in starea popoarelor statornice. Dach analishm
mai bine viata Dacica din toate cate cunoastem si din versurile lui Horatiu, am vedea, ch, aceste versuri- sunt intrebuintate
de poet in forma poetica sh fach o leghtura. Argumentarea lui
Frohner si Roesler, ca erau popoare nomade pier& din fantasia domeniului istoric si admitem cit aveau o viata statornich. La noi azi poetii fac comparatii poetice, licente poetice

sunt multe, dar pe basa kr sa admitem, ca acest popor era

nomad si nu avea ()rase este inadmisibil, cand din rhmhsite,
din organisatia poporului, in luptele purtate cu cel mai cer-

bicos popor de pe lume cunoscuth atunei, ne arath starea

inaintath dela viata nomadh. Sunt autori, cari sustin ch Dacii aveau proprietate comunisth 3); iath un pasagiu citat de
G. Tocilescu, cum d-sa descrie teritoriul Daciei: Poporul GetoDacic esise din fasa primitiva, natura solului cu viti mhnoase,
cari Indira mai mult spre lucrarea phmantului i asezamintele
stabile, multirnea oraselor, satelor, agricultura mijlocul prin-

cipal al traiului i propriu nnmai popoarelor Cu asezaminte

stabile. Starea culturalh cu stabilitate este admisa 1 de

Goos si G. Tocilescu, considerand pe Geto-Daci, legati phmantului; Goos mai adaogh, considerand pe Geto-Daci, ca lucrand
phmantul in mod colectiv. Tocilescu, in prima parte a lucrarii
sale Dacia inainte de Romani era dg parere ca Dacii avean
2) C. J. Cesar. De hello Galico, cartea IV, cap. I si cartea VI, cap. 22.
2) Tacit. Germania, cap. 22.
3) P. Negulescu. Din istoria Dreptulni Roma:nese 173. Radian Politica
agrara la Romani', p. 137 era colectiva, reese din versurile lui HorEttiu,
chiar a Tocilescn, Dacia inainte de Romani, p. 373, ravine dela parere
prima omisa la pag. 353 si span() ca Dacii canoctean proprietatea comunistA, G. Tocilescu, op. citat 353.

www.dacoromanica.ro

11

proprietate itidividuaM, adaogand ca conclusie fertilitatea solului, stare de civilisatie, situatia geografic6, dar intr'un alt
capitol mai in urma, ii schimba parerea i zice c colectivi-

tatea predomina la camp, iar la sat fiecare era individual stpan pe locul casei. Dar O. analisam cu mai mare atentie versurile lui Horatiu: Getii nu au tarini limitate, aceste tarini
produc roade libere, liecare cvltivator, munce0e un an pamantul 0 se repauseaza anul urmator. Horatiu, nu intelege,
ca Getii cultiva un parniint nehotarat, nelimitat, nu vede cum
ar cultiva fiecare Get o parte de pamarit, daca, aceasta, nu i-ar
fi atribuita i indicata prin limite, care se despart de partea
atribuita spre cultivarea altui Get. Altul trebue O. fie intelesul
cuvantului immetata. Daca, re raportam la dreptul Roman
gasim lesne explicatia acestui cuvant; Girard,,ne spune despre
agri quaestorii 3). Les immeubles alienes par l'Etat peuvent etre

aliends par lui ou a titre onereux par le ministere de questeurs ou surtout a titre gratuit soit au profit des rnembres
&rine colonie deduite sur leur territoire (ager divisus et adsignatus) soit au profit de citoyens isoles (ager viritanus). Afar&
de acestea mai eran agri limitati, cari erau adsignate proprietarilor, in mod particular de agrimensori, date in concesiune,
cu titla de proprietate. Aceasta proprietate era a statului, dobandit& prin cucerire, diferea dii proprietatea agri occupatorii,
aceasta era lasata, la bunul plac al particularilor, nu era lirnitata, cum era terenul technic agri arcifinales 2). Catre inceputul
imperiului s'a acordat taranilor dreptul s ocupe proprietatea
0 a desfiintat modul deosebit dela inceput dehrhitare.
Horatiu, vazand organisata c'am astfel proprietatea in timpul sari, se poate sa fi facut analogie despre felul proprietatii Dacice despre care cred, el cunoqtinte nu avea. Din vorsurile lui Horatiu, reese ca proprietatea Geto-Dacica era nelimitata, adica nesusceptibila de proprietate pe viata, qi versul
Nec cultura placet longior annua.
Carmen III, oda 24.

.Anul implinit, pamntul ce qi-a indeplinit insarcinarea se

1) F. P. Girard. Precis de Droit Ronmain, pag. 281, Cap. Alidnations
de l'Etat.
Sim:0as Flacns, pag. 152 Quaestorii dicuntnr agri, qaos ex hosie captos popnlns Romanns per quaestores vendidit. Vezi Mommsen, Dr. pnbl.,

vol. IV, pag. 125 62.

Vezi antori citati Beandonin Limitation des fonds de terre 1894, pag.
109. Vezi 107-193. Vez. Max Weber du Romische Agrargeschichte.
2) Sicculus Flacons, p. 138 Oconpatorii antem discuntar agri quos Ey:lidera arcifinales vocant. Mommsen, Dr. pahl. 6, 2, pag. 480.

www.dacoromanica.ro

12

odihneste,

i un altul ii ia locul, din acestea reese, c ei nu

cunosteau proprietatea privata, caci poporul care are proprietate privata nu ar proceda astfel, isi irnparte acel loc in sectii,

lasind una pentru repaus, alta pentru cultura., dar nu ca ei,

cari schimbau intreg pamhntul. Ash ch parerea emis de G.
Tocilescu, trebue inlaturata, chiar singur a revenit asupra ei.
Dar daca am parcurge, istoria veche, rasfoind, si cercethnd
starea primitiva a felului proprietati vechi la diferite popoare
amintite de istorie, am vedea ca proprietatea colectiva a fost
precedata de proprietaiea privata. Vedem la Greci 1) Romani 2)

in prima fasa de desvoltare a lor, au avut proprietatea comunista, numai mai thrziu, a dat nactere propriethtii pi vata. Rusia
mirul ne d o stralucit dovada si azi 3). Germanii in evul
mediu, cht si la Celti si Suevi, descrisi 4) Nootka, Columbieni 9
Omohas-Eschimosi, Polinezia si Nou Zelanda, 8). Toate popoa-

role primitive au trecut prin faza proprietatii triburilor

pi

apoi, s'a nascut proprietate colectiva. Impartirea pamhntului

n'o g'asim numai la Germani, ci si la alte popoare, asa la Evrei
parnhntul fu impartit de Moise, triburilor numai pe 50 ani,
dupa, care trebuia s revina la masa comuna. spre a se face
o alta impartire. Atque ita fuerit, ut cum jubileus, id est quin
quinquages gesimus arms remissionis advenerit con fundatur sortium distributis et aliorun possesio ad alios transeat 7). Strabon 8),

spune despre phm'antul atribuit popoarelor din Dalmatia, en

huit ans les Dalmates procklaient aussi a un alletement de
leur territoire. Diador vorbeste de o imparatie periodica fcuth
locuitorilor din insula Ciclade si din insulele Tenedos, Lesbos
La WoloR in fie-care an capul tribului asistat de sfatul bath',
nilor impartea pamanturile de cultivat, dup trebuintele fie-carei
familii. Iota athtea popoare mentionate cu felul proprietatii, dar

la nici unile nu se face mentiune de o proprietate individuala.

Deci si Daco-Geti cari erau in vecinica stare de miscare raz1) Curtios Istoria Greciei. Dary idem, Laveleye, La proprit h Sparte
2) Letourneaux; Laveleye la proprit It Rome cap. XI p. 183.
3) Vezi Letourneaux evolution de la proprit Laveleye, Kavalewski.

Tableau des origines de la famille et de la proprit 163 -182.

4) Cesar oper citate.
6) Mollien llist. unio. voy. vol. XLII p. 410.
6) Letourneau L'Evolation de la propridt pag. 58 69 .71-88 Loveleye La propridt et sea formes primitives 5 edit., ve7i Dacaana scriitor

italian, care di t}tiri destnl de limurite asnpra proprietatii vechilor popoare,

7) Bibilia, mai vezi Ganesa XXIII v. 13. ne spline : proprietate fami-

Bala, Tribarile sant organizate drip& legituri de singe.

8)

Letournean cap Slavi pag. 383. Strabon operile sale Geografia vol. VI.

www.dacoromanica.ro

13

boinicd, incursiuni, nesigurantd, cari tocmai impiedick dezvoltarea proprielatii individuale. Proprietarul individual nu poate
singur sd-ai apere proprietatea, apoi statul Daco-Get nu ajunsese la cultura i inltimea statului Roman.
Ovidiu exilat la Tomi cunoatea starea poporului in mijlocul
cdrui a trait ai descrie in Epistolele sale folul vieti popo-

Gasim autori cari ne spun ca Arrhian 2 aratd armata Macedoneana, a gasit dincoace de Dunre ogoare intinse acoperite cu grne a*, de inalt in cat s'a putut ascunde
inaintea inamicului". La curte printre demnitari era ai unii,
cari ingrija de soarta agriculturi 3). Rolul acestor cuvinte nu
s'ar pricepe, dac proprietatea privata dddea loc la apropriarului 1).

tiunea personald.

Avnd in vedere

starea geografica, a situati tan Geto-

Daniel, cu terenurile bogate, vttii mAnoase, a cdrei populatii e

impins6 spre cultivarea solului, nu cred cA acest popor sd fi

avut prop. individuald, ci proprietate colectivd, ai nu schimbiltoare pe fiecare an, ai impartita dupa trebuintele locului:
paaune, arat ai alte locuri destinate pentru repairs, afard de
lucul de casa, care era proprietate individuai. Daca observdm
cu atentie versurile lui Horatiu, i citim din lucrari istorice,
starea politicii-economica-agrara, din timpul lui August, poate
s fi scris aceste versuri cu scop sd, laude, epoca de reforma a Di-

vului" care il indltase la onoruri, ai mai ales, el August voia

sa aducl ai legi agrare cu care ad, asigure viata agrard, dup.&
cum Meuse cu legile Iulia vicesimaria, Iulia de fundo dotali,
lulia de adulteriis. Lex lulia de maritandis oridinibus 4).
Dupd ce-am aratat felul proprietati, s ne Intradm, care 6
cum era modul de a dobAndi proprietatea, atfit cea rnobiliard,
cat ai cea mobiliara
Proprietatea colectiv imobiliard, era stdphnit, de familiile cari
9 Ovidins epistola sa care Brutus Cartea 1. Vers. 79 rinque locum
Scythico Vacum mutabor ab arcui": Hostas adest, dextra laevaque a.
parte timendue Epistola III ver. 57. Ad Rnfinns.
Cfitre Sever cartea VIII.

2) Arrhian Expedit. Alexand. 1-2 cerceteazi expeditia lui Alex. In

contra Scitilor.
') Suidas Hist., la leximonul Btu reproduce Cnvint Boarriacg, ,o fraza.
din Incr. lei Criton5 Isccmvcoy pow-nous acps6pto Taw Toy as ea.\ Tthv COY Ilapc
Bacatcc Totg a eg pcpam wri yaw sp.cpvcov.

75. 1. G. Heineecies. Commentaries ad

4) Gh. Maync. Vol. I p. 274
legem. leliam et Papiam Poppaeam. Leipzig 1878. Seat-mills vitae Octave 34. G. Dinielopul vol. I p. 11, despre legate. Gales 1178 Ulpian

XI-21Fr. 6 p. 4, D. de jure patronatus. Vezi in Maynz. in notele de

la pag. 276note 5 13 indicate isvore i diferenta facut6., lex Iulia si
Papia Pappaca.Gaies 1-145. Ulpian XVI-2.

www.dacoromanica.ro

14

formau tribul Dacic, multe clanuri formate din mici grupe consan-

guine, se poate ca numArul lor sd fie intre cincizeci Ban mai

multe. PArnintal tribului sau mai bine zis al colectivitAti familiale, trecea prin toate filierile colectivitati, fall sit se divid intre membri ei, conditia pdmantului atarna de aceia a

familiei, cum spune Letourneaux. La terre est un homme

qui ne meurt pas' I). Pdmintul era sub controlul comunitAti, ea

Ii ara i produsul il impArtea Intro membri familiei. Prin succesiune, nu se putea transmite, nimic din aceastd proprietate
imobiliard-familiard.
a) Proprietatea mobiliarA.Cunoltinte exacte nu avem, ccea cc

spunem aci, deducem din felul de traiu al Daeilor. In afard de

nlo(lul primitiv ocupatia" care se aplica qi la imobile. cat si
la mobile, cunoscut d. sub forma aquisitiunea fructelor naturale,
asupra carom aveau dreptul fiecaro In mod individual, dar
acest mod pu se aplicu asupra fructelor semAnate. Succesiunea averi mobiliare, cari se transmitea comunitati familiare,
pArtindu -se dap& membri ei In pArti egale.

Cat prive0e cea imobiliard presupunem singurd ipotezd,

fiied a comunitatii, daed vr'un membru murea, partea asignatit spre culturd, nu se transmitea descendentilor lui, co devenea vacantd i mdrea pArtile comunitatii. Dar se vede cd la
unile popoare contimporane cu ei, partea barbteascd 2) era
aceia care lua averea imobiliard iar fetele ne spune Herodot
erau obligate s ingrijeascd pe pArintii lor.
Nutrire Fuentes non tenentur flu, nisi ultro id faciant
filiae vero, etiam i nolint, lege tenentur 3.

b) Schimbul qi vanzarea. Existenta asupra acestor moduri de

transmiterea proprietAtii avem destule dovezi: monezi Tracice
macedonene, egiptene, cari toate ne aratd relatiunile comerciale ale Dacilor cu Wile do mai sup, ale cdror monezi aunt

gdsite prin Dacia". Vanzarea in viata Geto-Dacicd, inlocuise

trocul primitiv, sdpdturile fAcute pe teritoriul tArei noastre,
ne-au descoperit tetracheme de argint din Thasos, cu aversul
impodobit cu capul de len i inscriptiuni 4).
HPAKAEOE rEOTHPOZ OPAKQN

c) Pe langd aceste cloud feluri amintite, mai putem spune

1) Letournean' L'elvolution de la propridtd, p. 370. Vezi S. Maine
Instutions primitives p. 134.-135.
3)

Letonrneau, Wake Evolution of. Morality II p. 128, vezi Snmer-Main.

3) Herodot cart. II, cap 35 vers 39.

4) G. G. Tocilescu, Dacia inainte de Romani p. 854. Pe mosia Popesti
s'a gAsit 20 tetradracheme.

www.dacoromanica.ro

15

qi despre donatiunea care era al treilea mod de dobindirea

propriethtii. Amanunte lipsesc, dar felul dobandirii exist& in
chip natural pretutindeni unde exist& ideia de proprietate ci
sentimentul de afectiune, cred ca qi la Daci din praziile facute
in jafuri, In dreapta Dunarii sari din daruri manuale facute
intre ei, proprietatea privata mobiliara era succeptibila de proprietate iudividuld.
Disparitia poporului Dacic datorit Imperatorului Roman,

Traian, care spalase rminea suferita de falnicul popor domnitor peste toata lumea cunoscuth atunci, duse cu sine qi disparitia taturor obiceiurilor istorico-juridice, dar totmi trebue
sa vedem dach sub noianul de obiceiuri slave si legiuiri hizantine traduse pe limba veche romneasca si printre ma zisa
legea veche obiceiul parnAntului nu se ascunde cite o reminiscenta juridica, a poporului care din amestecul ci romanizarea 0,46 scapate de sabia invingatoare roman& care ne-a
dat curajiul, indrasneala unit& cu moctenirea strammeasca, nu
se gasesc i norme juridice cari nu sunt nici Romano, nici

Slave, nici bizantine" dar s'ar putea A. fie ramasite Tracice,

transmiso colonictilor prin Dacii liberi romanizati mai apoi,
sau prin Daci, romanizati.

U.

Evolutia proprietatii dela cucerirea Daciei

pan la infiintarea domniei.
Dupl ce am vazut starea proprietatii popoarelor, cari inainte
de poporul Roman a locuit aceasta, tar* acum sa tree in revista qi sa ma ocup despre fasele poporului roman. Pupa traditie, scrieri, marturiile istoricilor, cari s'au ocupat in mod
minutios cu soarta poporului roman, vedem ea toate ne dau
tiri ca suntem descendenti Romarkilor, de aceimi familie cu
popoarele cari alt data au format imensul poporul roman.
Fasele prin care a trecut, rsboaiele purtate de Romani in contra Dacilor nu ne intereseaza, acestea tin de domeniul istoriei
qi raman In seama istoricilor, sa ne dea marturisiri precise.

www.dacoromanica.ro

16

Noi vom trece in scurt acestea punfindule in leg-Rua cn soarta

propriet4ii si evolutia ei fonciara. Pe la sfarsitul republicii,
Romanii purta rsboaie cu popoarele Iliro-Trac din Peninsula
Balcanica", in care esiria invingatori, transformand Iliricum si
o parte din Macedonia in provincie Roma* astfel ca pericolul

Roman ameninta si pe fratii Tacilor de la nordul Dunarii,

cunoscuti cu numirea de Geto-Daci".

Neamuri formate din triburi traind deosebite unele de allele,

pana child sub suprematia regelui Boerebista, care organiza
poporul Dacic, incepu sa fact incursiuni in dreapta Duntrii la
popoarele de acelasi neam, supuse de Romani. Mai dese navrtiiri se faceau sub un alt rege dacic Decebal" despre care iatrt
ce ne spune Dio Casiusl): Ajutat de transfugari romani, orga-

niza armata si in anul 86 navali in Moesia tara stapanith

de Romani. In anul 91 dupa infrangerea suferita Decebal inchee pace en Romanii, intrand in report de clientel cu imperiul Roman, adicrt primea subsidii, pentru trupele ajutoare2).
Cu venirea imparatului Trajan soarta armelor intre Romani
si Daci se schimba, rasboiul pornit de Trajan in contra Dacilor fu de exterminare, cu anul 106 aduse o noua. provincie,
supusa, o alipi la provinciile imperiale guvernata de
legati
augusti
primantul isi schimb destinatia din posesiunea locuitorilor si a statului, acorn trecu in stapanirea imperiului
roman. Mainz 3) le dornaine des terres dtait toujours reserve
a l'Etat : les particuliers etaient censees n'en avoir que la
possession et l'usage. In Dacia proprietatea locuitorilor nu
a fost respectatfi, s'ar puteit admite singurul punct in-

teligibil, Ca pant unde s'a intins cucerirea romant totul

a foat al statului roman, dar in partile unde armata, si
pc unde grupurile do Daci s'au refugiat, acolo nu s'a intins

dominatia romang, poporul Dacic si-a pastrat proprietatea,

obiceiurile, papa child amestecati cu Romanii sau desnationalizat. Popoarele Dacice, cari au vietuit mai departe, se bucurau
de posesia pamntului, platind vectigal, sau il cumpara, deve-

nind agri privati", in multe 1361.0 vechii locuitori ram*

2) Dia Casing Priceput in cunostinta rasboinlui Qi dibaciu in manuirea

hi, intelegand eand trebne sa loveasea si eind sa se retraga, mester in

punerea curselor si iute la fapt. stiutor de a se folosi de invingere cat
si a indrepta infrangerea suferita, el deveni pentra mult timp un adversar primejdios al poportalui Rojaaan.

2) In manualele de scoala, vorbind despre faptele indicate, isiorici, ne

spun, et' Romanii plateau tribut, acest subsidium, nn era de cat nn ajutor pentru armata en care venea in ajntor in timp de rasboiu romanilor.
2) Mainz. V. I, p. 208 le domaine des terres (gait tonjours reserve
a l'Etat: Gains 2 7.

www.dacoromanica.ro

17

ii pAstrara limba lor nationalk un text din Arrian, vorbind

de schimbrtrile introduse in cavalerie, in al doilea secol, de c5.tre Adrian ne spune, ca.' a pstrat pentru cavaleria gitic5, strigatele lor nationale 1)".
Eutropius 2) si dup5, el alti istorici, interpelnd greqit textul,
ne spun c5 toti
cii au pierit si di in locul lor venirg coloni
din toate partile imperiului, prerea aceasta este contraziatoare,

cad se qtia cg colonisarea a fost Lena numai in Transilvania

vesticd, Oltenia, Banat, restul ta'rei isi pastr populatia cu
proprietatea ei. Teritoriu

Daciei

fu

prefrtcut in

dome-

nium eminens" al ImpAratului, nu se buena de fovoarea

,.dominum ex jure Quiritium" si era supus impositului fonciar,

provincia Caesaris" anual numit vectigal cari era o contributie publick acesta se plittea fie in bani stipendiarium vertigal stipendiarium" fie in naturl din a zecea partea" 3). Pe
Ing aceasta se mai punea si imposit personal asupra locuitorilor in locul Dacilor, unii dispruti in ra'zboi, alti fAcuti
sclavi, alti fugiti, Frhner4). Trayan a adus colonisti din intregul orbis terarum", cunoscut pe vremea aceia, dar partea
cea mai hotaraoare a fost din Iliricum, toate inscriptiile gasite ne dau 15.muriri si dovezi arAtandu-ne locul, cultul poporului adus, numirile topografice sunt iar4i dovezi dare. Din
acest nou popor, amestecat cu vechi Daci s'a n5.scut poporul
romnesc. Provincia din punct de vedere administrativ fu organizat la fel cu celelalte provincii infiintnd orar, unile
municipi, altele colonii, asttel Sarmizegetuza, Patavissa, Aqual

sunt colonii, altele Tibiscum, Povolissum, Romula municipii,

Apalum e arkat si ca muncipia si ca colonie. Locuitori fu
asezati in aceast6 tat* celor plugari li se dete p5Innt, s-1
are si din care trebuea s dea a zecea parte, satele purtau

numirea de pagus. Acordarea cetatenii de care Caracala, toti

locuitori provinciilor devini cetateni, pamntul care p5,111 la
acordare ceateni nu se puteo, transmite dupil dreptul roman
eapAta si provinciile dreptul jus italicum" dreptul de a transmite prin vanzari, pAnintul ca qi cum ar fi facut parte din
Italia.

Proprietatea in Dacia se mai transforma si sub influenta

1) Arrian, Tact. 44. .

. .

liskcixo8; ply 'CMG Kato% txxsgaiv, rosixo% so

rov Titatc.
5) Entropins VIII 6. Trayanns victa Dacia extoto orbe romano infinitas
co copias homirnern transtulerat, ad agree et inbes colendas.
3) Cie. in Verrem IF, 3, 6, 8. 11 agri decamani". III, 5, 8J Jrnmentrim de cumanum" Ad. Alicnm 1.17 ad Oninturn fratrem I. 1 gi 10.
4) FrObner la colonne Trayan, cft gi IncArcan bagajele qi plecan in

alte pirti, tabla 10.

www.dacoromanica.ro

18

altor factori asa: soldatii caH servea,u un numar de ani, dupa

liberare li se da un loc numit agiiihmitanei" iar altora li se

desemna locul uncle a. stea si s apere castrele formate la

marginea OH, parnantul li se da in comun sal are, sal muncease* felul acestuia era nedivisat, il muncea In comun impartind roadele capatate, intre posesori codevlmasi. mostenindu-1
succesorilor in comun asa ne dovedeste mai tarziu aparatori
castelelor inainte si dup. venirea Ungurilor descedenti vetera-

nilor. Locuitori chrora si Ungurii le-a lsat in stapanirea pamantul cu conditiune sa apere granitele Ungariei.

M. Aurelian, vzand ca este imposibil s apere hotrarile

imperiului, se hotari sa retraq& legiunile romane, care paziau
Dacia. Dispuse ca guvernatori, functionari, soldati sa tread. In
dreapta Dunarii pe caH ii insoti si populatie bogata in Serbia
de azi, unde infiinta o noul Dacie 1) Locuitorii sraci posesorii
pamanturilor sa, se fi retras e greu de admis ? Cu greu se desparte omul de locul unde a crescut.

Aici In Dacia a ramas cea mai mare parte din populatie,

cautand scaparea in partile adapostite ale muntilor, unde nu
patrundea holdele barbare. Greu putem sa cunoastem viata colonistilor in munti, isvoare scrise nu avem, nici traditie istorica. Organisatia sociala-politica-economica daca am incerca
sa admitem ch a fost pan& la ce grad, nu putem spune, dar
putem zice numai atat o continuare a vietii sociale mostenite.
Comunismul sa-1 fi pastrat dela Romani ar fi greu de admis,
cand poporul Roman esise din faze: popoarele ea proprietate
comunista, aveau proprietatea individual& si civilisatia ajunsese

la un apogeu inaintat. In aceste locuri de refugiu colonisti au

pastrat asezarile casnice, agricultura si se indeletnicean si en
pastoria. Altitudinile muntilor pastreaza urme de agricultura,
multe numiri de vili sunt pastrate din timpurile cele mai vechi,
cum si ele pastreaza numirea multor fruntasi. Pamntul cum
era impartit nu stim, sa fi fost comunismul, proprietatea familiar* sau personal**
Felul proprietatii in Dacia fu organizat dupa tipul proprietatei Romane, s'a pastrat ast-fel pana cand cauze exterioare
transforma si soarta locuitorilor si a pamntului de unde
cunoscuth sub Dacia felix" cazu prada popoarelor Asiatice
navalitoare. Bardul de la Mircesti, ne descrie in culoH vii
soarta poporului Roman in Sentinela Romana".

9 Dr. hulius Jung Roemer und Romanen... Land und Leute p. 150-74

www.dacoromanica.ro

19
Sentinel& privegheazi
Nornl crunt Inainteaz,
Sentinel& te arati,

Norul crust se sparge

Iat& ordele avane,
lat& limbele duqmane

iati

De Gepizi qi de Balgari
De Lombarzi i de Avari
Vin Hunii yin i Goti

Vin potop, potop cu toti.

V. Alexandri.

Din aceste versuri, se vede lamurit ce a trebuit s sufere

populatia Romana ramas in Dacia. Au venit Gotii, pe cari
nu se vede a-i fi dat Romnii uitarii, n;ci Ora in cuvintul
hot, probabil dela numele lor. Alani, Gepizi, Avari, Huni, toti
s'au isbit ea valuri infuriate asupra Romaniei, toate popoarele
fugira dinaintea acestor fiare (le oameni, singuri Romanii staild
pe loc 1). Anul 274, este punctul cand colonia incepe a se specifica ca popor deosebit, de atunci limba, legile i elementele

sale incep a se desvolta, ea un mod al sau propriu, conform

noiei patri, conform imprejurarilor ei trebuintelor, co i se impunea. Colonii romani incep sa plamadease un popor nou cu
graiul aparte numit poporul roman, ei cu limba sa proprie,
imba rom an en sea.

In timpul stapanirii Avarilor, Slavii, parte impinei de Avari,

parte au venit cu ei, inainta pana in Panonia ei ping, in Alpii,

ar in miaza noapte s'au aeezat in Carpati ei in partile cen-

trale i apusene ale Daciei, undo au patruns pana in creerii

muntilor, cari de atunci au pastrat numiri slave.
Invaziunile in dreapta Dunarii incepu pe timpul domnii lui

Justinian 527-565 ei se continua pana, pe timpul lui Focas

eand tree Dunarea2).Uniti cu Bulgarii faceau dese incursiuni in

dreapta Dunarii. Toate sunt descrise in colori vii de Procopius.
lordanes zice: Venetii, Antii, Sclavii, bantuesc pentru pacatele
Tioastre in toate partile imperiului roman.
tiri despre o populatie romanica la nordul Dunarii o gsim
in cartea a doua a miracolelor Sf. Dumitru dela Tesalonic, secoin]. IX 3).

Cronicarul Nestor, sec. XII, arata in partile cucerite de Unguri pe Vlachi ei Sloveni ea vechi locuitori. Notarul regelui
Bela, sec. XII, cunoalte locuitori Ungarii aflati de Unguri
1) 1st. Romfini din Dacia Trayani T. i cap. I de A. Papin Ilarian.
2) Iorga, Istoria. Bizantin& scris& In Englezeste: Dr. G. F. Hertzberg.
Geschichte der Byzantinier nnd des Osmanischen Reiches Lavisse-Ramband. Ist. Universal& Vol. I. III cap. Slaves.
3) Convorbiri Literare". 1886.

www.dacoromanica.ro

20

pe Vlahi i pe Slavi, ceeace arata c Vlachii sunt in numar mai

mare. Iata, ce zice cronicarii: In partile centrale qi muntoase, intensiv colonisate qi romanisate sub dominatiunea romana uncle

resturi din vechea nomenclatura topografica pune in afar& de

indoiala staruinta unei parti de populatiune la parasirea provinciei, unde fiii stepei nu s'au aezat i unde numai Slavii
au patruns, i ei s'au romanizat, se ark& Vlachii. In aceste
parti scutite prin munti potrivite pentru o viata pastoreasca,
pe langa oarecare agricultura, resturile provincialilor strabuni
Daco-Rnmanilor au gasit adapost. I).

In timpul sthpanirii Bulgare se facu inceputuri de orga-

nizatiuni politici mai statornice la Daco-Romani. Voevodatele,

Onezatele romneoti, constatate pe urmk, in regatul ungar sunt
institutiuni pastrate din timpul stapanirii Bulgare; sthpanirea

aceasta trebue s'o admitem ca suprematie asupra unor mici

Voevodate, care au existat prin partile muntoase i in regiunile mai apropiate de campii, vaile apelor i prin dealuri bogate
in paduri.
Populatia era compusa din Romani, vecbii locuitori ai Daciei oi din Slavi cari au disparut in urrna, intre Romani. Urmele de organisatie nationala, adic Knezeasca s'a pastrat pana
in secolul XVI cu autonomie nationala qi cu drepturi propriu
romane#ijus valachicum.
Organizatiunile politice, ecrnornice, juridice, pe care le cons-

tatam din timpurile stapaniri bulgare ei la venirea Ungurilor

sunt mai vechi de cat aceia epoca elementul roman din Dacia,
cu desmembrarea ei de imperiu, a ramas sa, continue a trai
cu organizatie proprie de ci sub stapanire streina. Aceasta
organisare nu putea sa tie de la inceput de cat aceea, care
se gsea patruns in viata poporului, in momentul prefacerei lui

urmat la desmembrarea provinciei de imperil Posibilitatea de

a forma o noua organizatie publick erea inlaturata cu degyaroire nu numai din cauza stapaniri streine ci i 'n urma.
slabirei de energie proprie a elementului indigen, deprins a trAi

sub tutela a tot puterniciei imperiului.

Formatiile politico clop, caderea imperiului, nu se datore0e
elementului roman, ci tot d'auna elementulni barbar, elementului cuceritor. Ast-fel pe ruinele imperiului Roman de apus,
apar state germanice care romanizandu-se devin romanice, tot
acel proces de formatie s'a format ci in orient. Elementul roman ramas in Dacia fara conducatori, farl protectia mamei,
Anonymns Belae regis Notarins, ne spune c Ungurii dilsesc principate la venirea lor In Dacia, intre aceste ducate era si unul romnesc,
In Ardeal. (A se vedea partea V).

www.dacoromanica.ro

21

Roma, nu a avut putere s formeze un stat politic. Formatiunile

politice stint datorite elementelor noi venite, cu ajutorul colorriqtilor, arp, vedem sub sta.panirea barbara, state noi formate,
pi

infiuntru statelor viata romana continua cu organizatia sa

proprie. Continuitatea romana s'a perpetuat mai ales in comuna,

c.ontinuare Jostei organizatiuni municipale din imperiul roman2), cir teritoriul din prejur, avea un fel de autonomie, care
le dedea o situatiune aproape independenta de imperiu, avea
dreptul
aleaga magistrati aveau consiliul sau sfatul, se
adrninistra, se guverna ele singure facand parte din imperiu,
diferea numai intru cat lua parte la sarcinile comune. Incetand
stapanirea romana organizatia muncipala s'a continuat pe tot
teritoriul, unde se gasea o populatie roman& deprinsa cu organizatia stapaniri romane cu aceea organizatie, care se vede la
statele formate de barbari, pe ruinele imperiului roman, comu-

nitatea roman& se presinta ea un stat in stat 2).

De ce n'am admite aceasta desvoltare ci continuare a elementului roman sub forma de organizatiune municipala a elementului roman sub stapanirea straina ? Cuvantul romnese
cetate-lat-civitas, itali-citta f. cite, n'a disprut din limba
noastra, prin pastrarea denumiri, cu nuanta lui s'ar consi-

dera, singura teoric admisibila a organizari inceputurilor organizaiunei noastre cetatenecti romane pe locul vecbiul
rnunicipi. In aceste puncte fortificate unile de la natal* altele de mama omului, comunitatea romana a continuat sa'si

dud, viata, pe cat putea sub stapanirea barbara. Povestind

unii istoriografi de voevodate, pe urrna acestora ca antichitate mai inaintat, se gasesc cnezatele, acestea erau en
totul alt-ceva Knezii erau cefii romanilor intean sat sau pe
in teritoriu mai mic compus din mai multe sate, numiti de
romni juzi sau jadeci". Cuvantul e latin, pastrarea acestui cuvant ne arata, ca institutia care se reprezinta prin semnificare

este de origin& romana. Prin urmare juzii sau judecii, de

unde deriva. judetul nostru, se vede el erau capii, conducatorii

Romanilor in timpul stapanirii barbare, inainte de a avea
un stat propriu, in timpul stapaniri Slavilor a primit denu1) Discutie In namirea de muncipii C. Negalescu p. 89
Aultis Gellius in Noctis Atticae, XVL-13 spune urmatoarele: muncipes aunt rives
aceast difiniromani ex. mancipiis silo jure et Ends legibus utentes
tie ar fi buna dad. s'ar aplica peregrinilor Si oracilor peregrine, dar

munciple mat cetati care an aceleaci dreptari ca coloniile - de a-

ceasta parere este D. P. Negalesca in Histoire da droit et des institutions

de la Romanie: Tocilescu Epigrafie cars predat la facultatea liters 1906

1906, Mai nz. vol. I not 67-68.

2) Nod: 1st. Universala Cesar Canto ; vol. III-IV Levisse et Romband.

vol I si IL

www.dacoromanica.ro

22

mire de cnezi (slavon). Cnezatele romneti, care se gasese In

partile stapanite de Ungnri in regatul Ungar 0 mai ales in
Transilvania 0 Banat 1) corespund In mod surprinzator eu municipile romane ; cnezatul nu era alt ceva de eat nn municipiu
transformat malt din ceea ce era municipiu Roman, erea
lin sat avezat pe un teritoriu nelimitat, care avea organi2atia
sa proprie, in cap eu un jude insareinat cu conducerea administrativa i judecatoreasca, prtmantul II pastrau in comunitate.
In Oltenia, institutiunea cnezatelor este constatat In secolul XIII-lea avand In fruntea lor un ban, numit cate-o-data voevod, probabil un ef al unei confederatiuni de cnezate, sunt privite mai mult din punct de vedere administrativ 0 rhsboinic.
Privind Knezatul la origina, 0 urmand irul vieti lui, pana.
cand statul cu autoritatea lui puse stapanire asupra teritoriului asupra administratiei, judieeti puterea Knezului disparu

incetul, cu incetul de unde a tot puternic in satul lui, devine

un simplu administrator, judechtor.

Navalirea Tatarilor povestita in cronica lui Rasbid spune:

ch partea apusana banatul Basarabilor era sub conducerea unui
Basarab-Ban, care se opuse Tatarilor, dar fu invins, partea rasariteana era tara lui Negru-Voda; locuitori sunt Negri-Romani

i sunt sub conducatorii lor. NO 1241 aceste taripare se vad

In dependenta ungara.
Pe la 1230 Ungurii fiind in cearth. en Bulgarii repurta o
victorie asupra lui Asan II la Vidin, 0 se facu stapani pe Oltenia, infiintand aici banatul Severinului. Pretentiile Ungariei
asupra partilor de dincolo de munti au isbutit A. fie reennoscute in forma de suzeranitate, asupra voevodatelor romneti
infiintate. Traditia spune Negru-Voda, care a descalecat de peste

munti i incbinandu-i-se Ini Basarab de peste Olt a intemeiat

principatul. In fapt unirea celor doul voevodate mai vechi, constatate pe timpul invaziuni Tatarilor, aceasta unire intr'un singur

stat inceputa sub Lituon 0 fratii sdi pe la 1272 s'a indeplinit

sub Basarab-Voevod fiul ki Tbocomer, dupa acest Basarab, Inteemetorul principatului Tarii-Romaneti, a fost numith, Basarabia in sec. XlI-XV 2).
1) A. D. Xenopol vol. II p. 229. I p. 501: I. Bogdan. Despre enezi
romani p. 31: D. Oncita. Romani in Dacia Trayana pag. 24-25: Idem
Origina intemeieri principatelor romfine p. 86-134 : N. Iorga. Sate FA
Preoti din Ardeal: Ios. Lad. PiS-Uber din Al estorumang. der Rumanen
p. 148- 200: Pia die Ramanischen gensetze nnd ihre nexus mit dem bizantischen und slavischen recht. p, 17-19 din altesten neziate werden
noch
- R Rosseti. Despre clasele agricole Moldova' Nona revisti
Romfin Vol. I II ani 1888-89 : Idem Pam&nt, Siteni ci clacaci. pag.

34-64.

2) D. Oncinl, Originea principatelor Romane": Harmuzaki, I p. 249.

www.dacoromanica.ro

23

D. Xenopol sustine, ca infiintarea statului isi are obarsia in

ducatul Fagarasean, si atribuie intemeierea acestui principat,
unui duce al acelei tarisoare numit Radu-Negru, venind cu
nobili, poporul care l'a urmat descgicand in tara Romaneasca
a pus bazele statului 1).
D. G. Tocilescu 2) indentica pe Negru-Voda sau Radu-Negru
este cel numit Tugomir. Acest Negru-Voda se retrataese in

Fagaras si de aici s'a Tutors pentru a inchega statul, ping atunci truncbiat.
B. Hasdeu 3), Intemeierea statului o atribuie in opera succesiva a mai multor Basarabi, originari din Oltenia, mai insemnat Alexandru-Yocla (1310-1360).
Pamantul acestei tari era impartit astfel: a) in primul rand
era proprietatea marecare apartinea Voevodului, ca seful unui
Voevodat, poate ipoteca o avea si persoanele care inconjura
Voevodul; b) proprietatea mica era posedata de Knezii lui si
sAteni, modal cum se va vedea, caci este de admis, dupa cercetarile facute, c5, locuitori in aceaste parti au fost si viata
traita era influentata sau era tot aca ea si acelora din Transilvania. Influentele fiind mari, iar ei fiind lipsiti de influenta
puternica, a luat felul de organizatie politica dela statul
cu care a fost mai mult in contact si de la poapoarele cu care
nu trait numai unirea Voevozilor, dadu posibilitatea unei vieti
unitare.
Infiintarea statelor

aduse o modificare, esentiala, in mersul noilor state. Bazele unei aristocratii mai accentuata apare,
proprietatoa isi manifesta desvoltarea si aceasta face punctul
insemnat al mersului tarei noastre. Cunoasterea proprietatei
ne da cunoasterea organizarei primitive ci fazele tari si a locuitorilor.

Proprietatea mare era confusa, nu se putea precisa fe-

lul ei. Organizarea statului si incredintarea conduceri in maim

unui singur om punand baza unei dinasti, apare, un stat nou
organizat atAt politiceste cat si administrativ o clas distincta
rasare par'cli, ar fi esit de child neamul omenesc, proprietatea
se diferentiaza impartindu-se in proprietate mare domneasca,
mica kneazeascl si taraneasca".
Sistemul feudal apare in tara, intocmit dup.& cel apusean

transmis prin imitatie dela Unguri, poate adus, de locuitori

Romani, fugiti din tinuturile romanesti, unde influenta catolica
2) Xenopol, Vol. IT, p. 37.
2) Manual de 1st. Romfinilor P. 40.
3) Etymologictun Magnum Romaniae 1898.

www.dacoromanica.ro

24

cauti Bali manifeste roadele samnta imprastiata de misionari

papali.
Starea Moldovi inainte de infiin(area statului Moldovean. Colonisarea teritoriului cucerit de Traian dup a. datinile istorice
se stie el aunt: Oltenia, partea rasariteara a Banatului Ti-

misean si Ardealul; celelalte parti ale Daciei Traiane au ramas

inca mult timp neatinse de influenta etnica a romanismului,
exceptandu-se fortificatiuni la hotare, cum se reamintestelin
scrieri ; valul lui Traian in Basarabia si resturile unui val

Traian in nordul Nistrului si cateva asezari la gura Dunarii si la trmul marii. In Moldova nu s'a constatat veo

alta urma fixa ramasa din timpul dominatiunii Romane. Topografia acestui tinut in acest timp este dacica, populatia de
asemenea tot Daca, asa c proprietatea lonciara era dupa tipul
tracic, comunitatea.
Dupa, parasirea Daciei campiile furl locuri de trecerea hordelor barbare, ce navaleau rand pe rand, unele dupa altele,
pana, ce veni populatia romaneasca, sa isi asez aici ma,
masa, si trase brazda in pamantul nedestelenit. Dintre barbari

Slavii au fost acei cari s'au asezat in campiile nelocuite sau

locuite prea putin. Numiri topografice arata acestea. In Moldova, scriitorii ne arata, pe locuitorii Slavi en numirea de Rutheni, Rusniaci, Malo-Rusi 1). Intemeerea politico-sociala-economica sa n'o datorim slavilor. Organizarea politica s'o atribuim

unui alt neam Romnilor, cari au venit din Maramures si ci-

vilisatia romana pastrat in toate felurile, s'a transmis prin

acesti apostoli veniti aici, cucerind acest teritoriu din mainile

barbarilor si uniti en admigranti, cari au pasit in aceste tinuturi, cu mult mai 'nainte. Inceputul emigrarii trebue pus mai
in sec. XI. Cand Moldova scapa de sub stapanirea Pecenegilor,
intrand in stapanirea Cumarilor, masa compacte de romani au
facut primele asezari, In aceste parti se pomesc pe la anul 1161
Ifing5, hotarele Galitiei 2). Bolochovenii aratati in analele ruseqti
1) Dlugosz (cronicar polonez, sec. XV zice : quorum (Walachorum)
maiores veteribus dominus et colonis Ruthenia primum sub dole, deinde
abundante in dies multidune per violentiam expulsis, illam (Moldaviam)
occuparant" Opera omnia XI, 227.
Cronica Ureche, Cogalniceann. Cron. Rom. I, 379; Miron Costin, (Opere
compl., editia V. A. Urechia, 116; N. Costin, Cogalniceanu, Cron. Rom. 1;
Dragog a gasit lingft apa Sucevei pe un priacar Rus, numit Iatsco, care
a descalicat satul letcanii qi site sate pe Suceava kii Siret cn oamenii
aclugi din Pocuits, tara Leceasca.
2) Nicitos Choniatis p. 171. Andronic Comnen, vhrul lui Mannil, sea-

pind din inchisoare al refagiindn-se in Galati a fost prim de Vlachi la

hotarele Galitiai i dat in mainile ImpAratulai.

www.dacoromanica.ro

25

organisati in cnezate, erau sub conducerea mai multor cnezi.

Provenienta lor e din Ungaria, de unde au adus aceasta organisatie a lor nationala. In Moldova de miaza-zi apar un popor
cunoscut sub denumirea de Brodnici, acegtia erau Romanii
amestecati cu Slavi organizati tot in cnezate.
Pamntul era factorul principal, ocupatia lor l'era 'Astoria
plugaria. Proprietatea fonciara trebuie s. fi Lost stapanitA
In mod comunist format din necesitatea traiului i rudeni. tarziu a apaut conceptie romanizmului inrudit 1). Ultimii barbari
cari lua in stapanire Moldova fu Tatarii, un secol tine sta.panirea TatarA, amestecul populatii ramase fu covarqit, de
numerosii Romani emigranti din Transilvania.
Pe nand Moldova era in stApanirea Tatara acestia Merl navaliri
in Transilvania, regele Ladislav cel sant, intreprinse o expeditie
in contra Tatarilor, lupta fiind castigata, intinse stapanirea
poste Knezii-rornani, instalati aici. Cu ocazia expeditii in contra

Tatarilor din Moldova actin. pa la anal 1343 in trupele regesti sunt constatati Romani mararnureseni, dupa tfaditia cronicilor au ocupat, conducatorul lor Dragor,r, tara sub depen-

dinta regelui Ladislau, intinderea ei era limitata, poate sa fi

fost inprejurul raului Moldova, incetul s'a intins mai departe
devenind un voevodat insemnat. Bogdan un voevod din Maramures intovArAsit de multii Knezi din tara lui, la care se alie
populatia din Moldova, care nu suferea stApanirea ungureasca, bAtu si goni urmasii lui Dragos, tinuturile nelocuite
au fost toate dornnesti, irnpreuna cu cele cucerite dela barbarii
cari mai rAtaciau. Asezamintele sant de origin& mararnureseana.

In tinutul Bacaului si a Putnei influenta in asezarea politicaeconornicA, se atribue coloniilor unguresti, venite din Secuime,

de la care, sa-o fi luat satele vecine romanesti 2).

') N. Iorga, p. 6, Constathri istorice en privire la Viata Agricolli a

RomAnilor".

2) Idem, p. 18.

www.dacoromanica.ro

26

III

Proprietatea locuitorilor Romani din

Sarbia-Polonia-Ungaria-Romania inainte de
infiintarea Principatelor".
Serbia proprietatea romanilor. Dona hrisoave, unul al lui
Stefan Militinl) qi altul al lui Stefan Dupn2), ne ajuta sa aflam
conditia i soarta pamantului satelor romane0i din Serbia.
Felul viecei Romani lor. Locttiau in sate propriu zise sub numirea de cAtune de Vlahi cu locuitori 3) sau simple mezari (MeToymie 4). Unii sunt locuitori mai vechi, formati din co1oni0i mutati in dreapta Dunarii, altii sunt cari au cgpatat de curand Oman-

turi. Locuiau mai multi romni la un loc, avand in fruntea kr

un cneaz, sau primicher, sateni se numea dupa cneazul de care
asculta: Radule0i, Ursule0i, iar pamantul se zicea al RadaleOilor. iN.ezarea lor era in sate : ceaa, nu numai in catune,
viata lor nu era curat nomads& i pastoreasca, cum au admis
multi istarici, indemnati poate la aceasta din lipsa documentelor, altii de supozitii
presupuneri, ci erau agricultori.
Chrisovul lui St. Milutin ne arata pe vlachi, ca locuitori in
sate, cultivand graul 0 via i din acestea avea s'a dea mongstirii 0 cneazului ca dar, oi, cai i chiar intamplator banis).
Proprietatea manastireasca, locurile eran cedate acestor locave de catre suverani. Locuitorii, can s'au pomenit cu locul
de cas5, 0 cu dreptul la aceleali ogoare, dau dima desetina
cea mica" descrisa in zakonicul Jai Dup.n, o oaie la cincizeci,
dijma care se sporea in felul, cl se da o oaie cu un miel, daca
nu se da mielul, se da douil oi. Calugarii mai primea un dar,
la noi poarta numele
polcon
consta : dotia piei demiel,
F,ti

') Analisat d. I. Bogdan In Convorbiri literare" XXIV No. 6.

2) Archiva Istorici", annl III p. 136 37, analisat. Hasden.
9 I. Bogdan. Convorbiri literare". I. Peretz Zaconicul lui Btefan
Hupp.
4) A. ist. 1. c. p. 85.
6) N. Iorga. Constattlri istorice la vista agrara a Romfinilor", p. 8.

www.dacoromanica.ro

27

dat de fiecare cas5, un cal in unele parti, in unele cazuri

doi berbeci primavara, un miel de casa, o vaca toamna, in
rostul dijmei se da uneori o sarcina san povara de grail si una
de yin se mai lua dijma, din canepa.
Romanii mai aveau indatorirea, sa faca trei zile de coasa
pe lanurile manastiresti, ori de lucru la camp, la vie 1) cei cu
mestesug ca fierari. zidari, inlocuiau dijma si slujba la camp
prin zile, lucrand in folosul manastiri 2) unde se arata dikritele insarcinari : Cutare sarac scarmana lanaaltul pazia cai,
altul stropea la mangstire.

Sateni asezati mai in urma, sau inzestrati cu noui Omanturi, sunt indatorati la o munca mai grea
pe langa daruri
si dijrna. Daniile lui Sf. Dusan catre mantistiri sau catre nobili druiti prin sec. XIVXV si numiti mai des dupa cnezii
san premilzjurii lor

ca Ursulovi

sat si alte mosii3)

data manstirii Banja

supune despre Romani neavand
destul pamnt li se mai dadea din pamintul biserici, avand insa a lucra pentru biserica pe locul ce-si rezervase eh'

domeniul apusean al senioruluidupa cum le este legea"

trei zile claca de toamna si trei zile de vara si sa imblateasca

si trei zile sa coseasca, fan, toate cum le va forma egumenul,
iar in celelalte zile s5, fie liberi de arat si de cosit si sa nu
aiba nici-o alta munca 4).
Proprietatea era a vechilor locuitori si acestia era vechi colonisti mutati din Dacia traiana in Dacia aureliana, aici pastrand cat au putut ceva, daca nu tot din vechia cultura insa
soarta calauzindu-i sa apuce timpuri rele si-au schimbat tot in
cat doar5. en numele in darile acute de regi Sarbi mai sunt
pomeniti, locul stapanit de ei l'a pastrat, devenind proprietate
hereditara, confirmata intarita posesorului, sau daca era un sat
format din o familie, i se intaria acestuia, devenind astfel part* toti supunandu-se la darile impuse. Feudalismul se arata
In fazele lui, prin acordarea de pamanturi atat boerilor, preotilor si intarirea vechilor locuitori.
Mai e de pomenit un fel de proprietata terrae tributarriae",
cari locuitori, erau asezati pe terenul boeresc, manastiresc sau
1) Cony. litei 1. c. p. 409 I. Bogdan.
2) Ar. istorica III p. 114, P. 120-121.
3) I. Bogdan p. 6. Despre cnep Romani.
4) Archiva istorica p. 94
95. A se vedea spre mai multe limuriri.
Novakovic Sela p. 233-113-146.
Fr. Miklosich Monnmenta. Serbica p. 5. Kalnzwiacki in Anrmu,aki.
Docnmente privitoare la Istoria Romnilor. 1-2 p. 772 dat 1198-99.

www.dacoromanica.ro

28

domnesc i dArile erau executate, de cnezi ca mijlocitori, locuitori erau un fel de pecariciti 1).
Polonia.

Populatia acestei tan locuita parte de Malo-Roi i Lituani

i alte nearnuri. Intre acestea sunt pomenite i satele rominegti, ceea ce ne indeatura a vedea starea populatiei, qi felul
pArnAntului.

Provenienta locuitorilor e presupusA venitg din Maramure Inc&

din timpul ocupatiel Ungureti i mai tarziu din Moldova. Stabilirea domniei in Moldova dependinte de coroara Ungar% ii de-

terminh eA emigreze in Polonia acei cari nu puteau ingadui

viatA cu supunerea subjugatA inlocuind timpul libertAti. Din
acetia multi n'au putut sa se impace ca noua stare de stAphf ire, au emigrat in tinuturile Poloniei unite cu Litvania formAnd
sate ; districtele Sanok, Sambor i Prezemiszi, aici populatia fiind
rarA prin indelungatele rAzboaie i prin NAvAlirea TAtarilor.
Venitilor, li se acorda dreptul de a infiinta sate, eful era
Juzi sau cnezi" satele inflintate erau dup. timpnl celor din Mol-

dova sau de undo venise, iar ca conducerea in administrare i

afaceri juridice avea dreptul njus valachicuum", dat de suverani locurilor, sau confirmat satelor gtsite acolo. Noi intemeietori, nu erau lipiti pamntului (adscuptae glebae).
Dreptul lor era rominesc adicA liberi, fart indatoriri era o
libertate absolut, se carmiau intro ei do juji intemeietori,
cArora li se da, acordanduli-se i dreptul de a transmite prin
motenire al schimba, darui, imparti sau al ipoteca. Knezatul
se impartea intre motenitorii sli, cari ii cultiva cum voiau
InsA child II vindeau, acesta se facea in comunA 2).

efului emigrant sau intemeetorul satului i se da o bucatA

de pAmAnt care purta numele de Ian (uncle infiintA satul acordAndu-i-se dreptul jus valachicun) acest Ian, era scutit de ori

ce dare ii mai acorda dreptul de a tine moara i crAmg.

Dad, pe kcal lui era un iaz putea s pescuiascA fAr a fi
2) I. Nadejde. Din vechial Drept Romanesc p. 90. Hasdea Vol. III p.
82

137 Ar. istoricd : I. Bogdan : Cnezii Romani.

Constatari istorice ea privire la viata Agrara a Rominilor : N. Iorga.

2) Vezi pentra detalia Archiva istorica IV p. vezii Rada Roseti : Coloniile romAne din Galitia 62-76 unde este stadiat Knezatal In Polonia cu
multA amanuntime citeazI diferiti aatori in sprijenul pArerii D-sale Dereo na i Koblo, Grallovski, Smolnic, Radotiici vezii I. Bogdan, op. cit.
N. Iorga, op. cit.

www.dacoromanica.ro

29

indatorat sA dea cui-va ceva. Locuitori din sat, primea de la

Kneaz, trei prti din loc, pe care 11 ar. lucrfind Kneazului zile
de munch' cam trei zile : una ar alta secerA, a treia cosea cu
timpul sunt pugi la dari de cAtre regi Poloni, o circulare 1552
aspune 'satele romine, acum vor plati ca qi'n cele-alte sate,

cine avea plug, sau arie cite 20 de bani, iar eine nu are
plug cite 10 bani de fie-care sutA do oi.
Concluzia la care am ajunge ar fi pimfintul dat Kneazului
era pesedat de el, mogtenit gi cti dreptul de a infiinta sate,
locnitori erau obligati fati de el, dindu-i lui o parte din
culturi.
Froprietatea Rorndnilor din Ungaria.
Citind in scrierile Ungare vedem, c. traditia Ungureasca, vorbeqte despre existenta unor ducate aflate de ei la venirea qi a-

trzarea in pasta numit mai tirziu Ungaria". Aceste ducate

erau independente de stipinirea bulgari, populatia era compusi

din romini, vechi locuitori ai Daciei i din nona populatie

-- SlavA. rAinasi din masa compacti, care se retrase peste
Dunare i cari dupa cite-va zecimi de ani printre romini sau
romanizat. Starea populatiei organizatia nu putea fi de la inceput, de cat aceea care se gsea patrunsa In viata poporului,
in momentul prefacerei, urmati de desmembrarea provinciei
de imperiu.

Organizatia in state se datoreqte pe toatA intinderea imperiului roman elementului cuceritor, adici neamurilor germanice.

Continuitatea romani s'a pAstrat in comune mai ales en organizatia muncipala din imperiul roman.

Aceasti muncipalitate s'a intemeiat sub o alta organizatie

datoritA, imprejuririle, nevoilor primitive care ne dete organizatia numiti cnezate efii sunt cnezi, ereau eefii romfini-

lor intr'un sat san pe un teritoriu mai mic, compus din mai
multe sate in primile timpuri mai vechi se numiau juzii 1).
Juzii erau capii romnilor in timpul nivMirii barbarilor.
Aceste cnezate corespund surprinzator cu municipiile romane.

Ce era un cnezat cleat un municipiu roman transformat

In un sat, cu teritoriu mare de jur imprejur qi care avea organisatia proprie. Locuitorii pAstrau odata cc organisatia ei
pimintul, erau toti stapini in mod colectiv, ei stapanian cum

puteau i cum mijloacele le permitea qi cneazul era ales dintre

I) N. Densnseann, Revolutia liii Horia. S. Pniscari despre boeri, Xc.
nopol, Ist. Bomfinilor I el:want latin, deviva din latinta judex.

www.dacoromanica.ro

30

ci sk-i judice, era si el cooproprietar avea phnhnt in acea

proprietate comun mai mare ca intindere.
Barbarii mischnd starea 1initit a configuratii geografice,
luata din punctul de vedere, al aseziirii popoarelor, echilibrul

Iinitit oscil

si navali din rasarit peste Dacia lui Traian.

Romhnii din Dacia au locuit parte in locurile lor, altii prin
dealuri, unii s'au retras in partile muntoase 1).
Din popoarele navalitoare care au stat in contact en romhnii

in Dacia" in relatii mai strhnse au fost Slavii, ca care au

trait in legaturi prietenoase. Dupa, ce masa compacta s'a retras

in sudul Dundrei, infiintnd un stat acolo cei rainasi s'au romanisat si la venirea Ungurilor, a gasit pe roma.ni organisati

in Knezate, si o alta institutie noua nu stim originea

ei

voevodatul. Proprietatea era impartith in proprietate mare stapanita, de voevozi i proprietatea mica stapanitit de knezi
shteni. Ungurii la venirea lor au gasit astfel tara, dup., ce-o cuceri

toata devenind staphni soarta locuitorilor si a parnhntului se

schimba. Proprietatea lu fasele urmatoare:
a) Proprietatea mare atribuit a. coroanei, reprezintata mai
thrziu prin rege.
b) Proprietatea nobililor conferit din partea regelui.
c) Proprietatea knezeasca si proprietatea stenilor.
Romhnii si-au pastrat pamhntul. Regii Ungariei le-a intrit
proprietatea unora cari treceau la nobilimea ungureasca 2).
In acest timp, proprietatea se mai adevereste prin niste
documente Unguresti cari spun despre tara Bassi, ca e desarta
si nelocuita. Voovozii dispar in masa nobila, ungara, acordhndu-le pamntul staphnit de ei.
Proprietatea Knezeasca. Regalitatea recunoscu pe unii cnezi
intarindu-le pe toath viata, sau numai in marginile bunului
plac, fiind identificati cu villicii, scultetii si advocatii obisnuiti
in tarile germanice, slavo-germane.
Na toti se bucurau de aceasta favoare, o parte din cnezii
cei de pe proprietatea regala, aveau alta soarta, decht acei
i) D. Oncinl, Rornanii In Dacia Traian. A. D. Xenopol, 1st. Romanilor.
Teoria lni Rosier. Dr. Jung 115mer und Romanen in den Donanlandern
Insbriich, 1877, p. 67, S. 107, die romanischen Landschaften des rmischen Reiches. S. 403.
2) Tota filius Nerdini Vone, Dine, filius Stephan, Vulcan, Poch, Bung.
Mic quorum petitiones, satisfacere Volentes. D. Xenopol, p. 492, nota 2.
Teutsch nnd Firnhaber. Urkundenbach znr Geschichte Siebenbfirgens, Wien

1857, p. 1211 terram Borza nominee, bint desertam et inhabitatam".

