Catalog Expozitia Medalii Si Insemne Masonice Istorie Si Simbol

https://biblioteca-digitala.
ro
MEDALII ŞI ÎNSEMNE MASONICE
ISTORIE ŞI SIMBOL
https://biblioteca-digitala.ro
MEDALII ŞI ÎNSEMNE l\1ASONICE - ISTORIE ŞI SIMBOL
FREE-MASONIC MEDALS ANO BADGES - HISTORY ANO

SYMBOL
CATALOG DE EXPOZIŢIE
BUC U R EŞTI
Decembrie 2006 Martie 2007

-
MINISTERUL ClJLTURll ŞI CULTELOR
Muzeul Naţional de Istorie a României
Cabinetul Numismatic al Bibliotecii Academiei Române
Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei
Marele Orient al României
Muzeul Naţional Filatelic
Colecţionari particulari care doresc să rămână anonimi
Editori
Cătălina Opaschi, Katiuşa Pârvan, Ernest Oberlănder-Tâmoveanu
Organizatori
Muzeul Naţional de Istorie a României
Cătălina Opaschi, Katiuşa Pârvan, Ernest Obcrlăndcr-Tâmoveanu, Ana-Maria Yelter, Andrei Gândilă
Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei
Tudor Sălăgean. Daniela Comşa. Lidia Căi ian
Marele Orient al României
Mircea Deaca
Muzeul Naţional Filatelic
Cristian Scăiceanu
Tehnoredactarea computerizată
Daniela lacovache
Fotografii
Andrei Gândilă. Nica George
Custozi
Elena Romanescu. Cristina Stanciu
Restaurare
Marina Rogojină, Elena Cristea, Ştefania Ghenghc
Coperta şi prelucrare foto digitală

Andrei Mărgărit
Catalog editat de Muzeul Naţional de Istorie a României

Calea Victoriei nr. 12. tel. 315.82.07. fax. 3 1 1.33.56
Volum produs de Edit11ra Cetatea de Sca1111

marcă a S. C. Editura Logos S. R. L.
Tel. 072 1 209519, tcl./fax. 0245 214692
www .cctatcadescaun.ro; margas2002(a vahon.com
ISBN 973-8966- 1 0-8

978-973-8966-10-9
Printed in Romania
CUVÂNT ÎNAINTE
Expoziţia „Medalii şi însemne masonice. Istorie şi simbol" îşi propune să aducă în faţa
publicului interesat, mărturii ale activităţii masonilor români. U n ii d intre ei au fost personalităţi
marcante în domeniul cultural (scriitori, poeţi, pictori), alţii au fost oa1Ţ1eni de afaceri de succes
sau oameni pol i tici care s-au implicat direct sau discret în istoria naţională, ori au fost filantropi
care au patronat societăţi de binefacere şi ajutor pentru cei defavorizaţi. Fără îndoială,
apartenenţa lor la M asonerie a imprimat activitătii desfăşurate de ei de-a lungul vieţii, în sfera
proprie de acţiune, o dimensiune nouă, care uneori poate explica unui cercetător al trecutului,
anumite atitudini, aparent inexplicabile. Mai trebuie să remarcăm că cei pe care-i numim azi,
pe bună dreptate, ,.creatorii istoriei moderne a României" au fost masoni sau au avut strânse
legături cu organizatii „para-masonice" sau personalităţi masonice. M edaliile sunt expuse pentru
prima dată într-o expoziţie cu o astfel de tematică. Piesele fac parte din colecţiile M uzeul ui
Naţional de Istorie a României. Cabinetul ui Numismatic al Bibliotecii Academiei Române,
Marelui Orient al României, M uzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj, M uzeului
Naţional Filatelic, precum şi din câteva colecţii particulare.
Ele sunt ordonate în următoarele categorii: 1 . însemne, bij u terii, însemne de grad sau
funcţie; 2. medalii. plachete şi insigne; 3. medalii ale unor asociaţi i patronate de Masonerie;
4. medalii de personalităţi care ati aparţinut Masoneriei; 5. meda l i i şi însemne străine; 6. ştanţe
de medalii masonice; 7. obiecte legate de ritualul masonic; 8. fi l atelie. Trebuie subliniat că
multe medali i au fost lucrate de membrii unor familii de gravori şi b ij utieri, care au activaţ în
Bucureşti, Carniol (mai ales M cnahem fiul) sau de Theodor şi Nicolae Radivon, care au fost şi
. .
e1 masoni.
Pentru înţelegerea specificului acestor piese şi a simbolisticii masonice, în expoziţie
sunt prezente obiecte ţinând de ritualul masonic: şorţuri, „sautoir"-e (colane). un „tablou de
lojă"; diplome pentru diferite grade conferite u nor loji sau unor masoni români; fotografii; cărţi
şi broşuri; reproduceri după gravuri; cromolitografii şi gravuri; obiecte cu semni ficaţie masonică
sau cu simboluri masonice; portrete ale unor personalităţi aparţinând M asoneriei .
Textul introductiv ş i catalogul propriu zis încearcă s ă înlesnească înţelegerea
simbol urilor şi să completeze datele legate de obiecte. Întrucât i nformaţiile privind acest subiect
nu sunt foarte detaliate, ci mai degrabă „discrete", referindu-se mai puţin la obiectele spec i fice
sau la simbolistică, organizatorii îşi cer scuze faţă de cunoscători, pentru eventualele stângăcii în
i nterpretarea sau catalogarea lor.
Dorim să aducem mulţumirile noastre speciale, persoanelor care ne-au ajutat să
îmbogăţim expunerea împrumutându-ne piesele din colecţi i le personale, M arelui Orient al
României, colegilor de la Cabinetul Numismatic al B ibliotecii Academiei Române, de la
M uzeul Naţional de istorie a Transilvaniei din Cluj şi de la M uzeul N aţional F i l atelic, care ne-au
pus la dispoziţie, cu multă solicitudine, piese din patrimoni u l acestor i nstituţ i i , fără de care
expoziţia ar fi fost cu mult mai săracă.
Aducem, de asemenea mulţumirile noastre Ministerului Culturii şi Cultelor, pentru
sprij inul acordat pentru tipărirea acestui catalog, precum şi pai1enerilor M edia şi nu în ultimul
rând tuturor colegilor din M uzeul Naţional de Istorie a României care ne-au sprij init, pentru a
organiza această expoziţi e într-un timp foarte scurt faţă de amp l itudinea şi interesul suscitat în
permanenţă faţă de această temă.
Dr. C rişan M uşeţeanu

Director General
al M uzeului Naţional de Istorie a României
MEDALII ŞI ÎNSEM NE MASONICE - ISTORIE ŞI SIMBOL
„Les Rois Ies p l us puissants q u e v i l naître I ' Asie

Savaient des bâtiments la j uste symetrie
Et Ies Princes Ma<yons, marques dans l'ecriture.
Aujourd'hui nous en te11.>ns la noble, architecture.
A I' Art Roya! plein d'un noble ardeur
Ainsi qu'â ses secrets rendons hommage.
Tout bon M a<;on Ies garde dans son coeur,
Et de l ' ancienne Loge ils sont le gage."
(Cha11so11 des Maitres. după J. C. Naudot. Clwnsons notees
de la Tres venerable Co11{rerie des Fra11cs-Mar;o11s, 1 737)
„Francmasoneria: rel igie, poli tică, filosofie, ezoterism*, câte ceva ş i nimic din toate
acestea. H u li tă sau privită cu o frică mistică, aşezată la loc de c inste sau persecutată" 1 , iată în
câteva cuvinte o caracterizare cât se poate de generală, dar care rezumă modul în care a fost şi
este privită această confrerie. Admirată sau persecutată de-a l ungul timpu l u i , nu se poate nega
însă, că Francmasoneria nu a i nfluenţat, într-o măsură mai m are sau mai mică, făţiş sau
„discret", eveni mentele importante ale umanităţii din epoca modernă. Fie şi numai prin prestaţia
publică a personalităţilor care i-au aparţinut. Ca orice „întreprindere" umană, ea se înscrie firesc
în istoria civilizaţiei, acea matrice atotcuprinzătoare care a creat-o la un moment dat, care a
condiţionat-o şi în care ea însăşi şi-a lăsat amprenta mai apăsat sau mai estompat.
De-a lungul întregii sale existenţe, „profanii'' din afara acestui cerc de „aleşi" s-au
întrebat cu i ritare sau curiozitate: ce este de fapt Francmasoneria, ce sunt „misterele" ei, ce
mesaj conţine „Arta Regală*", cât este fi losofie, cât este ezoterism, cât este ritual, cât este
pol itică disimulată şi intenţie ascunsă?
Este dific i l să încerci să dai un răspuns doar fo losind puţinele i n fonnaţii dezvăluite de
francmasoni sau m i ile de volume scrise de neiniţiaţi, despre ceea ce îşi i maginează că ar fi
masoneria. Răspunsul ar fi, desigur, i ncomplet şi probabil greşit. Căci, „Societate secretă înainte
de toate, ea nu a operat n iciodată la lumina zilei. Întreaga l ume îi c unoaşte existenţa. legăturile,
adepţii, dar ignoră adevăratele sale scopuri, adevăratele sale mij loace. adevăraţ i i ei conducători .
Masoni i sunt pretutindeni, ii descoperim ca politicieni, j urnalişti, savanţi, j urişti, oameni de
afaceri, actori, funcţionari. Ei sunt organi zaţi în mod secret şi aceasta constitui e condiţia
esenţială a succesului Francmasoneriei"2 . Există dezbateri aprinse în rândul francmasonilor de
* i nso(eşte termeni din l imbajul codat al Masoneriei, care sunt explicaţi în glosar
1 L. Sciteanu citat în E. M. Dobrescu. Mapamo11dfra11cmaso11ic. Bucureşti. 1 997. p. 1 30.
2 L. de Poncius, Paris. 1 928. în Ibidem.
azi pe tema limitelor secretului masonic: prea accentuale - ar l i psi societatea de frumuseţea şi
folosul dezbateri lor fi losofice, prin care s-ar putea îmbogăţi zestrea morală a fraţilor* şi a
profanilor; prea l ibere - ar duce la pierderea esenţei fi losofiei masonice şi la banalizarea
ritualurilor, a supremului secret transmis de-a lungul secolelor prin zeci de generaţii de masoni .
Aşa încât, autorul s e v a l imita să sintetizeze ceea c e s-a făcut public, mărginindu-se la
evidentierea urmelor lăsate de acţiunile membrilor acestei confrerii şi consecinţele faptelor lor,
mai ales, în istoria României. Pe parcursul expunerii este posibil să nu fi folosit l imbaj u l
speci fi c adecvat sau s ă existe zone tratate inegal. silua\ie datorată în principal, analizării
subiectului „din a fară''.
Declaraţia de principii adoptată de M arele Orient al României în deceniul trei al
secolului al XX-iea, definea Francmasoneria astfel: „[. . .] asociaţie de oameni. care se
angajează în mod solemn să cultive. sâ exercite principiile umanitare şi sâ caute adevârul prin
studiul ştiinţelor. Ea tinde la pc1.fecţionarea morală şi intelectualei. precum şi la dezvoltarea
materialâ a tuturor oamenilor: înva(â caritatea şi b1111âl'Oi11(a către cei slabi şi îşi propune
realizarea fră/iei universale. Principiile sale .fimdamentale sunt iubirea ji-ă(ească. [sic]
caritatea şi adevărul: iar de1•iza sa este: libertate. egalitate şiji-â(ie3 ".
Potrivit majorităţ i i autorilor. rădăcinile organizaţiei se află în secolele evului mediu
occidental, în practica asocieri i în confrerii a tăietori lor de piatră şi a arhitecţilor constructori de
catedrale.
Cercetătorii entuziaşti ai fenomenului, atenţi la simboluri şi ceremonii, încearcă să
trimită adânc în istorie sorgintea francmasonilor, făcând referiri la mai multe civiliza\ii ale
antichi tăţii. Ei arătau că simbolul akkadian, vechi de aproape 6500 de ani, „�·· este
corespunzător silabei ru. cu sensul de a construi, a face şi observau s i m i li tudinea semnului, cu
triunghiul* folosit în ritualurile masonice. Analizând civil izaţia egipteană a geniali lor
constructori de piramide se constată că erau organ izaţi în confreri i structurate pe ceremoni i
speci fice, dirijate d e preo\i . Egiptologul francez Bernard Bruiere care a efectuat săpături î n
Egipt, î n 1 952, a descoperit unnele materiale ale unei antice societăţi iniţiatice care s e intitula
„servitorii în slujba adevărului şi annoniei", găsind şi locul unde îşi desfăşurau ceremoni i le.
răspunzând într-un fel, obsedantei întrebări a francmasonilor moderni, dacă în Egipt existau
„initieri'' în rândul constructorilor şi cât de mult a dat Egiptul antic confreriei, în ritualuri şi
fi losofie iniţiatică4•
Aceiaşi entuziaşti găsesc ecouri în civilizaţia antică chineză - care adoptase compasul şi
echerul ca simboluri ale înţelepciunii şi aj ung la civilizatia antică a S iriei. Ea este cea care a
fumizat materialele şi constructorii conduşi de meşterul H iram din seminţia lui Neftali, creatori i
legendarului Templu* ridicat d e regele Solomon, care este l uat drept prototip al edi ficiului
interior al filosofiei masoni ce.
În ceea ce priveşte fenomenul corporaţi ilor de constructori, trebuie să recunoaştem că
ele au constituit o realitate în antichitate, când munca lor era respectată şi considerată a fi
impregnată de divin. Se considera că cei care fasonau şi asamblau pietrele, potrivit unei ştii nţe
considerate sacră (cunoştinţele ştiinţifice nefii nd la îndemâna oricui, ci păstrate în temple),
exerci tau ei înşişi un sacerdoţiu căci, prin ridicarea edi ficiilor sacre, aduceau un omagiu
Divinitătii. N u numai templele erau considerate sacre, c i orice construcţie. „Inscripţii le de
3 Ibidem, p. 1 88.
4 M. V. Ivan, Comradic{ii c11 privire l a originea Franc-Masoneriei, în Texte masonice alese, Bucureşti, 2004, p. 143.
fundaţie" ale edificiilor din Assyria, care se îngropau sub pragurile intrărilor sau în ziduri, (în
fonnă de barili, cuie de dimensiuni mari sau plăcuţe), erau real izate din pământ uscat la soare şi,
în afară de texte consacrate zei lor şi istoricul construcţiei, iniţiată de obicei de rege ca ,Jiu al
zeilor", conţineau blesteme şi avertizări pentru cei care ar fi distrus clădirile.
Momentul începeri i unei construcţii era ales cu grijă, după consultarea preoţi lor
astrologi care indicau perioada fastă, iar ziua în care se punea prima cărămidă era încărcată de
ceremonii fastuoase, j ertfe şi regele însuşi lucra pe şantier: „[„.] m-am gândit zi şi noapte şi am
ordonat fundaţia, căci zeii m-au numit astfel (Saruken = cel legal) pentru că m-am îngrij it de
tratatele de ştiinţă [„.] pentru că am guvernat fără nedreptate şi fără să oprim pe cei slabi [„.] am
restituit proprietari lor preţul terenurilor lor, în argint sau în bronz [„.] am făcut să se
sărbătorească cu pioşenie, pentru a bucura arhitecţii [„.]. În timpul zi lelor am muncit în
mijlocul oraşului (şantierului), în mulţumirea inimii şi în fericire; seara am ridicat mâinile [.„]
către zeul El, care hotărăşte destinele [.„] am modelat cărămizile, în onoarea =eului cârâmizilor.
stăpânul fimdaţiilor de cărâmidii. Nergal. .fiul lui Bel-Dago11, am tăcut un sacri ficiu, am tăcut o
l ibaţie [.„] (s. n.) 5." l ată cum acţiunea de a construi căpăta sensul unei adevărate Creaţii.
Civilizaţia greacă a adăugat acestor moşteniri, sedimentate în subconştientul general
prin puterea tradiţiei, căutarea expresă a frumosului şi a perfecţiunii, ca o cale de apropiere de
Divinitate. Aceste idealuri erau îndelung dezbătute de diversele curente filosofice sau fi losofico
ezoterice. Filosofii îmbrăcau cunoştinţele „ştiinţi fice" într-o haină de neînţeles pentru profani,
accesibilă numai unor iniţiaţi, în cadrul unor ceremonii speci fice „misterelor". Încă din secolul
al I I I-iea a.C. fi losoful peripatetic Theophrastos („vorbitorul divin"), discipol al lui Platon şi
Aristotel, arăta că: „sculptori i şi tăietorii de piatră călătoreau de la un capăt la altul al
pământului, cu uneltele necesare, pentru a lucra ma1mora, fi ldeşul, lemnul, aurul şi alte metale.
Materia informă le era fumizată de templele pe care le ridicau d11pii modele divine (s. n.)" 6.
Templele, ca şi biserica creştină mai târziu, au fost depozitarelc moştenirii culturale şi ştiinţi fice
a umanităţii, pc care însă au administrat-o cu parcimonie şi au împărtăşit-o numai unor aleşi,
selectaţi cu grijă.
Învăţaţii greci, buni cunoscători ai matematicii şi ai fi losofiei, aprofundându-Ic de
timpuriu esenţa, au creat curente care s-au apropiat de ezoterism. În secolul al Y l-lea a.C.,
Pitagora din Samos, care trăia la Crotona, a creat o comunitate filosofică ai cărei membri duceau
o viaţă ascetică şi se supuneau unui învăţământ iniţiatic de inspiraţie orfică*, printre credinţele
lor aflându-se metempsihoza*. Pitagoricienii* priveau matematica dintr-o perspectivă mistică
arătând că fiecărui l ucru îi corespunde un număr, iar numerele pot fi reprezentate prin
construcţii geometrice, care reflectă însuşiri le lor; aceste forme geometrice sunt armonioase
datorită modului în care sunt dispuse numerele apropriate.
Potrivit pitagoreicilor, esenţa legii universului este constituită de numere. În doctrina lui
Pitagora par să fi coexistat două tendinţe antagonice: pe de o parte cercetarea ştiinţi fică precisă,
menită să găsească esenţa l egilor Uni versului prin relaţii numerice, iar pe de altă parte aspiraţia
spre perfecţiunea morală, având ca finalitate refonnarea completă a omului şi credinţa în
reîncamare7• Acestei comunităţi i se datoresc şi alte descoperiri matematice, celebra teoremă din
geometrie sau „numerele iraţionale", dar şi descoperiri în domeniul astronomiei. În secolul
s V. Place, Ninil'e e t Assyrie. Avec des essays de reco11.1·rirwio11 par Felix 71wmas. voi. II, Paris, 1 870. p. 300-30 I .
6 O. Wirth, La Franc- Mai;o11erie rendue inte//igible â ses adeptes, Paris, 1 999, p. 34.
7 P. Lcveque, A1•em11ra greacă, Bucureşti, 1 987, p. 327.
I a.C. neopitagoricienii au preluat o parte din această doctrină filosofică, la care au adăugat
elemente luate din platonism şi stoicism. Pe constructorii de mai târziu i-au interesat, în special,
elementele de geometrie, dar şi filosofia mistică care le înconj ura.
În societatea antică romană atât de bine organizată şi administrată, activitatea acelor
Collegia .fabrorwn * de constructori, care realizau l ucrări publice, era reglementată prin legi.
Datorită cuceririlor militare, realizările lor au contribuit la răspândirea civilizaţiei romane prin
înflorirea aşa-ziselor „arte ale păcii", ale căror urme uimesc şi încântă spirilul şi astăzi . Aceste
colegii romane practicau şi ele ritualuri religioase secrete, specifice muncii constructori lor, îl
venerau pe Janus cel cu două feţe - păzitorul porţi lor templelor şi sărbătoreau solstiţiile (cele
două aspecte-feţe ale soarelui). I storicul roman Tacitus are o descriere interesantă şi detaliată a
ceremonii lor romane desfăşurate în ziua punerii pietrei unghiulare a unui templu8, care confinnă
sacralitatea acordată de antici acţiunii de a construi, mai ales un edificiu religios.
După oficializarea creştinismului, corporaţiile de constructori au trebuit să-şi adapteze
conduita noilor rigori, practicând în secret ritualurile lor ezoterice. S-a născut astfel o „erezie"
ocultă, apropiată gnosticismului* (una din rădăcinile ocultismului medieval}, care evita cu grijă
manifestările exterioare. Adepţii se supuneau, într-un fel, doctrinei pitagoriciane, care considera
că numerele, „concepte" cu care operau zilnic constructori i. sunt sursa tuturor l ucrurilor şi
îndemnau iniţiaţii ca, în exterior, să se plieze cultului oficial , păstrând în interior propria
convingere, principiu respectat până astăzi de francmasoni.
Sfârşitul civilizaţiei romane, sub năvala popoarelor barbare, a dus la decăderea
corporaţiilor constructori lor, odată cu majoritatea operelor lor care se prăbuşeau sub asaltul
valurilor de invadatori sălbatici şi ignoranţi. Puţini au mai supravieţuit la adăpostul strălucitului
Imperiu Roman de Răsărit, care trimitea razele civilizatoare către Apusul, rătăcitor prin
„secolele întunecate". A ici au dobândit nu numai cunoştinţe profesionale noi, dar au intrat în
contact şi cu noi doctrine ezoterice „coapte" în Orient şi disti late apoi în creuzetul bizantin.
Cum, în cele din urmă, năvălitorii au sfârşit prin a fi „domesticiţi", convertiţi, ba unii
dintre ei chiar asimilaţi, se creează condiţiile propice cristalizării statelor feudale europene, care
încep să se organizeze şi să prospere. Era deci, din nou, nevoie de constructori. Mai ales
Biserica dorea să înalţe temple măreţe pentru a cinsti slava lui Dumnezeu. În acest moment s-a
constatat ca l ipseau arhitecţii capabili să înalţe astfel de edificii. Cum mănăstirile erau acum
principalele depozitare şi surse de cunoaştere, adăpostind ceea ce se salvase de furia
năvălitorilor barbari sau de autodafe-uri le fanatismului, de aici a pornit şi regenerarea culturală,
desigur, în limitele acceptate de dogmele religioase şi sub stricta lor supraveghere.
Călugării au început să studieze arhitectura din dorinţa de a deveni ei înşişi constructori,
cei din mănăstirea Cluny din Franţa dovedindu-se cei mai talentaţi. D i n necesitatea de a forma
artişti pricepuţi în ridicarea unor biserici demne de ardoarea lor religioasă, ei au adunat pe lângă
mănăstiri grupuri de tăietori de piatră nomazi, care trăiau aici într-un regim semi-monahal, ca
„fraţi" întreţinuţi de mănăstiri, în disciplină monastică. Dintre ei s-au remarcat o serie de
� P. C. Tacitus. Opere. l'o/. li. Istorii, cartea IV/ 54, Bucureşti. 1 963, p. 274: "[ . . . ] Î11 =i11a 11 unsprezecea di11ai111ea
ca/e11delor lui i1111ie. sub 1111 cer seni11. î111reg locul luiră=i1 penlrn 1e111plu a .fus/ 1i11prej11111i1 cu pa11glici şi c11111111i;
os/aşi cu 1111111e prel'es1i1oare de bi11e m1 i111ra1 cu ramuri de arbori plăc11fi :ei/or: apoi Ves/a/ele. î11sofile de hâie{i şi
fele cu pări11/i î11 viaţă. au .1·1ropi1 locul cu apâ scoasă din i=l'Oare şi râuri. A11111ci {. . .} preolul purifică loc11/ rn o
. rnol'e/a11rilia (sacrificiul unui porc. a unei oi şi a unui taur) el rugâ {. .. /pe lo/i =eii ocro1iwri ai i111peri11/11i să fie
fal'orahili lucrării şi sâ-şi aducă aj///ol"lll dii·i11 {. . .} apoi magislra/i, preo{i. se11a1ori. cavaleri şi h1111â parle di11
11111//ime, 1111i/i în nâ=11i11ţe şi bucurii. /raseră picllra 11riaşâ {. .. } <111fos1 =i·âr/i/i la leme/ii bani de argi111 şi de aur sau
bucă{i de melai 11etopi1e în nici 1111 cuplor. 11şa cum se găsesc î11 pâmâ111. "
10
lucrători inteligenţi, care au profitat de mediul în care se aflau, pentru a asimila cunoştinţele
necesare coordonări i l ucrărilor de arhitectură şi activitatea confraţi lor.
Astfel s-au fonnat constructori laici talentaţi, care i-au întrecut pe călugări, interpretând
mai liber dogmele şi ieşind total de sub tutela lor. De altfel, era o perioadă când, în zorii
veacului al X I I I -iea, începea declinul marilor ordine călugăreşti şi al abaţiilor lor. Constructorii
laici au început să fie tot mai mult solicitaţi de orăşeni, care dobândiseră o serie de libertăţi din
partea regalităţi i şi se autoguvernau. Ei doreau să înfrumuseţeze oraşele, care erau şi sedii
episcopale, cu biserici care să rivalizeze cu cele ale vechi lor abaţii sau cu cele ale altor oraşe.
Constructorii au înţeles că, pentru a rezista ca grup laic, vor trebu i să fie foarte bine
organizaţi şi, cum amintirea tradiţiei corporaţi i lor de constructori romani subzistase, au adoptat
acelaşi sistem de organizare. Ei nu mai depindeau de mânăstiri, fi ind liberi de orice obligaţie
care-i lega de ele. Îşi păzeau cu mare grijă cunoştinţele meseriei, pe care le transmiteau gradat,
în cadrul unor ritualuri, folosindu-se de parole (cuvinte*) şi semne de recunoaştere*,
organizându-şi chiar un „centru de perfecţionare'', la Como. Ridicarea catedralelor a însemnat
renaşterea oraşelor, la construcţia cărora, ca şi în Roma antică sau în Assyria, participau atât mai
marii vremii, cât şi toată populaţia.
Deşi au existat perioade de stagnare datorate războaielor, molimelor sau catastrofelor
naturale, catedralele gotice s-au ridicat, dincolo de condiţia precară a muritorilor care le
construiau. Gândirea teologică a călugărilor, între care s-a remarcat abatele benedictin Suger, s-a
materializat în planuri le constructorilor de la Chartres, răspândindu-se apoi în toată Europa.
Catedralele erau adevărate şcoli, iniţial aflate sub îndrumarea clericilor, constructia propriu zisă
datorându-se frăţi ilor de constructori. Conduşi de un Maestru*, bun cunoscător al matematicilor,
geometriei, algebrei lui Euclid, dar şi al religiei, constructorii medievali au transpus în piatră
teologia creştină, catedrala devenind o operă universală. Ea întrupa Divinitatea, prin conceptul
teologic care o generase, transpunând cunoştinţele şi talentele constructorilor într-o fonnă
menită să înalţe spiritul muritori lor până la înălţimea întâlnirii cu Divinitatea. Maestrul
constructorilor stăpânea calculele care stabi leau proporţiile şi volumele ideale, a căror
transmitere era secretă şi se înfăptuia numai în anumite condiţii. În atelierele* din preajma
şantierului constructorii analizau aspectele teologice şi filosofice ale creaţiei artistice, aici se
concepeau planurile şi proiectele viitorului edi ficiu, discutându-se tot ce \inea de construcţie, iar
aceste discuţi i şi concepte erau secrete, transmiţându-se din tată în fiu sau de la Maestru la
discipol, numai în cadrul fraternităţii .
Unele tradiţii masonice vorbesc despre Cavalerii Templ ieri prigoniţi de furia regelui
Franţei, Filip cel Frumos, care s-ar fi adăpostit în atelierele constructorilor, aceştia preluând de
la ei spiritul fraternităţii mistice pe care l-au modelat după cerinţele lor practice.
Corporaţiile de constructori-arhitecţi erau foarte solidare, atât în interior - acordându-şi
sprij in între ei în orice situaţie, cât şi în exterior - menţinând pennanent legătura şi
transmiţându-şi, printr-o corespondenţă activă, toate progresele realizate în meseria lor. Ei
lucrau după reguli precise, încercând să pătrundă secretele ordonării pietrei* pentru a atinge
sferele adevăratei spiritualităţi căci, nu puteau aj unge la finalizarea unor proiecte de asemenea
anvergură fără credinţă, disciplină şi serioase cunoştinţe de geometrie. În vechi l e coduri de
îndatoriri ale constructorilor, geometria era numită „Artă regală"* , ea confundându-se mai
târziu cu arta de a construi, iar o dată apărută Masoneria, înţelesul ei va căpăta dimensiuni
spirituale. Pe de altă parte, faptul că aceşti constructori circulau din loc în loc întâlnind
11
comunităţi şi naţiuni diverse, obiceiu ri şi mental ităţi d i ferite, i-a făcut să dev i nă mai toleranţi
decât majoritatea oamenilor din epoca în care trăiau.
Începând din secolul al X I I I-iea, în real izarea construcţi i lor accentul s-a pus pe deta l i i ,
adâncind fi losofia esteticii, m a i ales c ă teologii timpulu i considerau c ă n i m i c nu este prea mult
pentru gloria lui Dumnezeu. Ei î i încurajau pe constructori să creeze edi fic i i cât mai
somptuoase, pentru ca oamen i i de rând, impresionaţi de splendoarea construcţiei, să întrevadă,
atunci când păşeau în aceste lăcaşuri ca să se roage, reflectarea pe pământ a Împărăţiei
Cerurilor.
Constructori i încearcau să-şi alcătuiască n işte „manuale'', coduri de conduită, dar şi de
transmitere a cunoştinţelor, spre a fi însuşite de cât mai mulţi confraţi, cu scopul de a întări
prestigiul breslei. Un astfel de document poate fi considerat albumul lui V i l lard de Honnecourt,
arhitect din timpul lui Ludovic cel Stănt ( Ludovic al I X-iea, 1 2 1 4- 1 270), care a trăit în Franţa.
El arăta că dorise ca această carte să poată fi „[„.] de mare ajutor în învăţarea principiilo;
fundamentale ale zidăriei şi construcţiei [„.], de asemenea a metodei de a desena planuri aşa
cum pretinde şi recomandă arta geometriei"9. Acest manuscris este un document relevant pentru
a aprecia nivelul de cultură al unui M aestru operativ: în afara cunoştinţelor de matematici şi
arhitectură, avea cunoştinţe de zoologie, de botanică (arăta cum se alcătuieşte un ierbar), de
anatomie şi de m i nimă medicină, învăţând cum se tratează răni l e care, inerent, se căpătau pe un
şantier, dar şi cunoştinţe i nginereşti serioase, demonstrând cum se puteau construi o serie de
„maşini'', care să le uşureze munca. Erau cunoştinţe mult peste media timpului şi mai ales foarte
diverse. N u este deci de mirare de ce oameni i învăţaţi şi nob i l i i luminaţi căutau apropierea
acestor M aeştri. M ulţi d intre constructori erau adevăraţi artişti, decoratori, pictori şi sculptori .
În Angl ia s-au păstrat circa o sută cincizeci de manuscrise din secolul al X I V-iea, care
reglementau organizarea şi funcţionarea ghi ldelor de constructori, cel mai celebru fiind Regi11S
sau Manuscrisul regal redactat către 1 390. Unii cercetători ai fenomenului consideră că textul
care a servit ca model fondatori lor M asoneriei modeme ar putea fi Manuscrisul Cook, databi l
spre 1 430. În aceste texte erau fixate îndatoririle constructorilor, între care loial itatea, respectul,
corectitudinea şi munca susţinută erau condiţiile esenţiale pentru a face parte din confrerie.
Determinantă pentru admiterea în rândul constructorilor era aptitudinea, talentul profesional şi
nu existau ceremoni i iniţiatice. Se crede că tot din această epocă datează şi aşa-zisele
landmark*-uri sau „limitele" dincolo de care nu mai puteai fi considerat constructor. Aceste
landmark-uri au fost preluate şi de Masoneria modernă, ele fixând cadrul l i m i tă pentru ca o
lojă* sau u n ordin să fie considerat regular* 10• În insulele Britanice unde constructori i se
bucurau de anumite privil egii, asociaţiile constructorilor liberi au avut o existenţă mai bogată şi
mai îndelungată decât pe continent.
Astfel de reglementări au existat şi în alte părţi ale Europei , acolo unde nu exista un
regim absolutist de conducere, laic sau rel igios. Confreria ciopl itorilor de piatră germani, de
exemplu, se supunea unnătoarelor principii: împărţirea fraţi lor în Ucenici*, Calfe* şi M aeştri;
adunăril e erau conduse de un şef; profanii nu erau admişi la întruni ri; se acordau privilegii, în
cadrul confreriei, fi i lor membrilor; se cerea îndeplinirea unor condiţii pentru a fi admis; se
.
promova egalitatea între membri şi acordarea de ajutoare; se aplica o j urisdicţie speci fică;
9 Ph. de Bouleau, Mistica masonică, în Marie-Madelainc Davy, Enciclopedia doctrinelor mistice, voi. 2, Timişoara,
1 998,p. 280
ICI L . Nefontaine, La Franc-Maronnerie. Une fratemite revete. Paris, 1 998, pp. 20-2 1 .
12
existau un fel de ritual uri (de i niţiere, de deschidere şi închidere a întruniri lor); aveau semne
particulare de recunoaştere între membri; se supuneau periodic la examene; participau la
banchete comune' 1•
Astfel de reglementări erau cuprinse şi în Constilllfiile de la Strasbourg din 1 459. lată
ce se spunea în introducere: „Maeştrii şi cal fele reuniţi la Spyer, Strasbourg şi Ratisbona,
reînnoiesc şi revizuiesc vechi l e uzanţe, iar prin bunăvoinţă şi prietenie consi mt la adoptarea
statutelor şi crearea confreriei 12". Era deci vorba de o reorganizare a unor confrerii mai vechi. În
urma unor reglementări u l terioare, se desemnau j udecători în d i ferende care ţineau de meserie
sau de neînţelegeri între membri . În anii unnători s-au mai adăugat unele amendamente şi textul
a fost trimis şi constructorilor din nordul şi estul Germaniei, constructorii din Torgau ral i indu-se
acestor reglementări.
Tradiţia masonică pretinde ( fără a putea prezenta dovezi scrise) că Papalitatea,
impresionată de iscusinţa lor, ar fi l uat sub protecţia sa corporaţi i le de constructori, scutindu-i,
în toată Creştinătatea, de corvezi şi biruri. De aici şi denumirea de „constructori (zidari) liberi"
= fra11c-ma�ons. Privilegi ile le-ar fi fost acordate de Papa N icolae al I I I-i ea ( 1 277- 1 2 80), în
1 277 şi ar fi fost con fi rmate de Papa Benedict al X i i -lea ( 1 334- 1 342), în 1 334. Denumirea ar
putea veni însă şi de la desprinderea constructori lor de centrele mănăstireşti , deveni nd
practicanţi l iberi, lară tutela abaţiilor. În orice caz, au dobândit înalta protecţie a bisericii şi a
principilor europen i, călătorind pretutindeni şi ridicând minunatele catedrale gotice, dar şi
castele, fortificaţ i i sau palate de dimensiuni mai m ici sau ziduri le împrejmuitoare ale oraşelor.
Constructorii medi evali mai păstraseră între tradiţiile moştenite din antichitate,
sărbătorirea solstiţii lor. Aceste reminiscenţe "păgâne" riscau să le pună în pericol existenta, mai
ales după crearea I nchiziţiei, în 1 23 1 , de către Papa Grigore al IX-iea ( 1 227- 1 24 1 ) . În secolul al
X V I -iea, ei au încercat să pună în acord sărbători le solstiţi ilor cu creştinismul. S-au căutat două
date ale unor sărbători creştine care să corespundă datelor solstiţiilor. Astfel au ajuns să-şi
aleagă ca patron al corporaţiei pe S făntul (de fapt, S finţii ) Ioan. Acest eveniment ar fi avut loc
cu prilej u l adunării de la Kăln, din 1 53 5 , la care au participat delegaţi i le de constructori l i beri
din toată Europa. S-a redactat o Chartă ( Clwrta de la Colo11ia *) în care se amintea de vechimea
confrerii lor, hotărându-se păstrarea ritualurilor şi simbolurilor. Discuţi i s-au purtat şi asupra
rezolvării crizei de comenzi, dar mai ales asupra adoptării unei atitudi n i clare faţă de rel igie.
În acest sens s-a hotărât să se acorde patronajului loj i lor de constructori, S făntului (Sfinţi lor)
Ioan. Cavalerul Andre M ichel de Ramsey afinna că adoptarea patronaj u l u i S făntului Ioan s-ar
datora unirii con frerii lor de constructori cu ordinul Cavalerilor Ioaniţi, favorizând astfel
apropierea nob i l i m i i de masoni, teorie greu de argumentat însă.
Mulţi se întreabă dacă în spatele acestei alegeri nu se ascundea de fapt vechi u l cult al lui
Janus cel cu două feţe, care patrona ascendenţa şi descendenţa Soarelui, zeul oricărui început
(initium), al succesiunii anotimpurilor şi anilor. Iniţiaţii acestui tip de sărbători, care Începeau o
anume pregătire pentru a aj unge la un stadi u considerat sacru, păzeau de profani, ca şi Janus,
porţile cunoaşterii iniţiatice. Ei considerau că omul avea în permanenţă nevoie de iniţiere pentru
a i ntra într-un raport mai bun cu Divinitatea.
Există trăsături comune între Patronul creştin şi cel păgân. S tăntul Ioan Botezătorul este
profetul antemergător al l u i I isus Christos, omul i luminat de Divinitate care răspândea l umina
11
Em. Dobrescu, Societă{i secrete şi discrete, Bucureşti. 200 I . p. 1 1 4.
12
J . Marcy, Histoire de la Franc-Ma(,·c11111erie c/11 Grand-Orient ele France des origine:; â nusju11rs, Paris, 1 949,p. 34.
13
adevărul ui, zguduind conşti inţele şi deschizând calea iluminării christice: .Eu sunt glasul celui
.
ce strigă în pustie: îndreptafi calea Domnului". Era un profet iniţiat prin revelaţie - ca şi soarele
de primăvară-vară, care se înalţă pe boltă, Ioan Botezătorul anunţa venirea lui Mesia.
schimbarea, recolta îmbelşugată a învăţăturilor creştine şi mântuirea.
Sfăntul Ioan Evanghel istul, cel mai iubit discipol al lui I isus Christos, este cel căruia i
s-au revelat învăţămintele cele mai înalte, fiind deci un iniţiat. El este considerat autorul
„Apocalipsei", text care sub masca simbolurilor revelează misterele creşti nismului. Evanghelia
lui începe cu un text de o mare valoare iniţiatică, cel al Verbului IÎ1trupat, Raţiunea Divină
întrupată în Divinitate: ,JÎ1tru 'ncep lll era Cuvântul şi C11vâ11111I era la Dumn ezeu şi Cuvântul
Dumn ezeu era. Aceasta era dintru 'nceplll la Dumn ezeu: toate printr 'Însul s-au .făcut şi fără El
nimic nu s 'au făcut din ceea ce s 'a făcut. Viaţa era într 'insul şi viaţa era lumina oam enilor: şi
lumina întru întun eric lumin ea zii şi întunericul nu a cuprins-o" 13 • Chiar din Prolog,
Evanghelistul anunţă „ Slava Logosului lui Dumnezeu, în lume şi in istorie'' •
14
Datorită punerii francmasoni lor sub patronajul Sfinţi lor Ioan, con freri i le lor s-au mai
numit şi Loj i ale S f. Ioan ("lojă" se numea încăperea de lângă şantier, unde constructorii îşi
ţineau uneltele şi unde se întruneau). Constructorii erau atenţi la toate aspectele sociale care
puteau să aducă un plus de prestigiu confreriei.
Astfel, în 1 563, constructorii revizuiesc vechile Constituţi i de la Strasbourg, rezultând
un nou document Cartea frt1ţilor (s. n.), care a fost remi s tuturor organizaţi i lor de constructori.
Este un cod de organizare al acestor corporaţii, în detal iu: modul de primire al ucenicilor prin
contracte; avansarea lor după cinci ani de muncă şi învăţătură, devenind cal fe. Abia atunci
intrau în confrerie, supunându-se unui j urământ de fidelitate şi de păstrare a secretelor: erau
învăţaţi salutul, semnele de recunoaştere*, cuvintele*-parolă şi cum să ceară ajutorul fraţilor.
Maestrul era autoritatea supremă, el îi conducea în munca pe şantier sau în adunările lor, în l ipsă
desemnând un Supravegh etor. chema la ordine cu lovituri de ciocan *: trei lovituri pentru
Maestru, două pentru Supraveghetor, ritualurile actuale ale masoni lor datorând mult acestor
masoni operativi. Tot în Cartea .fi"aţi/or se reglementa adoptarea stemelor şi blazoanelor
confrerii lor şi ale Maeştrilor, precizându-se că "[ . . .] nici un maestru nu-şi poate schimba
însemnul de onoare din proprie voinţă; doar meseria i-l acordă" 1 5• Cu alte cuvinte, pentru a
accede la o treaptă superioară în cadrul confreriei trebuiau să demonstreze anumite capacităţi,
dobândite printr-o autoperfecţionare perpetuă.
Cercetătorii istoriei Masoneriei consideră că din secolul al X V I I -iea, constructori i l iberi
luminaţi au început să se apropie de di ferite curente ezoterice şi teozofice. În secolul XVI I , în
afara secretelor ţinând de meserie şi a semnelor de recunoaştere, nu existau alte taine. În 1 69 1 ,
un oficial englez, Robert Kink, însărcinat să cerceteze nişte Statute de la Aberdeen comunica în
Secret Common wealth că singurul lor secret era cuvântul ,.mason'' şi că acest „secret" consta
într-un comentariu destul de confuz privind cele două coloane* ale templului lui Solomon, Jakin
şi Boaz 1 6•
În această perioadă de trecere spre secolul al XVI I I -iea, gânditorii, în căutare de noi
fonne de abordare a lumii şi naturi i umane, acordau atenţia lor acelor teori i care confereau
13 Biblia sem $fanta Scrip111rci. rcd. şi adnotată de Bartolomeu Valeriu Anania. Bucureşti . 200 1 . p. 1 556.
14 Ibidem, p. 1 555.
1 5 P. Ştefănescu, Misterele Fra11c111asoneriei, Bucureşti, 2002, p. 1 04.
16
M.-M. Davy, op. cit. în loc. cit .
14
verbului, numerelor, cercetării geometriei, fizicii şi chimiei, o valoare apa11e sau care studiau
natura prin prisma unor filosofii ezoterice rafinate: Kabala*, Numerologia*, A lchimia*.
După opinia lui Frances A. Yates, care s-a ocupat de studiul gândirii din epocă, acesta
este perioada în care s-a fundamentat un corpus de idei, numit de ea „tradiţia Kabalei şi
hennetismului*" 1 7. Pe lângă înflorirea artei, literaturii, arhitecturii - care-l redescoperise pe
Vitruvius, Renaşterea detenninase o schimbare în activitatea intelectualilor europeni . Alchimia
şi Kabala sunt dovada cea mai grăitoare că minţile luminate ale timpului căutau nu numai
mântuirea sufletului după moarte, dar doreau să experimenteze încă din viaţă, contopirea
spirituală cu Divinitatea, prin perfecţionarea spirituală şi morală, dar pe o altă cale decât cea
mistică.
Tot în această perioadă, din cauza „secretelor" practicate în organizaţiile lor,
constructorii începuseră să fie priviţi cu suspiciune. În 1 664, Universitatea Sorbona, şcoală a
unor eminenţi j urişti ai timpului, emite o „sentinţă" prin care dezavuează practicile lor. Î i acuza
că profanează misterele religiei creştine; că se răzbună pe cei care-i sfidează; că folosesc
„amenzile", pe care şi le apl ică între ei, pentru diverse încălcări ale „legi i" lor, pentru băutură;
că folosesc o jurisdicţie şi o ierarhie specifică, „au corespondenţă în oraşe şi o parolă pentru
sentinele"; că îi pun să j ure pe neofiţi, pe Evanghel ie, să păstreze secretele confreriei.1R De la
sfărşitul secolului al X V I I -iea relaţiile dintre Biserica catolică şi zidarii liberi au început să se
deterioreze.
Curentele ezoterice începuseră să se bucure de atenţia unor cercuri din nobi limea
europeană, ele aflându-se chiar între preocupările unor pri ncipi, în ciuda supravegherii vigilente
a I nchiziţiei. Alchimiştii aprofundaseră doctrinele filosofice greceşti, arabe şi evreieşti,
fonnându-şi o fi losofie proprie, care friza eretismul , intrând în conflict cu dogma creştină. De
acea au îmbrăcat-o în straie simbo lico-filosofice, pretinzând că se ocupă doar de cercetarea
naturii ca operă a Divinităţii.
Marea Operă reîntoarcerea omului la demnitatea şi spiritualitatea sa primordială,
-
unna să asigure fericirea generală prin găsirea „pietrei filoso fate"- tinctura. care va transfonna
metalul banal în metalul nobil, adică stăpânirea cunoaşterii desăvârşite. Aceasta era „Arta
regală'', interpretarea esenţei alchimiei, care viza transfonnarea omului profan, ca substanţă
infonnă în care predomină materia, în om iluminat de strălucirea iniţiatică, spirituală. Sau, aşa
cum spunea misticul gennan contemporan alchimiştilor, Angelus Silesius 1 9: „Plumbul se
preschimbă în aur şi hazardul dispare când, împreună cu Dumnezeu, eu sunt preschimbat în
Dumnezeu de către Însuşi Dumnezeu [.„ ] Căci ini ma este aceea care se transfonnă în aurul cel
mai fin: I isus H ristos sau harul dumnezeiesc sunt piatra filosofală"20.
Fonnula care condensa doctrina alchimiştilor era V.l.T.R.1.0.L. = Visita lnteriora
Terrae Recti ficando lnvenies Occultum Lapidem ( Explorează interiorul pământului.
Rectificând, vei găsi piatra ascunsă), cu alte cuvinte reconstruieşte-ţi fi i nţa trecând peste
ignoranţă, prej udecăţi, egoism şi inconştienţă, pentru a ajunge să descoperi prezenţa lui
Dumnezeu. Această fonnulă va fi preluată mai târziu de rosacrucieni şi de francmasoni, care
17 F. A. Yates, Cabbala e occ11/tis1110 11ell 'e1a elisabew11a, Torino, f. a„ p. 24.

18 Em Dobrescu. op. cit„ p. 1 1 7.
19 A trăit între 1624-16 77, era născut la Brcslau; a abjurat credinJa lutherană în care fusese crescut şi a devenit călugăr
franciscan în 1 653; în scrierile sale mistice, concepute în distihuri. urmăreşte drumul sunetului pe calea renuntării la
aspiraJiile materiale. pentru a ajunge la cunoaşterea lui Dumnezeu.
20 J. Chevalier. A. Ghcerbrant, Dicţionar de simboluri. voi. I, Bucureşti, 1 994, p. 84.
15
aveau ca ideal perfecţionarea individului, ca mij loc de perfecţionare a umanităţii, pentru crearea
unui întreg perfect şi a binelui general.
Aceeaşi aspiraţie spre perfectionarea individuală, pentru atingerea Divinităţii era
cultivată şi dezvoltată de străvechea doctrină evreiască a Kabalei (quabbalah concepţie a lui =
Dumnezeu). Această învăţătură secretă permite iniţiaţilor să înţeleagă esenţa cuvintelor Legii,
căci „Cei cu adevărat înţelepţi, sluj itorii celui mai înalt Împărat [ ... ] privesc doar sufletul, care
este adevăratul veşmânt"� 1 •
Esenţa Kabalei este exprimată de arborele Sephiroth - arbore al lumii, structurat
simetric pe zece nivele, cu numeroase interacţiuni între ele pe orizontală şi pe verticală. Treptele
ar trebui parcurse spiritual de aspirant, penniţându-i atingerea perfecţi u n i i prin ajungerea în
vâri� la cea mai de sus „sephiră". care este însuşi Dumnezeul primordial, centru al Cosmosului
necreat. Acest arbore are, în viziunea kabal iştilor, şi o utilitate practică întrucât, cu aj utorul lui,
se pot localiza toate problemele fizice, psihice şi spiri tuale şi se pot căuta soluţii, vindecând
suferinţele umane. Treptele l u i se străbat greu, cu multe eforturi, prin şlefu i rea ego-ului şi
într-un timp îndelungat, sub supravegherea unui maestru. Arborele Sephiroth „este simbolul
coborârii în materie şi revenirii lente. prin dezvoltare ascendentă, la omul ceresc"22•
Transmutarea filosofică a „metalelor'' urmărită de alchimişti, ca şi atingerea „vârfului"
sephirotic, erau două moduri de abordare d i ferite, dar cu o !intă comună: perfecţionarea
individului până la atingerea spiritualităţii depline. Această finalitate îi apropia conceptual pe
gânditorii alchimişti şi kabalişti, de constructori. Din materiale i nfonne, ei creau o lucrare
perfectă, folosind la rândul lor un întreg arsenal de simboluri secrete, asemănătoare tainelor
iniţiatice: planuri l e construcţi ilor, detal i i le mărunte, totul era subordonat numerelor şi unei
geometrii accesibile doar iniţiaţilor în branşă.
Stărşitul secolului al X V I-iea şi începutul secolului al X V I I-iea fusese o perioadă de
stagnare pentru constructorii l iberi, comenzi le deveniseră rare, epoca mari lor construcţi i trecuse.
Biserica suferise o lovitură puternică în urma schismei l u i M artin Luther ( 1 483- 1 546 ), care se
ridicase, în principal, prin cele 95 de „teze" ale sale din 1 5 1 7, contra coruperii princi p i ilor de
bază ale creştinismului, prin opulenţă şi intoleranţă. Această lovitură dată de Reformă a
determinat catolicismul să dev i nă şi mai intolerant faţă de „erezii" sau fi loso fi i ascunse.
Simplitatea ascetică a credi nţei şi a bisericilor reformate îi lăsase pe constructori i l iberi
fără comenzi şi punea în pericol breasla. M ulte din asociaţ i i l e constructorilor s-au dizolvat, ele
rămânând încă active în Anglia şi Scoţia, teritorii d intotdeauna mai conservatoare. În aceste
confrerii începuseră să fie admişi şi alţi membri, nu numai constructori. Erau persoane
aparţi nând burgheziei, nobilimii, clerului reformat, cu care constructorii erau în contact datorită
muncii lor şi pe care-i unea cu constructorii aceeaşi dragoste de frumos. În plus, erau atraşi de
ei, datorită raţionalismului artei lor, a solidarităţi i şi simţului egalităţ i i . Confrerii l e care mai
existau îşi căutau un drum, o modalitate de adaptare pentru a supravieţui şi astfel s-au oriental,
poate datorită membrilor „acceptaţi" având astfel de preocupări fi losofico-estetice, spre un
curent fi losofico-ezoteric foarte răspândit, care se apropia „ideologic" de perceptele lor.
21 P. Anders. Rose Lloyd Davics, Ştiinţele secrete. Secretele templelor. Em11g/Jelii dispăr111e. Via/a 11eşti11tă a l11i
lis11s. Bucureşti. 2000. p. I 0 2 .
2 2 Ibidem, p. I 07.
16
Încă de pe la j umătatea secolului al XVII-iea, lumea gânditorilor europeni fusese
captivată de apariţia Rosacrucieni lor*, odată cu tipărirea celor două „mani feste" ale lor�3• Şi ei
se împotriveau fanatismu l u i orb, încercând să vindece societatea prin toleranţă, dragoste şi
ştiinţă. Simbolul lor. un tran(k{fir (reprezentând dragostea, dar şi s fănta inimă a lui I i sus) fixat
pe o cruce (credi nţa creştină, sacri ficiul, legătura dintre cer şi pământ), voia să-i reprezinte ca
adepţi ai doctrinei unui maestru ideal, Christian Rosenkreutz.
Numele maestrului i maginar (deşi unii cercetători pretind că ar fi trăit între 1 378-
1 484��) era încărcat de semni ficaţii ocu lte: Christian+Rosen+Kreutz =creştin +trandafir +cruce,
deci un mesager al luminii, un mare iniţiat. Adep\ii îşi tăcuseră o misiune din vindecarea
efectivă· a bol ilor, mulţi dintre ei fiind medici vestiţi. Strădani i l e lor se pierdeau însă în norii
hem1etismului şi theosofiei*, prin care credeau că l i se vor revela, spontan, misterele naturii.
Unii cercetători ai fenomenului insistă să-i prezinte pe rozacrucieni ca precursori ai
Francmasoneriei. Î n realitate aceste două curente s-au dezvoltat, până la un punct, în paralel,
având sorgintea în acelaşi fond al simboluri lor tradiţiei ezoterice medievale - alchimia fiind una
dintre rădăcinile sale�5.
Cercetători i acestui curent remarcau o „curiozitate": cu mulţi ani înainte de a se utiliza
tennenul de „Rosacruce", marele astrolog şi medic Nostradamus scria: „se va naşte o sectă de
filosofi , care vor d ispreţui moartea, aurul, onorurile şi bogăţia. Vor trăi în apropierea munţilor
Gennaniei, vor avea mulţi susţinători care îi vor ajuta şi ii vor unna"�6. Confonn cerinţelor
Ordinului, rosacrucienii ar fi avut o activitate ciclică: activ timp de I 08 ani, apoi pasiv pentru
alţi I 08 ani.
Aşa cum se ştie, un ideal rămâne steril dacă nu găseşte întruparea practică pentru a-l
pune în aplicare. Venise momentul în care asociaţiile constructori lor l iberi, care mai
supravieţuiau în Scoţia şi Anglia, să se întâlnească cu acest curent lilosolic. După cum observa
unul dintre cei mai respectaţi autori masoni , ,,În epoca în care, graţie Rosa-Cruci i şi a altori
mistici, o entitate spirituală plana [.„] în aer, nerăbdătoare să se încarneze, i s-a oferit un
organism propice, atât ei, cât şi lui insuşi"�7•
Constructorii se bucurau de un mare prest1g1u, aşa cum arătam mai sus, deoarece
construirea catedralelor. a f'orti ficaţi i lor şi castelelor necesita cunoştinţe tehnice deosebite.
Cei care proiectau clădirile şi conduceau şantierele, în special, erau foarte respectaţi şi erau
admişi în cercurile nobi l i m i i . datorită cunoaşterii desăvârşite „a a11elor l iberale", baza educaţiei
din acel timp�8. Era de notorietate faptul că ,.zidarii l iberi" aveau un sistem de recunoaştere pe
care-l păstraseră secret, sub j urământ şi că îşi acordau unii altora tot ajutorul, în orice
împrejurare a vieţ i i . Această solidaritate se întărise în organi zaţiile lor, mai ales în condiţiile
2·1 Cele două lucrări. redactate de Johann Valentin Andreae. se mtitulcază Fama Fra1emitatis şi Cm1fessio
Fratemitaris; ele circulaseră din 1610 in manuscris, redactarea lor liind. evident. ant.:rioară. Fama-relatează povestea
întemeietorului mitic. Christian Roscnkn:utz (n. 1 378), al cănu mormânt s-ar li allat după 120 de ani de la moarte.
aşa cum scria şi pc uşa criptei pierdute şi reg;isitc; aici se alla trupul sf1u îmbălsămat şi scr i erile sale secrete. simboluri
şi diverse inscriplii launc c a re au de vc 11 1 t deviza rosacrucienilor - Ex Deu 11ascim11r. /11 Jes11 m ori11111r. Per Spiri111111
Sa11c111111 re1'il'isci11111s.
!� Em. M. Dobrescu, op. cit„ p. x7.
!5 J. N. 'Vlănc sc u. Contrihwions /1eraldiq11e ii / '/1iswire des societes secretes. în „Revuc des etudes Roumaines"
(in continuare, RER). 19-20. 1995-1996, pp. �45-269.

!i. Ch. Mac l n tosh . I R osacroce - Storia di 1111 ordi11e ocrnlto. Co11viv10, 1987, in Pina Andronico Tosontti.
I Rosacroce, Milano. 2000, p. 37.

27 O. Wirth. op. cir„ p. 5 1 .
!8 \V K
. MacNulty. Fra11cmaso11erw. Simboluri. H'cr1·1e. semnifica/ii. Bucureşti. 2006, p . 2�.
17
vitrege pentru meseria pe care o practicau tot mai puţin şi care nu mai răspundea necesităţilor
timpului. Ei constituiau o atracţie pentru adepţi i fi losofi i lor ezoterice, care şi ei se protejau prin
jurăminte şi parole, şi care-şi căutau o „întrupare" organizatorică menită să le o fere protecţie.
Astfel, rozacrucieni şi nob i l i (nemulţumiţi de restrângerea privi legiilor de către regalitate),
fennecaţi de conceptele de „egal itate", umanism şi l ibertate spiritualii, au început să sol icite în
număr tot mai mare, acceptarea lor ca membri onorifici ai confreri i lor de constructori. Treptat,
aceşti masoni acceptaţi au devenit la fel de numeroşi ca masoni i liberi . Din secol ul al X V I I I-iea,
cei acceptaţi predominau, acaparând „atelierele"* constructorilor, datorită erudiţiei lor, puterii
economice sau influenţei pe care o exercitau în societate.
lată cum, din operativă (practicarea efectivă a meseriei de zidar-consructor),
Francmasoneria devi�e speculativă, pur filosofică. Împrumutând de la constructori i medieval i
alegoriile, simboluri le inginereşti, discipl ina, solidaritatea dintre membri i confreriei, masonii
speculativi au început să practice o arhitectură socială. cu scopul de a ajunge la dobândirea
fericirii umanităţi i , prin perfecţionarea morală şi intelectuală a fiecărui individ. Cu timpul,
tuturor instrumentelor şi uneltelor meseriei de constructor l i se vor găsi înţelesuri şi interpretări
filosofico-ezoterice, cu trim itere la străvechile civil izaţi i şi la legendele biblice.
În acel moment, întreaga Europă se afla într-o perioadă de frământări simţindu-se
nevoia unei înnoiri şi numeroşi gânditori s-au lăsat seduşi de practicile d i n loj i . Masoni i englezi
atribuie această fuziune, unui anticar englez foarte erudit, El ias Ashmolc ( 1 6 1 7- 1 692), amator
de alchimie şi hennetism pe care le studiase atent, dar şi bun cunoscător al fizicii şi chimiei .
El făcea parte, ca şi I saac Newton (şi el interesat de her:metism), din Societatea Regală de
Ştii nţe, era chiar membru fondator şi, alături de un alt pasionat, Robert Moray, încercau să
trezească i nteresul unor categorii cât mai largi, pentru aceste fi loso fi i oculte. Cum Ashmole şi
Moray fuseseră i niţiaţi în loj i l e de masoni din nordul Angl iei, fiind primii masoni speculativi
identificaţi, se presupune că ei au introdus aceste curente filosofico-ezoterice în ritualurile
masoni lor operativi, i mprimând caracterul iniţiatic ritualurilor lor primitive.
Masoni i operativi erau pe cale să dispară, căci nu-şi mai puteau exercita meseria.
Trebuia redus mereu numărul membrilor asociaţiilor, pentru a putea să supravieţuiască. Această
situaţie este cel mai bine i lustrată de ceea ce s-a întâmplat pe ultimul mare şantier de catedrală
european, cu asociaţia masonilor de la catedrala Saint-Paul din Londra. În unna refaceri i
catedralei, tenninate în 1 703 , după incendiul care devastase Londra, la încheierea lucrărilor s-a
hotărât ca personalul să fie redus. Pentru ca ,Joja" să nu dispară, componenţii ei au luat
hotărârea, care consfinţea o stare de fapt, anume ca: ( . . . ] privilegi ile M asoneriei nu vor mai
"
aparţine exclusiv masonilor constructori, ci, aşa cum se practică deja, bârbaţi de d(ferite
profesiuni vor fi chemaţi să se bucure de ele, cu condiţia să fie aprobaţi şi iniţiaţi în ordin,
confonn regulamentelor (s. n . )"29•
După opinia istoricilor confreriei, momentul care a determinat crearea Francmasoneriei
moderne, pe teritoriu l Angliei, a fost anul 1 7 1 7, cu prilejul sărbătoririi solstiţiului de vară.
De Sf. Ioan, la 24 iunie, patru loj i sărace s-au întâlnit la Londra, într-o cârciumă numită „Gâsca
şi grătarul", de lângă cimitirul vechii Catedrale St. Paul. M embrii lojei dăduseră acest nume
cârciumii, pentru a i roniza grupul de instrumentişti care se întrunea în acelaşi loc, care-şi
botezaseră grupul „Lebăda şi l i ra". Aceste patru loj i au hotărât să se unească pentru a
29 M.-M Davy, op. cit. . p. 284.
18
supravieţui. Fiecare era condusă de un Maestru şi cel pe care l-au ales pentru a-i conduce pe toţi
a devenit Mare Maestru* şi Venerabi l * - pentru a-l distinge de alţi Maeştri. Unul dintre primii
Mari Maeştri, considerat fondator al Masoneriei, a fost pastorul refonnat şi fizicianul francez,
refugiat în Anglia, după revocarea .. Edictului de la Nantes," Jean-Theophile Desagul iers. l ată
cum este el amintit în registrele loj i i de la Edinburgh: „La Mary' s Chapel. în 24 august al (sic)
anului 1 72 1 James Watson, actualmente diacon al masoni lor din Edinburgh [ .. ] Î n care zi,
.
doctorul John-Theophile Desaguliero ( ! ) [ .. ] nu de mult maestru general al loj i lor de masoni din
.
Anglia [ . . ] dorind să se întâlnească cu diaconul, supraveghetorul şi maeştri i masoni din

.
Edinburgh, a fost admis în lojă. "·10 Din 1 72 1 , când ducele de Montagu a devenit Mare Maestru,
aristocraţia luminată a considerat că era „de bon ton" să faci parte din această societate a
„aleşilor".
Era nevoie însă de o schimbare în statutele confrerii lor de constructori, menită de
acum edi ficării unei „arhitecturi" di ferite, de care unna să beneficieze întreaga umanitate.
La 1 7 ianuarie 1 723, Constitu(iile Franc111aso11ilor co11(imind istoria. sarcinile şi regulamemele
acestei Fraternitâ(i foarte vechi şi onorabile, redactată de pastorul , doctor în teologie James
Anderson, a fost admisă de M area Lojă a Angliei şi a devenit baza organ izatorică a tuturor
confreri i lor francmasonice. Constituţia lui Anderson răspundea, prin conţinutul său, aspiraţi i lor
generoase, umaniste şi de echitate socială, pe care le visau toate minţ i le luminate ale vrem i i .
Î n acelaşi timp. datorită perceptelor d e o înaltă ţinută morală conţinute î n Constituţi i, care erau
obligatorii , respectabi l itatea membri lor era garantată în faţa societăţi i . Papalitatea, în schimb, a
considerat aceste Constituţii ca un atac direct la perceptele creştine, mai ales că Anderson era
pastor prezbiterian, iar alinnaţia lui că Adam a fost primul francmason semăna a erezie.
Se pare că sursa de inspiraţie a Constituţi i lor lui Anderson a fost culegerea de
manuscrise cuprinzând vechi regulamente ale masonilor operativi. care fuseseră adunate de unul
din primii Mari Maeştri, Georges Payne, între 1 7 1 8- 1 7 1 9. Una din normele cuprinse în
Ordonan(ele generale stabilea că nici o lojă nu va fi recunoscută dacă n-a fost autorizată de
Marele Maestru şi înscrisă pe l ista loj i lor. Conslitu(iile au fost rezultatul unei creaţii colective, la
care au contribuit autori anonimi ai vechilor reglementări, Anderson şi Desagul iere care,
redactând prefaţa, a dedicat-o M arelu i Maestru. ducele de M ontagu. care tocmai îşi încheia
mandatul. Pasajul fundamental care defineşte spiritual itatea Ordinului masonic, este chiar
primul articol : „Un mason este constrâns prin înţelegerea încheiată să se supună legii morale;
dacă înţelege Arta, aşa cum trebuie, el nu va fi niciodată un ateu mărginit şi nici un l ibertin fără
religie".
Pornind din Anglia, M asoneria a pornit să cucerească l umea. răspândindu-se cu
repeziciune în toată Europa şi, prin Franţa, până în America. V iteza cu care s-a răspândit
dovedeşte că ea apăruse la momentul social cel mai potrivit, când în lume se profilau schimbări
menite să înnoiască mecanismele sociale învechite.
În Franţa, Francmasoneria a pătruns, se pare, prin intennediul irlandezilor şi scoţienilor
din regimentele aflate în serviciul regelui şi prin nobilimea engleză refugiată în Franţa, ca
unnare a problemelor legate de legitimitatea regală. Regimentele irlandeze şi scoţiene se
puseseră la d ispoziţia regelui Franţei, în unna luptelor dintre partizanii lui Wilhelm de Orania şi
susţinători i Stuarţilor scoţieni, când Stuarţi i fuseseră învinşi. Devenise „chic", în înalta societate
30 Ibidem. p. 282.
19
de la Paris, adoptarea condu i tei, obiceiurilor şi mental ităţi lor insulare. Şi cum britan icii refugiaţi
in Franţa erau masoni in mare parte, ,.moda'" s-a răspândit repede, mai ales că aici erau şi mulţi
rozacrucien i . În j urul anilor 1 73 5 , masoni i din Paris (intre care se găsea Montesquieu) au fost
vizitaţi de Desaguliers şi de ducele de Richmond, care au consacrat con freria ( i-au con ferit
regularitate*). Primii Mari M aeştri au fost de origine engleză, apoi au provenit din marea
nobilime: Louis de Pardai l lon de Gondrin. duce d " Antin ( fostul duce d " Epemon), Louis de
Bourbon-Conde - conte de Clcm1ont şi, în fine, Louis-Phi l ippe-Joseph d 'Orleans („Phil ippe
Egali te").
Sub conducerea l u i Phil ippe d ' Orleans (mai mult onori fică ) şi prin contribuţia esenţială
a ducelui de Luxembourg, „adj unctul" său, în martie 1 773 lua naştere Marea Lojă Naţională a
Franţei, având ca autoritate centrală, compusă din reprezentanţii tuturor Loj i lor, Marele Orient*
al Franţei3 1 • De la acest for va „primi lumina*", mai târziu. o întreagă pleiadă de intelectuali şi
oameni pol i tici români, care au studiat în capitala Franţei . Marel e Orient ,.legi timând"", mai
târziu, multe loj i româneşti .
În unna izbucnirii Revoluţiei franceze, conducerea aristocratică d i n perioada
I l uminismului* a fost înlăturată. O parte a pierit sub ghilotină. alţii rătăceau prin Europa. În
timpul Imperiului, Napoleon Bonaparte a înţeles că se putea folosi de Francmasonerie pentru
îndeplinirea aspiraţii lor sale, întrucât con freria avea rami ficaţ i i în toate straturile sociale şi se
propaga rapid. El a preluat conducerea M arelui Orient prin fratele lui, Joseph Bonaparte, iniţiat
de foarte tânăr. Astfel s-a extins numărul loj ilor în care i ntrau mulţi mil itari ( toti mareşal i i
Franţei erau francmasoni, existau loj i d e regiment), pol i ticieni. comercianţi etc .. n u numai în
Franţa, ci şi în statele cucerite.
Ca reaqie, după căderea lui Napoleon, în toate ţări le care se grupaseră în Sfânta
Alianţă, membrii Francmasoneriei erau urmăriţi de poliţie ca propagatori de idei subversive,
revoluţionare şi loj i le erau desfiinţate. Mulţi dintre membrii acestor loj i s-au văzul nevoiţi să se
refugieze dincolo de graţie. aşa cum făcuseră şi aristocraţii prigoniţi de Revoluţie. contribuind şi
ei la răspândirea Masoneriei în Europa.
În aceste condiţii. multe organizaţii care luptau pentru l ibertate. în ţări le cu regim
absolutist sau oprimate naţional. au preluat modul de organizare al Francmasoneri ei. ca prototip
de protectie al membrilor şi ca simili tudine . .ideologică": carbonari i italieni. conti nuatorii
„iluminaţilor" din Bavaria sau eterişti i greci·'�. Probabil că toţi ruseseră fascinaţi de deviza
francmasonilor: „un mason l iber. într-o lojă liberă'', revoluţionari i substituind loj i i propria ţară.
pe care o doreau l i beră social şi naţional.
Poate că acest obiectiv comun - lupta pentru libertatea individuală şi generală a
umanităţii, libertatea de opinie. egalitarismul - constituie unul dintre moti\'ele pentru care şi
pregătirea Revoluţiei franceze, eveniment care a marcat profund evoluţia ulterioară a Europei, a
fost pusă pc seama Francmasoneriei. Î n fond, atunci ca şi acum, mulţi dintre francmasoni i cu
ranguri superioare în structurile masonice aveau putere de decizie şi în lumea „profană'".
Francmasonii neagă la unison existenta unui „complot" masonic care să fi dus la izbucnirea
Revoluţiei. deşi recunosc apartenenţa la masonerie a majorităţii l ideri lor ei. ca şi a majorităţii
generalilor armatei revoluţionare. Disculparea lor pentru perioada cca mai sângeroasă a
Revoluţiei, „Teroarea", este probată prin realitatea c unoscută că. între 1 792- 1 796, Marele Orient
•1 1
O. Winh. op. cit., pp. 80-82.
J' M. D. Sturdza. Les mysteres de Burnrest. în . . Rcvuc des E tudcs Roumai ncs'". 1 7- 1 8 . 1 993. pp. 1 77- 1 9 1 .
20
îşi întrerupsese activitatea, din ordinul lui Robespierre, care nu era mason. Terorii i-au căzut
victimă şi masonii, dintre care cei mai celebri au fost Danton şi Phil ippe Egalite (chiar dacă
acest Mare Maestru demisionase cu puţin timp înainte sau, zic unii, poate tocmai de aceea ... ).
Unul dintre anal işti i meticuloşi ai acestui subiect este de părere că „Enciclopediştii''*
reuniţi în curentul filosofico-cultural care pregătiseră doctrinar Revol uţia, n u au fost masoni , dar
au fost influenţaţi de masoni chiar din momentul iniţierii proiectului de apariţie a lucrării, au
colaborat la elaborarea ei şi, în plus, au contribuit la răspândirea ei europeană, diseminând ideile
antiabsolutiste şi antirel igioase.i�. În timpul desfăşurării Revol uţiei se produc însă evenimente
deconcertante: masonii condamnă la moarte masoni, averea unor Loj i este scoasă la vânzare şi
achiziţionată de alţi masoni, unii dintre ei conduc Revoluţia. alţii emigrează, dând impresia unui
adevărat război fratricid. Ceea ce nu se poate contesta însă este pennanenţa simbolurilor
masonice între simbolurile Revoluţiei şi ,.frontispiciul'' Declaraţiei drepwrilor omului -
Libertate, Egali tate, Fraternitate - „împrumutată" din sloganuri le masonice şi pusă sub protecţia
unui „Delta Famboaiant" . S-ar spune, triumful strălucit al princip i i lor masonice asupra întregii
lumi civil izate.
După opinia unui Mare Maestru român contemporan, Revoluţia franceză a fost opera
34
Francmasoneriei prin „forţa şi i1!/l11cnţa (sa) ocultâ" , începând cu conducătorii ei, folosind
simboluri le ei, propagând „ideologia ci." Dincolo de sacri fici i le inerente, veşnicele „victime
colaterale'', a constituit fermentul fără de care Europa nu ar fi evoluat. Dovada grăitoare a
influenţei M asoneriei în Revoluţie, ar fi bătălia de la Valmy, câştigată de annatele Franţei
revol uţionare, deşi totul le era ostil, prin retragerea de neexplicat a trupelor aliaţilor. Annatele
erau conduse de ducele Ferdinand von Braunschweig - Suveran Mare Comandor al Ordinului
masonic cavaleresc german -. general al regelui mason al Prusiei, Frederic al I i-lea, care a
hotărât să nu câştige această bătăl ie, şi trupele au fost retrase pentru a salva tânăra republică!
Annata francez<l era condusă de generalii masoni Dumouriez şi Kellennann15•
Cât despre fostul M arc Maestru, ghinionistul Philippe d ' Orleans ,.Egal ite", după ce a
demisionat din masonerie printr-o scrisoare deschisă, la numai câteva luni a sfărşit pe eşafod.
Ceea ce nu se poate tăgădui, este hotărâtoarea influenţă a mesaj elor transmise de
Revoluţie, masonică sau nu, tuturor popoarelor oprimate naţional din Europa. Revoluţia
franceză a exercitat o inll uenţă detenninantă asupra ideologiei în care s-a format o pleiadă de
tineri europeni, între care şi tineretul paşoptist român, care a contribuit decisiv la fonnarea
noilor state naţionale moderne europene din secolul al XIX-iea.
Arătam mai sus că, potrivit „tradiţiei" masonice (mai degrabă legendă), confreriile de
constructori medievali ar fi fost protejate încă de timpuriu de Biserică. Exista de fapt un interes
şi un respect reciproc între cele două păqi, atâta timp cât Francmasoneria a rămas operativă. Pe
parcursul istoriei însă, chiar dacă această protecţie ar fi existat în realitate, atitudinea B isericii
catolice s-a schimbat radical, din momentul în care ca a devenit speculativă, începând să
practice ritual uri ezoterice şi sfi adopte fi losofii şi doctrine .. ascunse de ochii lumii''. Acest
moment a coincis cu adoptarea Constit11(iilor lui Anderson. Ca şi în cazul oricărei acţiuni care
nu se petrece „la lumina zilei", pe seama francmasonilor au început să fi e puse tot felul de
JJ G. P. Mattogno, Mu.wmeria şi Rel'0/11ţia /Î"(//1ce:ă, Bucureşti, 1 998, pp. 1 7-2 1 şi 97- 1 08

