JUDETELE PATRIEI

VRANCEA
MONOGRAFIE

EDITURA SPORT -TURISM

BUCURE^TI, 1981

Coordonatori :

ION PATRA$CU, ION CUBOCICHIN, PETBAC LICSANDBU, IONEL NISTOR ' '
/ Colectfvul de autori :

Cuvint inainte

DANIEL BOGDAN, JENICA BALAN, PETBICA BUTl OVIMU BUTUC, ALEXANDBU CBIHANA, GEOBGE1 CABCADIA, BADU COVACHE, CONSTANTIN GI STEFAN NEAGU, VASILE NEGOITA, ANTON Lucrarea de fa$d se incadreazd in sfera preocupdrilor PETBOVICI, EMILIA PASCU, MIHAI PLE$ITA, omitetului judefean de partid Vrancea de a face cunosGHEOBGHE VIOBEANU. ita oamenilor muncii istoria mai veche si mai noud a tester meleaguri strdmo$esti, strdvechi leagdn de formare dezvoltare a poporului romdn, si aid statornic creator 0 L iV/ unei bogate civilizafii, intr-o remarcabild continuitate, la inceputul existenfei sale pina in prezent. .4 1 SEP M91 Rod al unei laborioase munci de cercetare, analizd si nteza a unui larg colectiv format din activi$ti de partid de stat, alfi oameni ai muncii din diverse organisme i s/^; 01 AUG. 1997 1 itufii judefene, monografia actuala prezinta o mai mare 04.IIJL.2011 impZexitote in raport cu lucrdrile anterioare. Aria cerceFEB. 2005 rilor efectuate este mai extinsd, mergindu-*se- :,succint de Fotografii: omul preistoric pina in anii socialismului, moment in COMBINATUL POLIGRAFIC ,,CASA SClNTEH" ire lucrarea devine mai densd, reflectind marile infdpCartografie : iri ale oamenilor muncii vrinceni in toate domeniile vieCEZAR MELAMEDMAN politice si social-economice sub conducerea organizafiei '.efene de partid. 51*' ;. \i: A. ->., 'HIA Ideea de baza in jurul careia este structuratd monograa fost de a demonstra continuitatea unei populafii staRedactor : \J 4 L iV tte in aceasta parte de fara, de a evidenfia cd prin munca FLORENTIN POPESCU tnerafiUor care au locuit aceasta strdbund vatrd romaTehnoredactor : easca, au fost create mari valori, armonios integrate in MIHAI CARCIOG atrimoniul material s.i spiritual al fdrii. Ideea este susfinutd de numeroasele urme materiale de Prezentarea artistica a colecftei : WILLY MULLER care dateazd incd din zorii istoriei ?i marcheazd

663636

JUDEfUL VRANQ IV1NT 1NAINTE

roman pe aceste loci ,1 producfiile atit la culturile cerealiere si de plante tehcreafie cultural-artisticd se, cit si in viticultura si zootehnie, asigunndu-se astfel nestemata geniului nostru popular ititatea de produse agroalimentare necesare aproviziosemnifica esenfial rli populafiei si livrdrilor la fondul de stat. materials si spirituals a Dezvoltarea economica a judefalui a determinat proIdeea este accentuatd si convingdtor de realt \nde transjormari in toate celelalte domenii de activitate. rile obfinute In opera de ', orinduirii socialit localit&file vrincene, ce capata noi dimensiuni urbanistrecuta de U K, in consens cu cerinjele viefii moderne, se infdptuieste succes programul de sistematizare a oraselor si comupartiduhi' Pliticii "^eZepte si clAlor. In perioada 19611980 s-au construit aproape 19 re art a forfelor de product' * ~ P ^ re armonioasd mi apartamente, s-au ridicat numeroase edificii social9 1 in judef s-a constituit oind* " ^riir aZ pairiei -P^wale si edilitar-gospodarefti, s-au aplicat numeroase plind dezvoltare P r - US ne .moern'> aflatd acum pfl.vuri pentru imbunatatirea conditiilor de munca si viata

seams> tn

a strugurihr ^ lportante. emu prelucrarea lemnului Continulnd tradifiile valoroase in domeniul creafiei culustria metalurgicd" chimicd), s-a dezvoltat industi iral-artistice, oamenii muncii ]din Vrancea isi aduc cu scule aschiet ^^ U?itofiZe produc&toare de matrife Kces contribufia originala la sporirea bogatului tezaur fabrici de i # ? ? 3^cllim'K> industria usoard, pr C culturd si civilizafie al poporului nostru, manifestdrile coto lor plastics *?*..-"~-~ --^ f,^ .** tricota ie^ > prelucrarea prelucrarea mas in cadnd Festivalului National ,,Cintarea Romdniei" rematerialel r d *> e construe^. Peisai lectind in mod stralucit talentul si capacitatea creatoare a vcuitorilor judefului. intreprinderi ce vor produce laminai Lucrarea de fafa relevd cu o remarcabild putere de produse electromecanice, vase emailate, celulozd si hh \ugestie marile evenimente istorice care au avut loc in $i altele. cest judef, participarea vrincenilor in contextul luptei a obiectivelor prevdzu-te tregului popor Za necontenita luptd pentru pdstrarea economico-sociald a judejului in ai aftrmarea fiinfei nationals, pentru u-nitate, pentru con1976 producfia industrials, globald a Vrancei ^truirea socialismului. Bdtdliile de la Jiliste si Mdrdsesti, ajunge la peste 10 miliarde lei, i/ndeplinindu-se astfel sai Jnirea din 1859 sint, in acest sens, momente cu puternicd cina trasatd in acest sens de Congresul <al XI~lea al par tzonanfd patrioticd, rdmase adinc intipdrite in constiinfa fJllJllv dului. eamului. Agricultura judefului Vrancea s-a dezvoltat continui Oamenii muncii vrinceni si-au adus contribufia la vicCa urmare a eforturilor fdcute pentru sporirea bazei te jria Revolufiei de eliberare sociald si nafionald, antifasnico-materiale, a imbundtdfirilor aduse organizdrii mu vlstd si antiimperialista de la 23 August 1944, au infdptuit si harniciei lucrdtorilor de pe ogoare, au crescut substa BU succes marile acte revolufionare care i-au urmat re-

JUDETUL VRAN1

IN S>ATK SI CIFHE forma agrard, nafionalizarea mijloacelor de prodw transformarea socialistd a agriculturii, fdurirea indusi socialiste moderne, toate pe fondul dezvoltdrii constii socialiste a maselor, al cresterii permanente a organize judefene de partid. Consemnind evenimentele deosebite care s-au petrq in judetul Vrancea, monografia a asezat la loc de CTTJ vizitele tovarasului Nicolae Ceau?escu in judeful nosl momente de o importanfd primordiala pentru dezvolta\ Suprafata : 4 863 km2 (2,0% din suprafata tarii) Vrancei, indicafiUe secretarului general al partidului, Populafia: (la 1.1.1980) 379415 locuitori (1,7% din populatia turile date cu aceste prilejuri constituind valoroase ind tSrii) tare de acfiune pentru comunisti, pentru tofi oami Reedinta judefului: Municipiul Foc?ani (63 365 locuitori) muncii.
educatinrtstle

Monografia de faffi completeaza o lacuna in mijlooG T

//>*-*-- - ' "

Categorii de localita(i : 1 muncipiu, 4 orase, 59 comune (din care 2 suburbans)

Wandistii, toti ce^fi oa^aT.^^'a

miJl C edUCQ ie

Dinamica principalilor indicator! ai dezvoitSrii economicc

^ ji. ':s :^r4i^ isH rs^-isrss-tr * -^ --J srr? - --- -rr^r;

,

t^e" " ^ * P"***** **^ce\ tettzeaza expenenta de viata a locuitorilor Vrancei \ l Lucrarea va fi utild atit aev+iD- - * ~ \ rFrodlictia industriaTS | Productia agricola stradanii si tnfdntuM^ ^^^ stmce, ale cd\

r >'i. ~ - 3W~~praHry^ar~rnrTOKr \
1975

(in milioane lei)

[ 1985

\ 1977

(1980

1950 1756
19711975

2222 2088
f \

3096 2606
19761980
~\ 1

4220 3463

| Desfacerile de marfuri 1 cu amanuntul Volumul de investitii

1981- \ 1985 j

4646

10161 |

13062

Locul judtului in produc^ia principalelor produse pe anul 1979 :

In % fat& de total tar&

Prefabricate din feeton Blocuri ceramice Confectii textile Mobil ier din lemn

7MT
2,0% 3,7% 1,9% 0,9% 1,6% 2,2% 9,4% 0,9%

~l
i

Came Preparate din carne Brtnzeturi Mase plastics .XLlQtal<e.

-toI
I, .VV1UJAL

1. A$EZARE $1 LIMITE

este cuprins intre coordonatele geografice de 8' 9! 46 11' latitudine nordica si 26 23' si 27 32' idine estica *. limits in partea de sud, sud-est a tarii, la ourfoura letllor Oriental!, Vrancea, straveohe vatra de civilizalomaneasca, constitute o punte de legatura intre oele provincii Marice Moldova, "Jlara Roimaneaisca i lnllvania. Ca aezare, ,se inveeimeaza cu jude^ui Baicau ird, la est cu jiidetaail Vaislui i Gala^, la sud, sud-est ud<'{rul Braila, la svnd, sud-vest cu jude$ul Buzau iar ml cu juide^ul Covasna. !u o supratfata de 4 863 km. p., Vrancea cuprinde un wiu foarte variat atit din punct de vedere al altiitui|(l al formei, cit i ca origine i virste geologice. rncteristica din punct de vedere altimetric, este disroa reliefului in trepte ce coboara de la vest spre est. , treapta vestica, cea mai inalta, este afcatuita din i masive muntoase izolate, cu aspect de maguri, [t-ttror altitudinl oscileaza intre 9601 783 ra. Ele for;A Munpi Vrancei, care domina printr-o diferen^a de de 300600 in., un prelung uluc depresionar situat de linia ce unete localitaiple Tulnici, Vacaria, Uilele. De;presiunea oe se intinde (&pre noird pina la vest 'Veja este fragmentata de catre vai tramsversale, intr-o de culmi deluroase, ale caror altitudini variaza intre 50 m. Catre est acesta este strajuit de un sir de
btnll Giurgea, Vrancea, ghid turistic, pag. 8.

\_

UL NATURAL

"-5jl_LLL>''

13

i doar o enumerare a acestor formatiuni: culmi culmi si masive deluroase, inalte de 600 pina la j se alcatuite din gresii dure cum sint Astragalul La est de culimile inalte vestice se afla un Muisat, Mua Mare, Pietrele. Ele au o forma ulue depresionar, cu altitudine mai mica decl ulata si profilul lor, longitudinal, prezinta sei adinci (350650 m). In partea estica a lui se gasesc de jirate pe un singur aliniament, fragmentat de v, versale (Susi^a, Puitna, Mileov). Aeesitea sint 5aaalte estiice, ale caror alititudini variaza intre 60 Varia^iile originii, formei, akatuirii interne principalelor forme de relief determina diferen cadrul teritoriului a mai multor unita|i si sub' ;i ^ relief Mun^ii Vrancei, dealurile subcanpatiice s Siretului esalonate in ordinea inaltimii i ved la vest la est. PAHC1U
2. RELIEF $1 CONSTITUTIE GEOLOGIC^ A. Munfii Vrancei i depresiunile lor **

12

JUDETUL

Din punct de vedere geologic, Mun^ii Vra mun|i de inicreitire. Situa-|i in partea de vest a jud sint alcStui^i din urmatoarele subunitati : Culmi $i masive muntoase ce provin din jr rea platformei de eroziune de 1 700 m, alcatuite dure. La baza unor pO'Virniuri sau in culrni se apar fie alternan^ de gresii caicaroase semidure relativ moi, connplexe litografice care favorizeaza rile de teren, de mare ainploare, fie ^isturi menilite si marne bituminoaise, fie mama, argila, conglomerate. Din. aceasta categoric fac parte Laicauft (1 777 m), Giurgiu (1 720 m) i Zboina (1 657 m), sau masivele izolate cu aspept de maig sint Gorul (1 783 m), Pietrosul (1 658 m).

J ClnpK """' } Clmpn |u Una

Harta ncu \ta. unitatilor uii*.._T --- de relief

CULMI 1 MASIVE MUNTOASE CE PROVJN DIN trfuri inalte, asicu'tite, faipt ce reflecta o fra-gmentare MENTAREA PLATFORMEI DE EROZIUNE DE 1 500 M. nversala relativ accentuata a culmilor principale.

Ele formeaza o Centura lata de puia la 12 km (ptlnd gresiile, la baza povirnisurilor sau in culmile niasivelor muntoase amintite mai sus. Data fiind Undare, apar fie menilite, marne biituminoase si sisturi tatea structurii geoloigice a teritoriului montan al bdllice, fie o alternan^ de gresii caicaroase, semidure, lamarne relativ moi sau conglomerate. * A. Grumazescu, loana tefanescu Jude^ul Vrancea, *u,e culmi muntoase sint akatuite din gresii dure, demiei R.S.R., pag. 9. anta de menilite, sisturi disodilice, marne bitumi** H. Grumazescu, loana $tefanescu Judetul Vrancea, Academiei R.S.R., pag. 11.

14

JUDETUL

NATURAL

fi ralatii de marne si marne nisijpoase, cum ar noase din conglomerate si din alternante de marn< gresii calcaroase, gresii silicioase, marno-cakare. Ita Via Draci. lor este Muntele Condratu (1 491 m), Muntele *lvte muntoaise izolate, cu aspect de maguri alcatuite nil calcaroase, marno-calcare, argile sistoase, marno(1517 m), Muntele Verdea (1499 m), Muntele (1 530 m). Apoi, culmi muntoase alcatuite din marno-icaj gide, conglomerate, argile sistoase, gresii cal marno-argile, cum ar fi Muntele Coza (1 628 m). Masive muntoase izolate cu aspect de maguri din gresii dure, cum sant : Dealul Herbaca, Muntel Mica (1 498 m). Masive imuntoase izolate, eu aspect de maguri, --. din gresii dure, alternante Ide mendlite, sisturi di marne bituminoase, conglomerate, alternante de V argile, .gresii calcaroase, calcare, gresii silicioase, PAHCW calcare, cum este Muntele Ziburatura. Masive muntoase cu aspect de pinteni, alcatuj gresii calcaroase semidure, ce altemeaza cu marne moi, cum ar f i Muntele Murdanului.
CULMI SI MASIVE MUNTOASE CE PROVIN DIN MENTAREA PLATFORMEI DE EROZIUNE DE 1300 M.|

Ele sant situate In partea nordica si pe margine a unitatii muntoase. Altitudinea lor oseileaza intre l| si 1 380 m si au o alcatuire litografica ioarte Culmi muntoase alcatuite din gresii dure, | Plilllicm Muntele Coada Lepsii, Culmea Zfooina Verde | fluti" (1 380 m). | Mitt" Culmi muntoase alcatuite din gresii dure si alt de gresii calcaroase semidure si marne relativ mo!j 4 e 12 it it" | tlltlt'lt este Muntele Laposul. I tluilinl Culmi muntoase din marno-argile cu intei Harta geologica gresii calcaroase, 'marno-calcare, calcare, conglome alternante de gresii calcaroase semidure cu marne lit! ijl conglomerate, cum ar fi Tisaru Mare (1 265 m). moi, cum este Muntele Furul (1 417 m), aaive muntoase izolate, cu aspect de martori de Cuilmi imuntoase dim gresii dure, calcare cu de gresii, marne si conglomerate, marno-calcare plune alcatuite ,din gresii dure, menilite, sisturi disoB, marne bituminoase, gresii catearoase semidure ce cum este Muntele Zboina Neagra (1 375 m). noaza cu marne relativ moi, din mairne argiloaise si Culmi muntoase din gresii dure, conglomerate, ic calcaroase rigide. Aceste forme au o altitudine de lite, sisturi disodilice, marne bituminoase, gresii
| hlH|l

16
JUDETUL IUL NATURAL

17

1 2001 220 m, deci intermediare intre altitudini formei de eroziune de 1 300 m, din fragmentarei [tele Misinei i Muntele Hi^imei), fie din (marno-argile itcrcalaiii de ,gresii calearoase, marno-calcare, calcare provine si platforma de eroziune de 1 100 m. mRlomerate (Dealul Negru si masivul de la nord de CULM! 51 MASIVE MUNTOASE CE PROVIN DIN [u I La Porcarie). Aceste maisive sint strfins sudate, prin ME'NTAREA PLATFORMEI DE EROZIUNE DE 1 100 JV in prea adisnci, de culmile muntoase din fragmentarea provin. Culmi muntoase ramificate, alcatuite din marno rigide, marne, maime argiloase, gresii cakaroase o IW'RESIUNI INTRAMONTANE * neaza cu argile si ealcare din imenilite, sisturi di si marne bituminoase, cum este masivul Fetelt Jepresiunea Lepja se afla la punctul de confluen^a (11001 140 m). llui Putna cu piriul Lepsa. Ea este rezultatul eroziunii Culmi (muntoase din gresii catearoase ice altern. pale mai intense a Putnei ,si a piriului Lepsa, atlt In argile cafcaroase din menilite, sisturi disodilice, Uul actual dt si in stadiile aniterioare. Fuindul deprelll nu este plat d'ecit aoolo unde corespunde albiei mabituminoase si, in parte, din gresii dure. a Putnei si, in parte, a piriului Lepsa. In rest, este Culmi muntoaise din gresii dure, gresii ca [ulat, fiind alcatuit din maguri mid, separate prin intercalatii de marne si marne nisipoase si _ glomerate. Urgi ce au asspectul unor niartori de eroziune. Masive niuntoase izolate cu aspect de maguri, a Uepresiunea Gre?u s-a format in urma dedan^arii din gresii dure, imenilite, sisituri disodilice, mame 1 iu& porniituri de teren : una pe versamtul drept al noase, din gresii catearoase cu intencalaffii de ma (Fugitura), alta pe eel sting, pe povirnisurile Piemarine nisipoase, precum Tiua Neagra, ,Tua Golase, Albe si Piscului Gresului. ,Ea are aspeetul unui uluc, teilor, Frntina lui Bucur. ITwrginile usor inclinate, mai larg catre aval si mai Masive muntoase izolate, cu aspect de maguri, |u*t catre amonte. Fundul acestui uluc corespunde din gresii calcanoase, argile istoase, marno-<^. |tl majore a vaii Putnei. marno-argile. Masive muntoase cu aspect de pinteni, alcatu B. Dealurile subcarpatice i depresiunile lor ** din ^gresii dure, calcare cu intencala^ii ide gresii, < merate si marne, din gresii calearoase cu intercal Jn cadrul acestei unitati de relief al carei areal se sumarne si marne nisipoase (Frumoasele Mari, Chin' mne cu eel al unitatii structurale subcarpaitice, se Pieptul Mic, Arsura, Urloaia), fie din. gresii dure, m< i^iaza mai multe forme principale de relief : sisturi disodilioe, 'marne 'bituminoase, gresii calcare Pepresiunea submontana, situata intre povirnisurile intercala|;ii de marne si marne nilsipoase {Muntele lict ale Muntilor Vrancei si dealurile vestice. Ea este datoarelor), fie din gresii dure, menilite, siisturi diso ;imentata In trei sectoare, diferite din punct de marne (bituminoase, din gresii cafcaroase semid morfologic : Sectorul nordic, intre aliniamentul alterneaza cu marne relaitiv moi, din marne argi ilci-Negrilesti la sud si limita nordica a teritoriului marno-caicare rigide .(Piatra Alba si Piscul Gre^u nord ; sectorul central intre Valea Putnei ?i deadin gresii dure, gresii calearoase si intercalai^ii de tle Tipau-Tojanului; sectorul sudic intre acestea si marne nisipoase, din conglomerate (Dealul Piatra

* regti, N. Al. Badulescu, Vrancea Geografie fizicS ?i uinana, 1937, pag. 10.

, Grumazescu, loana 9tefaneseu, Judetul Vrancea, pag. 18. , Grumazescu, loana $tefanescu, Jude^ul Vrancea, pag. 19 H, GrumSzescu (1969), Relieful reg. subcarpatice dintre |l CSlnai. Teza de doctorat.

19 18
JUDETUL NATURAL

in partea de nord si povirnisuil vestic al cuHmii su' l nordic situat intre Valea Putnei i Valea Sutice longitudinale, in prelungire cu aibruptul zonei alcatuit din doua iruri de culmi, umul vestic, Sectorul nordic are o la^ime de circa 6 km, tnalt, masiv i continuu (R&chita?ul Mic 891 m, relief alcatuit dintr-o serie de culmi deluroase [ul Teiu 827 m, Dealul Frasinet 647 m) i unul sale fa|;a de structura dealurilor inalte vestice, f, nui pu^in masiv, mai fragmentat, cu altitudine mai in partea centrala, de Valea Susi|ei la nord si (dealul Hagiului 650 m, Scaune 733 m, RaTighitaului la sud. , - 759 m, Ghergheleu 851 m, Cerdac 760 m, Sectorul central are cea mai mare suprafa lui Bataraga Sipotel 564 m). lungimii, cit si la|imii lui (1214 km); Relieful es lul Krtorul central, existent intre Valea Puitnei ?i curmatuit din culmi transversale fa^a. de liniile de s Reghiului, este eel mai ingust 5! mai scurt, dar mai Culmile sint lungi si sudate pe baza aibruptului deoit sectorul nordic. El are o culme deluroasa prinin timp ce catre est ele s>int separate de dealurile ift, masiva (culimea Jari^tei 639 in, Dealul Ursului, vestice. Asttfel, intre Tumici si Birsesti se afla dep: lUsle Raiulju 959 m), din care se desfac, catre vest, Birsesti, in sectorul corafluen^ei Narujei cu Zaibala, doua Dealul Porcaretelor (787 in) ?i Dealul siunile Naruja si Nereju. In bazinele hidrograf'iice proprii ulucului dep: ml (648 m). submontan s-au format depresiuni de eroziune. In 10otorul sudfc, situat intre Valea Reghiului si limita tatea nordica a bazinului Vaisuiului s-a dezvoltat o llu& a jude-tului, are o dimensiune mare. Bste alcatuit culmea Ursoaia (777 m) si Dealul ,C5heiei (814 m), la siune, situata la altitudini de 400500 m, avind i de Valea Fetigului, iar intre aeestea si Valea Mikoaccidentat, dominata de jur-iniiprejur de cuknile rilor Cirlanului, Hrisica, Morii, Dumii si Dumforav< Jl eSnt dealuil Raehitas, cu aspect de maigura, dealul urmare a remanierii retelei hMrogiratfiee a ramas larului si dealul Gurbaneasa (913 m). La est de acest de martori de eroziune, de inaltimi vardabile, cu lint dealuri cu direc1;ie transversals!: Cunmatura (709 largi, ce aocentueaza si mai profund neregularitatea tlealul Gorunului (744 m), dealul Titilei (845 m), tei forme de relief, denumita Depresiunea Paulesti. ful Alunului (889 m), Ginbova (974 m), situate la nord Sectorul ,sudic are o lapme de circa 7 ikon. Cara Vailea Motnaului Mare, preeum ?i Magura Cu Fagetu particular al reliefului este dat de existen-ta, in u (915 m), spre sud. nordica, a doua masive deluroase dealul Tipaul Intre valea ipirlului Ro>can si cea a pMului Pacurei m) i dealul Tojanului (790 m). In Depresiunea t culmile Orbu (701 m), dealul Sufle^elului (717 m), formele de amanunt sint rezultate ale ac^iunii pr< llul Stina lui Chiolpan (845 m), Virful Lacului (825 m), complementare. La sud de cumpana apelor, intre Blajinului (717 m). superior si Rimnicel, depresiunea submontana reap, llul l>u sud de Valea Neagra, acest ir reaipare, formind bazinul Rimnicului. Caracterul depresionar este ai Imea i Virful Panoiului (784 m). pu|in evident. Plafonul interfluviilor toclina, in g Prezen^ unui bazin hidrografic propriu (ibazinul Milde la contactul cu povlrnisul muntos (840920 m) 'ului) cu vai longitudinale bine dezvoltate a determipovirnisul dealurilor, unde are o. altitudine de 700 ,i fragmentarea culsmii subcarpatice longituidinale intr-o chiar 600 m ; in axul depresiunii un sir de magu iiu& serie de culmi. In cadrul acestei formatiuni subcarcirca 800 m (Magura Grosi, Magura cu Tisele, M Ltloe longitudinale exista depresiunea Andreiasu, cu acGanea) izolate de culmile inalte ale povirnisurilor tane de o parte, iar de cealalta de dealurile vestice. ktuate fenomene de eroziune.

INALTE VESTICE

20
DEPRESIUNEA INTRADELUROASA

NATURAL

21

Depresiunea intradeluroasa este afcatuita dii trepte principals : O treapta inalta, din dealuri, in mare parte, tra sale fa|a de linia de structurS si vaile principal* sifa, Putna, Milcovul. O alta, reprezentata prin dep poduri, larg dezvoltate pe Valea Putnei si a Milc<]
DEALUKILE SUD-ESTICE

P*tlc si riul Siret. Suprafa^a cimpiei, a carei altip variaza intre 20 si 125 m, este inclinaita de la vest ffit (ji de la nord catre sud, datorita pozi^iei luncii

illa *. inalta, situata intre glacis si o linie ce trece

| M&r5seti, Vinatori, Milcovur, Tatarainu si la est f|ot'flti are o altitudine de 70 m in nord si 35 m 1 Ea are aisipectul unei 'sxiprafe^e neteide, u^or invadatorita prezen^ei unor conuri aluvionare. Intre ) conuri cimpia formeaza deipresixtm locale, cu exces lditate, datorita adincimii reduse la care se gaseste de apa (balta Voieturu, Lacul Negru, aria de la Caiata, etc.). Vaile care fragmenteaza cimpia sint ndlnci. (H nord de valea Susi^ei, aspectul cimpiei se schimba, |!nt!nid forma unei prissme in treipte ce coboara catre * Siretului. In ap'ropierea Adjudului, la terasele Sihhil se adauga cele ale Trotusului. [ Cimpia joasa se intirtde de la linia Mar&sesti, Vinatori, Wvul, Tataranu si de la eist de Ciorasti pina la albia (tului, altitudinea ei fiind de 35^50 in in partea de _ ><,[ 20^30 m in cea de sud. Suiprafata ei este relativ Mdb, inclimata in aceeasi direc^ie de curgere a Siretului. jif&verseaza numeroase albii, meandre ?i deipresiuni cu "" de umiditate, separate intre ele prin grrnduri teite. D. Deaiurile Tutovei ** UR est de Valea Siretului, teritoriul jude^ului Vrancea irlrwie si o mica porfiune idki extremitatea sudica a PoUlul Birladului. Relieful este constituit din interlluvii, itlv largi, netede ori slab ondulate, a caror altitudine luta variaza intre 200 ?i 300 m despartite de vai cl de circa 100 in. Sculpta^i in nisipurile si argilele ntine, cuknile dealurilor sint acoperite cu depozite _. roide, >iar mai spre sud cu pietrisuri.
i RrrUl Giurgea, Vrancea, Ghid turistic. Bucure5ti, 1977, pag. 11. Judet;ul Vrancea, 19'70,
. 36.

La sud de cumpana apelor, antre bazinul Mikxxv Rimnei predomina o serie de culmi preluzigi pe d| nord-vest-sud-est, a caror altitudine variaza intre 700 m, din care se desprind culmi secundare, ce co treptat catre vaile cursurilor de apa (Rfflmna si Itn partea ivestica ele sint alcatuite din gresii cu nisipuri intarite, conglomerate si din roci mai moi (A marne nisipoase, nisipuri, nisipuri argiloase, marne| loase, pietrisuri spre est).
DEALURILE INALTE ESTIiCE

La nond de depresiunea Putna-Susi^a se afla Ursoiul Coada Vaii Babei (625790 m) si Dealul (505710 m). Din aceste culmi se desprind, catre siunea intradeluroasa Magura Odobesti (996 m) si intre Valea Putnei isi Milcovului, cu o serie de despartite prin sei adinci, Dealul Deleanu (693 m) Valea Milcovului si imseuarea larga de la Odofoasca.
GLACISUL SUBOARPATIC

La nond de inseuarea de la Odobasca, aceasta de relief constituie planul de racordare intre cimj dealurile estice, in timp ce spre sud ia contact dir dealurile sud-estice. Glacisul constituie zona cu accentuate plna la apari^ia la zi, pe alocuri a unor fe|e structurale din pietrisuri cimentate. In prezent ta cea mai de jos a sa se afla in zona de interfe proceselor de eroziune cu cele de acumulare . C. Cimpia Siretului

Treapta cea mai de jos de pe teritoriul jude^ului M. Grumazescu, loana ^tefanescu, cea este Cimpia Siretului. Ea se intinde intre glac

23
|UL NATURAL

22
Vrancea Zona seismica

JUDETUL

se

de -I.