Pasty. A. ()tor. Biasav III, 131-1500. Si luam 13Iacorum et Bissenornm
cum aquis usus communes exercendo cum praedictis et Bisscuis eisdem
contribiuns, Tentsch, p. 30-1224. Hnr. I, p. 528. Cf. Bogdan. Analele Academiei Romarie XXIV, XXVI. Xenopol, 479, vol. L

www.dacoromanica.ro

31

asezati pe proprietatile particulare si bisericesti. Knejii de pe

proprietatea nobililor csi clerului nu erau scutiti de ontig debitae terestralis".1)

Knezi de pe locurile regale, ereati impartiti in: confirmati

si neconfirmati, cei dintai aveau Kenezitul ereditar, care se

impartea de o potriva fiilor sai 2),
Regi si chiar nobili acordau acestora dreptul de jus Kenezatus" pe timp limitat sau pe viata si en facultate de al transmite mostenitorilor directi, cari participeau la benefici.

Tot lor li se mai &, dreptul de a infiinta sate noivillas

pe pamantul curgit de paduri, sau pe cele ne locuite.

Keneazul avea dreptul in aceasta perioada sa tina o bucata
de 'Amara, mai mare de cat a celor lalti locuitori, liberi de
cens si de darea quinquagesimea, si avea dreptul de a tine o
moara si a se sluji de munca satenilcr pentru cultura parnantului.
Acesti Kenezii, ereau stapani asupra pamantului posedat,
conducatori ai poporului, ereau independenti inainte de venirea
Ungurilor, dupa cucerirea acestora pamantul deveni al coroanei,
iar ei dependenti de coroana, ramasi cu acele atributiuni,

a judeca, a percepe veniturile pentru coroana.

0 parte din crietii Romani, devenira nobili ai regatului inainte de 13(36 si pe la sfarsitul secolului XIV i in cursul sec.

XV, ei nu mai sant jobagia regalis", avea dreptul sa aiba

locuitori, cari sa'i munceasca obsequia servicia ac solutiones" 2).

2) R. Rosetti, p. 25 R1mAnt. I. Bogdan Despre Cnejii RomAniu, p. 4.

I. Kemeny 1. cit., pag. 297-306. Harmuzaki, I partea II, p. 241-242.

A. D. Xenopol, op. cit. V, I.

2) 13 )1 Ludovic I hArazestre fiilor lai Lacolloy si intregii lor posteritAti si enezatul ce fasese mai inainte a lui Stan, numit Ozon sub ace1qasi conditiuni in cari il tinea Stan Kemeny Kuesen und Knesate in
Siebenbnrgen in Kurtz Marasin d. p.- 306; Hurmi I pa. 2 pag. 464 ,,usquo ad nostrum berm placitum"; Rev. p. istorie, arch. filol. V pag.
135 -136; I. Bogdan op. cit p. 8; Rada Rosetti pag. 25 op. cit.
Dec 1182 antiques libertates paerogative a chinezilor din Hanedora.
Hrisov 1552 Kenezii non solount quin qua gesmia2 Kemeni pag. 311
-312 Kurz May ; Ipsi aatem poterant indicare preter trei causas, scilicet
h trocininm, fartum et incendarium" 1352 Hm. 1-2 pag. 28-29.
Cei de pe mosii1e nobililor, si bisericilor erea inteo sitaatie mai grea,

nn avean dreptal Kenezial hereditar, nit ereau scntiti de omus terrestralis".

3) Hm. 1-2 p. 165 docam. 1370; Doc. 1394: 1 bid. p. 354; I. Bog-

dan. op. cit. p. 8.

Kemeny, 1. c. p. 327; N. Iorga Sate si preoti din Ardeal. Bncuresti
1902, preserate mentiani despre cnezii ca mentionati jadeatori p. 109 112- 165. N. Iorga. Documente rominesti din archive Bistritei. Bac.

1899-1900 I p. XVI 24-29-91; II 64 76-79-90 -113. IV. Densn-

siann. Kinesiatnl familiei Basaraba din tara Hategului, in Rev. p. ist.

arch. si filol. Bac. 1902 p. 50. Revolutia Ini Horia in Transilvania si
tingaria p. 45 qi nrmare. D. A. D. Xenopol. 1st. Romkni1or I p. 603 -505.

D. Oncial in orig. principatelor romane p. 67-135.

www.dacoromanica.ro

32

A treia clasL Cea mai insemnata, mai populatk' care forma

masa poporului la venirea barbarilor si la venirea Ungurilor,
amestecata cu slavi, cari s'au romanizat and nastere unei
mese compacte ocupandu-se unii cu plugaria, altii cu pastoria erau stapani ai locurilor. Pm'antul se transmitea la suecesori, mostenindu-se din generatie in generatie, in lips/ de

succesori se vindea pe langl teritoriul national al lor, mai

aveau i dreptul romAnesc jus valahiae, antiqua lex districtum

valahicuim 1). Venirea ungurilor gasi ocupat pamantul de locuitori cArora le intareste proprietatea, ins cu conditie sa
presteze serviciul militar lasandu-se pamantul in deplina proprie-

tate. Poporul unguresc d'abia venit, nestabil avea nevoie de

brate, de aceia le confirma proprietatea, insa indecursul tim-.
pului, le impune diferite taxe si'l asuma la domeniul Coroanei,
ramanand ca simpli jobagii.
Privita soarta fonciera a proprietatii in Ungaria o vedem
sub forma aceasta liana la sec. XIV; era o proprietate pastrata
cu forme si institutiile deosebite de clasa dominanta.
Venirea Ungurilor schimba echilibrul linitit, feudalitate se
intinse si in aceste pArti; Voevozii dispar raminand numai
Voevodul Transilvaniei, clasa cea nobila fu transformata in
nobilimea ungara, a doua clasa chinezii romani fu nobilizati,
altii imbratisa soarta primarului satesc de mai tarziu, iar altii
au cazut in iobagie, poporul liber la inceput, cazu in starea
de iobagie. Mosia taraneasca era considerata ca a coroanei
stapanitoare, represintata prin dominus terrestris. cei ce mai
avea parnant, se impartea prin succesiune la copii, cari fiecare
platea daH pentru portiunea intreagh 2).

Locuintele Reminder in Muntenia qi Moldova inainte de

infintarea statelor.

Dupa ce navalirile barbare trecu peste Dacia Traiana, colonistii incepu o viata mai linistita, asezati prin munti si
dealuri unde strithatuse si Slavi navalitorii si ei, intro celelalte neamuri Arice, in numArul cel mare de Romani i pierduse nationalitatea lor, aceiasi Kart& o avu si populatia slava
asezata rezleta pe coastele deluroase, i 711 campii Diplome le
2) llsdeu, Arh. istorica 1, partea II, p. 118-1569 Vi Ilam Wiczon jure
et consuetudine Walachorum locare... aliae nostrae eidem Vichme in

eodem jure Walachico-locare.

2) Kurz Magas II, :06-316: Jos. L. PIO% Abet der Ruma, 148.

N. Densuq. Rev. Rovia Introduceree.

www.dacoromanica.ro

33

regilor Unguri Bela IV care cavaleri Sf. Ioan din Ierusalim,

earora le darueste pamanturi asezate peste munti in Valahia1),
vedem c5. trei state aunt aratate anume cu populatie romana ;
Regile mai concede cavalerilor toga tara Severinului", Irapreuna cu Knezatul lui Ioan si Farms, precum si tara Lytira,
exceptand din aceasta donatie tara voevodului valah Lyrtioy",
pe care o lass. Vlahilor. Prin aceasta donatie, regele concede
cavalerilor dreptul de a percepe jumatate din venituri, foloase
-si slujbele tutulor teritorilor daruite, cari erau independent&
de coroana Ungar, fara a& le dea ve-un drept de ocarmuire
pe care nici regele nu-1 avea. Documente ne arata, ca, la inceputul secol. XIII erau multe **are in reginnea nordica a
Munteniei, care erau supusl deadreptul, iar parte sub suzeranitatea Coroanei.

Existenta acestor principate locuite de romani aunt aratate

in cronica unui persan Fazel-Ullah-Raschid" iat ce ne spune:
In primlvara anului 1240, principi Mongoli trecura munp Galitiei pentru a intra in tara Bulgarilor si a Ungurilor. Orda
care mergea spre dreapta, dupa ce trecu tara Aluta ii esi inainto Benzaram-Ban, cu o ostire, dar fu batuta 2).
Acestea sant stiri din secolul XIII, avem stiri cam nesigure din
secolul XII-lea.... Poema german& Nibelungenlied, compusa in

secolul XII din elemente mitologice si istorice mai vechi si

elernente contimporane, face mentiune despre ducatul roman
din Oltenia. Aceast poem pomeneste intre popoarele cafi yin
la nunta lui Atila en Kriemhild, pe langa Greci, Ruci si Pecinegi si pe Vlahi en seful lor Ramunc.
Der herzoge Rfiraunc uzer VIfichen at
Mit siebenlundert manen kom et hir si gerant
sam die wilden vogele si Bah man si warn" 1)

Poetul pune alaturi cu Romanii pe Greci, Pecenegi si Rusi;

nu face decal sil reproduca charta etnogra(ich-politica a Europei orientale din timpul eau. In adest timp un ducat roman
1) Fejer IV 1 pag. 447. Document 1247 : Nos Bela... damns et conferimus dicta domeni totam terram de cevrino, pariter cum linezatibus
Ioannis et Farcasii usque ad fluvium Oltae, excepta terra Kenezatna.

Lyrtioy voiavodae quam olachis relingnimus pront iidem mactenus tennerunt... Ad haec contulimus praeceptori ante dicto a fluvio Oltae et Alpibus
ultra si lvanis totam Cumaniam sub esidem conditionibus gime de terra
zevrini sunt expressae, excepta terra voiavodae Olachornm, quam eisdem
relinquimns, pont iidem bactenns tennernnt, sub eisdem eitam conditio-

nibris per omnia gime de terra Lytira Bunt snperius ordinate.

2) D. Obsson-llistoire des Mongols la Ilaye 1834, Vol. II p. 627
3) Der Nibelunge not. ad. XXII ed Bartsch p. 220.

www.dacoromanica.ro

28.
8

34

nu poate fi cleat in Oltenia, alte parti erau stpa'nite de alte

popoare 1). Traditia Olteana si cronica anonima se adevereste
prin spusele i tiri straine. Aici primi romani sunt organizati in ducat. Tot in acest timp Romnii apar in Moldova;
si unii i altii intretin relatii amicale cu Manuel Comnen,
care Invingator asupra Cum'anilor 1144, 1148, 1152. In expeditia facuta. de Manuel 1166 in contra Ungurilor, in ar-

mata care intra in Ardeal se afia o multime de Vlahi din

partile de langa Marea-Neagra, despre cari se zice c sunt urmasi coloniilor din Italia"2).
In timpul nvIirii Gotilor, Hunilor, Gepizilor, Avarilor, conditiunile desvoltarii noastre ca popor, nu erau priincioase pentra
organisatiune mai durabi15.2)

Abia in perioada de liniste ce domnea in Dacia, dupg intemeerea imperiului Bulgar i pank la venirea Ungurilor, timp

mai bine de doul secole, Rominii de aici, intariti prin ad-

migrarea 4) din sudul Dunarii, au putut sa. se reculeaga In urma

furtunelor de pe vremuri i s puna, cele dintaiu base ale unei,
organisatiuni. Asezamintele noastre au atatea reminiscente slavo-

bulgare, cu limba slava in stat si biserica 'Ana in secolul al

XVII, sunt vechi din timpul suprematiei imperiului bulgar

asupra tarilor noastre 5).

In aceast epoca avem stiri precise despre unii locuitori organizati in comunithti, romanii locuind in tinutul zis azi Vranci.
0 hula papal& 1234, citata 6). In episcopatul cumanilor, se vede
8 Onciul p. 21 I. L. Pie. Rumanische Ungarischen Streitfrage p. 56.
Istoria tarii Romilnesti de clod au descalicat pravoslavnicii crestini.

1)

Editia Bilcescu si Laurian, Magasinal istoric pentru Dacia IV p. 231:

InsA dintAin isvodindu-se de Romanii cari s'au despArtit de Romani si
an pribegit spre miazA-noapte. Deci trecand apa
Aid au descalicat
la Turnu-Severin, altii in tara Ungureasa pe apa Oltu lei i pe apa Muresului, pre apa Tisei ajungand i paw). la Maramures. Iar cei ce au des-.
cMicat la Turnu-Severin s'au tins pe sub poalele muntilor pAnA la apa
Oltului, altii s'an pogorat pe Dardire in jos, si asa timplAndu-se tot lout
de ei, an venit pAna la rnarginea Nicopoii.
3)

Cinnamns ed Bonn p. 260 xal BACquev

TCOX5V

naov,

ot6v t

kcatag

arm= rzcaca ETV= Xiyovica, gx Troy TrpbG tip Eggivy xcaoup.e.wp Tcdrap vopion
dp.6aXetv gxgXeuev EIG OiNvux*i, 603v otibinots tog TCCOTO; aithvo.,; gicaBpap,e
TO6TOCG.

4) D. Oncial, op. cit., Cony. Liter. XXV1VIII, cursul stenogr. 1905:

N. lorga. Geschit. Vol. I. A. D. Xenopol. op. cit.
9 D. Oncinl, pag. 18-19 Originile principatului tArii romAnesti.
6) Fejer. Un Curnanorum episcopatu, sient acceptionns, quidam populi
qui Valachi voccantur existunt qui et si censeantar christiani, Romanam
ecclesiam contementes, non a venerabili frate nostro episcopo Cumanornm,

sed a quibusdam pseudoepiscopii, graeoorum rita tementibus universa

recipiunt sacramenta. Nonnnlli de regno Uugariae, tam Ungariae.
I. Nadejde, Din vechiul drept Romfinesc p. 116. D. Oncinl, op. cit. 92.

www.dacoromanica.ro

35

o. masa eompact5, de locuitori romani, organisati cum nu stim,

+dm era o legktura Intro ei i acei din tinutul secuiului.
Daca vom cauta sa studiem teritoriu numit al Vrancenilor,

cautand vechimea lor vom vedea el teritoriul era mare,

se intindea dela Milcov ping la Trotus coprinzand toatb.' partea

muntoas a jud, Putna. Locuitorii zii Vranceni, se socoteau

xude, coboratori din stramosi, c ar fi fost seapte frati Ca
intemeierea Moldovii domnii le-au respectat terenul cu conditie
plateasca dare, stiuta si hotarata 1). Cantemir ne spune despre Vrancea : republica cuprinde 12 sate si vr'o 2000 case,
ai cArei locuitori traiesc cu pastoria si nu practica plugria, ei

nit

platesc principelui pe un an tribut hotarat, iar in celelalte se

ocarmueau dupa legile lor, neprimind de la domn ordine, nici
judecatori. Acestia exploatau padurile, muntii impartiti in sapte
trupuri i urmasii batranilor aveau parti nedivise, ideale in
comunitatea intreag.
Printre documentele citate in anaforaua dela 1817, yedem

La unile ne vorbese de vanzari facute de unii razesi, dintre

Vranceni. Altii cumparau ceia ce unii vindeau i nu lama], ea
alti straini sa intre in mijlocul lor. Astfel s'a putut 'Astra co-

munitatea acestui teritoriu din generatie in generatie 2),

II. Tot in Moldova era si republica Campulungului, al carui
pamant era in comunitate coprindea vr'o 15 sate, toate cu legive i judecatorii lor proprii. Acestia erau rhde de sange coboratori din aceiasi batrani. Ctimpulungenii spun ca cu multa
greutate an lazuit in codrii verzii si au scos copacii cu radacini
si au facut sate. Dupa infiintarea domniei plateau dajdii. Aceste
dajdii era cat credeau ei, neputandu-le mari domnii cari se
succedau in scaun 3). Mai avem de amintit despre starea locuitorilor din Muntenia, in districtul cunoscut al Cainpulungenilor.
Campulungeni la intemeierea domnii, stapanirea in mod colectiv
pamintul, care era compusa din munti, livezi de pruni, pamant
1) Dimitrie Canternir, Descriptio Moldaviae p. 124.
3) A se vedea: D. Cantemir, Scrisoarea Moldovei; Anaforaua olnItefitei
adunri a Moldovei din 1817; Uricariul, IV, p. 325; T. Codrescu, notitele
Ini DascAlescu, frantati din Vrancsa; I. lonescu, agricultura judettilui

Putna; Uricariul U, HotArtrea divannlni pentru dreptatea Vancenilor;

D. Alexandrescu, Despre comunitate (Curierul Jadiciar XIX, 2); C. Georgescu-Vrancea, Proprietatea devlmaka i obstiile de razet}i (Curler. Jud.
1908, 12, 14); D. Brezulescu, Contributii la stadiul proprietatii in devil1234ie a mnntilor noqtri, Bucureqti 1905.
3) D. Cantemir, Descriptio Moldavin p. 12a.

www.dacoromanica.ro

36

de arat, finete, In aceste Intinderi eratt ci sate. Prin documentele din sec. XIV, XV-lea li se intaria stapinirea de domnii

cafi s'au succedat. Mai avea privilegiul a nu se permitea

unui strein, care se insura cu o fats sa, aiba dreptul sa
intre in codevlmacia lor, iar la vreme de nevoie, dace veunnia.

i se vindea casa sau locul cuvenit nu avea voie sa-1 cumpere

altcineva decit membri comunitatii. Felul pam'intului cum il
stapinea, era ca ci la celelalte republici citate: comunitate,
casa, gradina eratt individuale, iar locul de pacunat, aratura,
era a comunitatii, partea ideath, se etia numai dupa gradul
de moctenire din batrinul comun, facandu-se spita neamului,
fad], sa se fi facut impartirea In realitate pe pamint 1), azi se
vad In partile muntoase din Muntenia mare cum ci In Mol-

dova ca multi descendenti din cutare moe, zic ca au atita

parte din munte, alti atita. Locuitorii din sus zisele republici,
aveau stapimire proprie, dreptul de judecata dupa obiceiurile
moctenite, cari In Transilvania se zicea jus V alachicum" 2>
ci Polonia 3). Dupa intemeierea Principatelor li s'a respectat
proprietatile.
Proprietatea comunistd la ges. In perioada navalirii barbarilor,

dupa cite ctim, populatia bakinaga, s'a retras in munti, uncle

ici pastrase avutul, limba, obiceiurile strabune cu sfintenie.
Indata ce pericolul incetase, incepu sa se Intincla prin cesuri.

Modul de acezare era satele, formate de mai multi locuitori,

rude acezati la un loc. Felul era astfel: un cnez cu ai sai,

pornea unde vedea a poate arza un sat, acolo Ici punea

stapinirea, pAstrand In mod comunist pamntul. Panintul
era comun toti erau proprietari, nici unul nu avea sta.-

pinire individuall asupra pmntului ocupat. Din produsul

cimpului luau in mod colectiv pentru necesitatile traiului, se
impartea dupa capii cari formau comunitatea. Cnezul, ca ceful
lor, avea insarcinarea sa-i judece, sa-i administreze ci pentru
aceste servicii avea o parte mai mare in toate. Sate cnezecti
la inceputul nacterii poporului rominesc n'au fost rnulte in
decursul citorva decenii s'au format; aca c la descalicarea tarilor, domnii au gasit multe acezari chiar unii cnezi i-a ajutat
pe domni la intocmirea ci apararea statelor.
Din acqti cnezi cu acezarea lor s'a format proprietatea coleetiv a moenenilor, tot din acectia mai apoi a luat nactere
1) Aricesc, Istoria Ctimpulungului, A. D. Xenopol, vol. II, 16-18. Mag.
istoric pentra Dacia. 1st. Itorn. de V. A. Ureche.
I) (Vezi la titlul de jus Valahicam. Ios. Lad Pie'. Lieber die Abstain
mung der Run:amen; 146-63.
9 Archive Istoridt. III. IV. 171.

www.dacoromanica.ro

37

i proprietatea individuala cu caracterul ei, aa ca parerile ca.

moquenii sant o formatie mai noua" aunt greite, din contra
naqterea acestei clase ca qi teritoriul cu comunismul lui, trebne
cautat intr'o origin& anterioara infiintarii principatelor, marita
dupa infiintarea statelor.
0 a doa Bursa a naqterii comunismului trebue pus in satele infiintate de populatia slava, ramas in principate, din

masa cea mare navalitoare, sate formate i organizate in felul

aqezrilor comuniste slave. Aceqti locuitori perira, luat lutelesul de se desnationalisa,
in mijlocul poporului roman
venit dela munte peste populatia qeasa, amestecandu-se cu ea
le dete limba, dar au pastrat felul proprietatii comuniste.

IV

Proprietatea Domneasc6.
Dupe, intocmirea statului, aspectul proprietatei se schimba
impartindu-se astfel: proprietatea domneasca, apartinand coroanei i proprietatea comunista apartinand unei clase numit

moneni sau razeqi. Acest fel de proprietate fu la baza in

ambele tali. Fendalitatea find imprumutata aduse na0erea

unei al treilea fel de proprietate, boiereasca, Ureche 1).

Statul luat in conceptia lui jundica, reprezinta puterea incredintata in mina unei singure persoane, aceasta era personificarea tuturor locuitorilor, el reprezinta toga% societatea, puterea guvernala era nelimitata gi averea conceptiei statului

deveni a coroanei. Proprietatea mare 10 gase0e reazm in

primul veac in domn. Isvorul acesta la gsit foarte uqor,

intinzanduli stapanirea asupra tuturor locurilor goale cum ai

asupra tuturor locurilor luate dela locuitorii, cafi opuneau rezistent, cum i moOenirile vacante conferind vi intafind proprietatea locuitorilor gasiti aici organizati in comunitati.
1) ...La inceptit era mai malt ea o eampie". M. KogAlniceann: Cronicile pirii Romaneati; Picot. Cronica lai Ureche acrid,. in Franttizelite.

www.dacoromanica.ro

38

I. Locurile goale M, acestea erau intinderi mari de pamant

nelocuit, padurile si muntii, baltile, in fine tot ceeace se afl&
pe suprafata pamantului cum si in interior, au devenit domenifle coroanei ; terenurile cucerite dela popoarele barbare,
cari locuiau ratacind atat prin tara romaneasca, cat i prin
intreaga. Moldova, cautand pasune. Tot ca pamnt al coroanei
erau si satele tuturor locuitorilor cari n'au vrut sa se supuna,
afara de unii carora le respectase proprietatea organizati in
analoage ea municipalitatea rofeint primitiv,
comunitati
mane, influentate cu caracterul slav intru-catva, sau poate s .
fi fost influentate de imprejurarile timpului si a nevoiei. SUpanitorii acestor comunitati sunt razesii. Domnii mai tarzia le
consfinteste proprietatea, far& a le-o creea. Tot teritoriul fa
considerat ca dominum eminens" al coroanei, intrand si branistele 2) intinderi mari de Om ant, necultivate si lard sate pe ele.

II. Satele luate dela particulari pentru comploturi, uneltiri

dusmanoase, stricaciuni, pagube aduse lucrurilor publice, ocinile fara stapani, moqtenirile vacante i cumpararile:
a) Confiscari dela boierii, cnejii, taranii". Cauzele sunt diferite: Domnii in tarile noastre nu succedau la tron in mod
hereditar, ci se alegeau. In primele secole tronul era ereditar
electiv. Aceste alegeri dau nasteri la uri intre boierii, cari invinuiau pe altii si lingusia pe domni. Domnii ii rzbuna pe
aceia, confiscandu-le averile 3), astfel c pamanturile domnesti
1) N. BAlcesen, locurile de ptistie, adia acele ce nu se stApAnean de
nimeni, din nepomenittil veac, branistele domnesti si locurile tArgurilor
Starea muncitorului pingar, Magasin, ist. II, p. 232.
2) Episcopal Melchisedec in cronica Romanului pag. 177, derivA dela.
brani = luptA, loc undo s'a dat luptA. Hajden o derivA dela braniti = a
opri boo rezervat pentrn o anumit destinatie. Magnum Etymologicum
Romanin".
3) 18 Octombre 1434 Ilie V. fiul lui Alexandra cel Bun, hArAzeste lui
Stan Babici pentru credincioasele sale slujbe satele anume: SobAxAnesti
tinutul Tetinei (Cernauti) i satul VAscauti ale liii Misea, pe care Misea
le-a pierdut din trdare i satul Budinti a lui Mihail Cosciovici, care
asemenea le-a pierdut prin trAdare: Vezi Ulianitzki, pag. 47.
1536. Confiscarea fAcutA lui Luca Arbore pentrn viclesag de Stefan
Vv. lorga V 212 Mold., vol. IV 272-3. 1662, Stefan Tomsa lntia domnie
1612-15 confiscA toate mosiile cinci-zeci la ntimAr ale mi Mid, Hat.
care si perise in rAsboia contra lui S. Tomsa i toate mosiile sus zise
le-an dat Stefan V. Tomsa pe la mAnAstiri si pe la alti strAini": Rads
Mihnea intia domnie 1616-19 socotindu-se cI, este strAmbAtate mare
fAcutA de Stefan Tomsa aci Bali* d-au avut vr'o gresalA spre dAnsn
an plAtit cu capul, iar n'an fost vinovat i mosiile lni, 0, fie la streini";
deci s'an restitnit toate mosiile familiei Ini Bina.
1579. Mihnea V, confiscA. Poiana dela fiii mai Biltn pentrucA pc, cAnd
el respingea pe Turci, fiii mai Biltn i en alte slugi a'au ,sculat asnpra

www.dacoromanica.ro

$9

prin hgrfiziri, ar fi fost istovite, dacg isvorul acesta de reinnoire

nu ar fi existat, confiscarea mosiilor boierilor trgdgtori", isvor
ce-a curs in trile romgne, mai bogat si imbelsugat in vremile
din urmg, c'am din secolul XV chtre XVI cand rivaliatile !titre

boieri pe deoparte si cu domnii altiati lor, intre alti boieri si

domni tot cu aliatii lor. Aceste mosii boieresti confiscate pentru

hiclenii hidoase cgtre Domnii, erau indreptgtite fiindcg proprietatea boiereascg toatg se intenieia numai pe dania domneascg, sau pe cumpgrgturg, ceeace oricum era mai putin
cleat bastina" proprietatea mosneang sau rgzeasg. Confiscgrile
pentru trgdare ler fgcea domnul, fiindc I.i exercita un drept
de autocratie considergnd tot pamantul ca dominum eminius" asupra intregului teritoriu al threi, atat asupra proprietgtilor intgrite, sthpanitebasting", devenite proprietgti allodiale, cat i asupra celor hargzite. Aceastg afirmatie se vede
si din o proprietate superioarg asupra pAmAntului", din inthririle facute atgt la cumpgrgri ale boierilor, cat si intre rgzgqii 3) cat si la schimburi i mosteniri si din dreptul ce avea
sg arunce biruri asupra locuitorilor i boierilor a oricgrei mosii
si a orichrui sat, putea sg uzeze in mod general sau partial,
asupra oricgrei regiuni a tgrei.
Domnul considerat ca autocratul tgrii avea insgrcinarea gi
a ordinei publice, asa ca intamplandu-se un omor pe locul
razecilor sau pe mocia vr'unui boier, reclamantii cereau pedepsirea intregului sat, dad, vinovatul nu se descoperea considerand aceastg tgcere din partea locuitorilor ca o tinuire si ea
pedeapsa confisca intreg teritoriul satului unde se faptuise
omorul 2). 0 analogie cu ceeace era si'n dreptul Slav vechiu,
luat aceastg in dreptul slay ea un obiceiu practicat Inca
in acel timp cAnd nu aveau legi scrise, Irit'ek ne spune o
dating slav cu putere de lege a fost obligatia solidarg pentru ori si ce crimg intamplata in hotarele mu, atunci cnd
criminalul nu putea fi descoperit 3).
capulai rdposat Rada Negra tsi un Mbar ca eu fie domn aflame Dragoslav Parcanul. StefaleF cu... Gorjul... 203.
1493, Martie 15. 6tefan cel mare, hdrazeste lui Petrie& Oomisal satul

Oncianii la Fanttna Somnfalui eel compurase Ayr= Vistierul dela

Jargea Oncianul kti altii dar, care I-a pierdat pentru trudare fagind in

Litrania. A. R. Pecetii 147,

tefan cel Mare i-am dat slagei noastre Oncial i i-am intArit dela
2)
noi in tara noastru satul Cornatelal in tinntal Cernautalui, ce i le-a
cumparat dela Drighici. Archiva istoric p. 200.
2) Uricar. XIV: Stefalescu, op. cit. 612.
3) C. Irrdek. Geschichten der Bulgarian : G. Srek op. cit. Eweres Der
alte rasische Recht.

www.dacoromanica.ro

40

Pentru pagubele aduse lucrurilor publice luat intelesul de

lucru public, toate acelea cari erean declarate si cunoscute ci
'n drept Roman 2). Portile, lucrurile bisericesti, localurile, tot
ce nu erea in staphnirea privata. In toate documentele vechi,
n'am gasit un document din cite am citit, de aceia ma folosesc de unul posterior epoci de care ma ocup2) Oeinile ran:lase
far& mostenifofi se cuvenea coroanei 4) cari represinta suveranitatea asupra intregului teritoriu, cea ce se numea in dreptul
Roman. Bona vacantia" Hereditas vacans". Au commencement
de l'empire l'esprit inventif des dominants avides concut bin-

gaieuse id4e de consicMrer l'Etat comme kant en dernire

analyse Pheritier naturel de tons les citoyens.
In codul actual la tit. mostenirea neregulat, Art. 680 c. civ.

in lipsa de sociu supra-victuitor, succesiunea trece la stat".

In legile vechi erea un drept de cutie a milelor, de unde se
Imparteau la saraci 9.

Domnii in primele secole daruia mosii, cu sate pa ele si

fiind multe avea de uncle al claruiasca, dar ca sa fie o cuml) 1546 Petru-Rarel harazeate lb, sat la Olteni pe Barlad. Mitropoliei
Rornannlui, pe care o confiscase Bogdan Vv. de la Dragov ce fu portaritt in cetatea Sncevei, pentin ca. acel Dragoa portarinl stricase an
tun de malt pret". Melbisedec cron. Rom. pag. 170.
2) Respublica comprennet. d'apres l'tiymologie, les bieus gni appartiennent au peuple consider comme personae morale: Girard pag.
268-39. Maynz. v. I pag. 437.
3) 1685-1693 Constantin Cantemir Vv. harlizerilte lui Teodosie Duhan
Vel Logoffit qi Ion Bala Vel Vornic satele horodiltea qi Marcantii de la
tinutul Hotinulni, fiind-ca stapani lor n'an vrnt s a. stea la ocinile partilor lor pi et-pi traga great taxi cum qi altii ci an fost fagiti la Ocraina
in tars. Cazaceasca Acad. Rom. XXII/140.

Acesta este pnblicat bine de d. Rosetti in lnerare, pamant etc., in

Moldova, dar e pnblicat ran d. S. Radovici in lncrarea sa, origins Razeviler, D-sa sa marginit sa. elimene, cauza i numele persoanelor, dar pe
langa acesta citeaza greit i fara trimeteri, de nnde le-a imprumutat, la
pag. 29 citeazii greait docnmentele, reprodnse de alt-fel, din d. Rosetti
139, far& a consulta originalele, sv.u. publicatiile.

4) 1552 Aprilie 4 Alexandra Lapnvieanti Vv. vinde Stolnicului Balea

satul Blaneati pe Mead i poiana Sasulai pe lunca Siretulni, ce fnsese
a postelnicalui Hrabar i cari le-a moetenit Domnul, mnrind Hrabar fait.
moctenitori. Havdeu, Arhiva Istorica I p. I pag 125.
1528. Martie 19. Petra Vv. harazeOe lai Grozav, nircalabal cetatii
Nona, pentrti credincioasele sale slnjbe, o siliqte pe Palonici, annme Sendreati, care acea silivte a rimas Domnalui dela Cernatoaia clupa moartea
acesteia, negasindn-se i necitiinda-se nici un neam al ei. Acad. Rom.
LIX/8G.

3; Ch. Maynz, vol. III, p. 516 19; P. F. Girard. Successions a cause

de mort. p. 789; C. Nacn, vol. II, 89; D. Alexandrescn, vol. III Moriteniri neregulate, p. 765.

www.dacoromanica.ro

41

pAnA complecta prin cumpArAri1) i aceste cumpArAri se fAceau

dela boeri sau rezesi, cari vindeau din partea cuvenitI lui ca
mostenire, aceste cumpArari de timpuriu, arAtate prin documente, ne arath cA satele domnesti erau putine, pe vremea
aceia, si mosiile luase sfarsit aproape cu totul i domnii
&And mai druiau facea din mosiile lor particulare. Din
aceste cumpArari fAcea danii domnii evlaviosi manAstirilor.
*tefan Tomsa ne spune : a gasit cu cale a drui mAnastirii
lui Solca, un sat, care InsA era, cumparat din adevAratii banii
sal,

i cA de aceia a dat in stirea tuturor acelor ce ar avea

de vAnzara mosii sa vin la el, voind sa le cumpere pentru

bani pesini prin bunA tocmeall" 2).
Proprietatea domneascA era identificata cu persoana domnului, el reprezinta tara, reprezinta i averea tarii in imam'
lui era. CAtre sec. XV, domnii avea i o avere domneascA privatk averea statului incepe sA, se deosibeasca, de cea a domnului. Din averea statului face danii boierilor dregAtorii la curte
si voinicilor mosnenii, creind dona feluri de proprietati sub
divise, una individuall boiereasca si manAstireascA i alta comunista mosneana", modul cum se hArAzea erea deosebit: In
prima Lea a domniei, domnii bArAzeau locuri intinse cu sate
pe ele apoi care secolul XVXVI incep sA fie imputinate
acestea si atunci se bArAzeste pustietati concedand dreptul de
1nfiintare unor sate boierilor, si care finitul acestor pustietati
se cedeaza i tinuturile apartinatoare de targuri.
Cand dAruia sate, sau un sat avea totdeauna grija, sa arate
botarele lui, zicand in brisoavele de veslujenie din toate partile,

pe unde din veci s'a locuit a8,1a as atsa oyameame. CAtre

secolul XV hArAzirile de sate au devenit foarte rarep se acorda
voie boierilor sau manAstiri s infiinteze sate, iar botarul se

arata s5. fie din toate partile cat va putea locui un sat" 3).

0 Anthoca, fiica Costini SAraceann qi en finl su sluga noastra, Matein

Aprod, de a lor lama voie i de nimeni siliti, nici asnpriti, qi-an vandat
a lor dreaptA ocina, din Insuqi a lor drept uric, ce an avut Tudora, o
silibte pe pimantul teleajenulni annme Drancaleqti. Uric II, p. 251, Stefan
eel mare. 6987. Aprilie 29.
1437. Octombrie 15. Stefan eel mare enmpara a dorm jnmatate de
Gootileqti pentra 120 zloti talarekai
darneqte Episcopiei de la Roman.
Melhisedee C. Romannlni, I, p. 133.
1848. Martie 12. Stefan eel mare, cumpara de la Mihu Ponici qi ai sai
jumatate din satul Dvoraqte pe Siret, drept 400 zloti tatareqti i o da-

rneqte manastirei Moldavita. Acad. Rom. XL 9.

2) G. Ureche, domnia Stefan Tomqa: Cogalniceann.

3) 1431 Aprilie 24. Stefan cel Mare intareqte lui popa Juga, printre
altele, nn pnstin pe Began qi siliptea Otelora, qi hotarul silictei qi a
pustinlui sa fie eat vor putea boeni don& sate. Uricar, XVIII, p. 4.
1502 Sept. 13. Stefan eel Mare harAzegte lni Buda qi lni Grozea un

www.dacoromanica.ro

42
Sate le aftate pe domeniut coroanei din ce provenienp? In

timpul infiintarei statelor, qtim ca tara era prea putin populata,

domnii atrageau pe locuitori din toate partile, concedndu-le
loc de arat i casa pe vecie, adica facandu-i proprietari, in
schimbul unei dari anuale i prestarea multor slujbe domnesti,

pe MITA acestea infiintate dupa stabilirea domniei, au mai

fost i sate luate pe seama domneascA, cele cari au tinut in
Moldova cu Dragoq, iar in Muntenia cele cari au opus poate
vr'o resistenta la intinderea puterii voevozilor atfit in Oltenia,
cat i in Muntenia. In felul aezarii nu se deosibean de satele
mopene sau fazep" mergeau in slujba ostarasca, ca pedeOri, plateau cisla, dau zecimala din plugarie, albine, dau caii
de olac, facea zile la dresul morilor, cate trei zile, cara butile

domne0i. Aceste sate au fost unile date boierilor ca rasplata

de veslujenie: proprietatea satului cu a chmpului era respectata, ei prestau numai boierescul claca adica dijmele din
toate, domnii cate-o data harkea tot, alta data numai unile
parti, oprind unile venituri domne0i.
Proprietatea domneasca 1i are dona surse; una consta in
locurile stapanite din primul moment al infiintarii statului,
apartinnd direct: locurile goale, satele luate pe seama domneasca i a doua confiscAri pentru crime particulare, hiclenii
domne0i, moqteniri vacante, cumparari.

Proprietatea boiereasca. Si marlstireasca."

Din proprietatea cea mare domneasca s'a nascut alte dou5,
feluri de proprietati numite dupa stapnitori: boiereasca i bisericeasca. Isvorul principal al acestor proprietati se pune in domenele

capatate dela domnii, in decursul veacurilor. Pentru a lamuri

mai bine aceasta chestie a proprietati voiu cauta s intru in
loc din pustin pe Sfirata, mai jos de gura pfirinlni Cripitinoasa, ca Ali
fad, sat, iar hotarnl atelni loc aft fie din toate partile cat va putea
locni nn sat A. 11. XL/15.

www.dacoromanica.ro

43

detalii ocupandu-ma mai intai de clasa boiereasca, ci apoi de

proprietate.

Diferenta de elm& la toate popoarele primitive, se arata de

timpuriu, chiar de cand lei face aparitia primile triburi organizate cu conducatorii lor, cari se aleg fie prin munca fie prin
alte moduri, cunostinta intre inrudirea cu eeful, lingueirile catre
conducatori, vitejii in razboaie purtate in apararea neamului,

ajutand in conducerea trebilor statului, toate contribuese la

formarea unei class distincte de alta. Daca acestea se petrece
la toate popoarele in prima fasa de desvoltare, cu atat mai
mult la popoarele civilizate.
Diferenta aceasta de clasa s'a aratat chiar in primele formatii

ale poporului romnesc unde a fost colonisatie Roma* mai

puternica ei din care s'a nascut poporul Roman, no arata
felul naeterii ei dupa sursa aceea putem admite o analogie ei
in tara noastra. In Ungaria nobilimea apare de timpuriu 1). N.
Densueeanu ne arata naeterea i feint desvoltarei, punand isvorul principal in necesitatea razboiului din care sub domniile
ungureeti s'a nascut o clasa sociala inzestrata cu privilegii ei
drepturi deosebite de celelalte. 1427 Vladislav 2) intareete pri-

vilegiile tutulor Knejilor ei a celorlalti Vlachi din tinutul

Banatului; cauzele ar fi razboaiele ei munca cinstit care
i-a facut maxi proprietari, cu venirea Ungurilor, le-a cedat
Knejilor cari treceaa la catolicism proprietatea pe vecie, iar
ca titlu de nobletil pentru ca imbratica aceleasi sentimente ale
TJngurilor Revenind la tarile noastre, vom spune ceeace putem
insa cu multa, precautie fiindca surse sigure din primele timpuri

nu avem, apoi cele ce stint mai thrzie, sunt d'abia din sec.
XIV 2) dela care se face o deosebire intre boieri. Clasa avutk
care a preparat terenul clasei nobile, au fost cnejii cei mai
vechi conducatori ci infiintatorii satelor ,,nobleta, nascuta"
3) Documentul 1274 prin care se riffle& niste Romani, pazitori granite
la rangal de nobili; Fejer, p. 201 N. Densaseann: S. Puscarin Fam. Boeresti

2) Doc 1427. Vladislav intareste privilegiul tutalor nobililor, Knejia

Vlahii si a celorlalte din tinutul Banatulni, multtimita credintei si sluj-

belor, aparnd vadnrile Dunarii contra deselor incursinni din partea Turcilor. Mania, Disertatie istorico-critica 1857, pag. 541, vezi si A. D. Xenopol
vol. I, pag. 496, istoria romanilor.
3) Dimitrie Cantemir, Descriptio Moldaviae" cap. XV pag. 116-84-78.

A. D. Xenopol Ist. Roman. vol III, Nic. Densuseann: 0. c. 54. S. Pus-

carin, o. cit.
D. Oncinl. Originea Principatelor Romane. C. Disescn. M. A. Dnmitresca
Ist. Drep. Const. p. 311 N. Iorga Gesch. des. Rum. Volkes. vol I.

Cromer, ne spune ca *tefan cel Mare, dnpa batalia de liachova, a ridicat la rangul de nobili, boierind pe mai multi soldati de rand pentrn
vitejia lor in lapta.

www.dacoromanica.ro

44

trebue cantata in primele inceputuri de organizatie politic& a

tarei romnesti, ea:rid locuitorii incep a se cobor& dela munti
catre ses si incep cursul vietii acezate, injgheband inthile organizatiuni politice. Razacii de mai apoi erau urmacii Knejilor,
cari erau superiori tovarsilor de infiintarea satelor si descendentii acestora difereau prin bogatie de locuitori. Aceast& origin& a nobletei se datorecte deosebirei pe care natura o pune
intre indivizi, munca, energia, inteligenta, acest obiceiu la inceput neinsemnat, dar mai thrziu intrat in normele juridice,
intri pozitia capatati prin dobindirea averei si astfel incepu
a, se nue& prima elm& distinct& de cea care mai inainte fusese egal& ce-au fost Knejii" Ion si Farcas, voevozii Litbon
vi Seneslau, din ce familii s'au ridicat decal din nista familii
distincte deosebite de celelalte. Aceast noblet nu s'a pronuntat decat dup.& organizarea statelor, atunci clasele s'au diferenVat mai puternic. Si noiblimea isi ia nactere din dou& av&nturi : una in nasterea ereditara care s'a continuat dupl
infiintarea statelor, iar alta creath odata, cu organizarea si constituirea statelor numita creata". In Muntenia cu organizarea
statului sub Radu Negru, se forma o clash' distinct& format&
de toti knezii capii comunitatilor si voevozii cari de bun& voe
s'au unit cu alesul lor. Acest proces de formatie diferit intru
calva, a fost in tara Moldovii. Cronicile de-abia ne spune ca.
Knezate au fost putine cum si. locuitori, aca c cu surplusul

de populatiune care intovrasesc pe voevozii care veni sa,'

infiinteze aici o tara independenta, trebue sa, fi fost urmati si
de suita, care nu era tocmai mica, acestia au fost primii cari
s' ar considera ca infiintatorii clasei nobile din Moldova.
Cu intemeierea statului fur& organizate si dregatoriile, impru-

mutate dela Statale cu cari erau in contact. Asa Tara Roma:

neasca, a imprumutat organizarea curtii, cu atributiuni distribuite boerilor de la Bizantin, ins& nu direct, ci prin intervenienta

slabo-bulgarilor, unile din ele poate sa, fie chiar si de origina

acestora, odata CU ele s'a introdus si numirea lor slavonk In
Moldova sunt de origin& Polona-Bizantin introduse prin influente, una prin tara Rom neasca, alta direct prin contact. In
cursul domniilor, multi r&z&sii au fost ridicati la ranguri boerecti, din clasa razaseasca, cari era o veche nobilime teritoriall
in tarile noastre. Iat& cum Stefan Sandrul marturiseste singur.
Doatnne eine a fost mai crezut la Maria Ta si cinstit ca mine
si mai scos din obial si din saracie mai ImbogAtit. Cea ce ne
intereseaza pe noi este proprietatea aca zis& boiereasca, formeaz

a doua sursa, a proprietati mari. Aceast& proprietate, zis

boiereasca", este nascuta, din cea domneasca si din Knezeascl.

www.dacoromanica.ro

45

II Voevozii din ambele thri erau organizati In mod politic,

sub influentele staine imprumutate si imitate in organizare.
Din puma de vedere constitutiv al elementelor observAm
of : Knezatele erau subordonate voevodatelor. Sthp&nul te-

ritoriului era Voevodul care ii asumh proprietatea asupra

unor sate, cari au fost supuse si a intregului phmant nelocuit,
si a branistilor pustii astfel ch, proprietatea mare, trebue sh2si
aib& origina din partea primitivA a nasteri poporului organizat
ci'n organizatia primitiv& a statului. Din cauzi independenti in
chrmuire domnii Ii asumau titlu de autocrat 1) Voevozii, avand
teritoriu disponibil, din care putea s& fach dani vitejilor pi
acelora care il inconjura in chrmuirea tan ca sh'0 creeze
ajutoare cu, care sa continuie luptele de independent& in contra
navalirilor `Mare, sh cucereasch pamAntul supus de alte neamuri rAtIcitoare si s& infrAng& intentia de suzeranitate a acelora cari se pretindeaa stapAni, peste aceste taxi. Obiceiul
fu adus : in Moldova importat odath cu deschlicarea, adus din
Maramures influent& feudalh din apus, dach admitem pArerea
cronicilor si a sustinatorilor deschlicari. In tara romhneascA, la
imprumutat de la popoarele cu cari au fos in contact, fiind-ch
ne-am declarat in contra ideii ch descalicatul s'a facut din
Transilvania. Darurile domnesti erau de dou& feluri unora ii
se recunostea proprietatea stAphnita si acestia erau vechii locui-

tori, cari se alia cu primii domni i li se intArea proprietatea,

altora le dAdea daruri din domeniile domnesti locuite ca rhsplata adus& serviciilor, fie in rAzboaie, fie la curtea domnease&
ajutind pe domnii in conducerea administrati elan in victoriile
repurtate. Chnd slujbele pe FAJTA curte apar, acestea inlocuesc

daniile fAcute lor din proprietati cu sate pe ele, sau numai locuri pustii. Rar se mai vede hhrazirea vre-unei mosii cu sat,
sau lihr&zirea unor sate confiscate, sau cesiunea unor venituri
ale targurilor, sau dArile satelor 2).

Fiindc& haraziirile (danii) erau mai multe de cat IntAririle

de proprietate, ma voiu ocapa inthiu de inthriri si apoi voiu
desvolta, a doua chestie, daniile arAtand si caracterul lor.
a) In primi ani ai infiintari statelor sthphnitori de mosii sau
ocini, cuvAnt nemerit pentru acele vremi, cari erau cnezii, con-

siderati ca o clash deosibit, veneau la domnii i cereau hrisoave prin care 0, le intAreasch proprietatea ; acestia le
Cihac vol. II pag. 125, Arch. istoric I p. I pag. 18 idem pag. 98.
2) D. Cantemir in ,Descriptia Moldovei" ne d6, nnmeroase exemple :
Logoffitul cel mare, area ca venit parc516bia cetMi Albe, iar vornical
tAri de jos, pe aceia a Chiliei.
1)

www.dacoromanica.ro

46

cerea, ca s aib un titlu de proprietate, ea care sa'-si justifice,

stpanirea peste proprietatea stapnit6 i recunoscuti de domn

ca In caz de judeca0 sau de revindecari sa aiba cu ce sa-si

justifice st'apnirea. Aceste hrisoave domnesti date la mane

proprietarului" erau pentru ansul o garantie i o (loved& ca
este a lui proprietatea intArita, cu hotare precise, athlete in
hrisoave, in care se zice: s-i fie din toate partile pe vechiul
hotar pe unde din veac au imblat" sau ,cu tot venitul i cu
hotarul pe unde an umblat din veci". Aceste hrisoave ispsoace,
ori, drese domnesti" impunea domnului tot odatk datoria de
a respecta proprietatile particulara datorie pe care orice stapAnitor bucuros o implineste, caci aceste hrisoave erau Ian-

turile cele tari, ce lege de dnsa pe cei supusi si era confiscal numai atunci &and devenea tradator. Urice vechi, de pe
timpul lui Alexandra cel Bun pe langb. intari sunt multe si

de hraziri, Insa trebue mare bagare de seama., sa le deosibim

unile de altele. In hrisovul dat de Alexandra 1) observnd bine,
vedem c. aceste sate erau ocinile lui Giurgea, cari fusese fie
a unui cnez, sau a vre unui boier, care s'a distins in razboaele
purtate sau a ajutat pe Alexandru la dobandirea tronului.
Formula harazeste (ataaona.an) si a da (Aa.m) din osebita
a sa milk In a sa taxa', a Moldovii, mai multe sate". Formula

din a sa mila" trebue luata ca o caracteristica a formulei

introductive, intrata in diplomatica Moldovei, din forrnularile

1) 28 Ianuarie 1409 se zice, domnul hArlizeste i d din ostibit, a se,
milA in a sa tar. a Moldovei, mai matte sate lui Giargea Ungureanul
Ar. ist. I. p. 1. 1428 Aprilie 15 Alexandra cel Bun hArAzeste lui Wen,
finl lui popa Zaharia un sat pe Cilugara, unde-i este casa. Uricar XVIII
p. I. 1. 1432 Noemvrie 6 Ilie Vv. darneste lui Mihail CrastiAneseul jumAtate din Ceastinesti, partea Ini, en hotarele vechi. Acad. Rom. V/95.

1428, Aprilie 15. Alexandru cel Bun hArAzeste lui VICU, fiul lui popa

Zaharia, un sat pe CAlugara unde-i este casa mai'. Uric. XVIII p, 1.

1414, Aug. 2. Alexandra Vv. hArAzeste lui Toader Pitic trei sate

.,,e,auue COMO Ha Hobra.ao 1",413 M8 LeT 40Mb, IVO ()CT Bh1.711. Btpnatt, reamcoairs, a ap8roe ]leara aa oyciia :Repaint, roe 8naa,aem1, Ha lifra.aaa, Ha

te rAe BIA.710 JIM a Ikaraueinal Haas:tone, a TpeTio ce.m Ha Bpina,11 rAe

318 ecT AP8ria ,IAOML, IVO ecT Tamanth H Reams Hilacoe.

1429. Alex 1 dtraeste boerulni sAu Dan Uncliate satul en numele de

Palova unde este case lui". Ac. RomAnA V/96, vezi R. Rosetti.
1492. Alexandra Vv. hArdzeste boierului Ivan Cupcici, satul Cupcici
,,unde este casa lni", pe Prat i satul Negontii:Ulianitzki, op. cit. p. 32.
1448, Inlie 21. Petra Vv. 115,02We lni Ivan Porcul ocinile sale, uncle
este cartea lui la pArAul Negra si SArbii i ArAmestii si (ilisibill si Stittlestii si Tiulectii i CAmpnl Morii uncle a fest Andreico i CAciulatestii
si Brajoreanii i altele. Aced Rom Peceti 7.
1429, Main 27. Alexandra Vv. harazecte boertdni Ivan Cupeici satul
Cnpca uncle este case lai si pe Prut, satul NegontH. Ulianitzki, p. 32.

www.dacoromanica.ro

47

ruteano-litvane, iar nu ca o indurare ca numitul posesor era

sarac i domnul 10 face milk cu el, ci din contra, in hrisovul
citat, domnul da i intarete" ocinile sale.
in uricile mai recente vedem alta forma a diplomatiei Moldovene, in unile urice 1ipse0e formulele citate mai sus, sari
gasim dupa numele satului daruit, mentiunea unde este casa
lui" gi atunci cercetarea documentului ne ingreueaza deslegarea

brisoavelor. Deosibirea e greu de facut, dar observand felul

diplomatiei ruteano-litvane i esenta harazirii nu vom greqi
dad, vom admite, cit harazirea avnd subiectul unde este casa
lui", are intelesul de intarirea proprietktii acelor boieri, cari au
venit la domn sa ceara, drese de intarire. Pe Ping& buna vointa,

a domnului de a'i da ceva pentru distingerea lui in luptele ce

le-a avut, dar forma daniei nu se deosibeqte mult in esenta
ei de intarire. Intarirea ii confirm& proprietatea prin darea
unui hrisov la man& i zicandu-i-se ca a stapknit din nepomenit veac i unde i-a fost ocinile sale, unde este curtea lui",
adica re arata proprietatea, pe cnd in haraziri se zice se
do, o silite sau un loc in pustiu, unde sieei wze sat" sau
cutare sat cu hotarele cele vechi". Hrisoavele de iniarire
servea posesorului ea un mijloc de aparare in contra altor pro-

prietari, intocmai ea zicatoarea ai carte, ai parte"; aveai

hrisov cu care ati dovedelti proprietatea, erai bun proprietar,

nu aveai hrisov, se facea un altul stiipan, sau pretindea sta.pknirea. Acela proces s'a intamplat i in tara Rornameasca,
Domnii din prima jumatate a sec. XIV au intarit stapanirea locurilor; numai pe ici pe colea se vede harazirea i observa.ndu-le bine vedem introducerea se da sa stapneasca
pe
unde au fost vechile hotare", aceasta ar fi o nuanta de deosibire.

Inaintea domnului, se faceau judecati in primele secole, el

intarea motenirile i impaca neintelegerile ivite intre descendenti 1). Dan& vindea proprietarul care cumpara venea dupa ce
1) 29 lunie, 1400 &A lui Stroe

i fratelui sAn Ivan douit sate pe TazlAn.

Din citirea pergamentnlui cu bagare de seams, vedem ca este o hotArare domneasca, cari pune capat pretentinnilor reciproci, a celor doi
frati pentrn satele Poiana pi GrAta. Prin aceasta, se confirml ntimai lai
Stroie satul Poiana, pe cand GrAta o last). amandoror ,frati buni. Arh.
ist. I, partea 1, pag. 86.
6998, Ghenar 17, Suceava. Stefan cel mare intAreate nepotilor lui
Bratul Viteaznl, satul lor de baptinA Bratulepti pi Fedeletienii, iar la
Carligatura satele Goectii pi Vrastatii, ce-ati avut dela Alexandra cel Bun

pi hie. Aici vedem o intarire la moctenire, li se da hrisoave la mini.

GhibAnescu, Isvoade i Zapise.

www.dacoromanica.ro

48

se tocinian Inaintea domnului si cerea confirmarea I) dela

domnul tArii, pentru ca sa nimiceasca puterea chrisovului
vinzgtorului. De aceea vedem, ca, vinzrile de ocini, se
facea mai intaiu Inaintea domnului, cari confirma proprietarului cumpararea.
Cand numkrul cumpArarilor i vfinzgrilor sau mrit, i child
proprietatile sau inmultit, nu se mai faceau inaintea domnului
pentru ca, domnii irii, sau Inconjurat de un formalism bizantiu i aceste confirmfiri sau incredintat boerilor 2). Aceste dre..5e

domnesti are o insemntate mare in contestatia proprietati si

in procesele ce se nasteau cu privire la ea. In Moldova cat si
in Muntenia aunt foarte multe hrisoare de intarirea propriethtei, i inthrirea tuturor brisoarelor de translatia proprietati lcute de domni, considerati ca autrocati ai tuturor lucrurilor
miscatoare si nemiscatoare, atat cat traia.
b) In primele veacuri daniele se fAceau acelora cari se distingean in lupte, li se da pamant pe care erea sat format din
1) Petra Vv. 7050, Main 30 .
a venit inaintea noastra i boerii
. .
nostri 8ima i Fetigan i s'an Ana notfl, en mare jaloba, si an mArtnrisit non& en imprejurAri, megiesii zicand: cA privileginl ce-au avut ei
de cumpArAttirA dela pirintele domniei noastre dela d. Stefan Vv.
de satnl Jtighlia i toate privilegiile ce-an avnt, s'an prApAdit cAnd an
.

venit impAratn1 Turciei i cn Mali, si an prAdat Tnrcii i TAtarii qi

ati robit neamnl lor pAnA astAzi sant pieriti in robie i noi vAzAnd jaloba cea mare a lor i reArtnrie cn multi oameni imprejurasi i megieffi.
iata pi noi asisderea le-am dat i le-am intArit slugilor noastre Sima pi
Feligan acel mai ens al.-Mat sat. G. Ghibaneseu, idem.
7101, Aug. 7, Iasi. Io Aron Voevod . . . boerii Florea Vtah i s'an
jlnit nout .
privilegiile de cumpfirAtura ce le-a avnt dela insnsi

Petru Voevod din jtimatate de sat Flosiaci, a treia parte, partea de jos
qi pe jumAtate moarA, ce-i pe Iadrici si pe alt6, bncatA, a patra parte
din acelas sat mai sns serise, pe care el singnr l'a fost cumpftrat dela
scumpa fata Tomei .
.
.
le-an pierdnt, cAnd an venit acel tAlbar
clizn asnpra tarii domniei mole. cAnd a fost venit toata, pnterea cinsti-

talni Imparat. Deci noi viand a liii cea mare jaloba si cea mare martulle, en oamenii buni i bAtrni drept aceia, ea si-i fie mai si dela

noi oeina. Basennnl.