'J R. Com{mcscu. Post/'1/â la lbiclem, p. 1 26.
J5 D . .'\ . U1zărcscu. Rumânii in Fra11c111aso11eria 1111iversalci, Bucureşt i , 1 997. p . .:1 4 .
21
acţiuni negative. Cele mai grave erau acuzaţiile de erezie, practici necurate, iar mai târziu, de
crimă şi chiar de ateism.
La puţin timp după structurarea organizaţi ilor din Europa, temându-se de rapiditatea cu
care se răspândea şi considerând-o când erezie, când sectă, Papa Clement al Xi i-lea ( 1 730-
1 740) emitea bula /n eminenti apostolatus specula. împotriva Francmasoneriei. în anul 1 738 36 .
În unnătoarele două secole Papalitatea s-a arătat la fel de necl intită pe această poziţie:
1 75 1 , bula Papei Benedict al X I V-iea ( 1 740- 1 75 8). Provida.\'. condamna Francmasoneria. lâ fel
ca şi Papa P i us al V I -lea ( 1 775- 1 799). Un edict al Papei Pius al V I I -iea ( 1 800- 1 823 ) din 1 8 1 4, .
prevedea pentru francmasoni pedepse corporale, mergând până la execuţie şi confiscarea

averi i37. Papa Leon al X I I - iea ( l 823- 1 829), în 1 825, promulgă bula Quo graviora,
condamnându-i din nou pe masoni . Unnează în 1 832 enciclica Mirari a Papei Grigore al XVI
iea ( 1 834- 1 846) şi Qui p/uribus, din 1 846, a Papei Pius al IX-iea ( 1 846- 1 878).
Luând atitudine în mod repetat contra masonilor, mai ales prin alocuţiunea Mulfiplices
inter, Papa Pius al IX-iea constata cu tristeţe că .�·ecta masonică n-a . fost nici învinsă, nici
redusă" şi afirma că francmasonii se fac vinovaţi de crime împotriva aderenţilor care nu i se
supun, scăpând totuşi j ustiţiei. În acest fel a declanşat reacţia anticlericală a francmasonilor
francezi, Marele Orient al Franţei ne mai acceptând, la primirea neofiţilor, j urământul pe
Evanghelie3 8, mani festându-se constant contra Bisericii şi acţionând (cu succes) pentru
laicizarea învăţământul u i .
În general, până î n 1 80 I , măsuri le luate d e Biserica catol ică nu a u avut n i c i un efect în
Franta. Pentru ca documentele emise de Papalitate să aibă putere, acestea trebuiau să fie
înregistrate de Parlamentul francez şi, până la Concordatul din 1 80 I semnal de Napoleon cu
Papalitatea, acestea nu au fost ratificate de Parlament. De aici explicaţia pentru „popularitatea''
Masoneriei în Franţa şi pentru faptul că până în secolul al XIX-iea nu au ex istat conflicte făţişe
între cele două părţi. Dacă în 1 849, când Marele Orient al Franţei emi te pri mele sale Constituţii,
se afinnă credinţa în existenţa lui Dumnezeu şi în nemurirea sufletului, odată cu intensificarea
manifestărilor antimasonice ale Papalităţii, reacţia anticlericală a francmasoni lor francezi este
tot mai hotărâtă. În 1 865 lăsau la latitudinea noilor iniţiaţi credi nţa în Dumnezeu, pentru ca din
1 877 „deiştii'" să rămână în inferioritate iar „pozitivişti i'" să suprime din Constit11{ii
obligativitatea credinţei în Dumnezeu şi în nemurirea sufletu l u i .
În enciclica Huma11um genus din 1 884, Papa Leon al X I I I -iea ( 1 878- 1 903) reia
acuzaţia de crimă masonică împotriva insubordonaţilor sau a trădătorilor tainelor templelor.
Pe de altă parte, se arată deschis care era teama bisericii: d istrugerea de către masoni, a
)6 L. Nefontaine, op. cit.. pp. 1 20- 1 2 1 : Reflectând arnpnr marilor prejudicii care rc:11/tă de obicei di11 acest fi:/ de
societăţi f. .j 1111 1111111ai pe11tru li11işrea Srarelor 1empor11/c. clar şi pe111ru safraret1 s11flcrelor şi cei. î11 t1ces1 mod ele 1111
.
se pot acorda cu legile cil'ile şi ca11011ice: şi c11111 lJfri11iratea Ne-a dat ct1 dmorie să 1 ·eg/1e111 :i şi 11ot1pre ca 1111
se11•itor credincios şi prudent a.rnpra familiei Do111n11/11i. ca acest soi de oa111e11i sâ 1111 ne intre ca 111şte ho{I în case
{. . .} sâ 1111 per1·ertească s1ţfle1ele simple {. . } şi pe11rr11 t1/re 11101i1·ej1me şi re:o11abi/e care 11e s11111 c1111osc111e. c11 m·i:11/
.
mai 11111/tor Venerabili Fra/i ( 1) ai Noştri. Cardi11a/i ai Sfilllei Biserici roma11e f. .. / d11pâ o 111C1t1mi chih:11i11/<i şi pri11
întreaga Noastni plllere apostolică. Noi t1111 hutârcît şi decretat să co11da111//{ill/ şi sâ i11ter:ice111 aceste :ise sociefli(i
{. . .} 1111111ite Fra11c-Maso11i sa11 .mh orice alui de1111111ire ar an"a. le conda11111ci111 şi le i11ter:ice111 pri11 pre:e11ta
Co11still1/ie. mlahilâ perpe11111. Noi ordo11ă111 (credi11cioşilor) sâ se abţi11â de la aceste .rncietâ/i {. . .} s11h pedeapsa
exco1111111iclirii. /. . .} În plus. dorim ca /Ofi Episcopii şi Prelaţii rnperiori {. . . } sâ i11for111e:e şt sâ procede:e (ca atare)
co11tra 11es11p11şilor. i11difere11r de condi{ie sc111 ra11g. să-i reprime şi sâ-i pedepseascâ pe merit. ca şi c11111 ar fi .rnspeqi
de ere:ie.
J? Francmasonul englez John Coustos a publicat în 1 746 o cane în care relata experien1a sa ca victimă a lnchizi1iei
rsonu�heze, lucrare . tradusă i.n Fran(a, Pro�·e�11res c11ril:11ses de / '/11q11isitio11 d11 Porr11gal COII//"(' les frc111cs-111m;:o11s.
· P. Ştefănescu. Misterele f ra11c111aso11ene1. Bucurcşll, 2002. p. 267.
22
discipl inei rel igioase şi sociale39 . În plus, Papa Leon al X i i i-lea î i acuza că pun toate religiile pe
picior de egalitate, ruinându-le astfel pe toate!
Un aj utor nesperat pentru papalitate a venit în 1 885 din pattea unui aşa-zis „mason
pocăit'", Gabriel Jogand-Pages, care-şi semna operele antimasonice cu pseudonimul Leo Tax i l .
Deşi n u depăşise niciodată treapta d e Ucenic, Tax i l povestea cu l u x de amănunte tot soiul de
grozăvii . Descria ceremon i i sataniste care s-ar fi petrecut în timpul ritualurilor loj ilor, la care ar
fi participat personal, inventând până şi o bunică şi o fi ică a diavolului, pe care le-ar fi
identificat în persoane real e (care, desigur, făceau con fesiuni numai prin intermediul lui).
M istificarea a aj uns atât de departe încât în 1 896 a avut loc la Trento un congres antimasonic la
care au participat 36 de episcopi şi 50 de delegaţi episcopali, cu binecuvântarea Papei, care-l
primise la Vatican pe „piosul" pocăi t. În ciuda e forturilor călugăru l u i iezuit Gruber, adversar
declarat al mason i lor, care încerca din răsputeri să demaşte m i sti ficarea. mulţi preoţi şi prelaţi
catolici au căzut victime aberaţi i lor lui Taxi l . Abia în 1 897, speriat probabi l de dezvăluirile unui
fost colaborator, prolificul autor a recunoscut în faţa presei pariziene şi intemationale,
scandalizate, că reuşise cea mai mare mistifi care a tuturor timpurilor. Care pe deasupra ii
adusese o avere respectabi l ă ! Î ncă zece ani după această dezvăluire, Pages a continuat să-şi
rotunjească venituri le scri i nd texte satirice pe aceeaşi temă, până la dispariţia lui din 1 907, când
a murit la Sceaux40. Deşi M asoneria ieşise întărită după aceste evenimente, care aduseseră mari
prejudicii morale B isericii catolice, ea nu a profitat de situaţie pentru revanşă.
La începutul secolului al XX-iea Biserica preia o fensiva contra masoni lor şi, în 1 9 1 7,
Papa Benedict al XV-iea ( 1 9 1 4- 1 922) introduce în codul de drept canonic, la articolul 2335,
interdicţia de a adera la Francmasonerie a credincioşilor catolici, sub pedeapsa excomunicării .
Spre sfârşitul seco l u l u i care a însângerat omenirea prin cele două războai e mondiale şi prin
teroarea roşie, Papalitatea, prin pol itica de „aggiomamento", a încercat să pună de acord biserica
cu schimbări le rapide ale societăţi i . Ea s-a concentrat pe promovarea ecumenismului, pentru a
găsi punţi comune de comunicare cu toate confesiunile (ceea ce, într-un fel, o apropie de
principii l e Francmasoneriei).
Prin vocea atât de ascultată a Papei Ioan Paul al I i-lea, cel care a contribuit substanţial
la căderea comunismului în Europa ( ideologie considerată de multă l ume ca fi ind pur
masonică), în biserică s-a impus curentul social-creştin care, în principal, face apel la toate
statele, mai ales la cele bogate, pentru rezolvarea lipsurilor şi necesităţi lor celor defavorizaţi .
Tendinţă care s e apropie d e unul dintre scopurile masonice, care promovează caritatea, î n sensul
cel mai larg.
Dar, după o perioadă de relativ „armistiţiu", I oan Paul al I I-iea s-a pronunţat contra
Masoneriei, după 1 98 1 , în unna atentatului asupra sa, când Francmasoneria nu a avut nici un fel
w L Ne fontainc. op. cit . pp. 1 2 2- 1 23 . . Pe11trn . fiw1cmascmi este 1 ·orha

. . - şi toate e.fc>rt11rile lor tind spre acest scop -
wi distrngâ de sus pâ11â jos. disciplina religioa.wi şi socialei care este llliscrttci din creştinism şi sci-i s11hstituie o alta .
.faso11Clfâ d11pâ ideile lor. 11lc câror fi111d11111c11te şi legi s11111 i111pn111111wte din 11at11ralis111. /.„/ îşi propun wi reducâ 111
::.ero. î11 sâ1111I societâtii civile. aworitatea Bisericii. de 1111de (re:ultâ) conseci11fa cei /iw1c111aso11ii se strâd11iesc să o
vulgari::e:e şi 1111 î11cete11::.â să se lupte ca să se ştie că treb11ie sâ separe complet Biserica de Stat /.„/ Dar. 1111 le este
suficient să 1111 se fi11â nici '"' fi:/ de cont de Hisericâ. acest ghid atât de înţelept şi de sig11r: mai trebuie şi -�-o trate:c
ca inamic şi sti se /(>foseascâ de Piolen(â împotril·a ei. Farti de Scaunul Apostolic ş1 ele Pomifiil roman. ura acestor
sectanţi s-a dublat / . „ / l-au redus la o s1f/w fie 11edem11â şi i11tolerabilti. pâllli când. în timpul din urmă. uneltitorii din
ace.vie secte t/11 ajuns la p1111c111I care era ele 11111/t timp ţe/11/ acţiunilor lor secrete. adică sti proclame cti a venit. 1i1
fine. 1110111e11tul sâ suprime pi/ferea .meni 11 ?omifi/or mmani şi sti distrugâ i11 1i1tregime Papalitatea care este de
origine dil•i11â".
40 M. Valmy, I Mas.mm . La l'Orare la "pietra gre::a · · con Afartello. scuadra. compas.w. Firenze, 1 99 1 , p. 66.
23
de reaeţie oficială. În 6 noiembrie 1 983 se publ ică o declaraţie a cardinalului J . Ratzinger,
actualul Papă Benedict al X V I - iea: „Se constată câ judecata negativă a Bisericii a râmas
neschimbată În privinţa .fiw1cmasoneriei, Întrucât principiile lor au .fost totdeauna privite ca
incompatibile c11 doctrina Bisericii şi, prin urmare. aderarea la ele re/mânc 1Î1 conri1111are
interzisă. Credincioşii aparţinând lojilor masonice se aflâ tntr-o stare gravei de pcicat şi 1111 pot
primi Sfânta l�npârtiişanie."41 • Posibil ca la această atitudine să fi contribuit substanţial şi
scandalul declanşat de „loja" Propaganda 2. care era să ducă la fal iment Banca Ambrosiană
unde se i n fi ltraseră. Scandal care a dus la demascarea reţelelor de influentă de tip mafiot în care
erau implicaţi cei mai înalţi demnitari ai statului şi ai annatei, în unna cărora a început acţiunea
„cu mâinile curate'' a j ustiţiei . Francmasonii italieni se dezic însă categoric de această
organizaţie, negând că ar fi făcut parte din masoneria regulară.
*****
C u m a ajuns însă francmasoneria p e meleagurile româneşti '? Entuziaştii studieri i

fenomenului masonic ar vrea să împingă data întâlnirii românilor cu Masoneria până, cel puţin,
în secolul. . . V a.C. !4� Căci, spun ei, după relatarea lui H erodot, dacii l-au zei ficat pe Zamolxis.
fostu l sclav al lui Pitagora care, întors printre ai săi, i-a „convertit'' la credinţa nemuririi
sufletului. Numai că, H erodot considera că acest personaj pe care geto-dacii l-au divinizat, a
trăit „[„.] cu multă vreme înaintea lui Pitagora. Fie că Zamolxis n-a fost decât un om, fie c-o fi
fost într-adevăr vreun zeu de prin părţile Geţiei . [ „ . ]4J". Anal izând aceste informaţii, Mircea
Eliade arăta că, într-adevăr: "[„.] cultul zeului geto-dac comportă credinţa în imortalitatea
sufletului şi anumite rituri de tip iniţiatic. [ „ . ] infonnaţiile transmise de Hcrodot indică un
scenariu mitico-ritual al morţii" (ocultarea) şi „reîntoarcerii pe pământ" ( epi fanie)'..i4• Probabi l
••
c ă tradiţia pitagoreică fiind puternică, grecii a u alăturai cultul daci lor acestui tipar. Este adevărat
că şi în ritualurile masonice recipiendarul* care bate la porţile iniţieri i masonice ,.moare" pentru
viaţa profană, apoi „renaşte în lumină", dar de aici până la a-l considera pe Zalmolxis, „fie el om
sau zeu mason I.
„
„.
Potrivit acestei logici, nimic nu ne-ar puica opri să declarăm că poporul român „s-a
născut'' mason, în virtutea unuia dintre „mituri le" noastre definitori i - Meşterul ( ! ! ) Manole, care
ne pune în faţă o adevărată lojă: „Nouă Meşteri mari I Ca((e şi Zidari I cu Manole zece I care-i şi
întrece"! ! E drept că M anole ( M anole = Emanuel Domnul este cu noi) ar fi un exemplu atipic
=
de Maestru, căci el a fost sacrificat deşi îşi respectase j urământul .

Acelaşi autor a r dori să-l asocieze masoni lor pe Vlad Dracul. datorită apartenenţei la
„Ordinul Dragonului"45. Percepţie complet distorsionată, din punct de vedere istoric. Ordinul a
fost creat de regele S igismund de Luxemburg ( 1 4 1 1 - 1 433 ). deveni t împărat al s r. I mperiu
Romano-Gennan ( 1 43 3- 1 43 7), cu sprij inul Papei Martin al V-lea ( 1 4 1 7- 1 43 1 ). Scopul
41 P. Ştefănescu. op. cil., p. 272.

42 T. Solomonovici, România 111asu11icâ. Origini co11/rul'ersate. Si111hol11ri magice. Misterele 1111111erelor şi ale
Te111pl11l11i Masonis. Francmasoneria - "te111pl11I ideal al 11111aniui/ii Ade1 ·clrata 1mten' t1 Lojilor .fi'(//rcmascmice.
„.
Bucureşti, 2005. pp. 2 1 5-220.

43 Herodot. Hislorii, IV, 95-96
44 M. E liadc. Istoria credinielor şi ideilor religioase. voi. li, Bucureşti. 1 99 1 . pp. 164- 1 65 .
4 5 T. Solomonovici, op. cil„ p. 22 1 .
24
..Ordinului Dragonului doborât"�". fondat în 1 4 1 7, era acela de a l upta prin orice mij l oace contra
adversari lor cruc i i , în speţă otomani i . care începuseră să farteze porţile Europei . Însemnul
Ordinului era o cruce de care atârna un dragon şi era un Ordin foarte selectiv. cu număr limitat
de membri ( 24). Cavalerii Ordinului Dragonului trebuiau sâ apere credinţa de ere=ii şi de aceea
au luptat împotriva husiţilor, care se fort i ficaseră la Tabor în Boem ia. H usiţii se revoltaseră după
uciderea mentorului lor. reformatorul Jan Hus (care se ridicase contra abuzuri lor ierarhiei
biserici i), din ordinul lui S igismund. În timpul Concil i ului de la Konstanz ( 1 4 1 4 - 1 4 1 7), deşi i se
garantase libera trecere dacă se va prezenta în lata Conciliului. H us a fost arestat şi ars pe rug ca
eretic. Revolta husiţilor a căpătat caracter naţional, prin participarea nobilimii eche, ceea ce a
provocat „cruciada" împotriva lor, condusă de cardinalul Cesarin i .
Nu numai c ă Ordinul Dragonului nu aveau n i c i un fel d e . .ideologic" ezoterică sau
ritualuri iniţiatice ezoterice, ci era un adversar al lor. Mai degrabă husi tii se apropiau de
idealurile masonice. ca promotori ai luptei pentru l ibertatea religioasă şi naţională. Numai faptul
că aveau ca însemn un dragon asemănător uroboros *-ului (deşi în unele reprezentări grafice
apare ca dragon cu aripile deschise) 4 7 , un simbol întâlnit şi în simbol istica masonică. nu
înseamnă că Vlad Dracul era un mason a111e.fact11111.
După cum arătam mai sus, Masoneria a apărut la 1111 1110111e11t a11w11e al istoriei.
Ea însemna materializarea unei doctrine filosofico-ezoterice (ca mani festare a socialului),
îmbogăţită pennanent prin creaţia unui şir de gânditori mistici şi aşezată într-o structură
organizată. Ca orice „creaţie" socială, a apărut atunci când era nevoie de ea, răspunzând unor
cerinţe ale i ntclelectu l u i , ale spiritual ităţii şi ale progresului social. Ea rf1spundea unei necesităţi
resimţite de unii oameni de a se aduna. pentru ca alături de alţii. să se îndrepte, să se
perfecţioneze pe ei şi să-i facă mai buni pc cci lal\i, în folosul tuturor. Aceste năzuinţe nu se
puteau real iza decât printr-un efort personal şi colectiv. într-un spaţiu organizat. rezervat numai
acelora care mani festau aceleaşi năzuinţe, care doreau să se unească şi. în acelaşi timp, să se
i ndividualizeze ca grup prin ceremonii speci fice şi printr-un „cod'' speci fi c numai lor.
Era deci firesc, potrivit mecanismelor nevăzute ale angrenaj elor sociale. să apură şi în
Ţările Române atunci când aspiraţiile românilor au coincis cu unul din perceptelc de bază ale
masoneriei. libertatea individuală ca bază pentru libertatea generală. naţională.
Francmasoneria a fost introdusă la noi pe mai multe c{1i. Pri ma personalitate din istoria
noastră care. după opinia unor persoane avizate. ar fi putut aparţine M asoneriei. este domnitorul
şi savantul Dimitrie Cantemir. În comunicatul remis presei de Mareic Maestru al Mari i Loj i
Naţionale d i n Romani a , Venerabi l u l G h . Comănescu, î n anul 2003, l a aniversarea a I O a n i d e l a
reaprinderea l uminilor* masonice î n Romania s e arăta: . .Primele semne a l e Masoneriei moderne
se întâlnesc încă d i n j urul anului 1 700, prin Domnul M oldovei, Dimitrie Cantem ir, membru al
Academiei din Berl in în 1 7 1 4 sau, în Transi lvania, prin Baronul Samuel Brukenthal - pe poarta
„
palatului său se d isting şi astăzi uneltele masonice�x . Despre apartenenţa la Masonerie a lui
Dimitrie Cantemir s-a pronunţat un singur istoric şi heraldist. prin dovezi indirecte. Regretatul
Jean-N icolas Mănescu, analizând stema de principe rus a lui Dimitrie Cantemir. concedată în
4� Mioara Cremene, Dic{io11w· i11iţialic al Ordi11dor carn/ercşti. Bucureşti . .2003. p. 69

47 Diderot. d ' Alemhert, L "Encyclopeclie. Bla.wmi e Araldica. ( rccd. în I talia). r. I.. 2000, pi. X X V I . nr. 67.
4R T. Solomonovici. op. cit .. p. 3 .2 1 .
15
1 72 1 , arăta că armele din cartierul patru al stemei - "[ . . . ] alianţa * roşie, pusă în bară. ieşind in
flancuri prin nori de argint (simhol mas011ic) [ . . . r·· (s. n. ).
Stema nu a fost folosită de fostul domnitor, ci de fiul lui, Antioh, pe timpul cât a fost
ambasadorul Rusiei la Londra. J.-N. Mănescu este de părere că Petru cel M are, care a concedat
aceste arme de prinţ rus şi titlul de „alteţe serenissimă", fostului domnitor moldav. era el însuşi
mason. Probabil fusese i ni ţiat de sir Christopher Wren într-o lojă din Londra, pe timpul vizitei
ţarului din 1 698. Odată întors în Rusia el ar fi organizat aici loj i masonice. Prima atestare
documentară a Masoneriei ruse este abia din 1 73 1 , când M area Loj ă din Londra l-a trimis pe
căpitanul de marină John Phil lips pentru a fi instalat ca Mare M aestru provincial în Rusia.
Armorialul nobilimii ruse din epoca lui Petru cel Mare atestă însă prezenţa masoneriei, prin
simboluri le speci fice, care trec în unele blazoane concedate de ţar. „întâmplător'', unor persoane
foarte apropiate şi fidele: pri ncipele Cantemir - care i-a fost consi lier privat şi senator, şi contele
Piotr Andreevici Tolstoi, colaborator apropiat, sfetnic de taină şi ambasador la Constantinopol.
Alţi cercetători , care au studiat fenomenul din Romania, admit că primele ei mani testări
au pătruns prin fi l i era fanariotă, primul mason recunoscut fiind domnitorul Constantin
Mavrocordat. Se ştie că în 1 748, la Constantinopol exista .o lojă de obedienţă* italiană, cu o
activitate susţinută, deci mult mai veche, pentru că autorităţile otomane au luat măsuri de
reprimare a acţiuni lor francmasonilor. F i i nd preveniţi de diplomaţii englezi, au reuşit să se
salveze, dar Jean-Baptiste-M arie Ragon, fondatorul loj ii, a fost expulzat50.
Probabil că în această lojă fusese iniţiat Constantin Mavrocordat care. în 1 735, era deja
Venerabilul unei loje din laşi.5 1 Erudiţia lui de „om al Luminilor", ca şi refonnele introduse in
cele două Principate, ca domnitor ( 1 730, 1 73 1 - 1 733. 1 735- 1 74 1 , 1 744- 1 748, 1 756- 1 75 8 , 1 76 1 -
1 763 - în Ţara Românească şi 1 733- 1 735, 1 74 1 - 1 743. 1 748- 1 749 - în Moldova), i i recomandă
ca pe un „practicant" al principii lor masonice, mai ales în ce priveşte pol i tica socială. În opera
lui de reformator a fost aj utat de secretarul său particular şi fratele* Anton Maria del Chiaro.
fondatorul primei loj i din Moldova. El înfiinţase Loggia di Gala==i formată n umai din străini,
apoi loja de la laşi, în anul 1 734. Dacă ar fi să ne ghidăm după stema de familie a
Mavrocordaţilor, un phoenix ieşind din flăcări, simbol util izat în ceremon i i l e gradelor
superioare ale unor Rituri * masonice, am constata din nou că nimic nu este întâmplător când
este vorba de simboluri.
Odată cu înmulţirea şcolilor ş i circulaţia unei bogate l iteraturi străine, învătaţi i români
intră în contact cu ideologiile noi vehiculate în apusul Europei. Boieri i noştri aveau bibl ioteci
bogate din care nu lipseau l ucrări de fi losofie, de ştiintă. de istorie şi l iteratură. însuşi
domnitorul citat mai sus fi i nd recunoscut în toată Europa drept un mare bibliofil, care concura la
l icitaţ i i le de manuscrise rare, cu regele Frantei, Ludovic al XIV-iea. În Loja Moldova de la I aşi
au fost iniţiaţi câţiva mari boieri : marele căpitan Vasile Balş, vomicul Iordache Dulgheru,
caimacamul I ordache Cantacuzino, caimacamul Săndulache Sturdza, Ianake Canta, Constantin
Vâmav. lordaki Canano. Ioniţă Cuza, Alecu şi Manolache Bogdan, I lie Catargi etc.
Documentele acestei loj i au fost descoperite în 1 883 în arhivele ital iene, ceea ce înseamnă că era
lojă de obedientă italiană 5 �.
•'1 N. Mănescu. op. cit.. pp. 257-258.

J.
50 D. Berindei. Pretudes de la Rel'llllllion ro11mai11e de / /ol4li. Les snciere.1· secretes, in „R RH"". 1 9 78. 3 . p. 427.
5 1 H. Nestorescu-Bălceşti. Ordinul .\1aso11ic român, Bucureşti. 1 993. p. 427 ( in continuare OMR).
'2 C. Moroiu, Fr1111cma.wmeria i11 medalii, în „ H i ram"", ( Bucureşti), 1 934. p. 1 8 .
26
I nteresul stârnit de această doctrină a atras şi înalţi prelaţi erudiţi, Episcopul de Roman
( 1 769- 1 789), ajuns M i tropol i t al Moldovei ( 1 786- 1 78), Leon Gheuca, devenind, dacă nu
francmason, cel puţin adept şi protector al francmasonilor. În jurul lui gravita un număr de
ecclesiaşti învăţaţi, ca logofătul M itropolici Grigoraş sau arhidiaconul M itropoliei Gherasim
Clipa Barbovsch(\ aj uns Episcop al H uşi lor ( 1 796- 1 803) şi al Romanului ( 1 803- 1 826). El este
cel care a tradus în 1 787 cartea abatelui Gabriel Louis Calabre Perau, Le secret de / 'Ordre des
Franc-11ia9ons, âpărută în 1 778 la Amsterdam. Deşi recunoştea că fapta „poate a-mi pricinui
multă defăimare [ . ] toţi ce vor ceti să cunoascf1 greşita socoteală cc au de această tagmă5�".
. .
El tradusese l ucrarea la cererea paharnicului lordake Darie Dăm1ănescu care a fost

bănuit de complot împotriva domni torului, în 1 778, alftturi de spătarul I oan Cuza şi de marele
vomic Manolache Bogdan. Dacă cei doi au fost decapitaţi ca ..hiclei:ii" de domnitorul Constantin
M oruzi ( 1 777- 1 782). Dănnănescu a scăpat, după o bătaie cu topuzul şi la falangă, fi ind doar
surghiunit la mănăstire. El ar fi fost salvat de pedeapsa tăieri i mâin i i , prin „rugăciunile unuia şi
altuia dintre boieri55", probabi l fraţi de idei. Nu se ştie însă de ce nu fuseseră cruţaţi ceilalţi doi
boieri, care erau şi ei masoni.
O altă cale de pătrundere a Masoneriei în Moldova a fost prin i nten11ediul francezi lor
(cum arătam mai sus), aventurieri sau exi l aţi din cauza Revoluţiei, iar mai târziu a căderii lui
Bonaparte. Ei se angajau, de obicei, ca perceptori sau secretari domneşti , poziţie din care puteau
controla corespondenţa secretă, prestând servicii de nepreţuit cancelariei franceze, care-i folosea
cu succes ca agenţi secreţi . Este cazul baronului Le Doulx de Saint-Croix fost ofiţer, sau a lui
Jean-Louis Carra, perceptorul copiilor pri nc ipelui Grigore Ghika, decapitat de otomani , pentru
că se opusese ocupării B ucovinei de austrieci. Le Doul x este organizatorul unei loj i la l aşi, în
care adepţi i depuseseră jurământul tăcerii , dar care a intrat în adonnire* odată cu expulzarea
creatorului ei 56 . La rândul lui Carra, întors la Paris, a stărşit sub ghi lotină ca trădător al
revoluţiei, alături de alţi girondini, în octombrie 1 793.
Prima dovadă i ncontestabilă despre existenţa loj ilor în M oldova este medal ia frapată în
1 9 april ie 1 772 de loj a m i litară Marie, la Iaşi, la numai un an de la crearea primei loje regulare
ruseşti. atestată la Sanckt Petersburg, Pe1.fecta Uniune. Pe aversul frumoasei medalii se pot
vedea simboluri masonice şi deviza .,L ' A LTE NON TEMO E L ' U M l LE N ON S D EGNO". Iată
o altă cale de pătrundere a Masoneriei. prin intennediul annatelor de ocupaţie, în cazu l de faţă
fiind vorba de annatele ruseşti care ocupau Moldova. Se constată. după legenda medaliei, că
această lojă mil itară de la l aşi, care o emisese. se ana sub obedienţa Marelui Orient al Ital iei.
În Transi lvania Masoneria a pătruns mai de timpuriu, datorită influenţei loj ilor
austriece. Se ştie că în 1 743 nobili transilvăneni frecventau loja vieneză Z11 den drei Adiem.
Mulţi dintre transilvănen i i care tăceau Pa rte din armata austriacă au î n fii nţat loj i în oraşele mari
ale Transilvaniei : Cluj . Braşov, Sibiu. Sf. Gheorghe sau M i ercurea Ciuc . Cea mai cunoscută este
activitatea lojei din Sibiu St. Andreas z11 den drei Seeblaten, fondată în 1 767, care avea în
componenta sa, pe la 1 776. peste 270 de membri , din care opt erau ortodocşi (români sau greci).
Din această loja a făcut parte şi Alexandru Moruzi-Mavrocordat, care intenţionase să întemeieze
o lojă specială pentru români57 şi l enăchiţă Văcărcscu 5�. Cel mai cunoscut român care a făcut
>J Maria-Magdalena Szekcly, Co11spirau•11rs et ··111itii;s··. în „ R E R". 1 9-20. 1 995- 1 996. pp. 273-276.
l• OMR. p. 340
55 N. Iorga. Fra11c-Afaso11i şi compiratori i11 Moldorn secol11l11i al XVIII-iea. în „ARMSI", scria li I. 8. 1 928. pp. 30 1 -304.
56 D. Berindei. op. cit., p. 429.
5; P. �tefăncscu. op. cit . pp. 2 1 -2 3 .
.
27
parte din loja de la S ibiu a fost Ioan Piuaru Molnar, renumit ocul ist şi profesor la Facultatea
de Medicină din Cluj , înnobi lat de Curtea austriacă în 1 793, cu titlul „von M i l lersheim".
Ghidându-se după sentimentele naţionale şi idealuri le masonice, Molnar a dorit să ridice naţia
română din Ardeal prin reforme culturale şi morale, prin înfi inţarea unui j urnal pentru români şi
prin participarea sa la elaborarea importantului document naţional S11pplex Libellus Valacl1orum
( 1 79 1 ) . Doar unul din proiectele sale (gazela) a fost primit c u bunăvoin\ă de oficialii
transilvăneni, cu care. în mare parte. se întâlnea în loja din care făcea pa1te. Molnar a avut însă o
atitudine rezervată faţă de răscoala condusă de Horea, neînţelegând rădăcinile ei profunde.
Se presupune că Masoneria a avut un amestec notabi l în eveni mentele care au zguduit
Transilvania în 1 784. Istoricii confreriei pretind că răscoala lui Horea ar fi fost dirijată din
umbră de francmasoni. S-a comentat mult apartenenţa lui la una din loj ile din Imperiu, fără a
găsi însă documente probatoare. Împăratul Iosif al 1 1-lea59, considerat şef al M asoneriei
Imperiului, dăduse o circulară prin care recunoştea binefaceri le aduse de activitatea loj i lor şi le
încurajase acţiuni le. Împăratul dorea să-şi facă din Masonerie un punct de sprij in pentru
„monarhia luminată" pe care o preconiza. Se ştie că înaintea răscoalei, H orea a mers de patru ori
la Viena, unde a fost primit de împărat care l-ar fi „ghidat" în desfăşurarea revoltei. Scopul
urmărit de împărat era anihilarea opozi\iei nobilim ii maghiare la în făptuirea refonnelor dorite de
el60, în conformitate cu principii l e masonice.
Unul dintre emisarii trimişi de român i i de peste munţi la răsculaţi, pentru a le transmi te
solidaritatea lor. a fost M ihail Popescu6 1 , fost locotenent în armata rusă, prieten cu contele
Gylay din Zalău, care tăcea parte din loja Zu den drei Adiem. Popescu l-a însoţit pe Horea la
Viena, la sfărşitul anului 1 783 şi începutul lui 1 784, în ultima sa vizită, pentru a prezenta
împăratului, în audienţa de la I apri l ie, petiţia locuitorilor din Apuseni . A ici au i ntrat în legătură
cu o societate secretă, Frâţia de cruce. Se ştie că Horea a rostit un discurs în loj a Adevârata
1i1ţelegere, probabi l la un banchet62 , într-un l imbaj speci fic mason ic63. În favoarea apartenenţei
lui Horea la M asonerie pledează şi i ntervenţia lui Jaques Pierre Brissot de Warvile, membru al
lojei la Fidelite din Chartres, care i-a scris împăratului două scrisori, cerându-i graţierea. Un alt
argument ar fi „stema" atribuită lui Horea, pe o medalie din 1 784, figurată şi pc o foaie volantă
;x D. Berindei, op. cit., p. 43 I .

59 Înlr-un tablou atlat la Kunsthistorische Museum, care o prezintă pc împărăteasa Maria Therezia, mama sa, alături
de soţul ci ş i de copiii lor, lângă împărăteasă, in dreapta. apare chiar tânărul Iosif. adolescent: interesant este că în
prim planul tabloului. la mijloc, se joacă doi mopşi (carlini ). care erau simbolul Ordinului mopşi lor•. fondal în jurul
anului I 745. ale cărui ritualuri Ic copiau pc cele ale masoni lor şi din care făceau panc şi lemei.
"" Între aceste măsuri se număra şi conscripţia militară ordonată de împărat la 3 1 ianuarie I 784, pentru formarea
regimentelor grănicereşti de graniţă. prin care cei ce se înrolau intrau sub jurisdicţia m i l itară, erau exoneraţi de
obligaţiile iobăgeşti şi primeau in posesie sesiile, fără a-i despăgubi pc nobil i i unguri; Istoria ro111â111/or, coord.
P. Cemovodeanu. N. Edroiu, C. Bălan, voi. V I . Bucureşti, 2002. p. 5 5 6
6 1 H . Nestorescu-Bălccşti, OMR, p. 484.
''� I. Chindriş, Horea şi Maso11ena � în „Francmasoneria. Magazin". nr. I / 1 999, p. 5; DrăguJi fi·aţii mei, ca soarele
„
care răsărcştc toate zilele şi trece în sus de noi. prin cer. care lumineşte marca, pădurile şi dumbrava. cetate şi saturi.
aşa grijeşte grija marc (a ) losifului într-un chip, mari şi mici, boga\i şi săraci. Şi îi grij i tor bun, ca izvoara care
înmoaie holdele şi moşiile noastre şi face bine la noi toţi. ' Zo să ţâic ( Dumnezeu să-l ţină). drăguţi (l·aţii mei ! Să îi
cântăm tare şi să sunăm t111111rile estea. pentru binele lui. Vânt dulce să sulle vestea lui peste munţii ăi mai nalţi. la
răsărit şi asfinţit. cum să cunoască lumea norocul nost. Luaţi sama de mrhele mele Mâna sus pe armele / Foc.' .Hai
wre /oe ' Şi li/ mai wre foc ' Unu. doi. trei! "': la banchetele masonice tunuri= pahare. salvele de fi:ic toasturile care
=
se repetă de trei ori.

"·' C. Giil lncr. Participarea e1111.�arilor Mihail Popesrn 1i Salis la revoluţia lui Horea. în „Anuarul Institutului de
istoric na1ională'', 6, 1 93 1 - 1 93 5 , pp. 503-504.
28
(NOSTRO CAESARE I HORIA REX DACIAE). care este o inimă străpunsă de pumnal.
sunnontată de o cruce patriarhală.
Cu toate acestea. istoricul David Prodan care a studiat în amănunt răscoala condusă de
Horea era de părere că societăţile secrete n-au avut nici un rol în evenimente şi că d iscuţii le de
acest fel nu sunt decât o proiecţie retrospectivă a celor care analizează răscoala. Mai mult, el îi
acuză pe intelectual i i şi aristocra\ii ..luminaţi" ( inclusiv pe I. Piuariu-Molnar) că. în ciuda
idealurilor pe care le respectau. n-au înteles justificarea istorică a revoltaţilor şi şi-au parafat
obtuzitatea cu două trageri pe roată !
Până în 6 iulie 1 795, când masoneria a fost interzisă în I mperiu. s-au evidenţiat loja
Unio din Cluj şi loja de la Braşov. Activitatea celor din Cluj a fost foarte laborioasf1, în special
în proiecte culturale şi literare (multi dintre membri fiind pocti sau scri itori ). Nu avem
cunoştinţă să fi lacut parte din ea şi români . Lojei Uniu i se datorează crearea mai multor
societăţi culturale, şti inţifice şi a teatrului din Cluj .
Activitatea loj i lor d i n Transilvania s-a reluat după 1 886. când tot loja d i n Cluj a avut
cea mai bogată activitate, mai ales pe tărâm social şi lilantropic. Loja Unio a reuşit să-şi
constru iască propri ul sediu şi s-a îngrijit de ajutorarea pături lor defavorizate. prin cantine ale
săraci lor. ajutoare pe timp de iarnă, şcoli pentru săraci. În acelaşi ti mp, datorită ponderii
însemnate a oamenilor de cultură, loja clujeană a organizat multe cercuri culturale şi de
dezbateri soc iale, la care au antrenat numeroşi participanti. constituind astfel un adevărat focar
de cultură al oraşul u i .
in timpul Pri mu l u i Război Mondial activitatea a fost strict d e ordin umanitar, prin
Crucea Roşie şi organizaţiile ei. În timpul războiului existau în Transil vania 739 de masoni
grupaţi în 1 2 loj i . După război, cum majoritatea componenţilor loj ilor transilvănene emigraseră,
cei rămaşi au rămas în adonnire*. În urma vizitei unei delegaţii masonice americane, în 1 922.
viaţa masonică se reorganizează. În 1 924, la Braşov se constituie loja Traian. În următorii ani îşi
reiau activitatea 25 de loj i care fuseseră sub obedienta Marii Loji Simbolice din Ungaria. de Rit*
Ioanit, desfiinţată însă de autorităţile naţionaliste în 1 9 1 9. Ca atare ca a conti nuat să activeze.
după acest an, pe teritoriul României Mari .
Prima obed ientă masonică din România Marc se constituie la Braşov. după cc
Venerabilul Costa Foru primise însărcinarea să rcdeşteptc loj i le ardelene. Loja Unio îşi recapătă
sediul şi activitatea masonică se intensi fică prin atragerea de noi membri. În 1 930 loj i le care
ţineau de Marea Lojei Simholicâ se unesc cu Marea Lc�jă A'a(ionalci. funcţionând ca Federaţia
•Lojilor Ioanite (la Braşov). Am prezentat separat acţiunile transi lvănenilor deoarece. datorită
condiţii lor istorice obiective, până la Primul război mondial. masonii de aici au avut activitatea
orientată mai mult spre loj i le din Austro-Ungaria sau spaţiul gennan. separată de Principate şi
Regat.
in Principatele Române. personalităţile progresiste începuseră lupta pentru emancipare
socială şi na\ională care. în primii ani ai secolu l u i al X I X-iea, s-a concretizat în ofensiva
împotriva regimului fanariot impus de Imperiul Otoman. Criza regimului feudal se accentuase,
ca unnare a . .lcctiilor"de libertate administrate Europei de Revoluţia franceză şi decăderi i
Imperiului Otoman. A lături de greci. polonezi sau i tal ieni, românii năzuiau spre libe11ate, iar
unii dintre ei au văzul în Masonerie o cale de unnat.
În 1 8 1 4 se organizast: la Odessa, de către trei negustori greci , adepţi ai ideilor
Revoluţiei franceze. societatea Eteria. Apariţia ci fusest: precedată de organizarea a numeroase
29
asociaţii secrete, alcătuite după modelul loj i lor masonice, cu part1c1parea activă a grecilor
învăţaţi, mai ales a lui Rhigas Ferais din Veleşti n. Rhigas trecuse pe la Academia domnească de
la Bucureşti, unde erudiţia şi impulsul pe care-l imprimase m işcări i culturale neogreceşti,
impresionase. La V iena organizase un focar de răspândire al ideo logiei „Marii idei" - a refaceri i
fostului I mperiu Bizantin, printr-o ridicare generală a tuturor populaţii lor creştine asuprite din
Imperiul Otoman. Aici se înfiinţase şi primul ziar grec, cel mai eficient mij loc de răspândi re a
informaţi ilor şi a noilor ideo logi i, printre greci i din Europa şi Asia6� . În j urul intelectualilor
greci de la Academ i i l e domneşti de la Bucureşti şi laşi se grupaseră o serie de tineri boieri de
cin mai mic, în flăcăraţi de idei le de l ibertate şi chiar de fraternitate . . . cu marea boierime, care şi
ea năzuia la recăpătarea vechi lor privi legii acaparate de fanarioţi. Erau intelectua l i , funcţionari
în administraţie, secretari sau perceptori, dar şi mari boieri ruso fi l i sau austroli l i . Un personaj
interesant a fost secretarul domnesc al lui M ihail Suţu - „bătrânul'', atenianul Panaiotaki
Kodrika, grec deosebit de cult şi abi l , care a reuşit perfonnanţa de a fi triplu agent secret65 şi
sigur, mason, ca şi stăpânul său, Venerabi l al loj i i din laşi"". Ş i pe Kodrika ,J-a dat de gol''
reprezentarea de pe sigi liul său : simbolul gradului 25 masonic, „Cavaler al şarpelui de bronz",
care este un şarpe încolăcit pe un „tau", între două coloane cu capitelurile în flori de crin
( fleurdelisate ).
Înainte de izbucnirea „zaverei" din 1 82 1 , în rândul boieri m i i au existat mai multe
proiecte de refonnare a Principatelor, pe care boierii le făceau să c i rcule - pro iectul „republicii
aristo-democraticeşti" ( cca 1 790), al lui Ion Cantacuzino; alte revendicări - plângeri erau trimise
cancelarii lor de la Petersburg sau chiar din Franţa - cazul revendicări lor prezentate de lordake
Catargiu din Moldova, care era „fannazon". În 1 8 1 1 , la întoarcerea de la Paris, autorităţile de
ocupaţie ruse l-au arestat pe I ordake Catargiu, găsindu-i în casă dovezi că aparţinea unei loj i
masonice pariziene67• În 1 8 1 3 I oan Tăutu, care era şi Venerabil a l loj i i din l aşi, a alcătuit o
„constituţie" după modelul ideologic al carbonarilor italieni, care mai târziu va deveni baza
organizaţiei „cărvunari lor" din M oldova.
O altă organizaţie revoluţionară, condusă de profesorul Karl M ai1in Sattler şi M ihail
Gross, unde era amestecat şi francezul Jean Baptiste Dubair, punea la cale o revoltă simultană la
Bucureşti şi Craiova . .împotriva tiranilor". Între altele îşi propuneau să elibereze Valahia,
M oldova şi Serbia. de otomanii 6x. După înfiinţarea Eteriei. toate aceste aspiraţi i îşi puteau găsit
un spaţi u de manifestare mai organizat.
Eteria era patronată din umbră de ministrul de externe rus, contele (de origine greacă)
l oannis Capo d ' l stria şi, iniţial, susţinută tacit de ţarul Alexandru I. Sprijinul rusesc avea ca scop
dezmembrarea I mperiului Otoman, din i nterior, prin izbucnirea revoltelor naţionale, prilej
aşteptat de ţar pentru a se încorona împărat al Bizanţul u i - vechiul vis al autocraţi lor ruşi.
În momentul când şi-a dat seama de proporţiile revoltei. care începuse să fie „contagioasă''
şi pentru popoarele opresate din Imperiul rus, ţarul a renunţat brusc la visul b izantin şi,
amintindu-şi de Stănta A lianţă, şi-a retras sprijinul.
i... D . Russo. S111dii istorice greco-româ11e. voi. l i . Bucurcşli. 1 939, pp. 367-369.
r,; Cătălina Opaschi. Secretarul do11111esc Pcmaiotaki Kodrika şi sigili11I sâ11. in „ Muzeul Nafional". 1 4, 2002. pp. 98- 1 27.
<> <> OMR, p. 547.
67 Th. C. Bulat. Charles Sigisbert So11nini Famese de Montcm1rt şi Marie Laclwppe/e lahoulay. imtitwori 1i1
Moldova la / li / O şi neplăcerile lor. in „ Arhivele Basarabiei. Revistă de istoric şi geografie a Moldovei dintre Prut şi
Nistru", 8, 1 936, I (ian.-mart), pp. 27-30 şi N . Djuvara. /�lire Orient şi Occide11t. Târile Române la 1i1cepw11I epocii
moderne, Bucureşti , 1 995, p. 307.
<> N D. Berindei, op. cit .. p. 432.
30
Există d iscuţi i asupra apartenenţei lui Tudor Vladimirescu la masonerie. El luptase în
armata rusă în timpul războiului dintre 1 806- 1 8 1 2, unde căpătase gradul de porucic şi fusese
decorat pentru vitej ie cu ordinul „Sf. Vladimir". S-ar putea să fi aderat la rămăşiţele vreunei loj i
militare, masoneria rusă fi i nd dezavuată d e autorităţi, d i n 1 797. Jurământul prin care s-a făcut
„frate de cruce" cu fostul camarad din armata rusă, Iordache Olimpiotul69, devenind membru al
Eteriei, este considerat de unii cercetători drept aderarea lui la „o verigă din lanţul ordinului
masonic revoluţionar"70 . Textul acestui jurământ, tradus în limba germană, a fost găsit la
Biblioteca de Stat din Budapesta, de academicianul Andrei Oţetea7 1 şi se dovedeşte asemănător
cu j urământul masonic.
Tudor a acţionat în spiritul acestui jurământ şi, deşi dorea sincer să colaboreze cu
Alexandru l psilanti, s-a văzut nevoit să se îndepărteze de el. datorită nerespectări i de către
eteriştii greci, a înţelegerii încheiate. Ei au ocupat Ţara Românească şi, la fel ca la laşi, s-au
dedat la jafuri şi tâlhării, în ciuda înţelegerii . Tudor îi considerase aliaţi pe eterişti, la fel ca şi pe
boierii progresişti care doreau l i bertatea ţării, crezând că luptă pentru aceleaşi idealuri, dar
fiecare pentru ţara sa, nedorind să transforme pământul românesc în teatru de război, pentru că
prevedea intervenţia m i litară a imperi ilor vecine.
lpsilanti însă îl trata pe Tudor ca pe un subaltern şi dorea numai să se folosească de
armata de panduri şi de fondurile lui, bazându-se, în principal, pe compl icitatea ţarului. Când
ţarul şi-a retras sprijinul, la sfatul cancelarului M etternich, l psilanti s-a trezit nu numai fără
sprij i n politic, dar şi fi nanciar. Ţarul a ordonat să fie radiaţi din documentele annatei capii
revoltei, ba i-a retras lui Tudor şi Ordinul Sf. Vladimir. În acelaşi timp a interzis şi activităţile
masonice, lichidând practic puternica lojă de la Chişi nău unde activase l psilanti şi din care
făcuse parte şi poetul A.l exandr Puşkin. Jafurile eteriştilor s-au înteţit, au avut loc c iocniri între
panduri şi greci şi se pare că, în acest context ar fi ordonat A lexandru l psi lanti arestarea lui
Tudor. El spera ca, fără conducător, pandurii să se ral ieze trupelor sale. Cu ajutorul unor
căpetenii sârbe din armata pandurilor, Prodan şi Macedonschi, Tudor a fost arestat, torturat
pentru a spune unde sunt banii pandurilor, apoi asasinat de schingiuitorul său, Caravia. Ciudată
a fost maniera în care 1-a ucis: după ce 1-a împuşcat, i-a tăiat capul şi i-a c iopârţit trupul72•
Execuţie care seamănă cu o pedeapsa „rituală": fără să fie j udecat, a fost omorât potrivit „morţii
lui H i ram73". Mai târziu, când i s-a reproşat uciderea lui Tudor, Alexandru l psilanti a motivat
asasinatul prin „încălcarea jurământului" . . .
Românul Tudor Vladimirescu depăşise l imitele impuse d e ţelurile Eteriei, înţelegând
prin „slobozenie" şi emanciparea socială, accentuând latura naţională prin îndemnul la luptă
contra fanarioţilor şi c iocoilor, mai ales după abuzurile comise de eterişti . Aşa se explică şi
retragerea boierilor eterişti, care-l susţi nuseră iniţial, speriaţi de radicalismul „norodului", căci
nu doreau refonne sociale fundamentale ci numai revenirea în funcţiile acaparate de fanarioţi.
"'1 Textul jurământului s-a găsit in arhivele maghiare d e l a Budapesta. tradus î n germană.
70 O. A. Lăzărescu. op. cil., p. 30
1 1 A. Otetea, Tudor Vladi111irc.1"C11 şi mişcarea e1eris1ă i11 7ârile Române 18:! 1 - 1 82:!. Bucureşti. 1 945, p. 1 25 .
7 � P. Ştefănescu. op. cil . . p. 4 2 . după articolul l u i Alexandru Ccrnatoni d i n Magazin Istoric. 1 9 7 1 , 4 . despre memoriile
ofiţerului rus I. P. Liprandi.

73 Potrivi legendei masonice, Maestrul arhitect H iram a fost ucis de trei calfe. care l-au atacat pe rând la trei porti ale
Templului, pentru a obtinc cuvintele-parolă ale gradului de maestru. fără a aştepta perfeqionarea; primul l-a lovit cu
rigla la gât (tăierea capului). al doilea 1-a lovit in inimă cu echerul şi al treilea l-a lovit cu ciocanul în cap (ciopârtirea
trupului). Vechiul jurământ masonic, la intrarea noilor candidaţi în masonerie, prevedea pedeapsa pentru trădare.
"conform mortii lui H iram".
31
Să nu uităm apoi că Alexandru I psilanti era totuşi fiu de domn, fost general în armata rusă şi
aghiotant al ţarulu i . Î n ciuda apartenenţei lui la Masonerie74 , el nu agrea reformele radicale.
S-a crezut că domnitorul Alexandru Sutzu n-ar fi simpatizat cu eteriştii şi de aceea a
murit în mod suspect. În realitate, în afară de interLicerea vânzări i prafului de puşcă. el n-a luat
nici o măsură împotriva eteriştilor care se înrolau în Eterie pc faţă şi cu ştiinţa autorităţilor. Este
adevărat că, spre deosebire de principele Moldovei, ruda sa M i hail Suţu .. cel tânăr", el nu şi-a
arătat manifest simpatia sau apartenenţa la Eterie, de frica turcilor. La începutul lunii decembrie
1 82 1 , domnitorul era sănătos, participând cu toată familia la un bal în ci nstea agentului prusac,
contele von Schladen 75, în trecere spre Constantinopol. ca după circa trei săptămâni să moară, se
pare, în unna unui tratament ( intenţionat) greşit admi nistrat de doctorul eterist Christari . Însuşi
fiul său, beizade N icolae (viitorul mare postelnic şi strălucit econom ist. autor al unor interesante
Memorii), nu se pronunţa deschis asupra presupusului asasinat.
Ceea ce nu se ştia până acum este că domnitorul Alexandru Sutzu a fost mason. Între
obiectele donate în 1 934 M uzeului A lexandru St. Georges, de o strănepoată a domnitorului. se
afla o lentă şi o bijuterie de grad care i-au aparţinut. În procesul verbal de donaţie sunt
menţionate expres. pentru a le deosebi de cele ale fiului său: "[. .. } 1111a lentă masonică din
catţ(ea violetă. de care atârnă o stea c11 cinci colţuri. cu pietre, care a aparţinut lui Alexandru
S11ţ11 voievod, " iar pentru N icolae A. Sutzu, tiui lui, „[. .} lentă masonicâ de mătase verde. de
.
care atârnă o insignă de metal cu inscripţia Co111111u11io11e italia11a. Mass011eria U11iversa/e''76.

Steaua cu cinci colţuri, pentaclul* era hijweria * funcţiei de Consilier federal şi al membrilor
Consil iului (toţi de gradul 3 3 )77. Probabi l că domnitorul aparţinuse aceleiaşi obedienţe ca şi fiul
său, masoneria italiană fi i nd preferată de grecii din Constantinopol, mai ales la stărşitul
secolului al X V I I I-iea şi începutul secolului al X IX-iea. S ingurul grad care avea lenta verde era
gradul 1 5 - Cavaler al Orientului7s, grad deţinut la un moment dat de beizade N icolae Sutzu.
Din păcate. unna acestor obiecte s-a pierdut odată cu distrugerea colecţiilor M uzeului
St. Georges şi împărţirea lor la diferite institutii culturale, în 1 949. A rămas însă acest act de
donaţie cu precizările lui.
Revolta condusă de Tudor Vladimirescu a însemnat intrarea românilor într-o nouă etapă
de dezvoltare. Radicalismul programului alcătuit de Tudor. împreună cu boierii progresişti care
l-au secondat, a tăcut ca românii să se atle în centrul discuţi ilor dintre mari le puteri europene.
Ca urmare, în loc să devină parte dintr-un iluzoriu Imperiu Bizantin renăscut sau să lie ocupaţi
de ruşi, românii au obţinut abolirea sistemului fanariot şi o serie de faci l ităţi care le-au pennis să
se înscrie, timid, pe făgaşul dezvoltării istorice modeme. O allfl observaţie ar fi aceea că
mişcarea condusă de Tudor se înscrie într-o suită de .,răscoale" europene cu caracter naţional,
care au avut loc în Italia - 1 822 şi în Spania - 1 820- 1 823, toate însă înfrânte datorită
intervenţiilor dirijate din umbră de S fânta Al iantă.
Um1ătoarele două decenii din istoria Principatelor s-au desfăşurat sub semnul căutării,
de către cercurile progresiste. a drumului care să ducă la a fi.rmarea identităţii naţionale şi a
dreptăţii sociale. Dacă în prima etapă a pătrunderi i Masoneriei în teritori ile româneşti principiile
'• Fusese iniţiat. probabil la Chişinău. unde activa io1a „Ovidiu „ .

75 E. Hunnuzaki, Documente p1fri1oare la 1.1·toria ro;1uinilur, voi. X. Bucureşti, 1 8 97 . doc. CXV I. p. 88.
76 ANIC. \111=e11 / St. Georges. Donaţii, I'. I ·· 1 934, IT J S - 36; vezi Cătălina Opasch1 şi Maria Ioniţă, U11
. sigiliu şi 1111
destin. :l lexamlru S11tz11 voievod. in „Cercetări Numismauce". 9- 1 1 . 2005, p. 558.