Teritoriul judetailui corespunde celei mai act seismice din $ara noastra. Dilstribufia epieentrele mis determrnarea aeestei regiuni seismice care lizata intre coordonatele geografiee de 2612' longitudine estica i 4524' i 460' latitudine n<i Raspindirea focarelor cutremurelor pune in existen^a a doua zone : una din care se produc adinci, legata de curbura arcului carpatic, in depresiunile submontane, precum isi dealurile in'alte si cealalta (zom cutremurelor inai pufcin adSnci), regiunea de cimpie dintre Rimnicu^Sarat, Mars cuci. Cutremurele de pamant cu epicentrul in Vrancei au origine tectonica, iiind provocate de rea blocurilor seoartei sau ale par^ii superioare a sului, in lungul unor falii formate anterior isau in unora foarte adinci. 'Cele mai putemice mijcari seLsmioe pornesc din adinci. Asa ,s-a intimplat in anii 1940 si 1977.
3. CLIMA**

Dispunerea reliefului in trepte, ce coboara cat deschide larg spa^iul in primul rind influentelor esttinentale dar, in acelasi timp1, i dimatului nordic Totodata, Carpa^ii de curbura au funo^ia unui de\ natural pentru masele de aer vestice. Influenza relij este predominanta in traseul izotermelor. Cimpia tem.peratura medie anuala mai mare de 9C, de^ subcarpatice, inclusiv gla'ciisul subcarpatic intre 6 si] iar muntii intre 2 .si 6C. Circula|:ia diferita a maselor de aer, de la o pei la alta, detenmina schimibari neperkuloase ale starii | mii, tocmai datorita faptului ca teritoriul jude^ului cea este destul de deschis maselor de aer de proven^ ?i cu proprieta^i diferite, formate in zone situate de kilometri.
* Radu C., iR-egimul seismic al regiimii Vraracei, St. geol., geofiz., geograf., Seria geografie, t. 3, nr. 2. ** H. Grumazescu, loatia $tefanescu, Judetul Vraneea, p. 38

IT

Harta precipitatiilor medii anuale

, de 600 mm, in regiunea ^u dep&?ete decit local 80u """^^oo mm. 'intoasa aceasta cantlt^3_st| ^iiunie, iar eel mai Intervalul eel mai ploios este mai ^ luna deoembrie-iebruane 01 P^ at nTi mai mari de rtie Caderile de precipitatn

24

JUDETUL VRAl NATURAL

25

Filar la caderile de zapada si pastrarea lor pe sol, muntoasa si in dealurile subcarpatice inalte persista 80120 de zile, pe dealurile joase, iar pe Tutovei raimine imtre 60^80 de zile.
4. HIDROGEAFIA*

Harta temperaturilor medii anuale

(toriul jude^ului Vrancea este strabatut de mai i fiursuri de apa. Siretul formeaza limita es-tica a ju||, liind din puract de vedere economic .eel mai imKt, Rlul Putna cunge de la vest la est pe o lungime km. Cu ajutorul prinopalilor sai afluen^i, Putna Itiflfi apele din zona curburii Carpatilor prin interXlfiibalei (cu o lungime de 64 km), Milcovului (68 |) 1 Rimnei (56 km). Ea mai primeste direct un d 15 affluent, a caror lungime variaza intre 5 km ; Miloovul prkneste, la randul sau, 9 afluenfi, ina numai 5. rtea sudica a jude^ului este strabatuta, in parte, de rtului Rimnic, avtod afluenti piraiele Rknnicelul, ul $i CotaAcu. Zona nordica a judet^lxri este domidt piriul Sui$a, lung de 68 km, ce aduna apele a \\i. Acest curs de apa traverseaza, ca si Putna, [pui princiipale trepte de relief, mun^i, dealuri, cimpie. condi^iilor climatice, de la o treapta de relief a detenminat o variable a valorii scurgerii medii inuale, in aceeai directie. tlimpul primaverilor si verilor se scurge 1025% iumul anual de apa. Cea mai mica cantitate de apa, din volumul anual, se scurge in intervalul toam1&. viiturile, frecvente prknavara, au origine pluicurgerea minima se produce iama, cit ?i in intervaratoamna, cind rezervele subterane sint in mare I epuizate. toate bazinele hidrografke despadurite versan|:ii Intens desecati. De aceea, sint justificate cu prisosinfiunile de reimpadurire a Vrancei.
ill Giurgea, Vrancea, ghid turistic, p. 13 ; H. Grumazescu, tefanecu, Judetul Vrancea, p. 45-49.

27 26

Izvoarele minerale de tipul celor sarate sej vaile Poenilpei, Boului, Rupturile, In jurul Ma nestilor, in Valea Cerbului. Izvoare sulfuroase sint in valea piriului la Jitia, la Sarile, la Pucioasele, in valea Futures, Motnaul Mic, Valea Neagira, la Poii Andreiasu de Sus, Valea Reghiorul, Valea pirii si cea a pMului Ra^canu, la Vilcaneasa, etc. 5. FLORA i FAUNA Cu exceptia regiunilor de cimpie, ce se inc domeniul siivostepei, vegeta^ia jude^ului Vrai in intregime zonei de paidure. Culmile Vrancei sint acoperite cu molidisuri conjurate, la exterior, de un briu de bradet amestec. Din loc in loc, in por$.unile cele mai durea face loc unor raristi de molid, ienupar montane. Culmile muntoase mai joase, ca si partea inalte vestice, sint acoperite cu fagete montane in amestec. In regiunea dealurilor suhcarpatice, padurea spe cuimile plate si in por^iunea superioara a '\ fiind constituita din fagete, fagete-gorunete, fagete si ^leauri de deal. In depresiuni apare stejSriul de talie pitica, por^iuni de fagete montane pure si de amestec. In zona dealurilor Tutovei, interfluviile sint ac din loc in loc, de gorunete, iar in regiunea de insule de paduri cu stejar pedunculat. Paji,tile ocuspa o buna parte a teritoriului de j padurea a fost defrisata. Astfel, in deipresiunea tana, intre riurile Rimnic si Rimna, ele ocupa din suprafa^a terenurilor despaidurite, iar in depr suibmontana Vrancea cca 6080%, cu excep|ia * ta^ii sudifce si a unei parti din bazinul Susit-ei. La de Soveja, pajistile fonmeaza 80%. In dealurile i nord de Valea Putnei, pajistile se intind (pe 208C suprafafa despadurita si 80% din imprejurimile sului ; in depresiunea intradeluroasa Putna-Susi^ 2060% ; in depresiunea intradeluroasa Mera int

fffl5?-"0sS-^
^SSS^KLa^a.iSoveJa.pe

|IM>) imeslKttf. tig, mM, bml >Mun it gnw

UtMi> tgiicnle y pajifli sUptet griwte w II padwitot limiirt irttlt y n^i

Harta vegetatiei

28

JUDETUL

NATURAL

29

isehaemum. Vegetafta aoestor asocia^ii acoperij pina la 6090%. Pe alocuri, unde pajistile sint apar tularisuri de paducel si porumbar. Depresiunile submontane si zona dealurilor " tice cu altitudine mai mica de 800 m sint ac pajisti cu Festuca sulcata si Agrostis tenuis. vegeta^ia este slab intelenita, acoperirea terem de 7585%. In depresiunile submontane si in zona dealt tice, mai inalte de 800 m, terenurile deispadi acoperite de asocia^ii de tipul Agrostis tenuis spacii din regiunea imuntoasa. In unele loeuri pajij invadate de Juniperus comnrunis si Pteridium ac Terenurile despadurite de pe culmile muntc de 1 2001 600 in sint aeoperite cu formafii dej rubra fallax-Nardus strieta si diverse ierburi Terenurile cu altitudine peste 1 600 m cu for Festuca supina Vaecinium myrtillus cu divers invadate de tufarisuri si buruienisuri. Pozi^ia geografica, particularitatile reliefului pozi^ia invelisului vegetal si-au puis amprenta compozi^iei si raspinidirii faunei *. Vrancea define un important fond cinegetie nu numai in tara noastra dar si departe, peste hot In zona montana se intalneste cerbul, care uni boara pina in zona depresionara. Uirsul apare cam] leasi zone montane, dar .cu precajdere in Zboina Aria lui de raspindire se intinde pina in Magura Caprioara traieste pe un spa|;iu foarte intins montana pina in cea de silvostepa, la fel si pisk tica. Risul si-a refacut sim^itor efectivul, ca masurilor de ocrotire ce au fost luate in ultima de tiimp. El prefera zonele inalte ale muntilor. Dintre mamifere mai pot fi citate unmatoarele | mistre|;ul, jderul, veveri^a, nevastuiea, iar in zona luri si cimpie iepurele si ariciul. Dintre pasarile de interes cinegetie, cocosul del i ierunca pot fi intilnite in mai toata zona Mun^ilorI
* Colectiv Contribution a la Connaissance de la Fa departement Vrancea in Travaux du Museum Nature^ gore Antipa, vol. XVII1976.

hind in zona de silvostepa gasim fazanii, al caror plie apreciabil datorita cres,terii puilor in fazaStrn amenajate. speciile spontane putem aminti paisarile rapiXi j?i de noapbe, al caror nuinar este intr-o contier. La fel si paBarile insectivore, toate sulerind i a schimibarilor intervenite in echilibrul natural. aminti ca in Vramcea au trait vulturii plesuvi uni, ei disparind, ca dealtfel in mai toate zonele III ale tarii. [lUnpie a trait dropia (ce a dlsparut ca rezultat al n&rilor produse in habitat). j nevertebrate se rntilnesc o serle de endemisme din grupele : viermi, molute si insecte *
6. SOLURILE "

dl^ul Vrancea are o cuvertura de soluri foarte vail complexa, datorita diversitatii coaditiilor geo,1, i dmpia Siretului, ele sint constituite din cernoziofcvlgate si com,pa'cte, precum si cernoziomuri frealevigate, ce ocuipa partea mai joasa a cimpiei

isiwai pentru cimpia joasa si luncile riurilor iten.^ solurilor alu-vionare cu carbonari. pUul subcarpatic i dealurile inalte estioe sint acocu soluri brune-galbui, in diferite grade de lire, soluri podzolice, podzoluri galbui, soluri brune d grohotisuri. In. vaile principale se gasesc soluri ItfUre nisipoase crude, necarbonate, suiperficiale, po[ It terase cu soluri brune de padure, soluri luto-nisiluto-argiloase sau brune podzolite cu pseudoglei. ulle dealurilor din partea inalta a depresiunii si |Ue dealurilor sud-estice, unde procesul de eroziune loarte aotiv, au un invelis de soluri brune, bruneHn, pag. 245-340. QrumSzescu, loana tefanes'cu, Jude^ul Vrancea, pag. 49 ; Florea ?i col., Geografia solurilor Rom^niei, Ed. tiintifica, pag. 470.

30

fcUL NATURAL

31

JUDEfUL. in mare pante

In reghmea dealurUor acopente cu soluri brune,

vestice,

I/
O I

< K,y ' ' 5 I - - - :

1

i J

fS~~

E T *^,^-^J

Jiuperficiale si schele ?. parole mai stabile tinzind un sol brun. au un invelis de soluri lile muntoase m, iminant usoare, sau prebrune de padui -i parentala, formats din llnant grele, in func^ie ;, precum si din soluri montane brune de p tane podzolice si din podzoluri. lnule montane mai malte au soluri montane brune podzolice, podzoluri humio-feruginoase, humus brut zoluri turboase.
7. BESUBSE ALE SUBSOLULUI

""V" ABJOB

,/;^i
- w

>^
, @P*HCII /
0
M*BA5yT|c*

OOMBESTI IFOC5ANI

\9

_ln conformitate cu istoria lor geologica, terenurile " Vrancea sint de origine sedimentara, intrucit corespunde cu ariile bazinelor sedknentare ce suocedat in tknp si in care s-au depus sedimente Ine, fluvio^lacustre ?i continentale. Cele mai importante resurse sint localizate in aria dea1 subcarpatice, fiind reprezentate de : sare, materiale construc^ii, argile pentru ceramica, izvoare minerale si, ti mai reduse, petrol, gaze naturals si carbuni.
8. PBOTECTIA MEDIULUI INCONJURATOB

JSohriirgiMlnliitMn l*lt"i jUrtmlnuh JsHiriifgMnMciMtatict JsAritrane

Harta solurilor

bui crude supemficiale, cu de eroziune. Pe suiprafe^e materialele de panta.

0 puternica ac^iune de reimpadurire a Vrancei are loc zl In tinutul care, la sfirsitul secolului al XlX-lea si atul secolului al XX-lea, a suferit de pe urma exirii excesive a padurilor, fenomen ce a dus la putereroziuni ale solului, alunecari de teren, degradari unor intinse suprafete agricole. In ultimii ani au fost late agriculturii sute de hectare de teren, in numele bazine, cum ar fi cele de la Zeletin i Zabrauft. In leniul protec^iei i valorificarii apelor au fost intreBe masuri privitoare la prevenirea inundatiilor, in spede-a lungul Siretului, dar si al altor riuri. S-au conjit statii de epurare a apelor reziduale deversate. Prin decizia Consiliului popular jude^ean nr. 156 din 1973 au fost create 9 rezervatii naturale ce insu1 314,1 ha : ' 1. Rezervafcia geologka MFocul viu" Andreiasu 12 ha.

32

JUDETUL VEANd

2. Rezervatia geologica, paleontologies, peisagisticf de protec^ie Scruntaru, comuna Reghiu 125 ha. 3. Rezervatia forestiera Cenaru I, padure zona de protecfte contra alunecarilor 149,8 ha, comj Andreiasu. 4. Rezerva^ia forestiera Dalhau^i-schitul Dalhauti, dure seculars de protectie si agrement 188,2 ha, muna CMijgele. 5. Rezervajia forestiersi Cenaru II, padure exemplare de tisa 233,4 ha, comuna Andreiasu. 6. Rezerva|ia forestiera Lepsa-Zboina 210,7 ha, muna Tulnici. 7. Rezerva^ia forestiera Izvoarele Narujei, pSdure culara, 78 ha, comuna Nistoresti. 8. Rezervajia forestierS Ti^ita, p3dure seculara, de refugiu pentru vinat 307 ha, comuna Tulnici. 9. Rezerva^ia peisagistka-floristica Cascada Putneij 10 ha, comuna Tulnici. Au fost puse sub ocrotire, ca in intreaga corbul, dropia, cocosul de munte, vulturii plejuvi, ac j/ ''de munte, pasarile rfipitoare de zi (acvila, ulii, soimii, sorecarii), pasarile rapitoare de noapte (huhurezul, ni^a, striga), pasarile cintatoare si folositoare agricult De asemenea, au fost declarate monumente ale nati un numar de 71 arbori seculari disemina'tii in localita| jude^ului. Cei mai impunatori siint cei 40 de stejari, strajuiesc soseaua na^ionala ce trece prin coimina Pufc la km 11, spre Adjud. Ei au o talie Inailta de plna la 35 si o virsta de circa 300 ani. Prin cercetari ulterioare s-i depistat si alte zone ce vor fi trecute sub regim ocrotire.

Punct de reper in istorio ultimilor oni a municipiului Focsara fi o |ude(ului Vrancea, vizita tovara$ului Nicoloe Ceausescu pe aceste mleaguri a constituit inca un prilej de manifestare a aderiunii tuturor iocuitorilor judejului la polifioa partiduJui ji statului nostru. In imagine .Tovardful Nicolae Ceausescu, secretar general al P.C.R. vorbind (a niarea adunare populara din Focjani (6 septembrie 1978V

Aspect de la marea adunare populara din Focsani

If P

Si,cr-wp,RuLji:-^'-

^''^"' ''

?. m i*usEscu?^
i *.*. %],:>;..^ .-< '*< " - ' * ' *> | 1PW% . ^ -

Mt.

Jl*-

r*t

* '"" X-*i'*-'" -

' '"

lovorojul Nicolae Ceausescu in vizita de lucru pe platforma industriala a Focsanilor lovarasul Nicolae Ceausescu in vizita de lucru la Intreprinderea de dispozitive, stanje, matrite si scule aschietoare din Focsani Primire la Odobesii

i ? 'l l i i " ^ t " " l ^ * C S *

' Jtai^lP*

w*--- i
/^^M^-y '&~x.l *

/,
,*/^JM.

<

.X

H :

4 14.
<c

j;

; 4

D si-

O v*

is*
v* 4
- J&-

a*

kV
i

r
$HPS||!p5P*

| Focfani. Aspect dm laboratorul fntrepririderii Vinexport

Adjud.

Fabrics

de

beton

celular autoclavizat, airto-clavare

halo

de

turnar

Doaga. Secfia de prefabricate din beton.

-/'

^ --"

^ -\,'-*

R*r.'< E-maiL: -w'iv>!.;

It la curbura exterioarS a Carpajilor, teritoriul ilui jude^ Vrancea a favorizat inca din zorii istoriei, f oonditiilor sale naturale ?i climarterice, o permanenta & aeestei zone. Iturile arheologice i cercetarile istoriico-etnogradat, in ultimele doua decenii, numeroase si elocrezultate care se incadreatza In celelalte descoperiri teritoriul $Sirii si' totodata le completeaza. aperirile arheolpgiipe din ..epoca paleoliticului . cele de la Blrsesti. Vitanesli, Lespezi etc. itreaza ca omul ce locuia aceste meleaguri Isi tehnicile confectipnarii uneltelor din ps, corn,si folosea focul, ceea ce 1-a condus la _dezvoltarea "CUlturi materiale care avea sa evolueze apoi spre li veche cultura neolitica, denumita generic Ccis. j)&ruta in perioada neoliticului timpuriu, cultura ; ai carei purtatori populeaza intregul teritoriu al |i a fost iden-tificata in jude^ul Vrancea intr-un numar de localita^i, dintre care amintiim Cinde^ti, |tt, Munoelu, Birse?iti etc., indeosebi pentru bogafia de locuire pe care le prezinta : ceramica, unelte piatra (lamele de silex si oteidiana), oase de anietc.*. urmeazS cultura ceramicii liniare, ale carei marturii It descoperite la Gugesti, precum i cultura Boian, Bolintineanu, identificata la Coroteni Slobozia iului **. Jiltura Boian ce apare in neoliticul mijlociu atestata prin ceramica sa frumos ornamentata
i

Actiuni de Impadurire in punctul Valea Sarii

Iteriale i cercetari arheologice, vol. Ill, 1955, pag. 219 ?i n., vol. V. 1959, pag. 355 $i urm.

35
34
JUDETUL

atestaita in asezarEe de la Caiata, Nereju ?i cu excizii si incrustatii, in ajezarile descoperite la si Cindesti. Aici, alaturi de ceramica specifics, au descoperite lame de silex si obsidiana, daiti^e si ch atelier de prelucrare a silexului *. Neolitieul se afinma in toatS stralucirea sa in culturii Cucuteni, prezenta pe teritoriul judetului V in pesie 43 de stadium: Paduremi, Manastibara, DOT Pietroasa (Cimpineanca), Bontesti (CJrligele), Tc sesti), unde a fost gasit un foarte bogat si divers inlj de obiecte ceramice, remancaibile nu nuniai prin fonmelor, ci mai ales prin ornamentatia in doua culori. Sa adaugam, spre a Implini tabloul acestei tionale ceramici, prezenta figurinelor feminine ilustaure a existence! cultului fecundita^ii si fertilit precum si pe cea a figurinelor zoomorfe, aparu<te,| Jndoiala, In mijlocul unei populatii pentru care animalelor devenise o preocupare cu o larga raspind| Cele peste 100 de stadium din epoca bronzului probele lor incontestabile sa certifice faptul ca acestf toriu a fost o vatra de intensa locuire. Dintre ac sta^iunea Qndesti *** mai bine cercetata incepi amil 1962 ne dezvaluie o a^ezare bogata si o cu peste 700 de morminte de inhumane si incine ceea ce i-a determinat pe specialisti sa o considere mare sta^iune de acest gen din $ara. Cele 12 nivelu locuire, bogatul inventar de unelte, obiecte de si ceramica au perimis cercetatorilor sa traga cone insemnate privind vechimea a?ezarii, structura social tracice i diferen^ierile sociale existente la acea data Prima jumatate a mileniudui I i.e.n. (800300 lj Snregistreaza primele elemente ale metalurgiei fie lmsuirea si dezvoltarea acestui mesteug de catre ai
,,j * Material inedlt, Arhiva titatifica a Muzeului jud istorie ?i etnografie Foc?ani, Vrancea. ** Vladimir Dumitrescu, La Station Prehistorique de Bon Dacia, IIIIV., 1927-^1932, BuCuresti, 1933, pag. 88-144,| *** Materiale inedite, Arhiva gtiintifica a Muzeului judetea istorie ?i etnografie Focgani, Vrancea. ** Material inedit, Depozitele Muzeului judefean de istor etnografie Focani, Vrancea.

wjpta-uiea pe acest teritoriu a unui mare niumar de getb-dacice, din rindul carora se deta?eaza net de la_ Ginidesti si .Manastioara, pledeaza pentru o M a r e a procesului alirmarii politice a dacilor in |pul celei de a doua epoci a fierului **. Tezaurele M ?i celelalte tirme materiale gasite aici Indreptase atribuie celor doua cetafui amintite rolul de ante centre econoniice, care intre^ineau strinse lecoinerciale atit cu celelalte centre ale poporulud cic, cit si cu lumea greaca. si romana. [iemarca s^peciala merita faptul ca tezaurele monetare frveni, 270 monede de argintj inscris _p.rmtre^jQele jateTezmore getojdacice ; Racoasa, Volo^cani, BonWnastioara) cuprind emisi-uni care dateaza din epocaj joarS cuceririi unei par^i a Daciei de catre romanj Utlnua fara intrerupere, pina in secolele IIIII _e.nT deci, argumente puternice in favoarea opinieP^ca I dispunea de o boga^ie economica ce-i permitea sa lnft rela^ii economice cu numeroase alte state ale ! antice, ca civiliza^ia si cultura ei se ins-criau in i Buperioara a ciiviliza-tiilor ?i culturilor antice. te necesar sa adaugam acestor dovezi arheologice tUtenta marelui drum strategic i comercial de pe Oituzului, Trotu^ului si Siretului, ce lega cele doua t de la Bre^cu si de la Barbo^i si care, cu siguran^S, Dt un rol insemnat in schimburile dacilor cu lumea loara. jternica uniune de triburi carpice, prezenta pe papTile de astazi ale Vrancei, nu nuimai ca intretinea (itrerupte legaturi eu imjperiul roinan, dar se dovedea i prin obiectele descoperite in asezarile de la Viroiu, Padnreni, T^festi. Popesti, Vidra.s.a. purtatoa unei culturi cu evMente iniluen^e romane ***, ceeace
|bastian Morintz, iMateriale de arheologie, vol. HI, 1955, pag.

flu. I Material

inedit Arhiva tiintifica a Muzeului judetean de ; Utorie i etnografie Foc?ani, Vrancea. ' Oheorghe Bichir, Cultura carpica, Bucureijti, Editura Acadeinlei, 1967.

..iUDE^,

+* -

>'>

f
3^-

\ /

-Ic' ^

c*

to

./"lO^*

v
ll

i
C

\*s

I '

^ A..X o

.' V

...f/ V'\ ;/-^ o '%>T u

M j J '^

'

$-> ^// s^>

/ JUDETUL ' VASLUI

S a S s S S . 3
"S5

f 3

Q. S

S S-

?? S. S

S. S S.

38

JUDKTUL

demonstreazS existen^a i aici a procesului impletirii| doua mari culturi dacicS si romana. Elementele definitorii ale acestei culturi se vor tine si in prima perioada a migratiilor, fiind evide prin sapaturile de la Martinesti, lugani si Oreavu, tice cu cele de la Sintana de Mures si Ipotesti (secolele VVII), asa cum atesta obiectele scoase la pe santierele de la Oreavu, Foesani, Dragosloveni,! desti etc. *. Descoperirile arheologice de tip Dridu (secoiele XI) de la Martinesti, Oreavu, Dragosloveni, Cimpine Budesti etc. confinma continuitatea acestei vetre cuire, adueind bogate urme materiale : ceramica, anme, numeroase podoabe de factura local sau biz ca i monelde bizantine **. Secolele XXIII se caracterizeaza printr-o cont dezvoltare a for^elor de produc|ie, detenninind i consolidarea forrnelor incipiente de organizare politica feudala cnezateie i voievodatele raspi pe intregul teritoriu al tarti- Are loc, in aceasfta peric consolidarea organizarii de tipul ob^tii sateti, ind in zonele in care ob^tea avea o vechime ce co^boara in epoca daeica. Incepind cu secolul al Xl-lea, urme materiale, caj serie de docuniente scrise indict in Moldova unor forma^iuni politice romaneti; pentru sudul trul Moldovei este atesta-ta, in secolele XIIXIII, fo tiunea ,,berladnicilor". Un alt document care ne vori despre faxa Brodnicilor adauga $i numele unui vok al acestora : Ploscinea (1223). In aceasta perioada biserica catolica desfa$oarS o tensa activitate in rinidul populate! din zona vailor Bt Putna i Siret prin mtermediul cavalerilor Teuli (12111225). Urmarea acestei campanii va fi Ini la 31 iulie 1227, a episcopatului catolic al cumanilor,| re?edm|a in ,,Civitas Mylteoviae" dupa unii ist zona Odobestilor de astazi avinid ca titular pe dom| canul Teodoric.
* Material inedit, Arhiva ?tiintifica a Muzeului judetean de rie $i etnografie Focsani, Vrancea. ** Ibidem.

<u a
I
00

Mi,

40

JUDEfUL VI

41

Incercarea de luare in stapinire politica pe gioasa pe care o fac regii unguri prin intemeierea episcopat, in zona ce cuprinde 'pinutul Putnei, e O scrisoare a papei Grigore al IX-lea catre Bela al printul de coroana al Ungariei, pomeneste de viahii ' gasesc pe teritoriul acestui episcopat si care ,,dis biserka romana, nu primasc tainele bisericii de la, rabilul frate al nostru, episcopul cumanilor care arej ceza aeolo, ci de la oarecare pseudoepiscopi ce tuul grecilor". Mai mult, unii sasi si unguri se lasa| menrjl de acesti valahi ,,sch'isimatici" si ,,facinducu acesti valahi, primesc zisele taine dispretuind pe copuil cumanilor". Episcopia cumanilor va fi distrusa de invazia din 1241. Organizarea sociala pe baza strueturii obstii s3 va evolua pina la sfirsitul epocii feudale, tinutul Vr devenind o adevarata ,,Fundatiune de autonomie neasea" cum il denumise Nicolae lorga. Asezarile si necropolele descoperite la Focsani, ranu, Adjudul Vechi, Olteni, Cindesti, Dragosloveni,] tind din secolele al Xlll-lea s,i al XlV-lea, ramin do incontestabile ale existentei si consolidarii acestor st turi soejale de tipul Oibstilor. r^^'lPentru prima data denuinirea Vrancei (Varancha) j atestata intr-un document din 2 iulie 1431, jj'para Impadurita" sau ofara Neagra". Alte docum^ datate 20 iunie 1443 si, respeotiv 8 august 1445, aceste denumiri. 7--. Dimitrie Cantemir in ,,Descrierea Moldovei" ,,A doua Republica, dar mai mica, din Moldova este cea, din Juiutul Putnei, la hotarul cu Vailahia", unde Ic torii sint oameni liberi care ,,,se tin de legile lor". o confirmare certa a faptului ca finutul Putnei era autoritatea domnilor moWoveni, dar si ca obstea deva a Vrancei se impusese ca o forma de organizare aulj tona, ca o unitate aidministrativa de sine statatoare^ cadrul organiza^iei de stat. Insasi asezarea Moldovei si a Transilvaniei la hot farii Romanesti ii favorizeazS Vrancei o situatie socl

I propice men^inerii unei autonomii aproape depline t tpoca moderna. *a de catre ^tefan eel Mare a ceta^ii Craciuna tului Putnei, la 10 martie 1482, de laTaraRomaf desi a derutat initial pe mul^i cercetatori este lurft sa intareasca tocmai recunoasterea de catre I *dversa a unei anterioare atari de fajpt. Utul Putnei cuprindea acum zona dintre Mun^ii ll, Siret, Trotu i Milcov, spre deosebire de situa^ia fttA In 1431, cind de^inea doar bazinul riului Putna. 1 are loc o noua contopire, care va dura pina in jnoderna si anume se alipesc ^inutul "Adjudului si dinspre rasarit. ducerea ^inutului era incredintata unui staroste, cu depline puteri administrative, politice i miliprim staroste de Putna este men^ionat, pentru 15261540 un oarecare Stan. Apoi, documentele atesta peste 50 de starosti de Putna, dinitre care ii (Am pe Miron Costin (1686^1690), Ion Neculce (care prietar aici la Bizighesti si a carui sora se va casa| c&pitanul de margine din Foc^anii Munteni, Donie), (alita^i de frunte ale cultturii noastre, dar si pe DraBogdan (1607^1617) sub starostia caruia Focsanii 10 un anum.it avlnt al dezvoltarii. I prima men^iune a tirgului Focsani dateaza din 1546 i cuprinsa intr-un act comercial aflat astazi in ArhijBtatului din Brasov. O mentiuine mai tirzie 26 Vie 1575 se refer & la straluciita victorie a lui Ion i tonpotriva turcilor O'btinuta la Jilisite, Hnga Focsani, 1 1574. acest nume erau cunoscute atit asezarea moldoclt si cea munteana, situate de o parte si de alta ului, dar care vor eivolua intr-o strlnsa legatura, ues economica, pentru ca aici se desf.asura un corner^ l Intens. Acest hotar care strabatea ora^ul de la sud nord-vest s-a men^inut pSna la unirea f arii Romfcu Moldova. statornica a locuitorilor de la curbura Carpatilor tat un factor de intensificare a legaturilor dinp p c r i i de pe ambele maluri aile Milcovului, confeI orasului Focsani, situat la fron-tiera dintre Moldova

42

JUDETUL
43

si Munfenia, incepind de la sfiirsitul seooQului al un important rol economic, determinat de proc marii constiinti unitatii de neam si de limba. f ' Intensificarea relatiilor economioe i social-c / dintre provincidle romanesti in intreaga epoca fei / determinat inflorirea unor asezari ale finutului / ca Tirgul Putnei (Bolotestii de astazi), Adjudul i ( (atestat documentar in 1433), Domnesti (atestat in| V-jQdobesti (sec. XVII). j Conoomitent cu tirgurile, continuS consolidarea i lor satest! din fara Vrancei, mai des mentionarte d tar fiind acelea ale satelor Negrilesti (atestat la 1 pozitarul unor numeroase variante ale Miorifei) si legat, si prin fapte si prin legenda, de ?tefan eel J lupta pentru apararea liberta^ii ^arii prin particij cuitorilor lui la batalia de la Razboieni. Drept raj apune legenda, marele domnitor daruia feciorilor cioaiei cate un inunte, coreapunzind structurii origil Vrancei *. *"* La inceputul secolului al XlX^lea, Vrancea momente vizibile m inviorarea economica, mai sa uirma inlaturarii monopolului turcesc asupra come exterior al f&rik>r romane ?i activizarii portului i' spre care se indreptau principalele produse agric manufa'cturiere realizate in aceasta zona. " 'Cererea cresoinda de marfuri a atras dupa sine bari profunde in economia agrara, in coimerf ^i in pi tia manufaoturiera, facind tot mai mult loc noilor i de productie capitaliste, care se loveau de persisten chilor rinduieli feudale. Aceist ,lucru e3q)lica masiva n cipare a foajanenilor i a 'taranilor din jur la revolu|' anul 1848. De;sifaurarea evenimentelor anului 1848 la Foc imbracat aspecte particulare, determinate de mensul lu^iei in cele doua principate Moldova i Munten carora le apar^inea cite o parte a oraului. In pofida masurilor drastice luate la frontiera i reasca, infringerea revolu^iei din Moldova a prilejuitj
* Monografia judetului Putna, Focijani, 1943, pag. 21-32 ; Dirf F. Caian, Istoricul oraului Foc?ani, Foc?ani, 1910, pag. 191]

spiritului de unitate revoluitionara, cowcretizat Ijlnul dat de oficialita^ile revolutionare ale Focaiteni unor participan|i la evenimentele din marde la Iai *. lie populare din Foc^aniinMuaiteni, cuprinse de revolutiei, au ttrecut la transpunerea in praclelor masuri revolutionare : organizarea garzii for|a armata cu care locuitorii erau hotaril^i revolu^ia trimiterea de comisari la sate pentru ideilor revolutiei, arestarea elementelor potrivirsului evenimentelor. Ind in vedere situarea ora?ului la frontiera dintre 1& \asri romane^ti si deci imiportan|a sa strategica organizarii pe teritoriul Moldovei a for^elor volu^ionare vine in Foc?ianii-Munteni, din partea [jului Provizoriu, Nicolae Balcescu, spre a culege fttermediul revolu^ionarilor foic^aneni, informa^ii prirarea in Moldova a ostirilor ruse?ti ?i, totodata, a informa noile autorita^i revolutionare asupra lit ce le revenea. era si firesc, cu o intenisitate de-a dreptul impret6, s-a afirmat si la Foc?ani nazuin^a de realizare nationale, manifestata concret si plenar cu pri, llrbatoririi zilei Constiiti4iei, din 21 iunie 1848, cind \ii din Tecuci, Rirlad si Foc?anii-Moldovei au vepartea munteneasca a ora^ului ?i au aclamat, imcu fra^li lor munteni, victoria revolu^iei, scandind glas : ,,Traiasca Romania toata", ,,Traiasca Unirea olui roman" **. limentele care au urmat anului 1848, intensilicarea pentru unire, in perioada 1848^1856 au creat condielnice nianifestarii pregnante a nazuinjei maselor de realizare a unitafii nationaie, care vedeau in implinirea unor deziderate de ordin .social. acest climat de efervescenta politics, Focsanii deveun centra unionist deosebit de puternic. Curentul stituire a comitetelor unioniste ce cuprinsese in(t $i documente relative la Istoria rena?terii Romanic!, vol. |, Bucure?ti, 1889, pag. 580. "Oumente privind anul 1848 in f&rile Romne, vol. Ill, Bucuti, 1904, pag. 1 ?i urm.

