Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ro
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
ACADEMIA DE 5TIINTE SOCIALE BSI POLJTICE
A REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA
INSTITUTUL DE ISTORIE N. IORGA" ,
INSTITUTUL DE STUDII SUD-EST EUROPENE
Izvoare orientale privind istoria Rorudniei
Iv
CRONICI TURCESTI
PRIVIND TAR1LE ItOMANE
Extrase
VOL. III
Sfir§itul sec. XVI inceputul sec. XIX
Volum intocmit de
MUSTAFA A. MEHMET
www.dacoromanica.ro
TURKISH CHRONICLES CONCERNING
THE ROMANIAN PRINCIPALITIES
EXCERPTS
III
www.dacoromanica.ro
CUVINT INTRODUCTIV
www.dacoromanica.ro
VI CUVINT INTRODUCTIV
www.dacoromanica.ro
CUVINT INTRODUCTIV VII
www.dacoromanica.ro
VIII CUVINT INTRODUCTIV
www.dacoromanica.ro
CUVINT INTRODUCTIV IX
www.dacoromanica.ro
X CUVINT INTRODUCTIV
sau altuia dintre cronicari. Cercetarile viitoare pot aduce, desigur, unele
15.muriri Si in aceste privinte, dupes cum, pe masura largirii posibilitatilor de
consultare a diferitelor manuscrise, vor putea fi extinse investigatiile §i asupra
continutului informatiilor respective. Cazurile indoielnice au fost indicate
prin mentiunea probabil". iar numele de persoane §i de locuri ramase nei-
dentificate au fost atenjionate prin ( ?).
Pe de alibi parte, dat hind faptul ca seria de Cronici turcesti nu cuprinde
Indice (de persoane, de locuri), s-a considerat util, pentru consultarea volu-
mului de fats, sa fie trecute §i In note denumirile onomastice §i topo-
nimice din text, inlesnind astfel cititorului identificarea for in ansamblul
volumului.
Cit prive§te datele Hegirei, acestea sint redate in cronici, in cea mai mare
parte, in litere, iar Intr -o serie de cazuri sint incomplete, in sensul ca, in cadrul
descrierii evenimentelor dintr-o luna oarecare, autorii mentioneaza adesea
doar ziva (de pilda 15, 20 §.a.), cu specificatia din luna mentionata mai sus",
fares a mai indica de fiecare data luna respective, iar asupra anilor corespun-
zatori reveneau §i mai rar. Din aceste considerente, datele Hegirei, de asemenea,
au fost coborite in note, efectuindu-se totodata §i completarile necesare (luna
§i anul), pentru a Inlesni, in felul acesta, consultarea volumului de fa4 §i
sub raportul cronologiei.
In aceasta privinta, pentru a evita, pe cit posibil, unele dificultati
tehnice de editare, intregirea datelor Hegirei s-a facut fail a se mai introduce
paranteze unghiulare (de pilda 15 muharrem 1050 si nu 15 <muharrem 1050)),
iar tiparirea, in volum, a cronologiei musulmane in caractere cursive o dife-
rentiaza si mai evident fats de datele erei noastre.
Dupes cum s-a mentionat, dealtfel, §i in volumele anterioare, la cro-
nicarii otomani denumirea unor taxi tsi popoare difera oarecum de cele cunos-
cute in general: Bogdan sau Kara-Bogdan = Moldova, Eflak = Tara Roma-
neasca, munteni ; Erdel = Transilvania, transilva'neni; Leh = Polonia, poloni ;
Nempe = Austria, austrieci; Mosko = Rusia, ru§i, moscovifi etc. Acela§i
lucru se poate spune §i despre unele denumiri de localitati: Biikres = Bucu-
re§ti, Yerkokii = Giurgiu, Ibrail = Braila, Kalas = Galati, Kili = Chilia,
Akkerman = Cetatea Alba, Kule = Turnu <Magurele>, V arad = Oradea §.a.
Aceste denumiri nu au fost repetate de fiecare data, in paranteze rotunde
sau intr-alt chip, alaturi de denumirile ob4nuite, pentru a nu Ingreuia cursi-
vitatea textului.
Terminologia folosita de cronicarii turci variaza §i ea in functie de
natura raporturilor cu popoarele in cauza. De aceea §i in volumul de fata
pot fi Intilnite cuvinte de lauds la adresa unor principi, domni, regi sau po-
poare, dar lsi expresii dure, ca: raufacatori ( faki, dk, bed-faal ), blestemat sau
afurisit (le in, in sensul de diavol), ghiaur (kcifir ), adica necredincios §.a.,
care definesc, in fond, pozifia cronicarilor respectivi fata de unii domni,
principi, regi sau imparati, ca Si fata de popoarele la care se refereau. Dealtfel,
asemenea expresii au fost folosite in mod curent de-a lungul epocii medievale
atit de care turci fata de popoarele cre§tine, cit §i de cre§tini fata de popoarele
musulmane.
Pe de alta parte, volumul de fata cuprinde §i o serie de rezumate pentru
a se stabili o leg5.tura cauzala intre diferite informatii. Aceste rezumate
au fost incadrate in < >, ca §i cuvintele sau expresiile introduse pentru
lamurirea textului.
www.dacoromanica.ro
CUVINT INTRODUCTIV XI
www.dacoromanica.ro
XII CUVINT INTRODUCTIV
www.dacoromanica.ro
CUVINT INTRODUCTIV XIII
M.A.M.
www.dacoromanica.ro
ANEXA
CRONICI OTOMANE NECERCETATE
PRIVIND ISTORIA POP ORULUI ROMAN
Be§ir Celebi, Tevarih-i Al-i Osman (Cronica dinastiei otomane), Ms. Bibl
Izzet Koyunoglu, Konya; Istanbul, 1946 (ed. de Ismail H. Ertay-
lan). Se refers la Inceputurile raporturilor roma.no-turce.
Kivami, Fetihname-i Sultan Mehmed (Cartea cuceririlor sultanului Mehmed
al II lea), ed. F. Babinger, Istanbul, 1955 (descrie evenimentele
de pe vremea domniei sultanului Mehmed al II-lea: 1451-1481).
Hadidi, Tarih-i Al-i Osman (Istoria dinastiei otomane), ms. Istanbul, Bibl.
Universitatii, T. 1268; Istanbul, Bibl. Silleymaniye, fd. Esad
Efendi, nr. 2081 (vezi §i G.O.W., p. 59-60).
Sahname-i Nadiri (Cartea Sahului, de Nadiri), ms. Istanbul, Bibl. Muz.
Topkapi, fd. Hazine, nr. 1124 (descrie expeditia sultanului Osman
al II-lea la Hotin in 1621) (G.O.W., p. 169-170).
Ibn Kemal (Kemalfiapazade, xn. 1535), Tevarih-i Al-i Osman (Cronica dinas-
tiei otomane), ms. Istanbul, Bibl. Nuruosmaniye, nr. 3078 (despre
evenimentele de la Inceputurile statului otoman).
Abdiilkadir Efendi (Tofipulark&ibi, m. 1645), Tevarih-i Al-i Osman (Cronica
dinastiei otomane), ms. Bibl. Nat. Viena, nr. 1053; Istanbul,
Tiirkiyat Enstitusii, nr. 208/1956; Istanbul, Bibl. Siileymaniye,
fd. Esad Efendi, nr. 2151 (descrie evenimentele incepind cu domnia
lui Mihai Viteazul).
Abdurrahman Abdi pap (m. 1692), Vekayiname ( Cronica evenimentelor),
ms. Istanbul, Bibl. Muz. Topkapf, fd. Hazine, nr. 1363; Istanbul,
Bibl. Baiazid, nr. 5154 (trateaz5. evenimentele dintre anii: 1648
§i 1682 (1058-1093 H.) (vezi §i G.O.W., p. 227-228).
Damad Mehmed pap, Defterdar (m. 1717 = 1129 H)., Zilbdet-ill-vekayi, ms.
Istanbul, Bibl. Universitatii, T. 6048; Bibl. Sfileymaniye, fd.
Hamidiye, nr. 949 (trateaza evenimentele dintre anii: 1656-
1704 (1067-1116 H.) (vezi §i G.O.W., p. 247-248).
Osmanli -Rus Tarihcesi (Istoria relatiilor otomano-ruse), ms. Istanbul, Bibl.
Millet, fd. Reid Efendi, nr. 625 (trateaz5. razboiul ruso-turc
dintre anii 1768-1774).
Cavid, Tarih-i Ibretnuma-i Devlet (Istoria pildelor imparatiei), ms. Istanbul,
Bibl. Universitatii, T. 5943.
Ahmed Resmi (Giridi ), Sefername-i serdar-i-ekrem Yusuf Papa (Cronica
expeditiei serdarului suprem Iusuf pa§a) (descrie razboiul turco-
austriac dintre anii: 1787-1791).
Ahmed Resmi (Giridi), Huldsat-id-itibar (Rezumatul consideratiilor), ed.
Istanbul, 1866 (1282 H.) (descrie perioada anilor 1768-1774).
www.dacoromanica.ro
XVI ANEXA
Nota: Pentru unele din titlurile mentionate mai sus, ca si pentru allele, care
nu sint amintite aici, vezi si: G.O.W., Cronici turcefti ..., vol. I
si II Introducere, precum si cataloage de manuscrise turco-
islamice. Unele din cronicile turcesti procurate sub forma de micro-
filme, prin grija Directiei Generale a Arhivelor Statului din Bucu-
resti, sint in curs de cercetare in vederea intocmirii altor volume
din seria Cronici turcecti privind larile romdne.
www.dacoromanica.ro
ABREVIERI
a = arab.
Evl. = evail, prima decada a unei luni.
Evr. = evahir (evahir), ultima decada a unei luni.
Evt. = evasit (evasit), a doua decada a unei luni.
H. = Hegira (Hicret), fuga lui Mahomed (Muhanuned) de
la Mecca la Medina in and 622 e.n. (Reprezinta ince-
putul anilor musulmani).
loc. = localitate.
m. = mort.
ms., mss. = manuscris, manuscrise.
pr. = persan.
T, t. = Turk, turc, turcesc.
www.dacoromanica.ro
LUNILE MUSULMANE
d = a (lung) i = i (lung)
c = dj (international) 5 = ca 6 (germ.)
F =L` ii = u
g = g (apropiat de h) y= la Yemen
s (i fail punct) = i rom.
www.dacoromanica.ro
I
MUSTAFA NAIMA
www.dacoromanica.ro
2 MUSTAFA NAIMA
www.dacoromanica.ro
NAIMA TARIHI 3
sebire asupra rdscoalei din 1703, care izbucnise ca urmaxe a unor imprejurari
complexe de la sfirsitul veacului al XVII-lea, inclusiv conditiile pgcii de la
Carlowitz din 1699. Aceasta relatare izolata se afla anexatg la sfiqitul volu-
mului al VI-lea al operei sale.
Naima a redactat si unele opuscule cu caracter politic, intitulate Resail-i
siyasiyye (Opuscule politice ), ramase insal ping azi in manuscris.
Informatiile despre tarile romane cuprinse in cronica lui Naima sint
dintre cele mai bogate, incepind cu marea mi§care de eliberare condusa de
Mihai Viteazul si ping la evenimentele din Moldova, Tara Roma.neascg §i
Transilvania de pe vremea vizirului Kopruln Mehmed pa§a (m. 1661), perioada
in care si raporturile Portii otomane cu Austria au cunoscut o serie de oscilatii,
ceea ce a avut profunde repercusiuni asupra istoriei poporului roman.
www.dacoromanica.ro
4 MUSTAFA ?TAMA
Aceasta rezulta si din comparatiile pe care le face adeseori Naima intre Sarih-
fil-Menarzade si alti cronicari in legator% cu acelea0 fapte sau evenimente
desc'rise. Este adevarat c5. Naima reproduce multe pasaje din conspectele
autorului pe care 1-a luat ca baza pentru alcatuirea cronicii sale, dar In ase-
menea imprejurari Ii citeaza numele aproape de fiecare data, ceea ce nu ar
fi fost cazul data ar fi fost vorba de o simply copiere integral% a izvorului.
Naima insu0 a tinut sä face urmatoarea precizare deosebit de sugestiva
in aceasta privinta: Pe ling% faptul c% an fost adaugate §i aranjate la locu-
rile lornoteaza Naimaevenimentele cuprinse In Fezleke si in cronicile lui
Aziz si Vedjihi, dar care nu se gaseau In acest conspect (miisvedde), au
mai fost anexate, de asemenea, numeroase alte povestiri ciudate §i din alte
culegeri (macmua)"10.
Tocmai din considerentele expuse mai sus cronica lui Naima a trezit
de timpuriu interes In lumea occidentals. Astfel, ea a fost tradusa fragmentar
de Antoine Galland (1646-1715) in limba franceza", iar Charles Fraser a
tradus §i a editat in limba engleza primul volum al acestei operels. De ase-
menea, o serie de turcologi an reprodus pasaje importante din cronica lui
Naima (M. Norberg, 1822; V. D. Smirnov, 1903; J. Karacson, 1916 §.a.).
Prin intermediul unora din aceste traduceri, cronica lui Naima a putut
fi cunoscuta si In istoriografia romana mult mai devreme decit alte izvoare
orientate. Ea a fost mentionata Inca la sfiqitul secolului al XVIII-lea, de
Ienachita Vacarescu in a sa Istorie are puternicilor inperati othomani19,
iar Nicolae Balcescu s-a referit adeseori la Naima, prin intermediul traduce-
rilor europene, mai cu seams in analiza evenimentelor legate de Walla de
la Calugarehi <1595), In Romdnii sub Mikai-Voda Viteazul. De asemenea,
N. 'organ a publicat extrase din cronica lui Naima, dupe traducerea lui A. Gal-
land, far% sa mai amintim de alti istorici (P. P. Panaitescu, C. C. Giurescu
s.a.), care au reprodus pasaje din aceasta valoroasa opera.
Prin punerea In circuitul istoriografiei a tuturor informatiilor din cronica
lui Naima referitoare la trecutul poporului roman, specialistii, ca si publicul
larg de cititori, vor gasi not posibilitati de a investiga acest izvor, care a suscitat
interes atit in istoriografia universala, cit qi, mai ales, in istoriografia romana.
Traducerea alaturata s-a efectuat dups editia din anul Hegirei 1280
(1863/1864) a cronicii lui Naima.
BIBLIOGRAFIE:
O.T.M., p. 43-44; 0.M., vol. III, p. 151 si urm.; AHMED REFIK, Alimler ye
San'atkarlar (Inv&tati si artisti), Istanbul, 1924, p.256 si urm.; G.O.W., p. 245-246; Tiirkiye
Ansiklopedisi, Ankara, vol. IV, 1957, p. 248; I.A., fast. 90(1960), p. 44-49 (art. Naima);
I. H. UZUIIgARSILI, Osmanli Tarihi (Istoria otomanit), Ankara, vol. IV/2, 1959, p. 594-597;
ASAF HALET CELEBI, Naima. Hayats, San'ats ve Eserleri (Naima. Viata, arta si operele),
Istanbul, 1953.
le Bibl. TKSM, Istanbul, Bevan Koskti, ms. nr. 1169, fol. 674. Arhivele Statului
Bucuresti, MicrofilmeTurcia, rola 26, cadrul 1 058.
17 Bibl. Nat. Paris, Fonda Francais, nr. 12197.
le Annals of the Turkish Empire from 1591 to 1659 from the Cristian aera, by Naima,
translated from the Turkish by Charles Fraser, I, London, 1832, XVII + 467.
le In Temur de monuments istorice (ed. A. Papiu-Marian), vol. II, Bucuresti, 1863, p. 246.
" Acts fi fragments cu privire la istoria romllnilor, vol. I, Bucuresti, 1895, p. 55-63.
www.dacoromanica.ro
NAIMA TARIHI SAU RAVZAT-UL-HOSEYIN
FI HIYLASAT -UL -AHBAR VE-L HAFIKAYN
69 <Se descrie incordarea relatiilor dintre beilerbeiul de Bosnia, Telli-Hasan papa, pi cape-
teniile crestine din jur, care erau atitate de Austria>.
www.dacoromanica.ro
6 MUSTAFA NMMA
www.dacoromanica.ro
NAIMA TARIHI 7
www.dacoromanica.ro
8 MUSTAFA NAIMA
www.dacoromanica.ro
Ai
Y7
r e517, !rgers;""ftceio' r 4,C^ (511130,'
crcerr 0-r4ic.:rnrx.c:ii)01)16.)(c
I
( r.
z r 51Cir1 etc tper' -1(
5rr).(4.7"-rt7
0-eft '1:1;4
r:Cc e isle* irr:rr rrlAv
c." r Ce:1;t Cyr11-5""V.4:111--:";:1731T \r);(
1^ !cr: ic"rv- ice" f:r(vr -;vIr.;"
4A
www.dacoromanica.ro
10 MUSTAFA MAMA
" La Bucure§ti.
38 Cemazi 1 1002 = 23 iannarie 21 februarie 15940 Aici este o greqea15.: 1002 H.,
is loc de 1003 H.
www.dacoromanica.ro
NAIMA TARIHI 11
115 Mai inainte, voievodul Moldovei venise asupra Benderului. I s-a opus
Ahmed bei, emirul de Bender, luptindu-se impreuni cu gazii. Apoi, venind
din nou asupra Chiliei si Akkermanului, el a asediat Akkermanul. Locuitorii
vilaietului cerusera mai inainte ajutor de la Gazi Ghirai ban". Sosind Adil
Ghirai" cu un numar oarecare de ostasi, cind i-a atacat <pc ghiauri), acestia
an schimbat sederea lor in fuga. Unii dintre afurisiti au fost ucisi, altii au
fugit si multi au cazut prizonieri.
Voievodul Ta'rii Romanesti, afurisitul de Mihai, trimitind la Braila
pe comandantul sau cel raufacator41, acesta a atacat-o prin surprindere. Popu-
latia intrind in cetate, ghiaurii au distrus si au ruinat orasul (varcl) cetatii.
Apoi, asezind tabara lor, au inceput sa asedieze <cetatea>. Trei-patru mii de
ostasi tatari, iuti ca vintul, trecind din nou Dunarea, pe ghiatai si dind ajutor,
tabara lor s-a stricat si au murit peste o mie de ghiauri. Afurisitii raufacatori,
adunind iafasi aproape 20 000 de ostasi dintre rebelii unguri, transilvaneni
si valahi, au vent cu tunurile la Braila. Cind an atacat cu gindul de a o asedia,
locuitorii cetatii le-au iesit in fats si s-au luptat cu ei un timp oarecare. Dar
ghiaurii unaili fiind multi si rezistenta fiind grea si difici15., <locuitorii cetatii)
au intrat in cetate si au inceput sa lupte de acolo. Afar/ de faptul ca, datorita
dezghetului Dunarii, era greu sa se dea ajutor, ghiaurii afurisiti, la rindul lor,
an intrat in metereze si an inceput sä bat/ cetatea. Sapind santuri subterane
si dind lupte mari, locuitorii au fost cuprinsi de disperare. Atunci s-au sf5.tuit
!litre ei sa iasa prin capitulare conditionata (vire). Kara-cavus Mehmed bei
si Mustafa" cavils fiind mijlocitori, -<ghiaurii) au jurat in legea lor fat/ de
beii maghiari 41" si au fagaduit ca nimeni nu va suferi pagube. S-au inteles ca
locuitorii cetatii sa fie trecuti cu corabfile in partea cealalta <a Dunarii>.
Dar, pe cind mahomedanii erau transportati, ghiaurii i-au scos cu forta, reti-
nind lucrurile lor in valoare de aproape o mie de poveri (yiik), in timp ce
tipetele si suspinele populatiei umpleau vazduhul.
Ghiaurii, inconjurindu-i, an facut prizonieri pe cei mai renumiti dintre
musulmani. De asemenea, pe unii i-au dezbracat, iar pe altii au inceput sa-i
omoare. Kara-cavus, vazind aceasta situatie, le-a spus: Bre, mincinosilor,
unde a ramas j uramintul vostru? Se poate asa ceva la o natie ?". Atunci beii
maghiari, tmpiedicindu -i pe ghiauri cu sabia, an ucis pe citiva dintre ei si
au trecut populatia 'dincolo de Dun/re si au trimis-o.
116 Asa cum s-a povestit mai Inainte, afurisitul de Mihai si-a merit razvra-
tirea prin uciderea lui Mustafa pasa", beilerbei de Maras, si a inceput s5. faca
rautati in toate partile. Aproape 4 000 de ghiauri din oastea sa au mers spre
Silistra pentru devastari 42a. Mustafa bei, mirvala de Silistra, fiind anuntat,
a adunat oaste si a facut zid in calea afurisitilor. Din 4 000 de ghiauri nu au
scapat nici o suta, iar ceilalti au fost trecuti prin sabie, el razbunindu-se
astfel pe deplin.
° Gazi Ghirai al II-lea (1588 noiembrie 1596 §i 1596-1608).
4 Adil Ghirai, calgai.
41 Banul Manta (era pabarnic). La Kiatip Celebi: Banul Mihalcea" (vezi Cronici
turce,sti ..., vol. II, p. 36).
"a Comandati de Albert Kiraly.
" Mai sus se afirmase cd acesta fuses ucis de domnul Moldovei.
424 Conch* de Banul Mihalcea.
www.dacoromanica.ro
12 MUSTAFA NAIMA
www.dacoromanica.ro
HAIMA TARIHI 13
www.dacoromanica.ro
14 MUSTAFA NAIMA
" Acesta a condus expedifia fmpotriva Oradiei in 1007 H. (1598). Vezi pi mai departe.
55 17 zilhicce 1003 = 23 august 1595.
59 At ollanlars.
°° De fapt: Nuhbet-ilt-tevarih (CronicA aleas1), de Mehmed bin Mehmed (cf. Cronici
turce,sti ..., vol. I, p. 418 pi nrm.)
ei Kodja-Murad papa (Kuyudju-Murad papa) a fost vizir pe vremea sultanului Ahmed I
(1603-1617). A participat la expedifiile din Orient pi Occident. A murit pe la 1611. El a contri-
buit la fncheierea pacii de la Zsitvatorok (1606).
www.dacoromanica.ro
NAIMA 'rARIHI 13
www.dacoromanica.ro
16 MUSTAFA NAIMA
<Dupl. 1 sevval", Mehmed pasa, f1u1 lui Sinan pasa, soseste la Kirez-Ilyas pentru paza
granitei nnguresti>.
Beilerbeiul de Anatolia, beilerbeii de Bosnia, de Karaman, de Sivas,
de Buda (Budin), de Timisoara, de Alep si de Sighetvar, precum pi inten-
dentii de ieniceri *i spahiii pi silandarii si cetele de lefegii de dreapta si de
stinga au stat adunati la vechea Buda.
<UrmeazI descrierea asedierii Strigoniului de catre austrieci>.
www.dacoromanica.ro
NAIMA TARIKI 27
o persoana. Cind s-a vazut ca spaima celor din oaste cre§te tot mereu, au fost
indicate in harabale munijiile §i au fost retrase tunurile care se aflau la
Bucure§ti. Dup5. ce 1-au evacuat, au distrus cetatea pe care o construisera
133 §i, nemaifiind chip sa mai ramina, au pornit pe la miezul noptii spre pod.
Trecind in graba trecatoarea 69, au ajuns la Giurgiu Si au ramas acblo trei
zile. Din cauza buimacelii, au luat unele masuri nechibzuite. Astfel, au fost
numiti la pod oameni ca sa incaseze pendjik (pencik) pentru cele aproape
zece tali de harabale §i pentru robi, deoarece mai inainte osta§ii islamici,
facind incursiuni la granita Transilvaniei, adusesera mai multe mii de hara-
bale, robi §i animale §i le vindusera in oaste la pret ieftin. In timp ce negustorii,
luind turmele de oi, treceau podul §i cu celelalte lucruri ale lor, eminii §i
scribii slateau §i adunau aspri (akce) de la cei care treceau, zicindu-le sä
dea a cincea parte din prazi ".
In timpul acesta s-a aflat ca fatacitul de ghiaur, Mihai, a venit cu oastea
sa in apropiere. Renuntindu-se la acea dare, Sinan pa§a a trecut podul noaptea
§i apoi s-a dat fiber pentru trecerea tntregii 0§ti. Pina dimineata au trecut
ienicerii, tunurile §i o parte din munitii. Celelalte bagaje au raraas aruncate
pe loc. In timp ce oamenii, din cauza incurcaturii, nu §tiau unul de altul §i
se mirau, ca la locul de adunare din lumea de apoi, au ap5.rut pe vremea chindi-
ei alaiurile de ghiauri §i §i-au a§ezat tabara in §esul Giurgiului. Atacind poverile
<turcilor>, ei au inceput sa be prade §i sa be devasteze. 0 ceata de pedestra§i,
tirinda-se ca pored, a mers pe malul Dunarii §i, tragind de pe deal cu tunuri
§i cu pu§ti, a niat podul pe la mijloc. Osta§ii §i bagajele care se aflau pe pod
au cazut in Dunare. Unii strigau de pe pod: Allah, ajuta-ne 1". Fiind dui
de cursul Dunarii strigatele for de deznadejde au cutremurat lumea. De
asta data, trecerea musulmanilor din partea cealalta a apei in partea de dincoace
fiind impiedicata, ghiaurul i-a trecut prin sabie fara crutare. Neiertind nici
un suflet, le-a Varsat singele ca un torent. Multe raii de suflete au fost distruse
§i au pierit. Majoritatea osta§ilor de akingii, aflindu-se in partea cealalta,
n-a mai scapat nici un om. Fund taiati atunci din radacina, akingiii au dec5zut.
Tunurile §i cea mai mare parte a munitiilor au intrat in miinile du§manilor.
134 Afurisitii, incendiind tirgul Giurgiului, au inceput sa ban cetatea.
Nenorocire §i pierdere mai mare ca de asta data nu s-au intimplat
niciodata, tar o astfel de infringere nu s-a vazut nicicind.
www.dacoromanica.ro
18 MUSTAFA NAIMA
pe renegatul Razvan 73. De asemenea, el cerea ca, de' azi inainte, <moldo-
vertilot> sa le fie numit domnitor ,unul din emirii tatari. Le-au explicat pe
acestea pi agalele sale prin viu grai. Dar, nefiindu-se de acord cu aceste pro-
puneri, ele au fost trecute cu vederea ...
Au sosit sitiri tä, datorlta masurilor proaste ale lui $inan papa, oastea
islamica. a fost infrinta in partile Tani ,Romanesti pi ca, din pricina lasitatii
fiului saws, ghiaurii au obtinut victoria asupra Strigoniului, iar el, Iugind,
s-a inchis la Buda, nefiind bun de nici o treaba.
<Urmeaz& descrierea mazilirii lui Sinan pap. §i inchiderea. acestuia).
Cind lui Ibrahim pap. 7;a i s-a acordat sigiliul viziratului, a treia zi
Hodja <Sa'adeddin> Efendi a venit la felicitare pi s-a intilnit cu marele vizir
In timpul acela au sosit scrisori de la Mehmed-pasazade Hasan papa, care
se afla la paza malurilor Dunarii, precum pi mahzarurile pi scrisorile de umilire
ale siretului Mihai pi ale celorlalti boieri ai Tarii Romanesti. Cind Hodja
cel renumit pi gloriosul vizir au inceput sa. le citeasca, a venit pe neasteptate
la felicitare pi muftiul cu numele de Bostanzade.
tiicep discutii contradictorii asupra felului in care trebuia s5. se raspundl scrisorilor lui
Mihai Viteazul>:
www.dacoromanica.ro
4"414
d;:t" jjp t..)!.',,k_.03..1
a, .,
Z l44..)1,a.-1 It ',,I:i.r.iiii
..(.... z, ski:; IL. 1:J1is) 45.! jra.a,:g. ,,11.11
i 3
4 E1:1* www.dacoromanica.ro
20 MUSTAFA NAIMA
.<De teama continuirii disputei, muftiul Bostanzade s-a sculat si a plecat, iar Sa'adeddin
s-a supkrat pentru aceasta>.
Apoi, luind el singur masurile necesare, 1-a pus pe reis-efendiul 78 Musa
Celebi sa scrie raspunsul cuvenit atit lui Mihai, cit gi boierilor, Dup5. aceea
s-a sculat si a plecat la locuinta sa
192 SFATUL DEMNITARILOR T.MPARATIEI PENTRU ALEGEREA DRUMULUI
DE EXPEDITIE
Agria " constituie o fortareard importanta, indeosebi printre finu-
turile austriece si ale Transilvaniei.
<Turcii au ales drumul spre Agria 9i sultanul a trecut la Seghedin>.
www.dacoromanica.ro
Nrita*
www.dacoromanica.ro
MANIA VARINI 23
189 Dupa citirea scrisorii imperiale, in caKe timp hanul si serdarul si ceilalti
au stat in picioare, si dup5, slujba au tinut un sfat mare cu batrinii (ihtiyar)
de la granita si cif cunopcatorii hotarelor, pentru 4 sti pe care drum anume sa
mearga in vederea deyastarii tarii Transilvaniei 98. Cunoscatorii serhatului
au spus: Sint trei drumuri de intrare in Transilvania: unul din drumuri este
prin Lipova, unul prin Sebe§ 99 §i Lugoj, far altul este prin, Oradea". Gazi
Chirai han axis: Sa se mearga pe un drum bun, incit sa fie cu putinta trans-,
portarea bagajelor, haraba1elor si a demnitarilor. Si data ne va intimpina
dusmanul, sa se poata da si lupta".
190 Atunci, unul dintre batrinii de la serhat a graft ; Stapinul meta, dru-
murile prin <Cara* Sebes si Lugoj si prig Lipova hind prapastioa.se, nu pot
93 9 zilhicce 1006 = 13 iulie 1598.
94 10 zilhicce 1006 = 14 iulie 1598.
95 21-30 zilhicce 1006 = 25 iulie 3 august 1598.
9° 1007 H. = 4 august 1598 23 iulie 1599.
99 26 muharrem 1007 = 29 august 159$:
99 Erdelistan (cu terminatia perearArtistan),
99 Sebe,s, Caransebes,
www.dacoromanica.ro
24 MUSTAFA NAIMA
fi trecute asa cum se cere. Dada apare dusmanul, nu ne putem gindi la lupta
si la rezistenta. Insusirile cerute le are drumul dinspre Oradea, care estt drum
larg si deschis". Gazi Ghirai han a intrebat: Ghiaurii care se afla in cetatea
Oradiei slat in stare sa iasa si sä provoace pagube, impiedicind oastea din
drumul ei ? Dada exists aceasta posibilitate, este nevoie ca filth sa se cucereasca
cetatea si apbi sä se mearga mai depart6? Daca vom asedia cetatea, va fi
necesar sa z5.bovim mult timp" ? Atunci, citiva lingusitori, din respect fata
de serdar si de hatirul lui, au aratat ca.: Cetatea poate fi cucerita cu doua-trei
lovituri de tun; e de preferat ca intti sa se cucereasca fortareata si apoi sä
se mearga asupra lui Sigismund"i De aceea au hotartt potrivit acestui sfat.
Pornirea in partea aceea fiind hotarita, defterdarul ostirii, Etmekci-
zade 100 a inceput sa pregateasca cele necesare si sa aranjeze armele de lupta
pentru a lovi cetatea. In timpul acesta, de la iesirea din Belgrad si pita la
sosirea hanului trecind aproape doua luni, se apropiase jumatatea timpului
de expeditie 1°1.
La Becicherec 102 poposisera 55 de zile si mai ramasese timp putin.
La inceputul lunii safer 108 unul dintre agalele Timisoarei, cu numele de
Yogun aga, a fost numit calauza pentru oastea islamica si s-a pornit <la
drum>. Ajungind linga cetatea Cenad, de pe malul riului Mures, au asediat-o.
Cind au tras citeva tunuri, ghiaurii dinauntru au Mat cetatea si au fugit
in munti si in padurile din imprejurimi. Fortkeata Cenad fiind supusa fara
osteneala, cei din oastea tatareasca i-au urmarit pe ghiaurii fugari. Pe unii
i-au omorlt, iar pe cei mai multi i-au facut prizonieri. In ziva aceea, in fata
cortului serdarului, au fost omoriti vreo 150 de ghiauri, iar conducerea Cena-
dului a fost data atunci lui aksaki-Ibrahim bei, care era nazir de Belgrad
191 Apoi au descins linga cetatea numita Dilagos 104, dar chid au ajuns
la cetatea Arad, ea a fost cucerita, flind gasita pustie.
In timpul acesta, a sosit sol de la principele Transilvaniei (Erdeloglu)
care a adus scrisori in care se spunea : Maria-sa hanul sä ne impace pe not
cu maria-sa padisahull". In acest timp cazind ploi mari, ele dadusera ostirii
multa osteneala. La 9 a lunii safer 108, Mustafa pasa, beilerbei de Erzurum,
a sosit cu oastea eialetului sau. In ziva de 11 a lunii safer 18, oastea islamica,
trecind apa Muresului cu mii de greutati, a descins, dupa ce a mers citeva
conacg de-a lungul malului, la capatul unui pod din apropierea unei palanci
virane, numita Ordubek 1°7. Acolo i-a intimpinat serdarul ostirii din Gyula
si s-au pregatit doua padaluska, una din Gyula si alta din Timisoara.
La 24 si 25 ale lunii mai sus aratate 108, trecind cu mii de greutati peste
citeva rturi si mlastini, <oastea> a descins, la menzilul al optulea, in sesul
Oradiei. In acel loc a sosit Iusuf pasa, beilerbei de Van. De la menzilul Cenad,
hanul, despartindu-se, s-a dus pe un alt drum, devastind tinuturile ghiaurilor.
El a venit si s-a alaturat <ostirii turcesti> in apropiere de Oradea. In ziva de
www.dacoromanica.ro
NAIMA TARIM 25
29 a norocosului safer 109 au descins linga cetatea Oradea. Cetatea mai sus
amintita era, intre Transilvania si Austria, o fortareata Intarita §i, de jur
imprejur, avea orate (varos ), Rezistenta §i intinderea ei erau in asa masura,
Incit putea sa adaposteasca 20 000 de ostasi. De la oras ti pina la podgorii,
casele ti locuintele se Intindeau, In dark cam cit de la zidul Constantinopo-
lului (Kostantiniyye) ti pina la gradina din menzilul Davud-Pala. Viile ti
gradinile se intindeau ca o trecatoare mare, !nett nu pot fi descrise. Mai inainte,
intrind in cetate citeva mii de ostasi austrieci, acestia devenisera, de cItiva
ani incoace, o pacoste. Cei de neam maghiar stateau In comune si prin sate.
II ASEDIUL ORADIEI
LUPTA
Sosind mai intii oastea tatareasca in dreptul orasului, i-au iesit inainte
192 ghiaurii care se aflau acolo. Luptind o zi psi o noapte, la sfirsitul bataliei tatarii
au distrus ti au incendiat orasul. Ghiaurii si-au pus in trasuri familiile ti copiii
si, scotindu-i prin alte parti, au fugit. Tatarii, ajungindu-i din urma, pe cei
mari i-au omorit, iar pe cei mici i-au oprit cu el. Pe scurt, s-au umplut de
prIzi nenumarate. Dupa aceasta, hanul tataresc ti serdarul, facind sfat cu
cei renumiti din oaste, au intrebat daca va fi deajuns sa devasteze impreju-
rimile sau e mai bine sa depuna sfortari pentru supunerea Oradiei. Toti,
intr-un glas, au spus a Oradea este o cetate atit de puternica, In apropierea
Imperiului otoman109a, incit constituie cheia Transilvaniei ti Austriei ti ea,
pe drumul de trecere, este zidul zidurilor afurisitilor ti ca nu este bine sa se
mearga inainte lasind-o la o parte. Cazind de acord asuprg. acestor pareri,
in prima zi a lunii rebi-ul-evvel 110 era zi de vineri au intrat in casele
solide de piatra ti impodobite ale orasului. Nu a fost nevoie sä fie sapate
meterezuri. Au inceput sa bath cetatea cu cele trei tunuri pe care le aveau
cu ei. De la Inceput au facut greseala mare ca, fiind insarcinati cu distrugerea
tinuturilor, nu adusesera cu ei tunuri ti alte lucruri necesare ca sa loveasca
cetatile fara a intimpina greutati. De asemenea, timpul fiind scurt, era clar
ti sigur ca nu vor putea lua atit de repede o astfel de cetate intarita, De
aceea au facut mare greseala ca, alaturindu-se serdarului, s-au apucat sa
urmeze parerea sa fncftcita, cu gindul ca sä tread. numai timpul. Cind au
inceput sa bath cetatea, ea fiind foarte intarita ti nu asa cum se daduse stirea,
a inceput sä se raspIndeasca zvonul ca, mai inainte, asediind-o unul dintre
crai timp de 45 de zile, nu putuse s-o cucereasca ti se intorsese rusinat. Nefiind
deajuns trei tunuri, i se trimisesera porunci lui Sofu-Sinan pasa, caruia i se
daduse eialetul Anatoliei ti care era beilerbei de Agria, dindu-i-se firmanul:
SI vii la ordie. S5. aduci la timp, Impreuna cu cele necesare, ti zece tunuri din
cele existente la Agria (Egri)".
193 Vazind ca se neglijeaza r5.spunsul, on de cite on se adresau capuchehai
sale, cunoscut sub numele de Bayirtilkisioglu 111, acesta raspundea, mintind:
A sosit stirea ca tunurile au fost puse in harabale ti au fost injugati bivolii
adunati din satele Agriei". Alteori el insela < oastea), aratind scrisori false.
Nesosind ajutoare de la Agria, ghiulelele care se aflau in Imprejurimi,
precum ti pulberea din palanci au fost adunate ti consumate Rutin cite putin.
209 29 safer 1007 = 1 octombrie 1598.
100 Mernalik-i mahruse.
www.dacoromanica.ro
26 MUSTAFA( MAMA
195 Nenorocirke abatute asupra ostilor islamice unnind unel dupa allele,
§i-au luat speranta de a-si realiza dele propuse. In timp de 20 de zile nu au
mai ramat prbvizii fit comtinele lsi in imprejurimile Oradiei. De accea tatarii
au fost nevoiti Sa aduca zaherele din marl departari. 0 chila de orz incepuse
sa se vind5. cu A-5 galbeni. Mai inainte, on de cite on hanul cerea invoire
112 Solnoc (Solnok ), Szolnok.
118 Hafiz-Ahmed pasa, muhafiz de Buda, Vidin, Nicopole, caimacam v.a, A murit in
1613/14 (1022 H.)
114 Cetati in R. P. Ungara.
www.dacoromanica.ro
NAIMA TARIHI 27
www.dacoromanica.ro
28 MUSTAFA NAIMA
www.dacoromanica.ro
NAIMA TARIHI 29
www.dacoromanica.ro
30 MUSTAFA NAIesA
<Omul hanului 120' a dat de tire ca > Satirdji Mehmed pasa acordase eia-
letul Silistrei, ca arpalik, sus-numitului han fatkrasc, <Gazi Ghirai>.
214 ... In ziva a saptea a Jul safer 124, ajungindu-se 1la Banosek, 123 a venit
acolo ceausul Balikcizadq Mustafa, Impreunk cu solid Transilvaniei
216 T. In a doua zi a lui rebi-ul-ahir X24, trecliid peste apa Abeiul 125 §i Varad
?), in ziva a cincea 129 an clescins ilita lacul Sekmehal 127, din sesul din apro-
pierea Uivarului
217 In a doukzeci ai cincea zi a lunii rebi-ul-ahir 129, s-a ajuns la menzilul
numit Egri-Azmak 129, S-a poruncit sk se opreasca acolo timp de citeya zile,
pentru a-i indeparta pe ghiaurii adunati in drumul torabiilor care se aflau
pe insula din apropierea acelei localitkti. Atunci s-a rkspindit §1 vestea ocuparii
Transilvaniei de cktre afurisitul de,91/1fliai.
218 La 29 <rebi II> 130, cind s-a ajuns la zombor (Softbor), au sosit din
partea sus-numitului Mihai om 131 Si scrisoaite, grin care el facea cunoscuf c5.
a ocupat vilaietul Transilvaniei si ca lai mentine supunerea <fata de Poard>...
www.dacoromanica.ro
NAIMA TARIHI 31
220 ... Cind sultanul Osman <al II -lea) se dusese la expeditia de la Hotin,
citeva sute de frinci, care formau restul acelei o§ti 134, insotisera alaiul
ratesc §i, la batalia de la Hotin, nu pierdusera nici un minut <1621> ...
227 ...in timpul acesta, sosind solul riufacatorului de Mihai, numit Dimu,
228 adusese scrisori §i daruri. Mai sus amintitul sol a fost trimis la Poarta fericirii
dupa ce, in ziva a §aisprezecea a lui safer 139, a trecut podul impreuna cu reis-
efendiul Hamza efendi 1" ...
las Hasan-beyzade, cronicar otoman (m. 1636).
133 Abdulkadir, Topcular-Katibi, cronicar otoman (m. 1645), contemporan cu Mihai
Viteazul si participant la campania Jul Sinan pa3a. El a llsat o cronici contemporana deosebit
de interesantit, ale carei informatii privind rile roman vor fi traduse qi incluse In volumul
urmItor din prezenta serie.
134 Vreo 2-3 mii de francezi veniserii prin 1599 in ajutorul austriecilor, dar, ulterior,
trecilseri de partea turcilor. Austriecii, vi zind trAdarea lor, au uciS o mare parte din ei. Cei
care an reu§it sa. se salveze an participat la campania de la Hotin (1621).
135 Pecevi, istoriograf otoman (vezi Crania gurce0i vol, I, p. 469 §i urm.).
184 Pojega, localitate in R.S.F. Iugoslavia.
2" Rebi II 1008 = 21 octombrie 18 noiembrie 1599.
188 1009 H. = 13 iulie 1600 1 iulie 1601.
in 16 safer 1009 = 27 august 1600.
140 Hamza efendi, Iazidjizade, reis-efendi (1599-1600).
www.dacoromanica.ro
MUSTAFA NAIMA 32
141 Aman, iertare". Mai sus a fost vorba de islams; trecerea sa la islamism".
10 Hafiz-Ahmed pass., pe atunci caimacam la Poara.
la" Mihai Viteazul.
www.dacoromanica.ro
NAIMA TARIHI 33
tenisera. Mai inainte de aceasta, serdarul vizir Mahmud pap, find trimis in
acele parti, mersese cu oastea ce se afla ling5. el. De asemenea si heilerbeiul
241 de Cipru (Karris). ,Saban pasa, care se afla cu flota de paza pe malurile
Dunarii, trecuse cu galerele in partea Tani Rom5.nesti. Mai sus numitului
pap i se daduse firman sa repare si sa intareasca foarte puternic cetatea.
Giurgiului si sa fact pod peste fluviul Dunarea.
In timp ce incepura sa le construiasca, gazill purtatori de victorii,
pornind din toate partile in incursiuni in vilaietul Tarii Romanesti, au stricat
si au devastat resedinta si tara raufacatorului Mihai. Oastea islamica ajungind.
in orasele numite Bucuresti si Tirgoviste, ratacitul de Mihai a trimis asupra
ostirii calauzite de victorie pe serascherul si pe vizirul sau afurisit, ban de
Craiova 143, numit banul Ca iota (Ka lila), cu oaste numeroasa. Cu ajutorul
lui Allah, oastea islamica devenind victorioas5., cei mai multi dintre afurisiti
au devenit prada sabiilor stralucitoare. De asemenea, serdarul for trecind in
lumea cealalta, oastea islamica a venit la Divanul imparatesc, luind capul
sau si timbalele si tobele si ,steagurile cu virfuri aurite. ,Afurisitul Mihai, la
rindul sau, find infrint de doua on in lupta, norocul sau s-a intors. Cei mai
multi dintre afurisitii care se aflau linga el find nimiciti, i s-au luat toate
tunurile si pulberea si munitiile, iar el, pierzindu-si speranta in viata, a dis-
parut
285 EVENIMENTELE ANULUI 0 MIE UNSPREZECE144
287 DESCRIEREA EXPEDITIEI SERDARULUI IN PARTEA TRANKINANIEP443
Contrar obiceiului, voievodul Transilvaniei 145, patrunend cu forta in
cetatea beiului numit Moise Secuiul 146, care era unul dintre beii independenti
ai tarsi Transilvaniei, uzurpase multe lucruri din vistieria sa si din depozitele
sale de munitii, ucigind, de asemenea, si pe oamenii sai. Batrinul mai sus
amintit, fugind in timp de iarna, se ada'postise linga serdarul <Iemisci-Hasan
pasa) si-i ceruse ajutorul, luind asupra sa cucerirea Transilvaniei.
Serdarul, let rindul sau, crezind in cuvintul batrinului pbmenit mai sus,
hotarise sä piece. Dar cucerirea Osteni-Belgradului 147 find mai importanta,
fi dadus intiietate acestuia. Cu ajutorul lui Allah, dupe ce a reusit cucerirea
cetatii, in gindul sau nu a ramas nimic altceva care s5.-1 impiedicd. De aceea,
cu gindul de a supune Transilvania, el a mers la Buda si a trecut peste pod in
sesul Pestei ...
<Turcii auzeau bubuiturile tunurilor creqtinilor>.
288 <Iemisci> Hasan pasa a raspuns si i-a consolat 1486 astfel: Noi,
de asemenea, auzim tunurile ghiaurilor. Dar Erdel-oglu 148, luind atitea
cetati din eialetul Timisoarei, a clicerit si Lipova si Ineul. Nu este drept ca
el sa fie lasat. In tabard find prezenti doar 6 000-7 000 de ghiauri, ei fac
viclenii incontinuu, numai ca ,musulmanii sa nu mearga in Transilvania.
143 Krescu bans, in loc de ICtayova bans.
144 1011 H. = 21 iunie 1602 10 iunie 1603.
144a Iemisci-Hasan pave, mare vizir.
145
Gheorghe Basta, general austriac, guvernatorul Transilvaniei (1602-1603).
148
Mori, Sekel; spare ca principe al Transilvaniei in mai iulie 1603,
147
Ustani-Belgrad, Stolni-Belgrad, Alba Regala, Szekesfehervar sau Stuhl%eissenburg.
148
Erdel-oglu, Sigismund Bathory.
1483 Pe cei care ii sffiluiau s6 nu piece din Pesta, dumanii fiind aproape.
www.dacoromanica.ro
54 MUSTAFA NAIMA
Ei nu au putere sa se lege de nici o localitath. 0e aceea fiti veseli". Ali pap. 149
a dat urmatoarea *tire: Stapinul meu, in noaptea aceasta a venit spionul
meu. In tabard slut peste 80 000 de ghiauri cu 40 de tunuri. Scopul for este
sa. asedieze Buda. Habil efendi O. inregistreze aceste cuvinte i daca va ie0
altfel sä mi se vina de hac. Iemipi <Hasan papa) fiind insa un albanez (arna-
vud) indaratnic, nu 0-a retras cuvintul sau §i a spus: Viclenia ghiaurilor
a devenit ceva obi§nuit. Ea se face pentru a impiedica aceasta oaste de a pleca
In Transilvania. Ei nu an putere nici A. asedieze i nici sä dea lupte". Potrivit
acestor cuvinte, <Lala), Mehmed pap., beilerbei de Rumelia, a spus : Pe
mine sä ma trimiteti la atac §i sä fiu upr echipat. Sa fac incursiune la Ffilek
0 la Sebham (?) i la Rasen ( ?) §i sa devastez tinuturile ghiaurilor". Nedindu-i
permisiune nici acestuia, a doua zi <Hasan pap.) a pornit spre Solnoc. Dupa
patru menziluri, in prima zi a lui rebi-ul-evve115°, a intrat la Solnoc cu cinci
tunuri <mici) 0 cu o sula de tunuri imparate0i (fahi). In patru zile a trecut
peste podul de pe Tisa. La 14 ale lunii mai sus aratate 151 s-au apzat la palanca
Sarva§. De asemenea i Wile din Gyula §i Timisoara au venit §i au intrat
in oaste. Cind se pregateau sa pill sfat, au sosit strigatori de ajutor de la Buda
i de aceea s-au tutors intr-acolo ...
<Urmeaz1 descrierea luptelor, insuccese, rascoala o§tilor etc.>
... Ferhad pasa a devenit vizir pentru a doua oars. Serdarul a fost ma-
zilit in timp ce, mergind in expeditie impotriva Tarii Romane0i, construia
podul. El a fost ucis in anul 1004153. Sinan pasa a devenit mare vizir in anul
10031'x* pentru a patra oara. Iqind in graba la expeditie, el a c5.zut In mla§tina
www.dacoromanica.ro
HAMA TARIHI ' 35
368 ... Pap, 156, la rilidul sku, trimitindu-1 pe ruznamegiul sku Mehmed
efendi, a incercat sk-1 atraga <pe Deli-Hasan> pi, explicind situatia la Poarta
fericirii, a intervenit ca Deli-Hasan sä fie mutat in eialetul Timiparei.
<Deli-Hasan a lost mutat din Bosnia la beilerbeilicul din Timisoara>.
www.dacoromanica.ro
36 MUSTAFA NAIMA
www.dacoromanica.ro
NAIMA 'TARIM' 37
www.dacoromanica.ro
38 MUSTAFA NAIMA
Mehmed din Belgrad, despre care s-a pomenit mai Inainte, flind prizonier la
Bocskai, devenise mijlocitor intre serdar §i Bocskai §i discutase chestiunile
404 tratatului. Fiind trimis mai sus aratatul Seid, fusese invitat Bocskai. Cind
serdarul a descins pe partea Pestei, sosind §tire, despre venirea lui Bocskai,
s-au facut tronuri Imbodobite cu perdele, iar oastea islamica, inarmata §i
Impodobita, a stat aranjata in rinduri.
Punindu -se sub umbrare tronuri (sandali), dupa ce s-au facut preg5.tiri
de zaiafet, potrivit obiceiului lor, a venit Bocskai cu grofii (bey) lui renu-
miti 0i cu vreo 10 000 de osta0 unguri. Cind el s-a Intilnit cu maretul serdar,
acesta i-a pus pe cap tadj (h/c)-ul impodobit cu aur, pe care ei ii numeau coroanci
( korona), §i 1 -a lncins cu o sabie incrustata. A§a cum i s-a promis mai Inainte,
acordindu-i-se <lui Bocskai) craiia Ungariei, i-au predat si drapelul (alem)
§i steagul (sancak), trimise din partea padi§ahului 167C. Bocskai, la rindul sau,
sarutind mina, a spus: Acum noi am devenit supu0i padi§ahului. De obicei,
supu0i cumparati cu bath (akce) slujesc cu sila, de frica Mali, dar noi,
Inchinindu-ne de bunavoie, vom sluji cu trup si suflet, cu toata supunerea si
cu toata bucuria". Apoi, discutind acolo despre toate treburile, an Intarit
tratatul §i alianla. S-au tras salve de tunuri §i el a plecat, luindu-0 ramas
bun, dupa ce s-au facut mari petreceri 8i s-au dat zaiafeturi <Bocskai>
a facut §i dupa aceasta marl servicii religiei islamice, incIt ghiaurii austrieci,
raminind neputincio0 §i nefiind in stare sä se ra'zbune prin lupte deschise,
au uneltit sa-1 distruga pe <Bocskai> cu otrava. In cele din urn* cu un prilej
oarecare, dindu-i mincare cu otrava, 1 -au omorit pe acel sa'rman Si, in felul
acesta, §i-au atins scopul dorit 186. Cind moartea sus-aratatului < Bocskai) a
fost raportata la Poarta fericirii, a fost numit crai in Transilvania, cu uskiif
§i cu steag, Gabriel Bithory 169, tot din neamul nobililor din Transilvania.
Dar rascoala celui amintit mai sus produsese nemultumiri §i nelini0e in acele
pgrti §i, de nevoie, §i-au plecat170 grumazul pentru pace.
<In continuare se aduc elogii pentru victoriile obtinute de turci in aceasta perioad5,>.
<Ei an lust legatura cu papa de in Roma in vederea pregfttirilor de pace. Papa rispunde
negative La aceasta Mathias rtspunde):
406 Eu am preg5.fit inceputul acestei pad, gasind-o potrivita starii noastre,
§i, de azi incolo, nu voi da inapoi".
Cezarul a murit'" in timp ce (Mathias) mergea spre Praga cu gindul
de a se lupta, fiind aliat cu Ungaria §i luind cu el o oaste mare, formats din
osta§ii veniti in ajutorul Transilvaniei, precum §i dintre transilvaneni §i
unguri.
Deoarece, potrvit obiceiurilor lor, chestiunile de intronare depindeau
de parerile acelui nelaudat caruia ii ziceau papa, §i desi mai sus aratatul
Mathias era dispus sa devina imparat, totu§i nu i-a fost dat acestuia, pentru
ca acceptase pacea.
<Certurile din Austria pentru domnie; se incheie cu turcii un armistitiu pe 20 de ani,
cu obligatia de a plati in anul acela 200 000 de guru§i, urmind ca in anii urmittori O. se des unele
daruri turcilor>.
1" Rudolf; de fapt neglija treburile imperiului, fiind Inca in viata. A murit in 1612.
174. Sarhoq-Ibrahim pap.. A luptat 1mpotriva austriecilor piny aproape de Viena. A
fost beilerbei de Kanizsa.
176 5 cemazi II 1014 = 18 octombrie 1605.
176 Zirin-oglu, Zrinyi Gyargy (?).
177 Bakian-oglu, Batthyani Boldizsar ( ?).
178 Lala-Mehmed papa, mare vizir (5 august 1604 21 iunie 1606).
www.dacoromanica.ro
40 MUSTAFA NAIMA
www.dacoromanica.ro
NAIMA TARIRI 41
www.dacoromanica.ro
Volumul al 11-lea c450 p.)
EVENIMENTELE ANULUI 0 MIE $A1SPREZECE
2 DESCRIEREA CETELOR DE D JELALII
www.dacoromanica.ro
NAIMA TARIHI 43-
6 Kul taifesi.
7 Fiul lui Gazi Ghirai al II-lea; ocupase tronul dup5. moartea tatalui siu.
8 Ozu, in sensul de Nipru (uneori se refer& la Bug).
6 De la Istanbul.
10 Zigmun, Sigismund al III-lea Wassa (1587-1632).
11 20 rebi 1 1016 -= 15 iulie 1607.