77 R. Morata. L a Franc-Mar;o1111erie. Les secret.� des obje1s. Paris. f. a., p. 48, p. 1 2 .
7s lbiclem. p. 43.
32
ei erau mai degrabă legaliste, nevizând răsturnări la vârf şi acceptând autoritatea de stat, în fază
următoare este vizată direct orice autoritate care aducea ştirbire drepturi lor şi l ibertăţilor umane.
Activitatea masoni că va continua în loj ile din Iaşi, B ucureşti, Galaţi şi se va îmbogăţi
prin aportul adus de tinerii i ntelectuali , fii de boieri mari sau mici care, întorşi acasă după studi i
făcute mai ales î n Franţa, vor împrospăta gândirea socială cu idei mai radicale. În plus, e i vor
pune în aplicare aceste idei, prin crearea unor societăţi cu aparenţă culturală, care dezbăteau însă
probleme politice serioase şi care vizau modernizarea soci etăţii prin egalitate, unire şi l ibertate.
După înfrângerea revoltei lui Tudor, boierii patrioţi s-au unit într-un nucleu al ,,partidei
naţionale", care-şi propunea ca în acţiunile „de faţă" să activeze în societăţi literare, iar „în
taină" să urmărească �eal i zarea ţelurilor politice79 . Astfel în 1 82 7 c:e înfiinţează Societatea
literară, din iniţiativa lui Dinicu Golescu, mason iniţiat într-o loj ă elveţianăxo �are, încă din
1 822, fonnase din boieri i refugiaţi la Braşov o societate secretă în care activau I . Heliade
Rădulescu şi Stanciu Căpăţâneanu. Societatea literarei urmărea ridicarea nivelului intelectual al
români lor prin dezvoltarea şi reorganizarea învăţământului, a presei şi înfiinţarea unui teatru
naţional, spectacole în l imba română. Unul din creatorii ei, I . Hel i ade-Rădulescu îndemna la
„stăruire pentru ieşirea din regimul fanariot prin reforme înţelepte sau reînnoirea primelor
instituţi i ale ţăriix 1 ". La conducerea ei va veni, după moartea prematură a lui D inicu Golescu,
marele patriot român Ion Câmpineanu.
La Masonerie au continuat să adere reprezentanţi ai mari i boieri m i care înţelegeau că
schimbarea dorită de toţi nu putea veni decât prin mij loace radicale. Alături de tineri aparţinând
micii boierimi vor fi iniţiaţi în loj i le masonice tineri din marile fami l i i : Rosetti, Golescu,
Fil ipescu, Cretzulescu, Balş, Cantacuzino, Băleanu, Răşcanu, Yoinescu, Brăiloiu. M ulţi dintre ei
fuseseră iniţiaţi în perioada stud i i lor pariziene.
A lţi tineri „primiseră lumina"* în timpul studi i lor din Ital ia, aşa cum au fost tineri i
profesori de la colegiul S f. Sava, C. M oroi u (tatăl viitorului Mare M aestru, omonim), Eufrosin
Poteca şi Simeon M arcovic i , care s-au a fi l iat loj i i din Bucureşti, în 1 830.
În 1 83 3 , Ion Câmpineanu , Heliade-Rădulescu şi C. Aristia elaborează statutele unei noi
societăţi culturale. la Bucureşti, Societatea Fi/armonică, considerată de masonii moderni ca
fii nd prima grupare francmasonică de oarecare i mp011anţă. Statutele ei au fost publicate în 1 83 5
î n „Curierul românesc", unde se arăta c ă scopul societăţi i era d e a crea un teatru naţional ş i a
dezvolta activitatea de traducere a lucrărilor l iterare menite să ducă la progresul cultural, dar şi a
activităţilor care promovau înnoiri politico-sociale. E i s-au atlat în spatele unor reuşite culturale,
cum au fost spectacolul cu opera „Nonna" (pri lej cu care s-a bătut o medalie prezentă în
expoziţia de faţă), în limba română şi concertele pianistului şi compozitorului Franz Liszt,
în Principate.
După câţiva ani, fondatorii îşi propuneau să antreneze câteva personalităţi politice,
pentru a crea o aripă progresistă, de stânga, în Adunarea generală. Se pare că au fost influenţaţi
în această decizie de francezi i A lcibiade Tavernier şi Jean Yai llant, masoni şi ei, care în acest fel
au apropiat şi mai mult Societatea Filarmonică de mişcarea masonică. În 1 83 8 , sub influenţa
prinţului polonez revoluţionar Adam Czartoryski, I . Câmpineanu elaborează Declaraţia de
principii a partidei naţionale, A ctul de unire şi independenţă şi Constituţia ce trebuiau să
79 OMR, p. 54.
80 Ibidem, p. 347.
8 1 P. Ştefănescu, op. cit„ p. 58.
33
consti tuie baza unei soci etăţi revoluţionare. Ideile um1ează perceptele masonice de libertate,
unitate (naţională), egalitate pentru toţi cetăţenii şi i ndependenţă8 2 • Sau, după cum scria mai
târziu Cezar Boll iac, ··[ ... ] l ăsa pe ţărani să moară de foame, l iberi, iar încolo, întemeiaţi pe
tractatul lui M ircea, unea ţările, chema prince străin şi întindea l ibertatea până la emanci paţia
femei ix3".
În 1 839, în M oldova este descoperită Conspiraţia co1!federacivâ condusă de comisul
Leonte Radu, care preconiza realizarea unui stat condus de o aristocraţie ereditară şi a unei
con federaţi i din care să facă parte cele două Principate române şi Serbia. Acest proiect de
confederaţie are sorginte masonică, aşa cum o dovedeşte un document descoperit de autorul
acestui studi u (şi publicat în 1 995), la Arhivele Naţionale Istorice Centrale. ,.Pactul
fundamentaT' este datat în mattie 1 83 7 şi se referă Ia „uniunea frâ(ească confederativă
indisolubilă între naţiunea slavă de pe malul drept al Dunării de j os, pe de o parte, reprezentată
de Serbia şi români i („moldoveni"), din stânga aceluiaşi fluviu, de cealaltă parte." Are numai
două articole: în pri mul, con fonn j11râmâ11t11lui făcut pe Car/ea �fă111ă, trebuiau să-şi acorde
asistenţă în l upta pentru el iberarea şi regenerarea drepturilor pol i tice şi civi le, indi ferent de
fomrn de conducere a statul u i , numai să tie constituţională. iar al doilea articol menţiona în mod
special că semnături l e ti i nd puse, de cele două părţi, în prezenţa Suveranului Mare Maestru
fondator al Fratemitiiţii Co1?federative, acesta era garantul respectării neabătute a art. I şi. în
acelaşi timp, garanţia că cei doi semnatari nu vor folosi niciodată puteri le pe care le au pentru a
înrobi alte naţiuni prin tiranie, încălcând „drepturi le sacre ale omului l iber." Pactul fusese făcut
şi j urământul fusese depus ,,pe S f. Evanghel ie, pe Sf. Cruce şi pe Spada de onoare „. fi i nd
încredi nţat Marelui M aestru care-l parafase cu Sigiliul Mistic84 (s. n.). Toate aceste amănunte ne
pun în faţa unei grupări de sorginte masonică, cu un l imbaj spec i fic şi cu j urăminte speci fice
M asoneriei.
Documentul are importanţa lui, pentru că dovedeşte desfăşurarea în spaţiul românesc, a
unei activităţi tipic mason ice, fără „acoperirea" unei societăţi culturale sau de binefacere.
Conspiraţia co1!federativă (ca şi „pactul" amintit) era rezul tatul vizibi l al activi tăţi lor invizibile,
desfăşurate într-o lojă masonică. Mai mult, se probează l egăturile întreţi nute de loj il e masonice
româneşti cu masoni din a l te ţări, legături vechi, de vreme ce s-a ajuns la încheierea unui astfel
de pact de a lianţă pentru e l iberare naţională şi drepturi civile şi pol itice.
În aceeaşi perioadă, un grup de tineri români care studiau în Franţa au înfiinţat
Societatea pentru invăţlitura poporului român, cu sediul la Paris şi Bucureşti, din iniţiativa lui
Ion Ghika, A. G. Golescu-Negru şi Dumitru Brătianu. Din ea făceau parte N icolae Kretzulescu,
Alex. M iclesu, A.C. Golescu-Albu, Radu Golescu, I . Docan, Alecu M avrocordat, Gh. F i l itti,
Ion Ionescu de l a Brad, Manole Ursu, C. Ghenadie. Societatea a fost definită de conservatorul
Heliade-Rădulescu, drept masonică, „rodiană", fonnată din exaltaţi, el considerând obiectivele
pol itice urmărite de aceştia prea l i berale.
M ajoritatea acestor t ineri fuseseră iniţiaţi în loj i franceze. Este suficient să urmărim
„Jurnalul" lui C. A. Rosetti din perioada pariziană, ca să înţelegem ce i mpact a avut iniţierea şi
apartenenţa tinerilor români , la loj il e cele mai radical-republicane d i n Paris. Cel două loj i în care
82 D. Berindei, op. cit., p. 436.

aJ OMR, p. 57.
84 DANIC, A lexa11d111 D. Gliika, p. 20, f. I, publicat de Cătălina Opaschi, Un falsificator francez de monede iii Ţara
Românească, la 1844, în „Cercetări Numismatice", 7, 1 966, p. 259.
34
au primit lumina cei mai multi români au fost Rose du pmfait silence şi A tlienee des Etrangers.
Din prima au făcut parte moldoveanul Dimitrie Karamlil, C. A. Rosetti, doctorul Grunau,
Nicolae Rucăreanu. N. Creţeanu şi pictorul Daniel Rosenthal, din cea de a doua, Dumitriu şi
I. C. Brătianu, care mai târziu au trecut şi ei în Rose du pmfait silence. Cu ajutorul frati lor
francezi Paul Bataillard, Edgar Quinet (căsătorit cu Hermiona Asaki) şi J ules M ichelet. tinerii
români au căutat să sensibili zeze opinia publică franceză pentru cauza românească. prin
conferinţe şi a11icole în presă. Ei au rămas la Paris până în preaj ma revoluţiei din 1 848.
Între timp, în ţară avea loc mişcarea condusă de Dim. Filipescu, în jurul căruia se
grupaseră mai mulţi tineri cu vederi progresiste, între care s-a distins foarte tânărul N icolae
Bălcescu. M işcarea unnărea punerea în apl icare a programelor elaborate de Ion Câmpineanu
încă din 1 83 8 . Doleanţa principală era unirea români lor în graniţele vechi i Dac i i . Complotul a
fost dt:scoperit, printr-o i ndiscretie involuntară a cumnatu lui principelui Alexandru D. Ghica,
care de fapt nici nu era la curent cu acţiunea complotiştilor. De teama ameninţărilor agentului
rus de la Bucureşti , deşi domnitorul era un adept al uniri i români lor. a fost obligat să ia măsuri,
complotişti i fiind j udecaţi şi condamnaţi. Detenţia în condiţii grele a detenninat moartea
prematură a lui M itică F i lipescu şi boala care va scurta viaţa cori feului revoluţiei paşoptiste
N icolae Bălcescu. Această mişcare poate li considerată preludiul revolu!iei de la 1 848 8� .
Este însă interesantă percepţia români lor, în acel moment. asupra mişcărilor care
frământau societatea cu scopul de a determina înnoirea sistemului. Cumnatul domnitorului
Alexandru D. Ghica, colonel ul rus Vladimir de Blaremberg, după descoperirea complotului lui
M i tiţă Filipescu, s-a îmbolnăvit şi a plecat în Elveţia la un sanatoriu. De acolo scria fam i l iei,
îndurerat că domnitorul îl crezuse părtaş la complotul de care nu avusese nici cea mai vagă idee.
Şi trebuie să-l credem, pentru că nu putea complota contra tării de origine care era Puterea
protectoare a Principatelor şi nici nu putea dori răsturnarea de pe tron a propriului cumnat.
Colonelul Blaremberg era însă mai supărat de faptul că "[ . . . ] am fost precedat de reputaţia de . . .
alienat şi unnărit d e aceea d e francmason, d e agent d e propagandă [ . . r·· ( s . n . ) . Deci. toate
.
mişcările progresiste, fie culturale fie sociale, ca şi persoanele ataşate unor principii de
modernizare şi înnoire erau percepute de societatea românească a primei jumătăţi a secolului al
XIX-iea, ca aparţinând M asoneriei.
În anul unnător, 1 84 1 , la laşi s-a fonnat o nouă societate para-masonică, Fii Co/1111111ei
lui Traian, care unnărea aceleaşi obiective politice ca şi cele ale bucureşteni lor. Din ea făcea
parte şi francezul Jean A . Vail lant care, în unna măsurilor luate de autorităţile vigilentului
M ihail Sturdza, a trebuit să părăsească Moldova (aj uns la Paris, din anul unnător va activa în
loja La Rose du pw:fait silence). Organizatia ieşeană era structurată pe aceleaşi principii ca şi o
lojă regulară: j urământ, statute, simboluri, corespondenţă ci frată, etc.
Frăţia a fost însă cea mai importantă societate secretă românească din prima jumătate a
secolului al X IX-i ea. Ea a fost fondată în 1 843 de N icolae Bălcescu, Ion Ghika şi Cristian Teii
cărora, ceva mai târziu, l i s-a alăturat Alexandru G. Golescu. G. Florescu, Gh. şi N . l pătescu,
Daniel Rosenthal, transilvăneanul Aaron Florian, moldoveanul Scarlat Vârnav, Dim.
Bolintineanu, M arin Serghiescu ş i Ion Deivos, amb i i ofiţeri, etc. Regulamentele societăţi i şi
corespondenţa erau c ifrate („profesorul de c i fru", cum îl numea Bălcescu, era Ion Ghika),
Ms
G. Zane, le mouvemell/ revolllfio1111aire de 1840. pre/ude de la revo/111io11 ro11111ai11e de /l/48. Bucureşti. 1 964,
63-65.
rrANIC, Alexandrn D. G/11ka.
.
d. 46, r. 2.
35
membrii societătii erau împărţiţi în grupe de câte zece, conduse de un diacon, zece diaconi erau
conduşi de un preot şi zece preoţi erau conduşi de un arhiereu. Depuneau j urământ de supunere,
la iniţiere şi aveau parole de recunoaştere. Deviza era Dreptate-Frii(ie, iar sistemul de
organizare amintea de „vente"-le carbonari lor8 7•
Odată cu izbucnirea revoluţiei la Paris, români i plecaseră spre ţară şi nu este exclus ca
cei care au plecat mai târziu, să fi i eşit în stradă, în timpul revoluţiei din februarie, împreună cu
fratii din loja la Rose du pmfait silence. Ajunşi acasă s-au alăturat lojei bucureştene Frăţia.
Revolutionarii români din această lojă au alcătuit sub conducerea lui Bălcescu, programul
revoluţiei muntene, considerat printre cele mai radicale din Europa. În spiritul adevăratei frăţii
masonice şi a idealurilor similare. ei au încercat să colaboreze cu revoluţionari i transil văneni, în
vederea luptei comune. După cum se ştie, interese naţional iste înguste şi de loc ,,frăţeşti", au
zădărnicit aceste intenţii şi au dus la sfărâmarea visului de libertate a români lor ardeleni, care a
murit în amărăci une, odată cu „crăişorul" Avram I ancu. M işcarea din M oldova se stărşise
înainte de a începe, datorită intervenţiei energice a lui M ihalache Sturdza, totul limitându-se la
petiţia în 35 de puncte prezentată domnului, rămasă fără consecinţe.
Revolut i i l e din teritoriile româneşti au fost şi de această dată înfrânte de trupele
coordonate de monarh i i S fi ntei Al ianţe la care s-au adăugat cele ale I mperiului Otoman.
În cursul acestei ridicări europene împotriva unui sistem care se cerea înnoit, românii au adus
aportul lor. de loc neglijabil, atrăgând atenţia Europei asupra doleanţelor şi aspiraţiilor legitime
de l ibertate naţională şi unire, iar contribuţia masoni lor români a fost substanţială.
Înăbuşirea revoluţiei din 1 848 nu a însemnat încetarea activităţ i i loj i lor. Unii dintre
revoluţionari fuseseră deportaţi, alţii erau exilaţi, dar activitatea masonică continua. La doi ani
de la revoluţie, masonii români de frunte s-au reîntâlnit sub egida Comitetului Europei
Răsăritene, alcătuit la sugestia Comitetului Central Democratic European fondat de prietenul lui
Bălcescu, revoluţionarul italian în exil la Londra, Giuseppe Mazzin i . Aceste organizaţi i vizau,
încă de pe atunci, fondarea Statelor Unite ale Europei88•
În ţară, la Bucureşti, francezul Auguste Carence a fondat în 1 85 6 - 7 loja Steaua
Dunăreanu, iniţial deschisă numai pentru străini, sub obedienţa M arelui Orient al Franţei .
Câţiva ani mai târziu, din cauza disputelor asupra admiteri i români lor, fondatorul loj i i a fost
exclus. Loja şi-a continuat activitatea, cu aportul foştilor revoluţionari reveniţi în ţară, care au
format trei loj i cu numele Steaua D1111(irii, la laşi, Bucureşti şi Galaţi (aceasta din urmă, i ncertă).
Activitatea lor va dura până în decembrie 1 860 când vor i ntra în adormire.
U n i i cercetători ai fenomenului masonic român pun eşecul primei loj i , Steaua
Dunăreană, pe seama dorinţei prinţului Lucien M urat de a accede la tronul Principatelor.
El intenţiona să se folosească de o reţea de loj i ( fii nd desemnat în 1 85 3 Mare Maestru al
Marelui Orient al Franţei), formate şi îndrumate de persoane care-i erau ataşate. Dar, cum nu
cunoştea mulţi români, în a fara nepoatei sale prin alianţă Constanţa Ghika şi � familiei ei, a
tăcut apel la francezi i stabi liţi în Principate, maj oritatea negustori francezi sau francofoni.
De aici opoziţia lor de a primi români în loja Steaua Duniireană (cu excepţia lui Matei M illo, a
cărui familie era de origine franceză şi a lui Em. lonescu r .
87 D. Lăzărescu. op. cit., p. 53.

A.
88 OMR, p.
63.
89 M. D. Sturdza, op. cit„ pp. 1 78- 1 85 .
36
M asoneria românească va beneficia din 1 859 de un Capitlu * (gradele 4- 1 8) şi de un
Areopag* (gradele 1 8-23), sub numele Cavalerii Acvilei. Activitatea masonilor români a fost
concentrată în această perioadă asupra găsirii mij loacelor potrivite pentru realizarea Unirii
Principatelor. În perioada premergătoare deschiderii Divanelor ad-hoc, consemnul era acela de a
alege cât mai multi „iluminati'' în aceste foruri. În luna octombrie 1 85 7 ambele Divane au votat
Unirea. Aceasta s-a înfăptuit (în ciuda voinţei unora dintre marile puteri europene, care doreau
numai o unire formală, şi a cercurilor u ltra conservatoare româneşti), prin alegerea în ambele
Principate, a aceleiaşi persoane, colonelul Alexandru Ioan Cuza, „membru al unei loje din
Galati şi probabil Venerabil al ei90". N u toţi istoric i i sunt de acord c u această a firmaţie.
Academicianul Dan Berindei arată că la Galaţi. în această perioadă nu exista nici o lojă, deci
Cuza nu avea cum să fie V enerabi l , mai ales că, până acum, nu au apărut dovezi care să ateste
că fusese i niţiat în vreo lojă. Este incontestabi l că Masoneria franceză a sprij init Unirea, deşi era
nevoie de multă abilitate pentru a da aparenta respectării clauzelor politice i mpuse de marile
puteri . Un referat prezentat într-o lojă pariziană menţiona că: „Sprij i nirea unirii lor poate fi cel
mai important argument politic în Balcani%'. Se pare că subterfugiul dublei alegeri a fost
sugerat tot de către masoni i francezi, membri ai delegaţiei venite să supravegheze desfăşurarea
alegerilor.
După U n i re, activitatea masonică s-a desfăşurat intens, mai ales în plan practic, prin
aplicarea unora din perceptele masonice, de către Domnul ţării şi de primul său ministru,
Venerabi lul M ihail Kogălni ceanu . Reformele introduse în această perioadă au fost fundamentale
pentru înscrierea ţării pe făgaşul dezvoltării modeme. A l . I. Cuza se grăbea, deoarece considera
că domnia sa nu era decât o etapă de tranzit pentru dezvoltarea viitoare a ţării, şti i nd că primise
un mandat, nu o coroană. Se considera el însuşi prim demnitar al ţării, numai pentru o perioadă
limitată, până la urcarea pe tron a unui principe dintr-o dinastie europeană. Chiar în decembrie
1 865 declarase că persoana sa nu va fi niciodată un obstacol pentru orice eveniment care ar
putea duce la consol idarea construcţiei politice a ţării , la care fusese fericit să pună umărul92 .
O parte din marii proprietari deranjaţi de o serie de reforme, deşi erau şi ei masoni. însă
„moderaţi", spre deosebire de l iberalii radicali „roşii", au pus la cale crearea unei aripi dizidente
care urmărea detronarea lui Cuza. Acesta a reacţionat prompt prin ordinul de a se incendia loja
aripii dizidente conduse de Gh. S utzu. În aceste condiţii a i ntrat în adormire loja Steaua Dunării.
La trei ani însă, în 1 863- 1 864 ia fi i nţă, din iniţiativa acel uiaşi Carence, loja Înţelepţii din
Heliopolis, la insistenţa unora d intre cei care deveniseră masoni în Franţa, care va avea o lungă
şi laborioasă existenţă, cu mici perioade de întrerupere a activităţ i i .
S e ştie c ă datorită instalări i regimului personal, î n 1 864, d e către A lexandru Ioan Cuza
şi a unor abuzuri, s-a creat un curent ostil Prinţului, care a dus la constituirea ..monstruoasei
coaliţii'' formată din politicieni care, în mod normal. nu s-ar fi putut alia. Liantul a fost. pare-se,
apartenenţa la masonerie. În 1 864. puţin înainte de lovitura de stat care i nstaura regimul
personal, l ua fi inţă o asociaţie (aparent) l iterară şi pol itică, Progresul. fonnată din tineri
i ntelectual i aparţinând marilor fami l i i boiereşti ( Racoviţă, Cantacuzino. Sturdza. Ghika,
Lahovari, Mănescu), care-şi propusese să vegheze la respectarea regimului constituţional.
În acelaşi an, la puţin timp după recunoaşterea venită din partea M arelui Orient al Franţei,
'Kl P. Ştefănescu. op. cit p. 6 7 .

..
9 1 ibidem. p. 79.
92 D. Berindei. Les antecedems de / 'ahdication d11 Prince C11=a, în Revuc Roumainc d'Histoirc'". 1 979. 4, pp. 785-787.
..
37
1 1 dintre cei 1 8 membri vor intra în loja În(elepfii din Heliopolis. Din acest lojă făceau parte şi
majoritatea „complotiştilor" care au organizat abdicarea lui Cuza, precum şi reprezentanţi ai
marii boierimi ( I . Slătineanu, I. Oteteleşanu), care se opuneau politicii sale. Academicianul Dan
Berindei, care s-a ocupat de împrejurări le abdicări i lui Alexandru I. Cuza, sugerează
(cu argumente serioase) că analiza atentă a componenţei loj i i , precum şi durata primei sale etape
de existen\ă, 1 863- 1 86 7, te duce la concluzia că ea pare să fi avut numai misiunea de a se ocupa
de înlăturarea lui Cuza şi aducerea pe tron a principelui străin 9�. Din ea făceau parte toate
persoanele care au avut tangenţă cu înlăturarea lui A l . Ioan Cuza, un mare număr de militari,
prefectul poliţiei M . Marghiloman, bancheri, toţi membrii societăţii Progresul şi toată
protipendada ţării .
Î n februarie 1 866 prinţul Cuza a semnat abdicarea. În mai 1 866 loja /�1ţelepfii din
Heliopolis a arborat pentru prima dată drapelul tricolor. În acelaşi timp, l-au acreditat pe Ion
Bălăceanu, membru al acestei loj i şi agentul României la Paris, în cal itate de reprezentant al ei
pe lângă Marele Orient al Franţei. În acest fel, politicienii masoni români încercau să-şi asigure
sprij inul masonilor francezi pentru dificila perioadă care urma. Masonii Ion Bălăceanu, Ion C.
Brătianu, Ion Ghika, Vasi le Alecsandri, I oan Strat, Al. G. Golescu, A. D. Sturdza au făcut un
adevărat tur de forţă diplomatic pentru ca mari le puteri europene să accepte aducerea pe tronul
ţării a unui prinţ străin dintr-o dinastie europeană, aşa cum se convenise şi la Conferinţa de la
Paris, idee mai veche, cuprinsă şi în proiectele unor societăţi para-masonice dinainte de
revolu\ia din 1 848.
Ca unnare a acestor eforturi, pe tron va urca Principele Carol de Hohenzollem, cu care
începe o nouă etapă în istoria ţări i . Între masoni circulă ideea că motivul pentru care Cuza a fost
detronat este acela că el s-ar fi înţeles cu ţarul Alexandru al I I-iea să-l aducă pe tron pe nepotul
său, ducele de Leuchtemberg, tânăr de 22 de ani (în acelaşi timp nepotul principelui Eugene de
Beauhamais, fratele reginei Olandei, rudă a numeroase alte capete încoronate europene), încă
din 1 86594, soluţie pe care nimeni din ţară nu o agrea, din pricina atitudinii consecvent anti
româneşti a Rusiei.
Din anul 1 742 până în 1 866 pe teritoriul istoric al României au activat circa 1 8 loj i ,
Capitule ş i Aeropage.
Principele Carol I nu a fost mason, deşi i s-a propus de Venerabilul Gh. Sutzu să ia
conducerea lojei de la I aşi, chiar din 1 866, în timpul unei vizite în M oldova. Fi ind catolic
practicant şi cunoscând i nterdicţiile emise de Papalitate a refuzat conducerea, dar a avut o
atitudine binevoitoare faţă de Masonerie. El aparţinea casei regale a Prusiei a cărei ramuri
protestante dăduse o serie de înalţi demnitari masoni: regi i Frederic al I i-lea, Wilhelm I ,
Frederic a l I i i-lea. Faptul c ă î n întreaga sa domnie d i n cei 1 9 preşedinţi a i Consiliului de
M iniştri, 1 2 au fost masoni, ne mai vorbind de numeroşi mini ştri, probează din plin toleranţa sa.
Principele Carol 1-a anunţat însă pe credinciosul său sfetnic Ion C. Brătianu de
propunerea masonilor. Cunoscând orientarea conservatoare a lojei ieşene t 'Etoile de Roumanie,
Brătianu a încercat să ia conducerea Masoneriei române, dar nu a reuşit. Dându-şi seama că nu
vor fi posibile reformele dorite şi de Principele Carol şi de liberali i români , Brătianu a cerut
ajutorul Masoneriei italiene, care l-a împuternicit să conducă loj i le ce ţineau de Orientul italian,
apoi a încercat să-i înlăture pe conservatori din funcţiile importante. În acelaşi timp, trebuia să
93 Ibidem, pp. 796-797.

94 D.A. Lăzărescu, op. cit., p. 1 39.
38
facă faţă unei adevărate avalanşe de spioni ruşi, care invadaseră ţara creând d iversiuni, agitând
populaţia evreiască ( fugită chiar din Rusia din cauza persecuţii lor) şi bulgărească (mai ales la
Brăila, unde aveau uşa deschisă la agentul rus). În aceste condiţii Brătianu s-a folosit de o lege
mai veche care sancţiona „vagabondajul", reuşind să-i scoată din ţară şi a închis loja din Brăila,
compusă mai ales din greci şi evrei. Măsura a stârnit însă protestul evreilor care se credeau
ameninţaţi cu expulzarea, aceştia trimiţând permanent plângeri la Al ianţa I sraeliană Universală
de la Paris, condusă de Adolphe-I saac Cremieux (mare Comandor al Ritului Scoţian şi fost
membru al Guvernului revoluţionar din 1 848). ceea ce nu îmbunătăţea de loc poziţia externă a
ţări i . Al ianţa I sraeliană sperase ca Filip de Flandra. care era mason, să accepte tronul românesc
şi în acest fel problema emancipării evreilor din Romania să-şi găseasră rezolvarea. Ori. acesta
a refuzat tronul. iar alegerea Prinţului Carol nu era în măsură să le incurajeze speranţele. dovadă
că refuzase să devină mason. Pe de altă parte, Ion C. Brătianu ieşise de sub in fluenţa masoneriei
franceze şi acţiona, cumva. contra ei, sub .. umbrela" masoneriei ital iene. creând nenumărate
„comitete" în toată ţara. cu scopul de a anihila acţiunile conservatori lor (în mare parte ţinând de
Masoneria franceză). Diplomaţi i francezi din ţară um1ăreau cu atenţie aceste evenimente.
înştiinţându-şi superiori i de la Paris. Rapoai1ele lor diplomatice constituie o bună sursă
documentară despre aceste ,.manevre", care dovedesc implicarea M asoneriei în afacerile de
stat95.
Până la Primul Război Mondial, lucrările masoneriei s-au desfăşurat însă nestingherite
de autorităţi, aproape în toate oraşele României activând una sau mai multe loj i . Totuşi, până la
1 880 Masoneria română a fost frământată de „intrigi şi certuri"96
Activitatea cea mai interesantă, din punct de vedere cultural şt chiar politic s-a
desfăşurat în cadru societăţi i ieşene Junimea (creată în 1 863 ), unde au activat străluciţi
intelectuali în frunte cu Titu Maiorescu şi unde numai doi membri nu erau masoni: M ihai
Eminescu şi Ion Creangă. M ajoritatea junimiştilor făceau parte din loja I 'Etoile de Rouma11ie,
înfiinţată la laşi în 1 865. Apartenenţa lor la Masonerie a detenninat, în prima etapă a activităţi i
Junimii, impl icarea lor î n diverse acţiuni legate, mai ales, d e rezolvarea problemei evreilor, aşa
cum arătam mai sus. Cremieux făcând o vizită în România.
Treptat, odată cu distanţarea de activitatea lojei, j unimişti i au pus accentul pe activitatea
l iterară şi loja a i ntrat în adonnire. Cercetătorii fenomenului presupun că atitudinea lor se
schimbase, ca urmare a descoperiri i faptului că unele loj i urmăreau obiective contrare
intereselor româneşti din acea perioadă, încercând să submineze politi ca de modernizare
unnărită de Carol I pentru consol idarea economiei. armatei şi instituţi ilor statului97.
O activitate laborioasă desfăşurau şi loj ile În(elep(ii din Heliopolis (cu mici întreruperi),
Egalitatea, Fraternitatea, Farul ospitalier. Discipolii lui Pitagora, Zur Briiederlichkeit.
Î1!frăţirea Sionului. Concordia. Cuza Vodă. A urora. Armonia. Traian. Steaua Sudului ş. a. (vezi
catalogul). Activitatea masonică s-a man i festat nu numai prin ţinutele* atelierelor* ci şi prin
organizarea de activităţi caritabile, organizarea de şcol i - Şcoala de meseri i înfiinţată de loja
În(elep(ii din Heliopolis în 1 874 şi în acelaşi an apariţia revistei Mistria - organ al aceleiaşi loj i,
precum şi organizarea de numeroase societăţi de întrajutorare, acordarea gratuită de asistenţă
9l ANIC. Micro.filme. Fran/a, R. 44, ( M inistere des AITaires Etrangcres- Turquie): vezi şi Cătălina Opasehi. Ion
Brătianu şi societăfile secrete. „Muzeul Na1ionar·. 1 4. 2002.
96 OMR, p. 72.
Yr P. Şteflnescu. Masoneria. Bucureşti. 1 996, p. 222.
39
juridică sau ajutarea şcolarilor săraci cu cărţi şi îmbrăcăm inte98• În 1 867 se crease Capitlul
Discipolii lui Pitagora, care a primit rapid autorizaţia din partea M arelui Orient al Franţei.
Această lojă din Galaţi a contribuit mult la ameliorarea urm ărilor „teribilei i nundaţii" din zonă,
prin ajutoare în hrană, îmbrăcăminte şi locuinţe pentru populaţia oraşului.
În acelaşi timp în ateliere se dezbat probleme privind admiterea în M asonerie a
femeilor, a muncitorilor. acordarea cetăţeniei pentru evrei, învăţământul public, stoparea
sărăciei şi se i ntensifică relaţiile cu M asoneria europeană. În 1 874, pentru prima oară M asoneria
din România este reprezentată direct, de Venerabilul ei (în cazul de faţă, Dr. Carol Davilla), la
adunarea generală a celor 200 de Venerabi l i ai loj ilor ţinând de M arele Orient al Franţei , la
Paris99.
Până la începutul secolului al XX-iea au activat pe teritoriul istoric al României circa
1 4 loj i sub obedienţa M arelu i Orient al Franţei, 1 6 loj i sub obedienţa M arelui Orient al Italiei,
1 1 loj i sub obedienţa M arii Loj i de Rit Ioanit din Budapesta 100, precum şi câteva aflate sub
obedienţă portugheză, gennană sau americană.
În anul 1 880, la 8/20 septembrie loj i le din Regatul România s-au unit în Marea lojă
Naţională din Roma11ia, sub obedienţa Marelui Orient al I taliei. În decembrie 1 88 1 s-a înfiinţat
Supremul Consiliu Româ11 pentru gradele înalte, de la gradul 4 la gradul 33, din i niţiativa lui
Constantin M oro i u, ajutat de un comi tet format din colonelul Ioan T. Ulic şi prinţul George
Valentin Bibescu 101 •
Sub obedienţa M arii Loj i Naţionale vor intra, până la Primul război mondial Loj ile
Moroiu şi Monosi din Cairo, Loja Bohemia de la Praga, Drei lichter şi Pithagoras din
Constanti nopol, Loj a Serbia de la Belgrad, A urore de la libertc? din Monastîr.
Probabil că românii au preferat Obedienţa ital iană din cauza faptului că M arele Orient
al Franţei se hotărâse în 1 877 să dea o orientare atee ritualuri lor masonice. B iblia, care stă
desch isă, la primul verset al Evangheliei Sfântului I oan, pe altarul* Venerabilului, fusese scoasă
din loj ile Marelui Orient francez, la fel cum se renunţase şi la credinţa în nemurirea sufletului.
Aceasta a făcut ca francmason i i români să devină mai detaşaţi faţă de M asonerie. Este
cunoscută atitudinea lui I. C. Brătianu, mason din tinereţe, care nu şi-a s fătuit fi i i să devină
masoni. Este adevărat că acest îndemn avea să-i dăuneze lui Ionel I. C. Brătianu într-un moment
cheie pentru viitorul României.
La 3 februarie 1 883 s-a reglementat sistemul de decoraţii masonice româneşti, prin
decretul Suveranului Sanctuar de 33, din iniţiativa lui C . M oroiu. Existau şase distincţii, în
următoarea ordine:
M area Stea Sirius sau Speranţa;
Crucea A l i thea sau V i rtutea;
Marele Comandor al celor trei Seri i;
Lanţul Libic;
Ramura de aur de Eleusis sau a Carităţi i;
Steaua de M erit 1 0�.
98
OMR. pp. 77-79.
'l'I lhidem, p. 82.
1 0" P. Ştefănescu. Istoria Fra11c111aso11eriei„„ p. 97.
101
D. A. Lăzărescu, op. cir„ p. 1 46.
102
OMR, p. 1 20.
40
În anul 1 906, când s-a organizat Marea Expoziţie Jubil i ară pentru cei 40 de ani de
domnie ai Regelui Carol I , secţiunii istorice i-au fost prezentate, de Constantin M . M oroiu, trei
volume cuprinzând activitatea masonilor români de l a începuturile masonice în teritoriile
româneşti . Volumele cuprindeau documente probând contribuţia masonilor la evenimentele
importante ale istoriei noastre: 1 848, Unirea, problema Basarabiei, chestiunea Dunări i ,
probleme privind aromânii ş i corespondenţa secretă a l u i l o n Brătianu, privind misiunile secrete
încredinţate M arel u i Maestru Constantin Moroiu, pe lângă reprezentanţii Masoneriei
mondi ale 103 .
Î n anul 1 9 1 I , cei 964 de francmasoni români dispuneau de un Suveran Sanctuar, un
Suprem Consiliu* de 30, un Capitlu de 1 8, de o Mare Lojă Naţională cu 1 2 l oj i în ţară şi 6 în
străinătate 1 04• Este anul în care Constantin M . M oroiu, fondatorul M arii Loj i Naţionale din
România se retrage l a vârsta de 77 de ani, rămânând însă Suveran Pontif. Tot în această
perioadă se dezbate pe larg în loj i , ideea Statelor Unite ale Europei.
În anii 1 9 1 3 şi 1 9 1 4 apar scrieri antimasonice virulente, semnate de G. Bogdan-Duică şi
dr. N. Paulescu, care acuzau Masoneria de lipsă de patriotism şi o identificau cu sionismul.
Acelaşi lucru se întâmpla şi în Franţa, unde Masoneria era incriminată a fi „groparul păcii" şi
instigatoare a războiului.
În timpul primului război mondial activitatea majorităţii loj i lor s-a întrerupt, prin
hotărârea M ari i Loj i N aţionale, cu excepţia celor din Bucureşti. În 1 9 1 6 a trecut în Orientul
Etern* Constantin M oroiu, personalitate controversată, dar şi total devotată Masoneriei, căruia i
se datorează recunoaşterea masoneriei naţionale în lume, instalarea a numeroase loj i , ca şi
crearea sistemului de d istincţii masonice.
În timpul războiului, în teritoriul ocupat de germani, la B ucureşti, s-a constituit şi a
activat, din 1 9 1 7, loja Carmen-Sylva =ur Deutsclzen Treue sub obedienţă germană. La Galaţi.
Discipolii lui Pitagora şi-a desfăşurat activitatea şi în timpul războiului, profilându-se însă pe
activităţi caritabi le şi alte acţiuni sociale spec i fice.
Unii anal işti afirmă că masonii n-ar fi fost străini de declanşarea primului război
mondial. Arhiducele austriac Franz-Ferdi nand şi soţia sa au fost asasinaţi de membrii unei
organizaţii naţionaliste sârbe de sorginte masonică, Mâna Neagră sau Unire şi Moarte. Membrii
organizaţiei doreau prăbuşirea i mperiilor, reconstruirea Europei după criteri i mai liberale şi
posibi litatea ca fiecare naţiune să se poată autoguverna în graniţele statelor naţionale. Se spune
chiar că Masoneria îl condamnase la moarte pe arhiduce, încă din 1 9 1 2, printr-un tribunal secret
masonic. Cu siguranţă însă, nu M asoneria organizase cauzele care au dus la acest sângeros
conflict, care-a zdruncinat Europa deşi, la Congresul I nternaţional masonic din 1 9 1 7, Masoneria
şi-a asumat responsabi l itatea declanşări i războiului.
Acest confli ct, fără precedent în istoria modernă, a prăbuşit imperi i şi a adus pe scena
istoriei sistemu l comunist ce se va deda la cumplite atrocităţi în numele l ibertăţii şi egal ităţii. În
acest sens, unul dintre cercetătorii fenomenului masonic care au studiat problema ,,la rece şi cu
obiectivitate" a ajuns la următoarea concluzie: " '[. . .] //. Comunismul provine direct din
„ masoneria revoluţionară ". 21 De la masonerie m1 fost preluate devize. ritualuri şi simboluri
[. . .] „ e.'C orie11te lux " (lumina vine de la răsărit), termenul frate a fost tnlocuit cu termenul
tovarăş [„ .] tnlocuirea uneltelor de zidărie cu secera şi ciocanul. tnlocuirea iniţierii masonice
1 03 P. Ştefănescu. Masoneria, Bucureşti. 1 996, p. 226.

""
Ibidem, p. 228.
41
c11 intrarea în partid (recomandâri din partea tovarâşilor, etc.) şi a gradelor masonice. prin
ierarhia de partid. Mai întâlnim o trâsătură comwui: adversitatea faţâ de Biserică. pretenţia de
1 05
edţflcare a Binelui universal aici, pe pâmânt, excluzând orice judecatei dil'inâ " (s. a.).
După încheierea războiului, I onel Brătianu a plecat la Paris, în ianuarie 1 9 1 9, pentru a
susţine revendicări le României, conform tratatului încheiat cu puteri le Antantei în 4/ 1 7 august
1 9 1 6. La Paris a întâmpinat rezistentă din partea Celor Patru Mari, W. W ilson - preşedintele
S. U. A„ D. Loyd Georges - pri mul ministru englez, G. Clemenceau - primul ministru al
Franţei şi Orlando - primul ministru al Italiei, care toţi erau masoni. Timp de şase luni nu a
putut să treacă peste nenumăratele obstacole ridicate de cei patru, care tărăgănau recunoaşterea
sacri ficii lor României, neglijând cea mai arzătoare dorinţă a lor, motivul pentru care luptaseră
de partea Antantei , real ipirea Transi lvaniei la ţara mamă.
I onel Brătianu s-a reîntors în iulie la Bucureşti recomandând trimiterea la Con ferinţa de
la Paris a unui prim ministru ardelean şi care să aparţină masoneriei. Cum I u l i u Maniu a refuzat
iniţierea, fi ind greco-catolic, 1-a propus candidat în alegeri le ce urmau să aibă loc, pe Alexandru
Vaida-Voevod. pentru funcţia de prim ministru. Ionel Brătianu l-a sfătuit să adere la o lojă
masonică ce ţinea chiar de Marele Orient al Franţei, loja Emest Renan. Din delegaţia lui Vaida
Voevod, la Paris, făceau pa1te Caius Brediceanu, Traian Vuia şi Voicu N iţescu, toţi iniţiaţi în
aceeaşi lojă. În unna convorbirilor, noua delegaţie a obtinut recunoaşterea tuturor
revendicărilor, în urma cărora s-a împlinit visul realizării României Mari . Nu trebuiesc uitate
nici convorbiri le avute de Regina Maria (care se alăturase eforturi lor delegaţiei române), cu
înaltele oficialităţi prezente la Paris, care au schimbat atmosfera şi percepţia revendicări lor
prezentate la Conferin\a de pace.
Deşi realipirea teritoriilor româneşti în graniţele istorice a fost rezultatul efo1turilor
personalităţilor şi eroilor cunoscuţi sau anonimi care au luptat, în toate epocile, pentru acest
ideal, cu toate că reîntregirea României este rezultatul dezvoltări i şi maturizări i unor condiţii
istorice şi politico-sociale, aportul masonilor trebuie menţionat.
Referindu-se la evenimentele de după război, Constantin Argetoianu (care la un
moment dat a fost Mare Patron al Ordinului Masonic Român), arăta că prin relaţiile masonice
s-a reuşit schimbarea atitudinii ostile faţă de România a S . U . A . , care ne-a sprij init în stabilizarea
monetară, iar mai târziu şi a atitudinii opiniei publice engleze faţă de regele Carol al I i-lea,
infonnaţiile obţinute din med i i le masonice aj utând ţara în d i ferite momente ale perioadei
interbelice106•
Imediat după război, deşi ţara era reunită, ca urmare a condiţi ilor istorice în care se
dezvoltaseră, activitatea loj ilor se desfăşura separat în liecare provincie. În Bucovina, loja
Fraternitatea, de la Cernăuţi a trecut sub obedienta M arelui Orient din Franţa. Loj ile din
Transilvania care se aflaseră sub obedienţa Marii Loj i S imbol ice din Ungaria au înfiinţat în
1 924, Marea Lojă Simholicâ din România. care rămăsese însă izolată de mişcarea masonică
mondială, neavând „garanţi i de amiciţie" (recunoaştere). Tot în 1 924, loj i le care se aflau sub
obedienţa Marii Loj i din New-York, au format Marea Lojei Districtuală. În anul 1 925, cu
ajutorul M arelui Orient din Franţa se constituia Marele Orient al României care va reuni 1 4 loj i ,
avându-l c a M are M aestru p e dr. G h . Gheorghian.
1 05 P. Ştefănescu, Mistere/e .fiwrcmasoneriei pp. 1 66- 1 68.

1 06
„ „
Em. Dobrescu. Texte masonice . , p. 4 1 .

. .
42
Î n anul 1 92 1 M arele Maestru al Mari i Loj i Naţionale din România, prinţul Georges
Valentin B ibescu înfiinţase prima lojă de adopţie* din România, Steaua Orient11l11i, la
Bucureşti . Încă din martie 1 874, în cadrul unor discuţii internaţionale pri vind admiterea femeilor
în loj i , gazeta masonică română Mistria arăta: „[ . . . ] ne-am estima fericiţi când femeile române,
al căror patriotism şi devotament pentru binele public ni-l descrie istoria românilor, ar veni să ia
parte la lucrările francmasoneriei în ţara noastră, siguri fiind că prin mărinimia sufletului lor şi
prin simţămi ntele de caritate ce le caracterizează ar putea servi ca model naţiunilor ce trec de
cele mai civilizate 1 07". După cum se vede au trebuit să treacă 47 de ani de . . . estimare. pentru ca
această lojă să ia fiinţă. Oricum, loj ile de adopţie sunt considerate şi azi drept loj i iregulare şi
după cum rezultă din citatul de mai sus, masonii români vedeau rolul „surorilor" strict în postură
caritativă, nefii nd vorba despre admitere la „mistere''.
Trebuie să amintim aici, după război, crearea Ligii Naţiuni lor organizaţie i nternaţională
influenţată de masonerie, în cadrul căreia a acţionat cu multă dăruire diplomatul de excepţie
care a fost Nicolae Titulescu, mai întâi în calitate de delegat pennanent, apoi de preşedinte, un
adevărat „cavaler al păc i i mondiale".
În 1 926 Marele Orient al României a adoptat o declaraţie de principii a Mari i Loj i din
New -York, prin care se stipula obligaţia credinţei în Dumnezeu şi în nemurirea sufletului şi
prezenţa obligatorie în lojă a B ibliei.
Lucrările pentru crearea Marelui Orient a l României se desfăşuraseră într-o atmosferă
tensionată. În 1 9 1 8 se crease de către Ion Pangal un Suprem Consiliu al României, care gira
gradele Ritului Scoţian Antic şi Acceptat. Deşi el se arătase dornic să unească mişcarea
masonică română, Marea Lojă din New-York a refuzat să recunoască Supremul Consiliu creat
de el, comunicând reţi nerile sale întregii mişcări masonice mondiale, cu care era în relaţii de
amiciţie. În principal, americanii îl acuzau pe Pangal de a nu fi fost iniţiat niciodată ca mason,
obţinând arhiva şi sigiliul Mari i Loj i Naţionale, de la socrul său, Georges Valentin Bibescu
(ginerele lui C. M oroiu). Adevărul este că el n-a prezentat niciodată dovezi clare că ar fi fost
i niţiat. Pe de altă parte, datorită stilului său autoritar, ambiţiei şi, mai ales. dorinţei lui de a
subordona masoneria română Marelui Orient al Franţei (care se declarase ateu). Pangal a trezit
animozitatea tineri lor masoni, care doreau ca Masoneria română să fie independentă şi suverană.
În anul 1 925, la Paris s-a prezentat, în cadru masonic, un raport în care se menţiona
dorinţa Federaţiei Loj ilor din România de a se constitui în putere masonică naţională, care voia
să iasă de sub obedienţa M arelui Orient al Franţei. Motivul era clar arătat: români i nu priveau cu
ochi buni activitatea loj ilor şi guvernelor europene care sprij i n iseră lovitura de stat din Rusia,
care-i adusese pe bolşevici la putere. În consecinţă, români i cereau să fie dezlegaţi de
j urământul care-i lega de Marele Orient al Franţei. În aceste condiţii, în urma unor îndelungate
dezbateri român i i au primit aprobarea de a se constitui în Marele Orient al României. Tribunalul
I l fov, secţia I Civilă i-a recunoscut personal itatea j uridică, sentinţa fiind publicată în Monitorul
Oficial nr. 2 1 8/ I octombrie 1 929. Sediul M .O.R. era în str. Lipscani nr.2 1 1 08•
Astfel că, în România au funcţionau în paralel Marele Orient al României. Marea Lojă
de Rit Ioanit, M area Loj ă de Rit York şi M area Lojă Simbol ică din Transilvania.
107
OMR, p. 78.
IOR
P. Ştefănescu, Masoneria, Bucureşti 1 996, pp. 232-234.
43
În ianuarie 1 930, M area Loj ă S imbol ică din Transilvania s-a unit cu M area Loj ă
Naţională d i n România, devenind Federaţia lojilor Simbolice de Rit Ioanit, obţinând statut egal
cu al loj i lor de Rit Scoţian Antic şi Acceptat.
În 1 932, M area Loj ă Naţională din România, sub i n fl uenţa lui M ihai l Sadoveanu, la
Conventul M arii Loj i Naţionale a cerut independenţa faţă de Supremul Consi l i u şi a eliminat
influenţa acestuia, în urma unor neînţelegeri cu I . Pangal, pe care-l acuza de manevre oneroase
şi trafic de influenţă. Ca urmare, Supremul Consiliu de gr. 33 i-a exclus din masonerie pe toţi
cei care aderaseră la această idee şi efigia lui Sadoveanu este „arsă între coloane"*. El a
constituit o altă M are Loj ă Naţională care a demarat tratativele de unire cu Marele Orient al
României. La 1 7 octombrie 1 930, Em. I . Papiniu, preşed intele Comisiei de Relaţii Externe şi
Unificare, a expus stadiul demersuri lor făcute pentru unificare.
În anul 1 932 M area Lojă Naţională a adoptat o nouă Constituţie, continuând acţiunile
pentru unire. Î n 24 ianuarie 1 934 s-a constituit Francmasoneria Română U nită din Federaţia
Marii Loj i Naţionale din Romania („dizidenţa" M . Sadoveanu) şi M arele Orient al României
(Em. I. Papiniu), cu aproape 50 de loj i sub obedienţă. La 1 5 apri l i e 1 934 avea loc rati ficarea
federal izări i M arii Loj i Naţionale cu M arele Orient al României, constituindu-se
Francmasoneria Română Unită, cu M ihail Sadoveanu în funcţia de M are M aestru 1 09.
Referindu-se la această perioadă frământată din istoria M asoneriei naţionale, Constantin
Argetoianu arăta în M emori ile sale: „Toate acestea, marele public nu le cunoaşte, însă şi
Masoneria Naţională Română duce în spinare ponosul urilor pe care le-a declanşat
Sadoveanu 1 1 0" . Din Francmasoneria Unită făceau parte 28 de loj i , la 24 ianuarie 1 934. Referitor
la acest eveniment, un raport al Comisiei de Relaţii Externe a M arii Loj i de Stat din New-York
arăta: " [ „ . ] Franc- M asoneria română merge spre unificarea totală, întinzându-şi j urisdicţia
asupra ţării întregi. P luralitatea de jurisdicţie a d ispărut şi bazele unei obedienţe masonice
simbolice, unice şi regulare au fost puse în România. De acum înainte, Ordinul se va dezvolta
conform i ntereselor ţări i" 1 1 1 • În Declaraţia de pri ncip i i a M asoneriei unite, se arăta că pri ncipi i l e
acesteia trebuiesc puse î n perfect acord cu tradiţiile naţionale, pentru promovarea neamului şi
statul u i . Se mai arăta că, pentru persoanele religioase, deviza masoneriei era cultivarea fără
obstacol a rel igiei, după credi nţa şi conştii nţa fiecăruia.
În România au funcţionat şi loj i ale Ordinului Internaţional B 'Nai B 'rith
(,.Fii Legământulu i"), ordin exc lusiv evreiesc, creat în 1 842- 1 843 , în S U A . El era împărţit pe
districte, România intrând în districtul al I X-iea. Prima loj ă a acestui rit s-a fonnat la noi în
1 872, fiind constituită de consulul american în România, Benjamin Pei xotto, cu numele de
Înfrăţirea Sionului. M asoneria evreiască era condusă de un com i tet numit „Sanhedrin". Î n anul
1 933 în România funcţionau 1 4 loj i evreieşti, care se ocupau mai mult de acţiuni de caritate, de
aj utorare a văduvelor şi bolnavi lor.
După uni ficarea din 1 934 a unnat o dezvol tare fără precedent a activităţi i masonice.
Numărul loj i lor a crescut după împământenirea evrei lor care au fost primiţi în număr mare în
loj i le din România. Francmasoneria era pri vită cu bunăvoinţă de Regele Carol al I i -lea, care era
prieten cu Ion Pangal, iar în loj i intraseră mulţi oamen i de valoare, i ntelectuali, miniştri,
parlamentari. m i l i tari. În 1 933 Marea Loj ă Naţională votase în Conventul anual o moţiune prin
I O'l OMR. pp. 1 88 - 1 89.

1 10
Apud P. Ştefănescu. Istoria Fra11cmaso11criei „ „ p. 1 38
111
Ibidem. p. 1 43.
44
care se cere ca M asoneria „să facă zid" în j u rul Regelu i Carol al I I-iea pentru a-i asigura liniştea
necesară conducerii ţări i .
Nu l ipseau însă, î n ultimele luni ale anului 1 936, luări le de pozi ţie şi atacurile îndreptate
contra masonilor care, după cum arătau anum ite publ icaţii, îl puneau pe rege în situaţia de a cere
închiderea loj i lor. Regele a ordonat o anchetă, dar rezultatele l-au determ i nat să renunţe, pentru
�
moment la această măsură 1 1 .
Totuşi se profilau vremuri grele, odată cu ascensiunea partidelor de dreapta în Europa.
În România, eşecul politic ienilor democraţi încuraja ascensiunea forţelor de dreapta, mai ales a
Gărzii de Fier, care reuşise să atragă un marc număr de aderenţi, preponderent din rândul
tinerilor. Interpretând prezumţ ios prezenta evreilor în loj i , legionari i au acuzat M asoneria de
sionism, acuzând la fel de aberant şi o parte din simbolistică mason ică. A început o puternică
propagandă anti mason ică condusă de legionari, care pretindeau că apără drepturile naţionale de
„iudeo-masonerie", pe care-o acuzau că încurajează bolşevismul. În 1 930 apăruse timp de un an
811/etinul a111i-i11deo-111aso11ic care făcea o propagandă susţinută contra Masoneriei .
În Parlamentul ţări i se multipl ică interpelări le care vizau M asoneria, cel mai înverşunat
arătându-se deputatul de Storoj i neţ V . Tri fu. În 1 933, în Gennania, H i tler interzisese masoneria,
iar în I tal ia, deşi venise la putere cu ajutorul fasciştilor masoni, M ussolini le-a cerut să aleagă
între fascism şi Masonerie.
Î nsuşi Patriarhul M i ron Cristea, în octombrie 1 932, la Şcoala Societăţii Ortodoxe a
Femeilor Române se pronunţă împotriva masoneriei 1 1 ' (deşi unii îl considerau mason). Era
prima pronunţare a unui reprezentant al B isericii ortodoxe împotriva Masoneriei. În aceste
condiţii, în timpul unei aud ienţe la Palat, Regele a conven i t cu Ion Pangal să se procedeze la
dizol varea M asoneriei, dându-i un răgaz până la semnarea decretului.
La 24 februarie 1 93 7 fracţiunea Pangal din Marea Loj ă Naţională a proclamat întrarea
în adonn ire a Masoneriei de Rit Scoţian Antic şi Acceptat. El a moti vat că acest act este o
dovadă a patriotismului , a leal ităţii faţă de monarhie şi a respectului faţă de credinţa străbună, a
Masoneriei naţionale. O delegaţie de şase fraţi, condusă de Marele Comandor Pangal, a adus la
cunoştinţa Patriarhului această hotărâre a Supremului Consi l i u . Patriarhul i-a primit în prezenţa
mai multor înalţi ierarhi ai Bisericii Ortodoxe, a M i tropolitului U n i t, Niculescu şi a
Arhiepiscopului catolic de B ucureşti, Cisar. Din discursuri le rostite a reieşit că nu se făcea
confuzie, de către ierarhi, între M asoneria de sorginte franceză (atee) şi cea naţională, dar au
apreciat hotărârea lui Pangal.
Aceasta este versiunea veh iculată de I . Pangal în legătură cu ordonanţa semnată de
Carol al I I- iea privind interzicerea activităţilor masonice. Potrivit acesteia el i -ar fi încred inţat
arhiva masonică, Patriarhului, dar în timpul bol i i lui, o serie de documente ar fi fost sustrase şi,
i nterpretate fi i nd în mod răuvoitor, au adus i mense deservicii confreriei 1 1� . O altă versiune, care
a fost avansată de Suveranu l M are Comandor, John Cowels, mare prieten al masonilor români ,
arăta că Pangal însuşi i-ar fi cerut Regelu i dizolvarea M asoneriei, din oportun ism, pentru că
întrezărea victoria dreptei . N umai aşa s-ar expl ica de ce o mare parte a arhivei ar fi căzut în
mâna pol iţiei legionare care a folosit documentele pentru denigrarea M asoneriei, şi de ce
1 12 OMR. p. 1 92.
1 1 3 Ibidem, p. 1 82.
1 14 P. Ştefanescu. /storiafiw1cmaso11eriei . . . p. 1 74.
.
45
I . Pangal ar fi fost numit, mai târziu, ministru plenipotenţiar al României pe lângă guvernul
Spaniei lui Franco, apoi în Pmtugalia lui Salazar. . .
Pangal a trimis o scrisoare patetică î n Fran\a, publ icată î n le Moment, î n care-şi acuza
fraţii de trădare şi în care, printre altele, are o foarte pertinentă caracterizare a român i lor: „Noi
nu suntem o ţară de masoni. Noi nu putem păstra secretul templ ului. Noi sfărşim totdeauna prin
a batjocori însemnele şi emblemele transmise de Cruciade. Ne lipseşte gravitatea. Nu avem
sentimentul iniţieri i, nici vol uptatea misterului. Nu putem trăi în opoziţie. Nouă ne trebuie
1 1 5"
puterea publică, marşul, uni fonna, parada şi muzica .
În toată perioada cuprinsă între 1 930- 1 840 Masoneria română a fost um1ărită permanent
de pol iţie, prin agenţi strecuraţi pe d i ferite poziţii în loj i . Exist[1 în arhivele româneşti teancuri de
rapoarte zi lnice ale acestor spioni ai autorităţilor. care raportau orice mişcare a celor urmăriţi,
începând cu discuţi ile din lojă, contacte, relatarea conţinutu lui d iscuţ i i lor, până la necazuri le
. 1 1"
persona I e sau . . . v1z1te I e I a metrese .
.
În 1 2 martie 1 93 7 Sfăntul Sinod al BOR ia atitudine contra masoneriei, considerând că

propagă necred inţa din cauza idei lor panteist-naturaliste, că tinde să se substituie creşti nismului,
subminează ordinea socială şi îi consideră pe evrei superiori creşti nilor. U m1ează un val de
denigrări şi o putern ică o fensivă antimasonică prin presă, căqi şi l uări de poziţie violente ale
legionari lor.
În 22 iulie 1 94 1 s-a deschis la sala Dal les o mare expoziţie anti mason ică, organizată de
Ministerul Propagandei, la cererea lui Ion Antonescu. Documentele con fiscate de autorităţi de la
diferite loj i , decoraţi i şi simbol uri au fost expuse şi i nterpretate deformat de către organizatori,
stârnind un nou val de dezaprobare, mai ales în unna apari ţiei l ucrări i lui Toma Petrescu
Conspiraţia lojilor. Totuşi masonii nu au fost persecutaţi făţiş, deşi se publ icaseră l iste cu
numele lor, pentru că erau personal ităţi pol itice şi mai ales m i l i tari şi aveau funcţi i impo1tante.
Ambasadorul Ordi nului Cavalerilor de Malta în România, Ioan Şoneri u povestea despre
atitudinea Mareşalului Antonescu faţă de masoni, arătând că i s-a adus, de către un agent al
pol i ţiei infiltrat în M asonerie, lista unor membri ai ei. El a dorit să meargă să vadă o lojă.
În momentul când a zărit pe pereţi portretele celor mai de seamă personalităţi ale istoriei noastre,
1-a admonestat pe funcţionar că îl face să piardă timpul cu mărunţişuri, când cei încri mi naţi nu
făceau decât să-i venereze pe bărbaţi i care creaseră România modernă. În ci uda interdicţiei, o
serie de loj i îşi continuă, restr�ns, activi tatea şi în perioada război ului, în locu inţele membrilor,
Masoneria nemaiavând sed i i . Pe de altă parte, instrucţiuni "secrete" tri mise de Preşedinţia
Consi l iului de M iniştri , cereau din ministere, l iste cu funcţionari masoni şi cu cei căsătoriţ i cu
evrei.
După tenninarea războiului, în decembrie 1 944, se hotărăşte reluarea activităţii loj i lor,
din i niţiativa lui M . Noradunghian şi (sau) a lui C. Bellu şi se fonnează un Suprem Consiliu.
Este ales M are Suveran, M i hail Noradu nghian. Adunări le se ţineau în str. B ursei, căci templul
din str. Câmpineanu fusese bombardat. În 1 945 autorităţile şi Comisia A l iată de Control penni t
reluarea activităţii masonice a Mari i Loj i Naţionale.
Î n perioada 1 945- 1 948 în loj i au început să fie i n fi l traţi agenţi ai securităţii şi s-a
încercat deturnarea activităţ i i M asoneriei spre o cale „progresistă". Cum l a majoritatea
1 15 p. 1 94.
OMR.
1 16
Materialele depistate în diferite arhive vor face obiectul unui studiu, aflat in lucru, ce urmează a fi publicat în
"Muzeul National".
46
atelierelor erau criticate tutel a stal in istă, abuzuri le noii puteri (mai ales după detronarea Regelui
M i hai), încălcarea democraţiei şi a drepturilor cetăţenilor, era de aşteptat o reactie din partea
noii puteri . La s fatul lui N. D. Cocea, mason de orientare socialistă. M arele M aestru împreună
cu Supremul Consi liu de 33 şi Consi l iul Federal al Marii Loj i Naţionale din România, hotărăsc
punerea în adom1ire a Ordinului M asonic Român .
În luna iunie 1 948, autorităţi le comuniste impun conduceri i M arii Loj i Naţionale
închiderea loj i lor pentru ca membrii ei „să-şi îndeplinească obl igaţi i le cetăţeneşti" pe şantierele
de reconstrucţia patriei (cum ar fi Canalul ! ! ! ), iar localul M arii Loj i este rechiziţionat pentru a
deveni cantină. Acţiunea autori tăţi lor a fost brutală, nepenn iţând măcar punerea la adăpost a
arhivei. La puţin timp după această măsură, împotriva mason i lor se dezlănţuie prigoana.
majori tatea sunt arestaţi , torturaţi şi condamnaţi de tribunale m i l itare, după o mascaradă de
proces, la ani grei de temniţă. alături de elita intelectuală şi pol itică a ţări i. M ulţi dintre ei au
muri t în închisoare. Se apreciază că în nici una din ţări le comun iste prigoana împotriva
mason ilor nu a atins asemenea violenţă.
M asoni i care reuşiseră să se refugieze în străinătate au conti nuat activitatea masonică,
mai ales pe teri tori ul Franţei, în două ateliere: România Unitei şi la Chaine d 'Union. Prima era
condusă de I . Panga l, iar a doua de diplomatul Vintilă Petala. În anul 1 952, la Paris, Jean
Vitiano creează loj a / 'Europe Unie pentru to\i exilaţi i est europeni 1 1 7 • Alţi masoni refugiaţi în
America de Nord sau de Sud, s-au încadrat în lojile din aceste ţări , conti nuându-şi activitatea.
După 1 989 se începe timid o acţiune de revital izare a M asoneriei în România. Presa a
publicat mai multe apeluri ale masoni lor aflaţi în Franţa, din a fara obedienţei Supremului
Consi liu al Ordinului M asonic Român, care era condus de Marele Comandor Marcel Schapira.
În toamna anului 1 990, la Bucureşti se instalează loja Concordia, de către M area Loj ă
Unită a Angl iei prin M arele Orient a l I taliei, inaugurată la 5 februarie 1 99 1 . Secretar fi i nd
Constantin Iancu. Este prima lojă regulară din România, după 1 948.
În acelaşi timp. l a Paris, î n octombrie 1 990 a avut loc o adunare generală a loj i lor
româneşti în ex i l şi a loj ilor de grade superioare dependente de Supremul Consi liul de 33 al
Ordinului M asonic Român, stabi l i ndu-se reconstituirea M arii Loj i Naţionale din Român ia.
Aceasta trebuia să fie fonnată din trei loj i : România Unitii, Steaua Duniirii şi Solidaritatea
(după alţii Steaua Duniirii. Pax şi România Liberii), conduse de regretatul Alexandru Paleologu,
M are M aestru al M arii Loj i Naţionale în exil. În 1 992, în \ară au mai fost înfii nţate loj i l e Delta
Dunării şi Nicolae Bălcescu, iar M arele Orient al Franţei în fii nţează loj a Hwnanitas.
Cum în ţară existau dej a trei loj i regulare, în 1 993 la 24 ianuarie, M arele Orient al I tal iei
a creat Marea Lojă Naţională a României, Mare M aestru fi ind ales N icolae F i l ip. După 1 990
s-a observat o concurenţă a mai multor obedienţe din Europa şi din America pentru cucerirea
spaţiului românesc. Astfel că, în 7 mai 1 993, la Bucureşti se reunea Supremul Consiliu al
Lumii (american), între care se aflau câţiva ofiţeri superiori de rang înalt din conducerea
N ATO, care au făcut primele iniţieri şi ridicări în grade superioare în loj i le regulare româneşti.
Î n acelaşi timp, M arele M aestru M arcel Schapira de la Paris, declarând că Romania este
teritoriu l său, deşi până atunci ezitase să se implice şi nu avea o prezenţă reală în ţară, a
convocat l a Bucureşti mai mulţi masoni pe care i-a ridicat la grade superioare. S-au constituit
simultan, în 1 993, două Supreme Consi l i i : unul sub auspici i l e Supremului Consi l i u de Sud al
1 17
OMR, pp. 1 97- 1 98 .
47
SUA, condus de Suveranul M are Comandor Constantin Iancu şi al doi lea recunoscut de Marea
Loj ă Naţională din ex i l , condusă de Suveranul Mare Comandor Dan A . Lăzărescu. Deci un
singur corp cu două rituri şi conduceri rivale.
În 1 995 este ales Mare Maestru al Mari i Loj i Naţionale, Sever Frenţiu, după decesul
într-un accident al fostu lui M are Maestru Adrian Dohotaru. În acelaşi ti mp, 1 3 loj i regulare,
majoritatea din Transi lvania s-au separat, în decembrie 1 995, fonnând controversatul „District
Transilvania" , care în martie 1 996 se uneşte cu alte loj i regulare create de A. Lăzărescu şi
fonnează Marea Lojă U nită a Român iei.
În 1 997 a avut loc unirea celor două Supreme Consi l i i , sub conducerea Suveranului
mare Comandor Constantin Iancu. Dan A. Lăzărescu a primit titlul onori fi c de Suveran Mare
Comador ad viram şi s-a retras din funcţi i le executive. Noul Suveran M are Comandor a primit
recunoaşterea şi de la Paris, de la M arcel Schapira.
În septembrie 1 997 a apărut un nou Suveran Mare Comandor, în persoana cetăţeanului
francez Andre Szakvary, care se revendica si ngurul unnaş al Supremului Consiliu de Rit
Scoţian Antic şi Acceptat, cel tradiţional care subzistase în ex i l şi care fusese condus până de
curând de D. A. Lăzărescu. În prezenţa a doi Suverani Mari Comandori din Belgia şi Olanda, l-a
contestat pe Suveranul Mare Comandor Constantin Iancu. care ar fi fost numit „din afară".
Acesta a respins acuzaţi ile, susţinut de D. A. Lăzărescu, care la rândul lui l-a acuzat pe Szakvary
că încercase să-l înlăture printr-o lovitură „de palat" în timp ce lipsea din ţară şi că niciodată nu-l
recunoscuse succesor. Mai mult, a afirmat că Szakvary nu avea nici un drept să fie ales de un
grupuscul de „rătăciţi", ne fi i nd cetăţean român, nevorbind limba română (cond iţie obl igatorie)
şi, cel mai grav, din actele prezentate de el nu rezu lta că ar li fost i n iţiat mason. În urma
investigaţi i lor s-a constatat că propulsarea lui Szakvary se datora unor cul ise amoroase
manevrate de fosta secretară a unui proeminent mason din ex i l u l românesc la Paris. În iunie
1 997 s-a constatat că ultimii doi Suverani Mari Comandori din ex il, al căror umrnş se pretindea,
nu îl cunoşteau pe Szakvary, M arcel Shapira declarându-l i mpostor 1 1 8 • D. A. Lăzărescu, susţinut
de Constantin Iancu, a sesizat chiar Comisia de Apărare din Senat arătând că Szakva1y unnărea
de fapt federalizarea României. În octombrie 1 999 Marele Maestru M arcel Shapira întărea cele
declarate în 1 997 arătând că Supremul Consiliu pentru România condus de Szakvary „este o
fabricaţie fantomatică'', Szakvary o anomal ie rizibilă şi orice alt Suveran M are Comandor, în
afara lui C. Iancu, este un i mpostor 1 1 9• Marele Maestru Shapira a lămurit felul în care se
ajunsese Ia două Mari Consi l i i în România, fapt datorat numai „rival ităţ i i " dintre masoneria
franceză şi americană, pentru care român i i nu aveau nici o vină.
După multe disensiuni, în anul 2000, printr-un protocol semnat în iul i e, Marea Loj ă
Naţională Unită a României (care a rec unoscut autoritatea l u i C. Iancu) s-a u n i t cu Marea Lojă
Naţională din României, eveniment care ar fi făcut din masoneria română cea mai puternică
masonerie din Europa Centrală şi de Est. Din păcate unirea a rămas doar în documente, întrucât
Conventul comun nu a mai avut loc. Abia în 24 ianuarie 200 1 M area Loj ă Naţională Unită
condusă acum de ziaristul Eugen Ovidiu Chirovici s-a unit cu Marea Loj ă Naţională din
România condusă de Gh. Comănescu.
În april ie 2002, un grup desprins din Marea Loj ă Naţională din România a convocat un
Convent la Braşov dorind să răstoarne conducerea, însă nereuşind au înfiinţat M area Loj ă
118 T . Solomonovici. op. cit., pp. 1 93-300.