44

JUDETUL VI

45

treaga Moldova, a gasit teren deosebit de propice in| fapt ce explica oonstituirea unuia dintre cele mai put comitete la Focsani. Animate de dorinta realizarii ratului national, masele populare au raspuns cu ent tuturor ac^iunilor intreiprinse de acest comitet si:| adus din plin contribu<tia la demascarea actiunilor mil retrograde, reusind sa-i trknita in divanul Mo pe negustorii unionist! Gheorghe Hie si Chiri^a aiaturi de care, prin vointa ^aranilor ponta^i, un;i vrincean, Ion Roata, isi facea pentru prima data " rie, o meteorica aparitie pe seena politica a t&rii. Ion Roata, deputat ponta in divanul ad-hoc alf dovei, dirz aparator al claeasilor putneni a luptat a tine treaza in inkna aeestora speran^a eliberarii asuprirea boierescului. La 6 ianuarie 1858, transmit Stancu Tetea din Compuri si prin el tuturor claC ca ,,chiar dommil vrea sa cada boiereiscul ce a ca nu-i drept sa nu stea omul stapm pe casa lui. ne-a dezbracat pisti tot" *. In timpul aplicarii reformei agrare, Ion Roatai numit in Comisia de Conis'tatare ce avea misiunea bEeasca numarul i categoria clacailor ce urmau improprietariti, cuantumul desipaguibirilor, suprafaf paunat la care aveau dreptul. Locul important ce se aconda Focjanilor in >caidrul generale duse pentru unire re^zulta i din fapt insui Mihail KogMniceanu candideaza i este deputat al ora?ului Foeani^Moldova in adunarea el< ce avea sa aleaga la Ia?i, ca domn al ^arii, pe col Alexandra loan Cuza. Un prilej de deosebit entuss 1-a oferit focanenilor vestea ca, in memorabila 24 ianuarie 1859, adunarea electiva a ^arii Romane^t fixat candidatura asupra aceluia^i oni, exprirnind in fel dorinta de a uni sub un singur conducator cele tari surori. Situarea Foc?anilor la punotul de mtilnire a celor prineipate a deteroninat fixarea in ace&t ora^ a sedl Comisiei Centrale, institu^ie in care s-a elaborat
* Nkhita Adandloaie, $tiri noi despre Ion Roata, in ,,St' nr. 1/1964, pag. 49-65.

de Constitute a Romaniei si au fost dezb&tute iiote normative menite sa puna bazele organizarii a tinarului stat. In cadrul amintitei institutii fftsurat activitatea personalitaft rnaroante, printre llntim pe Mihail Kogilniceanu, Grigore Alexanfl poetul unionist, originar din Focsani, Dimitrie toate ca in urma actului de la 24 ianuarie 1859, maselor populare iconducerea celor doua prin| fost incredin$ata ace'luiasi domnitor, ele continuau onganisme politico-administrative proprii. In I Jmprejuratri oraul Focsani este nevoit sa-si pastreze administra^ie pina la data de 10 iulie 1862, cind frontiera ce despanfea in mod artificial orasul in , CA dealtfel si teritoriul celor doua \Seri. surori, a fost "tiv desfiini^ata *. referitor la resedin^a jude^ului, documentele coni& faiptul ca in acea perioada de realizare a dezide|li national care era Unirea, au existat propuneri de in orasul de pe Milcov a capitalei \arii unite, comuna pe care focsanenii au trait-o in egala cu cele doua \ari romane, rolul pe care Focsanii [liViit in realizarea maretnilui act de la 24 ianuarie Inau iconferiit numelui sau sensul de simbol al Unirii, tuu in curgerea nestavilitS a timjpului. mod firesc, dupa realizarea Unirii, tinarul stat a at un amplu proces de innoire a institutiilor sociallie, admmistrative, de crestere a unor noi structuri lice, de initarire a armatei, de afirmare pe planul externe ; toate aceste innoiri impuneau inlatuclt mai grabnica a starii de dependents, princdpala i In calea Sipre progres a statului roman. fed ca si in alte momente de cumpana ale istoriei B, in lupta pentru cucerirea independen^ei s-a reaunitatea de vointa si actiune a poporului roman in intereselor nationale fundamentale. [ini de vitejie au inscris cu singele lor fiii acestui In Razboiul de Independents din 18771878. Inrom*

(llvele statului Vrancea, Fond Magistrat, Ds. 4/1862, pag. 99 ; 108, 134.

46

JUDETUL VI

47

ft in zindurile Regimentului 10 Dorobanti, lor le nit cinstea si onoarea de a fi cea dintoi trupa din romana destinata sa dea prima coniruntare cu 1 Rrintre cei icare on atacul redutei Qrivi-fa, la Raho !) Vidin, au impins vitejia pina la jertfa suprema, dc tele au retinut numele maiorulul Gheorghe i^on^u, nului Leon Cracalia, ale locotenen^ilor Chivu Sta Grigore Gheorghievici, al sublocotenentului Gheor tescu si al altor citorva sute de sergenft si ostasi ve pe meleagurile vrineene. Constienta de importan^a actului pentru care feau viata ostesii romSni, populate civila a raspi entuziasm tuturor actiunilor de sprijinire a front fel ca In cuprinsul initregii ifari, din toate orasel toate satele, din toate catunefle judetului, au fost armatei, sub forma de ofrande, cantitajl insemnate mente, articole vestimentare si bani. iA>roape fara tie, to^i locuitorii tinutului, indiiferent de religie, na| litate sau stare materiaia, s-au sim-jlt obliga^i sa-i moral i material pe iaparatorii patriei. In andi ce au urmat cuceririi Independentei, in avintului economic general pe care-1 cunoa?te constatam ca pe ISnga dezivoltarea agriculturii, com ?i me^te^ugurilor, industria Snceipe si ea sa se inl De$i Intr-un ritm mai lent, industrializarea judet noa?te unele realizari mai deosefoite, printre care nam infiintarea la Foc?ani a unor intrqprinderi extinderea unor unita-(;i de taibaicarie, infiintarea, la esti, a fabricilor de zahar si proiduse chimice, se adauga noi unita|:i de prelucrare a lemniului .si ale lui, amplasate 5n zonele de deal si de muinte ale j Unele dintre aceste unitati dispuneau de un capit senmat si utilizau un nuniar mare de muncitori. Fabrica de zahar din Marasesti avea un capital de milioane cinci sute mii lei si folosea munca a cinci lucratori, In majoritate angajati straini *. Evolu^ia acestor unitaji determina si inlesneste
* Arhivele Statului Vrancea, Fond Prefect jud. Putna, Dosar fila 169-170.

i c&iior ferate BacauMarasetsti ((1872) si Focsani ti (1881). prime unita^i economice au marcat inceputurile llizarii jude^ului si au determinat apari^ia si dez|, Sin structura sociala a populaitiei, a elementelor 1, care au resimtrt tot mai mult necesitatea unor asocia^ii proprii. iPrima asocia^ie /muncitope care o Sntilnim pe teritoriul actualului jude$ II, a fost ,,,FUiRNICA Societatea meseriasilor din i", creata In feibruarie 1883 *. La scurt timp dupa B, societatea numara 129 membri si exercita o destul de mare in rindui meseriasilor din oras, rela^ii cu alte asociatii similare din fara **. ca kitrepriniderile industriale din jude| an"ln majoritate, muncitori sezonieri, de cele mai multe din s-trainatate, explica structura sociala a priorganizatii muncitoresti de pe aceste meleaguri, ii in care predominau elemente din rindui mesel nu al muncitorilor din fabrici. juturile organizatorice ale muncitorimii focsanene, de infiintarea societatii MFurnicatt, au fost contii de apari|ia unei noi organiza^ii cu caracter proletar sa, in anul 1888, gazetele i,,Rvista Rosie" si lltorul", publica^ii ce au constituit un element activ, itor, ai procesului organiizatoric al muncitorimii B, contribuind printre altele si la raBpindirea idei2, ale socialismului stiintifiic in rindui muneidin jude^ul Vrancea ***. aceste imprejurari, icn orasul ,Fotcsani se desfasura ate ideologica sus-finuta in scopul infiintarii unui llBuncitorese, realizare cu care, la acea data, se poate proletariatul din 8 orase mari ale tarii- In cadrul actiuni mentionam infiintarea Cercului de pro,,Unirea", care on anul 1896 se va transforma in inuncitorilor ,,Unirea". Aceasta organiza^ie a fost s& de la ineeput In sfera de influenza a P.S.D.M.R. curt timp membrii clubului au recunoscut progra
furnica", ,,Societatea meseriailor din Focsani", Foc?ani, 1908, l|. 3. bldem, pag. 33. glni de istorie locals, jud. Vrancea, Foc?ani, 1971, f. 6.

Ik

.,

JUDETUL

49

mul si statutul P.S.D.M.R., au ra&puns la toate ch partidului politic al olasei muncitoare prin trimit delega^i la congresele acestuia *. Activitatea organizatorica desfasurata de catre torimea focsaneana a cuprins si pe municitorii di lalte orase ale judefului si, depasind limitele urfc extins in mediul rural. Astfel, incepind cu ac^iundle revendicative orga de catre agitatoarea socialists Margareta Jecu cu p rascoalelor .tarane^ti din anul 1888 ** nemulfumiril^ cinde ale ^aranimii creeaza teren ipropice muncii rice desifasurate la sate de catre grupul socialii Fojc^ani care reuseste sa infiinitieze chiar ,,(breslel nesti" ***. Printre momentele mai importante in caj rol dintre cele mai Snsemnate 1-a avut propaganda | lista la sate, amintim greva muneitorilor agricoli mosia Domnesti, organizata in vara anului 1898'' puternicele miseari ^aranesti ce au cuprins in prini anului ,1907, aproape farS excep^ie, toate localita-fii dejului. Rezultatul intenselor ac|)iuni organizatorice d^isladj in cuprinsul jude^ului in ultimul deceniu al aceluiasij trecut, cit si procesul de radicalizare a miscarii mi resti s^au concretizat in intarirea organiza^iilor p nale si politice, astfel ca in urma dezorganizarii \ nice a P.S.D.M.R., in anul 1899, miscarea muncltx din jude^ ,si-a schim'bat oentrul de greutate din ore re?ed'inta In iocalita^ile uinde industria incepuse dezvolte intr-un ritm mai raipid. Astfel, activitatea c surata in rondul ceferistilor din Adjud si al muncit de la Fabrica de zahar din Mara?esti, de catre cloibul list ce func|iona ca sec^ie a societa^ii de ajutor red ,,Munca" din Caipitala, atesta ifara putm|a de t;gada,;| tul ca in cuprinsul acestui jude|; imuneitorimea n u j

* Pagini de istorie locala, jud. Vrancea, Focjani, 1971, jj ** M. Roller. Rascoala taranilor din anul 1888. Ed. Acad. | lArhivele Statului Vrancea, Fond. Prefect. Putna, Dos. 31/1909, re?ti, 1950, pag. 118. j f t, 42, 76, 84, 109. *** Mi^carea muncitoreaseS din Romania 18931900, Bucil ' Documente din istoria miscarii muncitoresti din Romania, Ed. politica, 1965, p. 222. 1 18101915, Bucure?ti, Ed. politica, 1969, pag. 79. **** Arhivele Statului Vrancea, Fond. Prefect. Putna, Dosar 9| Arhivele Statului Vrancea, Fond Prefect. Putna, Dos. 5/1918, f. 22-36. f. 1 $i urm.

I nlci o clipa activitatea sa politica, pastrindu-$i orsale de clasa chiar si in momentele mai difidle muneitoreasca din Romania *. deceniu al secolului al XX-lea, proletariatul jude^ i-a concentrat atenfia asupra infiimitarii 51 organ-iza^iilor profesionale sindiicale care au int mai mult sa se imanifeste ca organiza^ii de lupta, loc bine definit in misicarea muneitoreasca din preocupindu-se de ini^ierea, sprijinirea i condu[inai onultor ac^iund greviste. in care nruncitorii din jiude$ au reusit sa-si pas' |i chiar sa intareasea organiza^i'ile de clasa ^i-a reflectarea in insui Raportul Comisiei Centrale de din anul 1910, prezentat la Congresul de reconstii ft Partidului Social Democrat cu care prilej s-a af^irjj| M...sintein multumi^i ca putem arata azi congresului noastra de control asupra organiza^iilor urmaI,,, in Focsani, cisanari, croitori, .timplari" **. tioiparea Romaniei la .primul razboi mondial reain central aten^iei teritoriul acestui jude-t, mai ales Dl cind, in urma infringerilor suferite de trupele rofrontul se fixeaza pe aliniamentul Zfooina Neagra n Valea Siretuiui. In aceste imprejurari, la sfir$itul 1916, resedm^a jude^ului cade sub ocupa^ia gerI, suportind acest regim pina la 10 noiembrie 1918. Darta orasului de resedinta este Jmpartaita si de o parte a celorlalte localita^i, faipt ce a facut ca jude^ul i scindat in doua par|i administrative, cu o prefectura care avea on subondine 50 de comune afkte ' ocupa^ia germana, i alta la Sascut, ce administra cele lune neoicupate de trupele inamice ***. vara anului 1917, teritoriul judetului a devenit ill celor mai puternice ac^iuni militare romadin timpul primului razboi mondial, actiuni ce aiu lilnat cu victoria ob^inuta pe cimipiile Maraseti-

50
JUDEfUL
j

51

( lor, la 6 august 1917. Mausoleele riidicate la Sovej| I rasti, Mara?e?ti si Foesand vor raimine martruriif I veacuri ale vitejiei si eroismului miilor de soldafi I jertfit pentru apararea pamintului stramosese, \ mentinerea fiiinjei neamului roinanesc. *- "Alaturi de ostasi, masele popular din acest j u luat parte activa la lupta ce se dadea cu cotro Mi?carea de rezistenfa cuprinzJnd toate paturile atit de la orase cat si de la sate a imbracat eei diverse forme de la manifestari spontane, razle^e^ la raizwatiri In gruip, nesupunerea la lucru, sabotaj^] trugerea liniilor telefonice, deteriorarea liniilor de| ferata, incendierea unor objective inilitare. Prin aofiimile antreprinse in spatele frontului, direct pe ciimpul de luipt, popula|la judeitului i-a din plin contribufia la infitnigerea decisive a ocxtropift i prin aceasta la crearea climatuilui jpolitic neoes avea sa duca la desavSr^irea unita^ii stataie. ^Atlt in timpul raaboiuilui, eft, imai ales, la finele i tuia, ca uirmare a jafului ipraoticat de cotropitori distrugerilor provocate de raaboi, nemul|umirile populare cunosc o puternica accentuare, ceea oe d o noua inviorare ?i aotivizare a otrgianizaijiilor jn re?ti, care l^i string rinidnriie in jurul isectiunii socia locale al carei prestigiu a cunoscut o crestere vertigino inlesnind, la sfirjitul raaboiidui, organizarea mai mt ac$iuni greviste $i a altor ac|iuni de protest in ora Focsani, Marae?ti ^i Atdjud. Aceste aetiuni ale prol riatului au atins punotul culminant in timipuil grevei g< rale, cind muoicitorii din principalele intreprinderi judetului au intrerupt lucrul apre a se solidariza cu vistii din intreaga fara *. J rEi urma cresterii numerice $i calitative a acjiunfl organizate sub conducerea sec^iunii socialiste locale, au| rita|;ile au recurs la arestarea tuturor fruntojiloir socia" fapt ce a Impiedicat participarea la Congresul din 1921, a reprezentan^ilor organizatiei locale**. j
* Pagini de istorie locala, jud. Vrancea, Foc$ani, 1971, pag. 34 ** Arhivele Statului Vrancea, Dosar 43/1921, f. 33, 39-42, 109. |

lluda acestor abuzuri, membrii aripei de stinga a eocialiste locale au sailutait inceperea lucrarilor Jui, exjprimind dorin^a lor de a adera la princiolu^ionare adoptate de marea niajoritate a partransformarea partidului socialist in Partidul It din Romania, in mai 1.92.1, intreaga activitate ra a clasei muncitoare s-a indreptat spre 01luptei ;pentru imbunatat;irea conditiilor de trai, apararea liberta^ilor demoicratice si a progresului ail societa|:ii romanesti. cerin|e trebuiau rezolvate in condi^iile in care la intarirea domina^iei politice a marii burghezii rlal-financiare, la accentuarea treptata a caracterual puterii de stat. aceasta situate grea la care se adauga ?i faptul ijoritatea cadrelor de baza se aflau In inchisori, rexiseste sa-si refaca struotura orgainizatorica atit In central, cit .si la nivelul organiza^iilor jude^ene It atrase sindicatele mai ales dupa constituirea itelor unitare din oetoimibrie 1923 - si se adopta ,91 strategia specifice imbinarii muncii legale cu ala. Jondul acestor transformari isocial-politice se desfaaofiunile comunistiior din judetui nostru. tp& o detente de citeva luni, comunistii din Focsani llau activitatea, cautind sa atraga' cnoi membri in lor**, raspiindinjd afiele primite de la centra,, intruniri publice si sprijinind efectiv refacerea til sindicale. O astfel de Jntrunire a avut loc in oc1923 in sala din strada Teatrului in prezent Mihai Viteazul^ cu cwe_ ocazie &-a _reconstituit; atul alihienta^ei ~ ;=;~pTifnul ~pe' plan local, urmat ll al pielarilor si tipografilor ***. Ifisurile represive folosite de orgariele ipolitienesti. lina pe .conducatorii Clubului Socialist-Comunist, |i fichimibe sediul sau sa Jina intrunirile acasa la unul
I ^Milcovul" supliment pe luna mai 1971, pag. 6. "Arhivele Statului Vrancea, Fond. Prefect, jud. Putna, Dos., 82/1924, fila 36. Ibidem Dos. 58/1923, fila 306, 368.

52

JUDETUL

din ei. Foarte activ a devenit Clubul tipograf: isi desfasoara propaganda mai ales in rindurile Jtl-oligarhice" *. In aceasta atmosfera ia lui. Se organizau seza<tori literare in cadrul c_ ganiza^ie a tinerilor tipografi numita ,,Junimea linga ,,nevinovatele" poezii, se cintau mar$uri tee., ", care trece la o intensa activitate de raspindire nare si se dezbateau teme cu caracter politic (ea 'ilor si revistelor centraie i locale si la o vie ^Capital si munca") *. Ini^iativele continua si ia fi ia pentru sus^merea canidida^ilor B.M.T. **. localitate ,,Cercul cultural muncitoresG de istudii soca a succeselor obtinute in alegeri, pe plan sus^inut propagandise de ziarul ,,Putna Socialists! guvernan^ii iau o serie de masuri represive care cum si ,,Cercul tLneretuilui comunist" in fruntea * tite si in judetul nostru. In afara de perchezifii, sint alesi elevi de liceu, alaturi de ucenici, cos inchiderea sediilor cluburilor socialiste ?i comutipogtrafi ***. spendarea presei, poli^ia manifesta ingrijorare ?i Este atrasa de partea cluburilor si ,,Uniunea 1 I ri de imtarire a pazei la Fabrica de cherestea industriasi" care incadra in rindurile sale un numar ] |M de la Soveja, fiind informata ca aici vor lua de insemnat de muncitori si ucenici ce se c o ' fllUclee comuniste si va func^iona o tipograf ie clansimpa<tizan$i ai imi&earii soeialiste-comuniste si se ] 1 Se confisca timbrele emise si ralspindite iin jude$au chiar pentru sprijinirea in alegeri a acestor Itru de organiza^iile comuniste ,,,Ajutorul Ro?u", za^ii ****. |Ul Tineretului", ,,Sportul Muncitoresc", ,,AbecedaAotivitatea cluburilor face s& creasca combati\ jletariatului" i altele ***. Starea de teroare se amlucratorilor si sa-si formuleze inai clar revendicE dupa infringerea eroicelor lupte ale muncitorilor fata patronilor. , ti si petralisti din ianuarie februarie 1933. La Focsani, nefiind vorba de existenfa umui nJ o reac^ie la toate acestea, cre?te spiritul de lupta al proletariatului de fahrica, conflictele se iveau | ^lonara, de combativitate muncitoreasca in rindul lucratorii si patronii atelierelor mestesugamsti tllor din stabile Focsani, Mara^e^ti, Adjud. In vara din aprilie 1926 al brutarilor, solu|;ionat de catre ill 1935 s-au raspindiit afise comuniste printre solda^ii de arbitraj *****. 1 itului 1.1 Artilerie din Focsani ?i au avut loc conEvenimentele si faptele devin mai angiajante in ti| dcschise cu patronii. Exemplificam in acest sens caiapaniei electorate din 1927, in cadrul careia Pa lucratorilor brutari $i franzelari din sindica'tul Comunist Roman participa prin Blocul Muncitoresc _ itea" in vara anului 1936, care, prin adunari nesic. Se aleg dedegaiti locali, se difuzeaza manifes'lx Ite de protest, au reuit sS. obtina majoritatea revenlanseaza aipeluri in scopul unirii forfelor muncito propuse intr-un memoriu adresat patronilor****. JocaLe, iin seopul creSrii frontului unic, apeiuri care i aflam in perioada ofensivei fascismului in EurOipa, tau : ,,Noi vrem cu tot dinadinsul sa restabilim frc i ce pune in centrul preocupariloa: organizatiiior code lupta al muncitoritnii, careia ii revine conducerea 'ite centraie i tocale probleina luptei impotriva acescol. Conform indicatiilor primite de la centru, la
* 52/1924, Arhivelefila Statului Vrancea, Fond. Prefect, jud. Putna, 41. ** Ibidem fila 266. *** Ibidem Dosar 66/1925, fila 20. **** Ibidem fila 70. ***** pag. Pagini 47. de istorie locala, judetul Vrancea, Foc?ani, Statului, Fond. Prefect. Putna, Dosar 143-/1926, f. 9. ?agini de istorie locala, judetul Vrancea, Foc$ani, 1971, pag. 48, fArhiva Centrala a C.C. al P.C.R. Fond. 9, Dos. 2372/1933, ft 8-16. Arhivele Statului Vrancea. Fond. Prefect. Putna, Dos. 99 / 1836, f. 12.

54

JUDETUL

Foesani se constituie un oomitet pentru reerut memrbri in brigazile infematiQnale din Spania si mitet pen<tru organizarea aaiunilor de protest im^ activitatii legionare pe plan local *. Din punct de vedere politic, perioada la ,care ne n_ se caracterizeaza prin instaurarea regimului de did regala 19381940 cu consecin^e imediate resimtite:| plan local. Astfel si on jude^ul Putna au fost desf partidele politiee, fiind Mocuite cu organizaifia le Frontului Renasterii Na^ionale, infiintata in dew 1938 **. De asemenea a avut loc utfiin|area, prin regal, a breslelor de luoratori, func|:ionari si mes organizajie ce urma sa inlocuiasca sindicatele. Mmcnirea razboiului, pe plan international, prin . darea Poloniei de catre truipe hitleriste, la 1 septen 1939, a avut drept consecinp si refugierea, ,pe teri| patriei noastre, a oficMitatilor si a <unei pari a A la^iei civile din aeeasta |ara. .. Unii dintre acejtia an gasit ospitalitate din partel cuitorilor jude^ului Putna, fapt men^ionat de documej de arhiva care le consemneaza prezen-fa an localil Focsani, Panciu, Diocheti, Straoane, Odobe^ti etc. ** La Focsani si in alte localita^i ale jude^ului se plndesc bro^uri, manifeste, apeluri, ziarul ,,Sclnt' a<4iuni realizate cu foarte multe riscuri din cauza it' rilor luate de catre organele poli^ienesti. Cele trei , conspirative existente in oras mijlo'oeau intilnirile tai ale membrilor organiza|;iilor Partidului Comunist Roii U.T.C., Ajutorul Rosu etc. cu de0.ega|i veni^i d centru ****. Aoestia erau raspinlditorii unor ,,etichete turasi" cum remarca polifia locala cu con^ antirazboinic si antihitleris-t. Pe unul din acestea se pi citi : ,,Luptaj:i pentru izgonirea aiTOafeikxr nem^esti, cl
* Pagini de istorie locala, jude^ul Vrancea, Foc?ani, pag. 9 ** Arhivele Statului Vrancea, Fond. Prefect. Putna. Dos.} 1939, f. 40. *** Ibidem Dos. 138/1939, f. 24 ; Dos. 134/35/1939. **** Arhiva Centrala a C.C. al P.C.R. Fond. 9, Dos. 2367, f. 143.

prin scumpete si foamete *, iar intr-un rfispindit in comunele de pe Vale'a Siretului de nea : ,,Nu va teine^i. Nu ne mai asteapita decit curta... Aparati-va Impotriva terorii guvernului. ! La arme." ,,Traiasea comunismul care mintuiea", MTraiasca dictatura proletarilor" **. " f de represiune Intoep urmaririle, iar in ianuarie rie 1941, sont aresta^i, la Focsani, 22 de membri or comuniste si deferi^i Tribunalului Milipului 5 Armata Buzau ***. ,,Caiderea" unor tova lupta ii determina pe cei ramasi sa se reorganizeze fgsoare o mai intensa actiune pentru atragerea de ibri si pentru stringerea de fonduri in sprijinul ti in inchisoare. lul'fumirile ceta^enilor se rnanifesta mai ales knpoillrficiei, foametei si lipsurilor provocafe de razboiul iVletic. De multe ori aoeasta stare de lucruri nu ii ascunsa de autorita^i care, in rapoarte secrete, site sa recunoasca neputinta solu^ionarii ei. ill organelor poli^ienesti /si ai autoritaifilor sint inasupra punctelor de lucru ale ceferistilor de la ti si Adjud, ale muncitorilor de la Fabrica de Itea, Fabrica Chimica, asupra invalizilor de razboi, lor, pensionarilor si intelecrualilor ramasi in sate . *rau banuirfi a fi instigatori. Actiunile icomunistilor jile Adjud si Panciu se iincadreaza in manifestarile ste al caroir numar creste odata cu victoriile repe frontul de Est de coalijia antihitlerista in 1843. iknentele din primavara si vara anului 1944 au linat o radicalizare a starii de spirit a cetajenilor, ituare a sentimentului de revolta a celor asupri^i, inoi conflicte carora autorita^ile locale nu le mai |U face fa^a. tfel, la Focsani, elementele reac|ionare ^i-au parasit Jirile politice si administrative pe care le ocupau si au
rhlvele Statului Vrancea, Fond. Prefect. Putna, Dos. 109/940, 44. Wdem f. 10-13. krhivele Statului Vrancea, Fond. Prefect. Putna, Dos. 157/1941, 1-8.

57
56

plecat cit mai departe de ochii infierbinta^i ai toe in fa^a careia aveau de dat seama. In condi^iile in care nu se putea lua legatura vernul alcatuit la 23 August 1944, din ini-tiativa or tiei locale comuniste, se constituie un comitet proX la Focsani, din care faeeau parte, pe linga comt alte grupari democratice, si care in ziua de 26 auj a lansat o proolamatie catre populate, chemind-o dine si disciplina, in scopul apararii orasului de cen^ele razboiului ce era in toi *. Victoria Revolu^iei de eliberaire sociala si antifascist^ si antiimperialista a dat posiibilitatea fc democratice sa se grupeze, in octombrie 1944, in National Democrat, care-si elaboreaza o platfor trebuia cunoscuta de toL mun>ditarii, t&ranii si tualii din Romania. La Focsani, adunarea ce hotaris rarea la platforma F.N.D. a avut loc in ziua de 12 brie 1944, dupS care, adunari asemanatoare s-au si in alte localita^i din jude^ : Ureohesti, Adjud, Tuinici etc. In Focsani adunarea se tenmina cu unor noi coniducatori si cu omo^iune in earese ,,...am luat cunostinta cu satisfactie si bucurie de pro! de Platforma Program de F.U.M. ipentru orearea F| si declaram ca dam adeziunea noastra totala la ac Platforma pentru ca ea exprima in modul eel mai'f revendicasrile arzatoare ale tuturor categoriilor social^ poporului roman si in special ale clasei muncitc In majoritatea comunelor jude-Jrului nostru se purif icarea aparatului admindstrativ si functionaresc,: baza unor ondine primrte de la organele superioare, ci 1 demascarea elernentelor reactionare in adunari organ de sindicate, Frontul Plugarilor, Uniunea Patrio^ilc Cultelor. Ziarul ^Scinteia* din noiembrie 1944 semnali fcinerea unor asemenea adunari in satele Coza ?i articolul intitulindu-se ^arami i muncitorii din. Vrancei isi cer drepturile". La Suraia, 24 de semnat unei scrisori publicate tot in ziarul ,,Scinteia" il
* Ibidem dosar 23/1947, f. 2. ** ..Milcovul" nr. 1 532 din 1 martie 1975.

llazi pe primarul comunei, aratind ca : ,,...lutoata indrazneala impotriva democra^iei i abuHkUtoritatea sa". 1 1945 gase?te partidele politioe i organiza^iile obezentind oamenii muneii de la orase i sate _)diu avansat de dezvoltare organizatorica ?i po|ctat in intarirea sindicatelor pe ramuri de proIntruniri ale intelectualilor, femeilor, liber-proOr si meseriailor, la care se adauga o mai strinsa Intre organiza^iile partidului comunist ?i cele dului social-democrat. Se adopta, la 24 ianuarie aramul de guvernare ini^iat de Partidul Comua, in care se cerea instaurarea unui guvern al fapt ce a prilejuit o intreaga campanie de , In intreaga tara. intruniri in unele localita^i ale jude^ului cum "aesti, Bolote^ti, Pufe&ti, Adjud, Panciu, in case dezbate Programul F.N.D. si se adopta moa luptei pentru instaurarea uniui guvern lle de acest fel din intreaga fora, desfurate Itul lunii februarie 1945, au dus la instaurarea pri||uvern de larga concentrare democrafica sub con~, dr. Petru Groaa, la 6 martie 1945. i InS'taurarea la conducerea ^arii a guvernului reftr-democratk; prezidat de dr. Petru Groza, asemeuror jude^elor tarn, ?i in Vrancea s-au impus, lolvare, sarcini vitale de care depindea infaptuirea ilor maselor spre progres, spre o via^a mai buna, ftldul Gomunis.t Roman considera c& a sosit momeriA se trece la lichidarea proprietatii mosieresti i reforma agrara larga, democratica. Acest obiectiv nit adeziunea intregii ^aniimi, care la chemarea ftl'lor, in strinsa alian^a cu muncitorii, a trecut la pamintului cu for^a, paste capul reactiunii, care rivea cu inver?unare. In tot jude^ul au fost ex 105 moii pe ale caror terenuri au fost improJle" ,1.3.
nr.