11 Emin ye badjdar (bdcdar ).
1 1017 H. = 17 aprilie 1608 5 aprilie 1609.
www.dacoromanica.ro
44 MUSTAFA NAIMA
www.dacoromanica.ro
NAIMA TARIHI 43
www.dacoromanica.ro
96 MUSTAFA NAIMA
din anul (mai sus aratat27. Conditiile erau urmatoarele: Data, prin moartea
principelui sau printr-o situatie oarecare, va fi nevoie de sreinnoirea <princi-
pelui>, atunci sa fie ales, potrivit inaltului firman, unul crescut din spita
principiilor din Transilvania si care sä fie unul dintre cei pe care 11 doresc
si-1 recunosc toti nobilii (bey) din Transilvania si demnitarii (ayan) celor
trei natii27a. La arzul lor, el sa fie numit principe din partea Inaltei Porti $i
domnia sa nu fie acordata altcuiva, fara voia demnitarilor' si raialei. De ase-
menea, sä nu fie lasati cei care vor indrazni sa-o ocupe prin fort5.. Dad. prin-,
cipele, nobilii $i demnitarii si raialele vor sta in supunere, nici un bei sau alts
oaste din vecinatate sa nu atace deloc lara Transilvaniei. Dad. robii luati vor
fi gasiti In legea cresting, sä fie restituiti. Sate le si orasele de la serhaturile
de la Solnoc, Gyula, Ineu, Lipova Si Timisoara, care, ping la rascoala lui
Sigismund Bathory, dadusera °data haraci si dari catre Solnoc, Gyula, Ineu,
Lipova si Timisoara si se supusesera §i, de asemenea, si orasul Dirsek28, de-
pendent de Solnoc, care daduse mai inainte darea sa, ping la rascoala Tran-
silvaniei, toate atirna de partea aceasta, ca si mai Inainte, si de aceea sa-si
dea darile for potrivit obiceiului 0 sä nu se faca deloc interventii 0 sä nu se
puna piedici din partea Transilvaniei. De asemenea, sa nu se fad deloc incursiuni
din partea Transilvaniei in comunele Salmas28 si in comunele din Sima-Dima,
Iarfart80, care se af1a in stapinirea capeteniilor de serhat. Data unele dintre
raialele Imperiului otoman31, ridicindu-se din tarile islamice, au plecat in
Transilvania, acestea A fie trimise inapoi la locurile for. De asemenea, ei82
sa -$i trimita la timp, ca si mai Inainte, haraciurile pe care be dau, potrivit
angajamentului, din trecut si ping acum. De asemenea, unindu-se cu voievozii
Tani Romanesti si Moldovei si fiind de acord cu ei, A respecte conditiile de
134 *hula vecinatate. La aparitia dusmanului, raul sä fie indepartat cu ajutorul
care se va da asa cum se cuvine. De asemenea, daca va fi nevoie de anumite
servicii la granita Imperiului otoman $i dad.' beii le vor face cunoscut, ei
s5. ajute si sä faca aceste servicii cu sinceritatea cuvenit5.. Granitele dintre
partea austriaca si voievozii Transilvaniei sä fie stabilite, iarasi, asa cum
fusesera fixate mai Inainte potrivit tratatelor de pace si conventiilor din
trecut. Sa nu se dea atacuri si acele hotare sä nu fie incalcate. De asemenea,
nimeni sa nu impiedice pe acei emir] maghiari care se supun principelui (hakim)
Transilvaniei".
CEIALALT TRATAT
www.dacoromanica.ro
NAIMA TARIHI 47
www.dacoromanica.ro
48 MUSTAFA NAIMA
In acest timp, venind solul Transilvaniei, a facut cunoscut ca, mai inainte
de aceasta, beii numiti Homonnay §i Serban," care venisera din partea aus-
triecilor, devastind granitele Transilvaniei, fusesera pedepsiti stra§nic, dar,
intorcindu-se ru0nati la cetatile lor, au raspindit tirea ca vor veni din nou
cu oaste la granita, iar transilvanenii, la rindul lor, s-au dus cu un numa'r
oarecare de o0i la granita, in vederea apararii tarii lor. De aceea s-a scris
ti s-a trimis o scrisoare aratindu-se urmatoarele:
Unul din cele doua articole de pace, incheiata mai, inainte cu impa-
ratul, era acela de a nu se ataca Sara Transilvaniei. De aceea nu este cu putinta
A se intervina din partea aceea in nici un fel. Indeosebi atunci cind an fost
intrebati ambasadorii (elfi) celui mai sus aratat, care se afla la Poarta fericirii,
ei an raspuns ca imparatul lor nu ar avea cuno0inta de aceasta chestiune.
De aceea plecarea voastra la granit5. in aceasta clip., cu tunuri §i cu o§ti
grele, inseamna aprinderea focului tulburarii. Nu se da invoire impara-
teasca in aceasta privinta 1 Iskender papa, fiind numit serascher impotriva
cazacilor, s-a indreptat catre locul destinat. SI mergeti in grab. §i sa Va.'
alaturati lui cu 15 000 de puca§i, pedestra0 §i cala'reti, adunati dintre supu0i
vo§tri. Ei A fie condu0 de propria voastra persoana sau de un serascher
vestit, care A. va tins locul. S5. v5. ingrijiti §i de predarea cetatii Ineu
(Yanova )".
In cronica lui Pecevi ( Pecevili )41 se scrie ca Doamna42, sotia lui Iere-
mia,", fostul voievod al Moldovei, avea in Cara lepasca proprietati §i cet5.ti.
149 Until dintre nobilii 1e0 si ru0, cu numele de Korecki", era ginerele acestei
femei. Pentru a face ca fiul cel mic al lui Ieremiaw A stapineasc5. Moldova
www.dacoromanica.ro
NAIMA TARIHI 49
prin forts, ea a ridicat numai de la rebelii ru§i aproape 20 000 de osta§i, iar de
la le§i tot atitia. Venind in Moldova, ea a cucerit-o, iar pe voievodul Stefan",
care era numit de impar5.tia <otomank>, 1-a alungat"°. Pentru a face ca
<Moldova> sa fie stapinita din nou de catre voievodul Stefan, au fost numiti:
guvernatorul Silistrei, Sarho§-Ibrailun pass, §i beii de Bender §i Akkerman,
precum §i oastea tatareasca. Ace§tia, la rindul lor, ajungind acolo, s-au intors
infrinti. Pe atunci Iskender pa§a era mazilit de la Agria §1 se afla la Poarta
in calitate de candidat Caimacamul Gurdji-Meluned pa4a48, acor-
dind mai sus amintitului eialetul Bosniei, i-a atasat pe Ibrahim pa§a §i ostile
din Bosnia, Sirmium (Serem), Semendria, Cru§evat47 $i Velcetrin, precum
§i oastea eialetului de Silistra Si, astfel, 1-a trimis In acea parte. Mai sus art-
tatul pass, mergind cu oastea norocoask s-a intilnit cu Doamna amintita
mai sus si cu oastea ei in apropierea unfiia dintre orarle Moldovei, numit
ora§ul Stefane§ti (Istefanes ). Cu sprijinul lui Allah, devenind victorios, el a
luat-o in captivitate pe Doamna mai sus aratata, impreuna cu cei doi fii
ai ei", precum cu ginerele ei, Korecki, trimitindu-i la Poarta fericirii, im-
preuna cu vreo 500 de pua§i cazaci, ferecati in lanturi. In ultimele vremuri
nu mai venise in fata Divanului imparatesc un num5x atit de mare de ghiauri vii.
Lui Iskender pa§a, populatia i-a adus laude. Domnia Moldovei a fost acor-
data din nou voievodului Stefan", pe care Iskender pa§a 1 -a dus si 1-a instalat
la locul sau de domnie. In timpul luptei, fiica Doamnei, sotia lui Korecki,
o femeie foarte frumoask cazuse in miinile tatarilor si nu fusese cu putinta
ca ea sa fie gasit5.. Ea a aparut mai tirziu In schimbul a 30 000 de guru§i.
Raminind insarcinata de tatari si nascind doua fete, povestea ei a circulat
un timp prin taxa le§easca. Ea a devenit vestit5. in lume prin cintecele cintate
despre ea.
150 EVENIMENTELE ANULUI 0 MIE DOUAZECI p 5ASE"
151 ARAN JAREA PACII DE CATRE ISKENDER PA$A
Pentru inlaturarea: cazacilor rebeli, care pricinuiau pagube la tarmurfle
Marii Negre, fusesera numite mai inainte ostile norocoase ale vilaietelor de
Rumelia §i de Buda §i de Kanizsa, avind ca serdar pe Iskender pa§a. Pornind
din Bosnia cu astfel de oaste §i alaturindu-i-se, cu ostile lor, principele Tran-
silvaniei, Gabriel Bethlen, precum §i voievozii Moldovei" §i Tarii Rominqti52,
serdarul a descins in fata palancii numite Bodila" care se afla la marginea
fluviului Nistru (Turla) tlin vilaietul Moldovei. In acest timp, hatmanul tarii
lese§ti §i serdarul §i imputernicitul o§tirii lui Sigismund54, craiul le§esc,
Stanislar Silko§55, se apropia ca sa intre in localitatea numita Bazodja".
45 Stefan Tomsa.
433 Este vorba de evenimentele din 23 noiembrie 16 15 (lupta de la TAtitreni).
45 Gfirdji-Mehmed pasa; a fost si mare vizir (1622-1623).
47 Aladja-Hisar, Kru§evao.
www.dacoromanica.ro
50 MUSTAFA NAIMA
Tocmai cind urmau s5. inceapa lupta $i rakelul, s-a facut schimb de
.7
Intre cele doua parti, care an discutat situatia cazacilor. Tatarii qi cazacii
152 rebeli ffind pricina stricarii plcii, era nevoie de inlaturarea 5i de indeplrtarea
acestora. Mai sus aratatul hatman, la rindul sau, potrivit pacii de mai inainte,
a garantat ca rebelii de cazaci nu vor mai cobori, pe apa Nipru (Ozu), la Marea
Neagra $i astfel raialele vor fi lini5tite.
De asemenea, hatmanul 5i beii aflati in. tabard s-au rugat pentru pace,
ca ,Si mai inainte, zicind c5. vilaietele Transilvaniea, Moldova 5i Tara Roma-
neasca nu vor fi atacate $i calcate, iar dad. Hotabi- oglu57 Sirnan58 $i altii,
din dorinta lor de domnie, vor voi 51 vin. asupra acestor trei tlri, nu li se va
da drum prin vilaietul <1e5esc>, De asemenea, hanului <tataresc> i se vor da
pe5che5urile care i se adeau pins acum.
Ei au dat doua acte cu sigiliile lor, unul scris in limba turceasd, iar
altul in limba le5easca, urmind ca solul cel mare s1 mearga la Poarta cu sigiliul
personal <al hatmanului>.
Iskender pa5a, la rindul sau, a scris un act de pace 5i 1-a dat in ziva
de 26 ramazan a anului mai sus aratat". El a garantat ca, de azi inainte,
nici neamul tataresc nu va mai pricinui pagube si stricIciuni tarii le5e5ti
ca negustorii se vor duce $i se vor Intoarce...
155 $ehzade-sultan Mehmed, <fiul sultanului Ahmed I>, este cel care,
In timpul expeditiei la Hotin, a fost facut martir datorita cruzimii sultanului
Osman <al II-lea>.
170 EVENIMENTELE ANULUI 0 MIE DOUAZECI V OPT 80
172 SOSIREAI $1 INTOARCEREA LUI BETHLEN
www.dacoromanica.ro
NAIMA TARIHI 51
lui de solie, i se d5.duse titlul de duce al insulei Naxos (Nakfa ). Apoi, dorind
domnia (voyvodalik) Moldovei, el a luat-o cu multe cheltuieli de averi. Bei-
lerbeiul de Ozu, Iskender pasa, garantase ca mai sus aratatul (Gaspar) va
sluji cu cinste. Stapinind timp de aproape doi ant dupa aceea domnia a fost
data altcuiva. De aceea el a ridicat steagul rascoalei, fiind speriat de anumiti
intriganti. El a cerut ajutor de la lesi si a adunat oaste numeroasa, asezindu-se
in localitatea numita Tutora (copra), care se afla In fata Tirgului Iasi,
capitala Moldovei. In trecut, pe cind Gazi Ghirai hanu mergea la expeditia
de la Raab (Yank), vestitul serdar al tarii lesesti, numit KfcilaB6, d5.duse
mult timp lupte in localitatea mai sus axnintita, dupa care facuse pace, cu
conditia sa dea hanului, in fiecare an, cite 10 000 de galbeni si piei de lei si
zibeline. De aceea el a ales In mod voit localitatea aceea. Iskender pasa, cind
a auzit, in ramazan67, despre rascoala lui Gaspar, avea peste 1 000 de oameni
ai sai. Dupa ce i-a adunat si i-a ridicat si pe tatarii de la Akkerman, pe ostasii
a cinci sangeacuri, pe Devlet Ghirai, fratele si calgaiul hanului, a pornit
cu numeroase osti asupra lui Gaspar. Mergind si dind lupte marl si lark con-
tenire timp de peste 30 de zile, in cele din urma oastea islamica a obtinut
lbiruinta. Ghiaurii infrinti au pornit la fuga, dar s-au gindit sa mearg5. punind
In jurul for cite trei rinduri de harabale, iar pe linga cei aproape 20 000 de
ghiauri pedestrasi au descalecat si cei aproape 30 000 de calareti, devenind
176 §i ei pedestrasi. Din harabale au facut metereze. In timp ce mergeau, ei trageau
In jurul for cu pustile. Tatarii nu s-au uitat la pustile for si, dind atacuri maxi,
i-au imprastiat pe ghiauri. Tatarii au capturat 120 de tunuri si mii de hara-
bale incarcate alte zaherele, precum si multe marfuri. In aceasta oaste
lesii aveau peste o suta de nobili renumiti. Unii dintre ei au fost prinsi, iar
altii ucisi. Serdarul for cel mare (baperdar ) , Zolkiewskie8, a fost omorit, iar
al doilea serdar, Koniecpolski", cazind prizonier, a fost trimis In lanturi
la trotiul Imparatesc"..
... Din povestirea mai sus aratatului <serdar Koniecpolski) reiese ca
oastea ghiaurilor era de 53 000 de ostasi, pe cind oastea lui Iskendei pasa
avea cam 10 000 de oameni
... In istoria pe care o trecem pe curat se povestesc astfel cele auzite
din Oura lui Hasan agazade Ahmed aga: Mai Inainte, in timp ce Iskender
pasa era belierbei de Bosnia, el a mers o data la expeditie impotriva <nea-
mului> sakalliibe" si a cucerit renumita palanca cu numele de Preskova",
care se afla Intre Moldova si tara leseasca. A doua expeditie a lui asupra
neamului sakalliThe a avut loc in anul 102972 si au fost luati prizonieri si omoriti
foarte multi ghiauri.
Apoi, Inainte de expeditia de la Hotin, voievodul Moldovei se numea.
177 Constantin". Mama acestui tinar schiop, numita Doamn5.74, femeie necurata,
" Gazi Ghirai al II-lea (1588-1596 si 1i96- 1608).
" Kvila (?), la Kiatib Celebi: Kapfalad. Stanislaw Koniecpolski (?), hatman polon.
69 Ramazan 1028 -= 12 august-10 septembrie 1619.
68 Zilekovski; Stanislaw Zolkiewski, hatman polon.
es Konispolski; Stanislaw Koniecpolski. Se refer& la. evenimentele din anul 1620.
80 Sakallilbe, ilenumite data de musulmani popoarelot slave.
n Prefkova, Rascov. Se refer la evenimentele din 1616. Vezi mai Sus<
89 1029 H. i= 8 decembrie 1619 -25 noiembrie 1620.
Pa Constantin Movilg. (1607 - 1611).
84 Elisabeta, sotia lui Ieremia Movilk Cronicarul se refer& la evenimentele de dupli
anul 1611.
www.dacoromanica.ro
52 MUSTAFA NAIMA
fluid vestita prin viclesugurile ei, a luat toate averile negustorilor care se aflau
linga ea, precum 0 ale tuturor celor ce se gaseau in acele tinuturi 0 se ocupau
cu negotul de miere. Afurisita Doamna, luindu-si pe fiul ei schiop si incarcin-
du-si averea In harabale, a fugit la slavi ssi s-a refugiat la craiul lepsc. Cerind
de la acesta osti in ajutor, <craiul>, la rindul sau, i-a dat aproape 80 000 de
ostasi, pe care i-a trimis, impreuna cu unul dintre fiii lui Kansir", sa distruga
Rumelia. Acesta, Inca din trecut, era unul dintre printii nenorociti ai crailor
slavi, iar afurisitul de atunci era stapinul tuturor, Vizirul Iskender pap,
valiu de Silistra fiind informat, a facut cunoscuta aceasta la Sublima
Poarta. S-a emis atunci firman imparatesc ca el sa mearga asupra for impreuna
cu voievozii din Moldova si Tara Romaneasca, precum si cu °stile tarilor lor.
De asemenea, s-a poruncit ca mai sus amintitului <pa$> sa i se ataseze si
beilerbeiul Rumeliei, cu oastea eialetului sau.
Iskender pasa a pornit cu oastea pomenita mai sus si s-a dus la Oceacov
(Ozu). De acolo a trecut la Akkerman. Aranjindu-si oastea, el a pornit im-
potriva dusmanului 0 1-a ajuns la al treilea menzil de la Akkerman, Cind
a vazut ca ghiaurii josnici si-au aranjat trasurile in forma de tabara si s-au
pregatit cu tunuri si cu pusti si cu arme de lupta desavirsite, Iskender papa
ai-a ridicat oastea si s-a ciocnit cu ghiaurii. Para intrase foc in magazia de
pulbere, Lupta fiind dirza si sus-numitul pass aratindu-si tot efortul, ghiaurii
au fost infrinti cu ajutorul lui Allah.
Capul lipsit de noroc al fiului lui Kansir, care parea puternic si era
chipul rau al dusmanului, a cazut sub sabiile imprastietoare de singe". De
asemenea, afurisita Doamna, cunoscuta sub numele de craiasa (Kral* ),
a cazut in mina unei persoane cu numele de Omer aga, care era unul dintre
178 spahii de Bosnia. De asemenea, a fost prins si fiul ei, Constantin cel $chiop,
iar peste 50 000 de ghiauri au fost trecuti prin sabie. Osemintele for au stat
multi ani in acel ps unele peste altele. Cind Doamna a fugit cu fiul ei, din turnul
Galata, pazitorul (dizdar ) a fost spinzurat.
Yn acest timp, emirul vestit dintre fiii lui Mansur, renumitul si puternicul
Kantemir Mirza77 al nogailor, continuind lupta sfinta, ucidea si lua in robie
nenumarati ghiauri. Pe atunci, afurisitul Gaspar, voiev.odul Moldovei, ras-
culindu-se impotriva dinastiei osmanliilor, ceruse ajutor de la craiul lesesc
pentru distrugerea granitei musulmanilor. Craiul rauf5.cator, la rindul lui,
a trimis pe vizirul sau, nebunul de Kansir77', care era stapinul tuturor tinu-
turilor sale. Gaspar, de asemenea, s-a atasat lui, impreuna cu adeptii sai
din Moldova. Auzindu-se ca < ghiaurii) au pornit cu peste 60 000 de ostasi,
serdarlicul si eialetul Silistrei au fost acordate lui Iskender papa, cu titlul
de vizir, si apoi a fost trimis <in Moldova>.
Au fost insarcinati cu aceasta expeditie si beilerbeiul de Rumelia,
Iusuf papa, si Cerkez Husein papa si mutasarriful de Nicopole, Tiryaki Mehmed
75 Kan*: se pare cci. este vorba de Stefan Potocki, Samuel Korecki sau Stanislaw
Zolkiewski, mare batman polon.
" Autorul simplifica descrierea. evenimentelor. Din relatarea faptelor reiese cl este vorba
de expeditia din anul 1616, cind doamna Elisabeta, sofia lui Ieremia MovilA, si fiii ei, Alexandru
ai Bogdan, au cAzut In captivitatea turcilor, ca fi ginerele ei, Samuel Korecki. Yn cronicit se
vorbe§te de Constantin cel $chiop" (Constantin Movila), care de fapt, fusese prins in 1612,
impreunA cu Stefan Potocki, un alt ginere al lui Ieremia Movila.
77 Kantemir Mirza, conducAtorul tatarilor nogai. El a participat la luptele de la Hotin
(1621) si, pentru vitejia sa, i s-a acordat eialetul Silistrei. A dus lupte impotriva hanilor Crimeii
pentru suprematie.
"a Vezi nota 75. Aici este vorba de Zolkiewski.
www.dacoromanica.ro
NAIMA TARIHI 53
www.dacoromanica.ro
54 MUSTAFA NAIMA
www.dacoromanica.ro
RAMA TARIHI 55
pe tine qi pe Husein pasa". La aceste vorbe, ochii lui Kantemir s-au umplut
de singe, devenind ca ni9te ce0i ro0i. Privindu-1 pe serdar cu foarte mare
asprime, i-a zis: Tu, plecindu-te in fata averii ghiaurului, ai devenit ghiaur.
Eu, de 30 de ani incoace, lovindu-i cu sabia, am ucis mamele si copiii acestora.
De ce sa ma predau In mfinile lor ? Ca sä ma distruga pe mine, Infigind In mine
suliti §i facindu-mä chebab de viu? Ace§tia sint ghiauri, not nu avem pace
cu el ! Noi ii lovim numaidecit cu sabia. Nu avem alta vorba cu ei !" Spunind
acestea, el a gilt qi a ie§it afara, mormaind ca un guzgan. De asemenea, §i
Husein pa§a a refuzat sä piece. Pe sol 1-au bagat In Inchisoare. Pe chehaia
Bucioc, care cazuse prizonier mai Inainte, 1-au spinzurat de stop. Dupa aceea,
trimitind ghiaurului vestea de razboi, i-au supus pe afurisitii la chinuri mari.
Ei §i-au Incarcat In liniste trasurile §i s-au retras, aparindu-se, 'Ana la treca-
toarea cunoscuta sub numele de suba0 84. Serdarul, la rindul sau, a pornit
cu oaste in urmarirea for §i a Inaintat, luptindu-se cu ei. Ghiaurii din trasuri,
fiind obositi, minau harabalele pe jumatate adormiti. In Intunericul noptii,
vitejii tatari legau puternic de cozile tailor un capat al funiilor de la capestre,
iar celalalt capat 41 innodau §i-1 faceau ham. Apoi, apropiindu-se, 11 puneau pe
183 gitul ghiaurului de pe trasura, care 10 continua somnul. Dupa aceea loveau
cu biciul caii care aveau funia legatii. <de coada>. and ei se Indreptau In
goana tailor spre oastea islamica, nenorocitii de pe trasuri erau trintiti cu
forta la pamint de funiile care le erau trecute pe dupa git. In ,felul acesta,
afurisitii cadeau cu fata la pamint si erau adu0 this, tra0 de funii. and au
ajuns linga apa, Gaspar nu a putut trece mai departe. Gindindu-se 'acolo
be va curge singele pe git, inimile for s-au umplut de spaima. De la prima intil-
nire incoace, -nu au lipsit intre ei, timp de 22 de zile, nici cearta, nici gilceava
pentru aparare si pentru Indepartarea loviturilor. Indeosebi atacurile tata-
rilor i-au facut A. se sature de viata. Intr-o zi, din intimplare, un numar oarecare
de ghiauri, intrind Intr-un stufar4 de pe marginea Nistrului, se pregateau sä
treaca si sä se salveze. Atunci, Kantemir-Mirza, care se afla acolo cu oastea
tatareasca, a dat foc stufar4ului si i-a ars pe ghiaurii care intrasera prin
stuf. Ei i-au distrus, de asemenea, si pe cei care gaseau drum de ie0re. Dupa
primele evenimente, au pierit astfel Inca vreo 20 000 de ghiauri. Afurisitii
au ramas putini. Kansir, de asemenea §i-a pierdut curajul. Cind au vazut
ca nu e cu putinta sa treaca apa, s-au gindit sa treaca munai calaretii, iar
pedestrasii sa fie sacrificati. Pedestrasii, aflind aceasta, au intrat in lupta cu
calaretii §i, astfel, s-au. mace15.rit cumplit intre ei. Aceasta stare fiind adusa
la cuno0inta serdarului qi tatarilor, ei au atacat din toate pantile pe du§mani,
socotind aceasta ca un bun prilej. S-au napastuit mai ales Kantemir-Mirza
si calgai si tatarii sai. In acel camp de batalie au fost taiate capetele lui Kansir
§i ale tuturor celorlalti <ghiauri> renumiti. Toti cei care au scapat de sabii
au devenit prizonieri. Dupa cum spun povestitorii, prieteni ai profetului 85,
in timpul acelei expeditii victorioase, dintre ghiauri, care erau in total peste
60 000, au scapat doar 400, reu0nd sa treaca apa, iar ceilalti au fost trecuti
184 cu totii prin sabiile, nimicitoare. Multe provizii, parale, mincaruri, obiecte
interesante, arme si cuirase qi nemunarate pungi pline cu florini ro0i au fost
norocul musulmanilor qi ei s-au imbogatit. Moldovenii 86, de asemenea, uci-
" Suba,st fnaeamnI ling& api", la capItul apei". Este vorba de malul Nistrulni.
" Se referi la oamenii de Incredere.
" E vorba de boierii moldoveni.
www.dacoromanica.ro
56 MUSTAFA NADIA
gindu-1 pe afurisitul Gaspar, au pus capat r5scoalei lui. Serdarul s-a intors
la Silistra. Ca lgai si Kantemir s-au intors la vetrele for cu foarte mare belsug
si cu faima desavirsiti ..1
185 EVENIMENTELE ANULUI 0 MIE TREIZECI
186 INCEPUTUL EXPEDITIEI ASUPRA HOTINULUI $1 VIZIRATUL LUI HUSEIN PA5A 86,
DUPA MOARTEA LUI ALI PA5A "
Marele vizir Ali pasa 1-a atras pe padisah la lupta impotriva ghiaurilor
si 1 -a atitat pentru expeditia contra lesilor, aratindu-i ca multi cazaci trimit
mereu pe cei din neamul for cu vase in Marea Teagfa. §i devasteaza si distrug
tinuturile de pe term.
<La sfat, deal unii s-au opus, totuai sultanul Osman al II-lea a hothrit expeditia. All
pap), moare, iar local lui este acordat lui Husein pap).
www.dacoromanica.ro
NAIMA TARIHI 57
si i-a ajuns din urma pe cazaci. Dindu-se o mare bat5lie, cu ajutorul lui Allah
musulmanii au iesit biruitori. Una dintre corabille <cazacilor> s-a scufundat,
iar celelalte au fost luate <de turci>. Fiind trimisi zece ghiauri vii, ei au fost
ucisi in fata imparatului prin felurite torturi.
In prima zi de ramazan 97 a fost adus un prins si a spus ca ful craiului 98,
trecind incoace, la 28 saban, 98a apa Nistrului cu 40 000 de ostasi, s-a asezat
la granita Moldovei, iar craiul insusi si-a organizat o tabard cu ostasii ski la
resedinta sa. A treia zi podul ffind terminat, s-a dat firman sä tread. oastea.
<La expeditie au participat si Iusuf pasa, beilerbei de Rumelia, Tayyar,
fiul lui Mustafa pa§a, bei de Urfa s.a.>. De asemenea, si ceilalti bei trecind
cete dupa. cete
<Urmeaza descrierea unei noi ciocniri cu vasele azAcesti si infringerea cazacilor la
5 ramazan 99).
www.dacoromanica.ro
58 MUSTAFA NAIMA.
www.dacoromanica.ro
NAIMA TARIHI 59
GONTROLUL IENICERILOR
In a sasea zi din §evval 112, cind s-a descins la menzilul numit Bogcla-
ne0i120, s-a raspindit vestea ca ienicerii nu an mai gmas nici pe jumatate.
Dindn-li-se cite o jumatate de gurus, ei au trecut unul cite unul prin fata
padi§ahului. Din pricina acestui control, capeteniile din oaste (Ocak) s-au
suparat.
SCHIMBAREA VOIEVODULUI MOLDOVEI
Domnul Moldovei 121 neglijase curatirea drumurilor si trecatorilor §i
repararea podului §i pregatirea zaherelelor. De asemenea, el intirziase 0 la
intimpinare. Raspindindu-se vested ca a trimis ajutor in partea leahului,
el a fost inchis, iar locul sau a fost dat lui ,Stefan 122.
LUPTA TATARILOR CU TABARA CAZACEASCA
La 8 §evval 122, cind se aflau la menzilul numit Conce0i 124, sosind un
om de la hanul tata'resc, a adus vestea urmatoare: Cazacii trecind apa
Nistrului §i venind cu doua conacuri mai incoace, tatarii i-au atacat noaptea,
in timp ce ei dormeau. Unif au fost uci0, iar harabalele lor au fost devastate.
Cei rama0 an facut tabard pe o cimpie. A aparut §i cavaleria lor. In ziva aceea,
dindu-se o Mahe mare, au fost uci0 vreo mie de cazaci". El cerea §i citeva
tunuri. De aceea au fost trimisi, cu 25 de tunuri, Nogai pa§a 125 cu oastea
siriaca §i Hasan pa§a din Ilbasan 122, precum si beiul de Aidin. Ptna sä ajunga
ace0ia, cazacii au prins de veste 0 au fugit la tabara lor cea mare. Vreo suta
de ghiauri cazaci se intorceau, devastind §i capturind din Moldova niqte
zaherele. Hadjilsi pa§a s-a dus asupra lor §i a luat 60 de robi. Pe ceilalti i-a
prefacut in tigve §i apoi i-a trimis in fata pad4ahul-0.
195 INFRINGEREA GHIAURILOR IN LUPTA DIN MOLDOVA g A CELOR DIN PESTERA
Inainte de aceasta, voievodUl 127 anuntase ca vreo 5 000 de ghiauri
<poloni> plecasera sä devasteze Moldova. Fusesera trimisi indata, la miezul
noptii, citiva sangeacbei §i Cerchez-Husein pa§a. §i voievodul Tacit Romane0i122,
cu o§ti nenumarate. Cind au ajuns acolo, s-a dat o mare lupta. Ghiaurii fiind
infrinti, majoritatea lor au fost trecuti prin sabie. Prin0i §i tigvele luate au
fost prezentate <sultanului>. In a 11 -a zi a lui sevval 129 s-a descins pe valea
unde se (Muse lupta, aceea. Pe drum, aflindu -se prin munti o pe§tera ingusta,
s-au asezat in ea vreo 90 de ghiauri cu pu0ile lor §i au inceput g se lupte cu
cei care veneau asupra lor. Pad4ahul, sosind repede linga pe0era, a asezat
acolo corturi §i a poruncit ca pe§tera sä fie umplutI cu fum. Cei care ieran
erau uci0.
119 6 ,cevval 1030 = 24 august 1621.
no) Bogrldnesti, localitate in jud. Suceava.
ltl Alexandra
Als Stefan Tomsa (octombrie 1621august 1623). Datele menfionate In text difera.
123 8 ,cevval 1030 = 26 august 1621.
129 Koncan, in jud. Botosani.
1199 De fapt Hadji papa (vezi mai departe).
I" Ilbasan (Elbasan ), cetate In Albania.
in Stefan Tomsa, domn al Moldovei (sau predecesorul sau: Alexandra Ilias).
199 Radu Mihnea (28 iulie 1620august 1623).
199 11 ,cevval 1030 = 29 august 1621.
www.dacoromanica.ro
00 MUSTAFA NAIMA
A SEDIEREA TABEREI
In ziva de 16 a lui ,serval 183 s-a descins intr=un luc aproape de tabara
ghiaurilor. RespingIndu-i cu lupta pe ghiauri din locul de batiliei au deschis
terenul. Pe marginea fluviului Nistru s-a a§ezat beilerbeiul de Diyarbekir.
Mai sus de el s-au a§ezat: <beilerbeiul> de Anatolia, apoi cel de Karaman
*i de Sivas 5i apoi ienicerii. La capatul for <au stat) spahiii §i apoi oastea
de centru. Mai sus de ei s-au ezat sptile din Damasc (.Sam) §i din Alep
§i cele de muteferrika §i gramaticii (kiittab ). Ceva mai departe de ei s-au
a§ezat, rind cu rind, beiul Tarii Romaneqti 134 esi apoi, la marginea padurii,
hanul tataresc. Astf el, au pornit la lupta prin locurile paduroase. La sosirea
www.dacoromanica.ro
NAIMA TARIHI 61
noptii, cele doua tabere s-au despartit una de alta. In ziva aceasta ghiaurii
nu au iesit afara. Tragind dinauntru cu tunuri §i cu pusti, ei au facut martini
multi oameni. Beilerbeiul de Bosnia a cazut martin) fiind lovit cu un glonte
197 prin gura.
METEREZELE $1 LUPTA
La 17 sevva1135, reluindu-se lupta, au fost asezate repede tunurile, iar
ienicerii au intrat in metereze. Ghiaurii, la rindul tor, iesind cu Invalma§eala
intre ei, au dat un timp mina unii cu altii Me. Sultanul, a§ezindu-si cortul
imparatesc intr-un loc fink, privea mersul bataliei. Vitejii au adus opt tigve
si patru prinsi. Bucurindu-se, <sultanul> s-a tutors spre cort ; §i oastea, de
asemenea, <s-a tutors>. In timp ce tunurile ramase erau aduse la locurile
tor, s-a lasat noaptea. Pe cind ienicerii mergeau de la metereze spre corturi,
ghiaurii au ie§it din tabara si s-au napustit asupra tor. Ei au dus multi cai.
Nesosind ostasi din, ordie, <ghiaurii> s-au tutors si au dus cosurile fsepet),
cu care au alcatuit inca o tabara. Dar ostasii din Milk halki, care sosisera
mai inainte, s-au prefacut ca fug, In timp ce dadeau lupta. Ei i-au indepartat
astfel pe ghiauri de tabara. Apoi, intorcindu-se, au macelarit 800 de cazaci,
au taiat multe capete si an prins multe limbi" si au luat trei steaguri de alai.
Ceilalti au fugit in tabara. In ziva mai sus aratata, In timp ce aduceau citeva
tunuri balimezza, ghiaurii josnici i-au atacat din tabara. Sosind insa marele
vizir Husein pasa si oastea din Damasc (am), i-au trecut prin sabie pe cei
mai multi dintre ei. In timpul acesta, unul dintre pagii (icoglan ) lui Dilaver
pasa 137 a fugit la ghiauri, devenind renegat. La 19 sevvall" s-au recrutat
ostasi de sacrificiu (serdengecti ). De asemenea, s-a dat firman sa se constru-
iasca un pod pe apa Nistrului. Voievodul Tarii Romanesti si-a luat asupra sa
aceasta sarcina. S-a mai anuntat ca a doua zi va fi lures !".
ATACUL 0$TIRII ISLAMICE ASUPRA TABEREI
In ziva de 21 a lui sevval 1", In zorii zilei, fiecare fiind pregatit, s-a
dat firman ca silandarii si steagul alb A. insoteasca pe ieniceri, iar beilerbeii
sa mearga in fata. Vreo mie de serdenghecitii si restul ostirii au atacat tabara
(ghiaura)). Spre amiaza, s-a incins focul luptei si al macelului. S-a tras cu
198 tunurile dints -o tabad. si alta pins la apusul soarelui. Tabara ghiaura fiind
invaluita de foc, de la un capat la altul, nu era cu putinta sa se inainteze
deloc. In cele din urma, spre sears, aziii musulmani, depunind eforturi, au
inaintat din aripa o§tii din Rumelia. In fata for se aflau ghiaurii care venisera
in ajutor de la austrieci. Ocupind citeva corturi ale taberei <dusmane>, au
nimicit citeva sute de ghiauri. Au luat si au adus douasprezece saklozuri 189a,
30 de steaguri si doua drapele mari si multi ghiauri vii dintre austrieci si lesi.
Dar luptatorii, asemanatori cu leii, ocupindu-se de prada, ghiaurii au inaintat
§i i-au respins. De asemenea, si ienicerii au dat un iures prin poarta de jos
a taberei si erau pe punctul de a infige steagul. Dar, din cauza piedicilor, a
185 17 ,sevval 1030 = 4 septembrie 1621.
188 Adica s-au azboit.
187 Di laver papa, mai tirziu mare vizir.
las 19 fevval 1030 = 6 septembrie 1621.
188 21 Fevval 1030 = 8 septembrie 1621
Ina Un gen de tun de calibru mare.
www.dacoromanica.ro
62 MUSTAFA NAIMA
trecuyimpul, a sosit seara §i s-au intors Bra a putea infige steagul. Cind
prizomerii an fost Intrebati asupra situatieiluptei date, ei au r5.spuns: Data
ati fi continuat lupta Inca putin §i dad nu v-ati fi luat dupa prada §i dupa
avutie, nu Incape nici o indoiala ca noi, cu totii, am fi lasat tabara si am fi
fugit". In aceasta lupta au fost trecuti prin sabii vreo mie de ghiauri. A doua
zi tunurile au batut tabara fara ragaz; de nevoie, <ghiaurii> an facut alaturi
Inca o tabara §i s-au Intarit In ea.
ACORDAREA EIALETULUI OCEACOV LUI KANTEMIR -MIRZA
199 <Kantemir trecuse apa Nistrului Si Ricuse o incursiune In tinutul gbiaurilorj aducind
prazi N robi>.
Al doilea atac. La 22 sevval 1" s-a strigat din nou lures. Toata oastea,
pedestrasii §i calaretii, mergind indreptat atentia asupra taberei. Dupa-
amiaza s-a dat un atac BSI s-a Inaintat. Dar ochii ostasilor infricosindu-se de
focul ghiaurilor, cu oft inaintau, cu atlt erau,intorsi inapoi de tunuri si de
fiusti. De aceea nu s-a obtinut nici un rezultat.
At treilea atac. La 24 sevval "1, cind s-a dat firman sa se faca lures
asupra taberei, au inaintat valuri dupa valuri pe la aripa de sus. Intli a mers
valiul de Diarbekir1 cur oastea eialetului sau, pe malul Nistrului, apoi s-au
dus cei din Anatolia, din Karaman si din Sivas si apoi ienicerii. Ei erau insotiti
de oastea de boliik-halki"; mai sus de ei se aflau cei din Damasc (am)
§i Alep§i oastea de miiteferrika. Dincolo de ea se afla,beiul Tarii Romanesti142.
Mai incolo, oastea hanului tataresc sg insirase In apropierea padurii. Ghiaurii,
aflind ca atacul va fi din partea. de sus, pusesera in partea aceea oastea for
mai 'hula. Razboinicii, sosind pe cimpul de batalie, s-au luptat spre amiaza.
Atunci, In partea de jos, la aripa unde se afla Dilaver pasa, oastea a inaintat
o buna bucata de loc §i s-a facut un mare macel. Dupa-amiaza inaintind steagul
cel mare al spahiilor §i silandarilor, acestia au dat multe MOIL De asemenea,
§i Dogandji-Ali pasa a tras din tunuri nenumarate de pe malul celalalt al
apei. Totusi, nu s-a obtinut nimic cufolos. Lasindu-se noaptea, s-au intors
si au venit la corturi.
PRADAREA ZAHERELELOR GHIAURILOR DE CATRE TATARI
Un mirzac, fiind trimis din partea hanului asupra Cameni$ei, s-a dus
si a atacat aproape o sula de harabale de zaherele. El a adus la caste robi
fara numar. Imprejurimile ghiaurilor fiind Impresurate §i drumurile for fiind
Wale, acestia erau chinuiti de foame. Prinpii spuneau ca fugisera din cauza
200 foametei. La 25 sevval, aga de ieniceri fiind mazilit, In locul sau a fost numit
All aga, ginerele lui Istikamet efendi.
AL PATRULEA IURE$ $1 MOARTEA DE MARTIR A LUI KARAKA$-MEHMED PA$A
La 27 sevval 148 a venit beilerbeiul de Buda, Karakas-Mehmed pap.,
pi s-a asezat in fata taberei. Impreuna cu el se afla pi beiul de Zwornik
www.dacoromanica.ro
NAIMA TARIHI 63
(Ipornik). .Pi doua. zi, dindu-se firman, 51 se depuna eforturi pentru cu-
cerirea taberei, s-au aranjat rindurile.
In timp ce se incinsese focul, macelului, s-a dat firman lui Karaka§-
Mehmed pa§a sa inainteze din aripa o§tii de Rumelia. Acesta, inaintind din
aripa de sus, a intrat in tabard qi, luptind, a patruns foarte mult. Oamenii
sai au infipt steagul §i erau pe punctul de a cuceri <tabara>. Atunci el a cazut
martir, fund lovit cu arma in piept, in doua locuri. Cei din suita sa i-au luat
corpul si I-au scos ,cu mare greutate. Restul o§tirii intorcindu-se, ghiaurii
au strigat: Hei, hei !". Sultana de asemenea, s-a intors la cortul sau cu
mare necaz qi intristare. Dupa aceasta, in ultima zi a lunii, i-au atacat pe
ghiauri §i au pr5.'dat zaherelele lor, iar un numar de o mie de ghiauri, ie§ind
din tabard, au fost macelariti cu totii de catre Cerkez Husein pap. §i de Kan-
temir Mirza, care pe aflau pe malul din fats. In timp ce aproape o mie de
ghiauri veneau in ajutorul taberei cu o suta de care, ei au fost atacati de
Kantemir <Mirza> cu gazii tatari §i o parte din ei an fost nimiciti. Ghiaurii
rama0 au intrat intr-o palanca din apropierea acelui loc, iar <Kantemir>
a cerut ajutor pentru cucerirea ei. De aceea au fost trimisi Husein pa§a, oastea
din Siria si Hadjiki pasa, cu §apte tunuri.
MAZILIREA LUI HUSEIN PASA $I VIZIRATUL LUI DILAVER PA$A
20 1 <Urmeaza. descrierea unor schimbari de serdari si bei>.
Cea mai mare parte a tinuturilor ghiaurilor din tabard a fost calcata
pradata §i ruinata. Ei sufereau mult din cauza foametei §i a scumpetei. De
aceea, neavind incotro, s-au sfatuit ca sa ceara pace. La 13 ale lunii mai sus
aratate 147, un alai de aproape 100 de ghiauri au venit cu steagul for la voie-
www.dacoromanica.ro
64 MUSTAFA NAIMA
www.dacoromanica.ro
NAIMA TARIHI 65
234 In timpul rascoalelor, Derviq aga aratase drumul pentru gasirea sulta-
nului Mustafa. Lui i se acordase functia de aga de ieniceri. Apoi i se acordase
eialetul Timiparei. Apoi, cazind de pe cal, fi ramasese gftul pe calul sau
235 VICTORIA LUI GABRIEL BETHLEN LA GRANITA AUSTRIACA
Mare le vizir Merre-Husein pap. 159, acordind lui Sarbo-Ibrahim pasa 16°
eialetul Bosniei, fl trimisese in ajutorul lui Gabriel Beth len.
236 Cfnd Sofu - Mehmed pasa 161 era la Buda, iar solul se afla linga el, oasiea
trecuse peste pod. Solul Intrebind <despre trecerea o§tirii peste pod>, i s-a
r5.spuns ca oastea trece ca sa faca cercetari.
Cind au ajuns acolo, osta0i au primit porunca s5.-1 ajute pe Gabriel
Beth len. Ei au devastat Zara ghiaurilor §i i-au pricinuit mari pagube. Tabara
austriaca venise linga localitatea numita Sakolom 162 $i se arzase In apropiere.
Bethlen, mergind asupra ei, a batut-o cu tunurile, Austriecii dezorganizindu-se,
unii au intrat In cetate, iar altii s-au fmpra§tiat in Imprejurimi. Bethlen s-a
intors in vilaietul sau cu prazi nenumarate §i cu multi prizonieri §i cu bogatii
<Sosirea la Istanbul a solilor poloni si rusi pentru a cistiga pe sultan de partea lor,
in urma luptelor dintre rusi si poloni>.
www.dacoromanica.ro
66 MUSTAFA NAIMA
331 NUMIREA LUI REGEB PA$A 178 $1 LUPTA LUI MEHMED GHIRAI
<In scrisoarea de rispuns atre Regeb pasa, $ahin Ghirai arata ca. fratii lui Kantemirl
332 Mirza vor veni impreuna. cu toti ceilalti mirzaci asupra lui. Se descriu citeva lupte ale turcilor
cu tAtarii, care erau ajutati si de cazaci>.
162 Mehmed Ghirai al III-lea, hanul Crimeii (1623-1628, cu o scurt5. intrerupere in 1624)
Vezi si nota 78. Pe atunci era calgai.
lea Djanbek Ghirai.
269 Sahin Ghirai; acesta nu a ajuns han. $ahin si Mehmed erau fiii lui Saadet Ghirai.
170 1030 A.= 26 noiembrie 1620-15 noiembrie 1621.
171 De fapt, Djanbek Ghirai (1610- 1623).
172 Djudji, fiul cel mai mare al lui Ginghiz Han.
128 Regeb pasa, originar did Bosnia; a fost bostangibast si, cu titlu de vizir, a fost
trimis pe Marea NeagrA. In 1623 a fost capudan-pasa, in 1626 caimacam, iar in 163 1 a devenit
mare vizir. A fost omorit in 1632.
174 Victoria de la Caffa si alte fapte ale lui Mehmed Ghirai.
www.dacoromanica.ro
NAIMA TARIHI 67
www.dacoromanica.ro
68 MUSTAFA NAIMA
in fata cetatii Kilburnu 182 de line Oceacov. Cind populatia acelei localitati
a fost intrebata despre situatia saicilor cazacesti, s-a dat stirea ca: Noi
am vazut cam 300 de saici; ele se plimba pe aceste maluri".
57 359 <Turcii an stat pe acolo cam o luny, si jumatate. Apoi au venit spre Kara-Harman, unde
au intilnit Oldie cazacesti. Din cauza lipsei de vint unele corabii turcesti ramaseserl in urml.
Vase le clzacesti atac& yi, la inceput, devin victorioase, 20-30 de vase azacesti atacind un
vas turcesc. Dup& un timp, apare vintul care determin& ca turcii s& obtin& victoria. Din 350 de
vase etzlcesti an sapat abia 30. Multi cazaci au pierit si multi an lost rAniti. Afar& de cele scu-
fundate, turcii au capturat 172 de vase clizacesti si 781 de prizonieri. Cind an sosit la Balcic,
un vint contrar a distrus patru vase. Corabiile si prizonierii an fost prezentati sultanului>,
www.dacoromanica.ro
NAIMA TARIHI 69
INCHEIEREA PACII
<Turcii si austriecii au f&cut schimb de acte pentru armistitiu>.
1" Fezleke, opera lui Kiatib Celebi (vezi Croniei turce,sti..., vol. II) .
188 1036 H. = 22 septembrie 1626-11 septembrie 1627.
188 Filorsan, in alte cronici apare expresia: fikurq, cu acelasi sens. Corect: Jegyveres
(din lirrtba maghiarl).
www.dacoromanica.ro
70 ?dUSTAFA NAIMA
www.dacoromanica.ro
HAMA TARIHI 71
www.dacoromanica.ro
72 MUSTAFA NAIMA
www.dacoromanica.ro
Volumul al III-lea (435 p.)
2 EVENIMENTELE ANULUI 0 MIE TREIZECI SI NOUA 1
40 PLECAREA LUI KENAN PA$A PE MAREA NEAGRA
www.dacoromanica.ro
74 MUSTAFA NAIMA
66 LUPTA LUI HASAN PASA PE MAREA NEAGRA SI MOARTEA LUI fN TIMPUL PRE-
GATIRII O5TIRII PENTRU A DOUA EXPEDITIE
In lunile venerate (fakir ) ale anului 10399 capudanul Hasan pap plecase
cu flota imperials in Marea Neagra pentru a se lupta cu ruqii. Ajungind
la Chia, i se atapse capudanului §i Murtaza pap., muhafizul de Oceacov.
Hasan pap fl Imbracase pe acesta cu hilat. <Murtaza papa), prinzind patru
limbi (dil) de la ghiauri, fi adusese lui Hasan pap..
<Urmeaza sosirea lui Kantemir, lupta cu uncle vase cAz6.cesti pi infringerea lor>.
Ling5. Oceacov, Hasan pap, simtind ura lui Murtaza papa impotriva
sa, voise chiar sa-1 prind5. §i sa-1 omoare, dar Murtaza pap., fiind un om pre-
68 vazator, nu cazuse la poalele lui, ci fugise din Crap spre Akkerman.
<Mai tIrziu, Hasan papa, raazilit de la capudAnie, este InsIrcinat cu pregatirea ostii In
Rumelia, uncle Lpi: glseste sfirsitul>.
136 Lui Hadji-Ayvaz Suleiman agar intendentul lui Husrev pa,5a11, i s-a
acordat beilerbeilicul de Timipara
www.dacoromanica.ro
NAIMA TARIHI 75
165 ... Suleiman pap." ffind mazilit de la Timisoara, locul sau a fost acordat
lui Ridvan pa§a, care ie§ise din functia de bostangiba§1. <El a fost ucis cfnd
191 a ajuns oastea la Alep>. Acordindu-i-se <lui Abaza Mehmed pap.> sangeacul
Vidin pentru paza malurilor Dunarii, el plecase In partea aceea. Apoi fusese
insarcinat cu paza Silistrei §i Oceacovului.
(Abaza pa§a, la rindul sau, se pregatise s5.-i atace pe poloni>.
www.dacoromanica.ro
76 MUSTAFA NAIMA
193 S-a, aflat ca unii cazaci, ill din fire, i-au atacat pe at-oglanii care
mergeau pentru solde qi zaherele §i ca au ucis §i au luat prizonieri pe
multi dintre ei. Pa§a se ridicase cu oastea §i plecase in grabs, urmind
partea moldoveana a fluviului Nistru (Tuna). Spre sears, el ajunse intr-
un loc. In apropierea acelui loc se aflau munti <atit de inalti>, incit virfu-
rile for ajungeau la cer.
<Litre Nistru §i tara le§easca se afla o palanca cu opt turle, unde erau adunafi cre*tinii.
Turcii an atacat aceasta palancl-insull>.
194 De asemenea, §i c4tile din Tara Romaneasca §i din Moldova nu s-au
dat indarat din lupta. Dar ghiaurii <poloni>, ie0nd pe furi§ prin poarta, se
aparau atacind pe oamenii care aduceau paie (sap). Astfel, ei impiedicau
apropierea de palanca §i ingramadirea de paie, Fiind cu neputinta ducerea
for cu harabale §i aranjarea for linga palanca, gaziii au fost cuprin0 de zel.
<Palanca a lost cuceritA cu ]upte gre16.
195 and s-a facut dimineata, pa§a, pornind cu oastea sa, a mers impotriva
unei alit palanci, urmind, ca §i mai inainte, malul fluviului Nistru, prin
partea Moldovei. Dar ghiaurii cei nenorociti, impr5.0iindu-se, lksasera totul
pustiu.
<Incursiunile tAtarilor §i intenfia pasei de A ataca qi alte cet54i polone>.
Dar voievozii Moldovei §i ai Tkrii Romanesti 1-au adus to supunere pe
craiul le§esc cel raufacator. El §i-a luat obligatia sa trimita la Poart5., cu daruri,
pe solul mare al sau 0 a luat asupra sa sarcina incheierii pacii, zicind ca numai
in aceasta sa constea amenintarea §i primejdia".
<Abaza-Mehmed pa,sa se intoarse la Silistra, unde ramAsese In timpul iernii. De acolo
el comunicase situafia la Poarta>.
www.dacoromanica.ro
NAIMA TARIHI 77
<Sosind solul" craiului lesesc, acesta ceruse sa se incheie pace ca pe vremea. sultanului
Suleiman 31, dud ei dIdeau bani mai putini>.
196 Dar Abaza pasa daduse solului un raspuns de jale. El i-a facut cunoscut
ca se cer dari potrivit tratatului sultanului Osman han din anul expeditiei
la Hotin, ca nu se poate altfel $i el, pe atunci, craiul le§esc luase asupra sa
plata unor sume man. De asemenea, el i-a mai facut cunoscut ca pacea va fi
posibila numai dad. vor da $i banii $i haraciul ramasi la ei de zece ani incoace,
ceea ce fac o vistierie mare. Tot in acest sens facuse el arz §i catre Poarta ...
210 <Hasan pasa, valiu de Bosnia, a fugit in muntii Bosniei si s-a stabilit
intr-o pesters din muntele Erigan( ?). Din fntimplare, intr-o zi, un vlah
(Eflak ), mergind in padure, in, timp ce isi vedea de treburile lui, 1-a vazut
pe Hasan pasa, precum $i pestera in care se ad'a'postea. El a venit $i i-a comu-
nicat lui Suleiman pap33. Acesta a trimis o ceata, punindu-1 pe vlah calauza.
Cind s-au apropiat de acel loc, vlahul a lasat in urma pe oamenii aceia, iar el
s-a dus din nou inainte pentru cercetare. Hasan pasa urmarea totdeauna cu
binoclul drumurile din imprejurimi. Cind el s-a apropiat de pestera, Hasan
pap a arm cat o sageata §i, ffind un arca§ renumit, 1-a strapuns pe acel necurat
in piept, iar acesta a cazut la pamint.
211 <Primlvara, Hasan pasa s-a dus la Istanbul si a obtinut iertare>.
$ahin aga, care fusese trimis mai inainte in partile lesesti, spusese ca
craiul se supune de forma. Dupa terminarea schimbarilor <de posturi la Poarta>,
pe la inceputul lunii safer" a fost numit serdar impotriva tarii lesesti viteazul
Murtaza pasa fie pentru pace, fie pentru razboi.
El a fost trimis cu 25 de tunuri. I s-au atasat $i Suleiman pasa cu 20 000
de ostast bosnieci si vizirul Djanpulad-zade Mustafa pasa cu oastea din
Rumelia, precum si °stile de ieniceri (Kapukulu ) §i altele, aflate la Semendria,
precum si in celelalte parti ale Rumeliei. Mahmud efendi, fiind defterdar de
oaste, a pornit sa pregateasca podul $i zaherelele $i altele. Murtaza pasa,
la rindul sau, pornind cu oastea care i-a fost incredintata si parcurgind repede
distante, a ajuns la Rusciuc $i a descins pe malul Dunarii. Construind podul,
dupa trecerea in sesul Giurgiului a venit beiul Tani Romanesti" si a fost
imbracat cu hilat. Sosind din nou scrisori de la *ahin aga, acesta spunea ca
supunerea <leahului> este sigura §i cerea sa se mai zaboveasca clteva zile.
De aceea au poposit acolo ...
www.dacoromanica.ro
78 MUSTAFA NADIA
www.dacoromanica.ro
NAIMA TARIHI 79
286 < Kantemir), punind toata averea §i familia sa in cetatea Chi lia, a venit
la Poarta fericirii §i apoi s-a tutors.
<Cind hanul a mers asupra lui Kantemir, acesta s-a sfAtuit cu fratii ski, dar vAzind cif
nu pot rezista, au carat aman. Hanul i-a iertat; totusi, oastea de tAtari a prAdat tinuturile lui
Kantemir),
287 ... Maria-sa hanul a distrus partile Akkermanului, hotarind sa duca in
Crimeea satele tata're§ti supuse lui Kantemir §i a ucis pe multi supu0 de ai
lui Kantemir. Venind asupra cetatii Chi lia, el a cerut averea §i familia lui
§i a tras cu tunuri in cetate. Cind a vrut s-o asedieze, populatia cetatii, neavind
incotro, i-a dat avutia §i familia mai sus aratatului < Kantemir) ...