1 19
Ibidem, p. 309.
48
Naţională a României, scindând din nou mişcarea masonică românească. M are Maestru al noii
loj i a fost ales un ofi ţer din M inisterul de I nterne, Viorel Dănacu, care însă în i unie 2002 a fost
ars între coloane de Marea Lojă Naţională din Român ia.
În ciuda faptu lui că în anul 2003 s-a sărbători t cu mare fast ani versarea a I O ani de la
reaprinderea lumini lor pe teritoriul României, la ceremonii participând elita masoneriei
mondiale din 46 de ţări, masoni i din Romania sunt divizaţi şi măcinaţi de neînţelegeri şi orgolii.
Deşi, ar trebui să respecte cu sfinţenie perceptele înscrise în Constituţia masonică, care cer
înţelegere, cooperare, toleranţă, unire şi solidaritate masonică. În prezent Marea Lojă
Naţională din România este singura care îndeplineşte standardele pentru recunoaşterea
internaţională, care sunt foarte stricte. La con ferinţa Marilor M aeştr: din A merica de Nord,
desfăşurată la Calgary în februarie 2005 , aceştia au recunoscut numai M area Lojă Naţională din
România condusă de Eugen Ovidiu Chirovici şi implicit Supremul Consiliu de grad 3 3 al
Ritului Scoţian Antic şi Acceptat condus de Constantin Iancu (acesta fiind si ngurul recunoscut
de . Marea Loj ă Naţională din România), celelalte Loj i sau Federaţi i fi ind considerate i regulare
1 20•
de către acest înalt şi puternic for i nternaţional
Cu toate acestea, şi în momentul în care se încheie această prezentare, m işcarea
masonică românească este frământată de noi convu lsii, care scot în afara loj i lor, fără „discreţie",
discuţiile ce agită i nerent spiritele, înaintea alegeri lor noului Mare M aestru.
Masoneria este şi ea o oglindă a societăţi i în care fi inţează, şi această fărâmiţare este
reflecţia slăbiciunilor româneşti. Se spune că Masoneria este instituţia care-i face pe oameni mai
121.
iubitori de aproape, mai l uminaţi, mai tari, i nspirându-le practica sol idarităţii Una di ntre
devizele unui grad superior al unui Rit de perfecţionare al Masoneriei este „ordo ab chao"
(ordine din haos), deviză deocamdată încălcată, dar, sperăm, niciodată uitată.
Cătălina Opaschi
1 20
Ibidem. p. 339 şi 348.
121 P. Ştefanescu. /s1oritifi"l111c111aso11criei.. , "Dcclara\ia de principii a Franc-Masoneriei române unite··. p. 1 4 1 .
49
CATALOG
CAPITOLUL I
UNELTE, DECORURI, ATRIBUTE, B IJUTERII, ÎNSEMNE,

DECORAŢII ŞI DISTINCŢI I MASONICE
1 . Unealtă masonică, Echer din lemn; reprezintă acţiunea Omului asupra M ateriei .
Colecţia Marel ui Orient al României
2. U nealtă masonică, Compas din fier; reprezintă un simbol al relativului, datorită formei sale ce
copiază s i l ueta umană şi realizează echi l ibrul dintre Materie şi Spirit. În funcţie de mărimea
deschideri i (45°, 60°, 90°) figurează primele trei grade ale Masoneriei A lbastre.
Colecţia M arelui Orient al României
3. Tablou de Loj ă (Covor) pentru gradul de Ucenic (gradul I )

Colecţia M arel ui Orient al României
4. Decor masonic pentru Gradul 1 8:

a) Şorţ alb bordat cu roşu, brodat cu semnul de gradul 1 8 Cavaler Rosa Crucian
b) M ănuşi albe
c) Colan cu b ij uteria gradului 1 8 Cavaler Rosa Crucian; pangl ica de cu loare neagră căptuşită cu
roşu, pe care este apl icată o cruce de culoare roşie
Colecţie particulară (4)
5. Decor masonic pentru Gradul 3 1 :

a) Şorţ alb bordat cu alb având brodat semnul Mari i Loj i Naţionale din România
b) Mănuşi albe
c) Colan având brodat semnul gradului 3 1
d) Bijuteria gradului 3 1 , cu pangl ică albă
6. Decor masonic pentru gradul 3 2 :

a ) Şorţ d i n piele albă pentru gradul 32 Ritul Scoţian Antic şi Acceptat, cu însemnul d e Maestru,
bordat cu roşu şi cu ciucuri din metal
b) M ănuşi albe brodate cu semnul de Maestru
Colecţie particulară ( 4)
7. Decor mason ic. Colan cu bijuterie şi mănuşi pentru gradul 32.

a) Colan cu bij uteria gradului 3 2
53
b) M ănuşi
8. Decor masonic. Şorţ din piele de miel pentru gradul de Ucenic (gradu l I )
Colecţia Marelui Orient al României
9. Decor masonic. Şorţ de M aestru în Ritul Scoţian Antic şi Acceptat, mătase albă, bordată cu
roşu.
10. Decor masonic. Şorţ de M aestru în Ritul Marelui Orient al Franţei, mătase albă, bordată cu
albastru.
Colecţia Marelu i Orient al României
1 1 . Decor masonic. Şorţ din piele albă decorat cu trei rozete albastre şi fir metal ic.
30x33 cm, inv. M N I T M 4928
12. Decor masonic. Şorţ din piele albă, cu apl icaţii din catifea albastră, fir metalic ş i broderie
reprezentând compas şi echer, având apl icat un ciulin din argint; şnur din mătase albastră
tenninat cu franj uri 1 �2•
38x3 I cm, inv. MNIT M 4929
13. Decor masonic. M ănuşi albe din bumbac

24x9 cm, inv. M N I T M 49 1 9
1 4. Decor masonic. M ănuşi albe, brodate pe faţa exterioară cu uneltele mason ice echer ş1
compas (în poziţia de Cal fă) şi anul 1 889; nasturi metalici cu inscripţie în l i mba franceză.
24x8 cm, inv. M N I T M 4920
1 5. Mănuşi le din piele ale unui francmason. Pe mănuşi, brodate iniţialele fratelui - WE.
24x 1 1 cm, inv. M N I T M 4960
1 6. Etui din piele maron cu închizătoare din aramă, pentru păstrarea decorului masonic, având
inscripţia Deaky Albert.
2 1 x l 2 cm, inv. M N IT M 4926
17. Decor masonic. Colan de Mare Maestru

1 22
Ciulinul (alături de crucea S f. Andrei) reprezintă însemnul pentru gradul 28. Ritul Sco\ian de Cavaler al S f.
Andrei: este un însemn al membrilor Consi liului Kadosh.
54
1 8. Decor masonic. Colan de Prim Supraveghetor ( Ritul M arelui Orient al Franţei), mătase
brodată
19. Decor masonic. Colan de Al Doi lea Supraveghetor ( Ritul Marelu i Orient al Franţei), mătase
brodată
20. Decor mason ic. Colan de Orator ( Ritul Marelui Orient al Franţei ), mătase brodată
2 1 . Decor masonic. Colan de Ospital ier ( Ritul Marelui Orient al Franţei), mătase brodată
Colecţia Marel ui Orient al Român iei
22. Decor masonic. Colan de Expert ( Ritul M arelui Orient al Franţei), mătase brodată
23. Decor masonic. Colan de Maestru de Ceremon ii (Ritul M arelui Orient al Franţei), mătase
brodată
24. Trusă masonică. Conţine:

a) Unealtă masonică, M i n iatură - Cheie din fi ldeş (însemn pentru gradu l 4), 75 mm
b) Decor masonic. Şorţ din piele albă, cu aplicaţii din mătase naturală verde, 46x3 5 cm.
c) Decor masonic. Colan cu Însemnul gradului 2 7 (Cavaler Comandor al Templului)
Av. Sf. Andrei răstigni t pe cruce
Rv. Medalion central plasat peste crucea S f. Andrei, în interior tri ungh i cu legendă ebraică
30 cm, pangl ică mătase verde, 86x4,5 cm.
lnv. M N IT M 496 1 a-c
25. Trusă dreptunghiulară pentru păstrarea decorului mason ic, d in piele neagrf1 cu inscripţia
aurită BRU L L E M A N U E L . Conţ ine:
a) Decor masonic. Şorţ din piele albă căptuşit cu mătase albastră. cu clapetă şi ornamente din
mătase albastră, 29x33 cm, inv. M N IT M 7208/2
b) Decor masonic. Colan de Venerab il cu Însemnul Loj i i „U nio" din Cluj ; pe panglica din
mătase albastră cu margi nile roş i i , brodată cu paiete şi fi r metalic, simbolul loj i i într-o cunună
din ramuri de accac ia. Pc pangl ică este brodată inscripţie: Az lJ N IOnak a PAX.
A E, 65 mm, panglica 1 1 6x6.5 cm, inv. M N IT M 4879
c) trusă din piele, 1 9x l 3 cm, inv. M N IT M 7208/ l
55
26. Decoraţie masonică ce a aparţinut avocatului clujean Deaky A lbert 1 23 - Colan cu Însemnul
1
Marii Loji Simbolice a Ungariei 24
Pentaclu tlamboiant având în centru medalion cu legenda circulară M AGNUS LA TOM .
H UNG. COETUS S Y M BOLICUS; la mij loc semnul Loj i i .
M etal comun aurit, argintat ş i emai lat, 60 mm, pangl ică albastră cu margine tricoloră roşu-alb
verde, 84x6,5 mm, inv. M N I T M 4873.
27. M edalie de asiduitate - Însemn de lojă, emisă cu ocazia unei conferinţe, Loja "Mathias
Corvin , 1 869.
"
Av. Legendă circulară între două cercuri l i niare: CORVIN MĂTYĂS PĂHOLY PEST KEL
D. Central compas şi echer, între ele corbul cu i nelul în cioc.
Rv. Legendă circulară între două cercuri liniare: A M EGNYITTATOTT 0008691KI
NYOLCAD I K HO 21 EN. Central Steaua lui David.
AE, 45 mm, pangl ică albastră cu tricolorul maghiar pe margi ni, 90x4,5 cm, inv. M N IT M 493 8
28. Medalie de asiduitate - Însemn de lojă, Loja "Hwnanitas " din Orientul Baia Mare - gradul
29.
Triunghi emai lat cu legendă unnând laturile triunghiulu i : H U MA N IT AS j. : . sip. :. / D
HUMANITĂS t :. esl : D / : OR. BA IAMARE KEL : . În interior crucea S f. Andrei (care este
. . .
semnul gradului 29), cu si mboluri numerice între braţe: 60/3 1 /35/V l l l .

A E ş i email, 6 5 mm, panglică d e mătase roşu, alb, negru, 94x 7 cm, inv. M N I T M 4880.
29. Medalie de asiduitate - Î nsemn de lojă, Loja Unio " din Cluj, fondată la 14 noiembrie 1 8 86.
„
Însemnul loj i i este fonnat din echer emailat albastru pe braţele căru ia este înscrisă legenda:
KOLOZSV ĂR K :. - DOLG :. j : ES - T . :. D. Compasul are între braţe i nscripţia UNIO, în
vârf buton pe care este înscrisă legenda 1 886. NOV. 14.
AE şi emai l, 48 m m , panglică rips roşu - albastru, 98x6,8 c m , i n v . M N IT M 488 1
30. Medalie de asiduitate - Î nsemn personalizat - Kazinczy, 1 909 1 2 5 •

Într-un triunghi i ncizată legenda: Kazfoczy/1909.
AE, 57 mm, pangl ică vişinie cu dungi albe şi de fir metalic, 92x4 cm, inv. M N IT M 4878.
12J
Deaky Albert. doctor în Drept; a fost membru fondator şi Maestru Venerabil al Loj i i "Unio" din Cluj ( 1 4
noiembrie 1 886) . dar era menţionat ca tacând parte dintr-o lojă din Budapesta . . . înai111e de / 886 Cii ccÎ/iva ani";
"
E11ciclopeclia ilustratei a Fra11c111a.m11eriei din România, voi. I, Bucureşti. 2005. p. 338 (în continuare E I FRJ.
12'
Marea Lojă Simbolică a Ungariei a fost constituită la 30. O 1 . 1 870.
1 25 Kazinczy Ferencz a fost membru al unei loj i din Cluj ( 1 87:!). probabil Loja "U nio"; E l FR. l i . p. 1 86. În anul 1 909.
în toate lojile din obedien1a Marii Loj i Simbolice din Ungaria s-au dezbătut două teme importante - 1 . Dreptul la vot
general. egal şi secret; 2. Şcoală laică con fesională. Deoarece Loja "Unio" din Cluj a avut o pozi\ie moderată fală de
Loja "Regele Ladislau" din Oradea. a fost convocată la Budapesta o întrunire a celor 25 de loj i din obedienta Marii
Loj i Simbolice din Ungaria, unde s-a încercat impunerea punctului de vedere intransigent al Loj i i din Oradea; H .
Nestorescu-Bălceşti, Orclin11/ masonic român. Bucureşti. 1 993. pp. 1 38- 1 39 (în continuare OMR). Este posibil ca
însemnul de faţă să fie o '"Medalie de asiduitate" purtată cu acest prilej pentru a arăta participarea lui Kazinczy la
întrunirea amintită.
56
3 1 . Medalie de asidu itate - Însemn de lojă cu toartă şi pangl ică, Loja "Regele ladis/au ", 1 876.
Av. Legendă circulară între două cercuri liniare: + LASZLO KI RĂLY J :. EST :. SZ :. K :. O
NAGYVĂRAD KELETEN. Central Sf. Ladislau călare spre stânga.
Rv. Legendă circulară între două cercuri l iniare: BOLCSESSEG E RO ES SZEPSEG 000876.
Central Alianţă, deasupra :. .
A E aurit, 65 mm, pangl ică din mătase albastră cu margin i le albe, în fonnă de fundiţă 6,5x3,5
cm, inv. MNIT M 493 5
32. M edalie de asiduitate - Î nsemn de loj ă în formă de triunghi, cu panglică, loja "Siculia " din
Sf Gheorghe, 1 89 2 ' 26.
Av. Legendă urmând l aturi le triunghiulu i : LEGY IGAZ I LEGY E ROS I LEGY KIT ARTO.
Î n centru compas şi echer surmontate de pentaclu, între obiecte sigla S.
Rv. Legendă urmând laturi le triunghiului: SEPSI - I SZENTGYORGY K ELETEN. În centru
pentaclu/T :. T :. 0/1 1128/000/892/SICULIA.
A R, 6 0 m m , panglică d e mătase roşu-albastră, 7 c m , inv. M N IT M 4936
33. Medalie de asiduitate Însemn de lojă în formă de triunghi , loja "Sic11/ia " din Sf
Gheorghe, 1 892.
Av. Legendă unnând laturi le triunghiului : LEGY IGAZ I LEGY E ROS I LEGY KITARTO.
Î n centru compas şi echer sunnontate de pentaclu, între obiecte sigla S.
Rv. Legendă unnând laturi le triunghiului: SEPSI - I SZENTGYORGY KE LETEN . Î n centru
pentaclu/T :. T :. 0/11128/000/892/SICULIA.
AE, 60 mm, inv. MNIT M 493 7
34. Bijuterie masonică ce a aparţinut lui Ion Ghika - Simbol de Maestru 1 27 •

AR şi pietre de Rhin, 45x35 mm, 1 1 ,76 g, inv. M N I R 297.338, ex Col . Eugenia Greceanu
35. Bijuterie pentru funcţia de Ospitalier - Pungă, gravor <M enahem Camiol 1 2x>
1 26
Loja de l imbă maghiară "Siculia" din Sf. Gheorghe a avut principii interconfesionale; s-a constituit în 26. 02.
1 892. sub obedienta Marii Loji Simbolice din Ungaria. cu care a rupt orice legătură în momentul accentuării
contradic)iilor politice; E I FR, I I I , pp. 2 1 6-2 1 7.
127
Nu vom insista asupra numeroaselor fapte şi li.mcţii îndeplinite de Ion Ghica ( 1 8 1 6- 1 897). unul din studentii
români la Paris care au contribuit la pătrunderea ideilor progresiste ale Occidentului. la democratizarea Tărilor
Române şi apoi a Principatelor Unite şi a României. Vom aminti doar faptul că Ion Ghica, împreună cu Christian Teii
şi Nicolae Bălcescu au fondat Societatea secretă/Loja masonică „Frătia". care a jucat un rol impm1an1 în epocă. I .
Ghica este mentionat c a Venerabil al unei loj i d i n Bucureşti (poate chiar „Frătia"), numit d e . .fratele" Bălcescu
„profesorul de cifru" [masonic]. deoarece în toată perioada revolutiei şi exilului a folosit c i frul masonic pentru
corespondentă; EI FR, l i. pp. 34-3 5 .
12s
Menachem Carniol Fiul ( 1 866 - '?) este continuatorul unei vechi familii de gravori de pecete. stabil ită în Bucureşti
de bunicului său ( 1 828), care întemeiase o Casă de gravură (medalii. decoraţii. ştampile). Finna a căpătat titlul de
furnizor al Curtii Regale, atelierul fiind amplasat pc strada Carol nr. 30. În 1 922. Carniol era Maestru Venerabil al
Lojii "Română nr. l " din Bucureşti. din obedienta Marii Loji Americane din România (iniţiată în 1 920 sub obedienta
lui American Federation of Freemasonry din Salte Lake City. printre fondatori fi ind şi M. Carniol. alături de Adolf
Stern. W . Fi ldennan. Colonel Solacolu, Costaforu. Loja va li reorganizată după vizita la Bucureşti a lui Ossian Lang,
delegatul Marii Loji din New York; OMR, p. 1 49). Din 1 923 era membru al Loj i i „Renaşterea nr. 3'" din Bucureşti.
din obedicn1a Marii Loj i Districtuale a Marii Loj i din New York. Din 1 925 era Marc: Mac:stru [ajutor] al Marii Loj i
Districtuale din România sub Obedienta Marii Loj i d i n Nc:w York. În decc:mbrie 1 928 a panicipat l a al IV-iea
Convent al Marelui Orient a l României. Din 1 93 7 era Marc Venerabil al Loj i i ..Română" din Bucureşti din obedic:nta
Marelui Orient a l României; EIFR. I. pp. 223-224 şi OMR, p. 264. l n formatiile cunoscute mentioncază mai mulţi frati
57
În triunghi echilateral ornat cu lanţul masonic de unire (ciucurele dantelat), mână ieşind din nori
ţine pungă aşezată pe ramuri de accacia.
<Menachem Camiol>
A E, 72x72 mm, inv. M N I R Pv. 1 1 40/ 1 726/5250, Transfer CNBAR.
36. Bijuterie pentagramă

Pentagramă formată din numeroase tri ungh iuri, cu lanţ pentru agăţare.
AE, 90x90 mm, inv. M N I R Pv. 1 1 44/ 1 726/5254, Transfer CNBAR.
37. Bijuterie masonică 1 29 •

Pe avers şi revers: în centru "G flamboiant"; pe laturi, st. - dr. : H AGG/AGG/S E I N .
A E aurit, 1 2 1 x 1 2 1 m m , i nv. M N I R Pv. 1 1 45/ 1 726/5255, Transfer C N BAR.
38. Bijuteria gradului 28.

Pentagramă; în centru pentagon în care este înscris un tri unghi, în care se a tl ă Ochiul Divinităţi i .
A E , 80x80 m m , inv. M N IT M 4934
39 40. Unelte masonice - Mistrii miniat11rale 1 30

-
AR, 35x20 mm, prinse cu pangl ică din rips albastră, inv. M N IT M 4930-M 493 1
4 1 . Unealtă masonică, M i niatură Cheie de fildeş ( Însemn pentru gradul 4).

-
F ildeş, 70 mm, inv. M N IT M 4925
42. Ac de cravată -
Însemn de Maestru.
Av. Compas cu ambele braţe peste echer, la mijloc litera G.

Tombac şi email, 6 2 x 1 5 mm, Colecţie particulară ( I ).
43. Ac de cravată - Însemn de Capit/11 (gradu/ 1 8) sau A reopag (gradul 30).

M etal comun J 7x 1 7 mm, inv. M N I R Pv. 3 1 66/B li 3 5 5 3 , Transfer C N BAR, ex Col . BNR
44. Însemn de lojă, Ac în formă de triunghi cu iniţialele U/F L.

Metal comun şi email, 1 5 mm, inv. M N I T M. 4933
cu numele Camiol. din aceleaşi loj i . foarte probabil şi din aceeaşi famil ie: Arnold Camiol. comerciant. str. Bără1 iei
nr. 5, in 1 929 a fost Trezorier al Loj i i .. Minerva"' din Bucureşti, Mare Trezorier al Marelui Orient al României şi
preşedinte al Comisiei Financiare a Ordinului. E I FR. L p. 223; Charles Camiol [Chai m), str. Logofăt Tăutu nr. 24. in
1 92 3 figura in Tabelul de loj i din Bucureşti in Loja ··Română nr. I ". lhiclem; Max Camiol. cu acelaşi domici liu,
figurând in Tabelul amintit tot in Loja „Română'' (posibil să fie vorba despre gravornl Mcnachem Fiul). /hidem.
129 Amintim câteva simboluri masonice care apar frecvent pe bijuterii. medalii şi decoratii masonice: compasul.
dedicat tuturor masonilor. semni fică Spiritul; echerul. dedicat doar Marelui Maestru, semni fică Materia, Spaţiul.
Echilibrnl, fără el masonii nu pot şlefui ..piatra brută"'; steaua în cinci col 1 uri/pentaclul semnifică Lumina. I111eligen\a.
Ştiinta; ramurile de accacia semnifică Reînnoirea. Metamorfoza. Inocenta; l i tera G sc referea initial la Geometric -
ştiin1a sacră transmisă, azi cu ample şi misterioase încărcături ezoterice; A. Cumpătescu, O iswrie a /aş 11/11i i11
imagini medalistice, Iaşi. 2005. pp. 1 96- 1 97.
1�0 Aceste miniaturi in formă de mistrie sunt însemne ale indulgen1ei. dcsăvi'i rşirii şi perfcqiunii. al fratemitătii şi
bunăvointei, un simbol al uniunii intre toate liintclc. Se ofereau in momentul adoptării copiilor de masoni (în loji).
58
45. I nsignă buton, Însemnul gradul 1 8 Cavaler Roza Crucian
AE, 20x 1 5 mm, Colecţie particulară (4)
46. I nsignă buton, Însemn de gradul 32

AR, 25x20 mm, 4,8 1 g, Colecţie particulară (4)
46 bis. I nsignă buton, Însemn de grad11I 33

Aurit, 25x 1 8 mm, Colecţie particulară (3)
47. I nsignă buton, Însemn de Maestru alături de Însemn de grad11l 32

A E aurit, 20x I O mm, Colecţie particulară (4)
48. I nsignă buton, Însemn de Maestru al Marii Loji Naţionale din România
AE şi email, 1 2 mm, Colecţie particulară (4)
49. Insignă buton, Însemn de Maestr11

AE, 7x 1 1 mm, Colecţie particulară (4)
50. Medalie de asiduitate - Însemn pentru Ritul de York

Av. Semnul Ritului de York - Central compas şi echer având la m ij loc l itera G, flancate de firu l
de plumb şi nivelă; deasupra Ochiul flamboiant, dedesubt riglă peste care sunt dispuse mistrie şi
ciocan încrucişate.
Rv. Sus, sem icircular, MADE A MASON; dedesubt IN I LOGE NO. Mai j os, stânga E. A. /F.
C. /M. M ...
AE, 32 mm, Colecţie particulară (4)
5 1 . M edalie de asidu itatea a unei loji din Ritul B 'nai B 'rith („Dumnezeu este doar unul")
Av. Cap spre stânga
Rv. Legendă ebraică pe patru rânduri
AR, 34 mm, 3 1 ,43 g, Colecţie particulară (4)
52. Medalie de asiduitate - Însemn de lojă, Loja "Bruederlic/1keit " 811c11reşti, 1 87 1 1 .1 1 .

Av. Î ntre cercuri l i n iare şi cerc şnurat interior legendă circulară întreruptă: LOGE
Z.·BRUEDERLICH KEIT.·OR :. BUKAREST 1 87 1 · . Central mai multe unelte plasate peste
ramuri de accacia: echer, compas cu unul din braţe trecut peste echer, ciocan, mistrie; în faţa lor
glob terestru. Inelul de pri ndere este ataşat de coroană închisă.
AR aurit, 50 mm (70 mm cu coroana), 60,65 g, inv. M N I R Pv. 23 1 7/B li 252 1 , Transfer
CNBAR, ex Co l . B N R .
J J I Loja s-a infiin!at sub obedienta Marii Loji d i n Hamburg. apoi d i n Bayreuth. i n final a Marii Loji Simbolice din
Ungaria. fi ind prima lojă de l i mbă germană din Bucureşti . Membrii Loj i i au inliin1at o grădini!ă. în 1 874; probabi l
pentru sus1inerea ei au organizat in acelaşi an, un spectacol de binefacere în sala Bossel. majoritatea actorilor fiind
masoni: OMR, pp. 75, 78.
59
53. Medalie de asiduitate - Î nsemn de lojă, loja "Concordia " Arad, 1 8 8 8 1 32.
Steaua lui David alcătuită din două triunghiuri echilaterale emai late roşu şi albastru, între colţuri
flăcări; medalion central hexagonal cu legenda incizată niello: CONCORDIA/ARA D/semn de
lojă/1888/0SSZETA RTĂS, pri mul şi ultimul cuvânt semicircular.
Metal comun aurit şi email, 55x70mm. inv. M N I R 290.7 1 8 .
54. Medalie de asiduitate - Î nsemn de lojă cu toartă, loja 6sszetartas " din A rad ' 33
„
Av. Într-un cerc, înscrisă legendă semicirculară în partea de sus: OSSZETA RTĂS. Dedesubt
două ramuri de accacia, deasupra anul masonic 5888 ( l 888). Central sunt dispuse unelte, echer
şi compas, peste care se află o A l ianţă. Dedesubt, o panglică cu legenda A RA D KEL :. , sub
care se află si mbolul de lojă.
Metal comun argintat şi aurit, 3 7 mm, inv. MNIR Pv. 1 1 42/1 726/5252, Transfer CNBAR.
55. Medalie de asiduitate - Î nsemn de loj ă cu toartă, loja „ Pannonia · ·. Braşov, 1 890 1 34 •
Steaua lui David având î n interior hexagon î n care este înscris pentacl u fl amboiant. În stea,
semicircular, legenda: PANNONIA/1 890 în chenar liniar/BRASSO.
AE, 75x75 mm, inv. M N I R Pv. 1 1 43/ 1 726/5253, Transfer CNBAR.
56. Bijuterie masonică

Steaua lui David înscrisă în cerc perlat; în centru legendă ebraică.
Metal comun, 28 mm, inv. M N I R Pv. 2 702/B 1 1 2957, Transfer CNBAR, ex Col . BNR.
57. Medalie de asiduitate - Î nsemn de loj ă de forma unui triunghi, Loja Pax - Honeste vivere,
1 899135 •
Av. Glob terestru având trasate meridianele şi paralelele; peste glob PAX; în colţuri le
triunghiului •.
m Loj a „Concordia/Osszctartas'" a fost constituită în 1 888 sub obedienta Marii Loji Simbolice din Ungaria. din patru
frati din fosta Lojă ,.Szecheny"". patru frati din fosta Lojă .. Fratemitas", un frate din Loja maghiară „Felvidek". Noua
lojă fom1ată. care avea aceeaşi componen1ă, a preluat activi1ă1ile celorlalle două loji din Arad fiind admisă în
obedienta Marii Loj i Simbolice din Ungaria: îşi desfăşura lucrările în limbile maghiară şi română. în Rit Ioanit. Loja
şi-a ridicat propriul Templu cu însemnele masonice vizibile, pc 1ercnul cumpărat de la Şcoala de Arte şi Meserii.
Clădirea există şi astăzi, fiind incorporală Grupului Şcolar al Î ntreprinderii de Vagoane Arad. S-a preocupat cu
prioritate de problemele sociale ale copiilor. tinerilor. bătrânilor. bolnavilor. cons1ruind şi sprijinind băneşte
orfelinate, spitale. casc de bătrâni, canline ale săracilor. Era a doua Lojă ca număr de membrii ( 1 1 6 ) după Loja
„Unio" din Cluj ( 1 9 1 4) . Î n 1 930 a inaugurat primul muzeu masonic din România („Collectio masonica"). Î n 1 937.
împreună cu Lojile ..România Marc" şi „Horea". anuntă printr-un comunicat comun încetarea aclivitătii. la sol icitarea
Centralei din Bucureşti: EI FR, I, p. 28 1 .
1 1 ·1
Vezi supra.
IJ• Loja a fost constituită la 1 5 noiembrie 1 890. sub obedienta Marii Loji Simbolice din Ungaria. în Rit Ioanit. Dintre
fondatori amin1im pe inspectorul şcolar Francisc Koos. care a fondal mai târziu câteva şcoli în Bucureşti: în jurul
anului 1 936 Loja şi-a schimbat denumirea în Loja ,.Aurora'": E I FR. I I I. p. 15 şi OMR, pp. 1 5 , 1 3 1 .
115
Loja „Pax" a fost constituită la Timişoara în 1 899. având deviza .. Honesle vivere": OMR. p. 1 3 2 şi E I FR. I I I. pp.
28-29. La unificarea Marii Loji Simbolice de Rit loanil cu Marea Lojă Natională din România avea 78 membrii
( 1 930): EI FR. I I I. p. 1 45 . Î n 1 995 a fost redeşteptată ( nouă frati ). fiind i� slalată de H. Ncstorescu-Bălceşli ca delegat
special al Marelui Maestru al Marii Loj i Nationalc din România ( V ladimir Boantă); primul Maestru Venerabil a fost
Panait Stănescu-Bellu. veteran al Francmasoneriei româneşti. Loja se allă în Registru matricol la nr. 26. Î n 1 999 s-a
serbat centenarul Lojii. în cadrul unor manifestări masonice şi profane deosebite; cu acest prilej s-a emis şi o medalie
comemorativă; EIFR. I I I . p. 29.
60
Rv. Pe laturi le triunghiului legenda HONESTE - VIVERE - 1 899.
AE, 40x 1 80 mm, inv. M N I R Pv. 1 1 1 2/ 1 726/5224, Transfer C N B A R .
58. M edalie d e asiduitate cu toartă - Însemn d e loj ă î n formă d e triungh i, loja C. A . Rosetti nr.
„
7" 1 36
.
Între două l i n i i , legendă unnând laturi le triunghiului: · L I BE RT ATE·/·EGALIT ATE :.

/·FRATERNITATE·/. Central : echer şi compas, între ele G flamboiant; pe echer legenda
ORI ENTUL/B UC U REŞTI ; flancând compasul, două ramuri de accacia; sus-jos stânga
dreapta: M :. 10 :. IR : Pe latura de j os: R :. L :. C. A. ROSETTI N°- 7.
. .
A E aurit, 70x74 mm, inv. M N I R Pv. 2650/B l i 2902, Transfer C N B A R, ex Col. B N R
59. M area Britanie, Stema Marii loji Unite a Angliei. 1 37

Scut tăiat cu bordură încărcată cu opt leoparzi de aur broşând pe roşu. În câmpul I căprior de
argint încărcat cu compas încadrat de două turnuri în partea de sus şi unul în partea de j os.
Cartierul l i scartelat - leu de aur broşând pe azur/taur natural broşând pe aur/orant broşând pe
aur/acvi lă de aur broşând pe azur. Scutul , ţi nut de doi templari, este timbrat de Chi votul Legii
ţinut de templari şi vârfuit de pentagramă, având deasupra eşarfă cu legenda:
REP�ESENTATIVE/OF T H E UNITED/G RAN D LODGE/OF ENGLAND. Scutul se
sprij ină pe două ramuri de accacia şi laur plasate deasupra unei eşarfe cu legenda:
AUDINIDE/TACI ; sub eşarfă medal ion cu echer şi compas, încadrat de două roze.
Rv. În partea de sus marca: KEN N ING&SC/LONDON, jos, G. K&S în chenar liniar şi trei .
marcaje pentru argint.
A R şi email, 46x48x70 mm, 80,20 g, inv. M N l R Pv. 1 1 49/ 1 726/2559, Transfer CNBAR.
60. Marea Britanie, Î nsemn masonic - loja " Cambridgesliire "

Între două cercuri l i niare legendă sem icirculară în partea de sus: CAM BR I DG E S H I RE. În
partea de jos două ramuri de salcie (?). Central coloană rad iantă între două ornamente vegetale.
A R aurit şi email cu pangl ică rips albastru cu trei bare, 48x40 mm, 3 2 ,06 g, inv. M N I R 297.339,
ex Col . Eugenia Greceanu.
6 1 . Recompensă masonică, Marele Orient al Fran(ei - recompensâ masonicii pemru loja Les „
1 3s
Sages d'Heliopolis " din Bucureşti, 1 8 76, gravor Bessatgnet .
1 36
Loja „C. A. Rosetti nr. 7" s-a constituit în 1 923. sub obedien1a Marii Loj i Naţionale din România. Î n acelaşi an
Loja este men1ionată, alături de alte şapte, sub Obedien1a Marii Loji Districtuale a Marii Loj i din New York; OMR, p.
1 56.
1 31
Blazonul primei Mari Loji a Angliei este o adaptare a blazonului breslei operative şi prezintă alături unelte
suplimentare. care pot li asociate cu S f. Arc Regal. Î n 1 8 1 3 Ducele de Sussex a devenit Mare Maestru al
„Modernilor" şi Ducele de Kent Mare Duce al .. Anticilor"; suh inllucn)a lor, ambii de vilă regulă. s-a adoptat Actul
U nirii şi pc 2 7 decembrie 1 8 1 3 s-a fonnat Marca Lojă Unit[1 a Angliei („Anticii" proclamau gradul Sf Arc Regal cel
mai vechi grad dintre gradele superioare ale Masoneriei; masonii Arcului Regal. numiţi „Companioni". se reunesc
într-un eapitlu, nu într-o loj ă). Î nsemnele cdor două Mari Loji s-au combinat pentru a crea un nou blazon pentrn
Marea Lojă U nită a Angliei. La emblema vechii loj i Anticii au reuşit să ob(ină adăugarea Sf. Arc Regal (Chivotul).
Din „cimier" - deviza a rămas A V DI V I D I TACE. Î n 1 9 1 9. blazonul a fost din nou modificat. incluzând bordura
roşie eu cei opt Ici de aur pentru a simboliza asocierea Francmasoneriei cu familia regală britanică. Fra11c111aso11eria.
Si111/10/11ri. secrete. se11111ifica{ie. Bucureşti. 2006. p. 1 1 I .
l )S
Loja de Rit Memphis .. Î n1clcp1ii din Heliopolis" a fost fondată la Bucureşti în iunie 1 863. sub obedienţa Marelui
Orient al Franţei şi instalată o ficial în 1 864. Fondatorul Loj i i era Auguste Carence, iar primul Venerabil. alături de
61
Av. Legendă circul ară întreruptă: * G :. O :. DE F RANCE * RECO MPENSE M AC :„
Central, într-un uroboros, glob terestru purtând banderolă zodiacală plasat într-un triunghi
flamboiant.
Rv. În cunună de stej ar şi accacia legendă i ncizată, pe cinci rânduri : A LA R :. LOGE/LES
SAGES D ' H E LIOPOLI S/O :. D E BUCHAREST/ (ROUMAN I E) / 1 1 SEPTEM B R E 1 876.
Jos, numele gravorului BESSATGNET :. .
AR, 63,7 1 g, 49 mm, medalia a fost fixată într-un cerc metalic, prevăzut cu inel de prindere ş i
anou oval, î n prezent desprins, i nv. M N I R P v . 1 742/1 1 1 8/2, Transfer C N B A R , e x Col. I leana
Spătaru.
62. Medal ie-decoraţie - Meritul Masonic - Loja C. A. Rosetti Nr. 7, gravor Schvartz.
Av. În câmp, stânga, ramură de măsl in; în faţa lui, dreapta, legendă pe două rânduri alternând cu
câte un cartuş pentru numele premiului şi premiantul u i : M E RITUL/O/MASONI C/O. Jos,
dreapta, SCH VARTZ G RAV.
Rv. Î ntre două cercuri liniare legendă circulară întreruptă: : LOJA C. A. ROSETI N°7 :. S U B
.
08:. M :. O :. ROMÂN. Î n câmp legendă p e trei rânduri EGALITATE/FRATERNITATE/

U MANITATE/. Deasupra legendei şi dedesubt câte o floare de crin sti l i zată.
AE aurit, 38 mm, inv. M N l R Pv. 2656/B l i 2909, Transfer C N B A R, ex Col . BNR şi Pv.
2056/402/1 760, Custodie CNBAR, Col . Ştefan Capşa.
63. Decoraţie - Cruce ,.pattee ", Marea Lojă Na/ionată - "Virtus", 1 88 1 1 39•
Av. În cercuri l i niare, în cunună de laur şi stejar: V I RTVS; deasupra pentacl u.
Rv. Î n cercuri liniare, în partea de sus două piramide unite la bază printr-un suport comun, de la
care pornesc raze. Dedesubt legenda: M :. L :. N :. / 1 88 1 .
AR, 3 6 mm, 1 3 ,73 g, inv. M N I R Pv. 23 27/B 11 2533, Transfer C N B A R, e x Col . BNR.
64. Medalie decoraţie, Marea Lojă Naţională - Comemorarea masonilor români, 1 88 1 .

Av. Legendă pe patru rânduri :
* /M :. L :. N :. /CO M M E MO RA TIE/MASONILOR/ROMANI/ :.
Rv. În cunună de laur şi stejar legendă pe trei rânduri : 4./MARTI E/1 88 1 .
A E aurit, 30 mm, inv. M N I R Pv. 548/3960/3 1 73, Custodie C N B A R, Col . Moscova ş1 Pv.
23 26/B II 2532, Transfer C N B A R, ex Col. BNR.
Matei Millo, Jean Joseph Coulouvrin. dr. Severin. F. A. Gauineau. Detine Patcnla 3 1 .492 prin care a fosl autorizată
de Marelui Orient al Frantei; OMR. pp. 68-69. Printre membrii fondatori erau ofiteri (doi intrati în organizatie la
recomandarea lui Cuza), senatori. deputati. miniştri. reprczcntan\i ai marilor familii boiereşti - Cantacuzino. Sturdza.
Ghika, Cretzulcscu; EIFR. l i pp. 1 67- 1 7 1 . Pusă în adormire în 1 867. Loja a fost redeşteptată la 4 mai 1 872.
Frumoasa medalie pc care o dc\im: M N I R se rc t'cră (probabi l ) la evenimente din septembrie 1 8 76, legate de apelul
înaintat de A. Carence către Cunca de Apel a Marelui Orient al Franţei din Paris împotriva hotărârii de expulzare a sa
din loja română. La 1 3 septembrie 1 876 Adunarea generală a Venerabililor şi delcga\iilor de sub obedienta Marelui
Orient al Frantei a decernat „Medalia de merit" a Marelui Orient al Frantci Loj i i .. Î ntelep1ii din Heliopolis"
( Bucureşti). iar lui Anton Costicscu. Venerabil şi lui Moscu Aschcr. Secretar. câte o „Mentiunc onorabilă"; OMR. p.
95. Este posibil ca piesa noastră să fie chiar medalia de merit primită de la Mareic Orient al Frantci.
1 39 Î n anul 1 88 1 Marca Lojă Natională din România a promulgat Regulamentul General al Loj ilor, Capitolelor şi
Areopagelor din România. care înlocuia Regulamentul Lojilor Lusitanc în uz până la acea dată. La I manie. acelaşi
an, a intrat în vigoare şi Constitut ia şi Regulamentului General al Loj ilor. Capitolelor şi Arcopagclor. moment în care
a fost emisă şi medalia decorat ie în fonnă de cruce „Vinus", prezentată de noi; OMR. p. 1 04.
62
65. Medalie-decoraţie, Masoneria - Virtute, Caritate, 1 883 140•
Av. În cunună de palmier (aurită) legendă incizată pe patru rânduri : M ASONERIA/
NIRTUTII./- -/CARITATEI./1883.; deasupra pentaclu
Rv. Central, incizată monograma M C (probabil iniţialele lui Constantin Moroiu).
Metal comun aurit, 48x55 mm, toarta în formă de cunună de laur aurită, inv. M N I R Pv.
563/400 1 /3 9 1 7, Custodie CNBAR, Col . Moscova.
1 1
66. Decoraţie masonică - Loja „ Sapientia , 1 9 1 1 . 4
"
Av. Cruce malteză emailată alb, central medalion oval înconj urat de stea cu opt colţuri radiante,
cu alt medalion oval în centru, din email albastru, pe care este reprezentată statuia M inervei din
email alb. De braţul de sus al crucii este fixată o coroană închisă pentru prinderea anoului.
Rv. Pe braţele crucii, sus, stânga-dreapta, legenda SAPI-/ENTIA/FUNDA-/MENTUM/FRA

rrRUM/SOCIE-rrA TIS. Central, medalion aurit cu legendă circulară întreruptă D I E XXI I
APR. * MCMXI * , în centru A.D.
Metal comun aurit şi email, 41 x6 l mm, inv. MNIR Pv. I 026/I 72 1 /5 1 36, Transfer CNBAR.
67. Medalie-decoraţie, Steaua Înflăcărată - Loja Moroiu nr. 35. Ordinul de Cairo, 1 923 142.
Av. Stea flamboiantă cu 10 raze; medalion central : legendă circulară întreruptă, pe email
albastru: în partea de sus: R :. L :. MOROIU N-35; în partea de jos: • O R :. DU CAIRE•.
Central bustul din faţă al lui Constantin Moroiu în ţinută de Mare Maestru.
Metal comun aurit şi email , 40 mm, inv. M N I R Pv. 265 5/B II 2908, Transfer CNBAR, ex Col.
BNR.
68. Decoraţie, Ordinul de Merit al Ritului Antic Primitiv al Masoneriei, <ante 1 88 3 > 1 43
Pentagramă striată. În centru medalion cu ·RITU L ANTIC P R IM ITIV·AL

legenda :
MASONER I I . La mijloc, în cunună de laur: ORDINUL/DE/ME RIT.
A E , 54 m m , inv. M N I R P v . 2652/B II 2905, Transfer C N B A R , e x C o l . BNR.
1 40 Î
n anul 1 883 Decretul Supremului Consiliu de 33 din România a stabilit însemnele şi decora1iunile pentru Ritul
Sco1ian Antic şi Acceptat din România. Ibidem, pp. 1 1 8- 1 20.
14 1 Loja „Sapienţia" s-a constituit la 22 aprilie 1 9 1 1 ca lojă de limbă germană, sub obedienţa Marii Loj i de Prusia
„Royal York zur Freundschaft", din Berlin. Printre membrii erau negustori. industriaşi, bancheri (amintim pe Josef
Hennenvogl Venerabil - negustor, Adolf Schwarz director al Fabricii de hârtie unul din cei doi supraveghetori. Jos.
Posmantir procurist la Banca Marmorosch Blank & Co. Orator): OMR. p. 1 40. La începutul secolului al XX-iea
Lojile „Sapienţia", „Zur Briid erlichkeit" şi „România" aveau Templu comun în Calea Victoriei nr. 1 1 3 ; Loja a emis o
medalie comemorativă (vezi Capitolul l i); EIFR, I I I , p. 1 75 .
1 4� Loja „Moroiu nr. 3 5 " s-a constituit l a Cairo î n 1 886 sub obedien)a Marii Loj i Na1ionale din România, fiind trecută
la nr. 35 în Cartea de Aur a Ordinului Masonic Român: OMR. p. 1 29. După o perioadă de adormire a fost
redeşteptată în anul 1 9 1 0: în 1 9 1 4 func1iona şi Loja şi un Capitlu sub obedienia Supremului Consiliu de 33 Unit din
România: Ibidem, p . 1 39. Loja a emis decora1ia „Steaua înflăcărată" cu portretul lui Moroiu, ca un semn de pre1uire
pentru bogata sa activitate în cadrul lojilor masonice din România; E I FR. I I , pp. 3 72-3 7 5 .
1 4� Î n 1 883 se men1ionează că „Suveranul Sancwar de 33 al României a acordat decoraţiunea Steaua de merit wwi
număr de I O.fraţi din ohedien(a sa"; prin urmare putem presupune că piesa noastră este acea distinqie: OMR. p. 1 2 1 .
În anul 1 906 este amintită . .Medalia masonică Ordinul de merit ce poartă pe ea a1111I 1 906", fără alte precizări sau
descrieri; OM R, p. 1 37 . Acelaşi autor (EIFR, I. pp. 453-454) prezintă o piesă ce s-a atlat în 1 934 în colec1ia
particulară a avocatului Pauker - Medalia Lojii „Frăţia" (în comentariul care descria piesa se menţiona că Maestru
Venerabil a fost Ştefan C. Golescu). Nu am dispus de bibl iografia citată referitoare la medali ile masonice, iar
imaginea din EIFR nu este lizibilă şi nu ne permite să citim legenda: forma medaliei însă este identică cu a noastră:
EIFR. I. p. 4 5 3 . Deoarece pe piesele noastre nu apare nici un an. am considerat mai probabilă prima datare amintită.
63
69. Decora1ie, Ordinul de Merit masonic.
Pentagramă striată. În centru medal ion cu legenda: ·ANTI ENT AND P R I M ITIVE•RITE OF
MASONRY•. La mij loc, în cunună de laur: ORDER/OF/M ERIT.
AE, 55 mm, inv. M N I R Pv. 1 2301 1 726/5340, Transfer CNBAR.
70. Decoraţie, Virtutea masonicâ a Masoneriei Naţionale Române, gradul 33, <post 1 8 80; 1 925
- 1 932> 1 44 •
Av. Cruce potenţată din email roşu. Medalion central din email albastru cu simbolurile gradu lui
33 Ritul Scoţian Antic şi Acceptat, din metal comun aurit.
Rv. Medalion central cu legendă circulară: MASONERIA NAŢIONALA ROMANĂ. Central:
VIRTUTEA/MASON ICA. Sus, de latura T-ului, prinsă coroana rega lă de care este fi xat enou�.
Metal comun aurit şi emai l, 45x70 mm, inv. M N I R Pv. 2649/B l i 290 1 , Transfer CNBAR, ex
Col . BNR şi inv. M N I R Pv. 1 4/489/ 1 822, Transfer CNBAR, ex Col. Finkelstein 1 45 - aversul
deteriorat (l ipsă medal ion central).
7 1 . Decoraţie, Marea Lojâ Naţionalâ din România, post 1 99 3 .

Cruce d e Malta emailată al bastru, î n centru medalion cu însemnele d e Maestru. Pe braţele cruci i
iniţialele MARII LOJ I NAŢIONALE DIN ROMÂN IA.
Metal comun aurit şi email, pangl ică tricolor, 55 mm, Colecţie particulară (3).
72. Medalie de recunoştinţă, Şcoala "Înji·ăţirea Zion " din Brăila Marelui Maestru Peixotto
(nr. VIII), 1 874 1 46•
Av. Legendă circulară (de la dreapta la stânga) între cercuri l i niare şi cerc perlat interior:
SCOLA ÎN FRAŢIREi DE ZION DIN BRA I LA. Central, pe trei rânduri : semn de
Templu/semn de Lojă/Nro V l l l/P E I XOTTO; ultimul rând semicircul ar.
Rv. Central, l um inator (soare). Legendă circulară: * M E DALIA DE RECUNOSC I NŢĂ
CĂTRE M EMBRU ONORI FIC FR :.
AR, 3 7 m m , 45,92 g , i n v . M N I R P v . 23 1 9/B I I 2524, Transfer C N B A R , e x Col . B N R
JJ• l n fom1a1ii ample despre evolu1ia Marii Loj i Naţionale d i n România în E I FR, l i, pp. 282-304. Printre cei care au
primit decora1i<1 s-au numărat şi Suveranii Comandori ai Supremelor Consilii din Italia ( Raoul Palcrmi). Polonia
(Andrcj Strug). Cehoslovacia (Victor Dvorsky). S.U.A. ( J ohn Cowles) şi România ( Suveran Mare Comandor de
Onoare. în 1 928. era Mihail Noradunghian. E I FR. I . p. 3 1 1 ) . care au primit decorai ia cu prilejul vizitei din anul 1 926
la Bucureşti a lui John Cowlcs - gr. 33, Su,·eran Marc Comandor al Supremului Consil i u al Jurisdiqiei de Sud a
J. S. A.: OMR. p. 1 69.
1 J' Colcqionarnl de la care provine piesa ar l i putut li unul din acei Finkclstein din Bucureşti care au tăcut parte din
Francmasonerie: Filip ( Loj ile „Propaganda" şi „ Progresul". 1 9 1 2- 1 9 1 3 ). H . (Loja „ Redeşteptarea nr. 3". 1 926).
Moritz ( 1 937). Osias ( Loja „ Steaua Dunării". 1 92 2- 1 928). Zalma1J1Zisu ( Loja „ Steaua Dunării". 1 922- 1 928), sau un
alt reprezentant necunoscut din familiile lor; EIFR. l i . pp. 435-436.
JJ(, Benjamin Franklin Peixotto. consul a l SUA în Rom:i nia între 1 87 1 - 1 875. a fost membru marcant al Ordinului
B'nai Brith, unde a de!inut titlul de Grand Saar ( Marc Preot) timp de trei ani; în 1 875 a li.ist înlocuit în funqic de
secretarul şi primul său consil ier, Adolf Stern. La încheierea activităţii diplomatice s-a reîntors în SUA. unde a
înfiinţat revista „Menorah" în care a publicat şi istoria misiunii sale în România. În 1 872 avea gradul 2 în Loja
„Egalitatea"; în acelaşi an a fondat în 1ara noastră Societatea „ritualistă" (după modelul Ordinului B'nai Brith)
..Înfră1irea Zionului". în primii ani fi ind şi preşedintele ci cu titlul de Mare Preot. În 1 874 existau deja 1 3 Loj i . multe
din ele în Moldova. Medalia de rccunoştinlă pc care o detinem i-a fost conferită de o ast fel de Lojă din Brăila. E I FR.
I I I . pp. 34-35.
64
73. Medalie de recunoştinţă cu toartă, Şcoala "Înfi·âfirea Zion " din Buzău - Recunoştinfă
membrilor de onoare şi.fondatori, 1 874 1 47•
Av. Legendă circulară de la dreapta la stânga: * SCOLA I N FRÂTI REA D E ZION DIN
BUZEU. Central lumi nator (soare) peste care este înscrisă legenda VI ITORUL.
R v . Legendă circu lară de la dreapta la stânga: * M ED A I L D E RECONŞTI NŢA CÂTRÂ
M E M BRI ONOR ŞI FON DATORI . Central, în cunună de stej ar, semn de lojă/1 874.
AR, 50 mm, 3 1 , 1 9 g, inv. M N I R Pv. 23 1 8/B l i 2523 şi 30,53 g, Pv. 2 3 1 8/B l i 2522, Transfer
CN BAR, ex Col . BNR.
74. Medalie de merit cu toartă, În onoarea Fratelui Jacques l. Rosenbers, , Bucureşti, 1 878.
Av. În medalion bordat de ghirlandă de ramuri de măslin, legendă semicircu lară: M EDALIA de
M E RIT. Dedesubt leu culcat peste treptele templului (două) cu punct dedesubt. Sub acest semn
legendă pe două rânduri , i ncizată : OFFERIT de BS = WD =/C ENT=A DEVARU L A N. 3.
Rv. Legendă inci zată, pe patru rânduri : În onora Fr=/JAQ V ES L.
ROSEN BERG/Bucuresci/Ja11uarie 1 878.
AE aurit, 35 mm, inelul de prindere în fonnă de coroană închisă, inv. M N I R Pv. 23 22/B l i
2528, Transfer CNBAR, ex Col . BNR.
75. Medalie de merit cu toartă. Societatea Concordia Ploieşti - Lui l. Rosenberg. 1 8 79 1 48•
Av. În cunună de laur. l eu şezând pe treptele templului (două) cu punct dedesubt. între cele două
coloane cu capitelurile încărcate cu câte un pentaclu.
Rv. Legendă pe şapte rânduri, incizată, cu l itere cursive: 111/ = Ari = El =/pentru/merit şi
labOre/L = Rose11berg/Oferit de D= Cm1cor/N' 9 Ploeşci/1 8 79.
AR. 34 mm, 9,04 g, inelul de pri ndere în fonnă de coroană închisă, inv. M N I R Pv. 2323/B l i
2529, Transfer CNBAR, e x Col . BNR.
76. Medalie de merit, loja "Coroana lui Mihai Bra vul " Ordinul de Memphis din Piteşti. D-lui
lasar Rosenbcrg. 1 8 80 1 49•
Av. Legendă circulară incizată şi nicl lată, între două cercuri l i niare: LAR :. L :. LA ·•
COURONNE DE M I C H E L LE BRAVE RUE FRANCAIS ET DE M E M PH I S OR :. DE

PITEŞTI. Central, î n cunună de stejar. compas ş i echer; între e l e Delta Luminos. În vârful
compasului stea tlamboiantă.
R v. Legendă pe trei rânduri, i ncizată, cu l itere cursive: I 880/Pe11tr11 merit/Lll."iar Rose11berg.
AE aurit, 50 mm. inv. M N I R Pv. 2325/B l i 253 1 , Transfer CNBAR. ex Col. BNR.
1 4 - Medal ia este o dovad<i a inli in1ări i Loj i lor amimitc m a i sus la ini1iati\·a lui Pcixotto. a aprecierii ele care s-a bucurat
înliin1arca lor şi acti\·i tatea fondatorilor.

14' Loja „Concordia·· din Ploieşti era constituită inaimc de 1 869 ( E I FR . I. p. 28 1 ). prin urmare medalia do.: fo1f1 put..:a li
conferită la ani\'crsarca ele 1 0 ani de la înliin1are. OMR. p. 1 44 aminteşte o medalie conferită in 1 879 fratelui Lascăr
Roscnbcrg. informatic care parc să se bazeze pc cxisten1a acestei medalii.
1 4" Loja ..Coroana lui M ih<ii Bravul" ( Ritul ele M..:mphis) din Pit..:şti s-a constituit în a doua j umătat..: a secolului al
XIX-iea sub obedienia Marelui Orient al Frnnt..:i. A intrat în adormire în 1 877 când a depus arhivele şi obiectele l<i
Templul Loj i i ..Întclep1ii din Hcliopolis": E l r R. I . p. 300: m..:dalia de fală poate clo\'edi o r..:deşteptare temporară.
65
77. Medalie de merit, loja germanei "Bruederlichkeit " din Bucureşti lui lasar Rosenberg,
1 880 1 50 •
Av. Legendă circulară i ncizată şi niel lată, între două cercuri l i niare: LOGE
Z :. BRU EDERLIC H KE IT * OR :. BUCAREST * · Central, unelte masonice - tri unghi,
echer, compas, flancate de mistrie şi ciocan; în faţă glob pământesc.
Rv. Legendă incizată pe trei rânduri, cu litere cursive: 1880/Pentru merit/Lasar Rosenberg.
AR aurit, 5 1 mm, 3 7,87 g, inv. M N l R Pv. 2324/B 1 1 2530, Transfer C N B A R, ex Co l. BNR.
78. Medalie de merit cu toartă, Membm onorţ/ic Giurgiu, 1 880 1 5 1 •

Av. Legendă semici rculară i ncizată : M EM BRU ONORI FIC. Central legendă incizată pc trei
rânduri: M E D A L I E/DE/M ERIT. Dedesubt semn de lojă.
Rv. Central leu spre stânga, cu lcat pe treptele templului (două); dedesubt: G I URGIU/ 1 880.
Dedesubt semn de lojă.
AR, 27 mm ( 4 1 mm), 6,85 g, inv. M N I R Pv. 1 3 8 1 /B li 1 526. Trans fer C N B A R , ex Col. BNR.
79. M edalie de meri t cu toartă pentru membri i onori fici, Societatea „ Egalitatea " din Craiova,
1 8 8 1 1 52•
Av. În pa11ea de sus legendă semicirculară incizată: SOCI ETATEA EGA LITATEA . Dedesubt
leu culcat pe labele din fată spre stânga, pe treptele templului (două) cu punct dedesubt, între
cele două coloane încărcate cu câte un pentaclu; între acestea este dispusă o tijă pe care se atlă
un ciorchine de strugure. Sub Icu legendă pc două rânduri: CRA I OV A/-@-/FON DATA LA 1
J U L I E 1 88 1 ( u ltimul rând semicircular).
Rv. Legendă semicirculară inc izată: M E M BRU ONORI FIC. Central legendă incizată pe trei
rânduri : M EDALI E/DE/ME RIT. Jos semn de lojă.
AR, 3 2 mm, 1 7,26 g. inv. M N I R Pv. 1 3 86/B li 1 534. Trans fer C N B A R. ex Col. B N R .
1 50 Vezi mai sus. Medalia este asemăn[lloarc celei con ferite de Loja d i n Piteşti - reprezentări d i ferite dar acelaşi stil.
aceeaşi legendă inc izată pe revers, fapt cc indică un eveniment masonic deosebit pentru mai multe loji din ţară.
Î n anul 1 880 se constituia Marca Lojă Naţională din România prin activitatea de unificare a loj i lor din B ucureşti şi
provincie. atlatc sub d i ferite obediente străine. Multe loji au rămas însă in a fara obedientei nationale; O M R, pp. 1 0 1 -
1 04 . Medaliile confrritc lui L . Roscnberg reflectă această activitate de păstrarea a vechilor obediente: nu este
cunoscută activitatea accstui frate Roscnbcrg. dar faptul că mai multe loj i din Bucureşti. Ploicşti. Piteşti i-au con ferit
medalii de recunoştinţă. ne îndeamnf1 să ii acordăm un loc deosebit în activitatca masonică din acea perioadă.
1 5 1 Ac ea st ă medalie de merit (şi um1ătoarea) este legată. după opinia noastră. tot de evenimentul prezentat in nota de
mai sus.
1 �2
E I FR, I . p. 397 aminteşte de existenta acestei Loj i la Craiova în 1 88 1 . Medalia noastră completează informaţia cu
data fondării ci I iulie 1 88 1 .
-
66
CAPITOLUL li
MEDALII, PLAC HETE ŞI INSIGNE MASON ICE
80. Medalie comemorativă, Loja militarâ francma.wnil'li "Marte " din Iaşi, 1 772, gravor
Comstad ius 1 53.
Av. În stânga obel isc cu însemne masonice; în faţa lui M i nerva şi Marte. M i nerva scrie pe
pi ram idă: Jasy/D. 29 Ap.11 772. Deasupra inscripţiei uroboros încolăcit. Pe soc lul obel iscului
unelte masonice: echer, compas având în vârf pentaclu încoronat, mistrie, ciocan, nivelă. Marte
poartă şorţ; întinde cu stânga o cunună, în dreapta tine compas şi echer. În câmp stânga. legendă
semicirculară:I..: A LTE NON TEMO E I..:U M I L E NON S DEGNO. În exergă:
F. COMSTA D I US F.
Rv. În cunună de laur legendă pe I O rânduri : SI SCOLPI/LA PRESENTE M E DAGLIA/IN
M EMORIA/DELLA NVOV A LOGG I A M I L ITARE/DI MARTE,ISTA B I LI TA DAI
FRANCMASSON l/N ELLA CITTA DI IASSl ,/IL XXIX APRI L l/I..:A N NO/M DCCLXXI I.
AR. 53 mm, 6 1 ,85 g, inv. M N I R Pv. 83/3 1 04/3 7 1 5. Custodie CNBAR, Col . Moscova.
8 1 . Medalie omagială dedicată baronului Gai1enberg-Sadogurski - „

În tine este speranţa ",
1 772, gravor Comstadius1 5 4.

Av. Legendă sem icirculară: P ET.N IC.S.R.l.LI B.B.A GARTENBERG SADOG U RSKI
CONS.INT. R.P.ET ES. Central bustul baronului Gartenberg în pro fi l spre dreapta; sub bust
F. COMSTA D I U S FEC IT.
Rv. În câmp stâncă în m ij locul valurilor mări i ; deasupra nori din care răzbat razele soarelui (în
stânga) şi din care ies fulgere îndreptate către stâncă (în dreapta) ; deasupra norilor pentagrama.
A R. 54 mm, 75 ,04 g, inv. M N I R Pv. 88/3 1 09/4202. Custodie CNBAR. Col . M oscova.
1 5' Singurele informatii cunoscute despre Loja „Mane" sunt cele o ferite de medalia de fată. Loja a fost constituită în
Moldova. de ofiţerii ruşi participanţi la rf1zhoiului rnso-turc din anii 1 769- 1 774 . Venerabi lul Loj i i a fost (probabi l )
baronul Peter von Gartcnbcrg-Sadogursk i. intendent al armatelor rnscşti (dup<i unii cercetători. Venerabilul lojei a r li
fost nepotul său. generalul Peter Mcl lozino): OMR. pp. 43-44. Baronul von Gartcnhcrg a bătut in atelierul de pc
moşia sa de la Sadagura ( lîmgă Cernăuţ i ) monede care a\'Cau nominalul corespunzător sistemelor monetare ale
Imperiului Rus şi Otoman. precum şi câteva medalii masonice. Nu se cunosc alte detalii cu privire la această lo,1ă. nici
la perioada c1 de activ iwte: fi ind o lojă mil itară a aqionat pc durata campanii lor annatc, schimbându-şi sediul. poate
şi numele. odată cu mişcarik trupelor: El FR. l i. pp. 3 1 7-3 1 8 . Tot datorită unei medalii bătute la Sadagura de acelaşi
grarnr. suntem informati de existenta altei loj i militare. numit<i „ Moldova" ( c f. E I FR. l i , pp. 366-367) sau „Minerva"
( c f. J\. Cumpătcscu. op. cit. . pp. 1 97- 1 98 ) . J\mhii autori descriu aceeaşi medalie. sunt de acord asupra anului 1 774.
conruzia de nume datorându-se intcrpret<irii diferite a pcrsonajulw feminin de pc avers.
1 5, Medalia de faţă. ca şi următoarea de altfel. s-au bătut pentru comemorarea const ituirii Loji lor de mai sus.
revigorării activităţii masonice în Moldova şi pentru omagierea baronului fondator.
67
82. Medalie omagială ded icată baronului Gartenberg-Sadogursk i, 1 772, gravor Comstadi us.
Av. PET.N IC.S.R.l.LI B.8.A GARTENBERG SADOG URSKI
Legendă semicirculară:
CONS.INT.R.P.ET ES. Central bustul baronului Gartenberg în pro fi l spre dreapta; sub bust F.
COMSTADIUS FECIT.
Rv. Legendă pe 1 2 rânduri : AERE/PERN N I US AEVUM/T E T UOSQVE/HOD I E ET
PERSAECU LA/BEET./HAEC SUNT VOTAET HOMAG I U M/Q U E M TI Bl/OF:
SADOG: MON: /A D D I ET: ET D EVOT: ANIMO/D I E 29 I U N l l / 1 772.
AR, 54 mm, 67,67 g, inv. M N I R Pv. 89/3 1 1 0/4204, Custod ie CNBAR, Col. M oscova.
83. Medalie comemorativă, Horia Rex Daciae, 1 784 1 5 5 •

Av. În trei cercuri l i niare legendă semicirculară: HORIA REX DAC IA:. În câmp două cruci
patriarhale, adosate; la mij loc, între ele, i nimă străpunsă de pumnal. În partea de jos, stânga
dreapta 1 7 - 84. În exergă 6.
Rv. În trei cercuri liniare legendă semicircu lară: NOSPRO - CA:SARE. În câmp mitră.
AR, 32 mm, 1 5 ,29 g, inv. M N I R Pv. C. 4450148, Custodie CNBAR.
84. M edalie comemorativă, Horia Rex Daciae, 1 784.

Av. Între două cercuri şnurate legendă circulară: + HORIA. BE. SI. H O D I N Y ESTE. CZARA.
PLINSE. SI PLETE. În câmp cruce patriarhală înfiptă într-o inimă străpunsă de pumnal.
Rv. În cerc şnurat cruce patriarhală înfiptă într-o stâncă. Legendă stânga - dreapta: R. - D./HO
- RIA/ 1 7-84.
AR, 4 1 m, 25,97 g, inv. M N l R Pv. C. 4450/49, Custodie CNBAR.
85. Medalie comemorativă unifacies, Horia Rex Daciae, 1 7 84.

Av. Între două cercun liniare legendă semicirculară : HORJA. REX. DACIA:.
M DCCLXXXIV ... În câmp bustul lui Horia în profil dreapta, cu cf1ciulă şi cojoc.
AR, 43 mm, 28,8 1 g, inv. M N I R Pv. C. 4450/9 1 , Custodie C N B A R .
i ;; Horea Vasile N i cola. supra n u m i t . .Ursu·· ( d e l a hâma care susti nea acoperişul wnstru c ţ i i lnr d i n lemn. numilă
„urs""). conducătorul rf1sco;1lei tfirăneşli d i n l 784. este considerai mason de către l i teralura de spec i a l i tate auslriac;i.
maghiar;i şi gcnnană. La noi. ipoteza după care 1-lori.:a a fost mason şi ;i făcut parii.: d i n Societatea Loja .. Frătia de
1 3 . .. Fralres de crw.:e"" a fos1 considi.:rată de esen!ă
Cruce"'. a fost in trodusă de isloricul Ştefon Meteş: E l r R . l l . p. l
masonică încă de contempora n i i e\'enime111ului. idee;i apărând în 1 786 în revista \"ieneză „l'ro\· inzialnachrichtcn aus
dcn k . k . Staaten"'. A fost apoi prelua1f1 de istoric i i germani şi maghiari I 00 de ani mai târziu - în 1 876 de Gusta\'
Brabbcc în lucrarea „ l n forma ! i i conlidcnţiak din viata francmasonf1 a m:.irclui nostru pări111c"' ( V icn;.i 1 879). în 1 908
de o revistă din Braşov ( .. Dic Karpatcn"') şi în l 9�3 de Ş1efon Mcteş ( în l i mh:.i romiină). În 1 999, profesorul Ioan
Chindriş (Cluj - Napoca) rei;.i i n fonnaţ i i le publicate despre Frătie. Aminteşte existentei ( probabilf1 ) a unei loj i masonice
a negustorilor din Transil\'ania în vremea lui Horea ( 1 73 1 - 1 784 ) . care. în mod greu de expl icat, dată liind condipa sa
socială. a fost de patru ori pri m i t în audicn!ă de împărat la Viena. Reainintcşte aspecte legate de ritualuri masonice: de
exemplu. membrii „Frătiei de cruce" depuneau un Jurămfmt asemănător celui depus de membrii Socie1f1 \ i i „Frătia"' în
1 843. amintit de Ion Ghica. u n j u rământ „ . . . 1erihil. ohligâm/11-se .HI i111plirtâşeascâ hi11ele şi 11 1 ·erl'll. sâ f'al"lic1j1e rn
tl"llp11/ şi s11f7ct11/, sâ se apere 111111/ pc a/111r·. C'fmd Pol i ! i a vieneâ a descoperi t şi arestai pc membrii loj i i în casa unui
negustor transil v;inean de \"itc. s-au gf1si1 busturile lui Horia, Cloşca şi Crişan . ..i11 111âri111c' 11a111ralâ, i11 .rnla de
şedi11fe. aşe:ate pc 1111 fi'/ de alwr. .rnh 1111 halelaclri11 Jllll"f'lll"ill. l'n11111l 111ma o c11111111â ele Sfii Iii şi epilil/11/ I forl'll. r!'X
Daciac"'. O a l l<i alim1atic arc asemănări cu ceremoni a l u l masonic - R i t u l York. gradul Maestru de J\·larcă: „S11111"11! ele
la Of1i11ci c11 care s-a spci11:11rat Crişa11 a dc1·e11i1 111111/ din cele mai illlf10l"tallle si111ho/11ri ale frâfici. fiecare 111c111h1"11
m-ci111/ oh/igafia ele " pâslra 1111 as1/cl de ş1111r. Î11f<iş11rat ele 1rei ori pc piele. i11 111c111oria i'tcmâ a Ct'lor //"ei mari
/W//"iofi şi ca 11uir111rii' a jurâ111â11111/11i elcclura/ de nl::.h111111rc i111po1rim ucigaşilor acestora"': E I F R . I. p. 4 5 �
68
86. M edalie comemorativă uni facies, Horia şi Cloşca, l 784.
Av. Între două cercuri l iniare legendă semicirculară: KLOTSKA. H O RJĂ. BARĂTJA. • S
TANĂTSOSSA. M DCCLXXXIV ... În câmp bustul lui Cloşca cu capul descoperit, în profil
stânga.
AR, 43 mm, 24,27 g, inv. M N I R Pv. C. 4450/90, Custodie CNBAR.
87. Medalie de lojă cu toartă, Loja "Steaua Dunării Bucureşti ", I 85i 56.
Av. Pentaclu; între colţuri câte cinci petale. În centru medal ion cu legendă circulară între două
cercuri l i niare: LOJA STEAUA DUNĂREl xOR :. BUCURESTx. Î n centru compas şi echer.
între ele G; stânga - dreapta compasului 1 8 - 57.
AE şi M etal comun alb, 53 mm, inv. M N I R Pv. 23 07/B II 25 1 0, Transfer CNBAR, ex Col .
BN R.
88. M edalie de lojă, Loja "Steaua lui Sever" din oraşul Turnu Severin, 1 8 701 57 .
Av. Între două cercuri l i niare legendă circulară întreruptă: RES :. L :. STEA OA LUI
SEVER :. O R :. T :.Severili. Central, compas ş i echer, între e l e G : . .
Rv. Între două cercuri liniare legendă semicirculară: U N I RE, ADEVER, L U MI NA :. . Central,
legendă pe patru rânduri: S U B/AUSP I C I I LE/MARELUI OR :. /FRANCES. Jos, 1 870.
AE aurit, 37 mm, inv. M N I R Pv. 930/4973-4974/43 1 0-43 1 1 , Custodie CNBAR, Col . M oscova.
1 56
Loja „Steaua Dunării", una din loj i l e etalon ale Masoneriei române în secolul al X I X-iea, a fost înfiintată la I . 06.
1 85 7 în obedienta Marelui Orient al Frantei, sub numele . .J]�toile danubienne·· (nume păstrat pe sigiliul Lojei). Loja
avea Patenta de constituire nr. 2 3 . 5401 1 856 şi oficia în l i mba franceză, fiind compusă în principal din rezidenti
străini; întemeietorul ei a fost Auguste Carence. Bibl ioteca Academiei Române din Bucureşti păstrează exemplarul
original al .. Constitutiei Obedientei". Până la I iunie 1 85 9 a fost loj ă capitulară (gradele 1 - 1 8). de l a această dată
primind statutul de Mare Lojă. Pri m i i trei Mari Maeştri au fost I. C. Brătianu ( 1 859), Ion Heliadc Rădulescu ( 1 86 1 ),
dr. Iuliu Barasch ( 1 864 ) . La început au existat dispute pentru că nu se dorea intrarea indigenilor (românilor) în lojă.
Probabil din cauza unor conflicte cu autorităţile, loja a fost forţată să intre în adonnire în 1 86 1 . Î n 1 864, câtiva fraţi
au format o nouă lojă - ..Întelepţii din Heliopolis", Maestrul Venerabil fiind dr. I u l i u Barasch. preşedintele Societătii
de cultură israelită întemeiată cu sprij inul Asociatiei Izraelite Un iversale din Paris. A fost prima lojă românească
participantă la o întrunire intematională ( fratele Ion Bălăceanu a reprezentat loja la „Adunarea Legiuitoare Masonică".
de la Paris). Au urmat serii de intrări în adonnire şi redeşteptări, schimbări ale Obedientei - în 1 867, în 1 873, în 1 878,
1 8 79, 1 8 82, dar loja va continua să lucreze (de exemplu. va deschide o şcoală de meserii. la început cu o c lasă de
tinichigerie). În ultimii ani enumerati s-a aflat sub obedienţa portugheză a Marelui Orient Lusitan Unit, purtând titlul
„Estrella del Danubio". În 1 880, cu ocazia inaugurării unui nou local. a avut loc o ceremonie la care au participat loj i
d i n cele patru obed ien(e prezente la Bucureşti - italiană, franceză. portugheză ş i română. precum şi un reprezentant al
Lojei „Sinceritatea Scoţiană", care a adus salutul fraţilor francezi. Cu acest pri lej s-a tipărit şi broşura . . l nstruc1iunea
pentru gradul simbolic de Maestru''. La începutul anului 1 88 1 revine sub Obedienta Marii Loji Naţionale Române;
după puţin timp. câtiva fra(i se adresează Marelui Orient al Italiei cerând patentă pentru o nouă lojă. o primesc şi
fondează Loja „Coroana României". În 1 907 a comemorat 50 ani de activitate (Venerabil N. S. Vclescu). În 1 9 1 6 a
intrai în adormire împreună cu restu l loj i lor. la începerea războiului şi s-a redeschis în 1 922. trecând sub obedienta
Marii Loj i Districtuale a Marii Loji din New York. cu nr. 2. Membrii Lojei au participat la eforturile de uni ficare a
loj i lor din Regat cu cele din Transilvania. de a Ic da o aqiunc comună, cel pu)in în problema „românească". În 1 923 a
trecut din nou sub obedienta Marii Loji Nationalc Române ( Maestru Venerabil I . T. U l ic). iar în 1 924 unii fraţi au
cerut intrarea în Mareic Orient Român, care avea legături cu Marca Lojă Natională Română. Loja a bătut medal i i : o
piesă, care aminteşte data fondării (cca pc care o prezentăm şi noi) şi o alta în 193 3 . A fost redeşteptată după război.
în 1 944, sub numele „Steaua Dunării nr. 2", având ca Maeştri Venerabi l i pc Constantin Pomponiu ( 1 8 luni) şi Spiru
Haret ( 1 946- 1 948). A fost redeşteptată în 1 993, sub obedienta Marii Loj i Nationalc din România. în Registml
matricol figurând la nr. 5. E l fR. 1 1 1 . pp. 248-25 1 .
1 57 Lojă fondată în 1 8 70. inaugurată la 1 9 aprilie 1 8 7 1 sub obedienţa Marelui Orient a l Frantei. care lucra în Ritul
Francez de Memphis, primul Marc Maestru fiind Grigore Sâmbotcanu. dintr-o veche familie boierească. Printre
membrii erau boieri pământeni. negustori, institutori. atât români. cât şi evrei. E I FR. I I I . pp. 2 5 5 -256. După 1 990 s-a
redeschis. numele initial fiind „Lumina"; a aderat la Marca Loj ă Natională Unită d i n România. dar în 1 997 a trecut în
obedienta Marii Loj i Naţionale Române, unde se a Oă la nr. 36 din Registrul matricol . Jhidcm . p. 256.
69
89. M edalie de lojă cu toartă, loja "Szecheny " din Arad, 1 870 1 58 .
Av. Legendă semicirculară: sus SZEC H ENYI, jos ARAD. Central Steaua l ui David flancată de
câte un semn de loj ă (0).
Rv. Î n cunună de stej ar 00870.
AR, 40 mm, i nv. M N I T M 4922.
90. Medalie de loj ă, Uniunea Stelei Galaţi - ofiţer, 1 875 1 59 .