73 din 14 iulie 1945; ..Scinteia" din 1 martie

58

JUDETUL

59

prietarite 14 272 familii ^araneisti*, care au primit tili improprietarire In ziua de 7 iulie 1946, cu ocazi^j mari intruniri publice oe a avut loc la Focsani, zen^a primtrkii ministru dr. Petru Groza **. Un pas inainte spre consolidarea guvernului si| gimului democrat-^popular 1-au reprezentat alegerfj noiembrie 1946, in urma carora s-a ales priim" lament democrat al arii. In cadrul campaniei electorale deisfasurata in VrJ din inrtiativa organiza^iilor locale ale P.C.'R. si au avut loc mari intruniri in sala Ateneuh Focsani ***, in institu^ii si localitati ale Judetului, li| au luat cuvintul reprezentanti ~aL Partidului Roman. In vederea alegerilor s-au infiin^at in jude^ case ale afegatorilor si 41 de centre de votare****. zi de 19 noiemforie, ziua cind au avut loc alegeril de cetateni s-au adunat din primele ore ale dimine fa$a sectulor de votare. Alegerile au iprezentat o put infruntare de clasa a maselor populare impotriva el telor reactionare, care au organizat tot felul de cu scopul de a intimida populatS si a-i infringe de a vota pentru candida^ii B.P.D. Incidente depisebi| avut loc in localita^ile Paune?ti, Mera, Naruja, Pat" i Jarii^tea *****. Aceste incercari disperate de a int roata istoriei s-au terminat insa cu un eec total, tatul alegerilor a fost net favorabil for^elor demc Deputat in parlamentul ^arii din partea for^elor cratice a fost ales prof. univ. Gheorghe Vladescu-RaG fiu al aces'tor meleaguri. La sfirsitul anului 1947 guvernul era format h] din reprezentanti ai partidelor si organiza^iilor care e| mau interesele oamenilor muncii. Contradictia evic
* Arhivele CJomitetului judetean P.C.R. Gala^i, Fond. 6J 11, f. 48. ** Arhivele Statului Vrancea, Fond. Prefect. Putna, Do 1946, f. 26. *** ,,Zorile Putnei" nr. 78 din 19 august 1946. ** pagini de istorie locala, f. 79. ***** Arhivele Statului Vrancea, Fond. Prefect. Putna. Do 1946, f. 409.

js Intre contimutul puterii si forma de stat a fost |tft prin abolirea monarhiei si proclamarea Romal Republica Populara la 30 Decembrie 1947, moment harcheaza, in istoria noastra nationals incheierea Itrategice a desavlnsiru revolu^iei burghe2-demo| | si trecerea la revolu^ia socialiista. Incepind din filllfii de 30 decembrie si continuind si in zilele urmat Au avut loc la Focsani si in alte lo^calitati ale judeIllUimeroase intruniri publics, ocazie cu care po'puIvrtnceana ii?i exprima profunda simpa.tie si hotarire jlupta pentru intarirea tinerei republic!. In ziua de irie 1948 in sala Teatrului din Focsani a avut loc f adunare cetateneasca cu care prlej a fost triniisa (lului Republicii si guvernului o mo^iune exprimind i <mase'lor la noua forma de conducere. istorica in care a intrat 1pra noastra dupa proPea Republicii etapa revolu^iei socialiste irnA cu necesitaite ca in fruntea poporului sa ac^ioneze i muncitoare unita si faurirea unui partid unic munMc. Dupa sedintele birourilor politice ale P.C.R. si p, dim 11\\2. noiembrie 1947 cind s-a adoptat PlatPartidului Unic'Muncitoresc, in jude^ul Putna, Bzatiile celor doua partide au trecut la luarea masuI pregatitoare pentru crearea Partidului Unic. Organi"t Jude^eana Putna a P.C.R. avea in acea perioada un K de 3 749 membri incadra^i in 128 celule *. Au fost delega^i .pentru conferinta jude^eaoia, se ^ineau aduUt care .participau memibrii ambelor partide din mai ) comune sau ,pe intreprinderi si institu^ii, unde se Hera Platforma-program a Partidului Unic Mun>

BCrSrile Congresului de unificare a P.C.R. cu P.S.D. |VUt loc in zilele de 2124 februarie 1948. P.M.R., |-a denumit Partidul Unic al clasei muncitoare din inda pina la Congresul al IX-lea din 1965, inscrie ogram drept ,sarcini faurirea bazei economice a sonului, trecerea la dezvoltarea planificata a economiei lie, industrializarea socialists a ^arii, dezvoltarea si
thlvde Comitetului judetean P.C.R. Galati, Fond. 6, Dos. 872, M.

61 60
JUDETUL VI

modernizarea agriculturii, crearea bazei tehnico-r a socialismului, dezvoltarea si intarirea statului Transfonmarea revolu^ionara a societafii impi chidarea pozi^iilor economice ale buirgheziei, prineipalelor mijloace de producfie in mainile int popor. Plenara C.C. al P.C.R. din 1011 iunie hotarit trecerea la infaptuirea na|ionalizarii. La 11 iunie 1948 au fost na^ionalizate in Putna, dupa cum aprecia Camera de Corner^ si din Focsani, 48 de uinitafi industriale. Dintre ac remaroau in mod deosebit Fabriea chimica Marl 250 de muncitori i Fabrica de cherestea Gugeti 260 muncitori *. Celelalte erau ateliere mestesuga tot felul, unele din ele imtitulindu-se ,,fabrici", justificau aceasta denumire nici ca putere instalata ca numar de mumcitori. Na^ionalizarea a fost intimipinata cu bucurie si dere de masele populare. Marile sentimente insuf trecerea in miinile poporului a mijloacelor de pr au dus la cre^terea gradului de con^tientizare a care la indemnul comuni?tilor au trecut cu elan la refacerea economica a jude^ului, la repunerea in | tiune a tuturor capacitatllor de .produic^ie la maximi, lansind in acest sens si o cheinare la int judetelor Rimni'cul Sanat si Buzaiu. Dupa jude^ul Vrancea a cunoscut, din punct de vedere trial, o dezvoltare care nu a fost posibES ani de-a in cadrul regimului burghez. Politica justa dusS de a condus la realizari deo-sebit de mari in domeniul trializarii socialiste, prin valoriEicarea si folosirea mai| cioasa a tuturor resurselor naturale locale de care punea, deschizindu-se noi si remarcabile pensipecth Odata cu desfasurarea procesului de inldulst P.C.R. s-a .preocupat imdeaproape de transformarea lista a agriculiturii, conditie indispensiabila a fauririi > miei socialiste unitare. Istorica rezolu^ie a Plenarei C.C. al P.C.R. din martie 1949 cu privire la traoisformarea socialists a
* Arhivele Statului Vrancea, Fond Camera de Corner^ ?i trie, Fcxi^ani, Dos. 20/1948, f. 2.

a constituit un eveniment deosebit pentru via^a (comanesc. It act a asigurat trecerea tarardmii pe fagasul sollui si, totodata, instaurarea relatjiilor de produce te In, intreaga economie. In acest fel taraniniea Hit o clasa stajpina pe mijloace3e de producjie, pe fl roadele muncii sale, aducinidu-i din plin con| la dezvoltarea economiei na^ionale si ridicarea Irli Intregului popor. Iplnd din anul 1948, pe harta jude^ului Vrancsea 'mele forme socialiste de stat prin infiinl^irea in erilor agricole de stat Cotesti si Odobeti. In anul fcr se creeaza prima cooperativa agricola de produc\ Pftdureni, si incep sa f unetioneze sta^iunile de ma, tractoare Fioreti si Adjud. In anii ce urmeaza, pe i extinderii sectoruiluii cooperatist din agricultura, |i Infiinteaza S.M.T,-urile Martinesti, in anul 1952, Etl In 1955, Marasesti in anul 1960 i altele. Intre |9491952 au fost organizate si I.A.S.-urile Pufeti, U ?i Foc^ani. Bheierea procesului de transformare socialista a agriU In 1962 gases.te agricultura judetului in plina dezI, avind asigurata baza materiala. S-au dezvaluit llt&tile nesecatuite ale pamintului si vrednicia ^arade pe aceste locuri. Cooperativizarea a constituit o orimare fumdamentala in ,modul de viai^a $i de muncS Inknii, a deschis largi perspective pentru dezvoltatnodernizarea agriculturii.

63

[tctionate de iar\a apei pe riurile principale, si pe vaile Cozei si Narujei. te dezvolta ateliere mestesugaresti particulare axate in Sipecial ipe prelucrarea materiilor Blfitnicirile mestesugaresti de la sflrsitul secoElX-lea, cele mai insemnate erau : lemnaria, cisJgftriia, fabricarea cherestelei, a lumlnariior si ol&ritul i producerea teracotei. ll'tttea atelierelor erau concentrate in Focsani, " centru urban al judetului. Dua jumatate a secolului al XlX-lea, fumctionau iul judefului, la marginea dinspre Tii|a a Mali, o fabrica de zahar care a fost distrusa oomtlmpul luptelor din 1917, nemaifiind refacuta. " 1901 ia fidnifa la Marasesti o fabrica mai impofrdetatea anonima romana", al carui ac^ionar era din Budapesta. Profilul produe|iei era bazat re'a deseurilor de la abatoare si tabacarii ci de piei crude sau cromate o-b'finandu-se Id* origine animada ca produs principal si o serie luie secundare. itul seoolului al XX-lea marcheaza aparitia unei modeme in judet:. Apar noi intreprinderi in diluri ale industries. In aniol 1938 existau in ju19 Intreprinderi atestate documentar, intre importante erau : Fabrica de cherestea Gugesti, cu 231 luoratori, care cherestea, furnir 51 placaj. |Uzina Maraeti, cu 261 lucratori, care producea case si piele, grasimi, ingrasaminte, gelatina inFocani, cu 96 lucratori, care producea I'Circa 300 000 m. p. pinza de bunubac. 0 fabrica de sofoe de teraco.ta 91 faianta in Foo?ani, lucratori. BPadurea Carpaft" din Adjudul Vechi, cu 23 lueraprbducea cherestea. Cooperativa regionala ,,Cimpia Dunarii" din Mara[cu 23 lucratori, care producea cherestea.

1. INDUSTRIA Nivelul dezvoltarii eoonomied vrincene inai 1944 *, structura si dinamica ei trebuie privite in I cu interdependent/ele, condijionardle existente Intoi rile sale principale agrieultura, silvicudtura ] avind condi/fii materiale bune in Vrancea $i in" ale carei inceputuri $i dezvoltare sint indisolubi de existen^a In zona a materiiloir prime. Firest ocupajiile legate de lucrarea pamintului si a be, naturale erau tributare metodelor de munca rudinj arhaiee, primele mestesugurj aparind tocmai din* ! de a prelucra mai usor produsele agriculturii. Gel mai vechi document statistic in care se de existenja unor mestesuguri in jinutul Vran_ catagrafia din anul 1774 in care sint amintite m, de blanari, eiufootari, cigcanari (cei care lucrau la < tarea de sare din localitatea Valea Sarii), cojocari, rotari, rogojinari etc. ~" * 1 In catagrafia din ainul 1829, eel mai completl statistic referitor la Vrancea, se aminteste de esaj primului fierastrau pentru fasonat cherestea de hn ^ionat de for^a motrice a apei Lepsa, amplasat inl Tulnici. In aceeasi catagrafie se vorbeste despre ex^ in acelai sat a trei mori, doua ,,draste", patru (pive). In alte sate sint menionate velnit ,,in c prelucreaza rachiu de perje". Utilizarea fierastraului de la Lep^a, infiin|at cu timp inainte de anul 1829, a facut ca ulterior sa apa""
Arhiva Muzeului jnde{ean de istorie 5! etnografie Vranc hiva Direcfiei judetene de statistics Vrancea.

64

JUDEJUL 1

1IA

65

Din cele 19 intreprinderi, 5 erau societa^i anume : ,,Moara Focs_ani", ,,Dealul Lung" e> de paduri cu sediul in Focsani, ,,Naruja" indi restiera cu sediul in Focsani, ,,Tisita", exploat duri cu sediul in Focsani, ,,SARIPAV", industria ] pomicole, agricole si viticole cu sediul in Focsanf intreprinderilor aveau pina la 20 lucratori iiecs profilate pe : turnatorie de fonta, dogarie, prodi ceutice, ^esaturi, tricotaje, sapun, luminari produs^y In anul 1938 mai sint menfionate in arhiva jude^ului Putaa mici ateliere in unele comune. plu existau 45 ferastraie de apa la Nereju, 34 ]a*\ 11 la Naruja, 8 la Herastrau, 4 la Viincioaia, 40 de olarit la Iresti-Vidra, cariere de piatra la Valea Sarii si DotmnestKPufesti, 3 fabrici de cara exploatari de var, un atelier de fringhii la Fai roafa etc. Din aeeasta seurta trecere in revista a dustriale existente in jude$ inainte de 23 Ai rezulta ca acestea erau, in general, intreprinde fara perspectiva de dezvoltare, care utilizau, in materii prime locaile si apartineau in majoritate ur prietari nelocalnici. Dupa actul istoric de la 1948, cind a avut loc lizarea principalelor mijloace de produc^ie, se poat de dezvoltarea unei industrid organizate pe baze cialiste, condusa planifiicat si in continua de^ivolt Extinderea capacitalilor de produc^ie existente in anul 1950 product^ globala industriala a jud creasca fa^a de anul 1938, considerat an de pr maxima in economia romaneasca antebelica, cu suta. In anul 1950 ponderea produc^iei globale a ind socialiste in totalul produc^iei era de 76 la suta, apartinind ateiMerelor mestesugaresti si micii particulare. Locul micilor ateliere si fabricu|e este luat trep| intreprinderi mari, se construiesc noi sectii si Jnt deri, se extind si se inodernizeaza cele existente.

u exploatarea ra^ionalS a padurilor una din importante ale jude^ului iau fun^a doua iniri forestiere, una cu sediul la Focsani ?i alta cu comuna Vidra, care sint dotate cu utilaje moMarte din materialul lemnos exploatat era si inainte \August 1944 prelucrat in judet la IPROFIL Gugesti, It In 1938, la o serie de fierastraie ac^ionate cu for^a alt& parte trecea Siretul la Fabrka de cherestea Hmesti, iar restul era trdimis in stare bruta in aiara llul si chiar in afara grani^elor ^arii. Rtru o mat buna folosire a masei lemnoase, in anul construit la Focsani un Conabinat pentru indusia lemnului, in cadrul caruia, in prezent, func^ioo iabrica de mobila i una de placi aglomerate

Ebr&. itria alimentara, care define o pondere importantS

lomia jude^;ului nostru, a avut o dezvoltare ascenln locul falbricu'telor si al cazanelor de ^uica orgal-se intireprinderi moderne cu un gnad inalt de tehnica. locul teascurilor de struguri existente in trecut au In podgorii centre de prelucrare i depozitare a ll, linii moderne de imbuteliat vin i bauturi ce. fttru ridicarea gradului de industrializare a munici|t Focsani si pentru solu^ionarea disponibilului de [ dc munca feminina s-a construit, in 1965, o moderna Indere de confectii care, in anul 1979, producea de mai multe confectii decit in anul punerii in func | Anii urmatori se construiesc noi obiective industrdale ntregesc harta econonika a judetului Vrancea. Astfel, nicipiul Focsani a inceput sa product Intreprinderea pozitive, sjtan'le, matri'|e si scule asohietoaire, lie de coniac, vermut si vin spumos, Abatorul si Fa[ de preparate din carne, Fabrka de produse lactate, a de piine, Intre,prinderea de prelucrare a maselor e, Filatura de Una pieptanata, Fabrka de tricotaje, Odobesti, Sec^ia de produse ceramice, la Adjud de prefabricate din beton celular autoclavizat, la

66

JUDETUL

1IA

67

Marasesti, noi capacity ale intreprinderii Chi tia de tuburi prenio Doaga. Politica de industrializaire a tuturor jude^elor permis o stporire continua de la an la an, a volt productiei industriale. Daca in 1950 pe ansamblul ului se realizeaza o produc^ie de 219,5 milioane 1968 aceasta a ajuns la 1 920 milioane lei pentru anul 1977, sa fie de 6 804 milioane lei *. Demn de suibliniat este faptul ca producfcia , trials a anului 1938 este realizata in 1978 in numai 1; In anii construc^iei socialiste, agricultura j Vrancea a cunoscut profunde tranlsiformari innoitooi au schimbat radical .via^a satului romanesc. In micilor gospodarii faranesti, cu un nivel tehnic cu o slaba productivitate, au luat fiinja mari. unj.Mv cole socialiste, inzestrate cu un puternic pare de tra i masini agricole, cu cadre calificate, capabile sa in practica cueeririLe stiinfei si tehnicii contempo Ca urmare a eforturilor facute de catre stat, ' nicb-imaterdala a agricultural a sporit de la 145 uxc! agricole in unitati fizice in anul 1950, la 2 592 toare la sfirsitul anului 1979. Au crescut cantitatile gra?aniinte chimice aplicate, supnaJfetele cultivate cu tipalele culturi, precum si efectivele de animale si duc^iile vegetate si animale. Valoaonea produc^iei globale agricole a ajuns, Jn 1979, la 3 799 milioane lei, cresdnd fa$a de anul de 7,7 ori. Cresterea in ritmuri sus^inute a produc^iei ma mentinerea unei rate inalte a acumularii au dat p tatea sa se infaptuiasca un sus^inut program de i tii. O trasatur definitorie a planurilor econoniice treaga perioada de construc^ie socialista consta in <. rea fondurilor de investi^ii cu preponderenta pentru voltarea si modemizarea industriei. In perioada 19501979 au fost investite in c jude^ului peste 17,55 miliarde lei, din care peste ., perioada trecuta de la infiinjarea judefului. Volum
* Anuarul statistic al Republicii Sooialiste Romania, editia 19 Oaietul statistic aJ judetuhti Virancea, 1979.

lor alocate dezvoltarii dndustriei, numai in primii ai actualului cincinal, U depaseste pe eel realizat perioada 19511968. Brturile depuse pentru dezvoltarea cu preeadere a or producatoare de mijloace de produo^ie de Jpind introducerea si extinderea progresului teheconomia jude^ului, valorificarea din ce in ce mai re&urselor naturale sint concretizate in faptul din fonduriie de investitii industriale alocate in 1968 1977 au fost indreptate spre largirea si ^lonarea bazei tehndco-materiale a energeticii, conJor de masini, chimiei si industriei materialeior de repartizarea investifiilor pe ramuri, in ultknii ani a jit volumul fondurilor alocate pentru industriile alimentara, in scopul aocelerarii dezvolitarii acesluri. Astfel, in anii 1968 1979, volumul investi^iiindustria textila, a oonfectialor, precum 51 in indus"imentara a fost de 1 222 milioane lei, reprezentind din totalul investi^iilor industriale, fa^a de 18,3% li precedent! (1950 1967). investi|iile efectuate au fost constitute noi sec^ii eprinderi, au fost reutilate si dezvoltate numeroase i. Punerea in functiune a unor intreprinderi a marrtyia unor ramuri si subramuri industriale noi, insi dezvoltarea fabrica-fiei unor prodtise de comIte din ce in ce niai mare, potrivit cerinfelor econo> moderne. Numai in perioada 1968 1979 au fost [In exploatare peste 90 noi capacitaft de produc^ie si tlve ind'Ustriale importante. sfirsitul anului 1979 functionau in industria jude23 intreprinderi, din care 10 aveau peste 1 000 mun" (In 1950 nu exista nici o intreprindere de asexnenea B) *. Ponderea intreprinderilor dotate cu fonduri [de peste 100 milioane lei a crescut de la 23,5% in ' la 45,5% in 1977, peste 80% din fonduriie fixe ale riei concentrindu-se in aeeste intreprinderi. zvoltarea industriei a avut ca efect crearea unor ri de munca in economia jude^ului, nu numai prin
tul statistic al judetului Vrancea. 1979.

68

JUDETUL VI

5MIA cresterea continue a numarahii .lucratorilor din trie, ci ?i datorita faptului ca acest proces a dus Ja dezvoltarea celorlalte ramuri si activitati Ti esenfiala a schimbarilor petreeute in structure

69

4 201 694

219559

1950

1968

1970

1975

Dinamica producfiei globale industriale

munca consta in faptul ca populajia ocupata in indi ?i_celeklte ramurj neagnkole a crescut pe seania at rn lortei de munca din agricultura.

C& in 1938 mai mult de 90% din populatia judetra ocupata in agricultura si silvicultura si numai Industrie si construc^ii, in prezent in ramurile nealucreaza aproape 44% din popula^ia ocupata, din mult de 41% in industrie. li in perioada 19681979 peste 6 000 persoane au j|t dim agricultura jude^ului in industrie, ceea ce a 0 influenza favorabila asupra productivitatii muncii pentru utilizarea ra^ionala a for^ei de munca. Industrie nuniarul lucratorilor a crescut de la 4 166 50 la 29302 in 1979, adica de 7,0 ori. Qdaita cu ere?nuimerica a lucratorilor a avut loc un proces de ria nivelului tehnico-profesional al muncitorilor, au \ lormate cadre noi in toate speeialita$ile, in strinsa lecu necesitatile rezultate din proniovarea si aplitehnicii noi in kuduS'trie. iuc^ia industrials a crescut in 1977 de 21,6 ori fa^a 1938 si de 19,7 ori fa^a de 1950. ,itmul mediu anual de cre?tere in perioada 19681977 It de 12,3%. Insemnatatea pe care o are ritmul de a produc^iei realizat in ultimii ani ne apare $i > pregnanta daca avem iin vedere ca fiecarui prooent al ctiei ii re-vine in prezent o valoare mult mai mare In trecut. Este edificator in acest sens ca in anul numai sporul de productie ob^inut fa^a de anul preHt este de circa 2,5 ori mai mare decit intreaga prorealizata in anul 1938. ce trebuie subliniat in mod deosebit in procesul Bvoltare a industriei noastre este faptul ca odata cu rile importante ale produc^iei industriale in ansain- f AU avut loc insemnate modificari calitative, concretiln diversificarea ramurilor si subramurilor, in larnomenclatorului, a varietafii si complexita^ii produfaibricate. acelasi timp, pe masura crearii unei baze mai largi Jucfiei mijloacelor de produc^ie s-au asigurat condiivorabile pentru accelerarea dezvoltarii ramurilor cStoare de buoiuri de larg consum si a desfaoerii ra catre populai^ie. Fa^a de 1950 in 1979 ponderea rilor vindute a crescut de 15,2 ori.

70

JUDETUL VI

SMI A

71

Progresul realizat in dezvoltarea industriei, carea productiei i creterea calita^ii produselor at posibila i au detemrinat o dinamica a schim/buriJc nomice existente. Volumul comer^ului exterior a in 1979 faifa de 1968 de 1,7 oni, cu un ritim mediuf de 10,7%. In perioada 1976197.9 ritmul mediu crestere a fost de peste 33,5%, fiind suiperior celu gistrat in aceeasi .perioada la nivelul tarii. Dezvoltarea schimburilor cu strainatatea a fost tita de modtficari importante in structura expor importului, marcind astfel imbunatatiri calitative"; tiale in economia jude^ului si indicind totodata spre cre^terea valorificarii produ'selor. Daca in 1968 ponderea exportului judetului nc detineau produsele agroalimentare, in ainul 1979 a| cut ponderea construc^iilor de maijini la 4,5%, a tiilor i industriei textile la 19,8%, a industriei l<e la 15,7% ?i altele. In aoelai timp, o cretere insemnata a inregist portul unor prod'Use alimentare ca : legume i fr nuri, came, fructe de padure ?i altele. Pe fondul realizarilor remareabile obtinute de j\ Vrancea in dezvoltarea economics, in perioada care cut de la nationalizarea principalelor mijloace de pr industria este raanura care a inregistrat cele mai ritmuri de dezvoltare, devenind factorul hotaritor al| terii i perfec^ionarii for^elor de iprodtic^ie. Datele cu privire la nivelul atins de industria lui ilustreaza roadele politicii de industrializare, pasi portanji facuti catre crearea unei industrii put avind in vedere slaba dezvoltare a acestei ranvuri de 23 August 1944, insotita de disproportiile dintre rile industriale, nivelul tehnic scazut i gradul red-ti valorif icare a resurselor naturale. Fata de anul 1950, produc^ia globala industriala dustriei socialiste a crescut in 1968 de 8,6 ori, iar in] de 30,7 ori. Paralel cu dezvoltarea sectorului de stat in indv s-a dezvoltat foarte mult sectoral cooperatist, a carui i duc^ie a fost in 1979 de 85,8 ori mai mare decit in

globala a industriei socialiste pe forme de proprietate * milioane lei

__

1950 167,0 159,5 147,2 12,3 7,5

1968
1 910,5 1 806,8 1 557,5 249,3 103,7

1977

1979

1 1 1 Industrie socialists industria de stat W republican^ ;t- locala findustria cooperatista

6 754,8 6 302,9 6195,5 107,4 451,9

6754,7 6302,9 61-95,5 107,4 451,8

Ul statistic al )ud. Vrancea, 1974. statistic al jud. Vrancea, 1977.