289 ... Daca maria-sa pad4ahul 42a nu ni-1 va da pe Kantemir", atunci vom
trece Dunarea §i, mergind personal in apropierea Portii, voi cere pe paginul
§i stricatul caruia i se zice Kantemir. Daca vor spun ca acordindu-i-se
eialetul Ozu §i Silistra, Kantemir a devenit unul dintre bell no,tri", aceste
cuvinte vor fi motive de gikeava.
<El a cerut garantii de la Poarta pentru a slobozi oastea sa. Nogaii s-au rAsculat intre
apa Ozu §i cetatea Ozu si au venit la trecAtoarea Ozu, eliberindu-se de sub tAtari. Hanul, auzind
aceasta, s-a mirat si nu i-a rAmas altA posibilitate decit sa se refugieze la PoartA >.
www.dacoromanica.ro
80 MUSTAFA NAIMA
www.dacoromanica.ro
NAIMA TARIHI 81
ca RakOczi sa fie inlaturat, iar Beth len, sa fie numit crai in Transilvania.
Daca Ralthczi se va indaratnici si se va opune, atunci sa i se vina de hac.
Nasuh pasazade, la! rindul sa.u, a adunat oaste potrivit firmanului. Bekir
pasa, beilerbei de Timisoara, si Salih pasa, beilerbei de Bosnia, an pornit
spre Buda cu ostile cialetelor lor. Salih pasa a ajuns la Buda in patru zile,
mergind prin cimpia Mohacs. Husein pasa era prezent acolo. Iesind din Buda,
ei au condus repede oastea si, in patru zile, an ajuns linga cetatea numita
Solnoc50. RakOczi era insa un afurisit prevazator si nu a stat nepasator. El
295 s-a a sezat in orasul numit Alba Iulia51, care era resedinta Tr4nsilvaniei,
si a cerut ajutor de la toti crestinii. Aducind de la fiecare ceata necurata un
numar oarecare de ostasi, el se pregatise cu grija. Cind Nasub pasazade a ajuns
la Gyula, oastea pe care o chemase s-a adunat in localitatea aceea. Sesurile
Gyulei si Lipovei se umplusera de osti. Husein pasa a ramas in acea localitate,
iar pe Bekir pasa, beilerbei de Timisoara, 1-a trimis in partea Transilvaniei,
numindu-1 serdar asupra ostii, ca fiind cel mai b5.trin. El i-a atasat si pe beiler-
beiul de Bosnia si pe ceilalti emiri de sangeacuri. De asemenea, le-a dat drept
c'alauza pe Stefan (Istvan ) Bethlen, cel care era cauza tulburarilor, impreuna
cu supusii sai ghiauri. Acestiai la rindul lor, an pornit la drum intr-un ceas
bun. Pentru a fi odihniti la locul de lupta, ei au pornit punind in carute pe
ienicerii din Buda si oastea pedestra. Locurile acelea erau drepte, iar din pricina
unor ape §i a unor lacuri erau foarte numeroase terenurile greu de umblat
§i stufariile. Existau mlastini in care se putea pierde un calaret, daca ar fi
nimerit in ele. Fara calauza, drumul a fost foarte greu pentru oaste. Din cauza
bratelor de ape si a lacurilor care se intindeau, drumurile lungi de mai multe
zile an fost parcurse numai prin mlastini si stufaris. De pilda, ei mergeau ce
mergeau si, negasind drum, veneau din nou la locul de unde plecasera. Era
un loc de trecere pe unde se putea ajunge la locul dorit, dar in ambeler 1341i
se afla o intindere periculoasa de noroi, asemenea unui ocean. Trecatoarea
aceea fiind gasita cu mii de greutati, an trecut-o si au ajuns la palanca ghiaura
numita Salonta, care se afla intre Gyula si Timisoara. De asemenea, aproape
de localitatea aceea se gasea si cetatea Oradea (Varat), care, fusese asediata,
mai inainte52 de Satirdji <Mehmed> pasa. Cind colo, Rik6czi fsi adunase oastea
in cetatea Salonta si se pregatise acolo. Aparitia dusmanului fiind sigura,
Bekir pasa a dat sfaturi ostii, care s-a aranjat in rinduri. Ghiaurii, la rindul
lor, venind impotriva lor, si-au orinduit alaiurile, potrivit obiceiului unguresc,
in forma de coarne de bop. si an aparut ca niste turme de porci. Ei au atacat
indreptindu-si lancile (nize) lor numite kostanidje(?). Pornindu-se din partea
296 aceasta cu pieptul deschis, s-au ciocnit puternic. La primul atac, respingind
oastea islamica, ei au ucis multi gazii. and an ajuns la stile pasaielor, acestea
s-au napustit zicind Allah, Allah" si an improscat nenumarate gloante pe
fetele ghiaurilor. Afurisitii nu s-au intors si cei mai multi dintre ei au cazut
la pamint, din cauza fanilor pricinuite de pusti. Vitejii ieniceri, aruncind din
nou gloante, ca ploaia, i-au intins pe ghiauri la pamint. Afurisitii, neavind
incotro, s-au Tetras.
Stefan Bethlen legase cite un servet de bratele celor 5-6 sute de ghiauri
care se aflau cu el, pentru ca, fiind imbracati la fel cu dusmanii, era nevoie
sa fie semn in lupta precum ca ei nu sint dintre ghiaurii potrivnici.
60 Sonlok, Szolnok.
61 Erdel-Belgrade.
52 L 1598.
www.dacoromanica.ro
82 MUSTAFA NAIMA
www.dacoromanica.ro
NAIMA TARIHI 83
mul salvarii. Din cei rama0, unii au murit ca martini, iar altii an pierit In
mla§tini. Cei mai multi au cazut prizonieri. Cei care erau bogati au scapat
cu timpul, dind avuii. Papiele pi ostasii irapra§tiati, care au scapat, au venit
la Nasuh papzade <Husein pasa> §i i-au explicat situatia Intocmai. Pap,
mindrindu-se, de forma, de distrugerea du§manului, i-a imbracat pe paple
cu hilaturi. Dar pe Bekir pap, caruia Ii purta ura Inca dinainte, 1 -a pfrit
padiphului, aruncind pe seama acestuia Intimplarea nenorocita, ca §i spaima
pi fuga. Apoi, pornind de acolo, el a venit la Lipova §i s-a apzat in partea
de dincoace a apei Mures. Din zi in zi, cei rama0 din oaste au venit mirati §i
cu inimile Infricopte. Deli, distrugindu-se oastea lui Rakoczi, situatia lui
se schimbase In rau, totu0, cind el a aflat despre situatia ostirii islamice, s-a
lacomit §i, pregatind o oaste grea ling5. Salonta, a pornit asupra <cetatii>
Lipova. Unii dintre gaziii viteji au vrut sa mearg5. §i s5. dea mina cu ei 55,
dar vizirul, vazind nelini§tea osta0lor, i-a impiedicat sä tread. apa Mureplui
pi sa mearga la du§man. Scopul lui era sä mearga el cu oastea, dar, din intim-
plane, cazind ploi multe, pamintul a devenit un ocean de noroi.
Ap cum se intimplase §i in oastea lui Bekir pap. 555, tntr -o noapte s-a
raspindit zvonul ca vizirul a atacat §i el pe ostaqii ghiaurilor, iar ace0ia, la
rindul lor, s-au impr5.0iat fara motiv in timpul noptii §i an luat-o la fuga.
Cei din oastea islamica, prinzind de veste, au trecut cu totii apa §i au vazut
ca <ghiaurii) au fugit in grabs, lasind multi cai §i multe munitii pi arme pi
corturi pi alte lucruri. Fugisera lasind chiar qi vinurile §i chebaburile lor In
frigare §i gainile §i celelalte mIncaruri pregatite, pe care nu le putusera minca,
299 Ciudata intimplare ! Ostaqii islamici, petrecind cu acele bogatii, s-au intors
'
www.dacoromanica.ro
84 MUSTAFA MAMA
303 M'a'ria-sa padisahul lumii, adresindu-se lui Inaiet Ghirai, i-a spus:
Vezi, Inaiet Ghirai, not nu ti-am facut nici un rau, dimpotriva, ti-am dat
tron si devlet si eialet. Ca raspuns, to to -ai rasculat si, nerecunoscind bine-
facerea pe care ti-am facut-o, ai asediat si ai distrus din imparatia mea cetatile
Caffa si Chiba si ai omorit, pentru nimic, un beilerbei si un cadiu si multi
musulmani".
57 Naima nu precizeaz1 de care autor este vorba aid. El se referk desigur, In principalul
situ izvor, care este cronica lui Sarih-I11-Menarzade.
55 1047 H. = 26 mai 1637-14 mai 1638.
69 1 rebi I 1047 = 24 iulie 1637.
° 10 rebi 1 1047 = 2 august 1637. Este vorba de Tabaniyassi Mehmed papa.
°I Inaiet Ghirai (1635-1638).
el Bahadir Ghirai (1638-1642).
" Selamet Ghirai, fost han (1608-1610).
www.dacoromanica.ro
ITATMA..TARIHI 83
304
Sub pretextul de a-i invita la expeditie, Hussam t hirai adunase pe
tatarii-nogai care locuiau de mai inainte prin partile cetatii Azov, pentru
a duce la indeplinire propria sa rascoala. Aducindu-i prin partile Akkerma-
nului, partile Azovului ramasesera goale. De aceea rebelii cazaci, pornind
cu ajutorul craiului de Moscova, au asediat cetatea. Azoy. Musulm.anii care
305 se aflau inauntru s-au luptat. Cei mai multi au murit ca martiri, iar unii au
cazut iprizonieri ,i.
308 SITUATIA DE LA POARTA
<Aparitia unei epidemii la/ Istanbul si unele schimbAri in funcfii >.
Mai inainte, in timpul aparitiei rascoalei hanului, Kenan papa fusese
trimis la paza cetatii Oceacov. Dup5. ce Mehmed pap. 64, car fusese mazilit
de la vizirat, s-a du§ acolo, Kenan papa §i Nasuh papzadg au venit amindoi
§i au stat la Divanul imparatesc. Ivindu-se unele fapte rele ale. lui Iani 65,
care era voievodul Tarii Romanqti, se emisese firman pentru prinderea §i
uciderea lui, iar Mehmed papa, a§ezindu-se in localitatea numita Tulcea, 1 -a
invitat la el. Acesta a pornit, dar cind a ajuns la o distanta de un menzil,
a auzit de la populatie despre unele uneltiri. De aceea s-a intors O. a plecat
in vilaietul sau. Cind au vb.'zut ca nu poate Ii adus, i-au dat, ca act de atra-
gere, o scrisoare de raminere, mai departe, la domnie. Maimed pap., la
rindul sau, s-a dus §i a iernat la Silistra . 1,
309 ... Musa pap., beilerbeiul de Buda, fiind insarcmat cu paza capitalei
imparatiei, locul sau a fost acordat lui Mehmed papa 95a care se afla la paza
<eialetului) Oceacov, iar Silistra 66 a fost data lui Nasuh papzade 66a. <Prima
decada a lunii §evval 1047 67).
311 EVENIMENTELE ANULUI 0 MIE PATRUZECI V OPT es
326 ... In sfir§it, mai sus aratatul Piri papa a devenit apoi valiu de Her-
tegovina (Hersek ) §i apoi din nou valiu de Kilis. Mai tirziu, in tinipul ras-
coalei hanului tata'resc, a fost mazilit §i s-a dus la Silistra, unde s-a pus
in slujba lui Kenan papa pentru paza Oceacovului
395 EVENIMENTELE ANULUI 0 MIE PATRUZECI V NOUA 139
397 EXPEDITIA LUI CHEHAIA PIALE
398 ... Mai sus aratatul chehaia, potrivit poruncii sultanului, a ie§it pe mare
§i, mergind mai intii la, cetatea Oceacov, a reparat-o in intregime. Dupa ce
a pregatit cele necesare, prinzind de veste ca unele t'rmuri ale tinuturilor
" Mehmed papa, Tabaniyassi, mare vizir (1632-1637).
" Iani, gresea15. de grade, in loc de Matei. E vorba dg Matei Basarab.
115a Tabaniyassi Mehmed pa.Ta.
86
Silistra sau Oceacov se refer& la una si aceeasi provincie.
6°a Nasuh pasazade Husein pasa.
,evval 1047 = 16 februarie-16 martie 1638.
°a 1048 H. = 15 mai 1638 -3 mai 1639.
99 1049 H. = 4 mai 1639-22 aprilie 1640.
www.dacoromanica.ro
86 bfUSTAPA NAIMA
www.dacoromanica.ro
NAIMA TARIHI 87
403 <Silandar pasa) 1-a rugat astfel <pe Mehmed pasa) : Este important
ca Aga Matei 79, banul Tarii Romanesti, sä fie mazilit, deoarece se opune
prearii avaieturilor si zaherelelor fixate pentru bucataria noastra $i se scuza
fata de omul nostru care s-a dus acolo. SA-1 maziliti pe acesta si sä numiti
pe cine credeti de euviinta". El stia ca mazilirea lui Matei Basarab 80 $i numi-
rea fiului voievodului Moldovei se planuiau in taina §i ca se cautau motive
pentru realizarea acestor ginduri. De aceea $i -a inceput intriga prin a sprijini
dorintele lui 81. Caimacamul, fiind un naiv, a considerat ca satisfacerea dorin-
tei lui Silandar poate determina raminerea sa in post, dar s-a pacalit, deoarece
acesta era doar un motiv pentru realizarea propriului sau scop 82. Astfel,
el a fa'cut arz padisahului, asa cum s-a spus, si 1-a pus de 1-a mazilit <pe Matei
Basarab). Silandar pasa, atasind pe omul sau, numit Tatar-Suleiman, pe
linga mirahor aga, care era trimis pentru instalarea noului voievod, i-a scris in
taina lui Aga Matei si o scrisoare, corespunzatoare sfaturilor date capuchehaii
acestuia si in care li facea cunoscute urmatoarele: Sa nu accepti mazilirea
trimitindu-1 pe mubasir multumit, sä to rogi pentru o scrisoare de raminere".
404 Chid Aga Matei i-a alungat pe cei care se dusesera, padisahul s-a miniat de
www.dacoromanica.ro
88 MUSTAFA NAIMA
aceasta, iar Silandar pap a gasit prilejul sa-i vorbeasca. El i-a spus: Padi-
phul men, abia s-a inlaturat pericohll persan. Cit timp In partea Transilvaniei
se afla un atitator afurisit ca RakOczi, este mai potrivit sä fie uci§i cei care an
condus *i an pus la tale astfel de intrigi" 33. Ce o mai fi spus, dar pe <Taba-
ulyassl> Mehmed pap. 1-a trimis la Yedi-Kule. Se spune ca In hatt-i-§eriful
emis pentru 1ntemnitarea lui Mehmed pap., acesta era insultat §i amenintat
pentru aceasta treaba §i se mai scria: Ce mare tradare este ca, in astfel de
timpuri, sa fiu pus sa mazilesc pe voievodul Tarii Romane§ti!" Se mai spune
ca neputinciosul Mehmed pap. pastra In buzunarul sau tescherelele sosite In
acest sens " de la Silandar pap..
<El s-a rugat sä fie duse, la pultan, dar nimeni n-a Inch-knit. Silandar pap, cind a aflat
CA Mehmed papa este inchis, a poruncit sa, fie gituit de Indata>.
www.dacoromanica.ro
NAIMA TARIMI 89
afla ilia pe Marea Neagra, capudanlicul a fost acordat lui Siavus aga, care
era silandarul padisahului $i care, mai inainte, se 1n5.1tase la aceasta demnitate
cu titlul de vizir. <Deli> Husein pasa a fost insarcinat cu paza Oceacovului,
434 Cind a sosit stirea de mazilire, el a lasat flota pe seama intendentului Pia le
si a plecat, potrivit poruncii, la locul unde a fost trimis ...
REINNOIREA MONEDEI
<Reforma monetary s-a flout la sfirsitul lunii ramazan °°>.
435 ... Sosind solul lui 116.1thczi, principele Transilvaniei, el a adus 15 000
de galbeni, haraciul Transilvaniei. El a fost Inapoiat In luna ramazan ",
dindu-se linga el muteferrika Ismail aga cu o scrisoare de raspuns din partea
Portii fericirii ...
www.dacoromanica.ro
Volumul al IV-lea (459 p.)
4 EVENIMENTELE ANULUI 0 MIE CINCIZECI $1 UNU
www.dacoromanica.ro
NAIMA TARIHI 91
52 ... Dar Silandar pap. nu statea 1inistit, ci, dorind sa scape de Timisoara
§i sa villa la Poarta, trimitea pe ascuns hirtii la Haremul (Enderun) Impl-
ratesc. Pentru a-si mentine postul de mare vizir §i din teama de a-si pierde
propriul sau cap, <marele vizir Kara-Mustafa pap.> 1-a omorit (pe Silandar
Pa a) ...
www.dacoromanica.ro
92 MUSTAFA NAIMA
94 SITUATIA UNGARIEI
(Lupta dintre unguri austrieci 1nfringerea ungurilor. MAsurile luate de turci pentru
paza frontierei>.
Djendi-Halil pa§a era renumit cu titlul de musahib. El fusese numit
valiu de Timi§oara in locul lui Husein, fiul lui Serho§ Ibrahim papa, care era
valiu de Timi§oara in locul raposatului Silandar <Mustafa> pap.. Dupa
opt luni, a fost mazilit de aici §i, dindu-i-se ca arpalik sangeacul Tire, a trecut
prin trecatoarea Galipoli §i a plecat la Tire. Timi§oara a fost data lui Siavu§
pap....
www.dacoromanica.ro
NAIMA TARIHI 93
una din cetatile celor apte comitate, totu§i, cind Wile din Transilvania
s-au adunat pe marginea Tisei, cam 10 000 de pedestra0 §i calareti, beiul-
palatin s-a sculat Si a plecat la Ak-yaylak, deoarece oastea suedeza i-a impra§-
tiat pe austrieci §i a iernat in vilaietul lor ; §i suedezul va trimite ,scrisori la
Poarta fericirii. Tocmai de aceea imparatul cere pace". Se daduse ajutor cu
vreo 1 500 de calareti dintre cei din oastea de serhat §1, In luna de mijloc a
toamnei, transilvanenii se infruntasera cu austriecii. Din oastea austriaca
cazusera multi oameni cunoscuti, iar multi altii pornisera, ca §i infrinti, pe
drumurile inguste ale padurilor, aruncind pe drumuri nenumarate poveri.
De§i palatinul, trimitind oaste, asediase una din cetatile Transilvaniei, numita
Pecena 26, totu§i Rakoczi ajunsese §i o salvase. Serdarul suedez Druzendul
mersese cu 9 000 de pu§ca§i qi cu 1 800 de calareti, <iar> comandantul ostirii
Danemarcei (Danya), numit Ostavus 28, pornise cu 10 000 de pedestra§i §i
cu 7 000 de calareti. De aceea imparatul i§i ridicase familia din cetatea Viena
9i, trecind Dunarea, inapoi, intrase in cetatea numit5. Londja 29. De asemenea,
qi suedezii patrunsera adinc in tinuturile austriece. De aceea Ralthczi se
aprindea si fierbea in scrisoarea sa, spunind: Sa nu se aprobe dorinta ce-
92 zarului, a el ss fie impiedicat de la aceasta. Ss vedem ce se va intimpla.
S-ar putea, cel putin, ca, in felul acesta, in situatia lui slabita, A. se incheie
o pace victorioasa". Dar, In partea aceasta, din cauza neintelegerilor §i cer-
turilor, nu a fost cu putints ca el sä fie ascultat. <Ungurii> au prins pe cspi-
tanul pus de palatin in cetatea Pence 30, una din cele Sapte comitate, impreuna
cu opt oameni ai sai, iar pe ceilalti i-au ucis. In timpul acesta, a sosit scrisoare
din Ungaria Centrals, in care se jeluiau ca Rakoczi vrea cu acest pretext
sa se rascoale §i a distrus 50-60 de sate de la granita". Acest lucru a fost
folositor pentru cezar. In cele din urma, oastea austriaca s-a int5rit §i a stat
In cetatea numita Leva (Lifiva), care avea in trei parti §anturi mari §i mla§-
tini, iar intr-o parte se afla cetatea. Oastea transilvana, neputind obtine vic-
tone, s-a Intors. Cezarul, la rindul sau, 1-a pus ca mijlocitor pe craiul le§esc,
Ladislau Laios g1, 0 a cerut pace cu Transilvania. Voievodul Rusiei 82, venind
din partea le§easca in Transilvania, a adus vorba despre pace. S-a hotarit
cele apte comitate sa ramina Transilvaniei
(Urmeazd alte evenimente referitoare la Suedia ei Austria. Cu privire la aceste lupte
Naima arat6 c6 descrierile sint mai detaliate fa Cronica. lui $arih-01-Menarzade decit in Fezleke,
opera lui Kiatib-Celebi).
www.dacoromanica.ro
94 MUSTAFA NAIMA
SITUATIA LEAHULUI
De asemenea, craiul le§esc, Ladislav, trimitind scrisoare la Poarta feri-
cirii, se plingea de hanul tataresc 88a. El spunea : Cazacii care fa.ceau, nelegiuiri
au fost stapiniti in partea aceasta. De asemenea, §i tatarii sa fie stapiniti
acolo, pentru ca pacea sa nu se strice. Darea fats de han nu este datoria
noastra, dar ea s-a dat din trecut §i pina acum, dupa promisiunile stramo§ilor
no§tri". El s-a rugat ca tatarii din Bugeac sä fie ridicati, spunind ca de§i
au fost trimi0 mai inainte in Crimeea, totu0 ei au venit inapoi §i s-au a§ezat
din nou".
HARACIUL TRANSILVANIEI
In trecut, sultanul Suleiman hanul 84 fixase pentru vilaietul Transil-
vaniei un haraci de 10 000 galbeni. In timpul sultanului Selim 85 s-au luat
citiva ani cite 15 000 <de galbeni). and s-au cerut din nou 15 000 <de galbeni),
RakOczi a trimis in aceasta privinta o scrisoare de umilire 0 a spus: Este
adevarat ca timp de citiva ani s-au dat cite 15 000 <de galbeni), dar in timpul
domniei lui Gabriel Bethlen se renuntase la 5 000 §i se hotarise sä se dea din
nou 10 000". In felul acesta el se rugase sa se ierte 5 000 <de galbeni). Nepri-
mindu-se aceasta de catre Poarta fericirii, a sosit din nou scrisoare de la el
0 a cerut aminare IAA la Sf. Gheorghe 36, spunind ca atunci se vor intilni
cu totii §i se va lua hotarire in aceasta privinta". Deoarece iara s-au rugat
cu totii pentru iertare, a ramas la 10 000 de galbeni.
99 COPIA SCRISORII SUEDEZULUI
Traducerea scrisorii pe care serdarul Suediei a trimis-o lui Ralcoczi,
principele Transilvaniei, §i pe care acesta, la rindul lui, a trimis-o la Poarta.
(In aceasta scrisoare sa aduceau la cunoatinta principelui Transilvaniei luptele de la.
Magdeburg (Mardeburgum ) al victoria suedezilor asupra. austriecilor. De asemenea, se mai
arata cg. In primlvar6 suedezii doresc sa porneasch, asupra Vienei>.
107 Iusuf pa§a, muhafiz de Silistra, parasind eialetul sau, a venit in patru
menziluri la Istanbul ca sa prezinte arz. Pentru acest fapt el a fost inchis
doua zile. Fiind din nou iertat, el a ramas in viziratul sau. Apoi, dupa sarba-
toare (iyd) 87, lui Ib§ir < Mustafa) pa§a i s-a acordat Timi§oara, dar tot in
ziva aceea i s-a luat inapoi 0 a fost lasata mai departe lui Siavu§ pap. ....
www.dacoromanica.ro
NAIMA TARIHI 95
lip. cum s-a spus mai inainte, din cauza certurilor dintre Franta §i
Austria cu privire la imparatie, neamul suedez, prin atltarea Frantei, a pornit
cu Wi in tinuturile crailor Germaniei, adica ale Austriei, §i, din anul 1040 40
incoace, nu incetau deloc devastarile qi stricaciunile lor. Din cauza atitarilor
Suediei §i Rakoczi, voievodul Transilvaniei, la rindul sau, s-a pus In miFare
§i nu inceta deloc atacurile §i persecutiile sale asupra tinuturilor austriece.
Cind s-a aratat §i s-au primit §tiri, la inceputul anului mai sus aratat 41,
c5. el a asediat cetatea Semendra 42, din apropierea Agriei, care se afla sub
administratia impa'ratului Austriei, atunci nu s-a dat invoke ca el sa patrunda
pe pamihtul Austriei, nemultumindu-se cu cele Sapte comitate, care, dupa
cum se aratase in pacea incheiata din nou cu Austria, se aflau sub adminis-
tratia principelui Transilvaniei. De aceea a fost trimis, din partea marelui
vizir 42a, Beyzadecavu§ Mehmed cu scrisori care contineau diferite sfaturi §i
avertismente. In a 18-a zi a lunii rebi-ul-evvel ", ceausul mai sus aratat a
sosit la Buda, de unde Husein pa§a 1-a trimis la Agria, dindu-i si un om cu
scrisoare. Pap. din Agria, la rindul sau, 1-a trimis mai departe, dind ling5.
el §i pe aga de calareti (farisan ) Muhtar aga.
Ralakzi, dupa ce distrusese ora§ul Semendra, pe care-1 asediase mai
inainte, renuntase <la asediu> Si pornise cu gindul de a asedia cetatea austriaca
175 numita Fiilek. El a distrus, de asemenea, ,Si a incendiat varo§ul acestei cetati.
Ceausul mai sus mentionat 1-a ajuns pe Rakoczi in apropierea ceta ii numita
Rima-SoynOb 44, care se afla la vreo doua mile de localitatea mai sus aratata.
Acolo i-a predat personal scrisoarea cu sfaturi §i i-a explicat ceea ce se porun-
cise. El a motivat in diferite feluri §i s-a scuzat spunind: Am intelegere si
alianta cu suedezii. !litre not existind multe angajamente, ma duc sa ma
intilnesc cu ei". Si, pornind numaidecit, a venit in localitatea numita Sendjan"
care se afla la vreo cinci mile de Buda. De acolo, trecind prin Kiarmat §i
Lipva, s-a dus la Uivar 46. Husein pa§a a aratat <la Poart5'.> ca, venind de
dincolo §i oastea suedeza, daca se intilnesc 47, atunci nu va fi bine nici pentru
aceasta parte. Trei-patru sute de comune, supuse cetatilor Agria, Hatvan,
Novigrad, Solnoc §i Sendjan, care dadeau dari in partea aceasta §i erau in
stare de supunere, au fost ruinate din pricina o§tilor celui aratat mai sus, far
raialele for au fugit. De aceea, din soldele osta§ilor de Agria §i de Buda au
lipsit peste o suta de poveri ( yiik ) de aspri (alece ), far veniturilor zaimilor
§i timariotilor s-au adus mari pagube.
www.dacoromanica.ro
96 MUSTAFIANADIA
SITt.TAVIA AUSTRIEI
(Sosirea la Viena, cat soli Vui Iusuf ceaus, trimis de la Roarti>.
Potrivit povestirii §i scrisorii ceau§ului aratat, oastea suedez& asediase
cetatea austriaca numita Berim 48, situata cam? vreo opt mile de cetatea
Vienei, de pe partea cealalta a amarii, §i o batea de fnulta vreme.
176 De asemenea, §i Iako§", serdarul ostii lui Rak Oczi, se plimba in tara craiului
din Viena dincolo de Ak-yaylak. Datorita persecutiilor sale, populatia satelor
fugise, iar Ralcoczi, la rindul saw era gata sa adune o§ti §i sa porneasca.
Imparatul fiind foarte uimit §i necajit, a pus sa se sape §anturi zdravene
In jurul fortaretei Vienei §i sä se construiasca din nou in jurul cetatii porti
§i ziduri de pa'mint.
Mai inainte de aceasta, fratele sau se retrasese de burl voie. Aducindu-1,
in intelegere cu demnitarii, 1-a numit comandantul armatei §i i-a poruncit
ca, trecind Dunarea cu vreo 25 000 de osta§i, sä mearga asupra ostirii suedeze.
De asemenea, numind comandant impotriva lui Bukas 50 pe groful
Buham 51, care era capitan de Komoran, i-a ata§at vreo 20 000 de osta§i
dintre austrieci §i maghiari §i croati. Imparatul a poposit pe §esul Pozsony,
Fiul lui Bakian 52 §i fiul lui Zirin 58 §i fiul lui Nadajli " au venit linga crai.
Ei au ales din Wile for vreo 12 000 de oameni, care au'stat pregatiti pe cimpia
Pojon (Boron) pentru a merge asupra osta§ilor lui Rakoczi, in caz ca ace§tia
nu vor ie§i §i nu vor pleca in vilaietele lor. Ralcoczi a stat doua zile linga
cetatea Nova, apoi a pornit spre localitatea numita Sependik 55, care este
un tintt cu minereuri. De aceea ostik austriece s-au impartit in trei §i au stat
gata pentru orice imprejurare. Ele fiind in picioare, s-a dat firman pentru
adunarea Wirii de Bosnia la Eszek (assek). Iaka§ 56, la rindul sau, a trecut
In partea cealalta a cetatii Ak-yaylak, in Moravia, §i s-a intilnit cu vreo 2 000
de osta§i din neamul suedezilor §i au venit la cetatea numita Netre 57. RalcOczi
nu a dat nici o ascultare poruncilor cu avertismente care i-au fost trimise. de
la Poarta fericirii §i nu a incetat persecutiile sale impotriva austriecilor.
Forgacs, comandantul (kapudan) cetatii Uivar, fiind serdar asupra ostii
maghiare, a venit ling& generalul austriac, groful Bohan 58, comandantul ce-
177 tatii Komoran. Oastea acestuia, trecind Dunarea, a pornit asupra cetatii
Fillek. In luna dejmazi-ul-ahir 58, trimitind scrisoare lui Hasan pa§a 59', el a
facut cunoscute faptele lui Ralcoczi, contrare pacii, Si numirea lui ca serdar,
pentru apararea Orli, cerind sa nu se judece altfel. Ca urmare, au sosit oameni
§i scrisori cu sfaturi severe din partea lui Husein pa§a, beilerbei de Buda, care
Ralcoczi, precum §i la mai sus aratatul (grof>, dupa care s-a incheiat pace intre ei.
In luna regeb 80, Rakoczi intorcindu-se la Ca§ovia (Ka$a), a pornit §i groful
48 Berim, Brno (?).
48 Iako,s, mai departe apare sub forma, de Bukap.
so Bukap, mai sus; Iako,s, comandantul ostilor lui Ralthczi.
51 Bohan, Jean Rudolf de Puhaimb(?).
55 Bakian-oglu, fiul lui Batthyani".
33 Zirin-oglu, fiul lui Zrinyi".
54 Nadajli-oglu, fiul lui Nadajdy".
Bs Sependik (?), poate in loc de Sendjan, Szeczeny.
so Iakap, mai sus a fost Bukas, de fapt Iako,s.
37 Netre, Nytra.
39 Boham sau Buham, Puhaimb (vezi mai sus, nota. 51).
39 Cemazi II 1055 = 25 iulie-22 august 1645.
59a Probabil, Husein papa, beilerbei de Buda.
60 Receb 1055 = 23 august-21 septembrie 1645.
www.dacoromanica.ro
NAIMA TARIHI 97
280 Daca vom fi rabdat si anul acesta, ei, ocupind in intregime vilaietul
Akkermanului, ar fi luat in stapinire, in mod sigur, pi toate tinuturile Moldovei.
In cele din urma, 3 000 de cazaci, incendiindu-si §aicile, ne-au devenit cal5uze.
Cind am facut incursiune, ni s-au supus 40 000 de cazaci. Am luat prizonieri
multi ghiauri, impreuna cu un mare hatman de-al tor. Ei vroiau sa faca siret-
licuri. Cu voia lui Allah, scopul meu este sa fac astfel incit craiul rusesc s5.
fie numit din partea imparatiei, ca si in Moldova.
- <Hanul tatAresc a motivat incursiunile sale in Rusia si prin faptul ca, dad, tiitarii nu
fac incursiuni, nu an cu ce a se intretinA>.
www.dacoromanica.ro
98 MUSTAFA. MAMA
384 Lui Dervis <Mehmed) pasa, care venise la PoartA, schimbat din
eialetul Bosniei, i s-a acordat in acest timp eialetul Silistrei si a fost insarcinat
sa treaca oastea prin Strimtoare.
<Descrierea luptei maritime cu ghiauri in Marea Mediteranft: 24 rebi-ul ahir 1059 71...>
<Lupta hanului tat .rest cu polonii yi intoarcerea lui de la expeditie. Intre timp, unele
corAbii rusesti atacaserli coastele tAtaresti>.
Cind hanul tataresc s-a intors din expeditie si a auzit de aceasta intim-
plare, a trimis tarului Moscovei urmatoarea stire:
Ce inseamna aceasta. rautate si lipsa de bunacuviinta ? E timpul sa
455 to pregatesti, deoarece vom merge sigur asupra voastra cu tot neamul lui
Ginghiz 1".
Spunind aceasta, s-a poruncit pregatirea expeditiei asupra Moscovei
(Mosko). De asemenea, au anuirtat si in Dobrogea si la Nicopole si au pornit
la mari pregatiri spre a merge asupra rusilor, <in zilhicce 72>.
" Rebi 1 1058 = 26 martie-24 aprilie 1648. S-a urcat pe tron Mehmed at IV-lea (8 au-
gust 1648-8 noiembrie 1687).
07 Fazil pasa. A fost omorit in Luna safer 1068 = februarie-rnartie 1658.
" In anul respectiv a cAzut la 25 decembrie 1648.
" La tAtari, de la poloni.
7° 1059 H. = 15 ianuarie 1649-3 ianuarie 1650.
71 24 rebi II 1059 = 8 mai 1649.
n Zilhicce 1059 = 6 decembrie 1649-3 ianuarie 1650.
www.dacoromanica.ro
Volumul al V-lea (439 p.)
2 EVENIMENTELE ANULUI 0 MIE SAIZECP
www.dacoromanica.ro
100 MUSTAFA MAMA
www.dacoromanica.ro
NAIMA TARIHI 101
www.dacoromanica.ro
102 MUSTAFA NAIMA
25 Mir-i-alem.
" Levend, marinar; aici in sens de tnercenar.
" Tarhondju Ahmed papa. A fost mare vizir (1652-1653) pe vremea sultanului Mehmed
al IV-lea. A stat ca vaLiu in Egipt. A fost omorit in anul 1653 (1063 H. ).
www.dacoromanica.ro
NAIMA TA.RIH1 103
aceasta". Cind hanul a Inchis drumurile, tot beiul Moldovei, din viclenie,
i-ar fi slobozit pe robi ca unul care nu §tia nimic, Dar, In timp ce fugeau,
robii ar fi devenit prada tatarilor care inchisesera drumurile.
<Ceara Inire tAtari pentru robi §i motivul duminiei 'hanului fat& de Poartil>.
262 ... Mai inainte, Siavu§ pa§a fusese mutat din Rumelia la Silistra
fie atacat pamintul Moldovei. Dindu-i-se in acest fel beratul de eialet §i toba
Si steag, supunerea, de bunavoie, a balaurului s-a considerat o mare victorie.
Mai inainte, hanul prezentase rugamintea sa de a se da cirmuirea epitropiei
(tediyet) Ismailului unuia dintre supu§ii sai. Pe atunci epitropia mai sus
aratata se afla in mina agalei eunucilor Palatului29, S-a raspindit ves-
tea ca agaua eunucilor, Bayram aga "a, a acordat-o acum unuia
dintre baltagii, pe care 11 dorise el, qi ca, astfel, a impiedicat Implinirea dorintei
hanului. Cind hanul a aflat ca rugamintea lui n-a fost luata in seams, a trimis
un iarlic (yarlig) cadiului din Ismail, spuntndu -i: Dind epitropia aceea
In sta'pinirea cutarui om de-al meu, sa alungi pe omul numit din partea lui
kizlaragasi. Daces vei face contrariul, atunci mergind repede din partea aceasta
§i ajungind acolo, to voi spinzura pe tine §i pe cel dare e miltevelli. S. §tii
acest lucru 1". Cadiul, la rindul sau, punind-o in arzul sau propriu, trimisese
aceasta porunca prin solii sositi din partea hatmanului. Solii, dupes ce au
Imbracat hilaturile qi dupes ce an luat beratul de acordare a eialetului, au
dat vizirului arzul <cadiului> si iarlicul <hanului>. Vizirul, la rindul
spunind: SI vedems`, n-a mai zis nici o vorba.
<In timpul acesta, Suleiman pa,sa, fost agl de ieniceri, promitea pentru postul de mare
vizir .500 de pungi (hise ), dar, nefiind om de treat* nu i s-a aprobat>.
297 SCHIMBARI
www.dacoromanica.ro
104 MUSTAFA MAMA
300 ... Mai Inainte, venind citiva cazaci din partea hatmanului frate",
acesta se rugase pentru toba $i steag si pentru o bucat5. de pamint de la granita
Moldovei. FiMd vremea <viziratului >lui Ahmed pa4a.31, ei fusesera imbracati
cu hilaturi 0 se hotarise ca hatmanului mai sus aratat sa i se dea, cu titlul
de eialet, vechiul sau pamint, dar nu se daduse Inca hotarirea definitiva.
and Der* pa44.82 devenise <mare> vizir, <hatmanul> luase pentru fiul sau
pe fata beiului Tarii Roman Will. Rugamintea cazacului ghiaur, care se
inrudea prin casatorie, a -lost respinsa, spunindu-se ca a-i da ghiaurului
cazac pamint din tarile binepazite ar insemna ca un strain sa-0 puns piciorul
in tart §i ar fi semn de slabire 4 imparatier. De aceea, la cererea acestuia, i
s-a raspuris astfel: Pint acum to depinzi de maria-sa hanul. Iti ajung pamin-
turile pe care le-ai luat de la lehi. Respectul tau trebuie sa se arate tot prin
mijlocirea hanului. Nu se cuvine sa ceri tinut din partea aceasta". St to mul-
tumesti cu locurile unde stai §i sa apelezi la han ! ...".
n Tarhondju Ahmed papa, mare vizir (20 iuni1e 1652-29 martie 1653).
Dervis-Mehmed papa, mare vizir (29 martie 1653-28 octombrie 1654).
83 De fapt al Moldovei, Vasile Lupu. Mai sus s-a spus c6 aceasta c6sAtorie a avut loc
pe vremea viziratului lui <Kara> Murad papa (1649-1650).
Se De la turci; respectiv, din Moldova.
" Zilka'de 1063 = 23 septembrie-22 octombrie 1653.
ae Gheorghe Stefan, marele logofAt al lui Vasile Lupu.
87 Aga Tatay, Matei Basarab (1632-1654).
www.dacoromanica.ro
NAIMA TARIHI 105
scrisoarea, el 1-a omorit fara iertare38. De asemenea, i-a ucis qi pe cei ale caror
nume erau amintite in scrisoare. El s-a gindit astfel: Oastea Tarii Rotrane0i
este o oaste mare §i intre boierii (a'yan) tarii mele a intrat zizanie. De aceea
nu este potrivit sa ma lupt, increzindu-ma intr-o oaste cu pareri impartite".
A§a ca el a Tidicat toata bog5.tia si vistieria sa si, pornind cu suita sa In vilaietul
lesesc, a ajuns pins la Hotin. Aga Matei, la rindul sau, a venit cu oastea sa,
dar, aflind de plecarea beiului, s-a intristat §i s-a intors, dupa ce a numit
bei pe acel diac" care b'a'gase zizanie intre ei. Trimitind scrisoare la Poarta,
<Matei Basarab> a aratat urmatoarele: Voievodul Moldovei era razvratit
§i tulbura' tor atit fata de voi, cit §i fata de noi. Fiind aliat cu neamul lesesc,
care Inca se af1a in du0nanie cu hanul, el a fugit la leah, ca urmare a tradarii
sale. De aceea am numit in locul lui pe un supus bun si credincios". El s-a
rugat sa i se trimita, ca semn de nun ire, un berat, uskuf §i un steag. Dupa ce
voievodul Moldovei s-a refugiat la ginerele sau, hatmanul cazacilor", el s-a
intors apoi in Moldova cu 4A 000 de osta0 cazaci, precum Si cu fiul hatmanului.
Atunci a fugit ghiaurul care fusese numit, iar Moldova a intrat din nou in sta,
pinirea celui de mai inainte. El i-a scos cu sila §i cu bataie pe muntenii (Entail)
care se aflau in Tirgul Iasi §i in alte tinuturi ale sale. Cetatea Suceava",
pe care o cucerise mai inainte raposatul sultan Suleiman" si care este o cetate
mare, el a acordat-o fiului hatmanului, ginerele sau. Fiul hatmanului, la
rindul sau, a lasat in cetatea aceea, cu toata avutia, pe sotia sa, care era cunos-
cuta §i care plecase de la Poarta, iar el a pornit cu oastea cazaceasca cu gindul
de a ruina Tara Romaneasca. El a incediat §i a darimat satele valahe peste
care a nimerit. Aga Matei, la rindul sau, cind a auzit ca cei numiti de el sint
alungati, a-adunat din nou oastea rii Romane0i. Cind s-au intilnit la granita
351 $i au dat o lupta mare, Aga Matei a ie§it victorios §i, din 40 000 de cazaci,
aproape 8 000 au cazut prizonieri. Cei mai multi au fost nimiciti. Fiul hatma-
nului a fugit, salvinduli viata cu greu.
Aga Matei a venit la Iasi cu oastea ungureasca §i cu cea a Tarii Roma-
ne0i §i 1-a numit din nou domn (bey) pe acel diac. Toti boierii Moldovei
an fost supu0 cu forta, iar rebelii au fost trecuti prin sabie. El a pus stapinire
cu forta pe toat5. Moldova. De acolo, mergind asupra cetatii Suceava, a cerut-o
pe sotia fiului hatmanului, precum §i toate lucrurile §i averea acestuia. <Cei
din cetate> nu le-au predat §i el a asediat-o.
Fiul hatmanului, la rindul sau, venind in grabs §i pe nea0eptate, intrase
in cetate pentru pe cei asediati. Tatal sau, fiind nevoit sa mearga
in expeditie in Cara le§easca, n-a putut sa-1 ajute. Acestea vor fi descrise mai
departe. Fiul hatmanului a ramas asediat cu fiul sau §i cu familia sa. Afurisitii
valahi §i unguri, incendiind ora§ul <cetatii>, au ucis §i au pradat pe cei care
se aflau in afara zidurilor. Cei care ramineau in viata fugeau in cetate §i,
astfel, asediul a durat mai multe zile.
Fapte curioase: Fiul voievodului Radul" se plimba la Istanbul in haine
de- musulman si dorea locul tatalui sau, decedat. Se §tia ca dupa Radu n-a
08 De fapt, Gheorghe Stefan, cel care fusese numit serdar, a devenit domn in Moldova
(1653), cei ucisi fiind complici: Logofatul Costin Ciogolea, spfttarul Pitrascu Ciogolea ai serdarul
Stefan.
" Gheorghe Stefan.
40 Autorul confunda pe Bogdan H.melnitki cu fiul sau, TiMtlf.
1 Sad jar, Suceava. Zn alte izvoare apare Sad jay (Siicav ).
www.dacoromanica.ro
106 MUSTAFA NAIMA
ramas nici un alt fiu de-al sau. Totu§i, cind muhafizul Silistrei, Siavu§ paqa, fost
vizir", a auzit ca un ghiaur necunoscut, dintre haiducii de linga Nipru (Ozu),
se dadea drept fiul lui Radu, 1-a chemat linga el pe haiducul mai sus aratat.
Respectindu-1, de nevoie, 1-a Imbracat §i 1-a impodobit §i i-a dat infa-
ti§are de om serios. Auzind aceasta poveste qi (fiul lui Radu) fiind impotriva
ghiaurului diac45, care fusese numit de el" in Moldova, Aga Matei s-a gindit
ca., <Moldova> fiind avutia tatalui sau47, daca ar cere 48 domnia Moldovei,
aceasta ar da na§tere la tulburari in treburile ei. De aceea, temindu-se, i-a
trimis lui Siavu pa§a our in valoare de 8 000 de guru0 §i multe (piei de>
zibeline §i alte darun, cerindu-1 pe cel cu pricina. Siavu§ pa§a, din politete,
i-a trimis pe un alt ghiaur haiduc, imbracat bine, ca 0 cum acesta ar fi fost
352 fiul lui Radu. Dupa. sosire, Aga Matei 1-a cercetat cu atentie §i acel ghiaur
i-a pus adevarul, informindu-1 ca el este haiduc. Atunci <Aga Matei) 1-a
izgonit i, trimitind pa§ei veste, i-a spus: Se cuvine oare sa ne fie trimis un
alt ghiaur, fals?". Pa§a, aratind iara§i politete, i-a scris o scrisoare in care
spunea: Adevaratul fiu al lui Radu se afla linga mine, iar cel pe care vi 1 -am.
trimis se gindea sa fie fill] lui Radu. Socotind ca pe acela 1-ati cerut, vi 1-am.
trimis. Oare se cuvine sa fie trimis adevaratul fiu al lui Radu?". De asemenea,
a pus §i pe cel care era miljocitor intre ei sa scrie o scrisoare, in care se spunea:
E greu sa fie luat din mina mariei sale pa§ei fiul lui Radu, care se af1a linga
dinsul. Doar sa se mai trimita lucruri ceva mai multe !". In felul acesta, 1-a
pus §i pe el sa fie mijlocitorr. Aga Matei, la rindul sau, trimitind 5 000 de
gurusi, pa§a i-a trimis qi pe acel ghiaur.
La sosirea acestuia si la cercetarea cu grija, a reie§it ca nici acesta nu
era fiul lui Radu. <Aga Matei) s-a miniat din pricina ca, datorita unor nascociri,
i s-au pierdut atitia bath 0 1-a ucis pe ghiaurul cat e venise la 0. Apoi, Aga
Matei facuse §i arz la Poarta fericirii cu rugamintea de a se trimite iiskiif
si steag aceluia care fusese pus de el in Moldova", lag. nu se daduse nici un
raspuns din partea Inaltului Devlet, a§teptindu-se sa se vada ce va ie§i din.
aceasta situatie. Intre timp, pentru aranjarea rugamintii sale, el a trimis la
Poarta fericirii 20 000 de florini care au fost distribuiti, prin capuchehaiaua
sa, celor care se aflau la cirma treburilor. Zicind: Nu va grabiti, sa dam
rugamintii sale un raspuns intelept1`, demnitarii imparatiei ali tonsiderat
bineveniti acei florini si i-au inghitit. Potrivit vorbei: Averea ghiaurului
se purifica in mina credincio§ilor", sa le fie de bine ... !
<Hanul Crimeli, Islam Chirai5°, trimite pe Sefer aga la hatmanul cazacilor dig Oceacov,
care-1 informeazit despre pregatirile de lupta ale polonilor. Hanul si hatmanul pornese In expe-
ditie. A irenit si hatmanul mare cu un nuseltr oarecare de citlareti).
" Simons pasa, mare vizir (septembriettoiembrie 1651). El a devenit mate vizir si
1656.
45 Gheorghe Stefan.
" De Matei Basarab.
47 A lui Radu Mihnea, Socotit tat51 lui Mihnea alII-lea Radu.
48 Mihnea al III-lea Radn.
" Lui Gheorghe Stefan.
50 Islam Chiral al III-lea, hams? tittarilmi (1644-1654). In alte cronicl apar ca sot_
Osman aga (vezi Cronici turce§ti vol. II, p. 109).
www.dacoromanica.ro
NAIMA TARIHI 107
St Vasile Lupu.
62 1064 H. = 22 noiembrie 1653-10 noiembrie 1654.
53 Ramazan 1064 = 16 iulie-14 august 1654.
" La Kiatip Celebi: 1 000 kise (Cronici turps* ..., vol. II, p. 104).
" Aga Tatay, adicA Matei Basarab (m. la 9 aprilie 1654).
www.dacoromanica.ro
Volumul al VI-lea (429 + 54 p.)
2 EVENIMENTELE ANULUI 0 MIE 8AIZECI 51 CINCI1
28 ... Mai sus aratatul Dervi§ <Mebmed> pap. devenise amiral (kafturlan )
dupa ce fusese guvernator in eialetele: Bagdad, Anatolia, Alep, Bosnia 5i
Silistra 3..
<Turcii asediasera. Candia qi raportau ca situatia e grea pentru ei, deoarece oastea slabise).
Vizirul Siavu5 paqa, sosind in grabs din partea Silistrei doar cu 40-
50 de oameni, a intrat la Poarta in a 19-a zi a lunii mai sus aratate6, in ziva
de joi
161 <Dupa 9 receb>7 amiralitatea a fost acordata beilerbeiului de Silistra,
vizirul <Sari> Kenan pa5a
www.dacoromanica.ro
NAIMA TARIHI 109
www.dacoromanica.ro
110 MUSTAFA NAIMA
pe voievod. Astfel, s-a aflat de tradarea lui. Chid i s-a aratat <scrisoarea>
§i cind a fost Intrebat, <patriarhul) a raspuns: In fiecare an am trimis mereu
astfel de scrisori pentru a se stringe daruri". Sustinind aceasta, el a fost spin-
zurat la Parmak-Kapu. Cuprinsul scrisorii afurisitului era urmatorul: A
ramas putin pentru pieirea musuimanilor. Strigatul pentru credinta lui Iisus
va cuprinde din nou lumea. Sa fiti pregatiti pentru aceasta. In scurt timp
va trebui ca toate vilaietele sä intre In miinile cre$inilor, iar adoratorii de cruci
§i de clopote vor deveni stapinii tuturor tarilor".
<Acest patriarh se amesteca In toate intrigile din Istanbul §1. umbla In haine de ienicer.
Yn casa lui s-au gAsit 40-50 de rinduri de fesuri cu turbane §i alte lucruri pe care el le utiliza
in scopuri de intriga).
257 Hatmanur° neamului rebel care devenise renumit cu porecla de
258 cazacul frate" a trimis sol la scaunul Curtii milostive a sultanului ?i, ar5.-
tindu-0 supunea, s-a rugat sa i se dea §i lui din partea Inaltei Curti: cuc5,
(bark) impodobita cu our §i tui (tug) §i steag, ap, cum se facea pentru
voievozii Tarii Romane§ti §i Moldovei. Dar nu s-a dat deloc crezare in supu-
nerea aratata, de forma, de cel cu sfir§it nenorocit. Era clar ca favorurile
pentru e11 -ar fi suparat pe hanul tataresc. De aceea cererea sa nu a fost aprobata.
I s-a raspuns indata ca sa se poarte bine cu hanul si ca prietenia lui cu tatarii se
intoarce tot in partea aceasta
Din pricina du§maniei pe care craiul le§esc o purtase fostului han Vita-
rescll, se facusera expeditii asupra lui time de aproape zece ani. raffle sale
fusesera distruse §i ruinate, raialele sale cazusera in robie, iar oastea sa fusese
impra§tiata. De aceea starea for devenise jalnica, iar plaminii for se umplu-
sera de singe.
Incheind pace cu Mehmed Ghirai18, care este acum han la tatari, fusesera
lini§titi un timp oarecare, prin ocrotire. Dar, afurisitul numit RakOczi",
craiul Transilvaniei, se gindise astfel: Din cauza tulburarilor §i pirjolului
din Zara lerasca, prin sfortari ar fi cu putinta supunerea ei". De aceea el
se intelesese cu voievozii Tarii Romane§ti20 §i Moldovei21 qi, pentru a deveni
stapin independent, a cerut ajutor §i de la craiul suedez. El pornise din re§e-
dinta sa cu 60 000 de ghiauri renumiti §i se dusese asupra tarilor lesesti.
Cind aceasta Stire fusese anuntata la Pragul imparatiei, s-a emis mai intli
o porunca imperials pentru ca gloriosul han tataresc22 sa plece in expeditie
asupra mai sus aratatului ,RakOczi §i sa-1. pedepseasca pe cit va fi posibil.
Gloriosul han, la rindul sau, indeplinind obligatiile aratate in firman, pornise
cu 200 000 de tatari vinatori de du§mani §i ajunse la granita Imperiului otoman.
Rakoczi tocmai venea asupra tarii lesesti revarsindu-se ca un torent de apa.
Cind a aflat de pornirea hanului cu oaste nenumarata, el §i-a a§ezat tabara
www.dacoromanica.ro
NAIMA TARIHI 111
www.dacoromanica.ro
112 MUSTAFA NAIMA
ao Bozdja-Ada (Bozcaada ).
al KOprt1111 Mehmed pa§a (1656-1661).
www.dacoromanica.ro
NAIMA TARIHI 113
Se scrisese mai sus ca, mai inainte, cind Rak6czi-oglu, craiul Transilvaniei,
pornise din resedinta sa de domnie cu 60 000 de ostasi asupra ghiaurilor lesi,
el fusese zdr .obit de hanul t5.taresc, care isi facuse datoria fata de firmanul
imparatesc. Atunci iesise la iveall ca voievozii Tarii Romanesti si Moldovei,
care aratau fata de inalta impa'ratie supunere de forma, se intelesesera §i facu-
sera alianta pe ascuns cu afurisitul mai sus aratat. Cind ma.'ria7sa padisalull
lumii, podoaba fetei pamintesti, pornise sa-si is revansa asupra ghiaurilor
venetieni, se trimisesera de citeva on si voievozilor din Tara Romaneasca
si Moldova ilustre porunci de acest fel: Sä va pregatiti cu °stile voastre
pe cit va fi cu putinta si sa veniti la expeditia victorioasa !". Afurisitii, prici-
nuitori de stricaciuni, fiind mindri de vistieriile lor, se apucasera sä prezinte
scuze neintemeiate si nu se conformasera, dind raspunsuri cu pretexte si ca
vor intirzia. Era lege din trecut ca atunci cind marii sultani ai dinastiei oto-
mane, stapinii lumii, onorau cu prezenta for norocoasa capitala Adrianopole,
voievozii Tarii Romanesti si Moldovei sa vina sä se inchine cu peschesuri
multe la scara imparateasca si sa slujeasca cu ostile for in expeditiile la care
pornea imparatul. De aceea ei fusesera poftiti la Adrianopol. Dar fiind hota-
riti pentru gilceava, ei au pornit din nou pe calea scuzelor si motivarilor si
309 nu au venit. Mai mull, voievodul Tarii Romanesti, ghiaurul fricos caruia i se
spunea Constantin, s-a agitat nebuneste aruncind cuvinte ca: Daca ma
duc, ma duc cu sabia mea!"
Astfel, atitindu-se zelul, a devenit necesara schimbarea lui. Lui Fazil
pasa, aflat la Strimtori, i s-au acordat sangeacurile Silistra si Nicopole si a
fost trimis in acele parti.
32 1068 H. = 9 octombrie 1657 28 septembrie 1658.