Av. Între două cercuri liniare legendă semicirculară: în partea de sus STERNERBU N D, în
partea de j os GALA TZ. Central, unelte masonice - echer compas în pozi tia de cal Că; între ele
inimă pe care este dispusă legendă ebraică.
Rv. Între două cercuri liniare legendă semicirculară: în partea de sus OFICI ER, în partea de jos
G.J. 1 875. Central steaua lui David, striată.
Metal comun argintat, 36 mm. inv. M N I R Pv. 525/3 899/43 1 4, Custodie CNBAR, Col .
Moscova.
9 1 . I nsignă ovală de lojă, "Budapesta ", 1 8 89 1 60 •

Legendă circulară întreruptă : SZABADCSĂG EGYENLOSEG TESTVERISEG. Central
compas şi echer, între ele mistrie şi lopată (?), deasupra stea cu şase colţuri flamboiantă.
Reprezentarea, flancată de două ramuri de accacia, are deasupra, înscris sem icircular anul 1 889
şi dedesubt BUDAPESTA.
Metal comun şi email, 40x30 mm, inv. M N I T M 492 1
92. Jeton de lojă, loja "Pa1111011ia membrului sâu fondator Nagv Yulcs, 1 890. 1 6 1
Legendă sem icirculară deteriorată, parţial lizibilă: NAGY - YU LES: KEPVISELD„.
/VERSA M M t „ „ I . Central compas şi echer, între ele mistrie şi ciocan încrucişate.
Carton îmbrăcat cu mătase albastră, 40 mm, inv. M N I T M 4923
l jX
Loja de limbă maghiară ··szcchenyi" a fost constituită la Arad la 2 3 . O l . 1 8 70, sub obcdien1a Marii Loji Simbolice
din Ungaria de Rit Ioanit, membrii fiind în majoritate maghiari şi evrei de li mbă maghiară. S-a constituit cu ajutoml
Loj i i ··zu dcn drei weissen Lil ien" din Timişoara: şi-a luat numele de la cel al contelui Szechenyi Fcrenc ( 1 79 1 -
1 860), oli1cr în războaiele napoleoniene. Rival itatea dintre această lojă şi Loja ··fratcmitas" a dus l a autodcsliinJarea
loj i i de fal ă şi chiar la stagnarea temporară a acti\'itălii francmasonice clin oraş: o pane din membrii vor panicipa după
câJiva ani la fom1arca Loj i i ··concorclia10 sszetanas'": E I FR. 1 1 1 . p. 298-299.
1 59 Nu putem atribui cu siguran!ă această medalie unei anume loji. Î n acest an. referitor la lojile din Galati. am întâlnit
infl1rma1ia conform căreia, în decembrie 1 8 75. erau amin1 i 1 i membrii Loj i i .. Discipolii lui Pitagora· · : OMR. p. 90.
Este posibil ca emiterea medaliei să se li făcut cu ocazia vizitei colonelului american John Cowles (gradul 33.
Suveran Marc Comandor a l Supremului Consiliu al Jurisclic1iei de Sud a J . S. A.) în Romfmia. în l lJ 2 6 . la reuniunea
Suveranilor Comandori ai Supremelor Consi l i i din Italia. Polonia, Cehoslovacia, când au fost şi dccora1i cu .. Vinutea
masonică" ( iu l ie 1 926). Î n acelaşi an, luna august, Supremul Consiliu de 33 din România a publicat în limba franceză.
în 520 exemplare . .. Principales Rcsolutions ( 1 8 7 5 - 1 922 )"' ale Conferin\elor interna\ionale ;1lc Supremelor Consilii ale
Ritului Scoţian Antic şi Acceptat: presupunerea ne-o întemeiem pc anul înscris pe medalie 1 8 7 5 . pc legenda
OFIClER C.J. şi STE R N B U N D. care ne foc să ne găndim la cal itatea de oli\cr a lui Cowlcs. Vezi şi El FR. I. pp. 3 1 0-
311.
160
Î n anul 1 889 Programul Loj i i ··unio" <lin Cluj prevedea înliin\arca de noi loji şi cercuri francmasonice în marile
oraşe din Transilvania: OMR. p. 1 30. Este posibil ca insigna de Ială să aibă legăturii cu acest program.
161
Un Nagy I uliu. inspeclor silvic ( iniţiat în Loja "Unio"" d i n Cluj ), a fost î n 1 890 membru fondator al Loj i i
"'Pannonia'" d i n Braşov. sub obeuicnta Mari i Loji S11nbolice d i n Ungaria d e R i l Ioanit: E I FR. I I. p. 39 1 şi O M R . p .
131.
70
93. Jeton de lojă, Loja "Loja Pannonia · · din Braşo v membrului său fondator Nagy Yule, 1 890.
Legendă circulară pe două rânduri (deteriorată) : * NAGYG Y U LESI KEPVISELO * SY M B.
BROSSLOGE v. UNGARN/BROS---SAM M-NG-VS--- 1 MAGYAR ORSZ SYM B. N .
PAHOL Y 1 - Central compas şi echer. între ele mistrie şi ciocan încrucişate.
Carton îmbrăcat cu mătase albastră, 40 mm, inv. M N l T M 4924
94 - 95. M edalie de lojă cu panglică, Loja „ Fraternitatea Zion ". jubileul de 30 de ani, 1 903 ,
gravor M enahem Carniol Fiul 16 2 •
Av. În cerc perlat exterior Steaua lui David în care este înscrisă riglă, deasupra semn masonic
(fi), dedesubt C. F. A. Jos. dreapta, i ncizat M. CARN IOL F I U L.
Rv. Legendă pe şase rânduri sub * : 1 7. /ZION. J.O.B.B./1 873 - 1 903/FRATERN ITATEA I
380/FEB.
AE, 33 mm, cu panglică d i n rips ecru pe care sunt pictate uneltele masonice: triunghi (roz)
/semicerc (galben) /compas (albastru) şi echer (verde), jos pe margine două dungi, roz şi oranj ;
i nv. M N I R Pv. 1 1 3 5/1 726/5245, Transfer CN BAR.
A E, 3 2 mm, inv. M N I R 3 7 .623, fără panglică
96 - 97. M edalie de lojă cu toartă, Î1!fi·âţirea A riei. gradul /V. 1 6 3

Av. Legendă semicirculară: în partea de sus ÎN FRĂŢIRE ARI semn de lojă EL; în partea de
jos * A semn de lojă E * ; centra l : GR semn de lojă IV.
Rv. Central două coloane încărcate cu câte un pentaclu; între ele un leu culcat pe trepte cu un
punct dedesubt. Totul în cunună de măsl in.
AE aurit, fără toai1ă, 24 mm, inv. M N I R Pv. 2658/B li 29 1 1 , Transfer CNBAR, ex Col. BNR.
Metal comun argintat. 24 mm, inv. M N l R Pv. 92 1 /495 7/4467, Custodie CNBAR. Col .
Moscova.
98. Medalie de lojă, Loja .. Briiderlichkcit · · din Arad. 1 64

Av. Între două cercuri l iniare legendă circulară: semn de lojă ( :.
înscris în 0)
F RATERN ITAS, BRU DERLICH KEIT OR :. ARA D. Central, pe echer şi compas, Alianţă.
Rv. Între două cercuri liniare legendă circulară: * TESTVERISEG P ..\ HOLY ARAD
KRLRTEN. Central, pe echer şi compas. Alianţă.
AE şi panglică de mătase alb-mov, 4 1 mm. inv. M N I R 1 45 .43 1 , ex Col. Triest Anton.
1 1·� În ianuarie 1 87> s-a constituit la Bucureşti Loja evrciascf1 ..Înfrălirea Sionului··. prin străduinţa consulului SUA la
Bucureşti Benjamin Pcixotto. Loja aparţinea Ordinului ..B'nci B'rith" ( Fii Al ianţei). preşedintele Jiind B . F. Pc1xotto.
În acelaşi an s-a const ituit şi Loja „ Fratcmilalca I nr . 380" a Ordinului „ B'nei B'rith". c\·enimcnt comemorat de
medalia noastră; O M R . pp. 75-76.
1 1'·1
Poate li rnrba despre Loja ..Înfrăţirea·· din Bucun;şti constituită în 1 92 � sub obedienta Marii Loj i Districtuale a
Marii Loj i din New York. trecută în Registrul matricol la nr. 4 . Va intra în obedienta Marelui Orient al României. la
li.mdarea lui. Într-o şcdin1ă comună c u Loja .. Română" din Bucureşti ( 1 930) s-a dntat prima dată ..Imnul masonic"
compu� de Mihail I'. Oaia pc versuri le lui Alex. Bi lciurescu. interpretai de baritonul Ion Manolescu de la Opera
Română: E I F R . l i p. 1 66 .
Hw
Loja „Fraternitatea" din Arad s-a constituit în 1 870 sub obcdicn1a Marii Loj i Simbolice din Ungaria; ca olic ia în
limba maghiară. Din motive linanciarc şi-a încetat activitatea înainte de 1 88 1 : E I FR. I pp. 449-450. „Zur
Briiderlichkcit" ( Pentru Fratcmitalc) a fost o loj ă de limbă germană constituită în 1 87 1 sub obedicn1a Marii Loj i din
Hamburg şi pentru un timp sub obedienta Marii Loj i Simbolice a Ungariei: ini1ial cererea de patcnti1 fusese adresată
unei loj i din Drcsda . Medal ia noastră rcllectă această dublă ohcdicniă. legendele fi ind in l imbile gcnnană şi maghiară.
71
99. M edalie de lojă, Loja „ Amiciţia "- Or. Mihăileny. 1 65
Av. Legendă semi circulară intre două cercuri liniare: în partea de sus: O : . A M ICITIA; în
partea de j os: * O R :. M I HALENY * · Central unelte masonice - compas şi echer peste
Cartea Sfântă deschisă; deasupra simbol de Alianţă. Compoziţia este dispusă peste raze care
pornesc de la Delta luminos.
Rv. În cerc perlat exterior două ramuri de accacia prinse cu un fir de plumb ce atârnă peste
mistrie şi ciocan încrucişate.
AE aurit, 49 mm, inv. M N I R Pv. 288 1 / 1 066/2650, Transfer CNBAR, ex. Col. A l . Cantacuzino.
1 00 - 1 0 1 . M edalie c u toartă, 25 ani de la .fondarea Marii Loji Naţionale din România, 1 905 1 66•
Av. În cunună de laur, sus, A Luminos/ M :. L :. R :. ; dedesubt I :. - 33 :. şi semnul gradul 33.
Rv. Î n cunună de stejar Steaua Luminoasă având în interior +; dedesubt l egendă pe trei rânduri :
/1 880-1 905/U N IR EN I RTUTE.
AR, 36 mm, 1 8,65 g, inv. M N I R Pv. 232/333 8/4 1 2 8, Custodie CNBAR, Col. M oscova.
A E, 36 mm, inv. M N I R Pv. 2 3 5 8/B l i 2568, Transfer CNBAR, ex Col. BNR.
1 02 - 1 03 . Medalie de Jojă, Loja . . România " din Bucureşti s11b obedienţa Marelui Ordin de
Italia, 1 907, gravor M enachem Camiol 1 67•
Av. Legendă circulară întreruptă: � R :. L :. ROMAN I A SUB O B E D I E NŢA M :. O R :. D E
ITALIA-9- X O R :. BUCURESTI ; central legenda: I N A U G U RAT/1 7/30/I U N I E/1 907.
Rv. În Lanţul de uniune, ciucurele dantelat, în cunună de accacia, triunghiul echi l ateral, având
pe laturi legenda: • GAN DESTE B I N E-•VORBESTE DREPT•-FA BI N E. Sus, stânga
dreapta Luminători i ( lună şi soare). Central echer şi compas în poziţie de grad I ( ucenic) având
în centru l itera G. Dedesubt pentacl u namboiant. în mij loc l itera G nancată de c iocan şi daltă,
peste ele eşarfă cu legenda NOSCETE I PS U M . Jos, M : CARN IOL.
AE aurit, 3 2 mm, i n v . M N I R P v . 205 8/4021 1 764, Custodie C N B A R, C o l . Ştefan Capşa.
1 6�
Lojă din localitatea M ihăileni ( B ucovina): a rezultat din schimban:a. in I 89 1 . a denumirii Loj i i .. Mcnschclicbe"'
(Dragostea de oamen i ) . Se alla sub obcdicnfa Marelui Oriclll al Ital iei, care a pus-o în adormire în 1 895: E I FR. I. p.
40. O altă infonna\ie menţionează Loja .. Amici\ia'' din M ih<ii lcni- Bucovina ca fi ind constituită în 1 904. când a emis
� i o medalie; OMR. p. 7.
"" În ziua de 8/20. 09. 1 880 majoritatea loj i lor din România. a llatc sub obcdicn1c di ferite ( Mareic Orient al I tal ici.
Marele Oriem al Frantci. Mardc Orielll Lusitan). au hotărât unirca lor şi constituirea Marii Loj i Na1iom1lc din
România sub obcdicn1a Marelui Orient al Ital ici. la 5il 7. 1 2. 1 88 1 const ituindu-se Supremul Consi liu Român pentru
gradel.: înalte (4-33). l n i1iatorul uni ficării a flist Constantin 1'111 . Moroiu ( 1 837- 1 9 1 6 ). alături de ci fi ind rnlonclul (în
rczcr.· ă) Ioan T. U l ic ( 1 856- 1 92 5 ) : P . Ştefănescu, lsruria Frw1c111a.w11eriei ro111â11e. 13ucurcşti , 1 999. p. 97. În 1 905 s
a comemorat jubi leul de 25 de am ele la înfi inţarea Marii Loj i Na\ionalc din România şi a fost emisă medalia
prezentată; OMR. p. 1 36 : mai multe detal i i în E I FR, l i . pp. 285-286.
16'
Loja „ România" s-a constituit la Bucureşti. la 1 7 130 iunu: 1 907. suh obedicn1a Marele Oricnt al Italici ( constituit
în 1 86 1 ; OMR. p. 67). când s-a cmis medal ia de fa\ă: OMR. p. 1 3 7. E I FR. I I I . p. 1 38 menţionează ca dată a
constituirii 1 6. O I . 1 906. la data amintită în OMR. fiind de fapt instalarea. Uncie ipoteze afirmă că ar li Loja
„România" din Bucureşti constituit<i ante 1 88 1 , 101 sub nhcdicn!a Marelui Orient al l rnlici. lojă care în 1 894 adoptase
o „Constitu\ie" elaborată de Ştefan M. Şmm.:scu. Suveran Marc Inspector General. garam de am1ci1ic al Marelui
Orient al I talici în Româ111a: E I FR. I I I . p. 1 3 7. Deoarece Maestrul Venerabil al loj i i din 1 906 era 101 Şoimescu. se
consideră că în accst an s-a reactivat, de fapt, vcchca lojă din 1 88 1 . L oja a tipărit ..Catehismul". „ Ritualul gradului de
Discipol'', „Francmasoneria. Principii. situa\ia şi progresele ci"; avea Templul comun cu Loj i le „Zur Briiderlichkcit"'
şi .. Sapienţia" ( Calea V ictoriei 1 1 3 ). În 1 9 1 6 a intrat în adormire. s-a redeşteptat în 1 92 1 : E I FR. I I I . p. 1 38. Medalia a
fost executată de Menachcm Carniol Fiul. carc a fost francmason; deţinem şi ştanta reversului medaliei ( Capitolul
V I ).
72
AR, 36 mm, 1 6,69 g, inv. M N I R Pv. 2 3 64/B l i 2574, Transfer CN B A R , ex Col. BNR.
1 04. M edalie de lojă cu toartă, loja Bohemia Praga, 1 9 1 0 1 68•

Av. Legendă semicirculară: R :. L :. BO H E M I A OR :. PRAGA. În câmp, stânga, altar pe care
se află un vas din care se ridi că flăcări ; pe laturile altarului se află unelte masonice - ciocan,
mistrie, echer, compas. A lături, stânga, personaj feminin în faţa unui zid de cărămizi întinde
stânga spre un oraş ( Praga), deasupra pentaclu tlamboiant. Pe zid legenda: FON DATA/ 1 9 1 0 .
R v . Legendă circulară întreruptă: LIB ERTAS :. EGALITAS :. F R AT E R N I TAS :. = I N
M E MORIA M=. Central bustul l u i Amos Komensky spre stânga, aşezat p e două ramuri d e laur.
AE, 39 mm, inv. M N I R Pv. 2060/4021 1 766, Custodie CNBAR, Col. Ştefan Capşa.
1 05. M edalie de lojă cu toartă, Loja "Sapientia " B11c11reşti, 1 9 1 1 , gravor Menachem Carniol
Fiul 1 69 •
Av. În cunună de stejar, legendă în partea de sus: L.S A P I E NTIA/BUKAREST. Dedesubt
echer şi compas, intre ele G. Între vârfurile cununii, Delta luminos. Jos, M. CARNIOL F I U L.
Rv. În lanţ exterior alcătuit d i n mici cercuri ce se întrepătrund, legenda: 22 A P R I L/ 1 9 1 1/-·-.
Deasupra, pentacl u tlamboiant având în centru cu o cruce de Malta.
AE argintat, 37 mm, inv. M N l R Pv. 85 0/48 1 5/4404, Custodie CNBAR, Col . Moscova 1 70 , Pv.
2059/402/ 1 765, Col. Ştefan Capşa.
1 06. Medalie comemorativă, Societatea fiw1c111aso11icâ "Monotreimea Universalii ", <gravor

Menachem Carniol>, 1 9 1 i 7 1 •
Av. În cercuri liniare legendă circulară întreruptă: MONO-TREI M EA U N I VE RSALA.
Central, steaua lui David din două triunghiuri echi laterale suprapuse, pe laturile unuia este scris
stânga-dreapta N I M ICV-FARA-D-ZE U : sus, st. - dr. C - &_, jos G - G. La colţuri le
triunghiului, P I A, la colţur i l e celuilall, "1".:: O ·.::<11 . Central, rozetă din mai multe petale având
în centru D. În stânga-dree1pta stelei lui David 19 - 1 2. În câmp, stele.
Rv. În cercuri liniare legendă circulară: DIN MARELE TOTU IN TOT U L M ICV. Central, V,
având pe laturi legenda N I M ICV - FARA - M I NTE. În colţuri I SV: central Delta lum inos:
stânga-dreapta lui CI - V I/LI - SA/TIA. Sus, stânga-dreapta triunghiului, NA/TU - RA.
AE aurit, 34 mm, inv. M N I R Pv. 23 83/B l i 2596, Transfer CNBAR, ex Col. BNR.
' "' Medalia comcmon.:ază fondarea loj i i sub obedienţa Marii Loj i Na!ionale a Rom;iniei. OM R. p . 1 39.
„
1 "'' Loja de limbă gcnnană .. Sapicn1ia din Bucureş1i s-a cons1i1ui1 în 22 aprilie 1 9 1 1 sub obedien)a Marii Loj i a Prusiei
.. Roya! York Zur Frcunelschali". ele R i l Ioanit: 011.m„ p. 1 40. Cinci persoane iniJiatc în Loja ..Zur sicgcnelen Wahrhgeil„
(..Întru AdeYărul înYingător") din Bcrlin. avcau sarcina instalării Lojii ..Sapicn)ia··. Loja a cdi1a1 revisla .. Lichl„ ( 1 9 1 1 -
„
1 9 1 3 ) : avea sediul împreună cu Lojile ..Zur Briidcrlichkcii"' şi „ România (Cal. Vicloriei I 1 3 ) . Fonda1orii erau ncgustori,
avocaJi. func)ionari. arhi1ecţi. din Bucurcşli. Ploieşti. La aniversarca a 1 0 ;mi <le la fondare au pa11ic1pat dclcga)i din afani
- Henry Klan din Loja .. Dmit et Justice„ din Paris şi Z[ir;iy din Loja „ Marcius"' din Budapesta. Dup[1 inlrarea tării în
război (augusl 1 9 1 6) loja s-a destrămat. mcmbrii relriigându-sc în nord: E I F R. 1 1 1. p. I 7 5 .
1 7" Se cunosc şi cxemplarc din argin1 - MNIR deJine un astfel de exemplar, de 36 mm. 2 1 g. in\'. MNIR P\'. 1 1 6 9/ B l l
1 2 8 8 . Transfer CNBAR. e x C o l . BNR.

17
1 Poate li 101 o medalie bătută ele Loja ,.România"" în lcgălură cu evenimcntde de la începutul anului 1 9 1 2 . pos1b1l
cu ocazia insl<lliirii noilor demnitari în Templul din Cal. V ictoriei 1 1 3 . Atu11c1. la 24 ianuarie. o parte din membri au
părăsii a1clierul şi au formal Lop .. Unirea'', în obcdicn)a Marclui Onenl al FranJci: OMR. p. 1 42. E I F R. I I I . p. 1 3 8 .
Atribuim mcdalia d e faţă gravorului M . Carniol Fiul: pc sigi liul Lojei . . Unirea" reprodus î n OMR. p . 1 4 :!
rcprezcntările sunt în aproape idcntice cu cele de pc mcdal ia constituirii Lojei „România„ din 1 907 semnală M .
CARNIOL ( vezi m a i sus) ş i . în parte. asemănătoare r n cele d e p c nu:dalia l a care n c referim.
73
AE aurit, 33 mm, inv. M N I R Pv. 1 1 46/ 1 72615256. Transfer CNBAR.
1 07. Medalie de lojă cu toartă, Loja "Losonczy " din Timişoara 1 72

Av. Legendă TEM ESVAR KF (răsturnat)
circulară: :. E N DOLGOZO
LOSONCZYT :. EST :. SZK :. 7 : . Central cavaler în armură călare spre st., ţinând spadă
.
ridicată în dr.
Rv. Legendă st.-dr. : HONESTE - VIVERE. Central Alianţă ţinând ciocan.
AE, 45 mm, inv. M N I R Pv. 1 268/ 1 728/53 79, Transfer CNBAR.
1 08. Medalie de lojă, Loja germanâ .. Carmen Sylva wr Deutschen Treue " din Bucureşti, I 9 I 7 rn .
Av. Legendă circulară intre două cercuri l iniare: CARM E N SYLVA ZU R DEUTSCH EN
TREU E. Jos, unelte masonice - echer şi compas, flancate de cruci de M alta. Central bustul
reginei Elisabeta, pe fundalul cu ramuri de accacia.
Rv. Legendă circulară intre două cercuri l iniare: + FELDLOGE - BU KAREST + GEGR. 25.
APRI LIE 1 9 1 7 +. Central doi lei rampanţi afrontaţi ţin o Biblie deschisă, timbrată de cruce de
Malta, pe care este semnul masonic pentru gradul de calfă. Deasupra, vultur în zbor spre dreapta cu
sabie în cioc. Compozi\ia se sprij ină pe o eşarfă pe care este înscrisă deviza N I H I L S I N E DEO.
Metal comun 44 mm, 36,32 g, inv. M N I R Pv. 3 290/B l i 3686, Transfer C N B A R, ex Col. BNR.
1 09. Plachetă de lojă uni facies, Loja România ", Marele Orient al Italiei < 1 92 1 >, gravor Awes
„
Munze Berl i n 1 74 •
Placheta are forma intrării în Templu. În prim plan două tinere ( România şi I talia) au la picioare
Lupa Capitolina, la mij loc candelabru cu lumânare aprinsă, flancată de mistrie şi ciocan. Cele
două personaje privesc spre altarul din planul l i flancat de cele două coloane J şi B. Între coloane
altar cu S finx, alături Moise. Deasupra coloanei .I, scut cu stema Italiei, deasupra coloanei B, scut
cu stema României . Pe frontispiciul Templului, intre scuturi, legenda semicirculară:
L :. ROMANIA/C :. O :. I : .. Sub lupoaică, jos, finna de gravori A WES M U NZE BERLIN.
AE, 64x45x42 mm, inv. MNIR Pv. 265 1 /B li 2903, Transfer CNBAR, ex Col. BNR; unul din
exemplare prezintă pe revers două inele pentru fi xare.
1 1 0. Însemn de lojă cu toartă, Marele Orient al României, 1 925 1 75 •
1 7� Presupunem că este vorba <le Loja „ Losonczy " din Timişoara, sub obedicn1a Marii Loj i Simbolice din Ungaria.
care în 1 9 1 4 avea o sulă membrii. Venerabil la acea dată fiind mc<licul Bela Vas: E I FR. l i . p. 242.
rn Loja la care ne referim ( iniJial un Triungh i ) a ll1s1 o lojă m i litară de rftzboi constituită de olitcri din armata
germană care a ocupat oraşul Bucureşti. la 25. 04. 1 9 1 7: s-a autodizolvat la retragerea trupelor de ocupa1ic. În 1 9 1 8,
la Focşani. exista un Triunghi asemănător, ini(iat în aceleaşi condi(ii. Friedrich Dcnncrt. secretarul loj i i amimite din
Bucureşti. a publicat în anul 1 9 1 8 „ K urzcr Abriss iibcr dic Gcschichte dcr Fr.:imaurcrc1 in Rumănicn". in care sunt
men1ionatc lojile de limbă germană până la 1 9 1 8, fărf1 a aminti loja ..Carmen Sylva": E I F R . I . p. 223 .
1 7� Placheta a fost bătută pentru comemorarea redeschiderii Loj i i „ România" care se aflase până atunci în adonnirc
(din 1 9 1 2).
1 75 La 12 septembrie 1 925 a avut loc Conventul de constituire a Marelui Orient al României: tot atunci s-a adoptat
ConstituJia şi Codul organic. Cu acest prilej s-a bătut această medalie comemorativă: O M R. p. 1 67. Mareic Orient al
României fusese constituit la 2! 1 4 03. 1 879. ca Putere Regulatoare. În obcdicn1a sa intrau loj i le din Bucureşti care
fuseseră în obcdicn1a Marelui Orient al Fran\ci. Marelui Orient al I talici şi Marii Loj i Simbolice a Ungariei. Tot
atunci a fost adoptată şi Consti1u1ia Marelui Orient Român (Theodor G. Rosetti primul Marc Maestru Comandor).
Din cauza unor discut i i de principii. Mareic Orient Român s-a autodizolvat în 1 880. Loj i le din obcdienia sa vor trece
treptat în Marea Lojă Na1ională Română (după 1 923 Marca Lojă Na1ională din România): E I F R . l i. pp. 308-309.
74
Legendă c ircu lară: MARELE ORIENT AL ROMA N I E I * 1 925 - 1 2 - I X - E :. V :. * ·
Central, într-un lanţ de uniune masonic (ciucurele dantelat), u n glob terestru c u banderola PAX,
între echer şi compas în pozitia de Maestru; compasul are în vârf soare namboiant. Compoziţia
este plasată între două ramuri, de măslin şi accacia, peste care trece o eşarfă cu legenda
EXCE LSIOR.
AE, 50 mm, inv. M N I R Pv. 1 745/1 1 1 8/6, Transfer CN BAR. ex Col. I leana Spătaru.
1 1 1 . Medalie comemorativă. Vi=ita d-lui Jo hn H. Cowles la Bucureşti, 1 926, gravor M enachem

Camiol Fiul 1 71'.
Av. Legendă circulară: * * având la mijloc cruce SUPR :. CON S :. DU 33E ET DERN I ER
DEGRE DU RITE E C :. A :. A :. POVR LA ROMAN I E . Central , însemnul gradului 33 cu
legenda: D E US M EUS OVE J US.
Rv. Sus. legendă c ircu lară pe două rânduri : REUNION F RAT :. Ă BUCAREST DES
SOVV :. GR :. CO M M :./ET REPR. DES SS :. CC :„ Jos, legenda D'ITA L I E, POLOGN E
ET TCH ECOSLOVAQU I E. Central. î n c. I. legendă pe opt rânduri : Ă �OCCASION/DE LA
VISITE DUff : . p :. ET T :. I LL :. F :. /JOH N H. COWLES/33E, sovv :. G R :. COM M :. !
DU S :. C :. POU R LA J U R :. /SUD DES ETATS-UN I S/J U I LLET 5926. Pc cerc, jos. M.
CARNIOL F I U L.
AE aurit, 49 mm, inv. M N I R Pv. 2648/B l i 2900. Transfer CNBAR, ex Col . B N R şi inv. M N I R
Pv. 1 1 1 4/ 1 726/5224. Transfer CNBAR.
1 1 2. Medalie ovală uni facies, Marele Orient al României - Loja "Jan A mos Komensky ", 1 932. 1 7 7
În cerc perlat exterior bustul lui Komensky 314 spre stânga. deasupra umeri lor câte un ramură de
accacia. În partea de sus. compas şi echer, între ele G llamboiant. Sub bust 1 932 pe striuri .
Dreapta-stânga. semicircular. legendă: MARELE O R :. A L R0l\'1 AN I EI - R :. L :. JAN
AMOS KOM ENSKY.
Metal comun aurit, 43x58 mm, inv. M N I R Pv. 2 47 6/ B li 2 700. Transfer CNBAR. ex Col . BNR
1 1 3. Medalie comemorativă. Ordo A h Clwo „ al Lojei I �rra111 din Tumu Se1·erin sub
„ „ „
auspiciile Marelui Ordin Lusitanian Unii al Consiliului Superior al Masoneriei Portug'1e=e 1 7s .
1 '" Colondul John H enry Cowlcs a contribuit la cn.:an:a unui curent favorabil !ării noastn: (a con\'ins Supremul
Consiliu al Ritului Scot ian Antic şi Acceptat a l Jurisdictici de Su<l a SUA sii doneze un m i lion dolari pentru ridicarea
unei facultăţi pentru \'i itori d iplom;qi americani ) . A \·cnit prima dată în Rom[111ia în 1 9�6 şi a panici pat la întâlnirea
cu Su\'cranii M;iri Comandori ai Supremelor Consilii de grad 33 <lin Italia, Polonia. Cchoslo\'acia şi Rom;i nia. prilej
cu care a fost cmis{1 această medalie comemorativii ( \·czi şi ElfR. I I I . pp. 2 8 3 - 2 8-1 ). În 1 92 8 a \'izitat a doua oarf1
România. fiind proclamai Suveran M arc Comandor de Onoare al Supremului Consi liu pentru România. l-<1 fost
conli:rit Ordinul „Steaua României" în grad <le Marc OliJcr. iar ci a dăru i t propriu l s[1u i\farc Colan lui Jean Pangal. A
trcia l'izită în 1ara noastr[1 a anu loc in 1 936. împreun;'\ cu Ren.:· Raymond. Suveran Marc Comandor al Supremu lui
Consiliu din fran\a: a purtai discu11i cu li·atcle Gcorgc Valentin Bibcscu dcsprc schisma d m masoneria romfmă
in1cn·cnll[1 prin plecarea lui M ihail Sado\'canu <lin Marca Lojă Na\ ionala din Rom;înia: E t r=R. I. pp . .l I 0-3 1 1 .
1 ' ' Lojă consl ilullii in i 'J:' 3 sub obedienţa l'vtarelu1 Orient al României: puna numele episcopului Jan Komensky
( 1 592- 1 6 7 0 ) . umanist şi pedagog ceh. reformator al îm·•i\[1111;i ntulu1 în spmt renascentist. ale cărui ciiqi au cunoscui o
marc ri1spândirc in Transilvania. /\ fost Cl\'aler Rozacruc1an. adept al construirii unui Templu al Î n1elcpciunii
guvernat de principi ile. legile şi regulile Marelui Arhitect al U niversu lui: OMR. pp. 1 3 . 395-396 şi E l fR. li. p. 200.
Pc medalia noas1rC1 aparc anul 1 932. fapt cc sugcrcaz{1 faptul d1 anul consti tuiri I.ojei este 1 9 3 � ş1 nu 1 933. care este
de fapt anul 111stalării c i .
' '' Ordin a llat sub obc<licnţa Marelui Ordin Unll Lusiianian. Nu <lc\incm a lte inl(irmaţii despre medalie şi data
emitcrii ci: amint i m doar di la I i;111uaric 1 8 8 0 1ntrasc în \·igourc Regulamentul Loj i l or ş1 Capitluri lor <le pc teritoriul
75
Av. Între două cercuri l i n i are legendă circulară dreapta-stânga între două cercuri liniare:
TERRA R U M :. ORBIS SUM M IA RCH ITECTI G LORIAM A D U N IV ERSI . Central, între
două cercuri l iniare legendă circ ulară întreruptă; sus: OR. DE - SEVERIN; jos: LA R.h. -
HYRAM. La mij loc, între compas şi echer, vultur bicefal surmontat de stea cu şase colţuri.
Rv. Legendă pe şase rânduri : ORDO AB C HAO/SOUS LES AUSPICES/DU
G R :. OR :./LUSITAN I E N U N I SU P./CONS. DE LA MAC./PORUGAISE.
AE aurit, 72 mm, inv. M N I R Pv. 2653/B I I 2906, Transfer CN BAR, ex Col . B N R .
l l4. Medalie de lojă, Loja . . A lexandru Ioan Cuza ·· din laşi, l 998 1 79
Av. Legendă circulară întreruptă: ALEXANDRU IOAN C U ZA - IASI - . Central bustul
domni torului :X spre stânga.
Rv. În ghirlandă de accacia compas şi echer în poziţie de M aestru, la mij loc pentaclu flamboiant
cu G în centru. Jos, pe ghirlandă 1 998.
AE, 37 mm, Colecţie particulară (4)
1 1 5. M edalie de lojă, Loja Petru Rareş " din laşi, 1 998 1 80

„
Av. Legendă circulară întreruptă: R :. L :. PETRU RARES - IASI. Central bustul domnitorului
:X spre dreapta.
Rv. În ghirlandă de accacia compas şi echer în poziţie de M aestru, la m ij loc pentaclu flamboiant
cu G îl1 centru. Jos, pe ghirlandă 1 998.
AE, 3 7 mm, Colecţie particulară (4)
1 1 6. M edalie comemorativă, loja Hwnanitas - Marele Orient al Franţei, 200 1 1 8 1 •

Av. Legendă circulară: G. O. D. F. - O :. R :. BUCU REŞTI - 600 1 - 1 0 ani
R :. L :. H umanitas. Central, echer şi compas dispuse între cele două coloane ale Templu l ui
aşezate pe trei trepte; în faţa treptelor Biblie deschisă peste care sunt dispuse echerul şi
compasul în aceeaşi poziţie.
României a flate sub obedienţa Marelui Orient Lusitan ia Unit din Portugalia: OMR. p. I O I . Poate fi vorba şi despre
Loja „Hyram " din Turnu Severin. constituită în 1 883: OMR, p. 1 2 şi 1 1 7.
1 79 Loja .Alexandru Ioan Cuza" din laşi (nr. 20 în Registrul matricol) a fost constituită în 1 996 în obcdicn)a Marii Loj i
•
Naţionale din România, c u 2 0 fraţi roiţi din Loja .Junimea". Î n afara medaliei de faJă datată 1 998. Loja a emis o medalie
jubiliară în 2005. distribuik'I participanţilor la întrunirea Lojei „Alexandru Ioan Cu7..a" şi „Ccrvantcs·· din Bonn. când cele
două loji s-au înfrăJit; EI FR. I. p. :n şi A. Cumpătcscu. op. cir. p. 1 95. Numele principelui Al. I. Cul.a a fost acordat şi
Medaliei de onoare şi merit „Alexandru Ioan princeps", instituită în 1 992 pentru românii din exil de Supremul Consiliu de
Grad 33 şi Ultim al Ritului Scoţian Antic şi Acceptat. considerată cea mai înaltă distinc)ic masonică, cc se acordă unor
P.��1rsonalită)i de grad în�lt �arc au adus sci:icii excepţionale Românic i: EI FR. ': p. . 34 � . ..
·
_
Loja „Petru Rareş d111 laşi ( nr. 5 1 111 Registrul matricol) a lost consutul!ă 111 anul 1 998 111 obedienţa Mam Lo1 1
• · . .
Naţionale d i n România. cu 1 5 fraţi roi)i d i n Loja . .Alexandru Ioan Cuza": l a constituire s-a emis medalia d e faJă:
EIFR. I I I , p. 55.
181
LoJa „Humanitas·· a fost constituită l a 23. 06. 1 99 1 î n obedienţa Marelui Orient al Fran1ei. fiind prima lojă fondată
de acesta după 1 989 în România. Î n aclom1irc un timp. a fost redeştcptat;"1 la 1 1 . 04. 1 998. Lucrează în Rit Francez. arc
40 membrii. la I . 07. 2005 membră fondatoare a Marelui Orient din România: printre Maeştrii Venerabili se atlă
Mircea Deaca. Mare Maestru al Marelui Orient din România. Mircea Deaca ( Dcac). absolvent al cursurilor Facultăţii
de Filologic ale Universităţii din Bucureşt i. este critic literar şi de film. om di: afaceri. din 1 990 stabilit la Paris. A
obţinut doctoratul în Cinema şi Audiovizual la Sorbonnc Nouvcllc ( Paris 1 1 1 ); este pictor ali liat la Maisons des
Artistes Paris. Printre numeroasele !Unetii ;.m1int i m pe cca de director asociat la Agenţia de comunicare şi publicitate
„Tcmpea & Deac" şi expcn consultant în comunicaţii pentru un proiect PHARE-BCEOM şi fondator al Galeriei
..Occident" din Bucureşti. E I FR, I, p. 338.
76
Rv. Legendă circulară: G. O. D. F. - O :. R :. BUCUREŞTI - 6001 - 1 0 ani
R :. L :. H umanitas. Central, echer şi compas în poziţia de dispuse în centrul hărţ i i României,
care timbrează un planiglob.
AE eloxat, 70 mm, în cutie de pluş albastru, Colecţia Marelui Orient d i n România
1 82
1 1 7. Insignă, Ginta Latină - A GM.
Sus, semicircular, G INTA LATINA. Jos, A.G.M . Central, în roată dinţată, compas, echer.
Metal comun argintat, 1 8 mm, inv. M N I R Pv. 3 1 69/B l i 3556, Transfer CNBAR, ex Col. BNR.
1 1 8. I nsignă buton masonică.

În roată dinţată compas peste echer; deasupra bandă semicirculară cu iniţialele S. G. L.
Metal comun argintat, 1 5 mm, inv. M N I R Pv. 3 1 6 1 /B 1 1 3 548, Transfer CN B A R, ex Col . BNR.
1 1 9. Jeton uni facies, Comite111/ "Speranţa ". 1 x3

Legendă circulară inci zată cu negru: în partea de sus "SPERANŢA " , în partea de jos
COMITET; la mij loc carte deschisă ( Biblia ?).
Metal comun argintat, 23 mm, inv. M N I R Pv. 3 1 83/B li 357 1 , Transfer CN B A R, ex Col. BNR.
1 20. Jeton cu simbol masonic.

Compas peste care este plasat echer; la m ij loc litera G.
AE. 20 mm, inv. M N I R Pv. 3 1 53/B li 3540 Transfer CNBAR, ex Col . B N R
s�
1 2 1 . Jeton masonic, Jsak Focşaner Burnreşti I /eu. 1 -
Av. În cerc perlat I/LEU.

Rv. Central steaua lui David cu legendă ebraică central. Legendă circulară incizată: .�: JSAK
FOCSANER @ BUCURESCI.
Metal comun 25 mm, inv. M N I R Pv. 266 1 /B li 29 1 4, Transfer CNBAR, ex Col. BNR.
1 " Nu am întâlnii această lojă în materialele p c care Ic-am avut la dispozi1ic. nici o lojă cu initialclc d e p c piesa
urmâloare.
is;
Poate li Loja .Speranţa"" din Rusciuk. constituită în 1 8 8::! sub obcdicnia Marelui Orient al Italici de Hugo r:ranz
.
Duzinckievicz, fost 11.facstru Venerabil al Loj i i .. Unire �i Fratcmita1e'" din acelaşi Orient. :\ fost ajutai de Em.
Meh1upc10 repn:zc111a111ul Marelui Orielll Ital ian în România; OMR, pp. 1 7. :!38-:!39.
1 '" E I FR. I . p. 44::! anuntcşte în 1 8 75 un Focshaner Josef. expeditor din Bucure�ti. nr. :!2 în Regislrul matricol a l Loj i i
„Zur Briid erlichkeit'" Bucureşti. căruia i s-a eliberat Diploma d e Maestru cu n r . :!9::!.
77
CAPITOLUL I I I
ASOCIAŢI I ŞI SOCIETĂŢI PA)'R9NATE DE MASONERIA

ROMANA
i ss _
1 22. Medal ie rombică cu toartă, „ Theatrum Valachic11111 , 1 8 1 4, Bucureşti
"
Av. Într-un romb împletit cu un cerc, scut oval cu stema Valahiei în timpul lui Ioan Caragea;
jos, pe cerc, 1 8 1 4. Legendă unnând laturile rombului - sus stânga - dreapta: TH EATRVM
V ALACH ICVM, jos semicircular: BVCHAREST I N I .
Rv. Central muza Thalia stand p e podium; tine stânga mască d e comedie ş i î n dreapta echer.
Sus, unnând laturile rombului, legendă stânga - dreapta: F RATRI BVS. - PROV AN IS.
AE, 45,39x48,80 mm, 1 0,45 g, inv. M N I R Pv. 1 946, Custodie CNBA R , Col. M oscova
1 23. Medalie comemorativă, Repre=entarea operei Norma " la Bucureşti, spectacol organizat
„
1 86
sub auspiciile "Societâ(ii Filarmonice ", 1 838, Bucureşti .
Av. În cercuri l iniare şi cerc perlat i nterior legendă circulară în partea de sus: R U M A N I A.
Central cunună de stejar cu ghinde peste care este plasat un triunghi, având în colţuri câte un
trifoi, iar în câmp, sus, scul cu stema Transi lvaniei, jos, stânga, scul cu stema Valahiei şi
dreapta, scut cu stema Moldovei. În stânga şi dreapta luminători i .
Rv. În cercuri l iniare. şi cerc perlat interior legendă p e 1 0 rânduri : I N 31Jl €Jl€/M : C :
AJl€XAN)lPY )l. rNKA B: B: /C'A PE:fl P€CE:NTAT I N/liYKYPE:lll l/OnE:PA/"N o R
M A" IN/POM�N€Clll € )l€KbTP€ E:JI€Bl/CKOAJ1€1<1>NJl A P M O N 1 4 €/JlA 1 9/3
JIYNA <l>E:li PY API€/- 1 8 3 8 -/T€ATRY liYKYP€lll l .
AR, 58,6 mm, 79,53 g , inv. M N I R Pv. 1 947, Custodie CNBAR, Col. Moscova.
1 24. Medalie comemorativă, Inaugurarea Academici Mihâilc11e din laşi, 1 83 8 1 87 .

A v. Legendă pe patru rânduri : * IAkadcmiei/M xaiJ1cne/aniBepcaJrb/a/înarypnpci/ * .
Rv. În cunună de laur legendă pe patru rânduri : *!Ccp6aT6/în/iyJ1ic/ 1 838.
i s � Această piesă şi următoarea. din colecţia lui Constantin Alessan<lrescu ( membru al SClci.:tălii Numisma1ice Români:).
sum două din cele mai vechi piese medalistice cxccu1a1c la noi in \ară în prima jumfllatc a secolului al XIX-iea. Se
presupune că medalia a fi.)sl bătută pcmru omagierea Fraţilor Provani. cei care au construit clădirea teatrului inaugural în
1 8 1 4 (datorită echerului din m;i na personajului rcminin de pc revers). Nouă ni s.: parc că prczcn\a echerului are legăturft
cu .:xistcnia unei loji masonice din care au 1;1cu1 pane .. Fra1 ii" Pro\"ani, ştiută fiind inlluen1<1 loj i lor italiene in spa1iul
românesc la stărşitul secolului al X V I I I - iea şi începutul celui de-;il XIX-iea; de aceea am considcrnt potri,·ită
introducerea celor dou[1 piese în catalogul de fa\ă; Cnnstamin Moisi l. /Jotl(i 111eclalii p1frito11rc la iswria 1catm/11i
ro111â11esc. pp. 53-54. în Cronica Numismatică şi Arheologică I (în cominuare CNA). 1 920. pp. 53-58.
\ Sh
f/Jicfelll. pp. 53-58.
is:
Medalia a fost publicat[1 în CNA I . pp. 5 5-5 7 şi reamintită de Cumpăteseu. op. cit. pp. 3 - 5 . Colectionarii considcrft
.
această medalie apocri lTi (ca şi altele care au legendele scrise cu a l fabet <le 1ranzi1ie). În ceea ce pri\"eşte piesa de faţă.
nu excludem posibilitatea unei bateri mai târzii. posibil in acd;işi timp cu c.:a dedicată v izitei pianistului Franz Liszt
în lările Române ( vezi capitolul următor); legendele (scrise cu al fabet de 1rnnzi1ie) se aseamfmă în ceea ce priveşte
ductul l iterelor şi dispunerea lor în cadrul cuvi111clor şi a cuvi111clor în legendă.
78
AR, 40 mm, 25,95 g, inv. M N I R Pv. 1 0 1 /3 1 28/4843 , Custodie CNBAR. Col. M oscova.
1 25. Medalie comemorativă, Institutul de naştere şi moşjt, 1 839 1 8R .

S-A ORGANISAT Î N DOMNIA ÎN : S:
Av. Legendă c irculară de Ia dreapta Ia stânga: +
PRINZ.ALEXA N D RV.D.GH I KA.W. 1 839. În câmp stema famil iei domnitorului Alex. D.
Ghika.
Rv. Legendă circulară de la dreapta la stânga: I NSTITVTVL DE NASCERE S H I DE
MOSH IT. În câmp Delta luminos.
AR, 45 mm, 26,30 g, inv. M N I R Pv. 5 1 / I 067/3 1 59, Transfer CNBAR, Col. Al. Cantacuzino;
26,22 g. inv. M N I R Pv. 1 03/3 1 32/4 1 69, Custodie CNBAR, Col . Moscova.
I 26 - 1 27. Disti ncţie cu toaită, Principelui Barbu Dimitrie Ştirbei pentru destoinicie şi osârdie,
1 85 1 1 89 •
Av. Central stema cca mare a principelui Barbu D. Ştirbei . Legendă circulară de la dreapta la
stânga: •BARBU D I M ITPI E UUPBEI KU M I LA LUI D U M NZEU.
Rv. Legendă circulară de la dreapta la stânga: DOMN STb n Î N ITOP A TOATb UAPA
POMAN EAS Kb. Central legendă pe patru rânduri : n ENTPU/DESTO I N i r I �/LUI
OSÎRDI E/ 1 85 1 . Deasupra Delta luminos. Sub legendă două ramuri de stejar şi palmier legate
cu pangl ică.
AR, 35 mm, 1 7,50 g, inv. M N I R Pv. 1 1 3/3 1 44/4 1 65, Custodie CNBAR, Col . M oscova
AR, 35 mm, 1 8, 1 6 g, inv. M N I R Pv. 1 1 4/3 1 445/4 1 66, Custodie CNBAR, Col. M oscova -
variantă cu panglică tricolor.
1 28 - 1 29. Distincţie, Pri11cipe/11i Alexandru Dimitrie G/iika ctitorul celui de-al doilea
Aşe::iimânt al Spiralului Sf.' Pa11tcli111011, 1 858 1 90 •
Av. Stema principelui A l . D. Ghika. Legendă circulară de la dreapta la stânga: PRI NŢU LUI
ALEKSANDRU D. G H I KA ŞEFULU FAM I L I I KTITO R I LOR ACESTOR
AŞEZĂ M I NTE.
Rv. Sus, Delta luminos; dedesubt legendă pc şapte rânduri : ALU I I LEA/-/ST A B I L I M ENTU
DE SPITAL/ALU : SF: PANTELI MON/Z I DITU ÎN ANU LU/1 858/S U B G UVERNU LUI
l.s.
AR, 46 mm, 4 1 , 1 8 g, inv. M N I R Pv. 1 875/B li 2057. Transfer CNBAR, ex Col . B N R .
A E , 4 6 mm, 28 g , i n v . M N I R P v . 1 876/B l i 205 8, Transfer C N B A R . e x Col . BNR.
i s,< Domnitorul Alex. Dimitrie Ghica a fost francmason. ca şi al\i membrii ai familiei Ghica: printre obiectivele
francmasonilor s-a a llat permanent sprij inirea celor slabi. neajutora1i şi in suferin!<i. de aceea au fondat şi sprij init
multe insti tui ii de s<i nătate - ospicii sau aziluri.
"" În anul 1 8 5 1 Barbu Şt irbei a infiintat Şco:ila de a11e şi meserii de l;i P<intclimon. dotat<"• cu maşini pentru fabricat şi
reparat unelte agricole. Această medalie premiu inedită ;i fost cu siguran1f1 instituită pentru răsplata elevilor merituoşi
ai acestei şcoli. Barbu Dimitrie Ştirbei a fost ini\iat la Paris in 1 8 1 9 într-o lojă pariziană: E I F R . 1 1 1 . p. 3 1 6.
1 '11)
Principele Al. D. Ghica a fost coautor al unui „Pact rundamental de Uniune Fraternă Federativă" de factură masonică
intre Ţara Române:iscă şi Serbia: EI FR. l i p. 33.
79
130. Medalie premi u cu toartă, Societatea co11str11ctorilor români - Premiu la muzică în folo.rnl
şcolii, 1 88 1 191 •
Av. Legendă semicirculară : SOC I ETATE'\ CONSTRUCTORI LOR. Central legendă pe trei
rânduri (rândul 1 semicircular) : ROM U N I/DIN/BUC URESC I . Dedesubt compas şi echer pe
ramură de laur.
Rv. Legendă semicirculară pe două rânduri : PRE M I U LA M USICA DAT LA BA LU
IN./FOLOSU SCO L E . Centra l : 9/JANUARIE/ 1 88 1 .
A E aurit, 24 mm, inv. M N I R Pv. 658/B l i 727, Transfer CN B A R, ex Col. BNR.
1 3 1 . M edalie comemorativă, Fondarea „ Societâ(ii cooperative a comtructorilor şi meseriaşilor

români " /a 14 martie 1 882. 192
Av. Legendă c irculară în cerc perlat exterior şi cercuri l i niarei : * SOC. COOPERATIVA A
CONSTR. S I M ESER. ROM A N I . Central legendă pe patru rânduri : FONDATA/LA/1 4
MARTI E/1 882.
Rv. În cunună de laur şi stejar scut tăiat, în câmpul de sus (argint) echer şi compas în poziţia de Ucenic.
În câmpul de jos Aliantă, deasupra căciulă de dorobanţ. Scutul este sunnontat de coroana regală.
AR, 23 mm, 3,87 g, inv. M N I R Pv. 1 62/32 1 0/4866, Custodie C N B A R, Col. M oscova.
132. Medalie comemorativă, „ Societatea cooperatil'â a constructorilor şi meseriaşilor români "

- Conrnrsul general anual, 1 88 3 .
A v . Legendă circulară între două cercuri l iniare: * SOC I ETATEA COO P E RATIV A A
CONSTRUCTORI LOR SI M ESERIASILOR ROMA N I . Central, în cunună de laur şi stej ar
scut tăiat, în câmpul de sus ( argi nt) echer şi compas în poziţia de M aestru. În câmpul de jos
„Al ianţă", deasupra căciulă de dorobanţ. Scutul este sunnontat de coroana regală.
Rv. Legendă circulară întreruptă între două cercuri liniare: * CON C U R S U L G EN E RA L
ANUAL * 8 SEPTEM BRI E 1 883. Central carte desch isă, pe fi la d i n stânga legendă pe trei
rânduri : TOTI P R I NTR./U N U L SI DUM-/N EDEU CU N O I . Pe li la din dreapta legendă pe
trei rânduri : TE I N A LTI/PRIN M UNCA/SI C U LTURA.
AE, 55 mm, inv. M N I R Pv. 1 65 7/402/ 1 275, Custodie CNBAR, Col. Ştefan Capşa.
133. M edalie comemorativă, „ Societatea cooperatil'(i a co11structorilor şi meseriaşi/or români "

- Conc11rs11/ general a1111al, 1 884.
Av. Legendă circulară între două cercuri liniare: * SOC I ETATEA COOPERATIVA A
CONSTRUCTORI LOR SI M ES ERIASI LOR ROMAN I . Central, în c unună de laur şi stejar
scul tăiat, în câmpul de sus (argint) echer şi compas în poziţia de M aestru. În câmpul de jos
Alianţă, deasupra căciulă de dorobanţ. Scutul este surmontat de coroana regală.
191
N u am întâlnit Societatea „Constmctorilor rrnrnini" î n rândul celor d e sorginte masonică. dar considerăm c ă
plasarea anumitor simboluri semni fică rcla1ii cu Francmasoneria. care patrona astfel de aqiuni cc aduceau fonduri
pentru ajutorarea celor sărmani.
1 '1�
Nici această societate şi nici întcmcietornl ci. Constantin Butculescu. m1 sunt mcn\i(lna\i în listele de masoni; dar
numeroasele simboluri masonice care apar pc medaliile batutc de societate. pc diplomele emise sau primite de Societate sau
de fondatoml ei. ne-au dctcnninat s;i o trt.'Ccm în rândul societaţilor profi:sionale care au fost patronale de francmasoni. Î n
acest capitol am descris mai multe medalii şi insigne de asociaţii culturale sau prolcsionalc care au rcprczcnwtc diferite
simbolu1i care. după părerea noastră. nu sunt întâmplătoare ci rclkctă o rela!ic directă cu francmasoneria.
80
Rv. Legendă circulară întreruptă între două cercuri l i niare: * CONCURSUL G ENERAL
ANUAL * 8 S E PTEM BRI E 1 884. Central carte deschisă. pe li la din stânga legendă pe trei
rânduri : TOTI PRI NTR./U N U L S I DU M-/NEDEU CU N O I . Pe fila din dreapta legendă pe
trei rânduri : TE I N A LT l/PRIN M UNCA/Sf C U LTURA.
A E aurit, 5 5 mm, inv. M N I R Pv. 1 660/402/ 1 278, Custodie C N BA R, Col. Ştefan Capşa.
134. M edalie comemorativă, Vizita regelui Carol I şi reginei Elisabeta la Expoziţia

Cooperatorilor din Grădina Cişmigiu, 1 894, gravor Samuel Johnson.
Av. Legendă semicirculară întreruptă de coroana regală aşezată pe o pernă şi două săbii încrncişate:
PROTECTORI A l COOPERATORI LOR. Central busturile acolate stânga ale suveranilor;
deasupra * şi legendă semicirculară: REGELE CAROL I - REGINA ELISA VET A. Sub busturi
acvila pe ramuri de laur, pe pieptul ei scul cu stema României. Pe braţ S. J.
Rv. Legendă circulară: * V ISITA M. M. L. L. LA EXPOSITIA COOP ERATORI LOR * 4
NOENVRI E 1 894 B U C URESCi. Central scenă - suveranii înconj urati de expozanti. În exergă
legendă pe trei rânduri : N I Ci RAZELE SORELV NV M 'AU/INCALDIT CA
PRI I M I REA/EX POSATI LOR.
AR, 57 mm, 83,5 1 g, inv. M N I R Pv. 1 1 65/ 1 726/5275, Transfer C N B A R .
135. Insignă, Societatea Cari/alea din Bucureşli, 1 899 1 93 •

Legendă semicirculară în cerc liniar: SOC. „CARIT ATEA". BUCUREST I . . . Central legendă
pe trei rânduri , primele două în ebraică, al treilea: FOND. 1 899.
M etal comun şi email, 23 111111 , inv. M N I R Pv. 2824/B li 3 1 97, Transfer C N B A R, ex Col. BNR.
1 36 - 1 37. Medalie comemorativă cu toartă. Comitetul Asociaţiei de binefacere „ Caritatea din

Roman ", 1 884 194 •
Av. Legendf1 circulară între două cercuri liniare: ASSOC IATI U N EA DE B I N E FACERE
ROMAN. Central legendă pe patru rânduri : CARITATEA/ /FON DATA/LA 14
MARTI E/1 884 ( rândul I semicircular).
Rv. Legendă semicirculară în partea de sus: COM ITET U L. dedesubt pentaclu poziţionat
deasupra unei Al ianţe, sub aceasta două ramuri de laur.
AR, 27 mm, 9.49 g, inv. M N I R Pv. 1 66/32 1 5/4462. Custodie C N B A R, Col. M oscova.
AE, 27 mm, inv. Pv. 574/4025 -4026/4460-446 1 , Custodie CNBAR. Col. M oscova - fără toartă
138. I nsignă buton. Societatea „ A rmonia " Brâila, 1 893 1 95 •
1''' Îlllr-un editorial al re\'is1e1 .. Armonia'" se spunea că .. „. 11rcoc111H11·ca gc11er11lâ a lojilor fiy111c111a.rn11ice cli11 „ .
/?o111â11ia esh' . . . ..fila111ropic. aC1i1·iw1ca clc=i•olttirii morale şi 11111/crialc a ftirii. prin educarea ş i pri11 ajutorw:ca
agricultorilor co111crcia11filor şi mai cu sc'a111â a i11cl11.1·1riaşilor"":OMR. p. 9 � . Tin<ind colll de aceste pri ncipii. amimim
din nou c.'i prezen\a simboluri lor masoni;;; c pe medal i i şi insigne emise de ast fel de socictă\i. institute. cxpozi\ii. bănci
populare. nu este Îlll<Împlătoare }i semni fică legf1 1 uri cu Masoneria. care le-a patronat din umbră sau rii \ iş.
1 9" L1 Roman func\ionau câteva loj i care putea u patrona o societate caritabilă. de exemplu Loja . .Steaua Moldovei"
( 1 8 8 2 ) şi „ Ştefan cel Marc" ( 1 88 2 ) : OMR. p. 1 8 .

1 '' ' Au existat mai multe loji cu numele .. Armonia". la Bucureşti ( 1 8 7 5 ) . Braşo' ( 1 8 89). Craiova ( 1 88 5 ) . Piteşti
( 1 88 1 ) : E l F R . I. pp. 68- 70. Societatea .. Armonia"' din Brăila. dacă a\'ea legături cu masoneria ( li ind poate o lojă ) . era
de limbă gcrmanr1. după cum ne in li.mncad1 legenda . Nu este exclus ca la origine s;i li fost organiza] ia comcrcian\i lor
de origine gcrm :mă .
81
Av. Legendă semicirculară în partea de sus: x SOC „ARMONIA" x. Jos, semicircular: FOST
SCH N E D E RG ESELLEN. Central Steaua l u i David; stânga-dreapta 1 8 - 93; central i nscripţie
ebraică. Dedesubt BRAI LA.
Metal comun şi email, 22 mm, inv. M N I R Pv. 2805/B li 3 1 78, Transfer CNBAR, Col BNR.
1 39. Medalie comemorativă cu toartă, Societatea anonimă .. Virtutea " din Brăila, 1 895.
Av. Legendă circulară @SOCI ETATEA ANON I M A COOPERATIVA@
întreruptă:
FONDATA 1 895. Central legendă pe trei rânduri: VIRTUTEA/DI N/BRAI LA .
Rv. Sus, legendă semicirculară: VOJ ESTE SJ VEI PUTEA. Central alegorie - ,,Justiţia" cu
spadă cu vârful în jos în dreapta şi snopul de nuiele cu securea în j os; în spate, la picioare, leu
culcat pe labe, spre stânga.
AE aurit, 32 mm, inv. M N I R 30.6 1 4 şi Pv. 203 2/4021 1 726, Custodie CNBAR, Col. Ştefan
Capşa
1 40. Insignă, Societatea de ajutor reciproc şi.filantropic „ Caritas " din Brâila, 1 9 1 2.
Legendă semicirculară: SOC. D E AJ UTOR RECI PROC SJ F I LANTRO P I E BRA I LA .
Central, î n cercuri I iniare, cartuş cu legenda „CARIT AS" plasat p e un ram de laur. Dedesubt
scut cu legenda: FOND./1 9 1 2.
Metal comun argintat, 27 mm, inv. M N I R 3223/B l i 36 1 4, Transfer C N BAR, ex Col. BNR.
1 4 1 - 1 42. Medalie comemorativă cu toartă, Societatea de qj1 1tor reciproc „ A rmonia " - J11bile11/
de 25 ani. 1 907.
Av. Legendă circulară întreruptă în cercuri liniare: * A J{MONIA * SOCI ETATE DE
AJUTOR RECI PROC. Central două personaje în costume bizantine cu o cruce înaltă între ele
(Sf. Constantin şi Sf. Elena) .
R v . În cercuri liniare legendă circulară întreruptă: *JUBI L E U L DE X X V ANI * 1 882 - 1 907.
Central * llamboiantă; sub ea doi îngeraşi se tin de mână. între ei cunună de laur şi stejar şi
anul 1 882.
AE argintat, 3 1 m111, inv. M N l R Pv. 827/4778/470 1 , Custodie CNBAR, Col. Moscova
AE argintat. 30 m111, inv. M N I R Pv. 1 607/402/ 1 2 1 9, Custodie CNBAR. Col. Ştefan Capşa -
fără toartă.
1 43 - 1 44. Medalie cu toaită, lnstit11tul „ Cultura „ - Rccompcnsâ, 1 889.

Av. În cunună de laur şi stejar: *!I NSTITUTUL/C U LTURA.
Rv. * flamboiantă/RECO!\IPENSA/1 889. Jos ramură de laur şi stejar.
AE argintat, 27 111m. inv. M N IR Pv. 59014064/4 1 22, Custod ie CNBAR, Col. Moscova şi Pv.
590/4065/4 1 23. Custodie CNBAR. Col . Moscova - fără toartă.
1 45. Medalie premiu. /nsti111t11/ „ Cultura " din Giurgiu - Recompensâ, 1 894 1 % .
Av. În cunună de laur şi stejar: *II NSTITUTUL/C U LTL"RA.
I%
La G i urgiu runctionau în acest int.:n·al cât.:va loj i . car.: puteau patrona astfel de institute cu lturale cc acordau
pr.:m i i anuale - LoJa ,.Călugfircni'" ( 1 8 8 3 ) sau „Farul G i u rg i u l u i " ( I R 6 5 ) ; O M R . pp. 9. 1 1 .
82
Rv. * flamboiantă/RECOMPENSA/G I U RG I U/1 894. Jos două ramuri de laur şi stejar.
AE argintat, 28 mm, inv. M N I R Pv. 635/4273-4274/4876-4877, C ustodie CNBAR, Col.
Moscova.
1 46. M edalie premiu, Institutul Cultura " din Giurgiu - Recompensei, 1 895.
„
Av. În cunună de laur şi stejar: */INSTITUTUL/CU LTURA.

Rv. * flamboiantă/RECOM PENSA/1 895/G I U RG I U . Jos două ramuri de laur şi stejar.
AE argintat, 28 mm, inv. M N I R Pv. 1 8 1 1 /402/ 1 472, Custodie C N BAR, Col. Ştefan Capşa.
147. Medalie comemorativă, Societatea „ Unirea Românilor - Vulturnl şi Zimbrul " din
Bucureşti, 1 892.
Av. Legendă semicirculară pe două rânduri : SOC. U N I REA ROMÂ N I LO R V U LTURU Ş I
ZI M BRU/FOND. 1 AUG UST 1 892 BUCURESTI . Central scut despicat cu stemele Ţării
Româneşti şi M oldovei .
Rv. Legendă semicirculară: I NA LTATĂ PRIN M UNCĂ C U LT U RĂ S I ECONO M I E.
Central echer şi compas cu ambele braţe peste echer (gradul de Maestru - 3).
AE aurit, 2 4 m m , i n v . M N I R P v . 669/B l i 738, Transfer CNBAR, e x C o l . B N R .
1 48. Machetă comemorativă u n i facics, Inaugurarea Şcolii de arte şi meserii din Bucureşti. 26
aprilie 1894, gravor Dimitrie Paciurea 1 97•
Legendă semicirculară: CAROL I REG ELE ROMA N I E I - ŞCOLA DE A RTE ŞI
M ESERI I BUCU RESCI 26 A P R I L I E 1 894. Pe umăr D. PAC I U REA.
AE, 1 70x l 40 mm, inv. M N I R 1 26. 1 1 4 .
1 49. I nsignă <masonică>, Societatea.filantropicei românei "Gloria " din Bucureşti, 1 898.
Romb plasat peste cruce de Malta, central medalion cu legendă circulară: SOC I ETATE
ROMANA FI LANTROPICA . .Jos: 1 898; central: GLORIA/BUCURESC I .
AE ş i email, 37x37 mm, inv. M N I R Pv. 28 1 8/B l i 3 1 9 1 , Transfer C NB A R, e x Col. BN R.
1 50. Insignă comemorativă, Societatea comersan(ilor şi meseriaşilor români din Huşi, 1 899.
Medalion înconjurat de cunună de laur şi stejar apl icat peste stea în opt colţuri. În medal ion
legendă circulară între două cercuri liniare: SOCI ETATEA COM E RSANTI LOR SI
MESERIAS I LOR ROMANI, H US I . Central legendă pe trei rânduri : SÂNTA
TRE I M E/Alianţă/3 JANUARIE 1 899 (rânduri le I şi 3 semicirculare).
Metal comun aurit şi argintat. 50 111 111 , inv. MNIR Pv. 2 8 1 9/B li 3 1 99, Transfer CNBAR, ex
Col. BNR.
19" Unul din obicctivele Masoneriei era instruirea profcsionalf1: de aceea a fondat ş i sprijinit şcoli d e ane ş i mescri i. de
exemplu. în 1 875 a fost înliin1a1ă Şwala de meserii a Lojii ··Egalitatca", cu clase dc mec anică. l<implfu-ic. tinichigerie.
vopsitorie şi t[1băc{1ric: 01vl R. p. 85. Loja "În1clep1ii din Hcliopolis" deschisese o şcoală de ane şi meserii. al cărui corp
didactic. in totalitate. era formal din membrii lojii: avea cursu1i de cinci ani (dc lemn<'irie. construc1ii în piau-;-1 şi eăriunidă.
pn:lucrarca m etal u lui. cizelarea metalului pre\ios. sticlărie): OMR. p. 86. În 1 8 75 Lnja "Zur Btiiderlichkcit"' din Bucureşti
inliin1ase o şcoală pemru copii. Lojile "Discipolii lui Pitagora" (Ciala1il şi "Fanii osp i talier " (Brăila) fondaseră ospicii. Loja
'
· 'Annonia" (Bucureşti ) proiecta deschiderea unei şcoli de adul1 i cu predarea zidăriei. 1âmplă1iei. licr.irie1: Loja "Egnlitatea'"
(Bucureşti ) dcsd1isesc o clinică în loealul loji i. ş.a.: OMR. pp. 9 1 -92.
83
1 5 1 . I nsignă masonică, Fondarea Societâ(ii de bine.fi:1cere „ Moldova " din laşi. 1 899.
Cruce de Malta cu raze între braţe; pe braţe legenda: FON DAT/ 1 9 S EP/1 899/JA S I . În centru
medalion în care este înscrisă legendă circulară între două cercuri şnurate: SOCI ETATE de
B I N E FACERE „MOLDOVA". La mij locul medal ionului balanţă surmontată de Delta
luminos.
Metal comun argintat, 40x40 mm, inv. M N I R Pv. 282 1 /B l i 3 2 1 0, Transfer CNBAR. ex Col.
BNR
1 52. Insignă masonică, Societatea de binefacere Fraterna Românei · · din laşi, 1 899.
. „
Medal ion înconjurat de cunună de laur şi stejar apl icat peste stea în opt colţuri. În medalion
legendă circulară între două cercuri liniare: SOCI ETATEA DE BI N E-FAC E R E F RATERNA
ROMANA. Jos, perpendicular pc cercul liniar, bandă pe care scrie J AS I . Central, în cercuri
liniare A liantă: sus: FON DATA, jos: 23 MART. 1 899.
Metal comun alb şi AE, 50 mm. inv. M N I R Pv. 2 820/B li 3 1 93 , Transfer CN BAR. ex Col.
BNR.
1 53. M edalie comemorativă ovală u n i lacies cu toartă, Fondarea Sociellifii „ Fraternitatea " din
Bucureşti, 1 904.
Legendă semicirculară între două cercuri perlate.: SOC. FRAT E R N ITATEA. Jos legendă pc
două rânduri : FON DATĂ 3 1 MART I E 1 904/BUC U R ESTI.
Metal comun aurit. 25x39 mm. inv. M N I R Pv. 3 1 29/B li 35 1 6, Transfer C N B A R, ex Col. BNR.
1 54 - 1 55. Medalie, 2 2 ani de la i11a11g11rarea Templului Socictâ(ii de bi/l(:fitccre a meseriaşilor

i •J x .
i:raeli(i din Galaţi, 1 896, gravor N . Sternberg, laşi
Av. Central templul; sub el. incizat CLADIT 1 892/I N A U G U RAT 1 896. Legendă circulară
între cercuri liniare. şi cerc perlat interior ÎN AM I NT I R E I N A UG U RA R E I T E M P L U L V I
LA A N I V E RSARE A 22 A N I A FON D SOCI ETATEI . P e cerc, dreapta, N. STERNBERG
IASI.
Rv. Între cercuri l i niare şi cerc perlat interior legendă circulară întreruptf1: SOC I ETATEA DE
B I N E-FAC ERE A M ES E R I AŞI LOR ISRAELIŢI GA LATZ. Central triunghi echi lateral,
compas, riglă, ciocan, mistrie: în centru Alianţă; jos, peste grupaj . eşarfă pc care seric
FON DATA 1 874. Deasupra. semicircular. legendă în ebraică: j os, semicircu lar, 3. MAI 1 892 -
I I AUG UST 1 896. Într-un triunghi , sus V C . D . XXXX. I . - -
AR, 3 9 mm. 2 4 g , in\'. M N I R Pv. 2335/B 1 1 2542-2543 , Transfer C N B A R. e x Col. B N R .