,w,ea lui ajungind la 6,7% in totalul industriei llite fat de 4,4% in anul 1950. ceea ce privete structura industriei este de relevat ul 1950 cea mai mare parte a productiei au repre-o produsele industriei alimentare (74,4%) conlile de majini i prelucrairea metalelor de^inlnd nu-

0,1%.
Structura producfiei globale a industriei socialiste in procente
1950 1968

mt
100,0

1979

100,0 ; Industrie socialista h care : J flonstructii de maini si pre0,1 Jucrarea metalelor 6,1 i chlmie 1,5 i meteriale de constructii i txploatarea si prelucrarea 15,5 Itmnuiui i taxtila ~0,4 i confectii 74,2 i tlimentara 2,2 i eclelalte ramuri

100,0
1,2 3,8 4,4

100,0

11,6 7,7, 11,5 2,8 18,2 35,5 5,6

12,7 11,7
8,0

17,5 0,4 18,4 53,3 1,0

11,0 6,5 12,0 32,9 5,2

luta^iile intervenite in structura produc^iei globale a fltriei socialiste sJnt concludente. Industria alimeni define in anul 1979 numai 32,9% din productia totala,

72

JUDETUL VI

73

in timp ce construetiile de masini si prelucrarea lor au ajuns la 12,7% de la numai 1,2% in anu| Procesul de largire si modernizare a bazei a industriei a necesitat in primul rind alocarea u duri insemnate pentru oonstruirea de noi obiecth ^inind ramurilor producatoare de mijloaoe de construe^! de masini, chimie, materiale de cor Daca pina in anul 1976 nu s-a cheltuit nimic industria metalurgiei feroatse, in perioada 1976li vor invest! 1,237 miliarde lei, reprezentind 17,5< investitiile totale pe judet in aceasta perioada, fa posibila, astfel, apari^ia pe harta -industrials a munlf lui Focsani a unor obiective industriale din aeeas mura1. Este vorba de Laminorul de profile mijlocii, | norul de sirma si Secfcia de piese turnate din foil acest fel jude-tul Vrancea intra in circuitul econe metalurgiei cu un volum de 780 mil tone/an, lamir 1 500 tone/an piese turnate din fonta. Poate mai mult decit in orieare alta ramura triala, suocesele ob^inute in induistrializairea j scoase in evidenta de industria, construcfiilor de a prelucrarii metdlelor. Acestei importante ramuri nomiei na^ionale, iaainte de anul 1970 inexistenta det, i-au fost atribuite importante fonduri de ins insumind, in perioada 19711979, peste 620 milic Sint in func^iune la Intretprinderea de dispozitive, matrite si scule aschietoare Focsani capacitali ce productie industriala de 425 milioane lei. Totodafta, execute lucrarile pentoi dezvoltarea a/oestei unita$i,f cum si o noua capacitate de 498 milioane lei/an ele hidraulice. Platforma industriei construc^iilor de din municipiul Foosani se va completa pina in anulj cu o Intreprindere electroplast ce va produce ac rii necesare acestei suibramuri industriale. Astfel produc^ia industriala a ramurii constructiil masini a crescut, in anul 1979, de 36,7 ori fap c realizata in anul 1968. Totodata, obdeotivele industriei constiruetoare de sini au impus introducerea pe scara larga a automat si mecanizarii in productie, intensificintdu-se ask

juise noi, unele fiind premiere in tara, a?a cuni ' ROMASCXDN. la constructoaire de maini define in prezent Pin produefta industriala a jude^ului, fa^a de 0,1% 111 1,2% in 1968,creindu-se premisele ca acest pro[Creasca in anil urmatori 51 sa ajunga la 15,9% in 10. 'la chimica, ramura cu un rol de prim ordin in Mrea resurselor naturale ?i in largirea bazei de prime, se afirma din ce in ce mai mult in cadrul fcrll economiei judetu^i nostru. Accentul s-a pus IBlzarea oaselor si grasimilor, producerea detergen| prelucratelor din mase plastice, concretizindu-se liurea unor sortimente largi de produse necesare ital i altor ramuri ale economiei na^ionale. I perioada 19681979, 694 milioane lei, reprezen|i,0% din totalul investitiilor pentru mdustrie, au rtbuite industriei chimice. Investitiile in aceasta -au materializat in construirea de noi capacita^i prinderea chimica Marasesti, pentru producerea de case, gelatma alimentara, acizi grai sintetici dis) etergen^i si Inlocuitori de colofoniu, si la Intreprini de prelucrare a maselor plastice Focsani. intrarea in functiune a acestor capacitati, valoa^iei acestei ramuri a crescut, in 1977, de peste , a de 1950 si de 5y8 ori fata de 1968. Nivelul atins IVoltarea industriei chimice, care realizeaza in pre100 produse, este relevat de faptul ca produc& in anul 1977 este mad mare decit intreaga pro| din perioada 19651971. llptuirea vastului program de construc^ii in toate rail economiei na^ionale din ^ara noastra a facut nece|j dezvoltarea multilaterala a industriei producatoare Iteriale de construcfii. \ alocarea fondurilor de investi^ii pentru dezvoltarea i ramuri in jude^ul Vrancea s-a avut in vedere coreroductiei cu nevoile de acoperire, etapa de etapa, iului de construc^ii-imontaj programat. ^terea de la an la an a investitiilor s-a materializat fgirea si modernizarea bazei tehnice de producible a Itriei materialelor de construc^ii prin punerea in

74

JUDETUL

75

functiune a numeroase capacitati : Sectia de pr ramice Odobesti, Sectia de prefabricate din bet autoclavizat Adjuid, Sec^ia de tuburi premo ploatarile pentru produsele de balastiera de la L dureni, Pufefti i Suraia. Valoarea investitiilor i acest sector de activitate in anii 19681979 a fc milioane lei. Aistfel productia industrials a aeestei a crescut in 1979 de peste 145,5 ori fata de 1950 sij 6,3 ori fa^a de 1968, devansind cresterea reaMzat samblul economiei nationale. Introducerea in activitatea de construo|ii a sisteme i procedee constructive a determinat i carea producfiei, exeoutarea unor noi tipuri de Astfel, la cresterea masiva a produced de pren din beton s-a adaugat dezvolterea produetiei del ceramice, a elementelor din beton celular autocl* productiei de tuburi de presiune si a panourilor seelor prefabricate .pentru locuimte. PiToductia de prefabricate din beton armat a la 189 mil me. in anul 1979, de 6,4 ori mai mi in 1968. In indiistria de exploatare .$i prelucrare a accentul s-a pus pe crearea unor unita|l moderne, complex, capabile sa asigure o valorificare stipe] masei lemnoase, prin extinderea continuS a utilis dustriale a fagului, economitsirea lemnului de reducerea pierderilor de material leninos in ex a deseurilor de la prelucrare, precum i prin ori| produo^iei spre fabricarea unor sortimente noi, dej eficien^S economica, mult solicitate atit pentru coi intern cit ?i la ex,port. 1 Concentrarea produetiei in intreprinderi comple| fabrici moderne de cherestea, placaj, furnir, plSc lemnoase, mobilS si altele, a asigurat introducerea carea unor procedee tehnologice avansate, SJK producfiei si o cooperare eficienta Intre fabrici, cee dug la obtinerea unor indici superiori de utilizare teriei prime. In baza investitiilor alocate, care in perioada l 1979 au reprezentat 1 039 milioane lei, au fost consf de inalta tehnicitate, cum sint : Fabrica de >

si Seo^ia de mobila stil de la C.P.L. Focde furnire estetice de la F.P.L. Gugesti. De au fost construi^i 516,8 bm drumuri forestiere |dezvoltat capacitatea de produc|ie de la I.F.E.T. altele. tia industriala a ramurii de exploatare i pre lemnului reprezinta 11,0% din totalul producstriale si a crescut de 25,1 ori, in araul 1977, fa^a ), Jar fata de 1968 de 2,2 ori. Fata de 1968 producobila a crescut de 2,1 ori, de furnir de 2,2 ori, de (le 2,0 ori. Unia diversificarii produselor obtinute prin prelulemnului, la Adj'ud se afla in construetie un mare It de celuloza si hirtie, care va atinge o productie de 526 milioane lei la nivelul anului 1980 $i folosi lemnul de foioase exploatat in zona Vrancei. irsificarea productiei, cresterea gradului de prelut| materiilor prime isi gasesc expresia in cresterea 2 ori a valorii obtinute in medie dintr-un mede masa lemnoasa exploatata in perioada 1968 judet, pe baza aplicarii cu consecventa a politicii jlui Comunist Roman de dezvoltare proportionala a ramurilor, industriei u?oare i-a fost alocat, in pe19651979, un volum de investitii de circa 572 lei, o parte importanta fiind destinata construinoi capacitati de produiCtie, a?a cum aint : Intrede confectii Foc?ani, Filatura de lina pieptanata rica de tricotaje Foc^ani, incepindu-se In acelasi i lucrSrile la Fabrica de vase emailate, Sectia de piepcelofibra, Fiiatura de bumbac Focsani $i Integrata Ituri groase Adjud. cadrul indvistriei u?oare productia globala a indusconfectiilor a crescut, in anul 1977 fata de 1968, de 1, a industriei textile de 16,9 ori. Calculele arata ca Itfi ritmurilor inalte de dezvoltare a industriei usoare, 3i in ultimii ani, intreaga productie industrials a ill 1938 s-a realizat in conditiile anului 1977 in nu: 7 zile. Demn de aratat este faptrul ca confectiBe texdin judetul Vrancea detin 3,7% din productia farii.

76

77
JUDETUL

Gania sortimemtalS a productiei a fost xtu nuu. Astfel, in anul 1977 mtreprinderile indust din judetul Vrancea au produs circa 315 sortiw cole, modele ?i pozi^ii coloristice, din care mai jumatate reprezentau articole noi, care au fost ptw pentru prima data spre contractare beneficiarilorJ Industna alimentara, prin largirea bazei sale J a asigurat o ridicare a gradului de valorificare riilor prime agricole si o cre$tere a productlei del alimentare de 10,9 otri in 1977 fata de 1950 si 1 9 de 1968. ' Prin alocarea de fonduri de investi^ii, insumini 700 milioane lei, in perioada 19661979 inaceast^ au fost oonstruite numeroase unitafl. dotate cu te tehnotogie moderne, printre cele mai importantel Fabrica de produse lactate, Abatorul ?i Fabrica de-1 rate din carne, seotiile de coniac, verrnut i vin i Depozitul de legume ?i fructe, Fabrici 'de piine la ?i Marasesti, combinatele de vin;ificatie de la Q Panciu, Popesti, Cindesti, Timboiesti, Jaristea Cc altele. In majorftatea subramurilor industriei nut prin introducerea si extinderea tehnologiiior mot fabricate s-a asigurat odata cu valorificarea mai a materiilor prime sporirea randamentelor del crare i imbunatatire a calita^ii produselor. Concoi s-a largit gama de sortimente de la circa 48 prodi; bricate in 1&68 la peste 150 in 1977 ?i a fost imbt modul de prezentare a produselor, marindu-se vc marfutrilor preamibalate si imbuteliate. Introdueerea ?i extinderea tehnicii noi in i n o * in celelalte ramuri ale economic! jude^ului a const! preocupare de iprim ordin, care s-a concretizat in trarea intreprinderilor si altor unitati cu maini, i si mstalatii de inalta tehnicitate, in aplicarea si fol tehnologiiior avansate de mare productivitate, in n zarea si automatizarea pro-ceselor de produce, in a larea ?i executarea produselor la nivelul cerintelol derne. _ In cresterea productiei ?i productivitatii muni Industrie o contributie din ce in ce mai sporita au al

Ba si automatizarea diferitelor procese de propOruri insemnate ale volumului de lucrari meca1977, fata de anii anteriori, au fost ob^toute in lemnului, materialelor de constructii, chimie ?i
Lonsirucjn ue md^nu Chimie f Materialede constructor Exploafarea 51 prelucrares> lemnului Industna usoara Industna aiimentar Alte ramuri

Wilioane lei 2200 /

2100

2000

/ T

1900 1800 1700 1600 1500

/

L. i >
/ / i f I 1 / f 1 ' ,'
f

/ /

_/ / i

'

1400 1300 1200 1100 1000

900 800 700 600

*-

j. ^ / , ,
s

.- ^/

/.s s/ / .
/' /'
L.**

,'

soo
<*00
300 200 100 A

^V

SLr^*H?i- ** "

-^^ ^^ ^ i ...,..-

..*"'

Dinamica productiei pe ramuri ale industxiai

78

JUDETUL

79

In acest context productivitatea muncii pe a crescut in anul 1977 de 2,2 ori fata de 1965 fata de 1975, iar pe ramuri, cresteri insemnate fata de 1968, inregistreaza constructive de masii lucrarea metalelor de 2,5 ori, materialele de const 2,3 ori, chimia de 2,1 ori si industria altmc 1,5 ori. Promovarea progresului tehnic in toate raim| dustriei, cresterea tnzestrarii tehnice si in leg aceasta a mecanizarii si automatizarii prodi carea nivelului de pregatire profesionala a mi inginerilor si tehnicienilor, organizarea rationala aj au detenminat obtinerea unor sporuri substantiale , ductivitatii muncii, factor hotaritor al cresterii industriale. Eitmul mediu anual de crestere a productivit cii pe intreaga industrie a juidetului in perioada 1977 a fost de 9,7%, fata de 8,1%, ritm realizatf 5 ani anteriori. In raport cu anul 1968, sporirea a numarului de lucratori din industrie cu 9 250, 60,3%, se situeaza sub cresterea productiei indust este de 184,2% si a fondurilor fixe 222,9%, ceea terminat o inzestrare tehnieS mai ridicata a fc munca si, corespunzator, o crestere de 79,2% a p| vit&tii muncii. Daca in anul 1968, volumul fonduril pe un muncitor din industrie era de 61 409 lei, 1979 a fost de 165 435 lei, ceea ce inseamna un ritm < anual de crestere de 1,9%. De asemenea, s-a inregistrat o intensificare a sului de electrificare a productiei, avind ca rez crestere mai mare a inzestrarii muncii cu energiej trica. Consumul de energie electrica pe un muncif industrie a crescut in anul 1977 fata de 1968 de 2| Sporirea productivitatii muncii, valorificarea oara a resurselor naturale, cresterea gradului de fc a capacit&tilor de productie si a eficientei fortei de s-au concretizat in sicaderea cheltuielilor de prod| Nuinai in anul 1977 cheltuielle de productie la 1 Ofl productie marfa au fost reduse, in comparatie cu 1975, cu 15,8%, obtinindu-se pe aceasta cale un volt semnat de economii.

productivita^ii muncii i reducerea cheltuie"Oduc^ie s-au repercutat favorabil asupra ef iciennloe a aetivita^ii intreprinderilor industriale. Ediacest sens, este faiptul ca, datorita masurilor osebi in ultimul timp, pentru sporirea eficientenv(ioe, beneficiile si acumularile totale au crescut |, Numad in anul 1977, acumulariile banesti nete |Ut, fa^a de anul 1976, cu 38,3%, ajungtnd la |i pe un muncitor. ntextul dezvoltasrii industriale accentuate a judegncea detasamentul celor ce muncesc a creseut 9! calitativ producindu-se in acelasi timp prohlsnbari si in structura socio-iprofesionala.
mediu al personalului din industrie pe principalele ramuri persoane
1950
1968 1977 1979

4166 15337 24587 ldUKtrie IWre: premitructii de 22 263 2904 rarea metalelor 372 529 1461 jllmie 406 1292 2514 IHteriale de constructii Uploatarea i prelucrarea 2 169 6 384 6 057 160 3419 5178 64 2496 3305

27783 3762 2>714

2191

6 386

4966 3045^

Cft in anul 1950 pensonalul muncitor ocuipat in inI era de 4 166, in anul 1968 a crescut la 15 337, peni In 1979 sa atinga cifra de 29 302, adica o oretere ori fata de 1950 si 1,9 ori fata de 1968. I apairut profesii noi, inexistente in trecut, care au iblt o parte din excedentul de forta de munca din i Astfel, in industria constructoare de ma^ini in 1977 1 2 904 muncitori fa<ta de 263 in 1968 ; in industria eft 1 461, fata de 529 ; in industria materialelor de .juctii 2 514, fata de 1 292 ; in confe^tii 5 178, fata 1419.

80

JUDETUL

OMIA I Investitii in sectorul socialist pe ramurl ale economic!

81

O atentie deosebita s-a acordat dezvoltSrii armc a activitafii cooperatiei mestesugSresti, ISrgirii galij prestari senvicii catre populate, in scopul cre$teriij lului de trai al oameniior muneii. Productia indi obtinuta in xinita^ile cooperatiste mestesugaresti i 1977 este de 34,3 ori mai mare deeit in 1950 si c ori mai mare fa$. de cea obtinutS in anul 1968,j cind totodata nivelul calitativ al produselor obtinut marul unitatilor de productie ale cooperatiei mest resti a sporit, acestea fiind axate, in principal, pe i crarea lemnului, a pielariei, pe producerea confec$i| tricotajelor. 2. INVESTIfll 1 CONSTRUCTII * Politica de investitii, condifionind direct ritmul $1 portiile reproductiei largite, reprezinta instrumentuij cipal al dezvoltarii planificate a economiei na^ioi toate efapele construc|iei socialiste. Investitiil volumul i orientarea lor constituie totodata prg^ bazS pentru transpunerea in via^a a politicii partidi statului nostru de repartizare rationala a for^elor d| ductie pe intreg teritoriul tarii. Ele au un rol ho| in dinamizarea economiei, in realizarea unor derne i eficiente ale acesteia. AvSndu-se in vedere nivelul mai sc^zut de dez economica, jude^ului Vrancea i-a fost alocat un de investrfii sporit. Astfel, in cincinalul 19661970 volumul de inv realizat in sectorul socialist al judetoilui Varancea de 2 638 milioane lei, pentru ca in cincinalul 1971sa ajunga la 4 646 milioane lei, cu o cretere de 76,, In cincinalul 19761980, accelerindu-se ritmul de tere pentru a se putea ajunge in 1980 la o capacit productie globala industriala de eel pu#n 10 mili volumul investi^iilor alocate jude^ului a crescut mult, in patru ani cheltuindu-se fonduri insumind;
i
* Anuarul statistic al Republicii SociaMste Romania, editia| Anuarul statistic al judetului Vrancea, 1971, 1974, 1976 ; Breviarul statistic al judetului Vrancea, 1970.

milioane lei

19661970
;ltii total |ln care: 'Industrie ' construetii agriculturS transporturi si telecomunicatii circuilatia marfurilor ! gospodarie comunalS de locuinte si alte prestari de servicii neproductive f din care: locuinte * Invatamint, culturfi arta I ocrotirea san5tStii, asistenta sociala si cult. fiz. 2 638 1090 27 932 112 70

19711975
4 646 1630 103 1452 320 253

1976- Prevederi 1979 1980

7 458 3445 185 1473 704 322 2 576 1336 187 673 44 8t

245 145 65 19

515 323 180 92

896 734 124 59

158 91 29 38

Joane lei, pentru anul 1980 prevazindu-se 2 576 mililei, aproape cit in intregul cindnal 19661970. 0 buna parte din fondurile alocate au fost orientate Itru industrializarea judetului. Investitiile realizate in strie au asigurat perfectionarea structurii productiei, voltarea mai rapida a unor ramuri care sa asigure un Inalt de tehnicitate produselor obtinute. In cincinalul 19661970 au fost consumate fonduri in |loare de 1 miliaird lei, adica 41,3% din totalul investitiialocate. In cin'Cinalul urmator fondurile alocate inItriei au ajuns la 1,6 miliarde lei, iar in patru ani ictualului cincinal 3,4 miliarde lei. Pmtru anul 1980 fonduri in valoare de 1,3 miliarde lei, adica mai It de jumatate din intregul volum de investitii alocat Itru acest an. , A doua ramura catre care au fost orientate fonduri kninte in economia judetului Vrancea a fost agriculture prin eforturile banesti facute, s-a avut in vede|ie

I..

82

JUDETUL VR/

)MIA

83

comerciale a crescut de la 830 in 1960, la 1 222 dezvoltarea intensiva si multilaterala a acestei ra astfel incit prin cresterea productiei agricole veget anlmale sa se asigure satisfacerea cerin|ielor populafcki produse agroalimentare, aprovizionarea tot mai buni materii prime a industriei ?i crearea unor disponibif pentru export. Sumele alocate agriculturii au crescut de la 932 oane lei In cincinalul 19661970 la 1 452 milioane 1J cincinalul urmator, pentru ca in anii 19761977 sal aloce jumatate din ce s-a alocat in cincinalul 19711| Cresterea ?i diversificarea activita^ii industriale, gresele agriculturii, inifaptuirea programelor de mari por^ii in domeniul construic^iilor, dezvoltarea ti intr-un cuvint a tuturor ramurilor economiei au in| sificat circulatia de bunuri si persoane, precum si ac tatea tele<xwnunica-pilor. Aceasta dezvoltare a impus tinderea si modernizarea mijloacelor si cailor de tr si de telecomuniicajii, menite sa asigure, in mod coi zator, nevoile economiei, alaclndmse fonduri de inv tot mai mari de la o perioada la alta. Astfel, daca in cinalul 19661970 au lost alocate fonduri in valoaref 112 milioane lei pentru transportruri ?i telecomunica'tii| cincinalul unmator acestea au ajuns la 320 milioane pentru ca in priimii doi ani ai actualului cincinal sa pina la 423 milioane lei. Fondurile au fost canalizate pentru modernizarea cailor de circula'tie cit i pentru rirea capacitatii de transport. A fost electrif icata calea I rata Bucureti Nord-Suceava Nord pina la stadia Adj a fost automatizat traficul feroviar, a sporit lungimea murilor publics modernizate de la 156 km in 1965, la km in 1977. A sporit totodata caipacitatea cemfcralelor telefonice, la 3 392 mimere in 1965, la 11 805 Jn 1979, din care, ai mate, de la 800 la 8 200 numere. Indeplinind im^portante functii sociale si econorn^ comer^ul a beneficiat si el de insemnate fonduri de vestitii pentru infiin^area unor noi unitati si pentru dernizarea si extinderea unitatilor comerciale existent fondurile alocate in perioada 19661979 s-au ridicatj 645 milioane lei. Ca urmare a acestor eforturi, num

177. loncoinitent cu cresterea numarului unita^ilor comeri a fost imbunata^ita si structura rejelei prin diversii si specializarea unita^ilor si prin extinderea unor Ifte moderne de corner^. lOrearea unor condign tot mai bune pentru aprovizioi populatiei este reflectata si de cresterea suprafetfii rciale. La sirs.itul anului 1979 suiprafata de^inuta de jjutUe comertului socialist a fost de 91 991 mp., fata de 25 mp. cit era la finele anului 1965. jlDesfaiSfUrarea unui comert modern, care sa asigure o U buna service a consumatorilor in conditiile cresterii Itlnue a fondului de mairfuiri, a impus, de asemenea, intrarea re^elei cu utilajul comerciai coresipunzator fri|re, vitrine frigorifice, cintare automate, electrocare, jBtrocisterne etc. I Obiectivul fundamental al intregii politici economice dale a partidului si statului nostru izvorit din insasi H^a orinduirii noastre socialiste bunastarea i pros'tttttea societatii dobindeste de la an la an, prin yfturile creatoare ale poporului, dknensiuni mai ample pponcretizari multiple. ABigurarea unui trai demn, civilizat, pentru to^d oame\ muncii de la ora^e si sate, constituie una din cele mai ortante realizari ale vastei opere de construire a soJlUmului. I Dezvoltarea i modernizarea inv&tamlntului de toate dele au constituit permanent o preoeupare oentrala a rtldului i staitului nostru. In .perioada 19661979 penI iporirea bazei tehnice materiale a inva^amintului s-au Ictuat investi^ii de peste 300 milioane lei. Inva^amintul i toate graidele i-a largit baza materiala intr-o masura iderabila. Numai in perioada 19681979 au fost conlite 423 sali de clasa, atat in coli <3it ii prin extinderi icolile existente, ?i 13 ateldere $coala. Condii^iile de vialja i de studiu ale elevilor din invaatul de cultura. generala, profesional si tehnic, din li]e de sipecialitate s-au imfounatatit continuu. In aoeeasi loada au fost construite internate pentru 3 038 elevi ntine pentru circa 2 000 elevi.

84

JU0ETUL VI

&NOMIA

O aten^ie deosebita a fost acordata inva|amintului scolar, dindu-se in folosinta, in perioada 1968197ST dini^e de copii cu o capacitate totala de 2 380 locur Pentru dezvoltarea bazei materiale a culturii s-at lizat, in perioada 1966-1979, lucrari de investi^ii loare de peste 67 milioane lei. Au fost date in fol| 7 camine culturale, un cinematograf modern cu 650 casa de cultura a sindicatelor din Focsani, a fost me zata aparatura existenta in re^eaua cinematografica.'' In cadrul politicii generate de ridicare continua velului de trai al poporului, statul nostru acorda o at deosebita ocrotirii sanatatii, asistentei sociale, cultt zice i sportului. Din 1966 pina in 1979 au fost rea lucrari de investifti in valoare de rpeste 172 milioar in special pentru constructii noi, precum si pentru rea unitatilor cu aparatura si instrumente nioderne. dat in folosin^a, in municipiul Focsani, un spital me cu 705 paturi, o policlinica, 9 dispensare umane, insumind 1 246 locuri, un centru stomatologic. Patrimoniul misearii sportive s-a imboga^it cu urif dion modern in municipiul Focsani, un strand, o sala j valenta cu 1 000 de locuri. In strinsa legatura cu dezvoltarea economiei, cu tia demograf ic& si cu progresul general al societa^ii porane a aparut o noua conceptfe de sistematizare si voltare a loealitaftlor. O serie de localita^i au devenilj vor deveni centre unbane cu functionalita^i coniple> zone profilate distinct, dotate corespunzator, ca o a zonelor cu platforme industriale ce au fost const La aceasta se adauga cresterea insemnata a gradului confort urban : sporirea s.i ameliorarea re^elelor edil strazi, canal, apa, energie, termoficare, telefon, rea numarului de mijloace de transport in comun. Ui! principal revine in aceasta privin^a ac^iunii de elat a schiftelor de sistematizare a oraselor si comunelor, tabile programe de dezvoltare social-economica a riului. Prin dezvoltarea constructiei de locuin^e s-a facu| series pas inainte in direc^ia rezolvarii acestei probl Este foarte grAitoare cifra de 18 872 apartamente struite In perioada 19611979 din fondurile statuli

.za^iilor cooperatiste si populia^ij din fonduri proi $i cu spriiinul in credite si execute al statului. rNumarul apartamentelor date in folosin^a in cincinalul fl1975 a fost de 7,2 ori mai mare decit in cincinalul
Apartamente date in folosinfa din fondurile statului, organizat'iilor componente $i ale populate! cu sprijinul in credite si executie al statului * Anii
-1965 -1970 -1975 -1979

Nr. apartamente
921 2576 6598 8777 18872

Suprafafa Zocwnfelor mil mp.

27,3 70,5 192,7 285,8 576,3

Etul statistic al judetului Vrancea, editia 1976, 1979.

|11965 si de 2,6 ori mai mare decit in cincinalul -1970. Numai in primii 2 ani ai actualului cincinal construit apartamente aproape cit in perioada I1--1970. [Be poate afiirma ca in anii construc^iei socialiste muliplul Focani si orasele jude^ului ?i-au schimbat inia^atrimoniul locativ al jude^ului s-a marit in perioada |l1979 si cu cele 27 021 locuinte construite de popu din fonduri proprii si cu mijloace proprii, in cea I mare parte in mediul rural. In acest fel a fost posibil ca peste 160 mii ipersoane It mute in acest interval in case noi, mai bune, cu un id de confort mai ridicat. pprogramul construc^nilor de locumte a necesitat si un irtant efort material pentru inzestrarea localita^ilor Ot&ri edilitare moderne. Volumul investitiilor pentru X)darirea coniunala si prestari de servicii neproduc a fost in perioada 19661979 de peste 450 milioane i Fondurile alocate au asigurat dotarea tehnico-edilitara blurilor de cladiri de locuit, orearea de condi^ii

trul statistic al Judetului Vrancea, editia 1976 ;

86

JUDETUL VR/

&NOMIA
3. AGEICULTUEA 1 SILVICULTURA

87

pentru marirea si diversificarea volumului de prestij servicii nece&are servirii papulatiei. Au fost realizatl capacita^i si extinse instalatiile existence de aliment apa, cantitatea de aipa potabila distribuita in anv fiind de 3,0 ori mai mare ca in anul 1968. Ret/ea distribuire a apei potabile s-a extms din anul 1968J in prezent cu 274,4 km, iar a construct/iilor de cana| cu 62,2 km. S^au asigurat condign mai bune in domeeiul portului urban de persoane, parcul de autobuze fiii mare de 4,5 ori fata de 1968. In nruniciipiul Focsani a fost introdusa moficare care asigura caldura si apa calda aproape toate apartamentele construite. Procesul de industrializare a judet^ului a necesitatj rrfia unei noi categorii de oaineni ai muncii creaza in activitatea de construct/ii-montaj. An de torita fondurilor masive de investi^ii alocate pentrujj struirea de noi objective industriale, agrozootehnic social-culturale, a crescut numarul muneitorilor in conistruejjii, ajungind la 9 760 in anul 1979, fata in anul 1950 $i 4 170 in 1968. Pe total judet; ponderea muncitorilor ocupati in| struc^ii-montaj, fa^a de totalul personalului ocupat ir nomie, este de 11,9% in 1979, fat^ de 1,7% in 8,0% in 1968. A crescut, de asemenea, ponderea mx rik>r calilficati in aoeasta activitate, datorita in introducerii unor metode moderne de execute irea materialelor tradi^ionale cu prefabricatele plastice. Astfel, in anul 1977 existau 6 480 muncitoi lificat/i in constructii, reprezentind 72% din totalul nalului ocupat, faja de 52% in anul 1968. A existat o preocupare penmanentS ca, prin solij adoptate i ra^ionaliaarea prooedeelor tehnologke foL sa creasca continuu produictivitatea muncii in const In 1977 s-a ajuns la o produc^ie de 92 149 lei/hiarator,| de 72 749 lei/lucrator in 1968. Numai in anul 1977 ductivitatea muncii a inregistrat o cretere de 65,4% | de anul 1970, intr-un ritm mediu anual de 7,5%.

I A. Agricultura

| Inscris plenar pe coordonatele innoirilor i . -Vrancea cu^oate in D r e l t . poate vorbi de un salt imlonant datoratin primul rind politicii agrare juste iartidului nostru, atent^iei acordate acestui important |tor al economiei na^ionale. Despre acesta ne vorbesc de azi, produetiile care se objin, forrnele de unizare superioara a muncii in unita^ile agricole de t i cooperatiste. A^'CTlItura^ijiJ^ai^c^a^^la^^M^ 41, are cu acieyarat o tradij^e._]^cxijn^telejwrejsij^j5ta=. tie at^flla^a&ta* -Donditiile ' naturale cif i -posoMli-.. h^xui&uuo. lipsa, terenurilor.. -., .r s^,-^ - I baza unor asemenea consfcatari Ion lonescu de la Brad, i urma studiilor intreprinse in aceasta zona, consemna : Utoria trebuie sa covirseasdi plugaria, caci pastoria tt f undamentul agriculturii prospere s,i inavuljitoare" *. Cu toate ca suprafa^a arablla este redusa, inca din oele li vechi timpuri se cultivau cereale... ,,imieul creste in pldova de jos cum nu se poate mai frumos" **. $i pentru a oontura mai bine aceasta idee se impune ar&tat faptul ca judet^ul ocupa supraifata de 236428 pd, din care 14% arabil, 9% finefe, 29% imas, 1% grajil, 1% vie, 9% saratura, 37% paduri. $i la acea data lucrarile cimipului se efectuau cu ajuHi a 2 713 pluguri ale t^ciraaiiloir, 246 ale moierilor si ,i ale arendailor. Rezulta deci faptul ca existau conditdeosebite, ,,influent^.te negativ de relat^iile de producj txistente". Aceste condi^ii aveau sa se adinceasca dato| Inegalitaftlor facute cu prilejul aplicarii legii rurale. i astfel de exempiu se intilnea si in satul Co-pace^ti, ..Numarul ciacasilor este de 88, care s-au iniproprieAgricultura rom&na in jude^ul Putna, Bucureti, 1869. Dlmitrie Cantemir, Descrierea Moldovei, Ed. Minerva, Bucu; re?ti, 1909.

88

JUDETUL VRAJ

ffOMIA

tarit pe 255 falcii, schimiblndu-se din locurile lor si du-li-se astfel cu dealuri, ripi si ponoare, care nu fac| macar banii de rascumparare" *. La o asemenea situate se mai adaugau si oblig taranilor de a face zile de claca, semanat, prasit,

A A A A A AA A A A A A A A A AAA A A A A AA A A A A A AA A A A A AAA A AAAA AAA AAA ODOBfSTI

"V*-.