32° Mehmed al IV-lea (1648-1687).
u 25 zilhicce 1067 .= 4 octombrie 1657.
" 20 muharrem 1068 = 28 octombrie 1657.
www.dacoromanica.ro
114 MUSTAFA NAIMA
Potrivit aliantei for din trecut, afurisitii, despre care s-a spus mai sus,
au cerut din nou ajutoare unul de la altul *i au pornit la r5.scoala. Acestea
fiind cunoscute de imparat, s-a trimis mai into gloriosului han un hatt-i-
humaiun pentru ca sa trimita un serdar renumit cu 30-40 mii de osta*i
Mari, 9i, potrivit ilustrului firman, sa a*tepte prin partile Chiliei *i Akkenxta-
nului. In al doilea rind, s-a dat firman lui Fazil pa*a, care se afla la paza
Silistrei, sa se preg5.teasca cu oastea de serhat pe care o avea. De asemenea,
au fost trimi$i, in partea mai sus aratatului pass, citiva bei dintre emirli
Rumeliei. Potrivit ilustrului firman al imparatului, maria-sa hanul tataresc
a numit pe print calgai Gazi Ghirai 35 serdar peste o oaste de vreo 30 000
de osta*i tatari i-a trimis in localitatile poruncite. Fazil pa*a, la rindul sau,
s-a dus la. Rusciuc cu oastea sa de garda, ridicind *i pe ienicerii si pe zaimii
*i pe timariotii, impreuna cu serdarii cu chehaile si cu alaibeii *i cu osta*ii
din vilaiet, care se aflau printre populatia din Dobrogea si prin acele impre-
jurimi. Ei s-au adunat acolo Si a*teptau firmanul. In timpul acesta au fost
mazilii voievodul Pali Romane*ti, Stefan 88, care era unul dintre necre-
dincio*ii maghiari, *i voievodul Moldovei, Constantin 37, iar in locurile tor,
voievodatul Tarii Romane*ti a fost acordat, din partea Curtii, ocrotitoarea
lumii, supusului cretin numit Radul-oglu Mihnea 38, iar voievodatul Mol-
dovei a fost acordat supusului cretin numit Ghica 39.
Potrivit ceremoniilor din trecut, dupa ce au fost imbracati la Divanul
imparatesc cu hilafe si cu askaf-uri, ei au fost trimi*i impreuna cu Ismail
310 aga, ceau*ba*i, pentru a fi instalati la re*edintele for de domnie. Cind au ajuns
la Silistra, predecesorii tor, aflind de mazilirea tor, au adunat o*ti, facind
marl pregatiri si, intrind in tabere, stateau gata de lupta si macel. In timpul
acesta, osta*ii Mari, flind insarcinati sa devasteze acele parti *i sa pricinu-
iasca stricaciuni, an macelarit cu sabia pe cei care li s-au opus, au luat robi
*i au ferecat in lantqui pe cei care an cerut aman. Un alai <de ghiauri> se
intarise in tabard cu vistieria purtatoare de nenorociri si cu multe munitii.
De aceea, oastea impra*tiata nu a putut s5. mearga asupra for MA. pregatire.
Dar, devastind 1i pradind imprejurimile qi distrugind qi darimind satele si
cimpiile, nenorocisera toate colturile. Fazil pa*a, care era serdar, mergea insa
incet, spunind ca a merge cu un num5x mic de oast6 asupra taberei *i a da
lupta nu ar insemna decit infringere si distrugere. A*a cum s-a aratat, din
pricina pradarilor devastarilor *i strica'ciunilor, raialele tarii s-au necajil
BSI s-au supus cerind aman. De asemenea, 0i cei care se aflau in tabard s-au
impra*tiat treptat, iar afurisitul 40 cel faff de credinta, neputind sa mai stea,
a fugit cu rudele sale in partea Transilvaniei. Punind pe tron, la re*edinta
sa, pe noul voievod 41, dupa ce grijile de aici au fost indepartate, ei au pornit
asupra Pxii Romane*ti. De asemenea, nici pregatirile voievodului mai sus
aratat 42 nu au folosit la nimic, deoarece boierii si cei renumiti dintre raialele
sale, venind, s-au supus $i s-au inchinat. Atunci el, la rindul sau, ridicinduli
avutia *i familia, a fugit in partea lui Ralcaczi-oglu. De asemenea, si voie-
www.dacoromanica.ro
NAIMA TARIHI 115
vodul Tarii RomanWi fiind instalat la locul sau 43, s-a raportat la Pragul
califatului ca grijile pricinuite de ambii <voievozi> au fost indepartate cu
u§urinta. Atunci, serdarul ostii tatare§ti, printul calgai Gazi Ghirai, a obtinut
favoruri din partea §ahin§ahului lumii §i i s-a trimis cu chehaiaua de capugii,
Kadri aga, un lant de our 0 hanger impodobit.
Ceea ce s-a scris ping aici este descrierea lui Vedjihi, dar descrierea
311 amanuntita a lui Isazade este urmatoarea: Lui Fazil pa4a "a i se emisese
o scrisoare imperials several spunindu-i-se: # Cu once pret, sa pui mina
pe afurisitul de Constantin, voievodul Tarii Romane§ti»". Noul voievod,
venind la Rusciuc cu ischemle-agasi, sosise §i §tirea ca oastea tatareasca venise
in apropiere. Atunci, deli era necesar ca ostile ghiaurilor sä fie atacate din
toate partile, totu0, Fazil pa§a, fiind naiv §i lipsit de priceperea de a lua
masuri §i de a face pregatiri, a pornit cu intirziere, deli Bucure§tiul (BiikreF)
se afla la un menzil de Giurgiu, iar Tirgovi§te la (long menziluri. El motiva
ca, de frica pregatirilor sale mafi, °stile for vor fi nimicite cu uprinta.
Abia dupe ce ghiaurul numit Constantin a trecut cu averea §i cu familia
sa la granita maghiar5.40, el a ajuns, cu mare greutate, in 17 zile, la Tirgovi§te
si, gasind pustiu ora§ul, I-a incendiat §i 1-a darimat. Povestitorii spun ca (Fazil
pa§a> nu s-a dus asupra taberei §i nu s-a luptat cu ea, deoarece ar fi primit
din mina ghiaurului care era talmaci intro ei cei 20 000 de galbeni promi0
312 pe ascuns, ca sa intirzie cu oastea sa ping. ce Constantin va fugi cu averea §i
cu familia sa i ca, pentru lacomia §i la0tatea sa, el ar fi retinut oastea in loc.
Armata tatareasca, lovind satele lor,a luat in robie populatia. Atunci, serdarul
mai sus aratat a pus oameni la trecatori §i a luat robii de la Mari, citi a putut,
0 a oprit pentru el pe cei care erau buni pentru crWinatate 44.. De aceea,
oastea tatara fiind nemultumita de el, intrase du§manie intre printul calgai
§i serdar. Numindu-1 pe Mihnea 45 voievod la Bucure§ti, cind s-au intors la
Giurgiu, venisera acolo Kadri aga, chehaiaua capugiilor, cu lant §i cu hanger
pentru printbl calgai, precum §i haseki Ibrahim aga, cu spade impodobita
§i cu hilat impgratesc pentru serdar. Atunci, zaimii §i timariotii, precum §i
restul ostirii, care se afla linga serdar, jeluindu-se lui haseki Ibrahim aga,
i-au spus: K Daca ar fi dorit serdarul nostru, nu incape indoiala ca s-ar fi
pus mina pe Constantin. Dar el a dat dovada de nepasare. Un menzil de doug.
zile 1-a parcurs in 17 zile §i astfel, ca §i vbit, i-a permis lui Constantin sa fuga
cu averea sa §i cu lucrurile sale. In timp de luna am dormit atitea zile pe
zapada. Cei mai multi .dintre not ne-am imbolnavit 0i cu totii sintem istoviti
de obosearg. Gricare ar fi situatia, acum misiunea e terminate, dar el tot nu
ne de voie 7i ne persecute, cerindu-ne bath (akce) pentru slobozire ...»"
A§a cum s-a povestit mai inainte, Fazil pa§a, care fusese insarcinat
cu numirea voievozilor in Tara Romaneasca §i Moldova, pentru prinderea
fWilor voievozi, precum §i pentru rinduiala in acele tinuturi, mi§cindu-se
incet §i cu nepasare, oastea fusese nemultumita de el, datorita masurilor
43 Mihnea al III-lea Radu, in martie 1638.
436 Era valiu de Silistra (Oceacov).
43b Adica in Transilvania.
44 Kilfrete, (?), probabil, in seas de crotini destoinici" I
" Mihnea al III-lea Radu.
www.dacoromanica.ro
116 MUSTAFA NAIMA
sale proaste. Ibrahim aga a povestit marelui vizir, cu amanunte, halul acestuia,
iar din cauza prizonierilor luati din miinile tatarilor si din alte motive, intrase
dusmanie intre el si printul calgai. De asemenea, el calcase hatirul hasekiului
Ibrahim aga, care fi daduse hilat $i sabie, si nu-1 respectase. El a povestit,
de asemenea, si tot ce auzise de la oaste cu privire la situatia acestuia.
Chehaiaua capugiilor, care se dusese la printul calgai, a povestit si el,
la rindul sau, atit in fata marelui vizir, cit Si in fata padisahului invinuirile
pe care le auzise. In scrisorile trimise de printul calgai se vorbea de bine
despre Kadri aga. De asemenea, el fiind un om de treabi si relatind stirile
pe care le obtinuse in legatura cu situatia acelor parti si aratind si sinceritate,
in ziva de 16 a lunii regeb "i s-a acordat eialetul Silistrei. Pentru Fazil pasa,
predecesorul sau, fusese numit un capugibasi spre a fi adus la Adrianopol.
La inceputul lunii ramazan 47, chiar in ziva cind a sosit la Adrianopol, a fost
dus in fatb. imparatului, care 1-a dojenit astfel: Eu te-am numit serdar
impotriva Tarii RomAnesti, De ce nu ai pus mina pe ghiaurul Constantin?
317 Un drum de dous conacuri parcurgindu-1 in 17 zile, ai impiedicat oastea de
la lupta 9i ai necajit-o cu greutatile iernii aspre. Ai permis ca Constantin sa
fuga cu averea $i cu suita sa. Eu te credeam om, tu insa ai fost un las ! Cind.
oastea islamica a trecut Dunarea pe ghiata, cadiul din Rusciuc tocmai dormea,
fiind un .om care nu se deranja. Dar, desteptindu-se la bataile tobelor, el
s-a suit pe cal $i, alergind pe ghiata, a trecut pe partea cealalta ca sa te treaca
pe tine. Bre afurisitule, tu esti serdar ? Fara a-ti fi rusine, te-ai urcat intr-o
bard., ai leght-o cu funii si ai trecut <Dunarea> punindu sä ti se traga barca
pe ghiata.
<Dup5. o serie de alte acuzatii el a fost ucis imediat, din porunca sultanului).
www.dacoromanica.ro
NAIMA TARIHI 117
domnie. Fiind numit pe timpul domniei mariei-sale sultanul Ibrahim han 53,
raposatul, RalcOczi-oglu, care se afla pizza acuma la domnie, potrivit firii sale
de hain, pornind la intriga, dorise, mai inainte de aceasta, calla tarii lesesti,
pentru a-1 face pe fiul sau principe in Transilvania. El adunase oaste mare,
cerind ajutor §i din Suedia (Isvec), Tara ROmaneasca *i Moldova. and
el a mers asupra tarii lesesti, craiul leFsc "a a apelat la Pragul cel Malt §i
a cerut ajutorul acestuia. Se povestise mai sus c5., pentru a-1 lovi gra crutare,
fusese desemnat hanul Crimeii §i i se daduse mai sus aratatului afurisit pe-
deapsa cuveni16.. Neastimparindu-se Si neascultind nici poruncile inalte
care i se emiteau, el trimisese raspunsuri false §i scuze nelntemeiate. De ase-
menea, §i voievozii fugiti din Tara Romaneasca si Moldova, refugiindu-se
ling5. el, i s-a trimis acestuia pentru a treia oars ilustru firman in care i se
spunea : Pe mai sus aratatii <voievozi> sa-i trimiti la Poarta cea ocrotitoare
a lumii, iar to sa to inchini personal la Pragul imparatiei pentru reinnoirea
domniei". Dar el nu a respectat nici aceasta <porunca>. De aceea s-a aminat
atunci expeditia asupra venetienilor §i s-a hol5.rit expeditie pentru restabi-
lirea ordinii in Tara Romaneasca §i Moldova 0 pentru razbunare, prin pedep-
319 sirea celui pomenit mai sus.
Astfel, in a zecea zi a lui regeb din anul mai sus aratat ", cind primavara
vestea semne de bun augur, cortul imparatesc a fost a§ezat in esul Adria-
nopolei
www.dacoromanica.ro
118 MUSTAFA NAIMA
www.dacoromanica.ro
NAIMA TARIHI 119
pustile for si au intrat repede sub zidurile cetatii. In mai putin de 3-4 ore
de lupta ei s-au urcat cu scarile deasupra <zidurilor> cetatii si au deschis
portile orasului. Atunci, ostasii Mari, care erau insarcinati cu distrugerea
§i cu darimarea, intrind in cetate, au pradat orasul in sus si in jos si din colt
in colt. Ei au smuls prazi dintre lucrurile pretioase si demne de admirat.
Necredinciosii, neputind sa stea in acele parti, fugisera pins la o cetate puter-
nica aflata In apropiere de granita austriac5.. Cei care ramasesera, ca ostasi,
de asemenea, neavind capetenii, nu au putut 55. stea pe loc si au fugit spre a
se adaposti in muntii greu de strabatut. De aceea, In tinuturile aratate, nefiind
nici ostasi §i nici comandanti <ghiauri>, oastea <musulmana> se plimba
in voie. Tatarii, vinatori de dusmani, cautindu-i §i distrugindu-i fat% frica,
i-au trecut prin sabie pe cei mai multi dintre ei, iar familiile for au fost luate
In robie. Acei care se numeau raiale, suferind din cauza persecutiilor ostii,
au cerut sa se umileasca §i sa-si raneasca inimile prin supunere pi inchinare.
Ele au cerut aman, iar cind au intrat in oastea victorioasa, rugamintea for
a fost ascultata pi primita. Dupa ce oastea devastatoare a fost oprita de a
mai lua prazi, a fost numit principe in Transilvania un beizade cu numele
de Acatiu Barcsai 65, care era unul dintre beizadelele Transilvaniei si care, mai
342 inainte, fusese in serviciul de defterdar al lui Ralthczi-oglu. La cei 15 000 de
galbeni, pe care-i dadeau anual ca haraci catre inalta imparatie, s-au adaugat
Inca 25 000 de galbeni, completindu-se cei 40 000 de galbeni. Dupa ce <Acatiu>
a acceptat si a luat asupra sa ca 55. trimita la Curtea imparateasca, numai in
anul acela, 1- 000 de pungi (kise), drept semn pentru acordarea principatului,
i s-au dat hilat, cuca si buzdugan (topuz) in ziva de 15 a lunii zilhidjge ". In
ziva de 11 a lui zilhidjge 67 Timisoara a fost acordata lui Cenghizade Ali pap,
care era mazilit de la Agria. Conditia era ca cel care va fi valiu de Timisoara sa
stea acolo. Se hotarise sa se mearga asupra. cetatii Yeni-Kale, pe care o luta-
rise afurisitul cel mai sus aratat. Dar tocmai in momentul inceperii asediului
cetatii sosise, din partea padisahului, haseki -aga cu un hatti-i-serif prin care
11 invita <pe vizir> A. se intoarca in grabs. Dar marele vizir nu raspindise
stirea invitatiei, ascunzind-o. Dupa ce a reusit cucerirea Ineului a fost necesar
sa dea ascultare invitatiei imparatesti §i sa se intoarca la Adrianopole pentru
indepartarea necazurilor provocate de djelalii.
Nefiind cu putinta zabovirea la acea margine, a fost anume rant impo-
triva lui R'akbczi -oglu, cu oastea de serhat, Kenan pasa, valiu de Buda,
pentru paza Ineului, iar treburile acelor tinuturi au fost date tot pe seama
vizirului cel aratat mai sus. Marele serdar, hotarind sa porneasca cu oastea
islamica spre Adrianopole, 1-a insarcinat pe telhisciul Mustafa aga sä duc5
vestea cuceririi cetatii Ineului
343 <La primirea acestei vesti se fac petreceri si unele schimiAri in dreg&torii>.
www.dacoromanica.ro
120 MUSTAFA NAIMA
344 AICI S-AU COPIAT TELHISUL 51 SCRISOAREA, ASA CUM AU SOSIT ELE
LA SCARA iMPARATEASCA N ZIUA DE ShIBATA,
A TREIA ZI A LUNII ZILHID JGE"
www.dacoromanica.ro
NAIBIA TARIAI 121
www.dacoromanica.ro
122 MUSTAFA NAIMA
Cind s-a pus aceasta intrebare, mai sus aratatul ban 77 a raspuns astfel:
Mara de mine, nimeni nu este in stare sa face acest lucru. Dad sapinirea
Transilvaniei va fi considerate potrivita pentru robul de mine si dad., cu
ajutorul lui Allah, ea imi va fi acordata prin intelegerea imputernicitilor
neamurilor 78, atunci voi lua asupra mea obligatia de a-1 nimici pe 125.1c6czi-
oglu". De asemenea, imputemicitii celor trei neamuri, care se aflau linga el,
au inarit cuvintele lui, graind: asa cum a spus, e capabil si poate s-o fad".
Articolul cinci: ,,Stiti ca pentru aceasta expeditie s-au facut multe
cheltuieli din vistieria mariei-sale gloriosului si marelui nostru padisah. Chel-
tuielile ffind acute din cauza voastra, e necesar ca despagubirile s5.' fie luate
tot de la voi. Care este raspunsul vostru in aceasta privinta ?"
Cind li s-a adresat in felul acesta, ei au raspuns: Porunca si firmanul
sint ale mariei-sale fericitului mare vizir ! Oricare va fi inaltul firman, vom
servi atit cit vom fi In stare si nu ne vom da in laturi, atit cit vor suporta
puterile noastre. In orice caz rugam sä aveti mild de noi".
Aceasta situatie, descris5. mai sus, a fost raportaa la scara imparateasca.
si padisahul a fost instiinfat despre toate.
Onsti., din cauza amenint5.rilor djelaliilor din Anatolia, marele vizir fusese invitat sa
se intoarc6. In grab la Poarta>.
356 Fazil pasa era originar din Bosnia. Iesind din Haremul imparatesc,
el devenise mutasarrif in eialetele Buda, Bosnia si Silistra
357 ... and el a fost serdar impotriva Tarii Romanesti, incetineala cu care
s-a miscat, din cauza lacomiei, a dus la omorirea lui.
EVENIMENTELE ANULUI 0 MIE SAIZECI fI NOUA
<rntoarcerea marelui vizir de la Ineu (Yanova ) la Edirne in 20 de zile>.
389 Eialetul Bosniei fiind acordat lui Melek-Ahmed pasa, Seidi-Ahmed
pasa, care era in Bosnia, a fost numit la Buda 0 a fost insarcinat cu paza
<cetatii) Ineu
401 SOSIREA SOLULUI AUSTRIAC
In ziva de marti, 23 a lunii mai sus aratate 80, s-a facut Divan in fata
cortului imparatesc ¢i solul 81 care venise din partea craiului austriac s-a
inchinat la inaltul tron cu peschesuri, cu daruri si cu scrisoarea sa. Apoi,
cind scrisoarea a fost tradusa si rezumaa, s-a vazut ca in ea se acea cunoscut
ca hainul zis RalcOczi-oglu, care fusese principele Transilvaniei si care se rascu-
lase, 1-ar fi rugat pentru mijlocire. Aceasta mijlocire nu s-a gasit potrivita
pentru credinta 1i gloria padisahului, ocrotitor al lumii, si nu s-a acceptat
scrisoarea de mijlocire. I s-a dat raspunsul urmator: Dad gindul cezarului81a
este de a respecta pacea incheiata intre noi, atunci sa pura mina pe acel
necredincios si s5.-1 trimia la Poarta fericirii".
402 Apoi, i s-a dat voie solului A. se intoarca. S-a emis firman imparatesc
in ceea ce priveste pregatirile pentru o noun expeditie in Transilvania, in
prinavara
77 Acatiu Barcsai.
78 Este vorba de unguri, secui $i sasi.
78 1069 H. = 29 septembrie 1658-17 septembrie 1659.
8° 23 zilka'de 1069 = 12 august 1659.
81 August de Mayem (cf. Hammer, op. cit., vol. XI, p. 85-86).
e" Leopold I (1658-1705).
www.dacoromanica.ro
NAIMA TARIHI 123
www.dacoromanica.ro
124 MUSTAFA MAIM 1.
www.dacoromanica.ro
NAIMA TARIHI 125
vilaietului au venit si s-au supus noului voievod, fiul lui Lupu (Kupul).
Luind maSuri pentru inlaturarea taberelor dusmane, cu invoirea ostilor isla-
mice an pus sa mearga inainte ostile cazacesti si lesesti. Ele insele au pomit
dupa acestea asupra taberei. Ajungind si venind fats in fats, au inceput
indata lupta si macelul. In timpul luptei, au distrus si au imprastiat majori-
tatea ostilor lesesti si cazacesti, care se aflau in fats. Cind si ceilalti ostasi
i-au atacat, lupta in tabara cu afurisitii a devenit foarte grea. De aceea oastea
islamica s-a prefacut ca este infrinta si s-a retras pe de cimpul de lupta in
Fs, pentru a-i desparti de tabara si pentru a-i scoate la camp deschis. Dar
ghiaurii netrebnici nu s-au pus pe urmele lor, ci s-au intors in taberele lor.
Cu aceasta s-a renuntat la lupta in ziva aceea. Atunci, afurisitii necredinciosi,
aruncind din tunuri si pusti, au facut ca locul unde se dadea lupta sa para
ingust in fala ochilor tatarilor si nu i-au lasat sa se apropie de ei. $i ziva
aceea a trecut in felul acesta. A treia zi au pornit iar5.si din toate partile la
lupta si la macel. Ori de cite on ghiaurii josnici se aruncau in lupta, oastea
421 islamica, la rindul ei, se prefacea el este infrinta si se dadea inapoi. De aceea
ghiaurii, condamnati focului din infern, inaintau mereu atacindu-i si, in felul
acesta, s-au despartit de taberele lor. Oastea islamica, la rindul ei, potrivit
versetului foloseste in lupta siretlicul", a luat masuri pentru a-i imprastia
cu viclenie pe cei aratati mai sus, urmind ca apoi, dupa ce se vor fi prefacut
ca fug, sa-i prinda si sa-i nimiceasca cu usurint5.. De aceea Iali-agasi Mehmed
bei a plecat indata in alts parte cu 3 000 de viteji care i se supuneau, pornind
spre muntii din apropierea terenului de lupta. De asemenea, a plecat in alts
parte si oastea de Rime lia, impreuna cu Ahmed bei. De asemenea, si renu-
mitul Gazi Ghirai, care era capetenia ostirii tatare, a pornit cu restul ostii
spre Fs, ca si cum ar fi fost infrint. Atunci, dusmanii, cu ginduri rele, socotind
ca sent in culmea biruintei, au sarit cete dupa cete sa-i prinda din urma si
au cazut in ispita de a vina oastea imprastiata. Astfel, oastea lor s-a risipit,
iar in momentul in care erau imprastiati pe ses si prin mun$i, vitejii si curajosii
razboiului sfint s-au intors si au tras spada setoasa de singe asupra dusmanului
credintei. Venind din toate partile, ca niste lei, dusmanul raufacator a fost
infrint si calcat intr-o clips, iar sesurile si muntii s-au umplut de cadavrele
lor. Cu ajutorul si cu grija lui Allah adeverindu-se versetul: biruinta este
cu Allah", dusmanii credintei au fost invinsi si distrusi, iar gaziii musulmani
au devenit victoriosi si triumfatori. Voievodul cel josnic fugind in partile
Tara Romanesti cu un numar mic de crestini (zimmi) raufa'ca'tori, oastea
care pornise pe urmele lor i-a ajuns si i-a trecut prin sabie fara crutare. Ostasii
islamici, flind onorati cu prazi nenuma'rate, au pus la resedinta sa pe noul
voievod, <tefanita Lupul>.
Dupa ce au ramas citeva zile, ei au pornit spre Tara Romaneasca pentru
a pune la locul s5.0 si pe voievodul acesteia. Voievodul intrigant al Tara
Romanesti, caruia i se zicea Milraea 94, in zilele tineretii sale, fusese un
baiaf cuminte si, timp de peste 20 de ani, fusese educat impreuna cu pajii
422 ( ifoglan ) lui Kodja-Kenan pasa, cuceritorul cetatii Ahisha. El se im-
podobea cu caciula de samur si cu haine de musulman si, fiind s'atul de
sare si pline, citea si stria din carti in limbile araba si persana si turc5. si
spunea: Voi fi un musulman adevarat !".
www.dacoromanica.ro
126 MUSTAFA NAIMA
www.dacoromanica.ro
128 MUSTAFA MAMA
108 Barkoci, BarkOczy; veche familie ungureasa. Pe la 1660 se afla in viata Bark6ozy
Istvan al II-lea, care s-a luptat in don& rinduri cu turcii (m. 1679).
104 BOcay, sau Pocay, Pocsaj, Poceai.
www.dacoromanica.ro
II
MEHMED RAID
Mehmed Rasid este cunoscut atit ca poet, cit §i, mai ales, ca istoriograf.
El se numara printre poetii de seamy ai literaturii turce din epoca otomana.
A compus o colectie de versuri, intitulata Divan. A scris o serie de carti
de cucerire (Fetihname) 9i alte corespondente oficiale. In calitatea sa de
istoriograf oficial al imperiului, a redactat o cronica numita Tarih-i Rapid
(Cronica lui Ra§id), in care poveste§te evenimentele incepind din anul 1660
(1071 H.) §i pina la 1722 (1134 H.).
Cf. si M. Cavid Baysun, Miiverrih Rasid Efendenin Iran elcililine dair (Despre solia
cronicarului Rasid efendi in Persia), in Ttirkiyat Mecmuasi", Istanbul, vol. IX, 1951, p. 145-150.
8 M. Mtinir Aktepe, Vak'a nilvis Rafid Mehmed Efendi'nin Ep-ref *eih nesdindeki elfilili
ye buna tekadditm eden siyasl muhabereler (Solia cronicarului Mehmed Rasid Efendi la Esref
han si relatiile politice care au precedat-o), in TOrkiyat Mecmuasi", vol.XII 1955, p. 155-179.
www.dacoromanica.ro
130 MEHMED RAID
BIBLIOGRAFIE:
Rapid, Tarih, vol. V, p. 449-454; O.T.M., p. 44-45; 0.M., III, p. 55-57;
E.I., III, 1936, p. 1200 (art. Rashid) ; G.O.W., p. 268-270; Ahmed Refik, Alimler
ve san'atkdrlar (invalati pi artisti), p. 302-328; M fakir, Rapid, in MO",
nr. 19/1948, p. 13-14; Ali Kemal, Mehmet Rapit miiverrih mi, fair mi? (Mehmed
Rapid este cronicar sau poet?), Istanbul, 1334 H., 112 p.; Tiirkiye Ansiklopedisi
(Enciclopedia Turciei), vol. VI, Istanbul, 1958, p. 170; I.A. (art. Rapid de M. Kemal
Ozergin).
I Vezi pi Mustafa A. Mehmet, Cronica lui Mehmed Rapid ca izvor pentru campania de
la Prut (1711), in Studii, Revista de istorie", 1961, nr. 4, p. 920-933.
Cronicar otoman (vezi Cronici turcepti..., vol. II).
5 Orhan F. KoprilltI, Rapid Tarihi'nin kaynaklarsndan biri: Siltlhdar' sn Nusretndmesi
(Unul din izvoarele Cronicii lui Rapid: Nusretname a lui Silandar), in Belleten", Tfirk Tarih
Kurumu, Ankara, nr. 43/1947, p. 473-487.
www.dacoromanica.ro
TARIH
www.dacoromanica.ro
132 MEHMED RAID
s KOprilltIzade Fazil Ahmed pasa; a devenit mare vizir in 1661 ai a ocupat acest post
pinit in 1676.
P Sam (Damasc).
in 1072 H. -= 27 august 1661 -15 august 1662.
Mihal, Mihail Apafi I (166 1-1690).
www.dacoromanica.ro
TARIH 133
www.dacoromanica.ro
134 MEHMED HASID
(Se mentioneaza faptul cl, in afar& de internunfiul imperial de la Poarta, care fusese
dus impreunA cu oastea otomana, in timpul expedi$iei, mai venise un sol, care fusese retinut
29 la Timisoara de serdarul All pasa, iar un alt sol fusese trimis spre Belgrad de cltre imperiali,
dup& ce acestia aflasera de pornirea ostii otomane Impotriva Austriei. Tap trei soli si-au expri-
mat dorinta de a se intilni cu marele vizir Kaprilltizade Fazil-Ahmed pasa la Belgrad; dorinta
for a fost acceptatit>.
www.dacoromanica.ro
TARIH 135
www.dacoromanica.ro
136 MEHMED RA.5ID
y
17; 4.505.7 .) c.a.;
.5-41.;*,7 Lt:i 11. 4...0j'.5 ,is yr )
4,1.131)1:.-15 ).% 3 )1 .Sal A.:10 JA:61
Low ail 5 NA 614 Zy. Lao SI > >1 01,15 to 44;0 4..)
sty ri.A;1 SA
; -fs efl )14,,
ksj o L.: 6_1; L.
1k1
J L., a 1:1,1.1-1 IL...! 31. ),1 .1e 411,c.t
`)
www.dacoromanica.ro
138 MEHMED RAID
Dar craiul mai sus aratat, temindu-se ca, datorita unor arzuri de curind,
va fi omorit de catre serdarul suprem, §i-a cerut scuze §i 0-a mentinut scuzele
on de cite on se emiteau scrisori §i porunci pentru venirea sa la expeditie. El
zicea: Daca merg la expeditie, afara de faptul ca tezaurul padiqahului nu
va fi adunat, tara poate fi ruinata prin ocuparea ei de catre du§mani". Maria-sa
serdarul suprem, cel ager la minte, simtind ca pricina unei astfel de purtari
provine nu din nesupunere, ci din frica acestuia, a chemat in fata lui, dupa
cucerirea Uivarului, pe capuchehaiaua craiului mai sus aratat, care se afla
la oastea imparateasc5., §i i-a zis: De ce craiul taraganeaza §1 intirzie, in
felul acesta, sa dea ascultare poruncii ? In privinta supunerii sale, el sä fie
sigur de nor.
Jurind ca nu are nici un fel de gind r5.0 <fata de crai)', el i-a mai spus:
),Scopul invitatiei noastre este de a discuta cu el numaidecit unele chestiuni".
Spunindu-i in felul acesta situatia adevarata, el a trimis in Transilvania,
cu o noua scrisoare cu acest cuprins, pe capuchehaiaua sa impreuna cu Muhar-
rem aga, unul dintre agalele sale22.
50 De ast5. data, Mihail Apafi s-a gr5.'bit sä se supuna, cu doua-trei sute
de calareti, fara nici un fel de intirziere. Cind el a anuntat ca a sosit intr-un
loc apropiat de oastea imp5.'rateasca, a fost intimpinat de citiva ceau0 de divan,
de deliii qi voluntarii marelui vizir, precum Si de voievozii Tarii Ronlane§ti23
§i Moldovei". El a fost intimpinat cu mare alai §i i s-a trimis un cal impOdobit.
Fiind adus in cortul marelui vizir, dupa ce a fost aezat pe scaunul pregatit,
marele vizir a onorat cortul cu prezenta sa §i 1-a tratat pe crai cu prietenie
si cu bun5.vointa. Craiul, la rindul sau, a sarutat de citeva on poala marelui
vizir §i, prezentindu-0 cu mare ru0nare scuzele sale pentru faptul de a fi
intirziat sa arate supunere pina acum fata de porunci, cusurul sau a fost iertat,
iar dupa ce a fost imbracat cu o bland de samur, i s-a acordat invoke sa mearga
fn corturile pregatite anume pentru crai, dindu-se ai firman in vederea pro-
curarii tuturor proviziilor §i zaherelelor sale ...
www.dacoromanica.ro
TARIH 139
www.dacoromanica.ro
140 MEHMED RAID
www.dacoromanica.ro
TARIH 141
www.dacoromanica.ro
142 ?JERKED RAID
www.dacoromanica.ro
TARIH 143
www.dacoromanica.ro
144 MEHMED RAID
www.dacoromanica.ro
TARIH 145
doua blanuri de samur foarte bune, precum §i stofe de matase de diferite feluri,
iar din partea padiphului el a fost onorat cu hilat Dupa aceea, muhafizul
de Oceacov, vizirul Ha lil pap., beilerbeii de Anatolia §i Karaman, precum §i
beiul de Cirmen au fost desemnati sa construiasca in pod pe apa Nistru
(Tun la). S-a emis firman imparatesc pentru ca slujba de fixare a locurilor
de popas (menzil) s5. fie acordata beilerbeiului de Adana.
De asemenea, §i mutasarriful de Kiangirit, Murad pap., care fusese
numit mai inainte la Chi lia (Kili) pentru transportul tunurilor, a adus de
272 acolo, la oastea imparateasca, tunurile §i celelalte munitii. Aceste munitii au
fost impartite zaimilor §i timariotilor eialetului de Bosnia. De asemenea, potrivit
obiceiului, li s-au predat tuturor §i toate zaharelele cuvenite. Dupa ce s-a
poposit timp de §apte zile la menzilulqutora §i dupa ce au fost completate
§i celelalte munitii de expeditie, in a treia zi a lunii rebi II 85 s-a pornit din
localitatea mai sus aratata pi corturile au fost apzate la menzilul Papura. 66.
<Sosirea unei scrisori din partea lui Selim Ghirai han in care se descriu uncle ciocniri
cu polonii>.
273 ... In a cincea zi a lunii mai sus aratate s-a descins pe esul Valaslonidia°71
iar in a §asea zi s-a ajuns la localitatea Kercin 0.
Pentru pregatirea cherestelei necesare In vederea construirii unui pod
pe apa Nistrului (Tuna) a fost numit pi trimis mai inainte vizirul Ibrahim
pap., muhafiz de Bosnia. S-au grabit sä emita firman adresat vizirului acela,
pentru ca podul sä fie ispravit cit mai repede.
In a opta zi a lunii mai sus aratate sultanul a pornit spre menzilul
Modedka 69. in momentul descinderii In localitatea mai sus pomenita, tatarii
mariei-sale Musahib-Mustafa papa intorcindu -se din incursiune §i aducind
cu ei, pe linga clteva mil de vite, §i vreo doua sute cincizeci de robi ghiauri,
au fost onorati cu favoruri din partea mariei-sale pad4ahul.
In a noua zi, miercuri, cortul Imparatesc a sosit la menzilul Pinar-
Bast 70, aflat la o distanta de vreo ora fata de cetatea Hotin. Atunci, ghiaurii
din palanca numita Zwaniec (Izvanca), care se afla la o distanta de o ora
fata de menzilul mai sus aratat, pe malul celalalt al Nistrului, aflind de sosirea
mariei-sale marelui sultan §i neavInd posibilitatea sa reziste in fata maretei
stele a sultanului, au fugit chiar In noaptea aceea, preferind s5.-0 paraseasca
locuintele lor. In ziva urmatoare au fost numiti pentru paza ei Kiiciik-
Meluned pap. §i beiul-de Silistra, impreuna cu cinci ortale de ieniceri. De
asemenea, au fost apzati in cetatea mai sus aratata trei sute de calareti dintre
seimenii 1naltului vizir, 200 de pedestra0, precum §i 150 de osta0 dintre sei-7
menii lui caimacam-pasa. Mare le vizir §i caimacam-pasa, mergind peste podul
construit, au stat acolo 1ntr-un cort mic, straduindu-se ca podul mai sus aratat
sa fie terminat cu un ceas mai devreme. De asemenea, presupunindu-se ca
ar putea sa apara viclenii din partea du§manului §i considerindu-se ca e bine
sa fie atenti pi cu grija, s-au construit meterezuri in partea ceastalalta a riului
mai sus aratat, iar pe malul celalalt au fost puse palisade (prampo).
" 3 rebi II 1083 = 29 iulie 1672.
60 Papura, Yapurd sau Bayura (?), Bulora( ?), Iepureni(?).
e7 Valaslonidja(?). Yn alte izvoare: Usludja (Cronici tureefti ..., vol. II, p. 233).
88 Herein(?). in alte izvoare: Berberina sau Copaceni (Ibidem ).
e° Modedka. Mai departe: Modolka.
70 Pinar-Bain, inseamnii: Linea fintinA ".
www.dacoromanica.ro
196 MEHMED RAID
www.dacoromanica.ro
TARIH 147
www.dacoromanica.ro
'148 MEHMED RAID
290 .g. Maria -sa, padisahul, ocrotitor al lumii, pornind cu oastea impara-
teasel., In a saptea zi a lunii mai sus aratate, de la menzilul Modolka 78,
§i-a adus cortul cu noroc in localitatea numit5. Berberina 79. In ziva urm5.-
toare cortul a fost asezat pe sesul Islandja 8Q. La menzilul mai sus aratat s-a
poposit o zi. In acea zi cortul a fost asezat la menzilul Kobican g1, In a unspre-
zecea zi in localitatea Papura 82 si a in douasprezecea zi pe sesul Tutora care
este resedinta voievodului Moldovei. In localitatea mai sus aratata s-a poposit
timp de o zi, iar in a paisprezecea zi cortul a ajuns in tinutul menzilului Grorast83.
In a cincisprezecea zi s-a descins in localitatea Iagul 84, in a- saisprezecea zi
la menzilul Beretin 85 §i in a saptesprezecea zi In locul numit Gllegheci-Agzi 86.
In a optesprezecea zi cortul imparatesc a ajuns in regiunea localitatii Zerine§ 87.
In localitatea mai sus aratata a venit la Curtea fericirii scrisoarea generosului
vizir Husein pasa, valiu de Bagdad, <vestind moartea vizirului Kara-Mustafa
pasa, valiu de Basra>.
In a nouasprezecea zi s-a descins la menzilul Isac 88, in a douazecea zi
la menzilul Grekul 89, iar in a douazecisiuna zi corturile au fost asezate in
localitatea Isaccea. In a douazeci si doua si in a douazeci si treia si in a douazeci
291 si patra zi, facindu-se popas la menzilul mai sus aratat, a fost organizata,
in acele parti, vinatoare.
In a douazeci si cincea zi corturile au fost Intinse la Hadji-Kislasi 90,
in a douazeci si sasea zi la Ciftai 91 si in a douazeci si saptea zi in Valea lui
Uzun-Ali 92. In a douazeci si opta zi s-a descins la menzilul Tekftir-Koyii 93
si, la menzilul mai sus aratat, s-a poposit o zi. In a treizecea zi s-a ajuns la
menzilul Kurtlu-Dere ", iar la intii saban 95 cel maret, la menzilul numit
Musa-bei. A doua zi, din cauza iernii grele, s-a poposit o zi in localitatea mai
sus aratata. In a treia zi corturile au ajuns in orasul Hadji-oglu Pazati.
293 EVENIMENTELE ANULUI 0 MIE OPTZECI gI PATRU"
294 PORNIREA PADISAHULTA LA ADRIANOPOLE SI CELELALTE EVENIMENTE
DIN TIMPUL EXPEDITIEI IN TARA LESEASCA
<Plecarea otomane de la Poart6. si trecerea of prin Hadgi-oglu Pazari, Kurnali-Dere
si Musa-bei>.
www.dacoromanica.ro
TARIR 149
www.dacoromanica.ro
150 MEHMED HASID
www.dacoromanica.ro
TA Rill 151
Dupa cum s-a aratat mai inainte, datorita faptului ca expeditia impa-
rateasca a fost aminata pentru primavara, beilerbeii care se aflau prin partite
orawlui Iasi, pornind spre ci§lale §i, impreuna cu ei, intorcindu-se spre Isaccea
§i DumitraFu, voievodul Moldovei, s-a auzit ca predecesorul celui mai sus
aratat, Stefan, voievodul Moldovei, care fugise, zicind ca acum este momentul
potrivit", a dat un atac asupra Moldovei, impreuna cu citeva mii de afurisiti
din partea hatmanului le§esc, §i a patruns in Iasi cu gindul de a-I ocupa.
Atunci, beilerbeiul de Adana, Kiird-Husein pap, care fusese numit mai
inainte sa mearga asupra Hotinului, a fost oprit sä se mai duca acolo, datorita
faptului ca, ap cum s-a spus mai sus, serascherul Husein papa se intorsese.
De aceea, fiind numit sa vina in ajutor la Iasi, el a pornit impreuna cu vreo
2 000 de serdenghecitil, dintre spahii §i silandari. A pornit, de asemenea, §i
printul calgai cu vreo 20 000 de o§ti tatare. In drum, intilnindu-se cu citeva
mii de ghiauri josnici, care fusesera numiti din partea duFnanului credintei
pentru pradarea malurilor Dunarii, cind au pornit la batalie, cu ajutorul
preainaltului Allah, cei mai multi dintre afurisitii demni de iad au fost trecuti
prin sabie §i nimiciti. /ndata ce a aflat despre aceasta situatie, raufac'atorul
Stefan, care se afla la Ia§i, a fugit de frka acolo de unde venise, in3preuna cu
ghiaurii josnici aflati linga el. Dupa aceea, mai sus pomenitul Husein pap.
§i printul calgai s-au dus pi au stat la Ia§i. Ajungind aceste ve§ti la urechile
imparatiei sale, ele au pricinuit mare bucurie la tronul imparatesc.
www.dacoromanica.ro
152 MEHMED HASID
www.dacoromanica.ro
(r )
sail., I. ..I.,. 46 till. jta;i..5 .411(4:146 *lis ,5/1::1:0 157)4
ajar, 0Ati bi al.1 ..)11. jftILL. Azo -r t:C v.
,)15
.1.01 4.1 ..:a I 1.1 .19 j.3 4 6.9X1.- YADI.; .9i
www.dacoromanica.ro
TARIH 155
ghiulele timp de citeva zile, cind <ghiaurii> au aflat de saparea unei subterane,
s-au invalma0t afurisitii josnici, care au zis c, e mai bine sä capituleze inainte
de a se da foc subteranelor. Procedind cu prevedere, ei au predat-o, prin
cerere de aman, Inaltului Devlet. Sosind aceasta tire imbucuratoare la oastea
imparateasca, in a douazeci si doua (yedi!) zi a lunii mai sus aratate s-a
produs, din aceasta cauza, o incurajare in rindurile luptatorilor. In aceeasi
zi imparatia-sa a pornit din sesul Tutora mai departe, iar a doua zi s-a ajuns in
localitatea Bayura 127, in cea urmatoare s-a trecut si peste menzilul Copaceni 128
Dupa aceea, In a 24-a zi a lunii rebi I <I>, gloriosul cort a fost asezat in sesul
Kodjorina 129, iar in a 25-a zi in sesul Baldja 130. Din menzilul mai sus men-
tionat a fost trimis Inainte, cu grabs Defterdar <Ahmed> pasa, pentru a
depune sfortari in vederea terminkii podului care urma sa fie construit
peste Nistru.
In a 26-a zi °stile purtatoare de victorie si-au Infipt corturile in loca-
litatea Kaynardja 131, iar in ziva urmatoare pe malul apei Nistru, In apropiere
de cetatea Soroca, ce se afla la granita cealalta a Moldovei. In toate localita-
tile mai sus aratate, parcurse de la menzilul Tutora, neexistind nici macar
313 o bucat5. de aschie de lemn, dificultatea de procurare a lemnelor necesare a
obosit foarte mult oastea.
Pentru ispravirea podului de pe Nistru, peste care urma O. se treaca
in partea cazacilor, au depus eforturi, din partea aceasta, Defterdar <Ahmed>
pasa, iar de pe malul celalalt, valiul de Sivas, vizirul cavuszade Mehmed
pasa $i, cu ajutorul preainaltului Allah, podul a fost terminat In citeva zile,
iar oastea islamica a inceput, potrivit firmanului emis, sä treaca cete dupa
cete pe partea cealalta. Pentru ca mai frail sä treaca oastea peste pod, glo-
riosul sahinsah al lumii a stat, timp de cinci zile, pe malul mai sus aratat,
iar dupa aceea, in a sasea zi a lumii djemazi 1132, a trecut cu mare pompa
tsi cu noroc 1i cu fericire 0i cu m'a'retie peste pod, pe malul din fat5., $i a onorat
cu suita sa tara supusa a cazacilor. Corturile au fost asezate pe sesul numit
Cimpia Espel 133, aproape de malul fluviului < Nistru). In localitatea mai sus
aratata s-a poposit timp de doua zile pentru ca 1i restul munitiilor, al carelor
de provizii, precum si restul ostirii sa treaca peste pod.
Voievodul Moldovei 134 a fost trimis la Iasi ca sa expedieze 50 000 de
chile de griu $i faina, iar voievodul Tariff Romanesti 135 a fost numit sä se
ingrijeasca si sa depuna sfortari pentru construirea de poduri, necesare la
menzilurile urmatoare.
(Mai departe se vorbe#e despre sosirea unui sol moscovit, despre faptul cd nu s-a ajuns
la intelegere §i ca. expeditia a continuat pink la apa Bug ( A ksu ), iar Selim Ghirai a plecat pentru
salvarea lui Dorosenco, care era asediat>.
318 S-a dat firman imparatesc, adresat mutesellimilor de Silistra $i Nico-
pole, ca sä fie adusi la oastea imparateasca, legati $i ferecati in lanturi, ca-
www.dacoromanica.ro
156 MEHKED FtA51D
www.dacoromanica.ro
TARIH 157
www.dacoromanica.ro
158 MEHMED RAID
www.dacoromanica.ro
TARIH 159
388 ... Vizirul Abdurahman <Abdi> pap, muhafiz de Bosnia, a fost numit
pentru paza Camenitei, aparatorul cetatii mai sus aratate, vizirul <Defterdar>
Ahmed pap, a fost mutat pentru paza Timi§oarei, iar Seidizade <Mehmed
papa, care se afla la Timi§oara, a fost numit pentru paza Kanizsei ...
389 EVENIMENTELE ANULUI 0 MIE NOUAZECI $1 PATRUN5
391
395
<Pornirea pentru asedierea Vienei in 1683>.'
www.dacoromanica.ro
160 MEWED RAID
pasa, iar pentru un alt pod an fost desemnati muhafizul de Bosnia, generosul
vizir Hizir pap., $i valiul de Silistra, vizirul Mustafa pap..
410 S-a spus ca atit timp cit cetatea nu va fi asediata din cele patru
parti nu e posibila cucerirea ei, iar afurisitii aflati Inauntru -nu pot fi fortati
asa cum trebuie. De aceea, In ziva urmatoare, era zi de vineri, s-au gindit ca
voievozii Tarii Rominesti pi Moldovei sa fie pusi sa construiasca, In doua
locuri, poduri peste Dunare, iar ei s-au apucat de lucru.
411 (Descrierea Infringerii din fate. Vienei).
421 (Smiles ostii lesesti pentru asediul cet6fii Strigoniu si trimiterea de comandanfi turd,
printre care si valiul de Silistra, vizirul Mustafa pap., valiul de Bosnia, Hizir pap).
422 Yn timpul luptei, valiul de Bosnia, Hizir papa, a cazut martir, iar valiul
de Sivas, Ha lil papa, pi valiul de Silistra, Mustafa papa, au cazut prizonieri.
423 <In cele din urmiL, cetatea a fost predate austriecilor gi polonezilor).
www.dacoromanica.ro
TARIH 161
www.dacoromanica.ro
162 MEHMED RAID
toata situatia de acolo. De aceea el s-a straduit *i a depus eforturi ca s5. adune
In orasul Ismail pe demnitarii musulmani capabili de lupta, pentru a-i pregati
sa -i intimpine pe ghiaurii care vor veni asupra lor. Cind ghiaurii aceia au venit
la o distanta de opt ceasuri de Ismail, fiul renumit al mariei-sale hanului,
ajungind inaintea tatalui sau, cu un numar oarecare de Mari ale*i, a intrat
cu lovituri de sabie in adunarea ghiaurilor qi a luat vreo suta de tigve qi de
primi (WO. Cind Konoska, serdarul murdar al ghiaurilor, a aflat ca a doua zi
*i maria-sa hanul Crimeii, Hadji-Ghirai han, a sosit in orasul Ismail, s-a tutors
In grabs Is partea Moldovei, din cauza spaimei care-1 cuprinsese. De asemenea,
maria-sa ilustrul han *i vitejii musulmani, pe care ii adunase Iusuf aga,
mutevelli de Ismail, s-au grabit *i s-au straduit sa-i urmareasca pe afurisitii
aceia.
Indata ce Konoska a aflat aceasta, gindindu-se ca nu poate opune rezis-
436 tents, a ie*it in noaptea aceea din oastea sa, sub cuvint ca sta de caraula,
*i a fugit de pe malul Prutului, unde statea cu oastea sa, cu vreo trei sute de
oamem ale*i, refugiindu-se linga afurisitul numit Petriceicu, care stapinea
orasul Iasi.
A doua zi, maria-sa hanul, tragind sabie asupra acelei cete nenorocite,
a nimicit-o *i a impra*tiat-o intr-o clips, trimitind cea mai mare parte dintre
ei .fn infern. Pe scurt, afurisitii cei josnici invalmaqindu-se 'nitre ei, multi
s-au aruncat in apa Prutului din dorinta de a se salva. Cei care au ramas,
au cazut prizonieri *i au fost nimiciti.
Nesffr*itele zaherele, munitii, avutii *i alte lucruri, pe care le aveau
ei, ou fost pradate de gaziii musulmani, care s-au saturat de prada *i, cu aju-
torul lui Allah, au devenit noroco*i *i victorio*i., obtinind o astfel de izbinda.
Petriceicu, care se afla la Iasi, auzind de cele petrecute, n-a mai putut sta
pe loc, de Erica *i de spaima care 1-au cuprins. De aceea, cu tristete *i cu necaz,
el s-a grabit sa fuel la locul numit Suceava (Sucava), aproape de tara lepasca.
Konoska., la rindul sau, care fugise pe aseuns Mind pe nea$eptate ceata sa
afurisita pe malul Prutului, s-a grabit spre localitatea numit5. Mamlaval",
care era locul de *edere a afurisitilor. Cind a ajuns acolo, ceata cazacilor s-a
unit *i 1-a omorit pe mai sus aratatul Konoska pentru faptul de a fi cauzat
in zadar pieirea atitor suflete pe malul apei Prut Si de a fi fost mereu pornit
spre intrigi *i gtIceava. Aceasta *tire i-a bucurat pe musulmani ...
www.dacoromanica.ro
TAR1H 163
www.dacoromanica.ro
164 MEHMED RAID
Dupa lupta de care s-a amintit mai inainte, afurisitul Heissler a ales
Solnocul ca loc de sedere pentru afurisitii care se aflau linga el. Apoi, in timpul
iernii, ei au atacat pe neasteptate cetatea Seghedin si au asediat-o. Aflindu-se
in ea vreo doua mii de ostasi egipteni, ei an dat lupte mari $i au facut mace-
luri. De asemenea, grabindu-se sa-i ajute si oastea de Rumelia, cea din Timi-
soara, precum §i populatia eialetului Timisoarei, ghiaurii cei rataciti au plecat
intr-o noapte in partea Solnocului, fiind echipati usor, deoarece, neavind
posibilitatea de a trimite inapoi tunurile si pustile aduse cu ei, le-au ascuns
pe toate in pamint
476 ADUCEREA CRAIULUI CURUTILOR LA BELGRAD
Dindu-se de stire ca in gindul craiului de curuti, Thokoly Imre, zace
tulburare, i s-a cerut, cu bunavointa, sa villa la Be grad si a fost retinut
acolo potrivit inaltului firman care fusese emis, iar cei din oastea lui, supu-
nindu-se austriecilor, au predat §i cetatile aflate in st6pinirea for
161 Sarva,s, Szarv, localitate in Ungaria riskiteana.
www.dacoromanica.ro
TARIH 165
www.dacoromanica.ro
Volumul al II-lea (595 p.)
EVENIMENTELE ANULUI 0 MIE NOUAZECI V NOUA1
2
www.dacoromanica.ro
TARIH 167
pap., care se afla ca serascher la Belgrad, acesta 1-a ntunit pe Djafer papa
pentru paza cetatii mai sus aratate §i 1-a sfatuit pe ascuns sa-i prind5. §i sa-i
pedepseasca pe raufacatorii care erau cauza dainuirii acestei tulburari ...
57 <Fuga lui Yegen-Osman pasa si imprastierea ostirii turcesti. Unii se ineacA in DunAre,
incercind sA treaoS. la Timisoara. Situatia fugarilor din Belgrad in corabiile de pe fluviul DunArea.
Oprirea coribillor turcesti din Belgrad in fata cetAtii Cladova (Feth-ill -Islam ) de cAtre austrieci
si salvarea for de cAtre Thokoly Imre>.
www.dacoromanica.ro
168 MEH?&ED RAID
Pe and serdarul murdar cel ratacit, numit Heissler, care era trimis din
partea cezarului austriac, statea in interiorul Transilvaniei, cu vreo optsprezece
126 miff de afurisiti josnici 0 cu misiunea de pall, oastea islamica, pe care o desem-
nase maria-sa serdarul cel chibzuit ca Platon (Eflatun)4a, potrivit propriei
sale pareri, in momentul pornirii expeditiei imparate§ti de la Adrianopol,
pentru a taia posibilitatea for de atac din tara mai sus aratata, a ajuns la
granita Transilvaniei, impreun5. cu Cerkez-Ahmed pa§a, mutasarriful eiale-
tului Oceacov, precum 0 cu craiul curutilor, trecind prin Tara Romaneasca
in luna zilka'de a anului mai sus aratat5. Si cind s-au Minna cu ghiaurii care
erau cu Heissler, cu ajutorul lui Allah, tabara nenorocita a fost infrinta §i
cea mai mare parte a o§tilor diavole§ti, aflate linga afurisitul Heissler, a fost
trecuta prin sabie. Sosind §tirea ca, impreuna cu mai sus aratatul Heissler,
au mai cazut prizonieri §i capitanul de Agria §i alti optsprezece capitani
renumiti, precum §i un numar de douazeci §i doul de steaguri nenorocite
de ale lor, gaziii musulmani, aflati in meterezuri, s-au bucurat foarte mult
0 au tras cu tunurile 0 cu pu§tile, facind petreceri, in timp ce afurisitii, care
erau intariti §i cu inimile intristate, se mirau §i se necajeau. In acest timp,
s-a aflat de la cei prin§i ca, pentru a impiedica pe osta§ii musulmani care
asediau cetatea Ni § qi pentru a veni in ajutorul afurisitilor intariti acolo,
afurisitul numit Veterani°, care fusese numit din partea afurisitilor austrieci,
www.dacoromanica.ro
TARIEI 169
www.dacoromanica.ro
170 MEHMED RA5ID
www.dacoromanica.ro
TARIH 171
Desi numarul ostii dusmane era de citeva on mai mare decit cel al musul-
manilor, totusi, neputind sa reziste in fata atacurilor vitejesti ale gaziilor
purtatori de victorie, rindurile ostasilor ghiaurilor au fost imprastiate fntr -o
clips, cu ajutorul lui Allah, iar ochii for s-au intunecat. Cei mai multi dintre
ei au cazut prada sagetilor si sabiilor, iar.unii au fost ferecati in lanturi. Numai
vreo mie de ghiauri au putut scapa cu viata. Impreuna cu raufacatorul
Heissler, care era serdarul murdar al acelei osti purtatoare de infringere,
au cazut prizonieri si capitanul de Agria, precum 0 alti saptesprezece capitani
renumiti <dintre austrieci>.