AL, 39 m m . i n v . M N I R Pv. 1 596/4021 1 207, Custodie C N B A R , Col . Ş tefan Capşa
1 56. I nsignă. 40 ani de la /undarea Socictâ(ii de bi11ef"acerc a meseriaşilor i:raeli(i din Galaţi,
1 9 1 5.
Pe email albastru, legendă semicirculară SOC. DE BI N E FACERE A M ESER. I SR.
GALA ŢI. Central. echer, teu, compas, ciocan, mistrie, în echer. între teu şi compas 40/G - D -
I . Dedesubt, 1 875- 1 9 1 5/A '.'l l V E RSAR EA/DE/ 40 A N I D E LA FON DA REA/.
,„, Î ntâlnim un I. Ludo\ ic Stcmbcrg �i un Fr. Stcmbcrg în Loj ile . A l e x . I. Cuza" �1 respect i v .. D1sc i p o l i i lui
. Pitagora··
din Galaţi: probabil gra\·orul . N . " Stcmberg ITu:ca parlc din fam i l ie. li ind şi ci mas1,n: O M R. p. 54 1 .
.
84
M etal comun M etal comun aurit şi email, 25 mm, mv. M N I R Pv. 323 1 /B 1 13623, Transfer
CNBAR, ex Col. B N R .
157. I nsignă masonică, Societatea /lul111ml SeC{ia Ajutor, 1 909.

Legendă pe trei rânduri într-un dreptunghi ornat aşezat pe două ramuri de laur: SOC.
„VUL T U R U L"/S ECŢIA AJUTOR/FON DATA 24 IAN. 1 909. Deasupra acvilă cu aripi
desfăcute (simbolul gradul 3 3 ) .
AE aurit şi email, 3 5 x 3 6 mm, inv. M N I R Pv. 2847/B l i 322 1 , Transfer C N B A R, e x Col. B N R
1 58. Medalie comemorativă, L u i A l. G. Bâicoia11u - .Jubileul de 1 5 de ani a l Societâ(ii Creditul

.fimciar urban Bucureşti, 1 900, gravor M enachem Camiol Fiul şi Theodor Radivon 199•
Av. Între două cercuri l i n i are legendă circulară întreruptă: M UN C E i Ş I ACT I V ITAŢEi L U I
AL. G . BĂ ICOIANU 1 875 - 1 900. Bust � stânga; sub braţ CARNIOL F I U L - RA DI VON .
Rv. Între două cercuri l i niare legendă c irculară întreruptă: J U B I L E U L SOC I ETĂŢEi
CRED ITU LUI F U N C I A R U R BA N DIN BUCU RESCI 1 875 - 1 900. Central, Victorie
întinzând cu stânga cunună, cu dreapta ramură de laur, având deasupra capului pentaclu, trece în
zbor peste un oraş. Deasupra orizontului răsare soarele. În exergă triunghi şi compas în poziţie
de gradul 2, pe ramură de laur.
AE, 64 mm, inv. M N I R Pv. 2 5 8 1 1 1 60/3982-3983, Transfer CN B A R .
1 59. Medalie comemorativă, Se111ice11te11aml Societâ(ii pcntrn qjutorarea junimii studioase

„ Progresu/ ". 1 877 - 1 923, gravor Menachem Carniol Fiul.
Av. Sus. între cercuri liniare. şi cerc perlat interior legendă sem icirculară: „PROG RESU L",
JOS SOC I ETATE PENTRU AJ UTORA REA .J U N I M EI STU D IOASE BUCU RESTI.
Central: 1 877 - 1 923.
Rv. Sus, între cercuri liniare. şi cerc perlat interior legendă semicirculară: <numele societăţi i>în
ebraică; jos, între două semne alcătuiti.: din romb având deasupra colţurilor câte un punct:
CULT U RĂ C R E D I NT Ă CA RITATE. Central tânăr gol păşind spre stânga, având în dreapta
ramură de laur, în stânga faclă aprinsă.
AE. 50 mm, inv. M N I R Pv. 1 599/402/1 2 1 O, Custodie CNBAR, Col. Ştefan Capşa.
160. M edalie comemorativă, Banca popularei „ Victoria " - Inaugurarea localului propriu,
1 926.
Av. Lcgi.:ndă circulară între două cercuri l iniare: A M I NT I R E C U OCAZIA I NA U G U RĂ R E I
LOC A L U L U I PROPRI U * FEBRUARIE 1 926 * . Central tânără în costum popular î n mers
spre dreapta înti nde cunună; în spatele ci Ian, dealuri, soarele răsărind d i n dreapta.
Rv. Legendă circulară între două cercuri liniare: BANCA POPL LARĂ ,,V ICTORIA"
* B U C L RESTI * . Central compas şi tri unghi cu vârful în jos. Stânga - dreapta
C U/SPERANŢĂ - LA/V ICTORI E ; dedesubt Al ianţă �i kgemh1 pc două nînduri : FON DATĂ
LA 1 9 1 6/:vtA RTI E 1 5 .
1 '1'1
\kda lia este semnati1 de Camiol şi Radivon. doi mason i rn activ itate statornid in Franc masllnerie: este posibil ca
in aci:st ca7. s 1 1nholul masonic S<t fie o rekrire la apartenenţa lor. nu .i l u i l3ăi1.:01anu sau a soc ietătii.
85
AE aurit, 39 mm, inv. M N I R Pv. 3 5 73/B l i 3988. Transfer CNBAR. ex Col. B N R
161. Medal i e comemorativă cu toartă, 25 ani Societatea "Da10riile sacre " din Bucureşti. 1 926.
Av. Între cercuri liniare şi cerc perlat interior legendă circulară întreruptă: SOC I ETATEA
" DATORI I LE SACR E " BUCU REŞTI. Central legendă ebraică pe două rânduri .
Rv. Între două cercuri l i niare legendă circulară întreruptă: J U B I L E U L DE XXV A N I 1 90 1 -
1 926. În câmp steaua lui David.
Metal comun argintat, 33 mm, inv. M N I R Pv. 2462/B I I 2686, Transfer CNBAR, ex Col. B N R
şi 32 m m , i n v . M N I R P v . 1 588/402/ 1 1 99, Custodie CNBAR, C o l . Ştefan Capşa.
86
CAPITOLUL IV
MEDALI I DEDICATE UNOR PERSONALITĂŢI CARE AU FĂCUT

PARTE DIN MASONERIE
1 62. Medalie comemorativă, Concertul lui Lis::t la laşi, organi::at de Societatea Filarmonică,
1 84i00.
Av. Legendă pe cinci rânduri : L IST/Jla 1rnnuepTyJJ/daT/în lawY/ne TeaTpy.r1 nyoy.
Rv. Legendă pe trei rânduri: În/ 1 1 lanyapie/ 1 847.
AR, 36 mm, 1 8,27 g, inv. M N I R Pv. 1 1 1 /3 1 4 1 /4236, Custodie CNBAR, Col . Moscova.
1 63 - 1 64. Medalie comemorativă, Divanurile Ad-hoc întrunite în 7 şi 9 octombrie 1 85 7, Paris,

gravor <Farochon>20 1 .
Av. Legendă circulară: D I EUX PROTEGE LA ROU M A N I E . Scuturi le acolate ale
Principatelor Moldova şi Valahia, timbrate de coroană princiară; deasupra Delta l uminos.
Rv. Legendă semicirculară: sus. 7. ET 9. OCTOBRE, jos, VOX POP U L I VOX D E I . În
cunună de laur, două scuturi acolate; în primul este reprezentat sr Gheorghe, în al doilea S f.
Dumitru.
AU 900%0, 1 5 mm, 2,68 g, i nv. M N I R 1 59.496, Col. BCS.
A R, 1 7 mm, 2,50 g, inv. M N I R Pv. 270/3388, Custodie CNBAR. Col . Moscova.
1 65. M edal ie comemorativă, Al. Ioan I Prinţul Moldo României - „ Prin Unire vom ajunge la
{", . .
_1enc1re. - 2
I „, 1 8 ) 920 .
21111
F ra nz Liszt ( 1 8 1 1 · 1 886), pianist şi compozitor maghiar, a studiat la Paris. Î n septembrie 1 84 1 a fost iniJiat în Loja
„Pentru Unitate" din Frank li1rt am Main. în 1 842 Loj a „Roya! York" din Berlin i-a aconlat gradul de Companion, iar
în 1 845 Loja .. Modestia cum Libertate" din Ziirich l-a numit Membru de Onoare; in 1 870 a\'ea grad de Maeslrn in
Loja ..U niunea·· din Budapesta. Ni s.: par.: li.lartc probabil ca vizita în Tările Române să li.: expresia rdaJii lor cu fraJii
români: toat;i aura de ..taină" în ceea cc priveşte medal ia cc i-a fost oferită poate pleda pentru ac.:astă interpretare;
Emilian M. Dobrescu. Iluştri fi·a11c111a.w11i. Bucureşti, 1 999, p. 1 24 . Medalia a fost bătută cu ocazia vizitei pianistului
în Ţările Române la sfârşitul anului 1 8�6 şi începutul celui următor. când a concertat la Bucureşti în sala „Momolo"
(decembrie) şi la 1 1 ianuarie la laşi. Moldov.:ni i i-au oierit o medalie din aur cu portretul său pc avers şi pe revers cu
aceeaşi legendă, care se r.:forea la concertul susJinut la Teatrul Nou. Despre această mec.lalic cu pomet avem
infom1aţii c.le la Dr. I. \Vc i nbcrg . „Mu111e111c şi .figuri din 1rec11111/ 11111=ini ro111â11eş1i". 1 967. p. 90. la Cumpătcscu
2005. pp. 4-5.
2111
Medalia s-a bătut la 111i1 iativa fratdui Christian Td l pentru a comenwra hotiirârilc istorice din 7-9 octombrie 1 85 7
pm·ind Adunări le Ad llllc. i\u li.ist �·:-;cmplarc d c a u r c.listribuitc dclcga1ilor străini ş i prcşcdinJilor Camerelor celor
două principate şi c.le argint o rcritc dcputatilor. Ev.:nimcntul a avut un mare impact asupra poporului: s-au rebătut
aceste m i c i meda l i i pentru a �e d i s tri bu i şi celor cu venituri modeste. Generalul Christian Teii a fost membru fondator
al Soc ietă i i i secr.:tc ' Lo 1 i i . . Friq i a · ·. al<"1n1ri de I. C ihica ş1 N. Bălcescu. precum şi al Loj i i „RcgeneraJiunc'" ( 1 836- 1 837).
in 1 857 răcea panl' ş1 din Lo_ia . . Steaua D u n:"iri i şi insista ca din Divanu l Ad hm: să facă parte doar .:ci c a r e au prim i t
"
Lumina. E I FR . I I I . p. :; :i o .
�"' Alexandru I Pa n I a rost prunul 1 '1 1 111.: 1pl' al României. cd care a pus bazele stalului modern rom<"m. Nu există
informaţii ccnc c ;·1 :ir li fficut partl' d111 Fr.mcmasom:rie. în a fara unei scurte.: refcriri la faptul că a ll"icut parte dintr-o lojă
( nccu111isc111;"1 i1h::1 : I din Ci:1la1i. 11umi t<"1 . . Steaua Du n ă ri i· · (în 1 859 ar li fost Venerabi l ) . Mai mulJi membrii ai familiei sale
au li"r ti·:1 1 1rn1<1S<>ni· ,1r:1bu11 i c u l l < > n r ;:i Cu1.a ( 1 776, Loja . . Moldova" laş i ) ; Ghcorght: I. Cuza ( 1 8 1 4. membru unei L<1j i
87
Av. Legendă semicirculară: ALEKSANDRU JOAN PRINZUL MOLDO-ROMAN I I . Central
bustul principelu i Cuza cu lavoriţi spre stânga, în unifom1ă de gală şi mantie îmblănită. Sub bust
legenda: 1 859/24 IANUAR.
R v . Scuturile alăturate a l e Principatelor Române surmontate de coroana princiară. aşezate pe
două ramuri de laur. Dedesubt legendă pe cinci rânduri : • P R I N •/U N I RE/VORU
AGUNGE/LA/FER I C I RE. În dreapta şi stânga primului rând al legendei, două mici
medalioane cu stemele Moldovei şi Yalahiei, greu lizibi le.
Aliaj tipografic, 36 mm, Colecţie particulară (4)
Aliaj tipografic, 36 mm, inv. M N I R Pv. 1 0 1 4/5090/3079,Custodie C N B A R , Col. Moscova
1 66. Medalie comemorativă. A l. I. Cti=a domnitoml României - Unirea dâ p11tcre, 5-24 ianuarie
1 859, gravor <Farochon, Paris> 203 .
Av. Legendă circulară între două cercuri liniare: * A LESA N D RU * JONU * I *
DOMN ITORI U LU * ROM A N I E I * · Central bustul domnitorului � dreapta, cu mantaua
peste uni forma m i l i tară. În faţă, semicircular pe cerc legenda: U N I REA DA POTERE.
Rv. Legendă semicirculară: D U M N E D I E U PROTEG E ROM A N IA. Central două tinere
simbolizând Principatele Române. aşezate. îşi dau mâna. Cu braţul opus ţin scuturi le Ţării
Româneşti şi Moldovei. În exergă legendă pe două rânduri: V ŞI XXIV
JAN UARIE/M DCCCLIX.
AE, 46 mm. inv. M N I R Pv. C. 1 598. Custodie CNBAR.
167. Medal ie comemorativă. Camera Electii•ă a Moldovei cai111acamilor Sturd::a şi Panu -

Uniunea Română, 1 859. gravor E. Farochon�0� .
Av. Legendă semicirculară întreruptă: U N U I N EA - ROMANA. Central două tinere
simbolizând Princ ipatele Române îşi dau mâna. Tânăra din stânga susţine o placă, cea din
dreapta tine un drapel, în vârful hampei cruce flancată de stemele Ţări lor Române. În exergă,
semicircular, E. FAROCHON SCU LP.
din laşi şi membru Loj i i .. Mcmphis·· din B u c u reşti unde avea gr. 3 - 1 82 5 ); G ri gore G h . Cuza. deputat. membrul unei loj i
din laşi ( 1 842). I m p lic a rea în marile evenimente po litice de la jumătatea secolului a l X I X - iea. al ege rea ca domnitor al
Principatelor Unite. reformele nenumărate care au modernizat 1ara în sensul dorit de maso ni . toate acJiunilc sale ii arată a
li făcut pa rt e din Masonerie ca mcmbrn de grad înalt. Uncie evenimente care au dus la intrnrca in a donn i rc a unor I o.i i . I
au acreditai ca alllimason ( faptul c ă cei care l-au dctcm1ina1 s.i abdice au fost masoni este doar un aspec t al veşnicelor
neîntelcgeri d i ntre loj ile ro mâ neşti ) . Cei mai buni colaboratori ai lui au fost masoni ( dacă nu aproapi: lo!i). iar a ceas tă
colaborart: a !âcut să tri um fe în România rcfonnclc dcmocra11cc de inspira1ic maso111că ş1 Jara să se aşeze alături de
statele europene modeme. Din punct de vedere medalistic. picscli: sale prcz i n ti1 simboluri şi chiar h:: gcndc de i n spi ra t ie
masonică. pc care noi Ic inti:rprct:i m. ce l pu!in ca rodul colaborării clomnitomlui cu Masnm:ria şi fa pt u l u i că aproape toti
gravorii şi bijutierii erau francmasoni. Medalia prezentată este mai rară. l uc ra ti1 grosier. l ege nd a pan: o dc,·iză masonică:
interesant este că aceste medalii sunt lu..:ratc din alia.1 t i pogra f i c ( 1 ). legând baterea lor de lumea llparului el e care nu erau
străini colaboratorii lui Cuza ( francmasoni).
1"' Medalia est e o c\ idc n\[1 piesă propagandistică in s pir i t u l vremii; de remarcat fa pt u l c;."I pc revers est t: acci:aş1
'
legendă ca cea de pe mica p ii:să b:'tlutf1 de Tei i in 1 8 5 7 şi că se fi.l l os cş t c deja ( in 1 8 59) numele de Româ111a. O altf1
deviză ci: ţinc de id eal ul masonic este p la sa tf1 pc a\'crs - .. Unirea dă pu te re ; grc ş c l i k de ortografie ind1d faptul că
"
nu:dal i a a fost gravată dar ş i proi ecta tă di: un artist străin.

1w A legoria de pc avers se aseamănă cu cca de pc medalia a mcri oa ni şt presu p une acelaşi autor sau aceeaşi conccp1ic.
Folosirea numelui de România pemru noul stat arată i m c n\ i ilc uni oni ş til or care nu au rost realizate pc deplin. După
.
părerea noastră aceste medalii emise în 1 8 5 7 - 1 859 s u n t de certă i nsp ira1ic masonică.
88
Rv. Legendă pe CAM E RA ELECTI VA/A MOLDOVEl/D-LORU/B.
nouă rânduri :
STURDZA SI A. PANU/C A I M ACAMI DE LA 20. OCT: / 1 858. PÎNĂ LA 5. I A N :
1 859./PENTRU APA RAREA/A UTONOM I E I SI DIGN ITA-T EI NATIONALE.
AE, 50 mm, inv. M N I R 8 1 .299.
1 68. Medalie comemorativă cu toartă, Al. I. C11:::a - Jubileul Unirii Principatelor, 1 909, l aşi,
editor Elias Şaraga �05 .
Av. Bustul principelui Cuza în profil stânga; în fa(ă legendă pe două rânduri : C UZA
VODĂ/ 1 820t l 873 . În spate ramură de laur.
Rv. Legendă semicirculară: ÎN A M I NTI REA A 50A A N I V ERSĂRI DE LA U N I REA
PRINCI PATELOR. Central alegorie - la stânga România întinde ramură de palm spre
Moldova şi Yalahia, aşezate şi sprijinindu-se pe câte un scut cu stemele Moldovei şi Valah iei .
Din spatele lor răsare soarele. Deasupra razelor, legenda I U BI RE PAC E ŞI U N I RE. În exergă
legendă semicirculară 1 859 5-24 IANUARIE 1 909.
AE aurit, 40 mm, inv. M N I R 1 873.
1 69 - 1 70. Meda I ie comemorativă. Societatea Ştii11(ţficâ şi Litcrarti laşi lui Vasile A lecsandri -
� 11
lat111a
. G" - - gravor N . St ern berg 0 .
1111ta, 1 90 :>,
Av. Legendă semicirculară VAS I LE ALECSANDRI M A R E L E POET NAŢIONAL AL
ROMANI El. Central bustul poetului :X dreapta, pe piept marcaj de argint.
Rv. Stânga, sus pentacl u, dedesubt ramură de laur; sub stea: 1 82 1 - 1 890 - 1 905. Central un
cartuş cu legendă pc patru rânduri : HAI SA DAM MÂNĂ CU MÂNĂ/C E I CU I N I M A
ROMAN./SA 'NVART I M HORA FRATI El/PE PAMANTU L ROMAN I E I . Sub cartuş
LATINA liră G I NTA, peste ramură de laur. Pe margine, dreapta, legendă pc două rânduri :
SOC. STl l NTI FICA/S I LITERA JASI .
AR, 28 mm, 9,87 g. inv. M N I R Pv. 1 70/32 1 9/4075, Custodie CNBAR. Col . Moscova.
M l.!lal comun aurit, 28 mm, inv. M N I R Pv. 422/3667/406 1 , Custodie CNBAR. Col . Moscova -
cu toartă
1 7 1 . Medalie comemorati vă. rara rern11oscătoarc poetului l 'asilc Alecsandri, 1 906. editor Fany
Şaraga. Iaşi; gravor Balmberger.
Av. Legendă circulară în cerc perlat. : * 1 82 1 @ + TARA RECUNOSCĂTOA RE * LUI
VAS I L E ALECSA N D R I . Central bustul poetu lui :X dreapta, î n cunună laur. Jos, sub stea. F.
SARAGA.
cll.'
Medalia arc pc rever� si mbolul Soare l u i ( l umi nător) �i o lcgcml;i cu rezonante masonice: fra t i i Şaraga. editori
împreună cu so1 i i l c lor. s-au ocupai de meda l i i �i tipărituri. au colalwral 1111cns - S a m o i l Şaraga mai ales. cu tipogralia
lui Asaky şi cu Th. Codrescu ( ambii masoni. E l F R . I. pp. 7-1. � 7 2 - � 7 ) ). liind i n ll ucn1ap de ideile lor: ast fel s-ar
ex pl ica prezen1a um'r clcmc111c masPnicc pc meda l i ile cd11a1c dc �araga ( în l ista <le masoni c semnalat un Şaraga A.
negustor d i n l a � 1 . E I FR. I I I . p. 302 ) .
'"'' V<tsilc i\ lccsandri u fost i m p l icat în <tct 1 v i 1a1<.:a masonie<i. î n d d i n 1 84 3 : în 1 8 5 7 este menţionai ca membrul unei
loji din l a ş i : numele său a fost dat unor loj i în I 92S un c i loj i din l aşi. în 2004 unei loj i din I3ac[1 u : E l r-R. I. p. 2 5 .
Me<lalisticn s a este bogat rcprc;,entală d e meda l i i l e emise cu llCazia inaugurării sta t u i i sale d i n l aş i . cu ocazia
jubileului <le 40 ani de domnie a regelui Carol I (pl>Ctul se alla în rcl a 1 i i foarte apropiate <le rcgma E l i sabeta pc care a
îndemnai-o să seric �i a <lc1crm ina1-o s[t cunoasd. sit îndrăgească �i s[t traducă în franceză. gcrma n;i şi engleză \'crsuri
populare şi versuri ale sale): aproape toate medal i i le au pc rc,·ers simboluri masonice .
89
Rv. În cerc perlat. sus pentaclu, în stânga ramură de accacia. Pe raze un pergament cu legendă
pe cinci rânduri : IN C U PA LU I/DE A U R/EL BEA N U M A l/L U M I NA/Elisaveta. Jos lasi -
Anu/jubiliar 1 906. La stânga BALM BERGER.
A E argintat, 33 mm, 1 3 ,84 g, inv. M N I R Pv. 42 1 , Custodie CNBAR, Col. Moscova.
1 72. M edal ie comemorativă, Societatea Politehnică i11gineru/11i Angliei Salig11y, 1 89 1 2117 •

Av. Legendă semicircu lară între două cercuri l iniare: SOC I ETATEA POLITECN ICA. În
parteade jos compas şi triunghi. Central legendă pe trei rânduri:
INGINERULUl/ANG H E L/SALIGNY.
Rv. Legendă semicirculară între două cercuri l i niare: OCTO M B R I E 1 89 1 ; jos două ramuri de
stejar. Central legendă pe cinci rânduri : DOCURI LE/DI N/BRAI LA/Sl/GALATI.
A R , 56 m m , 88,74 g , i n v . M N I R P v . 1 72/322 1 /32 1 5. Custodie C N B A R , C o l . M oscova.
1 73 - 1 74. Meda I ie omagialâ dedicatâ de elevii sâi genera/11/ui doctor Carol Da vil/a cu ocazia
j11bile11/11i, 1 903 �0� , gravori M enachem Carniol şi Theodor Radivon20".
Av. Legendă semicirculară: G E N E RALVL - DOCTOR - CAROL DA V I LA. Central bustul
doctorului în pro fi l spre stânga. În exergă legendă pe patru rânduri: CREATORVL.
ÎNV ĂŢĂ M Î NTVLVI/M E DICAL.FA RMACISTIC.VETE R I N A R/4 DECEMBRE/ 1 854/ * .
P e margine, în dreapta, CARNIOL & RA DIVON.
Rv. Alegorie - personaj fem inin în costum antic aşezat pe un postament pe care este înscrisă o
legendă pe şase rânduri: OMAG I U DE RECUNOS./TINTĂ . M E M O R I E I . L U I/CAROL.
DA VI LA/ELEVI I.DI N.SCOLA.SA/4 DECEM BRE/1 903. Din spatele personajului se ridică
razele soarelui. În faţa sa trei îngeraşi ; unul ţine o eşarfă pe care scrie RECUNOST I NT Ă şi
aşează pe creştetul personajului o cunună de laur; cel de-al doi lea întinde un ram. În stânga,
registrul de jos, simbolul M edicinii şi obiecte medicale. Alături se află o cai1e deschisă şi un
ramură de palm. În spate faţada unui templu antic.
AR, 65 mm, 1 34 g, inv. M N I R Pv. 2350/B I I 2559, Transfer CNBAR, ex Col. B N R .
AE argintat, 6 5 mm, i n v . M N I R P v . 1 35/11 1 /5 1 , Transfer CN B A R .
1 75. Medal ie comemorativă cu toartă, Pn4csoru/11i N. Drac Barcia11, 1 900, gravor Dimitrescu
şi Fessler2 10 •
�"' Anghel Saligny nu apare în listele de masoni; şi în acest caz considerăm că simbolul masoni c nu apare fără temei
ee medalia sa.
-'"' Gencr;:ilul medie Carol Davila. născut în I tal ia. de origine fr;:ineeză. se înrudea cu vechi familii hoiercşti prin
căsătoria cu Anica Racovită miscutf1 Gokscu. S-a stabilit în Tara Românească în 1 8 5 3 . devenind organizatorul
serviciului sanitar al armatei. şef al Spitalului militar. inspector general sanitar al armatei. aghiotant domnesc .
întemeietorul Şcolii de mică chirurgie ( 1 85 5 ) . al Facultătii de medicină ( I 869). al Soci clătii nationalc de Cmec Roşie
( 1 8 76). În I 874 <I fost initiat în Loja . i ntclcp\ii din Heliopolis : ea Maestru Venerabil a pa11icipa1 la Adunarea
. "
Genernlă a Venerabililor loj i lor din lume a llate sub obedienta Marelui Orient al Frantci. la Paris. t\ !Yicut parte din
Loj ile: „ Egalitatca" din l3ucurcş11: „ La Parfaitc Egalitc" şi „ Les Z cl cs Phi lantropiqucs" din Paris: „Si lem:e·· din
Barcelona. .. La Paix" din Port Louis!l nsulclc Maurieius. Î n 1 8 7 5 a făcut parte din Comitetul masonic rcntru
ajutorarea bucureştenilor a li:ciap Jc munda1ii: in I 879 a devenit membru al Comitetului Central i\ l a sl1n i c dm
România: inirc P i 79- 1888 a l(bt primul Pro \forc Maestru al Marelui Oricm al României: E I F R. I . pp. : n -1 - _-; :; 5 _
�"'' Nu ştim dad1 T heodor Rad i \ llll '1 f;kul parte d i n Francmasonerie, dar l i u l S<iU Nicolae Radil'Oll. cla . Co n s 1 d cr a1
..c re şt i n p i os" . i n _, I , 1 0 . 1 92-l. c c·1-..: . i m p rc un ă ni 2:; fra1i. regularizarea lor în Loja . . U nirea· · d m Bunircşll � i fac
demersuri I<! I\ l a re l e Oricnl al Fran\ci pentru obtinerea Patentei Lojii „ Steaua Rom{m 1c1· · . in ·' · 1 2 , 1 9 2-l co.; t e·
rcg1 1 l a n 1a1 in l<1.1a . Lnirc<1·· d i n .ihcdicn\a \forelui Orient al Fran1ci: E I F R. I I I . p. 1 0-l şi OM R . p, -i 'J :'. . c a re a m 1 111c·11<"
.
un !�.i d l \ <lll :\ „ h1_1 111 1cr. care act i \ a in Lo.ia . . Sleaua Rom{mici". în 1 924. dar. în mod eronat. la la � 1
90
Av. Legendă semicirculară în partea de sus: N. DROC BA RC I A N . Central bust în profil spre
dreapta. Sub umăr D I M ITRESC U .
R v . Legendă p e şase rânduri : PROFESORULU I LOR/PENTRU/30 A N I DE M U NCA/
/FOST SEI ELEVl/1 870 - 1 900/1 1 A PRI LI E (rândul I semicircular). Jos, stânga - dreapta
FESSLER - BUCU RESC I .
AE aurit, 36 mm, inv. M N I R Pv. 707/4485/4052, Custodie CNBAR. Col . Moscova.
1 76. I nsignă buton, Societatea Dr. Barasc/1 . � 1 1

Legendă semicirculară : SOCI ETATEA DR. BARASCH . Central A l i anţă.
AE şi email, 23 mm, inv. M N I R Pv. 1 1 48 / 1 726/5 2 5 8 , Transfer CNBAR.
1 77. I nsignă buton, Dr. Barasc/1, 1 9 1 2 .
Legendă circulară între două cercuri liniare: "DR. I U L I U BARASCH " 1 872 BUCU RESTI
1 9 1 2. Alianţă.
AE şi email, 20 mm, inv. M N I R Pv. 3 224/B li 36 1 5 . Transfer CNBAR, ex Col. BNR.
1 78. Medalie omagială, Omagiu lui C. Istrati preşedintele Expoziţiei de ştiinţe, 1 903, gravor
M enachem Camiol şi Theodor Radivon � 1 2 •
Av. Central, în medalion, legendă pe şase rânduri : OMAGI U/DOCTORULU l/C. I .
I STRA Tl/PREŞ E D I NTELE EXPOSITIUN E l/DE SC l l NTE 1 903/COLA BORATORl l
SEi. Jos. semicircular CARNIOL - RADIVON.
Rv. Pavilionul Expoziţiei; în fală stânga o tânără în costum popular simbol izând Ştiinţa întinde
cu stânga o faclă aprinsă din care se desprinde legenda: SC l lNT A. Deasupra tinerei pentaclu.
AE aurit, 65 mm. inv. M N I R Pv. 1 67 8 / B li 1 84 1 , Transfer CNBAR, e x Col . BNR.
1 79. Plachetă comemorati vă, Spiru Haret. 191 1, gravor Wi lhelm M ayer şi Friedrich Wilhelm,
,,,
Stuttgart- - .
Av. Bust /:; dreapta. Jos, în chenar l i niar legenda: SPIRU C. HARET/1 2, DEC E M B R I E 1 9 1 1 .
�111
Î n 1 8 8 1 N . Droc Barcianu er;:i membru al Scc1iunii Sco1icnc a Consiliului On.linci Ordinului: E I FR. 1 . p. 1 00.
�11
Dr. Iuliu ( lehuda) 13arasch. stabilit în Tara Românească în 1 84 1 . a fost medic oculist în Bucureşti. medic la
Carantina din Călăraşi, medic al judc1ului Dolj . profesor la Colegiul Na!ional S f. Sava. la Şcoala M i l itară. Şcoala de
agricultură. Şcoala de chirurgie. Şcoala lui Davi la ( \·iitoarca Facultatea de Medicină şi Farmacie): în 1 858 ii înfiin1at
primul spital de copii. A fost unul din întemeietorii învă!;'imântului mcdkal rnm;"mesc. alături de Carol Davila şi N.
Krctzulcscu. În 1 8 5 7 a\·ca gradul 3 şi era membru fond;itor la Marii Loj i .. Steaua Dun:irii'" din Bucun.:şti. al cărui
Marc Maestru Venerabil era în I 8 (1 5 . an în care trece în Loja .. Mcmphis'": E I FR . I. pp lJS-99.
�1 � Constantin C. Istrati a fost medic. cl1imist. pn1fcsor universitar cu studii la laşi şi Bucureşti şi două doctorate la Paris
( 1 879 1 88 5 ): a parucipat ca medic la războiul de lndcpcndcn1•I , la lupt..:!.: dc la Plevna şi Grin1a. liind decor.li cu
ordinele .. Vinutca Militară'" . ..Steaua Rrnminici"' . ..Crucea Tn:ccrca Dun;"irii'". Medalia .. Api1riitorilor l ndcpcndcn!ci·· .
ordinul rusesc .. Sf. Ana'" şi cel otoman .. Mcdgidic". A avut m1111c-roasc limqii ca profesor. a fost senator. deputat.
membru în PNL. primar al Bucureştilor, ministru al lndus1 nc1 ş1 Comerţului. fondator al Socictiitii de Ştiintc din
Bucureşti ( 1 890 ). al Asociat iei pentru înaintarea şi răspândirea Ş1iin1clor ( 1 902). organizatorul Expozi!iilor de ştiinjă.
industriale şi agricole ( 1 90� şi 1 906). Membru al soc iet:11ilor de chimic şi biologic din Berlin. Londra. Paris. preşedinte
al Academici Române ( 19 L \- 1 9 1 6 ) . A fost membru fondator al primului grup de ştiin!e ezoterice constituit de I. T. Ul ic
după introducerea Ordinului Maninist în România ( 1 894 ). El FR. 1 1 . pp. 1 62- 1 63 .
� 1 .1
Spiru Haret ( 1 85 1 - 1 9 1 2 ). organiza1nrul şcolii romfrneşt 1 . membru corespondent ( 1 8 79). titular ( 1 89 :! ) şi
\'iccprcşcdintc al Academici Romfmc ( 1 905 - 1 90 7 ) . este numit ..omul şcolii'" şi mcn1ionat ca făcând panc din
Francmasoneria română. OMR. p. J60 şi E I FR. l i. p. 88.
91
Rv. Scenă - în stânga tânără în costum popular ţine un drapel, cu cealaltă mână întinde faclă
aprinsă. Ca fundal, un edificiu cu coloane; pe scări urcă un ţăran cu copi l u l de mână. În stânga
jos M&W. ST.
A E, 60x75 mm, inv. M N I R Pv. 1 99/ 1 1 60/3 9 1 I . Transfer CNBA R, Col. G. Potra.
1 80. M edalie, lui Filip Focşâ11ea1111 la 50 ani de activifll te, 1 9 1 1 }J-1_

Av. Legendă circulară: I U BITU L U I NOSTRU PREŞEDI NTE FI L I P A. FOCŞĂN EANU
1861/1 9 1 1 . Bust spre stânga.
Rv. Legendă circulară: RECU NOŞTI NŢĂ D I N PARTEA M E M BR I LO R SOCI ETĂŢI I
SACRE Ş I D E B I N E FACERE D I N CAPITALĂ. Central legendă pc şase rânduri :
PENTRU/N E I N C ETATA M U NCĂ/A DVSĂ/BIN ELVI O BSTESC/T I M P/DE 50. A N I .
A E , 40,5 m m , i n v . M N I R 37.698.
1 8 1 . Medalie premiu cu toartă, Şcoala profesionalâ de fete Filip şi Raşela Focşânea1111, 1 897,
gravor M enachem Carniol Fiul.
Av. Legendă circulară întreruptă: SCOA LA PROFESIONALA D E FETE BUCU RESTI
FON DATA LA 1 897 D E FI L I P SI RASEL FOCSĂN EANU. Central busturile fondatorilor
acolate stânga; sub brat CARN IOL F I U L .
Rv. Legendă p e cinci rânduri : DISTINCŢ I U N E/PENTRU/S I L I N ŢĂ/ŞI/BU NĂ PURTA RE.
Dedesubt cartuş gol.
AR, 29 mm, 1 3, 1 9 g. inv. M N l R Pv. 5471 1 425/43 59, Transfer C N B A R .
1 82 - 1 83. Medalie comemorativă, Emanciparea el'reilor români - Premiul Dr. W. Filderma11,

1 932. gravor Gabriel Stănescu şi Menachem Carniol Fiul} 1 5 •
A v . Legendă circulară întreruptă: PREMIVL D r W . FI L D E R M A N . PENTRU M ERITE
OBŞTEŞTI . Central bust profil stânga. În spatele cefei. 1 882. /. 1932 . . . Pe umăr G.
STANESC U ; pc margine. dreapta. CARN IOL F I U L .
R v . Scenă reprezentând o sală d e con fcrinfă, deasupra medalion c u bustul regelui Ferdinand
pro fi l stânga. în cunună de laur. În exergă legendă pc trei rânduri : E M A N C I PAREA
EVREI LOR - ROM AN I/CO M I S I U N EA CONSTITUŢIONA LĂ/22 FEBRVA R I E 1 925.
AR, 60 mm, 89.4 1 g, inv. M N I R 30.985.
AE, 60 mm, inv. M N I R Pv. 1 539/402/1 1 43 , Custodie CNBAR, Col. Ştefan Capşa.
� " Filip A . Focşimeanu. bancher bucureştean de origine evreiască. a fost ini\ iat în I 8 7 3 în Lojn .. Egal itatea·· din
Bucun.:şti, în I 878 ob\inând gr:idele 2 şi 3 în aceeaşi zi. iar în I 880 devenind Prim Supraveghetor a l Loj i i . in 1 879 era
membru al Comitetului Central a l Masoneriei R(imfrne. /\ fost unul din mari i lilantropi romfmi; E I F R . I . p. 4 4 2 .
imprcun;'1 cu soţ ia a inli in\at o Şcoală pmfesiona lft pentru fete ( 1 89 7 ) amintitft de medal ia de mai jos.
� 1 ' .Juristul \\iilhelm Fi ldennan a fost l idernl comunită\ii evreieşti din R o 111:1 1 1 1 a. i\ făcut pnrtc din Comitetul
delega1iilor cneieşti l a Conferinţa de pai.:c: de l a Versa i lh:s, a fost reprezentant ;,ii .. Joint""-ul u i din Ro1minia ( 1 9�0).
apoi preşedinte al Federaţiei şi reprezentant a l ...101111 Distnbution Comunittee'". d.:putat pc lista PNL ( 1 927- 1 92 8 ) ş 1 a
U111un i i Evreilor Jin Româma ( 1 92 8 ). În 1 924 a fost iniţiat în Loja ..C. A. R11setti'" din <)bedienţa Marii Loj i
Districtuale a Marii Loj i d i n � c w York. unde a obţinut gradele 2 �· :1 . Î n 1 92 8 era membrn în Loja „Noua
Fraternitate·· din Bucureşti sub obedien1a Ordinului .. B'nai B'rith'". unde .:ra Orawr. E I FR. I. pp. 427-4 2 8 .
Emanciparea evreilor din Românin a fost unul dintre obiectivele unmintc de Mareic Onent al Fran1ei. care a
conJiJionat cn:area RPmâniei '.\fan după primul război monJial . de i111pământen1rea C\Tei l<lr.
1 84. M edalie omagială, Generalului Er. Nicoleanu prefectu/ Poliţiei pentrn I O ani de muncă,
1 928, gravor R. M ayo!, M enahem Carniol şi Maurer2 16.
L
Av. Legendă semicirculară : G. RA E R. N ICOLEAN U. PREFECTUL. POL I Ţ I E I . Jos ZECE
ANI DE M U NCA/ 1 9 1 8- 1 928. Central bustul său -X dreapta. În spate R. Mayo/.
Rv. Legendă semicirculară: OMAG I U STRĂJE R U L U I CAPITA L E I . Central. în cerc perlat.
perspectiva Dealului Parlamentului. Deasupra. stânga, Ochiul lui D umnezeu. Pe cerc
CARNIOL - M A U RE R .
A E , 6 1 m m . inv. M N I R 3 7. 7 1 1 .
1 85. M edalie comemorativă, Marea Lojă Naţională din România, „ Se1 ·er Frenţiu " ( 1 93 1 -
1 997), 1 997 � 1 7
Av. Legendă semicirculară: SEVER FRENŢ I U , central cap spre stânga; dedesubt 1 93 1 - 1 997.
Rv. Legendă semicirculară: M A REA LOJĂ NAŢIONALĂ D I N ROM Î N IA. Central compas,
echer, G la m ij loc.
A R, 50 mm, 44, 1 8 g, Colecţie particulară (4)
1 86. Medalie de lojă, Loja „ /. C. Brâticmu " din Ordinul de Bucureşti - 5 ani de la 1iifii11(are.
1 999
Av. Legendă circulară întreruptă: LOJA I . C. BRATIANU * O R I ENTUL BUC U RESTI * .
Central simbolul Lojei
Rv. În cunună din ramun de accacta legendă pe patru rânduri : 5/A N I DE
LA/I N F l l NTARE/5994 - 5999.
AE argi ntat, 60 mm. Colecţie particulară (4)
2 1 " Generalul Eraclc Nicoleanu a urmat cariera 111 i l itarf1. începând ca ele\· ( 1 893) şi urcând pfmă la general şi prefect i.! I
Pol itiei capitalei ( 1 92 1 . I ?29). În 1 923 a fost initiat în Lop „Română nr I " din Bucureşti. unde apare cu gradul I în
Tabelul cu membrii loj i i . ln 1 93 7 lăcea pa11e din Loja „Steaua Dunării" din Bucureşti: E I FR . li. pp. 4 1 1 -4 1 2 .
2 1 ' Medalia s-a bătut din bronz, bronz argintat şi aurit, o ferindu-se cu începere din 1 998 unor frati români şi străini
pentru fapte deosebite în slujba Masoneriei Nationalc şi Universa le: EIFR. I I I . pp. 2 1 2- 2 1 3 .
93
CAPITOLUL V
MEDALII MASONICE STRĂINE
1 87. M edalie comemorativă Suedia, Carol al XII-iea - În pre=en(a lunii doarme liniştit, 1 709-
1 7 1 O, gravor Phil ip Heinrich M u ller, Nurenberg2 1 8 •
Av. Legendă semicirculară: CAROLVS X I I - D+G+REX SVE+. Central bustul regelui spre
dreapta, cu păr scurt, armură cu decor vegetal pe piept şi cap de leu pe mânecă, mantie cu
falduri. Sub brat P.H.M.
Rv. Legendă semicirculară: PER AM ICA S I LENTIA LVNAE, În câmp leu pe malul unei ape
şezând cu botul pe labele din faţă; pe malul opus aşezare, deasupra stele (Carul M arc) şi lună. În
exergă legendă pe două rânduri : OCVLIS DORM l=/TAT APERTIS.
AR, 44 mm, 30 g, inv. M N I R Pv. 2282/B li 2484, Transfer CNBAR, Col BNR.
1 88. Medalie comemorativă Suedia, Carol al XII-iea - Fuga regelui d11pâ bâtă/ia de la ?o/tava,
1 7 1 O, gravor Christian Wermuth din Gotha.
Av. Legendă circulară întreruptă: CAROLVS X I I . - D. G. REX. SVEC. În medal ion oval
central bustul regelui spre dreapta, purtând annură loricată şi mantie prinsă cu broşă pe umărul
drept.
Rv. Legendă semicirculară: ii dori, ii fera gueri. I ca11 Xl. 11. Central l eu spre stânga donni nd
cu capul pe labe. Deasupra lui nori şi stele înconjurând semi luna. În exergă 1 7 1 O.
AR, 2 1 mm, 5,38 g, inv. M N I R Pv. 445/B 1 1 489, Transfer CNBAR, ex col . BN R .
1 89. Medalie comemorativă Suedia, Hotârârea reimoarcerii 1/1 ţarâ, 1 7 1 3 - 1 7 1 4 gravor Martin ,
Brunner, după modelu l lui Philip Heinrich Mul ler.

Av. Legendă semicirculară: CAROLVS X I I . D.G. - SVEC. GOTH. V A N O. REX„. Central
bustul regelui laureat spre dreapta, în armură şi mantie cu căptuşeala cu decor "'gheare de leu".
Pe braţ MB.
Rv. Legendă semicirculară : POST TVTA S I LENTIA LVNAE E M I CAT & PRODIT.
Central leu în mers spre stânga; deasupra l ună, stele ( U rsa mare) şi nori . În exergă 111 . NOV.
AR, 36 mm, 1 4,83 g, inv. M N I R Pv. 2268/B l i 2470, Transfer CNBAR, ex col. B N R .
1 90. Medalie comemorativă Suedia, Plecarea spre fani dupâ cinci ani de pribegie 1/1 li1rcia,
1 7 1 4, gravor necunoscut.
Av. Legendă semicirculară pe trei rânduri : CAROLVS DVO DECI MVS REX./PER
ANAGRA M M A./REDI SOL AC DVX SVECORV M. Central, doi îngeri aşeza\i pe nori tin
�Js Regele Suediei Carol al X i i -lea nu apare printre monarhii franc masoni: tot u � i . presupunem apartenenţa s a l a o
Lojă. începând cu 1 7 1 O de când s-a a llat în capti\' itate la Bender. Din acel moment. pc med a l i i l e sale apar simboluri
masonice care nu pot li considerate simple elemente di:corativc folositi: de un gravor mason.
94
medalion cu chipul regel u i în profil spre dreapta, purtând haină descheiată la gât cu decor
"gheare de leu" pe gulerul răsfrânt, mantie petrecută peste umărul stâng. În exergă legendă pe
trei rânduri : VOX POPVLI VOX DEJ /IN P R I N C I P E M VNO/VOTO D I R ECTA. Pe
margine, cu litere c ursive Hanob ab Nachtens.
Rv. Legendă semicirculară: I N SOLITOS REM EAQVE TRIVM PHOS. LVCAN. Central, un
fragment de bandă-zodiac; deasupra nor şi semiglob între care se atlă legendă semicirculară pe
două rânduri : C. DVOD. - PER ANAG. ALIVD./ISOL DVCVM. DEO CARVS. În exergă
legendă pe patru rânduri : A F I N I BUS ORI ENTIS TVRC I C I S/POST QVI NQVEN N l l
MORAM/REDVC I EXPECTATO SACR: /b11c11/. Hx. Bopji11ge11.
AR, 50 mm, 3 5,86 g, inv. M N I R Pv. 2266/B l i 2468, Transfer CNBAR, ex col. BNR.
1 9 1 . Medalie comemorativă Suedia, Câderea regelui Carol al XX-iea prin lovirea Cl/ 1111 foc de
puşcâ. 30 noiembrie 1 71 8, gravor necunoscut după modelul lui Gcorg W ilhelrn Vestner.
Av. Legendă semicirculară întreruptă: CAROL VS. XII. - D. G. REX. SVEC IAE. Central bustul
regelui în sem iprofil dreapta, pu11fmd armură cu decor „gheare de Icu" şi mantie cu falduri.
Rv. Legendă semicirculară: LABOR: ENVMERA RE.LABORES. Central piramidă; pe faţa
stângă a ei scut încoronat cu c i fra regală X I I şi pe cea dreaptă scut cu cele trei coroane. În
exergă legendă pe două rânduri : OCCVBVIT. D. 30. NOV./A. 1 7 1 8.
AR. 36 mm, 9,89 g, inv. M N I R Pv. 2270/B l i 2472, Transfer C N BAR, ex col. B N R .
1 92. Medalie comemorativă Suedia, Mor111â11111I regelui Carol al XII-iea, 1 7 1 8, gravor Georg
Wi lhelm Vestner.
Av. Legendă semicirculară întreruptă: CAROLVS+X l l+D+ - G+REX+SV ECIA E+. Central
capul regelui cu păr scurt. laureat, spre dreapta; sub gât V.
Rv. Legendă semicircularii : QV I S TOT SVSTI NV IT, QVIS TANTA N EGOTIA SOLVS. În
câmp, catafalcul pc care se ană sicriul cu trupul regel ui aşezat pe un postament sprij init de doi
Ici culcaţi; în faţă, jos, o femeie ( Suedia) plânge cu braţul sprij in i t pc scutul cu trei coroane aflat
la dreapta. Lateral, două s feşnice cu lumânări. În exergă legendă pc dou:i rânduri : AD
FRIDRICHS l-I A LEM/M DCC X l lX. D. XI. DEC.
AR, 44 mm, 30 g, inv. M N I R Pv. 2280/B II 2482, Transfer CN BAR, ex col. BN R .
1 93 . M edalie Franţa, Bc1�ja111i11 Franklin, 1 784, gravor Dupre� 1 '1 •

Av. Legendă sem icirculară: BE�J. FRAN KLIN NATUS BOSTON. XVI I JAN. Jos
M DCCV I . Central bustul său în profil stânga. Pe braţ D lJ PRE. F.
Rv. Legendă semicirculară în partea de sus: E R I P U IT CrnLO F lJ LM EN - SCEPTlJ M QlJE
TYRA N N IS. Central <M ercur> întinde dreapta spre un templu rotund cu coloane, deasupra
2 1 '' Benjamin franklin ( 1 706- 1 790). fizician. lilozor şi om pol iric americ;m <le origine fomceză. mn1xli<lact. inventa1011.1l
parau-ăsnetului ( 1 757). şi-a început cariera i:a tipogr.iC în 1 77'2 liind p1in11t ca meml1111 asoi:iat al Academiei <le Şti inţe <lin Paris.
A fost unul <lin autorii DL'Clara\iei de ln<lepcn<len1;i a SUA; în 1 77'/I. a de\·enit amhasa<lornl lftrii sale în Frania. unde a întreţ 111u1
relaţii cu oameni <le ştiint[1. li lozoli şi politicieni (un copil al s.iu a fost bote1.;11 <le Voltaire „Dumnezeu şi Libenate" ! ) . A fost
ini!iat în 1 73 1 în Loja .. St. John'" (Phi la<lelphia). care a jucat un rol imponant în lupta pent 11.1 independcnt;i, de\·enin<l mai t;îr1.iu
Mare Lojă Pn)\"incială. in I.ojă a li_,st Al Doilea ivlarc SuprJ\·eghetor. Venerabil �i Mare MaL'SU11. in 1 749 a fost numit Man:
Maestru Pro\'ineial al Marii Loji Unite din Anglia. S-a aliliat la Loja .. Nou;i Surori'' din Paris ( 1 778). pa 11 i ci p;i nd la mitierea lui
Voltaire JJ<: i:are-1 conduce în Templu. intre 1 779 şi 1 78 1 a fost Venernbilul acestei Loji. La moa11ea sa. Adunarea Naţional[1 şi
Academia <le Ştiinte <lin Paris i-a dedicat un elogiu; Emilian M. Dobrc.�cu. op. cit .. pp. 59-60.
95
acestuia fulger; cu dreapta arată jos, o coroană şi un sceptru, rupte. În exergă legendă pe trei
rânduri: SCU LPSIT ET DICAVIT/AUG. DUPRE ANNO./DCCLXXXV.
AE, 46 mm, inv. M N I R Pv. 3 3 3/ 1 1 84/4070, Transfer CNBAR, Col . A . V . Popp.
1 94. Medalie SUA, George Washington, 1 79 9 220 .

Av şi Rv la fel : între cerc perlat exterior şi cerc perlat interior, cerc de stele. Central legendă
circulară întreruptă: GEORGE WASH I NGTON BORN 22 FEBY 1 732 D I E D 14. DEC.
1 799.
Metal comun 38 mm, inv. M N I R Pv. 1 698/1 1 1 1 / 1 20, Transfer C N B A R.
1 95. Medalie Franţa, Napoleon, f. a., modelator Seur, gravor Domard22 1 •

Av. În câmp, central, statuia lui Napoleon purtând uni fonna de campanie. Stânga - dreapta
sabie cu vârful în sus înconjurată de un cerc de stele - sceptru cu două ramuri de stejar. Jos,
stânga - dreapta postamentul u i J U I L - 1 833. Pe margine S E U R. I N . - DOMARD. F.
RY. În cunună de laur stea cu cinci colţuri, dedesubt legendă pe cinci rânduri :
A/NAPOLEON/LE GRAN D/LA FRANCE/REGEN EREE.
AE, 25 mm, inv. M N I R Pv. 466/ 1 397/4275, Transfer CNBAR, Col . C . Bălăcescu.
1 96. Medalie comemorativă dedicată lui Cambaceres. prin{ arhicancelar al lmperi11lui

(francez). mare maestru al Lojei de Paris, 5807 ( 1 807) 2 2 2 .
Av. Legendă semicirculară: J. J. REG I S CAMBACERES A C H I - CANC E L I E R DE
�EMPI RE. Central bustul său spre dreapta, sub bust, pe o sabie înflăcărată se găsesc echerul şi
compasul; pe braţ L E F VAN LE 1 ••• J
Rv. Legendă pe 1 1 rânduri în cunună de accacia: LA R :. M :. l/EC :. D E FRANC E/SO US LE
TITRE/DI ST I NCTIF DE ST :. /ALEX l>HE :. D'EC :. ET/LE CONTRAT socE :. /REU N IS,
O :. DE PAR IS,/A SON/G RA N D MAI TRE/ + /LE 30 E JOR DU/1 rn. M O IS.5807.
AE, 40 mm, inv. M N I T N 506 800
220
George Washington ( 1 732- 1 799) a fost general. om politic. primul preşedinte al SUA. A îndeplinit mai multe
func\ii politice şi mil itare. dintre care amintim doar pe cele de ..:omandant a l annatei continentale şi comandant al
armatei americane în timpul războiului de independen)ă. Între 1 752- 1 753 a primit trei grade masonice in „Lodge of
Frederiks" (actuala Lojă nr. 4 din Virginia). !\ fost Mare Maestru al Marii Loj i a Pennsylvaniei. Marc Maestru al
Mari i Loj i Na)ionale, in 1 78 8 a fost Mare Maestru şi Venerabil al Loj i i ..nr. 39·· din /\lcxandria ( V irginia): in 1 789
devine membru onorific al Loj i i Olanda·· (in prezent nr. 8") din New York. Junimântul de preşedinte al primului
.• .•
stal masonic l-a depus c u mâna pc Biblia Loj i i .. Sf. Ioan nr. 1 ·· din viitorul oraş Washington. ln 1 79 3 . ca preşedinte
SUA şi Mare Maestru al Loj i i Na)ionalc. a pus piatra de temelie la clădirea Capitol iului Na! ional din oraşul
Washington de azi. după ritualul masonic. M istria folosit[1 atunci a f(,st refolosită in 1 923 la funda1ia Memorialului
„George Washington". care aminteşte .. memoria 111a.w111icci a 11m1ia clin cei m a i mari 111a.wmi clin toate timpurile'"
(discursul preşedintelui 1-loover la acest c\·cnimcnt). lhidem. pp. 85-86.
22 1
Despre generalul şi apoi împăratul Napoleon Bonaparte nu sunt informa\ii c[1 ar li fost mason, dar făcea parte
dintr-o familie care a dat mulii francmasoni ( fra) i i generalului - Charles. Jerome, Joseph (în primul rând). Lucicn,
nepo!ii de frate Ludovic Napoleon şi Pierre Napoleon). !\ fost înconjurat de 1 7 generali masoni şi de politicieni şi
oamem de stat masoni (amintim doar pc Tal lcyrancl şi Fouchc). Ni se parc normal să li 1Y1cut şi ci parte dintr-o lojă. să
fi fost simpatizant dar. in mod cert a sprij init tacit lojile din Mareic Orient al Fran\ci.
'2 2
Jean Jaqu1..-s Regis de Cambaceri:s duce de Pam1a ( 1 753- 1 824 ). om politic şi jurist francez. a ocupat numeroase li.Jnctii în
timpul lui Napoleon. cum a fost cca ele membru în cel de al doilea Consulat ( 1 799- 1 802), cancelar in primul Imperiu
Francez şi unul din autorii Codului Ci,·il napok'onian ( 1 804 ). Ca francmason a fost membru al \·cchii Loji a ··Reuniunii
/\leşilor" (Orientul de Montpcllicr). Venerabil al Lojii "Sf. Ion al Marii Stăpâniri" (Orientul de Paris). Marc Mm:strn <11
Marelui Orient de Franta ( 1 806- 1 8 1 5 ). Marc Comandor al Supremului Consiliu de Rit Sco1ian (sub I mperiu ). Marc Maestru
al L�jii Mamă de Rit Sco1ian Filozofic. Marc Maestru de Rit Primitiv: Emilian M. Dobresc u. op. cit. . p. 54.
96
1 97. M edalie decoraţie cu toartă Rusia, Alexa11dru / - l11area Parisului, 1 8 1 4 223 .
Av. Capul laureat al ţaru l u i spre dreapta plasat sub „Delta luminos".
Rv. În ghirlandă de laur legendă pe cinci rânduri : 3A/83�TI Etn A P IUKA/ 1 9 M A PTA/ 1 8 14.
A R, 1 2,29 g , 28 m m , i n v . M N I R P v . 1 45 8/1 1 1 0/35, Transfer C N B A R
1 98. Medalie Rusia, A lexandru I întemeietorul Sfintei Alianţe, 1 826224 • FOTO

Av. Legendă circulară KROLES: POLSK I : 1 8 1 5. A L EKSAN D E R
întreruptă: I.
WSKRZESI C I EL. Central capul ţaru l u i laureat dreapta: stea cu şase raze deasupra.
Rv. În cunună de laur legendă pe cinci rânduri : nOBROCZI N C F/S
WOI EGO/OPLA K U I ACA/POLSKA/ 1 826 (rându l 1 semicircular).
AE, 26 mm, inv. M N I R Pv. 709/ 1 486/4552, Transfer CN B A R .
1 99. M edalie comemorativă Franţa, Eroica Polonie, 1 83 1 , gravor Barre225.

Av. Legendă pe trei rânduri : A/� H E ROÎQ U E/POLOGN E . Deasupra cunună de stele,
dedesubt ramură de laur şi palm, sub ele un m i c leu rampant stânga.
Rv. Legendă semicirculară: TU. N E - MOU RRAS. PAS. Central alegorie - două tinere în
costume antice s imbolizând Franţa şi Polonia. În exergă M. DCCC. XXXI . În dreapta BARRE.
FECIT.
FE, 50 mm, inv. M N I R Pv. 7 1 1 / 1 486/4554, Transfer CNBAR, Col. Zugrav S.
200. M edalie comemorativă Austro-Ungaria, Expoziţia anualii agricolii, industrială şi de

meserii a Ungariei de sud, Timişoara 1 89 1 , gravor P i ftla226 .
Av. Legendă circulară întreruptă: EV I . DEL MAGY. I PA R ES. M EZOGAZDASĂGY.
KiA LLÎTAs. T E M ESV A ROTT. 1 89 1 . Central coroana S f. Ş tefan într-o ghirlandă de laur
plasată pe raze; dedesubt cartuş fără dedicaţie.
Rv. În partea de sus stea cu şase colţuri tlamboiantă; central scenă în stânga pavilionul
expoziţiei, în dreapta N ike, M ercur aşezat pe o nicovală, în jur unelte, în faţă un meşter
m Fiul cel marc al ]arului Pavel I. împărat intre 1 80 1 - 1 825. A fost autorul unor reforme care i-au preocupat pc
francmasoni; amintim dreptul de a cumpăra pământ acordat Jărani lor şi negustorilor, desfiinţarea cenzurii şi
Tribunalului secret al imperiului, reorganizarea universită] i lor din Dorpat şi V ilna, fondarea celor din Kazan şi
Harkov. A fost ini\iat în 1 803, acţionând sub obedien]a Marelui Orient al Poloniei. după care a frecventat mai multe
loj i : „Alexandru al Fidcl ităJii Mil itare'". „Cele Trei Adevăruri". „Pontul Euxin". Spre slărşitul vieţii a căzut sub
influcnJe mistice; crezându-se „ Salvatorul Universului" şi de teama conspiraţii lor a desfiinţat organiza]iile
francmasonice pe teritoriul i mperiului; lhidem. p. 27.
2 2 • Alexandru I a fost unul din principalii organizatori ai Sfintei Alian1c. care dorea o fraternitate divină intre
conducătorii statelor. Firile baltice şi Polonia au sperat că Jarul întemeietor al acestei alian1e. Ic va sprij ini în lupta pentru
independenţă. În amintirea acestor speranţe s-au bfnut multe medalii ruso-poloneze in fluenJate de idei ;nasonicc.
225 lnsurecJia poloneză din anii 1 830- 1 83 1 a fost condusă de masoni şi face parte din aqiunile care a\'cau la bază
principii masonice - libertate. egalitate. Multe idei masonice au pătruns prin intermediul nobililor allaJi în slujba
Rusiei. care la început a susţ111ut dorinţele Poloniei. La sfârşitul secolului al X V I I I - începutul secolului al X I X-iea un
rol important în vehicularea acestor idei l-a avut Adam Czartoryski ( 1 779- 1 86 1 ). membru al Marii Loji a Lituaniei;
Ibidem. p. 28.
!6
2 La această medal ie ne-a atras atcn]ia Pavilionul de pc revers. din stânga; intrarea în Expozi]ie arc forma intrării în
Templu - treptele pc care se sprij ină cele două coloane. intre ele .. Dclta"'/semn de lojă, acelaşi semn fi i nd plasat şi
deasupra intrării în Pavilion. De asemenea. steaua cu şase colturi tlamboiantă, ni se pare tot însemn masonic şi nu un
simplu clement decorativ. Şi această expoziţie putea li patronată sau sprijinită de Francmasonerie.
97
îngenunchiat, alături de o cazma. În exergă: ERDEM E R E M în cartuş ornat. În dreapta
PI FFLA.
AE, 60 mm, inv. M N I R Pv. 9951 1 7 1 9/5 1 05, Transfer CNBAR.
201 . Meda l ie comemorativă cu toartă, Kossuth Lajos, 1 894 2�7•

A v. Legendă semicirculară stânga - dreapta: KOSSUTH - LAJOS. Central bust � stânga (cu dolman).
Rv. În stânga, legendă semicirculară pe două rânduri : N EKED E L N I K E L L/0 H O N . Ramură
de l aur; în faţa sa, în dreapta, legendă pe cinci rânduri, deasupra e i fi ind plasată stea
flamboiantă: DICSO KORSZAK/ LÂNG LELKU A LKOTOJA/S Y U LETETT M EG H A LT
/1802 - 1 894/SZEPT. 1 6 - M ÂR.20.
M etal comun argintat, 34 mm, inv. M N I R Pv. 3539/B I I 3 554, Transfer CNBAR, ex col. BNR.
202. Medalie comemorativă cu toartă, Kossuth Lajos, < 1 894>.

Av. Legendă semicirculară în partea de sus: KOSSUTH LAJOS. Central bust � dreapta (cu
papion), plasat pe două ramuri de laur.
Rv. Legendă circulară începând din partea de jos: SZA BA DSAG EGYENLOSEG
TESTVERISEG. Central 1 848, în centrul unui soare (?) cu 1 2 grupări de raze.
AE, 30 mm, inv. M N I R Pv. 3 520/B l i 3933, Transfer CNBAR, ex col. B N R .
203. Plachetă unifacies Austria, Mo::art, f. a22 s .

Av. În medalion central oval plasat pe un cer de stele, bustul compozitorului în profil dreapta. În
partea de sus stea tlamboiantă. În partea de jos două ramuri de laur care flanchează medal ionul.
În chenar plasat pe latura de jos legendă pe două rânduri : M OZART/G E B. 27. JAN. 1 756 + 5
D EZ. 1 79 1 .
A E, 38x50 mm, inv. M N I R Pv. I 076/ 1 724/5 1 86, Transfer C N B A R .
204. Plachetă unifacies Austria, Beethoven, f. a��·J.