2) AdicA en Petra &Atilt scrin i mrtnrisesc, en acest zapis al men,
cum am fost cumpArat o parte din ocin din sat Brahasecti, de nude an
fost sezAndn Cudr din jurniitate de sat, a eincea parte, co s'a lege parte
Hanscai si a fratelni ei Matei si en am vAndut lui Gnmitrn Tehin si
femei sale Teclei, drept donA ante si trei zeci de florinti bani Tataresti,
ea sa-i fie lui ocina in si mocia in veci neelintitA: Hasdan envinte din
Batrani 7085 1577 Aprilie 4. IscAlit un boer.
Dorinte mArtnrisesc en, en acest zapis al men, cum am vancInt en a

mea parte de nein& din sat din Poeni, en tot venitul am vandnt nepotalui men mai Ignat Dobos si snrori sale Albei printesii drept nn cal si
trei zeci de taleri. 7089 (1581) Martie II cnvinte din britrAni Hasdan p.
52 iscAlit de boerul insAreinat en Admis districtul R. Valcea.

www.dacoromanica.ro

49

locuitori domnesti cu tot hotarul acelui, sau acelor sate, ennoscute din nepornenitel veac, pe unde a fost vechile hotare,
din mosi strAmosi.
Hrisorile de veslujenie ne arath lmurit, ce se &A si cum se

di 1) pe timp marginit, sau pentru vecie, ca proprietate, sau

1) Doc. Iurg Coriatovici, 3 Tani() 1374, hotdrAote lui hoes. Litavoin
spre rdsplata vitejiei lui, in lupta en Tatari, la Vldditd, pe Nistrn doud
sate pe Zd'branti. Haodan Foitd, de istorie oi aerator& hoi 1860 p. 41.
30 Martie 1392, Roman Vv. hArdzeote lui hoc', Viteazul trei sate
pe Siret. Hosdan Ar. ist. I p. I p. 18.
Alexandra darneote loi Sinata trei sate nunul pe Zeletin, uncle este
casa 1w, i pe Framuoel, uncle an fost Drag* oi pe Tatova nude este
cneaz or sat" II ed. 2-a pag. 252. T. Codresca Uricaru. E citat vi do
D. I. Bogdan in o lucrare foarte insemnatd Despre cnejii Romani p. 11.
1415 indictionul 8. Io. Mircea . . . eel mare Voevod . . . . daruit-am
acest prea cinstit chrisov borinaoilor domniei mele lai Vlad eu nepotii
sai Sioa i Baia oi lui Stanild, en fratii sai, ea sd-i fie mai Vlad ea toti
nepoti sdi. Baia. Sisea oi lui Stanild ea frati sai satul Tama Beala, ce
se afl in jud. Motralni ea sdi fie hi Vlad oi tutulor nepotilor lui ocind
oi de ohabasatul Bela vi 'mi dete domniei mele an cal oi o eapd. Deci
s le fie lor oeind i ad aiba scutire, incep(ind en vama oilor, de vama
porcilor, albinrit, gdletarit, vinardein vi de gloabe oi de cardturi vi
de podvada oi en un envant de slujbe mici oi cele marl. Acad. Rom. XXIII.
1419 Aprilie 9. Ca mila lai Dumnezen, noi Alexandru-Vodd . . . fiinded
aceoti fii, ai boieruhri Stefan, aunme Dragomir i Ianos an servit, mai
intain sfintiilor raposatilor predecesori ai nootri en dreapta i credincioas slujbd, lard astAzi ne serveote non& en dreptate ci en credintd . . . .

i-am milait en deosebita noastra gratie d(Lndu-i in tara noastri Moldoveneascii, trei sate in campul Ini Dragov . . . a) Saha, unde se ail&
casa lor; b) Parani; c) Satal Provozestii ;CI poeana Ini Opreo . . . . ea
di le fie en venitul lor vi copiilor lor in veci. 116.5c15,a, Arch. ist. tom. 1,
p. 1, pag. 110.
6945 lanie 30, Saceava, Ilie Voevod . . . . vdzand dreapta oi credincioasa lui slajbA, care noi, milnitu-l'am noi pe el en osebita noastri mild
oi i-am dat noi lui in a noastrd, tard a Nloldovei un sat annme Jalectii
in jos de Harlan, acela sA-i fie lui carat uric en toate venitarile mi i
copiilor lui vi fratilor lai i nepotilor i stranepotilor mai vi imprIstiintilor oi la tot nearnal lai care-i va fi mai de aproape nernonit nici odanaoara in veci. G. Ghihanesen, Surete i Isvoade V. p. 113.
Dan Vv. 6939 inliciti 9 . . . . slugilor domniei mele Stoics. vi Damara
oi Vlacsan oi Mihail oi Petro. i Sioman, ed sa le fie satele Ciurileotii si
Amaral oi Damboria oi Tareinesti oi jamatate Balornireoti, mogie oi obaba

lor oi fiilor lor, nepotilor oi strinepotilor, incepand dela vama de vie la

vama de porci, de albinarit, de galetarit, de vindrit, de dijme, de gloaba,
de cosit de fan, de carat de olace (podvoada) vi de alte slujbe vi (Rini
mari oi mici, sd le fie lor ohabd, oi ad na enteze, ai bantni nici jndet.

nici globao, nici birarii, nici de catre alte slajbi oi slnjbaoi ai domniei mele,

A. ist. tom. I. p. I.
In aceste docamente se vede lAmarit, ce venituri, ayea domnul, oi pe
care le cesioneaza, luat intelesnl de harazeote, boierilor, rezervanduli
dreptul, de jadecand oi de trope pentrn rdsboaie.

www.dacoromanica.ro

50

numai ca un fel de cesiune a veniturilor. Acest fel de hArAziri, formeazA a doua sursA a proprietAtilor domneti care este

mult mai numeroasA de cat cea de intarire, naterea ei 0 putern pune din secolul al XIV inceputul Ii ajunge aprogeul in
sec. XV-a jumAtate din prima sec. XVI.
Din aceste citate vedem c toti boierii slujise domnilor, cari
le hArAzete arAtAnd cauza. a slujit nou'a cu dreptate i credintA"; au servit mai IntAiu sfintilor rAposatilor predecesori
ai notri cu dreptate i credincioasA slujbl. iar azi ne servete
nouA", pentru aceste service le hArezea, pAmantul pe care era
sate domneti din domeniul coroanei, in primele veacur i aceste
sate treceau din staphnirea domneascg in stApAnirea boerilor,
indeplinind ctre noul stapAn toate sarcinele, pe care le indeplinea cAtre domnie and a zecea parte din product, lucrand
cateva zile pe an, dar rAmnnd stapAni pe locul de casA i
locul de camp concesionat lor, insA sub manta hArAzirii crtpAtau proprietatea dela camp 5 dijma din zece.
Lui Ii da dijma, cAra la arie, secera holdele. Tata un hrisov
in care se vede lAmurit
i dupA ce spune, ca-i dA i locul unde acel boier a avut o plantatiune, a sa
apoi se
adaogA cu toate suprascrise, sA-i fie moie statAtoare cu tot
venitul
Ii cedeazA venitul, adicA, domnul se lipsete de ce

avea de la satele domneti, le cedeaza numitului Cristeal)",

mArindu-i cu modul acesta moioara sa. Locuitorii nu fAcea vr'o

deosebire intre persoanele cui se presta, fie domnului sau boierilor, era acela lucru la inceput, &idea zeciuiala, i mai Indeplinea qi slujbele indicate in primele formAri ale satelor

domneti. Daniile de pAmAnturi cu sate pe die incep sa se imputineze pastrand unele ca averi ale domniei i in decursul
secolului XV vedem ch domnii hrAzesc siliste locuri de pustii,
incuviintandu-se boierilor s adune locuitori din toate pArtile
sa facA sate a cAror stapani erau ei, avAnd sa ia dijma din
zeee 2) i sA-i judece, dAndu-le loc propriu lor, loc in vatra satului pe care II rescumpAra.
1) 1442. Martie 8. Suceav. Ilie-vodA si fratele domniei mele Stefan
sluga noaVodh, domnii Srei Moldovii instiinteath, ca aceasta carte
stet. Cristea jucasenul ne-a servit en dreptate i ett credincioasi slujbl...

dandu-i in pamintul nostru moldovenese satele

mai sus nurnite Balasinei si in camp anume Mi1otineti, fosta plantatinne a boierului Tatul
pe erfican nude locuise Sasul Dan, si ambele pudeci, toate acestea
suprascrise s6.-i fie mosie stattdoare en tot venitnl lui fratilor lui i nepotilor lui i stritnapotilor
Foita Societrttii Romnismului, I, p. 151.
2) 1455. August 29. l'etra Vv. hArdzeste lui Dims, Micaci un Joe din
pustiu pe parnl Coziei la Braniste, la Bohotin, ea s-si intemeieze un sat
la Oral Coziei. lar botarul acelui loc pustiu sit fie din toate partile cat

www.dacoromanica.ro

51

De ce domnii la inceput au (Bruit sate, si de ce mai apoi

au druit locuri pustii, si in ce epoca. apare aceste harazii ?
Ne aducem aminte de starea principatelor inainte do infiintarea statelor, am zis si am emis parerea ca pamntul nu era
pustiu, ci erau sate raslete, mai multe prin dealuri si ses cari
nu erau dese si populate cu multi locuitori, ci erau rare si numarul satenilor era mic, zece pana la dou'a-zeci si mai multi.
Tot in aceasta epoc a. comertul incepu sa, se dezvolte, cari

par in prezent era in LA insa odata ca infiintarea dom-

niei, odata cu linistea si asigurarea personalitati locuitorilor

vechi locuitori au trebit sa-si conserve proprietatile lor stramosesti fiindu-le marite de domni. hiainte and Kneazul cu
ai sai formau sate, el era stapan peste tot intinsul cat putea
sa se intinda local concedat satenilor sai, parti pe cari erau
ci

ei proprietari. Societatile in dezvoltarea lor cunostea obliga-

tiile reciproci acute intre membrii ei, schimband sub formele

primitive, acele lucruri pe care unii le poseda fara ca altii

-sa le ail& Si oraseld intemeiate stapinea locuri mari lath sa,

aiba controlul nimanui, caci stapanirea locurilor numite res
nulius" o capata primi ocupanti.
Daca am fi intrebat pe omul primitiv unde-i este proprie-tatea? ni-ar fi aratat caverna, impreuna cu animalele domestice si pasiunile cat vedeai u ocbii, tot asa si primii locuitori
ai tarilor noastre atat cei din satele infiintate cat si zisele o-

rasele. Pamntul nu era a nimanui era res nulius cel ce'l

ocup era stapan si versurile acestea contine un sambure de
adevar :
Ce poene mM Panne

Ce fAnete mM nebune

Doara pamantal nn-i al tan

Nici al tAu, nici al men
Ce-i tot al lui D-zeu".
V. ALEXANDRI

situatia paniantului sttea asa, atunci putem admite ca bun

-declaratiunile obstei dela 1817 adica. pentru majoritatea proprietarilor romfini nu se pomenesc nicaieri de donatiuni domva trebui, ca ea poatA trtii nn eat 10. din arAtura si din ffinete. An. A.
Romane, I XXVIII. Cronica Bohotinului.
1535. Martie 22. Petra (Hares) Vv. hArAzeste lui Tome. PArcAlabul de
CiobArcia pentra credincioasele lui slnjbe, in loc pustin pe Botna, 1ntre
Dobra si Oale, nude este marele Chisinan, ca sA-si aseze acolo un sat,
iar hotarul sa-i fie cat va ajunge pentru asezarea nnui sat. Hasdeu Arc.

ist. I, p. 83.
t) Citate de d. V. Urseanu in Dreptul 1908 si de a. I. Tanoviceanu In
Formarea mari propriet4i in Moldova'. Citat in Prinosul D. A. Starza 413.

www.dacoromanica.ro

52

neti" in primele veacuri. Revenind la epoca descalicAri i urmnd irul harAzililor, ajungem srt vedem c5 pe la sfaritul
sec. XIV-a inceputul celui de al XV, hrzirile de ocini, se fac

mai rani din moqii cu sate pe ele, i mai multe, din locuri

goale, pustii, nelocuite. In secolul XIV daniile constau din sate,.

cu tinuturi intinse 1). Balceseu ne spune c primile donatii facute sub forma de cesiune, erau formate din teren satesc, c'aci
recompensa era mare, ce era s faca boieri eu terenul neocu-

pat nelocuite sau pustii.

Odata en hArAzirea de locuri pustii le concedea

dreptul

de a infiinta sate cu locuitori adunati din toate pArtile numite boere0i, tot acela drept ii acorda qi man'astirilor. Boerii
adunau de pretutindeni diferite limbii" cum zice documentele 2) ace1a,F,3 drept ii ddea cnezilor, sau vatamanilor cari cApata

de la Domn dreptul de a aduna oameni de prin tath streiha

ca sa infiinteze sate noi 3) pe locurile lor unde le da loc de.
a) Mag istorie Dacia Vol. II p 250 ; primele locari de haraziiri erau
locuite, nu eran goale, locuri de pristii.
5) 3 Septembre 1585. Petru-Voda intareste lui Condr Bucium 'Jarenlabul de Hotin satele sale, si-1 da carte de slobozie pe 5 ani, pentru
streini. cari ar veni pe ele i cari in nrma vor deveni vecini. Ac. rom. V.
D. 1. Bogdan, spune ea domnii le acorda scntirea acelor ce infiinta
sate pe doi ani, de toate djdiile domnesti, op. citate pag. 20.
1535 Martie 22. Petru (Bares) Vv. baraceste lui Torna Parcalabul deCiobarcin, pentru credincioasele lui slujbe, un loc pnstin pe Botna, intro
Dobra i Cak, uncle este marele Chisindu, ea sa-si aseze acolo un sat, iar
hotarul sa fie eat va pntea aseza an sat. Hasden, Ach. ist., Tom. I, part.
I, pag. 83.

29 August 145). Petra Aron darueste lui Duma Micaci an loc in

pustin, in branistea doroncascA, ci va putea ea traiasca un sat en ariltua i Linate. M. Neamtn, Bahotin 2-986 Extract citat d. Tanoviceanu.
3 Ianuarie 1588. Petru-Vodn da carte de slobozie lui Septilici armasul,
ca s stranga oameni din Ora straine, Rusi, Sarbi, Greci la satul Tantana
Caplena caci este pustiu SE Spiridon, doe. 1.
3) D. Bogdan, op. cit. pag. 20, eiteaza multe sate care poarta numele
color cari le infiinta, Tiganesti dela Tigan, Tamasenii dela Tamas, Pascani dela Pa4ca, Oniceni dela Onica. llie-Voda intareste lui Oanea clucerul satul Docolina pe Barlad din vale si din deal, pana in hotarul
Papoicului, care este tot a lui en indatorire, de a-si aseza acolo sat.
Doc. 6941, Innie 15, Snceava. Ips. Zapise Ghibanescu, Vol, I.
1598, Main 5. Eremia Movil, darueste lui Cosma Ciocarlie starostele

de Trotns Bratesti asenlator de targul Roman, fiinde a prins vii niste

Unguri pe cand domnnl lupta en Riisvan-Voda, cari ayes cu el Ungnri ri
alti Lotri i i-a adas prinsi la Suceava Manast. Neamtu. Sabaseni, caet 74.
s'uga noastra loan
7026, April 20, Snceava. Stefan Vodn
.
Morozanul i s'an jaluit noun cn marl jaloba si en marl maraturie do
acolo dela mariia sa si dan rostirea garii lui am primit zate ot mop
(gospod) Vadami Stefan% V. an% loc'a din prstin intre 6alui fantana
Radului ednaca cand an (Wit% tatari pamantu si noi . . . . Inca ama
dat si am intarit a lui dreptu di acum, adica, ect. G. Ghibanescu, Snretesi Isvoade. V. p. 182.
.

www.dacoromanica.ro

53

asezare i lucra pamntul (land a zecea parte in schimbul

locului. Din citirea unor documente din secolul XVI vedem, ca

pe langa danii acute din satele ramase putine la numar

siliste, branistele domneste se mai fac daruri boierilor, ma-

nastirilor din locurile goale sau locuite care tineau de ()rase.

Orasele acestea primitive nu erau formate ca cele de azi; ne
aducem aminte de municipiile romane, orase Ling& ele terenuri cari apartineau lor, aceasta conceptie s ne-o facem si
despre vechile orase zise, caci erau orase ca centre de negot,
incolo aspectul lor era a unor sate cu terenuri fie locuite, cari
-tineau de targuri si erau sate dependinte fie nelocuite, dealuri,
pustietati, locuri de plugarie. paduri, balti. Toate acestea se
faceau ca rasplata boierilor pentru faptele vitejesti, administrative si judecatoresti.
Aceleasi drepturi si haraziri le acorda si mnstirilor, cand
voia sa-si intemeieze sate noi, cereau sau domnii evlaviosi dau
branistele, locuri pustii cu indatorirea sa fac . sate mangstiresti cu locuitori adunati, cari nu aveati parnant si cari prefereau sh lucreze pe locurile manastirii, intocmindu-si sate ale
caror venituri, erau dismuite de manastiri I) si scutiti de dajdii.
Pe rang& locuri nelocuite se da qi sate care apartineau de targuri, cand numarul locurilor s'au ispravit de harazit cum se
zicea atunci, venitul domnese dela targuri II ceda manastirilor.
Unora le da i dreptul de jurisdictie, oprind domnii numai
dreptul de a strange ostii, ea care mergeau in lupte si dreptul
de jurisdictie penal& pentru omoruri.
Acestea sunt c'am in trasaturi generale, earacterele propriefatii boieresti formata prin haraziri. din partea domniilor, dar
in unele dommente putine la numar, vedem ca domnii da si
uzufructul unor venituri, unei persoane cat traia el sau persoana data, seamana atat de bine cn uzufructul din Dr. Roman
hi cel modern; aceasta este una din probe, pe langa multe altele ce ni s'au pastrat, cum ca dreptul Roman in mare parte,
a contribuit la obiceiul pamantului": Hrizoave de uzufruct
daruit. din epoca de care ma ocup stint putine, dar in epocile
posterioare se pot gasi mai multe 2). Alta data domnul da mai
1) 1588. Petrn Rare:0 ddrueqte MAndstirea Galata ziditi de el Plopii, CArs-

tetii, Beleceqtii, Sadna, Thm4enii, cari sate att fost toate domniei tAri
ascultAtoare de tdrgul. Romanului. Foaia pentra minte i inimg, etc.
18-15, pag. 25.
13 Ianuarie 1597. Eremia Movild, dA voe M-rei Nearntu sA adune orice

limbi: Ungnri, Vlahi i altii. M-rea Neamtn Orset. 1730.

2) Ilie W. mit seinen Bruder Stefan giebt seinen Diener dem Boiaren
Steful Schumetatewic, da er vor den ihren Vater hen gedient, das Dorf
Waskonz am Seret, das Dorf Miischinetz Drangoschani und BatAkonz, das

www.dacoromanica.ro

54

ales la mangstiri, un uzufruct limitat din partea sa, sa-1 aiba

manastirea atat cat traia domnul 1) ramfi.nand ca urmaul,
dac voia ii intrea mai departe sau nu.
Altfel de forrnarea proprietatii boiereati, luat cuvautul intelesul marirea proprietatii" erau darurile acute de moneni
boierilor, cari erau a tot puternici pe la curtile domneqti boier
mare sau mic" vel sau biv, capata dela cutare razeqi, ori jupu-

neas batrana o frmitura de pamant din cutare sat", ori

mai ales case sau locuri unde putea st-oi wze case", ei cari
erau oameni avuti, influenti, nu se sfiau sa primeasca dela cei
mici i nevoiaai aceste daruri, erau faoute cu scop, ca sa influenteze pentru cutare proces, sau sa-i puie pe fiul Eau in
cutare cantelarie domneasca, sau s ingrijeasca de ei la bail-

nate, eau sub forma unor ipotecari pentru niscaiva datorii

plasmuite, sau un mijloc de danie sub forma unei cumparari
deghi sate 2).

Numeroase familii boiereati ridicate la acest rang din clasa

razekleasca, din cari mai toti boieri au eit, cci reze0i erau a
veche nobilime teritoriala in 5ri1e noastre, pana ce au venit
familii streine i s'au hultuit cu sangele nostru propriu acaparand averi in mainele bor. Sistemul acesta de danii cl6la eel
mici i saraci catre cei bogati i mari pe la curtile domne0i,
Dorf Lichowetz unterhalle Waslui, dann das Dorf Manenz au der Socawa,
dieses aber dem Steful tind Mundra zur halfte auf Lebensdaner das Dorf

Waskan4 hat der Marnsche Elias Schwagerin gehort, welche es (lurch

Verraterei, als sie nach Resien entflohen (oy chitlhenstige kolo do Rusi
fobheglo) verloren hat. Suceava 6915 Januarie 25. WinkeLbauser Molda
Bucovina

1) Iasi 1610, Main 22. lo Constantin Movila Vv. . . . . sa nu mai

invaluti pentrn vama, nici o marfA de-ale santei mAnSstiri, nnmitA Bistrita, cat va fi mergAnd la tara Ungureasca, ci sit ramaie in folosul manAstirii, sit lasati In pace, fart vamii. boi, sau vaci, sau gran, BA fie mice
din partea acei supra-scrise mtnastirii.
2) 7185. Oct. 29. Iasi. En Vasile ficiortil lni Ionasco

am dArnit partea.

mea ce se alege din sat Romanesti de pe Bahlui din partea TAtartilni

din vatra satulni si din camp si din apt si fineata si din tot locul cn.
tot venitnl... ... am darnit-o lni Panaiot usierul celui mare pentrn o
nevoie c'am cAzut la temnita intArit t Vasile Miron Costin vel logof.
Ghibanescn 32 Surete.

71,5. Febr 16. Berbesti. Adica en Vasile ('otorcea ficiornl lni Gavril
on acest zapis al men cum en de bunA-voia mra da
nimeni silit, nici nevoit, ce de a mea bunt voie
am dat danie partea
mea de ocina ce se va siege din satn Romanesti din partea de sus ce sA
chasm& la Suseanii v-am dat de asijderea si la Mijloceani de Snseani o
cumparatnrA sd'an fost cumparat de tatamien de Gavril Romanescul, am
dat toate partile meale si din mocii si din cumparaturt am dat dnmisale
1M Ion ficioruln Dumisale Miron vel logofat ca sa-i fie dumisali ocint si
Romanescul

movie In veci. GrhibAnescu 32. Surete.

www.dacoromanica.ro

55

ori erau vnzari, numite deghizate, ori era o siluire a vointii

si a nevoii. Obiceiul parnantului" oprea ca un strein se intrc
in mosie, sit cumpere partile ce vindeau razesii Boieri prin felu-

rite rnijloace facea ce facea i prin dar patrundea in cercul

razesilor, devenind si el la rhndul lui, coproprietar si cu modul
acestu cumpara dela acei, ce vindea partile lor de movie.
N'avem dect sit citim hrisoavele familiilor Miron Costin logofiitul", Ion Costin postelnicul" etc., can an primit danii dela
diferite persoane si cari au cumparat marindu-si mosiile. Aceasta

au facut pe domnii de apoi, sa ia masuri in sec. XVIII, cand

Mavrocordat Voda, impreuna cu sfatul de obste In soboronicescul

su hrisov din 1785 Decembrie 28. 1)

Deci iata in ce chip formara mari proprietati din razasiile,
celor mici, unde abuzul i nevoia celor mici pe-o (leoparte, apoi
neputinta de a se impotrivi celor bogati si puternici, a facut
ca sub farma de danie sa'si alipeasca terenuri mici la cele mari
ale lor formand ast-fel mosii mari, aceste hidioase viclesuguri au stapttnit aproape dotra veacuri. Asa ea multe din mosiile
do azi sunt luate cum se zice in o vorba romo.neasca cu hapca"
luate cu sila mai mult de la nenorocitii razesi cari erau oile,
flamnzilor boieri.
Alte surse mai mult sau mai putin numeroase dupa cum voim

sit le punem, sunt cumparari, adjudecatiunile asupra acelora

citron li se furase ceva din proprietate.
Timpurile primitive cAnd societatile sunt inca in dezvoltare
membri cari le compun traiesc numai din ceea ce natura le (11
de-a gata, sau din jafurile facute semenilor lor, numai &And
popoarele ajung la o perfectionare, cand seful tribului ajungea
sa-si organizeze tribul in asa fel, ca jafurile sa dispara, ca lenevia sa, fie rant, atunci oamenii, intocmai ca albinile cauta
sa se ocupe lie-care cu ce natura l'a inzestrat i atunci apare
schirnbul intro unii ce-i trebue, cu acelea ce nu le are 2), dar
cnd trocul dispare prin inlocuirea monezii atunci societatile,
1) Luat-am sama den multe carti i jalobe, ce ni s'an dat si den n-e
contenitele pricini de gindecati ce sant pe toata zioa la divan, pentrn
daniile de mosii, de vii de casa si de locari de cast, livezi i altele, ce
s'au armat pant acum in pamantul acesta den ran obicein si den nebagare de seama, in care danii lacuia numai tainuit viclegug, ce se metaherise de catre cei mai multi ...
Jar care va cuteza a metabirisi danii prin zapise vi^l"ne i cu veleaturiie mai denainte, unii ca acestea afiandn-se si descoperindtt-se sa fie
sup:10 la pedeapsa, a pagubi amandona partile, atat lucrul ce va face

danie cat si prettil lui, cu care sa se foloseasca neamurile san rafesii acelora co vor da daniile" Uricar I pag. 74.
2) T. Stelian. Curs drept Comercial stenografiat: C. Lyon-Caen et Renault. Dr. Corner, tome IV. Lettre de change.

www.dacoromanica.ro

56

au pasit mult pe calea civilisati si un nou pract vanzarea apare

Romanii ajunsese sa cunoasca deosebirea intre contracte, sa,
cunoasca regulile multor notiuni juridice, transmise, pastrate

si transformate in decursul timpului sub forma de obiceiul

pamantului". Cumpararea este un alt mod de formare proprietati mari, boierii fie ca'si cumparau unii de la alti, fie ca
cumparau de la manastiri, sau mai des de la razesi, cari ieseau
din codevalmasie sau cum vedem in Muntenia, cd fetele nu
aveau drept sa mosteneasca averea parinteasca consistand din
parn&ut vindeau la caz de partaj sau de inzestrare pamntul
si partile atribuite le cumpara sau boieri, sau ceilalti codevalmasi 1). Dar mai dese sunt curnpararile boierilor marginasi co
razesi marindu-si proprietatea mare In dauna rezesilor, cari'si
\rand ocina parinteascii.

In Moldova aveau drept la succesiunea tatalui in averea

mobilfi, copii de ambele sexe, dac ieseau din codevalmasie in
aceast privinta exista o diferenta intre succesiunea din tara
romaneasca si tara moldoveneasca.
Caracterul vanzarilor romanesti se aseamiln asa de mult cu
cele romane incht daca facem abstractie de popor si am face-o
sa valorifice in epoca roman& recenta, cand disparuse formalismul mimic, am zice ca este curat romana. Vedem la partite

3) 6998 Ghenar 14 &weave.. Stefan-Vodi intireste liii Toader marele

nepotalui san, frate lui Costin fiul liii Negn, eumpiritura ficati en

70 zloti titiresti in satul Bonesti intre Birk(' i Stebric de la Toader

Harmis si de la nepotii slii Biltu i Nicoari, Seremet S. Stribineseu Sarde
Isvoade vol. I p. 149.
6996 Dec. 13. Stefan eel Mare . . . . cum ci veni inaintea noastri
penal Teteia Cobescul si Kneghina lui Marina nepoata lui Stibor bitrinul i nepoata Zoitei de-a sa buni voe, de nimeni nevoiti, si nici
siliti i avind ut a sa dreapti oeini din al sin drept unic i en drepturile rnosilor ei, ale Joni Stibor si ale Zoitei pe care le avea dela mosul
nostru dela Alex. Voevod. tth sat pe Bided unde an fast fazii 13uda si
Dragomir slugei noastre Danciul De lea pentru 170 anti. Arch. ist., anul
I, p. 1, pag. 871.
1439 Aprilie 3, Die si Stefan Vv., intireste vinzarea fdruti. de Ivacca

lui Stanch' Postelnicul, jumitate de sat Plisinet, pentru 900 zloti ttirecti. Acad. Rom. LI/i.
1482 Septemvrie, Stefan eel Mare intareste vinzarea ficuti de Neaga,

fiica lui Mihain Sopra, o junfitate din satal Sopirleni, drept 80 zloti
titiresti, lui Ignat si fratele sia Ion Tintiul, precam si vinzarea ficuti
acelorac, de eitre Vika Birlideanu, a unui loc de priseaci din sus de
Hlipesti. (Acad. Rom. pe .eti 8.
Petra W.
die dwfer Mitestie, tied Siricinestie am Siret mit
.

der Mahle am Siret habe Alexander, Woev. fon Maria Tochter Turkal,
s des Sulzens gernahlie Ieremia, des Schatmei sterb um a eintattsend,
zwa handert tatarischen golden yekauft
Winkenhause-Moldova, pag. 89.

www.dacoromanica.ro

57

cari contracteaza consimtAmantul : ircpaT cxy Ioyn lyEt. ropey.

11 0 er Aospoio BOJHO Helmer BOBOIITARACH. an it npriewroaan ii
irpopall CBOH npamoro ()rimy. a AtAntirry trbcxy IlaCT ero. earn
ct rusepeT Bea EpaTIa, cw.. Aici vedem clar exprimat consim-

timantul de bun voie de nimeni silit..." i mai departe tot

ca lucru esential a cumpararii trebuia pretul i obiectul; obiectul, iar este clar aratat a sa dreapta ocinA ei mosie toata.
partea lui, cat se va alege" din mostenirea tatalui sari. Cat
despre pret sunt documente in cari se arata clar exprimat suma

de bani, iar in altele sunt obiecte pretuite in bani. In acest

document vedem suma exprimata clar si cum partea cumparatoare de buna voie II BICTaBlifecx. Bbrurpetimmx tram so.alpH
Ilcmpafin Bo.wh Wla. 14 san.laT14.1114 BUT Hull Jr13 HA '2114 Bh111111811CMIX H14 H If% Br13 p-bax WI3C)AX TX up,ympetreminx mous oyT

ripen umix

IAA dar si modul cum cumparatorul platea pretul.

Singurul mod de diterinta eite nuinai aceasta in felul hrisovului cum se fAcea, eine 'I fticea si intarirea din partea dommneasch, dar lucrurile esentiale cerute pentru o vanzare sunt
mostenite din vechiul drept roman, care a fost la baza nouei
societati formate cu noul popor, -din elementele puternice romane raimase ca continuare civilisatiei romane. insti suferind
multe neajunsuri dela popoarele cu cari a fost in contact si-a
pierdnt multe in epoca de intunecare, cat a stat prin creerii
dealurilor raTacind prin luminisul pAdurilor.
b) Certele cari de cand lumea sunt i panA azi nu si-au
pus capAt, acestea au fost c i in trecutul nearnului omenesc
mult mai multe ca azi. Rasboaiele isi au nastere in ambitii,

pofte domnesti, trufii. Certele judecatoresti Ii avea isvorul in

racomia proprietarilor intre ei, can ii rapia unii dela altii posesia, proprietatea, sau unii stapaneau sate, terenuri de paduri
si prin neglijAnta, cidea in stApanirea altora, lacomi de rapire,
cum voin arata mai cu deamtmuntul ,la rApirea satelor mosnene prin hrisoave false". Tot in aceasta ordine de idei mai
intra, la contribuirea marei proprietAti hrapirile paminturilor
libere sau cu sate pe ele", beneficiind de aceasta ocazie boierii
pe &and era sau in gratia domnului sau proprietarul era prigonit, aruncat in inchisoare cine stie din ce cause sau suspe'I Cernat flal lni Ion, nepot govzillui de a lui bang voie de nimeni silit
niei invalnit si-a vandut a ea direapt& oein i mosie, toata partea lor,
eat se va alege fara fratii sai... si s'an ocult mai sus zisnl boiarin Istrate
Bolea pah. si a plata toti deplin acei de mai sus scrisi bani n mainile
tutulor eelor zisi dinaintea noastra....
7119 Innie 6. Constantin Moghila. Vv. intareste lni Istratie Bolea pah.
cumparaturile facute in satul Tiovi dela Teenci en pret 201 taleri i 5 boi.
Ghibanesen, Snrete Isv. vol. V 21,

www.dacoromanica.ro

58
ciune. Proprietarul, scapand si luanduli pozitia de mai inainte
sub un alt domn protector al Om, cerea revendicarea dela domnii.

Aceste procese dura ani de zile nefiind autoritatea lucrului

judecat" dada. pierdea cel ce deposidase pe nedrept era condamnat s. intoarca adevaratului proprietar, toata, folosinta pe
anii trecuti cat si daune de condamnare pe care o pronunta,
domnul in divanul domnesc.
Intr'un document dela Patrascu-Vv. vedem un mod de a se
retroceda posesia unor sate luate in stapanire, domnul admite
plangerea reclamantului, dandu-i 24 boierii sa jure c a sta.panit el satele: Go lestii, Maracinenii i Vierosul, cererea e Meath'.

de jupinul Baldovin, care se infratise cu Candea, care avea juInnate din satele sus numite Dupa moartea ei, mania Clucer
si cu familia lui, avand ca codevalmasie si pe calugarita.
Pacsia pretindea, ca a cumparat partea Candrei. Acest document ne arata cum codevalmasia era qi in proprietatea mare,
sedeau nedivizati, pan& child un factor extrem venea si aducea
o desbinare. Tot in acest document se mai vede o pedeaps,
condamnand pe acel ce s'a servit pe nedrept de lucrurile streine,
sr intoarca folosinta apreciat ii. in bani sau in lucru dupa cererea
reclamantului, st4 intoarca ocma lui, luat sub chipul plasmuirii proprietAtei 9.
Furturile erau pedepsite aspru in vechiul drept romanesc,

un studiu amanuntit ne lipseste, dupa, care sa ne orientam

dar din citirea multor hrisoave vedem, ca acei ce fura isi
pierdea mosioara prin confiscarea pedepsei aplicate de domni

sau era condamnat la pedepse aspre, sau cutare gloaba pe

care neputand-o plati i-se lua ociaa, ca despagubire in locul
pedepsei. Asa ca o alta sursa a mariri proprietati era adjudecarea parnantului asupra aceluia carui ii se fura ceva~.
Dad, boierului li se fura ceva de catre mosneni, atunci reclama la divan sau plasmuia o hotie i judecatorul suprem ii
adjudeca proprietatea rzesilor lui, sau aceluia, care platea in
1) 1571, Mai 21, Bucuresti... Alexandra... gupanul Ivascu, mare logofat

ginpanul Albal Cluceanu en fiii lor, pe cati le va da Dumnezen, ca

sa le fie lor intreg satnl Barcuta en tot hotarul, i en tot venitul, care
sat de mai tins fusese mosia lni Stancia Bang., dar cand se intamplase
moartea raposatulni Patraru-Voda, atunci Vornicul Socol, a pus mana
de a legat pe Clncerul Radu, tatal zisilor consiliari ai domniei mele, iar
si

Stanciu Benga, profitand de aceia, a apncat pe nisce singe ale claciarnini

Radn, annme pe Dragomir din Clabuciani si pe loan din Racovat de a

lust dela ei 13000 aspri i trei cai bnni si patra sani en peste, dour,.
carati en slanini de pore, ba i pe dal* era sa-i spanznre, deci pentra
acei aspri i acele lucrari giapaneasa lni Stancin Benga, a dat drept
plata zisilor consiliari
ln cat si domnia mea tid dam ca movie ohavnic fiilor lor. Rev. Arehev. Filo. Ist. an VII, p.

www.dacoromanica.ro

59

locul lor. Furii apela la domnii urmatori ca sa-si redobandesca

proprietatea pierdiit i asa procesul nu se termina. de cat cu
pierderea proprieticti nenorocitilor de razesii poate nevinovati

in favoarea celor mari, cari erau mai molt sau mai putin a
tot puternicil).
Pe langh toate aceste aratate se mai adaoga modul direct
de doba.ndirea proprietatii, succesiunea modal originar afiat ia
toate popoarele, atat la cele primitive, cat si la cele moderne.
Mostenirea putea sa fie de dotia, feluri: testamentara si ab
intestato. Daca era mostenirea ab intestato in Moldova veneau
toti descendenti deopotrivk pe cat& vreme in Muntenia venea
numai partea barbateasca 2). Modul cum se facea si se descbidea testamentul, apartine altei cadre, altei materii, de aceasta
nu ma voiu ocupa. Prin adoptia naterea fiilor fictivi era un
alt loe, de milrirea proprietatii si prin infratiri intro boeri, cari
punea o clausa de mostenire.

Ne intereseaza mai mult raportul (lintre taranii aflati pe

) 1570-1580 . . . . . . Mosia TAnceni fiind impdrtita in doll&
jurnAtAti pe cea de sus o sliipanea in pace fratii Zacharia i Strmild, iar
pe cea de jos frati Manuel si Stan, pnd ce acesti doi furAncl, nista cai

dela banal Barba si find siliti a-i da drept gloabd, portiunea lor de

pdmnt. san incercat apoi sa apnea pe a vecinilor judecrinduse en dansii,

in trei randuri vr'o 30 ani : 1) Sub Radn-Vocli Cdlugdrul 1536-46 cand
pierdu procesul prima wird, fiind-c t Zaharia cu fratii sdi jurase en 12
boeri : 2) sub Mircea-VocIA 1540 59, cAnd Manuil si Stan an apelat la
giurAmantul numArului dupla 24 de boeri, cari insA s invalideze a mai
intarit deciziunea preeedentd. 3) Sub Alexandru-VodA in anal emandri

actului de ultima afirmatiune and principele a revazut toate doeumentele gindecAti si a mai chemat dinainte-i pe 6 din cei 24 de boieri
pentru ea S. asculte din non hotdrarea lor in tirma areia mosia in litigin rdmAne apoi lui Zaharia i fratilor sai. Publ. de G. Tocilescn, Rev.
Archev. vol. VII.

2) 1495, lanuarie 17. Stefan eel mare intdreste imparteala partii de NAnesti

a lui Toader Nanescu intre rastranepotii acestuia Acad. Rom. l'eceti 119.
6992, Aprilie 24, TArgoveste . . . . Io Vlad Vv. . . . slugelor
domniei male Ivul ea fiii sli si lui Arca fiul mai Area si aurora lui Arca

Elena pentru ea sd le fie lor Ciocadia toata i Tapsa toata i Poiana

umatate i muntii anima Paraginosii i Placicoaia i jumiltate din mnn-

tele mnierii (Poiana-Muieri), pentru ea le stint mosii bAtrane i drepte.

Ghibilnescu, Surete, etc., p. 287.
1581, Main 11. Iancri Vv. ISasul) intareste impArteala fficuta de Marica
si Ilisafta, fratele lor lonasco si sora lor Asafia, copiii Maricai, eumnata
lor Ana si fratele acesteia Eremia Barborschi, nepotii Ini Ion Voruntar
si a Sofical, stranepotii lai Serbica si a Olenii, ocinile lor din uricele
mosilor i strAmosilor lor: satele Prisdcanii, Vasilinii, PrNanii, Cudrentii.
Vorontdrestii, etc. Acad. Rom. L1X 88.
A se vedea Privilegiul masculinitAtei in Provilniceasca Condied
Ipsilante i in Leginirea Caragea". Ion Peretz. Us studin amAnnntit,
wide ne spnne cum s'a ndscut acest obicein si origina lui.

www.dacoromanica.ro

60

moiile boeresti". Ne aducem aminte ca in primile timpuri,

domnul hareza boerilor sate populate de locuitori numite domnesti odata cu aceasta concesiune, acorda si toate veniturile
sale dela sate, atat materiale, adica dijmele cuvenite din locuri cat si dreptul de a judeca pe tarani pentru pricini mici

luand taxe pentru cele mari. Care erau acele indatoriri?

Boerii ce primise ca danie cutare sat" sau cutare sat" se
pi

inarmau in fata locuitorilor cu drepturi, pe cari le avea mai

inainte domnii; luau zecimala dela toate celea, i se facea mai
multe caraturi de vin, sare, de lemne, avea sa-i judece de mielle daraveri afara de omoruri, cari se judecau inaintea divanului

domnesc, sunt documente, cari ne vorbesc, ea se pltea boierului judecator gloaba la cari era condamnat faptuitorul jndecat
de el. In rasboiu boierul avea dreptul sa-i conduch, isi facea
armata din satenii lui de pe mosia sa en cari insotea pe domnitor in expeditii razboinice. In aceleasi relatii erau satele cedate de domni lata de egumenii manastirii, cu deosibire, ea
egumenul nu-i conducea la rasboiu, si nu judeca afacerile marl.
In padurile boeresti in cari se aflau livezi, faneti, satenii aveau
dreptul sa ia zecimala, de la acei caror le conceda acest drept
pe laugh ca avea dreptul saisi pasca vitele
ingrase porcii
cu ghinda stejarilor.
La inceput nu cred sa fi fost o deosibire mare intre indatoririle satelor cnezesti, slobode i intre acele domnesti i boeresti. Slujba ostriseasca o datorau si unii i altii, bir plateau,
zecivala din vite, din albine, grane. Deosebirea const in indeplinirea slujbelor ce se cereau: oamenii din satele domnesti o
indeplineau catre domn, care le concedase terenuri de hrana,
pi loc de vatra.
0 deosebire intra sate si pamant mai era: Boerii multi sedean la tara unde isi vedeau de gospodariile lor, in pamntul
acoperit cu phduri ei lazmau, adica defriseau pi 'pi facea acolo
sat, peste care era singur stapin, dese documente ne arata ca
li se conceda locul de prin prejur, care se alipea la mosia sa
preprie, marindu-i valoarea in continut si in suprafata. In felul
organisarei interioare satele, erau asezate ea cele razesti, pi
domnesti avand casele deosebite unele de altele a fie-carui in-

divid, nu era o comunitate familiala, unde tathi reprezinta

auctoritas" ci fiecare membru Ii avea casa sa aparte, si cu
averea mobiliara. Ca concluzie asi putea spune: boierii erau
inarmati fata de satenii daruiti cu mosiile lor, ca mosii de
veslujenie cu aceleasi drepturi pe care le avea all& data domnii.

Dela primile danii sau din primile isvoare, ce avem ne arata

c boierii si mnastirile au trebuit sa, se multumeasca cu zewww.dacoromanica.ro

61

cival si cc veniturile dela judecati, tot toa si cu satenii, asezati pe locurile lazuite, insa prin abuz, cari de multe ori este
o a doua natura, boierii si manstirile si-au intins puterea
asupra taranilor, cu toate protestarile lor, acestia din ce in ce,
ati tost ingreuiati yang, prin veacul XVI, dud ajung a fi vanduti, ca robi, mosia se subintelege ca-i insotea.
Dar pe laugh' satele citate mai sus, ca socotite domnesti, daruite boierilor, mai sunt altfel de sate, socotite sate proprii
boiereti, infiintate de boieri, sa vedem starea si felul de organisare. Boierii, aveau mosii de veslujenie mari ddruite, pe
langa cele cumparate de ei, erau locuitori prea putini; pe aceste sate boierii cereau voie dela domnii sa infiinteze sate, sa
aseze vetre stitesti. Locuitori erau multi cari no aveau pamnt
ci cautau locuri, familii intregi, si boierii atrageau pe acesti
locuitori dandu-le loc de casa, si poate in mod hipotetic loc
de camp, pe care il ara si din care dadea zeciuiala si indatorirea de a lucra proprietarului chteva zile pe an; datoriau claca.
aceasta deosibea clasa oamenilor slobozi cu mosii proprii ale
lor din strmosi, de taranii cei noi, cari ca si colonii apuseni
din evul-mediu. Asa s'a intiparit in locuitori credinta ca sateanul seade pe hotarul stapanului anterior infiintdrii statului,
dar din mune& sa da zecimea" a zecea din productul de pe
mosia cultivata. Strangea averi si-si rascumpara pamntul pe
care sedea. asa ca din locuitor fard pamant devenea proprietar". Satenii putea sa fie mosneni cari au saracit sau dintre
mosnenii ale caror averi au fost confiscate pentru crime sau
alte napastii, satele erau judecate de boieri. La inceputul creerii
satelor asi crede ca proprietarii sau manastirile le acordi painglituri proprii de asezari, si de cultivat, iata ce ma face sa.
cred. Domnii conceda dreptul la Kneji O. infiinteze sate, satele
erau astfel infiintate : se da locuitorilor funii din loc mai patine decgt a cneazului, insa cu indatorirea ca sa-i lucreze si pe
ale lui. Asa trebue sa se fi efectuat si cu proprietatea boierotargneasca.
In cadrul proprietatei mari, mai trebue amintita si proprietatea mamastireasca. Introducerea cultului sub forma cea diving propovaduit in intreaga lume rasariteana, dus in toate
colturile lumei de catre apostolii Mntuitorului, patrunse si in
tara noastra de timpurin aceasta nona dogma, de colonisti
romani adusi in Dacia erau multi crestini de la care sa propagat crestinismul asa Ca cu infiintarea statului si poate mai
lnaintea noastra s'au infiintat localurile, unde credinciosi crestini se adunau si ridicau rugaciuni, cernd ajutorul a tot puternicului si rughndu-se pentru mingherea si iertarea pgcatelor.

www.dacoromanica.ro

62

Acestor localuri Casa lui D-zeu" se dh. de chtre ctitori, ayeti imobiliare &And ereau zidite de particulari, indemnati de
sentimentul pietatii i chpAterea vietii viitoare si iertarea
pacatelor, pomenirea la sfintele slujbe toate aceste bAraziri

au fost prilejuri de a se mhri numhrul averilor mhnhstiresti

date pe numele cuthrei si cuthrei mhnhstiri: cnd sthm si cugethm la zidirile ce s'au Mout in sec. XVIII vedem eat de
rnult s'a sporit numhrul mhnfistirilor, si averile lor 0 0 idee
mai exact& ne face secularizarea fcuth in zilele noastre de

domniitorul Alexandru Ion Cuza. Numeroase documente ne arath, ce se da si cum se &, pe vecie sau numai unile cesiuni,

sau se acordau venituri indicate in brisov" 2) ca s. le aibh

rnhnhstirea, de care s se foloseasch pentru intretinerea ei.

Particulari dau din mosiile lor mhnhstirilor, domnii cari reprezintau suzeranitatea inthrea, satele, obligandu-le ea venituturile locuitori satelor WA le phstreze mhnstirilor 3). Mircea acorda mhnhstiri Tismanei imasului intro satul Tagorea si
0 C. Erbiceanu i Istoria Mitropoliei Moldovei, Suceavei si a Catedralei
Mitropolitane din Iasi.

3) 1407 genariu 7 per. Ar. 1st. 140. . . . Alexandru Vv si am dat

mfinastiri Vladici mete de la Neamtn unde este popa Kir Domentianu
ca ea sa fio in nedispartita noire cu mAnastirea Adormiri Maici Domnulni de la Distrita, flind ambele aceste mandstiri tot ale vladicei mele;
ci deci am incredintat boerulni . . . japan Petre Marcelea, ca d-lui sa
predea toate lucrarile din acele mai sus zisei manastiri in mdinile Kir
Domentiann, fie curti, fie adajdie, fie vase atat de 14 mare pand la mic,
si cele afara de mandstire, avem don& sate mlnastirecti la gura Neamtului
ambele harazite de catre santu rftpostatului stapoln Ion
l'etra Vodd si duo more si 2 viie, nna data de catre Petru-Voda, iar
alta camparata de care Vladicia mea . . . etc. :
Atunci si en am eliberat manastirilor, dInd fie-carui dupi
a sa demnitate, intre earl manastiri am gasit i pe acele din tara romaneasca, zidite cu ajuto rul fericitulai meu parinte, annme templul Prea
curatei de D-zen ndscatoare la Tismana si al marelui Anton la Vadita
Si asa dar, metosele lor cele din provincia domniei mele fiind ajunse
ca i altele, la o desavarsita istove i pustiire, m'am milostivit, domnia
mea, de a le inoi si... intarindn-le cu credinta mea si a le inapoia 7iselor
manastiri. Dom. a toga Serbia spre Dunare Despot Stefan Arch. lst. p. 17,

an. I, p. I.

3) Giurgin 1399 Alain 11 Alircea-Voda

boieri a domniei mele
Baldovin logofat si jupanul Sorban Radu al mai :.)tan en satul Pulcoutii
inchinat de catre juptinnul Golea mandstirii Strugulea
sal emancipe i dania rnea de oiarit, de porcarit, de albinfirit, de golitarit, de vi-

naricin, de gloabd, de cai de olacu, de boi de carat, mai pe scurt de

toate slujbele si dari mari si mici, can s liftman& in folosul acelei manastiri. Ar. ist. p. 97.

www.dacoromanica.ro

63

munti 1). Inteun document a lui Petru-Rarec se enumerg clar,

slujbele, datorite, de steni din satele mnhstirecti in Moldova
otuenii ma,n5stirecti din satele
. . . . .

. .......

s5, nu plAteasc5,' bir, nici posad, nici podvad, nici ilic, nici mori
s5, nu faa, nici in sold& sa, nu umble nici butile noastre 85,

nu care, ci nici alt slujb a noastr5. La unile le ceda i dreptul

de judecat5,. De multe-ori se ceda mn5.stiri1or, odat ti. cu cedarea

mociilor ci dreptul de a inflinta sate noi pe terenurile goale,

nelocuite intArindu-le voia de a da locuitorilor loc de arat
cezut, satele inflintate erau supuse la aceleaci conditiuni ea ci
satele hrAzite, carora li se indica cea ce trebue s dea
mfinastiri ca cele dornnecti hArAzite : adic s dea dijma din
zeci, s fac5, zile de lucru, s5, care sarea, podvada rnnstireasc5., sk dea cal de olac, s duc butile de vin, i s5, taie
lemne in pdure ci nimeni altul s5, nui judece, deal c5lugrii 2),
iar decugubinile sk le ia manristirile, de la gloabe la caere era
condamnati sateni pe cari'i judeca child aveau acest drept. Concluzia am putea-o pune, proprietatea bisericeasc const5, din :
a) Zidiri din partea dornnilor evlavioci i odat cu aceste

zidiri, druia ci mocii cu sate ci iazuri, cu tot ce se afla pe

ele, devenind locacul slant proprietar, pe terenul indicat cum
ci pe veniturile domnecti, cedate mnristiri en titlul de proprietate ci voia de a pescui singur5, mnstirea, fAra, a da cuiva
dijma 3) din pectele prins ci din macinic la moara dkruit 4)

..... .

ca nimeni sA nu
9 Tismana 1406 chip& 23 Noembre
crate a se incorea do a pescuti in spa Tismanei, sau de a paste dobitoace
strAine unde-ba intre satul Tagora t i IAA& in munti, fart voia CAlugArilor cad singuri aunt liberi in aceasti privinta . . . Ar. ist. v. I p. I p. 38.
'I Archiva ist. vol. 1 p. 1 pag. 156.
Petru-Rarec. hdrAzeste mAnAstirii razlau urmAtoarele : a) un sat In
('Ampul lui Dragos, sequestrat de la Sima cAnd se revoltase, contra lui
Stefan cel Omar 2), un sat cumparat de cAtre domnul de la mostenitorii
starestelui Maxim 3), un loc. Ar. istoricit 1 p 1 133.
3) Laiot Basarab, sub numele de 13asarab cel Tnr, feciorul Basarab
V. dela 5 Apnlie 1477 din cetatea Bucurestilor nfl hrisov pentrn dreptul
de a vibe, pe rAul Tismana. Archiva 'I'isman. I. 169.
4) 4 Iannarie 147.4 Laiot da din Bucuresti mandstirei Cozia hrisov de
proprietate pentru o moarA la Bamnic, Cozia I, p. 156.
3 Aprilie 1478 Laiot
(IA hrisov pentru proprietatea mbAstirei
Striharetul. Condica mitropolitana No. 10, p. 66.
Stefan cel Mare 1481 cumparA un sat Salavestru dela Danco Sul Ini
Sima, nepotul lui Dragos Viteazul, drept 200 de zloti tAtAresti i schimbA
acel sat en Marinca Lolea, flica lui lane Burileann pentru alte doll& sate
ale ei pe Mechid in cmpul lui Dragos: Borilesti i Dragotesti, mai dandu-i an adaos de 240 de zloti tAtAresti, i hArazeste aceste de pe nrmil
sate mindstirei TasIdul. Archiv. ist. I p. 1-75.
Petra Bares &and un sat Fratesti, manastirei TazlAnl, ace7at pe Tazlaul-Sarat i pe care 'I cumpArase pe bani gata din visteria dela boiertil
Cirstian. Melchisedek Cron. Rom. Vol. 1. 134.

www.dacoromanica.ro

64

satele hilrazite manastirilor s. dea toata dijma cuvenita daniei.

b) Apoi ctitorii particulari, boierii, mosnenii san locuitorii
de rand cari inzestrau ce aveau, altii neavand copii Jas g. monastirilor averea toata sau o parte.
c) Din cumparari ca oH si co particular, cumpara dela acei
cari doriau sa-si vanda ocinile lor, in secolul XVIII, averile
rnonastiresti ajunge apogeul lor.

VI.

Proprietatea Knejeasc. Knejii Si proprietatea

mosnean sau rzasa.".

Dupa ce am aratat starea i evolutia propriettei mari, sa,

tree sa arat fazele i nasterea unei altfel de proprietate numita
mosneana sau razaseasca".
Mai inainte de a intra in studiul propus 'ma' voiu intreba :
ce erau Knejii", despre care ne pomeneste documentele din
secolul XV? Stefan-cel Mare voind sa aduca in seaunul Tarei
Romnesti, in primavara anului 1481 pe Mircea, fiul din flori
al lui Vlad Dracu, trimisese scrisoare care judetii din Braila,
Buzau qi R.-Sarat, prin care ii vesteste ca, vine in tara roma,neasca spre a pune in scaun pe protejatul sau. Toti boierii,
mari si mici, toti judetii si judecatorii precum i toti saracii
dela mic pana la mare 1). Raspunsul fiecarui tinut, sunt fa:cute
in numele tuturor boierilor si a tuturor cnejilor si a tuturor
Romanilor" 2). Din acestea se poate trage conchizia ca Knejii
erau judecatorii satelor, in timpul domniei lui Stefan-cel-Mare
transformati apoi in tarani liberi.
Satele formate de colonistii romani ram* in aceasta tara.
dupa, retragerea armatelor si adrninistratiei de catre Aurelian,
au ramas organizati asa cum era sub romani. Populatia dela,
i

11%cem 6o.rnapoya, ro.nomma n hymnist a 1373Cell acSikenear (w8Ao1ear) n

n-Lcen m41= 11 n'been expo maxoya oym mina Ao roAena.

2) ....oyT B'LCOX 6o.irhpa n oyT nLcex nnooex n oyT nrbeex

B,Enteex... 1.

Bogdan, tradacere in Documents i Registre privitoare la relatiile Tarii-

Rom&netAi en Braovnl i Ungaria in sec. XVXVI Bnc. p. 104-110.

www.dacoromanica.ro

65

Ora se poate, s fi fost qi Daci amestecati cu co1onicitii Romani cari an format sate In tot Intinsul teritoriului ocupat,
cum qi in Oltenia -undo aunt constatate prin descoperirile archeologice 2) ci spusele Cronicarilor. Ins d'intAiu isvodindu-se

de Romanii cari s'au despartit de Romani i au pribegit spre

miazil-noapte. Deci trecind apa Dunarii au descAlicat la TurnuSeverinului, altii in tara Ungureasca, pe hpa Oltului ci pe apa
Murecului qi pe apa Tisei, ajungand pan& la Maramurec. Iar
ceice au descalicat la Turnu-Severinului s'au tins pe sub poalele muntilor 'Ana la apa Oltului, altii s'au pogorAt pe DunAre
in jos qi aca umplAndu-se tot locul de ei, au venit pita in
marginea Nicopolui 3). Acectia s'au fault cu timpul romani,
ci din locul de origina, s'au intins in toata Tara-Romneascau,
inmultita aceasta populatie cu emigranti din Tara-Ungureasch"
s,si din dreapta DunArei.

PAmantul era al satenilor cari II poseda In comunitate.

Kneazul era reprezintatul comunitatii ales de membri sa-i reprezinte, sa-i administreze, sa judece neintelegerile dintre ei. Pro-

babil ca mai multe familii sau rude coboratoare dinteun autor

comun" traiau in acea comunitate in acel sat cu numirea de

azi unde toti erau stapani pe mo0a, care o ocupase sau cari
a fost designata Ne aducem aminte cum erau la romani municipiile, cnezatele din vechime corespund surprinzator cu mu-

nicipiile romane insa transformate din ceia ce era un municipiu, aceasta sub influenta timpului. Aceste cnezate eratt impr4tiate, populatia era rail, aca ca, aveau mocii marl. De ce
trAiau in comunitate ? Dupa parasirea Daciei eine a rAmas aici,
populatia saraca sau aceia care se ocupa cu agricultura ? Dact

admitem ca toti Dacii au pierit atunci aceasta populatie era

romana qi se ocupa cu plugaria dm& din contra zicem ca a
ramas populatie dacica, care tim ca se ocupa cu plugaria,
atunci explicarea este mai wart' 4) In orice caz, popudatia
aceasta ramasi aici s'a retras in dealuri, munti din cauza nAvAlirilor unde traiau, duceau cu ei amintirea vietei din ces,
cand timpurile rele au trecut, cand linitea a aparut iarac,
atunci colon4ti s'au coborAt dela munte in cesuri, aici au
pAstrat aceia4 amintire din munti Rude apropiate au descAlicat,
unde au putut formai-id sate, pamantul l'a posedat codevalmac
1) N. Iorga, Istoria Romanilor" pentrn clasa IV VIII, tip. Valemi

de Monte: idem geschte der Rum. VI.