Preainaltul Allah face sa reuseasca totdeauna gindurile si masurile
mahomedanilor, iar pe afurisiti, care sint dusmanii credintei, ii face sa fie
mereu nimiciti !
143 Oastea musulmana, care a obtinut aceasta mare victorie, fund doar
de vreo sapte-opt mai, iar cetele necredincioase, potrivt celor spuse de cei
renumiti, care fusesera prinsi, de vreo optsprezece mii de luptatori, unitatea
ostilor islamice si atacurile for repetate au dus la biruinta.
Preainaltul Allah a sprijinit totdeauna rabdarea si perseverenta maho-
medanilor, spre a pastra neclintita temelia credintei for si pentru a-i duce la
multe alte victoria mari, asemanatoare acesteia. In toata aceasta b5.talie
si ciocnire, din partea islamica a cazut martir doar Cerkez-Ahmed pasa, care
era basbug, iar dintre ceilalti gazii vestiti au fost foarte putini cei care s-au
onorat cu rangul de martini. In noaptea aceea s-au odih.nit acolo, iar in
zorii zilei s-au inteles si au hotarit sa fad. o adunare si au gasit de cuviinta
ca beilerbeiul de Silistra, Findik-Mustafa pasa, sa fie numit comandant asupra
ostii islamice, S-au pregatit toate cele necesare transportului si miscarii,
iar pentru ca cetele transilvane aflate in cet5.tile Transilvaniei sä fie fortate
sa se supuna <craiului> curutilor 1°, au fost distruse si nimicite, mai intii
de toate, palanca construita de afurisitul Heissler in trecatoarea Brasovului,
precum si tabara nenorocita, care fusese asezata acolo. In fiecare zi corturile
erau asezate linga o cetate sau ling5. o palanca si sedeau cite o zi sau doua.
Transilvanenii care se aflau in ele, on de cite on se intilneau cu comandantul,
aduceau zaherele si daruri. S-au depus eforturi si staruinte in privinta supu-
nerii for fata de craiul curutilor. Facind astfel, cind s-a ajuns la marea manas-
tire de ling5. Sibiu (Sibin), craiul curutilor a fost imbracat in acel loc cu o
blaria ttimisa de serdarul suprem, prin Ghendj-Mehmed aga, unul dintre
capugibasii, urmind .5. stea in Transilvania, iar dad. , cu ajutorul lui Allah,
va reusi inlaturarea atacului dusmanilor asupra Transilvaniei si dad. va reusi
ocuparea tariff mai sus aratate, atunci craiul curutilor urma sa fie numit crai
in Transilvania. De nevoie, s-a poposit timp de citeva zile in localitatea ara-
144 tats mai sus, pins ce ghiaurii transilvaneni din imprejurimi vor veni si i se
vor supune lui.
Desi era important ca, inainte de intrarea ostii islamice in Transilvania
sa fie ocupata si pazita, de partea de dincoace, trecatoarea numit5. Portile
de Fier 11, totusi, in aceasta privinta, datorit5. unor masuri nechibzuite, s-au
ivit unele neajunsuri si, facindu-se greseli in ocuparea acelui loc, gazii musul-
mam au aflat ca pe acolo a intrat in Transilvania afurisitul numit Veterani,
trimis din partea cezarului, impreuna cu peste 20 000 de dusmani necredin-
ciosi, si ca vine asupra lor.
10 Thakaly Imre (Emdric).
11 Timur-Kaps. Se refers la intrarea in Transilvania prin partite Banatului.
www.dacoromanica.ro
172 HEMMED RAID
170
TRANSPORTUL DE ZAHERELE LA FORTAREATA INTARITA A
TIMI$OAREI
In momentul chid era sa se trimita soldele la Timi§oara, ghiaurul a
asediat cetatea Lipova, aflata in apropierea Timi§oarei. De aceea se ingreu-
nase trimiterea de zaherele la Timi§oara. Totu0, aga de ieniceri, Ekinli-
Mehmed aga, fiind un om bray; viteaz §i capabil de orice lucru §i devenind
14 RAz-s Kassm 1102 = 26 octombrie/7 noiembrie 1690. De fapt, trecuse.
14 loan al III-lea Sobiecki (1674-1696).
Ia Alacika ( ), Hatchi(?), general polon de artilerie.
www.dacoromanica.ro
TARIH :73
ba§bug, a incarcat multe zaherele unui numar oarecare de osta0 din ogeacurile:
ghedikli, spahii §i silandari, precum §i osta0lor tatari, cu ajutorul carora s-a
grabit s5. transporte zahereaua la Timi§oara.
www.dacoromanica.ro
174 MEHMED RAID
lucru fiind sigur, inlaturarea for devenise una din treburile importante ale
credintei §i fmparatiei. De aceea se dadusera sfaturi stra§nice ca All pa*a,
capudanul Dunarii, sa mearga to flota de Duare pe fluviu, jar pe uscat sa
mearga beilerbeiul de Silistra, impreuna cu oastea Rialetuhii sau §i impreuna
cu craiul curutilor, care pe atunci se afla in serviciul de paza a tinuturilor
cu pricina.1 De asemenea, se atrasese atentia sa fie pedepsiti cei care vor arata
nepasare in slujbeld mai sus aratate. Mergindu-se asupra lor, s-au dat lupte,
§i maceluri 0, cu sprijinul lui Allah, afurisitii aceia nenorociti aul fost, distru§i
si nimiciti in Intregime .1.
Sosind la Inalta Poarta vestea ca voievodul Cantemir 27, care era domnul
Moldovei, a raposat §i a pornit pe drumul infernniui, domnia yoldovei a
fost acordata, din partea Inaltului Devlet, crestinului numit Duca-oglu
212 .Constantin 28, in a asea zi a lunii mai sus aratate 2W... Ogoartea beilerbeiului
213
de Oceacov, Mahmud pap. §i desemnarea vizirului Tusuf pa4a>.
www.dacoromanica.ro
176 MEHMED RAID
www.dacoromanica.ro
TARIH 177
www.dacoromanica.ro
178 MEHMED RAID
and s-a pus In discutie 0 chestiunea: Prin care trecatoare este mai
nsor 0 mai lestie de trecut, din nou, din partea Tariii Rominesti in partea
Belgradului?", s-a ajuns la urmatoarea intelegere: Sä se dea Malta porunca
pentru ca twig oastea islamick cu toate armelO de expeditie, -sa mearga
pe partea Tarii Rominesti, undo se rafla deja, ping -n dreptul Vidinului; apoi
5a treaca pe partea cealaltg, iar tunurile sa fie trecute peste Dunare cu vasele.
Pe de alts parte, Mahmud pasa, beilerbeiul de Rumelia, mergind pe malul
de dincolo, priff partea Vidinului, sa se duca s.i sa construiasca poduri peste
riurile si mlastinile aflate pe drumurile ostii islamice.
Indata dupa aceea s-a. pornit si s-au depus eforturi pentru indeplinirea
aCresttor masuri chibzUite. In a Opta zi a lunii mai sus aratate 39, in ziva de
luni, oastea imparateasca a pornit spre Belgrad, prin partea Tarii Roma-
hesti, iar oastea de Rumelia a ,pornit prin partea Rusciucului. In a cinci-
sprezecei ,zi a lunii mai sus aratate oastea islamica a asezat corturile In loca.-
litatea numita Vii 40, In fata Vidinului, 0 a pornit sä treac5. valuri dupa valuri
224 pe malul celalalt, spre Vidin, cu bacurile.
,Ei au gasit de cuviinta sa poposeasca timp de citeva zile pe sesul Vidi-
nului, 'Ana la adunarea ostilor, munitiilor si zaherelelor care fuseseraIntoarse
din drum, in urma schimbarii directiei dinspre Transilvania spre Belgrad.
<!n paginile urmatoare se descriu luptele de la Belgrad dintre turci $i austrieci, Ma a
se aminti de thrile romine>:
www.dacoromanica.ro
TARIH 179
cei aratati mai sus, s-au repezit asupra for cu vitejii vinatori de dusmani,
aflati linga ei, si i-au distrus §i i-au nimicit. Pe cei mai multi dintre ei i-au
dat prada sabiilor, iar pe mUlti altii i-au luat ca robi .1.
264 ... $i pentru a ramine la paza. Timi§oarei au fost numiti, cu cite cinci-
265 sprezece aspri la inceput §i cu conditia de a-i spori mai tirziu, opt sute de spahii,
silandari de sacrificiu §i cavaleri, iar cu cite zece aspri, ca solda de pensie,
au fost inscri0 trei sute de ieniceri, doua sute de gebegii, aizeci de tunari,
precum si zaimii Si timariotii eialetului Sivas, impreuna c1Y alaibeiii lor,
§i beilerbeiul de Sivag, cu thata bastea sa de gar ...
<An fost numite rosti qi pentru, paza Gyulei>.j
Pentru soldele muhafizilor care se aflau 4inainte In cetatile Timisoara
§i Gyula, ca §i ale celor inscri0 dirt nou, ad fost trimise, cu (Wile desemnate,
trei sute paisprezece pungi de aspri, care s -au scog scum din vistierie, si au
fost duse cu bine is Timi§oara, trecindu-se a itreia zi prin Panciova. Dar
nu s-a putut trece peste podul de pe riul Mures, care se afla la o distant5.
de peste paisprezece -ore de Timi§oara si In drum spre cetatea Gyula. S-a
mai primit stirea ca, dintre trecatorile aflate la margine, doua cetati, numite
Lipova si Cenad, erau de asemenea in miinile du§manului credintei,
Afara de aceasta, Weterani, 46' care venea din partea Transilvaniei,
deta0ndu-se cu vreq douasprezece mii de afurisiti de tabara nenorocita. a
sapat cu ei metereze la .capetele trecatorilor §i a a§ezat tunuri, avind de gind
sa linpiedice trecerea in partea cealalta. Yn urma acestor §tiri, s-a emis inalta.
porunca, adresata gloriosului vizir <Topal> Husein pa§a, care era muhaflz de
Timisoara, in sensul ca zahereaua §i soldele cetatii Gyula, despre care s-a
vorbit, sa fie pastrate in cetatea Timi§oara, spre a se depune-sfortari ca sa
fie trimise, cu ajutorul preainaltului Allah, in zilele de iarn5....
" Cibik sau Cik, probabil imprejurimile orasului Miercurea-Ciuc.
" .Fandor lano,s, Ion ,Sandru.
4° 1106 H. = 22 august 1694-11 august 1695.
"a Frederic Veterani, comandant in oastea. austriacA (in. 1695,
www.dacoromanica.ro
180 IMEHMED 161.5ID
aeb Ali pa.sa (Sarmeli), mare vizir (14 martie 1694-2 mai 16951.
47 20 rebi II 1106 = 8 decembrie 1694.
48 25 rebi II 1106 = 13 decembrie 1694.
49 Provincie in Anatolia aptisean6..
5° Kul kethudass.
44° Mustafa al II-lea (7 februarie 1695-1703).
51 28 zilhicce 1106 =. 10 august' 1695.
www.dacoromanica.ro
TARIH 181
www.dacoromanica.ro
182 DIEHMED RAID
www.dacoromanica.ro
TAM 183
www.dacoromanica.ro
184 MEHMED RAID
www.dacoromanica.ro
TARIH 185
pe partea cealalta gi a construit un pod pe apa aratata mai sus. S-a mai aflat,
de asemenea, ca pi afurisitul numit Veterani ", care se gasea in vilaietul
Transilvaniei, voia sa vina aproape de Lipova cu cei peste doulsprezece mii
de calareti austrieci, bine pregAtiti gi bine inarmati, precum gi cu trei mii de
pedestragi si c5. ei s-au inteles gi au pregatit viclegugari, pe ascuns, cu serdarul
murdar al taberei, ca s& atace oastea islamica din doua parti, prin surprin-
dere. Dupa aceea a sosit arzul trimis de beilerbeiul de Rumelia, Mahmud-
beizade Mahmud paga, care fusese mai inainte insarcinat sä supuna cetatea Lugoj.
Acesta stria: Afurisitul numit /Veteranii pia infipt corturile in apropiere de
Lugoj, impreuna. cu vreo doulsprezece mu de calareti austrieci bine inarmati
,Si bine pregatiti, in gad. de ogtiie pedestrage care se af15. ling5. el. Oastea care
se afla ling5. noi fiind in cea mai mare parte pedestra, iar oastea calare fiind
puling, nu am gasif potrivit gi nu am socotit nimeriiisa pornim la atac asupra
ghiaurilor afurisiti. Potrivit relatarilor obtinute de la pringi (dill, e sigur ca
ei au de gind sä dea un atac nocturn asupra noastra. De aceea noi am agezat
°stile in metereze gi am sapat ganturi adinci in cele patru parti." Intrucit el
le facea cunoscut pi cererea sa i se trimita un numar oarecare de ostagi calari,
s-a tinut un sfat in fatal marelui vizir, impreuna cu ilustrul han $i cu celialt1
viziri-mari, ca sa se discute cum ar ,fi mai bine sa se procedeze.
Cei priceputi cazusera de acord pi hotarisera, de bine de rau, ca e mai
potrivit sä se mearga, mai !nth, cu tcata oastea imparateasca asupra ogtii lui
Veterani pi, cu ajutorul lui Allah, dupa ce Adunarea acestuia va fi distrus5. gi
impragtiati, sa se depuna sfort54 in vederea intilnirii cu tabara austriac5..
340 Dar .tocmai atunci Mustafa bei, care fiind iratele mariei-sale marelui vizir,
fusese onoratcuserviciul de chehaia al sau, a propus masura ca, inainte de a se
intilni cu tabara demna de infern, sa se aleaga ostagi din ordia imparateasca
pentru a fi trimigi in ajutor 1a. Lugoj. Repetind de inenumarate on in medjlis
aceasta masura nepotrivita, el a purtat multe discutii contradictorii cu cei
care nu erau de acord cu el gi a insistat in parerea sa aratata mai sus. De
aceea deyenise clar ca el va fi pedepsit de padigah. Totugi, prin ruga lui
efendi, a ilustrului han, precum gi a mariei-sale marelui vizir, padigahul
indepartat si si-a schimbat hotarirea de a-1 pedepsi §i astfel el a fost of orat
ca vizir cu paza Timigoarei.
In a cincea zi a lunii safer 70 cel norocos, s-a pornit din fata Lipovei cu
toata oastea islamica, dar, din cauza unor ploi mari, drumurile fiind mlagti-
noase, o distant& de apte ore a fost parcursa pins seara ou mii de greutati
pi tecazuri gi s-a descins la menzilul numit Sart 71. Deoarece nu toate tunurile
imparategti (fahl) au putut fi aduse in noaptea aceea la menzilul mai sus
aratat §i deoarece sosisera Cu greu a doua zi, aceasta intirziere a fost pus&
pe seama neputintei, neglijentei gi nepasarii capeteniei surugiilor de care
pentru tunuri 72. De aceea el a fost mazilitriar postul amintit a fost acordat lui
topcibagi All aga. De asemenea, s-a dat firman sä fie luate apanajele (gedik)
zaimilor care in ziva aceea nu au fost prezenti ling& ilustrul sangeac, aga cum
erau insarcinati, Si sä fie acordate altora. In momentul pornirii din Lipova,
mutasarriful sangeacului de Mentege, Findik-Mehmed paga, fusese numit ca
cerhagi si trebuia sä insoteasca oastea islamica, pazind-o. Padigahul lumii,
www.dacoromanica.ro
186 MEHMED RAID
auzind c& el, aflindu-se in fata, nu-si respect& misiunea, asa cum fusese numit,
391 1-a mazilit ; a Jost ridicat si rangul sau de pasa. Postul mai sus aratat a fost
acordat lui Djafer aga, care era chehaiaua generosului vizir Topal-Husein.
pasa. Acestuia i s-a dat firman s& stea ling& muhaf1zul Timisoarei, In a saptea
zi a lunii mai sus aratate, corturile Intregii osti impa.ratesti au fost asezate
iarasi pe sesul Timisoarei. S-a emis !nail firman s5. Arina eft mai repede si sa se
ataseze ostii imparatesti in sesul Timisoarei cei care fusesera retinuti, din
precautie, pentru paza Belgradului: Valiul de Alep, care era vizirul Tursun-
Mehmed pap, cu oastea eialetului aratat mai sus, agalele de hass, impreuna.
cu Wile de arn5.uti, care se aflau linga ei, boliikba0 Fazil din Bosnia, impreun5.
cu cei trei mii de ostasi pedestri si levetizi de ,Bosnia, care se aflau Iinga el,
biiliikbas1 de darabane (taraban), cu cei cinci sute de ,ostasi pedestri. Pentru.
aceasta a fost Insarcinat Ali aga, unul dintre capugibasiii Inaltei Curti.
Mai inainte, cfnd oastea imparateasca trecuse din Belgrad pe parteai
cealalta, spre Timisoara, atunci, potrivit firmanului dat i se trimisese glo-
riosului vizir Djafer pap, muhafiz de Belgrad, tin numar suficient de ostasi
pedestrasi, dintre ostile aflate la paza Belgradului, precum si flota dunareana,
ca sa cucereasta 4i sk supun5. cetatea Tltel, aflat& acolo unde apa Tisei se
varsa In Dunare. Intre timp, a sosit stirea el ei au risipit tntr -o clip& adunarea
ghiaurilor pe care o g5.sisera in afara eet &Iii si, intend 1ndata ini cetate, au
trecut-prin focul s5.biilor majoritatea ghiaurilor int5.riti In ea si an cucerit
0 au supus fortareata mai sus ar5.tat5..
Aceasta stite a fost hportata alum nla tronul sultanului cel cuceritor
de tari. Cea mai Mare parte a poterilot de bltalie si proviziilor ostirii Impar5.-1
testi flind oprita in cetatea Timisoara, oastea echipat5. Oor si plina de eforturi
a 1naltat steagurile purtatoare de victorie, din sesul Timisoarei, Iii a unspre-
zetea zi a lunii safer 78 cel norocos, dorind sä poposeasca intr-o localitate la
vreo trei ceasuri distant de cetatea Lugoj. De aceea at fost trimisi inainte,
cu ostile eialetelor lot, inaria-sa ihistrul han, Cu toata oastea tatara, vinatoare
de dusmani, valiul de Anatolia, gloriosul vizir Ibrahim pap, .raliul de Diara"
bekir, glotiosul vizir ,Sabin-Meluned pap, precum si beilerbeiul de Riimelia,
vizitnl Malunud-beizade Mahmud pasa. Ei au stat si au poposit in noaptea
aceea, pina dimineata, In fata Lugojului si a taberei hil Veterani. A doua zi,
dis-de-dimineat5., maria-sa padisahul cel curajos, ridicindu-se de la locul
sau spre 'a porni la lupta, impreunit cu toata oastea islaznica. existents la ordia
Imparateasca si aranjata In ordine de bataie obisnuita, a desfasurat asupra
taberei lui Veterani steagurile purtatoare de victorie si noroo. Afar& de faptul
ca 1mprejurimile tlului Timis, locul unde se afla tabara nenorocita, a dusmanu-1
lui legii, erau Aline de mlastini, iar hi spate se aflau codri, dusmanii legii,
la rindul lor, 10 puseser5. Cat baricade In jur si carele for de provizii, precum si
cele .de munitii si stateau gata de lupta, arat1nd statornicire.
Atunci maria-sa padisahul cel zelos a stat In inijlocu1 ostirit impreuna
cu ppahiii, silandarii, ghedikliiif zaimil si cIi slujitorii si a emis un hatti-i-hu-
maiun catre maria-sa serdarul suprem pentru ca dusmanui legii sa fie atacat
din toate partile. De aceea mania -sa ilustrul ban a trecut cu oastea tatar&
pe partea cealalta a riului Timis si, ocolind prin partea padurii, a pornit sa
depuna eforturi ca sal loveasca pe dusmanul legii dintr-o parte.
78 11 safer 1107 = 21 septembrie 1695.
www.dacoromanica.ro
TARIH 187
www.dacoromanica.ro
188 MEHMED RA$1D
for mari *i nenorocite, Idu vreo cincizeci-gaizeci de mii de ostagil alesi dintre
austrieci, auzind aceasta, a renuntat la gindul de a se mai intilni cu oastea
islamica ,si a preferat sa apere Transilvania gi a, de teama ca oastea, islamica
sa nu mina asupra lui, a plecat in mare graba in vilaietul Transilvaniei.
Mara de aceasta, apropiindu-se iarna, s-a socotit a anotimpul de lupta
si de macel s-a incheiat si, de aceeaj s-au flout pregatirile necesare pentru
apararea Timisoarei i altor cetati de margine. Considerindu-se potrivit sä
se- tread. -prin Nicopole, in a optsprezecea zi a lunii saferJ7° cel norocos s-a
pornit inapoi, cu toata oastea islamica, in directia hotarita.
Strabatind distante si parcurgind menziluri, in a cincea zi a lunii rebi
17° au reusit sa ajunga in fata Nicopolei. Atunci, maria-sa yadiphul lumii
a trecut in partea Nicopolei impreuna cu suita specia15. a Curtii impa'ratesti.
De asemenea, 0 restul ostii imparatesti a pornit sa treaca cete dupa cete
pe Dunare, spre Nicopole, du salci si cu bacuri ...
Intr -o noapte, vreo doua mii cinci 5ute de ghiauri din neamul austriac
au dat pe neasteptate un atac asupra cetatii Noua Palanca de pe partea
cealalta a Dunarii. Gaziii viteji, care se aflau intariti in cetate, ridicindu-se
ins' pentru, a, se apara de dumanii legii, au omorit si au nimicit cu tunuri,
pusti, lanci si cu sabii pc multi dintre afurisitii aceia. Atunci, afurisitii au
364 fugit, de nevoie, cu rusine si cu pierderis spre interiorui 5.rii for nenorocite,,..
u 18 sizfer 1107 =7-- 28 serl.cmbrief 1695.
" 5 rchi I 1107 = 14 octombrie 1695.
717t onstintin Duca (1693-1695).
76 Kantentir-ogle, Antiolr Cantemir (1695-1700)J
" Al lui Constantin Cantemir, damn al Moldovei (1685-1693).
II° Yeni-Palanka.
www.dacoromanica.ro
TARIH 189
www.dacoromanica.ro
190 MEHMED HASID
www.dacoromanica.ro
XAR111 191
www.dacoromanica.ro
192 SIEHDIED 9.41D
" Gabrava, Enea Silvio Caprara, general Italian In serviciul Austriei, feldmaresalul Tran-
silvaniei (cf. Hammer, op. cit., XII, p. 388).
www.dacoromanica.ro
TARIH 193
397 ... De asemenea, s-a dat firman ca si pentru flota de pe fluvlui Dunarea
sa se is de la schelele aflate pe malurile Dunarii, ping la Nicopole, Rusciuc,
Silistra Si Belgrad, cele douasprezece saici ale capudanilor de ogeaclicuri,
cite 6 §aicl. de la muteveliii de Ismail 0 Isaccea si de la c5.peteniile satelor
Bogaz 92 0 Taia 92 si doua saici de la nazirul de Chilia, precum si cinci said
de la voievodul Tani Romanesti. <Restul flotei se va preg5.6 din partea miriei).
www.dacoromanica.ro
194 MEHMED HASID
www.dacoromanica.ro
JTARIII 195
409 Trecind, mai Rntii, cu mii de greutati §i necazuri, pe podul intins peste
fluviul Dunarea, an strabatut apoi §i apele Timis §i Bega §i steagurile au font
a§ezate pe malul riului Tisa. Dar atunci du§manul credintei, retraginduli
inapoi, din acel loc, tabara sa nenorocit5., a numit vreo ppteopt raii de
austrieci pede§tri pentru paza cetatii Titel
411 Dupa aceea, pornind cu oastea imparateasca din fata insulei Kupala 97,
an trecut §i peste podul de la Felvar. Apoi corturile au fost a§ezate pe malul
riului Tisa, in localitatea numita Zenta (Senta). Ei 98 au staruit in indarat-
nicia for pentru a se lua masura nepotrivita de a se trece dincolo de riul Tisa,
spre partea Timi§oarei. pe aceea maria-sa marele vizir, la rindul sau, neavind
incotro, a fost nevoit sa se supuna parerii tuturor celorlalti. Astfel, au inceput
sä construiasca un pod ,pe 11111 Tisa in apropiere de 4enta.
912 <Trecerea peste podul construit la Zenta, pe Tisa).
Cei mai multi oameni au urmat pe cei din suita imparateasca §i s-au
grabit sa tread. spre Timi§oara. AP cum g-a aratati, du§manii legii, dupa
ce au ajuns in partile cetatii Varadin, aflind ca majoritatea ostii islamice a
trecut Tisa, spre Tim4oara, qi ca maria-sa marele vizir a r5mas, impreuna cu
o§tile viziril.,r §i comandantilor, pe malul de dincoade, 98 la Zenta, ca sa treach
harabalele de echipament qi proviziile pe partea cealalta <spre Timipara>,
au socotit acest moment un prilej deosebit §i au inceput sa-§i pregateasca
munitiile.
www.dacoromanica.ro
r96 MEHMED HASID
<Rezistenta marelui vizir in fata atacului austriecilor. infringerea o§tii islamice $i moartea
415 marelui vizir Elma.g-Mehmea pap., ,impreun4 cu alti marl detnnitari>.
Ei m 1-au determinat pe maria-sa padiphul iumii 55. se intoarca cu o
clips mai devreme spre Timirara. Cu toate acestea, ei nici nu au stat macar
In noaptea aceea, pin5. dimineata, ci, parasind in grabs atitea lucruri, muni-
file, ghiulelele *i corturile, an pornit In graba, urr echipati, spre Timirara.
Unii dintre cei incercati in expeditii, §tiind ca dqmanul legii nu poate P.'
treaca riul in mai putin de trei zile, s-au impra§tiat dui:4 ce toata oastea
imparateasca a pornit spre Timirara §i, intrind in corturile pline de lucruri,
dar goale de once duFmn §i prieten, le-au pradat. In noaptea aceea, era a
douazeci *i patra noapte a lui safer cel norocos 100, maria-sa padisahul lumii
s-a straduit sa se intoarca cu griji §i cu necazuri. In a dotazeci §i cincea noapte
a lunii mai sus aratate, la miezul noptii, §i-au a§ezat steagurile in fafa. Timi-
rarei §i au poposit acolo. Dupa trei rile, a venit la oastea islamicl din Timi-
rara cineva, clruia ii placea foarte mult halvaua, incarcind toate cutiile de
halva intr-un car cu boi.
417 ... Devenind clar ca era potrivit ca de azi inainte s5. se porneasca spre
Adrianopol, In a cincea zi a lunii mai sus aratate 101, s-a pornit impaate§te
din fata Timisoarei §i, in a zecea ti, trecindu-se peste fluviul Dunarea, s-a
reu§it instalarea corturilor pe §esul Belgradului ...
22 Demnitarii otomani.
100 24 safer 1109 = 11 septembrie 1697.
ma Amudja-zade Husein pap, mare vizir (17 septembrie 1697-8 august 1702).
101 5 rebi I 1109 = 21 septembrie 1697.
1°2 1110 H. -= 10 iulie 1698-28 iunie 1699.
103 Autorul se refera la necazurile pricinuite de generalul austriac de la Carlowitz si de
banul de Croatia".
www.dacoromanica.ro
TARIH I97
www.dacoromanica.ro
fee MEHMED RAID
Daca unii dintre ei vor dpgi. 0. se ini oarc5. iarasi inapoi, fiind considerati
ciintre cetele de raufacatori, sa nu fie sprijinii si primiti de cei care sint supusii
iimparatului austriac si, din respect pentru dainuirea si siguranta pacii si
prieteniei, acestia sa fie prinsi predati capeteniilor de la margine ai Inaltului
460 Devlk .,.. <24 re,geb 7110> 1"
www.dacoromanica.ro
TARIH 199
1O Antioh Cantemir.
www.dacoromanica.ro
200 MEHMED RAID
465 Artico lul zecer Potrivit oelor scrise in ahidnamelele- date in trecut, atit
timp cit craiul le§esc isi mentine prietenia lui cu Poarta fericirii, voievodul
Moldovei sä fie in stare de prietenie cu el, aa cum a fost prieten cu el din tre-
cut 0 pine acum, sit in felul acesta, <moldovenii) sa stea lini0iti ca 0 mai
inainter intocmai ca celelalte raiale ale Inaltului-Devlet. SI nu fie primiti
cei care fug din vilaietele Moldovei §i Prii Romanesti <in Polonia). Dace vor
fi unii care, intr-un fel oarecare, refugiindu-se in, vilaietul lor, vor cauta apoi
466 sa tulbure Zara, astfel de oameni sa fie predati, cind vor fi ceruti. Acett articol
fiind clar in ahidnameaua care s-a dal mai inainte, de aceea s5. fie pazit asa
cum se cuvine. De asemenea, cei care, fie dintre raialele lese0i, fie cazaci de
oricare neam, vor face tulburari si pradaciuni,r sä nu fie primiti dincoace,
ci sa fietrefuzati ... <24 regeb 1110> 11°.
www.dacoromanica.ro
TARIR 201
<Se descriu certurile care s-au ivit Intre fiii lui Selim Ghirai: Devlet Ghirai, care era
han, 5ehbaz Ghirai, Gazi Ghirai, Saadet Ghirai qi Kaplan Ghirai. Dintre acestia, Gazi Ghirai,
aducind ceata de atari gi de nogai, a venit la Bugeac, cerind sa. fie han, din nou, tatal sau, Selim
Ghirai, on el insu0. Au fost numiti irnpotriva lui mutasarriful eialetului Oceacov (Ozu ),
vizirul Iusuf paces, beilerbeiul de Caffa, Murtaza pap, gi Devlet Ghirai. Atunci Gazi Ghirai
www.dacoromanica.ro
202 MEHMED RAID
s-a predat fltrii lupta Iii Iusuf pasa, cerfild sd mearga la Poartli, Tfitarii qi nogaii, supusii lui,
au cerut iertare 4i s-an angajat, printre a1te14 la (urnitoarele):
508 Acei dintre ei care locuiesd In Moldova si stew la Hain Pasa Turdu"
cake este vechiul lot fnut de sedere, precum si in alte locuri potrivite. Astfelt
ei A. nu atace neamurile lesesti si rusesti, prevazute In tratatul de pace, si
nici raialele Moldovei si Tarii Romanesti, care se gra In Imprejurimile lor...
543 .4. La expeditia mariei-sale padisahului lumii din anul (o mie o suta>
trei 118, marele vizir Husein pasa, aflindu-se muhafiz de Belgrad, la medjlisul
care se tinuse la Belgrad, in fata padisahului, el aratase neajunsurile mari in
cazul trecerii prin partile Tiplissarei si aratase cay, daca.R9rnireat spre dusman
este stability si hotarita, atunci sa se treaca peste Sava spre Varadin. In-
tr-adevar, la trecerea prin Timisoara ivindu-se greutatile aratate de el, parerea
lui fusese laudata de padisahul lumii si de aceea fusese onorat cu inaltul grad
de mare vizit in locul lui Elmas <Mehmed> pasa, care devenise martin...
www.dacoromanica.ro
TARIH 203
www.dacoromanica.ro
204 MEHMED RAID
avutiile §i lucrurile locuitorilor dirt satele de prin partile Tomarovei 126, Ismailu-
lui §i Chiliei, dar chid a ajuns la Ismail, aflind de fuga faimoasa a lui Devlet
Ghirai han, a fugit In grabs §i el spre Circazia 127, pe urmele hanului cel
pomenit mai sus. .
www.dacoromanica.ro
Volumul al 111-lea (390 p.)
50 TRIMITEREA GRABNICA DE PORUNCI YN VILAIETUL, RV1IELIEI
www.dacoromanica.ro
205 MEHMED RAID
Vizirul Ali pap. din Izmir (Lzmir/i), care mai inainte de aceasta
fusese numit ca muhafiz de Nis, a fost onorat cu paza Timirarei .4
132 EVENIMENTELE ANULUI 0 MIE 0 SUTA SAISPREZECE11
SCHIMBAREA FUNCTILLOR VIZIRILOR
www.dacoromanica.ro
TARIH 207
De asemenea, tot in ziva aceea s-a facut schimb de eialete intre cakirgi-
ba0 Hasan pap, unul dintre vizirii mari, §i valiul de Silistra, Cerchez-Iusuf
pasa ...
205 Paza Timisoareir fusese acordat5. lui All pap, care fusese eliberat din
dregatoria de bostangibasi. Pentru a-1 invita la Poarta fericirii pe fostul
muhafiz Ali pap/ din. Izmir, ma'ria-sa marele vizir 1-a trimis pe Haydar aga,)
silahsorul padiphului, acesta fund omul sau de incredere. La Intoarcerea mai
sus aratatului aga de la Timisoara la Poarta, pe drum, el a fi fost onorat de
vizirul mai sus aratat pi ar fi primit favoruri. Astfel, Haydar aga, care era un
om viclean, a cazut in lacomie
<Se aratii a marele vizir, aflind aceasta, l-a trimis pe Ali pafa in Egipt, iar lui Haydar
aga j s-a dat domiciliu fortat la Adrianopol) f
www.dacoromanica.ro
208 MIMED RAID
www.dacoromanica.ro
TARIM 209
Unii spioni au dat de veste ca, atunci cind rill] Nistru (Tur la) va in-
gheta, tarul Moscovei 27, trimitind pe nea§teptate un numar de osti asupra
craiului Suediei, are de gind sa-1 nimiceasca. Intr-adevar, era sigur c5. afurisi-
tul tar al Moscovei, fiind foarte orgolios §i egoist, nu va respecta mull timp
pacea §i prietenia. Acest lucru se dovedise §i prin aceea ca., mai inainte de
aceasta, cind suedezii, fiind infrinti, intrasera dincoace de hotarele Inaltului
Devlet, cu gindul de a st refugia in partea Inaltului Devlet ,Si de ali salva
sufletele lor, atunci el 27, contrar tratatului imperial, intrind pe o distanta
de patruzeci0opt de ore dincoace de hotar, avusese curajul de a se lupta
§i de a se razboi cu suedezii pe malul apei Bug (Aksu). De aceea, potrivit
tirilor date de iscoade, s-a1 socotit ca el ar putea sä ridice cu siguranta, In
timpul inghetului, steagul rascoalei. Pe de alts parte, era necesar ca §i craiul
Suediei sä fie bine pazit, fiind sub aripa ocrotitoare a padiphului. De aceea
pentru paza Benderului au fost numiti §i Insartinati: zaimii §i timariotii
din Rumelia, cu alaibeii lor, mutasarriful sangeacului de Ianina (Yanya),
fostul defterdar Mustafa pa§a, mutasarriful sangeacului de Tirliala, cav4m0
Elhadj-Mustafa pa§a, mutasarriful sangeacului de Klistendil, Davud pap.,
mutasarriful sangeacului de Ohri, Karayilanoglu Mehmed pasa i mutasarri-
ful sangeacului de Elbasan, Mahmudbeizade Hudaverdi pap.
<Au mai plecat i valiul de Anatolia §i alti viziri>.
www.dacoromanica.ro
210 MEHMED RA5ID
29 In Suedia.
n Martin Neugebauer (oficial) si generalul Stanislav Poniatowski (neoficial).
31 Ciorlulu (corlulu), din Ciorlu", localitate in Turcia europeanA. All pa4a a fost mare
vizir intre anii: 1706 *i 1710.
n 4 ,caban 1121 = 9 octombrie 1709.
" Petru cel Mare.
www.dacoromanica.ro
TARIH 211.
www.dacoromanica.ro
212 MEHMED RA.51D
S-a emis firman imparatesc ca sa fie numiti §i trimi0 cinci mill de ieniceri
pentru paza Babadagului, spre a-I apara la nevoie. De aceea, potrivit inaltei
porunci imperiale, s-au depus eforturi sa se scoata, dintre osta0i prezenti
la odalele din Istanbul, cinci raii de ieniceri ale0. Terminindu-se cele necesare
336 pentru drum, In a §aptesprezecea zi a lunii mai sus aratate 42, ei au pornit de
la Poarta.
22 .Fahar-i devlet, Cirolulu Alb pap.
40 Mustafa al II-lea (1695-1703).
" 1122 H. = 2 martie 1710 -18 februarie 1711.
42 17 faban 1122 H. = 11 octombrie 1710.
www.dacoromanica.ro
TARIH 213
Afara de aeestea, in lupta tare s-a dat cu craiul Suediei 48, cind suedezii,
pentru a-vi salva sufletele lor, au fugit in tinuturile islamidei aflate in impre-
jurimile locului de batalie,r rusii, contrail tratatului imperial, trecind peste
granita cu patru zeci 0 opt de ore in interior, an pus mina pe trei sute de oameni
dintre ostasii suedezi care sedeau pe malul fluviului Bug si i-au dus in tara lor.
De asemenea, la trei luni dupa intrarea craiului Suediei la Bender,
care se considers tinut launtric, acesta trimisese pentru iernare in orasul
Cernauti vreo sapte sute dintre ostasii sal, prin tinuturile Moldovei. In timp
ce ei sedeau acolo, vreo ,case mii de moscoviti, contrar clauzelor pacii, atacind
§i patrunzind in interiorul Moldovei, i-au calcat prin surprindere pe suedezii
care se aflau la iernare; pe unii dintre ei i-ap omorit iar pe altii i-au lust
prizonierl.
Indeosebi in a saisprezecea zi a lunii muharrem 49 al acestui an, bine-
cuvintat, adunindu-se un numar oarecare de rusi vi luind vi pe cei din ceata
de calmuci, care li se supuneau, ei au patruns in. Crimeea, prin trecatoarea
numita Hakceken 50, si au ucis douazeci, de yiusrilmani. ,E.1 au pradat avutifle
lor si au dus o mie apte sute, de vite.
Pe seurt, Inca de la incheierea pacii vi prieteniei, neamul moscovit, on
de cite on a gasit prilej, a omorit oameni la granitele islamice si a pradat multe
avutii, savirsind multe fapte vi actiuni nepotrivite, din care rezulta incalcarea
tratatului. Astfel, fie grupuri de ostasi, fie insu0 tarul moscovit, trecind prin
tara leseasca, au facut, prin inseraciune si prin intimidare, ca unii demnitari
lesi sa i se supunk lui. Treptat, tarul a ocupat netatile lesesti, prin uzurpare
§i supunere. In special la trecatorile aflate la hotare el a infiintat palanci
341 not, punind in toate munitii, arme de lupta, ostasi si zaherele. In felul acesta,
el a determinat sa i, Se supuna si cazacii zaporojeni 51.
De asemenea, a pus ostasi rusi si in cetatea Camenitei. El are de gind sa
se apropie zi de zi de tara Moldovei si de alte hotare musulmane vi, sa ocupe
tinuturile islamice.
De aceea an discutat $i au cazut de acord ca cererile lui necontenite qi
rugamintile sale ca InaltuliDevlet sa respecte pacea vi prietenia sint cu sign-
ranta cu scopul de a sustrage atentia Inaltului Devlet, pins cp ivi va completa
cele necesare. Cind despre aceasta problems a fost intrebat maria-sa
Basmakcizade Esseid-Ali efepdi, el ja dat sentinta (felva), zicindl
Deli, dintre ghiaurii dusmani ai padiphului Islamic, califatul lui sa dainuie
pins in ziva de rapoi !tom, se facuse pace cu tarul neamului moscovit, totusi
-tarul mai sus aratat, omorind multi musulmani, care lormeaza populatia
hotarelor islamice, iar pe multi altii luindu-i prizonieri, a, calcat pacea si a
devenit hair. De aceea, pentru indepartarea rautatilor acelui tar din tinutu-
rile islamice, -este necesar ca padisahul Islamului, trimitind osti asupra lui,
. duck razboi tu el, potrivit eriatului". Cu aceasta, hotarindu-se expeditia
imparateasca asupra ghiaurilor moscoviti, medjlisul s-a terminat ftl acest fel
§i discutiile au fost incheiate cu ruga de aprobare.
48 Carol at XII-lea.
19 16 muharrem 1122 = 17 martie 1710.
So HakFeken ( ) )
61 Baraba, vs Potkali.
www.dacoromanica.ro
TARIH 215
Dupa aceasta s-a emis inalt firman ca sa se recruteze din nou 30 000
de ieniceri, 10 000 de gebegii 0 7 000 de tunari §i, afara de galioanele §i cekdiriii
flotei hriparate0i, sä se mai construiasca sa se faca galioan4 fregate (firkata),
vase mari cu pine §i alte corabii, necesare dupa. imprejurari §i potrivite pentru
Marea de Azov.
De asemenea, an fost emise inalte porunci intarite ca sa se dea de veste
vizirilor, emirilor si altor capetenii de o0i din imprejurimi pentru ca, la sosirea
primaverii, sa se adune, cu ajutorul lui Allah, pe §esul Adrianopolei, Inainte
342 de Nevruz. Mars de aceasta, a mai fost numit §i trimis in Egipt, cu hatt-
i-humaiun, Hadji-Ali aga, primul imbrohor (mirahor), ca sa scoata 3 000
de osta0 egipteni.
MAZILIREA, INTEMNITIREA $1 LUAREX AVERIf VIZIRULUI
IUSUF PASA
www.dacoromanica.ro
216 MEHNIED RAID
Divan, totu0 in a treia zi a lunii sevval M s-a tinut Divan Imparatesc 0 sus -
humitul Kantemir-oglu, care fusese numit voievod al Moldovei, s-a inchinat
in fata inaltului trod; dupa te vizirii mari au intrat la arz. Atunci, potrivit
vechiului obicei, i s-au acordat cuca, siipurghel si cabanita de samur, captu-
sita cu catifea
346 EVENIMENTELE DIN ANUL 0 MIE 0 SUTA DOUAZECI V TREI"
SCOA1EREA TITIULUI PURTATOR DE '
Maria-sa marele vizir Teberdar 56 Mehmed pasa, fiind numit { serdar
purtator de victorie pentru expeditia asupra moscovitilor, in ziva de joi,
prima zi de muharrem 57 cel dint, s-au adunat in seraiul marelui vizir toti
vizirii, carturarii (ulenta), seih-efendii §i alti demnitari ai Imparatiei si mai
marii sultanatului. Dupa aceea, potrivit obiceiului, ei au scos printre oastea
de Poarta tuiul purtator de victorie.
348 Tunurile man (fayka) carer arunca ghiulele de patruzeci §i cinci
349 ocale, numeroase tunuri balimezza §i colonborna cea mai mare parte a
munitiilor si armamentelor au fost incarcate in §5.icile din Marea Neagra,
spre a fi transportate la schela Chilia (N111) ...
358 DESCRIEREA AMANUNTITA. A EXPEDITIEI PURTATOARE DE VICTORIE
and maria-sa serdarul suprem, parcurgind distante §i strabatind men-
ziluri cu oastea imparateasca, a trecut prin trecatoarea Isaccea pe sesul
359 Carta, s-a primit stirea ca dusmanul legii a sosit in localitatea numita Tutora
(copra), aflata in tinutul Moldovei.
Atunci, pornindu-se asupra lor, In a doua zi a lunii djemazi-ul-ahir 58,
corturile au fost asezate pe un ses larg, la ,o distanta de o ora §i jumatate
de trecatoarea Fakiu, de pe malul riului Prut. Dindu-se firman pentru con-
struirea de poduri, din citeva locuri, pe riul mai sus aratat, tocmai in momentul
inceperii,,s-a opus ghiaurul numit Seremetoglu Mihail, care era serdar murdar
peste vreo tinci sau zece triii de ostasi, avangarzile (perhaci) purtatoare de
infringere ale tarului cel nenorocit. De aceea unii dintre gaiiii musulmani,
renumiti prin vitejie, aruncindu-se in apa, au tras sabiile distrugatoare asupra
celor nenorociti §i s-au luptat §i s-au razboit in focul luptei pina seara. Dus-
manul credintei, neavind Insa putere sä se °punk, s-a lasat de dorinta de a
pune piedici, iar gaziii tausulmani, la rindul lor, lasindu-se noaptea, s-au
tutors victoriosi la ordia Imparateasca. In noaptea aceea s-a inceput construirea
a trei poduri p s-au depus sfortari ca sa fie terminate si completate pin5.
dimineata. In zori au inceput sä treaca peste poduri serdenghecitiii de ieniceri,
spahiii §i silandarii, In mimar de vreo 40 000, asezati drept avangarda-ostii",
precum §i alti curajosi hi credintei. Cind s-a 'primit tirea ca ghiaurul numit
Kiiciik Kantemir-oglu. 55, - care, in momentul pornirii acestei expeditii
Imparatesti, fn urma staruintei lui Tavril-Ismail efendi, capuchehaiaua hanului,
"3 evaal 1122 =I 25 rioietnbrie 1710.
u 1123 H. = 19 februarie 1711 -8 februarie 1712.
" Teberdar (persan) saw Ballad ji (turc), halebardier. El este cunoscut sub numele de
Baltadji-Mehmed pasa (mare vizir: 18 august 1710 -20 noiembrie 1711).
U I muharrem 1123 = 19 februarie 1711.
" 2 cemazi II 1123 = 18 iulie 1711.
61 Kilffik Kantemir-ogle, Dimitrie Cantemir.
www.dacoromanica.ro
TAR1H 217
www.dacoromanica.ro
218 MIMED RAID
Atunci, unii 0-au aratat dorinta for pentru pace, zicind: Daca se
invoieqte sä n4 predea cetatile cerute de noi si sä indeplineasca unele propuneri
necesare, atunci nu exists altceva mai bun decit pacea. Daca nu s-ar lua in
seams amanul sau, la ce ne-ar folosi -staruinta pentru lupta si razboi ? Chiar
dac5. i-am micelariVe toti ace§tia, ghiaurii tot nu se ispravesc, iar in cazul
cind nt vom consimti <la pace), atunci ei ar depune, in once caz, eforturile
lor, §tiind ca Yor muri. Fereasca Allah de ceva contrar, Oar s-ar putea sä apara
vreo nenorocire I Aici este loc de lupta. Aici nu se poate sä te bizui pe
ciune sau pe putere; indeosebi la ciocnirea de ieri ostile noastre 0-au intors
fetele din cauza focului impro§cat de ghiauri qi abia cu lasarea serii nu i s-a
mai dat prilej du§manului. Mari de aceasta, fiecare din cetatile pretinse de
noi cer multe expeditii tri mil de greutati. Din moment ce atitea cetati vor
intra in miinile noastre fara greutati gf fara osteneala, daca noi, nepretuind
aceasta binefacere, ne vom ingimfa in fata acestui prilej, fereasca Allah/
atunci s-ar putea sä avem urmari grave. Nu te poti indoi de aceasta in razboi !".
362 Atunci maria.-sa serdarul, neluind in seams pe hanul tataresc §i pe craiul
Suediei, care nu socoteau aceasta pace ca demna de lauds, a consimtit la
incheierea pacii pe baza parerii tuturor celor din sfat 0, dupa certuri de citeva
ore intre cele doua parti, s-au impacat pentru unele clauze §i au cazut de acord
pentru incheierea pacii, potrivit hotaririi, tuturor. Dupa aceea, maria-sa
marele vizir, potrivit rangului sau de imputernicit absolut, a acordat, in acest
sens, o scrisoare de iertare pentru tarul Moscovei.
<Urmeazi Cuprixisul scrisorii de pace data, tarului de catre marele vizir, prevAzindu -se
anumite clauze. Data: 6 gemazi II 1123> ".
www.dacoromanica.ro
TARIH 219
www.dacoromanica.ro
Volumul al IV-lea (395 p.)
13 EVENIMENTELE DIN ANUL 0 MIE 0 SUTA DOUAZECI $I SASE'
2.5 SOSIREA STIRII PESPRE PLECAREA CRAIULUI SUEDIEI IN TARA SA
Craiul Suediei, Carol 2, care de vreo patru-cinci ani se afla sub ocro-
tirea Inaltului Devlet, a cerut, de bunk voier sä piece, de azi inainfe, In tara
lui. De aceea, dup5. ce i s-au pregatit §i completat cele necesare pentru cala-
torie §i toate celelalte lucruri §i dupa ce i s-au dat bath de cheltuiala §i i s-au
acordat cai buni, in a zecea zi a lunii ramazan $, el a pornit de la rqedinta
sa din Dimotika cu vreo patru sute de oameni ai sai, iar din partea imparatiei
26 au fost numiti ling el Mustafa aga, chehaiaua fostului muhafiz de Oceacov,
raposatul vizir Iusuf pa*a, precum 0 Suleiman pa§a-zade Iusuf bei, care era
dintre capugiba§iii tnaltei Curti.
Cind a ajuns in localitatea numita Bidest 4, din Tara Romaneasca, aflata
in apropierea granitei Transilvaniei, el, §i-a impartit in cinci bulucuri pe cei
doua mii cinci sute de osta0 aflati linga el §i a numit cite un general peste
fiecare buluc. Dupa ce i-a sfatuit ca fiecare sä mearga pe un drum oarecare,
el a pus pe vreo zece oameni din suita sa proprie sa-0 lase barbs §i, astfel,
s-a indreptat pe ascuns spre Transilvania, pe drumul care trece prin Kizil-
Rule 4, 0 a pornit spre tara sa.
31 EVENIMENTELE DIN ANUL 0 MIE 0 SUTA DOUAZECI g APTE 6
159 <Se aratli ci autorului cronicii de lat.& Mehmed Ra.,id, i s-a propus sa fie ni,sangi, dar
160 el a refuzat).
www.dacoromanica.ro
TARIH 221
www.dacoromanica.ro
222 MEHMED RA$1D
231 ... Mustafa pa§a, beilerbei de Alep, fiind chehaiaua raposatului vizir
cel viteaz Iusuf pa§a, care fusese mai inainte aproape timp de douazeci de
ani muhafiz de Oceacov, cunokea toata starea acelor tinuturi §i §tia toate
treburile privitoare la acele parti. De aceea el a fost numit serdar de Isaccea,
impreuna cu zaimii §i timariotii eialetului aratat, §i i s-a dat in grija paza
Oceacovului pi Hotinului, precum §i a altor parti aflate la sexhaturile ruseki
§i le§eki
232 ... Dar fiind nevoie de recrutarea a Inc. unui numar oarecare de osta§i,
s-a emis inalt firman fostei chehaiele de oaste, Ahmed aga1 care se afla la
paza Brailei (Ibrail), c4, desf5.§urind optsprezece steaguri, sa inscrie trei
mii §ase sute de ieniceri serdenghecitii, punind cite doua sute de ieniceri sub
fiecare steag, cu conditia ca sa le dea la inceput agalelor cite, patruzeci de
aspri (aloe), iar bairactarilor cite douazeci de aspri
234 INCEPEREA SAPARII SA:CM:VI LA PORTILE DE FIER 18
S-a emis ilustra porunca mariei-sale gloriosului vizir Cerkez-Mehmed
pa§a, card era imuhafiz la Portile de Fier, in sensul ca, din cauza. temerii §i a
masurilor de prevedete, ca aukriecii sa nu ocupe aceste parti, cei care se
afla in slujba de paza in apropiere de Oqova 14, aflata la locul renumit cunos-
cut sub numele de Portile de Fier, sa construiasca un ant pentru a se !titan
in el, la nevoie, §i pentru popas.
235 De aceea, in a optsprezecea zi a lunii mai sus aratate 25, a fost numit
ca muba§ir fostul intendent al arsenalului, Serbetci-zade Husein efendi,
care urma. sa' Scoata trei mai de pedestra§i §i calareti salahori valahi, care sa
taie §i sa transporter cheresteaua necesara constructiei §antului §i sa-1 pa-
zeasca. rr
De asemenea, el firma sa inceapa cu o zi mai inainte construirea §antului
mai sus aratat §i, totodata, trebuie sa aleaga, din munitiile care fusesera
transportate la schela Vidin pentru expeditia impotriva Austriei, cinci tunuri
mari (fahi), care arunca cite o oca (vekiye), cinci sute de ghiulele, zece
cintare de carpe, cinci cintare de gloante, cinci ocale de fitil, precum *i 30-
40 de cintare de pulbere. De asemenea, Mihal-beyoglu Omer bei a, fost
numit pentru paza §i apararea acelor parti.
1TRIMITEREA DE OSTA$I PENTRU PAZA UNOR CETATI
Intarirea serhaturilor, dinspre partile Austriei fiind o treaba importantil
in imprejurarile de atunci, s-a emis, de asemenea, inalt firman ca sa fie insta-
lati la Timi§oara alti optsprezece osta§i hambragii priceputi in meke§ugul
lor, afara de cei care se aflau acolo, la Timi§oara, Inca. cfinainte
239 FUGA A DOI OSTA$I DIN TARA AUSTRIACA
In a doua zi a lunii mai sus aratatel° au fost adu§i din partea Belgra-
dului doi osta§i austrieci: unul din ei a preferat sa treaca la islamism §i,
cu voia lui, a stat la Belgrad, iar celalalt, a§a cum s-a constatat din scrisoarea
Is DemirsKatts.
14 H1,-cova, in loc de Irsova, pentru Or§oa, cum -apare in alte peril.
25 18 cemazi I 1128 = 9 mai 1716.
14 2 cetnasi II 1128 =- 24 mai 1716,
www.dacoromanica.ro
TARIH 223
Intre menzilurile Iagodina si Batocin 28, aflate intre Ni §. si( Belgrad, in.
timp ce Petru, unul dintre dragomanii ambasadorului Frantei, care fusese
luat la expeditia imparateasca, mergea In fruntea alaiului, an ie§it din padure
cincilase osta0 gebegii raufacatori si, napustindu-se asupra dragomanului
mai sus aratat, 1 -au lovit cu arma §i 1-au ucis, dupa care au fugit iar5.0 in
padure. Unul dintre ei a fost prins, iar ceilalti an scapat.