['

I Arabil 31%

|$ $ tj Vii 6.6V.
[A A A|Pa)ijli 13,3% [ I 1 Padurl 39.8% | Supiafele irijale 9.4%

ISupraliU dMicale 14.1% . Qrumuri . . - Cai Itfalt

Harta utilizarii terenurilor

etc. ,,i asa, cu una, cu alta, nu ramine sateanului| sa-i lucreze i pamintul sau" **. Produc^iile erau mi<f voile de trai nu se puteau acQperi din ceea ce
* Ibid., pag. 380. ** Ibid., pag. 385.

de pe cimp. $i an de an, cei care munceau din pe paminturile moierilor erau nevoi^i, pentru a iei [iirna, sa se imprumute la moisierii care adesea luau ia intre 60-100%. ltr-o asemenea situate se solicita infiintarea de banci B, ,,care sa rmprumute satenilor bani in conduiuni abile". Un tablou cuiprinzator despre starea sateniIntilnim intr-un articol aparut in 1885 in coloanele ziar din Foc^ani : ,,Daca va mai dura numai un an, vedea inundiind orasele si murind de foame pe I". Munca lor era platita prost, birurile enorme treplatite, perceptorii erau o calamitate. In coniuna pi, perceptorul a vindut si hainele satenilor, la Panau vindut 5 capre mari cu 16 franci, iar unei bade 60 de ani, care datora 4 franci, i-au vindut cade moarte *. liar daca taranii faceau imprumuturi ei nu reuseau i procure saiminta de porumb, unelte sau animale pennunca. Nu faceau altceva decit ofieiul de a-i putea dfirile si alte obliga^ii. dincolo de asemenea situa^ii, cu totul nedorite, toIfiLma acestor locuri a fost dusa chiar dincolo de horii de catre viticultura. Strugurii si vinuriie erau ri ai podgoriilor cu un vechi renume. Aceasta penul Vrancea ,,are totusi o covertura de soluri variata si complexa datorita diversitatii conditiilor Jflce de la un sector la altul" **. llurile, solurile erau si sint propice cultivarii vi^ei I, Cit de veche este aceasta indeletnicire distirrgem lumaratele lucrari care au aparut. goriiie se apreciau dupa calitatea vinurilor. Datolui care se facea in diferite tari, aoes't produs |tt fi cunoscut si apreciat, constatare intilnita in lui Dimitrie Cantemir, unde se arata ca : ,,Indata sta (Cotnari n. n.) vinul de la Husi, in par^He ill, e socotit eel mai bun, in al treilea rind vine Odobesti, din f inutul Putnei, pe riul Milcov" ***.
icultura romana in judetul Putna, Bucure$ti, 1869. rumazescu, loana. $tefanescu, judetul Vrancea, Ed. Acad. ., 1970. rea Moldovei, Ed. Minerva, Bucurejti, 1976, pag. 46.

90

JUDETUL VE

(JOMIA

91

Asemenea elogii, chiar si mai bune, se intflne alte lucr&ri. Astfel, Jean-Louis Carra arata : ,,Vita este un obiect foarte important pentru cultivat si corner^ in aceasta ^axa. Aici vinurile suit usoare pezi, insa cu un gust destul de agreabil si de o placuta. Cele de la Odobesti, din Moldova, si de la din VaJahia, sint cele mai bune" *. Domenico Sestini, calator Italian in secolul al lea ?i apoi mai tirziu secretair ail lui Ipsilante, vinurile cele mai bune se fac la Odobesti. La ; ror acestora stau taria 51 buchetul, culoarea. i pe locurj oamenii au inceput sa .planteze suprafe^e intinse. A?a s-a ajuns ca in 1859 terenurile ciilth vi^a de vie sa se intinda pe 6 201 hectare, iar 01^ mai tirziu, in 1868 se ajunge la suprafata de 8 473 Viile ,,din dealul Neicului, situat in podgoria Panciv cele mai renuinite". Sistemul de plantare era in | ,,prin rnustaceri (coarde inradacinate) si prin cirlig tas-i). Miist&cerii sint mai siguri decSt ciiiigele" ** Printzre soiur.ile cultivate pe atunci, care se mai nesc si astazi, se numara si galbena, coarna neagra, plavana, grasa, rinoua, tamiioa&a, fi\a vaicii, Dupa toate acestea, Ion lonescu de la Brad, st tul xnva^at agronom, arata in lucrarea sa : ,,Viile lui Putna sint rentumite pentru calitatea vinului ' due. Insisi marca jude^ului poarta pe zeul Bachus pe un butoi, avind capul incununat cu frunze de tinJnd !n inina o cupa cu vin" ***. Desi ponderea in Vran'cea a de^inut-o si o de^ir cultura, agricultura nu se rezuma numai la' si fine^ele ofereau posibflitatea cresterii animalelor.] a doua jumatate a secolului trecut oreteau pe acest leaguri aprqximativ 40 700 cornute mari, 4 483 cai, oi, 4 192 capre, 12 110 porci, 4 531 stupi. Toate eratj male de tip locaL Creterea produc^Lilor impunea barea raselpr, preocuparea in directia imbunata^irii
* Despre agricultura, Economic rurcM, Corner} din $i VolflWo, Paris, 1778. ** Agricultura rom&nd din judejul Putna, Bucure?ti, 1869, ] ** Ibid., pag 72.

^ clara a avut-o Ion lonescu de la Brad care, inca atunci, gJsndind la situa^ia agriculturii Vrancei, , : ,,Se pot imbunatati vitele si producerea de rase sint renumite prin calita^ile lor, precum vaca Olan-

Harta principalelor culturi

pentru lapte, rasa Durham pentru usurinja cu care grasa. CJt despre putere ?i tarie, credem ca pu^ine Hint care sa intreaca pe bucsanii nostri" *. Jlr dincolo de aceasta paminturile erau farimtyate in gparcele, cu deosebire in zona dealurilor, in timp ce proprietate de^inea suprafete intinse atit in zonele
flcultura rom&na in judeful Putna, Bucureyti, 1869.

JNOMIA

92

JUDEJUL

93

de cimpie cu solurile cede mai fertile, cit si in Desi farimi^area terenuriilor constituia cu adevarat; pediment, nici inventarul, uneltele agricole nu put la indemina t&ranilor. Lucrarile se faceau cu intir nu asa cum o cerea agrotehnica. Exista o slaba dot nLca. ,,Aistfel, in anul 1938 pe teritoriul actual al ]\ lui existau doar 75 de tractoare, 91 de masini pent ioase, 147 de masini pentru prasitoare, 95 de treier, 22 de seceratori legatori etc., revenind astfell ha arabil la un tractor" *. Astfel, pamintul nu putea sa produca pe dorintelor si nevoilor oameniloir. Structura culfruriloiij ~rea de la o zona la alta si, in plus, nici irigatiile si \ samintele nu puteau suplini lipsa fortelor mecanice,| tele fiind destul de slabe. Ponderea, daca ftnem nevoile satenilor, era reprezentatS de cultura porur Mai mult de juinatate din suprafata arabila (56,3 cultiva cu porumb, in tiimip ce griul se semana pe 14,5%, iar plantele industriale ocupau o supraf redusa, doar 2,8%. Datorita situajiilor existenite, la care se mai condi$iile climatioe care influemtau negativ asupra| telor produc^iile medii la hectar nu depaseau 9801 porumb, 1 160 kg la griu, 750 kg la ovaz, 650 kg la Nu s-a putut continua insa asa. Tran^ro cial-econoonice au adus schimbari radicale, de ord titativ 91 calitativ, si in agrioultura judetului. Coti!t mare a fost marcata de actul istoric al cooperat^j De atunci s-a pus capat muneii istovitoare, cind ,p| sarac, asa cum erau si posibilMatile oamenilor, m sa raspunda la eforturile depuse. Primii pasi, de drumul renasterii agriculturii au fost facu^i in an| prin reforma agrara, i in 1948 prin exproprierea proprietari. In 1948 apar pe harta jude^iului primely socialiste ale agriculturii prin infikiffarea gospc agricole de stat Gotesti ?i Odobesti. Tot acum prima cooperativa agricola de produc^ie la PS
* H. Grumazescu, loana tefanescu, Judejul Vrancea, demiei R.S.R., Bucure(ti, 1970. ** Judeful Vrancea, Ed. Academiei R.S.R., Bucuresti, 19701'

se creeaza sta^iunile de ma^ini si tractoare Flo1 si Adjud. In anii unmatori, pe masura extinderii secllui cooiperatist in agricultura, se mai infiinteaza staa de masini si tractoare Martine$ti (in 1952), sta^iude masini si tractoare Nanesti i Sihlea (in 1955). In oada 19491,952 au luat fiin^a alte trei unita^i agride stat : Pulesti, Panciu si Slobozia Ciorasti. Incheieprocesului de cooperativizaire a agriculturii, in anul B, a marcat triumful socialismului la sate, asezarea in'", agriculturi pe baza proprietatii socialiste, a relatiiou create. In aceste conditii noi de organizare sociaB agricultturii, an de an au existat imiprej,urari favc|e obtinerii unor productii vegetale si animale neceatisfacerii fondului de stat, asigurarii industriei cu prime, cresterii nivelului de trai material al oaulsul a fost asigiurat iprin cnesterea gradului de me?i chimizare a agriculturii, prin angajarea mai a oamenilor pentru a munci mai bine paminAipoi, treptat, datoiita alocarii de catre stat a
1976 1980

GnuPorumb 0" Roared soarelui C-.v:-^>f7^>

Sfeclfi de zahSr Cartofi Legume Alte cutturl agrlCOl* ''

Modul de folosintfi a terenurilor arabilt.

<

94

JUDETUL

UOMIA

95

fondurilor necesare, a sporit ?i baza tehnico-mail pentru practicarea unei agriculturi moderne, pe intifice, capabila sa asigure an de an paroductii to mari. A&tfel, in anul 1965, agricultura judetului era dotata cu 1 398 tractoare fizice, numarul lor considerabil. S-a ajuns, in 1980, la 2 650 tractoare in statiunile pentru mecanizarea agriculturii. Ace tare, la care se mai adauga cresterea si diveirsii nuimaruilui de masini agricole, a condus la reducer siderabila a incareaturii pe tractor. Imbuaat toare, datorita dezvoltarii industriei in fara. constata si in diirectia administrarii ingrasamintelo mice cu rol hotaritor asupra produe{iilor. Astfel, an au crescut cantita|ile totale de ingrasaminte cl s-au fertifeat terenurile agricole ale judetului. 1965 s-au admimistrat 2 559 t substanta aetiva, dupa 5 ani, in 1970, cantitatea a lost de 9 042 t sub aetiva, iar in 19,79 s-au incorporat sub brazda 21 suibstaB^a aotiva. Saltul agriculturii este, evident, spectaculos. factorii amintiti mai inainte mecanizare, chimiz se mai adaug ?i contribu^ia iriga^iilor i lucrarile bunatatiri funciare. Daca ,,Irigatiile sint aduse astazi nuinai la gra toate ca ele se pot intinde ?i pe finete si chiar pe atit de favorabila este suiprala^a sesului si curentul| curgatoare ce il inriureaza din toate partile" *, consemna Ion lonescu de la Brad la vramea sa, nurile unitatilor agricole a fost nevoie sa se ex se'nmate liicrari de imbitnatatiri funciare. crari menite sa coniduca la prevenirea inunc scoaterea din circuitul agricol a unor suprafe^e s-ai| prins in bazinele Putna, Milcov, Rimnic. Creijt en^ei terenurilor cultivate este legatS 51 de asi sursei de aipa. Irigatiile constituie aadar al treil ment al dezvoltarii unei agriculturi moderne, inl In anul 1970 suprafa^a irigata in judeful Vranceaj 10 711 hectare, si&texne locale amenajate pe terent
* AgricultUTO. romdnd, In judeful Putna, Bucureti, 1869.

r. Prin darea in exploatare a sistemiului de iri^^. _|ti Slobozia-Ciorasti, cu statii de pompare amplamalul Siretului, suprafata s-a marit considerabil. _ in 1980, au existat deja asigurate conditii pentru rea suprafetei de 23 777 ha. Cele mai intinse suprajllnt cuprinse in perimetrul unitatilor cooperatiste Go-

RAFAJA AGRCOLA] JIIOATA - TOTAL I

100 100TOOfT^

%
rpOJ

44 44 44 44 45

o> (N
O

o> o ^ <o
O
C7*

S o*

u> t

?! 5! 5! <2 *!

c-~ t~

eo ~

ot Q t- *

Mflcovul, Slobozia-Ciorati, Foc?ani, Vinatori, I.A.S. Foc^ani. ite aceste aapecte legate de modernizarea agricull condiis la obtinerea unor importante sporuri de La cultura griului s-a ajuns, in anul 1965, la o ' medie de 2 370 kg la nectar, cu 380 kg mai mult _dia rezultatelor inregistrate pe Jara. Productiile In continua crestere, ajungindu-se, in 1980, la la hectar, i, paralel cu aceasta, se constata o a suprafetei cultivate cu griu in detrimental poll. Astfel, fata de 1965, cind s-au cultivat 31570 Jn 1979 griul a ocupat suprafata de 36410 hecunctie de agrotehnica aplicata sint unele unitati gjstreaza rezoiltate superioare fata de media pe '"el in anul 1978 o serie de cooperative agricole ,ie au obtinut productii deosebit de mari la IfUltura : C.A.P. Cimpineanca 3 665 kg la hectar,

96

JNOMIA

97

C.AP. Ciorasti - 3520 kg la hectar, C.AJP. StrSo 3440 kg la heotar, iar in 1980, C.A.P. Ciorasti si Bordesti au realizat product!! de 4 060 kg la hectLa cultura porumbului, unde in 1979 s-au < 59 490 ha comparativ cu 72 778 hectare in 1965, c

C.A.R U8000 I.A.S. 30200

A.S.A.S. 1300ha

ructii '10600

Loturi 22 000 ha

Modul de folosinta a terenurilor agricole.

mari produc^i au fost obtfnute in anul 1979 de : ; SEsti-- 6 588 kg/ha, Ciorasti - 5 314 kg/ha, Md 5 077 kg/ha. ,, ... Dar se constata si o mai buna zonare a cultunl marire a suprafetelor, in special la fasole, de la A Sre in 1965, la 2 270 hectare in 1979 Suprafata zata plantelor tehnice a crescut in 1979 cu 2 508 comparativ cu situatia existenta in 1965. O concentrare a supraie^elor, in scopul_aplK scara larg& a mecanizarii, se inregistreaza 1 in -' legumicol.

[In ultimii ani suprafa^a cultivata cu legume a fost con|trata in 21 ferme speciaJizate. Aceasta a permis realiunor produicfii mai bune de legume. |25onele jude^ului au permis si permit cultivarea pomifructiferi. lia^ ^e mozaicul de specii s-a urmarit ainin masiv a unor specii si soiuri de pomi in funcI de condi^iile naturale si de economie favorabile. Daca [I960 existau planta^ii in masiv pe suprafaja de 2 700 'are, livezile marcheaza o crestere, aa incit, in 1980, Mi fructiferi se .cultiva pe 3 867 hectare. [Obtinerea de doua ori de catre I.A.S. Focsani a OrdiJl Muncii, clasa I, ilustreaza faptul ca in judef sint tii bune pentru cultivarea pomilor fructiferi. fiin^area in 1977 a Asocia^iei economice intercooItlste Suraia, cit ?i a Sta^iunii de ceroetare $d producjmicola permite sS se puna noi baze menite sa duca izvoltarea produc^iei pomicole. Jn sector important ramine totu?i viticultura. Faima oriei Vrancei este si astazi cunoscuta, atit in fara cit hotare. Pe dealurile si colinele situate in curbura or, de la Slobozia Bradului intinzinidu-se spre nord la Adjud, iar la vest pina la Magura Odobestilor, distan^a de 90 km se afla unele din cele mai mari orii ale \arii: Panciu, Odobeijti si Cote^ti, iar In din nord, dincolo de Siret, o noua podgorie in forI, cea a Zeletinului. itorita condi^iibr naturale favorabile, viile au un de produc$ie foarte ridicat, in prezent obtinlnI, in mod ob^nuit, in viile bine lucrate, cu o densi|nonmala de vi^e, recolte de peste 10 tone struguri la r. Inoepind din anul 1968, cu deosebire, cind s-a si Jit un amplu program de masuri, potentialul proal podgoriilor vrincene a fost mai bine valorificat. aoest sens, este semnificativ modul cum au evoluat totale, de la 143 083 tone struguri in 1960, la tone in 1968, concomitent, desigur, cu marirea sude la 26 190 hectare la 27 078 hectare in acerioada. anul 1975 s-a realizat cea mai mare productfe de din istoria acestor podgorii, in medie 7 455 kg

98

JUDETUL VI

VOMIA

99

struguri la hectar, judetul Vrancea realMnd din productia totala de struguri a Romaniei. Pat viticol al judefului era constituit la sfirsitul anult din 32205 hectare, din care 26798 hectare vii alt indigene, 5 250 hectare vii hibrizi, 134 hectare pentru port-altoi si 33 hectare pentru scoli de v In baza planului elaborat pentru modernb culturii vrtocene s-a avut in vedere comasarea arealul delimitat, in supraifeje compacte, pentru sire mai rationala a terenurilor. In perioadia 197E s-iau defrisat peste 5 000 hectare vii batrine in d praia^a totala a patrimoniului viticol crescind in perioada cu 312 hectare. De asemenea, in aceeai| oada s^au modernizat 12 820 ha vie. Avind in fa^a Programul pantidului, Directivel de al XH-lea Congres, pre^ioasele indicatii ale seer general al partidului, tovara^ul Nicolae Ceax cultura jude^ui va urea vertigines noi trepte ale| ririi. Fara a exagera, atunci pe cimp, in vii, in lucra mai mult masina. $i aceasta va fi cea venta expresie a ritmului inait de indust aceasta imtportanta ramura a economiei. Toaite aceste eforturi insa, to^i ace^ti factor!, latori ai produofiei vor avea corespondent in rodnieiei pamintului. Se vor obtine in anul 1985, tone cereale, peste 200 mii tone plante tehnice, tone fru'cte ?i legume si peste 269 mii tone str Importante sporuri se inregistreaza i in zooteh nind fa$a in fa^a situa^ia existenta in aoest sector cu cea din 1977 se constata ca nuniai in aceasta efectivele au crescut cu 26% la bovine, aceasta tind un plus de 20 896 animate, o crestere de 5 mare la porcine, ajungaindu^se la 95 463 capete ?i blat numarul de ovine, insumind la sfirsitul anullj 303 944 capete. Cresterile sint evidente chiar si rioada mai scurta. In 1979, fata de 1970, numarul lor a crescut cu 18,4 mii capete iar al porcinelor capete. Muta^ii calitative s-au produs si in organizarea niei. Aistfel au fost luate masuri de concentrarea j

de animale, de cresterea acestora in unita^i de tip Btrial, in care se aplica tehnologii moderne. Astazi, intreg efectivul de porcine este concentrat in cele complexe de tip industrial de la Vinatori (cu 30 000 |te) si Martinesti (cu 15 000 capete), iar productia de
[CJRtlJj

If ORIJMiJJ
125, 129
116

taOARCA SOARQJUll ISFECU C ZAHfiH

120

KO 96 W

<q 101

100

106

tt'rmff oc rtfnilTI

105

I\\
1EGUME

\ 1I
100 101

t*-

e*- t^- c--

CO

O)

O) CT> O>

I 11 I1 I
c-.

do

ppucrr
100103104 107-

t <o at O 03 t*. 0> O r* r* r*. fr* to 5: t-. & 2 oj J5 <5 2 JJ 2? JJ Dinamica productiilor agricole.

*t~o

<o t^ p

at f~ o

100

JUDETUL

5NOMIA

101

oua (peste 90 la suta) si cea de came de pasare se zeazS la complex-ill avicol Golesti. Tot la Golesti, in complexului de cresterea ?i ingrasarea tineretului 4 se realizeaza peste 60 la suta din productia de ca bovine, iar sarcina de livrare a carnii de ovine la jj

_lncercind o sinteza se poate Sipune ca la temelia dez"itfirii agriculturii, a productiilor objinute, a stat reaillbazei tehnico-rnateriale, infaptuita priin politica de sti^ii dusa de partidul si statul nostru, investrtii orite in principal spre ac^iunile si obiectivele care au o
CARNE TOTAL

120

100

ii s
Evolutia efectivelor de animale
j_ J^ M

I$
_ >
<n 10 C*4 *""

s V V >0 V X o o\ Vs s Xs s c s ^
V

V\

(O<O

de stat ce revine sectorului cooperatist se re in cadrul complexelor cu ferme specializate de la Odobesti, Adjud si C.A.P. Ciorasti. Pentru realizarea in intregime, in anii ce urmc produc^iei de lapte de vaca, s-au intocmit program lonate in perspective, programe care deja au ineejj se materiailizeze prin punerea in funetiune a trei c o * de cresterea si exploatarea vacilor de lapte de la Marasesti, Unirea-Odobesti si Gugeti, carora li mai adauga, in 1981, complexele de vaici de la Fijj Panau i Nanesti. De asemenea, plna In 1985 se I vedere ca, in cadrul fiecarui consiliu unic agro-ind de stat si cooperatist, sa existe cite un complex terea i exploatarea vaicilor de lapte. Evident, cresterea efectivelor a dus la crester ductiilor. S-au realizat, in 1979, 42 100 tone cam! de aproape 15 000 tone in 1970, 608 000 hi lapte J 51 400 hi lapte oaie, aproape 496 tone Una si 80,1 E oua. Conconiitent, au cresout si livrarile la fondul Astfel, in 1979, livrarile la came, pe total specii, cr de 1970 de aproape dou& ori, iar la lapte de vaca ori.

| | | | gflffifill n7,s s

BfefiS^ff

IL

_vrr p

8H

~ oion

. ^p g> o>p>

!I

Dinamica productiilor de carne.

direota ?i nemijlocita pentru sporirea produc^iei mecanizarea, iriga-Jiile, chimizarea, extinderea si plarnta^iilor de vii si poini, constituirea de comde tip industrial in zootehinie etc. patru ani ai actualului cincinal in agricultura juau fost investite fonduri insumind 1 551 milioane mare parte dirijate in viticultura, lucrari de imbufunciare si in zootehnie. pterea produc^iei agricole vegetale i animale a I, in final, la cresterea prestigiului agriculturii vrin^ilu&trat elocvent printr-o singura cifra : produc^ia agricola in 1979 a fost de 4,5 ori mai mare decit ata in 1950. Aceasta nu inseamna altceva decit i Impresionant facut de agricultura fude^uloii, demon-

102

JUDETUL VI

3NOMIA

103

streaza ca puterea pamlntului sta in puterea masini^ a oamenilor i ca recordurile de produc^ie ob^inute, cele ce vor urma, sint si vor fi tot atitea recordi harniciei oamenilor muncii de pe ogaare. Pentru rej tele obftnute in agricultura in anul 1979, j ILAPTE TOTAL!
160 140
din core; |

LAPTE OAIE i

ut x;

120
100

D e retinut c a procentul , , _ in cadirul judefutai Vrancea. "este superior celui ara * ,siin sjpecial,Ja,ceilor :. riurEor,,,Putna,, Najcuja,, .Cabala, lus. ia^ioapiul.fQatelor- j^egianurLim jxumjaj,,lajdBcrgs^:m canjitajiya a intmderii acestora, dar si la modifica>r caiatatifva. tn^acelasi, tiinp au 'aparut ^i^au exffiis ^ lenele de eroziune a solului si de toren-tialitaie," iffilf In zona subcaipatica a Vrancfii.,. ^sa cum reiese din publicatiile existentfi,.,dup .aniil., foresti^fe fiiicep sa exploateze farS,cru|are lurile Vrancei, di&truigffndu-se aproximativ 30 000 intervalul dintre 19051928 societatea ,,,Tisita" taie 00 ha in Valea Putnei si a Tisitei, iar societetea ,,Carexploateaza in partea de nord a Vrancei 4 000 ha, fiinid continuate in m.untele Tisaru, duipa primul ai mondial, de catre societatea ,,Tisita". Pe valea alei, paldurite au fost exiploatate de societatea ,,Arif", i a taiat oca 10 000 ha. Dupa anui 1928 exploatarea a^ionala a padurilor patrunide si in bazinul Narujei, le societafile ,,Naruja" si ,,Pratia" au taiat aproxima4 000 ha. In felul aoesta padurile,,,Yjansiei J^ni...inghi', t^pjrejurl,,de_njtnie , _ _ t , t,.Se . citeaza cazul cind padurea ob^tei Sipineti, in valoare de 000 000 lei este eumparata cu 484 000 lei, iar un heotar 1 -Sdure se vinde cu 0,80 lei. **** ste jfe j^imut ca cei care exploatau padurile nu s-au jit suib nici xSi'motly sa albee o cit de riiikra parte din - l e lor venituri reiittpaduririlor, l&sind astfel *suele taiate sa se refaca pe cale naturala, oeea oe a instalarea, in aceste tocuri, a unor specii de valoare ' aica redusa (imesteacan, salcie, etc.).
>
...

nt.

80
.60

to
20
D

K C". K
o> o>

SO

01

t=-

oi oj

c-. 2 5

t O C ^ c D

cnoioi

: r^ F?

Dinamica productiilor de lapte.

cea i-a fost acordat Ordinul ,,Meritul Agricol", cl pentru ocuparea locului I in intrecerea soeialistaf jude^e. B. Silvicultura jn wemurile. strayechi, padurile au ocupat Jin Vr ca 1 m"afie "parfi, o suprafa^a mult mai mare acfuala. Pe maisura cresterii popula^iei, a dezvoltarij cuKurli si cresterii animalelor, suprafa^ fondului.' tier s-a restrins de la 35-40%, cit reprezenta din '. rea teritoriului la tooeputtd seoolului trecut, la

.^s,

I Programul forestier in * Idem. 1 Monografia 1 Monografia

national de 'conservare ^i dezvoltare a fondului perioada 19762010. judefcului Putna, Foc^ani, 1943. jude^ului Putna, Focsani, 1943.

104

JUDETUL VI

MOMIA

105

In felul acesta stipralete intinse de terenuri j^ 15 000 ha au devenit neproductive. * Aceste suf se~menfiineau pe oomune la mtinderi impresionan! dej (Negrilesti 3 800 ha, Herastrau 1 500 ha, Valea SariiJ ha~"" Nifiire?ti I000 ha, Poiana 900 ha, Naruja8(f etc!). Cotitura realizata in istoria $arii noastre la 23 1944, si mai ales dupa trecerea padurilor," " o d ' lalte mjloaoe importante de produce ale economjj restiere in proprietatea statului, ca bunuri comunj intregului popor, marcheaza un moment de seaina stituie ineeputul unei noi etape de dezvoltare a ramuri pe baze calitativ deosebite fa^a de cele din In contextul noilor orientari, gosipodarirea_.. forestier are la baza fundaimentarea stiinifif ica a ma preeonizate, menite sa asigure indeplinirea in_c< calitativ superioare a rolului multifunctional pe chemata sa-1 exercite padurea. Subliniem, in acelasi timp, masurile deosbite_li; partidul ?i statul nostru, in special peratru aceast|| in^directia inipaduririi tuturor suprafe^elor, stavUij ceselor de eroziune a solului, refacerii padurilqrj tate nerafional in trecut, masuri care trebuie sa_ atit satisfacerea "nfevoilor economiei cu material cit si restabilirea echiliibrului natural in toate zorwa Orice trecator, care nu a mai fost in uitimii pe vaile Putnei, Narujei, Zabalei sau Milcovului, cerca in mod sigur un sentiment de satisfac^ie vs locurile care, mai ieri, aveau un aspect ,,selenar",l sint readuse in circuitul economic, fiind ocuipate cu| tatie forestiera. Se eviden^iaza, in aceasta dkec^ie, participarea| de daruire a locultorilor din zona colinara si me judetrului la marile ac^iuni de refacere a patrimd forestier, plantindu^se pina in prezent 55,5 mii care 10,1 mii ha in terenuri degradate, improprii turii.
* Monografia judetului Putna, Focani, 1943.

. legatura cu aeeste ample ac|;iuni, vizind refacerea jului forestier, Lstorioul C. C. Giurescu arata : ,,In juVrancea, in intervalul 1948 1973 s-au replantat de hectare, dial care circa 6 000 in terenuri degramai intinse suprafeje de .terenuri gradate au fost ref acute in Ikni'tele comuneiop Birsesti, Paltin, Vidra, Valea Sarii, Tulnicir Heras..'!" reju, Gug^ti ?i altele. ltinse suprafe^e au fost, de asemenea, impadurite in lul forestier propriu-zis, din cadrul ocoalelbr silvice Jlci, Naruja, Focsani, Vidra i altele. sle mai mari suprafe-fe au fost realizate in perioada 1958 (17 822 ha), apoi in perioada 19801965 (9 532 Jl in perioada 19711974 (9 281 ha). ** _ceea ce priveste spedile plantate se^ constataj,g_.dis:: """!.. a. acestpra in raport cu conditiiie naturii,^8icrcareia,^ accent, dejosebit. . .puninduT-se ,pe. ,c^e,..eujaeconomica ridicata, in cadrul carora ras,inoaseiL au ln uitimii ani 70% din totalul impMurixdJfic. buie sa subliniem faptul si arestee^iLdfi, jm'" locala, dar (Tulnici . Mioceanu) si Rimi^uliii ' ne&c arborete naturale de pin silvestru. Aceste pentru semin^e, ftu executat, in acelasi timp, lucrari de refacere si tuire a arboretelor slab productive pe o suprafa^a 100 ha, acfiune ce se desfasoara si in prezent intr-un |jnediu anual de peste 700 ha. lungul druniurilor si soselelor jude^ului s-au in aliniamente peste 1 000 km de plop, dud si nuc. fttru producerea materialului de plantat sint. orga1 fe ** 'i peptalelre ~3& fa|lnoase" moffermzate ' (Giurgea silvic Soveja, Tisaru DcoM" silvic TulnH,"
1 Giurescu Istoria padurii romanesti, Ed. CERES, Bucu1975. rlalele Simpozionului ?tiintific pe teme de silvobiologie. Ill, 1977.