2) G. G. Tocilescn. Conferinta. la Ateneul Roman, 1908: Curs Archeologic.

3)

Istoria Tarii Romanesti de cand an descalicat paravoslovnicii crestini

Mag. Ist. p. Dacia IV-231.

4) N. lorga, Istoria Romanilor.

www.dacoromanica.ro

66

impartindu-1 in trei categorii : eel de paeune la un loc, aratua

i padurea diferite unile de altile, casele erau poate deosebite.

Dar ea sa aiba un conducator, cari sa se inteleaga en sefii

altor descalicati, au ales pe o ruda a lor mai priceputa numit

Jude eau cu termenul Kneaz imprumutat dela Slavi, acesta ii

judeca, avea toate grijile administrative. Gralcevile fiind dela in-

ceput nu numai intre sateni, ci i intre cneji fie pentru hotare

pentru mosteniri, pentru aparare in comun si-au ales pe "In
sef-Voevod, din egali cum erau la inceput s'a nfiscut o deosebire de clash, o casta nobiliara se intalneete la inceputul
istoriei Polone, Boemiei, la Sarbi si Rusi1) tot ma se poate, sa.
se fi dezvoltat ei la Romani.
Admitand teoria, ca clasa moenenilor iei are obarcia in epoca
anterioara nasterii principatelor, nu s'a imbucatatit ma de mult
prin veacurile XIV si XV?

Explicarea o gasim foarte usor: Un cneaz cu ai sai la inceput avea stapnirea peste o vale deal sau munte, ees mare,
nu cum ne inchipuim azi. Bogatiile lor consta diu arat, semanat. Kneazul isi insura fiii sal, ii trirnetea stilt aceze casa
pe un loc pustiu caci la inceput
toata tara era loc de
pustiu,acolo facea el sat cu ai sai, el devenea stapan ei locul
era al lui, sau fatal Ii da loc de sat in mocia lui qi din acestia
in decursul vremii, s'au transformat prin moetenire la succesori moeille

aF,3a s'a format o clasb," comun proprietara nu-

mita mosneana, cari pastrau pamntul inainte de infiintarea

domniei din acecti domini terrestres" s'a format cu timpul
clasa rurala numita, a moenenilor".
Dar isvorul mult mai abundent It punem in epoca posterioara infiintarii statelor. Slujbele cari le-arn vazut la cnejii
din Galitia, Ungaria sunt constatate si la cnejii din tara romaneasca ei Moldova; presupunerile ne dau mai multe etiri,
dar realitatea no stim, toate sunt presupuneri pentru epoca
de care ma ocup, fiindea documente nu sunt. Dar vedem in
epoca posterioara infiintari pe diferrti moeneni, ca posed crasme

in deavalmasie, ne dovedeete un sambure de adevar c erau

stapani comuni pe proprietate.
Proprietatea cnezeasca cred sa, se fi transmis prin mostenire
impreuna cu hotarul satului ei dreptul de ocarmuire, atat asupra
locuitorilor acelui sat, cat i asupra hotarului intreg 2). Pro-

prietatea ca posesie ereditara nu cred sa se fi putut vinde din

vechime. La popoarele antice cum e la Greci pada la o epoch.
1) Rada Rosetti, p. 38 PArnint
1) Rada Rosetti, PArnant, p. 121.

www.dacoromanica.ro

G7

inai recentl, nu se putea vinde pAnAntul la Romani p&n5, la

alcatuirea celor XII table de legi 2).
Probabil a era i la Slavi
3) Rominii au avut
pamanttil ihalienabil cci starea cultural& era mai inapoiat5,
.decht a celor alte popoare, cari inaintase mult spre paqi culturi.
Sii poate ca i functia de ocirmuirea s& nu fi fost InstrAinabil. Formulele de apoi de inthrirea, stapanirii asupra locurilor
ca stattil brAZit sau int&rit va famane neelintit copiilor,
neriotilor, rastrunepotilor ci impractiatilor kr i intregii des.cendenti".

In uricile Muntene gAsim chiar interzicerea de a vinde it

Iittpe non ceiHeT or MIX

cbmpcTb nin4ArinT a HlYbABJEUtz, BE

IIEX Aa necT a n8Aa ecT oyncTamnne sau 0:lupe nora ce oT

Hnk ninuraigHT npume CbMpTE a ornina An ecT oyeTanumar a
n4AaAnua Bb HEX Aa ntheT4)."

1) Platon dans son Traits des lois, ne prtendait pas avancer une

nonveaut quand ii dfendait au propritaire de vendre son champ. Tout

ports a croire que dans les anciens temps la proprit etait inali nable.
I1 est assez connu qu' Sparte ii tait formellement dfenda de vendre
'de terre. Aristote Politique 11, 0, 10 editia Didot, p. 512.

La meme introduction tait crite dans les lois de Leactres et de

Leucade. Aristoteles Politique 11, 4, 4.

Aristoteles nous apprend quo dans beancoup de villes les anciennes

igislations interdiseient les ventes des terres.... Chez les lluidons, la

proprit, fonde aussi sur le culte, tait aassi inalienable. Mitakchara,
trad. Orianne. p. 50.
2) Mais ii y a des raisons de penser quo, dans les premiers temps de
Dome et dans l'Italie avant l'existence de Rome, la terre tait inalinab'e corn e en Grace. S'il ne reste ancun temoignage de cette vieille
loi, on diatinque du moins les adoucissements qui y not t apports

pen-a-pen. La loi des Douze Tables, en laissant ou tombean le caractere

d'inalienabilit, en a affranche le champ. On a permis ensuite de diviser

la propriete, si ii y avait plusieurs freres, mais a la condition qu'une

nouvelle crmonie religieuse serait accomplie; la religion Beale portvait

partager ce que la religion avait antrefois proclam indivisible. On a

permis enfin de vendre la domaine, mais il a falln encore pour cela des
formalites d'un caractere roligieux. Fustel de Coulanges. La Cite Antique, pag. 73.
3) La terra appartenait is la famille, non is Pindividn. II en a ete de
meme, a mon avis, chez les anciens Germains et chez les Slaves. De la
vient que chez tons ces peuples l'ancien droit ne permettait pas de
Nendre la terre".
. . . Il importe d'ajouter que tous les droits qui caractrisent la propriet familiale chez les Grecs et chez la Germains, se retroavent ici.
Le testament n'existe, ni la donatiin, ni la vente. Tons les membres de
la familles son copropritaires dn sol et en hritent necessairemene.
Fustel de Coulanges Qaestions historiques", pag. :5 97.
intrind lui Mihail si fiilor si
Vlad Vv. Caluearul 5 lunie 1843
unui nepot stapa.nire in Thrgovesti.
Isvoade I p. 285 0993 Aprilie qi-Targovesti. .

GhibAnesca Surete

Io Vlad Vv

www.dacoromanica.ro

68

Am vazut ca la popoarele primitive pamantul era inalienabil, dar Knezatul ,,dreptul de ocirmuire" care se motenea,
dupii cum am vazut la Knezii din Ungaria si cei din Galitia,
trebuie sa fi fost mostenibil i inalienabil si-n tarile noastre in
vechime.

in Oltenia Knezate erau multe, numai prin ajutorul acestora

s'a putut face unificarea si punerea bazelor Tari Romanesti.
av nefericirea sa fie spectaculul ci
Pamfintul Dacieig

locul de trecere a tuturor navalitorilor, intre cari au fost si

Slavin cu care a fost mai mult in contact coloniFiti nostri. Ultimi barbari au fost Omani si Pecinegi 1). Romnii ii pastase asezarile lor incetul cu incetul incep 0, se intinda
infiintand sate noi, punand stapnire pe locuri neocupate, (land
na,F,3tere unei clase, care dup.& infiintarea principatelor se ma-

nifesti cu mai multa nuanta, mosneni

rezesig. Balcescu

zice :2) ca Romnii locuind Dacia au impArtit dupa obiceiul

lor parnantul intre colonisti
navalind barbari in aceste tinuturi nu puturA viitiima acesto obiceiari, caci barbari
au fost mai mult trecatori i erau cu totul streini de agricultura si nici nu atingeau plugul 3).
Colonistii aduci s'au ocupat cu agricultura 'Ana la venirea
Barbarilor cnd retragandu-se in munti, acolo au pastrat nomenclature: restransa, ocupandu-se mai mult cu 'Astoria caci
pentru plugarie trebuie liniste, siguranta dupg cum spuneMontesquien 4). Les pays ne sont pas cultives en raison de leur
fertilit, mais en raison de leur libertd. Terminologia agrico15.
e mai toata numire romnil amestecata i cu numire slava, caci
si slavii se ocupau cu agricultura si cresterea viteior 9. Nu
Danciul cu feciorii sai

i fratele sAn Marco en feciori sli, ca sti, le fie-

lor Iaii toti, pentra c ei i-au enmpArat dela Susman din Carte cu 35
fiorini unguresti si en nn caftan de postav, i-ar domnia mea, le-a iertat
darea do cal. Drept acestea le-am dat domnia mea, ea O. le fie movie si
ohaba. si ori cArni dintre ei, s'ar intAmpla moarte, mai intliu, mocia sA
fie celor ramaci i intre dAncii vanzator de mosie sA nu fie : GhibAnescu

I 288.
1) Tamm. Uber die
Ursprung die RumAnien p. 121.N. Iorga operacit. p. 15. idem Geschichte Volk V. 1.
2) BAlcesen in Magazinul istoric pentrn Dacia II 230.
3) Amianus Marcellinus liber 31 cap. 2.

4) Esprit de lois liv XVIII chp. 2.

5) Mit der Liebe mar Viehzucht verband sich die Liebe znm Ackerban
die im Naturell des :-Iaven gelegen gewesen sein mag. Bober vieleicht
audi durch die Beschaffenheit des von ihm bewobnten zur Cultivirung
wie eigens geschaffen Bodens veranlasst ward. Den Ackerban betrieb man
intensiv nnd rationell, wie aus den Bezeichnungen far die verschiedenen
Aekerwerkzenge and Getreidearten erhAlt. Einleitnng in die SI. Literaturgeschichte Dr. Gregor Krek. p. 111. Graz 1887.

www.dacoromanica.ro

69

putein sadmitem pArerea c Romanii n'au cunoscut de loc

plugaria vi pe care d'abia In secolul VII a Invatat-o dela vecini 1).

lath ce ne spune un scriitor strein despre colonisti. Coloniqtfi

rhmaind singuri dei inconjurati qi coprini de barbari, ei nu
avail nici un amestec cu danqii 2). Vedem starea locuitorilor,

lamurith inainte de infiintarea principatelor nu erau numai

pAstori 3) dup h. cum zice d. R. Rosetti sau cum afirmh d. Radovici 4) cit moneni, n'ar avea o stirs& anterioarh ,,Principatelor".

Ea cred eh isvorul reza.silor i mmenilor trebue considerat

c a plecand dela na0erea primilor sate pe suprafata thrilor administrate de cnejii, i acestea au contribuit In primul rand la
nasterea acestor comunitati, alimentat mai apoi duph inflintarea statelor de alte cause mai abundente, de aceiaqi phrere
este i d. R. Rosetti in phmant, shteni
Originea mosnenilor sau a rdzesilor. Proprietatea mica; zisd
hived. Cantemir ne spune c dupa colonizarea Daciei cu coloni
Romani, a fost totdeauna locuita de generatiunile, ce s'au sqccedat. Vorbind despre deschlicat spune: pmantul impArtit a
fost dat, cum se da la Romani colonilor, aceasta se vede pang
.

1) Hasclen.Columna Trayan anul V 1874.

3) Gibon. History of the decline and fall of the Roman Empire Cap. Xl,
note 13.

3) Na cred c vom gresi malt dad. vom presupune, ca Homanii din

tara, pare a purtat mai pe arm& nutnele de Moldova era nn popor cu.
total lipsit de cultura, mai malt pastor decat agricultor.
. . . . aici trebuie ea adaogam ca din acesti comnnisti sau din coboratorii Mr,
pe care ii putem considera Inteadevar mici proprietari
alodiali ni se pare imposibil sA-si aibd &MO patura de mai tarzia a
4) ,

mospenilor i razesilor, cum an crezut d-nii Xenopol si A. Philippide. .

pag. 14 . . . la pagina 32 . . . . voia mai adaoga pe ling& cele spuse

acolo, ca expresinnile do mai sps, ca den descalecata" etc., nu aunt in-trebnintate decal in mod hiperbolic ; pentrn a exprima o posesie inceputa
la o data a carei amintire se pierdase. Citeaza document. Alexandra cel
Bun 1407 Cron. Husilor sub 184; IntAreste doua sate pe vechile hotare
ca din veacul veciei, Stefan Vv. ibid. sub 1464 confirma Musei Panis
l'anulni Pentelea si fiilor ei an sat en hotarele lui pe Linde an apucat
din veacul veciei3. Ceeace an poate insemna decal consfintirea unei posesiuni memorabile. Radovici. Mosneni i Rezei, p. 14-32.
Aceste presupuneri sant neadevarate. d-sa se insala, caci expresia den

descAlecata are alta inseinnare pe unde primi locnitori romani descalecAnd din ascnnzAtura muntilor, au aser.at sate iar prin expresia veacul
veciei se arata cd le-a stapanit de and nrmasii calor cari le-aa infiintat
nu tin minte. Aceste hrisoave sant de intArire, ceeace deosibeste de harazire. Fiindcd daca. am admite cA mosnenii isi an originea namai dela
.descalicare, atunci am cddea in greseala urmatoare si crezaud ca toti lo.cuitorii tArii noastre aunt adnsi de descAlicatori aceasta este o neexactitate, atat istorica, cat si traditionala, cronicile ne arata: a se vedea Engel.
Geschichte der Moldau and Walachei I. -- Balcesca si Landau Cronica
Istoria Tarei Romanesti. Magasinul Istoric pentrn Dacia IV. 231.

www.dacoromanica.ro

70

azi, din existenta asa numitilor mosneni san razei, la care se

poate vedea documente ca, uioii1e ce ei poseda, au fost in
timpurile cele batrane, stapanite de ate geapte, opt ci mai
multi mosi 1).

Cantemir ne spune ca, acestia erau proprietari liberi, cari

Ii lucrau singuri pamantul, sau cu hargati mai inainte" si mai

departe adaoga ca in tam de jos (Moldova de jos) nu fusese

de loc vecini qi ca cei ce sunt in timpul lui, erau cumparati
din tara de sus sau erau din razesi scapatati, cari prin asuprime ajunsera vecini din slobozi cern fusesera" 2). Miron Costin

in poemul Polon 3) spune ca, in tara de jos nu erau vecini,

ci numai oameni liberi, unii mai bogati, can ii lucrau singuri
pamantul".
D-1 Ion Nadejde. Sunt sate razasecti sau mosnene, mai vecbi

cleat intemeierea tarilor i cari au capatat intarirea stapipirii

lor vechi asupra pamantului 4). Atatea pareri asupra felului de
nastere a mosnenilor.
Mai inainte de a intra in cercetarea fazei prin care a trecut.
acest fel de proprietate, sa arune. o privire istorica asupra tat ilor
Muntenia si Moldova. Istoricii nostri : domnii Xenopol, Onciul,
Iorga, Bogdan, Hasdau, Tocilescu, ne vorbesc despre colonizarea
Daciei, cu colonicti romani, adusi sub fazele timpului, cum zice

cronicarul Miron Costin. Nu sunt vremele sub carma omului,

ci bietul om sub vremi", s'a nascut poporul romnesc. Numai
amintesc formele nici fazele. Ne aducem aminte, ca, in prima
jumatate a secolului XIII, cand regele Bela IV, darueste cavalerilor bonitin tara Severinului 9, impreuna cu cnezatele Ioan si
Farcas, respectnd insa Voievodatul lui Lyortoy (Lytnon) i
Seneslau in stanga Oltului, aceste pomenite, erau numai iributare, avand o independenta,' launtrica.
Donatia consta, din cedarea pe 25 ani, a unei jumtati din
toate veniturile, ce i se cuvenea regelui dela aceste cnezate i
voevod ate.

Dupa cele spuse, in aceasta diploma a Cavalerilor Ionitiu, loG Brezoiann. Vechile institntii ale Rominiei, reproducfind pe D. Cantemir in Cronica Romano-Moldo-Valihiei, p. 23.
2) D. Cantemir In Descriptia Moldavim. Cap. XII p. 121.
3) Miron Costin. Poem:LI Polon. Ar. istor.
4) Ion NAdejde. Formarea marei proprietati la noi, vol. I. LiteraturA.
ci *tiinVt; ldem din Vechinl drept romanesc; C. Brezulescu. Contribntii

la stndiul ProprietAtii in devalmasie a muntilor nostri &Lc. 1305; S.

G. Longinescn ,Pravila liii Vasile Lupn".
6) Colectia Hurmuzaki ,Documente privitoare la Istoria Romanilor",
tom. I, p. 249.
Xenopol: ,Istoria RomAnilor". N. Iorga: Geschichte des Rumanien",

www.dacoromanica.ro

71

cuitorii apar organizati 1n enezate ei voievodate, D. Nclejde 0

,,c5. toat5. Oltenia era organizata in cnezate" toate supuse probabil unui voievod, depinzAnd de coroana ungari, dupa ce mai

intiiu au sapet de suzeranitatea Bulgarg, in urma rzboiului

din 1230 dintre Unguri ei Bulgari. Aceste cnezate, erau lipsite
de o unire compact, numai la caz de rzboiu se intrunea sub
autoritatea unui eef mai mare. Posibilitatea vieti de stat In
primile fase ale dezvoltrirei nationalittii lipsea, apazu d'abia
mai thrziu prin o unire a voevozilor.
Proprietatea foncier in aceste timpuri, era moeneana in
Tara Romnease5, i rezeeeasca, in Moldova, locuitori earora Basarabii le-au intArit stap&nirea locurilor. In Moldova Knezii ce-i

gAsim pomeniti In brisoave, nu apar anteriori domniei stabilite, ci sunt posteriori, dar din formulile satelor harazite reese
c aceetia ii avea flint& inaintea intemeierii domnii. Nu putem
admite ea' intreag. Moldova era loc de pustiu cutreerat& de
popoare, streine nationalitatii noastre. So pomeneete cnezii Boloboreni, dar etiri precise asupra populatii acestora nu avem.
Posteriori domniei Ii gasim des mentionati in satele domneeti,
ea functionari domneeti, avAnd atributii mici, p5m5, cAnd au
fost inlocuiti cii juzii ei vatamani, mai gsim termenul de
cnezi, posterior domniei considerati ca infiintktori de sate
noi pe locurile lor, carora Domnii le acorda voie s5, infiinteze, cedAnd din parnntul lor in deplin5, proprietate locuitorilor cari se aeeza pstrand el mai multe pArti la lucru cruia
ii ajuta locuitorii sau ii muncea ei 2).
Vol. I. D. Oncinl: Originea Principatelor Romanel. I. L. Pic: Rumanisch-LIngarischen Streitfrage, p. 409: Abstarn der Rumanen. Roesler.
0) I. Nadejde; Op. citate: L. Pie. Ruman. Sesette, pag. 17 - 19.
2! I. tiogdan: Despre Cnezii romani2, p. 20. Tot cnezii mai avea singnri dreptul sa tie moard, sa perceapa stertina.
Vlad Vv. CaIngarril confirmh mai Roman si Fitiau en fratii sai i verii
lor stapanire peste Albeni i alte sate, lni japan Roman ea fiii sai . . .
si Ira japan titian ea fratii sai . . . . si en flu i verii lor . . . . pentra
ca ea le fie lor . . . . i Albenii gilort toti. 30 Innie 1486 Bncur. Stefuleseu 365
27 Noembre 148 Vlad Vv. (calagarn1) D domnia mea aceasta pornnca
a Domniei mele Jai Stefan en fiii sai i lui Ion si en fratele san Neagul
en fiii lor, ca sa le fie din Lelesti 1/., parte si din mnntele ce se chiamh.
Coarnele asemenea 1/., parte pentra, ca le an cumparat de la Precopie
en 2 cai brini de 600 aspri
si Domniei mele a dat nn cal ban
de 300 aspri. Idem pag. 169.
24 Aprilie 1484 Targovesti . . . . . da domnia mea aceasta porunca a
domniei mele lui Soul eu flu sli si lui Area fial Ini Arca si snrori Ini
Area Elena pentra ca sa le fie lor Ciocardia toata . . . . Idem p. 113.

www.dacoromanica.ro

79

D-I Bogdan 0, este de Oren., ch itt epoca cea mai veche cnejii
erau sau intemeetori de sate, san vefi alevi dintre fruntavii satelor pe viath, ca s judece pe shteni duph vechiul obiceiu. Administrau ca judechtori unul sa.ti mai multe sate, ori teritorii
Intinse cum au fost de bunh seamh, cnejii Ioan si Tarcav 1247.
Sefii de sate libere ii ghsim pe cnejii in sec. XIIIXV. in tara
Romineasch, teritoriu in care nationalitatea romnh s'a phstrat
mai malt. Cnezii ea functionari domnevti au in epoca istorich
o scurf& durat, de ori-ce in sec. XIV phmintul era mai tot in
mans. domnului, Domnul in tara romneasch nu avea phmnt
mult ca in Moldova, fiind-ca populatia a fost inmultita prin
admigrari de peste munti cum vi din dreapta Dunhri. Locurile
goale chte au fost, au fost harzite boerilor ca rasplata pentru

servici, ava ca Knejii judechtori sunt mai putini ca in tara

Moldovei. Secolul XV ne da prea putine documente cu atributiile lor, de functionari satesci, cu judecia facand cisluirea avand i politia satelor, Secolul XVI aduce o schimbare intre
cnejii, sunt inlocuiti en pirchlabi, vatafi, vornici vi ispravnici.
Epitetul de cnez cu insemnare primitivh de judechtori confirmati de domni dispare, rArnne numai Ca insemnarea de Oran

liber proprietar de movie" in secolul XVIXVII-lea 9, avand

aceiav insemnare, ca meghiev, movnean, movtean, iar satele s-

par cu inteles opus celor domnevti, minastirevti vi boerevti

sunt sate de thrani liberi 3). In secolul al XVI apar in docu2) I. 13ogdan Despre Cnejii Romani p. 30
Mosneni din Pestiscani se trag din Drawn:air en fratii lui, cArora ii s'a
intArit de Vladislav Vv. 10 Junie 1525, (IA domnie mea aceastA portincii

a domniei mete, Ini titanciul si en fratii sAi si lui Mamid en fratii sai
si en fiii lor cati le va ditrui D-zen, pentra ca di. le fie lor Pestisani de
sus si nn plain, ce se cheami Gemenele i Grniul Tesului, pentra a an
fost ale lor drept mosii de mostenire. *tefalesti p. 269.
2) N. lorga Studii si Docamente: V. AdicA en lonasca Caraiman bio
comis, i brat eg Gavriil caraiman i Ghighie bair cuparul, may Pavil
bair Vel picniciar, 1 Toader bair prtrcAlab ot Galati, 1 Dumitrasco etc.

p. 37-129-154-340.
3)

I. Bogdan op. cit. p. 21 nrmare. Uricarnl XX. 103-112 pentrn judeci.

V. N. Iorga Stndii Doc. V. 122-4-182-438 si nrmare V1-466 73-86

vezi I. Bogdan op. cit. 28: pentrn megitasi lorga V. 176-449-52 ): VI
462; VII 274. Mosie megieseasert" N. lorga, St:Hifi, Doc. V1-469: N.
Iorga Studii, Documente V p. 448-147.
*tefan VocIA la 1591 intAreste lui Dragolina i featilor mai toate partile
lor din adevArate lor ocinA, din mosi stamosi, in mosia ScArisoara, adsogand eft cei lalti megiasi an vAndut partite lor Marelni Postelnic
Mihai, fAcindn-i-se i Vecini. Zapise; 1616-1619 mosteanii din scArisoara

jud. Romanati pe ei cu cat* trele nurniri: cnepii, judeci, megIiei. Iorga

V 437- 440-1.
8 Innis 7083. Alexandrn-V. pentrn Neagn din Sciripara (jud. Ro-

www.dacoromanica.ro

73

mente, numite cnejilor, unii Ii vind pgrtile lor unor boeri, ellrora ii se intgreete satel3 cnejeciti cumparate ; Ina au toti

insemnare de tlrani cu proprietiitile lor liberi.

Knezatele erau ereditare ei ca sapAni de sate incetase de
mult, rminnd cu simple functie de judecatori numiti de
domni, pa,n5, sunt inbocuiti ea vatamanii, phrcalabi vornici.
Cnd vedem in documentele Munteneeti c6. toti locuitor-ii
unni sat se numesc cnejl, trebue 81 luam intelesul acesta figurat, intelegand dupa, cum ne spune d. Bogdan: Ciind nn

sat intreg de 30... sau mai multe case, zice ca. au fost toti
cneji, este evident el aceasta nurnire trebue Inteleasa ca un
nepotrivit termen de cancelarie pentru satele cnezeti, intelegnd ca ceva real adica toti cnejii sunt coboratori din familia unui cnez sau judec, dar de multe ori inseamu locuitorii unui sat cnezesc, format de un cneaz, acum sat liber, toti
proprietari pe el.
manati) ce a cumptirat movie de la Aldea s. a. cumparase oi din Stademita lai jitian. Socotela se face in paiii" i aspri",idem 452.
Ion Stefan Vv. . . Popa Frate i Mateiu oi Bade (sic) oi 1.npul pi
Albul i Stoian tvi Lepa i Caprele i Aide i Vrntul oi en feciori lei
efiti ii va da D-zen, ea id le fie lor ocina in Scarisoara niste parti,toate
cate le-au avut mai Inainte; .care le este veche i adevAratA ocinft din
stritmooi, InsA cei lalti itterlaut din ScAriooara an vAndut toate pantile
lor de mina N. Iorga V Studin i Documeute p. 435.
1) 7 Octombrie 1594. Mihain Viteazul intareote Vistierulni Andronic
Cantacuzino satul Grooanii cu tot venitul i cu toti vecinii, cart aceotis
au fost cneji pe ocinile lor". Ei se nnmesc oi moonenii satulni mici oi
mari. -- I. Bogdan, p. 26. Actul la Arch. Statalui, Episc. Bnaulni.
La 1604 o parte din satril Vlaleotii din Muscel, care era cnejesc, opt
case, se vAnd lui Tudoran Pitarnl, pe vreme de foamete cn ocinile oi
vecinii lor, en cAte 4500 asprii. La 27 Main 1812, Radii Mihnea confirmand aceste campArAturi, la cari se mai adIogise niote ocini mai mici,
zice ett aceoti oameni toti an fost cnejii en ocini i en vecini pa ocinile megieoilor". Intr'un act din 16J9, relativ la acelaoi sat, se nningra
22 eneji en optsprezece vecini. lioaetti, p. 188.
13 lulie 1614. Rada Mihnea intreste lai Mirlici, Hanza, Manaila,
Badea i tntulor fratilor lor de movie, satnl Gaojanii lui Oancea de oars
.

ce ei an fost tot oameni cnejii cu ocini, Inca de mai inainte vreme.

(Dyne CST 6a.rm SIX mo,zkie reeesu cac eyume) ci se vanduse cneji dom-

nesti in vremea lui Mihain Voda, si Rada Mihnea ii daruise lai Tanasie,
Mare Portar, dar ei se rAscumpararl oi devenirit din non stApini pe ocinile lor. I. Bogdan, p. 26, op citat.
I. Bogdan. Despre Cnejii Romani, p. 30: En cred, ca In epoca cea

mai veche, cnejii erau san intemeietori de sate, san vefi, aleoi dintre
fruntavii satelor, pe viata, ca 55 judece pe sateni dupa vechiul Ion obicein... Taranii liberi numiti cneji in sec. XVIXVII aunt o samantlt din
aceasta veche fasa a cneziatulni".

www.dacoromanica.ro

74

Din citirea numeroaselor brisoave ale rezef}ilor sau mognenilor 2) vedem c stint motenitori ai unui staphn de loc intins, care murind I-a lsat fiilor lui i fiicelor i acectia Pau stil-

pfinit in codevalm4ie mult yreme, pana chnd factorii interni

si externi au contribuit la desagregarea acestor comunitati.
Aceste locuri le staphneau inainte de descalicat, sau dupa descalicate, ins& domnii le-au intarit staphnirea, dandu-le hrisoare
la mama spre a-si apara posesia, stapinirea de brapirile altora.
Aceste intriri se deosibeau de baraziri, prin acea, c o intarire facuta odata, nu mai trebuia sa fie intarita sub domnii
urmatori, pe child barazirile trebuiau sa. fie intarite i mwenii
aveau grija sa. vie cu calul dndu-1 domnului, iar ei iqi luau
brisoavele, cu care se apara in contra altora, cari pretindea

staphnirea. Proprietatea mweana sau razapasca era o proprietate de baqtina." adica aloidala, veviica a lor ohabnica.

Mag. ist 250-64. Uric. II, 270-76.

Razeqii din Moldova staphneau parnamtul intocmai ea qi mo--

neni din Tara Romneasch, adica in mod colectiv in indiviziune

qi intre ei ii ziceau, atat moneni cht

razeqi fratii,

sau se zicea frate pe o bucata de pamant sau cu toti moii, sau

unii altora, se spunea ea, faceti parte din cutare batram". 3)
1) Rezasrazas-A = copropriteirerezAsesc-A: rezAseste, adv. rezAsie,
terre posedde en copropridtd, resz part participant IL qch. copartageant
cfr lit rdzis entaille, lot pad aux bicns communaux de reLn reszit tailler
entaille A. de Gihac, vol. I Dic. d'dtimologie Deco-Romaine elements
slaves rlizAsie pamAnt posedat in coproprietate din ungnreste. Hasdeu.
deriva cuvAnt dela redire = Intoarcerea averilor in neam, sprijinindu-se
pe fragmentul: itaque non alios ad intestatorum, haereditatem vocabant,
quam qui ejusdem essent gentis et familiae. Et hunc est quod hujus
modi haereditates redire dicerentur. Terent. Andr. XI, 5, 4.
Un alt fragment din Heinecuis . . . . ad me redierunt bona. Archive.
istoricA, Tom. III. Studin actului de fundatie1, S. Desalt 1348.
1) Mosnean derivat dela 1110. d'Dissescu. Dreptul 1898, p. 36'. Melchisedeck Ti derivil dela movie, adica proprietar de movie, am de bastinA,
edic ts. movie mostenitA
danma. Hasdeu, vedea Glos. Romanie Columna
lni Traien", vol. V, 1877. Iorga Studii. Documente V, p. 262, mosnenii
din ScArivoara; apoi p. 56-48. VII. Diet. Dancovici, cuvant mosnean
mostean. Mosnenii" can ii zic rAzesi: forge op. cit. VII, 56 toti fratii
rAzAsi din satul Popesti R.-Stirat, p. 58; cei din Moldova ii zic rAzAsi
si megiesi. lorga, VI-150 RA/as insemnase hotar in hotar; rboras prin
prescurtare rAzal.
3) N. lorga VI. 31. Mold. VII. 56. Muntenia 59. Mold., se zice c etapAnean frAteste : forge, o. c. V. 538. Mold. VI 232. Mold. o bncatA de pamant
se zicea frate". Iorga V. 166. T. Rom. min mos. %I. ci 33. 35. 89. 66. 63. b0.
90. 97. Uric. X11. 180 81. XIV. 120- 122. XXIII. 139-41. XXV. 86-87.

1424. Alexandru cel Bun Intreste lui Toader vi mai Ilie un loc de pe
TazIAn en tot hoternl. Arch. Ist. I p. I.
$tefan cel Mare 1497 IntAreste, cumparAtura lui Ion Nadiv, a satului

www.dacoromanica.ro

ri5

Proprietatea mica apare dupa infiintarea statelor cu formele

ei de azi, i canzele sunt daniile, cumpararile, rascumpararile,
testament facut din partea boierilor. i din partea codevalmacilor.

a) Daniile. Isvorul principal trebuie pus In aceast sing ;

consta in bAraziri facute din partea domnilor In ambele taxi,
la viteji monenii cari mergeau in razboaie, eau unor persoane
dintre mopeni, cari aducea diferite servicii. In unile brisoave,
se spunea clar pentru ce se &A, iar in altele nu, ci arata formula numai de danie s'a dat cutarui atata loc sau satele cutare",
pentru slujbe aduse in viata domnilor, cu dreapta ci credincioasa sluj
Aceasta proprietate zisa mopeana i knezeasci",

ii are obarcia in satele formate din descendenti unor primi

stapanitori ai paminturilor stapanite de un mos carui i-a la-

rzit pamntul vedem la mocneni 1) din Albeni (Gorj) c ii trag

neamul din Roman ci Jitianu, carora Vlad la 30 Iunie 1486

Nadisa dela Mihul Berescn, drept 60 zloti tataresti, en toate hotarile, cam
le-an st5pinit 'L.ader gi Ilie.
Bogdan Vv. LApus leann, la August 1571 intareste vanzarea facuta de
Simion sin S
nepot lui Musa, stranepot lui Ion Nadis, lui Trifu si
femeei sale Tudosiei drept 100 zloti tataresti, a unei a doud-spre-zecea

parte din a patra parte, din trei parti o parte

Petra Schiopul Vv. intareste Ini Stan,. lui Previzan, lui Steleja pi mai
Salomon, stranepotii lui Ion Nadis, satul Nadisa, cn vechile hotare, cum
le-a hotarat pan Giurgea Globnic.
Toti razesii din Nadisa se trag din acesti patrui batrani, Stan, Previzan,
Steleja i ,alomon. R. Rosetti citate p. 178.

Septembre 1461 Stefan eel Mare intareste stapanirea trei snrori lui
Sinia Logofatul asupra satelor Socii i Dusastii dela tinutul Neamtului.

Acad. Rorn. LXXIX/148.

22 Martie 1529 Petru Rares. Vv. intareste imparteala facuta de urmasii

lni Sims si a Anei, a calor patru sate intarite de Hies si Stefan Ana a
lasat patrn copii. Nastea, Marita, Popa Luca si Vascina, iar Sima doi :
Anghelina i Marica. Lui Bran, fiul Nastei, ii vine satul Soci 1ntreg.
Dusestii se impart intro copii eelorlalti trei tirmasi ai Anei. Acad. Rolama LXXX/107.
1) Alexandra Vv

Pluton a slujit mai inainte sfant raposatilor domni parintelui nostrn en dreptate, si eredincioas slujba.; iar acnm
slnjeste nouti en dreptate i credincioasa slujba . . . . datn-i-am incine
lui am sat Plotunesti la Strange ea sa-i fie lai uric en toate veniturile
. . . . idem, Alexandra Vv
Gana Popsca . . . . clout sate pe Rebricea, un sat anume Sirbii i alt sat mai in jos, satul
Moisa Fib
soful, ca sn-i fie lui uric ca toate veniturile si fratelni Ban Moisa filoso.
ful si copiilor lui Oana i fratilor lui si nepotilor i stranepotilor. . .
6931 Mart 31 Glibanescu.
Stefan Vv. 7005 Martie 15 . . . . intreste imparteala nnni sat pe Lang&
mine Hotcanii, nude a fost Stan Coliban, ce ei an avut imparteala en
nepoti lui de frate en Mihail si Vlad, ce lor li-a dispartit al nostrn eredincios boiariu pan Otel miedar, ea si le fie dela noi uric de dispartenie acel sat, ce se zice mai sus.
Acest sat deriva dela Stan Coliban. Pe locurilc Hocenilor, de azi a
trait din veaenl XIV Stan probabil primal desealietor. Ghibaneseu 331 1.

www.dacoromanica.ro

76

le-a intArit stApAnirea, acelei mosii 1) rezesi din Bogdana isi

au sursa din dania facutA de Alexandra cel Bun lui Sims

Tunsul si BAlos Horjscul si Stefan Tunsul si loan HorjAscuP4
cari prin cumparAri, schimburi, danii, au format mai multe sate,

iar prin Hotarnica 1741 fAcutA de Vasile Cuza, s'a delimitat

Bogdanilor, pAmantul satului BogdanA 2) In toatA tara pornind
dela Severin, pa,nA la Dorohoi, vom intAlni exempla de acestea
foarte multe. Din urmasi multor boieri cArora le-a hArAzit sau
format sate mosnene, prin impArtirea teritorului intro deacondenti, pe cale de inzestrare si mostenire si prin feluritele nevoi
scApatAnd in rndul tAranilor rnosneni, iar cu timpul si mai
jos, vAnzAndu-si mosiile au ajuns clAcasi sau rumAni.

IIArAzirile au format sursa cea mai mare a mosnenilor 0

din darurile date unor frati, unui boier, fie sate,

rAzesilor"

locuri goale, acestea s'au transmis ea timpul mostenitorilor formAnd sate stApAnite in codevAlmAsie. In secolul XV, sub Stefan-

cel-Mare ne apar in Moldova multe hArAziri fAcute soldatilor

sAi, cu care a purtat atatea rAsboaie, din nurnArul acestora a
esit un alt sir de rAzesi si s'a practicat asa pAnA cand in secolul XVI, nu a mai fost pAmAnt liber de dAruit si atunci
vedem hAriziri fAcute din locuri de pustii in care se acorda
in acelas timp si dreptul de a infiinta sate si cu limitele aritate,
acestea trebuiau sa,' fie int &rite si formulile erau: uncle a fost
cneaz, sau unde-si are judecie", din acestea rezult urmAtoarele:

inainte de intemeierea statelor, stim ca trhiau locuitorii sub

regimul obiceiului romnesc" organizate in cnezate. Domnil
au crutat aceste organizatii primitive, mentinAndu-le si intriudu-le cnejiilor ocArmuirea satelor, impreun'A cu plmAntul pe

can era asezat satul, hotarul este arAtat din vechime in care
sat cnejul avea o bucatA sau douA mai matte ca.ceilalti sAteni,

restul il da sAtenilor in deplin proprietate si in care loc se

gAsea livezi, vii, pisAci, locuri de arAturA, famat si imas.
StAphnirea intAritA de uricul domnesc, avea ceva mai mult
decAt o proprietate alodialA, trgea dupA sine si jadecia, era
1) Stefalesca Gorjul PitorAsc si Istoric p. 361.
2) Alexandra Vv
slugi ale noastre Sirna Tansal si BAlos HorfAscul si tefan Tansul si loan Horfascul an slujit nouri, cu dreptate si
credinta pentra cari noi, vzAnd dreapta si credincioasa slajbA cdtre uqi

ne-am milait si le-am dat un loc in tam noassrA un sat pe Bogdaqa

anul Horgasti . . . . 6961 pnne 2. Preot Antonovici. Ist. Bogdana.
1448, Aprilie 5. Petru Vv. scutecte trei sate ale mAnAstirei Prolpata
de clAri si de slajbe, adaogind: a Tanoac c8Agn oyr HCOX II oyr xprzona

PI IVIOBIIIIHII HX, HU npunamapn, ino61.1 ne nism.an MIMI CSAIITII TLIX JII0A,

Ha ITO6FIJIII ax, IIII VIO6 Ha TpeTnn8 oyatTn OyT TLIX./110Ale. AXIL 1st. T. I,

p. 153.

www.dacoromanica.ro

77

judecatorul si ocarmuitorul. satenilor, Ii judeca ii pedepsea, ii

reprezinta in fata puterei domnesti, strangea bunurile cuven,te
domniei, devenind i insarcinatul domnului. Pentru aceste ser-

vicii, satenii ii da a zecea parte din rodul pamintului, dijrna.

din toate i slujia cate trei zile pe an. Aceste intariri de brisoave difera de baraziri, date boierilor san unor cneji, cari sau
distins in luptele purtate de domn in contra vrajmacilor, si
cari haraziti aveau grija sa le intareasca, la domnii prin legatura de sange, avand plimantul pastrat in codevalmasie li se
intarea o data, pentru totdeauna proprietatea avuta inainte de
descalicat si pastrata, fiind intarita 1).
Acestor cnejii pastrati mai tarziu sub domnii principatelor,
li se da voie sa infiinteze pe locurile kr nelocuite sate formate
din locuitori adunati de prin tara straina si infiintau sate noi:
ocallitm cam.

Tigane0ii dela Tigan, Tamasenii dela Tamas, Pascanii dela

Pasco, etc. Aceste sate erau scutite la inceput de dari pe un
timp anumit co varia dupa vointa domnului doi, trei sau mai
multi ani, pamantul se impartea in 01.0 egale intre locuitori;
cneajul Isi rezerva o parte mai mare la lucru caruia 11 ajuta
satenii, mai avea dreptul sa tie moara i sa ia Tpenina 2).
Obarcia acestui fel de proprietate zisa onosneana si harAzeascii,", s'ar fi desfacut cu totul daca alt factor n'ar fi venit
sa alimenteze cu noi forte patura acestor Omni liberi. Cantemir zice: 3) taranii calaraci, cari in sec. XVII si mai cu seama
in XVIII formau colonii in coprinsul statului, deasa la ces si
mai putina la numar la munte".
a) Cumpararile. Numeroase documents ne arata cum grupe
de inci, cari traiau in legaturi de rudenie, pun mana dela man&

si cumpara locuri intinse, fie dela domni sau dela alte grupe
de mosneni, cari isi v'and din comunitatea lor familiara 4).
Aceste grupe cari erau coboratori dintr'un singur mos roman
oi cari traise impartit in mai multi batrani pana atunci ins&
intr'o comunitate, la cumplrarea ce-au facut-o stapineau cu
totii in indiviziunea ceeace a cumparat, tinandu-se seama la.
impartire cat a pus fiecare din cutare Willi In cumparare,
astfel, c la impartire, sa se atribue fiecarui partea sa proporGfisim in hrisoave formnlele cari ne arat den descAlicatav. Iorga

op. cit. VI-459, doe. 1600-30, V. 48.t, eau ,se gtie de moai", iar nn
zestrakii qi cturpfiratori, VI, 502; R. Rosetti, o. c. 146; I. Bogdan, Cneji
Romani', p. e0.
2) 1. Bogdan Despre Cneji Romni p. 20.
3) D. Cantemir. Descriptio Moldavian pag. 121.

4) Hfisdan, T. I-1 p. 66. Archiva istoria.

www.dacoromanica.ro

78

tional cu pretul. Aceste grupe saphneau de-avalma impArtind

numai .in mod fictiv terenul de cultivat, pasunea, livada, elsetaiele, balta erau comune, toti se foloseau de ele si la moartea
unui cumphrAtor venea descendentii lui phnh child sau esiau

cu totii din aceasth indiviziune prin o hotarnia sau vindeau

lund proportional dup btrnul cArui sirul ii apartinea toti
descendentii, cumphrrile impreun cu schimbul petrecut in
launtrul acestor cumphari, a dat o nouh sursh a phinhntului

phstrat in indiviziune.
b) Rhscumphrari. Multi mosneni i reLesi din cauze diferite,

fie din imprumuturi acute pentru inarmarile fiilor

lor, cari

mergeau in sirurile lungi de rAzboaie purtate de domnii nostri

cu dusmani thri, in care campanii ei mergeau pe cheltuelile

lor, fie din cauza multhr greuthti pornite din inmultirea birurilor, Ii vindeau intreaga, mosioar cu sufletul lor, devenind

vecini" si and timpurile mai bune ii ajuta, auta sh scape

de aceasth inchtusare d'ind banii, de multe ori indoit i intreit,

cumpArAtorilor numai sh le dea hrisov la mhn'h, de rescumphrare, dar boierii lacomi fiindu-le hick c ogoarile le rilman
nearate, hambarile, gropile in care se 'Astra munca celor bhtuti pe fete de arsita soarelui si ate odath loviti de sgArbaciul
logoffitilor, le fhcea multe neajunsuri spunhnd cA: nu vrea"

sau actele vechi le-a ars', and a venit cutare dusman, sau
din cutare nenorocire", domnii mai rationali intervineau in
aceste procese neumane i ddea aete la mang fostilor mosneni,
ridicamdu-i iari4i Ia starea de tArani liberi 1), can ti avea mosioara liii, cu toate rudile cobortoare din aeelas mos. si trhind

in starea de vecini tot la un loc, acum and libertatea le

surAdea, iarAsi

trhiau in aceias libertate, de mici proprietari,

1) 1626, Main 22. Alexandra Coconul da un hrisov en urmatorul cuprirs:

patru-spre-zece .7nosjo merliamn" din satul Glupavii, caH fusesera mai
inaite unesir Cue oyq(n ue TIM" se vand Dewing lni Michaiu Vv. ei ei
ocinile lor. Dupa moartea liii Michain, satul catand pe seama domniei
noy pamora rocnoAcua", urmaeul lui Michain, Serban, ii darueete boemaim Costea slagerul. Sub Alexandra !lief) satenii ofera mai Costea 330
galbeni ca sa-i scape de vecinie"; neprimind Costea oferta, Alexandra
Mae iea sinaur banii dela sateni ni-i judecesce" ,,Tepo a ecT nirescTnosa.n". Costea refuza sa le dea chrisovul asupra satului, pretextand cti
i-a ars impreuna cu casele sale din Crevedia. Gavril Movila it confirma
din non in posesia satului. Sub Alexandra Coconul satenii oferira lui
Costea lila 40 galbeni, poste Barna data liii Alexandra Hine, ca sa-i scape
de vecinie; el iea banii dar nu da chrisovul. Satul fuge atunci intreg la

Turd, in Giargin ei an rupt satul t bird' Tope ecT pampan ceno n

dar asigarandn-i Gavril c vor a vea acum pace din partea lui
Costea, ei 80 intorc indarat. Costea nn le cla pace, ci incearca din non
6npy.4" ;

www.dacoromanica.ro

79

imbracati en sumane i purtand plete vi ciobote en cret, haina

distinct& a clasei moVnene a razeve4). Traiau ava, cumparand din
Azesiile altor rezevi, eau facand schimb, cu altii, marindn-vi
sari micvnranduli proprietatea dupa imprejurari.

La cele spuse, se mai poate adaoga vi iertarea de bun&

voie, din partea stapanitorilor, de movii rapite 2) cu suflet necarat vi din cause umanitare le harazea libertate impreuna cu
movioara pe care se aflan.
c) Alta sursa, mai putin la numr, ca a& dea izvor movnenilor vi rezevi1or", evita din sentimentele religioase adnci in
popor, tie in boerime cat pin poporul de jos. Acevtia druiau,

unii, locuitorilor de movie libertate facandu-i din vecini mo-neni dandu-le i locul pe cari erau avezati, apartinand lor dup.
numarul batranilor fie la cei codevalmavi, Can daruiau urmul
dintre ei pentru binile ce i-a fault ingrijindu-1 in caz de boala
sau scapandu-1 din inchisoare platind pagubavului devugubina 8)

in locul lui, cat era condamnat sau cat facuse paguba.

lata un testament de transmitere !litre movneni" Scris-am
eu Negre fratele Nedei pentru, s se vtie, ea rn-am fost robit
'Mari
de ce am lasat eu cu sufletul men ce
iaste pare me, de oeina de in Frumuvane, sa,' la mann fratenemiu Nedei peintru sa, m s1ujeasc i s ma pombneasca, de
toate, de ce va trebui, ava am lasat, Art cu sufletnl meu
la moarte me 4).
Vedem obligatie din partea testatorului pentru ceea ce-o sa-i
sa ei-i faca vecini ,,Aa LEX B041111e0T". lnfatieanda-se in ef'areit in divan

cu boierul, satenii se invoese sal mai plateasca Inca 60 galbeni; abia

acum el le face zapis, ca sa fie de aici inainte oameni slobozi cu me11110

lor" nut NO0 moale CI3060,411/1 C'IaC AliA1110130 IIII". Astfel satenii din

Glupavi devin din nou slobozi sau meghiaet -rderiain

unea(n), nierianin

cito6oA1tn. 1. Bogdan, Despre Cnejii Romani, p. 27.

Magazinal istoric pentru. Dacia II, p. 26a, alt act de rAsenmprare,

Itosetti op. citat 189. 4 Columna lui Traian 1872, p. 32, dat. 1617.
I) Col lui Traian. Ildsdau. Raspunsuri cdpatate dela diferiti invatatori
din tar& puse de liftsdau, in ce se aseaman ei se deosibesc moenent
rezesi de ceilalti locuitort? 1872.
aducnduli aminte jupAn Stoics
2) Main 1620, Gavril Moghila Vv
Vistierul de multe scripturi sfinte, cari sunt de folosul sufletaini, deci au
slobozit ei au iertat acest de mai sus sat i oamenii de vecinie cn toat

mosia lor tot satul pretutindenea, ca si le fie lor movie si moetenire lor,
feciorilor lor, nepotilor i stranepotilor. Al. Sfetcalesca Gorjul istoric
ci pitoresc", 128 129.
3) Anymero6nna perdere de sufiet, Aoymeroy6ani. perzator de millet,
omorator.
4) 1600. Cuvinte din Batrani 94. Hayden.

www.dacoromanica.ro

80

fac& dupg moarte. Iat un alt testament publicat de Havdzu I),

sub titlul O cucoang darnocratic& de la inceputul sec. XVII,

in care ni se aratg cl giupgneasa Bolosina, sotia pitarului Dima"
hgrAzevte libertate impreung cu movioara pe care erau avezati
locuitori VAIsAnevti vecinilor lor. Havdeu insotevte aceast publicatie et] notita urmAloare : numitele sate monenevti au fost
la noi toate de origin& mai mult sau mai putin ovtesalcA, fie

din periodul primitiv al legiuirilor romane, fie din timpi mai

moderni a luptelor nationale de independent& contra Ungurilor
paggnilor. Acestea fac alusie la hArAziile domnilor. Hrisovul
publicat, ne d& o noug i neavteptat& sorginte, consistnd in
spiritele religioase, vi'n ingrijirea de cine sg-i pomeneascg, in
urma lor, aceasta o intAlnim in documente mai rar, dar totuv
contribue la sporirea codevglmavilor.
d) RAzevii i movnenii fiind bazati pe leggturg de s'Ange,
ce-i tinea strnvi intre ei, nedivizandu-se decal foarte rar din
cause diferite o surs& noug care azi a dispgrut vi care este
bazatg tot pe o leggturg de satige ins& facutg in mod artificial,
a contribuit la inmultirea i tinerea comunitatii movnenilor,
aceasta este ceia ce se numevte Fit-tie de movie" sau tovAravie
sau infratire. Ce era aceasta ? InfrAtirea era leggtura de sange
fAcutg in mod nenatural intre doug persoane sau mai multe,
cn scop ca sA, se movteneascg unul pe altul .in lipsg de copii.
Motivul ce-i determina pe infrAtiti, era sg pAstreze comunitatea
mai departe i in cp.s de lipsg a succesorilor se unea clausa
moOenirii. Mai era vi infrAtire de persoane, de care nu mg
ocup... Acest capitol face cadrul unui alt subiect, de care s'au
ocupat d-nii P. Negulescu vi I. Peretz2).
ei

.....

Hitsdan Col. liii Traian'. Ion Alexandra v

da domnia mea
aceast pornuca satului Valsnesti, tnturor batranilor mosneni (sic) de
acolo, ea 0, le fie lor delnitile i ocinile i hotarul i caratnra i toate
loenrile lor . . . . fiind-ca acest sat fasese proprietatea jinpfinesii Bolosina,
sotia Pitarnlui Dima i 1-a fost, tinut ea, en vecinii en tot pan& in zilele
raposatulni Radn Vv. Milmea, in timpul carnia apropiindn-se cetteul de
moarte al ginpanesii Bolosina, cantata ea dinprenni en pitarul Dima, ea
adica, cine dupil moartea lor, ar pntea eAt pomeneaseit in loc de fii pi
fete, se gandise sa lase rndelor san unei manastiri, dar gasind ei, ca n'ar
fi de folos, ci Inca mai mult pacat si mai mare blestem, caci acei vecini
stint Romani crestini, iar nu niscai-va igafli, ce le zice gavaoani, in cat
chipzuit-am mai la urma giuptineasa Bolosina i sotnl ei pitarul Dima,
ea mai en cale ar fi sA-si faca pomansa chiar eu toti acei vecini din Valsanesti, dandu-le lor toate i toata curatura si toate locurile lor, ca sa
se hraneasca i acolo si aft fie si cnezi si In loc de fii sA-i pomeneasea
pe clancii chip& moarte. Columna lui Trajan 1872. p. 32.
2) Paul Negulescu Istoria Dreptnlni Romanese p. 88

10 /. D. loan

Peretz in prelegerile acute la Faenitatea de Drept din Iasi, curs pentru

www.dacoromanica.ro

81

InfrAtirea de ocinA se fAcea, fie intre rude cari nu aveau

descendenti si cari panA acum trAise separati, fie intre rude

cari voiau WO fie tovarasi si &A duc& mai departe comunitatea, pun&nd unul ocina pAstratA mai inainte distinctl, fie
indiviztt cu ceil'alti cooprtasi, sau unul punea scule, dobitoace si altul pAmAnt si astfel se forma o frAtie. Sau se poate
admite urmAtoarea hipotezA: fazesii aveau proprietatile raslete,

dobindite prin mostenire si prin infrAtire intl.& in alt sat rAzAsesc, sau fAcandu-se frate cu un bAtean intrA in legatur&
artificial& a rudeniei acestuia, asa el putea s cumpere din
ocinile celorl'alti, mArindu'si cu cbipul acesta mosiile sale Hind
scutit de dreptul de protemisisl). Forma infratirii era peste toate
ocinile fiecArui infra-tit, si dobitoacele si bucatele cApAtate prin
infrAtit erau comune. Sunt exemple cAnd unul punea ocina lui
cel'alt aduce scule, bani, muncA, dobitoace,
infrAtitorul

aceasta era un scop de a ajuta pe semenul slit, care era lipsit

de pAmnt. Alte cause erau: mosnenii aveau mocii intinse,

voiau totusi sa. fie infratiti inteun sat mosnean sau cu un

ca sA nu fie impiedicati in cumparArile ce avea de

gand sA fac in acel sat 2). Sunt documente cari ne aratA, de
si subtil, cumpArAri cani aveau infatisarea unei infratiri.
Efectele juridice pe care le producea infraz(irea erau : mosnenii cari nu aveau descendenti alegea mijlocul acesta, prin
care sA transmit& ereditatea altora s& nu ramhie vacanta, pare
a ar fi un mijloc de infiere 3) reciprocA, fiindcA ei se mostebatrAn,

doctorat; G. Popovici, excelent ennoseator a Istoriei Dreptului Romanese, intre manuscrise se gaseste intrebari si raspunsari din Intreaga
tail, despre InfrAtiri.
1) Tfirgovisti, 8 August 6955 ....venit-an Tacincos si Stan si Coltea
si singnri Inamtea domniei mele de s'aa infratit pe a lor bucate si do-

bitoace si pre ocine si pre tigani si pre toate ale lor, ca sal sti sa 6e
trei frati nedespartiti5. N. Iorga, Studii si Documente" Vol. V, 169.
Bparcrno=fraternitate, tovarAcie, 6parix=infratire, tovarAs. (Vezi die(.

Micloschic).

Termennl infratire tradns in romaneste ne a tovar4ie, dupA modul

aleatnirii. Era intocmai ramasita ideii de societas ornnium bonorum (vezi

D. L. 1 p. 1, L. 3 p. 1, Leg. 65 p. 3. Gajus II 148 I. Van Wetter. ob. en

droit roumain p. 164. Societas universornm qua ex quanta venunt. D.
L. 7. D. 2d 2.
') N. Iorga. Studii si Documente V-176.
1) 1571. Alexandrn Vv. dupil ce confirma until Stoian , . . . FAA fie
in Prascoveni partea Jul ori eat& se va alege in mosia Ujasca si in motile.
Maracasca, 6inda-i veche mosie ; iar &ma aceea an venit Stoian dinaintea
Domniei mele de s'a infaticat en Ognrla, ea di fie frati nedespartiti peste
parte& lui Stolen In Mosia I3jasca si'n mosia Maraseasca, iar ogln pentrn

aceasta infratire a darnit lui Stoian 500 aspri. P. 91. Foita societatei
Roman. anul I.
17 Nombre 1579, Mihnea V. . . . Ins* Andreico Inaintea domniei
6

www.dacoromanica.ro

82

neatt reciproc unii pe altii, child tovrAsia era fAcuth Intro

persoane cari nu aveau mostenitori. 0 conditie punea Infratiti,
ca tot ceeace cumpAra unul far . stirea celui alt sA, fie comuni
oi dup h. felul proprietatii cari era InfrAtith sau hArAzitA, o in-

i pe aceasta, punhnd sanctiunea Domnul ca urmasii at

tArea

n'o vo,ndA, ci sA treacA mostenire la urmasii celuilalt In& Alit;

dacA tovarAsia nu era fAcuth pe viata lor, ci se stipula conti-

nuitate cu mostenitorii defunctului p'ana chnd esiau cu toti

de bunA voie", mergeau inaintea domnului cu pArtile facute

cereau IntArirea ei, ca sh nu fah pe urmh dificultati. Clausa

ca sh nu cumpere fArA stirea celuilalt, era push dela inceputul

Infratirii, intrebuintez acest termen fiindch asa gasim in expresii, frate de ocinAtovareF,i de ocinA.