245 In aceasta privinta, adevarul relatat, de unii, cp.re eunosq tainele este
urmatorul: Dragomanul mai sus amintit era de neam francez, dar timp de
vreo cincizeci de ani el §i-a petrecut viata calatorind din tarn in tarn. De
aceea el cuno0ea toate starile din cea mai mare parte a Transilvaniei §i a
altor regiuni. De asemenea, el adusese multe service si in cam ce prive0e
trimiterea in Cara sa a craiului Suediei, care 10 petrecuse eltiva ani ai sai la
Inaltul Devleti De aceea; Inca de pe vremea expeditiei <din 1715> in Moreea,
el era mereu luat pentru rezolvarea treburilor privitoare la ghiauril
<El insistase si pentm aminarea expeditiei in anul Irm/stor. Se tknuia ci ar fi scion).
De aceea, hehaiaua Ibrahim pa§a pregatind 1ndata citiva haiduci,
In ziva chid urma sa se ajimg5. la Perakina, doi gebegii au descaxcat armele
asupra lui. Dar, nesosindu-i Inca sfIr0tul, nu au nimerit si el a scapatt Totu0,
dupa doua zile, intr-un loc din apropierea menzilului Batocin, in timp ce
mergea cu frica, uitIndu-se In toate partile, impreuna cur dragomanul Diva-
246 nului Imparatesc Iskerlet-oglu 18 §i cu capuchehaile Tarn Romanesti, 1-au
lovit in padure, a§a cum 10 inchipuia el, citiva rebeli §i 1-au ucis pe sarmanul.
247 BELGRADUL $1 UNELE EVENIMENTE PETRECUTE ACOLO
<La sfatul titiut in fats. marelui vizir lingi Beigrad, acesta a spiis3I
Cum este mai bine sa procedam not In momentul, 1e lap) Sa. trecem.
Dunarea qi sa mergem In partea Timisoarei sau, trecind peste Sava, sa pornim
asupra Varadinului 7"
17 Petru (Pare ), om umblat, care Amlisese in serviciul Portii dupl trecerea lui Carol
al XII-lea, regele Suediei, in Imperiul otoman (cf. Hammer, op. cit., XIII, p. 306).
18 BaiOCina; probabil, Paracin.
11 Iskerlet-oglu, loan Alexandru Mavrocordat (1709-1716).
www.dacoromanica.ro
224 MEHMED RAID
www.dacoromanica.ro
Team 2,25
293 Din cauza asedierii Timi§oarei de dire du§manul credintei, penigu a pkzi
malurile Dunkii si partile Tarii Romine§ti de viclenia si de §iretlicurile du§-
manului, fusese numit, mai inainte de aceasta, cu doua tunuri, pentru paza
Giurgiului, ba§muteferrika Mirza- Mehmed aga, socotindu-se ca 4epune
rivna pentru imparatie §i ca este un om priceput. Dar, ca sa poata sa dea
porunci §i firmane in acele parti, atunci cind va fi nevoie, s-a socotit potrivit
ca mai sus arkatului pasa sa ise acorde titlul de vizir. De aceea, acordindu-i-se
inaltul rang de vizir, i s-a atras atentia §i a fost sfatuit sa depuni toate efor-
turile pentru, paza acestor regiuni.
www.dacoromanica.ro
226 MIMED RAVED
www.dacoromanica.ro
TARIH 227
www.dacoromanica.ro
228 MEHMED RA.51D
Mai mult decif atit, toate scrisorile sale, adresate Inaltului Devlet, cu
stiri despre straduinta $i eforturile partii dusmane, fiind duse, de nevoie,
impreuna icu oastea imparateasca, incapusera in miinile dusmanilor credintei
cu prilejulinfringerli de la Varadin, fAustriecii aflind, de cuprinsul lor, mina
si ura lor au crescut fata, de voievodul mai sus aratat pentru a se razbuna,
au depus eforturi si straduinte ca sa, puna mina pe el.
Nu patru sute de ,ostasi, cj chiar daci patru mil de Fatane ar i avut
curajul s5, patrunda cu dusmanie intr-o tall mare ca Tara, Romineascar ea
tot ar fi avut putere sa se apere. Era lucru greu ca, fara Sirea atitor aparatori
ai pazitori, sa ajunga cineva pe neasteptate in orasul Bucuresti, aflat la cell-
lalt capat al Orli.
In special Seraiul, care se numeste Curtea Voievodului, era mai Intkit
decit o cetate oarecare. Zidurile-i fiind imprejmuite, iar in interiorul §i exte-
riorul lui aflindu -se foarte multi seimeni de paza, era de neinteles cum anume
cele patru sute de c5.tane austriece laza de minte au putut sa p5.trunda pe
neasteptate in interiorul Curtii. Dar, in trecut, se facuse cunoscut la Inalta
Poarta precum ca: voievodul Constantin 28, care fusese mult timp voievodul
Tarii Romanesti si care era cunoscut sub numele de beiul Valahiei Negre 29,
308 avind bogatii nenumarate, adusese iii timpul indelungatei lui domnii multe
acme pentru a se opune $i a pregati o rascoala, asteptind ca sa-si arate dorinta
de a domni in chip absolut si independent, ca si alte capetenii austriece.
De aceea, pe la inceputul marelui vizirat al fostului mare vizir Sehid-
Ali 20, acesta pregatise, asa cum s-a amintit si s-a descris mai inainte,
prinderea si pedepsirea lui Constantin <Brincoveanu>, §i, fiind prins, acesta
fusese trecut prin sabie, impreuna cu fiii sai. Atunci se raspindise vest ea ca,
in gala de averea care-i fusese luata, cea mai mare parte a bogatillor sale
dispathsera, dindu-se ca pierdute. Se mai spunea ca ele vor fi adunate de la
boierii dare ar fi fost partizanii voievodului omorit. De aceea, din cauza devo-
tamentului voievodului iskerlet-zade Nicolae fata de Inaltul Dev1et, boierii
aoeia si-au zis c5. s-ar putea O. se adevereasca stirea ca. acesta va depune efor-
turi pentru indepartarea gi pedepsirea boierilor haini. In felul acesta, boierii
se fereau de voievod, iar voievodul de boieri.
De aceeapin clipa cind, prin ocuparea Timisoarei, se parea ca victoria
va 'fi de partea austriecilor §i oind boierii au aflat ca - (austriecii) doresc sä
se razbune pe voievodul Tarii Romanesti; pentru motivele aratate mai sus,
s-au inteles atunci cu ei si au piis la cale intriga §i ratacire, zicindu-le : Ostasii
numiti din partea austriecilor trebuie sa fad, asa Si asa in dusmania aceasta I",
thcalitatea numita Bucuresti fiind din trecut resedinta voievozilor
Tarii Romanesti, toti negustorii care mergeau sa cumpere zaherea din Tara
Romaneasca se opreau acolo, De asemenea, tot, acolo asteptau terminarea
treburilor i agalele care mergeau, cu unele treburi din partea jnaltului Devlet.
Astfelis.10 de asta data, se gaseau acolo foarte multi negustori musulmani,
precum si slujba,0 Ai imparatiei Dup. ce <austriecii> au, indraznit sä savir-
seasc5. fapta nenorocit5. ca toti <negustorii slujbasti> sä bea, din serbetuf
cupei de martir 31, iar dupa ce au pradat si au jefuit avutiile si provizifle lor,
1-au luat pe voievodul mai sus aratat si 1-au dus got -golut §i cu sufletul plin
de jale.
1111 Constantin Brincoveanu.
" Kara -Eflak beyi, In sensul de Banul Olteniel ".
" Damad ($eltid) All pap., mare vizir (1713-1716).
Qn sensul de; ,,i-au micelarirr.
www.dacoromanica.ro
TARIH 229
Mai departe se arata ca., in timpul acestor evenimente se planuia ca sigiliul de mare vizir
,fie dat lui Defterdar Elkadj-Mehmed pans, dar, dup.% Intoarcerea la Adrianopole, el a fost
sS,
numit muhafiz la Salonic, mare vizir aminind mai departaHalil pa§a. Urmeazit apoi descrierea
unor schimbariii la Hotin>.
www.dacoromanica.ro
TARIH 231
Asa cum s-a descris mai Inainte, un numar oarecare de ostasi, de-ai
ghiaurilor austrieci, numiti catane, ataca,sera Curtea, aflata In Bucuresti,
338 a.voievodului Iskerlet-zade Nicolae 41, voievodul Tarii Romanesti, i 11 prin-
pesera pe voievodul pomenit mai sus. Ei umblau fie pe la Tirgoviste, fie In
alte locuri din interiorul Tarii Romanesti cu gindul de a o ocupa. Pe de alts
parte, si unele dintre raialele valahe afurisite se rasculasera pe fata. De Aceea
agaua ienicerilor Inaltei Curti, vizirul Husein pasar fusese numit pentru a
Inlatura stricaciunile dusmanului, pentru a Indeparta rascoalk, din tarn,
precum ii pentru a sprijini aranjarea treburilor noului voievod al Tarii Roma -
nesti, dar, neizbutind sa faca nimic, se socotise potrivit ca el sä se Intoarca
iarasi In partite Adrianopolei, dat fiind faptul ca sederea lui In acele parti nu
adusese nici un folos. Astfel, i se daduse firman sa. se Inapoieze cu o -zi mai
devreme.
De aceea, strabatind nienzilurile, el a sosit, trecind prin partite Rusciu-
cului, In orasul Adrianopole In ultima decada a lunii rebi- ul -ahir 42..1
l 9
" 25 muharrem )129 = 9 ianuarie 1717,
4' Nicolae Mavroeordat.
" Evahsr rebi II 1129 = 3-12 apriliel 1717.
www.dacoromanica.ro
232 MEHMED RAID
au fost omoriti §i nimiciti vreo citeva mil de ghiauri, lax cei scapati de sabii
au fugit apoi spre Timisoara. De asemenea, ei au fost urmariti rail in apro-
piere de <Cara* Sebe§ §i Lugoj, incit cei mai multi dintre ei §i-au primit
pedeapsa".
345 Facind cunoscuta aceasta situatie §i trimitind capeteniile lor, cu stea-
gurile lor, silandarul s5.0 a fost imbracat cu hilat ...
42b Mare vizir 1ntre anii: 1693-1694. (Se numea: Bozoklu Mustafa pw).
420 Socotind din nord spre sud.
69 Yeni-Palanka.
www.dacoromanica.ro
234 MEHMED RAID
Dad. valiul de Diarbeicir, vizirul Regei) pasa, asa cum s-a spus §i maid
Inainte, s-ar fi straduit.sa ocupe podurile construite de dusmanii legii pe fluviul
Dunarea, in parfile Panciovei, si ar fi depus eIorturi pentru a provoca. pagube
si a-i imprastia pe afurisifii nenorociti, asa cum fusese insarcinat, si dad.,
in zilele chid oastea imparateasca s-a ciocnit cu tabara penorocita, vizirul
mai sus aratat ar fi venit, pe partea de dincolo a Panciovei, asupra podului
inamicilor, era stiut de tofi ca ghiaurii ar fi suferit maxi pierderi. Afars de
aceasta4 tabara nenorocita care asedia Belgradul sg baza pe zahereaua, de
prin parfile Timisoarei, iar raialele Timisoarei, venind cu carele lor, erau nevoite
sa treaca peste podul de la iPanciova.
De asemenea, fit afara de prinful Kaplan Ghirai, cu peste 10 000 de
ostasi tatari, iufi ca vintul, MO. el mai eras, 40 000 de ostasi dintre akingiii
si voluntarii alesi din Rumelia si Anatolia.
Indeosebi, i se trimisesera de la imparafiei prin serahori44, de doua oni
366 hatt-i-humaiunuri speciale pentru. ca el sä ocupe podul de la Panciova, Totusi,
din cauza delasarii lui prea mafi, ad-mind pretexte fafs de parerile demni-
tarilor imparafiei, el si-a petrecut vremea iin timp la manastirea de tai treed.-
toarea Mehadia, iar apoi a zabovit pentru eucerirea si supunerea cetafii
Ieni-Palanka, zicind ca aceasta este o piedica pentru trecerea Ostii glorioase.
In felul acesta, pierzind vremea, dupa, cncerirea Mehadiei, el s-a dus asupra
cetafii Ieni-Palanka si se gindea sa inceapa asedierea eiy Dar tocmai atunci
dusmanii ocupau finuturile aflate in imprejurimile palancii numite, Feth-u1-
Islam, de pe malul Dunarii, dinspre Belgrad. De aceea.i aflind sigur de caderea
Belgradului in miinile dusmanilor legii, de asemenea si prinsii din Ieni-
Palanka intarind presupunerea lui, el 1-a numit in avangarda ostii pe Abdullah,
pasag perceptor de Aidin, care era unul dintre mirimiranii desemnafi linga
el, si s-a intors repede i in grabs spre Orsova, tot pe drumul Mehadiei. De
asemenea, nepoposind deloc la Mehadia, a pornit sa treaca spre partea Vidi
nului. Atunci, vizirul Cerkez-Mehmed pasa, care se afla la apararea Vidinului,
1-a rugat foarte multi zicindu-i: Daca dumneavoastrai ca serascherj yeti
trece dincoace, de frica de a fi urmarit de dusmanii legii, atunci in aceasta
cetate nu va ramine nici un om si, in felul acesta, cetatea va cadea in miinile
ghiaurilor". Trecind totusi impreuna cu toata oastea musulmana care se
afla linga el, si-a asezat cortul in fafa Vidinului si a facut cunoscut la /naltal
Curte imparateasca precum c5.; De aici e cazul sa mexgem spre Nis". Dar
in momentul acela, auzind ca sigiliul de mare Vizir a fost dat mariei-sale
Nisangi Mehmed pasa, a facut cunoscut si a cerut ,,sa se acorde si s5.' se trimita
doua sute de pungi de aspri pentru aranja,rea treburilori pentru paza si aparare,
precum si pentru sedere pe sesul Vidinului, caci e sigur ca dusmanul legii ya
veni in aceste finuturi".
367 Trimiterea vizirului cel aratat mai sus ca serdar nu era in zadari el se
baza pe parerea si m5.surile unor oameni incercafi, care participasera lalatitea
si atitea expedifii din trecut. Atunci cind fostul mare vizir, raposatul KOprii-1
lilzade Mustafa pasa, voise sa asedieze cetatea Nis, el se gtndise s5.-1 numeasca,
si sa-1 trimita in partile Transilvaniei pe vizirul Cerkez-Ahmed pasa. Atunci,
www.dacoromanica.ro
TARIH 235
Cind raposatul martir, marele vizir All pap. 46, se preg5tise A. mearga
asupra austriecilor, el se gindise sa provoace pagube du§manului legii §i din
alts parte. De aceea, pentru a pricinui pagube du§manului legii, el se gindise
sa-1 atraga de partea sa pe Rak6czi-oglu, care, mai inainte de aceasta, fiind
la craiia Transilvaniei, nu putuse sä reziste in fata ghiaurilor austrieci, deveniti
pacoste asupra tarii mai sus aratate, §i fugise in Franta.
El se gindise, de asemenea, s5.-1 numeasca pe cel pomenit mai sus crai
In Transilvania §i s5.-1 ajute din partea Inaltului Devlet, cu scopul de a pro-
voca stricaciuni du§manului §i din alte parti. De aceea <Ali papa) 11 adusese
pe generahil <lui Rakoczi>, aflat in Zara lerasca 44a, §i-i acordase solda §i
venituri. De asemenea, fl onorase §i pe omul sail cu numele de Papay Iani 47,
care era secretarul sau particular. Dupa aceea <Ali papa) it trimise pe secre-
tarul mai sus aratat ca s1-1 aduca pe craiul acela la Inalta Poarta. Dar <Ali
papa) devenise martir in luptele de la Varadin, inainte de plecarea secretarului
amintit mai sus.
Dupa aceea, maria-sa marele vizir Hall pap. 47', care trecuse in locul
lui <Ali pap), urmind calea Inainta§ului sau, it trimisese pe secretarul acela
in Franta. Apoi, gindindu-se c5. s-ar putea ca regele Frantei A. se opuna in
a-1 trimite pe craiul mai sus aratat", 11 trimisese In Franta §i pe Kiiciik-Bahri
aga, care era unul dintre capugiba§iii Inaltei Curti, iar el, personal, pornise
spre du§manul legii:" Mai sus aratatul aga, mergind in Franta, inchiriase o
corabie cu 5 000 de guru§i navlu §i, dupa infringerea de la Belgrad 47b, 11.
www.dacoromanica.ro
236 MEHMED RAID
www.dacoromanica.ro
Volumul al V-lea (454 p.)
20 iNCHEIEREA PACII CU GHIAUBII AUSTBIECI SI VENETIENI
<Oastea otomana porneste din nou spre Sofia, impotriva Austriei. Sfat la Poart& pentru
pace sau razboi>.
22 ... Pentru a-si acoperi vina in legatura cu caderea Timi§oarei in miinile
ghiaurilor, ell spusese cu glas §i cu mirlit de leu: Nu se poate Aceasta hota-
rire2 nu este potrivita deloc ! Atit timp cit Timi§oara se af1a in miinile ghiau-
rilor, ce inseamna sa inchei pace ? ".
<Se aratl mai departe ca, intfelul acesta,Va oprit pe Mustafa pasa de a merge la austrieci
pentru pace>.
26 ... Maria-sa caimacamuls, cu minte de Aristotel, gindindu-se drept §i
explicind foloasele pacii, spusese: Fie la lupta de la Varadin, fie la eliberarea
Timi§oarei, toti au vazut qi au cunoscut gradul dd straduinta §i de vitejie
in lupta al.osta§ilor no§tri. Acum credem ca in anul urmator ne vom intflni
cu du§manii legii §i vom lua inapoi cetatea Timi§oara. Este clar tusk' ca ele
nu pot fi realizate cu astfel de cOi. Ma tem ca mai tirziu sa nu avem pierderi
§i mai mari. Ar fi mai potrivit ca, acceptind, cel putin, atitea 1ndatoriri, sa
rinduim oastea, sä intarim tezaurul, iar pina la pregatirea armelor de lupta
sä se amine pe alta data chestiunea rizboiului §i a razbunarii". In felul acesta
el indemnase pe demnitarii imparatiei la incheierea pacii cu orice pret ...
<Convingerea marelui vizir Halil pasa in privinla foloaselor pacii. El se ails, ling& Belgrad>.
A§a cum s-a aratat mai sus, cu scopul de a se incerca oastea, se spusese
astfel:
Data nu s-ar fi pornit anul trecut la incheierea pacii, oastea islarnica
nu ar fi suferit o astfel de infringere in fata Belgradului §i nici nu ar fi cazut
in miinile du§manilor o cetate ca Belgradul. Dar unii dintre demnitarii Impa-
ratiei se indirjisera in parerile for proprii, iar citiva nepriceputi au afirmat ca
infringerea de la lupta de la Varadin s-ar datora supararii armatei pe Ali
pasa. Ei nu putusera s5. salveze Timisoara de asediul du§manilor §i nu putu-
sera s-o apere. Dupa ocupare, zicind:
Ce ar insemna pacea pina ce Timi§oara nu va fi eliberata din miinile
ghiaurilor?", el nu acceptase masura dreapta a mariei-sale vizirului (Ibrahim
1 Marele vizir Hall pasa (22 august 1716-26 august 1717).
2 incheierea pacii.
° Mai tirziu mare vizir: Damad-Ibrahim pasa (9 mai 1718-1730). De la 26 august 1717
si pint la 9 mai 1718 mare vizir a fost Mehmed pasa.
www.dacoromanica.ro
238 MEHMED R.4.51D
www.dacoromanica.ro
TARIH 239
pinite din nou de catre Inaltul Devlet, asa cum au fost st5.pinite in trecut.
Daca nu se poate ca cele doua cetati ss. fie Iuate inapoi dintr-odat5., atunci
Timisoara sa fie parasite pentru moment, iar cetatea Belgrad sa fie inapoiata
Inaltului Devlet, asa cum a fost in trecut. Daca nu va fi posibil ca Belgradul
sa fie luat intr-un fel oarecare, de catre noi, atunci, pina la sfirsitul termenului
pacii incheiate la Carlowitz, sa se renunte la lupta intre cele doua parti ,Si sa
se interzica macelul, iar pacea sp. se incheic astfel ca ostile sa. nu fie retrase
$i sä nu se conteste granitele.
.36 <Prim-secretarul consulului Angliei la Constantinopol, care plecase spre Viena, stria:)
38 Mi se pare ca, daca Inaltul Devlet va, grata intem pentru pace, oastea
austriaca nu va porni la nici o actiune: Qastea pedestra. Ka austriecilor> este
gata sa se puns in miscare, clax ca.valeria i i poate porni repede dial cauza,
lipsei de nutret $i finete. Cei mai multi dintre ci se afla in Uhgaria, Mregiunile
Timisoarei, iar altii sint la, iernat. La Belgrad Se afla yreo mie de aparatori"...
42-43 pefterdarul Mustafa pasa, fostul aparator de N9vobrodo 11, care
fusese insh.'rcinat js5, vita la Nis, in yederea supravegherh discutiilor, ajungind
la Ni § in a doua zi a lunii djemazi-ul-evvel 12, tmputernicitii n plecasera cu
trei zile inainte spre locul unde urmau sa se poartg discutiile. Vizirul inai sus
aratat avind citeva clauze de propus cu privire la discutii si devenifid necesar
ca ele sä fie exprimate in scris, a intocmit d scrisoare, zicindu-le: Cu ajutorul
lui Allah, sa discutati cum trebuie cu solul, olandez si cu Voievodul T5.rii
Romanesti. In discutarea clauzelor pacii sä sustineti mai cq task fata de
delegatii austrieci interzicerea luptelor in toate serhaturile. Pupa ce, potrivit
obiceiului, veti face schimb de documente, sa faceti cunoscut ifi partea noa.stra
cum ati hofa'rit si cum ati aranjat chestiunea felului cum vim- fi disctitate
celelalte acticole ...".
47
COPIA (SURET) ACTULUI IMPERIAL DE IMPUTERNICIRE
<Acest act este un fii-man imperial prin care delegatii otomani sint iuvoiti Sl, 1ncheie
pac6 cu austriecii la PassarovitT 14>.
49
Delegatii austrieci s -au opus' in privinta participarii la medjlisul de
tratative a voievodului Tarii Romanesti, Voievodul Ianaki 15, care venise
cu citeva zile inainte la Passarowitz, fund desemnat impreuna cu imputernicitii
Inaltului Devlet. Ei au zis: De vreme ce voievodul mai sus aratat nu a fost
numit sä participe la discutii in calitate de imputernicit din partea Inaltului
Devlet, nu este cu putinta ca el sä stea la medjlisul de convorbiri intocmai
ca delegatii. Dar, data, stind in picioare, va face pe dragomanul, la aceasta
nu ne opunem". Ei au aratat obiectie intocmai ca si delegatii Inaltului Devlet
care, mai inainte, la pacea incheiat5. la Carlovitz, se impotrivisera in privinta
participarii la tratative a unui om de incredere al cezatului, care fusese insar-
cinat sa participe impreuna cu delegatii austrieci. Se socoti ca daca voievodul
amintit mai sus, care este posesorul unui titlu cu doua tuiuri, va sta in picioare
si va face pe talmaciul, aceasta va insemna desconsiderarea ldi in fata celor
de o seams cu el.
11 Nevaberde.
14 2 cemazi I 1130 = 3 aprilie 1718.
14 Murahhas efendiler.
Pojorofdja (Pojorofca ).
14 Ianaki, Ioan Mavrocordat (17 16-17 19).
www.dacoromanica.ro
210 MEHMED HASID
www.dacoromanica.ro
TARIH ?,11
www.dacoromanica.ro
212 MEHMED HASID
www.dacoromanica.ro
TARIH 243
Asa cum s-a descris mai sus, atunci cind, in anul o mie o suta douazeci
§i opt 85, ghiaurii austrieci asediaser5. cetatea Timiparei, oastea impara-
teasca, in timpul intoarcerii cu infringere de la Varadin, i§i intinsese corturile,
cu uimire, pe §esul Belgradului. Prin moartea serdarului suprem ", vizirul
Defterdar Elhadj-Mehmed pasa devenise pe atunci supraveghetorul treburilor.
El ceruse ca, pentru ajutorarea Thniparei, sa fie trimi0 un numar oarecare
de serdenghecitii, de silandari §i de spahii. In expeditiile anterioare, on de
cite on se recrutau astfel de serdenghecitii, se obi§nuia sa li se acorde solde
marite (terakki), cu scopul de a se obtine ceva din misiunea lor. Daca inde-
plinirea acelei misiuni era grea, atunci se obipuia ca ei 37 sä fie solicitati la
alte servicii pins la sf. Dumitru 38.
De asta data 89, cu scopul de a merge la Tim4oara, fusesera inscri§i
1 000 de osta§i spahii §i silandari viteji, acordindu-se fiecarui osta cite 25
de guru§i bac§i§ §i cite 15 aspri solda marita §i, asa cum s-a amintit mai sus,
281 fusesera indreptati §i trimi§i spre Timi§oara. Nu numai ca ei nu intrasera in
cetatea Timi§oara, dar nici nu se luptasera cum trebuie cu tabara ghiaurilor,
care asedia cetatea, *i se intorsesera numaidecit spre Belgrad.
<Urmeaza descrierea rlscoalei acestor serdenghecitii, dupe care se face o noul regle-
mentare a acordttrii de solde marite>.
www.dacoromanica.ro
III
Asim efendi este fiul lui Kilciiik-Celebi Mehmed, fost reis efendi (m.1706).
De aici §i numele sau de Kficiiik-Celebizade sau, mai simplu, Celebizade.
El s-a n5.scut la Istanbul, probabil, In jurul anului 1685.
Celebizade a ocupat diferite functii In ierarhia Portii. Astfel, intre anii
1708-1732 a fost dascal (maderris ) prin diverse institutii cartur5/e§ti din
Istanbul, iar apoi a devenit judecator (kadi ). Ca atare, in 1732 U gasim cadiu
de Yeni§ehir (din Anatolia), In 1738/39 (1152 H.) cadiu de Bursa, apoi de
Medina (1744), iar in 1748 cadiu de Istanbul. De§i a stat o vreme mazil,
Celebizade a ocupat totu0 mai tirziu §i functia de kadiasker de Rumelia,
reu§ind sadetina, spre sfirOtul vietii sale, chiar §i titlul de qeih-ul-islam (1759),
cel mai inalt rang in ierarhia ecleziastica mahomedana. Celebizade a murit
la Istanbul la 15 februarie 1760 (28 cemazi 111173 ), dupa ce a stat ca eih-ul-
-islam timp de opt luni.
Celebizade a fost renumit atit pentru bogatia cunWintelor sale in
domeniul jurisprudentei musulmane, cit §i pentru talentul sail poetic.
Fiind desemnat In anul 1723 (1135 H.) cronicar oficial (vak'aniivis )
in locul lui Mehmed Ra§id, Celebizade a ramas cunoscut In istoriografia oto-
mana printr-o cronies intitulata: Tarih-i Kiiciik-felebizade. De fapt, el a
continuat opera lui Ra0d, descriind evenimentele cu incepere de la 3 iulie
1722 (8 zilka'de 1134), respectiv, de unde ramasese predecesorul sau, §i
pin5. la 29 iulie 1729 (3 muharrem 1142). De aceea opera sa este in general
considerate ca o Anex5. la Cronica lui Raid ", numit5. Zeyl-i Ra0d" mai
ales ca ele se confunda §i din punctul de vedere al stilului in care au fost
redactate.
De0 la urcarea pe tron a sultanului Mahmud I (1730=1143 H.), Cele-
bizade detinea Inca functia de vak'aniivis, el nu a apucat totu§i sä descrie
faptele ping. la zi i, intrucit nici urma§ul sail nu a reluat, din anumite consi-
derente, relatarile din punctul lasat de Celebizade, au ramas, in felul acesta,
descoperite, in analele istoriografiei otomane, evenimentele anului Hegirei
1142 (27 iulie 1729 16 iulie 1730) 1.
1 Cf. M. Arif, Silsile-i vuku'at-s Devlet-i aliye'de zapt editmeyen 1142 senesi hadisats (Eve-
nimentele din anul 1142 (1729-1730) ramase nedescrise in analele otomane), in T.O.E.M." ,
vol. I, nr. 1 (1910), p. 53 si urm.
www.dacoromanica.ro
246 xrciUR-CELEBIZADE
BIBLIOGRAFIE:
Q.T./W., p. 45.-P46 7 0.M., -031. III7 p. 43-45; E.I., I (1908), p. 853; G.O.W
p. 293-294; Bibb, History of the Ottoman Poetry, IV, p, 79; I.A., vol. III
1995, p, 370-375.
www.dacoromanica.ro
TARIH
13 <Sosirea qtirii despre moartea vizirului Abdi paw., muhafiz de Hotin, la 3 safer 11351,
$inumirea lui Mustafa paw., chehaiaua fostului serascher de Babadag, in eialetul Oceacov
(Ozu), Iusuf pa§ai Reamintirea luptelor de la Zenta §i Tim4oara>.
290 De aceea, pentru ca <Djantemir> A. fie prins acolo unde se afla §i sa fie
prezentat la Italia Poarta, s-au irimis fn grabs. fnalte porunci adresate in
acest sens muhaffzilor de Azov (Azak), de Cetatea Noua a §i de Oceacov
§i de Bender, precum §i cadiilor §i capeteniilor militare §i demnitarilor de
vilaiete de la locurile de trecere; Chilia, Babadag, Caffa, Odesa (Acts), Akker-
man, Isaccea, Ismail, Braila (Ibrail) §i Taman ...
1135 H. = 12 octombrie 1722-30 septembrie 1723.
2 3 safer 1135 H. = 13 noiembrie 1722.
2 1136 H. = 1 octombrie 1723-19 septembrie 1724.
4 1137 H. = 20 septembrie 1724-8 septembrie 1725.
3 Iusuf pa,sa, mare vizir (13 noiembrie 1711-12 noiembrie 1712).
1 In text: Kal'a-i-Cedid; forma arab& a denumirii: Yeni-Kale. '
www.dacoromanica.ro
248 xecluxcELEBIzADE
www.dacoromanica.ro
TARIH 244
www.dacoromanica.ro
250 K0CIUK-CELEBIZADE
www.dacoromanica.ro
TARIH 251
era mutasarriful sangeacului cle Kostendil, i s-a acordat mai departe acelasi
sangeac, cu rang de mirliva, dar cu titlul de beilerbei. De asemenea, §i lui
Kolcak-Ilyas beii,care avea la Hotin titlul de mirliva si era aga peste cei din
LCalea din dreapta" 25, 1 s-a acordat sangeacul Prizren, ca sa alba mijloace
de intretinere, dar cu conditia sa se prezinte la slujba mai, pus aratata. De
asemenea, se simtise ca In aranjarea acestor treburi valiul de Hotin, yizirul
de mai sus, arata oarecare delasare. De aceea fusese numit ca baOug valiul
552 de Rumelia, vizirul Muhsinzade Abdullah pasa, cerindu -i -se sa mearga prin
partile trecatorilor de la Chi lia si Ismail, A. adune linga el ostile mai sus aratate
si sa stea Intr -un loc spre a proceda dupa indicatiile si parerea. mariei-sale
hanul. Raspindindu-se stirile ca maria-sa hanul cel mentionat mai sus a trecut
apa Nipru (Ozu), cu oastea crimeeana si ca viiirul mai sus amintit a fost
numit sa mearga impotriva tor, cu oastea purt5.toare de victorie, intrigantii
au fost cuprinsi de teams si de panics, iar picioarcle lui Adil Ghirai au Inceput
sä tremure de spaima. De aceea, neavind incotro, s-a refugiat la maria-sa
hanul Meng li Ghirai, rugindu-1 totodata sa iritervina la Inalta-Poarta ca sa
1, se ierte vina. Atunci, inaria-sa hanul cgl1 amintit 1-a trimis la ciftljcul sau
pe niai sus pomenitul print, impreuna cu hazinedarbasiul Mehme4 aga. De
asemenea, el a mai trimis si o scrisoare, de mijlocire (pefaatname) la Poarta
fericirii ca A. fie iertata recenta purtare necuviincioasa a lui Adil Ghirai.
In aceste imprejurari, mai sus mentionatul Iusuf Mirza sL Timurhan si
Hapadj si fratii for au fugit in Cara leseasca. De aceea, pentru despagubirea
obiectelor for pradate si jefuite, precum si pentru §ederea s stabilirea unora
dintre nogai, a fost nevoie sa li se desemneze o suprafata de teren oarecare din
paminturile Moldovei. Atunci, maria-sa hanul a orinduit si a Impartit ostile
in felul urmator ca sa iernezet oitile tatare de sub comanda sa vor ierna in
tinutul Bender, din tinuturile Akkermanului, ostile de garda ale tnariei-sale
Abdullah pasa, <beilerbeiul de Rumelia>, precum si ostile aflate sub comanda
sa vor ierna prin satele tinuturilor Akkermanului, iar tatarii nogai si de Bugeac,
553 aflati prin cadiatele Chilia, trecatoarea Ismail si Isaccea, precum si muhafizul
de Oceacov, Ali pasa, impreuna cu ostile lui, Vor ierna In comuna Tatar-Bun-
ar ", din tinutul Akkerman. El insusi, sosind in a saptesprezecea zi a lunii
regeb <1140> 25, la trecatoarea Ismail, s-a intilnit cu vizirul aratat mai sus
si a discutat cu el, asa cum se cuvine, toate problemele privind despagubirile
de lucruri, fixarea granitei §i a terenului, precum si toate cele privitoare la
aranjarea situatiei nogailor.
Dupa aceea hanul a mers la Chilia, unde i-a invitat la el si i-a adunat la
un medjlis pe toti mtrzacii nogai care erau capeteniile celor aratati mai sus,
pe oamenii de incredere dintre locuitorii satelor, pe agalele si pe oamenii de-
cuvint ai tatarilor din Ghevapli ( si a hotarit urmatoarele:
Afars de Halil-Pala-Yurdu, din sangeacul Bender; care fusese mai
inainte acordat celor din neamul mai sus aratat <al nogailor), li se mai repar-
tizase, din partea Inaltului Devlet, celor din neamul nogai, Inca un tinut,
de la riul Prut pins la fluviul Nistru (Tun/a), avind o intindere de 32 de
ceasuri in lungime si doua ceasuri in latime, cu conditia ca moldovenii ( Bog-
danla ) sä nu se amestece acolo. Apoi, In anul <11>34 26, li se mai daduse un
23 Sagkol cigass. De la Istanbul spre gurile Dunarii.
" Tatir-Bunar, localitate In U.R.S.S.
" 17 receb 1140 = 28 februarie 1728.
36 1134 H. = 22 octombrie 1721-11 octombrie 1722.
www.dacoromanica.ro
252 KOCIUK-CELEBIZADE
loc din Moldova. De aceea ( nogaii) nu vor mai putea fad. locuinte §i
sa se stabileasca In alte locuri, decit in cele mentionate, 0 nu vor mai dep5.0,
de azi fncolot, granitelerespective,0 nu vor mai persecute -0 nu vor mai pri-
cinui nici un fel de pagube si stric5.ciuni raialei din Moldova. De asemenea, mai
fnainte, fiecare familie <de nogai> dadea cite o' rubie, acum Insa va da cit e
un sinus.
T <UrmeazA descrierea fi a altor conditii impuse to tarilor nogaj, Toate acestea au fost fLcute
hoget (frUccet ) In a doua decada a lunii saban 1140) 27
72 In a §aptesprezecea zi a lunii mai silk aratate 28, i s-a acordat lui IbOr
pa§a sangeacul Kilburnu, cu conditia de a pazi Oceacovul, iar inaintavlui
sau, Ali pa4a, i s-a acordat eialetul Caffa, cu conditia de a pazi- §i cetatea
Ieni-Kale. S-a dat, de asemenea, firman ca mai sus aratatul Abdiliaziz, muftiu
de Caffa, precum ICi adeptii lui sa fie Inchi0 In cetatea Tulcea. Pentru aceasta
au fost Insarcinati ca muba0r ba§capugiba0u1 ... 29 aga
PORUNCA DATA VALIULUI DE RUMELIA SPRE A SE INTOARCE
LA PAZA CETATII N1$
www.dacoromanica.ro
iv
MEHMED SUBHI
I Darbhaxe mini.
2 Defter emini.
3 A murit In 1733/34 (1146 H. ). Cf. O.T.M., 46-47.
ItA murit in 1742/43 r1155 H. ). Ibidem, p. 47.
www.dacoromanica.ro
254 MEHMED SUSHI
BIBLIOGRAFIE:
O. p. 48-49 ;( P.O. WI, p. 298-299; Tiirkiye An,siklopedisi (Enciclopedia
Turciel), vol. VI, Ankara, }958, p. 170.
5 Vezi Tezaur de monumente istorice (ed. Al. Papiu-Ilarian), II, Bucure§ti, 1863, p. 237-302
www.dacoromanica.ro
TARIH
www.dacoromanica.ro
256 DIEnMED SUSHI
De aceea, In ziva de marti, a 14-a zi a lunii djemazi 111, mai sus aratatul a
primit cuca, potrivit obiceiului, la Divanul imperial, punindu-i-se pe spate
pi caftanul (haat) de voievod 12. Fiind prezentat dup5. aceea In fata padisahu-
lui, renumele, rangul §i cinstea sa au fost inaltate fats de ghiaurii de o seami
cuel ...
www.dacoromanica.ro
73 Partea a II-a CRONICA LUI MEHMED SUBHI
<Se aminteste de expeditia din 1711 (1123 H.) in Moldova si de cererea de pace a tarului
Rusiei, Petru cel Mare, cu acest prilej, ca si de promisiunea de a restitui multe cettiti. Se recapi-
tuleaza unele evenimente de atunci>.
1 $ahin-Mehmed papa.
Seid-Mehmed papa, mare vizir (9 ianuarie 1736-4 august 1737).
a 1149 H. = 12 mai 1736-30 aprilie 1737.
4 Kolcak-Ilyas pass.
5 Ligor, Grigore al II-lea Ghica, domnul Moldovei (1735-1739).
6 Cemazi II 1149 = 7 octombrie-4 noiembrie 1736.
www.dacoromanica.ro
258 MEHMED SUSHI
In acest timp, ma'ria-sa marele vizir s-a straduit, cu ajutorul lui Allah,
sa organizeze Si sä aranjeze treburile hotarelor islamice. Pentru aceasta, el
a trimis incontinuu ostasi §i zaherele in Moldova si Tara Romaneasd, precum
si in alte locuri mai apropiate de granita, intarindu-le §i fortificindu-le.
Apoi, numindu-1 pe boliikbasi Djevher aga basbug peste ceata de
levenzi ai lui Deli-Regeb acesta a fost trimis impreuna cu beiul Tarii
Romanesti 9 ca sa-i scoata pe afurisitii austrieci de la hotarul pe unde patrun-
sesera
113 <Discutii cu internuntiul Austriei, Thalmann, cu privire la razboi si pace. In numele
pArtii otomane participl la tratative Ragib Mehmed efendii Austriecii acuzh pe turci de aducerea
ostirii la Babadag. Ragib pasa prezinth marelui vizir 10 un raport cu privire la mersul convor-
birilor si sp une urmAtoarele>:
www.dacoromanica.ro
TARIH 259
www.dacoromanica.ro
260 MEHMED SUSHI.
Cu voia lui Allah cel prealnalt, supunerea $i obtinerea ei, in scurt timp,
cu tot ce depinde de ea, se lag tot pe seama bun5.vointei celui prealnalt si
se spell. A. apara o minune". El mai arata ca dupa cum s-a scris si s-a facut
cunoscut mai inainte, si tabara nenorocita a dusmanilor cei raufacatori umbla
prin partile Timisoarei si este clar ca, asteptind prilejul, se gindeste cu rait-
tate sä dea de lucru $i sa pricinuiasca pagube gaziilor purtatori de victorie
care se ocupa de asediu". De aceea, ziclnd ca dad. vor depune eforturi pentru
1ntarirea acestor parti, atunci li se vor Indeplini cu usurinta celelalte dorinte,
el a sugerat si a semnalat ca ordia imparateasca sa porneasca In partile
acelea.
<Marele vizir, arittind mai departe ca. gindul lui era de a se indrepta de la Ni q ca s5. asedieze
Belgradul, cere in aceasta privinta pArerile celor din sfat. Cei de la sfat au motivat a asedierea
125 cetAtii depinde de sosirea zaherelelor, care ins6. nu pot trece prin Portile de Fier, daca nu va f i
cuceriti. insula Ada-Kaleh>.
29 Unde sosise la inceputul lunii iunie 1738 sub comanda marelui vizir Ieghen-Mehmed
PM&
loa Ada-Kaleh.
1° 15 rebi 1 1151 = 3 iulie 1738.
www.dacoromanica.ro
TARV1 261
Cind, aka. cum s-a scris mai sus, serascherul cel zelos, maria-sa vizirul
cel pomenit mai inainte 21, auzit ca In aceste clipe cei vreo 100 000 de pe-
de0ri Si calareti, cu stele cu sfir0t nenorocit, aflati in tabara nenorocita
a du§manilor cei rai, an pornit asupra ostilor purtatoare de noroc, aflate
In afara strimtorii de la Mehadia, el a tinut numaidedt un sfat cu demni-
tarii ostii §i cu celelalte capetenii si cu ofiterii aflati sub comanda sa, iar
pentru paza, de vicleniile 0 de in§elac.funile du0nanilor, a meterezelor §i
tunurilor si celorlalte arme si munitii cu, care se pornise la asedierea cetatii
amintite mai sus214 1-au desemnat, cu intelegerea §i cu aprobarea tuturor,
pe Toz-Mehmed paqa, impreuna cu un numar oarecare de o0i. Dupa ce au
intarit, cit au putut, acele parti, el insu0 a depus eforturi ai straduinte ca
sa mearga cu restul gaziilor musulmani in ajutorul §i sprijinul ostilor drept-
credincioase aflate in partile Mehadiei.
Pornind in grab& calare spre localitatea amintita, ei au ajuns pina in
sears acelei zile §i s-au alaturat gaziilor plini de zel aflati in afara Mehadiei.
In ziva urmatoare pornind 0 de acolo, s-au strins la locul numit Cifte-
Tepeler", din apropiere de cetatea Caransebe ($ebef ), §i s-au grabit sa
mearga spre partea ghiaurilor cei nenorociti, care se gindeau sa provoace
pagube musulmanilor.
<Atacul din trei pkrti asupra austriecilor gi fuga acestora, lasind pe loc tunurile corturile
or; unii an fost luati prizonieri>.
In aceste clipe, chiar §i afurisitul conte numit Kenekezek 22, fiind ruda
primului ministru (bapekil) al cezarului cel murdar, se afla in tabara du--
mana, ca un fel de capetenie a afurisijilor, §i, din pricina suferintei pe care
o avea la picioare, statea cu trasura in 'rnijlocul (OM 0 se ocupa de aran-
jarea 0 de orinduirea ei. Tot contele cel amintit mai sus povestea dupa raz-
boi ca atunci, dintre bravii gaziilor musulmani, un viteaz cu numele de Ghendj-
Ali aga, atacind de unul singur trasura aceea, a taiat hamurile tailor
<Mai departe se spune ca ploile mari nu an ingaduit ostilor ottomane sk se foloseascit de
avantajul obtinut pin5. atunci. Intoarcerea pentru a sprijini ostilelcare asediau cetatea Ada-
Kaleh. Aceste vesti au bucurat pe cei din oastea marelui vizir>.
www.dacoromanica.ro
262 ME HMED SUBH 1
www.dacoromanica.ro
TARIR 263
www.dacoromanica.ro
264 MEHMED SUBH1
www.dacoromanica.ro
wit
- I asi. 41: d4Aliej shall jar 6.1, ,rte tie Jj Ii115 5 ..0 X ..411 ,;t:
4:1') zssu-s.sr.3)t;Afg&;. 1 I Ja1 3* JAL. 6:1, Jiai"6.4 Lrl 1.:
3, ,. (IL , 4613,1,36
*Jai, 31 it...0 44 z*.i.,.4 ,11.4,.
tr ,,; j ,1 y. wist
6..1; 53403101,31,11.2)).).t-y,:il ...I:J.J.0.1
4.:Lievaatt-j--e Le siA.A;it.',1)Ittc.4:-) *Li 4!,:1.16 1-f .gsl .0; J.
t.5j ktit )=11.-eh J. .esj J;ti .41) -1+; 1 ":%:, lit ",!al
aey c..."16. iij ti ji AS )1 t ;Li a .1 fa a J J
0.01* a:" t4IA :a 1441:311 a.) pa a aoli,;31 a tt V :a tAt
stilyZtit ,U lj tAc.,:a ,L;; ,14.14 f3
NI 111.1i 1/14 A: liPatIZI4* 11,01;. 3 414 esLt. ;fit &ai .0: 31.4
till' 31 Jtr,11, tfii1 J.At Althr bitt.t4A:1-;i 34'"))31
F 310,7.; J.: trIfi. JIL1 4: -1%; i )1 454 J4,43:Li j r.t -.1;1
(In ziva aceea s-a incheiat o intelegere, dindu-li-se yn act (temessia ) in zece articole) :
Articolul intii. Negustorii austrieci, sirbi si maghiari, aflati la Ada-Kaleh
§i in santul din partea manastirii (tekiye ), sa iasa teferi §i sanatosi cu avu-
tifle §i cu proviziile lor si sa se duca cu bine la Belgrad, iar dad. si Belgradul
este asediat, atunci sa se duca intr-un loc sigur de pe paminturile austriecilor
unde nu se dau lupte. Nimeni sa nu se atinga de lucrurile lor, iar raialele
Inaltei fmparatii, aflate in cetate, sa se aseze ca si mai inainte in satele §i
vetrele lor, asa cum locuiau inainte. Ele sa nu fie atacate in nici un fel si
nimeni sa, nu se amestece in treburile lor.
Articolul doi. Cind ostasii austrieci vor desfa.sura in cetatea aceea stea-
gurile lor §i vor iesi cintind din trompetele lor, sa se dea fiecaruia, din muni-
tiile existente, praf de pusca 6t gloante pentru cite 24 de trageri. S5. li se dea
voie sa iasa $i sa piece din cetate cu cite un rind de arme §i vesminte de-ale lor.
Articolul trei, SI fie eliberati robii prinsi de ei din ziva asedierii cetatii.
Articolul patru. Pentru incIrcarea bagajelor §i obiectelor si a ostasilor
bolnavi 6i raniti sa li se dea un numar indestulator de bacuri, iar ofiterilor
lor sä li se dea corabii (kancabaf ) §i sa li se dIruiasca navlul.
Articolul cinci. Pe drum, cind va fi nevoie sä se traga cu funiilesla, sa
nu fie fortati la aceasta austriecii, ciAsa. se faca rost de salahori dintre raiale
§i s5. fie puss sa traga de funii. Daca Noua Palanca (Yeni Palanka ) se afla
in miinile lor, s5. fie predati la palanca amintita mai sus. Apoi, ei 55. predea
cu bine partii noastre corabiile respective si pe oamenii insarcinati linga ei,
precum §i pe ostatecii nostri. De asemenea, §i not sa trimitem din partea
88 21 rebiII 1151 = 8 august 1738.
81 26 rebi II 1151 = 13 august 1738: zilele saptaminii indicate mai sus nu corespund
celor doua date: 21 §i 26 rebi II.
sla Bacurile.
www.dacoromanica.ro
1:Artjt.....184,641j,e4:13(a5.1:ttii.04,Mill &i.lat tat. 5 it'd,. a ,A14
41J3 tj:*e3
JiaSi. 1.%/e s
$0;f.561; tisi. .14.110JUItu9.031";;Is.
c,J. 3c-it; 3 ja...:;)srs.,45.44.: 31.0,; 1J 31,f 13 osJ.ka,.
041:1 te al
:1) 1.6; 1:d3 ej!''.011,1t;:aii1110
!..13Lrabil 31%4)13)17?13.t146.)1;'41)aalpeetA IAAA0.A; /65.0
jiLra jtj !I./Z.404)J y.4%4 doi4eti.11 4,1111%.J.Zi ap
j..I.C.0)331941)..C.treijilatoir 4.1 h7,141,011.13 J ale:11..3)61j.
,;41 3 eAll I A jrjailawa.11)
4:714.10 ejLali 4,70 ip IfikikYli JA9ti, j Cy"'' .13 jZij
1111:51.b :444LS A)14:.013.0:13 C1.4130) a
z....Jja.J....,41:1.;z,;LIt 1J L.
tjt°45....ci.04.5 j 41; 1,:h tC eL4 Jai atasri 0,),
C sijL v J., )1,11
31a: J';9' LS: J.,176" 1°: s:.: 3
J 4:".1 4/Z! tjaCJAI/kr"3.06)4AAttitabbiiA:C Le& Le adji4e.%:,,:131
cr 1+103 bridiZZE)45)JC41:01/.P.:TI"J;Jt.P.j'al ZiOV.13 )3 k5a4114.75
&IL Aal et?6 I tr )..,44 Lit6a4 Za:10' &be., iiiro..e:1
CALL9.RaJjlit14;14314`f$4."'ILLoiii,Letk/1 "),./^a1k51jt."12
jrr., JZ3.043 6:4 Jittaii;Z %I.J31/ La) I ZAtthiyadit4A.0; josaLai;
14Ate;g1;ij 440g%** %)131e V et t Lel; .J;e13 ajtao 14; ADAM
.J:).PCi: 146 I Lt.14": "I; 4:70521:1 uf; 310 v61;1' $ 3.3;114a J 1/1...J a %J., -0
aZA lit 31 o! t )1).1. 4;6 I e-1 AIL .5; tos;r,
www.dacoromanica.ro
TARIH 269
... In prima zi a lunii mai sus-aratate 34, in ziva amintita 35, maria-sa
serdarul suprem, impreuna cu toti demnitarii .i aianii imparatiei, urcindu-se
in fregatele (firkate) pregatite, s-a dus cu cea mai mare glorie §i demnitate
la insula pomenita mai sus 36, s-a a§ezat sub umbra cortului instalat pe para-
petul cetatii, iar dupa un timp oarecare de odihna, a vizitat §i a privit toate
turnurile §i crenelurile Si intariturile (tabiye) §i depozitele de munitii §i cele-
lalte locuri ale ei. Apoi, intorcindu-se iara§i la locul amintit, s-a inapoiat
spre ordia impar5.teasca cu fregatele pomenite mai sus. Dupa aceea s-au
depus efort-uri §i s-a aratat grija pentru pregatirea §i orinduirea de kapikulu §i o§ti
localnice in vederea repararii locurilor darimate de tunuri side hambrale, in tim-
pul asediului, precum si in vederea pazei §i apararii ei a§a cum trebuie. De ase-
menea, depunindu-se stradanie ca biserica dinauntrul ei sa devin'a geamie
sfint5., s-au pus mihrab §i minber, precum §i celelalte lucruri trebuincioase,
numindu-se totodata §i hatipul, imamul, miirtezikalele §i slujitorii ei, cum
fusesera in trecut.
DESPRE CORESPONDENTELE $1 VE$TILE PRIVITOARE LA INCHEIEREA PACII
$1 PRIETENIEI CU NEAMUL RUSE SC
136 <Despre intentiile ro*ilor de a cuceri cetatea Bender, aFt cum comunicase vizirul Nu'man
pa,a, scraschcr la Bender>.
139 <Desprc numirea valiului de Rumelia, Ghendj-Ali paqa, la paza. cetAtii Akkerman>.
142 <Dcspre intoarccrca rusilor de la Bender cu infringere>.
83 8 rebi II 1151 = 26 iulic 1738. De fapt: 28 rebi II 1151 (= 15 august 1738), deoarece
in continuare apare 1 cemazi-ul-cvvel 1151 = 17 august 1738.
" 1 cemazi 1 1151 = 17 august 1738. Pe atunci mare vizir era Ieghen-Mehmed pa.sa
(19 decembrie 1737 22 martie 1739).
" DuminicL
36 La Ada-Kalch.
57 1152 H. = 10 aprilic 1739 -- 28 martie 1740.
www.dacoromanica.ro
270 MEHMED SU3HI
148 TNTOARCEREA UNOR 0$TI DE PRIN PARTILE CRIMEII PENTRU PAZA MOLDOVEI
q7 S-a scris pe la mijlocul lunii ramazan cel binecuvintat din anul 1152 42.
169 <In ele se vorbea de sosirea oqtilor ruse§ti la vreo trei ceasuri de Hotin, de atacul separat
al valiului de Oceacov, vizirul Ghendj-Ali pasa, care a suferit infringere, si de fuga lui spre Bender.
Ocuparea Hotinului, cu locuitori cu tot, de catre rusi, si intentiile for de a merge spre Bender>
88 Mir-i-miran.
" Eflak-s Cedid, Valahia Nou5.", in sensul de Oltenia.
40 Ada-i-Kebir.
41 Evahsr cemazi II 1152 = 24 septembrie 3 octombrie 1739 (Pacea de la Belgrad).
42 Evasst ramazan 1152 = 12 31 decembrie 1739 (data actel or ratificate). Pacea cu
Rusia s-a incheiat la 18 septembrie 1739, la Belgrad.
" Hisardjik, Krona.
44 Grigore al II-lea Ghica (16 noiembrie 1735 3 septembrie 1739).
www.dacoromanica.ro
TARIH 27
Articolul doi. <Privevte impartirea insulei din fata Belgradului, care urma sa r' niin'd
in pArasire. Copacii din jumAtatea insulei, partea dinspre eialetul Timiwarei, urmau sd Amin&
netliati>.
Articolul trei. <In leglturl cu explicarea gi lichidarea unor nesigurante cuprinse in arti-
colul cinci al tratatului de pace, adicft in legaturit cu fixarea hotarului orwlui Omva-Veche,
despre care se hoarise sä raminl sub stapinirea Inaltei impgrAtii, s-a intocmit, dupl discutii,
o hartA cu aprobarea celor doll& parti>.
Hotarele oraplui amintit mai sus §i ale §esului aflat in dreptul cetatii
Or§ova au fost fixate potrivit liniilor trase pe harta aceea. Apoi s-a ajuns
pina la §es, pe linie dreapta, trasa din dreptul poalelor muntilor aflati in fata
cetatii Ada-Kaleh. Apoi s-au fixat hotarele ora4ului Or§ova, urmind ca hota-
rele lui sa ramina locurile care incep de la cursul apei nou scurse, de la locul
de varsare a apei Rezena, de pe §esul amintit mai sus, §i care continua pina
la locurile insemnate pe harta. De asemenea, s-a stabilit ca hotarul din spatele
ora§ului amintit sa se sfir§easca la locul unde se face legatura cu fluviul Du-
narea, a§a cum se arata pe harta intocmila. Atit la stabilirea hotarelor §esului
pomenit, cit *i la fixarea hotarelor din spatele ora§ului respectiv, hotarnicerii
celor doua parti au stabilit hotarele f5.ra sa se certe si fara sa se gikeveasca
de loc.
<Se mai arat5., cii pentru a inlesni trecerea corgbillor prin Portile de Fier, 15 coal:lied
austrieci vor locui ca musafiri la Ada-Kaleh, la locul indicat de turci>.
www.dacoromanica.ro
TARIH 273
238 <Numirea lui Suleiman aga la paza Hotinului qi a lui Mehmed pa.Ta la paza Akkcrmanului,
in 1743>.
www.dacoromanica.ro
V
Suleiman efendi, cunoscut sub porecla de Izzi, este fiul lui Ha lil aga,
care a fost chehaia de halebardieri 1 ai fiicei sultanului Mehmed al IV-lea.