106

JUDETUL

DNOMIA

107

"Jarjna, Qeolul silvic Naruja) i uma de foioase_ .BCayiigt : Ocolul silvic Focsani) in suprafafa He eare.-asigua intregul sdrtiiment de specii in cantit 5 000^-6 000 mil bucaU aaual. Ca umiare a dotarii padurilor jude^ului cu instj parmanente de transport, care in prezent reprezil densitate de 4,4 ml pe ha, s-a reusit sa se asigure a bilitatea in majoritatea bazinetelor forestiere, lucruj permis ca iin ultima perioada, sa se recolteze anu volum de masa lemnoasa in concordan1;a cu posibii normals a padurilor. Incepind cu anul 1976, desi se reeolteaza la de judet ehiar cu 25% mai putin. decit posi anuala, s-a reusit ca din fieeare inetru cub de ma noasa data in produic^ie, eel pu^in 61% sa fie len de lucru. Aceste realizari sSnt cu atit mai semnificatirc avem in vedere ca iin perioada 19691974 s-a exi un volum de naasa lemnoasa de 272,2 mii -me, pe3 sibilitatea normala a padurilor din fonidul fc M.E.F.M.C., cele ,mai mari depasiri inregistrindv ocoalele silvice Panciu, Soveja, Tulnici, Focsani. Se inregistreaza aporuri, de la un an la altulj,_s_ij |iunea de^.re<;oltare si valorificare a unor produse^ riTale padurii, iautre care : peste 800 t fructe de (zmeuraj mure, afine, coarne, macese, catina, cirise si altele), 20 t ciuperei comestibile, peste rachita, rasina, furaje, sau confec^ionarea de iir-i din nuiele de rachita, ob^inerea de prochise a| altele. Ca urmare a masurEor adoptate, se constata voltarea economiei vonatului si pisciculturii in Vrancea. Se inregistreaza, spre exemplu, in 1980 efectivelor de vinat, fa^a de 1975, cu 48,2% la cei tin, 20% la caprior, 40,0% la mistret, 50% lal 21,23% la 'fazani ?i 12% la urs. Bate de subliniat ca in anul 1978 s-a organizatl prtma dat& o expozi^ie cinetgetica la nivel judel^eari au fott expuse cele mai valoroase trofee de cerbl

|, caprior, mis-tret, urs, ris, lup, etc., recoltate nuinai Vrancea de catre silvicultori si membrii vinatori. Au fost prezentate cu aceasta ocazie 162 de trofee, care 61 medaliate la Exjpozi^ia internationala, din octibrie 1978, de la Bucurejti, unde jude^ul Vrancea a un numar de 36 medalii (19 de aur, 12 de argint B de bronz). De mentaonat ca judetul Vrancea define ordul national la trofee de mistret cu 142,85 puncte . numai 0,15 puncte CIC sub recordul mondial. .fn satul Lepsa, pe valea Putnei, func^ioneaza o pastra'Ie moderha, a carei productivitate in 1980 este de [kg pastrav eonsum pe mp. luciu de apa, iar materiabiologic existent in prezent, precum si lucrarile de dernizare efectuate vor asigura creterea conttinua a itatii. Actiuni sus"j;inute se intaeprind si in popua apelor din zona de munte cu pastrav dnidigen, dever||du-se anual peste 110 mii buc. de puieft. Toate acestea reprezimta un tablou al ac^iunilor intrein zona silvica din Vrancea. Este un rezultat al fonor alocate in direc^ia readucerii, prin impaduriri si lucrari, a terenurilor la valoarea lor corespunzatoare. 0 necesitate imperioasa daca tinem cont de cantatade lemn necesara Combinatului de celuloza si hirtie jla Adjud, care va intra in func^iune in anii urmatori. 1 sub acest aspect gospodarirea suiperioara a bogafinaturale ale $&rii, problems majora a dezvoltarii iei in etapa actuala si in perspective, se situeaza in il preocuparilor conducerii suiperioare de partid si at. nt sarcini majore, ce vizeaza direct dezvoltarea in ctiva a patrimoniului forestier, care define in caeconomiei judetailui Vrancea, un loc important. i larg evantai al dezvoltarii pe mai departe a silviculeste prezentat clar si ooncret de prevederile docuClor Congresului al XI-lea al Partidului Comunist i, ale Programukti national pentru conservarea si iltarea fondului forestier in perioada 19762010. De degaja, intr-o conceptiie unitara, masurile ce se pentru apararea, conservarea si dezvoltarea fonforestier, introducerea in regim nonmal de taiere si

108

JUDETUL

3NOMIA

109

regenerare a padurilor, care sa asiguire o eficienifa cu efect economic sporit, menite sa conduca la a exploatarii acestora, ameliorarea func^iilor de prof flnerea unei product;ii de 23 ori mai mari. Datorita ale padurilor si sporirea voiumului lemnului pent Ktei a<4iuni care solicita investirea de fonduri si niunca, 1 lizari industriale, imbumata^irea In continuare a gc va ajunge ca pina in anul 2010 suprafaia ocupata cu ririi vinatului si peseuitului in apele de munte, dez llnoase sa oreasca de la 31% fri prezent la aproximativ rea recoltarii si valorificarii superioare a produselor | F/O. Pina la sfirsitul actualului cineinal se vor inipaduri sorii ale padurilor, ridicarea nivelului prolesional ft ha, din care 5 000 ha in fondul forestier de stat. drelor tehnice, corespunzator gradului de complexit mai buna gospodarire a padurilor, a taierilor rase gospodaririi fondului forestier etc. onale, dupa noi conceptii, se sconteaza pe objinerea finind corut de toate aceste aspecte in jude^ul i spor de masa lemnoasa din padurile Vrancei de cca cea, pe raza de activitate a ocoalelor silvice se i mii me. anual. fvedere incadrarea stricta a volumului anual de taie [Pe linga grija deosebita care exi'sta pentru dezvoltaposibDitatea anuala a paidurilor. Pe baza stuidiilor acestui cadru natural cu eficienja imiportanta pentru prinse, a masuriilor aplicate se preconizeaza ca in Domia judetukii Vranoea si a $arii, se are in vedere 19761980 se va exploata cu 8/o mai pu^in deeitf fterea efectivelor si a recoltarii de vlnat la nivelul opbilitatea anuala a produseior principale si cu ll/oi \ In fiecare fond de vinatoare pentru men^inerea echimult la produsele secundare. "Uui silvocinegetic si imibunata^drea calitativa a speO latura importanta o reprezinta si men^ine f purtatoare de trofee. dului forestier intr-o stare fifaHsanitara buna. Asti Vrancei, acest tinut de legenda, prin ceea ce s-a baza calculelor efectuate, se preconizeaza ca, anual,| pina acum, dar mai ales prin ceea ce urmeaza recolteze cca 40 mii me. masa lemnoasa prin taie igiena a padurilor. puna in aplicare, va deveni mai infloritoare, cu coCa o masura distineta, aflata in aten|ia silvic [jnai mare^i decit cei de odinioara cunosicu^i din balade vrintceni, sta restringerea la maximum a taierilor "aide. Aiei i$i pune annprenta cu adevarat noua conunmind ca aceasta metoda sa se aplice numai in a partidului nostru, preocuparea de capetenie ca pure de molM, in plantaliiile de plop i in padt loe exists in aceasta tara sa fie frumos, la indeniina i de laudat.. productive care in per&peetiva, conform masurilc conizate, urmeaza sa se inlocuiasca cu specii valoi Intinderea acestora va fi pina la 5 ha in padurile cu 4. TBANSPORTUBI 1 TELECOMUNICAfU tii speciale de protec^ie si de maximum 10 ha in | zvoltarea in ritm sustinut a indusitriei, agriculturii, padurilor. Cresterea gradului de recoltare este iilor, oresterea cantitatilor de marfuri puse la direct cu asigurarea aocjesibilitatii prin construirea popula^iei si dezvoltarea turismului au dus la muri in zonele inaecesibile (V Beghiu, VI ]\iTilco<i: lficarea circulatiei de bunuri materiale si persoane Ocolul silvic Fo-cjani, IV Valea Neagra Ocolul| tarea activita^ii telecomunica-fiilor. Gugeiti, III Valea Sarii Ocolul silvic Vidra). din acest punct de vedere judet^ul Vrancea este Dar exploatarea ra^ionala este corelata si cu tut de 170 km cale ferata si 2 042 km drumuri nerea fondului forestier, eel pu^jin la suprafata sx. 184,3 mii ha. Aoeasta este legata direct i de ref judef tree arterele principale de cale ferata si intr-un tinip mai rapid, a celor 18 900 ha de padi; ce leaga capitala |;arii de nordul Moldovei precum productive, cu specii repede crescatoare de rasinci care leaga Moldova de Transdlvania.

110

JUDETUL

DNOMIA

1 1 1

Municipiul Focsani ?i orasele Adjud si Mara devenit in anii construcfiei socialiste puternice nodi transporturi, care intregesc imaginea industriala a tului. Masurile Intreprinse pentru inzestrarea CM noi roate mijloace de transport a parcului existent ne intelegem usor drumul ascendent parcurs de a c - ' mura a economiei jude-fului fa^a de perioada int De la 40 autocamioane, 4 autocisterne i 8 autobi existau in 1938 pe teritoriul jude^ului Vrancea form inventarului pentru rechizi^ie efeetuat de j tra^ia locaia in acel an astazi sint 1 983 autoca 239 autocisterne, 341 autobuze, 976 autobasculantj tractoare rutiere cu reinorci si alte masini pentn rite utilizari. Numai intreprinderea jude-feana de porturi, infiin^ata in anul 1976 cu 5 autobaze 25,3% din totalul .parcului auto. Jude^ul dispune si de puternicele centre ferov| Adjud i Marasesti, puncte imlportante in re^ea transjportuiri a \&rii. Prin masurile luate de partic stat, aceste douS centre feroviare s-au dezvoltat rabil $i au cunoscut un anuplu proces de mode autoinatizare. In cursul anilor 19771978 s-a < calea feratS Bucureti-Nord Suceava-Nord, dudnd la o sporire considerabila a poten^ialului d< porturi in condign de eficien-ta economica ridicat* In domeniul po?tei $i telecomunica(|iilor jude^i cea are o actwitate dezvoltata. La iniceputul anulj existau 96 de unitati. Capaicitatea echipata a ce telelonice locale de oficiu a fost la sfir$itul anv de 11 805 linii, cu 8 413 linii mai mult fa^a de an| din. care 8200 linii sint automate. Numarul ij mentelor telefonice 1 asfir^itul anului 1979 era del cu 9 814 mai mult decit in anul 1965. Municipiul i or.aele Maraeti i Panciu sint conectate la telefonica automata interurbana. Ca urmare a fondurilor de investitii alocatel ramuri aumai fost puse infunctiune in anul 1971 linii telefonice din care 4 000 linii in centrala ai i 3 000 linii in centrala automata interurbana. I

5. DEMOCRATIZABEA VIE?!! ECONOMICE

Ca urmare a masurilor stabilise de conducerea partiii, in activitatea economica s-a asigurat o participare inai .mare la conducere a maselor de oameni ai munpartiicipantii la faurirea bunurilor materiale fiind pta^i in consiliile oamenilor muncii, consiliile de conmuncitoresc, comisiile pe domenii si celelalte organe de conducere colectivsi instituite. In anul 1978 in unitatile economke din jude'^nil Vranfunc^ionau 67 consiilii ale oamenilor muncii in care au peste 1 500 oameni ai muncii, din care 470 femei. | Din totalul membrilor in consiliile oamenilor muncii, 45% sint muncitori, 25% sint maiatri si tehnicieni, ^O sint ingineri, 10% sont economisti si 3% alte cadre. [Din aoeste consilii, 22 sint organizate in intreprindeIndustriale, 18 in unitape I.A.S. si S.M.A., 9 in unide corner^, turism si aprovizionarea tehnico-materiaiS, '^i de cereetare-proiectare, cite una in unit^^i de tii ?i transporturi ?i 8 in alte unita^i de diverse toate unitatile unde sant organizate consilii ale oalUor muncii, funejionaaza si consilii de control munin care sint cuprinsi 770 oameni ai muncii. Din$tia, 292 sint muncitori, 181 maistri ?i tehnicieni, 'Ingineri, 108 eranomisti si 85 caidre de alte profebaza hotaririlor adoptate de Plenara C.C. al P.C.R. ||223 martie 1978, referitor la perfectionarea mecali econoniico-financiar, in toate unita^ile econoniice It luate masuri pentru intarirea autogestiunii econociare, riidicarea pe un plan superior a autocon11 muncitore?ti, siporirea raspunderii intreprinderilor intocmirea planului propriu de dezvoltare econola ?i echilibrarea bugetulud de venituri si chelacest scop, sub conducerea membrilor biroului Coliui jude^ean de partid, in toate unita^ile economice 1 tfectuat analize ample cu oamenii muncii, stabilin-

112

JUDETUL

5NOMIA

113

(CINCINALUL BEVOLUTIEI TIINTIFICE-TEHNICE. du-se masuri concrete pentru sporirea ef icientei ecor PBEOCUPARI 1 REALIZARI in toate sectoarele de activitate. Pentru folosirea mai intensa a pirghiilar ecor , Vrancea a intrat in istoria stiin^ei romanesti odata cu nanciare in activdtatea intreprinderilor, sporirea r2 ile sau fiu Simion Mehedin^i, savant de talie euroderii coleetivelor de oanieni ai muncii in gospodarii ina, eel ce a pus pe baze iptiinjifice cercetarile geogradurilor si intarirea disciplinei financiare, a fost in Romania. Vrem sa spuneim ca numele tinutului a bugetul de venituri si cheltuieli al intreprinderii |t implicat in stiin^a prdn personalitatea omului de stiprinde veniturile, cheltuielile, rezultatele financic nascut la Soveja, dar rezultatul prodigioasei sale activind produces industriala, produ<4ia agricola, lulc IU, prin natura ei nu a avut nici nu putea sa aiba constructii-montaj, transporturile, circulatia ma [Vreun efect asupra dezvoltarii economico-sociale a ftactivita^iie de cercetare i proiectare, prestarile de| lui. Revolutia stiintifica-tehnica, intrata cu toate cii, incasari din vinzarea productiei la export, fo turile in preocuparile noastre, ale celor ce strabatem proprii ale intreprinderii, creditele bancare si va |ti ani plini de realizari pe tarim stiinjific si tehnic, a tele la bugetul de stat. lit o forta uriasa care domina autoritar actuala peIn ridicarea pe o treapta superioara a activit3$i| ia istorica. ror unitafcilor economice o importan^a deosebita o | Qmenirea strabate epoca revolu^iei ^tiintiflce si tehtroducerea valorii productiei nete ca indicator de I, care reprezinta una dintre muta^iile fundamentale, planului in Industrie, agricultura de stat, const trasaturile principale, majore ale epocii contemtransporturi. Aceasta revolu^ie, fenomen social deosebit de Productia neta asigura masurarea dimensiunilc Uplex, poarta pe drept cuvtnt denumirea de ^itiin^ifica tative cat $i a celor canititative ale fiecarei int "ihnica deoarece ea inglobeaza, conconiitent, atit doAcest indicator exprima mai bine rezultatele efo l $tiintei cit i eel al tehnicii. Niciodata omenirea nu proprii pentru sporirea voluinului producfiei fis pus de o asemenea anma puternica de dezvoltare a structura sortimentala necesara economiei naftor &tii cum este revolutia ce are loc in zilele noastre gura preocupari sporite pentru folosdrea mai bi jomeniul jtiin-tei si tehnicii, aducind cu sine poten$apacitatilor de productie, reducerea consumului de | [rltmurilor de crestere a productivitatii muncii, schknIn intregul sistem al rela^iilor sociale ?i creind preprime, materiale, conibustibili, energie ?i utilis pentru bunastarea materiala si pentru democratizaeficien^a sporita a fondului de ttmp de munca. cietatii. Realizarea unui niivel cat mai inalt al produc lizarea importantelor obieotive ale dezvoltarii ecoa asigurat mai buna utilizare a poten^ialului ciale ce revin jude-tului Vrancea in actualul cinscopul reducerii substan^iale a cheltuielilor cel al revolu-|iei ,tiin^ifice-itehnice a impus acordacresterea mad rapida a productivitatii muncii ?i a nei aten^ii deosebite promovarii largi a progresului rilor reaiizate. in toate unitafcile economice. Sporirea volumului de produclie neta realizat acest sens activitatea organelor de conducere comai buna cointeresare a personalului muncitor sil a fost orientata spre asigurarea condi^iilor de metuirea unor fonduri sporite in scopul introduc autoinatizare a proceselor de productiie i, incii noi ?i a dezvoltarii fiecarei unita^i economice.1 Ji, a operatiunilor de manipulare ?i transiport intern. !n anul 1976 gradul de mecanizare a acestor operaera de 62,9%, la sfirsitul acestui cincinal aproape

114

JUDETUL VI

5NOMIA

115

78% din intregul volum al materiilor prime, mat lor, semifabricatelor si produselor finite urmeaza manipulate cu mijloace mecanice. Evoluitia pe ani a mecanizarii lucrarilor de ir descctrcare se prezinta asttfel:
1976 1977 1978 1979

Gradul de mecanizare a lucr&rilor de incarcare descaroare, depozitare, manipulare i [transport intern 62,9

Colecti/vele de oameni ai muncii din unita/^ile eoonoau ac^ionat 51 ac^ioneazS permanent pentru gasirea noi forme si metode in vederea reducerii necontea consumurilor normate. In anul 1978 s-au realizat nomdi de 850 MW energie electrica, 1 353 tone coniItibil conventional, 163 tone laminate finite pline din 28 tone diverse materiale din metal, 26 400 mp $esalona, 50 200 rap tesaturi bumbac etc. Sintetic, sanciniie de reducere a normelor de consum la sforsitul actualului cincinal se prezinta dupa cum aza :
Reduceri norme consum pr eliminate

68,8

73,2

76,3

De asemenea, datorita politicii economice profund stiin^ifdce, promovate de partidul nostru, obiectivele inidustoiale construite in aceasta peric fost inzeStrate cu utilaje avind un inalt grad de tate, unele din acestea .posedind linii de prelucrare mecanizate si automatizate. Mein^ionam in acest capacita^i puse in func^iune la Intreipninderea de crare a maselor plastice Focsani, Intreprinderea Malrasesti, precum si Combinatul de celuioza si| Adjud care urmeaza a fi dat in func^iune in am" Paraiel cu dezvoltarea economico-sociala a ji s-a ac^ionat pentru asigurarea for^ei de munca carea calificarii acesteia, in mod deosebit pent obiective economice. Nuimai in primii doi ani ai ac cincinal au fost califica^i prin dilerite forme 9! muncitori urmind ca, pina in 1980, numarul fie de aproape 21 000, din care 8 900 absolven^i $coli de specialitate. Evolujia pe ani a calificarii personalulud mi prezinta astfel :
1976 1 1977 | 1978 1979 5158 2196

Materii ?i materiale Inergie electrica iombustibil Aminate finite pline In otel lateriale metalice ^onta cenu^ie Uteri ale lemnoase Wfituri lina ii&turi bumbac

U/M
MWh t.c.c. tone tone tone me mp mp

1978
850 1353 163 28 100 26400 50200

1979 1060 1360

495 103 150 224 23700 29100

1980
979 1670

1156 131 150 355 29100 38600

atenrfie deosebita s-a acordat asigurrii competitiviproduselor realizate de economia jude^ului, ac^ionSnpermanent pentru reinnoirea acestora prin reprosi modernizare. In primii doi ani ai cincinalului *, industria jude^ului a realizat peste 560 produse tu reproiectate. anul 1977 ponderea aceistor produse in valoarea a produc^iei marfa a fost de 22%, urmind ca pina Mil 1980 sa ajungS la eel pu^in 40%.

Total calificati : din care : prin ?coli

3880
1580

5442
1560

3432
1758

PULATIA

11T

f Populatia jude^ului a crescut intr-un ritm mediu W de 0,9% in perioada 19301956, 0,7% in perioada B81966 si 0,5% in perioada 19661979. Ritmul mede crestere pe Jara in perioada 19671977 a fost 11,2%.

Fenomenul creiterii populate! in general si a la^iei urbane in. special, cu premisele si consecin^elel a cuprins si teritoriul ^arii noastre in ultimele douf cenii. Preluarea puterii de catre clasa muncitoare, d tarea intensa a activitatii economice si sociale din| noastra si in special industrializarea rapida si mode rea agriculturii au condus la schimbari important structura demografdca a tariL S-a schimbat compozi'tia de clasS a popula^iei, cul veehu societa^i, JmpartM in clase antagoniste, du-se noua societate alcatuita din clasa muncitoare, nimea cooperatista ?i intelectualitatea noua lega| popor. Integrindu-se in contexitul general al dinamicii latiei din Romania, judetul Vrancea a cunoscut o tere substaivjiala a popula^iei sale, dupa cum ui
Num&rul populo^ici Total 29.XII.1930 25.11.1956 15.111.1966 1.VII.1977 1.VII.1978 1.VII.1979 262 559 326 532 351 292 370 985 373 481 375 660 Urban 58683 52623
68 550 103 801 106 822 110 764

}-v_ /' / Seveji*

Tutaici.

fticoisi

c.....^.

*' y^ \ y ,5

Vizintfli-Livui Movilitl Strinne. 7.768 . B , , , , , , ! vklr, PANCIO Villl SJrii

Vrineioiu* Niilonili <

6>ruf< Ntnju Vinecoiu

.SR 252Vlniln

Poiina Cristti*

Cotejti " " " Milvt SUbolil Vulture*

\.r--J "*".
V

Titirai Sltbjzia BrUuhn V_./'

I Sub 50 IK./kn'

Dota

In procento de total Urban

22,4 16,1 19,5 28,0 28,6 29,5

I 51-100 lc./km' |l01-150lcykm' 1151-200 lic./km1

fy&)

Rural
203 876 273 909 282 742 267 184 266 659 264 896

12 16km

'

I Piste 200 loc./km2

Harta densit&tii populate!

<
p.i

Surse de date : Anuarid statistic al jude^uiui Vrancea, It Caietul statistic al judetului Vrancea, 19*79.

sporul natural numai in perioada 19661979, a |de 70342 persoane, ritmul mediu anual de cretere | inferior celui inregistrat pe total \ara din cauza ca in si perioada sporul migrator a fost negativ, inregis-

118

JUDETUL

PULATIA

119

trindu-se cu 22 648 mai mult plecati din judet| sositi. * Cresterea populatiei cu 22 461 locuitori in 197 de 196-6 a avut loc in prirnui rind ca umiare a natural determinat de o natalitate medie de 21,0 vii la o mie de locuitori $i de scaderea rnortaliitatii j rale. Cu populajia inregistrata la recensamintul dinj Vranicea se situeaza pe locul 33 intre j triei, de^Mnd 1,7% din populatia totaia a Romania Ca urmare a politicii partidului nostru de dez armonioasa a tuturor judetelor si locaiit&tilor tari tr-o amplasare cit mai rajionala i echilibrata a f de productie in teritoriu, in juide^ul Vrancea au a\ mutaifii priviind cresterea populatiei urbane prin rea unei parti a for^ei de munca eliberata ca ui procesuiui continuu si rapid de meeanizare si chi( din agriicultura, din industrie, constructii ?i din alf muri neagnicole. Aiceasta cretere este exprimata prin urmatoarea j tie comparative intre anii 1956 i 1979 :
Localitatea urbana Municipiul Foc$ani Ora?ul Adjud Ora?ul Mara?e?ti Ora$ul Odobeti Ora?ul Panciu TOTAL Nr. de locuitori la 21 februarie 1956
29 404 8170 7107 6412 7679 58 772

[In timp ce popula^ia urbana a crescut, popuiatia ruralS Szut In perioada 19661979 cu 15 621 locuitori, reduju-ise in acelasi timp ponderea in totalul populatiei de 10,5% Sn anul 1966 la 70,7% in anul 1979. [ Transformari spa^iale au avut loc nu numai in mediul ci ?i in eel rural. O buna parte din populatia activS Itelor a intrat in rindurile categoriilor de personal de 2, facind fie naveta, fie mutindu-si cu timpul domilUl in comune mai apropiate de municipiu si orase. |Estesemnificativain aceasta privin^a cresterea popula" In comune din zona municilpiului si onaselor si in cele de urbanizare :
Num&r populafle 15 iulie 1966 ibrSveni If ti lOVUl OZia-Ciorajti Lla uru 4 119 4 625 9 840 2 761 8.412 9 811 1 iulie 1979
4 347 5 760 10 679 2 900 8 907 10 483

Crejteri in 1979 fata de 1966

228 1 135 839 139 495 672

Nr. de loc la 1 iulie

63 106 13 749 11221 8823 7614 104513 Sursa datelor din tabel: Anuarul statistic al judetululi oea, 1974, pag. 4 ?i Caietul statistic al judetului Vra

La recensamintul din 5 ianuarie 1977, populat mediul urban detinea 27,6% din popular^ totaia, f 19,5% in anul 1966. Cele mai mari cresteri au fc registrate in municipdul Foc^ani, a carui populate a in aceea^i perioada de 1,6 ori.
* Fi?e demografice 19681979, edifta 1980. In arhiva D.J.S cea, pag. 1.

Creterea numarului de locuitori in comunele din zona i Influenza a municipiului Focani se datore?te atit spo|Ul natural cit i al celui niigratoriu din alte comune ale Jului. [renomenul se explica si prin apropierea acestor code centrele industriale printr-o re^ea de drumuri 11 ferate, precum si mijloace de transpont. acelai^i timp se inregiBtreaza scaderea populatiei in comune ale judetului, cum ar fi : Tataranu cu 1 825 (itori, Maicanesti cu 830 locuitori, Nane?ti cu 613 locuGura Galilei cu 1 337 locuitori, Ciora^ti cu 1 804 datorita in special schiimbarii domiciliului poputinere care pleaca la califdcare in loicalitatile urbane s5 lucreze acolo, localitatea natala neoferindu-i , de munca in meseria pe care a ob^inut-o prin sco-

120

JUDETUL

JLAflA

121

Industrializarea judetului si modernizarea raniuri ale economiei au determinat modificari cali| si cantitative in structura populatiei ocupate. Cele mai importante modificari sint cele ref la cresterea populatiei ocupate in sectoare neagric special in industrie si constrU'Ctii. Modificari sint privinta populatiei ocupate in sfera productiei mat si sfera nemateriala. Analizind populatia ocupata in cele douia sfere tivitate ale economiei nationale, sfera productiei mat si sfera nemateriala, in judetul Vrancea, pentru 19681979 se observa ca populatia ocupata in sfeii ductiei materiale este in continua crestere, pondereaj totalul popuilatiei ocupate crescinld de la 70,3% la 85,3% in anul 1979. Cresteri importante s-au inregistrat in indust constrU'Ctii; astfel populatia ocupata in industrie blat in 1979 fata de 1968, iar in constructii s^a Cu toate acestea, populatia din agricultura d* ponderea in totalul populatiei ocupate, pondere totusi in continua scadere, Astfel, daca in ani popu'latia din agricutLtura reprezenta 74,0% diin pop ocupata, in anul 1979 ea reprezenta 51,7%. De as se observa si o crestere a popula^ei ocupate in invat cultura, arta, ocrotirea sanatatii, fapt ce reflecta or rea politicii partidului si statului nostru in vede voltarii multilaterale a omului, precum si grija sanatatea omului. Din totalul populatiei ocupate in 1968, femedle -i zentau 44,7%, adica 81 700 femei ocupate, iar inf acestea raprezinta 44,5%, adica 79 900, inregist scadere a numarului femeilor ocupate, ca urmare derii generale a populatiei ocupate in primul rinJ3 marirea durated invatamintului general obligatoriu. Cu toate acestea, se poate afirma ca numarul in industrie a crescut in 1979 fata de 1968 cu 11 constructii cu 1400, in timp ce in agricultura J cu 7 100.
* Cadetul statistic al judetuim Vrancea, 1970, pag. 17.

|Din totalul femeilor ocupate in 1979, 61,2% erau in Itura, 19,5% in industrie, 5,3% in invatamint, 3% atirea sanatatii etc., in timp ce in 1968 in agricultura 70,7%, in industrie, 5,3%, in invatamint, 4,1%, in jtirea sanatatii 1,8 *. |Din totalul populate! ocupate in 1968, in mediul rural |4sea 83,7% si in mediul unban 16,3%, in timp ce in 1979 in mediul rural se afla 64,5% din populatia ata, iar in mediul urban 35,5%. sitatea populatiei a crescut de la 54,0 locuitori in 1930, la 72,9 locuitori pe km2 in anul 1966 ?i In 1977. Din acest punct de vedere, judetul detine 27 pe tarsi. Densitati mai ridd'cate se inregLstreaza cu 1 244,8 locuitori pe km2, Golesti cu 207,3 jjl'tori pe km2, Odobesti cu 206,9 locuitori pe km2 ete. tructura populatiei, pe sexe, reflecta o pondere mai a populatiei de sex feminin, care este de 51,3% din 4latia judetului la 1 iulie 1979, reprezentind to.tu?i o fata de anul 1966, cind ponderea era de 51,4% [totalul populatiei. ajoritatea locuitorilor o constituie romanii 99,2%, |Un numar de 2 793 sint alte nataonalitati (maghiari, li, rusi, evrei si altii). anul 1977 populatia judetului Vrancea, pe grupe de si sexe se prezenta ca in tabelul de la pag. 122. Sin analiza dateior rezulta ca structura populatiei ju|ui Vrancea este in general echilibrata, aproape 35% cuitori sint in vlrsta de pina la 20 ani, populatia in de 60 ani si pesite 60 detinind 14,8%. constata totui deosebiri intre grupele de virsta iiul urban si rural, in special la grupele de virsta ani si peste, unde in mediul urban sint 11,6%, iar Iiul rural 16,0%, acest lucru denotind imbatrinirea din mediul rural. sta medie a populatiei judetului este in jur de 32 care 31 ani la barbati i 33 ani la femei.
statistic al Vrancea, 1979, pag. 17.

123
to (M o co t- t~ t- c o o ca in in to m
CO *H r-t i-H iH i-H

in n<

^i<

03C-]CO<Nr-lT-<T-lr-lr-IIM<Ni-l

i>too*-HincDTt<cot-ooooo5O cMcn rl rl

rH

o O3 os r-< t- (M

element important al resusrselor de munca il conSiporul natural al populatiei, care la nivelul \ari\ zinta diferen^ieri semnifiicative de la o etapa la ailta, juide^ chiar in cadrul aceleia^i etape. ,-paraitiv cu anul 1966, cind la 1 000 de locuitori | tnregistrat 15,7 nascu^i ?i 7,5 deiceda^i, aporul natural " de 8,1 la mie, in anul 1979 s-au inregistrat 20,6 si 9,7 decedati la 1 000 locuitori, sporul natural [tnd la 10,9 la mie. eristicile demogralice sint exprimate de datele aza : Inul
Nascufi

Decedafi
2651 3282 3333 3521 3(675

Spor natural 2862 7168 4773 4330 4109

13 A

Ift r-( lO CO

i-t CO CO COi-l O5 CD ^ ^t* ** O

COCOCvI

tf 066 068 ITS 178 179

5513 HO 450 8106 7851 7784

* o os to eft *i* t-i ^H to co t- ^ Oi i-< m in tft co eg c* o co PO co co os m cq 01 CD o eo

CftCDOOacOCOOIOCSICOCOCMt-t'-COCD -

in
t-

Jursa datelor din tabel : fie demografice 19661979, edi^ia |B80. In Arhiva D.J.S. Vraneea, pag. 1.

t- co co o c- co c- o in

o TP os ^ eo co TJ< o N co c inoi> co c rt* co 01 in ^m ^co om

co m CD Tj< oj M< t- co rt< <M co in <M co

(Lvtndu-se In vedere evolu^ia ?i tendin^a fenomenelor igmiice specifice judetului Vraneea, se prevede crespopula-|iei totaBe in perioada urmatoare. cifre absolute se estimeaza ca populatia anului 1985 nge la 408 773 persoane, pentru ca in anul 2 000 sa I pina la 530 000 locuitori, in conditiile mentinerii ta perioada 19782000 a fiertilitatii ridicate ?i a i continue a mortalita^ii specifice. urmare a politicii partidului nostru de deavoltare pioasa a tuturor judetelor ^arii si localitatilor aoesLprintr-o amplasare cat mai ra^ionala i echilibrata a r de productie in teritoriu, i in jude^ul Vraneea v&d muta^ii insemnate privind cresterea popula^iei
r l

l *- cu D-a

anul 1980 poputotia urbana va inregistra o cretere 1,7% fata de anul 1975 si de 7,7% in 1985 fa^a de

124

JUDEfUL

important, fo^ , urma reformed aidministrativ-teritoriale din anul i in jude^ul Vraneea au fost constitudte : un munici\ orae si 59 comune cu 381 sate, din care 7 sate aparft^elor i 5 sate comunelor suburbane. In aoeasta la un oras revin 66 sate, ceea ce reprezinta o vafluperioara mediei pe \ara care este un oras la func^ie de numarul de locuitori situa^ia satelor se t& astfel:
p__ ,.