Infrtirea de multe ori ajungea la un capAt cu totul alt-fel

cleat le era scopul InfrAtitilor. Comunitate nu putea sh dna,
viath, linistith, de tovArAsia fAcutA intre ei, aceasta provenea
din neintelegerile ivite in administrarea comunitatii si Intre
comunisti si la desfiintarea infrAtirei isi lua ceea ce a pus fie-

care la Inceputul Infratirei si imphrtea chstigul provenit din

munca asupra ocinei InfrAtite, afurisind pe acel ce va mai face
infratire cu tovarlisul lui de mosie 1). InfrAtirea se facea si in
clasa boiereasch, asa numitg pe acele vremi. Obiceiul acesta
era numai lu tara ronaneasch,, in Moldova se pare ca n'a fost
Intrebuintat cuvintul de InfrAtire ci chiar cuvintul de sociu,

mele i puse si infri pe frate-sAu aname Oprea pe partea lui de movie,

ins& pe jumAtate din camp si din apt' si din padure si din mostenire Cl
din cumparatoare. Ian Oprea puse i infrf4i pe Andeico pe averea lui,
ori mult, ori putin, peste tot ca eft fie dAnsii nedespArtiti in veci si se
InfrAtira ei arnandoi, de-a lor bun voie i en scrierea tutalor si 'nain-

tea Domniei mele sus numiti pe toate vitele. Foita societAtei

Horn.,

p. 91, 1.
Studiul i modal cum se facea, intrii in cadrul altrti subject, dar voin
spune atat, eran mai multe moduri: per crnorem si per confarreationem,
adic ti. singe si pike. A se vedea studiul d-lui P. Negulescn, I. l'eretz.
1) 1490. Vlad v. Tepes . . . . an venit jupAnul Latco inaintea Domniei

mele de si-au regnlat pe nepotii sAi de frate jap. Andrian si jai) Lupal,
dAndu-le giumAtatea ohabei, ocolul Tismanei i jumatatea Petrenilor
tot satul Tapevtii, ea O. fie frati nedAspArtiti, iarA oricui din ei se yr
prileji a milli mai 'nainte de ceilalti, s nu se vAndA, partea lui, ci el
treacA la cei rAmasi danda-se Domniei male un cal bun'. Arch. 1st. vol.
1, p. 1, 5.
1551 .

. . .

Domnia mea an dat jup. Candei ea O. fie volnicA s

scoatA pe vArjoage Log. si pe Udriste Becerul dupre mosia lui

pentrn c sunt oameni rdi, . . . ci n'an vrut al trAiasci bine cam le-a
fost tocmeala dela parintii lor. . . . Si-aa pas Canda juramInt, care din

feciorii lui au de nepotii lor vor mai infrati pe alti oameni din all&
parte, sA fie proclet i afurisit de 318 sfinti si pArintii dela Nicheia.
G. G. Tocilescu, Foita Soc. Horn. 1-132.

www.dacoromanica.ro

83

adica expresia roma* tovarAs, caci tovaras aunt pomeniti in

brisoave, d. Radovici 11 admite si in Moldova fiindc& intrebuinteaz& des euvantul razas 1); din toate cercetarile facute, in
Ikloldova n'a existat aceast comunitate artificial& sub numele
de fratie de ocin6, ci adevArat este fratie.
Infratirile se putean face si pe viata, dar mai in totdeauna pe
timp limitat cat traia partile cu conditie s'o desfaca child va vrea.

Partagiul fntre infra(i0 pe ocind, dac aceasta era facut&

pe viata unuia din Infratiti, atunci impartirea se facea cand
unul murea i intre descendentii rAmasi sau daca era vr'o
clauza la mijloc ca sa-i transmit mostenirea, trebuia ca prin
un act de ultima vointa sa-i intareasca, lui avere. Dar cand
infratirea era fAcut pe timp nelimitat ci cu clausa a& cear&
desfiintarea ei ori cand va vrea atunci, vedem partagiul facut
intocmai ea actiunea cunoscu Ca in Dreptul Roman communi
dividundo". 2) Efectele asociatilor intre ei. Dar o singur& deosebire, ca se adaogA formula blestemului.

Infratirea intre streini aduceau un beneficiu acestora, se

ajuta la mune& marind avutul si de care ereau opriti unii
s cumpere in alte parti. 8tirn c. vanzarea in obiceiul. pamantului, child se fAcea, trebuia sg, intrebe pe rudele apro-

piate i apoi sa vand5., prin infatire intre boieri si mosneni

varizarea se etectua mai usor. Acest drept can ii oprea erea

oludat i rAusiau s& intre in comunitate, ci cu modal infratiri
putea sa, dobandeascA domeni intinse. Alte cause ereau: stim
ca sotii nu se puteau mosteni unul pe altul i prin mijlocul
infrAtiri ajungeau la o infiere reciproca o tovArasie cu clans&
do transmiterea mosteniri i asa se putea sa se mosteneasc&
unul pe altul 2). Tot infratirea ne mai arata exceptie de la
.

. Moldova until care se bagA raze cu ajntorul altai rAza din

sat fActindn-1 rudenie. N. lorga V 658.

3) D. 10, 3, C. 337. Van Vetter p. 154 tom. III. Ob. D. Romain.
3) 1r7l Alexandrn Vv.
Log Undrea i sotia sa Anica se infgigese
pe moie i cArnia dintre dAni i se va intAmpla moartea mai inainte,

iar pre acestea cel'laltn sA le Oat toate. colnna Ini Traian 1870.
1504 Junie 15 Rada IV . . . a venit inaintea Domniei mele 0 a ayezat pe fica sa Stana, in rind en finl sAn. Ivan peste partea sa de moie
din Petregti . $tefulescu Gorjtil lstoric ci Pitoresc p. XXVIII'.
1531 Decembrie 17 Vlad Vv. . . . iar apoi Ivan de mai inainte vreme
a aezat pe fica sa Stana i en fratii ei Ivan, Mircea, Nan 0 Lal ca Firt
-fie cate-ci cinci, unnl cu altul. Stefulescu ibid. p. 331.
Diu aceasta se vede efi tatAl, infia copii ca sA. vie de-o potrivA la
moctenire.

1564 Petra Vv
a venit insuci RAdeni inaintea Domniei mele,
a dat i a agezat i a infatiat pe fica sa annme Tndora cu finl Om a-

name CrAciun ca BA fie doi heti nedespArtiti peste twit& mocia lui pAnA
In veci . . . stt fie doi frati Tudora ca CrAciun. *tefalesen ibid. pag.

XXIXXXX.

www.dacoromanica.ro

84

vecbiul obiceiu al pfimantului" c fetele nu puteau veni

Ia.

succesiunea averii imobiliare a tatalui, fiind in concurs cu fratii

parte barbateasca. Aceasta nu se vede in Moldova, unde fetele

aveau acces la mostenire la fel en baeti, dar in tara Romaneasca, trebuia sa, se fee& infratire intre frati si fete ca O. vie
in concurenta unii cu alti, ceea ce ne arata, ca privilegiul Inasculinitati erea in Muntenia inradacinat in obiceiul pamntului
si aceasta influent& o avem. Privilejul masculinitati 11 avem im-

portat de la Slavi, beset la ei pe proprietatea famiIiaI, d. Ion

Peret Privilegiul masculinitatei". Infratirea efectuata intre frail
si fete, intocmit ast-fel tat51 lor lei cerea intarirea infratiri,
ins& dup.& moartea lui veneau cu toti la mostenirea tatalui la,
averea mobiliar cat si la cea imobiliara.
Felul i originea in fra(irei. Cuvantul frate de ocina ne arat&rnulte din isvorul ei, dar gandindu-ne la procedarea formarii si
la formele extrenseci cat i cele intrenseci, am zice c& seamana
mult cu fratia de persoane. Insa exista deosebiri i asemanari._
Deosebirile sunt caracteristice, infratirea se facea pentru un
scop bine determinat sa-si tie averea adunata si s'o mareascar

rar se intampla, s aiba, termen limitatcat va tine", dar se

putea desface in timpul cat traiau partile. Felul de constituire

seamana, cu societatile romane, ca esenta era subiectul roman al
forrnarii societatilor insa, s'au pierdut regulile i influentele sunt
primite in imprejurarile timpului si dela popoarele cu care am
fost in contact Sunt infratiri cari au ca subiect toate bunurile lor.
iar altele numai o parte din bunuri, Mgt scopul era sa pastrezecomunitatea cat de mult. Forma extrenseca seamana. cu fratia
de persoana" prin juramntul care se facea de pfirti la facerea.

friitii de ocina" cand se punea baza primei infiintari i prin

desfacerea provenit& din reaua administratieafurisenia", se
intrebuinta in contra aceluia care era cauza desfacerii. In dreptul Slav gasim atat infratirea de persoane orobratinstvo =
Bundesbrudesscbaft", i infratirea pe mosie Epa.tmo, Irish sunt
asemnri intre infratirea noastr5, si a lor.
Alfa forma, extrenseca cari trebuia observata cu sfintenier
era cit Infratirile trebuiau sa fie facute cu tItirea si invoirea
celorlalti razesi sau mosneni, si infratitul s fie prietenul !or a

tutulor dac 5. nu se observ& si nu se intreaba toti razesii si megiecii, acestia avea dreptul A, se opuna,, poate c infratirea, avea in
ea aplicat dreptul de potemisis 1). Origina
avem putine1) N. lorgs VII. Moldova 1629. 30. V. 176 anul 1600 aS. se @tie cum veni
Radul i DrSghici
de Sliivile@ti la vfirul sS.n Banul Barbuzi de infratire ci bgarti pe Banul Barbuza fiie-le lor ocini de bunfi. voia lor, cu

www.dacoromanica.ro

85

surse s'ar putea admite s se fi nascut din cauza necesitati a

pastrarii comunitati, proprietati dar aceasta ipoteza, este cam
grea de admis intrucat vedem la pop. Slavice, ca exista aceasta
infratire cu caracter de tovarasie, mai mult decat de pastrarea
.averii ai a proprietatii in comun ferit a. de instreinare 4).
f) Observnd satele moanene i rezese din punctul de vedere al proprietati mici, vedem urmatoare deosibire intrenseaca

in situatia kr interna. La munte se afiau un numar mai mare

sau mai mic de sate dup proportie de terenuri ne impartite,
-cari intrecea proprietatea seasa, la care vedem impatita tot
pamantul, devenind individual. In epoca de care ma ocup, era
.altfel ; la ses un numar de rezeaii mai multi, proprietatea colectiva mai mare sporita i prin numarul mare de aaa zii
boieri de tara", intitulati mazali 9 cari au alimentat mult clasa
moaneana din aes 3), intrecand mult pe cea din munte. Ce erau
aceati mazili, ai cum au ajuns sa mareasca satele moanene ?
Mazilii, erau coboratori unor boieri, cari scoai din dregatorii,
sau retras la tail, traind intre moaneni. Aceati mazali traiau
in mijlocul moanenilor, Insa se deosibea de acestia prin faptul
e t erau scutiti de cisla" ai nu puteau fi judecati in afacerile
mici corectionale-civile de cat de divanul domnesc" 4). Aceasta

.categorie pare ca se impartea in doua ; mazali ai neamurile,

probabil crt neamurile erau mazali cei mai de frunte din citatele lui V. A. Urechia, parca era numai o numire deosibita,
-dar tot avea acelas inteles ca c mazali. Acesti mazali zisi boieri de tara" cari traiau coborati printre mosneni se datoreate
unei Imprejurri politico-economice i iata cauzele in mod mai
amanuntit. In vechime viata de oras era putin desvoltata, toti
oieri traiau la tara, acestia aveau pamant ci tot lor le da
.domnul mocii unde sa-ai aceze satul sau satele Infiintate si
veneau in legaturi mai stranse cu domnii numai child erau conTocati la alegere unui nou domn san la sfaturi mari ci judeitirea tnturor megiiasilor de pre jnrul loculni
Iorga V 553
se baga rr.eii cu ajutoral altui razes din sat facandu-I radenie, ceilalti
se opun, fiinda nu fasese Intrebati:
,) Vuk. Ztef Karadzi6. RjeCnik. p. 512 s. v probratim und desselben.
Skapper die gesange der Serben I. XXVII, XXVIII Leipzig.
F. S. Krauss. Sitte und Breach der Siidslaven p 32 54.
2) Maazul = scos afara din slujba cuvant Turcesc Mazili se mai numea i o des& de mici boieri, eari tinea locul intre boieri man i rezesi.
Dancorich-Enciclopedia Romani.

3) Con. Luizilor 180, priblicat Th. Codrescu: Snceava de munte, erau

la acea data 114 mosi boierecti Ban manastiresti i nnmai razes. Roman

67 prop. mari si 19 razasesti, Baciu 47 prop. marl

4) Rispunsul divanulni facute la intrebarile de gavern. bncovinean 1782.

Uricanul X p. 267.

www.dacoromanica.ro

86

chti cind formau divanul in caz de rAzboiu luAnd parte la

intreprinderi insotind pe domnii in intreprinderi in contra
dusmanilor. Dar cu finitul mosiilor de hArAzie, cu imprumatul

institutiilor bizantino-polone intrate in organizarea curtilor

domnesti, domnii incredintau favoritilor lor, in loc de hArAziri
de mosii de veslujenie slujbe, i atunci curtea domneascA era

telul la care tindeau cu toti, s fie in gratia domnului, trebuia

sA se mute in oral MAO domn. Ins cum domnii nu erau

ereditari, ci se alegeau si pretendentii chuta sa'si formeze par-

tizani, cari al sustie, acestora li se incredinta slujbe. CAnd

domnul era rAsturnat atunci inconjurAtorii lui erau alungati
din slujbe pusi de atm domnii protectori, cum se zice mazhliti din functiile ocupate; alti favoriti ai noului domn venea.
de lua local celor alungati iar cei scosi se retrAgea la mosiile
lor sezAnd la tara asteptnd vremuri mai bune sA vie sau s.
fie chemati sA meargA iar la curtea domneascA. Unii aveau
norocul cA erau adusi prin influenta rudelor protectoare, altii
ins sedeau acolo si din coborAtorii acestora esian boieri de
tarA asa ne spune documentrle i cronicarii, cA erau boieri
de tare sau feciori de boieri de tara" l) sau mai scurt mazali
transformati in mosneni despre care pomeneste un chrisov
Barnovski MovilA Vv. Miron Costin, vorbind la domnia lui

Vasile Lupu despre feciorii de boieri de tal. Neculai Buhus

si loan Pr *seal" 2). Rar dintre acesti mazAli, erau chemati la
slujbe. M. Costin ne spune despre o rudA a sa ,,Costin" cA era
mazAl la tara ori sA-1 tragg in partea sa Alexandra VodA ori
alt wind avea, ii chem5, la carte si dete hAtmnia". Neculcea,

ne aminteste o seami de boieri mazAli, ce au fost boieri

mari". A ceste ridicAri din boieri de tarA la boieri de carte se

fAceau foarte rani si numai atunci &And erau influentati domnii
de rudele protectoare. Conditia mazAlilor si a fiilor acestora

boieri de tara, cu timpul se ingreuiA din ce in ce, mai melt.

Erau supusi la plata dArilor pentru visteria Orli. Contributia
personalA, birul impus poporului ii plAtea, erau scutiti numai
de darea cislei considerndu-se ca boieri. Asa eh' cu timpul
clas aparte se creea, numitA, a mazalilor, cari se retrAsese pe
mosiile lor avutul lor nu se mai putea mari prin alte mijloace,
in afarl cleat muncA cinstit, nu se folosea dupl cum se folosea dreggtorii domnesti cari prin jafurile fAcute pe socoteala domneasca isi mAreau avutul aflAndu-se si sub grentatea dAj2) Ion Miron Barnovski Movili% Vv. s'au jeluit inaintea domnii rade
rugatorii nostri episcopi i egumeni de prin toate manastirile i mazalii
feciorii de boieri de tard". Ar. ist. I, p. I, p. 175
2) Miron Coatin I, p. 808.

www.dacoromanica.ro

8/

diilor de cari numai erau scutiti 1), avutul lor se tot subimpartea
intro rnostenitori din generatie in generatie, ineat familiile cari

alta data bogate, se indruma tot mai mult spre saracie,

intra in sanul poporului din care se ridicase, alt data printr'o
soarta mai mult fericita, datorita unei stari economice. Acesti
mazali au ramas in sate in cari traiau, aici au stipanit micile
lor mosioare intocmai ca razesii, asa ea multe .sate de fosti
clacasi si de razesi Ii au originea in cate o famulie de boieri,
din acei uitati de norocul vremilor. Proprietatea mica se mai
improspata si din desfacerea proprietatii man inmultind numarul razesilor prin sesuri, cari s'a vhzut ea inainte de descalicat
nu era asa deasa. Inmultirea mazalilor ca locuitori de tara 0
odata cu acestia i proprietatea lor prin desfaceri continu intre
inostenitori, s'a putut creea o alta sursa, un alt isvor al mosnenilor i razesilor. Proprietatea mica are in tarile romane
doua obfirsii: una veche anterioara intemeierii statelor, asezat
mai ales in prtile muntoase si in care drepturile stapanirii asupra pamantului nu poate deriva din danii domnesti, fiind anterioara infiintarii statelor, ci a trebuit numai confirmat de
domnii posterior, iar alta stirs& mai nou'a i necontenit curgatoare, desfacilor, mosiilor &mite din domeniile domnesti fie
vitejilor boieri si din cari s'au coborat niazAli, desfacandu-se
atat trunchiul familiei cat si mosia intro razesi, cari se vad in
tot cuprinsul tarilor romane.
Nu trebuie s admitem parerea unora, c proprietatea razaseasca n'a existat dela inceputul Statului Moldovean, ei mai
tarzin, adica intaiu s'a naseut proprietatea mare seniorala'
si din aceasta s'a transformat propr. razaseasca ; aceasta.
parere sustinuta cu trie trebuie inlaturata. In Moldova
inainte de iniiintarea statului era o populatie de basting
caci vedem, in urzna Inhiintarii satelor elasificati do domnul
Cantemir 2), in o elasa a parte, numith clasa unor boieri mai mici,
apoi rnodul de stapanirea pop. diferit de cea a boierilor

haraziti, acesti ra7esi stapaneau in mod fratesc" i pe batrani, pe cnd moii1e boieresti nu erau stpanite pe batrani

razasi in stapanirea pamanturilor, administrarea man-lama. asa

de bine cu mosnenii, iarasi comunistii pe proprietate: Un ar-

gument puternie avem si din Anaforaua boierilor, 1817. Felurile proprietatii in tara in vechime" 3).
2) Duca Voda. spume Niculai Costin, na crate. nici boior, nici sAraci
nici taran, nici femei i fAcea stramtoare pentru bani, i boierilor i negutAtorilor ei la toatA tam ..... an inchis pe mai multi boieri
rid a1i mazAli.
Neculai Costin, Let. II, 21.
2) Descuptia Moldoviae. D. Cantemir, p. 123.
. . . . boieri zic pentru moiiLe moenene2 razasepi din strAmoii

www.dacoromanica.ro

88

Incetul cii incetul domnii, ii asuma dreptul de dominum

eminens", i asupra proprietati alodiale", zisa, de basting."

sal:Anita dinaintea descalicatului si confirmata dupa. descalicat

Din organizarea aceasta comunista, stapanita in ast-fel de conditiune, a isvorat in mod fiiresc ,,dreptul de potemisis" qi -cle

multe ori razesii se uneau intre ei declarnd ca. ei pe boier

nu'l primesc intre ansii" 1).
Dar cum era organizatia satului? Erau toti stapani pe locuri
capatate in mostenire, intarite de domni. In secolele XIVXVI
sunt documente, cari ne arata, ca mosneni aveau vecini, cu
cari isi ingrija si'qi ara campul 2), aceasta din cauza intinsnlui
panAnt de care dispunea ; dar inmultindu-se si ei prin succesiune, proprietatile micsorandu-se nu a mai avut loc si pentru
vecini. Pe langa vecini, mai gasim in satele lor, oamenii liberi
fara pamant, acestia erau mosnenii cari si-au vandut pamantul
fAr persoanile lor si acus cautau s se aseze pe mosiile rzasiilor ; cari le dadea pentru hrana, in aceleas conditiuni, ca i
liberi-clacasi stabiliti pe mosiile boieresti ins& in schimbul IArnantului, trebuia sa dea razesiilor clad, (dijma) stabilit dupa
invoiala. Clasa razaseasca sau mosneana catre finitul sec.
XVI, s'a schimbat in vecina din cauza schimbarilor domnilor
pentru obtinerea tronului costand bani mai multi, birurile, aruncate de domnii cum si razboaiele purtate, putem s. Inte-

legem usor, cauza disparitiei unui numr destul de puternin

din clasa 3) mosnenilor sau razasilor proprietari liberi, avand
proprietatea, mostenita, Int:Arita si harzit.

proprietari lor n'au nevoie sit presinte cirti domnesti en titla de proprietate, ctici ei le stapanean din vechime de dinaintea DescAlicarii Int
Dragos: si cilnd ar ramane a li cere asemenea scrieri de pe la mosinasi
de toat stares nici a o mie parte, n'ar rarrane mosii cu asernenea urici
de danie i toate celelalte s'ar lua doninasti Weil:An-se dreptul gene:
nirii si a bastinii fiecArai pe averile lora: boerii presinta proprietatea
alodialA numai pe cea manastireasca i nu e o exagerare and afirrn6.rn
majoritatea propr. rlizasesti e de bastinii, adicS alodialit. Mag. ist. 250-64,

Uric. II 270-75.
1) Iorga VI. 58-1712 1795. Moldova aflArn cI. rdzesi de pe ruosiile
Corniteni i Sibueni jud. Covurini declari c ei pe boier nu-1 primesc
intre dfinsii. Uric XV. 304. 1741 Mold. S'acnenii de pe rnosia BfirgAsani

s'an legat, sit nu fie volnic a vinde la boier sari la alto rufetnri, fara
numai la a lor rAzAsi i mosia lor Uric XXV 145.
2) N Iorga V. 220 Mold. 1656, az* cari ii impart vecini ca o boieroalcA idem p. 450-452. T. Romancasc5. 1682 : mosnenii din Ssarisoara

Isi vfind ocinile lor mosie stearpti ail de romni, arata c4 putea
ail:A,

sit

ronlAni : VII 50. T. Born. vecini" : 448-9. T. Som. 1676. . vezi 1.

Boj 28-9.

3) A. n. Xenopol 111 562-64.

www.dacoromanica.ro

89

VII

Protemisis i Solidaritatea".
Comunismul, pastrat in tara noastrA din vechime i Om&
child proprietatea a inceput s& se individualizeze, a contribuit la
pAstrarea lui pe lAngA causele arAtate in capitolul precedent
Mc& alte dou& cause princkpale: protimisis si solidaritateal).
Din uricile domnesti, in cari vedem formula daniei Int Aral
pe vecie descendentei donatarului sau donatorilor, primitorul
trebuia sA transmit& proprietatea neimbucatatita color mai apropiati, conform gradului inrudirii i orAnduirii arAtate in hrisov:
lIa eeT emy oyT Hae olpHic (7) whet3rs ,aoxo,loms emy R XliTM% ero H oyHoyqaTonn ero ii uptoyaoriaTows ero H suemoy
pup ero ETO a 1161% HnepeT na 1031111tHill nenoy-yuretro Ba
ALCM.

Proprietarii hAraziti precum i acei cari au cApatat proprietatea prin mostenire nu puteau s'o vAnzA far& consimtimantul unanim al rudelor apropiate conform gradului succesiunii, cari trebuiau intrebate dacA nu cum-va voiart s'o cum-

pere ei, iar daca o vindeau Med ca sa intrebe rudele, acestia

erau In drept BA cear& reziliere vanzari dela Dornn, intorcind
bani i pretul lucrului i opreau ei mosia fiindc& n'au fost Intrebati conform obiceiului, rudele dup., gradul inrudiri observAndu-se clasa direct descendent& cu numb:rut gradelor cum si
vecini 2). Acest obiceiu este foarte vechiu, poate chiwr dela
1) P. Negnlescu. Stadia asupra dreptulai romAnesc, p. 174. D-sa a pu-

blicat acest studia Intaiav data in Dreptal" 1899, No. 40, 45 49; un
studio foarte aprofandat vi bine studiat, en documents i argumente

solide. Acest capitol a fost &cut vi la carsal de Doctorat 1908/09 tot de

D-sa. Vezi Brezoiann Jechile Institntii Rom." 47. H. Rosetti Pamantul, sAtenii vi stapAnii", 1962) 1604 lulie 30. Eremia Movila Vv. scrie lni Miron ea s'an jelnit
acefoti nepoti 10i Ini Cioplan BAtrAnul, annme Patraveo i Basat vi Lnpnl,
zicAnd precum i camp:rat o bucatA de movie din sat ..... din Bodevti
fArt vtirea lor, dela Gavril Baliei i na ti se cnvine ie sa camperi pentra cA este a lor dreaptA oeinA. Pentrn aceia dact vei vedea cartea
Domniei mele, iar tu sa iei banii tti, dela dAnvii lnapoi, cAci li se vine
lor at enmpere a lor movie, iar tu at n'aibi treabA In movia lor. V. A.
Urechit. Miron Costin I, p. 71.

www.dacoromanica.ro

90

naqterea comuniatii influentat apoi de asezdrile Iungo-slavel

cari i-au dat forma definitivd. Pe care 0 ei l'au luat intdrit

prin influenta institutiilor bizantina cu can an fost in contact multd. vrame, i intre diferite obiceiuri juridice a pdtruns caracterul vecinattii la dreptul de Protemisis" 1). Protemisis era inrdcinat in obiceiul parnntului" si se pdzea
cu sfintenie. Aplicarea lui cea mai larga a fost fault& in sec.
XVII &And alcdtuia o stavild la cumprarea facuta de boieti
rezesi si de alti rezesi necodevlmasi cari voiau sit-0 intind
mosiile in alte cornunitati, ii glsim aplicat mai mult la
clasa mosneand qi rezaseasca, qi aceasta datorit cauzei
comunitatii care exista la nasterea primei comunitati prin

lahrdzire cat 0 din cauza comunizmului dobndit dela mosneanul mort, care lsa indiviz mostenitorilor directi propietatea impartita numai in ceeace priveste folosinta, membrilor familiei sale insa aceastd despartita in phrti proportionale, afard de locul de casd impIrtit cdnd din pricina
rotatiunii culturei pmdatul ordnduit de comunitate isi schimbd
destinatia sa, se intelege cd. intr'un asemenea sistem de pro-

prietate, un comunist nu putea dispune dup d. placul sdu, de

dreptul de proprietate asupra portiunii nedivise, spre a nu
jigni comunitatea prin introducerea unai strein. De aceia
nici o vd.nzare, nu se putea face pftna cdrid mai intdiu 2) nu
se intreba rudele mai apropiate in ordine succesivd mai pe
urm pe megiesii cari aveau totdeauna dreptul de precadere
in cumpArare precum ci acel de rdscumparare, dela streinii introduci fiird a se observa obiciul pamantului" Protitnisis a
suferit o schimbare de felul cum el era organizat in drep. bizantin, acolo avea caracterul vecinatfitii, la noi introdus a prima si pe cel al inrudiri, adica conf. adagiului. Tam ratione
consongiunitis quam ratione loci".
2) Paul Negulescu
A. D Xenopol. vol. IV. Istoria Romani lor, vorbaste despre acazamintele juridice obiceinl pamantului fondul dreptului".

2) 1610
ne arata pe nnul NicoarA, finl lui Gavril care, cand a
vfindut acele supra scrise pArti, mai Waiu an intrebat pe fratii sa'i pre
cati avea daca ei vor sa le cumpere, i ei nu an vrut Inca atunci le-an
vandut supra scrisului Vasile Septelici
Uricar VII.
N'am pAcat, cad i-am rugat zicea acel re le propunea cumpararea,
dacit cum-va, neprimind-o era silit a vinde partea lui nnui strain.
Din obiceiurile jaridice ale poporului roman si Raspnnsuri
1. Cliniesca, Curpen i PetrAv. Col. lui Traian 18S2 578.
7077, Bucuresti. Relativ la cumpararea lui Dimitrie, Dan si Neagoe

In Bilugesti : n CLC ananle Bbei3Mn meal amnia n COACOHog ii yT 1ACIJI ii

op, rop.
7087, ofritceni: ii cr snaule saceni neramom m oyv awl n Orr npacm.rs.

3101,o = s' A. Stefulescu. Gor. Pit. si ist. p. XXXIII-1V.

www.dacoromanica.ro

91

Mopenii exercitau acest drept cu ocazia facerii actelor juridice ale vanz5rii, a Instreinarii prtei lor de ocin unui
strein, mai intaiu era dator s intrebe sau s facA ofert rudelor, codevAlmagilor qi vecinilor cari inconjura comnitatea
dac voeqte sa cumpere partea lui din mo0a codevA1ma0

dac 5. acetia nu voiau, era slobod s'o vfind6, on

i cui 2). Van-

zaorul in0iint o zi 'Ara cand ceilalti rza0 ii dddea ho-

tArirea dacg, voiesc s'o cumpere sau nu s,3i vanzAtornl putea

s. repete aceast zi de multe ori, a0eptnd de rnulte ori si
peste termen mai multe zile i la ziva vAnzgri cumprtorul
aducea martori, cari sa vad cum s'a fcut vnzarea i daca

au fost fat toti acei chemeti in drept qi c le-a fdcut rugamintea ob*uit A. cil toti ceilalti rAze0 in ordinea gradului
rudenii i apoi vecinii au fost intrebati 0 nu au voit sh cumpere, c nu dup un nurrar de ani, s se scoale s rscumpArare locul vndut fdr observarea reguiii obiqnuite, child
avea sl jure la proces. Ordinea care se observa era mai inMin rudele cele mai apropiate, apoi cele din gradele urmfitoare observandu-se cu strictet& ordinea Inrudirii, neobser1) 1638 Angust 21 Vasile Vv. judecA pricina dintre Marko Horniceneasa . . . i Buhus Visternicul . . . Maria Horn, am arAtat eA n'a fost
en stirea ei and a enmprat Bnhus acele parti dela surorile ei si a
cerut sA Intoara Visternicului banii. Domnul d1 dreptate Horn. }iotarAste ea ea al. IntoarcA banii i sa tie ocina, fa nu Ea& voie a o vinde
nici a o da nimAnui . . (ironies. Vascanilor. Analele Ac. XXIX p. 94.
Codevtilmasii mai eran acei eaH nn eran rude en adevAratii codevalmagi, dar intrase In aceea ceata fie prin cumparAri in bunA regula, observAndu-se formele dela cei Ina nedivizati san prin donatinni intre vii
sau cu limbd de moarte", prin infratiri cu vr'unul pe ocina lui din coopart*, aeestia extranei indata ce intran in comAnitate deveneau coopArtasi, capAtAnd dreptul sA se opue la vanzarea celorlalti, nefiind intrebati.
') 1627 Mlle 21. Adica cu panul armasuil de in Thrgovesti i cut toatri
familia mea scrin i mArturisesc en acest al men zapis, cum am vAndut
twit& partea mea de in sat de in Bucuresti at am luat cumpAratoare...
de a mea bunit voie i en stirea meghiasilor si de In sus si den in jos.
Archiv. istoria p. 14.
Vinde a patra parte dintr'nn mos din Kirtesti . . . lui M. Costin . . .
iar dintre rndele noastre, nimie sit n'aibit a se ispiti, a intorce, cici le-am
dat 'Aire tuturor, de ate-va oH i ni-an dat voie toti, sit vindem mole
parti de movie. V. A Drechie, M. Costin, tabel cronoloj. 1669 Sep. 2, D. 121.

3) Rudele noastre ea nn aibA a se amesteca, clici le-am dat de stire

trituror and am vindut pana a treia oaa si nimeni dintre ruda noastrit
n'an voit BA o cumpere. M. Costin, tab. cronol. 1669.
Si nimeni dentru frati sau semntiile noastre all. &alba amestec, cad

am intrebat pe toti pe rAndu si le-am pus si zi qi la tocmeala si plata

poastrA an fost si toti nazecii, idem 1662.

www.dacoromanica.ro

92

varea aceasta, atragea desfiintarea vAnzarii O. Ace lag lucru se

intampla en fiul adoptiv al unui rAzee, cum ei cu noul coopArtal intrat in codevAlmaeia celorlalti prin cumparare. Acest
rAzee avea acelasi drept ca ceilalti de protemisis fata de batrini

in care el intra.

Dreptul de protemisis se aplica numai la vAnzAri, de ocini.

D. Radovici il aplica qi la uzufruct. D-sa citeaza un document
1822, citat de d. Iorga : Studii ei Documente", vol. VII, pag.
456, in cercetfirile din epoca de care ma, ocup, n'am gasit un
atare document, aea ca, nu pot sA, ma pronunt cu tArie, poate
cercetari mai amanuntite sa ne dea curse; pan atunci men-

tionez ca se aplica in epoca veche a dreptului" numai la

vanzAri imobiliare.

La daruri facute nnde se arAta pentru ce se da i recunoetinta pentru niscai-va binefaceri, pentru protectie, ajutor la
cas de boalk scapandu-1 din inchisoare, daruri deghisate, inlaturand dreptul de provemisis, ingrijirea pAna la moarte, inmormAntare, toate aceste daruri cu caracterul descris, ereau scutite
de prostemisis. NeAnteles ne pare ei urmele acestui protemisis

la proprietatea mare 2). Explicarea am gasio in aceasta ca ei

proprietatea mare prin transformare ajungea la comunitate. Boeri

din starea avuta cadea in rAndul moenenilor ei atnnci prin

analogie li se aplich ei lor obiceiul pamantului". Sau mai
clara. poate sa fie explicarea aceasta, ca ei proprietatea mare al
fie ferita de instrainari in favoarea unora ei in defavoarea altora, caci etim cA prin succesiune se transmitea identic ca ci
proprietatea mica rAzAeeascA.

0 observare ar mai fi de facutRazeei, cari prin greutatile

timpului ajunsese in imprejurari grele Iqi amanetau, sau ereau
') D. Rosetti, p. 190 PAmAnt . . . spans despre cas. Cronies Dohotinului, p. 914. $tefan Roset vinde partea lai de Bohotin verei sale,
Vornicesei Catrina Paladi Lascarachi Roset, var primar al vAnzatornlni;
raseumpara en hotararea Divanulni fiind rAzaa ai Or primar, rudenia
clupEt partea barbateasca, fiind privitt mai aproape cleat acea dapa partea
forneiascA.

1717, Aprilie 20. Doi rAzeai din IvAneati, vand partea lor dinspre
mama lor, intreband mai intliu neamal lor, care este dintenn bAtrin
cu ei vi n'au vrut s curnpere, apoi vrind s vinda unni strain s'a
sculat Teodosie Lipan ai s'an locnit binisor, frAteate, infra toti fratii".

lorga VI, p. 97.

3) 16J.3 Document gAsim eft Radul Poatarul ai popa Rada, vAnd prin
tainica intelegere lui Maican i CArstea lane moaia lor Stnpricenii din
judetul Dambovita, Inern despre care afiAnd boerul CArstea vistiernical
ce area moanean vi vecin en ei 1ntoaree prin judecata inainte a lni Const.
Brineoveanul banii mai Maican ai cea movie, mai mult cazAnclu-i Ini a
enropra aceastA movie, zice documental, c until ce area moanean ka
ne ingAdnind el ca sa, intro alti strAini pa langa moaia mai'.

www.dacoromanica.ro

93

siliti sh'si vhnd pe lucru de nimic mosia i cei lalti coophrtasi, nu-i venea in ajuior, putea fi dispensat de regulele dreptului cutumiar i cel care cumpara erea bun staphn fait a
mai fi supus dreptului de protemisis 9 si cnd vhnzarea se
fAcea publich se intreba rudele apropiate de nu cumpAra, dad. re-

fuza cumpArare erea bun.

Proprietatea aceasta marginit in interesul coproprietarilor,
nu este cum s'ar 'Area de origin& slava. In vechime cred sa, fi
fost la toate popoarele 9 cunoscute din antichitate, apoi mostenith la popoarele nascute din ele phn cnd a disphrut prin
eliminarea ei din codifichrile stabilite. Noi nu cred si fi avut
aceasta comunitate a proprietgi mostenit'a dela Slavi 3) alte
cauze au fost care au contribuit la nasterea comunitiitii si nu
organizatia slav chpltata din contactul cii ei ne-a dat proprietatea codevalmash, inlocuind obiceiurile din dreptul Roman 4),
in totul in cht dela Romani O. na avem nirnic, fiind schimbat
intreg fondul juridic-roman pastrat in decursul timpului. Slavii
2) . . .
i la vanzare, am intrebat Intai toti razesi, ca s ne pldteasca.
la nevoea noastrA pi nici uniti n'an vrnt, pentrn aceia am dat damisali
. pentrn aceia nimeni din razapii nostril Ed n'aibi
Cantemir Serdariul
a intoarce". Doc. 1676.... Archive soc. Iasi 1889.
Const. 13ujoreann ramntind dator en 200 lei dintr'o gostina
ebte
dat pe mina lefegiilor s paiateasca ... I se scoate in vanzare partea din
sat din Bujoreni intreaba pe toti frati, nepoti rndele 1.1 i nimeni nevoind si-i plateasca, capul vinde mopia lui Patrapco Logof. al treilea.
lorga o. p. Vl p. 14.
2) ,Une peuve de l'existence anterieure de la communant des terres
dans nn usage tres frequent dans Panitiquit et qn'on tronve partout
l'origine chez les purples modernes oc il derive en effet de la possession colective da sol. D'apres cet usage l'alination d'un fonds de terre
Et nne personne trangere au village, n'est permise qua do. consentement
des habitants, qui ont mme le droit d'acquerir le bien en payant le

prix alert.
Le retrait, on droit de reprendre l'immeuble, en cas de vente a tin

dtranger, reconnn aux habitants du. Village, se retronve partont. 11 exists

dans la plupart de pays musulmano, en Algrie, dans lude, a lava. Le re-

trait par les voisins tait encore en vignenr en Illyrie et en Italie sons
les empereurs... E. de Lavleye.
Propridtd et de ses formes primitives
pag. 1(i4-65.
3) ,,Nach altrmischem Branch theilte sich die Familie nach dem Tode des

pater families; nach slavischern Branch rechnen wir die:Haus communion

oder die Zadruga erst dann, wenn [Inch dern Tode des Vaters die Shne

in gemeinsehaftlichen Besitz verbleiben, und die Leitnng des gemeinschaftlichen Vermogens einem von ihnen anvertraut wird. Diese sonst
bei den Slaven iibliche Institution war auch bei den Rursanen in den
Frstentbilmern vielfach verbreitet, ist heute jedoch in Erlsehen.
Dr. I. L. Pic din Bumanischen Gesetze and ihr Nexus mit dem Bizantinischen rind slavischen Becht. pag. 31-32.
4) P. Negulesen, op. citate, uncle arata felnl cam s'a await la Romani..

www.dacoromanica.ro

94

sudici 1-au imprumutat dela Bizanti, cari aveau potimisis, aplicat

numai la proprietarii vecini, nu era cunoscut ai la rude, era

numai ratione loci". Slavii avand proprietatea inalienabila

prin contactul cu bizantinii au Inlaturat inalienabilitatea introduchnd institutiunea potimisului cari sub influenta proprietatii
familiale a proprietatii slave, a introdus principiul nou a rudelor ratione consanguinitatis" aaa c, noi '1 avem imprumutat cu nuanta bizantina, modificat sub influenta obiceiului
cutumiar a proprietatii slave, aplicat rudelor in grad succesiv
confrom gradelor de succesiune i vecinilor inconjuratori ai
proprietatei codevalmaae.
In legatura i ca o urmare &easel a dreptului de potemisis,

gasim solidaritatea" cari consta din raspunderea codevalmaailor cu avutul lor complect, pentru vre-un membru din coin unitate cand acesta pacatuia In vini penaliceati ai nu se afla
prin cercetfirile facute, sau pentru zalogirea averei vre-unui razeq

pentru datorii neplatite la termenul tixat.

a) Crimile faptuite, nu erau privite ca azi, c sa intereseath
ordinea publica, ci erau lasate la discretia particularilor, cari
se impacau dupa bunul plac i numai cand ajungea Ora sa
fie cereetata de divanul domnesc, atunci intra in domeniul interesului ordinei publice. cand domnul suveranul tarii putea
sa confisce tuturor pmantul, pentruca, nu aratau pe vinovat
sau se Intampla ea unii din moqteni fie coopartaqi sau alti
vecini plateau durgubing aruncata de domn asupra satului
unde s'a faptuit omorul sau asupra faptuitorului, domnul intrea
acestora proprietatea confiscata 1) solidaritatea aceasta a nmosnenilor qi razeqiloru devenea fata de cei de al treilea sau de
personalitatea publica reprezentata prin puterea domneasca o

obligatie solidara 2), de cari numai unul din ei sau extranei,

1) 7091, Main 23. Mihnea-VodA

sa.-i fie lui Mares mosia in StrAmba

din partea Lai Dan '/, parte, toata. partea Nanulesei de peste toat mosia

pentrn a, a dat si a platit Mares la o moarte de om pentrn Radul al

NAmolesei 180 oi, 30 vaci si Ina a jurat Mares pentrn aceasta moarte
de om cu 24 boieri, cA nn este Mares
7091, Main 23. M. Vod, confirmb, lui Dan si PAstrAvan
stapanire
in Stramba pests partea lui Cocos
,,si. Inca a platit Dan la aceastA
ocina 230 aspri pentrn o moarte de om. A $tefulescu, op. cit., p.
2) In seeolul XII XIII gasim la Slavi desvoltatA aceastA aplicare, conEscAndu-se satele pentraca n'au ardtat pe vinovat, o responsabilitate familiarft, impnsa di, :irate pe vinovat ca o datorie.
1' Ein uralter slawischer Rechsbrauch war die solidarische Verpflichtong des dorfes fur alle in dessen
Die globy drfen nicht von den Drfern sondern nnr von den Schuldigen (icrac nnd zwar no wegen des Gerichtes genommen werden.
Vezi Safarik. Pam. 26; cf. Zigel 1-220: Const. Iridek Gescht. Bulg. Rechte.

Dela aceasta a trecnt, cred si in imperiul Bizantin, dar mai cn seam&

www.dacoromanica.ro

95

putea sa-i menting, insa in favoarea lui ci in defavoarea kr;

dese cazuri sunt cand insuci amenda aplicat n'o putea s'o dea
ci atunci boierii sau streinii 1) o intorcea sau era siliti sa-ci
vanda mina pentru ca s plateasci despagubirea, moartea de
om comisa, in tinutul lor, ca o pedeapsa impus kr s arate

pe inculpat considerat ca facnd parte din comunitatea kr.

Responsabilitatea fata de stat era alta de cat fata de particulari, aici intervenea responsabilitatea mai interesat, cu mai
strict observata de puterea domneasca, de cat de particulari,
cari se impricau cum D-zeu da, ci plateau despagubiri rudelor
mortului, inainte de a mai merge inaintea divanului domnesc.

Daca un al treilea platea pretul rascumpararii, atunci prin o

judecata dreapt, capta despagubiri ici marea partea sa, dad,
o comunitate intreaga, platea atunci rasplata de pamant devenea a intregei comunitati sau solidaritatea batranilor, coomoctenitorii rasplatea capul vinovatului dintre ei i ramanea
comunitatea intreaga stapama tot pe aceiea parte idealisata cuvenita omoratorului 2). Cauzele erau diferite omoruri qi in
cazul acesta, Ii rascumpara capul de la osanda, stricarea de
hotare qi furturi.
b) Alaturi de solidaritatea penala, mai e un caz in care solidaritatea de rascumparare a avutului celui care din cauze
diferite saracise, prin aruncare de biruri, prin imprumutari pentru
ca sa'qi puie fiul calarac, intervinea rudele ci scotea, ocina za-

logita, cari trecuse peste termen in care timp, n'o scosese, de

noi am fost influentati, atat din contactul avut ea ei din prima epoca,
cat pe cale direct& prin contact.
Vezi Con. Jrkek Geschtenn der Bulgaren. Cap. Rechte und Gesetze.

Pentra influente suferite, legile Bizantinului, prin particalaritati. Vezi

Lavleye. Iagi0-:starine VI. R. Babe. 0 znaczenia prawa Vzymskiego.
Varszawa 1868, p. 11.
I) Bogdan V. conflsea sathl Alboteni, pentro pedeapsa, e n'a patat sa
plateasca moartea anni grec, reclamata de tovaracii lui, cari pacteau oile.
Boieral Albota platind grecilor moartea sothini lor, 158 boi i vaci,
603 oi, 18 cai, 13 epe, domnul ii daraecte lui. Doc. 1570. Xenopol, vol.
IV, 93. Uric. II, 752.
Ieremia Movila 1599, ia dela Preotal loan o silicte Badeni, flindea na

patase raspande 50 de boi, ce i se impusese pentra o moarte de om.

Uricaral XIV 91.
ea 0, aiba el a tine acel pamant tot pentru
2) 24 Maiu 1692
local ci vacile i banii ce-au dat Ion Gbileanal pentra razacii lai de an

.....

platit el pe raiiacii de pe doua vfd ci pana acorn, na i-an mai intors

umil nimica. Plata o facnse Ion Gbileanul pentru o moarte de om, can('
vornical mare au fault stransura din toate satele din preginr din capte
hotare s plateasca moartea acelui om 1693 Iunie 26, pentra aceeac datorie are ocinile i ea toate a tataror fizecilor. Ghilianesca. Sanete ci
Isvoade, III, 135.

www.dacoromanica.ro

96

la zalog 1) ca sa nu se instreineze, ocina motenita altor bateani

din alta comunitate, caci streinul, care intr intre ei contribuia

la mArirea partii sale in dauna intregei amunitati.

Ca concluzie. Razeii i monenii, aveau interes O. nu lase,
pe streini, sa, intre in mijlocul codevAlmaOlor, caci acetia erau

vermii rai, rodea lanturile care tinea strans codeva1m4ia, la

care punctul puternic era comunitatea proprietAtii, care'i tinea
strangi legati, prin felul ei indivis in stapinire, din cauza consagvinatati gi sentimentului solidaritatii inascut In ei, odata en
multiplicarea batranilor, din mogul originar.

VIII.

Partajul si mostenirile intre mosneni

si rzasi".
Moftenirile intre reize# qi mameni qi partajulu. Dupa ce-am

aratat pe cat mi-a fost posibil, origina proprietati, atat cea

mare cat i cea mica, cred ca trebue sa dam cateva surse 0
despre felul cum se transmitea proprietatea intre moneni prin
motenire, caci moOenirea i partajul stint Inca doua cauze
particulare pe Inga cele spuse, cari au contribuit la inmultirea clasei razeesci se putea sa nu ias din indiviziune qi continua mai departe comunitatea.
a) Succesiunea i Partajul despre care, cant s'a dau cate-va
notiuni sumare, are o insemnatate mare in cercul societatilor.
Dezvoltarea succesiunei este in stransa legatura cu proprieta-

tea, este s zic un compliment direct al acesteia, una cu alta

i) D. Radovici citeaz1 un document, publicat N. Iorga vi Studii vi Documente vi VI-5 vi iar pentru moartea acea de om au dat G. Gbiorghitanul strAmovul acestor Gheorgbitani trii ante de berbeci vi an ramas
movie sA o stpAneascA Gbeorghe impreura en neamal lui. Dar noi satul
Dorna ne-am lepAdat de acea moarte de om ei nici la locnrile acele nu
ne abatem a-i scoate. l743. IscAlesc trei oameni, cari vi tinem minte
de o stima.

Se vede a nn al treilea de s'a fAcut cbezav vi atanci, el era presupas proprietar ca nnul ce pltea pentra alci, cari era in comunitatea lui.

www.dacoromanica.ro

97

merg in legatura strinsa si cunoasterea proprietati ne impune

s cunoastem si succesiunea si partajul. Aceste douii idei legate steins formeaza cadru steins al societati primitive, cunoscand una bine, ne dam seama despre cea lalta. Din cite
s'a spus asupra proprietati, din citatele documente reese ca
in vechime la noi colectivismul a fost baza societatii ling&
care ca accesoriu sta individualismul prea putin pronuntat.
Asa dar comunismul acesta forma, dreptul fundamentar si pe
el se baza dreptul de succesiune la moeneni si razsi, care
drept, e greu sa-1 putem urmri si cunoaste pina la origina,
de cht prea sumar din putinile documente ce ne aunt transmise, singurile ranfasite pretioase ale timpului, intr'un numar
cal se poate de sumar. Dar inainte de a intra in cirul povestiri vom cauta pentru simplicitate sa impartim in dou cuvntul
acesta de succesiune.
tim definitia succesiunei Prin succesiune 1), la moderni, ca
si la Romani, se intelege transmiterea unui patrimoniu, dela
o persoana incetata din viata, de cujus succesione agitur, la o
alta persoana ramasa in viat, care se numeste succesor, aceasta
definitie data azi, se poate lua si pentru trecut cand exista
notiunea de mostenire. Succesiunea stim ca. este de dou fe-

luri: testamentara si ab intestato. Las la o parte mostenirea

testamentara, in care vointa testatorului se executa conform
scrisului, sa, vedem mostenirea ab intestato".
Stim ca, intemeietorii de sate traiau intr'un chip deosebit
cleat cel de azi. La moartea sa mosneanul rasa proprietatea urmasilor sai in chip indiviz, acestia veneaa la domni si cereau
acte de intarire 2) and un cal ; Fiii, urmasi erau cooproprietari
pe toate bunurile ; 'Muni, iazuri, ogoare, fanete, pasuni. Aceasta
impartire era ideala marginindu-se de multe ofi la divizibilitatea veniturilor cari se da dup.& numarul coopartasilor din
aceias mostenire fiind de acelas grad. Daca eciau din comuninitate prin vanzarea partilor cuvenite dela un batrin, care era
reprezentantul lor si reprezintate prin aceste formule tool&
partea, cat& i se va alege", sau partea mea din a patra
parte din sat" sau urmatoarele expresiuni tipice : cata se va
') C. Nacu. Dreptul civil Roman, vol. II p. 18. Dr. Roman a se vedea
Julien, D., 50, 17, De. R. J. 62 : ,,Hereditas nihil aliud est, quam snccessio in universnm ins quod defanctns habnit".
2) Mosnenii din Pestivani se trag din Dragomir en fratii Ini, earora
le-a Intarit Vladislav Voda la 10 lunie 1592, parti de mosie de mostenire si din Maninl en ai sai, carora Rada Paisie le-a intarit la 2 Janie
1545, alte parti de mostenire din aceias movie. Stefalescu Gorjul Pitoresc
si Istorie p. 268.
7

www.dacoromanica.ro

98

alege partea noastrh si din camp si din padure ci din apa" 1.)
sau din siliste, din camp, din padure din tot locul unde ii va
veni parte'. 9) Nosnenii la impartirea lor tineau socoteala
totdeauna de mogul, originar din cari apoi s'a nscut batrOni,
vlastarile lui cari aveau 0, dea nastere satului, san satelor mocinene cu urmacii sai de aceia era totdeauna necesar, ca sa se
stie cata parte i se cuvenea fiechrui batran, din cari purcese
o eerie de cate-va generatii de mosneni. La impartirea vetrei
satului pare c exista e deosebire in partajul in abstracto fata
de felul impartirii in camp, padure si faneata, vatra caminului,
gasea o impartire intro copiii succesori, chrora li se da loc WO
construiasca cash de adapostit, deosebita de cea parinteasch,
aceasta cred c'a luat nastere din vremile cele mai de timpurii
ale vietii satecti.
Cum se facea partajul? Kneazul, care daduse nastere mosnenilor sau rezesilor" la moartea lui lsa proprietatea urmasilor sal in chip indiviz., impartit5. numai in ceeace priveste
folosinta membrilor coboratori din bhtrani, nu despartit in
bucati deosebite prin linii trase pe pamOnt. Toti nrmasii fiecarui Wean pastra parte proportionalh cu numarul lor in loc
de aratura, imas, fnete, sau de multe ori singuri prin imphrtirea provisorie, sau cbiar la mostenirea direct& 3) hotara partile cuvenite san dupa cateva partagii, proprietatea indiviza

se transformh cu totul in cat duph cateva decenii ajungea

ca sthpanirea provizorie masurath prin funii, coata-parte a
comunistului sa se desemneze singura si prin Hotarnica,
oranduit dela Cantelaria domneasca 4) le intarea imp/4i-

3) Adeca en Para Postelnic, impreuna cu jupaneasa mea Malama ci en

soacramea Samfira, scrim ei martnrisim, in acest al nostru zapis, ca sa
fie de mare credinta la maim popei Stancului, ea sa-i fie lni Otcina iir Car-

tojani, da in plan de sns, a patra parte da in sat, da in camp, si da in

apa, si da in padure, si da in silictea satulni. Cnvinte din Batrani p. 137.
3) Arhiva societatii din foci" sub directia D. A. Xenopol anul I p. 249.
Istoria unei mosii. G. Ghibanescu.
3) Stefan Voda 6977, Octombre 25. Toader Zvastala ei cu trei surori
ale sale en Stana kli Marina ei Marucca ei s'au invoit toti eu deplina
buna. vole lor de-au lasat fratelui lor panulni Toader Zvistala . . . . un
sat anume Zvactelecti, unde li este cam pe Bogdana, iara calor trei surori ale sale Stanei ei Maruseci sa. le fie un sat anume Serbanecti pe
Bogdane : Surete, lsvode I 168.
4) Si s'au venit atunci in partea lni Grigore Tantul din a treia parte
din sus ce este in tinutul Dorohoiului si din treisprezeee parabi pol.
din satul Sapoteni din cotul de jos, iarasi jumatate inteacelaci tinut ci

din a patra parte din satul Barbectii, iar jumatate si dintr'o parte de

Karapacin, cat se va siege, ce sunt in tinutul Cernantilor, cu tot venitnl,

iar in partea fratiniseu lui Neculai, s'au venit iaraci din a treia parte din
sat de Cordareni, iar jumatate Ali iarasi din cele 95 parabi din Sapoteni.
iar jumatate din Cotul de jos toi en dou'a parabii din Silican si en a treia

www.dacoromanica.ro

99

Tea fAcut intre ei provizorie, a delnitilor sau girebiilor.

Aceste partagii fAcute dup5, deceni de sta.pinire indivizA, dan
un numAr de cote-pkti neegale intre ele, i atribuite partilor
cuvenite dintr'un bAtran, ele variau in suprafatA in raport invers
proportional cu numkrul cobortorilor din moqul primitiv al satului numit moq intemeetor, sau intemeetori, trecutA la bAtranii
sAi, adicA fiii acestui mos luati ca tulpina, de impArtire formnd
arborele genealogic a descendentilor al acelui moq ; se intmpla
c a un bAtrAn s fi murit i s5. 11 lAsat nepoti, intran sopi in
locul batrA.nului la formarea comunitAtii i luau farAmitile venite descendentilor 1). Cu aceste impArtiri din fictive odinioarA,
acutis trecute in domeniul realitatii, veneau inaintea domnului qi

cereau drese de intrire in schimbul calului domnesc, socotindu-se domnul capul suprem al Orli si stpanul pAmntului
c um se vede cbiar in brisoavele Muntene exceptindu-se cele
Moldovene. Darea calului cred s fi fost un fel de dare impus ca o tad, a mostenirei '1) aceasta aratA c proprietatea
mosnean provenitA din cea knezeascA, era consideratA ca gi
cea boiereascA atarnAtoare de domn. Domnul era autoritatea
supremit dela care atirna toate interesele supuqilor shi dela
cel mai mic Ora la cel mai mare. Avere, onoare, viata, totul
stAtea in clipita ochiului san. Azi dacA, voim s constituim
originea primitiv dela care a purees sursa mosnenilor, trebue
s urmArim in chti bAtrni s'a impArtit satul la inceput qi apoi
sA. tinem seamI de descendentii fie-carni bitran in parte, bine
inteles la clasificarea fie-cArui sA avem in vedere pArtile idealisate corespunzAtoare din pilmant eletaic i mori, anima,
parte din Renev, ce este in tinntnl Cernantulni; iar in partea snrorisa
Tndosia s'au venit a patra parte din satul Calinesti si din satnl Barbatesti din a patra parte, iaras jumatate si din a treia parte din Ciortorie,
cat se va alege, de catre partea Ciogoli, despre Calinesti si despre Parbesti en tot venitul; iar in partea Antiniei si a Nastasiei s'au venit
jurnatate din satnl Vascanti i jnmatate din satnl Ciortoria, iaras jnmatate din batranul de sns,... Surete si Isv. p. 100.
1) 1546, Febr. 29. Petra Rares Vv. Intareste stapanirea nepotilor lui
Caliman pe mai mate sate. Ciliman a avnt 4 copii cari la randul lor
an doni cat() cinci, tuml patru i cel'alt seapte copii. De oare ce fiecare
sat se afla stapani cn sasesprezecimi, altii cu donazecimi i optimi de sat.
Gbibanesca. lspisoac i Zapise I p. 80.
5 Main, 1550. Stefan R. Vv. Intireste celor trei copii ai Simei i celor
sapte copiii ai Ilincai ocina lor, a patra din Biseni. Copiii Ilincai an
deci cate donizeci i optime din satnl Bakteni. Idem p. 92.
19 1487 lnlie 31, Voevod Calngdrul inteun chrisov pentrn m. Snagovulni, si am adus domnia mea si caii knejilor din acel judet al Brailei
ce se cad sa fie domnesti, dela knezii cari mor, ca sa, se ethic& la sfanta
manAstire i sa fie spre slnjba sfantului louts'. I. 13ogdan p. 22, vezi
vi tradacerea.

www.dacoromanica.ro

100

vaduri de moarg, cari in tirnpurile primitive la originea satului era a knezului ca intemeietorul satului ai la moartea lui
cguta sg se transmit& urmaailor sgi fie unuia, dar de multeori multi eran stapani pe acelaa vad impgrtind macinisul.
Dreptul acesta de a avea moarg era rezervat singurului kneaz
intocmai ca in satele romane din Ungaria i Galitia 2) ai
pe tirmg se transmitea razasilor, coboratorii directi din aceatia 2).