Anul na§terii sale nu se cunoa§te, dar, tinindu-se seama de data mortii (1755),
se poate afirma ca s-a nascut spre sfir§itul veacului al XVII-lea.
Specializindu-se §i In caligrafia otomana, Izzi a fost un timp loctiitor
de scrib in cancelariile Divanului imperial, la spahii §i la silandari, iar in anul
1739 (1152 )11. ) a devenit mektupciul marelui vizir, pentru a se Ingriji de
corespondents. Dupa pacea de la Belgrad (1739) a fost numit te§cheregm la
finante §i apoi, In octombrie 1746, contabil la fundatiile pioase E, iar spre
sfir§itul anului 1747 a devenit maestru de ceremonii (torifati ) la Curtea
sultanului".
Concomitent cu unele din functiile mentionate mai sus, Izzi a indeplinit
§i sarcina de istoriograf oficial (vak'anuvis) al Imperiului otoman, fiind numit
la 30 iulie 1745 (1 receb 1158) 3 In locul lui Subhi efendi. El a merit la Istanbul
In martie sau aprilie 1755.
Izzi Suleiman efendi este cunoscut atit ca poet §i ginditor mistic, cit
§i ca istoriograf oficial (vak'anuvis) al Imperiului otoman. In domeniul
literaturii, el a lasat o colectie de versuri intitulata Divan, iar in calitatea sa
de vak'aniivis a scris o. cronica otomana intitulata Tarih-i vekayi (Istoria
evenimentelor), in tare trateaza faptele cuprinse intre 15 februarie 1744
(1 muharrem 1157) §i 7 noiembrie 1752 (sfir§itul anului Hegirei 1165).
Fats de alte cronici otomane, arabizate §i persanizate, opera istorica
a lui Izzi este mai simply ca stil §i ca limbs. Ea a fast publicata la Istanbul
in anul 1199 H. (1784/85), continuind cronica lui Subhi in ceea ce prive§te
descrierea cronologica a evenimentelor. Din aceasta editie au fost extrase
§i traduse pasajele referitoare la tarile romane, §tirile fiind mull mai saraca-
cioase §i mai putin semnificative fats de alte cronici.
In cronica sa, Izzi face §i unele refiectii asupra §tiintei istorice, pe care
o considers necesar5. §i utila pentru orientarea generatiilor not pe baza inva-
tamintelor trase din experientele fnainta§ilor, invataminte oferite numai de
1 Baltacslar hehayass.
2 Klicitk evkaf muhasebecisi.
$ La Djemaleddin (op. cit., p. 49) se indica: Receb 1156 = 21 august 19 sEptembrie 1743.
www.dacoromanica.ro
276 IZZI SULEIMAN
BIBLIOGRAFIE :
Izzi, Tank (Introducere), p. 70 §.a. ; 0.M., vol. III, p. 101 -102; 0. T.M., p. 49 -50;
E.I., II, 1927, p. 608; G.O.W., p. 287-288 ; I.A., vol. V, 1950, p. 1267-1269
(art. Izzi, de Ismet Parmaksizoglu).
www.dacoromanica.ro
TARIH
Partea I
www.dacoromanica.ro
278 IZZI SULEIMAN
mai sus, care oprima raiaua, a fost luat inapoi $i inchis in insula Mitilene
(Mid11114), impreuna cu fiii ski 1Si cu capuchehaile sale. I s-a dat astfel pe-
deapsa care i se cuvenea pentru nedreptatile §i tiraniile sale ...
www.dacoromanica.ro
TARIH
Mai inainte de aceasta, populatia §i raiaua facusera arz Est aratasera catre
Poarta fericirii precum ca voievodul actual al Moldovei, unul dintre Iskerlet
oglii, cu numele de voievodul Ianaki 20, potrivit gindurilor sale tulburatoare
§i nebune§ti, Indraznise s5. persecute raiaua §i beraiaua, facind nedreptati
supu§ilor s5.i, si ca, In felul acesta, el pornise la fapte neingaduite de padisah.
De aceea, fiind negoie de mazilirea §i pedepsirea lui, In prima decada a acelei
luni 21 mai sus amintitul a fost izgonit §i indepartat, fiind totodata numit si
trimis un muba§ir, cu Inalta porunca severs, pentru a lua Inapoi de la el tot
ceea ce luase de la raiale prin tiranie.
14 1160 H. = 13 ianuarie 1747-1 ianuarie 1748.
15 16 muharrem 1160 = 28 ianuarie 1747.
ua Maria Thereza, implateasa Austriei (1741-1780).
" Mahmud I (1730-1754).
17 S-a renuntat la enumerarea unor tinuturi, tAri etc.
12 Dar-ui-D jihad (cihad ).
19 Francisc, mare duce de Toscana; a luat in casitorie pe Maria Thereza, implrateasa
Austriei.
20 Joan Mavrocordat (1743 mai 1747).
21 Mai inainte apare receb 1160 = 9 iulie-7 august 1747. De fapt cemazi I 1160 =
mai 1747.
www.dacoromanica.ro
280 IZZI SULEIMAN
www.dacoromanica.ro
146 Partea a II-a
www.dacoromanica.ro
282 Uzi SULEIMAN
168 Mariei-sale ilustrului §i fericitului vizir Ali pasa, fost mare vizir,
care era guvernatorul sangeacului de Tirhala, cu titlul de arpalik, i s-a acordat
eialetul Oceacov, cu conditia de a pazi cetatea Benderului, iar mariei-sale
gloriosului $i fericitului vizir Nu'man pasa, care era mutasarriful eialetului
mai sus aratat 26, i s-a acordat cu hatt-i-humain sangeacul Tirhala, In a noul-
sprezecea zi a lunii djemazi-ul-ahir m.
188 EVENIMENTELE DIN ANUL 1162 31
208 MAZILIREA $1 NUMIREA VOIEVODULUI MOLDOVEI
www.dacoromanica.ro
TARIH 283
240 <Se cer salahori zi harabale din Tara Romineascd in vederea repar5.rii arsenalului imp'b
ratesc pentru tunuri, f5.ra a se face alte precizAri> -
246 <Ieghen Mustafa pa4a spare ca muhafiz al cettitii.Hotin. A fost inlocuit cu Nu'man pw>
283 Paza sangeacului Hotin a fost data mariei-sale fericitului vizir Ghiridi-
Nu'man pa§a ...
www.dacoromanica.ro
281 am SULEIMAN
46 Matei Ghica, dragoman (iunie 1751august 1752), down in Tara Romaneasca (august
1752iunie 1753).
47 1 zilka'de 1165 = 10 septembrie 1752.
Vildyet-i Bekres; In sensul de la Bucurefli.
www.dacoromanica.ro
VI
Ahmed Vasif este originar din Bagdad. Anul nasterii sale nu se cunoaste.
Dornic sä studieze, el a calatorit un timp prin Kars si Alep, intrind apoi
in slujba lui Kel-Ahmed pasazade Ali pasa, care a murit ca serascher de
Bender. Trecind de aci in serviciul lui Abaza-Mehmed pasa, viitorul istoriograf
otoman Ahmed Vasif a cazut prizonier la rusi in timpul luptelor de la Ieni-
Kale, ce s-au dat la inceputul razboiului ruso-turc dintre anii 1768-1774,
dar a fost eliberat la cererea marelui vizir.
Vasif a adus servicii importante Imperiului otoman atit la tratativele
de armistitiu, cit si la convorbirile de pace ruso-turce din 1772, dovedindu-se
un bun diplomat si impunindu-se prin curajul si spiritul s5.0 de initiativa.
El insusi afirma ca, fiind desemnat pentru prelungirea termenului de armis-
titiu din 1772, a indeplinit aceasta misiune cu succes, iar la intoarcere a fost
onorat cu favoruri de catre marele vizir. El este de fapt cel care a intocmit
procesele-verbale ale discutiilor de pace din Bucuresti (1772-1773), avind
calitatea de secretar al delegatiei otomane.
Ahmed Vasif a participat si la tratativele de pace de la Kiiciiik-Kainargi
din 1774, jucind, de asemenea, un rol hotaritor in incheierea p5.cii din 1792,
la Iasi, intre Poarta otoman5. si Rusia. Vasif a fost un timp si prin Europa,
in calitate de sol al Imperiului otoman la Madrid (1787), misiune pe care a
descris-o cu multe detalii 1. El a Indeplinit si funclii financiare: de pilda,
controlor financiar in Anatolia 2, sef al Cancelariei financiare 8 §.a.
Din pricina invidiei celor din jur, Vasif a cazut, la un moment dat, in
dizgratia sultanului Abdul-Hamid I si a celorlalti demnitari otomani, care au
mers pins la exilarea sa in insula Mitilene, de unde a scapat in urma urcarii
pe tron a sultanului Selim al III-lea (1789).
In timpul domniei acestui sultan, Ahmed Vasif si-a recistigat vechiul
prestigiu, ajungind pins la rangul de reis-efendi, adica ministru de externe al
Imperiului otoman. A fost numit in aceasta functie in luna iulie a anului 1805,
dar, in mai putin de un an, a fost mazilit si a murit la Istanbul in ziva de
25 mai 1806.
In timpul vietii sale, Ahmed Vasif a fost m mit in citeva rinduri
istoriograf oficial al Imperiului otoman (vak'aniivis ), alternind in aceast5.
1 Djevdet (Ceudet ) Tarihi, vol. IV, p. 348-358.
2 Anadolu muhasebecisi.
a Ba,smuhasebeci.
www.dacoromanica.ro
286 AHMED VASIF
Ahmed Vasif a scris una dintre cele mai de seams opere istorice pentru
perioada decadentei Imperiului otoman, fiMd contemporan cu evenimentele
pe care le-a descris. Cronica lui se intituleaza: Mehasin-iil-dscir ye hakaytk-
iil-ahbar (Fapte bune 8tiri adevarate) si cuprinde evenimentele dintre anii:
1752 1775 (1166-1188 H.).
Dat fiind faptul ca Vasif a avut de mai multe on intreruperi in misiunea
sa de istoriograf oficial, el a rezumat informatiile culese 8i de ceilal %i cronicari
de atunci, indeosebi de Sa'adullah Enveri efendi, pentru a asigura, in felul
acesta, continuitatea cronicii sale 8i pentru a-i da o forma unitary.
0 buns parte din cronica sa este consacrata descrierii razboiului ruso-
turc dintre anii 1768-1774. Tocmai de aceea opera lui Vasif constituie un
izvor important 8i in privin %a raporturilor romano-turce din aceasta perioada,
cititorul putind gasi in relatarile autorului multe detalii, ca reflectii de ordin
mai general.
Vasif 8i-a scris opera istorica in genul cronicii lui Sa'adeddin ca., cu
multe arabisme rci persanisme, folosind un stil pompos 8i multa elocventa.
Ea a fost tiparita la Istanbul in 1804/1805 (1219 H.), editie dupa care s-au
facut 8i extrasele in traducere privind tarile romane. Aceasta cronica are 8i
doua editii Bulak (1827/28 8i 1830). Datorita diversitatii 91 importantei 8tirilor
cuprinse in ea, opera lui Vasif a fost tradusa partial in diferite limbi europene.
Cele mai de seamy traduceri: Précis historique de la guerre des Turcs contre
les ,Busses (de 1769 a 1774), tire des annales de l'historien Turc Vasif Efendi,
par P. A. Caussin de Perceval (Paris, 1822, XVI-1-284 p.), care este o tradu-
cere libera ; Nowy przeklad dziejoPiserw tureckich dotyczacych sie Historyi
polskiej, a szczegalniej Tarychy Wasyf Efendego, vol. I, Berlin, 1846, trad.
de Ignaz Pietraszewsky v.a. Cronica lui Vasif cuprinde 8i unele anexe, neti-
parite, care privesc perioadele: 1782-1786 (1196-1200 H.) 8i 1788-1795
(1203-1209 H.) 5, dar ele nu au putut fi incluse in volumul de fata.
Afars de opera sa istorica, amintita mai sus, Ahmed Vasif a facut qi
o expunere asupra expeditiei lui Napoleon I in Egipt (1798), iar in ceea ce
prive8te activitatea lui in domeniul traducerilor din limbile orientale putem
mention opera filologului arab Zamah8ari (Zamakhshari ), intitulata:
Nawabih al-Kalim (Anthologia sententiarum arabicarum ). El a scris lucrari
8i in domeniul moralei, literaturii, inclusiv versuri.
BIBLIOGRAFIE:
0.T.M., p. 59-62; 0.M., vol. III, p. 159-160; E.I., vol. IV, Leyden, 1934,
p. 1187; G.O.W., p. 335-337; Tarkiye Ansiklopedisi (Enciclopedia Turc iei),
vol. VI, 1958, p. 169; Cevdet Tarihi (Istoria scrisa de D;evdet), vol. IV, p. 51;
vol. V, p. 232-233; vol. VII, p. 99 qi vol. VIII, p. 78-79; Faik Refit Un at,
Osmanli Sefirleri ve Sefaretnanteleri (Solii otomani i relatitrile for de solie), Ankara,
1968, p. 144-147.
4 S-a nascut in 1736 la Trabzon *i a murit la Istanbul in 1794 sau in 1796. Cronica sa
trateaza evenimentele otomane, cu unele fntreruperi, de la 1767 §i pink la 1791 (cf. G.O. W.,
p. 320-322; Tarkiye Ansiklopedisi, Istanbul, vol. VI, 1958, p. 170).
5 G.O.W., p. 336.
www.dacoromanica.ro
TARIH SAU MEHASIN -1)L -ASAR VE HAKAYIK -UL -AHBAR
www.dacoromanica.ro
288 AHMED VASIF
26 ... In prima decada a lunii djemazi I 10, Husein aga a fost inaltat la
rangul de beilerbei (mirimiran ) §i onorat cu paza Hotinului ...
27 NUMIREA UNOR VIZIRI $I ACORDAREA DE FUNCTII $I DE SOLDE
In a douazeci §i una zi a lunii mai sus aratate 11, eialetul Oceacov,
impreuna cu sangeacul Salonic, an fost date vizirului Ibrahim pap., fost
muhafiz de Bender, paza Belgradului a fost acordata inaintaplui sau, vizirul
Kopriiliizade Elhadj-Ahmed papa iar paza Benderului a fost acordata
mirimiranului Susenzade Abdullah pasa ...
29 <Hasan papa apare ca muhafiz de Hotin>.
www.dacoromanica.ro
TARIH 289
www.dacoromanica.ro
290 AHMED VASIF
www.dacoromanica.ro
TAR1H 291
VE$TI DIVERSE
163 Un ghiaur increzut dintre capuchehaile Tarii Romane§ti f§i bAtea
$i ocara mereu pe sclava sa musulmana. Aceasta, fugind pe o cale din locuinta
ei, aflata la Tarabya 27, a prezentat o plingere la scara cea luminata, aratind
ca, la origin, era musulmana si cazuse In ghiarele asupritoare ale acestuia §i
ca suferea mereu din pricina schingiuirilor sale.
164 De aceea, sus-numitul a fost adus spinzurat linga locuinta sa din
apropierea Fanarului (Few)
200 <La inceputul lunii zilka'de 89> voievodul Constantin 40, care fusese
inchis la Iedi-Kule, pentru a-§i plati datoriile, §i scapase din inchisoare, a fost
onorat cu domnia Prii Romane§ti. De asemenea, vaztndu-se ca voievodul
Moldovei 41 este batrin §i a devenit incapabil §i neputincios In treburile domniei,
a fost mazilit, iar in locul lui a fost trimis fiul sau 42...
Constantin 44, care fusese mai inainte numit ca voievod al Tarii Roma-
ne§ti, neputind sa -§i Indeplineasca serviciile pe care §i le asumaie, a fost
inlocuit cu un altul 4°, iar el, Impreuna cu alti patru boieri de ai sai, a fost
Inchis in insula Mitilene (Midilli)
www.dacoromanica.ro
292 AHMED VASIF
232 Unele evenimente ... In acest timp 47 murind si voievodul Tani Roma-
nesti 48, in locul lui a fost numit voievodul Stefan 48...
234 Mirimiranului Regeb pasa i s-a acordat eialetul Oceacov (Ozu) cu titlul
de vizir, lui Silandar Hamza pasa i s-a dat paza Vidinului, iar vizirului /Copra-
lazade Elhadj-Ahmed pasa i s-a acordat paza Benderului .,.
238 EVENIMENTELE DIN ANUL 1178 50
239 INTOARCEREA AMBASADORULUI RESMI AHMED EPENDI DIN PRUSIA
240 (Remsi Ahmed efendi scrie in raportul sau>: In douazeci de zile am
ajuns la menzilul numit Macin, aflat pe malul Dunarii. In localitatea mai sus
aratata am fost Intimpinat de calauza (millmandar) voievodului Moldovei
241 Si ne-am imbarcat, cu voia lui Allah, pe corabia afiata in grija nazirului
de Braila si am trecut in orasul Galati (Kalas).
Macinul, aratat mai sus, si Braila, precum si Galatiul sint asezate pe
malurile Dunarii, in forma de triunghi, iar de la Braila pins la Galati, in mij-
locul Dunarii, se afla o insula a carei lungime poate fi strabatuta in peste doua
ceasuri de mers. De aceea la Braila si la Galati sint porturi frumoase si ele
au fost mereu locuri de sedere a vaselor de zaherele. Dupa ce am stat trei zile
la Galati, in urmatoarele patru zile am ajuns in orasul Iasi, care este capitala
Moldovei. In partea de sud a orasului mai sus aratat, pe malul unui lac, ase-
manator cu Golcsu 51, se afla un serai cu numele de Frumoasa (Formosa),
care a fost pregatit pentru musafirii Inaltului Devlet. Am descins acolo si,
de nevoie, am poposit timp de aproape cincisprezece zile si am pregatit cele
necesare pentru continuarea calatoriei.
Orasul mai sus amintit se intinde, de la rasarit la apus, pe o colina,
intre riul Siret si riul Prut. Partea ei de miazazi este inconjurata de un riu
mic 52. Fiind un oras lunguiet, la 46° latitudine 53, centrul este impodobit
iu case de binefacere si cu unele case de negot, iar pe la margini se intind locuin-
ode de lemn ale sarmanelor raiale.
In fata lui, pe doua dealuri, se afla doua biserici mari numite Galata
si Cetatuia ". Casele de binefaceri, amintite mai sus, si cele doua biserici au
niste porti ca de cetati si sint, oarecum, locuri de paza. In imprejurimi se
gasesc vii si gradini din belsug. Apa Galata este renumita prin limpezimea si
racorimea ei. Riul Siret, de care s-a amintit, se varsa in Dunare intre Braila
si Galati, iar riul Prut se varsa tot in Duna're la marginea Bugeacului si Toma-
rovei ". De aceea, diferite feluri de cherestele din eialetul Moldovei se trans-
porta repede, cu ajutorul acestor riuri 56, la schela Galati, iar de aici ajung
" 1177 H. = 12 iulie 1763-30 iunie 1764.
47 In ianuarie 1764.
48Constantin Racovitli. (la 26 ianuarie 1764).
ae Istefan, Stefan Racovit5. (26 ianuarie 1764-18 august 1765).
50 1178 H. = 1 iulie 1764-19 iunie 1765.
51 GOksu, riu in regiunea Adana (Anatolia).
as Bahluiul.
as De fapt !litre 47° si 48°.
50 Galata $i Cet54uia (Cott:scuba), don& ratnIstiri In Iasi.
5 Tomarova, Beni.
5 Este vorba de plute.
www.dacoromanica.ro
TARIH 293
DESCRIEREA HOTINULUI
www.dacoromanica.ro
294 AHMED VASIF
265 ... Capugiba0 Abdi aga, vestit cu numele de Tutungiul lui Hasan pap.,
flind mai inainte de aceasta hanbar emini de Isaccea, se bizuia pe hanul cel
mazilit 75. De aceea supunerea lui era slabs 0 nenorocit5., iar prin cererile
lui nedrepte impra0iase pe locuitori din tinuturile for vechi. In timpul domniei
hanului cel mazilit se observase purtarea necuviincioasa a acestuia.
De aceea, chiar In momentul mazilirii sale, el a fost inchis §i ucis la
Iedi-Rule, iar capul lui,. Mat, a fost aratat tuturor ca pilda ...
271 EVENIMENTELE DIN ANULI1179 76
272 Pe la sfir0tul lui safer 77,... Stavraki-oglu, capuchehaia Tarii Romine0i,
dep5.0nduli atributiile, incepuse sä se amestece in probleme importante.
El dadea zi 0 noapte tircoale pe la portile celor man 0 se straduia sä afle
tainele imparatiei. De aceea, In luna rebi-ul-evvel 78, el a fost ridicat §i dus sub
0 La Breslau.
66 5 zilhicce 1177 = 5 iunie 1764.
69 Horadenka, Horodiqte (?).
70 Iigor, Grigore at III-lea Ghica (martie 1764ianuarie 1767).
71 Stefan Racovita. (ianuarie 1764august 1765),
71 Mares.
76 1 muharrem 1178 = 1 iulie 1764.
" Tutrakan, lccalitate pe malul drept al Dunkii.
76 Kirim Ghirai (1758-1764).
" 1179 H. = 20 iunie 1765-8 iunie 1766.
a Evahsr safer 1179 = 8-17 august 1765.
78 Rebi 1 1179 = 18 august 16 septembrie 1765.
www.dacoromanica.ro
TARIR 293
paza bostangiilor, iar dupa ce a fost fortat §i certat citeva zile, a fost spinzurat
linga palatul sau din Bosfor, flind trimis linga cei demni de intern"' ...
276 EVENIMENTELE DIN ANUL 1180 28
www.dacoromanica.ro
Partea a II-a (6 + 315 p.)
7 Ei 1 au sarit indata asupra vizirului mai sus aratat 2, iar cea mai mare
parte a Wirii sale aflindu -se in afara cetatii, s-au folosit de acest prilej $
au facut sa dispara de pe fata pamintului vizirul priceput de care s-a amintit
mai sus. and aceasta veste trista a ajuns la oastea 1mparateasca., a fost numit
ca muhafiz de Hotin vizirul Hasan pap. din Ahisha, mutasarrif de Salonic,
care era renumit pentru priceperea sa §i pentru curajul sau §i care fusese mai
nainte desemnat in partea Moldovei
www.dacoromanica.ro
TARIH 297
" Melzmed Emin pasa, mare vizir (20 octombrie 1768-12 august 1769).
4 26 muharrem 1183 = 1 iunie 1769.
5 Grigore Callimachi (ianuarie 1767iunie 1769).
www.dacoromanica.ro
298 AHMED VASIF
18 SFATUL
In a doua decada a acestei luni rebi I 11, ilustrul han 12, vizirii marl to
ceilalti demnitari ai imparatiei au tinut un sfat in cortul marelui vizir §i au
tras sortii sfatului. S-a aratat cu prisosinta ca atacul raufaca..torului inamic
asupra tinuturilor Inaltului Devlet va apare de prin partea apei Bug (Aksu).
De asemenea, dat flind faptul ca unii dintre boierii Moldovei s-au unit cu.
moscovitii, iar altii slut dispu0 sa fuga, s-a socotit nimerit ca, pentru paza
oraplui Iasi, sä fie numit un vizir renumit i capabil. In aceasta privinta
serdarul suprem s-a adresat tuturor, zicind: Este potrivit s5. cucerim §i sa
supunem noile cetati moscovite construite pe malul apei Bug, ca Elisabeta
(Ilsavat), Orhangrad ( ?) §i Mirhorod?. Este oare potrivit sä fie numit serascher,
cu oaste bine pregatita, in vederea nimiciru moscovitilor care ar veni cu gin-
dul de a se opun6?. " Cind s-a simtit nevoia unui raspuns bun, cei priceputi,.
° Tabor ( ? ).
9 Han-Tepesi, Colina Hanului" ; Movila RAbiei, pe valea Prutului, in apropiere de Huvi..
8 La Bender muhafiz era Kel-Ahmed pawade Elhadj-Ali pap..
24 safer 1183 = 29 iunie 1769.
19 Yassi-Tepe, Colina joasit" sau Colina turtitA".
n Rebi 1 1183 = 5 iulie-3 august 1769.
18 Devlet Ghirai al IV-lea (1769-1770)
www.dacoromanica.ro
TARIII 299
www.dacoromanica.ro
300 AHMED VAS!F
DU$MANI1 RAUFACATORI
Ei au trimis un numar oarecare de cazaci si catane in imprejurimile
cetatii Oceacov cu scopul de a inspaiminta oastea islamica si de a o impresura.
La ordia imparateasca au sosit jalbele muhafizului de Oceacov, vizirul Suleiman
pasa i a, precum si ale defterdarului si altor capetenii care, din respect fata
de masurile de prevedere si precautie, cereau ostasi si bath. De aceea s-a
dat invoire sa fie recrutati vreo 3 000 de ostasi de sacrificiu (dalkilic) de
prin partile Ismailului si Chiliei. Mara de aceasta, au mai fost trimisi in partea
aceea Inca 2 000 de pedestri, din restul ogeacurilor de ieniceri, gebegii si tunari.
De asemenea, cererea lor a fost satisfacuta.' trimitindu-se defterdarului de
Oceacov 25 000 de gurusi, pentru a li se veni in ajutor in recrutarea de soldati...
29 STAREA ASEDIULUI HOTINULUI, MOARTEA DE MARTIR
A LUI MUHAFYZ PA$A, SALVAREA CETA1'II DE LA ASEDIU
$1 ALTE EVENIMENTE
30 <Se relateaza a, in timpul asediului ceatii Hotin de catre ruqi, a fost lovit apArgtorul
acestei ceati, vizirul Hasan pasa, care a §i murit dupl. trei zile>.
Noi sa ne intoarcem din nou la subiect : Maria-sa ilustrul lean, impreuna
cu °stile numite sub comanda sa, vizirul <Moldovandji> Ali pasa, care era
numit basbug, precum si ceilalti viziri marl. si beilerbei (mirimiran) renumiti,
-"a Era aga de ieniceri cu rangul de vizir.
www.dacoromanica.ro
TARIH 301
Potrivit §tirilor sigure, plecarea de la Poarta a celui aratat mai sus avea
scopul sa-i scoata pe ru§i din tara lepasca, cu infricopre §i cu inspaimintare,
§i sä reinstaureze drepturile recunoscute, Intre imparatii, ale neamului mai
sus aratat. De aceea el a induplecat §i a onorat ping la Isaccea cetele de o§ti
cu fel de fel de bac§i§uri. Dupa trecerea Dunarii, oastea islamica pornind
ca un ocean din tinuturile binepazite, drumurile s-au umplut de la un popas
la altul §i de la locul de plecare pina la locul de §edere. Era cu neputinta sa
se procure zaherea pentru atitea suflete. Intr-adevar, zahereaua procurata
ffind deja putina, se §tia in mod sigur ca nu va fi de ajuns pentru numarul
atit de mare de o§ti. Totu§i, pina la sosirea la Han-Tepesi s-au impartit oame-
nilor zaherele din belpg. Cind oastea imparateasca a sosit frisk' la Bender §i
apoi la Han-Tepesi ru zahereaua existents a devenit neindestulatoare. De
aceea a fost nevoie sa fie aduse zaherele din imprejurimi, iar slujba§ii, lasind
la o parte somnul §i odihna, se straduiau sä indeplineasca porunca de a procura
cantitati suficiente de zaherele celor risipitori de acest fel ...
Agaua de ieniceri, Suleiman aga, a fost numit in postul de caimacam,
34 iar emirul 17C... 1-a luat pe Bekir efendi... §i s-a grabit spre Hotin ca sa-1
onoreze pe vizirul All pap. 174, aflat comandant prin partile Hotinului, cu
predarea sigiliului imperial. De asemenea, §i fostul mare vizir, la rindul sau,
a stat in cortul sau Inca o noapte, ca mai inainte, iar a doua zi s-a indreptat
spre cortul apzat pentru el pe malul riului Prut. Imbarcindu-se intr-o corabie,
impreuna cu omul sau preferat, silahpr Osman bei, s-a dus, pe la Tomarova,
la fluviul Dunarea, de aici la Isaccea, iar de acolo s-a indreptat spre Dimotika
(Dimitoka), unde fusese desemnat sa mearga
UNELE EVENIMENTE
... Se daduse firman ca valiul de Anatolia, vizirul Feyzullah pap., sä se
atapze cu o clips mai devreme la ordia imparateasca, Iuindu-§i oastea sa
de garda §i oastea eialetului sau. Cind serdarul suprem sosise la Bender §i
apoi la Han-Tepesi, el 18 i§i grabise pasul §i, pornind din loc, i§i infipse steag-
35 urile pe §esul Isaccei. Si de asta data, cind s-a grabit sa plece, levenzii de pe
capul sau i-au barat calea, cerind bac§4. De aceea el s-a rugat sä i se trimita,
ca imprumut, 25 000 de guru0 din tezaurul o§tirii imparate§ti.
Cererea lui a fost primita §i rugamintea sa indeplinita
178 La 26 iulie 1769.
17e Al doilea mirahor, Feyzi bey, trimis cu firman.
nd Moldovandji All papa, mare vizir (12 august-12 decembrie 1769).
Is Feyzullah papa.
www.dacoromanica.ro
302 AHMED VAST!?
www.dacoromanica.ro
TARIH 303
ostasi. De asemenea, el a mai spus ca 1-a inaltat <pe Hadji bei> la rangul
de capugibasi. Toata lumea a aprobat aceste masuri. Dupa .aceea au fost
discutate miscarile si popasurile ostirii imparatesti. S-a hotarit ca, inainte
de sosirea iernii, tunurile man sa fie transportate la Isaccea. S-a propus ca
ogeacul de tunari sa porneasca la Isaccea, iar pentru paza ei a fost numit, cu
oastea eialetului sau, valiul de Anatolia, Feyzullah pasa. De asemenea, s-a
47 considerat potrivit ca si Hazinedar Ali pasa, beilerbei de Karaman, s5. plece
linger Abaza <Mehmed> pasa, care era trimis in partile Iasilor. In felul acesta,
medjlisul a luat sfirsit si discutiile au fost incheiate
www.dacoromanica.ro
304 AHMED VASIF
www.dacoromanica.ro
TARIH 303
Vizirii §i dpeteniile §i cea mai mare parte a restului de o0i, aflate sub
coma nda celui aratat, se mi§cau foarte incet. Supu0i lui 11 faceau sa renunte
la mers §i sä stea pe loc. Marele vizir, aflind aceasta stare de lucruri, trimitea
neincetat porunci pentru a-I face A. se grabeasca. Valiul de Anatolia, Feyzullah
" 10 receb 1183 = 9 noiembrie 1769.
2" Valiu de Rakka, Abaza Mehmed pap..
www.dacoromanica.ro
306 AHMEQ VASIF
pasa, a facut cunoscut precum ca cdata lui a fost complet imprastiata si sub
comanda lui au rams doar cinci sau zece oameni $i ca u este cu neputinta
sa porneasca in acest hal. Ceilalti, la rindul lor, nu s-au supus firmanului
tot cu astfel de pretexte. in felul acesta, sub comanda serascher-pasei ramase,
sera prezenti doar cinci sau vase sute de oameni.
Dusmanii aflasera toata situatia musulmanilor indeosebi prin mijloci-
rea moldovenilor. Astfel, ei aflasera despre lipsa de influents a capeteniilor,
din pricina frictiunilor dintre ostasi, precum si faptul ca serhaturile erau lipsite
de osti $i erau goale. De aceea, ei au atacat Galatii si au pornit la lupta. Sera-
53 scher-pasa, la rindul sau, s-a gindit s5.-i Intimpine in afara orasului, impreuna
cu vitejii aflati sub comanda sa. Dar, Inainte de a se fi Intetit, asa cum trebuie,
focul bitaliei, toate raialele aflate in interiorul orasului, potrivit intelegerii
for ascunse cu inamicii, au trecut de partea vrajmasilor si au ucis cu pietre
si cu alte arme de lupta ps vistiernicul (hatinedar ), precum ji pe alti supusi
ai celui aratat mai sus, aflati in oras. Afars de aceasta, 1-au prins si 1-au legat,
pe beiul Moldovei 25, iar putinii spahii, aflati linga pasa-serascherul, au
fugit toti in toate partite.
De aceea, neavind Incotro, el s-a Intors in oras, dar cind. a aflat care
este situatia si cind ai-a dat seams ca raialele singeroase din oras vor s5.-1
is prizonier ai pe el, s-a urcat pe bacurile (apk) de pe malul Prutului si,
parasind lupta ai Walla, a trecut dincoace si a aparut la oastea imparateasca
intocmai ca o aratare inspaimintatoare. Dusmanii, convingindu-se Ca in
acele parti n-a rama.s nimeni care A. li se opuna, au intrat in oras, iar dupa
ce au manifestat fata de raiale onoruri fatarnice, au trimis tabara for nenoro-
cita spre partite Tara Romlnesti si 1-au speriat pe Grigore 27, voievodul
acesteia
55 (Ibrahim pasazade Mustafa b3i de7ine serascher la Bender >.
www.dacoromanica.ro
TARIH 307
www.dacoromanica.ro
308 AHMED VASTY,
62 Du§manii de neam alb 35, gindindu-se ca, dupa ce vor ocupa una din
cet5.tile de pe malurile Dunarii, se vor stradui sa treaca in partile de dincoace,
adunasera pe fugarii din Galati, precum §i ostile nenorocite §i impraSiate In
alte localitati §i-i strinsera la Focpni pentru a porni asupra Ismailului sau
"a Hall pap., mare vizir (12 decembrie 1769-25 octombrie 1770).
ai 13 ,caban 1183 = 12 decembrie 1769.
as Devlet Ghirai al IV-lea (1769ebruarie 1770).
" Kaplan Ghirai al II-lea (1770).
$4 5 zilka'de 1183 = 1 martie 1770.
" Millet-i beyza, In sensul de ruqi".
www.dacoromanica.ro
TARIH 309
asupra Brailei. Afars de aceasta, s-a aflat ca ei vor ataca de prin pantile
Bucureqtiului §i cetatea Giurgiului §i ca, data Dunarea va ingheta, se gin-
desc sa atace oraqelul Isaccea qi alte cet5.ti aflate in pantile de dincoace.
De aceea ostile impra§tiate prin partile serhaturilor, precum §i popu-
latia de pe acolo facusera cunoscut c5. e 'necesara apararea granitelor islamice
de necazuri §i de nenorociri. Ei spusesera §i prevenisera ca Inca de pe acum
trebuie ss se ia masurile necesare in aceasta privinta.
Deoarece toata lumea qtia ca toate o§tile aflate la conacele de iernare
nu vor face nici o isprava, au fost trimise inane porunci in tinuturile din
imprejurimi. intr-adevar, in scurt timp se putuse aduna un numar oarecare
de osti si se creasers forte importante de aparare. Numai ca ostasii pregatiti
in acest fel nu aveau gindul §i scopul de alLindeplini obligatiile fata de lupta
sfinta, inaltind strigatul de Allah". Din contra, cu gindul de plecare la vatra,
care le intrase in cap, ei urmareau sa devasteze tinuturi, sä ia §i sa se pricop-
seasc5., iar dupa aceea A. se intoarca in vilaietele lor. De aceea era clar ca ei
vor parasi §i vor rasa pustii serhaturile, iar aceste fapte nepotrivite vor deveni
un motiv pentru incurajarea inamicilor §i ei vor ataca granitele imparatiei
§i be vor pricinui diferite pierderi.
Chibzuind astfel, comandantii de o§ti se fereau sk treaca osta§i pe malul
celalalt qi, multumindu-se sa-§i apere taberele, se uneau in parerea de a-i
indeparta pe inamici doar in cazul cind ace§tia ar veni asupra lor. Dar discu-
tau intre ei ca. §ederea continua de multe zile ti intristeaza pe soldati, in mod
evident, §i i§i d5.deau seama ca impiedicarea lor de a trece pe partea cealalta
§i retinerea de la lupta sfinta vor duce la razvratirea osta§ilor. Aceasta situa-
tie it preocupa Si pe vizirul Abdi pa4a, serascher in Moldova. De aceea, neavind
incotro, el a socotit necesar sa porneasca spre Foc§ani. Luind cu el pe cei
5-6 sute de osta§i, aflati in suita lui, precum si strinsura din Deliorman §i
pe cei adunati cu gindul de a obtine prazi, el pornise de la Braila fall sa se
63 uite la tunuri qi la munitii, care erau mijloace puternice de distrugere a dtp;-
manului.
Peste citeva zile de la plecarea celui mai sus aratat, pornise spre Bucu-
re§ti si aianul de Rusciuc, Celebi Elhadj-Suleiman aga, impreuna cu o§tile
de Rusciuc, Silistra si Giurgiu. Cind vizirul mentionat mai sus s-a apropiat
de Foc§ani, el s-a adresat osta§ilor cu cuvinte dulci, far. sa be atraga atentia
ca Inainte de nimicirea totals a duqmanilor nu trebuie sa porneasca la strin-
gerea de tigve, la prinderea de oameni vii sau la prada de razboi. Uitind sa
be arate sensul cuvirrtelor: dupa nimicire, la prada ! ", el le-a explicat ma'retia
luptei sfinte §i le-a vorbit cu cuvinte de imbarbatare. Cind au ajuns aqa, in
ora§ul pomenit, du§manul si-a pregatit alaiurile qi si-a instalat tunurile in
locurile trebuincioase.
Vreo cincizeci de viteji alesi dintre musulmani au pornit la lupt5., in
timp ce ceilalti, patrunzind in ora§, s-au Indeletnicit cu luarea de robi §i de
prazi. Unii din ei s-au intors acolo de unde venisera, Ears sa se lupte. Aceas-
ta situatie a produs nemultumiri printre c'a'peteniile de o§ti §i a fost un motiv
de imbarbatare §i Incurajare a du§manului legii. Serascher-pw, v5.zind
aceasta stare de lucruri, s-a intors spre Braila. De asemenea, §i ostasii care
plecasera spre Bucure§ti, aflind despre aceasta situatie, s-au intors umiliti
din drumul norocului qi s-au facut de rusine din pricina infringerii grosolane.
Zdruncinarea eforturilor musulmanilor devenind un motiv de incurajare a
inamicilor rai din fire, populatia de la margine a aflat ca ei vor ataca cu sigu-
www.dacoromanica.ro
310 AHMED VASTY+
www.dacoromanica.ro
TARIH 311
www.dacoromanica.ro
312 AHMED VASIF
Astfel, <ru0i> atrasesera de partea lor, prin mijloacele aratate mai sus,
populatia unui sat aflat pe malul riului Olt §i numit Slatina, care face parte
din satele Tarii Romane0i. Afara de faptul ca puseseth in el un numar oare-
care de osta0, a sosit §tirea ca ei mai rivnau §i la sangeacul Craiova, aflat
pe partea cealalta. Aceasta ,tire fusese obtinuta de vizirul Mehmed paqa,
muhafizul de Vidin. De aceea el alesese din imprejurimile Vidinului, precum
§i din populatia Vidinului un numar oarecare de osta0 pe care, trecindu-i
dincolo de Dunare, fi a§ezase prin partile Craiovei.
Banul " ce fusese numit la Craiova de catre voievodul Tarii Romane0i al,
care, inclinind spre du0nani, intrase in rindurile tradatorilor, miniindu-se
de supunerea voievodului fata de ru0, se simtea fericit sa slujeasca imparatia
<otomana> impotriva du§manilor. Mara de faptul ca apara Craiova, adunind
in jurul sau pe arnautii aflati in Tara Romaneasca, el indeplinea pi misiunea
dreapta de ocrotitor. El nu se abatea de la sinceritatea lui dreapt5., scriind
rind pe rind muhafizului de Vidin mi§carile du§manilor. Indata ce a aflat
de trecerea o0ii de Vidin, el s-a grabit sä vina la oaste §i, luind-o, s-a ciocnit
de citeva on cu afurisitii ghiauri aflati in imprejurimile Craiovei §i a aparat
acele tinuturi de rautatile raufacatorilor "Ana la trecerea anotimpului de iarna.
Aceasta a insemnat un motiv pentru cre§terea faimei sale. De aceea, devenind
clar ca el i0 va sacrifica, de azi inainte, viata in slujba imparatiei §i ca va
trebui sa fie onorat mai mult decit ceilalti, banul cel mai sus mentionat a
67 fost adus la oastea imparateasca §i a fost onorat cu hilat. Afara de aceasta,
i s-a dat tot lui in seams ca, impreuna cu oastea din Vidin, s5. alba grija de
path 0 sa depuna eforturi pentru a atrage raiaua de partea lor. El a fost
trimis spre partile de unde venise, cu promisiunea ca, atit timp cit va mani-
fests devotament fata de interesele Inaltului Devlet, va fi onorat cu ceea
ce dore0e Si va fi ferit de ruinare.
Cind cel aratat mai sus a ajuns cu aceste asigurari la Craiova, a aflat
a ru0i amageau populatia care se gasea sub ocirmuirea sa. El s-a apucat sa
intoarca raiaua de la in§elaciune, cu sfaturi §i cu pedepse. Banul amintit a
facut 'cunoscut la Vidin precum ca du§manul s-a convins de aceasta §i ca
intentioneath s5.4 atace cu o tabara pregatita pi sa-1 distruga. Muhafizul
de Vidin, la rindul sau, a pregatit oaste, ca §i mai inainte, §i a trimis pe che-
haiaua sa in persoank. S-a constatat insa ca, pina la sosirea acestei osti, duq-
manii, trecind apa Oltului, an persecutat raiaua, distrugind-o §i pradind-o.
Atimci, sabiile de bravura an fost aruncate, din toate partile, asupra du§ma-
nilor §i cea mai mare parte din ei an fost trecuti prin sabii, iar cei rama0
an trecut apa cu sufletul chinuit §i descurajati §i an fugit spre Bucure0i.
SCOATEREA TUIULUI
www.dacoromanica.ro
TARR 313
77 ... La inceputul acestei luni, muharrem cel sacru 46, oastea islamica s-a
ridicat valuri dupa valuri si a pornit de pe sesul Babadag, care era locul unde
oastea islamica isi asezase corturile, si si-a inaltat steagurile pe sesul Isaccei.
Digresine: Raposatul Enveri efendi 47 a dat explicatii, cit a putut,
despre orasul Babadag si a descris ville si gradinile sale. Se adevereste ca in
cronica sa el a trecut cu vederea unele lucruri si ca stirile sale au lipsuri si
cusururi. De aceea, constatindu-se in aceasta privinta CI unele opere scrise
din inchipuire sint marginite si au lipsuri si cuprind povesti, ele au fost cora-
pletate cu descrieri si cu portrete, potrivit timpului.
Babadagul este un oras asezat la 47° longitudine si 45° latitudine, fund
intre doua dealuri aplecate spre miazazi cu 38°. El se afla pe o vale dreapta
stufoas'a 0 mlastinoasa. Este un oras destul de intins. Sultanul Baiazid,
Veli" 48 a impodobit acest oral construind aci o geamie acoperita cu plumb.
" Hanya, Can6e, localitate In Creta.
" 22 zilhicce 1183 = 18 aprilie 1770.
45 1184 H. = 27 aprilie 1770-15 aprilie 1771.
" Muharrem 1184 = 27 aprilie-26 mai 1770.
" Sa'dullah Enveri efendi, cronicar otoman (sec. XVIII), vezi: Vasil' (bioginfia).
45 Baiazid al II-lea (1481-1512).
www.dacoromanica.ro
314 AHMED VASIF
Afars de aceasta, se mai gasesc Inca citeva geamii, apartinind vizirilor maxi,
si citeva bal. De asemenea, are §i hanuri frumoase, precum qi piete. De aceea,
in timpul expeditiilor, acest ora* a devenit citeodata locul de iernare a ser-
darilor supremi. Se §tie ca la inceput nu avea ap5. curgatoare §i apele se adunau
din ploi, dar astfel adunate, nu puteau fi folosite, devenind tulburi peste
trei ore.
In partea de apus a orasului, la poalele dealului, se afla o c4mea cu
numele de Ci§meaua lui Iusuf pa.a", care curge ca din dou5. mosorele. Afars
de aceasta nu mai are alts apa potabila. Apa cunoscuta sub numele de Yemek-
lik ce§mesi" 49, aflata la o ors departare de ora§, a fost transportata prin
tuburi de. vizirul cel mai sus aratat, care a facut-o sä curga in oraq §i a mul-
tumit populatia, construind in citeva locuri ciFnele. Ora§ul acesta este foarte
frumos primavara si, fiind impodobit cu fel de fel de flori colorate, seamana
cu un rai. Cea mai mare parte a caselor sint joase §i intinse, far crengile copa-
cilor se ating unele de allele. Astfel, ele fericesc un suflet trist. Cuiburile
de pasari se leagana pe ramurile copacilor. Stralucirea acestora la lumina
da v5.zduhului o lini§te adinca. Afars de acestea, sesurile lui sint pline de
78 legume, far dealurile §i muntii sint acoperiti de verdeata. Cea mai mare parte
a locuitorilor, parasind slujbele religioase, se plimba in ora§ §i, dormind pins
la amiaza, 10 petrece diminetile Ears treaba. De aceea ei nu ci§tiga mult §i
agoniseala for consta din plimbari §i din a scutura fructele pomilor de pe
drumuri. De aceea cei me§teri in razboaie au constatat ca zece oameni dintre
ei nu pot face nici cit doi ostasi. Toti au apucat drumul leneviei §i al de-
lasarii. Este o pild5. de ciudatenie mare ca., desi la o distanta de trei ore dea-
lurile shit pline de copaci, totu0 ei nu obi§nuiesc sä foloseasca harabalele
aflate in curtile for si 10 acopera nevoile cerind lemne de la ostasi.
Omul cu numele de Baba 50, dupe care ora4u1 Isi trage numele, se afla
inmormintat pe virful dealului din fata oraplui 0 nu are nici ziduri si nici
bola.
Locuitorii arata intelepciunea sa prin unele povestiri fantastice despre
el si spun c5. isi ating scopurile sacrificind uneori animale pentru el. In
apropierea oraplui se afla un lac mare 51, rupt din Marea Neagra. In trecut,
barcile cazacilor, intrind pe aici, pradau ora§ul. Trecatoarea pe unde veneau
barcile a fost astupata si intarita si astfel orasul a fost ferit de pradare. Pentru
paza acelui lac se 311a o cetate, ruinata, cu numele de Yeni-Sale 52, ale carei
urine se pastreaz5. Inca. Satul care se vede astazi in apropierea ei tine loc de
cetate.
Pomii §i fructele de acolo fiind date de Allah din belsug, dace locuitorii
ar depune eforturi si ar avea in firea for inclinatie pentru me§te§uguri §i pentru
agriculture, toate roadele acestui loc ar deveni mai bune §i ei nu ar area
nevoie sa be aduca din imprejurimi. Desi, pe vremuri, ora§ul aratat mai sus
era un oras mare §i infloritor si fare lipsuri, totusi, din prieina razboaielor,
a mers spre ruinare, far in momentul de fata arata ca un tirg (kasaba ). Aqa
este lumea ; din cauza deselor incalcari, un loc inflorit poate deveni mina.
66 Yenteklik cepnesi, in sensul de api Nina. peatra prapararea mine rii ".
55 Este vorba de Sari-Saltuk-Baba care se a,ezase in Dabrogea on unele triburi turca -
selciukide pe la 1262-1264, venind din Anatolia. Dar mausoleul (tUrbe ) lui Sari -Saltuk aflin -
du -se In Dray, mormintul la care se refera cronicarul este al unui alt dint" musulman, numi t
Koyun-Baba, §i care se all, Intr-adevar, la marginea ora7ului Babadag, pa un deal piduros
ai Lacul Razelm, de MO Babadag.
52 Yeni-Sale, Satul-Non", azi Enisala, lingA Babadag.
www.dacoromanica.ro
TARIH 313
UNELE EVENIMENTE
www.dacoromanica.ro
316 AHMED VASIF
despre evacuarea Bucure0iului, s-a acordat celui amintit mai sus rangul de
voievod, fiind sfatuit cu staruinta sa ocroteasc5. raiaua 0 sa-i atraga pe sarmani.
Serascherul din Moldova, vizirul Abdi pap., cercetind §i aflind ca necredin-
cio0i indaratnici, care, fugind din Bucure0i, plecasera spre Ia0, vor trece
peste riul Siret, ce curge pe linga Focpni55a, a sosit cu oaste numeroasa i a
trecut prin sabie pe unii ghiauri care traversau riul, iar pe altii i-a facut pri-
zonieri. Ceilalti au fugit spre Ia0 0 §i-au salvat viata for nenorocita ...
84 PORNIREA HANULUI " CU SCOPUL DE A SUPUNE MOLDOVA
In urma intilnirii lui cu marele vizir §i serdar suprem la locul de iernare
din Babadag §i dupa discutiile care avura loc Intre ei, cu privire la expeditie,
acesta a sunat goama de plecare spre partile Bugeacului §i, pregatind muni-
Ole de lupta, necesare o0ii aflate sub comanda sa, In a patra zi a lui muharrem
cel sacru 57 §i-a apzat corturile linga ora§ul Chisinau. Neamul tataresc nu
era obi§nuit cu folosirea tunurilor qi pu0ilor. De aceea ilustrul han ceruse
mai Inainte ca, pentru intarirea cetei sale, sä i se acorde un numar indestu-
lator de oameni din oastea Inaltului Devlet, care erau obi§nuiti cu astfel de
arme de foc. Astfel, sub comanda celui aratat mai sus fusesera dati: mahufizul
de Ismail, vizirul Abaza Mehmed pap, mutasarriful sangeacului de corum,
beilerbeiul Seid-Hasan pap, §i capugiba0u1 Daghestani Ali aga. In felul
acesta, oastea for se inmultise §i, cu astfel de pomp° qi alai, ei pornisera din
orapl aratat mai sus. Necredinciosul, care era comandantul ru0lor din ora§ul
Iasi, aflind de atacul musulmanilor, dat din toate partile cu oaste mare, 0
aflind, de asemenea, ca au de end sä ocupe Zara Moldovei, adunase §i prega-
tise oastea lui impra0iata, inchizind 0 intarind imprejurimile w,,a, cum
trebuie.
Sosind la serdarul suprem arzurile hanului, precum §i ale altor coman-
danti, In ele se aratau ca cre0erea riului Prut 0 iuteala sa foarte mare Impie-
dicau trecerea o0irii 0 ca, de aceea, este nevoie sa se construiasca poduri.
Dat 'End ca ghiaurii aflasera qi de gindul ca se vor construi poduri, ei forti-
ficasera trecatorile Si drumurile, apzind tunuri, §i be intarisera cu §anturi
§i cu alte tranpe. Cind comandantii de oaste aflasera toate acestea, ei renun-
tasera la gindul de a mai trece pe partea opusa, din cauza numarului mic
de pedestrasi qi a greutatilor care s-ar fi ivit in construirea podurilor.
De aceea, socotind potrivit A mearga asupra inamicilor adunati la
Han-Tepesi, ei se indreptasera In partea aceea. Deoarece dupianii isi intari-
sera tabara qi 10 organizasera adunarea, din toate partile, oastea islamica
85 pornise la lupta cind inaint1nd, cind retragindu-se. De0 ei folosira o data
sau de doua on sabiile §i pu0ile la hartuiala, totu0 scrisesera de ctteva -ori
mariei-sale serdarului suprem §i-i f5.cusera cunoscut ca, pentru a atinge scopul
propus, e nevoie de un numar mare de pedestrasi. De aceea osta0i sositi la
oastea imparateasca incepusera sa fie trecuti fara contenire peste Dunare §i
sa fie expediati sub comanda hanului. Mara de aceasta, tot in partea aceea
fusese insarcinat, cu oastea eialetului de Rumelia, precum 0 cu alte cete de
o0i, qi vizirul Abdi pap., care era valiu de Rumelia §i serascher in Moldova.
Sarmanul de mine " Ii v5zusem din apropiere cum mergeau ca valurile unui
56 In text spare prin Foc,sani.
" Kaplan Ghirai al II-lea.
57 4 muharrem 1184 = 30 aprilie 1770.
" Autorul cronicii de fata, Ahmed Vasif.
www.dacoromanica.ro
TARIH 317
99 Faki Gefidi.
69 Aga -gaga, expresie folosita pentru aga de ieniceri.
el Evail rebi 1 1184 = 25 iunie-4 iulie 1770.
www.dacoromanica.ro
318 AHMED VASIP
www.dacoromanica.ro
TARIH 319
www.dacoromanica.ro
320 AHMED VASIF
si si-a asezat ilustrul cort la o distanta de vreo doua ceasuri de Han-Kislasi 00,
93 intr-un loc Inalt, de unde se putea vedea dusmanul. Indata dupa aceea, oamenii
si soldatii au inceput sä sape metereze.
<Urmeazd descrierea bataliei de la Cartal 0 Infringerea armatei marelui vizir>.
96 Cu voia preainaltului Allah, inimile oamenilor flind pline de teams si
groaza, ei cautau mijloace de salvare din dorinta de a trece pe malul celalalt.
Aceasta situatie fiind aflata de marele vizir cel plin de zel, el s-a ferit de ceilalti
si, in timpul noptii, a trecut pe partea cealalta dintr-un loc stufos din apropiere
de Cartal.
Valiul de Rumelia, vizirul Abdi pap, si Abaza Mehmed pasa si aga-
pap si reis-efendiul si Intilul-tescheregiu au pornit spre Ismail cu vreo 30 000
de cavaleri si, abatindu-se de la drumul mare, au intrat In acel ora§ (Cartal>
si s-au odihnit acolo.
Cind marele vizir, la rinlul sau, a ajuns la Isaccea, a trimis spre Cartal
bacurile, precum si barcile mici si mari. Cei care aveau posibilitate, mergind
prin stufaris, inchiriau barci si se grabeau A.-0 arunce sufletul la Isaccea ...
www.dacoromanica.ro
TARIH 321
A§a cum s-a descris mai sus, se ceruse ca aga-pa§a sä se intoarcI la.
oaste §i i se trimisese Malta porunca in acest sens. In timp ce el se intorcea,
aparusera du§manii. Atunci el se indreptase spre Chilia. Marele vizir auzise
acest lucru. Nu se §tia chid va sosi el, iar treburile o§tirii imparate§ti erau
slab rinduite §i se clatinau. Afars de aceasta, sus-numitul ii insultase cu cite
un motiv pe unii din oaste.
La medjlisul care s-a %inut, prin gura celor mari §i mici circula vorba
ca el ti suparase pe oamenii sal. De aceea s-a hotarit mazilirea lui. In ziva
de duminica, a douazecea zi a lunii rebi-ul-ahir 68, chehaiaua de ieniceri,
Mehmed aga, a fost numit aga de ieniceri. Dupa aceea, potrivit obiceiului
lor, au fost desemnati §i cei care urmeaza dup5. el. De asemenea, spunindu-se
yi despre capetenia carelor de tunuri, Mustafa aga, ca a pornit spre Chilia §i
ca azi situatia lui ram1ne necunoscut5., a fost §i el mazilit, iar in locul lui a
fost trimis Mehmed aga, ba§ceau§ul ogeacului mai sus aratat.