Mori
b^ < <

Num&r de sate ApartiComponlnd de nente ale orafe comunelor

7 1 3 1 324 138 83 69 30 2 2

T ot a I

Nr.
331 139 86 71 31 2 2

%
100,0 42,0 26,0 21,4 9,4 0,6 0,6

LL (00 1 000 - 4 000 *- 5 000 .

2000 BOOO

derea o de^in sateie cu pinS la 2 000 locuitori, care 1,4% din numarul total. ruparea comunelor dupa numarul de locuitori la 11979 se prezinta astfel:
Comuna ^OTAL Plna la 2000 3001 4000 4001 7000 7 001 9 000 9001 11000 Nr. comune \
59 1 28 23 5 2

In % fata de total
100,0 1,7 47,5 39,0 8,5 3,3

126

JUDETUL

ATI Z ABE A TERITORIULUI

127

Rezulta ca, intre comune, eele cu peste 4 000 ponderea. Sub raportul di'stribujiei pe teritoriu, din cele 53,0% sint situate in zona de cimpie, 45,5% sinl j dealurilor i .depresiunilor si numai 1,5% la mi Satele mai mari sint situate in nord-veistul in vest, in cimpie si in zona pod<gordilor, iar sat sint raspindite in zcmeie depresionare, pe mjaluriie| Milcovului, Rimned si RSrnnicului Sarat. Loeaditatile prezinta o densitate mai mare in munelor Boghesti, Corbi^a, Tanasaaia, a podgoridil cei si depresiuniik>r Duimitreisti, Neculele, Vrancea. judej; indicatorul este de 7,2 sate pe 100 km2, perior mediei pe $ara, care este 5,8 sate pe In functie de dezvoltarea economics, re^eaua se prezinta astfel:
* *. O

iOri, Virtesicoiu, Vrincioaia). Aceat fapt se datoreste llui natural care a influeni^at asezarea satului si speocupa^iiior tralditionale ale populate!. in cadrul vetrelor de sate se prezinta astfel:
Nr. sate Localizare Vitane?ti (Tife?ti), Podul Stoichii (Naruja) Siretul (Mara9e9ti), Pietroasa (Virteiscoiu), Placin^eni (Boghejti), MSracineni (Chioj-

iBQ

14

Doaga ?i Precistanu (Garoafa), Argea i Costi?a (Homocea), Naruja, Ungureni i Romane^ti (Nistore?ti), Cornetu (SI. Bradului), Bilie^ti, (Suraia), Covrag (Tanasoaia), Haulica (Tulnici), Beciu (Virtesjcoiu).

i 30

ao

Functiuni economics

Numar sate 331 28 13 144 61 85

In

15 90

In comunele Boghe?ti, Tanasoaia, Corbita, Gura Calitei, Poiana Cristei, Andreiau, Mera, Nereju, Paltin, Naruja, Vrincioaia.

Total 1. Mixte (agricol>e-industriale, agricole-lorestiere, forestiere-balneotitfistioe etc.) 2. Principale centre agricole (organiaatii, intercooperatiste, I. A. S., S.M.A., mari C.A.P.-uri) 3. Baze de productie agricolS de importanta locala 4. Exploatare forestierS i zootehnica (in cadruil zonelor necooperativizate) 5. Cu baza economica redusa

orma vetrelor de sat este diferen^ialta in rapont cu tenta tuturor faiotorilor care inifluemteaza asezarile {, conflueni^a apelor, expunerea la soare). Astfel, se c& urmatoarele gruipari de asezari in judetul eea : ffira oomtur si structure risipita sau rasfirata a gos"'illor in deipresiunile Vrancei, Neculele, Dumitrest'i, ( exemple coneludente gasinidu-Jse printre cele mai sate vrineene. Dintre acestea notam pe cele de tip Plostinia, Nereju Mic, Nereju Mare, de tip rasfirat : de terasa : Podul Narujii, Poduriile, Valea SSrii, Birseisti, Colacu, Tichiris, Vidra de coasta : simplu Spinesti, Haull^ca, Podu Stoichii, Ghebari, Prahuda i Spulber. de tip rasfirat insirat de coasta dublu (Pauleti, Bodesti) si riveran (Topeti, Coza, Naruja,

Din punctul de vedere al structurii pe sate si dului construilt, se constata cS exista un numar localitatl compunind 4 comune cu peste 10 sate : tresti, IPaltin, Gura Cali^ei, Tanasoaia), 9 comune 89 sate (Boghesti, Chiojdeni, Corbita, Garoafa,| resti, Poiana Cristei, Reghiu, Tife,ti, Vidra) si 11 cu cite 67 sate (Andneiasu, Bolotesti, Ciorasti,; nesti, Slobozia-Ciorasti, Timboiesti, Tulnici, Vini

128

JUDETUL

EMATIZAREA TERITORIULUI

129

Ungureni, Romanesti, Bitcani) si de (Vrincioaia). Asezarile de tip tentacular si structura rasfii afla in zona podgoriiilor Vrancei, cele mai ser exemple in acest caz fiind satele Jari^tea, Virteiscoi! dari, Cotesti, Urechesti, Terehesti, Timboiesti, SI. lui, satele cu dispunere areolara si structuri re adunate sau compacts in zona de cimipie i lunca, tipice fiind : Sihlea, Gugesti, Slobozia-Cioraisti, etc. Materialele din care au fost construite cladirile I xele sint : lemnul in satele comunelor Soveja, Racoasa, Vizantea, Vrincioaia, Nistoresti, Paltin, Andreiau, Jitia, Vintileaisca, Pufesti, Tulnici, cara in satele comunelor : Broteni, Ciora^ti, Dunihravei| iana Cristei, Timboiesti, Urechesti, Virte?coiu, pate in celelalte sate ale
GRADUL DE DOTARE SOCIAL-CULTURALA

Referitor la gradul de dotare i servire social| rala i comerciala a popula^iei se evidentiaza o st complexa si o distribu^ie relaliv echilibrata de dc mediul rural. Concomitenit cu dezvoltarea econc cendenta a tuturor localita^ilor din Vrancea in anl a sporit considerabil si baza materiala a educ culturii. Numarul scolilor generaile ce revin la un aproape de media pe tara (1,08 fa^a de 1,1). Cele 31 generate din mediul rural totalizeaza un numar sali de clasa. Numarul internaitelor scolare ce deservesc inva^amint in mediul rural este de 22 unita^i cu mar total de locuri de 2 565, la care se adauga tine cu un numar de 1 734 de locuri, iar eel a! culturale se ridica in prezent la 121 cu un total de| locuri, la care se adauga 131 cinematografe. Activitatea cultural-educativa sus^inuta din ral se desfasoara in conddtii corespunzatoare, la dia populatiei fiind camine culturale, revendnd 87 lo 1 000 locuitori, din care 33 camine cu peste 300| totalizeaza 16 245 locuri (36% din numarul total dc in camine).

i In mediul rural funcfioneaza 6 muzee satesti (Cotesti, ?ti, Paltin, Soveja, Straoaine, Valea Sarii), o casa meriala care evoca personalitatea |aranului vrincean Ion (la Qmpuri) si un punict muzeal dedicat memoriei si pentru neatirnare (la Jilisftea) a domnitorului molean loan Voda Viteazul. In ceea ce privesfe asisten^a lltara, unita^ile comerciale si prestarile de servicii penpopula^ia din mediul rural, acestea au cunoscut in uljlll ani o dezvoltare ascendenta, ele constituind o latura rabila a infaptuirii politicii generale a partidului si lui nostru, a grijii fa^a de oni i nevoile sale matesi spirituale. ua unata-tilior medico-sanitare in mediul rural cuUde astazi un numar de 2 spitale a 340 locuri, 2 sec|ii rioare a 175 locuri, 8 sta^ionare a 45 locuri, 31 case nas-tere a 160 locuri, o policlinica, 59 diapensare, 28 ate stomatologice. t Re^eaua unita^ilor comerciale i de al'imentaitie pubMca '|ura In prezent gradul de deservire a populatiei in pro;ie de 70%, cu unitta^i comerciale si 37% cu unit&ti de enta^ie publka. In medie revin circa 9 unitafci comeri de alimentatie publica pe comuna. [Unita^ile de prestari servicii sint concentrate, in geneln satele resedin"ta de comuna. Cele mai bine cotate din |t punot de vedere sint comunele Birsesti, Corbita, GuI, Naruja, Soveja si Ureche^ti, ultimele doua atingind llul urban.
INIVELUL DE ECHIPARE TEHNICO-EDIDITARA

contextul dezvoltarii economice si sociale a tuturor Stilor s-au inregis'trat cre,steri substam|iale si in ce prive^te gradul de echipare tehnico-edOitara a llta^ilor, ceea ce a avut ca efe^ct ridicarea niivelu[de trai si civiliza|ie al locuiitorilior. Se poate aprecia ivelul actual de echipare tehnico-edilitara a re^elei [Ioca3ita|;i este, in unele privin$e, suiperior mediei ite la nivelul intregii \axi. Astfel, 17 localita^, 5 orase, dilsipun de refele pentru distribuirea In sistem centralizat, ponderea acestora in raport |umarul total de localiitata fiind de 5%, fa^a de 2,8% media pe ^ara. Lungiimea re^eleiloir de apa acopera liverse procente lungimea retelei stradale dup& cum

130

JUDETUL

WMATIZAREA TERITOBIULUI

131

urmeaza : 100% in municipiul Focsani, 73-75% in 61-62% in orasul Panciu, 45-47% in Marasesti besti *. Un numar de 12 localitatl sint raicordate la aduotiune a apei fertile oraselor Foicsani si Ps localitati din 25 de comune concentrate in partea a judetului dispun de alimentare cu apa de la economice existente. Satele din zona dealurilor si| presiunilor au rezolvat aliimentarea cu apa din fir captari de izvoare. Localitatile rurale foloBese incalzdrea cu lemr buni si coimbusitibili lichizi. In prezent sint el 285 sate, adica 86% din totalul de 331. Satele neeleotrificate se situeaza in major!/ partea de vest a jude-j/ului, in zona dealurilor si a siunilor. Ca urmare a procesului de sistematizare si urt la sate, sporeste an de an numarul cladirilor de k dotarilor social-culturale, de prestari servicii si edilitare, in deplina concordanta cu prevederile si detaliilor de sistematizare. De asemenea, se continua echiparea teritoriului < nelor cu lucrari de imbunatatiri funciare, indiguirij cari, lucrari de hidroameliora^ii. Odata cu anrtplificarea actiunii de urbanizare, satelor se produc sohimfbari de ordin calitativ, inf nivelul de trai social si cultural al po,puila|iei. finind seama de faptul ca majoritatea satelor racter agricol, in funic^ie de aceasita s-a stabiliit me. organizare a localitatilor, densitatea construc^iilor,:] mea loturilor pentru construictii, urmarinidu-se crearea unor centre civice care sa grupeze princij tari socialnculturale ale comunelor. In ultimii ani s-au construit aici 300 apartament tru specialist!, iar pentru viitorii 2 ani sint prevl se realiza inca 400500 apartamenite cu regim time de eel putin 2-3 nivele (in eomunele Vidra, Naruja, Cimpuri, Nereju).
* Conform studiului de sistematizare teritoriala a judetulu oea, 1975, pag. 114.

|Din fondurile popula^iei in satele jude^ului se conilesc anual pesite 500 locuinte, toate realizindu-se cu si etaj, reducind astfel aproape la jumatate supnaocupata la sol fa^a de aria desfasurata a locum^elor sr care ,s-au execuitat in anii trecu^i. Pe baza programelor elaborate la nivelul comunelor,' constarucfii se aarnp^laseaza de la centra spre zonele jinale, pe arterele principale de circula^ie, respectind : nul de inal^ime de P + 2 nivele in centrele civice si 1 nivel in res.tul zonelor construibile. In aceasta etapa au fost reactualizate si proiectele de care au lost puse la dispozitia poipulatiei pentru punde nO'ilor condirtii de regim de inalfime i grad de ifort sporit.
jLOCALITATI URBANE. iCRE^TEREA NUMARULUI DE AEZARI URBANE i |U SISTEMATIZAREA ORAELOR !

(procesul de urbanizare din jude^ul Vrancea, inscris in generate actuale, are loc in conditiile de dezre eeonomica si sociala sus^inuta, carora cadrul geo(Ic, resursele naturale si umane le confera trasaturi rii. iata cu reorganizarea teritoriala din anul 1968 s-a 1)8 ca in paralel cu dezvoltarea oraselor cu grad avanindustrializare sa se creeze noi centre industriale in lie ramase in urma, printre care si jude^ul Vrancea, ampletarea echiparii tehnico-edilitare a tuturor locallor. utorita repartizarii mai echiiibrate a invesititfMor pe Bgul teritoriu al judetului, pe baza criteriilor de efisociala si in spiritul unei organizari complexe din de vedere economico-social, al echiparii si dotarilor i teritoriu, alatuii de municipiul Focsani se dezsi orasele Odoibeti, Adjuid, Marasesti, Panciu. )in punct de vedere al modului de grupare a localiDr urbane pe teritoriul jude^ului Vrarucea, distingem |kipiul Focsani, ca ora mijlociu, cu func^ie econoi social-culturala de importanta na^ionala si patru mici, sub 20 000 locuitori Adjud, Marasesti, Blu, Odobeti , orase cu aotivitate economica si rol rvire sociai-cuiliturala de importan^a

r
'1
Str. B I e . zu

JATIZAREA TEBITOBIULUI

133

\
X.

ED
' Planul municipiului Foc$ani

Tertnwl wrm* IMIl WI

0 250 500 750 1000

1. Consiliul popular judefean 2. Consiliul popular lul judefean 4. Liceul ,,A1. I. Cuza" S. Liceul "-- gogic 7. Liceul economic 8. Grupul ?colar al r r.',^^1"3 "Unirea" 10- cinema LeP?a" 11. Teatrul municipal 12 cmtura a sindicatelor 13. Biblioteca municipala u. Muzeul 15. Muzeul unirii 16. Policlmica teritoriala 17 spitelul Spitalul militar 19. complexul sportiv BMilcovul" 20 Sala Banca Nationals 22. Banca de InvestitU 23. Complexul 24. Plata agro-alimentara BMoldova 25. Hotel Unirea" 2e Liceul agricol 28. Grupul ?colar 29. Autogara

ad seaima de relatiile complexe ce se stabile&c intre ti (in sfera cooperarii economice, a rela^iilor de , serviciilor i aiprovMonarii, a comtunicatiilor ?i orturilor, a petrecerii timpului liber), actiunile de atizare au luait in considerare fiecare ora? ca parte tita dintir-o grupare de a^ezari invecinate. tui siistinut de industrializare a surprins oraele ilui Vrancea in stadii diferite de dezwltare. mvmicipiul Focani i in oraele Panciu, Odosuportxil urbanizarii era constituit de comer); i de unor unita^l mici de prelucrare a produselor Die. itistrializarea in ritm Jnalt a jude^ului a determiii corespunzatoare la niveM fiecarei localita^i. ajuns la utiHzarea disponibiltiiui de for^a de munca plan local, ceea ce a determinat deplasari pentru muniln arii din ce in ce mad largi i a provocat migratii. |Asigurarea locuin'^elor ?i dotarilor necesare, creterea iului de proiesionklizare, Siporirea veniturilor au contfit la ridicarea generala a niveliolui de trai. Numai in fJlcipiul Foc$ani, in ultimele doua cincinale au aparut ttere noi ca : Focani-Sud, cu peste 17 000 locuitori, (in curs de execute), Gara, in oiragul Aidjud cartieBiret-Siretel etc. |Ca urmare a dezvoltarii locaiitatSlor au aparut noi ne&t^ de dotari i servicii, ceea ce diioe implicit la sponumarului de loeuri de munca. [Din punct de vedere al dinaniicii sociale, urbanizarea in primul rind un proces de restructurare sociala Urmare a necesitatilor curente in productie. Rltniul alert de crei^tere a popula^iei ora^elor a ininat pentru o mare parte dintre locuitorii nou veni^i mediul rural trecerea la un mod de via^a urban. [In structura generala a oraului, deci in sistemul oo-mde rela^ii ce se stabilesc din punct de vedere func^iospatial-volumetric, intre componentele acestuia au venit, datorita dinaniicii economice si sociale, o serie llemente noi ce au modificat situa^ia existenta pina in dnalul precedent. |Din punct de vedere functional, structura oraelor a it modificari in mai multe directii, din care amin-

limiU zMri
ISO 300 450

. . . . . . . Uroita ora cnutmito

150 300 450

Planul ora^ului Panciu 1. Vinalcool 2. Combinatul pentru producerea ampaniel 4. Autogara 5. Hotel-restaurant 6. Plata agro-alimentara 7. ConsillU lar 8. Militia 9. P.T.T.R. 10. Camin cultural 11. Cinematograf teoretic 13. Gradinita 14. Spital 15. Stadion

J 1. Depou C.F.B. 2. Autogara 3. Gara C.F.R. 4. Magazin Supercoop Mtlaurant 6. Hotel 7. Plata agro-alimentara 8. Consiliul popular 9. K 10. P.T.T.R. 11. Casa de cultura 12. stadion 13. Liceul de cultura 15 14. Gradinita 15. Policlinica 16. Spital

Planul ora^ului Adjud

/.
! II

sir-., C"*^
^-/L?\r..T-J/ //

lie

Unit) nan cautrwte . . . . . m 0 150300450600m limit* ami

0 150 300 50 600 m

Planul ora?ului Marae$ti

1. Gara-depou 2. Fabrics de pZine 3. Fabrica de sticla 4. derea ..Chimica" 5. Hotel-restaurant 6. Plata agro-alimentara 7. pentru prestarl de servicil 8. Consiliul popular 9. Militia 10. P.T.1 Caminul cultural 12. Liceul industrial de chimie 13. Gradinita ll.| gradinita 15. Spital 16. Policlinica 17. Stadion 18. Mausoleul

,,.

138

JUDETUL

1ATIZAREA TERITORIULUI

139

tim : d'iversificarea si schimbarea functiilor ec prin introducerea unor noi activitati cu caraeter in) ca : Fabrica de beton celular autoclavizat la Adjuil binatul de celuloza si hirtie in aceeasi localitate, rul si Fabrica ide prelucrare a maselor plastice I Fabrica de materiale de construcfii Odoibesti etc. ; j rea accentuata a funcjiumii de locuire la un nivdj rior calitativ in raport cu media existenta, mod| tipurilor si volumul elemenfelor de legatura intre funcfiuni (comunica,fii, tnansporturi, circulatii). In ceea ce privesfe fondul locativ, s-a trecul tipul dominant de locuire in construcfii cu pu|ine | cu demsitati reduse reali'zate izolat si treptat, la l| in constructii colective grupate in mari ansambi densitaji ridicate, realizate industrializat in termenl tiv scurte, comiplet dbtate si echipate cum sint dini de vedere social-cultural Focsani-Sud, Bahne, Gara,| din munMpiul Focsani, precum si zonele c'entn^ ! Odoibesti, Panciu, Adjud si Marase^ti. ] Ansamblurile noi cu densitati ridicate au fost;! zate in rela^ii direote cu platformele industriale si "I rin^a de reorganizare a centrelor urbane. ' S-au dezvoltat platforme industriale in Focsan'i, \ si Marasesti, unde s-a acordat o aten-fie deosefh
Localitatea Municipiul Foc?ani suburbane existente Cimpineanca Gplegti TOTAL MUNICIPIU FOCgAJNTI Ora?ul Adjud suburbane propuse Pufagti TOTAL ADJUD Oraul Mara?5ti Ora?ul Panciu Ora?ul Odobegti TOTAL URBAN Nr. locuitori _ 1975 1 2980 1 1985 " 50000 75000 100 000 3400 3700 56100 11800 4000 3000
82 000 15000

ll 1 '!
!

4500 3500
108 000 20 000

11 800 9800 8300 8000 94000

15000 11 000 8500 8500 125 000

5000 25000 14000 10000 10000 167 000

rii perimetrului oicupat de unita^ile industriale, ooaesstora i utEizarii unor dotari comune. raport cu criteriile generale avute in vedere in Blerea evolu^iei re^elei generale de localita^i i a i au fost facute estimari privind prognoza popupe difenite orae 5,! etope. PERSPECTIVA SISTEMATIZARII TERITORIULUI A MODERNIZARII CENTRELOR URBANE 1 RURALE IN ANUL 1990 cadrul jude^ului nostru, ca urmare a Legii prisisteniatiziarea teriitoriului si loicadita^ilor urbane i s-a initocmit un studiu de siistematizare completa rltoriului care preainta principalele direc^ii de dezgenerala a judeffuiui in deplina conicordan^a cu Jerile planiului cinicinal 1976 1980 si in perspectiva 5n anul 1990. Be are in vedere dezvoltarea in continuare a for^elor ctie intr-o s,trinsa corela^ie cu cresiterea nivelude urbanizare, posibilitat.ile specifice de valordficare urselor materiale si umane de care disipune judei^ul, ta^irea structurii re^elei actuale de localita^i in cu dezvoitarea social-economica previzibila in rtiva, dezvoltarea re^elei de localita^i rurale ^inind de o cit mad judicioasa utilizare a fondului funi, precum si eviden^ierea din punotul de vedere al itizarii a unor posibilitati teritoriale pentru aniea de noi industrii in raport de diisiponibilitatile exisS-a mai avut in vedere, de asemenea, si asiguunei proteic^ii aidecvate a mediului inconjurator si terea calitatii vie^ii. I S-a stabilit ca 1 1 loealitali sa idevina centre urbane cu icter agroindusitrdal (Guge^ti, Vjidra. Naruja. ^ Dunii|ti, Maicanesti, JTulnicir, Vulturu, Soveja, Jitia, Tanaa, Tataranu), din care Gugesti, Vidra, Naruja, Maica|ti s,i Dumitreti se vor contura ca localitati urbane icinalul 1976^1980. i Pentru aceste looalita^i s-au intocmit schi^e de sisatizare si detalii de centre civice, s-au avut in vedere -tile de dezvoltare acononiico-sociala pe perioada 6 1980, acordindu-se, intr-o perspectiva mai inde-

140

JUDE-TUL

tEMATIZAREA TERITORIULUI

141

partata, o deosebita aten^ie stabilirii zomelor nale, realizarii noilor amsam!bluri de locuinte si gerii continue a perimetrelor construibile. In ultimii and, de exemplu, in zona centrala litatii Guge?iti, s-au constiruit objective majoref ofera garantia crearii unui viitor ora cu functit tiple. Aceleasi conditai sint create pe plan ecoi social si pentru comunele Vidra ?i Naruja. Detaliile de sistematizare pentru centrele civ fost proiectate in sensul respectarii intoemai a ^ tiilor conducerii de partid, de organizare a unorj publice in care, ca element dominant, sint amplasi diile politico-administrative ale viitoarelor orase,.j sustinute de locumfe si dotari de interes general de cultura, complexe comerciale, cinematografe, licee de specialitate. Pentru nolle ansambluri de locuinte s-a deaproape realizarea unor fronturi stradiale i g . , aspect reprezentativ, armoriizarea noilor construe! cele existente, oladirile care sint in stare buna si ca gura personalitate localitatalor. Se aeorda o grija bita dispunerii volumetriei i tratarii plastice a fat astfel incit noile edificii sa refle.cte preocuparea promovarea unei arh'itecturi tradi^ionaile romane^ti acela^i timp sa fie pus in valoare specificul local. Detalii'le de sistemaitizare pentru zonele indi s-au elaborat in spiritul concentrarii acestora, al de teren precum i al fodosirii in coxnun a u t i l i t i Pentru a sprijini populatiia din localitatile rur dorete sa-i construiasca locuin|e proprieitate la nivelul jude^ului s-a intocmit un catalog cuprt&i proieote tip de loeuin^e cu tratare arhitecturala i; |ionala diferen^iata pe zone geografice. '\ In vederea infaptuirii sarcinilor trasate de cond'i partidului in legartura cu dezvoltarea social-econoi localitat;ilor viitoare centre urbane, s-au adoptat o| de masuri la nivelul jude^ului, urmarindu-se re^ tuturor obieotivelor iprevazute in plan pe perioada 1980. Aatfel, la comuna Gugesti volumul invesit | zute in cincinalul 19761980 este 194,3 mil lei, cu'

, mult fa$3 de cincinalul precedent, iar investifiile prea se realiza sint cu 5% noai mari fa^a de preveitiale. Ca urmare a realizarii investi^iilor prevapentru dezvoltarea industriei, valoarea productiei ce se va realiza in 1980 va fi cu 59% niai niare It in 1975, ceea ce va duce la cresterea fata de aoeeasi ada a numarului mediu de personal inuncitar cu 14% ] a oelui industrial cu 41%. [Cresterea nivelului de trai se reflects ?i in cresterea ilor de marfuri cu amanuntul in 1980 fat& de 1975 j 89% ?i a prestarilor de servkni pentru populatie cu O. Se va construi o fabrica de piine, o secrfie de semistrializare a legumelor si fructelor, un oficiu P.T.T., de intretinere auto, se va dezvolta alimentarea cu B localitatii cu 2 km de retea $i 13 litri/sec. captare, lua de canalizare cu 2,7 km, o statte de epurare, o de transformare, un dispensar veterinar, 429 aparite, o sala de gimnasticS $i 8 sali de clasa. | In comuna Vidra, din analiza modului in care se realil& principalii indicator! de plan din cincinalul 1976 D, rezulta ca prin masurile ce s-au luait valoarea pro|lei globale industriale va inregistra la sfir?itul cinilului o cre?tere de 86,9% fata de anul 1975 si de at& de prevederile iriitiale. In vederea dezvoltarii lico-sociale a comunei, prin planul cincinal 1976 a fost prevazut un voluni de 10 ori mai mare fata cincinalul precedent si se prelknina a se realiza cu B% mai mult. j Principalele obieotive de investitii ce se vor realiza aici : secrfia de fabnicat cascaval, dezvoltarea sectiei de Jiindustrializare a legumelor si fructelor, o statue elecde 110 kw, o instalatie telefonica cu 12 cai, comde alimentatie publica cu 60 locuri cazare si 150 la mese, dezvoltarea re^elei de alimentare cu apa _ 6 km aductiune, dezvoltarea retelei de canalizare cu ?i o statie de epurare, 122 apartamente, 2 gradia cite 60 locuri, o baie comunala. | Cresterea nivelului de trai este reflectata ?i de spoin 1980 a desfacerii de marfuri cu amanuntul cu 1,7% fa$a de 1975 si a prestarilor de servicii pentru cu 23,3%.

142

JUDETUL VR/

In comuna Naruja, din analiza modului in realizeaza principalii indicator! de pilan din cmca 19761!980, rezulta ca valoarea productiei globale la| situl cincinalului va create cu 21% fat a de anul 1 ou 32,3% fa|;a de prevederile cincinalului initial. In vederea dezvoltarii economico-sociale a corafl prin planul cincinal a fost prevazut un volum de tii de 3 ori mai mare decit in cincinalul precedent | prelimina a se realiza cu 0,8% m(ai mult fata.de derile initiale. Principalele objective de investitii ce se vor aici sint : o unitate mixta de prestari servicii, o bru| o piata agroalimentara, un saivan pentru oi cu o citate de 500 capete, 2 km re^ea pemtru aliment apa. In 1980 desfacerile de marfuri cu amanuntul, create fata de 1975 cu 269% iar prestarile de servicii| tru populate cu 34%. In continuare, dezvoltarea industriei in localitatit| dra si Naruja va fi asigurata, in principal, prin va carea resurselor minerale utile existente in zona sil potrivit prospectiunilor geologice pot fi exploatatef nomic asa cum sinit cede de sare, oelestina, gipsuri, calcare, betonite, argile, nisipuri cuartoase. Comitetul exeeutiv al consiliului popular jude rourile executive ale consiliilor populare comunale o atentie deosebita urbanizarii acestor localitati fel incit sa devina puternice unitati teritorial-admii tive cu caracter polarizator, specifice profilului ecol i social prevazut in perspectiva. In viitorii 1520 ani, aceste looalitati se vor de in continuare asigurindu-li-se organizarea unor cent vice reprezentative, cu un regim de inaltime a locuii si dotarilor social-culturale de eel putin 3 nivele ?i tati marite ale constructiilor. In cadrul acestor localitati se vor realiza dotari orasenesc astfel incit in urmatorii 1520 ani sa se a| la un confort cit mai apropiat de eel urban.

Transformarile profunde intervenite in anii ediflcarii ialiste evidentiaza cu pregnanta faptul ca scopul sum al politicii partidului este ridicarea bunalstarii matele si spirituale a intregului popor. Imbunaltatirea repartizarii teritofiale a fortelor de pro, dezvoltarea armonioasa, echilibrata a intregii ecosi a fiecarui judet, constituie una din problemele mai importante pe care le ridica opera de faurire a ialismului. Inca din primii ani ai dezvoltarii planifile a eoonomiei, partidul nostru a promovat o politica ridicare a regiunilor slab dezvoltate in trecut, asa cum fost i judetul Vrancea, prin masuri complexe care sa lgure avintul fiecarei zone in parte. Aiceste orientari au t accentuate in mod deosebit, in contditiile .actualei artiri adminiistrativ-teritoriiale a ffirii, creinidu-se pree ipentru folosirea cit mai efMenta a resurselor natui a for^ei de munca din fiecare looalitafte, pentru terea rolului clasei muncitoare, pentru crearea de noi tre de tip urban i organizarea pe baze inoi a vie^ii comunele si satele noastre.. Este cunoscut ca, in treicut, localitatiile de pe tenitoudetului Vrancea aveau un nivel scazut de dezvol, industria fiind aproape inexisitenta. Ajceasta situa^ie fost radical modificata in mai putin de trei decenii de nomie planificata. In numeroase localitati din judet u amplasat obieictive induistriale, ceea ce a dus la creea locului si rolului acestei ramuri in economia judeui, s-au creat noi locuri de munca, a creiscuit baza malala necesara ridicarii bunastarii materiale a popui de pe aceste meleaguri.