Partajile efective pun capgt acestei stapaniri comunista si

cu cat numgrul posesorilor sporia pe aceeaai parte de sat sail
pe mai multe sate, cu atat cotile lor ii pierdeau din caracterul lor abstract si trgea pe teren linia demarcatie, limitand
hotarele distincte. Secolul al XVI este inceputul divizgrilor.
Pang acum satele moanene au mers in crestere, dar de odatg
apare mosioare cu hotare asigurate pe ici ate o piatr a. mare
sau stalp cu bourul pe el sau ciuntita ca s. difere de hotarul
vecinului sin. Si din expresiile inchipuite ,,a patra parte din
a cincea parte". . . . le vedem clasificate bine, prin factorul
material ai prin sortul delnitilor sau girebiilor 3) atribuite altg.
data ne alese, anus alese, asigurate dupa numgrul batranilor.
Cu inceperea eairii din comunism incepe decgderea clasei
moanene i rgzaae" fiind imbucatatita moaioara pastrata cu
atata stintenie, acum ravnile celor can Ii inconjurau ai chiar
1) Pr. Antonovici, monografia satulni Bogdana.
21) 7141 Dabija Vv., Gavril tn temeia, cii feciorul lui vinde lui MARA

Tarchie cdpitanul a patra parte din vatra satului si din moss& a patra
parte si din balta, ce se cheama Brehnova a patra parte si din camp..."
Archly soc. din Iasi annl I
1507 Fey. 20. Bogdan Vv. intarecte vanzarea facutii. de Gligore si
sora-sa Marucca, copii AnuscAl, nepoti lui Bucur Dan, a dreptei ler
ocini i mosii, don& parti din moan% din Bucuresti ce este pe Bilavoin,.
mai Cristea i sotiei acestuia, Ana, drept 30 zloti tatarecti. Acad. Rom.
XLV 442.
;) H. Rosetti PAniantul sAtenii i StapAni in Moldova p. 89 . . . ne
aratA amanuntit originea lor, in Moldova se intrebninta des acest cnvant
Moisen 1.1ovilA Vv. intArecte vanzarea ficuta de Ana, Prohira i Nastasia, fiice lui Gavril Hulpe, nepoate lui Tudor, a dreptelor ocini i mo-

sii, 2 fireabii din satul Petia Mare, ce este la tinutul Suceavei Hai Dumitracco Soldan, Spatarul cel mare, drept 50 taleri si vanzarea facutfi.
de Maria fata lui Ivan Cotai, a dreptei sale ocini i mocii, jumAtate de
jirabie din acelas sat Petia tot lni Soldan drept 15 taleri. Domnul intAreste cumpArAtorului acele jireabii an-i fie ocinA i cumparilturi dreaptA,.

din camp si din apa si din pAdure si din toate dependintele cat se va
alege la acele jireabii. Ac. Horn. XXX VII160.

ln T. Romtineasca purta nurnirea de delnite . . . . Si fie jupAnesei

i cii silicte de casa in sat in Bilugesti din

Anica o delnita cu. 12 locuri

camp, din Ware, din apa si disprecte tot hotarul, pentra ca a cumprat FrAtilA. 1644 Al. btefulescu. Gorjal 242.

www.dacoromanica.ro

101

Tavnile si falsificarile dreselor intre ei apar, la care se mai

adaoga ca factori principali: inpozitile, s5rcia, zalogirea pentru
biruri.

Dar cum mosteneau descendentii batramilor ? Azi legea, clasific i indica eine sa vie la mostenire, dar in vechime, aveau
i

dreptul Roman ca origina, transformat in obiceiul Oman-

ului cu vr'unele influente Slave". Legi scrise ea fi fost, nu

tim, dar etim ca poporul roman a suferit in timpul formari
sale atatea inruriri deosibite. Urmele unor asemeni inruriri trebue sa se intalneasca in normele juridice, cari regulau daraverile zilnice; nu este locul s. ma ocup aici voi reaminti numai atat, ce priveste la mostenire. Din hrisoavele citite in Muntenia exist& o deosebire generala intre succesiunea descendentilor.

Copiii de sex barbatesc ereau chemati singuri sa mosteneasca

averea imobiliara dar cu indatorirea sa. inzestreze pe surorile
lor, vanzand partea ei imobiliara, sau oprind-o ei, dandu-le
echivalentul In realitate. Aceasta se vede c erea o influenta
luguo-slava, ca fetele sa vie la mostenire trebueau sit fie infratite de tatal lor cu fii sai, cu acest mod eluda obiceiul pamntului. Aceasta infratire se facea pentru a egalisa pe copii
la mostenire, este influent& lrngo-slavilor de la cari am luat-o,
vezi succesiunea 1).

In- Moldova aceasta deosebire intre succesori nu era, toti

-veneau la succesiune intocmai ca in dreptul Roman, luand
cotele-parti dupa partile cari esise dintr'un mos 2). tim ca
'I 1504, lunie 15. Rada Vv
Apoi a vonit inaintea Domniei
mele pi a apezat pe fiica sa Stana la rand en fiul Om Ivan peste partea
sa de movie din Petresti. Stefulescn. Gorjul Istorie pi Pitorese p. XXVIII.
1E131, Decembre 17. Vlad Vv. . . . iar apoi Ivan de mai 'nainte vreme
a apezat pe Rica sa Stana pi en fratii ei Ivan, Mircea, Nan pi Lal, ea ad
fie ate i cinci, tirml en anti!". Idem, p. 341.
1564. Petrn Vv
RAdein inaintea domniei mele i a,dat pi a apezat pi a infrAtit pe flea sa annme Tudora en fial sAn annme Crdciun,
ea ad fie doi frati nedespartiti peste toatd mopia mi pant in veci
ad
fie doi frati Tndora en Cracinn". Idem, pg XXIX --XXX.
2) Efrim Hurul, vet vornic i fratestu d-nului Dancinl Ham! par. de
Neamtu i fratele lor Mihociu si surorile lor Maria pi Mariaca i Stanca
-ficiorii lui Pant Hurul nepotii lai Petre Hutrnle, de-a lor bunt voie de
nhneni si1ii nici asapriti i s'an tocmit Intre dancii pi an ImpArtit a lor
clrepte ocini din dresuri, ce an avnt mogul lor Petre H. dela stramocul
nostrn Alex. Vv. ci din dres de ctimpardturd, co au avnt tatAl pi mama
lor dela fratele domniei mele Bogdan Vv. satul Liirgdpanii pe Berhecin
si jurnatate sat de Ocheni, parte de atre rdstrit pi a patra parte din

satul Galdpectii in gum Rdcdtdulni de ettre apns pi en loc de dont mori

pi PAncepti pe delnitd pe din Mos i san venit in parte, credincios boiemini . . Efrim H . . . . satnl LfirgAsanii pe Berhecin, iar In pat te Marupedi san venit jumdtate de sat din Ocheni parte de edtre rdstrit, iar
in partea Danciultii Hurul par. p. a.

www.dacoromanica.ro

102

la Romani succesiunea ab intestato, era diferita sui juris",

adica acelor agnati caH se aflau sub puterea imediata a defunctului, exceptandu-se fetele cari se consacrau cultului reli-

gios. La vierge, en devenant vestale, sortait de sa famille

sans subir de capitis deminutio"; elle dtait dis lore sui juris
et habile a faire tous actes, y compris le testament. Si elle
mourait sans avoir test4 see biens tombaient dans le trdsor
public; par contre aussi, elle memo n'avait plus le droit de
succ6der ab intestat aux membres de la famille qu'elle avait
quitt4e 1)

Lupta la Romani puse capt mo0enirii prin Nov. 118 0 127

prin care se regula ordinea succesiunilor. La Moldoveni se vede
in hrisoave tipul de succesiune Roman, ins printre acestea apar

pe ici qi colea influente streine; aa vedem ch vatra casei este

lasata fiului cel mic i aceasta potrivit obiceiului, de aceia
ceilalti fii mergeau tie singuri fie cu gineri cneazului s,;i infiintau aqezari noi unde era belqug de loc. Acest obiceiu cred
cal avem imprumutat de la Malox-Roqii cu caH am fost in contact prin analogie i cand phrintele nu avea copii de sex masculin transmitea girabia cu locul de cas fetei celei mai mici.
,,M. Racovita... hotare0e... dupa, obiceiul pamantului i dupa,
legea tarii pentru satul Tibane0i fiind casele parinte0i sa, fie
a fetei acestei mai mici 2). Acest obiceiu, ii vedem qi la alte
popoare, la care baOina parinteasca ramhnea fiului celui mai
mic 3). II gsim la Germani qi Celtii din Apusul Europei cum
qi la popoarele rsaritene.
In epoca indiviziuni, monenii ii inzestrau fetele cu parti
indivise, considerate in abstract, zestraqii intrau qi ei in codem

') Aulu-Gelle I, 12, VI-7. Cic. de republEca III, 10, 12. Gains I 130
145, 131. X.

2) N. Iorga Studii gi Documente" VI, p. 97.

3) Quelque fois (chez les Germains) ce n'etait pas is lain, mais an
plus jenne des fils, que la maison paternelle passait en heritage. Ainsi
il est curieux de rappeler ici quelques dispositions de lois galloises.
El les attribuent ati plus jeune des fils le domicile principal avec hnit
jugeres les instruments les constructions on edifices du Ore, le chandron, la hache, et le contre. ...Dans les nsements de Rohan, en Bretagne,
la regle est a, pen pres la memo. 811 n'y a qu'nne seule tenne, le fils
javeigneur et dernier ne des dits tenanciers succde an toute de la tenne
et en exeunt les autres, soit fils on filles..
Le pre, Duhalde dit quo, chez les Tartores, &est toujours le dernier
des males qui est llritier, par la raison qtt'a mesure que les allies
sont en kat de mener la vie pastorale, ils sortent de la maison avec tine
certaine quantite de Mail qne le pere lour donne, et vont former une
nouvelle habitation. Le dernier des males, qui rests dans la maison avec
eon pere, est done son hritier naturel. Montesquien, Esprit des lois,
Livre XVIII, Chap. XXI.

www.dacoromanica.ro

103

vAlmasie pe mosiile pAstrate in indiviziune 1), child primeati BA

stea in comunitatea familiei fete. La Slavi era acelas lucru,

en privire la cAsatoriile acute intre membrii comunitati famihale. C.And insure esia din comunital e. Averea mobiliara data
ca zestre, era proprietatea blrbatului, iar proprietatea imobiliaril era a coraunitAti. Acelmi lucru se intAmpla femeei vaduve,
care se mArita i eca din cornunitatea familialk, ii da ca zestre
avere mobil.
La efectuarea partajului natural, cAnd se lua in seam& partile
mosiei, (facuta prin Hotarnica") zestrasu 2) ca i cumpAratorii
de parti, se scoteau dintre coborAtori. Intre succesibili. se admi-

tea dreptul de representatiune. La partaj cAnd nu erau toti fii

batranilor, in viatA ci de la un fiu erau nepoti sau strnepoti,
acestia veneau, la mostenirea mosnlui reprezintAnd pe pArinti
bor. si atunci clasificarea si partajul era fAcut dupa fiecare
bltran. Daca batrani satului nu aveau descendenti, atunci mosul
acesta era sterp" si mosia partea corespunzatoare in naturrt.
se zicea mocie stearp", aceasta parte se impartea intre cei
lalti coalterali ai bAtrAnului, asignAndu-se descendentilor partea,
(cAti bAtrAni fusese). Razesi valid lui M. Costin intro altele . . . .
asisderea i cat li se va veni lor din partea unor mocii sterpi

a cAror parti au rAmas impartitoare pe frati 3).

Cum se impdrfea averea imobiltard rdmas in mod comun rdzeOlor sau nzognenilor" ? La impartirea definitivA se avea in
vedere urmAtoarele: averea de irnpArtit o impArtea in dou&
pArti distincte, pe una o impArtea in mod definitiv, iar alta o
pAstra iaras in aceia lung& comunitale:
Silectile si tarinele erau alese inteasa fel ca eh se poet& Beryl
toti i dese ori acestea erau care se imparteau mai intAiu. Se
M Moldoveannl din &cart& ci an mers deprennA en Samba. naintea In
Dnmitru pAreillabul de in tArgul Jiului, flind-cA lipsind de aeasi, pentrn

branictea lei' Stambl a intrat in movie ci la intrebarea Moldor. a

raspuns, cA, 1-a inzestrat socra sAtt... Col. lui Traian 1877.

2) Jeluirea unor motmeni Popecia aflandune en stapAnirea intr'acel

hotar, an arAtat cei1a1i mocneni, cam cS. nu suntem moseni vechi, a ne

eti i noi de moci, co suntem zestraci ci cumparAtori cu pArti mici dela

dancii. Ammo cantAnd, a lua ci noi parte pA un moc, sA. se fad., cinci

moci nu ne-am ingadnit, ci i-am tras la judecata. lorga Stadii. Doc

VI 502-3.
1644 Martie 20. tin Vlad BArsescul din Baia platecte datoriile unni
Socol pentrn a veni la succesiane. M. Basarab orfinduecte ins& o cercetare ca sA se afle care din care este ci poate Vladul ci el din acecti doi
frati, din PAtrn comisnl ci din Cazan sau este . . . din sora lor zastraca.
Stefulescn, Gorjul Ist. Pit 7.
2) Miron Costin Opere complecte ed. V. A. Urechia p. 89, tabla cronolog 1662 P. F. Gerard. Manuel dlmentaire do Droit Romain p. 790.

www.dacoromanica.ro

104

avea in vedere numarul batranilor mari" si se facea atatea

pArti in funii cati batrani de acestia erau, apoi se lua numarul
sub-batranilor se socotea cati sunt si se funia locul cuvenit
batranului din mosul original. Dad, impartirea se fdcea in toate,
fanete si paduri, operatia se fAcea intocmai cum s'a spus. De
obiceiu se pastra neimpartite, Tanetile si phdurea de unde lua
curatura pentru ars si lemne pentru clkdiri. Crad din locul de
impartit ramfinea cate o parte eu neputinta de impartit, aceasta
fAcea o partea comun si era lucrata fie de toti rAzesii, sau de
cele mai multe ori de locuitorii asezati pe locurile rAzesilor cu
indatorirea sa Lea zile de lucru razesului, doua salt trei, sa-i
dea a zecea parte din productul cimpului in schimbul locnhii
de arat si casa. Din aceste arAturi luau cu totii a zecea parte
si o irnpArteau intre tOti bAtranii. Locul de cash' se impArtea
in mod individual unde-si fficean case de locuit. Locurile cuvenite fiecarui sub-batrin se desemna in pAmnturi.
In chip deosebit se impartea i locurile lazuite, (curaturile de
padure). Hotarul se insemna cu stalpi pentru fiecare Wean mare
si dese-ori gAsim in hrisoave, ca se vindea atata parte din cutare

stalp papa la cutare 1), iar valoarea se spunea in stamjeni.

In Dreptul Roman regula era a cetateanul trebuia sa-si faca
testament 2): la socit4 romaine connait le testament des avant

des XII tables, et des les XII tables elles donne le pas a la
succesion testamentaire sur la succesion ab intestat, qui ne
peut concourir avec elle, qui slouvre seulement a defant de
succesion testament aire. Mostenirea testamentara trecea inaintea

diferite prin lege. lnnainte de toate era oranduirea lui

pater auctoritas" si apoi, venea legea si oranduia. La noi atat
in Moldova cat si Muntenia nu vedem aceasta distinctie. La
Romani in noua stare a dreptului nu se fAcea o deosebire mare,
mostenirea legitima a trecut inaintea mostenirii testamentare.
celei

') Nastasia, fata lai Breajie din Spineni, vinde partea ei din Mini,

partea ttane-sAn, ce an fost sates, din stfilpul Oidei, din a patra parte,
lui Statie Abfigerariul i femeii sale Zotinei, drept 4 lei batuti. N. lorga,
Doc. IV, p. 84.
2) P. F. Gerard. Manuel dlmentaire de droit Romain" p. 790, Paris
C. Maynz, vol. III. Succesinne".

www.dacoromanica.ro

105

IX.

(Judi,cium finium regendorumo

Proprietari codevAlmaO trliau in codevAlmAqie ast-fel pin&
child cu toti se hotrau s cearA de la domni boierii hotarnici",
prin cercetarea. dreselor rAzeste, le orAnduia Hotarnica adic
socotea numrul bAtrAnilor atribuind fiedruia partea sa; facnd

un raport detaliat Domnului in urma drui raport, domnul intrea posesia qi proprietatea definitiv adevAratilor proprietari.
Alte ori se intAmpla la acei hioneni cari nu avean hrisove, s5,
le numeascA o cercetare de hotArnicie" ci boieri hotarnici ascultau

martori numiti oameni buni" qi In urm5, fAcea impArtirea pe

bAtrini in miniatud, apoi Ikea raport domnului, care IntArea
posesia definitid.
Acest niers al hotArniciei il voiu impArti, ocupindn-ma de
pregAtirea procesului, adic5, cercetarea hrisoarelor c4i ascultarea

marturilor; procedand ceea ce in vechiul drept e cunoscut sub

denumirea jurAmintul cu brazda In cap".
a) ItAzet3ii cari voiau sl iasA din codevMmAsie sat] extranii
care cApAtase prin mijloacele arAtate mai inainte pirti de codevalmacie, cereau s se numeasc boieri hotarnici, can sA le
impartA moiile, alegAndu-le ocinile fie-drui Wean In parte
sau o sub divizie a descedentilor din bAtrini. Hotarnici, boieri
cinstiti socotiti de rAzei, dar lezne de impomoziti de vre-nna
din pArtile interesante proceda ast-fel: mergea la ziva fixati
de ei, cand toti rezeci en nricile lor qi toti meghieqii de prin
prejur, eran chemati la hotarul mociei in litigiu; aici lua hrisovele de danie, citea origina proprietati, de care eine s'a dat ci
cArui moe sau Wean. Dad, erau ramnri din bAtrani atunci,
citea Hrisovele de intArire ale descendentilor din bltrini, elrora domnii le Inazise moctenirea cuvenitl, conform uricului
de intfirire
asculta pe megiegi, apoi proceda la impArtirea mogii dupA numArul bltrinilor, mAsurind-o In lung ci lat.
Dad cererea arAta ImpArtirea definitivA" atunci toad, tarina
imprennA en pdure ci livadl era funiat a. qi atribuitA bAtrinilor sau descendentilor acestora; tinindu-se socotealA de ordinea

www.dacoromanica.ro

10G

gradului inrudiri 1). Jirebiile, delnitile, sau funile, erau atribuite,

rnostenitorilor tinandu-se seam& de, transformarile suferite prin
cumparAri personale, instrainarii sau danii. Felul procedurei

descris era usurat mult de dresele domnesti, dar cand lipsea.

acestea era mai grea procedurk Atunci se recurgea la martori,
cari jurau in felul urmator: unii luau numele lui D-zeu ca
martor, alti diferite plasmuri canonice; dar usitat era sa
n'aiba parte de odihna in pamant, de nu vor spune adevarul" 2).
Aceasta din urma formula era intrebuintata la ,i,juramfintul
cu brazda in cap" 3).
Martorii erau megiesi cari Olen de cand si pe unde era hotarul vechiu, (dupa cum am vazut ca se zice in hrisove pe
hotarul cel mai vechi pe unde a umblat din vechime" cunoscuti sub epitetul de oameni buni si batrani 4) a caror memorie
era si singura in stare sa limpezeasca situatia hotrniciei, si luau
pamant de pe mosia intreaga sau o brazda in cap (intelesul de

brazda o bucatil de pAmant dintr'o brazda), si jura, ca stie pe

unde este hotarul acestei mosii si cati bgtrani au parte in mostenire, pe urm, mergea cu acea bucata de pamant pe capul
sail, artand pe undo este hotarul vechiu, sau in alte procese
de revindecare, pe unde a fost hotarul, care a fost mutat de
comunitatea vecink cautand sa deposedeze in favoarea lor, toren

dela comunitatea etzaseasca yecink sau ca stalpul care facea

hotar, a fost mutat in alta parte 3), pe urma dupa ce jura pe
2) DupA porunca cinstitei vornici obstesti dela Knejii Moldovii, ci mi-au
adus David cucul si vArial sin Anton Ghelbe, ca s le aleg pfirtile lor de
movie si a fratilor lor, din hotarul BotAsestii SArbfinesti, Negarlestii si

eu urmAtor Sind am mers la fata locului si strtIngand toti rAzesii din

bAtrAnii de jos si de sus si intrebAnda-i din eine trag, acesti jAluitori
iar ei an mrturisit inteadevAr ca trag din bstrannl Petrick iar Petrie&
sA. impart& pe trei batrani, anume Ghelbe si Doroftiia si Maria si din
Ghelbe sa trag Anton si cu ai lui si din Maria, nn an dat nimie spit1
de neam $i esind un ncam palicise, zicAnd ca ar trage si ei din Maria
si eu cerfind ca sa-ti dea spita de neam si ei n'art putut, ca sresi dea

spita si nu le-am dat parte de movie si s'an dovedit a sunt oameni

streini si am lAsat partea Marii la cei doi frati.

1741 Martie HotArnicie fAcutil, Vasile (tiza. Pr. Antonovici, 64.

2) Vezi Brezotann, vechile institutii ale Romaniei. p. 44.
3) Lumina tom. 3 n. 13-14 articol Alex. Papadopol Calimachu si Rondo:oil cfind era st dovedeasca imprejurarea la procese de vindecare, lua
brazda pe cap san de pe pamAntul rechemct si mergAnd inainte conducea
pe judecatortil hotarnic la adevAr ratele limit's': G. Missail Ovi. legis.
Rom fine 18155.

4) Gnte alte Leute sind diejenigen die das Urteil finden. N. Iorea

(iechtes des Rumenien Volko p. 236 Vol. I.

5) Noi Antioch Constantin Vv
4 fActirl mare jalbt pentrn tin

loc, ce an ei danie aicea in Iasi dela Petra Voda, en doamna sa Ilene,

care loc este In capul tArgului din sus langa ziduri
alti targoveti
si c'au fAcnt case pe locul lor, si Inca le-au mutat si nn stalp de piatrA,

www.dacoromanica.ro

107

capul sati cum ch pAmantul care era in litigiu, repreziutat prin

brazda aceia de pe capul sau, se punea, fie bucata de pAmant
in cap 1) sau in spioare 2) i da ncol martorul, mergand inainte
arAtand adevAratul hotar al mosiei de Impartit prin hotarnicA.
Se mai intrebuinta Inca alto donA mijloace barbare pentru,
ca sa pregateasca martorii pentru procesele de mai tarziu : tragerea de chid, si calugarirea".
a) Tragerea do chica sau cum se zice azi in vorbirea poporana de chica" se faces astfel child se proceda la vechile
hothrnicii, se luau multi rAzesi vecinasi tineri si unde se pnnea
lemne infierate, pietre de hotar, li se da o pAruiala sa tina
minte cat trAiau de pAruiala cApAtata la infigerea pietri san
acezarea cent:10i pietricelilor sau uncle se ridica movilA in
cutare colt al hotarului 3).
Alt mijloc de a intipAri in mintea viitorilor marturi hotaral
mosiilor era chlugarirea copiilor de varsta tanr. Aceasta &Ala&ire se fAcea intiparind in rnemoria copiilor calugariti timpul
oi locul cand si-a consacrat fericitii muritori ,,sufletul domnului".
In hotarnicia moiei Melesul a manastirei SolcAi se spune: ca au
adus i 2 calughrasi mici copii, ca de opt ani, ca de-or trAi sa. Ole
carele an fost pus din sus, dinaintea casei Tinrtei in rApa ce vine despre
. . . Deci dup4 jalba lor trimesam domnia mea pe boerii nostri
Vornici de poarta annme: Stefan Filat vornic i pe Georghia i pe
Bejan V, ca sa afle pentrn strAmbAtatea ce se dMuiri ..... i an strAns
oameni buni" anume Matein cel BAtrin i lonitA DAnnlescn . . . i alti
nameni bnni . . . i an ridicat en sufletnl lor si en brazda in cap, cum

tArg.

adevArat stAlpAl acelea de piatrA, ce se nnmeste mai sus iAste mutat'.

Dricarn1 V, 312: Pentrn hotarul Petricanilor si a Uricanilor deaa strAns
satele de pre valea Topoletiei din gios si din sus sA intrebe pe namenii
bAtrAni pre uncle ii sA desparte hotarnl, deci noi snntem mai bAtrfini
decfit toli cdti suet i tim bine si am arAtat credinciosului. . . .
MArtnrisim noi cn sufletele noastre si en brazda in cap inaintea MAriei tale'. Arch. ist. partea 1, pag. 24: Vezi Cron. Rom. II, p. 102.
l) . . . . Deci aa pns brazda in cap nnni om bAtrfin, an inconjurat acei
zece pasi". Miron (jostin, tabla cronologica fir& datA.
3)
i fiind nn Sims ltav desprea partea mBriei-sale Gheorghe Beizadea, an lnat pe un calugar din Baclesn annme Rafail en ptimfintn1 In
spinare i far& voia lni l'an dna ca sA le arate hotarnl. Condica rn-rii
Tismana, fila 267. Arh. Statului.
3) Hotarn1 CrAinicestilor preenm am apucat din staretii si pArintii
nostri cei bAtrAni cari ne-an si purtat pe acele vremi pe la semne fiind
noi copii de ne-an departat en ca. tinem minte semnul hotarelor". Doe.
1742 In foae 26 lit. 1 Archifond biserici Cernanti.
A se ma] vedea Arch. istor. HI p. 230-233, 218, Winkenhanser MoI:
dovitza 89 si Papin tesanr de monnmente I p. 387.

www.dacoromanica.ro

108

Inainte anume losub si Iosap, calugriti de egum. Varnava 2).

Dupa ce se asculta martorii si se arata botarul mosii, boierii
botarnici Imprtia provisoriu terenul. Aceasta era forma prima a
procesului, dupa care urma cea de a dona.
Fasa unui proces de hotarnicie diferea de cercetare local&
prin multe. Procesul intreg urma c'am fasele urmrttoare: trebaia ca cererea de botarnicii sa fie adresata Domnului" care

oranduia pe unul sau mai multi boieri sa mearga la fata locului unde asculta pe oamenii buni" sau citea dresele de
harazie" si tragea configuratia pe teren, apoi boierii hotarnici
raportau domnului si domnul da o carte de botarnicie" prin
care termina procesul, le intarea definitiv stapanirea asupra coti-

partilor desemnata in natura si despartita prin pietre, cenus,

sant sau movile. Aceasta parte forma fasa a doua a incheierei
definitive a procesului.
Un alt mod de hotarnicie, cunoscut mai tarziu, era ,,cartea
de blestem" cumplit alcatuit de seful religiei Mitropolitul
Tarii" 2) rar si de Episcopii.
Procedura se obisnuia ca si la botrnicia propriu zisa. Acel ce
dorea sa-si limiteze botarile mosiei sau sa iasl din codevlmasie,
adresa o cerere Domnitorului" rugandul sa dea carte coprinzand
11 1709-26 lit. 11. loco citat, a se mai vedea A. D. Xenopol, vol. IV.
Vointa National& HI, No. 665, Convorbiri Literare XVII.
Melchisedech Cronica Romanului H, p. 102, Hasdau I, 24.
Cronica Husilor 1780 V. A. Urechia Miron Costin tabla cronologic&
fru& datL G. G. Tocilescn. Despre legat pag. XXV.
G. Popovici In scrierile sale, manuscris pAstrat Academia Rom&nii"
unde mai sent si alto articole nepublicate, din cercearile facute se ye-

dea cii, era foarte bine pregatit pentra cunoasterea Istoria Dreptulai

Roman".
2) 1725 Main 7. Gbeorghe Mitropolitul Modovei. DnpA cererea Vornicu-

mai $tefan Ruset, dit carte de blest&m, ca s& mirturisertsca, rAzesii adev&ratele hotare ale B&Itii flordunului, la Coltul Cornii. De vor mrtrturisi
drept, st fie iertati si blagosloviti. Oar de nu vor m&rturisi drept, ori

care ar sti, nici vor ardta pe uncle an imblat hotarele adevirate, et fie

blestemati de Domntil Dumneren tin de Maica Precest& si de 12 apostoli

si de 318 ateti din Nirbie: herul, petrele, lemnele s& putrezeasca si sit
so topeascrt, iar trupurile lor, a& stea intregi neatopite, parte aib& ca
Inda si cc tircletol Arie si de smerenia noastrt Inc& a& fie legati, si
afurisiti si anaftemi dati In veci. Asisderea si hotarnici, cari ar fi orinduiti s& hotrasch aceste hotare, caH mai sns scriem annme, de n'or
hotArt drept si ar face vr'un mesterpg si aceia st fie sub blestemul care
mai sus aerie, iar de-ori hothri drept, ea fie ca totii iertati si blagosloviti".
Adaogit de m&na Mitropolitulai : Pe uncle ar fi tine suhuo 9i Manolachie, de n'ar mArturisi drept si le fie in cap acearta.
Cronica Bohoteelni. Actele Coltrtlui Cornii. p. 163: Rada Rossetti.
Despre felul de st&panire al r&zesilor 202 - 06.

www.dacoromanica.ro

109

blestem cumplit. Acest blestem era kdresat de Mitropolit atre

fazeqi sau meghieqi cunoscuti cu epitetul de oarnenii buni" qi
chtre boierii insAcinati hotarnici" ri5. fad. dreptate oranduind
adevAratul hotar i impfirtind mostenirea conform bitteinilor. Cu

acest blestem si cu raportul adresat de care boieri hotarnici"

cari procedea la hotarnicie intocmai ca in cazul cfind era,

martori fdr sg. mai pune martorilor brazda in cap. Care sa
fie cauza? Se poate ca ci atunci ca i azi, martori se cumOra i de aceia se recurgea la jur'aminte grozave, sa, se inspaitnnte martorii precum qi pe boieri hotarnici. Blestemul
Mitropolitului se considera ca ceva grozav gi inspimnta pe
acei care avea s'a depuie mArturie.
Inainte de a spune ceva de origina jurAmntului cu brazda
in cap", voesc sa. arAt ,ce norma avea boierii hotarnici in atribuirea cotelor batrnilor".
Cu alte cuvinte cum facea impdrtirea moOenirilor. Razqii
dup cele spuse i ailtate in cap. Mosnenilor gi Itaze0or, erau
descendentii primului san primilor stapni ai satelor intrite
san hrzite, cari dup5, transmiterea succesiuni trAiau in codevalmacii impartite in miniaturA dup.& numArul bAtrnilor.
Bltrnii ii aveau acezrile in diferite positii ale locului sta-

pnind unii la rasArit, alti in partea de sus, altii in partea de

jos etc. 1) Far.a original a baranilor o gasim pomenit5. intre mo:Ineni, ziciind suntem din cutare btrn, al cut6rui moE
originar i dose ori mentionati in botrniciile fcute, unde se
avea grije s se caute spita neamului qi felul cum a urn blat satul
dupa, chAi barni, copii rarnaci mocului, dfind natirtere la diferite grupe de in0 legati prin rudenie de s'ange diferiti ca
surse de bateani din cari au purees. Cnd vedem in hrisoave

scris satul a imbiat pe trei btrani" sau pe patru bhtrni"

1) AdicA eu Ion fecioral BAlanei, nepot lui Toader Jietan din jietan,
i-am vAndut a mea dreapt ocinA, ci modie din Jidani . . . . din partea
din jos dintr'an bAtrfin am vAnclut jumAtate de bAtrfin ci din partea din
sus uncle an dealt Racal jannatate de batran din cinci bAtrAni, cari se

face a zecea parte din sat din partea de sus ci in partea de jioe si fie a

casea parte din sat. Archiva soc. din Iaci 1. Istoria unei rnocii. Ghiblnescu.
Dochita ci Sanda . . . vnd lui Ghervasie case pAmAntari din Dndecti
partea tattilui lor Ili anurne: un plmnt due& bisericii ci, altul la fAntAna

Licialui ci un plmAnt in coasta, din sus de casa Liciului ci nn pAmAnt

dap pomii Tomociectiilor Q i un pAmAnt in randal crud, pe din sus de

hotar Giosanilor nu in coasts vAii, mai dinspre sat din sus de ,

. . .

Rosetti P. 102.

Nicte razecti vAnd lui Miron Costin mai multe parti de mocie ci cari
aunt in partea de jos din jumAtate de bAtrAn, ce se Impart In case pArti.
V. A. Urache, M. Costin I tabela cronolog.

www.dacoromanica.ro

110

avea boerii hotarnici s inteleaga el an fost patru copii ai unni

pins", a unui cneaz cruia i s'a Infant ai harazit proprietatea
cari o transmisese copiilor lui numiti batrani" 1).
Boerii hotarnici trebuiu sa observe la Impartire urmatoarele:
Dac batranii erau succesorii moaului, carui i s'a atribuit proprietatea, sau domnii harfizea proprietatea, aratand cat sa
se cuvina unui batran singur i cat celorlalti, sau celuilalt
ai atunci hotarnicii" rnasura pamntul aaezind hotarele 3).
Trebuia al mai tail in vedere i pe sub-batrani 3), adica ne-

poti de la un Wean. Dese ori, codevalmaaii Ii vindeau sau

druiau altora partile lor din intreaga, codevalmaaie, atunci
boierii hotarnici scotea din hotarnicie partea cuvenita mosneanului, care a vandut-o 4). Terenurile codevalmaae mai contineau Intre codevlmasi ai terenuri cuvenite, boierilor sau manastirilor sau domnilor. Acestea fie ca eran cumparate, schim-

bate eau facute danii de &are unul din razesii, din partea sa
cat i se va veni, sau cate i-se va alege din batrAnul cutare,
sau erau cazuri de confiscari, furturi, crime ai atunci hotarnicii
hot:Aran cota parte {5), scotand partile confiscate sau vandute,
atribuindu-le adevaratilor proprietari, iar restul mostenitorilor
directi, cari facuse cererea de hotarnicie.
De cdnd dateaza i de ce origind este ajureimdntul cu

brazda in cap,.
In epoca primitiv a jurisdictiei Romane se- vorbeste despre
legis actiones" prin mijlocul carora se putea introduce in
judecata litigiile ce partile aveu intre ele. In numarul acestor
cinci feluri era si sarcamentum, care servea ca mod de intentarea actiunii i pentru actin in personam" ci actio in rem".
In actiunile in rem procesul avea acelac caracter, se observa
1) Satul Plotanevti, impartit pe trei bAtritni, inSrturia razevilor Plotanevti la hotirnieia din 1777. Archiva s. lavi, G. GhilaSnescu.
2) Alexandra Vv. Archiva istorica. p. 1. Cronica Hnvilor 1432.
9 Mai multi rAzevi dela Portdresti dau rndrturie i pentra randul acestor feciori. prectim an avut movie, movii lor i streImovii lor i parintii
lor... vi au limit deprenn pana s'an savarvit i dap& savarairea Orintilor lor, an Omit feciorii lor... vi an dreapta ocini. vi movie de la movii

lor vi de la strilmovii lor ea noi deprennft. lorga op. cit. VI, 21.
4) Satul Bogdana. .Antonovici vezi cap. Hotarnicii Apendice.
6) Col. lui Trojan, 1877. XXVIII.

6) Gains 4, 12: Lege autem agebatur modis qnnique sacramento, per

judicio postulationem, per condictionem, per manna injectionem, per pignovis capionem. C. S. Civil.

www.dacoromanica.ro

111

cu toat strictetea acele mimice fcute de ambele parti, atat de

acel care afirma vindecatio, cat i de acel care afirma contravindecatio ci lucrul care facea litigiul procesului trebuia adus
Inaintea pretorulni 2). La actiunile imobiliare se proceda intocmai

ca la cele mobiliare, cu singura deosebire ci se aduce inaintea

pretorului o brazda de pamant care avea rolul res litigiosa" 2),
reprezentand intreaga mocie In litigiu care represinta obiectul
principal al procesului in fata pretorului Reclamantul in fata
pretorului afirma formula aceasta Hunc enim fundum meum
esse, aio ex jure Quiritium ecce tibi vindictam impoasiu". CoIonictii adu0 aci din tot imperiul au adus i modurile primitive
de intentare i judecarea proceselor, pastrate numai ca amintire
iar nu ea uz qi sacramentum s se fi pastrat in juramantul en
brazda", cari reprezintit res litigiosa, transformat cu timpul in
jurmantul cu brazda In cap. Intrebuintat la botarnicii? Dar

la Romani, sacramentum disparuse din procedura Roma*

prin introducerea procedurii folimulare introdusa prin lex

aebutia".
Festus care a trait, in sec. IHIV ne spune ca sacramentum
pierise din modurile de judecare a obiceiului Roman, Cicero II
citeaza, numai ca un fel de formalizm dramatic, iar pentru Justi-

nian era antiquae juris fabulae". i atunci am putea raspunde

cum s'ar putea sa afirmdm, ct o antichitate care dispruse i
numai in melnorie i scrieri se reamintea, sa se intrupeze in
Dacia, mostenita de la Romani 0. Dar o deosibire exist intro
procesul de actio in rem ci juramntul cu brazda in cap". La
Romani vedem c. actul simbolului al luari brazdei in cap, se
facea la fata locului in litigiu, in lipsa documentelor, in fata
boierilor hotarnici. Martorul lua brad da in cap" din pamantul
eu pricina i jura, prin aceasta lua asupra capului sau raspundere pentru ori ce strambatate isvorata din marturisirea lui.
Marturisirea facuta de un brazda, inrurita de conctiinta sa,
insufla credinta asupra boierilor Hotarnici, aca ea marturia
2) Vezi Girard, p. 985-86. Corpus Jaris Quills-Institute.
Vezi Girard.... F. F. de Keller
des Actions chez les Romans.
p. 70-119-117. Der Rmische civilprozess zur zeit
0 Carlowa p. 14,

2) Aulus Gallus. XX-10. Ciciro Pro Mur. 12-26. Gains 4, 17, sant

contraziceri cbiar Intro antori asupra felulni m i loculni uncle ci cam se

proceda, vezi Maynz I, p. 490 Legis actiones. E. Caq Institutions juridicques des Romaine, p. 401-4L6 09, vol IL Acarias, vol. II. Actio in.
rem, p. 10z2, 1006.
3) Papadopol Colima* In articol pnblicat in revista Lumina sustine cL
aceast traditie o avem de la Romani. De aceisc Were este qi Misails.
Origina Dreptalui Rominesc. pag. 23 2a reproduce argamentele citate de
Pap. Calimachn.

www.dacoromanica.ro

112

facuta, avea o valoare

i un aqezamfint deosebit 1). Brazda0i

erau martori, pe and la Romani din contra, brazda In pro-

cesul roman de vindecatio, avea rolul unei res litigios" reprezint mo0a In litigiu, pe carii impricinati punean mana qi facean

juramantul intrebuintat pentru Sacramentuni", la Romani

din contra brazda reprezinta capul martorului qi sufletul lui, in

caz de marturie, i hotarul mo0i in litigiu.
In vecbiul proces Roman brazda era adusa, inainte pretorului,
pentru ca nu putea s mearga pretorul la fata locului 2), Hind
prea Incarcat de afaceri ci spre a nu se deroga vecbiul obiceiu,
se aducea brazda de pe mocie inaintea Pretorului pe cand din

contra la Romani brazda se lua de martor in cap la fata locului, din locul cu pricina res litigiosa" la hotar i avea cu
totul alt rol aceasta brazda, ctirea pe undo a fost din vechirne
botarul.

Brazda la Romani avea rostul unui proces de vindecatio aplicat la actio in rem" pe cand la Romani avea destinatia la
judicium finium regundorum" adica la hotarnicii, 0 so aplica
la procesele lipsite de alte probe scrise. Un alt punct de care
trebuie s tinem socoteala este urmatorul: ,,legis actiones" din
care facea parte sacramentum perise in timpul razboiului al
doilea punic despre care ne spune Sextus Pomponius Festus care
a trait in secolul al III-lea sau al 1V-lea dupa Christos 3).
Ne intrebam atunci de unde '1 avem ? Gasim acest juraniant,
3) Vasile Lapn insarcineaza pe pircAlabul de Hotin gi s mearga la
fata loenlni la Siirbinceni, mosia lui Mnrgnlet, BA adnne nameni buni ei
bAtrini i sh tragi hotaral cum vor ati oamenii buni i bAtrAni en snfietele bort'. Xenopol, Uricarnl III, 312.
3) Terrasson histoire de la jnrisprudens Romaine Toulouse vol. I
1824. pag. 65.
a) In cartes sa Eliberis de verbornm significatione". Bruns (Carolus
Georgins). Font. inr. Rom. 272.

De quo verbo Cincius sic. ait: vindiciae oEm dicebantur (glebae) illae
quae ex fundo; sumptae in ins adlatae erant.
[Ser. Stilpicius. [nomine et] iam singnlariter formato vindiciam esse
ait [earn rem]. qua de re controversia est, ab eo quod vindicatnr... et in XII.

Mai de crezut este Cincins, iar nu corn s'a crezut eA e Festns.

Cincins a seals cAteva monografii: ,de fastis", de coraitiis", ,de consnlum potestate.
Hertz ne spune, ca trAia pe vremea lui Ciciro, Plass pe vremea lui
August.

Aceasti. legis actiones" a fost pArdsitA prin lex aebntia", pe vremea

lni Cincins, termenii vecbi trebnia explicati. Dela Cincius ci pin la Cucerirea Daciei este o bncatl de vreme, cum pntem admite ca nn obiceiu
stins ai de care in vremea Ini Cincius se ciinta explicatie, de cunoscAtorii
dreptulni i de literatnrA, sit reaparti deodatA la Romanii ram* aici in
Dacia, dap& retragerea administratiei qi clasei bogate, rilmanand numai
popnlatia sracil.

www.dacoromanica.ro

113

atat la Romanii din tara romaneasca, cat qi in Moldova i Transilvania. In Transilvania exista oarecare deosebire in felul ailtarii hothrniciei0. Acest procedeu al juramantului cn brazda in

cap" it gsim la multe popoare, insi cu felurite semnificari 0

cu diferite mimice. Alemani in procesele de hothrnicie aducea
brazda care reprezenta local In litigiu inaintea Comitehii care-i
judeca, o invaluia in postav, o taia in parti en sabiile apoi lupta
sAbiilor decidea a cui e proprietatea Ili cel ce invingea era eastigatorul procesului 2). Il gasim la Ungurii,3) qi la Romnii din

Transilvania. Incat o grea solutie se impune a da. La Unguri

vedem asenthnarea comp1ect5. in introducerea procesului ea la
Romani. Reclamantul jura cu pAmint in cap c5, proprietatea

este a lui poate ca 0 partul jura la randui lui. In documente

vedem pe reclamant yarn in pamant pang la bran cu brazda
in cap jurand s5,-1 inghita acel pamant qi s nu mai rodeasca
&cat spini 0 mAracini".4) daca nu este al lui. Il gasim 0 la
Smii 5) din Transilvania cari au fost in contact en Romanii
TransilvAneni. Ca concluzie ne intreithm de unde aceasth forma

a juramantului cu brazda in cap". Ne gandim pntin la dreptul Roman ti;;i co1oni0i Romani, adu0 in Dacia. Mat timp cat
Dacia a fost 1egata de imperiu ca Provincie" se servi coloni0ii de legile romane intocmite pentru toata impleatia ennoscut timpului. Legile scrise dnpa care se conducea provinciile, au servit provinciilor pang, la nAvalirea barbarilor. Ace-tia au distrus prin foe, sabie, a inpktit populatia, care incotro

a apucat, a dispArut, iar in dreptul scris combinat cu moravurile 0 obiceiurile pastrate in mintea popornlui, s-i con2) JurAmntul se fAcea ca yi la Romanii din lingerie, Ina brazda In
cap' jnra pe eapul Ini cd acel loc este al ini, yi pan:anti:a yi capul dart
o garantie.
2) Baluze I p. 81. art. 34. Dagoberti capitnlo : Michelet. Origines du droit
franais I. pag. 35-7 : vezi II Bruxelles 1840 p. 359, vezi Da Cange-Glos.
3) Sub zisul par, Thome yi Michael Chapy, de brdie descinyi yi en picioarele desculti, pundnd brazda de pamant deasupra capului lor, flinch&

este obiceinl de a jnra pe pAmAnt, au jurat a pAmfintul ce'l cAlcan yi

conscrian dela primile margini pan& la nrmA, era staptnirea lot". Grim

p. 120. Michele 256/356.

4) Actor discalceatns undoque capite, umbilicotenns terrae inofossns

jubetur glebam dextera mann super verticem capitis sui tenere, et quod
terrd illa litigiosa ad se, et haeredes snos jure pertineat, conceptis et
ab antiquo usitatis verbis nrare, ntque terra ipsum afesorbeat, spinesque et tribulos posthac semper progerminent, si ipse pejeravit, imprecari.
Tripartitum juris Hungarici tyrocininm anthoro P. loans Szegedi pars
prime Tyrnoviae 1767. p. 179.
5) Schrieher p. 419 . . . . den Eid . . . . den Hant. Drep. vechiu Sas.
Michelet o. cit. 318.
8

www.dacoromanica.ro

114

duch cari cu sabia in man gata la ori-ce atac ii aphra viata,

averea ce-o avea i limba. Au trecut navlitori Gotii, Hunii,
etc., toate popoarele fugirh, disphrurA, singuri Romani de mai

tarziu a rhmas pe loc 1) nu 0au pierdut suvenirul dreptului

lor ci qi-a phstrat amintirea aa cum a putut, chci acea ratiune civith., care intinsese rdhcini adanci in moravurile usurile 0 obiceiurile poporului, nu s'a mai putut smulge cu ViOlent nenorocitelor evenimente" 2). Dreptul Roman 0-a continuat
firul lui ins nu cel scris, ci acel phstrat in momoria locuitorilor
pi schimbat dap, imprejurati, dephrtandu-se bine Inteles de cel

scris, cu care n'a mai fost in contact. Dach ghsim procedeul

jurAmantului cu brazda in cap, identic cu sacramentum la
Romani3). i la Unguri i la Sa0, unde jura avand brazda pe
cap, desculti gi descin0, sh nu credem c. 1-am imprumutat
de la ei.
Cat prive0e nresupunerile. dach 11 avem dela Sa0 sau UnguH, cercethrile unui specialist destoinic in vechiul drept Ungar, Sas 0 Slav ne-ar desIu0, urmele din legis actiones din
care fAcea parte i Sacramentum" insh modificat duph imprejurhrile i mcesithtile timpului. Din cercethrile fficute la scriitori,

cari au tratat despre zadruga,4) nu am ghsit nimic, vedem ch,

alte popoare, de familia germanich, streine de influenta dreptului roman, are jurdmantul cu brazda, schimbat duph caracterul poporului i influenta locurilor, aceasta ne indich ch originea

lui nu trebuie chutat In anticitatea romana, ci in desvoltarea

evului mediu.

') A. Papin Ilarian Tom. I cap. I.

2) 11 advint tine cette raison civile, qui avait pousse des racines profandes dans le moenrs les continues, et les habituds dn people, ne put
pins tre acrache par la.violence d'erenement malhenreux Frideric Sclopis
Histoire de la legislation Italienn Tom. I. cb. 1 Paris 1861.
2) La Romnii din Transilvania, In caz de revindicare, revendicatal
cAnta martori, can invatati de reclamant, Ina p5mtint din curtea reelsmantului i mergea la locul In litigiu la camp acolo se fticea cft adnce
bucati din tarinS, o puriea In opinci i jnra pe piinant martorii, iar asa
cum era, mergea inaintea hotarniculni, acestia eran martorii fali, dar
reclamantul jura, el mai tritlin c pamntul este al liii. Infor. dela Romanii din Banat unde a fost centra coloniarii.
4) Dr. G. Krek. Ein baiting in die Slay. citat peg. 162-366, uncle ne
vorbeste despre Zadrnga, nu ne aminteste nimic despre hotar, cum si
in introdncere, vorbind despre comunitatea `41avilor". Vezi Bogisici.,
Iiricek., Geschisten Bulgaren M. Markovici Zadruga".

www.dacoromanica.ro

115

X.

Daniile erau cu titlu de proprietate vecinica.

sau cu titlul de usufruct

Inainte de a incheia prima parte a lucrarii, ma voi intreba

daca daniile facute de Domni, atat boerilor, minstirilor, mo--

nenilor, erau cu titlu de proprietate pe vecie sau pe timp limitat din partea domnului cat traia el, sau fiul sail care
fusese martor, iscalind actul de harazire, sau pe viata harazitului ?
Cat prive0e hrisoavele de intarirea proprietatii nu voi
face nici o discutie, caci dresele de intarire afirma proprie-

tatea pe care a avut-o, recunoscandu-i proprietate i in viitor.

Hrisovul dat era ca un titlu justificativ servind proprietarilor
ia contestatiile ce aveau sa se nasca sau n procesele ce proprietari avem intre ei.
Ceea ce a dat na0ere la polemica, a fost aa zisele brisoave
be harazire". Formula de danie in care se coprinde i intrirea arata fetal: Amu n nOTBepAH.TH ero H opHorlas oms oro
If upIoyaoyqaroms ero H uptumparroms ero H Hbeemoy PoAoy
ero Ha IIBIBUICHellOy Imaopopuetio HHHOJMIK13 Ha Anal). Am

afirma dela inceput ca aceasta, formula este un titlu de proprietate pentru cel ce o capata, cu oranduire de a veni la succesiune, in vederea gradelor de rudenie aratate. D. Rosetti, in
pretioasa qi documentata 1ucrare2), afirma categoric: Dania sau

intarirea se facea totdeauna pentru vecie", aceasta argumen-tare o atirmase mai inaite in un articol publicat in Revista
Nona. 0 singura exceptie din documentele citate in care dania
se face pentru viata druitilor 3). Exceptii or mai fi in docuDA.m i intrim lui i copiilor lid If i nepotilor Ini i strinepotilor
lui i rastrepotilor lai i imprdstietilor lni i Intregnlui neam al lai.
2) R. Rosetti. Pamant.... p. 143. IntAreste i desvolti cele argnmen-

-tate In Formarea marei propr. i clasele din Moldova. Revista Nona,

1888-89.
3) 1437, Febrnarie 24. Ilie Vv. si Stefan Vv. hargzesc lni Stefal Jamatatevici satele Vscintii, Mnsinetul, Dragsanii, Bascanti si Manentii,
iar aceasta Ini Stefan si Mndrn pe via. Wikenhansen-Geschichte der
iilstei Woronetzn Patna p. 151.

www.dacoromanica.ro

116

mente dar necunoscute, in colo toate daniile erau hlrAzite pa

vecie. In contra acestei preri se ridic d. Yadejde i en argil.
mentare qubredl voegte al dovedeascl el daniile nu erau pe
vecie, ci numai pe viata domnului qi a fiulni sau, care figura
in hrisov. D-sa eiteaza un hrisov dat de Mircea cel Bun, unde

se arat domnul impreunl cu fiul san 5) numai pe timpul

vietii sale qi a fiului slu" 2) ajungand la conclusia c hlrAzirea

era facuta numai pe timpul domniei sale ai a fiilor sai, cari
luasera i ei parte ca martori la danie.... In sprijenul D-sale
mai adaogl qi formula blestemului, care ea singura e de ajuns s. ne lumineze.... Blestemul acesta, se afl gi la Hrisoavele
de danii bisericeqti. In documentele Moldovene cele din sec.
XIV observandu-le, diferl intre ele cele cinci cte sunt. Pe lngl
aceasta mai presinth o earacteristicl, au ea element esential

justificat danil rasplatitoare ai tot odath arat scopul pentru

ce se (l, ct timp in ce mod, pe vecie cu titlu de proprietata
collatio perpretue sau ea un fel de uzufruct limitat din partea
donatorului. Cereetnd mai de aproape aceast chestie, citind
mai cif atentie documentale de hArlziri vedem ca unile documente de haraziri au formuli tipice pe eari copiati numai le-a,
complectat, le-a scris in mod necomplect, ne adloglnd partea
finall a formulei. Copistul a indicat subiectal de danie qi scopul

Ilsnd la o parte jurmntul care obliga pe urma0. Trebuia

s tinem seam de doll& conditiuni necesare : a) diferenta in
formule intrebuintate in cancelaria moldovene. Aceste formule

tipice sunt influente ruteno-litvane, iar in Muntenia sunt influente sud-slavice ai fcnd o comparatie intre hrisoavele noastre

en formulele originate studierea chestii se itureaz5. dela sine.

Observind primile hrisoave Moldovene de harazire i citindu-le
cu atentie de ce se & (vedem la dania lui Jurg 3) i la celeraltede Roman W.4) el lipseqte formula de blestem. HArAzirea arat
1) 1399.

2) Pentru aceia si domnia mea i cu prea inbiti flu ai Domniei meleRadn Voievod i dircea am drnit acestea toate de mai sns scrise sf
m&nstiri Bistrita
sn-i fie intrn mostenire obabrinca in viata Domniei

mole qi in viata prea inbitilor fi ai Domniei mele de mai sne. Foaia

societate rom 1.-156 pnile G. Tocilescn.
Altnl de Dan zicea, in viata Domniei mele si a rndelor Domniei mela
1424 Dan V. v. idem l'citat for bles. 1490-1437 Any 13 p. 23.
3) Jurg Coriatovici, 3 lunie 1374. Tiem bo my vidievscze pravoin i
viernoin sluzsbu ego do nas a noi poezezs chr, blii podvizi is tatary on
sela zomovoe vldiczi na dnistr zsalovali esmy. Vezi Foita de istorie si
liter. Iasi, No. 2, 1860.
4) C.atiat aanrt.M8 Haarmarto EnTABIO aa ero alpatin c.a8ac68 r. mitt na
cepere 0318 oy p2Ica. CO oyetmu iloxo,lome oy whicia ii tTem CPO II 8agvamom ero n npaoy rIOTOM71 ero xi npanpo paromu ero co oyct3ra uparanau..

Arch. ist. 1 p. 1 p. 18.

www.dacoromanica.ro

117

Subiectul TEAM NM erudemn ero npaeno H 13411810 C.182CB8

nac l. acamma.au eeni ero". Mosiile castigate prin donatiuni, de

veslujenie au constituit o specie deosebita de posesiuni nobiliare,
ee a pastrat in structura lor firea juridica i timbrul provenientii
de mosii donative. Documentele noastre slave au chiar termenul
de mgc.ny.ateuuel) la unile, se adaoga generatia, cat sa se intinda
-transmiterea darului si ordinea succesiunei si atunci iata un
argument care ne ajut la deslegarea problemei. Ordinea mostenirii in toate documentele este oranduita de domn, fiind martori fiii domnilor clack acesta avea. Donatiile erau limitate la

eele din secolul XIV care sunt putine la numar, pornind dela
primul ascendent harazit si terminandu-se la ultimul grad al descendentului In veci, lui si copiilor sai, nepotilor si stranepotilor
si rastranepotilor cu tot dreptul". Documentele din secolul XIV,
ne arata o mosie de rasplata, veslujenie, ereditara si formula de
danie indica precis linia, chemata a intra in succesiune. Persoanele numite apartin descendentilor, ereditare in linie direct&
plecand dela primul donator si pare ca. se termina la ultimul
harazit dar barazirea merge mai departe. Observand formulile de
haraziri intrebuintate in Galitia i Ungaria, vedem ca ordinea
suecesorala se intinde mai departe, ceeace ne face sa credem,
ea'n prima dezvoltare a diplomatiei, se omitea unile forme din
drese pana cnd prin secolul XV se stabili bine diplomatica, cand
si hrisoavele apar editate cu mai mult ingrijire. In acestea
vedem explicatia mai clara, si intreg neamului lui" i pricepem
ea dresele sunt date cu titlu de proprietate i cii conditie s
tread de vecinica stapanire prin toate filierile directe descendente ma Berm, pana cand din cauze externe, neamul harazit se
stingea. Harazitii veneau la mostenirea data in linie descendenta,
colaterala, aceasta se observa in secolul XIV colateralii nu aveau
acest drept. In secolul al XV-lea se lamureste ordinea succesiunii
intelegandu-se prin intreg neamul", si acel legat prin lega-

tali de sange", atat descedenti cat si colaterali.

Sunt documente publicate, in care domnul lamureste ce da,

indicand slujbele ce sateni adesea faceau catre domn, sau boier.