Av. În medalion central oval plasat pe un cer de stele, bustul compozitorului în profil dreapta. În
paitea de sus stea tlamboiantă. În paitea de jos două ramuri de laur care flanchează medalionul.
22 7
Lajos Kossu1h ( l 80::! - 1 894) a fosl unul din conducălorii rcvolu1ici de la 1 848 din U ngaria. nevoii să emigreze în 1 849.
după înfrângerea revolutiei ( în I mperiul 01oman, Anglia. l lalia. SUA). slabilindu-sc la Toronlo. În 1 85::! a fos1 ini1ia1 în
Loja ..Cincinna1i nr. 1 33". în acelaşi an primind gradele de Compagnun şi Macs1111. La revenirea în Europa. Giuscppe
Mazzi111 i-a acordat 1i1lul de Maeslru în Comitc1ul Democratic C"cn1ral European. Într-un discurs al său. Kossuth a
exclamat: ..O! Daui /O{i oamenii ('rau fi·a11c111aso11i. ce fiw11oasâ Rep11blini 1111i1 ·ersalci mu fi m·w.r·; lhide111. p. 63.
2 2 s Wol fgang Amadeus Mozart ( 1 756- 1 79 1 ) . marc compozitor austriac, cs1c autorul a peste 600 l ucrări muzicale. A
fost ini1ia1 în 1 784 in Loja „Bine facerea·· din Orientul de Viena. cca care a ruzionat apoi cu Loja .. Noua Speranţă
Încoronată'". A participat ca frate la ini[icrca în fVlasoncric a lui Haydn şi a talălui siiu Leopold Mozan. care era şeful
orchestrei Cunii Regale; frccvcrlla şi Loja „ Adc\'ârata Armonic'". Este au1orul a numeroase lu·;râri muzicale
masonice. cca mai cunoscut<'i fi ind opera . . Flautul fermecat"". scrisă dupâ un ritual masonic în 1 79 1 . inspirată de
lgnatz von 13om. unul din cei mai crudi1i Venerabili ai limpului. A mai scris ca111a1c. l ieduri. muzică funerară
masonică; toate operele cu caracter masonic au fos1 publ icate postum. lhiclem. pp. 1 26- 1 2 7 .
22''
Ludwig van Beethoven ( 1 770- 1 82 7 ). cslc compozilorul german considerai cel mai marc maestru al simfonici.
concertului. sonatei. Participarea sa la Francmasonerie cslc corllro\'crsat[1; violonistul Karl Holz a firma câ . .Maestrul
.fi1sese /i"c111c111a.rn11 dar i11 11/1i111ii a11i 1111 mai ern actil ···. Aluzii francmasonice î111f1lnim în multe din operele sale. De
exemplu. llnalul actului l i din opera Fiddio ( „1111 .fi'mc CCll'C-şi ca111â .fi'aţii""); însemnarea de pc manuscrisul pănii
„Adagio" din Cvartetu l I V de coarde ( „ o salcie plâ11giitoaff sa11 o accacia p e 111or111â11111! fi·a1e/11i 111e11"' ) ; un lied din
1 806 care începe cu ..C"fmtec pemru Loja FraJilor curajoşi din Orientul de Bonn"; „Marşul în Si bemol". compuzi1ic
pentru uzul Loj i lor. ş.a.; lbiclem. pp. 1 1 5 - 1 1 6 .
98
În chenar plasat pe latura de jos legendă pe două rânduri : BEETHOV EN/G EB. 1 6. DEZ. 1 790
+ 27. M ARZ. 1 827.
AE, 3 8x50 mm, inv. M N I R Pv. 1 076/ 1 724/5 1 86, Transfer C N B A R .
205. Medal i e Gennania, Centenarul mor(ii lui Immanuel Kant, 1 904 �30 .
Av. Legendă stânga - dreapta: I M MA N U EL KANT - 1 804- 1 2. FEBRUA R - 1 904. Central
bustul filozo fului în pro fi l spre dreapta.
Rv. Legendă semicirculară în partea de sus: ZUM H U N D E RTJ Ă H R IGEN TODESTAG E.
Dedesubt cer cu stele. Central legendă pe patru rânduri: D E R BESTI RNTE
H I M MELUBER M I R/ U N D/DAS MORALISCHE G ESETZ IN M I R/ (KRIT I K DER
PRAKTISC H E N V E R N U N FT) /Delta Luminos înconj urat de 1 2 stele tlamboiante. Sub
acesta legendă semicirculară G E DENKFEI E R I N BERLI N .
A E . 5 0 mm, inv. M N I R Pv. 1 08 1 / 1 724/5 1 9 1 ş i Pv. 1 098/1 72675208. Transfer CNBAR.
206. Medalie comemorativă ovală, concavă. cu baretă tricolor ( SU A ), Ritul de York -

Memorialul George Washington ". A lexandria, 1 993
„
Av. În cerc perlat exterior clădirea M emorialului; deasupra acesteia legenda pe trei rânduri :
TH E/GEORGE/WASH I NGTON; sub clădire ALEXANDRIA/VA . În câmp. central stânga,
legendă pe trei rânduri : M ASONIC/NATIONAL/M E MO R I A L, în dreapta semnul Ritului de
York.
Rv. În cercuri l i n i are, legendă sem icirculară: L I BERTY; central capul generalului pro fi l stânga;
sub gât 1 993, în faţă I NGODWE/TRUST.
Metal comun 3 3 x25 mm, Colecţie particulară (4)
207. M edalie comemorativă, Memorialul Masonic George Washington ", Riwl de York
„
Av. Legendă semicirculară: GEN. WAS H I NGTON - AS MAST E R, Jos 1 788 - 89. Central
generalul oficiind în faţa unui altar; poartă decorul masonic - şorţ, colan, cordon, ţine în dreapta
ciocan: în dreapta sa două coloane cu făcl i i aprinse. În stânga una.
Rv. Legendă TH E-G EORG E-MASO N I C-NATIONAL-M EMORIAL.
semicirculară:
Central Memorial ul. turnul înconjurat de nori . În exergă legendă trei rânduri : A LEXA N D R I A.
V A./DEDI CATED/MA Y 1 2 1 932.
AE. 32 mm. Colecţ ie particulară ( 4)
�)o N u suni n ic i un fel de in l'ormaţi despre partici parea lilozofu l u i K ant la Francmasonerie: considcr;im însă stelele
lfamboiante de deasupra cligici semne masonice şi nu simple clemente decorat ive. care sugerează o legătură aceasta.
99
CAPITOLUL VI
ŞTANŢE
208. Ştanţă pentru reversul medaliei Loja "România " din Burnreşti sub obedienţa M . ·. O . ·. de
Italia, 1 907, gravor M enachem Camiol.
În negativ: În lanţul de uniune I ciucurele dantelat, în cunună de accacia, triunghi echilateral.
având pe laturi legenda • GAN D ESTE BIN E-•VO RBESTE D R E PT•-FA BI NE. În stânga
dreapta lui Luminători. Central echer şi compas în poziţia de M aestru, între acestea G. Dedesubt
pentaclu flamboiant, în mijloc cu litera G; dedesubt, peste ciocan şi daltă, o eşarfă cu legenda
NOSCETE I PS I U M . Jos, M : CARN IOL.
Oţel, 43 mm/32 mm; inv. M N I R 290.753, Col. Ecaterina Şovăială
209. Ştanţă pent111 aversul medaliei Loja .. Sapien(ia " Bucureşti, 1 9 1 1 , gravor Menachem Camiol Fiul.
În negativ: în cunună de stejar (cu ghinde) legenda: L:.SA P I E NŢIA/BUKA R EST. Deasupra
Delta luminos; dedesubt compas şi echer în poziţia de calfă , între ele G tlamboiant. Pe margine,
în pa11ea de jos, M. CARNIOL F I U L . Între panglicile cununi i , A. - C .
Oţel, 54 mm/3 7 m m . inv. M N I R 290.75 1 . Col. Ecaterina Şovăială
2 1 0. Ştanţă pentru aversul medal iei Şcoala pro.fesionalâ de fete .fondatâ de Filip şi Raşela
Focşâneanu, 1 897, gravor M enachem Carniol Fiul.
În negativ: Legendă circulară : SCOALA PROFESIONALA D E FETE D I N BUCU RESTI
FON DATĂ LA 1 897 D E F I L I P S I RAŞELA FOCŞĂ NEAN L: . Central busturile fondatorilor
acolate st. Sub bust CARNIOL F I U L .
Oţel, 4 5 mm/29 m m , inv. M N I R P v . 290.756, Col. Ecaterina Şovăială
2 1 1 . Ştanţă pentru aversul medaliei dedicate lui G. Bâicoianu cu oca::ia jubileului Societâfii
creditul11i .fi111ciar şi urban din Bucureşti, 1 900, gravor Menachem Carn iol F i u l .
Î n negativ legendă circulară între două cercuri l i n iare: M UNCEi Ş I ACTI V I TAŢEi LU I AL.
G. BĂ ICOIANU 1 875 - 1 900. Bust :V. stânga; sub braţ CARN I O L F I U L - RA D I VO N .
Oţel, 80/64 m m , i n v . M N I R I 2 6 . 848, Col . George Buzdugan
2 1 2. Ştanţf1 pentru reversul medaliei dedicate lui G. /Jâicoianu cu oca::ia jubileului Societâfii
credi111lui .fi111ciar şi urban din Bucureşti, I 900. gravor Mcnm:hem Carniol F i u l .
Î n negativ legendă circular[1 între două cercuri liniare: J U BI LE U L SOCI ETĂŢEi
CREDITU L U I F U N C I A R U RBAN DIN BUC URESCI 1 875 - 1 900. Central, V ictorie
întinzând cu stânga cunună, cu dreapta ramură de laur; având deasupra capul u i pentaclu, trece
deasupra unui oraş. cu câteva clădiri ieşind în relief. Deasupra orizontului răsare soarele. În
exergă triunghi şi compas în poziţie de gradul 2 , pc ramură de laur.
Oţel. 80/64 mm, inv. M N l R 1 26 . 848, Col. Buzdugan
1 00
CAPITOLUL VII
DOC UM ENTE, FOTOGRAFII, BROŞURI,

TABLOURI, OBI ECTE DIVERSE
2 1 3 . Diplomă emisă de M arele Maestru reprezentant al Ordinul u i M asonic de Memphis A.

Carence ( Patriarh 95) prin care Dr. în medicină Aristide Serphiotis este anuntat că a fost ridicat
la gradul de Maestru în Ritul de M emphis, Gala\i, ziua a 1 1 -a din luna Mechir, 5 865 ( 1 865) 23 1 •
lnv. M N I R 1 06. 1 07/4 1 .
2 14. Diplomă emisă de Marele Orient al Fran\ei pentru Dr. Aristide Serphiotis atestând ridicarea
sa la gradul 1 8 Cavaler a l Rosei Cruci în 3 ianuarie 1 866.
lnv. M N I R 1 06. 1 07/39 .
2 1 5 . Diplomă emisă d e Loja "Discipolii lui Pitagora'' d i n Galaţi 232 M arele Orient al Franţei
pentru M edicul Aristide Serphiotis atestându-i-se gradul de Maestru, în 29 noiembrie 1 869.
Inv. M N 1 R 1 06. 1 07/40.
rn Aristide SerplÎiotis. tiui lui Chiriac. s-a născut în Grecia. la Hydra. în 20 iulie 1 828 şi a încetat din viată la Galati în 25
iulie 1 905. A absolvit gimnaziul la Pireu în 1 842, apoi liceul la Athena. în 1 846. /\ urmat Fai:ultatea de Medicină a
Universităţii Othonicnc din Athena ( 1 84 7- 1 849). a obţinut Doctoratul în medicină şi chirurgie obstretică al Facultăţii de
Medicină din Miinchen, 1 85 1 ; Teza de doc!Orat despre Morbul Holerci şi Angina Membranacee a obtinut Diploma de
liberă practică in Principatul �vl oldovei. fiind eliberată de Comitetul Sănătătei din Principatul Moldovei în 25 mai 1 853,
la laşi. În 1 854 a fost numit medic militar la Batalionul I din Gala1i. liind avansat în 1 857 la gradul de maior. iar in 1 862
avansat de Cuza la gradul de colonel. Se căsătorise cu t\ vrocumc Xeno. în 1 858. În 1 86 1 dc\'ine membru al Societătii de
medici ş1 naturalişti din Moldova \diploma nr. 590), iar în I 87 1 . membru corespondent al Societătii l mpc1iale de
Medicină din Constantinopol. În 1 3 decembrie 1 884 este unul din cei trei administratori şi conducători ad vitam ai
„
Spitalului .. Elisabeta Doamna din Galati. in 1 874 este vice preşedinte al Consi liului de Higienă şi Salubritate al ornşului
Galati, iar in 1 885. membru al Consiliului Sanitar Superior. A participat la inaugurarea lucn1rilor efectuate în 1 86 1 la
Sulina de Comisia europeană a Dunării. Fiica sa. Aspasia. s-a căsătorită în 1 853 cu George Alexaki. cu care a avut mai
multi băie1 i; în 1 866 a murit soiul. iar in 1 885 a decedat şi mama Avrocome. Dr. Serphiotis a primit mai multe decorat ii:
româneşti - Steaua Romimiei în grad de ofiţer şi de comandor ( 1 878 şi 1 89 1 ). Coroana României în grad de comandor şi
marc oti\er ( 1 882 şi 1 900 ); decoratii şi distinctii greceşti: Diplomă de Onoare pentru fapte de înalt patriotism ş1 dragoste
de ţara ( I 844 ). cavaler al Ordinului Crucea de argint a Mântuitorului ( 1 874); ruseşti: Ordinul sr. Stanislas cls. 11-a
( 1 863 ); austriece: Coroana de Fier cls. 1 1 1-a ( 1 865 ); prusace: Ordinul Coroana Prusiei ci. l i-a ( 1 870): italieneşti: cavaler
al Ordinului Coroana Italici ( 1 872); otomane: Ordinul Osmanie ( 1 891). În 1 905 a demisionat din demnitatea de membru
�
ad vitam al Comitetului Spitalului .. Elisabeta Doamna„. din motive de sănătate. I n formaţii inedite din Albumul familiei
�1�strat .la M IR. inv. 1 0(). 1 07. . . . . . . . .. .
- Nu 111s1stam cu dctal 1 1 asupra LOJ I I ; am111t11n doar că <i lost 111scnsf1 111 iulie 1 865 m I abloul LoJ i lor Regulare atlate
„. . . .
-·
sub obedienţa Marelui Orient al Franţei şi lucra în limba franceză în Ritul de Mcmphis. La instalare Mareic Orient al
Franţei a fost reprezentată şi de Auguste Carencc ş1 A. L. Zcrlendi. Printre cei 1 6 membrii fondatori erau prefectul
Judeţului G. Răşcanu. med1c1 ( precum dr. Aristide Serphwti). neguston. Lo1a s-a distins prm acpum umanitare. cum a
fost epidemia de holeră din 1 865 sau inunda11ih: din 1 87 1 . În 1 866 Loja organizase un Comitet tilantropic cc avea
scopul „de a 1•e11i ,-„ C1/1tloml 1w11ror 11e1wroci{ilor. 111asm1i stil/ 11e111aso11i. locui/ori di11 Gala{i. /(irii d1sti11cţi1111e de
11a{io11a/i1111e sa11 religie'". În 1 88 1 loja a primii o medalie pentru „ataşa111e11111I ei .fa/ci de Mareic Oric111 111 Frwrfei şi
devotc1111e11111I pc11tr11 111111111/tatc". La împlinirea a 20 ani de activitate a publicat o ..Carte de Aur·· cu numele tuturor
celor care au tăcu t parte din Lojă ( 425 ) . Ca un preludiu la formarea Marelui Orient al României, Loja a propus în
I 890 crearea 'J nc1 .. Conîedcra11uni <1 Oncntelor României··. Mare Maestru unnând a li Theodor G. Ro�ett1. membru
fondator al Srn:ict<it i i literare ...lunmll.:a". Marc Maestru Protector. regele Carol I. Henri Cortazz1 spunea despre
această lojă: ... . l"I" di11 (iC1la{i, 111ra din cele mai 1 ·cclri care a11 fost /011date i11 Ro111cî11i11. si11g11ra care <1 111·111 1111 scop
c11 adeniral /i/11111ropic. acela de a 111ura/i::a. Jacti era posibil rela{iile cumcrcialc„. E I FR. I. pp. 36 1 -363.
101
2 1 6. Fotografie, Aristide Serphioti
lnv. M N I R 1 06. 1 07/ I
2 1 7. Diplomă emisă de M arele Orient al Franţei prin Loj a ,,Înţelep\ii din Heliopolis" Bucureşti
pentru gradul de M aestru, acordată farmacistului M . S. M ichaileanu din Bucureşti în 20 iulie
1 883233.
lnv. M N I R 1 53 .606
2 1 8. Diplomă emisă de M arele Orient al României Loj a "Înfrăţirea" Bucureşti pentru ridicare la
gradu l de M aestru a pictorului Paul Molda, 1 8 iunie 1 925�34 .
lnv. M N I R 3 1 5.397
2 19. Diploma de ridicare în gradu l de M aestru al Loj i i „Coroana României" din obedienţa M arii
Loj i N aţionale din România acordată lui N ichita Mandiuc născut în 1 7 iulie 1 894 în Zahareşti.
1 6 februarie 1 926235.
Inv. M N I R 3 1 5 .395
220. D iplomă nr. 1 79 emisă de Marea Lojă Naţională a României pentru ridicarea în grad de
Maestru a lui N ichita M andiuc (nr. 987 în M atricola generală a M ari i Loj i Na\ionale din
România şi nr. 30 în Registrul particular al Loj i i "Steaua României" Bucureşti), 1 6 februarie
1 926
Inv. M N I R 3 1 5 .398
22 1 . Diplomă de Cavaler Rosa Crucian (gradul 1 8) emisă de Loja "Patria" din Bucureşti a
Ritului Scoţian Antic şi Acceptat m pentru f (ratele) N ichita M andiuc l a 1 2 aprilie 1 928 (5928).
Inv. M N I R 3 1 5 .40 1
233 Michailcanu Ştefan C, farmacist. profesor. publicist (pseudonim l i terar Stemill); în 1 8 74 a fost ini\iat în Loja
..În\elep1ii din Heliopolis" Bucureşti. E I F R pp. 345-346.

2�� Molda Paul. pictor (pseudonim Paul Popescu-Molda), a urmat Şcoala de Bcl le Arte din Bucureşti şi Academia de
Arte Frumoase din Vene\ia. Ca specialist în artă bizantină a restaurat catedrala episcopală din Roman. bisericile Sf.
Ştefan şi Mântulcasa din Bucureşti, biserica din Fil ipeştii de Pădure. catedrala din Turda, mausoleul lui Vasile
Alecsandri din M irceşti. În 1 924 a fost i ni\iat în Loja ..ÎnfrăJ irea nr. 4·· din Bucureşti, unde a primit gradul 2 . iar în
1 925 gradul 3. precum şi Diploma de Maestru emisă de Marele Orient al Franţei (nr. 1 220/'.1 0 1 9 ) . În 1 928 a fost ales
membru al Juriului Loj i i şi Tesaurar în anul 1 929, an în care a part icipat la Conventul V al Marelui Orient al
României şi a fost ales membru supleant al Consiliului Ordinului; E I FR. l i . p. 366.
235 Nichita Mandiuc, industriaş. proprietar al unei spălătorii mecanice, avea gradul 3 în 1 926. li ind înscris în Registrul
matricol al Marii Loj i Na\ionale din România la nr. 987; făcea parte din Loja „Steaua României" din Bucureşti (nr. 30
din Registrul Loj i i ) având gradul de Maestru şi din Loja „Coroana României", fiind înscris la nr. 6 în Registrul
matricol al acestei loji. cu grad de Maestru. În acest an Marea Lojă Na1ională ccrtilica faptul că N ichita Mandiuc avea
cele trei grade simbolice, recomandând să i se acorde ajutor în caz de nevoie. În 1 92 8 a primit Diploma de Cavaler
Rosa-Crucian ( Marca Lojă Na\ională din România). iar în 1 929 i s-a conferit „ Virtutea Masonică" c ls. l l l -a de către
Ordinul Ab Chao Consi liul Suprem din România al Ritului Rosa-Crucian. Între 1 928- 1 930 a mai fost Marc Trcsorier
al Marii Loj i Naţionale din România, participând la marile comemorări ale acesteia. În 1 93 2 a părăsit obedien\a.
um1ând disidenţa Sadoveanu; în 1 93 5 obţine gradele 3 1 şi 32; tot în 1 93 5 primeşte şi gradul 3 3 în Loja „Cavalerii
Steagului" din Bucureşti. E I FR. l i , pp. 262-263. În 1 936 era tot în Marca Lojă Na1 ională din România.
2.16 Loja „ Patria" din Bucureşti. lojă de perlcc\iunc a Supremului Consi liu din Romfmia. s-a constituit în 1 92 1 ; a fost
condusă de Jean Pangal ( 1 925- 1 926. 1 93 2 ). de Erast Pcrctz şi Mihail Sadoveanu; E l f'R. 1 1 1 . 2 5 .
102
222. Brevet pentru acordarea Decoraţiei ..V i rtutea M asonică" clasa I I I-a, f. N ichita Mandiuc, la
26 octombrie 1 929 (5929). Este semnată de M M MM Ioan Pangal şi A l . Lupaşcu .
l nv. M N I R 3 1 5 .402
223. Adresă prin care Nichita Mandiuc este anunţat că a fost ridicat în grad prin acordarea
gradului 32, Subl. Pr. A l Secret. Regal, semnată de Marele M aestru Al. Lupaşcu, Mare M inistru
de Stat.
Inv. M N I R 3 1 5 .400
224. Legitimaţia cu nr. 1 2 emisă de Franc-Masoneria Română U nită-Federaţiunea Marii Loji

Naţionale din România cu M arele Orient din România pentru N ichita M andiuc, 26 martie 1 936.
l nv. M N I R 3 1 5.399
225. Diplomă emisă de Marea Lojă Na\ională din România pentru ridicarea în gradul de
Maestru a lui Spiridon Drapaniotis, 7 iunie I 946m .
l nv. M N I R 3 1 5 .396
226. Diplomă emisă de Marele Orient al Franţei - Loja „Discipo l i i lui Pitagora'' din Galaţi
atestând ridicarea în gradul de Maestru a fratel u i Jean Vlasopoulo în 28 mai I 888m .
227. Carte de identitate nr. 14 emisă de Marea Lojă Naţională din România - Loja "Farul
Ospitalier" din Brăila pe numele Georges Trohany (gradul 3 ), comerc i ant din Brăila� 3 ".
228. Cane de identitate nr. 2746, emisă de Marea Lojă Naţională din România - Loja „Farul
Ospitalier" din Brăi la pentru avocatul N icolae Trohani din Brăila, 1 9 1 2
229. Diplomă pentru gradul de Maestru emisă de Mareic Orient al Franţei, Loja „Farul Ospitalier din
Brăila'', în favoarea subdirectorului de bancă George Trochanis. 51 1 8 noiembrie 1 9 1 O.
230. Înştiinţare tri misă de Loja „Farul Ospitalier'' din Brăi la ··fratelui" Georges Trochanis, prin
care i se comunică ridicarea sa la gradul 1 8 (Cavaler Rosa-Crucian. Prinţ al Vulturului şi
Pelicanulu i ) şi că i se vor completa decretele, după achitarea taxelor. urmând ca iniţierea să aibă
loc în data de 30 noiembrie ( S f. Andrei). la Bucureşti, la 1 5 sept. 1 9 3 3 .
!J • Drapaniotis Spiridon ( Spiru ) - inginer. di rector genera l l a Societatea „Nordica". cons i l ier economic l a Societatea
.. Amim" a fost i n i t iat în 1 94 5 în Loja „România U n i t ă nr. I " d i n Bucureşti ( nr. 309 în Registrul Marii Loj i Nationale
din România. nr. 57 în Registru! Lo,1 i i ) . Obţ ine gradele 2, 3, Maestru. î n ! 946: E I F R . ! . p. 3 7 4 .
!J s V!asopulo M i ltiadi ( negustor), în 1 868 c r a in Loja „Discipo l i i l u i Pi tagora·· din Galaţ i , i a r în 1 869 membru
fondator al Loj i i „Renaş1crea" din I smai l : E I F R . I I I . p. 4 1.'l .
!W
Nicolae Trochany ( n [1scut la Conswntinop<>I în 1 869. negustor. co111a b i l . subdirector de bancă) a fost ini\iat în Loja
„Farul Ospitalier" din Br•-1 i l a , în 1 89 8 , în 1 899 obtimind gradul 2 şi în 1 9 1 0 gradul 3: E I FR . 1 1 ! . p. 354.
1 03
Colecţie particulară ( 2 )
23 1 . Înştiinţare trimisă ,,fratelui" Georges Trochanis, d e Supremul Consil i u d e gradul 33 a l
Ritului Scoţian Antic şi Acceptat din Bucureşti, anunţând-ul că s-a aprobat avansarea s a la
gradele de perfecţionare 4- 1 8 . Hârtie en-tete cu simbolul S upremu l u i Consil i u ( vulturul bicefal
încoronat ţinând în gheare spada, de care atârnă eşarfa cu deviza DEUS M E USQV E JUS şi
dedesubt deviza Ritului Scoţian Antic şi Acceptat "Ordo ab Chao'", deasupra vulturului eşarfa
cu legenda U N I VE RS U S TERRA R U M ORBIS ARC H IT ECTON I S A D G LORIAM
I NCENTIS, f.d. < 1 933>).
232. Manuscris - Repertoir cu adrese care a aparţinut lui M ihail Barbu, fost profesor al
Conservatorul din l aş i , fost secretar al Loj i lor ieşene „Vasile Alecsandri" şi „Dimitrie
Cantemir" 240 .
233. Patentă pentru practicarea Ritului Sco\ian Antic şr Acceptat de către M areic Orient al
Franţei pentru primele 3 grade simbolice, iulie 2005.
234. Patentă emisă de M arel e Orient de Franţa pentru practicarea Ritului Francez în Marele
Orient de România pentru pri mele 3 grade simbolice, I iulie 2005 .
235. Patentă emisă de M arel e Orient al Franţei Lojei ,,Înţelepţi i din Hel iopol is" din Ordinul de
Bucureşti, 1 99 3 .
236 - 237. Două fotogra fi i înfătişându-1 pe Giuseppe Garibaldi.

238. Programu l balului organ izat de Supremul Consi l iu al Ordinului Scoţian Antic şi Acceptat
din România cu pri lej u l aniversări i a I O ani de la reaprinderea luminii în România. Pe copertă
sunt semnături l e unor Suverani M ari Comandori ai unor Supreme Consi l i i din Franţa şi SUA;
31 mai 2003 .
Colecţie pat1iculară ( 4)
239. Carte, '"Culegere de a triptic11rilor treptelor simbolia , apărută la Kerkira. 1 863 .

'"
14" Caietul con1ine numele ş i adresele tuturor membrilor Loj i lor: Loja "Dimitrie Cantemir"': Andriescu Calc. Anghel
Paul. Botez C.. Bădărău Th .. Bogdan P .. Bădărău Dan, Bâhcanu I.. Codreanu M .. Cădere N . . Diaca C.. Ghcorghiad
N . . Gancevici Corneliu, Miclescu Emil. M i liteanu Caton, Motăş C.. M isihăm:scu T .. Ocscu C . . Pro lir I . . Pogonat I . .
Popovici C.. Popa C .. Racovitză G . . Sadoveanu V .. Şoarec I., Sadoveanu D„ Tăutu C., \!laicu Gh .. Loj<i ··Vasile
Alecsandri „ : B<irbu M .. Carp A l . . Cosmovici I.. Cermitescu Aur„ David M „ Herov;.mu A I L Murat Robert.
Mocănescu Ant.. Pogonat P .. P<ivloff L.. Râmniceanu N. I.. Stoian Corneliu. Tufescu V .. Vrânceanu V.
1 04
240. Broşură edi tată de Marele Orient al Franţei din Paris, Supremul Consi liu, . lnstruc(iw1i
.
pentru gradul simbolic de Ucenic ", Paris, 1 882.

24 1 . Broşură destinată i nstrucţiei aspiranţilor la gradul de M aestrn al Marelui Orient al Franţei,

Paiis, 1 909.
242. Broşură, emi să d e Marele Orient al Franţei Capitlul '"Clemente Amitie"' privind recrutarea
masonică pentru ridicarea valorii Atel ierelor Albastre prin perfec1ionarea membrilor şi ridicarea
lor la grade de perfecţionare, Paris, f. � ( I 9 I 8).
243. Broşură a Biroul u i l nlernaţional de Relaţi i Masonice de la Berna privind istoricul. scopul şi
activitatea biroului în perioada 1 902 - 1 920, Berna I 920.
Coleqie particulară (2)
244. Broşură editată de Marea Lojă Naţională din Român ia, Ritul Scoţian Antic şi Acceptat
„Constituţia şi Reg11lament11I General " al Marii Loj i Naţionale din România. Ordinul de
Bucureşti, I 923.
245. Anuar - „ Calendar masonic al Marii l.oji Universale " pentru anul I 923.
246. Cartea Conspira/ia lojilor „ de Toma Petrescu. apărută la Bucureşti 1 94 1 . lucrare cu

„
caracter antimasonic apărută în anul organizării Expoziţiei antimasonice de la Sala Dalles.

247. Broşură, Istoria Memorialului Masonic Naţional George Washington „. 1 892 - 1 974,
„
l imba engleză.
Coleqie particulară ( 4)
248. Broşură funerară comemorând a 200-a aniversare de la moartea lui George Washington.
Colecţie part icu lară ( 4 )
249 - 250. Programul şi o fotogra fie a comemor[1ri i ani versări i morţ i i l u i George Washington l a
1 4 decembrie 1 799.
Coleeţie part icu lară ( 4)
25 1 - 252. File dintr-un ziar elen cu articole referitoare la Masonerie. i unie 1 98 1 .
1 05
253. Revista Asociaţiei Doamnelor din Mont Vernon, număr special funerar, 1 999.
254 - 258. Revista „ Forum masonic '', 5 exemplare din anii 1 999/ 1 ex., 2000/ 1 ex . . 2003/3 ex.
259. Tablou cu ramă de lemn, cu macheta în ghips pictat a lui H oria şi l egenda V ARGOY ON
N-KLOSKA - HORA: A LTRER.
Inv. M N I R C. 3 777, C ustodie CNBAR.
260. Litografie în făţişându-l pe Tudor Vladimirescu trecând Oltul c u pandurii săi în 1 82 1 .

l nv. M N I R I 06.685
26 1 . Litografie înfăţişându-l pe A lexandru l psi lanti ş1 membrii Eterici. întâmpinaţi la l aşi în

martie 1 82 1 .
lnv. M N I R 1 08. 1 47
262. Gravură intitu lată „ Misiunea românilor 1/1 Orient ", ce în făţişează o Alegorie: tânără
reprezentând România poartă lumina către popoarele balcanice reprezentate de cele şase
personaj e masculine în costume naţionale, plasate în faţa tinerei , care se află între alte două
tinere cc reprezintă I ndustria şi Agricultura. În stânga - dreapta, sus, numele localităţi lor
SULINA, C ERNA VODĂ şi jos stânga KUSTENJ E I . Deasupra tinerei este plasată o stea cu
şase colţuri, în faţa ei compas şi echer (simbol şi unelte masonice) �� 1 •
Colecţie particularf1 (4)
263 . Obelisc oferit domnitorului Gheorghe Bibescu de . .I DB"; pe soc l u sunt gravate fragmente
din discursul de investitură şi EKC n PECIA 4 EJ1 U I M A I A D ) N K W I
inscripţia:
MAl/ADEBbPAT n P I ETEW UG <l>PbUESK: /I : D : li . . . Obel iscul a deveni t, mai ales din
secolul al X IX-iea. unul dintre simbolurile folosite de Francmasonerie din perioada sa
„egiptizantă" care a urmat războaielor napoleoniene.
Metal comun aurit şi argintat, inv. M N I R 3 2 . 826
2•1 Gravura nu este datată: poate li \'<'rha de ;mul 1 906. ;m in care Masoneria Româneasc:i a participat 1.:u exponate la
Constantm C. Istra t i . despre care se şuc
Expozi1ia j u b i l iară organi zat•! în Parcul C a ro l . al ciirei Comisar general a fost
că a a\'ut rcl a 1 i i cu Fran1.:masoncria. Sub1c1:tul se re ferii la Comisia Europeană a Dunăr i i care s-a î ntnm i t la Sul in•1 in
1 906: cu acea 01.:az1c au llist emise meda l i i comemorative din argint şi bronz.
1 06
CAPITOLUL V I I I
FILATELIE
A. MĂRCI POŞTALE CU TEMATICĂ MASONICĂ
264. Austria, coliţa cu valoare nominală 1 00 schi l ingi, reprezentând scenă dintr-un Templu
masonic, dedicat M asoneriei Libere din Austria242 .
Colecţia l ng. Gabriel Mărgi neanu, laşi
265. A ustria, 1 967, marcă poştală cu valoarea nominală de 3,5 schilingi, reprezentând Altarul
Lojei surmontat de Delta luminos.
Colecţia l ng. Gabriel Mărgineanu, laşi
266. Belgia, 1 982, marca poştală cu valoarea nominală de I O franci, emisă cu ocazia aniversării
a 1 50 de ani de la înfiinţarea M arelui Orient al Belgiei .
Colecţia l ng. Gabriel Mărgi neanu, Iaşi
267. Franţa, 1 973, marca poştală cu valoarea nominală de 0,90 franci, emisă pentru a aniversa
bicentenarul Marelui Orient al Franţei.
Colecţia lng. Gabriel Mărgineanu, laşi
268. Franţa, 1 993, marca poştală cu valoarea nominală de 3 ,40 franci, dedicată Ordinului
Masonic Mixt lntemaţional 24 3 •
Colecţia lng. Gabriel M ărgi neanu, l aşi
269. Franţa, 1 994, marca poştală cu valoarea nominală de 2,80 franci, emisă cu ocazia
centenarului M ari i Loj i a Franţei .
Colecţia l ng. Gabriel M ărgi neanu, laşi
270. Franţa, 2003 . marca poştală cu valoarea nominală de 0,50 euro emisă pentru a celebra 275
ani de Masonerie Franceză Liberă.
!•!
La Muzeul c.Jc ls1ori..: din Vi..:na s..: păstr..:azf1 pictura dupi1 care s-a executat accastf1 coli!ă. Tabloul prezintă un
„
Atelier masonic din Loja vieneză „Zur Ncugekriintcn Hollnung„: în prim plan stânga un nco!it ( ..rccipi..:ndar l legat
la ochi care aspiră la intrarea în Masonerii:. Se presupune ci1 personajul din primul plan dreapta ar li Mozan.
!•J Într-un medalion. în ancadramentul Coloanelor unui Tcmplu surmolllal de compas şi echer. se allă două c!igii acolate
dreapta. prima liind a Mariei Dcraismcs ( 1 828- 1 894 ). juma listă şi liber-cugetătoare, prima femeie initiată oficial în
Masonerie ( 1 88 2 . Loja .. Liberii Gânditori „ din Pecq); a doua efigie este a c.Joctorului G..:orges Ma11in. care, împreună cu
Marie Deraismes, a fondat prima obcdienţ�\ mixtă - „Dreptul Uman·· ( Marca Lojă Simbolică Sco\iană Dreptul Uman).
deschisă tuturor. H'lră distincţie c.Jc sex. religie. ras{1 sau na1ionalitate: Emil ian M. Dobrcscu. op. cil . . pp. 47-48.
1 07
Colecţia l ng. Gabriel M ărgineanu, l aşi
27 1 . RDG, marca poştală cu valoarea nominală de 20+ 1 O pfennigi (suprataxa în folosul

organizatiilor de Cruce şi Semilună Roşie), reprezentând o „alianţă''.
Colecţia l ng. Gabriel Mărgineanu, l aşi
272. H onduras, 1 972, marca poştală cu supratipar, cu valoarea nominală de 0.05 centavos.
emisă cu ocazia celei de a 50-a aniversări a Marii Loj i din H onduras.
273. Portugalia, 2002, marca poştală cu valoarea nominală de 0,43 euro, emisă cu ocazia
aniversării a 200 de ani de la înfi inţarea Marelui Orient Lusitan.
274. România. coliţa cu valoare nominală de 87.000 lei reprezentând pe Dimi trie Cantemi r,
.
compasu I ş1 ec h eru 1 '--l-I .
Colecţia l ng. Gabriel M ărgineanu, laşi
8. PLICURI FILATELICE CU TEMATICĂ MASON I CĂ
275. hal ia, 2002. ştampib specială cu stema M :. O :. I :. , apl i cată la Compiano în 1 4 iulie 2002,
cu ocazia inaugurării M uzeului masonic internaţional la Compiano ( Parma).
Colecţia l ng. Gabriel Mărgi neanu, laşi
276. Luxemburg, 1 998, plic prima zi a emisiunii (FDC), emis cu ocazia aniversării a 1 50 ani de
la înfiinţarea M arii Loj i a L uxemburgului. Pe plic este reprodus sigil i u l M :. L :. a
Luxemburgului şi o „aliantă".
Colecţia Ing. Gabriel Mărgineanu, laşi
277. România, 2003, plic special, cu ştampila poştală specială util izată la l aşi la 1 9 septembrie
2003. cu ocazia aniversării a I O ani de la reaprinderea luminii la l aşi; cu stema Loj i i ,.Junimea"
din Orientul de laşi.
278. România, 2004, plic prima zi (FDC). Dimitrie Cantemir, cu reprezentarea stemei Marii
Loj i Naţionale din România ( deviza V INCERE AUT MORI).
Coleeţia l ng. Gabriel Mărgineanu, Iaşi
�..., Se presupune C<i Dim itrie Cantemir ;i fost 111qi;it în Masonerie, stcm;i lui de principe rus ti ind o dnvad<\. N u poatl· li
întâmplător faptul c ă in I lJ 2 7 numdc său a fost d a t unei Io.i i intcmei;ite la l a ş i . în 2002 reapri nzându-se lu1111nilt: unei
lo1i c;ire se c!•nsideră d.::s 1:cndentJ cdei J i n 1 92 7 . În 2004 numele său este confe rit subcomandcrici Cavalerilor
Tcmplicn d111 laşi; E I F R . I. p. 2 1 6 .
1 08
279. România, 2004, stampilă poştală specială, util izată la Bacău în 1 2 iunie 2004, cu ocazia
reaprinderii luminii la Bacău; este redată stema Loj i i „Vasile Alecsandri"24 5 .
Colecţia I ng. Gabriel M ărgi neanu, I aşi
280. România, 2006, ştampi la poştală specială apl icată la Iaşi în 24 mai 2006, cu ocazia
aniversării a 1 O ani de la i nstalarea M arii Loji „Alexandru I oan Cuza", cu stema Loj i i „Al. I .
Cuza" Orientul l aşi.
Colecţia l ng. Gabriel M ărgineanu, Iaşi
C. MĂRCI POŞTALE CU TEMATICA ROTARY
28 1 . RFG, 1 987, marca poştală cu valoarea nominală 70 pfennigi, emisă cu ocazia Convenţiei
Rota!)' l ntemational, care a avut loc la Munchen.
Colecţia l ng. Gabriel M ărgineanu, laşi
282. N i caragua, 1 955, marca poştală cu valoarea nominală de 2 centavos. emisă cu ocazia
semicentenarului organizaţiei.
283. România, 2005, coli\a c u valoarea nominală de 4x2 I .OOO lei, emisă cu ocazia centenarului
organizatiei.
D. PLICURI FI LATELICE CU TEMATICA ROT ARY
284. RFG, 1 967, plic prima zi ( F DC, planul Marshall ).

285. România. 2005, ştampila poştală specială uti l izată la l aşi la 2 3 februarie 2003. cu ocazia
centenarului organizaţiei .
Colecţia l ng. Gabriel Mărgineanu. l aşi
286. România, i lustrată „Rota!)'··.

Colecţia l ng. Gabriel M ărgineanu. l aşi
Katiuşa Pârvan, Tudor Sălăgean şi Daniela Comşa

(cat. 1 1 - 1 6. 24-33 . 38-4 1 . 44) .
Livia Căl ian (cat. 1 96)
1,, Loja d i n Bac;lu a fost cons1i1u it[1 in 2004 sub ohcdicn 1 a M a r i i Loj i Na1iona1c d i n România ( n r. 1 67 în Registrul
matricol ); E I FR. I I I . p . 3 8 2 .
1 09
INDICI
I . Loji care apar p e medalii ş i În 1 8. "Discipo l i i l u i Pitagora'', lojă din Galaţi,

documente M arele Orient din I talia
1 9. „Egalitatea'', lojă d i n Craiova, Ritul de
I. „Adevărul nr. 3", lojă cu locaţie M emphis.
necunoscută 20. "Farul Ospita l i er", lojă din Brăila
2. "'A lexandru I oan Cuza", lojă d i n l aşi 21. „Fraternitatea I Zion nr. 13 80",
3 . "Amiciţia'·, lojă din M ihăil eni Bucovina. Bucureşti, loj a evreiască aparţinând
sub obedienţa Marelui Orient al Italiei Ordinului B'nci B'rith.
4. "Bohemia Praga", lojă 22. "Humanitas", lojă din Baia Mare
5. „Bruederlichkeit", lojă din Arad, sub 23. ""Human itas", din Bucureşti , din
obedienta M arii Loj i Simbolice din obedienţa M�relui Orient al Franţei
U ngaria, Rit Ioanit. 24. ..Înţelepţi i din Heliopol is", lojă din
6. „Bruederlichkeit'', lojă din B ucureşti, sub Bucureşti, sub obedienţa Marelui Orient al
obedienţa M ari i Loj i S i mbol ice din Franţei, Ritul de Memphis.
Hamburg, apoi d i n Bayreuth, în final a 25 . ..Înfrăţirea Ariei gr. I V", lojă cu locaţie
Marii Loj i Simbolice d i n Ungaria, Rit necunoscută, Ritul de Memphis
Ioanit. 26. ·· î n frăţirea", lojă din Bucureşti
7. "'Budapesta··, lojă d i n B udapesta, sub 2 7 . ,,Înfrăţirea Z ion", lojă din Brăila,
obedienţa M ari i Loj i S i mbol i ce din aparţinând Ordinului B'nci B'rith
Ungaria, R i t Ioanit. 28. ,.Înfrăţirea Zion", lojă din Buzău,
8 . „Cambridgeshire", lojă engleză aparţinând Ordinului B'nei B'rith
9. "Carmen Sylva'', loja m i l i tară de l imbă 29. ··Jan Amos Komensky", lojă cu locaţie
germană din Bucureşti necunoscută, sub obedienţa Marelu i Orient
I O. „C. A. Rosetti nr. 7", lojă din Bucureşti, al României.
sub obedienţa Mari i Loj i Nationalc din 30. ··J unimea", lojă d i n l aşi, Orientul de l aşi
România şi sub obedienţa Mari i Loj i 3 1 . "'Latina Gintă", lojă cu locaţie necunoscută
Districtuale a Mari i Loj i d i n New York 3 2 . Lojă din Giurgiu, Ritul de Mcmphis
1 1 . „Concordia", loj ă din Ploieşti 33. „Marte··, loja m i l i tară din l aşi, M arele
1 2 . „Concordia/Osszctartas", lojă din Arad Orient al Italici.
şi Cluj , sub obedienţa Marii Loj i Simbolice 34. ,.Losonczy", lojă din Timişoara, sub
din Ungaria, Rit Ioanit. obedienţa Marii Loj i Simbol ice din
1 3 . Convenţia Rotat)' Ungaria, Rit Ioanit.
1 4 . „Coroana lui M ihai Bravul'', lojă din 35. Marca Lojă a Franţei
Piteşti, Ritul de M emphis 36. Marea Lojă din Honduras
1 5. "Coroana României", lojă cu locaţie 3 7 . Marca Lojă a Luxemburgului
necunoscută, din obedienta Marii Loj i 3 8 . Marca Lojă Naţională d i n România,
Naţionale din România Marele Orient al Franţei
1 6. "Datori ile sacre", l ojă din Bucureşti 39. Marca Lojă Simbol i că a U ngariei, Rit
1 7. "Dimitrie Cantemir", lojă din laşi I oanit
1 10
40. M area Lojă U n i tă din Anglia, Rit Rosa 64. "Sicul ia", lojă din S f. Gheorghe,
Cruci an obedienţa M arii Loj i S i mbolice din
4 1 . M arele Orient al Belgiei U ngaria, Rit Ioan i t.
42. M arele Orient al Franţei 65. ''Szechenyi", lojă din Arad, obedienţa
43. M arele Orient al Italiei Marii Loj i Simbolice din U ngaria. Rit
44. Marele Orient al României I oanit.
45. "Mathias Corvin", lojă 66. „Uniunea Stelei", lojă din Galaţi
46. Masoneria Liberă din A ustria 67. "Unio'', lojă din C l uj, obedienţa Marii
47. "Moldova", lojă din l aşi, M arele Orient Loj i Simbolice din U ngaria, Rit Ioanit.
al Italiei 68. ··vasile A l ecsandri", lojă din laşi
48. "Monotreimea Universală", loja sub
obedienţa M arelu i Orient al I taliei Katiuşa Pârvan
49. „Moroi u nr. 3 5'', lojă constituită la
Cairo, sub obedienţa Marii Loj i Naţionale
din România l i . Societăţi patronate de M asoneria
50. Ordinul Masonic de M emphis Română cc se regăsesc pc medalii
5 1 . Ordinul Masonic M ixt I nternaţional
52. Ordo Ab Chao, M arele Orient Lusitan I . Asociaţia de binefacere ''Caritatea" din
5 3 . „O sszetartas", Lojă, obedienţa Mari i Roman
Loj i Simbolice din U ngaria. R it Ioanit. 2. Asociaţia pentru răspândirea ştiinţelor
54. "Panonnia", lojă din Braşov, obedienţa din Bucureşti
Marii Loj i Simbolice din U ngaria, Rit 3. Banca populară "Victoria"
Ioan it. 4. Institutul "Cultura"
55. "Patria'', lojă din Bucureşti, Ritul 5 . I nstitutul "Cultura" din Giurgiu
Scoţian Antic şi Acceptat 6. Societatea anonimă "Vi11utea" din Brăila
56. „Pax", lojă fondată la Timişoara, 7. Societatea "Armonia" din Brăila (de
obedienţa M ari i Loj i S i mbol ice din l imbă germană)
Ungaria, Rit Ioan i t. 8. Societatea de ajutor reciproc "Armonia"
57. "Petru Rareş", lojă din Iaşi 9. Societatea de aj utor reciproc ş1
58. ''Regele Ladislau", l ojă. obedienţa filantropie "Caritas" din Brăila
Mari i Loj i Simbolice din U ngaria. Rit I O. Societatea "Caritatea" din Bucureşti
I oanit. 1 1 . Societatea comersanţilor şi meseriaşi lor
59. ''România". lojă din Bucureşti. români din H uşi
obedienţa Marelui Orient al I taliei 1 2. Societatea constructori lor români
60. „Sapienţia", lojă de l i mbă germană, 1 3. Societatea"Constructori lor ŞI
obedienţa Marii Loj i din Prusia. Cooperatorilor" din Bucureşti
6 1 . „Speranţa", lojă din <Rusciuk>, Loja. 1 4. Societatea "Creditul funciar şi urban"
obedienţa Marelui Orient al I taliei. din Bucureşti
62. „Steaua Dunări i", lojă, Marele Orient al 1 5 . Societatea "Dr. I u l i u Barasch" din
Franţei Bucureşti
63. „Steaua l u i Sever", lojă d i n Turnu 1 6. Societatea fi lantropică română "Gloria"
Severin, Marele Orient al Franţei din Bucureşti
1 1 1
1 7. Societatea ··Fraterna română'' din l aşi 20. Carp A l .
1 8. Societatea "'Fraternitatea" din B ucureşti 2 1 . Cădere N .
1 9. Societatea l ucrătorilor şi meseriaşilor 22. Cernătescu Aur.
"Unirea" din Ploieşti 23. Cloşca
20. Societatea meseriaşilor izraeliţi din 24. Codreanu M .
Galaţi 2 5 . Cosmovici I .
2 1 . Societatea pentru ajutorarea j unimii 2 5 bis. Cowles John.
studioase "Progresul" din Bucureşti 26. David M .
22. Societatea şti inţi fică şi l iterară din laşi 2 7 . Davilla Carol
23. Societatea "Vulturul - Secţia Aj utor" 28. Deaky A lbert
24. Societatea "Vulturu l şi Zimbrul" din 29. Deraismes M arie
Bucureşti 30. Diaca C.
25. Şcoala de arte şi meserii din Bucureşti 3 1 . Drapaniotis Spiridon
26. Şcoala profesională de fete "'Fi l i p ş1 32. Fildennan W ilhelm
Raşela Focşăneanu" din Bucureşti 33. Focşeneanu Filip
34. Focşener !sac
Katiuşa Pârvan
35. Franklin Benjamin
36. Freniiu Sever
37. Gancevici Corneli u
I I I. Personalităţi care au făcut parte din 3 8 . Garibaldi G iuseppe
Masonerie şi se regăsesc pe medalii şi
39. Gartenberg-Sadogurski Peter von
documente
40. Gheorghiad N .
4 1 . Ghika A lexandru Dimitrie
1 . A lecsandri Vasile
42. Haret Spiru
2. Alexandru Ioan I Cuza
43. Herovanu A l f.
3. Andriescu Cale
44. Horia (N icola Urs)
4. Anghel Paul
45 . l psi lanti Alexandru
5. Dr. Barasch I u l i u
46. I strati Constantin C .
6. Barbu M .
4 7 . Kant I mmanuel
7. Barcian N . Droc
48. Kazinczy Ferencz
8. Bădărău Dan
49. Kogălniceanu M ihail
9. Bădărău Th.
50. Komenski Jan Amos
1 0. Becker Em. W.
5 1 . Kossuth Lajos
1 1 . B ibescu George
52. Liszt Franz
1 2 . Bâlteanu I .
5 3 . L upaşcu Al.
1 3 . Bogdan P.
54. M andiuc N ichita
1 4 . Bonaparte Napoleon
5 5 . Marti n Georges
1 5 . Botez C.
56. M azzin i G iuseppe
1 6. Cambaceres Jean Jaques Regis de
57. M ichaileanu M . Ştefan
1 7. Carence Auguste
58. M iclescu Emil
1 8. Carniol Mcnachcm Fiul
59. M i l iteanu Caton
1 9. Carol al X i i -lea
60. M isihănescu T.
1 12
6 1 . M ocănescu Ant. 8 3 . Sadoveanu V.
62. Molda Paul 84. Saligny A nghel
63. Moroi u Constantin M . 85. Serphioti Aristide
64. M otăş C. 86. Stoian Corne l i u
6 5 . M ozai1 Wol fgang A madeus 87. Sturdza D i mitrie A.
66. Murat Robert 88. Şoarec I .
67. N icoleanu Eracle 89. Sternberg N.
68. Ocscu C. 90. Ştirbei Barbu Dim itrie
69. Pangal I oan 9 1 . Tăutu C.
70. Panu Anastase 92. Trohani Georges
7 1 . Pavlo ff l. 93 . Trohani Nicolae
72. Peixotto Benjamin Franklin 94. Tufescu V .
73. Pogonat I . 95. V ladimirescu Tudor
74. Pogonat P. 96. V l aicu Gh.
75. Popa C. 97. V lasopoulos Jean
76. Popovici C. 98. Voltaire .Jean Marie Arouet
77. Profir I . 99. Vrânceanu V .
78. Racovitză G . I 00. Washington George
79. Radivon Theodor
80. Râmniceanu N. I . Katiuşa Pârvan
8 1 . Rosenberg Jaques Lasar
82. Sadoveanu D.
1 13
G LOSA R
ACCACIA („salcâm'') - plantă simbol ică legată de mitul ucideri i lui H iram Abif,
arhitectul templului regelui Solomon. Salcâmul era arbore sacru la egipteni. de la care l-au
preluat şi evreii , el simbol izând inocenţa şi regenerarea. Accacia masonică este o specie de
„mimosa pudica··. plantă care îşi strânge frunzele la atingere ( i nocenţa, discreţia). Mormântul l u i
H i ram a fost găsit gratie ramurii d e accacia, pusă d e asasinii săi deasupra locului unde fusese
îngropat, ea fiind găsită de cei care îl căutau. În li mbajul llori lor este simbolul certitudinii.
certitudinea că moartea lui I-l iram nu a fost zadarnică, şi nu înseamnă nimicirea omului. a fiinţei,
ci reînnoirea ei. În Tabloul gradului de Maestru accacia este aşezată peste pânza care acoperă
sicriul în care se a flă recipiendarul*. ca si mbol al renaşteri i lui într-o nouă stare: din larva
inferioară apare fluturele care zboară spre lumină, spre soare (simbolizat de flori le auri i ale
accaciei). În ritualurile funerare, crengu\a de accacia care se pune pe sicriul celui plecai spre
Orientul Etern*, este simbolul supravieţuirii energii lor care nu pot li distruse de moarte: ea
aminteşte că dacă oamen ii mor. omenirea continuă să-şi împlinească destinul. În timpul
ceremonialului pentru gradul de M aestru se spune că accacia este si mbolul societăţ ilor umane
care după ce au supo1tat opresiunea mult timp, sunt trezite din nou la viaţă prin libertate,
libertate simbolizată de aceastf1 ramură de accacia.
ADORM I R E termen util izat pentru a desemna încetarea temporară a activităţ i i unei
-
loje. O lojă nu încetează să ex iste niciodată şi nu poate d ispărea, dar îşi poale înceta activitatea,
temporar, din anumite considerente.
AERO PAG - este Atel ierul negru. care grupează masonii. între gradul 1 9 până la 30.
ACOPERĂ M Â N T U L LO.J l l - se mai numeşte „Bolta înstelată" şi este simbolul lumii

viitoare, Loja cerească pe care Divinitatea ( M arele Arhitect al U n i versul u i în accep1iunea
masonică) o prezidează în veşnicie. Este „\ara strf1ină" unde aspi rf1 să aj ungă orice mason.
A LC H I M I A - „ştiinţa" Evului Mediu practicată de astrologi. chim işti. fizicieni ş1

filosofi. cu scopul de a descoperi panaceul universal material izat în „el ix irul v ieţi i'" şi „piatra
fi losofală", care să transforme metalul comun în metal nobil (aur). Înţelesul simbolico-filosolic
era acela de a transforma fi inţa umană obişnu ită. plină de vicii şi păcate. imperfectă. într-un om
puri ficat. înţelept. bun. prin lucrarea asupra lui însuşi. aşa cum exprima formula alchimiştilor
Sale et coagula („puri fică şi întregeşte"). Masoni i au preluat multe din simbol urile alchimiştilor,
pentru cfl şi ci aqioneazf1 pentru perfecţionarea omului. în interesul întregii umanităţi.
ALIANŢĂ sau CREDI NŢĂ simbol masonic care reprezintă două mâini care se
-
strâng; este semnul unitătii frătcşti între masoni, al al ianţe i ; ca simbol al solidarităţii apare pe
I 1 -l
stemele multor asocialii de binefacere ş1 societăţi patronate de M asonerie, precum ş1 în
blazoane.
ALT AR - este masa de formă triunghiulară în faţa căreia este aşezat Venerabilul în
timpul unei ţinute* a loj i i . Pe A l tar sunt aşezate cele trei mari l u m i n i * : Cartea Sacră ( Biblia
deschisă la Evanghelia după Ioan sau Constitu\ i i l e lui Anderson sau altă Carte Stăntă a altei
rel igii), Echerul * şi Compasul* .
ARCAN E -sunt învă\ături le fiecărui grad î n pa11e. î n funcţie de nivelul iniţiatic.

Prezentarea lor se face pe baza unui ceremonial numit Ritual.
ARDERE ÎNTRE COLOAN E - ceremonie prin care un mason este scos în a fara
Masoneriei, făcându-se vinovat de grava încălcare a principii lor şi j urământului masonic. Efigia
lui este arsă. simbolic, între coloane, semn că el a încetat să ex iste ca mason.
ARTA REGA LĂ - este arta practicată de Maestrul mason, însemnând punerea în

apl icare a iniţieri i dobândi te, căci prin iniţiere el devine rege al propriu l u i ego şi al materiei. Ca
explicaţie „materialistă", înseamnă arta de a construi a maeştri lor medievali, care real izau
construcţi i pentru regi şi pri nţii Bisericii. Cunoscători i ştiinţelor oculte arată că aceste ştiinţe,
foarte complexe. erau cunoscute în antichitate numai de regi şi preoţi, ele găsindu-şi loc în
Masonerie ca ,.artă regală". Ca înţeles masonic, această denumire arată transcendenţa şi munca
pe care trebuie să o depună fiecare frate pentru atingerea perfcqiuni i .
ATE L I E R este spaţiul d e desfăşurare al vieţii masonice, sinonim lojei, cuprinzând

-
aqiunile membri lor unei loj i : primirea de noi membri, con ferinţe, reuniuni, petreceri . ridicări în
grad . Atelierele sunt de mai multe categori i : albastre (simbolice) pentru gradele 1 -3 ; roşii
-
(Capitulare) pentru gradele 4- 1 8 ; negre (/iloso.fice sm1 Areopag) pentru gradele 1 9-30; albe
- -
(Trib11nal S1111e1w1) -pentru gradul 3 1 ; Co11sistori11 - pentru gradul 3 2 ; S11pre11111I Consiliu de

grad 33 (pentru Ritul Scoţian Antic şi Acceptai).
ATI NG E RI - fac parte din semnele de recunoaştere între masom : m1c1 apăsări cu
degetul arătător pe anumite degete ak interlocutorului, executate de fratele care vrea să se
identifice, când dă mâna. Atingerile fac parte din ritualul de identi licare, ca mason, după ce se
face gestul şi se rosteşte parola (cuvântul ) gradului. Toate aceste semne de recunoaştere sunt
d i ferite, în funcţie de gradul fratelui care se identi fică.
ATRI BLITE - bijuteri i care indică funcţi ile o li\eri lor în loj i :
u n echer c u material izarea teoremei lui Pitagora - Venerabi l ;
două pene d e scris - Secretar;
două chei încrucişate - Trezorier;
,.Cartea Legi i" - Orator;
o pungă - Ospital ier;
două spade încrucişate sau două bastoane încrucişate - Maestru de Ceremon i i ;
1 15
spadă încrucişată cu Rigla şi un ochi sau o colombă cu ram în cioc - Expert;
două spade încrucişate - Acoperitor:
un pentaclu - Consilierul Ordinului şi membri i Cons i l i u lui Ordinului.
BIJ UTER I E - in Masonerie suni de două feluri: lixe şi mobile. Cele mobi le ornează
funcţiile din lojă: Echerul - pentru Venerabil, cu pai1ea mai lungă spre dreapta - ca semn al
preponderenţei activului asupra pasivulu i ; Nivela* pentru primul Supraveghetor;
Perpendiculara* - pentru al doi lea Supraveghetor. Sunt numite „mobile'', pentru că trec de la
uni i la alţi i, când părăsesc funqia. Alte bij uterii , care indică fimcţia ofi ţerilor loj i i , sunt numite
Arribwe. Unele bij uterii rituale speci fică gradul: Cavaler Rosacrucian - un compas incoronat,
deschis peste un s fe11 de cerc, flancat de un pelican heraldic şi un vultur surmontat de cruce şi
roză. Bij uteri ile fixe trebuie să ex iste în tiecare lojă: piatra* brută - în stânga estradei
Venerabilului şi piatra cubică - în dreapta estradei Venerabilului: planşa* este aşezată în faţa -
Venerabilului.
CAPITLU - (CA PITOL) - denumire dată unui anumit nivel al gradelor superioare. în
funcţie de Rit. În Ritul Scoţian Antic şi Acceptat, cel mai răspândit, gradele 4- 1 8 .
CALFĂ - (COM PAN ION) este gradul al doi lea din ritualul loj i lor si mbol ice. Stagiul
de Cal fa corespunde unei perioade de studiu şi meditaţie în care trebuie să şlefuiască piatra
brută, până ce devine piatră şlefuită, cubică, atunci putând să tic pusă la temelia edi ticiului
masonic. Potrivit legendei lui I-l iram, în zi lele de plată Calfele stăteau lângă coloana Boaz. În
ritualul de iniţiere pentru acest grad aspirantul studiază şti inţele natura le. tizice, ti losofice şi
sociale, artele, dovedindu-se capabi l să-i înveţe şi pe al\i i . I se arată gestul gradului, atingeri le şi
i se dă cuvântul sacru, care la Ritul francez este Boo=. iar la R i tul Scoţian este Jakin. de
asemenea Cuvântul de trecere Sclriholetlr ( ,.numeros precum spicele de grâu") Stadiul de
-
Calfă reprezintă adolescenţa masonului.
CARTA DE LA COLO N I A (KC)LN ) - document masonic a cărui autenticitate este

co111eslată pm1ial. În document se proclamă scopul şi principiile Francmasoneriei. Charla ar fi
fost scrisă în li mba latini'l cu prilej u l întrunirii mason ilor liberi la Colonia. din anul 1 5 3 5 .
Partizanii autenlicită\i ei a firmă c ă a r ti fost găsită într-o ladă a unei loj i d i n Amsterdam. i n
1 63 7, fi ind apoi transcrisă ş i transmisă, d i n genera\ie î n generaţie. p<î nă î n 1 8 1 6. când a fost
prezentată principelui de Nassau, care a făcut-o cunoscut tuturor masonilor. Detractorii
autenticităţi i manuscrisului spun că ar li fost fabricat chiar în 1 8 1 6. Disputele asupra acestui
manuscris fac parte din miturile Masoneriei.
C H E I A - este un simbol care a fost mult folosit în secolul al X V I I I-iea. Învăţi'lturilc

oculte care sunt comunicate adepţi lor reprezintă cheia loj i i : ea este li mbaj u l cu aj utorul căruia se
pot ide111ifica masonii, faţă de alţi fraţi; este şi bijuteria purtată de o fiţerul Trezorier ( două chei
încrucişate); este bij uteria gradului 4 ( Maestru secret) - lucrată în lildeş. precum şi a gradului 7
(Pretor şi Judecător) - lucrată în aur.
1 16
CIOCA N - este pandantul activ al dălţii, aceste două unelte masonice detenninând
prelucrarea „pietrei brute", de aceea este una dintre uneltele* gradului de Ucenic. El trebuie,
mai întâi, să prelucreze şi să arunce din ti inţa lui toate imperfecţiunile şi vicii le. Ciocanul
simbolizează voinţa şi sili nţa raţională în muncă: dacă este greşit condus de spirit, poate avea
consecinţe nefaste, distructive, deci este un simbol al intel igenţei. Ciocanul este unealta
Venerabilului* şi a o fi ţerilor Supraveghetori. ceea ce-i conferă un caracter de autoritate şi
putere. În general este vopsit în negru, culoarea abanosului care. după tradiţie. avea menirea să
ferească de frică. La ocazi i festive se o feră ciocane din fi ldeş. Cei doi Supraveghetori care
verifică identitatea fraţi lor la intrarea în lojă, poartă ciocanul în dreapta, îndoită spre umărul
stâng (.Jac echerul"). Ucenicul trebuie sfi acţioneze perseverent cu c iocanul, folosind trei feluri
de forţă:
forţă brută. prin care se combate tot ceea ce este legat de „terestru": pasiuni, vicii,
etc . ;
foqă creatoare. c a si mbol a l activităţii cereşti : împrf1ştie nori i, sparge gheaţa sau
conferă fecunditate;
forţă de cunoaştere, ca semn al cunoaşterii primord i ale, neconştientizate.
COLLEG I A FABRORUM erau colegi i de meşteşugari, în speţă, de constructori,

-
înfi inţate la Roma de regele Numa. Meseriaşii au fost împărţiţi în colegii, după meseria pe care
o practicau. Regula impusă de Numa era ca nici un colegiu să nu aibă mai puţin de trei membri
- tres . fâci11111 collcgi11111, această organizare fi ind păstrată şi in M asonerie, cca mai mică
..unitate" masonică având trei membri ( „triunghi")*.
COLOA N E L E (STÂ LPII PO RTIC U L U I ) tac parte din mitologia masonică. Sunt
-
în număr de douf1. potrivit povestirii din Vechiul Testament (Regi. I I I , 7 / 1 8-22) şi au fost
turnate în aramă ( bronz) de arhitectul I-l iram din Tyr: „El a turnat cei doi stâlpi de aramă de la
pridvorul templului. (in mitologia masonică sunt de bronz pentru a rezi sta la potop. adică la
orice încercări . bronzul fiind emblema deplinei stabi l ităţi a legi lor natur i i ) . A tăcut şi două
capiteluri pentru vârfurile stâlpilor, ambele turnate din aramă [ „ . ] A făcut şi două plase care să
acopere capitelurile stâlpi lor [ „ . ] , drept ciucuri a făcut două rânduri de rod i i de aramă, lucrate în
împletitură. ce atârnau de jur împrejur, aidoma la amândouf1. Capitelurile de pe vârfurile
stâlpi lor aveau fiecare forma unei cupe de crin [ „ . ] iar la capiteluri le celor doi stâlpi, sus, la
încheietura lor, la marginea plasei erau două sute de rodii rânduite în lanţ, peste cel de al doilea
capitel. Şi a aşezat stâlpii pridvorului templului. l-a aşezat pe primul în dreapta şi 1-a numit
lac/1i11; l-a aşezat şi pe cel de-al doi lea, în stânga şi l-a numit Booz: iar pe capul stâlpilor a pus
capitelele lucrate in forma cupei de crin. aşa s-a încheiat lucrarea stâlpi lor". (s. n. ) În apropierea
lor erau plătiţi lucrătorii de pe şantierul Templului. Cele două coloane Jakin = „el va reda
stab i l itatea, va stabi l i", reprezintă principiul pasiv, feminin; Boaz= .în d este forţa". reprezintă
•
principiul activ, masculin.
COM PAS este o unealtă activă, desenând forma geometrică a cercului (simbol
-
cosmologic). Reprezintă, în acelaşi timp mişcarea. deci timpul; reprezintă şi dinamismul

constructiv. gândirea în acţiune. prudenţa şi pragmatismul în căutarea adevărului. Pozi\ia celor
două braţe ale compasului simbolizează mărimea gradului de cunoştinţe, in căutarea adevărului;
117
Maestrul l i m i tează deschiderea la 90 de grade, aceasta fiind limita ce nu poate fi depăşită de om.
Unghiul de 90 de grade reproduce echerul. care este simbolul materiei. Compasul este simbolul
spiritului, care domină materia. Când este deschis la 45 de grade, materia este deplin dominantă,
când este deschis la 90 de grade se realizează echilibru l . Poziţia lui fată de echer simbolizează
gradul masonic; dedesubtul echerului - Ucenic (materia domină spiritul); încrucişat peste echer
- Cal fă (spiritul începe să domine materia); compasul peste echer - Maestru (spiritul domină
materia). Face parte din Tabloul* de lojă al Ucenicului şi al Calfei.
CORDOANELE - sunt de două feluri, eşa1:fe şi colane (sautoir-e).