Boierii harazea manastirilor un sat, vr'un loc pustiu atunci venea
la domn, atat donatarul cat si egumenul manastiri cerand sa, le
Intareasca brisovul, fiind considerat domnul, ca atot puternic si
1)1429. Hia.acom.an emu ero ii nomnepAnau ecnia elm oy namen sebummoor% cum. Academia Roman6, inedit.
14'14. lloTaNnum eon's en8 npaso arpnoe ero BLICASacenrie g AMR eenn
emS Heinen aozann cejla. Th. Codresca, XVIII p. 5.
1407, Alexandra C. Ban. llikereisra ero n oynynaronra ero n 6paTrancs
.ero 8nynaroma is npsroyuynamonrs ero is npaunipz.mortra ero", Melchisedek

Cron. limb Apend. p. 4.

www.dacoromanica.ro

118

ca stapttnitor 1). Din documentele publicate vedem lamurit cum

at& harazirea bisericeasca. Galea era stapanul absolut al satului, i ii darueste manastirii, insa satele erau supuse la dajdi

catre domnie, pentru-ca sit se stranga fonduri cu ce sa se suporte cheltuelile necesitate de imprejurari.
Domnul intarind harazirea mai adaoga la slujbele prestate dom-

niei de sateni si altele acordand scutire de poverile domnesti

in folosul manastiri. Proprietatea satului era cedata cu titlu

de proprietate catre boier asa ca nu putem admite numai

cedarea prestari veniturilor; a doua observatie in care greseste

d. liadejde este in afirmarea, ca, dare este limitata la fiul domnului care figura ca martor, iar de acolea in colo cei cari venea la
domnie putea sa revoace darurile socotindu-i ca stapanitori nelegali" sa-i fie intru mostenire ohamnica in viata domniei mele
si in vista prea iubitilor fii ai domniei mele de mai sus ziei". Explicarea juridic*/ ar fi o danie cu titlu do proprietate, la harazirile boieresti ca rasplata veslujenie, iar la manastiri cred cit .
ar fi tot ca o rasplata pentru cultul crestinesc. and se daruia
boerierilor se punea ,,co oyclna) upanearb" cu toate drepturile
credinciosului sau vasal ci descendentilor sai, se explicit ca sirul
daniei proprietare este neschimbat, trecand peste fii dornnului cari
aunt ca marteri. Mai e Inca ceva, cine venea la domn sa-si inta-

reasca proprietatea sub schimbarile pricinuite decal numai acei

cari isi vindea sau instraina proprietatea prin felurile aratate.
MostenitOrii boierilor cari capatau daruri, iar nu acei cari odata

avute sa si le intareasca la fie-care schim bare. Este un nou

sena de a cugeta. and vedem in hrisoave zicandu-se In viata
Domniei mole si in viata, prea iubitilor fii ai Domniei mele
de mai sus". Punerea fiilor urmasi dupa domn este o ordine
in oranduirea divanului la sfat, la judecata, dar chiar la ad') Satul Pnlconti, inchinat de catre jnpanul Galea manastiri Strangalea templul prea curatei Maicei domnulai, sa-1 emanicipam i domnia
mea de oierit de porcarit, de albinarit, galaterit, vinariciu, gloaba, de
cai, de olac, de boi, de caratnril, mai pe scurt de toate slnjbele ci darilemari i mici can sit ramaie in folosnl acelei manastiri ; precum 11 mai
emancipam i de lege de a pescui rnuruni trei zile pe an pentrn domnia mea lasand ci acestea in folosul manastiri, ba inca i dela curtea
domneasch, sa EWbit mertic pe tot annl, cate 15 galete de gran i cate
dona buTi de vin, iar dintre boieri noctri mari san mici, ci din slujbagi
domnecti trim* pentrn strangerea ajutorintilor cnvenite domniei i alte
trebi, i acela care va face strambatate zisuluii sat, macar pentrn un fir
de par in zilele domniei mele, in zilele fiului domniei mele Mihail Vv.,
va suferi mult ran i nrgie. Ar. istorica I p. I 97.
Vezi 1453 Fevruarie 23 Uricaral XX 98 1459. Wikenhauser 1862
Viena Kloster Moldovitza.
1494 Martie. Foaia Societatii Romanisnmlni I p. 156.

www.dacoromanica.ro

119

ministratie si caxmuire. Mircea ii ali pe fiul shu Inca de

timpuriu, Alexandru cel Bun pe Ilias. Se 'Astra ordinea ca
rnartori intr'uu hrisov respectndu-se odraslele domnesti, dar
Istoria" ne spune c. tronul era electiv - ereditar i atunci

mai putea s vie la tron

si ce

se facea en hrisoavele de

harzie, erau nimicite,

0 deosebire insa s'o facem, in hrisoavele de intArire cumpgrarilor sau daniilorl). Domnul in hrisov adaogl: ri-am miluit

cu a noastr mil si le-am dat, si le-am intArit". Aceste stereotipe sunt imprumutate din formele ruteano-litvane, intrate
in prima diplomatic moldoveanh de asemenea

oi

formulele slave

intrate in Muntenia. Nu ne intereseaza introductia dreselor,

ci esenta, intarirea, care se acea. Urmasii hrAzitului avea la
ma,n 5. actul doveditor din cc provenientii ii avea hrisovul surs5,
(iar nu cal milueste s5?i dam alt explicare). In hrisoave de
confisari, vedem c 'i confisca, averea. HArIgu 1530 Martie :
H Aagox eeno orbuisaniuox Aparomeso uoie uororo cero 113
ilium 8 yHturtHo BO cumaso mica 1113,7{13111.1181I Ha Hpr8HHA m.718A.karo
I

Tecliaria BotHo,412).

Trebuie sh facem o deosebire, intre daniile acute in care vedem

figurnd i fii domnilor si in acelea In care nu erau fii domnilor.

a) In Muntenia in secolul XIV, si poate din secolul XV yedem hisoave cu aceste formuli pentru aceasta i dornnia mea
si cu prea iubitii fli ai domniei mele", aceste hisoave ne d o
explicatie diferit de acelea in care sunt prevAzute numai hilrazirile din partea domnului singur. In aceste hrisoave se lua
o garantie ca fiul dac va fi ales, tinandu-se seama c tronul
in vechime sec. XIVXV era ereditar-electiv, noul venit la tron
avea oarecum obligatia sS. pastreze harAzirea de care putea s5.
se tie sau nu, fiindca, el era autocratul trii, acea ceeace voia,
ins prin rugaminte i iscAlitura lui, Ii lua garantia cAtre cel
harkit. De obiceiu dornnii respectau unile acte de hArAzire, ale
precedesorilor.Prin aceasta inthrea simpatia intre boieri si viteji3).
9 1555 Main 9. A. Lapueneana: I-am milait pe Mihail ei fratele ski
Gliga cu deosebitil noastria milS, le-am dat ei le am intarit din tara noastre:
a Moldovei adevarata lor ocina i cump&ratarit an sfert din satul namit
CAndeetii in Carapal lai Dragoe, pe care ei l'att cumparat dela Teodosie,
fiica lai Toader ClimAraeul ea don& sate ei opt-spre-zece cre galbeni 14tareati". Archiva ist. Tip. 1 110.

2) Archiva istoria p. 132 133. Jot In Archiva istorica pablicat confiscal Alexandra Mae din Iaei" gro Tin annorpaAn 61aHe noereen 6a.aox
xaoprom is MIMI 6.1ar oyT Heron Ivaco imams oyr Haan ero as oyxmapeir,..

Archiva ist. 112.

iral armarii la tron in Tara-Romineasa, este cam nesignr, i intre

anii 1451-1456 urmeaza Vladislav, dar se presuprine cit nu armeaza
imediat la tron, eilnaintea lai, este un oarecare Basaraba, caci. Vladislav

www.dacoromanica.ro

120

Asa trebuie sa, intelegem harazirea propietati, facula i cu

fii si. Acestia avea obligatia prin punerea iscaliturii si conditional daca venea la domnie sa pastreze dania facet& de autorii

lor. Apoi intaririle sub noul domn, nu se facea la toate hrisoavele de danie, ci numai confirmarile de Intarirea vanzarilor,
cempararilor, danie, schimb, iar rugamintea si blestemul II ficea

sa nu anuleze dania, fad via," domnul urmator,

b) Daniile {Acute de domnul singur in care punea iscalitura sa
era valabill nutnai sub el singur, chci cu incetarea lui din viata
se stingea si autocratia lui. Domnul urmator era suveran, facea
eeeace interesul si bunul simt ii indemna. Insa harazirea avea

title definitiv de proprietate concedat celui care era !deka,

si voevozii barazitori cauta sal fereasca de revocare prin conjurari. Formula de implorare nu avea a face nimica cu beneficile harazite ,ad beneplacitumu. Ea nu e motivata prin teama
de redecretare a dreptului, ci numai prin teama de volnicile
factice, ale urmasilor in contra dreptului chstigat si existent.
Formulele cercetate nu ne da deslusiri, in care s se fad,
alusii, la epoci in care mosii de rasplata se pot revoca arbitrar,
ci ne fac alusii la regamintea urmatorului domn sa pastreze,

danie

i sa n'o reia fad vina vadit. Insa proprietatea era

vecinica a lui, motive! rasplata vitejilor sau alte indatoriri

ereditare, cu dreptul de succesiune la unile limitat asupra
descendentilor din gradul al patrulea, fad a fi transmisa colaterarilor in sec. XIV mai ales din sec. XV.
Intelesul de
Blue trebuie luat in doua, sensuri: a) la
unele documente se aplica cu intelesul pe vecie, cu toate drepturile ,jus fruendi, utendi, abutendi" sunt alte documente mai
n11111

rare, in care se (l uzufructul pe timp limit in jus fruendi,

et utendi" dar in partea finala a hrisovului se zice tot na veald,

deosebirea s'o facem clasandu-le pe acestea in harazire cu termen

limitat.
Atunci iata concluzia care o dam, mosiile donative veslujenie,

sunt date cu title de proprietate, sunt mosiile harazite la finele

secolului XIV si se continua prin mostenire pana in secolul
XVIII 1), intervenind vanzari, danii, schimburi, toate acestea
fiind intarite de domnii in viata carora s'au intamplat, asa ea
confirmii nnui boier o donatiune, fAcutii de acest Vladislava, i pentru
aceia donatiune zice Ca boierul ii daduse un cal, si Basaraba s'a savarsit
*i in zilele domniei mele a venit din non acest boier li-a dovedit, c
are cutare moyie dart:tit& de Basaraba" t;;Ti Vladislav i-a confirmat-o din non.

Mosia Bogdana, Plotunestilor, Micluseni i mnite altele. In judettil

Prahova aunt partite dela Ogretin in nord toate mosii Wane vechi din
secolul X1VXV.

www.dacoromanica.ro

121

daca ar fi fost mosii hrzite numai pe timpul domnului si

fiului sail, atunci ar fi trebuit sa fie revocate toate, de domni
succesori atat vanzdrile cat si daniile celor extranei si toate mo-

siile donative ceeace nici un document din cate am citit n'am

gasit pomenindu-se aceasta. Aceste- spuse ne face sa credem ca
mosiile erau harazite pentru vecie, cu titlu de proprietate si daca
la unile danii se specifica, clar ce sist (la si ce opreste pe seama

domneasca este o explicare lamurita, ce sa, aiba cu titlul de

proprietate si ce sa' tie domnul pe seama domniei. La altele se
adaoga si impunerea, ca singur domnul sit aleaga ostasi pentru
armata si el Es judece afacerile criminale. S nu credem ca
toate satele date erau scutite de darile domnesti. Era sate mosnene cari erau supuse la dari pentru domnie, scutindu-se numai
satele infiintate din nou, drept acordat unui jude cneaz sh faca

sat cu locuitorii can nu aveau pamant si cari impartea proprietatea pe care se asezau, 'in parti egale intre locuitori, de

obiceiu Kneazul Isi rezerva o parte mai mare 1) cu ajutorul satenilor o muncea. Pentru ca sa se populeze teritoriul Orli,

domnii scuteau de dari domnesti aceste sate pe timp limitat

de doi sau trei ani. Pe tang& aceasta erau sate infiintate cu

secole inainte, a caror vechime n-o stim, acestea sunt satele zise
a locuitorilor cari erau bastinasi ale locurilor Intarite lor cu infiintarea domniei formate sub imprejurarile qi necesitatile trainlui. Erau comunitati asezate razletc cari aveau ca conducatori pe

juzi numiti cu termenul slay Kneaz, satele acestea cari aliate

cu Bogdan si-au continuat libertatea si-au pastrat independenta si proprietatea, trebuie diferita de vele harazite cari nu
erau independente, Proprietari acestor sate erau stapanitori absoluti, pe cata vreme, celelalte sate erau atarnatoare de domeniul coroanei".

1) In satele romgnesti din Galitia, eneazul avea dong san patrn portinni de pgmint numite areae, mansi portiones, pol. obszary. Stadniki
p. 20 38 61. Sitenii li Incra eel patin trei ping la toease zile pe an,
p. 18. Vezi I. Bogdan o. p. o. p. 20.

www.dacoromanica.ro

122

Xl.

Rumani sau vecini 1iberi-c1casi-15.turasi

coloni. Caracterul invoelilor.
Proprietatea vecinil or sau rumdnilor. Dupa ce am vazut fazele

celor trei feluri de proprietAti i evolutia prin care a trecut,

sa ma ocupe de ultimul mod i fel al proprietAti, care este interesant din toate punctele economics, aceast proprietate o
numim vecina sau rumanA".
Hrisoavele vecbi ne aratA soarta acestei proprietati, i impartirea locuitorilor in dotia feluri : unii vecini, iar altii care
numai qedeau pe moqii numiti liberi-ellcagi i). Istorici cari
sau ocupat cu soarta poporului romanesc, Ii imparte in trei
clase : mospeni,
fra painant locuind pe moaiile
boierilor qi manastirilor qi vecini boierilor sau manastirilor,

cari erau cei mai numer*2). De child dateaza clasa socialA a

vecinilor sau rumanilor" ? Origina acestei clase se urea de la
intemeierea Principatelor, qi poate qi mai in vecbime, cAci
exista cnezate inaintea descalicari earl aveau tarani vasali.
D-1 N. Iorga, crede c sunt urmaii coloniatilor straini, cArora localnici le ziceau vecini, i cari streini aveau o situatie
mai proastA de cat localnici 3). Hrisoavele din sec. XV., prin
cari se hArAzeOe manastirilor i boierilor pamanturi, cu locuitori
pe ele, aratndu-se sa-i aiba", sa-i munceasca, ace0i locuitori",
indicati ast-fel nu erau altceva de cat serbi legati parnantului
Origina lor va Ii fost in prini din razboaie, in emigrati din alte

tari clutAnd loc i o viata mai liberA, mai urara de greuta-

M Anafora Diva nulni Moldover 1775 ceilalti locnitori, cati eran traitori
pe mosii stapani de se hranea de si cii eran vecini, dar la toate trebnintele, ce avea stapani mosii fara soroc slnjea. C. Erbiceanu 1st. Mitropolit.
Mold. si Sacevi p. 303 Magaz. istoric vol. II 296 ; o alta anafora din acelas an, tot a Divannlui Moldovei in cestinnea vecinilor si a boieriscalui
vorbeste de ceilalti locaitori, ce nu eran la numar vecini Uric. I p. 134,

Maz. Ist. II a 97.

I010pLa TiriG BACGXLMG ROXMLItii xcci. isurrecupixtii

ralg apxcciorwrii;

air* xasoccrcci.asen Icthl Tog 1 (74 kouG akccieXcpcov soovovat. Viena.

3) N. lorga Geschichte des Ramitnischen Volkes, vol It p. 86.

www.dacoromanica.ro

123

tile timpului. Cnejii cari nu aveau oameni, BA le munceasct

pamantul acorda celor veniti slujbe ucoare, loc cat se poate

de mull pentru cultura, ba mai facea dese pradaciuni in alte
01.0 ci aducea locuitori pe can ii aceza pe locurile lor dandu-le loc de cast langa a lui. Aceasta era origina probabil6, a
intailor vecini, dar dact recrutarea lor s'ar fi marginit numai
la atata, este probabil ca vecini ar fi fost mult mai putini
numeroci de cat se arata in secolul XVII ci odatt en incetarea
cauzei, ar Ii inceput incetul cu incetul s dispara clasa rumanilor sau vecinilor".

Isvorul cel mare trebue sa-1 cautam In alta parte, in infiitarea statelor, stabilirea satelor domnecti infiintate ei administrate de slugile domnecti, in infiintarea satelor boerecti ci manastirecti ci 'n pierderea proprietatei mocnene in total sau
in parte.
a) Satele luate pe seama domniei ereau administrate de slujitori domnecti, proprietatea erea a domnului, locuitori avand
numai cu titlu de proprietate locul de casa, sau poate i locul
de camp ins& ca sarcina sa dea a zecea domniei, cei mai multi
ereau uzutructuari terenului domnesc ci aveau uzufructul

atata vreme cat, domnul bine-voia sa-i lase sa se foloseasa

de mocia pe care ereau acezati. Gaud harazirile au inceput sa
se fad. boerilor i mnastirilor, tarani in primul timp au inceput s5. stapaneasca mocia ca i pe vremea cnd ereau domnecti, prestrand dijma domngasca. Dar boeri baraziti prin abuz
au pus stapanire pe acectia cipe pamntul concedat servindu-i.
Pe moeiile boierilor ei mnastirilor can no ereau populate,
Domnii odatt cu concesionarea dreptului de proprietate, le mai

da ci dreptul de a Infiinta sate cu satenii adunati de prin

prejur in locul pustiu laarazit st-pi aceze acolo un sat" 1).
Numeroase documente ne arata c le daruecte sate locuite scutind
pe locuitori de ori-ce sarcini 2). Locuitorii acectia supuci ditruiti

aveau o conditie inferioara, de alti locuitori cu mociile lor numiti mocneniJ. Fata de domni nu erea deosebire. Dintre mocneni se recrutau calaraci 3) c ereau supuci la biruri i unii
pi altii, dar deosebirea erea in felul proprietatei; moeneni ereau
,) Petru-Raregi Ar. ist. I p. I p. 83. Uri.1V p. 254, idem p. 176 Viken
Molovitza p. 55-76.
2) 1443-1458. Ulianitzki p. 61-95.
2) D. Cantemir Discntia Moldoviei" 1585 Sept. 3. Petra Vv. In tAre9te
lui Bncioc PArcAlabul de Hotin, dreapta hal ocin ei cumpAraturli de la
Ion Vv. Lance mare ca said atleze acolo sat. Ori-cine va veni Inteacel
loc In Lunca-mare sti-i fie vecin lni Bncioc, iar cari ar veni din alto
tan Unngar, Muntean, Sarb san Grec, s aib pe cinci ani slobozie de
dAn i corvezile domneqti. Acad. Rom. V/94: vezi=R. Rosetti p. 259.

www.dacoromanica.ro

124

liberi proprietari pe cand vecinii san romni erean streini de

proprietate si in vorbirea unora li se zicea mosneni, megiesi"
iar altora vecini sau rumni" cari, apar d'abia In sec. XVI 1),
Sursa acestei clase zisa. vecind sau rumnd" 1i are isvorul in
mai multe cause, dar mai principale sunt cloud' ; sate domnesti
hdrAzite boierilor si parte pastrate sau luate pe seama domniei
din cele libere; a doua causA in care se reazimd, toatd soarta
vecinilor sunt vanzArile satelor libere.

a) La inceput Domnii au inchinat veniturile, sau unile venituri, dintr'un sat, unni boier sau mandstiri, concedate de locuitori celor blirdziti de domni, asa cd, s'a nAscut o clash
intermediard de steni cu mosia lor, dar supi* cu claca altora
la cari trebuia sa. dea dijma, cari mai inainte era domneascd.
Satele acus prin hdrAzie devenea boieresti sau manAstiresti 2)
cedate de cdtre domni titularilor cu boierescul si cu venituri. Cei

hAraziti boierii s'a nApastit asupra locurilor, din care a esit o

luptd, Ina, in defavoarea locuitorilor, cAci acestia din urrnA si-au
pierdut locul de bastinA rmdrand supusi lardzitilor in conditie

de vecini. Altii au scdpat liber-clAcasii, can ii vindeau mosia

pAstran(1u-si libertate insd stabilindu-se pe mosia vreunui boier
unde cdpdta loc de brand, deveneau cu timpul i acestia vecini,
instreinandu-si libertate, rmnnd sd, munceascA la inceput un
numAr de zile botdrt dupA toemeald, iar mai apoi sporit dup .

placul boierului sau mAndstirei. Alte-ori singuri de bund voe

veneau si se inchinau boierilor sqapAnd in epocile primitive de
biruri. Boierii erau scutiti de birtiri, att ei cat i locuitorii ha-

raziti san inchinati de bunk' voia lor, pana care secolul al

XVII, child incep sd. fie pusi la dAri si vecinii sau rumnii".

b) A doua cauzA si cea mai abundentA a nasterii vecinilor

sau rumnilor" este vanzArile din partea mosnenilor cAtre domni
sau cAtre boieri si confiscarea satelor rAzdsesti cari razasi nu-si

plateau birurile cAtre domnie si cari isi vindeau ocinile lor ai

odat cu ele libertatea. Desele numiri apar in hrisoave de vanzAri, sub denumirea de vecini sau romni".
Cauzele trebuie cAutate in faptele istorice, petrecute incA din
Vecini poate BA vie dela vicus=sat, vecini sateni, in Moldova totdeauna s'au numit vecini, in docametele slave vecini rare ori vlasi. I.
Bogdan 25. T. Romfineasca totdeauna vecini. Doc. 1612 14 - 26 38.
Bog. o. cit. 27. N. lorga o. cit. VII p. 166. Dionisie Fotino pag. 358
nota axciX6cc.... ixaXotivto petCcvot." de uncle cuvantul vecinfttate, VII p.
50. N. lorga VII 48 T. Roman. 1578. I. Bog. o. cit. not. 1577-91 - 89.
2) Manastirea Probota: nate 10 buti an yin, o maja de moruni i o maja
de crapi pe tot annl, 2i/2 peatri de ceara. din Targul Framos; toata denims domneasca de miere din satele domnesti. Suceava 1466, lalie 6.
Archive ist. 114.

www.dacoromanica.ro

125

primele timpuri razboinice. Succesele r5zboinice la inceput orbitoare pentru poporul nostru mai pe urma efemere, greutAti in

razboaie, birurile ce se punea de domni ca s intretie cheltuielile cele mari ale rkboaelor, incepu sk apese pe locuitorii
moneni, cari trebuia s raspunda birul pus cu care se implinea
haraciul cktre Poarta (constnd din bani, san din alte zaharicale).
In anii de belpg plata birurilor nu se resimtea, ins& in timpnl
de rAzboiu de prada, cand campurile ramaneau pearate i bucatele neculese, sau child furia navalitorilor Turci qi Thtari ardea

totul, tkranii ca A:0 tie traiul i s5.1i plaeasca birul, se imprumuta dela boieri s'au mandstiri, sau Ii vindea proprietatea
ci campul l) Deseori ei se vindeau impreunk cu proprietatea
boierilor, cari le dase bani sg-ci prteascA birul, alte ori domnul
confiica satele cari nu rAspundeau birul pus asupra lor. Aceste
vanzri qi conficari a terenurilor gi proprietatilor locuitorilor numiti meghiai modneni sau judeci ii schimba conditia i din
oameni liberi i slobozi i cu mociile lor, acum aunt gasiti
oameni en libertate marginita, cari ii vindeau mociile numiti

liberi-clac*", in alti oameni vecini, vanduti cu mocii cu tot,

pe care n'o mai putea s'o paraseasca fara voia proprietarului
vecini sau rumani", purtand diferite numiri dupk' numele per-

soanelor, carora li se vindea vecini domnWi" sau vecini

boierecti4, gAsim vanzAri in care sunt pomeniti vecini c5, se valid

cu tot pamantul rAzeilor mai cu stare din satul pastrat in

codevalma0e.
Vechimea veciniei n'o putem eti dar surse, abondente avem do

felul veciniei in sec. XV ci ne arata c era foarte restrans5.

In secolul XVI ii intinse sborul qi isvoare avem mai abudente, cauzele le.am putea atribui in schimbarile Domnilor.
Obtinerea tronului. costand tot mai multi bani, se arunca biruri
peste sate pe Pang& care se mai adoga i nenorocirile cauzate
prin rAzboaie. Intelegem ucor cat de scapatatii ajunsese clasa
tkranilor proprietari 2). Documente numeroase din secolul XVI
21

le vienx soldat rentr dans ses foiers y trouve sa femme en

pleura ; sa fille on son fils quil a laissd an bercean a disparn. Panvre,

car ii n'a eombatn clue la partie, il est rduit a vendre son champ ea
chanmiere, et bientOt dans l'imposibiltd de fournir son contingent it l'tat,

il se vend lui mme, et tenths qu'il n'y avait In jusqui alor quo de
preux Vecini, et Mosnegi, s'etablil de preux et des soldats ii n'y aura
bientet plus qua des boiers ei des elacasi, c'est-ii-dire, des seigheurs et
des serfs La roumanie par. Vaillent. p. 187. vol. I.
2) A. Xenopol Ist. Romani. III 562-134. Vol. IV 404. N. Iorga Geschi.
Vol. 11 85. I. Bogdan. Cit. p. 25.

www.dacoromanica.ro

126

ne dovedeste vAnzgri de ocini cu rumkni I). Sant documente

cari pun vAnzArile ocinilor In anul 1572, dar cele mai precise
sunt din timpul lui Mihnea2).
Vecini erau asezati in sate in care erau si sAteni liberi, Inca
in hrisoave se fAcea deosibire Intro sate cu vecini i Lea vecini.
Birul se lua dela sAteni cu toptanul adicA, domnii arunca
asupra unui sau unor sate o anumita surna de bani i toti
locuitorii isi impArtiau intro ei cisla aruncatA, si daca unii
din ei fugeau cautand BA se sustraga, atunci cei ram*
erau ingreuiati, si raspundea plata part celui care fugise.
Locuitori Ingreunati astfel se vindeau impreuna cu ocinile lor.
Alteori se intAmpla ornor de om in hotarul codevalmasilor si
divanul domnesc Ii condamna la o suma mare pe care n'o

putea s'o rasplateasca, atunci boieri bine-voitori rasplAtea pe

cei lezati plutindu-le gloaba, iar toti se obligau s-i fie rumini lui cu ocinile l cu sufletul lor. Taranii supuO, incep a fi
opriti de a se mai muta de pe mosii era in interesul domnului si
al boierilor, ca sA nu fugg, fiind-ca prin fuga lor, ei scapa de birun i munci, domnul pierdea cisla. Inconvenientul acesta nu

s'a simtit, cleat sub domnia lui Mihaiu Viteazul, cari decreta
parese in intAiul an al domniei, sau al doilea Elsa zisul legamnt sau asezarnAnt lui Mihaiu-Viteazu". Cauzele cari a
determinat pe eroicul domn, s dea acest legsmant a fost nevoia de bani in sustinerea rasboaielor in contra dusmanilor.
Birurile aruncate pe sAteni, obiceiu practicat si mai inainte la
alti domni, Mihnea Turcitul, cari acual sub Mihaiu-Viteazul se
inmultecte asa de tare, in cat rare vAnzAri facute in cari sa
nu se vada subiectul vnzari ocini. Inainte de el se faceau
vAnzAri, arAtAnd starea decAzuta a clasei razasesti. Insusi Mi-

haiu pe &and era boier a facut multe cumparari, c'am vr'o

dou6-zeci si trei de sate a cumpArat dela meghiesi, pe care
dupa domnie si le confirmA singur, duph ce si le-a hotArnicit,
fAcand parte din averea sa particularA3). Acesti, cari se valid
pentru ,,biruri i sArAcie" fachndu-se de bung, voia lor vecini
Beveun

san rumni pe vecie, erau luati sub ocrotirea

1) 1591 5tefan Vv. intireste Ini Dragolin si fratibr lui toate partile
kr din adevarata lor ocina, din mosi tsi stramoci, in mocia Scarisoara,
adaogand ca ceilalti megiasi an vandut partile lor Marelni Postelnic MiAlin ficandu-i-se i vecini. N. Iorga p. 432 si 435.
27 Aprilie 1629 mosneni satulni Scaricoara ot Romanati, se vand
vecini jupannlui Neculai Vistiarnl en feciorii si

toste partile Lai de ocing,

viile si tot venitul, cat se va alege peste tot hotarul. N. lorga cit. 439.
2) Vezi Acad. Romani XXIX/344.
9 1598. Sep. 6. N. Iorga. V. 435. Vezi Radn Roseti, I. Bogdan. Patru
documente dela Mihain Viteazul. Prinosn11, D. A. Starza, pag. 152 57.
qi

www.dacoromanica.ro

127

marilor proprietari sau a domnilor, scutiti de biruri domnesti

la inceput, ins/ isi pierdea proprietatea si libertatea sperAnd,
ch si-o va chstiga vr'o data. Introducerea acezamintului lui
Mihaiu-Viteazul" se datoreste numai stabilitatea lui, ins& in uz
era mai inainte de venirea lui la domnie. Nevoile de partizani,
trebuintele de bani si aliati de lupte, II ram pe eroicul Domn
sl consfinteasch ceeace era in uz 1).
Dreptul acesta de a urmari pe vecini sau romAni" fugiti,
era o fAra de lege consfintita prin timp si n'a existat dela Inceputul nasterii vecinatatei, ci cu timpul sa introdus. Se cerea
ca in un anumit timp BA fie pus in urm5,rire, slack nu se pierdea
dreptul de urmArire a vecinilor fugari prin prescripite 2). Leghtura
vecinAtatei in Moldova fu adusa sub Mihnea, noul curent agrar
muntenesc fu consfintit de miron Barovschi. Primind din partea

monastirilor mazAlilor, feciorilor de boieri de tara si giup"hnesele grace", plingere ea multi vecini le prsesc ocinile si
pleach duph ele, dete un asezAmhnt prin care lega pe vecini
intocmai cum ia legat in tara Romhneasch Mihai 3) Conditia
juridica a romnilor. La incepub lucrau dup5. Invoial, apoi
lucrand cite douhzeci si patru de zile pe an 4). Erau datori
sa dea dijmh din productul recoltei. In cele din urmi munceau
dup placul boierului, se da de fiecare cash cAte un om la inceput de sex masculin orichti membri ar fi avut casa vnduta
boierului. Femeile erau scutite de rumAnie 6), acest lucru se
vedea clar in actele de vAnzare cht si in actele de riscumpArare

Ei si cu toti feciorii lor si cu tot neamul lor". Cei cari erau

luati pe seama domneasca, fiindca, nu platise birurul aruncat

lor. Aveau indatorirea, sh care podvezile domnesti, sh munceasca.
') N. BlIcescn in Magazinnl istoric pentra Dacia, vol. II, 237. Papaclopnl Calimach in Cony. Literare, XXI, p. '1. I. Bogdan, op. citat, Bur-

mtizaki III, p. 47a-79. Afar& de Documentele interne posterioare ce

pomenesc despre aeest asegimint, mai pntem cita si cele exterioare:
Revista Tinerimea Romnb, 1898, Docnmentele Cantacuzenilor 1901-55.

Un articol in tratatul Ini Sigismund Bathory en tara llomineasca din

20 Main 1595, introdns si in tratatul en Moldova.
3) 1622, Melchisedem Cronica Rom. I, p. 243. Archly. ist. I, p. 175.

Istoria Cambungultti, I, p. 176. Miron Costin, I, p. 123.

3) Arch. istor. I, p. 175-6.
4) Antonie Ruset, 1677, vecini din satul Ciorbesti si aiba a lnera In
boats lnnile en totil intr'o lurA ate 2 zile peste toti anii efattgarilor din
BM-nova si sit mai ia calagarii si zeciuiala din tot venitul lor. Acad.
Rom. mama.

5) Actul de desrubire, 6 Aprilie 1749 Engel, p. 115. M. istoric stint

Rumani, id est rustici venditi, quos lure hereditario domini nobiles pos-

sident, et virilem sexnm vendnnt emtint, prout his melins videtnrg.

D-1 Iorga eunoaste nn act, In care incidental se mentioneaa femeia
Rnmina-Geeh des rum. Volkes II, 87. cf. M. ist. II, 296,

www.dacoromanica.ro

128

cmpul domnesc, &and zecimea sau atata parte, cat era hotgt5.
Oricare din feciorii de moneni, se casatoriau cii vre-una din
fetele vecinilor sau rumanilor, copiii nAscuti, eran liberi, urmnd
pozitia tatAlui.
Pretul vanzAri varia atAt in Tara Romnease in sec. XVII,
cat si'n Moldova. Caput mic era 6 unghi, cel mare intre 10-12
unghii rnijlociu 1). Soarta acestora a mers ingreuindu-se, in cat
a ajuns Intr'o conditie aproape asemanatoare ea a robilor tigani

Secolul al XVII aduce ereterea Jurnnilor" si injosirea lor,

din ce in ce pana cAnd erau socotiti ca robi". Erau pusi la

munci far seam'a nelimitate, boieri au trecut peste invoiala
primitiva. Aga c soarta acestei clase mergea din ce in ce mai
ram p5m5, cand la sfarOtul secolului XVII sunt vanduti ca robi
ci despArtiti de copii lor 2).

Pn acolo merse, cu reducerea clasei traneti In cat preotii,

erau ti ei reduqi in stare de rumni, nu se cruta persoanele

care sa oficieze sfintele slujbe si aceti preoti erau din sate,

eari impreunA cu stenii codevalmai cAdeau in stare de rumnie". Un pop5. dintr'un sat- s'a vandut ruman el si cu feciorii

lui unui boier : apoi s'a invoit cu boierul sa se rascumpere,

&And In schimb doi tigani.

Nasterea Jumanii sau vecinii" mai reia si din zalogirea,

pentru un imprumut, fcut de la boieri sau ori i care alt megie mai bogat, can ii punea conditia ea la termenul fixat,

sa-i plaleasck dach nu era clauza expres de trecere in rumnie" cu ocin., neam en tot.
Acest procedeu neuman aplru care finele secolului XVII,

chnd desagregarea coopartaF,3ilor era in dezvoltare i cand pro-

prietarii mari numiti razofagi" cAuta prin ori-ce mijloc s5.-si

mAreasca, moii1e atat in continut cat i vecini, mijlocul era
simplu, se arata bine-voitor imprumutndu-i cu bani sau p1Atindu-le birul, cisla, scapandu-i de napasti, omoruri de om, ins&

ea garantie mopenii bucurosi se puneau amanet cu ocin 5. eu

fii cu tot, intoemai ca ori-ce lucru miseltor, rare on i punea
1) Azi transformand in bani, capnl mic 264 lei, cel mare 488 lei, vezi
N. lorga op. cit 299. T. RomfineaseA : rumAn care se vinde en 12 unghi
125 T. Romfineasea 1671 : pretnitn-ne-am capnl mic p. tinghi 6 eel mic ;
iar eel mare 10 nng. Valoarea unghi 200 aspri. Iorga. vol. V. 442 Tara
Rom. 1638 vezi 340 unghi 67.900 aspri. N. Iorga v. 612. T. Rom. 1601.
2) Neculai Costin in Letopiseti editia II vol. II p. 41. N. Iorga Stndii
si docnmente vol. V. 483-84. T. llomfineasca 1653 : un pop& Invoit s se
rAscumpere de ramAnie, and in schimb popa Ini doi igani. Cartea
obstesti AdunAri a Moldovi din 6 Aprilie 1749 : unii din stApani satelor
s'an obisnnit a vinde pe vecini ea pe robi, san a-i impArti, en impArtealA
ea pe tigani . . . si-ii despartea pe copiii de la pArinti Mag. ist. II 289.

www.dacoromanica.ro

129

numai ocina 1); rumnii cu feciorii lui vi cinei-spre-zece stall-

jeni de movie pus amanet de sttpin: banii imprumntati st-i

rtspundt, la zi vi atunci va fi slobod de rumnie, iar de nu
va da, st devie impreunt cu fli lui rumni creditorului. Pare
A o conditie o punea vecinii vi rumnii la intrarea lor in
aceastt, stare, pierzanduli starea libertttii 0 stapinirea pamantului. La inceput vecinii sau rumnii" nu-vi pierdea proprietatea asupra peticului stu de ptmnt, ci 10 instrtina numai
libertatea lui, indatorindu-se ca in scbimbul pretului dat pentra
vfinzare st munceaset on numtr restrns de zile proprietarului,

fixat odatt cu vfinzarea vi se mai obligt st-i dea dijrnt din

recolta cmpului arat semtnat. Dijma era a zecea din toate, iar

mai thrziu cand s'a stabilit Intemeierea Serbiei, A punea in

practict et serbul st nu se mute dupt locul Om, ci st trtiasct
aici pe locul stu propriu vi st dea sttpinului toate obligatiile
isvortte din invoealt.
Sunt documente cari ne arata trecerea ,,vecinilor sau ruintnilor" en toatt ocina lor, obligndu-se la munct. Gind se
rtscumprt, sunt rascumparati impreunt en toate partile lor
de movie" pastratt proprietatea pe care o redoUndise. In vanztri se observa strict dreptul de protemisis, care se apliet vi
la vnztrile rumanilor" specificndu-se clar cum se vindea
9 , . . . ca mi-an Meat bine de mi-au dat bani taleri 7, de mi-an
platit de mieerea imparateasca si de bind haraciului de am dat pentru
satnl Grosani, iar caci mi-an facet bine de mi-au dat acesti bani ce aerie
mai sus, am pus zalog toata partea mea de mosie de in Grosani de poste
tot satnl de in botar pant In hotar cu toate livezile, hist fart partea
lni Ion Blandei, iar alte parti de mosie a altor frati de movie o am pus
7 Wog. . . Archiv. istorica I, p. 95.
N. Iorga. v. 441-528 T. Rornaneasca 1680: Cum sit so tilde cam snnt
datorin jnp. Mihain, cu aspri 7.700 si ii aunt datorin de atata vreme de
stint opt ani, de cand ii snnt datorin acesti aspri, si mi-an pus zi de
multe ori vi acam iar m'am rugat de mi-an pas zi de sfeti Dimitrie
sa-i platen iar en st-i fia rnman cu feciorii mei si en twat mosia mea",
o aratt Tudor din Voinesti. A. ist. p. 8.
1628. pentrn et noi acesti mosneni ai satnlni Polovinet fost'-am toti
megiesi pe ocinile noastre; insa dupa aceia venit-am en toti la jupannl
Niculai Vistier, de ne-am vandat rnmani, noi !pi feciorii nostri si toate
mosiile noastre. 1572. Alex. Vv. da, lni Lazar sag fie Ini nn rnman Stan
a lni Mogos pe care 1-a camparat dela Stancinl drept 4,000 aspri si a
a vandut Stancinl mai sus zisa delnita lni Stan din Stetanesti. Vezi A.

D. Xenopol Domnia lni Cuza-Voda". Ac. Rom. XLI/82.

1618. Marcu Armasnl ot Dr5gotesti vinde jupannlni Hrizea Vornicul
,un ruman al Ban din Gemenele annme Sava vi femeia Stana si copiii
co le va da Damnezen, en delnita mai cle, se va alege partea lui din

camp, din padure, din apt, din sezatul satnlni de peste tot en stirea
fratilor nostri si a megiesilor, den sus si den jos, den proposal loculni,
tot hotarul cat se va alege partea lui de ocint. Arch. ist. I p. 23.

www.dacoromanica.ro

130

rulleanul singur sau impreunA eu toatA mosia lui. Serbi prin

vAnzarea lor nu pierdeau dreptul de a avea pe langl proprietatea inchinatA proprietarului i alti proprietate imobiliarl a
sa proprie, sau proprietate asupra lucrurilor mischtoare, cum
vite: 1648, unu Cristea rumAn jupAnului Stroia, vinde o vie
proprie a lui unui alt boier Iordache Vistierul, aceast vie nu
fusese supusA rumAniei. Niste rumni pretind a avea niste mori

pe mosia Bogdanesti, mosia mith. Aronata: Egumenul stria,

morile i rumAnii se jeluesc; iar judecata decide cA nu s'a
crezut sA facA morii pe mosia mAnAstirii fiind rumkni, ca sA
intoarcA egumenul cheltuiala acestor mori si sA rAmAnA pa
seama mAnAstirii"1). Asa eg se explicA principiul pus de M.
Cogalniceanu in capul legei rurale 1864: satenii clAcasi aunt
si rAman proprietari".

0 altd &ad nurnitd liberi cldca0. Intre vnzArile fAcute de

,,rAzesi sau mosneni" boerilor stint multe cari ne aratri cA rA-

zesi isi vAnd numai mosia iar persoana lor nu; alto ori sunt
boerii mai miloi, ii iartA de vecinie scutindu-i de a fi padscriptus aegleb" ei le drueste libertatea 2), fAchridn-i liberi
fail movie; alti se rescumpAr prin plata, dacd nu avea se imprumuta punndu-si amanet ocina pe care o avea nesupusA
rumniei 3) acestia sunt asa zii liberi-clacasi" cari puteau sit
sl se mute ori unde. TrAiau cat voiau pe mosia unni boer care
le da loc de hranA, insl da zeciuialA. Cand pleca trebuia sa,
plAteascA cisla se arunca cisla dupA dAnsii" si trebuia s5, se
stie unde se aseza cu vatra satului, cAci ereau urmAriti. TArani

judeci cari si-au vandut ociniile si au esit cu bir in alt sat".

Taranii ertati de vicinAtate liberi sA se ducA unde vor si aruncAndu-se cila

dup6',

ei sA se Oki unde s se duck" 4).

Liberi-clAcasi se aezau pe mosia vr'unni proprietar, qau chiar

a vr'unui mosnean, uncle muncea pimAntul dup invoial un
1) A. 1). Xenopol. Domnia lui Cuza-VodA" vol. I p. 422.

2) 1678 am fost noi vecini dornnului Ilie Sturza ei dumnealui ne-a

iertat et fim volnici, s ne hrAnim i st ne dncem nude ne-o fi voia

noastrA condi. mAnas. Barb* XXIlL13.

Neaceul Log. iartA de rumnie pe toti rnmini din Goleeti at fie in

pace pentra saflet riposatului parintelui ei Rada posteluicul, iar ocina
pArnintului o di fiului ei Radul log. Dadescu, Acad. Roraima XLIII.
3) Ruminal Dragomir din Bogdineeti ia bani cu imprumut de la log.
Alexandra ot Coteeti spre a se rescumpAra de rumanie ca st fim siobozi in lame noi i feciorii noetri ci apoi trace mocia lui creditorulni
rtmfinind in adevAr slobod in lame. Condica Minastiri Arnota.
4) N. Iorga Studii i Documente" V. 182 T. Romineasct 1646--1663;
VI 89-86. Moldova 1663 1667; dar nici n'au pltit birul, la plitit proprietarii mociei pentra ei, i proprietaral cerea dreptul sib. le opreaset
niete bncate, dap co vor da bind liberi a se mat& Mag. ist. 270.

www.dacoromanica.ro

131

numar de zile nu erea uniform stabilit la Inceput prin vr'o

pravila, In toata tam diferea dup invoiala de la moqie la

inoie i de la propritear la proprietar, unii trei zile, alti (Rase,

dona-spre-zece, dar aceste invoeli ereau numai fictive, fiind-ca,
liberi-clacaqi ereau la discretia proprietarului. Catre secolul
XVII, libertatea liberilor-clacasi a fos incalcata de care proprietari, cari aveau nevoe de brate sa le munceasca, mosiile
lor si proprietari abuzau de invoeala facut cu Eberi-clecasi,
vecinindu-i dea binele pe acesti Omni, cari din cauza obliga-

-tiilor puse lor de care proprietari nu se mai mutau.

Clacasii-liberi munceau un numar de zile libere, acestea
era uniform stabilit la inceput, dud se facea invoiala intre
proprietari si ei, cat sa, fie numArul zilelor de prestatie saptamanala, sau anuala 2). Erau datori s. dea dijma din tot pro-.
kluctul, i din tot ce producea pamntul, dat lor spre cultura

din partea boierului sau acelnia pe mosia caruia se asezase erau

supui la dijma din zece 9 Libertatea lor era relativa dupla

vanzarea ocinii, ei erau liberi s se mute oH unde, dar odata

stabiliti pe moia unde sedeau, depindea de proprietarul solului.
Conditia traiului ingreuindu-se mereu au ajuns la arbitrul pro-

prietarului i la conditiile stabilitate de ei. In tara Moldovi se

nascocise din partea boierilor obiceiu cii. eine au azut in sat
boieresc doi-spre-zece ani sa ramana vecini" 4). La inceput liberiklacasi" nu erau vecini, totui ei cum marturisete boieri
Div. Moldovi 1775 deqi nu erau vecini, dar la toate trebuintele,
ce avea stapanii mosiei fa/A soroc sluja 5).

Starea lor diferea de aceia a vecinilor sau rumanilor", nu

putea fi vanduti, plateau dari catre domnie, proprietarii le
mai lua cate ceva dari pe deasupra dijmei 6). Dupa multe lupte
aceti ,,monenai" numiti inchinati" la manastiri sau boieri

0 N. Iorga op. citate VI 217 : vezi Tarnish op. citate trad. Sion p. 33.
edit. grece. 58.
2) N. Iorga. V 363-64. Tara RomtneaseA ; 1696 Sdteni dela Slobozia
lui Enacbe clacniau manastiri en acel numAr 3 iile pe an conform unei
porunci domneati 1637 : Uri. V 233: Moldov. 1670. Gheorghe Duca (Nig&
pe s5tenii de pe moaia mAnfistirii BArnova BA clilcuiasc5 dou5 zile pe

lun Uri. IV. 401-2 : 1742, stenii cari nu erau vecini lucrau. 12 zile.

Iorga. VI. 99 Moldova.

3) Moldova 1659, niste sAteni an arat in silA pe moaia unni boier, G.

Ghica-Vodk le ordona. numai sI. dati a dzecea4 si nu mai faceti ce-ati

filcut d'ati intrat cn taxis voastr5".
4; N. Costin, Letopi ed II. vol. II. p. 41.
5) Mag. istoric 295 : C. Ebriceann. Istoria Mitropoliei Moldovii i Sncevii. p. 305.

6) N. Iorga, V, 363 6 T. Romfin. 1906. SAtenii din Slobozia lui Enacbe

se jeluesc Domnulni, cA. egnmenul monAstiri, stApanul lor le ia bani

www.dacoromanica.ro

132

insa nnmai eu boierescul" adicA numai cu slujba, munca 1

darea dijmei, cfici moia i-o 'Astra 1iberi-claca0 4XEArcepoi...xXcocciat'oec" sau prefacut intrand intre rumfini, ducfind amarul

vremii pana cind ziva sfintei liberari veni.

Liber1cIfica7ii, trebuie sa-i deosebirn de laturai, cei d'intaiu,.
erau la arbitrul proprietarului, siliti fiind uneori, s clacuiascA
tot fara sorocu ea i vecinii 1), pe dud colonitii erau scutiti

in primul an al infiintArii satelor pe un termen limitat de

dAjdele domnelti, obligati numai la dijma boiereasca sau cneazului 2). Colonizarile in trile Romane se Mewl in a doua jumAtate a secolului XVI emigrantilor din toate trfle inconjuratoare, din Po Ionia, din Ardeal. Acestor emigranti li se da loe dehranA i dup cerere din partea domniei se scutea pe un numAr

de ani de dfijdiile domneti, alte ori domnii in expeditiile intreprinse aducea coloniti aezfindu-i in moOle domneti formand colonii domneti, cari locuitori erau destinati sa munceascA pfimntul, ea qi vecinii sau rumanii" neputfindu-se
ajunge liberi moneni ca liberi-clAcai cari putea sa treaca la
rfizasi.

La inceputul secolului al XVI gasim astfel proprietatea in

trile romane: proprietatea mare format& din proprietatea domneascA, din care a isvorat prin barazire, cea boiereascA i ma-

nastireasca, iar intermediarl cea moneana sau rezeaa"; iar

ca inceput al decfideri proprietati liberi este cea rumnA sau
vecina" la inceput proprietari, vanzandu-se numai cu boierescul,

mai apoi prin abus, legati pamantului, lipsiti de ocinile lor pi

din acestea, ea accesoriu liberi clAcaqi oameni cu libertatefar& pamant sa nu uitarn i coloniti zii laturai unii proprietari pe pamntul aezat, iar altii numai, ca uzufructuari:
dezvoltarea i fazele proprietati, dupa inceputul secolului XVL
neintrand in subiectul meu 'nu ma pot ocupa.
*

Ca concluzie, alpi putea spune urmatoarele: Satele Monene-

i rAzee, in epoca de care ma ocup, erau multe, gesal era

pentra d5jdii1e domneati, ii cisIneate egumennl, ordin se da, a& nu li

se/-

mai ia bani, vezi Iorga, v. 183-363-4, VI, 84-86; Tunnsli p. 58-123;

vezi Fotino, Istoria general& a Daciei, ed. greceasca, p. 358.

Vezi Anaforana, Div. Moldovii. 1775, op. citat.
%) I. Bogdan, Despre Cnejii romni, p. 30; lorga, Acte i Fragmente
I, p. 11)3, document 1596.

Vezi Bisselin Tezanrul de monurnente istorice a lui Pepin Ilari. I

p. 125, p. 134-180; Miron Costin, opere complecte, V. A. Creche, I, 514-

www.dacoromanica.ro

133

acoperit cu mocneni, cum ci au razeci cari erau atraci aici de

pmntul, cari oferea bogatii in belcug atat ca pamant agricol, cit ci ca pamant fertil, dar sa, nu uitam, ca, ci dealurile ofereau

tot un numar mai restrns de moeneni, Cali printre

picaturi sau strecurat pana in zilele noastre oferindu-ne stare

de viata, aca ca cereetand azi modul de train, 11 putem deduce ci pe al stramocilor acestora. Numarul cel mare, ar fi
sporit, ci ar fi dus viata mai departe, (caci tara noastra oferea
pamnt destul), dad, cause externe ci chiar interne n'ar fi
venit sa,-i desparteasca ci sa-i tarascb,' in eine etie ce stare.
Numarul cel mare it vedem, ca micuna prin secolul XVI, ins&
care sec. XVII a doua jum5,tate, ci chiar din al XVI se arata
cauze, nu fatice ci ascunse, pofte ascunse cari au contribuit
mult la imbucatirea acestei clase.
a) Tendin(a clasei zisa boiereascci de ali alatui mari proprieteiti. Mijlocul il area fiind-ca, inconjura pe domni luand
parte la sfatul domnesc, era ucor s'ali mareasca mocia inchipuind hrisoave falce in contra vecinilor cari erau razeci,
zicand ca mocia este a lui ci locuitorii stint acezati pe ea ca
vecini 1). Acecti boieri care intentase acest proces, cera.nd ca
locuitorii din Valea-seaca, sa-i fie recunoscuti ca vecini, aducnd hrisoave din mocii stramoci boierului, bine Inteles falce
in contra carora razecii opun dovad5, contrarie, 1ns cactigul
de causa il avea cel mai puternic boierul dar nu numai
clasa boiereasca pacatuia astfel, ci chiar insaci sfintele locamanastirile cari aproape sau de loc nu mai era romne
nici prin obarcie, cum nici ca sentimente 2). Dup.' cum vedem,
staretul sau egumenul vr'unei manastiri, fie-ca falcifica el hri-

.curi

1) Foaia Soc. Rominismalni, I Doc. 1569, lantenia publ. G. G. Tocilescn.

Doc. 7256 Martie 25. Constantin Niculai Vv
nind noi fata Ianos
Kojan vi Damara Tancul si Martin Bare, nnguri, Qi Necnlai Albannl,
Moldovean, si Ghenio sau Vasile vi-an parat la fata pe Dumitru Toader

Paladi Vel Vistier, zicdnd ei ca-i trece D-lui la vecinatatea din satnl
Vales:sea* vi ei vecini rin sant si ar fi omeni de movie din sat din
Clejani de la Bacan Oricanul II p. 244.
2) 1631 Genarie 19 . . . ,au fost iel ncinic la Nicnlai egumenul si cu
niste calngri de acolo, de an ras un uric cu nista mestesnguri diavolesti de l'an ras peste tot si l'an scris hicleam de la Petrn-Voda cal batran si an pus intransnl hotarnl manastiri Bisericanilor, dnpa ischlitarile
domnesti, iscaleste insuvi diaconul si eerie cii mina lni ca a martnrisit
inaintea acestor boieri, cam aerie mai sas. Martarisire facata din cauza
unei sperietnri de moarto dintr'o zdcare. Arch. ist Ti p. I pag. 71.
Petra Schiopul Vv. Moldovi no carte de judecata prin care si confirma
calugarilor de la Moldovita proprietatea a don& sate, ce le-a fost luat
de la clansii in vremea lui Joan Vv. hatmanal Eremia, fara a le da un

ban. Wikenhanser, din Liwkunden das klosters Moldoviza Wien 1862 p. 87.

www.dacoromanica.ro

134

sovul prin rasatura de iscalituri domnesti, sau ceeace li se hlr-zia adlogand mai mult, marind hotarul in dauna mosnenilor si Ir
folosul manastirei. Alta data, cumpara satul cu sila sau aducea
boierul un hrisov In care se arata ca acestia ii vand mosia. Mosnenii nu stiau de vanzarea plasmuita i protestau in contra ei 3).

eh nici odata nu si-au vandut pamantul, cerand sa li se admita, leage preste leage", cari se admitea cu greu, tot in
defavoarea lor, caci castiga tot cei puternici. Alteori chiar
zesi

ra-

i mosneni" cari prin o soarta mai fericita se ridicase,

deasupra celorlalti consateni ai lor, avand o pozitie material&

mai bun devenea mari proprietari, prin pornirea de a cum-

p'ara, dar mai mult de a fura unii dela altii, prin rasaturi in
zapise, furari de hrisoave, dosite cateva vreme, ba profita de
marirea hotarilor prin mutarea pietri, sau daramarea lemnului de hotar infierat, cu un semn distinct. Din aceste cauze
neintelegeri intro cooprtasi se iscau in toata vremea, jalbe
care domni, aratau neintelegerile lor 2). Jafurile dregatorilor
cari se folosiau totdeauna de despoierea poporului, in folosul domnilor cari trimetea tribut Porti si isi oprea i ei
pe bang& care trebuia sa-si mareasca, avutul lor in primul
rand 3). Impozitele exagerate i taxe aruncate mai multe
de cat era hotarate de primii domni, ba diferite dajdii puse
pentru facerea unui dar noului Sultan sau cutarui Vizir, cari
venea prin tara, taxe de razboi atat de cel purtat de Domni
cat si aprovisionarea ostilor tureesti, cari considerau tara

noastra' ca granarul Portii", incat mosneni codevalmasi fleavS.nd de unde sa plateasca nenumaratele dari, sporite in cat
nu le mai

stia de capat

isi pierdea proprietatea

satul

intreg si deseori si libertatea O. Tara noastra multa vreme

1) Simion Movila . . . . pantrn randal In Hamza ot Spinem c'an venit
naintea domniei mele de san jelnit, cam an fost enrnparat Calota, ban
jumatate de sat din SMenta de la sateni, iar dupt moartea mi Calota
ban, Ii s'an scnlat acei oameni jninatate de 8alcata de san parat on earnnatii mai Calota, ban en Hamza; Pravnl, i asa an fost pada, aci rumani nainte domniei mele, cum i-au fost camp-drat en sila i fr voia
lor, deci domnia mea le-am fest dat legi acelor rumani . . . . Ic.02 Innie 25 Hasden Cnvinte Batrani 133.
0) Vezi Formatinnea a mosiilor raztisului Miron Costin in Opere cornplecte" edi. V. A. Urechia tab. Cr000logica. Vol. I.
3) N. lorga V 30 555, VII 45-46 copiaza.
4) ,...Apoi and an fost in zilele raposatnlni Mibail Vv. leat 7102 si
vazand atata greutate i nevoie pentra birnrile ce n'an avut CU ce sa,
le plateasca de grentatile lor si an venit la Japan Radul Macon:LI Bnzasenl, fiind ata.nci vel avatar, ei de a lor ban& voie i s'an vandnt yeeMi. Magas. ist. p. Dacia II 22,9 anexe.
1885. Arch. 1596... lorga V p. 479.

www.dacoromanica.ro

135

a fost teatrul de lupte intre Poarta ci Austria ci Rusia Meat ne

putem face idee ce jaf pe populatie. Locuri nearate multa vreme,
pierzandu-'ci hotarele ci din valoarea lor intrinseca, locuitori

aduci in sap a. de lemn, ratacea fard adapost ramaneau bietii

oameni numai cu sufletele batuti ci sdruncinati, precum era mai

rau ci mai amar, cum nu se poate, nici a se scrie, nici a se

povesti..."

Proprietea privata era la discretia domnului, lipsea o lege

fundamental, care sa ingradeasca puterea absolutista, Infrnnd domnia bunului plac, neexistenta autoritatii lucrului judecat", procesul pornit odata cine ctie c5nd lua sfArcit, trei
domni trebuia s judece causa la divanul domnese, nesiguranta
in judectitii cari se facea dupa marturiile adunate in Hotarnici
de boerii botarnici" in procesele nscute intre mocneni ci boieri
pentru cutare razor sau cu cf. m5inastire, unde de multe oritranii
inspaimntati de blesteme, fiind lipsiti de dreptul de a lua Ieage
peste leage", negtisind numar indoit de conjuratori, cari BA afirme
pretentiunea reclamantului. Martori 2), oameni buni" dintre acei

cari luau brazda in cap, jurnd, pornind apoi inainte aratind

botarnl, spuneau neadevar bind platiti de adversari mocnenilor,

iar alti spunnd ca, nu ctie nimic Bind invatati de partile interesante. In rapoartele domnecti gasim raportat, ca' n'au putut
jura" acestea au fost cauze, ci multe altele pe care le aratam
la proprietatea vecina sati rumana" cari au contribuit la desagregare clasei mocnene, influent:And mult, la distrugerea codeval-

maciilor, saracindu-i ci silindu-i sa-ci vanda proprietatea, iar ei

au ramas la discretia i bunul plac al proprietarului, transformati
acectia in adscriptus glebae", cari odinioara facea marirea neamului nostru in rzboaie purtat de domni, unde sub aspectul
de clasa calarace, alaturi de calarici boierecti, repurtau victorii
stralucite, in contra Turcilor, i altor popoare. Hotarile mociilor
lor, se cofunda acu cii hotarele mociilor boierecti, latindu-se
aceastea. Sub povara timpulni ci aceste mocii au ajuus in transformare, intrnd prin sec. XVIII ci XIX in dezvoltarea altor sate
moenene. Din cele ramase din jumatatea a doua a sec. XVI ci
din cele reabilitate in decursul vremei pana la a doua jumati
a sec. XIX, s'au strecurat, in acest amar de timp, formand iar
incliegarea mocneana. Azi ii gasim prin ces mai putin deci prin
partea deluroasa extstand sub acea forma, comunista, cu caracterul satelor mocnene ci razece", din trecut.

Letopisete II, 229.

2) Uricanul X. Aech. 1 36 .

Cr. Ilaqilor 1404. Iorga VI 63.

www.dacoromanica.ro

136

XII

Proprietatea din RusiaMare rnirul".