Eşarfele se poartă de pe umărul drept, pe şoldul stâng şi amintesc de eşarfele de care se
prindea spada. Se purtau de la începutul Masoneriei speculative, ca semn de egalitate între toţi
membrii lojei, nobil i şi nenob i l i . Purtarea eşarfei nu este obligatorie, cum nu sunt obligatori i
broderii le, căci ele nu indică gradul sau funcţia ofiţerilor; se poartă la sărbători le masonice.
Eşarfele au culori d i ferite, în funqie de Rit: Ritul francez are eşarfe albastre (culoarea albastră
simbolizând aerul = spiritualitatea. regenerarea spirituală a omu l u i ) ; Ritul Scoţian Antic şi
Acceptat are eşarfe de culoare roşie cu lisieră albastră (roşu focul eterat, iubire înţelepciune +
=
spiritualitate).
Colanele i ndică funcţia, în Masoneria albastră* (pe ele sunt brodate atributele) ; la
gradele superioare pot fi insigne de grade, fără a preciza funcţia. Toţi ofiţeri i lojei trebu ie să
poarte colanul, care nu se cumulează cu eşarfa. Consi l ieri i Federali ai Ritului Scoţian Antic şi
Acceptat au colane albe cu lisieră aurie.
CRIN - erau plasaţi în vârful coloanelor Templului. aşa cum sunt descrise ele în Biblie;
în Palestina nu creşteau crini, floarea echivalentă fiind anemona, iar "cri n i i" antichităţii nu
aveau simbolismul atribuit lor în evul mediu (puritate), c i simbolizau ardoarea religioasă, flacăra
pură şi fecundă a credinţei .
CUVÂNTUL D E TRECERE este „parola" fiecărui grad masonic. Îşi are originea în
-
legenda masonică a lui H i ram, arhitectul regelui Solomon, ucis de trei Calfe pentru că nu a vrut
să le dezvăluie cuvântul de trecere de la treapta de Calfă, la cea de Maestru, ei neavând răbdare
să acumuleze cunoştinţele necesare acestui grad. Căutarea initiatică a masonilor urmăreşte
descoperirea „cuvântului pierdut" al Maestrului H iram. pierit odată cu el („cuvântul
neexprimabil"). Cele trei Cal fe care i-au găsit mom1ântul, după îndelungi căutări, au hotărât să
adopte un nou cuvânt de trecere pentru gradul de Maestru, acesta fiind prima vorbă rostită când
îi vor vedea trupul. Acesta a fost mac/1be11ach (sau Mac Benac) „carnea cadt: de pc oase", ale
=
cărui iniţiale „M B" sunt brodate pe şorţurile Maeştrilor, în aceeaşi culoare ca bordura lui.
DALTA - este unealta simbolică cu care se ciopleşte „piatra neşlefuită" (neofitul abia
născut în lumină); semni ficaţia ei este legată de gradul de Ucenic şi înseamnă lucrarea
permanentă asupra sa, pentru a se perfecţiona şi a trece la un grad superior. Dalta trebuie
folosită mereu, altfel intelectul devine pasiv. Ea este şi emblema scu lpturi i , a artelor, dar
folosirea ei nu se poate face decât cu aj utorul ciocanului, considerat de masoni simbol al logici i .
Dalta este i maginea argumentelor verbale (cuvintele), prin care s e pot anihila greşeli le. dar şi
discernământul, fără de care perseverenţa ciocanului ar fi inutilă, chiar periculoasă. Dalta este
1 18
ţinută cu mâna stângă, este pasivă şi corespunde receptivităţii intelectuale, discernământului
speculativ. Dar poate fi şi activă, ftind utilizată la tăiere; ea separă 111111/ de rest, prima operaţiune
a spiritului. În rapon cu piatra este activă, în raport cu c iocanul este pasivă. Dalta şi c iocanul
sunt complementare, ele sunt aşezate pe masa (altaru l ) din faţa Venerab i l u l u i lojei şi a celor doi
Supraveghetori, ca însemne ale puteri i.
DECOR - Totalitatea simbolurilor care se util izează în timpul desfăşurări i

ceremonialului masonic, anume:
vesti mentaţia: şorţul, eşarfele, colanele, bijuterii le, atributele, mănuşi le;
tabloul de lojă.
D ELTA L U M I NOS - se află totdeauna în spatele Venerabilului, sus. Este reprezentat

de un triunghi ( l itera grecească A ) , care are în centru „ochiul Divin'' sau „ochiul minţii"
(principiul conştient); razele care-l înconjoară exprimă acţiunea şi expansi unea fiinţei ; cercul de
nori care-l înconj oară, de cele mai multe ori, simbolizează reîntoarcerea la sine a emanaţi i lor
expansive. Având fonna triunghiulară, prima fonnă perfectă d i n geometrie. este simbolul
Divinităţii .
D E M N ITARI - sunt primii cinci o fiţeri a i loj i i .
EC H E R - numele îi vine d e l a verbul latin q 1 1adrare = a face pătrat. Este o unealtă

masonică pasivă, simholizând materia; uneori era asociat cu compasul şi atunci devine activ. El
reprezintă spaţiul, pentru că are o dublă proprietate, ft ind şi orizontal şi ve11ical i se atribuie un
sens de echitate, echi l ibrul însemnând reunirea principiului pasiv. cu cel activ. deci recti tudine
în acţiunea umană. Dacă unul din braţe este mai lung, acesta dă dinamism. Este unul din
simbolurile fundamentale ale Masoneriei. căci fără el masonul nu va putea niciodată să treacă de
la "piatra brută" - care nu are nici orizontalitate nici vertical itate - la "piatra cubică". aceasta
însemnând perfecţiunea spirituală. Echerul este bijuteria Venerabilului loj i i . Împreună cu
compasul se a flă în Tabloul Ucenicului. alături de perpendiculară, nivelă. ciocan şi daltă şi, toate
cele enumerate, plus rigla* şi levierul* - în Tabloul Maestrului.
ENC ICLOPEDIŞTI - erau colaboratorii sau adepţii savanţilor francezi Diderot şi

d'Alambert, creatori i Enciclopediei. realizată în timp de 20 de ani, la începutul secolului al
XV I I I-i ea. Enciclopedismul devine un curent unindu-i pe toţi gânditori i care agreau filosofia
naturalului şi spiritul ştii nţi fic în abordarea cunoaşteri i . Această atitudine se va extinde şi în
sfera politicului, adepţi i m i l i tând pentru schimbarea structuri lor sociale depăşite de spiritul
timpului, fi ind consideraţi, ca gânditori, precursorii Revoluţiei franceze.
EZOTERISM - veche doctrină filosoftcă păstrând un caracter secret faţă de cei

neiniţiaţi, doctrină capabilă să conc i l i eze aspectele multiple ale adevărului. Ezoterismul era
secret pentru că nu se putea însuşi direct, ci numai prin meditaţie individuală asupra
simbolurilor şi ritualuri lor. Tcnnenul s-a extins asupra orid1ror stud ii care au ca finalitate
1 19
căutarea adevărului suprem. Ezoterismul înseamnă, cu alte cuvinte. acel sens prolimd care scapă
înţelegerii superficiale a celui neini!iat
FERESTRE - Pc Tablouri le de lojă sunt ligurate trei ferestre cu gri laj , dispuse la
Orient. Miazăzi şi Occident, unde se aflau cele trei po11i ale Templ ului lui Solomon. Gri lajul
care le protejează înseamnă că munca iniţiatului se sustrage privirilor profane. care nu pol
pătrunde în Templu. însă masonul nu este oprit de aceste gri laje, pentru că perspectiva lui este
diferită, neinteresându-1 agitaţia din a fara Templului. Loja Ucenicului nu pri meşte nici un fel de
lumină din afară, dar loja Calfei este în comunicare cu lumea exterioară, prin cele trei ferestre.
Arta Regală nu cerc masoni lor ascetism, ci le cere să fie activi în lumea profană. Gri lajul
ferestrelor are şi menirea de a proteja accesul la Templu.
FRATE apelativul pe care şi-l dau între ei membri i M asoneriei, care se mai numesc şi
-
„fii ai luminii" ( M asoneria fiind „Lumina").
„G" ( l i tera) - litera „G" este plasată în centrul Stelei strălucitoare* şi constituie încă o
enigmă din punctul de vedere al scmnilicaţiei. putând fi ilustrarea unor cuvinte Ioane
imponante pentru Masonerie. Unii cercetători ai simbol isticii masone văd în această literă
următoarele semni ficaţ i i : Gloria ( Domnului), Grandoarea (Venerabilului), Geometna (pentru
toţi fraţii); ea mai poate fi interpretată ca ideograma alchimică a ..sări i". După tradi!ie. arc cinci
sensuri : Gravitaţie, Geometric, Generatie, Geniu, Gnoză. Tradiţionaliştii simbolisticii masonice
spun că pentagrama ( pentaclul*. Steaua strălucitoare) purtând l itera .. G „ în centru a fost aleasă
de masoni, pentru că în timpul M asoneriei operative masoni i lucrau în grupe operative de câte
c inci constructori. „G'' este considerată iniţială divină. Ea străluceşte în centrul Bolţii înstelate*
şi luminează Tablourile primelor două grade, în gradul al treilea fi ind ascunsă şi reapărând în
gradele superioare cu altă semni ficaţie. Geometria este reprezentarea lui Dumnezeu în natură, de
la fulgul de zăpadă, la orbita planetelor. Ea este calea progresivă de la punct, la dreaptă. de la
dreaptă. la suprafaţă şi de la suprafaţă. la volum. Astfel că, „substanţa" punctului constituie
materia din care este creat tot Un iversul.
GARANT DE A M I C IŢI E - este un delegat al unei Man Loj i sau a unui Orient.
înannat cu împuternicirile de rigoare din partea loj i i . care participă la viaţa masonică a unor alte
Mari Loj i şi Oricnte. în cadrul lanţului masonic universal .
GEST - Fiecare grad d i n Ritul Scotian A nt i c şi Acceptat are semnul său de

recunoaştere: se execută cu o mână sau cu ambele mâi111 . care se \in în di rerite pozi\ i i ; este
prima etapă din .. ritualul" de recunoaştere dintre masoni, ti ind urmat de Cuvântul de trecen:
( „parola gradului'') şi de atingeri le mâini i .
GNOSTICISM - doctrină a unor secte creştine heterodoxe. d i n primele trei secole de

după Christos. care practicau un dual ism radical, promovând mântuirea sufletului pri n negarea
materiei (cărn i i ). care este supusă forţelor răului şi mai ales pc cunoaşterea (gnosa ) lucruri lor
't io
divine, acea cunoaştere pe care I isus venise să o reveleze. Au existat mai multe şcoli. fondatorul
gnosticismului fiind S imeon Samariteanul, contemporan cu Aposto l i i .
GRAD MASO N I C - sunt treptele corespunzătoare di feritelor etape d e iniţiere. care

fonnează i erarhia loj i i . În funcţie de Rit există un număr de grade d i ferit. însă toate au
obl igatoriu cele trei grade: U cenic, Cal fă, Maestru. care fonnează aşa numita Masonerie
albastră.
GRANADA - ( RODIA) Coloanele din Tabloul de U cenic au deasupra capitelelor câte

trei granade întredeschise. Coloanele Templului lui Solomon aveau în vârf tlori de crini şi
granade, care erau sus\inute cu Ian\uri . Simbolistica rodiei este foarte bogată: nenumăratele
seminţe suculente semni fică unirea. caritatea. umil inţa. fecunditatea, bogăţia. În Masonerie
rodia semni fică masonii uniţi, cu un ideal comun. înmulţirea lor. Scoarţa şi rădăcinile granadei
sunt toxice, astfel granada demonstrează masonilor că se pot ridica la o stare de perfecţiune,
deasupra relelor lumii otrăvitoare.
H E R M ET I S M corpus de tradiţii. practici şi doctrine, magice şi religioase. care

-
conţineau ocultarea şi revelaţia profetică: mai înseamnă transmutarea alchimică a metalelor,

adică regenerarea spi rituală a omului. Textele sacre ale acestei doctrine sunt /-/ermetica şi
Tabula smaragdina. care. după legendă. ar fi fost lăsate de H ermes Trismegistul („cel de trei ori
stănt''), sau Mercur. care era considerat sursa oricărei ştiinţe oculte. El ar fi fost cel care a
fundamentat hermetismul, îmbrăţişat de alchimişti şi i n fluen1ând Kahala.
H I RAM - potrivit Bibliei. H i ram era regele Tyrului. cel care l-a ajutat pe regele
Solomon să ridice Templul din Ierusalim. trimiţându-i lemn de cedru. aur, aramă şi constructori .
Hiram din Tyr. din seminţia lui Nertal i ( H iram Abit) a fost meşterul arămar care a turnat
coloanele Templului lui Solomon. care a construit altarul din .. Sfănta S fintelor··. unde se ţinea
Chivotul Legii (Chivotul Legământului, Arca Sacră), precum şi vasele care urmau să servească
îndepl inirii ritualului (Biblia, Regi. I. 7. 1 3 ). H iram din mitul masonic a fost constructorul
Templului. el fi ind Maestru l care coordona munca celor 300.000 de lucrători din neamuri şi cu
limbi d i ferite. Pentru a se putea înţelege cu ci. el ar fi stabilit nişte cuvinte-parole pentru
di feritele categori i de lucrători : unii la început de carieră - Ucenicii. alţii mai special izaţi -
Calfele şi M aeştrii, care erau plătiţi di ferit, în funcţie de specializare. Trecerea de la o categoric
la alta se făcea numai după dohfmdirea temeinică a cunoşti nţelor. Trei dintre Cal fe. care n-au
putut să acceadă la gradul de Maestru, văzând că lucrări le erau pc ll'nn i nati:, s-au hotărât să-i
smulgă cu forţa, lui I-l iram, Cuvânt u l de trecere la gradul de M aestru. Ei l-au aşteptat seara. cftnd
I-l iram mai controla o dată toată construcţia, înainte de lăsarea întunericului. pândind la cele trei
poqi ale Templului şi înan11aţi cu câte o Unealtă. Primul l-a atm:al la poana de Apus. cerându-i
Cuvântul de trecere pentru Maestru şi semnul ş1 cum ll iram 1-a refuzat, Cal fa l-a lovit lf111gă
umăr, in gât. cu Rigla de metal. Rănit. H i ram a fugit spre a doua poarlfl. de Nord. unde îl aştepta
altă Calfă care. refuzată şi ea. l-a rănit cu Echerul in piept; rănit şi mai grav H iram a fugit la
ultima poartă, de Răsări t, unde scenari ul repetându-se. ultima Cal fă i-a dat lo\'ilura de gratie,
lovindu-l în cap cu Ciocanul. Apoi reunindu-se cele trei Cal fe au realizat ' că n-au obţinui
Cuvântul de trecere deşi îl uciseseră şi l-au îngropat într-un loc ascuns. punând deasupra pietre
l '.:! I
şi o ramură de accacia. După şapte zile de la dispariţie şi după multe căutări, una dintre Calfe
care-l căutau, a tras de accacia ciudat aşezată intre pietre şi a realizat că acolo este mormântul .
Deşi fusese ruptă, ramura era înmugurită, hrănindu-se din rămăşiţele Maestrului. În simbolistica
masonică locuri le unde a fost lovit Hiram au căpătat valoare simbolică: gâtul - sediul vieţi i
materiale, inima - sediul sufletului, capul - sediul intel igenţei, raţiunii. Cele trei Cal fe unigaşe
reprezintă cele trei pericole care ameninţă progresul umanităţ i i : minciuna. ignoranţa şi ambiţia.
Hiram nu a fost asasinat. ci sacri ficat, iar din sacri ficiul lui a renăscut accacia. În simbolistica
masonică neofitul trece de la viaţa materială, prin sacri liciu, murind pentru lumea profană,
pentru a renaşte în alt plan, iluminat.
KABALA - (QUABBA LAH tradiţie) ansamblu de ştiinţe oculte iudaice. apărut în

=
secolul al X i i-lea, ea completează învăţătura ezoterică a Talmudului ( interpretarea Legi i

iudaice, Ton-ah). Esenţa sa este arborele sep/1iro1hic cu cele zece sepliire ale sale, fonnarea şi
evoluţia sufletelor. Cheia ocultismului Kabalei se bazează pc valoarea numerelor - ca principii
metafizice ale Creaţiei şi pe combinarea celor 22 de litere ale al fabetului ebraic (în acelaşi timp
şi numere), care compun lumea. timpul şi omu l .
LANDMARK sau bornă, vine de l a cuvântul englezesc c c desemna pietrele d e hotar.

-
Sunt limite, reguli, impuse de Masoneria anglo-saxonă, intre limitele căreia o Obedienţă este
regulară* sau nu (recunoscută pe plan internaţional, ca respectând limitele masonice). Dacă
încalcă una din aceste Landmark-uri, care au fost fonnulate în Co11stit11{iilc lui Anderson (vezi
textul din introducerea catalogului). Obedienţa respectivă este declarată iregulară.
LANŢUL DE U N I RE ( C I UCU RELE DANTELAT) - frânghie împletită, cu noduri.

care înconjoară Tablourile Ucenicului şi Cal fei. Şapte rânduri de lanţuri înconjoară capitelele
Coloanelor - sensul lor aici rămâne obscur. Lanţurile sunt legăturile care-i înconjoară pe
profani, dar legătura care-i uneşte pe masoni . Este şi semnul legături i dintre Cer şi Pământ.
Acest şnur, mai degrabă, ornează şi pereţii Templului cu 1 2 noduri sau . .laţuri" ale dragostei,
reprezentând cele 1 2 zodii care-l parcurg; ci menţine unite d i feritele elemente din incinta sacră
şi simbol izează echilibrul dintre lume şi lojă. Acest lanţ de unire se realizează fizic, la sfărşitul
fiecărei Ţinute solemne, prin adunarea în cerc a fraţilor care-şi unesc mâini le, încrucişând
braţele, fiecare mason reprezentând o za din lanţul universal care-i uneşte pe toţi oamenii, îi
reuneşte în mod egal pc vii şi pe morţi, pe Maeştri i din trecut cu cei de azi, întorşi spre viitor.
LEVIER este o unealtă pasivă, căci nu se poate mişca decât prin foqa umană care
-
acţionează asupra lui. Simbolizează forţa, puterea voinţei. puterea de a progresa. de a înţelege
inexplicabilul. Totul cu unicul scop de a te perfecţiona permanent.
LOJA - este unitatea de bază în cadrul căreia se mani festă masonul. Numele vine de la
încăperile de pe şantierele medievale, unde-şi păstrau uneltele şi se întruneau constructori i.
Principalul scop al loj ii este acela de a con feri primele trei grade: Ucenic, Calfă. M aestru; natura
şi semni ficaţia gradelor nefiind accesibile publicului profan. s-a ajuns la neînţelegeri care le-au
atribuit ocupaţii neonorabi le şi practici sataniste, organizare de comploturi. compromiterea
religiei sau manipularea societăţii. Din punct de vedere organizatoric se împart astfel:
1 22
I . Marea Lojă sau Marele Orient, fonnat din:
- Triunghi - format doar din trei membri:
- Lojă - fonnată din minimum 7 membri şi activează între gradele 1 -3;
l i . Supremul Consi liu este fonnat din:
- Loja Colegială - activează între gradele I - 7;
- Loja Capitulară - acţionează între gradele 1 - 1 1 :
- Capitlu (Capitol) - acţionează între gradele 4- 1 8 :
- Areopag - acţionează între gradele 1 9-30;
- Tribunal ul - acţionează în gradul 30;
- Consistoriul - acţionează în gradul 32:
- Supremul Consiliu de 33 - acţionează în gradul 3 3 .
LOJĂ DE A DO PŢ I E nume dat loj ilor feminine, care sunt considerate iregulare.
-
Conform Constituţiilor lui Anderson, „sclavi i, femei le, oamenii i morali ( ! ) sau dezonoraţi ( ! ! ),
nu pot fi admişi''. Discriminarea faţă de femei s-a produs datorită faptului că în secolul al
XV I I I-iea, femei le erau total subordonate bărbaţi lor (taţi, soţi sau fraţi), atât ca statut social, cât
mai ales, material, în tot ceea ce ţinea de existenţa lor. deci se apropiau de statutul sclavilor.
Constituţiile n-au ţinut cont că în Masoneria operativă erau adm ise şi lemei, unele ajungând
chiar la gradul de Maestru. Fi ica arhitectului catedralei din Strasburg. Erwin de Steinbach,
fusese admisă în loja catedralei. Alte femei au avut o i n fluenţă determinantă în activitatea
loji lor, aşa cum a fost ducesa de Portsmouth, spioană a regelui Franţei, plasată în intimitatea
regelui Angliei, Charles al I i -lea. Din 1 740, în Franţa, femeile au creat loj i para-masonice:
Felicitarele, Doamnele scoţiene ale Spitalului Muntelui Thabor. Existau şi loj i mixte,
frecventate şi de femei şi de bărbaţi : Ordinul Cava/erelor şi Cavaleri/or Ancorei, Ordinul
Cavaleri/or şi Ni11!f'elor Trandafirului, Ordinul Perseverenţei. La 1 8 iunie 1 774, Marele Orient
al Franţei a admis constituirea loj ilor de adopţie: un atel ier masculin putea i nstala sub controlul
lui o lojă femi nină. La început, controlul loj ilor masculine era tolerat, apoi , cu timpul, aceste
întruniri din loj i devin galante şi mondene, chiar frivole în timpul lui Ludovic al XVI-iea. Cea
mai bună prietenă a Mariei Antoinatta, prinţesa de Lamballe, era Mare Maestră a loj ilor de
adopţie. În timpul Revoluţiei, activitatea lor încetează. iar în timpul primului Imperiu. reapar,
împărăteasa Josephine fiind M aestră a loj iei S fânta Ecaterina. Sub Restauraţie nu şi-au mai
reluat activitatea. După 1 848 se dezvoltă o mişcare teministă, in lluenţată de stânga, detenninând
în 1 893, crearea iregulară a loj i i Drepturile omului. Loj ile de adopţie sunt recunoscute doar de
Marele Orient al Franţei, dar ritualul lor este d i terit de cel al loj i lor masculine. În România a
existat o lojă de adopţie Steaua Orientului, creată în 1 922. din care făceau parte: Fanny Secul ici
( Bucura Dumbravă). Agepsina Macri-Eftimiu, Claudia M i l lian-M inulescu, Smaranda Maltopol,
Zoe C. Pallade. Actualmente funqionează o lojă de adopţie, ca Marea Lojă Feminină a
României, fondată în 2004, formată din trei loj i , conduse de Anca N icolescu.
MARE LOJĂ - federaţie de loji care l ucrează în acelaşi Rit. Fiecare Rit are regulile
sale, care-i dau caracteru l specific.
1 13
MASON ERIA A L BASTRĂ - sub această denumire se ascund primele trei grade
masonice: Ucenic, Cal fă (Companion) şi Maestru.
LUM I N I LE LOJ EI - sunt în număr de trei: Cmtea Legii Sacre (potrivit Ritului
fiecărei loj i ), care poate fi Bibl ia, Constituţiile lui Anderson sau o carte alhă; Echerul şi
Compasul . În funcţie de cum este poziţionat compasu l faţă de echer se poate distinge gradul:
echerul peste compas - Atel ier de Ucenic; echerul împletit cu compasul - Atelier de Calfă;
compasul peste echer - Atelier de Maestru. Există şi lumină de la luminiţele care ard pe cele trei
colonete* pilieri din interiorul lojei, care semni fică Înţelepciunea, Frumuseţea şi Forţa -
simbolurile Soarelui. Lunii şi Maestrului Venerabil. A primi /11111i11a înseamnă a li iniţiat în
Masonerie.
L U M I NATOR! - pe Tabloul Ucenicului apar, la dreapta şi la stânga, Soarele şi Luna,

care sunt numiţi Luminători. Soarele care este activ se află în dreptul Coloanei .lakin, Luna care
este pasivă este poziţionată în dreptul Coloanei Boaz. Cei trei Luminători ai Lojei sunt: Soarele.
Luna şi Maestrul lojei.
MA ESTRU L - este al treilea grad şi ultimul, în Masoneria Albastră. După cele două
stadii de învăţătură, Maestrul posedă acum înţelegerea iniţiatului. Gradele următoare, numite
„de perfecţionare" nu-i aduc nimic în plus, căci sunt doar dezvoltări ale gradului trei. Aj uns în
acest stadiu, masonul este dezlegat de orice legătură exterioară, evoluând în plan spiritual, ca
om nou. Aceasta impl ică o schimbare profundă a compo1tamentului. el trebuind să tindă către
cunoaşterea Absolutului, în prezenţa căruia dispar toate gânduri le legate de materie. În timpul
ceremonialului se arată că H i ram reprezintă modelul omului drept care pune datoria mai sus
decât viaţa. I se încredinţează semnul gradului, atingeri le şi cuvântul de trecere - în Ritul
francez - Gibilim, în Ritul Scoţian - Tuhalcain.
:\1ĂNVŞI - sunt remise neofitului imediat ce a pri mit investitura. Evocă protecţia
mâinilor pe şantierele masoni lor operativi. Împreună cu Şorţul reprezintă îmbrăcămintea
masonului, care oferă protecţie şi izolare. În raport cu mitul lui H i ram, mănuşile sunt un semn
de puritate, arătând că au mâinile curnte, n-au participat la uciderea Maestrului. Ele sunt, în
acelaşi timp, obiecte rituale, filtrând benelic magnetismul emanat de extremitatea degetelor.
M ET E M PS I HOZĂ transmigraţia sufletelor dintr-un corp, în altul, pentru a-şi putea

-
desăvârşi evoluţia spirituală. Reincarnarea sufletului, după moarte se poate face într-un corp
uman, ani mal sau vegetal . Theoso fia* nu admite regresia sufletului de la om la animal.
M I STRI E - singura Unealtă a masoni lor care este neutră, nefiind nici activă. n1c1
pasivă. Când zidarul se serveşte de ea este pentru a desăvârşi lucrarea, ci mentând, reunind toate
părţile construcţiei Templului, ea simbol izând desăvârşirea, perfecţiunea. M istria este simbolul
unirii între toate fi inţele, al fratcrnităt ii şi bunăvoiniei faiă de cei care-şi ascund imperl'ecţiuni le.
Forma sa seamănă cu ideograma alch imică a sulfului.
1 24
N IVELA (C U M PĂNA) - această Unealtă asigură construirea planurilor orizontale.
Este atributul ofiţerului numit Primul Supraveghetor. care este aşezat în dreapta Venerabilului.
Este un simbol al principiului pasiv care se asociază cu Perpendicu lara, care este simbol al
principiului activ. Nivela i ndică orizontal itatea în raport cu principiul ..terestru"", deci cu
umanitatea, ceea ce îl face să devină simbolul egal ităţi i sociale - în sensul de j ustiţie, echitate
socială, nu de „nivelator" social.
N U M EROLOG I E - Pitagora spunea Numeri reg1111t 111111uli ( numerele stăpânesc

lumea). Numerologia se ocupă de mistica numerelor. ca cheie de interpretare a lumi i : numărul
este superior formelor şi obiectelor; fiecărui număr i se ataşează o idee aflată în rapoit cu
proprietăţile sale aritmetice sau cu anumite legi ale naturi i. a căror caracterist ici Ic reprezintă.
Filoso fi i greci vedeau în număr un arhictip divin; orice cunoaştere supremă începe prin numere.
prin ele omul se poate apropia de adevărurile divine; numerele sunt învel işul vizibil al fi inţelor
şi ele reglementeazf1 legi le naturii, vieţii. spaţiului.
OBEDI ENŢĂ sau putere masonică. Este

- o federaţie de loj i care urmează
reglementările impuse de M area Lojă de care depinde.
OBELISC această fom1ă de monument a apărut în decorul masonic după 1 8 1 5, odatfl

-
cu expediţia l u i Napoleon Bonapa11e în Egipt, când ..Oriemur· era la modă, alături de temple
egiptene şi palmieri : perioada 1 8 1 5- 1 852 este numită „M asoneria sub palmieri"", din cauza
căutări i originii Ordinului în Orient şi în Asia. Obel iscul era simbol solar, la egi pteni, dar poate
fi interpretat şi ca reprezentare a pietrei şlefu i te.
OFIŢERII LOJ I I - sunt cei 1 0 masoni. însărcinaţi cu di ferite runqii în lojă: Aceştia
sunt:
- Venerabilul - preşedintele;
- Primul Supraveghetor;
- Al doi lea Supraveghetor;
- Oratorul:
- Secretarul ;
- Expertul;
- M aestru de ceremoni i ;
- Trezorier;
- Ospitalier;
- Acoperitoru l .
Pri mii c i n c i sunt n u m i \ i lumini. ca şi Trezorierul. Pentru a s e putea deschide loja suni
necesari minimum 7 di ntre o ii ţeri . Trei masoni fonm:ază o l<?/â simplei, c i nci - o l<?iâ j11stâ şi 7
mason i - o lojei pe1fcctci. Mai pot fi adj uncţi la runqii.
ORD I N U L MOPŞ I LOR (CARLINI LOR) - a fost întemeiat la Viena, după

interLicerea M asoneriei în 1 738 de către Papalitate. În Ordin intraseră m i i de masoni catolici,
care se intitulau „Ordin androgin'", în el fi ind primite şi lemei. Gradele care se con fereau
1 25
doamnelor erau i mitaţii ale gradelor masculine. Această practică de social izare în ,.loj i'',
favorabilă M asoneriei era foarte populară şi în Fran\a dinainte de Revoluţie, ca şi în Statele
germane. Multe poqelanuri de epocă în făţişează scene galante unde la picioarele personajelor
apar carlini ( mopşi). Un foarte cunoscut tablou anat la Kunsthistorisches M useum. din Viena.
pictat de Martin van Meytens, înfăţişează familia împărătesei Maria Theresia, la 1 75 5 . Pe
covorul unde sunt plasate cele doui1 fotolii pc care stau împărăteasa şi soţul ei Francisc de
Lorena, înconjuraţi de numeroşii lor copii, se j oacă doi carlini, ceea ce dă de gândit asupra
posibilei apartenenţe a împărătesei la acest Ordin. Î n general, porţelanurile prezintă numai un
căţel, chiar dacă sunt două personaje ori, ştiind că Francisc de Lorena era mason, iar viitorul
Iosi f al I i-lea era prea tânăr pentru a frecventa Ordinul, al doilea adept simbo l i zat de carl in ar
putea li împărăteasa.
ORDO AB C H AO împreună cu DEUS M E USQU E J U S sunt devizele gradului 33

-
din Ritul Scoţian Antic şi Acceptat. Structurile definitive ale acestui grad au fost cuprinse în
Regulamentele din 1 762 şi Marile Constituţii din 1 786. Acest grad arc ca scop „construirea"'
individului pentru reuşita în viaţă şi dobândire aptitudinii vic\ii colective, a fraternităţii, pentru
l ibertatea şi respectul celui de lângă tine. Vocaţia Ritului este atingerea Ordinului Divinităţi i
Supreme, care să-l ajute s ă transforme lumea, s-o supună, s ă atingă infinitul prin fin it,
restabi lind armonia. Este un pelerinaj mistic. pe verticală, către Orientul Spiritual .
ORFISM - curent religios din Grecia antică, legat de Orfeu, maestrul incantaţiilor.
Orfismul sustinea că oamen i i sunt ni1scuţi din cenuşa Titani lor nimiciţi de Zeus cu fulgere.
Su lletul închis în corpul tizic ca într-o închisoare. poartă povara unei crime originale. cea a
Titanilor: el se va elibera din această închisoare după mai multe cicl uri de existenţă, prin
transmigraţie, până când se va purifica. Puri licarca se făcea după nişte reguli prestabi l ite: post,
ascetism şi i n i ţiere - care este esenţială pentru a cunoaşte itinerarul spiritual.
ORI ENT este unul din punctele cardinale după care se organizează o lojă: masonul
-
tinde să meargă spre Orient, căci acolo se a llă ..lumina·· (EX ORI ENTE LUX). Orientul Etern
este locul unde merg maso n i i după moarte.
PAV I M ENTUL - planşeul Templului este fonnat din pătrate alb-negru, de aceeaşi
mări me. numărul pătratelor albe fi ind egal cu cel al pătratelor negre: simbo l i zează legătura care
trebuie să existe între masoni i legaţi prin adevăr, adevăr care nu se arată a fi u n i fonn, c i este şi
el supus legii contrari i lor (aşa cum arată şi cele două Coloane care sunt antinomice), confirmare
a relativităţii adevărurilor care se pot revela neofitului. Dacii nu am avea percepţii contrastante,
viziunea ar li uni fonnă şi s-ar confunda cu neantul. Pavimentul este i maginea obiectivităţii;
păşind pc acest paviment iniţiatul avansează în viaţa care se împarte în bune şi rele; pavimentul
simbolizează binele şi răul care sunt componentele vietii terestre: simbolizează corpul şi spiritul
unite dar nu confundate. Liniile care le separf1 constituie .. calea i n itiatului", care trebuie să se
ridice deasupra moralei obişnuite. deşi nu trebuie s-o refuze.
PENTAG RA M A (PENTACLU, STEAUA STRĂ LUCITOARE) acest simbol a -
ap<1rut în loj i l e franceze, către 1 737. sub i n lluenta hermdismului şi este legat de simbol ismul
1 26
cifrei cinci, fundamental pentru pitagoricieni ; ei considerau că „numărul de aur'' este conţinut de
fiecare colţ al stelei. Pentada simbolizează dragostea rt:generatoare, armonioasă. Ca stea
simbol izează l um i na strălucitoare a umanului în t:xpansiune în Cosmos; este importantă în
gradul de Calfă (gradul 2 masonic), ca simbol al gradului, sub fon11a pentaclului înscris într-un
cerc de raze.
PERP E N I C U LARA ( F I R U L CU PLU M B) este simbolul echi librului şi al

-
profunzim i i în studiu, rectitudi nea în aprecierea acţ iunii umane faţă de adversităţile vieţ i i . Este
bijuteria celui de Al Doi lea Supraveghetor.
PIATRA BRUTĂ ŞI PIATRA C U BICĂ CU VÂRF -ele figurează în Tabloul

Ucenicului. Piatra brută are trei forme: 1 piatra ridicată, care este aşezată pe pă1rnînt sau este
-
în fiptă în pământ, îndreptată spre cer, 2 piatra centru. „omphalos", care este îngropată şi 3
- -
piatra meteorică, care cade d i n cer. Piatra este înţeleasă ca semn al prezenţei divine, receptacol
al forţei sacre, leagănul cerului şi pământului. Piatra brută simbol izează imperfecţiunea
spiritului şi a i n i m i i , pe care masonul trebuie să le şlefuiască. Prin şlefuire, ucenicul va tăia
piatra. cu instrumentele ce i se vor da, până îi va reda perfecţiunca. Piatra cubică reprezintă un
model simbolic binar formal d i n cub şi piramidf1, simpl i fi cat - un pi1trat şi un triunghi aşezat pe
latura superioară a pătratul u i : pătratul reprezintă pământul şi triunghiul reprezintă cerul. În
modelul spaţial se poate evidenţia axa ce trece prin mij locul figuri i Axis Mundi. care este linia
-
prin care pătrunde cunoaşterea ezoterică. În arhitectură, piatra cubică cu vârf este esenţială la
fixarea chei i de boltă. Cele două pietre constituie două di ntre cele trei bij uteri i fixe ale loj ii.
P I L I ERI (COLOAN E MOBI LE) sunt trei colonete mai mici aflate în i nteriorul
-
Templului. care sunt plasate în colţuri le de la est, sud şi vest şi si mbolizează Înţelepciunea Forţa
şi Frumuseţea, asemenea celor trei scpliire ale Kabbalei: Chochnah. Geburah şi Tiphereth.
PITAGORIC I E N I - adepţi i lui Pitagora din Samos. care trăiau în comunităţi ce

practicau asceza şi o filosofie în centrul căreia puneau metempsihoza ( credinţa în nemurirea
sufletului ) . În acelaşi timp, pitagoricienii considerau că sursa tuturor lucruri lor sunt numerele.
PLANŞA este cea de-a treia bijuterie fixă a lojei. Este prezentă pe masa (Altarul)
-
lojei, sub fon11a unui dreptunghi pe care figurează cele doui1 gri le ale a l fabetului masonic. Se
consideră că, în antichitate, planul templului era conceput mental ck Maestru l lucrări i şi era
real izat verbal. prin transm iterea ordinelor, care exprimau numerele şi raporturi le de numere.
Executarea era condusă cu R igla în mână. atât în cariera de unde se cxtnigea piatra, cât şi pe
şantierul unde se asamblau pietrele. Gri lele al fabetului sunt inspirate de structura pătratelor
magice, fi ind folosite pentru a crea o scriere cu "'litere" formate numai din echeruri şi puncte. În
l imbajul masonic hâ1tia = planşa de trasat. iar a scrie a trasa o planşă. Planşa se referă la
=
gradul de Maestru.
REAPRIN D EREA L l l M f N I LOR - reluarea lucrări lor unei loj i care a fost o perioadă
în adonni re (a avut activitatea suspendatf1).
1 27
REC I P I EN DA R profanul care bate la uşa Templului, pentru a fi iniţiat în Masonerie
-
şi a se perfeqiona, în vederea accederii la gradele superioare.
REG ULARITATE - un mason este regular atunci când a fost iniţiat într-o lojă
adevărată şi perfectă şi care lucrează după un Rit recunoscut. Loja este regulară când este
fonnată din 7 masoni şi este fondată printr-o patentă constitutivă emanată de la o M are Lojă. În
caz contrar este considerată i regulară.
RIGLĂ este o U nealtă masonică activă; simbolul ei derivă d i n fonna sa geometrică;

-
cu ea se trasează l i n i i drepte, linia dreaptă simbol izând infinitul şi rectitudinea morală, respectul
faţă de datorie, de tradiţie, de Lege: este o Unealtă a perfecţionări i care permite construcţia
annonioasă; Ucenicul se prezi ntă cu rigla negradată pe umărul stâng, devenit Cal fă va purta o
linie gradată pe umăru l drept. Rigla este atributul Expertulu i şi simbolul metodei, perfecţiunii,
Legi i, căci fără ea artele ar fi defectuoase, şti inţele n-ar fi coerente, industria ar fi aventuroasă,
legislaţia arbitrară, muzica ar fi discordantă iar filosofia, obscură.
RIT este structura după care se organizează gradele şi ritual urile unei loj i . Cele mai
-
cunoscute sunt: Ritul francez, R i tul Scoţian Antic şi Acceptat - cel mai popular, Ritul de York,
Ritul M israim, Ritul Suedez, Ritul S tăntului Arc Regal, Ritul Ordinului Shrine, Ritul Ordinului
Secret Monitor, Ritul gradelor Masonice Aliate. Mai sunt Rituri mai ... originale, cum ar fi Ritul
Ordinului M istic al Pro feţilor din Ţinutul Ascuns, care se întrunesc pentru a petrece şi sunt
foarte angrenaţi în opere de binefacere. Foarte popular în secolul al XV I I I-iea a fost Ordinul
Mopşilor* .
RITUAL - fonna particulară a lucrării masonice, ale cărei origini se leagă de vechile
uzanţe ale corporaţi i lor de constructori ; sunt reguli pentru funcţionarea loj i i şi pentru conferirea
gradelor.
RODIA - vezi Granada
ROSACR U C I A N Ordin devenit foarte popular în secolul al X V I I I-iea, a cărui

-
doctrină se baza pe conceptul de ''moarte şi resurecţie", care lăcea parte dintr-un secret ezoteric.
cunoscut numai de membrii Ordinului. Si ntetiza cunoşti nţele antice ale Orientului şi
Occidentului. practicând Înţelepciunea (ştiinţa) magică. De aceea simbolul lor era trandafi rul -
foarte uti lizat în mistica orientală şi adoptat şi în m istica creştină ca simbol al Fecioarei ( Rosa
angelica, Rosa auraea); Trandafirul reprezenta suma perlectiunii şi a frumuseţii care, subl i 1mînd
erosul, conducea la spiritual itate. Iubirea cosmică conduce la anularea morţi i spirituale, prin
transferul morţ i i în centrul cel mai secret al dragostei universale. Prin i ntennediul Templierilor
acest simbol a ajuns în Occident unde, din secolul al XV-iea c i rculau mai multe curente oculte
printre care catolicismul ascetic, gnosticismul, hermetismul, Kabala, misticismul arab. Ţelurile
Cavaleri lor Rosacrucieni erau eliberarea omului de răul spiritual, ducându-l spre resurecţia
spirituală. Cavaler Rosacrucian este şi denumirea gradului 1 8 din Masonerie, care dezvoltă un
bogat si mbolism hennetic.
1 28
S E M N E DE R EC U NOAŞTERE - fiecare grad d i n ritualul mason ic are semnul
propriu de recunoaştere. Aceste semne se a llă sub obligati vitatea secretului. Semnele. parolele
(cuvintele) şi atingeri le constituie m ij loacele secrete de recunoaştere intre masoni .
S I M BO L I S M MASO N I C - A fost influenţat d e cele două texte fundamentale ale

Masoneriei: Constituţ i i le lui Anderson din I 723 şi Discursul cavalerului Ramsey din 1 736. Sunt
mai multe categori i de simbol uri :
Unelte: compas. echer. ciocan. daltf1. riglf1. levier. perpendiculară, nivelă, mistrie.
Tablourile de lojă.
Alte simbol uri fundamentale: "G". steaua strălucitoare. cuvf111tul hennetic
V.l.T.IU .O.L.. planşa şi scara.
Templul cu elementele l u i : coloane. pietre. trepte. pil ieri . altaru l cu cele trei lumini
şi Luminători i .
Decoruri: şorţ, cordoane. colane. mănuşi.
Bij uteri i şi atribute: bijuteriile ornează colanul Venerabilului şi ale celor doi
Supraveghetori , iar atributele sunt bijuteri ile care indică funcţia o fiţeri lor lojei.
SCARA apare în Tabloul simbolic al gradului, pentru a il ustra conşt i inţa. ea are şapte
-
trepte şi se menţi ne singură. prin ea ajungându-se la ascensiunea mistică. Principalele trei trepte
sunt Credi nţa. Speranţa şi M ilostenia. M i la este ultima treaptă de sus.
SPADA Î N F LĂCĂ RATĂ - Este un element decorati v aşezat pe masa Marelui

Maestru şi reprezintă mişcarea interioară care arde în fiecare mason, evocând Creaţia şi
puri fi carea. Este util izată în timpul consacrări i unui candidat, la lei ca în ritual urile cavalereşti.
Există şi spada cu lamă dreaptă, tradiţională, care se foloseşte în timpul ceremoni ilor o ficiale şi
la consacrarea unui nou mason. Ea simbolizează Justiţia şi Adevăru l . A fost introdusă la
începuturi le M asoneriei speculative, când membri i Masoneriei operative, care erau constructori i
nenobi l i sau burghezi, nu aveau drept la punarea spadei şi atunci. pentru a sublinia egalitatea
dintre toţi membri i, a fost introdusă în loj i .
S U P RE M U L CON S I L I U - acţionează î n gradul 33 ş i cuprinde:

Loj a colegială (gradele I -7),
Loj a Capitulară (gradele 1 - 1 1 ) ,
Capitlul (gradele 4- 1 8),
Areopagul (gradele 1 9-30),
Tribunalul (gradu l 3 1 ) ,
Consistoriul (gradul 3 2 ) ,
Supremul Consi liu de grad 3 3 .
ŞORŢ U L (ABNET - are forma cuptorului alchimistu l u i ) - face pal1e din decorurile
masonice şi ponul lui este obl igatoriu în timpul Ţinutei . În Ritul scoţian este bordat cu roşu, în
Ritul francez, cu albastru deschis. Şoqul Ucenicului este confecţionat din piele de miel. nu are
1 29
nici o broderie şi se poartă cu baveta (colţul superior de formă triunghiulară) ridicată - pentru a
proteja plexul solar, sediul chakrei ombi licale care determină sentimentele şi emoţiile de care
Ucenicul trebuie să fie protejat, până învaţă să le stăpânească. Şorţul de Cal fă are o mică
bordură de culoare şi se poartă cu baveta coborâtă, iar cel de Maestru arc bordură de culoare şi
literele M şi B (de la Mac-Benach, cuvântul rostit la găsirea monnântului lui H iram). Şorţul
aminteşte de îmbrăcămintea de proteeţie a masonilor operativi, simbolizând munca, deoarece un
mason trebuie să ducă o via\ă activă, munca trebuie să fie făcută cu scopuri nobile pentru a
păstra şorţul imaculat.
TABLO U L DE LOJĂ (COVOR DE LOJĂ) - o pânză pictată care se derulează pe

planşeul Atel ierului şi care rezumă simboluri le învă\ături lor pe care Ucenicul, Cal ra sau
Maestrul trebuie să le cunoască. El serveşte la instruirea candidaţi lor pentru un grad superior,
i lustrând învăţătura spec i fică gradului.
TEM PLU - este realizarea concretă a Tablourilor de lojă. El este f"ormat din uşă, portic,
cele două coloane şi granadele (rodi ile), piatra brută şi piatra cubică, planşeul mozaicat şi
pilieri i, Altarul cu Cartea S fântă, Echerul şi Compasul, Luminători i, Delta Luminos, Ochiul
Misterios. E l este un loc închis unde se reuneşte loja în Atelier. Pentru ca acest fapt să fie posibil
este necesar ca Templul să aibă nişte caracteristici imprescriptibi le, anume:
fonna sa trebuie să fie rectangulară, simbolizând calea ce duce de la pământ la
Lumină;
orientarea să tic astfel făcută încât să nu poată ti măsurat - simbol ic, asemem
infinitului - intrarea să fie la occident, scaunul Venerabilului - la Orient;
să fie acoperit cu o boltă azurie hemisferică, semănată cu stele, pentru a aduce
liniştea şi pacea meditaţiei;
pereţii să fie pictaţi sau tapisaţi în culoarea simbolică a gradului în care lucrează
masonu;
este de dorit să nu aibă ferestre sau deschideri ;
pereţii să fie decoraţi cu Lanţul de uniune cu un număr de noduri corespunzător
Ritului.
Templul face referire la miticul templu al lui Solomon.
TEOSOFIA numele pe care îl dădeau fi losofii alexandri ni din sec, I I I î. C.. anticei
-
religii a înţelepciunii, ştiinţei ascunse. Termenul s-a folosit în secolele X V I I-XV I I I , pentru a-i
desemna pe misticii care unnăreau obţinerea iluminări i pri n realizarea personală a prezenţei
divine.
TREPTELE servesc la trecerea de la lumea profană, la planul iniţiatic. cele trei trepte
-
masonice fi ind necesare. Treptele sem n i fică ini\icrea, reprezentând succesiv, planul fizic,
material, apoi planul astral şi în fine, planul mental, ele corespunzând modului de alcătuire al
fiinţei : corp, su net şi spirit. Ucenicul trebuie să se despartă de cele trei planuri, cu efort. apoi să
şi continue ascensiunea spre planurile superioare. Ucenicul are de urcat trei trepte, Cal fa - cinci
trepte şi Maestrul - şapte trepte.
1 30
TRI UNG H I - este reuniunea de trei masoni, care fonnează cea mai mică unitate
masonică.
ŢIN UTĂ - este numele care se dă adunării masonilor.
UN ELTE MASONICE - sunt în număr de nouă :

4 unelte active, compas, ciocan, riglă şi peqlcndiculară - reprezintă principiul activ:
4 unelte pasi ve, echer, dalta, levier. nivelă - reprezi ntă principiul pasiv:
o unealtă neutnl, mistria.
Ideal este să existe un echilibru creativ, care să permită o cunoaştere de sine şi a lumii,
fără ca aceste forţe să se opună una alteia şi în ultimă instanţă să se distrugă. Cunoaşterea
uneltelor înseamnă stăpânirea de sine, deci ameliorarea existenţei materiale şi spirituale.
UROBOROS şarpele care îşi muşcă coada, vechi simbol care reprezintă infini tul. În
-
Masonerie a fost împrumutat dintre simbolurile pitagoricieni lor. reprezentând cercul. Este şi
simbolul gradului 2 5 din Ritul Scoţian Antic şi Acceptat (Cavaler al Şarpelui de bronz).
t.:ŞA T E M P L U L U I -este aşezată între cele două coloane, deschisă către o faţadă
zidită, surmontată de un fronton triunghiular pu11ând "delta luminos". S i mbolizează trecerea din
lumea profană în planul iniţiatic.
VENERA B I L denumirea dată primului dintre cei J O ofiţeri ai lojei. Se mai numea şi
-
Preşedinte. Bij uteria sa este Echerul. de el depinde orientarea spirituală a Atel ierului şi lucrările
care se efectueaz<l în lojă.
V.1.T.R.1 .0.L. formulă alchimică însemnând „Visita lnteriora Ten-ac Recti ficando
-
l nvenies Occultum Lapidem" vizitează interiorul pământului ( . . . ) rectificând vei găsi piatra
=
ascunsă. Această formulă exprimă căutarea în sine şi autorcgăsirea, regenerarea într-un plan
superior.
Cătăl ina Opaschi
131
ABREVIERI
M N I R - Muzeul Na\ional de I storie a României

CNBAR - Cabinetul Numismatic al Bibliotecii Academiei Române
M N IT - M uzeul Naţional de Istoric a Transi lvaniei
BNR - Banca Na\ională a României
ANIC - Arhivele Naţionale Istorice Centrale
AR - argint
AE - bronz
1 32
Cat. 1 Cat. 2
Cat. 3 Cat. 4. b
Cat. 4. a. av. Cat. 4. a. rv.
Cat. 4. c. av. Cat. 4. c. rv.
Cat. 5. a Cat. 5. b /
I
Cat. 5 . c Cat. 5 . d
Cat. 6. a Cat. 6. b
Cat. 7. a
Cat. 7. b Cat. 8
Cat. 9 Cat. 1 0
Cat. 1 1 Cat. 1 2
(
Cat. 13 Cat. 14
Cat. 1 5 Cat. 1 6
Cat. 1 7 Cat. 1 8
Cat. 19 Cat. 20
Cat. 21 Cat. 22
Cat. 23 Cat. 24. a
Cat. 24. b Cat. 25. a
Cat. 24. c. av. Cat. 24 . c . rv
Cat. 25. b Cat. 26
Cat. 27. av. Cat. 27. rv .
Cat. 25. c
Cat. 28 Cat. 29
Cat. 30 Cat. 34
Cat. 3 1
Cat. 32
Cat. 33
Cat. 35 Cat. 36
Cat. 37 Ca t. 38
Cat. 39 Cat. 40
Ca t. 41 Cat. 43
Ca t. 45
Cat. 46
Cat. 46 bis
Cat. 42
Cat. 44
Ca t. 48
Cat. 47 Cat. 49
Cat. 50
Cat. 51
Cat. 52 Cat. 53
Cat. 54 Cat. 55
Cat. 56 Cat. 58
Cat. 57
Cat. 59
Cat. 61
Cat. 62
Cat. 60
Cat. 63
Cat. 64
Cat. 65
Cat. 66
Cat. 67 Cat . 68
Cat. 69 Cat. 71
Cat. 70
Cat. 72
Cat. 73
Cat. 74
Cat. 75
Cat. 76
Cat. 77
Cat . 78
Cat. 79
Cat . 80
Cat. 81
Cat. 82
Cat. 83
Cat. 84
Cat. 85 Cat. 86
Cat. 88
Cat. 87 Cat. 91
Cat. 89
Cat. 90
Cat. 92 Cat. 93
Cat. 96. av
Cat. 94. av. Ca t. 96. rv
Cat. 97
Cat. 98
Ca t. 99
Cat. 1 00
Cat. 1 02
Cat. 1 04
Cat. 1 05
Cat. 1 06
Cat. 1 07
Cat. 1 08
Cat. 1 1 1
Cat. 1 1 0 Cat. 112
Cat. 1 09
Cat. 1 1 3
Cat. 1 1 4
Cat. 1 1 5
o
(.'.)
Cat. 1 1 6
Cat. 1 1 7 Cat. 1 1 8
Cat. 1 1 9 Cat. 1 20
Cat. 1 21
Cat. 1 22
Cat. 1 23
Cat. 1 24
Cat. 125
Cat. 1 26
Cat. 1 27
Cat. 1 28
--- ----- �
\ . : I •. I. .,
J ·,, '>:
'.
- '
I
.. n
it.,• . ,
� (.·-, .
..... .1.,„
. {'
� 7\
•
. Q
. 1;. ''· rr
,: '�Yi ·>, .
�
,�: ;·.:�·i.l.�._,�·,.·��,. ·.- ��1·,.): "i.
... / .
v / \ tw / ,„,
. .\
I . .·:.,,„�...., l";.7(
r:J'
( ..f/ ,
t
"'' '
I t l.. ' I •/ . .'
"-•.�
,:_J
\
„
.,.;
"if ';J
, ..
I
•
\' ' !1' ..'\.l\1 d."j·t :.i°.·;/l�f. � 11.. ·......

•
I ! I • 1 ; •
• •
I
1 I
\ 1. t,,·. . l ·-1·
�
·
I.
' , , �, , , , 1 �r x.· ..
/!n-'
..
' I � , ,, �
' I . ' ·.\ .
�· :- :'
•'
I
I
•/ ' :/ r '. 1' ' I
Cat. 1 29
Cat. 1 30
Cat. 131
Cat. 1 32
Cat. 1 33
Cat. 1 34
Cat. 1 45
Cat. 1 46
Cat. 1 47
Cat. 148 Cat. 1 49
Cat. 1 50 Cat. 151
Cat. 1 52 Cat. 1 53
Cat. 1 62
Cat. 1 64
Cat. 1 65
Cat. 1 66
Cat. 167
Cat. 1 68
Cat. 1 69
Cat. 1 71
Cat. 1 72
Cat. 173
Cat. 1 75
Cat. 1 76 Cat. 1 77
Cat. 1 78
Cat. 1 79
Cat. 1 80
Cat. 1 81
Cat. 182
Cat. 1 84
Cat. 1 85
Cat. 1 86
Cat. 1 87
Cat. 1 88
Cat. 1 89
Cat. 1 90
Cat. 1 91
Cat. 1 92
Cat. 1 93
Cat. 1 94
Cat. 1 95
Cat. 1 96
Cat. 1 97
Cat. 1 98
Cat. 1 99
Cat. 200
Cat. 201
Cat. 202
Cat. 203 Cat. 204
Cat. 205
Cat. 206
Cat. 207
Cat. 208 Cat. 209
Cat. 21 0 Cat. 211
Cat. 2U Cat. 21 3 . a
f l "'„ ., „ . • „1 „1
SAJ'.UT, AIYIITIE PRATEB.DIITE.
l ' 1 1 i c 1 1 1 . f ' 1 · >,... 1 1 t '· 1 · i l t \ '< 1 1 1 1 ·. � 1 ·. Fu 1 1 · •, T1 1 k· h L H 'P.
Cat. 213
.�J,;„lf, ,,„
.� ... „• •„
Cat. 214 a
,, ,.., t.
•s T
•., Ut'!f,U.•;1•0&..
. uu „ •
.f c.•b J."-�t�-61 .1„ 1;'z7, t. , ,.,.,/,„? •.._........, ..,.. , �•
„
�o< „ do 4:•Mto# ....„. 1'-'W olU J' :J ),„„M.t At"U f�ol „ Af .„ ,.. J_&.. „ ....,, t...
._ �
'I r /,, , , ' ·4 /. / .{" "/:„

-!'.:.:_. �· • n ., '/}, •
I /
f;J,:,
llr Oaritlur .
Cat. 214
,
ru..ţufu ,,0 L•
"
tl �' '(.uh'- 1·1w t:1 !� Î ./3Ji<Jet' -,,,..__ ')'-��"� /Jr.· p.. Q /;_ .-.. ("< (I�' .l·•• 1!-1cuw un ,),.,..t�·111' ,\.'lJluhc.
.t „; ,,<'r'�� V'./„p,/ ) . '� / ,t.• ._ /. t/ ,1„,„„ „ „ 1 "' �I<,
„
11 J,,t.,lipffi
1 �'/\JW / (!l..;.,1;�. , A(}rtu•f /1t,;:J1u..- 1< � „:/
" ' r
•
� � .)11 ,�, �l ·'' !f' •' l l l• 1 · ·�,„ .„,l.dh•fl ,,, 1:, .l11, i':J' .-.+tul..lldul Î ,„ �', r ' .. '"''' .....� t-'-•111 4"11� ".,.,,1 j) ��„ � // a-1:11-;,.,/%6( A!:
;Ol;\ f J11;1/,1.,.,fl"f-· I' ··\Ut H I --' ·•11�\1111 ''" '"ln '"''"' . .

,.„,... ._. '4 1 ,I"""' �' '·'h"' I�., ,1h., ••, .dlU't"C„„ ., "' f� „""•" " ' '"""''"'''-
�
'
-·
"I
„ ,11,11" 1\, I•'"' H•'\ (f • I lt\•''" lj,1.11t u'•'f t•u••6li' .� l�ul th• ....„.,.,..., u.tutu."1 d ,h,lll !l n_. 11u1111.• ·'" H&\oG.t „autli.-ult11 tt'"•' .- t
'
„„,„,,,\.\..
• "I
t •�1'lll•( ,·, (l"1 ,,, ,f,u1.• 1UI !1 t:J �, !î':�u•Ol k .$.J /J#'tH'F-1i-..(,u) 18 (. �
///„/,. 11 1,fl\,ll• }1,\ 1 110' Dl I toi li I )I\� li�. 11,tt I •
$7�>
�,.,„„„&'!(' /, ft"
\.•„,,1u
,,,._,
.
-...•j'" "' ,•
..,.
.„� .: 'IT" �.ţ.F,·

(/ f - '"- � iJ 1�1@ n
(}./ :.
ll r \l n n r t 11 r
, .r,
Cat. 215
Cat. 21 8 a Cat. 216
Cat. 217
Cat. 218 b
,,.. r.-.... c-a

.i "" " ' no� 1 1
C ll A !i l> l.Ollet or
a o u A N t t: "'"'"
!� ..... ... -...
.,.. „„ � ...
,.., „ • ,..... ,.,,k..;'
.„ -.. LWr.o „
,_ .... ......
t• lM .-u.. ...... „
• \l.w.ti.r '""""" ....

....,. „ . ... b rtoc•
t� ia u.. ....„.._ ...
'� ,.... � -"
d"'CI»
T\lt C'lr!t'Uhc_..e ....U
..,. -.tt l u . ......_
li,) ...-.... '- _,
IMlr �-
llo„
--
Cat. 219. a
Cat. 218 Cat. 21 9
Cat. 220. a
Cat. 225. a
-
. � ---·
p.„ ..,.. ,Ol)M4-;;o;;. „ "°°"'"

-�-
-...<.N. COHNJI. DU ll�a OC:� POUl' U
Olf'LOMI\ OE MESTRU
,, 1�!
I t• I Of.
lOIA !<li !IOHlllA
O l h ft Ol •\f\ "tll
' 'tr.·. ,S,...·. 'lt.·. f- U...

t
I
J
I
Cat. 220 Cat. 223
SI
Cat. 221 Cat. 222

I
1:. e:. M:. IA:. A:. u:.

$;,„ttJ- Ât„on�,,_�.._ !Ji!o,„t;„<� 'f�,�r
• ;;:;.&„n(Unt- P.
....,/�f#t,_' s;,:.:· Jf:p'ţ..1#tr/- �H !JtN_,,; ,;.. � ../�f./,. t�H� t?/�ff'Ht'f.•:
Canctlaria fttlero(itl M.isoniCI! adne la Clian�/l�rie de la ftdlro//on M<Kon

rtţle cd Fr:. : nique Roumaine t:o!rlilie que le fr, •• :
______. .... _tcf:v:..ia.. , �,,,,_�_

tSI membre d� la Fi.Jlrolfon, lnscrit dans
I� rtg/slre molrirnle au No. �,f -=--
l>/a�I• S«rrlar hi/trai
,_
---..,.
:;;/.4 '°."'/..f�
?/� �
Cat. 224. a Cat. 224
. ' „
Aft[A LOJE llAf'O"ALA
Ol" ft O ll A ff t A
...
„ .. .... . .... . „ . ..
Cat. 225 Cat. 226
Or:. ,� � �
Cat. 227 Cat. 228
o. •• ll'fU.. .u.a., „.
P.-. ac.·. n-.·.
AY• .to•O • • •J 00!1 u •f. k•.·· a no
tu• r lri fCUnţ• •• dla 10 A ua-t. .o. • - p rab..t •porir„ d•
e c l • I'" O• •�l 1oltc1 •t nt.ru ,„MS l .·. -c..11 r � u �
o• PrJnt •l Yul.t.urul\o>J f l Pt l le tn... > vt .
• YOr fatt• de .lnd.!.1
• CN 0- \ pe:s tna 1o1 e.re -c>mtre
tn1 � l •r• rt t:.i.• 11� cr .·. l!. •• !ac- 1D
l\lJI d llO Io b•U (CC.. Andttl) . I.. � - - - .:t. ·
Pr1 1 �1 , P.".84.". r.•.·. •on t • e •t.r•
Cat. 229 Cat. 230
Cat. 229. a
Cat. 229. b
� .Jt_i,... •
Cat. 231 Cat. 232. b
r
•4 •• !'- -
N
o
p-
R
s
r
V
9
r
Cat . 232. a Cat. 233
Cat. 234 Cat. 236
Cat. 237 Cat. 235
nn: lfPUMt
�-� �.,..
.
ILOF THI U'
j
' 1)
1 IKGQE
IGSA � 1111'.llq .&mDlt'IOlO TOT nJllWITIJ:!.
Of' TRll IHT DA finu> SCOTTlSH IUTE
Of' llOMAN1A
� � Y A A O r H
"ţ!
TO•
Tl1IIIOft mn :rnmoARON ueWN
·n�.J- '- "" r..u.-.
„1
� __., � � n �.pq
....... x,.o;
,„ • O • O I N l !t •
•
El'I" UPl.n>.+-,
TTOOn'A-0� E P M O %
·U IMLUOOM- ...rr8I01' TCnll•
IHJ.
(. '
-. L, <l<-y
Cat. 238 Cat. 239
• GIUND ORIENT DR FRANCB

s. ...... eo...u
IN STRUCTION S&.&SS JOl'CS l"&AltQAJUI
roua ...... PU..?CC& ..,. LltS ...O
�
P O U R LE G R A D E $ YM B O L 1 Q O E
I N ST R U CTION
D APPRENTI
AU IUTE F RA N Q A I S E
T R O I S l E M E G R A O E S Y M BO L I Q U
1 •� GRADE M A ITR E
PARIS
S B C R iT A. R l A T G lt N i R A L
D OIUPT Dl Pl41'CB
DV 6 PARIS
� ··.-.i ..
WNlb• COllHI L .... .... ..
rr-
'"" .,. � - - p - ...,.. _ 16, ao• C.nn-, tl
au c.Ut, 19
Cat. 240 Cat. 241
-G . ' . O . · . D. · . F. .
Chap. · . cL.tMENTE AMITI E .

LE B U R EAU
„
INTER ATIO A L OE RELATION MA<;:.

Le RecruLemenL Maconnique PENOANT LES I PRF.lo\�ES AN 'eP.$ OE SO, EXIST CI!
pour la S O N H I STO J R E / SON B U T

S E S DIFFI CULTES
Travail Maconnique SON ACTIVITE / SO AVENIR
1 902 - 1920
B- - de -"i•• mo,r...
,.._ . - a. -r - At.-. ba.u .„
„ _ _ _ ,_ ... a-.. „
...-- - - „ -- sM4nl „
„ ... ..
· - -
- - - llOCIUl • Ol - lllt
Cat. 242 Cat. 243
A N N UA I
KA LENDER
CO STITUŢIA DE LA
dcr - ol
•
l\eplamentul General
Cat. 244 Cat. 245. a
V. Gnuid�
„ _„l
„, -
- L_,- - U.. „ �
Cat. 245. b Cat. 245
1ll:b e d9eorg e llasbi ngton

�a.sonic Jlational
,memorial
Cat. 246 Cat. 247
FUNERAL R ACTME T
C'Omu.-„1trUY1l11� 1/w
lOO ::f11r.Mr.rary o/
'W:>rwp/u/7fro1/wr �'V" �'ntJfon ·, b.atli
(?11111/11r11101V1t1ity 1Ac
2oaA . fm11ommf!I
[!//hmvt! ,</eneyr '/f/1.i-A1/191"" "' .l)/'(/1/,
• f;t1111V��· 1A1 1"tyfttt'e111A p/t/Jrcr./116rr.

(J111: 1Anu-vn1ul/ltrlt' A1u1<!i-t:tl((11t!lllitry III/li'
Cat. 248 Cat. 249
Cat. 250 Cat. 251
Cat. 252 Cat. 253 Cat. 254
Cat. 255 Cat. 256 Cat. 257
Cat. 258 Cat. 259
Cat. 260
Cat. 262
Cat. 261
Cat. 263. a Cat. 263
Cat. 263. b Cat. 264
GROOTOOSTEN
GRAND ORI NT
1833
Cat. 265 Cat. 266
Cat. 267
Cat. 269 Cat. 268
Cat. 270 Cat. 271
Cat. 272 Cat. 273 Cat. 274
(�l'rl/11/, • 111 111• ,/.' //,dur . 7i,„of'lfljl• 11 • taltl11ht rit /il,--,1„!J,1 f ,,.,„ 111;v1
. f11r1111;11n17r· 11t· •
t '"" , """''" (1\1 ,,,„ 1 4 u, ,1 _ �
Cat. 275
Cat. 276 Cat. 277
v1•\f1·rx.n; c1 l'I!\fl'I(
J 7 .J nJ
ORG . IZAl l i 1 0. ' D l LI
Cat. 278
.li.l&fff'NITI J lD m
„ t. ioobt.rn • „_
(n,-
:;996 - f.11116
- � <6''101(/} yţ't.
'1 rĂP '-'tVF �I Nt I('
Ar T//., ;; 5 'f -
J.".J .'. )I J. &i. u � eot>"/'tr<<f. .- /�I
"" ' r t.,,
Cat. 279 Cat. 280
Cat. 282
Cat. 281 Cat. 283
E
C1I
�
C>
o
�
a..
>. �O N N 1
�
* *
Q)
> d..O Jnh1••ll!liii'ir "'-
o MlRSHAUrP
(J
<l>
a:
.O N N 1
c:
*
C1I
::<.0Jnhr11-
�
Q)
20 J a r e M a rs h a l l - P l a n MlRSHALlrP LAN
IU/tOflFAN IU&tJVF!fY "IOMAH
'
::s
67
\ 22.9. 1967 /
UJ
53
1218 *
Cat. 284
CENTENARIJl
ROTARY INTERNATlONi\l
Desti nata rl� ·IiQ.�'e:l _}f.E[fl�4.M4

f
k�
. ��f.JJ. "l.V� I1J>_
k $ /'
- - �- �-------------
L c1oov� (lf&!._• Localitate

-
Cat. 285
Cat. 286

Catalog Expozitia Medalii Si Insemne Masonice Istorie Si Simbol

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Catalog Expozitia Medalii Si Insemne Masonice Istorie Si Simbol

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

https://biblioteca-digitala.

FREE-MASONIC MEDALS ANO BADGES - HISTORY ANO

Decembrie 2006 Martie 2007

Coperta şi prelucrare foto digitală

Catalog editat de Muzeul Naţional de Istorie a României

Volum produs de Edit11ra Cetatea de Sca1111

ISBN 973-8966- 1 0-8

Dr. C rişan M uşeţeanu

„Les Rois Ies p l us puissants q u e v i l naître I ' Asie

(Cha11so11 des Maitres. după J. C. Naudot. Clwnsons notees

de la Tres venerable Co11{rerie des Fra11cs-Mar;o11s, 1 737)

17 F. A. Yates, Cabbala e occ11/tis1110 11ell 'e1a elisabew11a, Torino, f. a„ p. 24.

(in continuare, RER). 19-20. 1995-1996, pp. �45-269.

I Rosacroce, Milano. 2000, p. 37.

29 M.-M Davy, op. cit. . p. 284.

Anglia [ . . ] dorind să se întâlnească cu diaconul, supraveghetorul şi maeştri i masoni din

JJ G. P. Mattogno, Mu.wmeria şi Rel'0/11ţia /Î"(//1ce:ă, Bucureşti, 1 998, pp. 1 7-2 1 şi 97- 1 08

prevedea pentru francmasoni pedepse corporale, mergând până la execuţie şi confiscarea

w L Ne fontainc. op. cit . pp. 1 2 2- 1 23 . . Pe11trn . fiw1cmascmi este 1 ·orha

C u m a ajuns însă francmasoneria p e meleagurile româneşti '? Entuziaştii studieri i

de Maestru, căci el a fost sacrificat deşi îşi respectase j urământul .

41 P. Ştefănescu. op. cil., p. 272.

Bucureşti, 2005. pp. 2 1 5-220.

4 5 T. Solomonovici, op. cil„ p. 22 1 .

4� Mioara Cremene, Dic{io11w· i11iţialic al Ordi11dor carn/ercşti. Bucureşti . .2003. p. 69

•'1 N. Mănescu. op. cit.. pp. 257-258.

El tradusese l ucrarea la cererea paharnicului lordake Darie Dăm1ănescu care a fost

;x D. Berindei, op. cit., p. 43 I .

se repetă de trei ori.

ofiţerului rus I. P. Liprandi.

care atârnă o insignă de metal cu inscripţia Co111111u11io11e italia11a. Mass011eria U11iversa/e''76.

'• Fusese iniţiat. probabil la Chişinău. unde activa io1a „Ovidiu „ .

destin. :l lexamlru S11tz11 voievod. in „Cercetări Numismauce". 9- 1 1 . 2005, p. 558.

82 D. Berindei, op. cit., p. 436.

87 D. Lăzărescu. op. cit., p. 53.

'Kl P. Ştefănescu. op. cit p. 6 7 .

93 Ibidem, pp. 796-797.

Yr P. Şteflnescu. Masoneria. Bucureşti. 1 996, p. 222.

1 03 P. Ştefănescu. Masoneria, Bucureşti. 1 996, p. 226.

1 05 P. Ştefănescu, Mistere/e .fiwrcmasoneriei pp. 1 66- 1 68.

Em. Dobrescu. Texte masonice . , p. 4 1 .

I O'l OMR. pp. 1 88 - 1 89.

În 1 2 martie 1 93 7 Sfăntul Sinod al BOR ia atitudine contra masoneriei, considerând că

118 T . Solomonovici. op. cit., pp. 1 93-300.

UNELTE, DECORURI, ATRIBUTE, B IJUTERII, ÎNSEMNE,

3. Tablou de Loj ă (Covor) pentru gradul de Ucenic (gradul I )

4. Decor masonic pentru Gradul 1 8:

5. Decor masonic pentru Gradul 3 1 :

6. Decor masonic pentru gradul 3 2 :

7. Decor mason ic. Colan cu bijuterie şi mănuşi pentru gradul 32.

13. Decor masonic. M ănuşi albe din bumbac

17. Decor masonic. Colan de Mare Maestru

24. Trusă masonică. Conţine:

semnul gradului 29), cu si mboluri numerice între braţe: 60/3 1 /35/V l l l .

30. Medalie de asiduitate - Î nsemn personalizat - Kazinczy, 1 909 1 2 5 •

34. Bijuterie masonică ce a aparţinut lui Ion Ghika - Simbol de Maestru 1 27 •

36. Bijuterie pentagramă

37. Bijuterie masonică 1 29 •

38. Bijuteria gradului 28.

39 40. Unelte masonice - Mistrii miniat11rale 1 30

4 1 . Unealtă masonică, M i niatură Cheie de fildeş ( Însemn pentru gradul 4).

F ildeş, 70 mm, inv. M N IT M 4925

Av. Compas cu ambele braţe peste echer, la mijloc litera G.

Rv. Pe braţele crucii, sus, stânga-dreapta, legenda SAPI-/ENTIA/FUNDA-/MENTUM/FRA