Dupa ce-am vazut fazele prin care a trecut proprietatea in
vechiul drept, st in intreb de ce origina este aceasta proprietate ? Discutii aprigi s'au ridicat asupra chestiunii de a se eti

daca, dreptul nostru este de origina romana sau slava' in

care discut, ca accesoriu intr i origina proprietatii ',,daca, comunismul nostru pastrat in vechiul timp este de origina romana
sau slav, sau s'a nascut independent de influentele acestor
doua popoare, sub insaei naeterea primitiva a poporului roman".

Problema ar fi ueor de deslegat, dm& invatatii noetri ar fi de

aceiae parere, asupra naeterei dreptului.
S'au emis pareri cari pot fi grupate in trei grupe, and naetere la trei ecoli 1) intitulate dupa fundamentul isvorilor principali, ce-a contribuit. Scoala slava, romana i tracica. Sustinatorii
fiecarei ecoli ad tic argumente mai plausibile i judicioase, ca
sa dovedeasca cele afirmate. Locul nu e sa ma ocup de principiile ecoalelor. nici de argumentatiile lor, dar cu ocazia cerce-

trei naeterii proprietatii, cred c este de datoria mea, sa arta

felul proprietatii popoarelor cu a cilrora seaman& mai molt, nu
am pretentia sa zic, am dat adevaratul isvor, cercetarile viitoare si a unui destoinic jurist, cunoscatorul dreptului Slav,
Ungur, Polon ei Roman, ar putea sa deosibeasch isvoarele streine
de cele ce le-a avut pop. romanesc moetenit dela strabuni. Nici

sa admitem ct nu avem nirnic slay ei tot ce avem e Roman",

ar fi o afirmatie prea indrazneata ei greu de dovedit. Cerceta,II Scoala romana, sustinItorii sant: C. Nacu D. prof. Val. Urseann, D.
S. G. Longinesca, D. I. Peretz in cursal facnt la doctorat la MO face o
comparatie intre Dreptal Roman ci Dreptal Romanesc, arati asemanarile ci deosebirile. Missail, Origina Dreptului Roman". A. Papadopol,
Calimach, nn articol pnblicat la revista Lumina', torn. III, No. 13 17,
D. Prof. '.3oala Slava, D. C. Disiesca D. P. Negalesca, I. Niclejde ea
rezerva fiindca. Dsa relativ la proprietate spume ca seamana cn Slava,
dar origina dreptnlui zico c e de origin& Tracica, D. prof. I. Bogdan,
D. Onmul aratand c avem inflaente slave, pe langa fondal Roman,
de aceiaci parere sant titi en; Scola Traci. I. Nadejde, N. Iorga.

www.dacoromanica.ro

137

rite acute pe terenul filologic a dovedit c elemente 'slave avem

in nomenclatura noastra, marginit la un numar nu tocmai restrans care a intrat in secolul VVII, cand patura roman se
formase, and graiul romanesc prinsese rdaini in toata intinderea poporului romanesc ci peste acest dialect roman format
veni si se suprapuse cu timpul dialectul slay, din care dialectal
roman format imprumuta, primele elemente slave si acestea au
fost comune monumentelor eclesiastice

2).

Actiunea fonetic& slava

asupra limbi romane se reduce la cate-va forme si la un mare

num'ar de cuvinte. Influenta este vizibila in morfologie, cu privire la deelinri, exist& Inuit& analogie la vocative 2). Aceste

influente le-am capatat din contactul nostru cu poporul Slav,

fugar si ele de popoarele barbare. Inceputul incursiunilor slave,
le-am putea pune intre sec. 111V, coborandu-se din spre nord
in regiunile Carpatice, aici retragandu-se prin partile deluroase
si muntoase, pacinici de felul lor, fugari si ei, putu sa traiase&
cu popoarele de vita romanA. retrase in dealuri si vaile muntilor
Din contactul cu ei am cal:Mat multe numiri slaviee : rhuri, dealuri si localitati slavice, Studiile filologice, au ajuns sa determine
cu aproximatie influentele lingnistice". Pe taramul juridico-eco-

nomic e mai greu de afirmat, anume ce avem slay i ce nu.

ins& o influent& slava, en toate criticile roalei romane, trebuie
s'o primim, dar srt nu alunecam pe panta slavonist& si sa zicem

asezamintele politice devin slavone in mare parte"

,,si pe

fondul vechiului roman aproape disparut en totul". Sau, sa admitem supozitia lui G. Popovici. In aceasta amar& mizerie s'a
nascut populatia romana si a inceput primile sale miscari copilaresti tara a fi calauzita". 4 merge prea departe cu afirmatia, tagaduind fondul roman pastrat, in memoria poporului rornanesc" servindu-le lor in afacerile ii neintelegirile zilnice.
Referindu-ne la nasterea proprietati s vedem origina ei. Nu
voiu insista asupra argumentari ccoalei tracice, comunitatea
teritoriului tracic a pierit o data ea cucerirea si desnationalizarea poporului Dacic devenitii proprietatea individualist& impartita, colonistilor romani adusi aca, ca surse temernice nu
avern 2). Ramane in discutie numai cele doua feluri. Comunitatea
slava pus& in fata cu prop., individual& Romana.
1) W. Vondrak, alt Kirchenslavische Gramatik, V. Jagit' zur Entstehungs-

geschiche der Kirchenslavicben Sprache Wiene III.

Ovid Densueeanu Histoire du langue Romain cap. Infln. slava.
2) C. S. Dissescu. Istoria i principile Dreptalni pablic Roman p. 348
349. G. Popovici Cony. Literate p. 668 anal 1886.
3) Dr. Julius Jung. Roemer und Romanen Sociale Verhaltnisse, die Romanisation, Leben und Treiben der Donauromanen 120 170. Xenopol.
1st. Romanilor. P. Negulescu. Istoria drept. Roman.

www.dacoromanica.ro

138

Asemanarea complecta intre proprietatea noastra colectiva cu

proprietatea slava ci mai ales cri parerile unor scriitori, cari

afirma categoric, aceasta asemAnare, ne determina sa dam o
atentis originii proprietatii comparata cu mirul" zadruga, sa
vedem asemanarile i deosibirile, ce exist& intre aceste comahitati slave i proprietatea noastra comunista 1).
*

Mirul reprezinta proprietatea colectivA, practicata in RusiaMare. Locuitorii are proprietatea indiviza, colectivitate comuna15.

rurala, fiecare sat ocupa un teritoriu determinat, elanul primitiv. Mirul reprezinta comuna rusk, molecula constitutiva a
nationalitatii rusecti". Comuna singura, este proprietatea solulni; locuitorii nu sunt decht nicte uzufructuari temporali,
legati intre ei prin rudenie de sange, formAnd clanurile din
nepoti, cari cultivau domeniul sub directiunea unui cef ales de insaqi comuuitatea lor 2). Cu timpul
mirul lasand la baza legatura de sange, dete nastere unei asociatiuni cooperative. Azi se mai vede in Rnsia comunitatea,
reprezintata in centru, lang5. Dnipru, la Cazacii de lomga Ural
in timpul verii la cositul live/ilor. Comunitatea mirul" este
reprezintata in comune sau sate, ean l. reunite formeaza o comunitate mai mare din punct de vedere administrativ nvolost".
Volost are 200-300 locuitori. eful administrativ al volostului
era nstarshina" care e ajutat de un sfat format din batrani
cefii familiilor. Acesta impreuna cu sfatul exercita, politia, judeca contraventiile, pronuntand amenda care se ridica piing la
o rubla nazi".
Acest sfat presidat de starshina fixa epocile semanatului, seceratului, hotara numarul membrilor cari sa mearga la armatfi,
avea autoritatea administrativA, hotara daca primea streini san

frati, unchi,

daca permitea schimbarea, domiciliului unor membri din comu-

nitate, mai semna contractele incheiate. Femeile vaduve sau

acelea a caror barbati lipsea -- disparuse putea sa ia parte la
deliberatiunile sfatului.
2) Ion IsTAdejde: Formarea proprietritii

mari la noi, Literatna si

StiintV, vol. I, M. liogalniceann sustinea la discritia legii agrare din

1862: proprietatea fonciarti in Principate a regniata dtip5. sistema Slavonilor", vezi Annarul Economic' de Martian 1862. Vezi Dareste
Nouvelles etudes' II, p 353. Ainsi l'ancienne communant de famille
a & pratique par toutes les nations slaves sans exception et s'est mme
propage chez les populations de race diffrente, telles que les Rotimais
et les Magyars.
2) Meyer et Ardant, Question agraire 201. Letournean L'evoltition
de la propriet; Laveleye. Les commtmants de village en Russia', p. 11;
M. Wallace. La linssie. 1-170. 180-181 Laveleye. De la proprit. p. 20.

www.dacoromanica.ro

139

Locuitorii untii sat poseda pamntul in comun, mir"1),

aceasta a fost institutia primordial& a poporului, a populatir

slave
vechii Rusii. Teritoriul apartinea unei trib sau unei
familii, unei comunitati. Pamntul de agricultura, climpiile de
pasunat, apele, padurile, le posedau in indiviziune. Acest fel de
proprietate-- comunist impartita periodic 1-au avut si Galii 2)
si Germanii : Strabon ne spune ca Galii aveau aceias folosint&
si stare sociala, ca Germanii. Comunitatea aceasta a fost in
intreaga-europa in prirnii timpi. Pamntul era cultivat in comun,
cimpiile de arat si livezile de paseut turmele recolta dobindit prin munca comunitatii se repartiza intre familiile, cari

formau comunitate in mod proportional 3). ampul de arat si

campiile erau impartite periodic la inceputul anului incetul cu
incetul s'a ales perioarle mai mari trienal, numarul do ease ani
pin& cnd a ajnns la cinspre zece ani. Dar in cele rnai multe locuri
ale Rusiei se obisnuia nou ani. Acest mir acordat in concesiune arat& tendinta apropierei comunitatii, impartit, pam &ntul

atribuindu-1 familiei individuale. Era o desmembrare

inceput din comunitatea mare care comunitatea familiala 4).

La unile voloste" se schimb& pamntul in intervale de
doua-zeci pan& la trei-zeci ani.
Campiile se impartia anual, sau cate odata de doua ori pe
an, se cosea in comun, apoi se impartia fanul taiat 5), iar la
alte districte campiile erau proprietati individuale cu dreptul
de mostenire aplicat mostenitorilor direeti 6). Sate a caror nu-

mire derevina" avind aceiasi radacina ea ger. dorf" sau

scandinavul trup" anglo-saxon thorpe" inseamna reuniun'6
facuta in vederea protectiunii mutuale 7), oamenii in epocile
primitive aveau trebuinte sa se grilpeze, sa se unease pentru
a rezista atacurilor din partea oamenilor si a animalelor. Tot

1) Baron Haxthausen Etudes sur la Russie ; Wolowski Revue des Deux

Mondes, Aug. 1858. M. Tehitcherin Staatswoerterbuch de Bluntschli. (Lei-

beigeuschaft in Russlend); vezi Laveleye. De la proprit. Letournean

L'evolution de la proprit. Chap. La Russie.
3) C. Cesar X. Cart. IV: Tacite Germania cap. XV; ne Strabon Nov:
illv lv stprivl 7ccivzsG stac asaoux(ortivot xou. (Bv-ceg xuc
aovuov ourco:yi Pay.ccuev etc.

tn npoattz-nmcc Tthv

3) Laveleye-o cit. Letournean idem.

4) Laveleye. p. 14.
4) Leroy Beaulieu 1-504.

6) Tikhomirov Evolution de la commune agraire en Russie jour des

economiste 1887.
7) The Russian agrarian Legislation of. 1861; lulius Faucher of. the

prussian landtag, dans le volume du cobden club ; Systems of. land tenure in varions conntries.

www.dacoromanica.ro

140

pamntul comunitatii era imphrtit in trei zone concentrice,

care se intindeau imprejurui satului ci din centru pleca raze

impartind parnamtul in atalea bucati 6,0 membrii erau, ci fiecare membru avea din zon;le impartite in trianale cab) o parte
deosibita, despartita din cele trei terenuri 1). Fie-care din cele
trei zone era impartita in bande lungi ci late cam in intindere aproximativa intre 15-20 hectare, in alte comune se
impartea in asolimente egale, bandele in forma de raze eran

lungi de 200-300 metri ci late 5-10. Aceste loturi erau

trase la sorti i atribuite provizoriu stapanitorilor, numai locurile de arat se impartia In mod provizoriu cAmpiile ci padarile nu. Pe lnga proprietatea comunist la care tineau cu totii

ci care nu se impartea decal exceptional, ckte odata mai era

ci proprietatea individuall formata din local de casa izba"
ri gradina impreuna cu curtea, ,,dvor" 2). Plateau cu totii impozitele impuse in mod proportional. Pe terenul coroanei imparteala se facea dupg numarul sufletelor cari compunea comunitatea, fiecare tat de familie lua pamant pentru cati membrii intra in comunitate, de asemenea ci pe terenurile segniorilor da darea impusa, locuitorii erau numai nicte uzufructuari
temporari.
Comunitatea rural&

mirul era compus din familii pa-

triarhale, membrii erau considerati ca descendentii unui stramoc comun, ci felul stapttnirii in familie sentAna cu puterea
parinteasca ci constituirea familiei romane, dar comunitatea
mirului a slabit, autoritatea ramhniind numai ca un fel de corporatiune, care este guvernata cu o autoritate aproape absoluta,
prin ceful ei numit ,,batranu. Avutul ramnea in comun, nu
era partaj, nici moctenire,"la moartea batranului" autoritatea
administrativa trecea la cel mai mare in etate din comunitate
sau In lipsa vr'unuia, fratelui cel mai apropiat dub', comunitatea era formata din o asociatie strain& la cel ales de celli
familiilor2). Averea Intregului mir" formata din propr. familiala in unile districte ci din propr. comunist prin asociatie,
ramnea comuna nedivizata consistnd la cea familiala: cash,
gradina, instrumente de plugaria, animale, cactig provenit din
vinderea productelor. Daca vr'unul din comunitate o pardsea,
raporta intregei comunitati tot avutul saw!). Nu era permis sa
se instreineze in vechime partea cuvenita unuia din comuni1) Leroy-Beaullien 1-511 -546; Letoarnean o. cit. Laveleye. o. cit.

20-17.

2) N. Wallace La Russie 1-189; Leroy-Balien

I - 519.
3) Laveleye o. c. 23: Leroy Beauliea L'empire des Tzars I, 478.
4) M. Wallace. La Russie I, 124.

www.dacoromanica.ro

141

tatel). Rar se intampla ca comunitatea familiala sa ceara esirea

din indiviziune: impartirea se facea impartindu-se bunurile
mobile si imobile in atatea parti cati membrii de sex masculin
erau. femeile nu mosteneau decat cu titlu de represintanta ale
copiilor esiti din casatoria sa cu un membru din Comunitate.
Cate odata i se da femeei al carui barbat murise si tin lasase
copii din casatorie Korbina" 2). Fete le primeau dota la maritisul lor constituita din lucruri mobile. Cand o familie ai
carui membrii voiau sa iasa din indiviziune, trebuia sa ceara

autorizatia intregei comunitati, aceasta permisiune se cerea

si cand voia s vanda partea cuvenita, -uncle Ii asezase casa,

adica proprietatea individuala; dac nu se respecta aceast formalitate membrii farniliei avea dreptul sh ceara, rezilierea vanzari luhnd locul indrat, intorcand pretul : Asa dar, ca con-

cluzie asi putea pune urmatoarele : Mirul" intruph ideia de

proprietate comunala, in care intra sub aceast numire preprietatea familiala, mernbri comhnitati erau uzufructari, proprietatea era a societati, reprezintate, prin comuna. Cat priveste
despre proprietatea Polonh, cunostiinte avem putine si din ele

nu puiem s tragem alta concluzie decat ca in primele dezvoltari, ale statului Polon, a avut acelas fel de proprietate, ca
si Rugi, si celelalte neamuri Slavice din care se trage proprie-

tate comunista" 3).

Comparata mirul" cu prop. razesa sari mosneana" vedem
unile asemanari, dar i unile deosibiri puternice.
a) Asemanari privite din punctul de vedere al organizatii

interne, la proprietatea familiala, toti sunt coopartasi ; mirul", reprezinta. proprietatea unei familii, punctul caracteristic
este comanitatea cu ideia de comuna," o asociatie familiala
sau a mai multor familii, tinanduse seama dupa numarul batranilor, cari intrau in compozitie. Recolta capatata se impartea dupe: capul membrilor lucratori de sex masculin. Dole:
fetelor se da, avere mobila ; pe child la comanittiile rezese
si mosnene." Toti membri unei familii erau coproprietari pe
locul capatat prin mostenire, fetele primiau ca dota i pamant,
si lucruri mobile si vanzarile eran permise intre razesii i alti
razesi, observanduse regulile instreinari.
b) Privit din punctul de vedere al ouccesiunii": Proprietatea
rusa, mirul" membrii comunittii, nu erau mostenitorii lui, ci
comunitatea intreaga, membrii erau numai niste destinatori pe
2) S.. Maine, Ancien Droit, 265.

2) Leroy Beaulieu, 481-82. Vezi 48 -84.

3) Lelewel. Histoire de Pologne t. II p. 7-9. Oganeff. Essai snr la
situation resse p. 12.

www.dacoromanica.ro

142

can, pia, la definitiva impartire, fii acelui mort, erau numai

succesorii averei mobiliare si a casei, avere individuala; la impartirea definitiva nu se avea in vedere gradele succesiunii, ce
se atribuia parti individuale tuturor membrilor cari formau comunitatea, netinandu-se seama, de gradul de rudenie. La codevlmasiile, noastre exista deosebiri. La moartea mosului veneau
in mod egal toti batramii, fii lai avand pada() reprezintate In
cote abstracte ; cati membrii erau la impartirea definitiva se
cautau fiatranii si dupl numarul batra.nilor, si reprezentantii
biltranului, se facea phrtajul.
La Doi mostenirea se putea transmite i prin testament si
legate, la Slavii Ruci nu era permis.
c) Priviti locuitorii din panctul de vedere al stapanirii : Mirenii posedau terenurile ca titlu de pecaristii, adica uzufructuori
temporali si numai cand comunitatea prin botararea umanitatii
batranilor cerea esirea din indiviziune, deveneau proprietari definitivi pe partea asigurala, fiecarui. Mosnenii si razesii" din
contra erau propietari din nepomenit veac si dup.& infiintarea
domniilor, domnii le intarea stapanirea proprietatilor, dandu-le
lirisoave la 'nand, acelas lucru il facea si easid esiau din indiviziune, cerea brisoave de intarirea proprietatii.
c/) Privite comunitatile din punctul de vedere al membrilor,
eari le compun. Miru14, format din mai multe familii unite,
cu scop, de a perpetua cultura pamantului, a raspunde impositile, si soldatii pentru armata. Membrii streini, erau primiti cu
usurinta, in coniunitate, pe cand in codevalmasiile noastre erau
numai membrii familii, nu era permis streinului, sa intre, decal
numai datorita Infratirii, sau insotirii cu vre-o comunista, sau
prin cumparari observandu-se regulile cumpararii, si danii etergand toate deosebirile si pastrand toate asemanarile gasim ceva
analog cu proprietatea noastra, cari sa ne indrituie - sa zicem
ca propietatea noastra este tip. slav". Chestia o voi discuta la

capi Propietatea Romanl".

www.dacoromanica.ro

143

XIII

Proprietatea Slavilor din Peninsula Balcanick

Zadruga.
Poporul romanesc in prima sa desvoltare a avut relatii stranse
cu popoarele slavice cari s'au retras in sudul Dunarii, formand
sate cu numiri deosebite: Bulgaria, Serbia, Munte-Negru, Bosnia Hertegovina.
Slavii can

ei emigranti caul-and loc de stabilitate atata

timp cat au stat in relatii politico-economice cu stramosii

nostrii si unii din ei au ramas in trile noastre formand sate

desnationalizandu-se intre romanii populatie de bastina.
Unii cred ca ne-a dat organizatia politica si mai ales a pro-

prietatii care seaman-a cu proprietatea familiala

Zadruga.
Privind cele dou feluri de proprietati i reamintindu-ne
starea istorica i relatiile cu popoarele slavice am Inclina care

un raspuns afirmativ zicand ca proprietatea noastra este influentata dup5, tipul Slay. Dar facand o cercetare mai adanca
asupra pro prietatii Slave
din timpul cand poporul Slav
nu se despartise in ramuri cu numirile deosibite de azi, vom
g5si Ca la origina proprietatea slava era proprietate comunist

a intregului tribtribul asezat unde-va sub forma de sat.

Satul era proprietar temporal membrii erau numai nista u/mfructuari, pe cand la popoarole ramificate din trunchiul primitiv diferentiat, vedem ca s'a nascut odata cu asezarea si stabilirea in state proprietatea familiala
zadruga,
cari au
acelasi principiu in fapt cu vechea proprietate. lntr'un sat sunt
atatea gospodarii cte familii i cari compun satul purtand
diferite numiri dupa popoare Zadruga
la Sarbi
Mir
la Rusi 1).

Kupcina

la Bulgari. Scriitorii spun despre Slavi

de indata ce ocupase locurile unde au trait alta data Scitii

ci

1) I. von Keussler zur geschicbte und Kritik des banerlieben gemeinde

besitzes in Rusland, I, II Riga. Petersburg 1876 83: A. N. Pypin im

Vestnik-Evropy. 1883, III, 321 640; Og. M. Otiesenovid Die Hauskomsnanionen der Sadslaven, Wien 1859; C. Jiridek Geehischten der Bulgaren.

www.dacoromanica.ro

144

Sarmatii deveni din nomazi popor cu locuinte stabile 1) si se

indeletnicean en agricultura. Numirile relative la cresterea vitelor

si cu aceka a agriculturei, ne dovedesc stabilitatea. Agricultura era intensivh si in dezvoltare rationala. Vio(a primelor
popoare Slavice in starea prinzitivd. Erau asezati in triburi
sau familii, cApetenia tribului a unei familii si putea sa
apere tribul ori familia respectiva in contra animalelor salbatice, In contra unei invasiuni mari, a unui trib inimic de
aceia era nevoe de o forth, mai mare si aceasta forth o forma
unirea intregului trib, ori a poporului format din mai multe
triburi. Locuintele erau apropiate formate din innpletituri de
nuele lipite un sir de astfel de case forman un chtun. Ocupatia
principala consta in agricultura sistem en totul primitiv. Hrana
era cerealele pe cari le cultivau: meiul, orzul, grul, acestea
erau macinate si tacute paine mai aveau dragoste ci pentru
cresterea vitelor.

Slavii inainte de a se fi despartit in diferite ramuri, pastrau

prin traditie normele juridice" pe cari le invatase pe din afara,
qi dintre cari unele s'au mai pastrat. Cuvinte ea pravo2), za-

corn, ne pot dovedi acest fapt. 0 multime de obiceiuri cu

timpul au fost prefaeute in lege. Multe surse din legile propr.

slavice" Ii trag numele din timpul child slavii nu se despar-

tise 0 nu plecase din patria comuna. Din epoca primitiva

gasim in limba lor lipsa totala de cuvinte cari sa ne repre-

sinte cuvinte technice pentru mostenire si posesiunea individuala" in sensul dreptului roman ori german.
Limbile slavice nu cunosteau o numire comuna pentru mostenire posesiuni, asa cit lipsa cuvintelor ne arata i neexistenta
notiunei relative. Aceasta se explica foarte usor la Slavi prin
felul kr patriarchal toti eran mostenitori si posedau averea
in comun.
Studiata administratia primitiva a Slavilor, privita din punct
de vedere al comunei si al statului vedem: toti membrii de
sex masculin luau parte la organizatia civila a statului, care
era eminamente democratica; diferenta intre clasele sociale nu
*) A Fick. die chemalige Sprocheinheit der Indogermanen Enropas,
S. 289. Dr. Gregore kvek. o. cit. p. 111.
2) Lit. prove,--=drept, vezi H. Bruckner op cit. p. 122: ef. pravm. d. i.
prav-%=-.rectns: F Miklosick Lex 2 p. 655: I. Schmidt. Vocal II 12 : H

Jire'oek, Slovansk prvo v echich a na Movava i. 145: V. 13randl, Glossarinm illustration bohemier. moravicm historim fontes, Brun 1876 p. 265:

F. Kluge op. cit. 267.

www.dacoromanica.ro

1 4-5

era cunoseut, nu exista la ei dreptul ereditar al printilor

starosta"9.
Titlurile domneeti suni de origin& strain& :1(Inen, kralz,

char%. Starostale, in primul timp nu era cleat administratorul averii tribului, i &care membru era partae la aceast& avere, ca fac&ad parte din acel trib ei tocmai din aceasthcauzg
unitatea familiei ei a tribului excludea moctenirea, aceast trasAtur& caracteristic& ii deosibesc radical de Germani 0 Romani, demnitatea starostelui incetul cu Incetul deveni ereditar& ei transformarea aceasta se face la popoarele slavice, cari

tan fost n contact cu popoarele Germanice, iar la alte neamuri Slavice s'a mentinut mult& vreme forma primitiva de

organizare politicA2). Aceasta era starea popoarelor Slavice and

s'au napastuit paste provincia lui Traian. Aproape don& veacuri am fost in contact stalls en Slavii, poml in timpul imparatului Justin cand trecu in p. Balcanica. 3) Stabiliti diferentiati aea cum n'i da istorici din evul-mediu, gsim pomenit
felul organizatii ci felul proprietati in proprietatea familial&
purtnd diferite numiri dup.& popoare. Zadruga mai cu seam&
la Serbi, la Poloni, la Bohemi, la Slavi din Cariutia ci Carmolia, corn unitat, a, Slav& a disparut, in
evul mediu
sub
influenta dreptului roman, care riispAndi prop. individual& 4)

ei cari influent& mult asupra proprietati comuniste, totue in

Serbia ei Bulgaria se mai ggsete ci azi proprieati organizate
clup& tipul vechiu, transformath cl deosebit de felul primitiv
la urmtoarele popoare : Slovenia, Croatia, Serbia, Bosnia, Bulgaria, Dalmatia, Herzogovina i Munte-Negru. Propietatea aceasta

e redusa azi la stapo.nirea unei familii, format& din descendentii unui stramoc. Difera de prop. clanului primitiv, stApAnul
cArei era tribul, iar membrii clanului cum ei familiile erau uzufru ctuarii. A zi membrii zadrugi locuesc fie toti intr'o cas sau
toti avand case aparte 'ins& incbise in acelac loc, dar toata
1) Tet Tap gOV'n TCOTa: oylocErtpot ce xcd. 'Amu, o5x dEpxovsca Tcpg ecvpb8g
v 871[Loxpra4 ix Tccaccec5 pLOTEUGL. Kat bac TO6TO aucag Tthv Tcparrp.emiw ecet. V% TS Op.cpopx iccd T& bi,c;x01/4a xo;v6v &ism. Prokopias B. G.
kvbc ocAX'

111 p. 14 ed Bonneris p. 338. Vgl. noch.

Kon. Prophyrog. De administr. imp. C. XXIX ed Borm. 128 29.
3) H. liredek. Slovansk pravo 1, 6) ff.: 1. l'erwolf Staroslovansk rid-

y a obyteje (Vynato ze Slovanskho sborniktO ; ran 111-1884) v.

Praze 1685 pag. 7 ss.: obT.stina communio F. MikIosich. p. 484.

3) Dr. G. F. Hertzberg. Gesch, der Byzantinerand des Osmanischen Reiches.

4) l'entra canoasterea propriettiti acestor popoare a se vedea : M. Palacki pentra Bohemia, Rusk, Ewers, Aeltestes, Recht der Rumen ; pentra Polonia Rossell Polehnische Geschichte : pentra Slavi meridionali :
Polonia, Heburto-Statuta regni Poloniae Dantisci et Franfarti 1620 : M.
Mtiesenovicid-die Hauskommunionen der Sad-Slaven.
10

www.dacoromanica.ro

146

o lucra
In comun si se folosea in comun de lucrul agricol, comunitatea
aceasta, care seamkn asa de bine cu mosnenii sau rhzesii" sk
numeste la slavii sudici druzina, druztvo, zadruga. Seful familiei se numeste gospodar sau strachina", cel mai Wean dintre
rudele familiei. F'amiliile puteau fi compuse din un numkr de
casktoriti de obireiu patru cinci, acestia form ci formeaz5.
pi azi o familie intreag& cu tot avutul lor constatnd din comunitatea averi 9). In Croatia, Slovania, se gksesc i azi comunitati de sate-organizate dup5., timpul vechiu, plmantul ii
cultiva, toti locuitorii In comun pit secerk, iar productul ii
Impart In comun. Din contra In Serbia exist numai prop. familial% indivizibilk i inalienabil, atat timp cot dureaz& comunitatea compus in mare parte din pamant de munca a carui
1ntindere varia 25-50 jochs 3) divizatk intr'un mare numar de
parcele cari sunt destinate, unile pentru cultur5, altele pentru
repauz, iar altele pentru plscuitul vitelor cornute si a oilor,
toti membrii majori lucrau pmntul in comun, jar proclusele
sunt consumate in comun, sau repartizate intre membrii caTi
formeaza comunitatea. Toate aceste comunititi familiale, formai' o persoank juridich si care era reprezentat in interior
cum si in exterior prin strachina, strajesiva alt btihn, starosta, vladyka, bulg djabo. domakhin". Acesta cumpara pi
vindea productele in numele asociatiunei, el regula lucrkrile
cart se executau ; dup5, deliberatiunea slatului tinut sub presedentia lni. Tot gospodarul represinta comunitatea In relatinnile
sale cu cei de al treilea i 'n relatie cu statul rezolv certele
dintre membrii familiei. Gaud seful familiei imbatrnea el
parksea puterea conform proverbului srb Ko radi, onaj valja,
da sudi". Acel care ii urma. era ales dintre fratii lui. Proprie-

averea in care intr si propietatea rural& comunk

tatea individuall era cunoscut numai la unile familii sarbe,

uncle membrii isi aveau case deosebite asezate imprejurul gospodarului. Pe langa locul de casa mai putea sk aiba ca proprietate individual& lucrurile mobile: o vaca sau oi si vestminkle
i

lucrurile de gateala 4).

,) Dr. Milan Markovi5", die serbische Haus Kommunion. p. 20. Loveleye:

op. cit. pag. 201 : Letotirneart o cit : Meyer et Ardant o cit 50-60 :
Savi6 fiber die Hauskomin zeitschrift Pradag 1869. S. 625. Hadosavljewi6 die Evolution der serbischen zadrriga Bd. I. Belg. 1886. Aceioti doi
din tirmil, sustine c6, era canoscutA file& de cnd vedean In locurile (irale
pi

venind in locurile sudice an adus comunitatea aceasta transformata

ceva : M. W. Radulovits die Haus Kommunion der Siidslaven.

1) Dr. Milan Markovi5 o. cit. p. 20.
8) Joch austriad. echivaleaza 57 arii 53. cen. Loveleye o cit. p: 203.
4) N. Kanitz. Serbien, Feiptzig, 1868 p. 81; D. G. Kvek, op. cit. pag.

111-166. Bogii Pravin obiaji u Slovena S 150.

www.dacoromanica.ro

147
Caracterele esenfiale ale zadrugii : Rudenia membrilor".
Membrii caH compuneau zadruga" eran rude coborAtori din
un bAtran, eran zadruzani, intelegAndu-se prin aceasta c toti
erau descendentii unui bAtran. Legea dA acelae inteles zadruzani" 1). LegAtura de sange era o conditie sine qua non"
-Ida de care comunitatea na putea sA aibI fiintA; strAinii nu
mean acces in aceasta, comunitate, li se admitea rar intrarea ei
aceasta trebuia sh se fac cu solernnitate: trebuia IA fie infratit
.cu vreunul din membrii2) comunitAtii; rar se admitea intrarea
cssatoritilor cu vr'o fat din comunitate, cari eeise din comunitatea paternA.
Privitd zadruga din punctul comunitd(ii, al vie(ii de muncd
wricold". Toti membrii cari compun zadruga, muncean cimpul
destinut pentru culturl, in comun ,,majorii erau obligati s
participe regulat, afar& de cei cari erau chemati la armatA.

Locurile de peunat cum ei padurile proprietatea familiei, mem-

brii familii nu sant decAt niete uzufructuari. Locurile de ma,

sunt intr'un cerc anumit aeezate. Casa gostiodarulni, avea acoperieul mai ridicat, culoare alba, in interior avea o salA de
.mAncare comma unde cinau membrii zadrugii impreunA 8);
viata era plAcuti i daci vr'unul pArAsea comunitatea, pierdea
toate drepturile sale in zadruga". Averea "zadrugii" se cornpane din imobile rurale (locul de arat, cArnpia, Ware, ezere
mori); imobile prin destinatie, instrumentele arAtorii, animale , pentru exploatare , din mobile averea dobnditA prin
munca in comun (banii. produsul cimpului) . Membrii pe
proprietate
ranga, proprietatea comunA a zadrugii mai avea
individualk veetmintele lucrate in cash, averea dobAndith dela
femee a cArui uzufructuar era bArbatului. Toti membrii zadrugii
majorii aveau drept la fructele prduse de proprietatea comunit,
aceshe fructe le avea membrii comunitAtii familiale intra0 prin
legAtura de sAnge. Zdruzeni toti sunt proprietari. netinAndu-se
seamil de gradul ereditAti. De aceea nici unul nu putea sh dispunk fie prin danie intre vii sau prin testament".
Mostenirea ab intestato'. La moartea unui membru nu se
deschidea succesiune afar& de obieCtele mobiliare care erau
proprietatea individualA 4). iar comunitatea avea grijA de copii
minori sl le dea partea cuvenitA tatAlui lor in virtutea dreptului

7,

2) Art. 57 cod. civ. Shrb 1844.

2)

F. S. Krauss. Sitte and Branch der Sndslaren -Bratovou. p. 27-61

Laveleye de la propritd p. 208. Novakovici La zadrnge St. No-

vakovic. Selo Glasink XXIV un articol: I Ddradlic le droit contumier de

Slaves mridionaux".
4) W. Alexander Maciciwskie vol. II p. 8. Slavische Rechtsgeschichto
34, Drinov saceaeuie 6a.axsucicaro no.nyocTposa czaasmaam Moskan 1873

www.dacoromanica.ro

148

de partaj. VAduvatrebuia sA lucreze in comunitate. La desfacerea .

definitirl a comunit4ii comuniatii imparteau proprietatea.

intreaga atribuind pArti egale fie-cArui pArtaa major, tinfinduse seam5 de bunurile moatenite cari se atribuiau conform
reprezenta iunii ai bunurile dobandite prin munca comuna. Rar
se putea intampla ca un membru din comunitatea dispArutd.
sA rAmaie el reprezentantul celorlalti morti, atunci obiceul`

slav, da drept acestuia sA dispuiA cum va vrea. Fete le din

comunitatea familialA primea (Iota lucruri mobili. In genere
sexul femenin era supus i asculta in conducerile casnice de

femeia ,,starchinA" ; femeile vAduve continau sA fie intretinute,

de comunitate, in schimbul lucrului prestat, dacA se remArita,

eaia din comunitate ai nu avea drept da cat la o dota mobi,

liarA" 1). Aceasta a fost situatia proprietati Sarbe, zadruga"
in evul media. Asupra formatii zadrugi cum ai a mirului s'au
nAscut multe discutii.2)

Laveleye op. cit. 206, 210, 213 : Leory Beanlieu, op. cit. 5 9-525:

2) Vezi contraziceri nrtscnte, cn ocazia studieri pop. Ruse si Slave intre

scriitori : M. Wolawski Revue des Deux Mondes dn 1-er aofit 1858: M..
Caillaitte N. 15 avri11871 : Free Russia by W. Hepworth Dixon vol. 1870:
M. Tchitcherine Staatswoerterbuch de Bluntschli V. Leibeigenschaft in
Rnssland p. 396 411 Azon Bistram Rechtliche Natur der Stadt-nnd-

Landgemeinde an emrnis pArere, care fixa origina mirului" sub fortha

comnnista la finele sec. XVI-lea : ziand ca Omni eran proprietari Ii.ben i independent.' pe plmantul, care il cultivan, pfina la finitul sec.
XVI care era proprietar individual, pntea sA contracteze independent, s
vAndri proprietatea sa, sit mosteneasca, s'o inchirieza, filra ca familia dm
care facea parte ea itiba vr'o antoritate asupra contractarilor facnte independent de ea.
Comnnitatea pamantalni i impartirea periodica era necnnosenta, comuna n'avea nici o tutelk asapra membrilor. lanai Teodor Ivanovici 1690,
printr'nn ucaz intocmai ca Mihain-Viteaznl. legit pe tArani de pamant.
Legiile posterioare intari acest ucaz, mai ales sub Boris Godunof (vezi
Ramband Histoire de la Russia tradusi din rnseste cap. clasele agricole
in Rnsia). Dar sub Petrn I care decreta impositul per capita datorat de
cetAtean, solidaritatea comunall pentru plata impozitulni, pentru recn.
tarea armatii i recensamant, hotara pe locnitori, sa Lica asociatii agricols In cari familiile, iar in Emile parti satnl intreg era proprietar, iar
membrii, nnmai nista uzufructriari. In contra acestei teonii s'a ridicat
baronul Haxthausen Wyrouboff. la Philosphie positive 1871. I. von Kessler tar geschichte mid kritik des bauerlichen gemeindebesitzes in Rusland

1II. Riga si altii cari anstin ca mind." este o institatie striveche pAstrata si transmisA din generatie in generatie, modificata. Aceias discutie
si asnpra zadrugi in Serbia : I. Peisker Zeitschrift far Social find Wirtschafts geschichte 1900 sustine ca s'a format din cauza impozitnlui capital-colectiv impus de Imperial Bizantin, in contra acestei teorii se ridica

toti partizanii Zadrugii, cari formeaza scoala veche in Serbia In frunte

Noracovi6i Zadrouga p. 42 : Bogisii: op. cit, mai vezi De la foams dite
lnokosna de la familia chez les Serbes, et les Croates Paris 1884 idem,
mai vezi, citatile %cute cap. Zadruga" sustinand. ca Zadruga este forma
propietritii vechi, a pop. Slav transformata in proprietate familiala.

www.dacoromanica.ro

149

XIV

Proprietatea Romneasc.
Din compratia facuta cu proprietatea familial& Slav& si
Rusa vedem asemanari, cari au facut pe unii scriitori s afirme,
.ca proprietatea noastrh codevlmasa este de aceias origina, ea
.si Zadruga s'arba si Mirul rusesc. Aceias chestie s'ar putea
pune i asupra ,,Originei dreptului".
Fondul obiceiului juridic duph care se conducea colonistii
nostri, este de origin& Slava sau fondul e Roman si forma
SlavA, intrata in uzantile poporului ? Parerile slavoniste, unile au

mers prea departe, afirmand: E azi un lucru convingator

pentru toata lumea aproape, ca din cauza navalirilor barbarilor

-si retragerei locuitorilor din orasele i satele Daciei la munti
-s'a stins incetul cu incetul viata politica si juridica, pe bazele
Dreptului Roman". Limba, obiceiurile, viata sufleteasc& se
-transmite inainte aceleiasi, dar asezamintele politice devin slavone in mare parte 1). Asa cA dupa D. Dissescu fondul ve-chiului drept" ar fi de origin Slava, iar forma de origina Romina. G. Popovici sustine ca Dreptul Roman vechiu" s'a
nascut din propriele trebuinte, far& vr'o ramasita romang. Nu

e locul sit discut origina dreptului Roman", sa, aduc probe,

-ca fondul dreptului nostru nu e slay ce Roman. Influente Slave

in dreptul nostru avem multe, tntre altele origina conjuratorilor 2), institutie veche intrata in obiceiurile lor din dreptul
Germanic, apoi dela Slavi a intrat la noi. Org. Voevodatelor3), organizatia curtitor domnesti, confiscarea averii boierilor

-vicleni, credintp, superstitii, obiceiuri la nunti pe langa cele

pastrate dela Poporul Roman 4).
') C. G Dienes= Orig. Drep. Roman, p. 348. G. Popovici, 1886-662.
2) I. Bogdan: Dona. Conferinte tinute la Atenea : Arch. Ist. III, Hasden
stadiul document *tefan Daqan; Xenopol Convorbiri Literate', an. V1I.

Studiu asupra vechilor noastre aqezarninte. P. Nogales= Ist. drep. Roman;

M. Dumitrescu Conjuratorii Cony. Literare.
') G. Popovici. Cond. Lit. 1886 662. I. Bogd. o. cit. Xenopol let. Rom. II

4) Descrierea Nuntii la Romani Oloara Sevastov: Marian Nanta la

Romani'.

www.dacoromanica.ro

150

Inzestrarea fetei de catre tata, in lipsa lui de mernbrii comunitatii, carei i se da avere mobiliara, rar avere ithobila si
aceasta din proprietatea cumparata, iar nu din cea hereditara..
Privilegiul masculinittii, mostenirea partii btirbatesti la ayerea imobiliara. Pare ca. i darea de bani la masa de nunta, sa,'
fie o reminiscent& a convietuirii in comun cu slavii, caci acest
obiceiu se gaseste si la ei 1), langa care se adaoga un insemnat
numar de cuvinte slave intrate in limb& dupa, sec. VI provenite din contactul nostru cu popoarele Slavice. Nu putem admite, a avem influente Dacice, pentru ca ceeace stim despreDaci, avem prea putin fragmente, pentru a putea constata in
ele embrionul evolutiunii vietei din trecut cu obiceiuri juridicoeconomice. Dacii neromanizati au pastrat sirul vietii lor cu
obiceiuri si institutii juridice pan& la nAvAlirea barbarilor, ca.nd
poporul Roman din Dacia, suferi prhdaciuni ingrozitoare Populatia bogata impreuna cu Legiunile a fost retrase in Moesia,
formand a doua Dacie 2), raman&nd in Dacia populatia, cola si
care nu stim, sa conduca mai departe viata Roman. Barbarii

a resfirat si a imprstiat colonicti Daciei in cete de fugari ci

i-a silit sa se retraga in spre munti prin dealuri i vane adapostite. Populatia Roman& transformata in romna, a Minasprin locurile colonisate rasleatil, organisata tot in felul organizatiei Romane. Locuitorii au fost condusi in viata lor de
reminiscentele obiceiurilor juridice, ramase in memorie, nu delegile scrise, langa care se mai adaoga obiceiurile i inchegarile rudimentare, nascute din trebuinti reciproci. Dreptul Roman adus de care legatii Augusti si pro-legati" inoit cu toate
organisarile i jurisprudentele judecatoresti, raspandite in intreg

imperiul Roman. Judecatile in Dacia erau urmate intocmai Ca

la Roma 3), organisata cu judecatori. De aceia credinta unoradin scriitorii Romani, este c dreptul pe cari l'au introdus in
Dacia Romanii cuceritori a rmas acolo si dupa navalirea
barbara, desfaca,ndu-se in o suma de obiceiuri doveditoare, ea
1) Al'eto ti djevera sa pok rivenim tanjirom sve naokolo stola pa onda

'po Kuci prosec darore n norm za mladu. Tuj Re moze nakupiti, ako
ima odlicnik i bogatih gostinh, bogatih darora [do 100 for i vise]. Bogisi Zbornik, p. 230: Ion Peretz. Privilegiul mas., p. 61- 63.
2) Vopiscrts. Aurelian XXXIX: Cam vastatum Illyricum et Moesiam
deperditam videret proviuciam Transdannvinam. Daciam a Traian constitatam sablato cxercita et provincialibus reliquit, desperans earn posse
retineri abductosque ex ea populos in Moesia collocavit appellavitque
main DaciR.rn, quae nunc duas Moesias dividit: S. Rufus. Brev. VIII;
Iordanes, De regn succ. LI.
3) Dio Casius, Fabretli, Seived i 3.10 archeologi ne spun ca capul legianii XIII, era legatul mai August: Mom., -vol. VII Dacia.

www.dacoromanica.ro

151

origina i existenta la Romani pana in spre zilele noastre.

Amigth argumentare ar avea baza solida, (lac& s'ar construi
reminiscentele noastre juridice i le-am compara cu cele Ro-

mane. Dar pang in present n'avem o colectie a obieeiurilor

vechi juridice" pe basa carora O. argumentani solid i fara
sfiala, ca dreptul nostru este Roman. Legile facute pentru un
popor cult ii are ratiunea lor de a fi pentru oraenii stabiliti, dar pentra cete raslete menite, fugarii ce'i cauta sea:pare
in dealuri, luminiul padurilor, ascunzatura muntilor, ar fi o
ntopie a admite a ar pntea exista. Aa c originea dreptului roman am putea-o cauta in urmatoarele: Din reminiscentele dreptului scris Roman, pastrat prin traditie ramase
dela mosi, stramoqi cari ii regulau intre ei toate relatiile qi
transactiunile lor 1), far& sit mai alerge la textele serise disparule odata, cu administratia Romana; apoi din influentele capatate dela popoarele Slave, cu care am fost trei veacuri i
mai bine, au intrat in uzantele poporului nostru devenite obiceiuri stramoseti qi in al treilea rand din trebuintele li nevoile
zilnice ce avea poporul roman. La prima gandire asupra dreptului
vechiu romanesc, am admite ca, dreptul Roman nu s'a putut
conserva in forma sa primitiva, el a ramas eel putin sub forma
traditionala. S'au conservat jocurile, obiceiuri cerimoniale, limba
putin transformata din idiomul vulgar, pentru ce sa se fi ters

din memoria colonitilor dreptul roman sub care a trait poporul o vreme indelungata ? Dar lamurirea pentru sustinatori,
influente slave vine de acolo, la care plrere ma aliez. Avem
traditiile Romane, obiceiurile, dar nu curate, ci imbibate ea influente streine, cele mai multe slave, altele germanice intrate
prin contact cu Slavi i din timpul Evului mediu am capatat
influente mici qi dela popoarele inconjuratoare. Am putea zice
scheletul dreptului nostru este roman, carnea este fermata in
mare parte din uzante romane, amestecate cu uzante streine,
iar nu ca fondul dreptului este Slav, iar uzantele Romane.
Revenind la proprietatea Romana vedem aceia greutate itt
deslegarea problemei. Dacia cucerit a fost alipita. la Imperiul

Roman, pamantul provinciilor a fost al imparatului fiindc

provincia a fost alipita la domenitil imperial 2). Coloniltii adnsi

') Grimm. Deutsche Recbtsalterthnmer 1854- 8XX + 170. Valerian
Urseann: Curs drep. Public fcut Doctorat 1908-1909: C. Nacu, vol. I.
D. Alexand., vol. 1 introducere.
2) C. Maynz. Droit Romain, I. Adminis. des provinses nos 168-172.
P. F. Girard: Manuel elem. Dr. Romain. Accaias. Tom. I, lames Muirhead. L. L. D. (Glasc.) Introduction Historic an Droit Privd de Rome.
Rend Cagnat. Cours D'dpigraphie Latine: G. G. Tocilescu. Cours d'epigr.
1905-6.

www.dacoromanica.ro

152

ku cpatat parnant pentrn cultura, dar viata siiteasca in mare

parte era condusa de Dacii ram* ca plugari. In dedursul timpului s'a organizat provincia, locnitorii Daci prin contact cu
Romanii san romanizat, atsa ca proprietatea particulara din
Dacia, primi timbrul individualitatii. Romanii nu mai aveau
proprietatea comunista, esise din viata comunist 9. Popoarele
navalitoare avean organizatia familiar* acelea cari erau mai
inapoiate in cultura, ca Romani, Germani aveau proprietatea
grupata in triburi subdivizate in clanuri, cari se imparteau in
familii. Clanul era comnnitatea satului
vicus
format dintr'un numar de familii posednd in comun nn teritoriu trind
din productele acestuia. Pamantul era divizat In trei portiuni
mark 2). Tot cam in felul acesta era si proprietatea colectiva
in Elvetia. Romanii nu mai cunostea proprietatea colectiva,
dreptul ajunsese la inaltime, dela care far toate popoarele s'au
adapat; poporul cu o cultura juridica inaintat5, mai putea sa
mai aiba proprietatea comunista, este inadmisibil 2).
Proprietatea provinciilor urma pe cea din irnperiu. Nu putem
sa admitem ca Romanii, stat organizator, a pastrat proprietatea colectiv in Dacia-Traiana. Atunci intrebarea care trebue
sa ne-o punem e, de unde avem proprietatea colectiv. TJnii
scriitori au zis dela Traci, altii ca seaman& cu proprietatea
Slava, alti scriitori mai rationali are asemanare cu propoietatea
slava". Marturisesc c problema aceasta este grea de rezolvat,
cu toate greutatile si lipsurile unor obiceiuri juridice adunate
dela toata populatia Roman& din care s vedem asemanarile
obieeiurilor, comparate cu cele Slavice, zic voiu incerca sn-mi
dau parerea Continuitatea populatiei romanesti a deschis o
discutie istorica, la care s'au aliat marii istorici apuseni, ei bine
dac continuitatea pana la un punct este admisa, atunci care a
fost organizatia locuitorilor in timpul navalirilor barbare. In
Dacia au fost infiintate municipii, de catre Romani cari au existat pan in timpul navalirilor, dar mai tarziu pe aceste locuri
gsim organizatia cetateneasca roma* in locurile intarite fie
dela natura fie de mana omeneasca pe unde au continuat comunitatea romana Bali due viata pe cat putea sub stapanirea
barbara. Aceste comunitati formate de imprejurari si nevoi,

au fost peste tot locut unde s'a pastrat populatia romanica.

1) Emil de Laveleye. La proprit it Rome: Mommaen. Org. Rom. Dory.

list. Romain. Gilbon, op. cit.; Letournean, op. cit.

2) S. Maine, op. cit., p. 78. Letournean. L'evol. proprit6 temps. Laveleye, op. cit. Ger. Cesar de bello Galico VI, 22, IVI. Tacit. Germania, 17.

3) Ion liadejde. Formarea marei proprietati. Vol. I, LiteratarA ili Stiinta.

www.dacoromanica.ro

153

In afara de teritorin coknisat, n'a putut sa existe populatie

romanica organizata, ptin acele parti ereau cete de barbari,

Coloniqti pastrati printre barbari, s'an constituit In mici cnozate, en cnezii lor, nume adoptat de la Slavi 1) alaturi de care
se' gseqte cuvantul roman jade. Acest cnezat nu era alt-ceva

de cat un sat cu un mic teritoriu, care avea organizatia sa

proprie, in cap cu un jude. Felul institutii nu-i imprumutata
de la Slavi este o institutie par romaneasca 2). Proprietatea

romaneasca, ei-ar gasi sursa sa, in felal vieti primitive, naseuta,

din imprejurarile timpului, &and locuitori tari cautau. scapare
de jafurile barbarilor. Retrai, adapostiti prin luminiqurile padurilor, vai, dealuri chiar prin eesuri ei-au pastrat viata In comunitate.
Cnd timpurile mai fericite veni, cand tarile noastre au fost
liberate de bordele barbare, se scoborara din loevrile retrase,

amesteeati cu Slavii popor apzat obipuit cu viata de sat.

Poporul roman mare la numar, romaniz atat poporul Slav
ramas intre ei cat i populatia rasleat din eesuri, aqezata, in
felul vieti lor steqti i din wzarile lor prin eesuri sau prin
locurile

descalicate, a dat nateri vietii comuniste, orga-

nizatia politica era tot cea cnezeasca. Proprietatea a lost a

Intregului cnezat, descalicat de rude cu mopl lor dand naetere proprietatii familiale; cu timpul organizata dup.& necesitatile timpului, cat qi din contactul avut cn popoarele raslete,
traitoare prin mijlocul descalicatorilor. Influent() insemnate se
vat] In organizatia lor uncle populatia Romana a fost mica,
sporita mai thrziu prin admigrarile Romanilor din dreapta Dunarii ei de peste muntii Carpati. Mopenii i razeqii din kiesuri,

nascuti unii din timpul dislocarilor populati din munti, cari

pornira prin eesuri, an pe langa, caracterul comunitatii primi-

tive inascut in formarea lor i unele obiceiuri asemanatoare cu

cele slave, urme lasate prin conlucrarea indelungata ei continuti.
Comunismul din munti ne arata adevarata stare a proprietatii
romane, format& din imprejurarile ei nevoile timpurilor urgisite, cari an cazut asupra tarii Romnecti. Baci ins giisim
asemnhi in aparent mari eu proprietatea Slava, sa nu credem
CS proprietatea nOastra este un resultat al convietuirii noastre
cu ei In epoca cand statul nostrn era copleOt de popoarele
Slavice. In realitate, comparata proprietatea noastra cu Zadruga,
1) 1. Bogdan. Despre Cnejii Romfini, p. 31. D. Oncinl, op. cit. 86 224.
Vezi pentrn Sfirbi Danidic; RjeC'nik o. v. i Vilk. Karadzlc. tirpski rjenik

s. v. Kneaz, Kneena.
11)1 D. Oncinl, p. 527. Canal stenogr. 1905 906. Facult. Litere.

www.dacoromanica.ro

164

presina atitea deosebiri, cari studiate cu deananuntul ne va

duce la conclusia, c. proprietatea comunist n. la noi s'a n6scut
independent& de influentele slave, necesitat din firul vietii
primitive la care se intorsese colonistii dupl n.v1iri1e barbare.
0 comparatie intre proprietatea mosnean si razeseasca" cu.
Stab& ne va lmuri mai bine asupra nacterii proprietatii codevalmace,

a) La noi colectivitatea mosnean esise dintr'o indiviziune

de fapt, din care fiecare membrn era ca.nd vrea ci'n care comunitate, fiecare prtas isi cunostea originea descendent& si
partea sa, determinatii idealmente ca Intindere nedeterminata
In realitate pe teren; pe &And 3aAp8ra skbeascl este nAscut
dintr'o indiviziune fortata, pus5, sub autoritatea unui Aonannly,
stapannl Intregei comunitati i peste casele celorlalti membri,
la noi fiecare coop'artasi era stAp511 in casa lui.
b) Mosnenii aunt cete inrudite intre ele si descendente dintr'un
autor comun, cad st5panesc proprietatea in codevalmasie acor-

and unuia din

ei vnzarea propriet6tii, numai dup ce a

Intrebat pe toti membrii comunitatii i aceasta pentru prop.
mostenitA, iar pentru lucrul dobAndit in timpul cornunitalii de
veunul din ei nu se mai cerea consimtmntul intregei comunitAti, ci numai a descendentilor lui directi. Iaa S5.rbi pro-

prietatea era a Zadrugilor, considerat persoana, moral& distinct5,

de-a membrilor i trebuia s5. fie Intiebati toti la van zarea unei

pArti din Zadruga. Nici unul din membri nu putea s5.

aiba.

proprietate imobi1iar aparte.

c) Fete le primeau cate odat ca (Iota avere imobiliar in

tocmai ca la Iungo-slavi; acest pAmint era proprietate cumpgrat, iar nu proprietate hereditara; aceasta presinta o asemAn are

d) La impartirea proprietatii, succesorii venea dui:4 ordinea

mostenitorilor directi; diferea deci de imp5rtirea mirului c zadrugi unde fiecare ins din comunitate, represint o cot& parte,
fArii, a se mai lua In seam ordinea inrudirii.
Al 5.turi de proprietatea codevalmae, care a fost la baz5, sta-

tului nostru in primele veacuri apart' de timpuri si prop. individualistg, care caracterizase pe stabuni nostri, adusi in Dacia
unde a continuat s fie, Om& &and navalirile barbare schimb
viata linistita a poporului, intorcandu-I la viata primitiva.
Odat cu infiintarea statelor apru propr. individualA, nscut prin hrzirea boierilor, cnejilor ridicati la ranguri meritate.

In secol. XVI se vede lamurita felul si nasterea proprietatii

individualiste, format& prin ridicarea unor familii la rangul de

boierie, acestia reusise a uni pe numele lor sireaguri de zeci
si Bute de moci. Prin influentele dreptului Roman, care trans-

www.dacoromanica.ro

155

formase propr. colectiv in cea individuala in intreg apnsul,

si cari influentate l'am capatat si din legileslatiile Bizantine.
Aceste inflaente au sters unul cate unnl din influentele comunismulni vechiu pastrat de veacuri in tara Romaneasca, langii
care se mai adaoga si cause interne cari sunt superioare influentilor capAtate.

Nu putem admite, ca proprietatea noastra este organizata

dupa tipul Slav, ci cauze interne si externe an contribuit la

nasterea vieti comuniste. Dad. exist unite asemanri, le-am

primit dela Slavi prin contactul avut cn ei. Nu putem zice,
ca proprietatea noastra este de origin& Romana, stim ca Romani aveau propr. individualist& si nu se putea O. primiasc&
proprietatea noastra este de nastere proprie vieti poporului
Rominesc.

www.dacoromanica.ro

TABLA DE MATERIE
Pag.

I. Proprietatea Scitica, Greta-Dad.

II. Evolntia proprietrttii dela eucerirea Daciei pana. la Infiintarea domniei

III. Proprietatea locuitorilor Romani din Sarbia-Polonia-Ungaria-Romania Inainte de Infiintarea Printipatelor" .
IV. Proprietatea Domneasca

15

V. Proprietatea boiereascli si minfistirease0

VI. Proprietatea Knejeasca. Knejii si probrietatea mos-

42

neanit sau raza"

. .....

37

64

VII. Protemisis si Solidaritatea"

.
.
.
VIII. Partajul si mostenirile lntre mosneni si razasi"
.
IX. ,Judicium finium regendorum"
X. Daniile erau cu titlu de proprietate vecinica
XI. Rumini sail vecini" liberi-clacasi-laturasi-coloni. Carac,

terul Invoelilor.

XII. Proprietatea din Rusia-Mare mirul"

XIII. Proprietatea Slavilor din Peninsula Balcanica. Zadruga.
XIV. Proprietatea Romaneasca.

www.dacoromanica.ro

26

89
91
105
115
122
136

143
149

www.dacoromanica.ro