Prevazindu-se ca du§manii vor ocupa in curind ora§ul Ismail, populatia
a inceput sa se teama de gindurile lor rele, ca §i in privinta Tulcei, aflat5.
dincoace <de Dunare>. Locuitorii de acolo incepind sa se sperie §i sä se ingri-
joreze, serdarul suprem a auzit ca ei se pregatesc sa evacueze cetatea §i isi
string lucrurile pentru fuga.
De aceea el a scris de la comandamentul o§tirii imparate§ti un Malt
firman §i 1-a trimis prin muhasebegiul de Anatolia, Ibrahim Nazif efendi,
insultindu-i §i impiedicindu-i pe cei care gindeau astfel §i cerindu-le totodata
sa scrie §i sä arate dad. nu cumva duc lipsa de tunuri §i de munitii, deoarece,
in urma acestor semnalari, se vor depune toate eforturile pentru a fi ajutati
§i sprijiniti.
Sosind la Tulcea, cel amintit mai sus i-a lini§tit pe locuitori. Dupa
ce le-a explicat ca nu se va ar5.ta nici un cusur in ajutorarea §i sprijinirea lor,
s-a tutors din nou la ordia imparateasca. El a scris ca, pentru Intarire, ar trebui
construite in unele locuri fortificatii §i ca e foarte necesar sa se a§eze §i tunuri,
iar pentru paza cetatii sa se recruteze 1 000 de osta§i dalkilici, trimitindu-se
totodata §i un numar oarecare de tunari.
Dupa aceea, paza. §i fortificarea localitatii mai sus aratate, precum $i
a canalului Sulina 69, din partea aceea, au fost date pe seama celor trimiqi
acolo. In felul acesta, au fost Maturate teama §i groaza din inimile populatiei
de acolo.
66 20 rebi II 1184 = 13 august 1770.
eo Sanne Bokan".
www.dacoromanica.ro
322 AHMED VAS IF
www.dacoromanica.ro
*TARIH 323
Astfel, Mustafa pa§a luind pe arnautii aflati sub comanda lui, a pornit
spre Akkerman, dupa ce a pradat unele lucruri. Vestea acestei fugi a afurisitului
sosind la oastea imparateasca, a fost numit la Chi lia Abdi pa§a, starostele
conacciilor 72, aflat la oastea imparateasca, pentru a-i folosi pe osta0i rama0
si pentru a se .ocupa de aparare, in cazul aparitiei du§manilor. Pomirea lui
a fost uwata $i prin acordarea a cincisprezece pungi de bani. Inainte de sosirea
mai sus mentionatului pa0 la Chilia, generalul Repnin, care ocupase Ismailul,
desemnase un numar oarecare de ghiauri <impotriva Chiliei), iar dupa zece
zile de asediu, unii r5.ufacatori, dornici de a-si salva viata, s-au unit cu muftiul
0, in a unsprezecea zi a lunii mai sus aratate, au predat cu aman inamicilor
Ili din fire acea cetate fortificat5 fala a fi vazut un asediu puternic. Cetatea
aceea era puternica §i fortificata, iar osta0i aflati in interiorul ei erau capabili
de aparare. De aceea, daca ar fi rezistat la asediu timp de vreo douazeci de
zile $i s-ar fi sprijinit pe Allah, atunci s-ar fi putut ca, din pricina apropierii
anotimpului de iarna, vinturile §i ploile s5.-i intoarca pe du§mani. Numai ca
Adanalt, care avea titlul de muhafiz, precum §i muftiul si ceilalti afurisiti,
neputlnd r5.bda dou5.zeci de zile, au predat fara dificultate cetatea padi§ahului
0 au meritat ura celor tineri §i batrini.
105 ... Unii, la rindul lor, cunoscind toate cele petrecute mai inainte, au spus
ca este necesar sa se treaca in grabs is pregatirea armelor de aparare pentru
cetatile Akkerman §i Oceacov §i, fiind posibil ca du§manii sa treaca pe partea
de dincoace a Dunarii, este important sä se dea porunca pentru apararea
deosebita a malurilor".
La sfir0tul acestor discuii, aratindu-se importanta pe care o prezenta
bratul Sulina, s-a discutat chestiunea asedierii de ru0 §i s-a socotit potrivit
ca el sa fie cercetat §i intarit cu palisade. Incercindu-se sa se dea aceasta
sarcina cuiva din medjlis, nici unul nu a primit-o. Fiecare a aratat ca, fiind
in drum spre Poart5., ii este cu neputinta sa fac5: aceasta. In felul acesta, ei
au impiedicat indeplinirea importantei porunci. In cele din urm5., aceasta
sarcina a fost aruncata pe grumazul lui Eyubi-Ahmed aga, care f5.cea parte
dintre ghediklii. Cu o jum5.tate de punga <de aspri> pentru cheltuia15., el a
fost indreptat intrlacolo. A doua zi dupa sosirea lui la locul amintit, el s-a
tutors iara0 la oaste si a aratat c5 imprejurimile Sulinei fund nisipoase, este
cu neputinta sa fie transportate acolo tunurile. Atunci s-a cerut ca Abdi
pa§a, care fusese mai Inainte numit pentru paza Chiliei si care acum edea la
Tulcea, sa stea la palanca aflata la bratul <Sulina>, pins la sosirea o§tii de
iarna. I s-a emis firman in aceasta privinta, iar la oastea imparateasca a sosit
vestea ca pasa cel aratat mai sus a ajuns la palanc5., insotit de cei vreo §aptezeci
de oameni aflati sub comanda sa.
106 Presupunindu-se ca el va §edea si va sta la locul mai-sus aratat cel putin
pentru a cheltui cele 15 pungi <de aspri>, ce-i fusesera date din partea imp5.-
ratiei mai inainte, chid i se incredintase sarcina de a apara Chilia, s-au incarcat
intr-o bard. §i i s-au trimis, cu un om destoinic, mult pesmet §i multe zaherele,
precum si alte lucruri. Cind a ajuns la bratul Sulina, mai sus-aratatul pa0.
www.dacoromanica.ro
324 AHMED VAMP'
www.dacoromanica.ro
TARIH 325
UNELE EVENIMENTE
Cind oastea islamica se Indreptase in lini$e de la Cartal spre lsaccea,
serdarul suprem, cu ajutorul lui Ahmed Resmi efendi, care era intliul ruzna-
megi ", Ii numarase pe cei raniti in zilele de batalie.
Potrivit expresiei: Sa tamaduie0i suferintele ranitilor cu drahme
albe", el a acordat tuturor <celor raniti> 10 000 de guru0 bac0§, alinind cu
dinari durei ea ranilor tor. Prin nenorocirea data de Allah, dupa ocuparea
Ismailului §i a Chiliei de catre dupnani, s-a §ubrezit aria de §edere a csta-
01or la Isaccea.
<Fuga ostii turcesti de la Chilia la Isaccea §i cererca de ajutoare de la PoartL>.
73 Ruznamfe-i evvel.
74 A Dunarii in nordul fluviului.
www.dacoromanica.ro
326 AHMED vAs1F
fiind propus de mai inainte pentru cel amintit mai sus, el a fost inaltat la
inaltul rang de vizir in ultima decada a acestei luni djemazi-ulevve175, iar
viziratul lui a fost intarit pi prin titlul de serascher de Isaccea ...
www.dacoromanica.ro
TARIH 327
www.dacoromanica.ro
328 AHMED VASIF
A§a cum s-a descris mai sus, se impra§tiasera ilustrele fetvale date in
vederea robirii §i pedepsirii raialelor rebele. De aceea pilcuri de o§ti islamice,
adunindu-se pe malurile Dunarii, cereau sa tread. pe partea cealalta. De
asemenea, §i printul Mes'ud Ghirai, din neamul lui Ginghiz, venind la Nicopole
cu vreo 6 000 de osta0, ceruse raspuns, dorind sa plece §i el dintr-o parte la
atac. Pe atunci, hanul Crimeii, Devlet Ghirai 834, aratase si el gindul sau de a
prada ora§ul Iasi §i de a-i nimici pe du§mani, In intelegere cu triburile Ware
82 Petru Alexandrovici Rumeantev.
88 25 cemazi I 1184 = 16 septembrie 1770.
8" Autorul se refer& la evenimentele de pina In februarie 1770.
www.dacoromanica.ro
TARIH 329
Ru0i, punind_mina, fara cerere, pe cele mai multe din cetatile Si tinu-
turile aflate pe partea cealalta a Dunarii, si-au rilanifestat dorinta de a ocupa
in acelasi fel si cetatea Brailei. De aceea, atacind un num5.r mare de soldati
celor doi generali cu numele de Kivo ( ?) §i Podgoridjan ( ?), acestia au trecut
peste riul Prut si, trecind prin orasul Focsani, in a 16-a zi a lunii djemaziul-
al& 85, care corespunde cu 25 septembrie 86, au inceput sa asedieze cetatea
mai sus aratata, Braila. A doua zi, dusmanii atacind cu hires cetatea, vizirul
Suleiman pasa din Djanik, care era aparator (muhaftz ), i-a scos de la poarta
fortketei pe soldatii musulmani, pe care-i preg'atise mai din timp §i, neca-
120 jindu-i pe dusmani din toate partile, a luat vreo saptezeci de tigve §i vreo dois-
prezece ostasi vii, silindu-i pe inamici A. se intoarc5.. Se auzeau bubuiturile
de tunuri de pe cimpul de lupta si se vedeau luminile la oastea imparateasca.
84 Prinful Mes'ud Ghirai.
85 16 cemazi II 1184 = 7 octombrie 1770.
Re 25 septembrie 1770 corespunde cu 4 cemazi II 1184 (diferenta de stil).
www.dacoromanica.ro
330 AHMED VASIF
www.dacoromanica.ro
TARIH 331
sa fie incurajati cei din cetate. Mars de aceasta, s-a inceput construirea unor
forturi la promontoriul Macinului 88 si in alte locuri, a caror construire e foarte
importanta, instalindu-se tunuri, e bine A. se depuna" eforturi in vederea
apararii partii numite Su-Kapusu 89 a Bailer. De asemenea, el sustinea ca:
Da:c5. Abdi-pasa ar fi numit muhafiz <de Braila), atunci oastea adunata
la .Macin, cu multe cheltuieli, s-ar risipi si s-ar impra§tia. Afars de aceasta,
el.avind atributia de a trece <la Braila) $i alte osti si de a sapa alte forturi,
o singura persoana nu ar fi in stare sa indeplineasca cele doua sarcini importante.
De aceea este sigur ca desemnarea lui pentru o porunca duce la eliberarea
lui de cealalt5. misiune. De aceea Abdi pasa sä ramina, ca si mai inainte, la
Marin si este potrivit, din toate punctele de vedere, sa se pregateasca un alt
muhafiz". De asemenea, 5i cei din oastea <imparateasc5.> au confirmat
au intarit cele prezentate de el.
122 Dar vizirii din imprejurimi erau desemnati pentru unele treburi §i
mutarea din locurile for ar duce la perturbari. De aceea s-a emis ordin catre
serascherul de Isaccea, All pasa, ca, trecind pe la Hir§ova, sa depuna eforturi
din afara in vederea ajutorarii asediatilor.
Atunci, mai sus numitul s-a indreptat in partea aceea cu vreo 2 000
de oameni. Dusmanii afurisiti, renuntind la sfortarile lor, s-au ridicat si au
pornit sa indeparteze armele de foc si de lupta aflate in toate partile cetatii,
precum §i pe pedestra0i trimiai pentru ocuparea locului numit Su-Kapusu,
ca $i pe cei de la tunuri. Osta0i musulmani, fortificind toate partile ap cum
trebuie, se opuneau dusmanilor in oricare parte porneau ei. Su-Kapusu fiind
in fata fortului nou construit la Macin, au fost'distru0 si in aceasta parte
cu tunuri multi ghiauri, taindu-li-se astfel legaturile. De aceea, ei au stat
lini§titi la locul for de mai inainte.
<Se arata ca, In urma propunerii lui Abdi pa$, de la Macin, a Post numit ca muhafii
de Braila Sadik pasa din Alaiye, cu titlul de vizir>.
123 ... Si, intr-adevar, mai sus-aratatul <Daghestani Ali papa) §i beilerbeiul
cel pomenit, Hasan aga, chehaiaua lui Moldovandji All pap., din Silistra,
trecind in ziva de 13 regeb 80 pe la trecatoarea Ilir$ovei, cu oaste numeroasa,
s-au indreptat spre Braila, grabindu-se sa ridice steagul pentru nimicirea
d upnanilor.
www.dacoromanica.ro
332 AHMED VAS IF
COMPLETARE
www.dacoromanica.ro
TARIH 333
Cinci sau zece mii de ostasi <de ai rusilor>, precum si multi partizani de ai lor,
orinduiti dintre raiale, au fost trecuti prin sabie. Pentru paza cetatii inter-
venise si Mektubi-Abdurrezak efendi, care participase cu hotarire la salvarea
ei. Astfel, el a trecut necontenit oaste in cetate, a construit fortificatii la
Macin si, instalind In ele tunuri aduse de la ordie, a ferit Poarta dinspre apa,
din Braila, de stricaciunile inamicilor, depunind sfortari ca gazii sa nu alba
125 necazuri. Dupa aceasta, efendiul cel mai sus aratat, intrind in cetate, i-a
imbarbatat si i-a Incurajat in diferite feluri pe gazii purtatori de victorie si,
pornind la locul de batalie pentru a constata numarul inamicilor ucisi, a
observat ca intre fortareata de zid si fortificatii (srampo) erau scaldati in
singe vreo 2 000 de crezatori In cruce, iar in afara santului se afla un numar
mare de morti de-ai rauf5.catorilor, care nu putusera sa tread. peste santul
sapat de ostasi. El a mai aranjat si treburile in legatura cu buna intarire a
cetatii si, dupa o sedere de o lung, s-a intors la oastea imparateasca si a inceput
sa povesteasca grozaviile evenimentelor.
Victoria obtinuta fiind raportata cu ama'nunte la tronul imparatului,
asemanator lui Alexandru 91, §i aceasta determinind bucuria si voia buns a
padi§ahului, inimile musulmanilor s-au inveselit, iar vestea a fost raspindita
trimitindu-se felicitari in diferite parti.
PARASIREA CETATII BRAILA $1 TRECEREA .POPULATIEI
TN PARTEA MACINULUI
www.dacoromanica.ro
334 AHMED VAMP
de alts parte, oastea din acele parti fiind deja grupata, s-a luat hotarirea
sa se depuns eforturi si in vederea numirii de ostasi din alte parti. Dar cind.
ofiterii de ieniceri s-au dus la corturile lor, au discutat intre ei precum ca
indepartarea revoltei este ceva cu neputinta de rezolvat si s-au Indoit de foloa-
sele acestei actiuni. Intr-adevar, unii oameni simpli au spus ca cei din ogeacul
Curtii nu vor sa se separe de oastea impar5.teasca. In urma acestei situatii s-a
convocat medjlisul si s-a analizat chestiunea inlaturarii revoltei. Dupa multe
certuri, s-a discutat Intre cei marl ca si ilustrul sangeac cd aducator de feri-
cire sa fie Indreptat tot Intr- acolo. Aceasta parere a fost primita de toti si
s-au luat masuri ca cei din cgeacuri, potrivit legii, s5. porneasca inainte, iar
dupa ei a urmeze oastea imparateasca. In acest timp Ins5., ostasii adunati
la Braila au scris ca ei nu curatasera Inca lesurile dusmanflor aflati In santurile
si intariturile lor si ca., neavind piine Indeajuns pentru nevoile lor, se risipisera
spre Sinope si in alte locuri de adapost ca acesta. Ei aratasera Indeosebi ca
unii fusesera satisfacuti cu favoruri, multe, iar altii erau necajiti si suparati,
neobtinind nimic din aceste privilegii.
Ei aruncau pe seama nesosirii <ostii de ajutor> ivirea tulburarilor si
neintelegerilor, precum si discutiile lor contradictorii, care se iscau din pricina
apropierii dusmanului. In cele din urma, parasind cetatea, ei au trecut ca
totii in partea Macinului. Dupa aceasta, dusmanul raufacator, care urmarea
mereu starea cetatii, a intrat in cetate fail piedici si fail greutati si s-a bucurat,
punind mina pe ea.
MA SURA NECHIBZUITA
<Se amta a neajutorarea la timp a celor din Braila sau a lui Abdi pasa din Macin a
127 dus la pierderea acestei cetati en toate munitiile din ea. Mai departe se descrie Wares de masuri
in vederea trimiterii lui Mektubi Abdurrezak efendi, care participase la luptele din Braila, la
Boar% spre a arZita cele petrecute §i a descrie suferintele indurate doi ani de zile>.
Dar, dupa citeva ore, cei care par5.sisera cetatea, caindu-se si incurajind
si pe altii, au trecut iarasi Dunarea, iar comandantii de osti au scris si au semna-
128 lat el ei sint pe punctul de a incepe sa aiba In paza cetatea, ca si mai inainte.
La sosirea acestei vesti neasteptate, inimile oamenilor au fost cuprinse de
bucurie. De aceea efendiul mai sus aratat, fund intors din drum, a fost in-
dreptat spre Macin, asa cum se planuise mai inainte. In sufletul serdarului
suprem fierbea gindul de a intari cetatea si el a dat numaidectt firman ca cei
din ogeacuri sa se pregateasca si sa porneasca. De aceea, in a treia zi a lui
Saban 93, netinindu-se seama de vint si viscol, oastea de ieniceri fusese grabita
spre Macin. Si oastea imparateasca se pregatise de plecare. Dar tocmai atunci
a sosit stirea ca, din cauza deosebirilor de pareri ale comandantilor, s-a aprins
din nou focul revoltei Intre ostasi si, desi afara nu exista picior de dusman,
ei au renuntat totusi la ideea si la gindul lor, de teama repetarii asediului
cetatii si au trecut iarasi la Macin. Aceasta stire a produs necazuri in sufletul
marelui vizir.
Dusmanul, la rindul lui, aflind aceasta situatie, a patruns in cetate si
a pus mina, fara greutati, pe nenumaratele munitiir ca si cum ele ar fi fost
&mite. In felul acesta, a fost nevoie ca efendiul mai sus aratat sä fie pornit
spre tronul imparatesc in a cincea zi a lunii minute 94.
"8 3 ,Saban 1184 = 22 noiembrie 1770.
" 5 Faban 1184 = 24 noiembrie 1770.
www.dacoromanica.ro
TARIH 335
www.dacoromanica.ro
336 AHMED VAS IF
Toti 10 dadura parerea asupra fixarii locului de iernare si, in acest fel,
i0 sustineau punctele for de vedere. Cu toate acestea, serdarul suprem a
anuntat iradeaua de a nu se trece la iernare ping ce nu va sosi hanul si a strigat
cu voce tare: Cei care au de spus ceva in corturile for sa o spunk la medjlis !".
<Marele vizir si-a impus voinfa la acest medjlis>.
980 La 25 octombrie 1770. Mehmed pasa (Silhadar) a fost mare vizir intre: 2.5 octombrie
1770-28 noiembrie 1771.
" Capugibasiul Ali aga din Vidin.
www.dacoromanica.ro
TARIH 337
gului s-ar imprastia indata ;i, prin molipsirea celor din alte tinuturi marginase,
se va produce imprastierea acestora. In cele din urma s-a hotarit sa se ierneze
la Babadag. De aceea, in a douazecea zi a lui ramazan 100, serdarul suprem a
intrat cu alai in Babadag. Ceilalti, la rindul lor, pregatindu-!?i cite un lac potri-
vit, s-au preocupat de cele necesare pentru iarn5.. Vizirul Elhadj-Ahmed pasa
a fost caimacam timp de trei-patru zile *i, °data cu sosirea mariei-sale marelui
vizir, misiunea lui s-a terminat. El a cerut marelui vizir sa i se acorde vechea
lui misiune in partea Tulcei. Rugamintea lui fiind trimisa spre aprobare, el
a fost insarcinat cu paza imprejurimilor Silistrei. Dupa citeva zile, devenind
necesarrt si paza tinuturilor Nicopolei, s-a emis Malta porunca sa porneascrt
intr-acolo.
SITUATIA HANULUI CRIMEII IA"
Pentru a-si apara sufletul <de viscol>, hanul solicitase pregatirea
unei locuinte la Babadag. Din pricina lipsei de case, fiind cu neputinta prega-
tirea unui lac mai mare rau mai mic, a iesit atunci din locuinta sa chehaia
bei si a preferat sa stea pe ses, ca sa faca lac ilustrului ban. Hanul, refuzind
aceasta, a preferat, de nevoie, sa stea in satul Kanber 101, aflat la o distanta
de doua ceasuri de Babadag
UNELE !NTIMPLARI
139 Unii dintre ostenii mai sus aratati, osta*i trimisi spre Oceacov, s-au
dus la schelele Constanta 1°2 si Varna sub pretextul de a-si procura cele necesare
temindu-se de asediu, s-au imprastiat in imprejurimi. Ajungind la urechile
serdarului suprem ceea ce au inceput ei sa fad., cei care s-au opus in felul
acesta angajamentelor luate si au renuntat la lupta sfinta, au fost, de aceea,
pedepsiti de cripeteniile lor si, fiind imbarcati in corabiile lor, au fost dusi
spre locul unde fuseser5. desemnati sa mearga. Dusmanii legii ocupasera cea
mai mare parte a malurilor Dunarii si, trecind uneori in partile de dincoace,
populatia marginasa era cuprinsa de nenorociri.
Aflind aceasta, padisahul a pregatit 40 de vase in care incap vreo 10 000
de ieniceri viteji. Urma ca acestia sa is pozitie intr-tm lac ,potrivit de pe malul
140 celalalt, spre a impiedica pe cit posibil nenorocirile mai sus amintite. Trecind
pe la bratul Sulinal°3, urma ca ei 1°4 s5. mearga la Tulcea si Isaccea, cu gindul
de a impiedica planaile amintite <ale inamicilor>. In felul acesta, locuitorii
de pe acolo prinsesera curaj. Cind marele vizir a aflat ca in luna aprilie (abril )
a anului <11>85 1°5 ei s-au adunat pe apele de linga Kara-Harman 10°, s-a
emis inaita porunc5., adresata capeteniilor lor, ca zece dintre corabii sä mearga
pentru a pazi Gura Portitei ", iar restul, p5.trunzind prin Gura Sulinei,
sa ocupe un lac de pe malurile Dunarii. Voievodul Tarii Romanesti, Manolache
<Giani-Ruset>, aparind, dupa putinta lui, orasul Bucuresti, urma sä impiedice
100 20 ramazan 1184 = 7 ianuarie 1771.
noa Selim Ghirai al III-lea (1770 X1771).
101 Kanber, Camber, azi ivIihai Bravw.--
www.dacoromanica.ro
338 AHMED VAMP
www.dacoromanica.ro
TARIH 339
144 Vestea ocuparii imprejurimilor Bucure0ilor <de catre trupele t ariste> sosise
mai intii la voievodul din Bucure0i. Intrind in ora§, Mehmed pa.a se ocupase
de pregatirea celor trebuincioase pentru a se opune. Dup5. ce tf Braila
trecuse in miinile afurisitilor, ace0ia trimisesera un numar oarecare de o§ti
la Bucuresti, care era tinta lor principals. Atunci, Cara sa aibe loc cel mai mic
macel sau razboi, mai sus aratatul <vizir> trecuse dincoace, iar voievodul
plecase la Craiova.
Mes'ud Ghirai, cu oastea adunata de el, trecind la Giurgiu, poetise de
citeva on la lupta cu inamicii, obtinind succese asemenea revarsarii Nilului.
Cetele osta§e0i atrasesera atunci atentia serascherului-pa$ 5i-i cerusera sa-i
foloseasca pe osta0i musulmani, trecind el insu0 pe malul celalalt. Zicind
ca el incercase §i examinase nestatornicia si lipsa de rezistenta a ostirii, nu
socotise potrivit sä treaca la fapte, cerind sprijin §i ajutoare de la Rusciuc.
El plecase cu scuze 5i cu pretexte, straduindu-se sa aduca oastea spre locuri
ferite. De aceea du0nanii se intarisera datorita numarului lor mare, iar musul-
manii se mole0sera datorita numarului lor mic. Ostasii insistasera sa intervina,
iar el fi trecuse pe malul opus, cu mii de viclenii §i inselaciuni. Situatia ciudata
a acestuia, de a trece ziva la Giurgiu, iar noaptea la Rusciuc, a dus la o tulbu-
rare totals si osta0i fi optisera la ureche c5. daca aceasta stare se va mentine
asa, atunci vom goli cetatea Giurgiu, trecind cu totii la Rusciuc". Atunci
el, luindu-se dupa vorbele lor, s-a indreptat spre Giurgiu, temindu-se sa para-
seasca cetatea §i chiar banuind ca ar putea avea urmari rele.
<La descindere pe malul celilalt, el a fost ucis de loviturile de sAbii ale osta§ilor>.
www.dacoromanica.ro
340 AHMED VASIF
www.dacoromanica.ro
(Ili)
;3 Pe, (.1-4;1 a Id csL. J.rt
J-1.1 Z)-c;'! -41? vs:
65140.
www.dacoromanica.ro
TARIH 343
153 and marinimosul mare vizir a aflat despre acest eveniment, tristetea
,si necazul lui s-au inaltat in ceruri, find foarte necajit din cauza urmarilor
pe care le-ar putea avea aceste evenimente. Mintea lui era zdruncinata de
teama de a nu se abate cumva asupra for o mare nenorocire, deoarece, dad.
ghiaurii vor ocupa cetatea Isaccea si clack in urma asezarii for acolo, vor
porni spre Babadag, nu se gasesc ostasi indeajuns pentru aparare.
Buimacit, in cele ce urma sa faca, si neavind rabdare sa astepte timpul
stabilit la medjlis, in a 11-a zi a lunii mai sus aratate 117 el s-a tinut de urmele
coloanei care purta ilustrul steag si, astfel, s-a luat angajamentul ca, peste
citeva zile, sa se iasa la ses. Din scrisorile celor priceputi, s-a constatat ca
ghiaurii care venisera asupra Isaccei nu depaseau numarul de 3 000. Desi
musulmanii aveau putere A. reziste si sa-i stapineasca, totusi, parasindu-i
puterea credintei, an luat-o la fuga. Aceasta a rant inimile celor care erau
dotati cu zelul credintei, pricinuindu-le multa intristare si multe necazuri.
Dusmanii an incendiat si au distrus Isaccea., precum si podul, iar palanca ei
au aruncat-o in aer cu pulberei Apoi, hick-and raialele, cite au putut lua, in
barci, ei an trecut in partea Ismailului. Aceasta stare de lucruri i-a intristat
pe musulmani, pricinuindu-le necazuri. Dupa aceasta, s-a poposit timp de
sapte zile pe sesul Babadagului si, in a 18-a zi a lui muharrem 'is, serdarul
suprem, precum si cei din ogeacuri si slujitorii, mergind la corturile asezate
spre Isaccea, au asteptat adunarea ostilor musulmane.
159 (Sultanul a aflat de evenimentele de la Tulcea>.
www.dacoromanica.ro
344 AHMED VASIF
157 zia 121, aflat la o distanta de un ceas si jumatate de Giurgiu. Acesta, la rindul
sau, mergind la ciftlic, a pornit la luptit distrugindu-i pe dusmanii legii aflati
in el.
De asemenea, inamicii, care incepusera lupta si macelul pe insula cu
mai sus aratatul <pasa>, find infrinti cu voia si cu puterea lui Allah, au inceput
pa fuga spre meterezele din apropierea cetatii, desfacind podmile lor. Atunci
ei s-au straduit sa nu-i apropie pe ostasii musulmani, cu ajutorul tunurilor
pe care se bizuiau. Dat find ca In oastea islamica, afara de pusti, nu se aflau
alte arme de lupta, atunci serascherul mai sus aratat, ca sä fereasca ostasii
de pericol si de pierderi si sa-i incurajeze, i-a expediat spre ciftlic, iar el, la
rindul sau, urcindu-se Intr-o barca usoara, s-a repezit asupra ciftlicului mai
sus aratat, ca un leu care cere prad5.. Cind s-au Intilnit cele doua osti, au pornit
la saparea de metereze, iar dup8. doua ore, facuSera deja spatii suficiente, In
stare sa 011a loc de metereze. .
www.dacoromanica.ro
TARIH 345
pe cit posibil sa vine in ajutor, in a 20-a zi a lui safer cel norocos 123 a inceput
luptat Timp de vreo patru zile ambele parti si-au. incercat puterile, iar cei
din ceata credincioOlor an aratat de vreo doua-trei on reziftenta, ocupind
meterezele §i intariturile dusmanilor legii. Ei nimicisera si trecusera dincolo
160 multi ghiauri §i pennulti dintre ei ii nenorocisera cu vaiete, ranindu-i de moarte.
Ghiaurii, vazind aceasta situatie si convingindu-se ca vor pied cu totii, si-au
ridicat indata corturile, pornind cu semne de fuga spre Bucureti
161 S-a hotarit ca flota duna'reana sa fie trimisa la Ismail, iar clack prin
intelepciunea lui Allah, acesta va fi salvat, atunci, pe malul celatalt gasindu-se
un cap de pod, sa se procedeze dup5. nevoi. Unii au mai spus la medjlis ca
dupa aceasta nu mai este nevoie sa se tins seama de §tirile si vociferarile
sosite de la serhaturi, in care se spunea ca de vreme ce dusmanii parasesc
Craiova si alte localitati si fug, de ce se mai sta ?". Aceasta, pentru ca munitiile
$i zaherelele nu erau de ajuns §i nici nu existau o§ti suficiente ca sa se dea
lupte cu dusmanii, trecindu-se de la serhaturi pe malul celalalt. Unii ziceau
ca simpla apropiere a lui Muhsinzade de acele parti, cu osti uumeroase, ar
inspaiminta ostile dusmanilor, obliglndu-le sa se Intoarca de la maluri. Altii
au spus ca, chiar dace ar fi cu putinta trecerea o§tilor islamice in partea cea-
lalta, ostasii ar suferi totu§i din pricina cantitatii reduse de zaherea. Unii
din cei aflati la medjlis au mai spus ca potrivit experientei cu dusmanii,
osta0i nostri se vor impr4tia, pretextind cantitatea putina de zaherea, ceea
ce va duce, fare indoiala, la risipirea for §i la unele schimbari". Yn sfirOt,
dupa multe certuri si gikevi si dupa Inf5.ti§area multor planuri i posibilitati,
s-a hotarit la medjlis ca oastea de marina, aflata in fata Tulcei, trecind spre
Ismail, .sä-i nimiceasca pe ghiaurii de acolo si sa supun5 localitatea respective.
De aceea s-a, poruncit comandantilor ostii de flota si li s-a expus §i prin viu
grai aceasta situatie.
O$ile aflate in cele vreo 60 de corabii din fata oraplui mai sus aratat
162 fusesera ajutate si din partea ostii impa.'ratWi. De aceea marele vizir a§tepta
sä vada cum anume vor trece ele pe malul de dincolo.
Dar atunci capeteniile ostii de flota s-au despartit de oastea impara-
teasca si, aflindu-se sigur ca dusmanii vor pricinui pagube cetatii Ismail,
pina la Tulcea, s-a produs la Inceput oarecare impeastiere <a ostii), iar In
noaptea zilei de 16 rebi-ul-evvel 124, <rusii>, scutind tunuri si osta0 pe insula
aflata intre Tulcea §i Ismail, an intarit imprejurimile ei. Serdenghecitiii de
ieniceri an constatat ca ei incepusera sa adune §i barcile islamice care se aflau
in acele parti. Atunci, fare sa judece urmar. ile faptelor, <serdenghecitiii>
s-au suit in bard si au trecut pe insula, unindu-se cu dalkilicii de linga ei.
1" 20 safer 1185 = 4 iunie 1771.
1" 16 rebi 1 1185 = 29 iunie 1771.
www.dacoromanica.ro
346 AHMED VAS IF
www.dacoromanica.ro
TARIH 347
UNELE EVENIMENTE
www.dacoromanica.ro
348 AHMED VASIF
www.dacoromanica.ro
TARIH 319
rama0, precum si cei inclaratnici, ascunvi prin vai, au fost nimiciti. Coman-
dantul afurisit al duvmanilor nenorociti, trimitind serascherului pava o scri-
soare, un fel de porunca, ii ceruse sä predea cetatea fara lupta, facindu-i
cunoscut ca, in caz de refuz, ti va ucide pe toti. Din partea aceasta ei fusesera
tratati cu dirzenie, dindu-li-se raspuns contrar vi spunindu-li-se ca vor fi
pedepsiti, prin npustirea asupra for cu sabiile fulgeratoare.
Cavalerii, impreuna Cu Mes'ud Ghirai, trecusera la Yivtov, dar,
neputind rezista dojenilor si blestemelor populatiei din oral, au trecut din
nou in partea cealalta. Venind la Giurgiu, au vazut ca toiul luptei intrecuse once
inchipuire vi nu se distingeau nici pamintul si nici calea. Ei au vrut indata
sa intre in cetate. Dar, in momentul trecerii peste pod, care era gata sä se
naruie din pricina loviturilor de tunuri, acesta s-a prabuvit din cauza greut5.tii.
De aceea printul vi fratele lui, precum ai alti insotitori de-ai lui au cgzut cu
totii in Dunare vi sufletele for s-au zbatut acolo. Scapind insa cadirdjizade,
acesta a venit vi a povestit aceasta intimplare serascherului pass.
175 <Mai departe se arat& ca, deqi s-au luat unele masuri, tot* ei s-au inecat. In paragraful
176 unnator se descrie grija comandantilor otomani in fats dezertarilor In masa din caste, a lipsei
de prozivii Si a masurilor care trebuiau luate pentru iarna. Se planuia ca la Babadag O. fie numit
un serascher capabil).
<Prima corespondent& intre tnaltul Devlet si Rusia gi trimiterea de bani catre fostul
serascher de Crimeia).
179 Vizirul Izzet Ahmed pava, luptatorul viteaz ca un tigru, a luat in lupta
de la Giurgiu vapte tunuri mari, 160 de puvti cu baionete, trei harabale pline
cu munitii, cinci trompete, precum ai un maior (binbao), doi capitani vi
15 soldati prinvi vii, totul flind adus la oastea imparateasca de gloriosul sau
fiu, capugibaviul Abdullah bei.
(Discutii la Poarta pentru stabilirea locului de iernare; Babadag sau Bazargic).
www.dacoromanica.ro
350 AHMED VASIL',
www.dacoromanica.ro
TARIH 351
A,sa cum s-a .clescris §i mai inainte, serascherul de Vidin, fostul mare
vizir Muhsinzade Mehmed papa, sosise prin partile Turnu (Kole), iar caima-
camul Elhadj-Ahmed pap., care, aflindu-se in misiunea de paza a Nicopo-
lului, aritase vitejie in cele citeva lupte care avusesera loc cu ru§ii, ata0n-
du-se o#ii mai sus amintitului Muhsinzade Mehmed pap, apzase corturile
sale pe §esul Giurgiului. De asemenea, i se trimisese porunca, la care se trichina
toata lumea, §i lui Hasan pap., mutasarrif de Teke-Ili 139 §i muhafiz de Silistra,
ca sä adune pe cei capabili de lupta din acele tinuturi §i sa-i treac5. pe malul
cel5lalt, a§teptind porunca §i parerea serascherului mai sus aratat. In felul
acesta, pe §esui Giurgiului se adunasera aproape 30 000 de ostasi. Totu§i,
cea mai mare parte a acestei osti find formats din calareti pi avind &dui de
14/ De la Babadag.
117 Osman-Fakik, localitate in sudul Dobrogei.
na Abbey -Hoy, localitate in R. P. Bulgaria, In apropiere de Negru -VodA.
1S. Take-Ili, prat in Anatolia.
www.dacoromanica.ro
352 AHMED VASIF
140 Karasu, Apa neagra", vechea denumire a oragullui Medgidia) oi a vaii dintre Medgidia
si Cernavoda,
141 9 ,caban 1185 = 17 noiembrie 1771.
www.dacoromanica.ro
TARIH 353
www.dacoromanica.ro
354 AHMED VASIF
<La 1nceputs se vorbeste de suferintele pricinuite de razboaie, apoi de ivirea unor semne
de intelegere 'intre Poarta, si Rusia>.
Dupg cum s-a scris si mai Inainte, statele Prusiei si Austriei rugaserg.
Inaltul Prag ca ele sä mijloceasca incheierea pacii iar intervencia for fusese
aprobata, prin intelegere, numai pentru linistea ostirii si a raialei. Ele, la
rindul lor, discutind chestiunea respective cu imputemicitii Rusiei, raportasera
si facusera cunoscute la inaltul tron cele hotarite si puse la cale. De aceea
sosise un hatt-i-humaiun, din partea celui caruia toata lumea i se supune,
continind invoirea, in primul rind, cu privire la incheierea clauzelor armisti-
tiului §i, in a/ doflea rind, pentru stabilirea clauzelor pacii prin adunarea dele-
gatilor si mijlocitorilor.
III Este vorba de furnizare de coribli engleze catre Rusia, ceea ce a dus la Infringerea
flotei otomane la Cesme (6 iulie 1770).
le 1186 H. = 4 aprilie 1772 24 martie 1773.
144 Din partea feldmaresalultd P. A. Rumeantev.
lag Rusul era intemnitat de turd.
www.dacoromanica.ro
TARIH 355
www.dacoromanica.ro
356 AHMED VASIF
www.dacoromanica.ro
) A (
ic.".
11.f.) 1;--r fir, cif,:
;k1Ircrr::17
l r=5-*
icrs' -v"471-riJ tfrJ ctr" erlr, irAr: vir-r
r"'ir iftmr lc^ 1r (11:3;r":1Sr
rf:t r 171v 71..(3 r,7; 1:4Y1-3 55:r
.-51 iCirp it:grj IC:T.ICICA cm? wOr..41
r;r;:v rZy *1 Irx 113r9 TY IrXr"
crs: -;r7r dirmr
7-01 rcr 17? rri icr-r;rx 57
cri:) -r cr :Tiftrf
t-fr? (e"Ircr r-f ' flr flj jr 1"f
1:1Yley trrrr reira-frr;r0r-rn::+-?
r:rf r Iry 11:r Irrr r:;? *1)-fg'r1 rarie
cw-fct reXjr; s irrr rrS, Iry
I/'t-- cfr'47 !ir Ot:r rw'r ;fir^
e. 44=31' le c'i-nr
www.dacoromanica.ro
n -xCr.laJ.,17"" eir.,
358 liAlkLED VASTF
www.dacoromanica.ro
TARIH 339
www.dacoromanica.ro
360 AHMED VASIF
222 CONVORBIRILE
<!n acest paragraf se aratA ea, in urma sfaturilor date de atnbasadorul Prusiei, marele
vizir a initiat unele manevre militare spre a impune incheierea grabnicA a tratativelor, fAcind
sit dispara ideea di Poarta si-ar fi epuizat toate fortele. Cei de la medjlis 3i-au expritaat convin-
gerea di, in cazul cind va fi nevoie de rAzboi, Poarta ar fi gata>.
www.dacoromanica.ro
TARIH 361
www.dacoromanica.ro
362 AHMED VAMP
independenti, speranta lor ffind taiata in privinta b.jutorului din partea sta-
tului pe care ei se sprijina, nu vor mai avea putere a provoace tulburari si
este evident ca isi vor vedea de treburile lor.11 Atunci, din partea ceastalaltk
li s-a raspuns Si li s-a explicat ca: Chestivnea independentei presupune for-
marea a dou5. Califate si, in acest caz, Inaltul Devlet va fi nevoit sä duct
razboi, iar roadele convorbirilor de pace vor Amine neclare ..."s
Astfel, discutiile contradictorii s-au adincit tot mai mult, iar certurile
si neintelegerile s-au intetit foarte mult. In cele din urma, delegatii rusi au
spus ca chestiunea independentei <tatarilor> ffind baza pacii $i punctul de
plecare pentru celelalte articole, in cazul cind ea nu va fi acceptata, atunci
nu vor primi discutarea si fixarea celorlalte articole si, suspendind mejdlisul,
an lasat pe seama destinului cele ce vor urma. Dupa citeva zile, Orlov, mergind
singur, dupa apusul soarelui, in cortul lui Osman efendi, a insistat mult in
privinta acceptarii chestiunii independentei <Crimeii). Osman efendi, ras-
punzind la once intrebare a acestuia, 1-a uimit pe acesta si 1-a invitat sa
renunte la chestiunea independentei pentru aranjarea careia facuse promi-
siuni in fata imparatesei din Petersburg.
Ei au facut aluzie ca, a doua zi, pregatindu-se carutele, delegatii !nal-
tului Devlet sä se intoarca. Acestia, la rindul lor, far. sa is invoke, an pornit
si s-au Indreptat spre Rusciuc, iar Orlov a plecat spre Petersburg cu ginduL
de a explica, chipurile, scuza lui In chestiunea independentei <tatarilor>,
pe chid Obrescov a ramas ling maresal.
Osman efendi era. un om unic In discutii complicate si in conversatii,
dar totodata era o mare nenorocire In privinta certurilor si a gilcevei. De
225 aceea, nelini§tit peste masura, el a fost cuprins de gindul ca ar putea sa-i
oboseasck cu vorbe pe delegatii rusi si s-a gtndit sa aranjeze chestiunea cu
bani. Numai ca ruse nu s-au lasat convinsi cu vorbe si nici ss fie rasplititi
In schimbul pretentiilor lor. De aceea. delegatii <turci> s-au convins ca, in
cererile lor, <rusii> au ales Intti calea rabdarii, iar cind si-au pierdut sperantele
s-au indirjit mereu, aratind rezistenta si perseverenta. Osman efendi, la rindul
sau, se framinta de teams, zicindu-si ca. daca a§ aranja intr-un fel oarecare
chestiunea independentei <Crimeii>, atunci, intrind in gura ulemelelor, ei
ar putea, in cele din urma, sa ma ducs la vreo nenorocire si ss ma omoare".
De aceea nu a avut curajul sa aranjeze o treaba care ar fi fost usoara.
pentru el si absolut folositoare pentru imparatie. Ca urmare, reluindu-se
r5.zboiul, au pierit foarte multe suflete si foarte multe avutii, iar dusmanii
an obtinut treptat si Crimeia, unde s-au grabit sa-si intinda din zi in zi afa-
cerile lor negustoresti.
E indeobste cunoscut ca la sedintele de convorbiri delegatii rusi, on
de cite on ascultau strigktele efendiului 168, ziceau: oDaca am spune ca acest
om e nebun ar fi o lipsa de conduits; sa zicem car are minte, dar atitudinea.
lui este in afara oricaror fapte ale unui om cu cap. Numai ca aceasta minte
nu este dintre acelea despre care not §tim si auzim".
Marele vizir era foarte necajit de nearanjarea treburilor si intristat de
implinirea termenului de armistitiu, care fusese un timp oarecare un prilej
pentru odihna ostirii.
www.dacoromanica.ro
TARIH 363
I" Halil pasa, fost mare vizir (12 decembrie 1769 -23 octombrie 1770.
17S Spre Rusciuc.
171 Feldmareqalul Rusiei, P. A. Rumeanfev.
in Ale Dungrii.
ma Ahmed Vastf, autorul cronicii de fatA.
www.dacoromanica.ro
364 AHMED VAMP
www.dacoromanica.ro
TARIH 363
Atunci Osman aga s-a schimbat la fata §i, indata dupa aceea, schimbin-
du-§i infati§area, mi s-a adresat astfel: Efendi, in acest caz e necesar s5.
porne§ti 1". Iar eu, ca s5.-1 necajesc §i mai tare, i-am raspuns: Eu m-am
rotors potrivit poruncii voastre. SI dea Allah, s-ar putea ca norocul sa fie
in asta. Nu va uitati la cuvintele incurcate ale ambasadorilor, ci incercati
sä va. convingeti". El, la rindul sau, mi s-a adresat astfel: Efendi, to vrei
A ne bagi in belea 1 De vreme ce ambasadorii au zis a§a, trebuie sa pleci
numaidecit !". Atunci, dupa multe discutii aprinse, am pornit, indreptindu-ma
spre Ia§i.
228 In ora§ul Ia§i m-am intilnit cu marqalul rus Rumeantev §i i-am predat
scrisoarea serdarului suprem. Dupa ce a aflat cuprinsul ei, manifestinduli
bucuria *i veselia, a graft : Delegatii celor doua parti, petrecinduli vremea
cu discutii inutile, au vrut A tulbure acest noroc §i au vrut sä nenoroceasca
cele doua state, impingindu-le din nou in catastrofa razboiului. Noi vom
discuta problema cu marele vizir §i o vom aranja". Atunci i-am raspuns:
Preainaltul Allah sa dea ce este mai bun pentru statul nostru". Am descins
apoi Intr-o casa pregatita de el, iar dupa citeva ceasuri de odilma, ne-am
intilnit, noaptea, cu Rumeantev §i. cu Obre§cov. and am inceput sa discutam
despre actul de armistitiu, Rumeantev, luind cuvintul, a spus: Fie ca Inaltul
Devlet, alegind aceasta Cale, spre surprinderea noastra, sa nu ne impiedice
din treburile noastre 1 Fie ca inclinatia §i dorinta lui de pace a se dovedeasca
a fi tot a§a de sincere ca §i ale noastre 1". Atunci i-am spus: Intentia Inaltului
Devlet este de a incheia o pace adevarata, potrivit gloriei i intereselor lui,
qi nu are alte pretentii". Atunci el a zis: Pretentia lui poate fi atit cit poate
sa c4tige timp pentru a aduce oastea de lama". Sarmanul de mine i-am ras-
puns in felul urmator : Nu e necesar sa via oastea de iarna. Daca am fi
dorit <razboi>, avem cite 40-50 de mii de solda%i la Rusciuc §i la Silistra,
iar la oastea imparateasca se afla vreo optzeci de mii de osta§i pregatiti.
Bacurile for stau gata la mal, iar ei sint in a§teptarea unei porunci. La cel
mai mic sewn, trecind incoace, ei as fi inceput lupta. Serascherul de Rusciuc
s-a §i suparat pe faptul ca not am venit incoace. E sigur ca aceasta impiedica
zelul sau. De aceea 1-am rugat in mod special sa stea 13111a ce ma duc §i ma
Intorc. De asemenea, §i serascherului de Silistra i s-a trimis tire in acest
sens. Daca nu s-ar fi dorit o clarificare, atunci nu s-ar fi recurs la aceste cereri".
Zicind astfel, eu am terminat cuvintul meu. Atunci Obre§cov, fiind un om
cu experienta §i un om clarvazator, a zis: Sa nu se piarda vremea cu astfel
de discutii. Se cunoa§te situa.tia ambelor park; sa trecem indata la chestiune".
Iar eu am spus: Noi, la rindul nostru, am venit ca sä facem treaba. Cercetind
gindurile voastre, dac5. vom simti ca aveti dorinta sincerer pentru pace, atunci
armistitiul 11 vom socoti rezonabil".
Cind au intrebat cam de cite zile sä fie armistitiul, li s-a aratat astfel:
Este una din chestiunile importante ca zilele de armistitiu &I ail3a o limits
larger, deoarece unele din probleme an nevoie- de aprobare, iar din pricina
distantelor marl, 'Ana la ducerea §i intoarcerea scrisorilor delegatilor, termenul
229 armistitiului se va implini §i va fi nevoie sä inceapa din nou razboiul". Atunci
el a spus: Nu am imputernicire sa prelungesa armistitiul; doar sa scriu
imparatesei $i s-o cer. Pina la sosirea §tirii trec patruzeci de zile. Dupa ce
am curajul qi iau aprobare pentru aceste patruzeci de zile, atunci pot sa -1
aranjez Si pe Inca alte citeva luni". Atunci eu i-am raspuns: Inaltul Devlet
nu s-ar invoi pentru un armistitiu de patruzeci de zile; el s-ar multumi cu
cel putin un termen de ase-§apte luni. Si acest lucru vi s-a aratat. Mara de
www.dacoromanica.ro
366 ARMED VASIF
www.dacoromanica.ro
TARIH 367
Atunci i-am zis: Uncle v-a ramas vitejia de alddata ? Cum ati renuntat
ap. de repede la stradania voastr5.? Eu adm.irasem mult de tot comportarea
domnigi-voastre, demna de un vizir. Care a fost pricina acestei de15.sari ?".
Iar el mi-a raspuns: ,,5i atunci cind ati trecut spre Giurgiu-Iasi, situatia era
tot ca acum, dar aratasem curaj §i exagerasem foarte mult doar ca s5. va
imbarbatez 1", In cele din urm5., a trebuit s5. afle ,care anume este situatia-
dar i s-a atras atentia ca, pia la sosirea §tirii, sa nu o divulge nimanui,
Osman efendi, dup5. sosirea lui la oaste, raspindind vestea c5. ru§ii sint
foarte slabi §i ca, intrind boala in ei, sint pe calea nimicirii totale, ceruse
tuturor sa se is masuri pentru trecerea pe malul celalalt. De asemenea, el a
mai spus: Mareplul rus nefiind imputernicit nici pentru un armistitiu de
cinci zile, cel care e trimis cu misiune se Id intoarce, fara indoiala, cu un
raspuns de jale. Dad osta§ii ar ataca putin -malul celalalt, sint convins ca
du§manul va fugi pina la Hotin". Spunind astfel, el facuse sa fie trimi§i
oameni in toate partile ca sa indemne la lupta.
Toti se temeau de dutatea celui mai sus ar5.tat 176 Si, dat flind faptul
ca el voia sa mearga la Poarta, demnitarii statului se fereau de indiriirea
acestuia, zicind: Din pricina Oriel sale, el ar putea sa tulbure, intr-un fel
oarecare, lucrurile". Ei vorbeau de uprinta mintii sale §i de posibilitatea
Iui de a face grepli. In timp ce ei erau tri§ti qi necajiti, comandantul o§tirii
ruse§ti din fata Silistrei, Potemkin, scrisese o scrisoare muhafizului Seid-
Husein pap. §i-1 intrebase pe acesta: VI facem cunoscuta vestea noulul
armistitiu. Si la voi exists oare aceasta §tire ? " Acesta, la rindul sau, a trans-
mis prin doi Mari 177 §tirea 'respective la oaste. Demnitarii imparatiei s-au
buimacit la auzul ca armistitiul a fost Incheiat 178 §i nu §tiau ce s5. fad.. De
231 aceea au a§teptat sosirea mea pentru a afla dace vestea era adevarata sau
false.
Sarma.nul de mine, la rindul meu, plecind de la Rusciuc, am sosit noaptea
la Hezargrad. Atunci m-au anuntat ca in ora§ se afla Bekir bei, fratele lui
Naili pap.. Indata ce a auzit de mine, el a venit pe jos la locul unde ma aflam
Chid 1-am intrebat Bei-efendi, de ce umblati?", el mi-a raspuns:
Osman efendi, venind la oaste, a raspindit zvonul c5. nu va fi cu putinta
sa se incheie armistitiu ; trimisul poate sa vine indata intristat. Intariti ser-
haturile 1". De aceea, schimbindu-se tactica, demnitarii statului au fost numiti
in cite o parte, iar pe mine m-au trimis la Rusciuc. Daca voi putea s5. trec
osta§i pe malul celalalt, Ii vor trece, iar dad nu, atunci voi intari Rusciucul.
Dumneavoastra ce ve§ti aveti ?". Atunci eu i-am dat oarecum de inteles,
zicindu-i: Eu nu am nici un leac, dar du-te lini§tit la Rusciuc; s-ar putea ca
ulterior misiunea voastra, sa se schimbe". Dupe aceea, tot noaptea, am §i
sosit la ordia imparateasca. Rugaciunea de dimineata am indeplinit-o in
cortul unde se afla ilustrul steag §i apoi, impreuna cu chehaia-bei §i reis-efendi,
m-am dus in Cortul de dormit al marelui vizir. Cind i-am expus pe larg cum
sta situatia, el mi-a spus mai intii ca e foarte multumit de Intirzierea lui
Bekir bei §i de faptul ca, venind mai intli inapoi cu Osman efendi, am pomit
apoi, la cererea lui 178, Dupa aceea, ne§tiind cum sa ma onoreze mai repede
pentru vestea armistitiului, mi-a dat tot aurul care se gasea in buzunarele
www.dacoromanica.ro
368 AHMED VASIF
In cortul marelui vizir tinindu-se tun sfat mare, §-a citit scrisoarea mare-
salului si senetul lui, precum si procesul-verbal al convorbirilor. Toti au pus
ca azi pentru InalttYl Devlet nu e alts alacere mai buns decit aceasta. Aga-
pasa 180 a spus chiar ca: fn timp de dou5. zile au fugit dintre ieniceri vreo
232 1 500 de oameni si acum a sosit vestea ca ei an trecut muntii, dezorganizind
si oastea muhafizului de calik-Kavak. Este potrivit s5. se scrie indat5. si sa
se trimita, cu un ceas mai devreme, actul de confirmare a senetului mai sus
aratar'.
Cuvintul lui a Yost aprobat de toti. De aceea, scriindu-se numaidecit
senetul amintite acesta a fost trimis maresalului printrim olac iute de picior.
Desi procesele-verbale ale, convorbirilort acestor tratative importante
se aflau in original, totusi ele au ars in timpul mcendiilor. De aceea, dat fund
ca sint convorbiri de acum treizecif de anif, am scris aici tot ce mi-a Tama§
in memorie
www.dacoromanica.ro
TARIH 369
www.dacoromanica.ro
370 AHMED VAMP
www.dacoromanica.ro
TARIH 371
www.dacoromanica.ro
372 AHMEI? yASIF
date de el au fost explicate tuturor ode la medjlis). Atunci, toti 1-au indemnat
pe marele vizir sä accepte, zicind ca: Pretentia ru0lor este sa is cetatile
Kerci §i Ieni-Kale. Cele lalte shit doar vorbe de gilceava, temeri §i sofipme, ca
sa.-0 obtina mai usor pretentiile. gn privinta navigatiei pe m5.ri, Si acest
articol pare ca va fi aranjat u§or./ Cele 5Q 000 de pungi, cerute de duqmani,
ca despagubire, par ceva simplu, dar achitarea for este pu neputinta, ittatarii
vor fi de sine statatori. Acum ei nu sint putemici din pricina asupririi ghiaurilor.
244 Cu timpul e posibil s& se intoarca la starea for de dinainte. Chiar dad_ ra,zboiul
s-ar prelungi, de azi Incolo, cu hick zece ani, tot nu se pqate incheia o pace
mai buns ca aceasta". De aceea, pregatindu-se hoget, s-a, aratat ca toti sint
de acord, iar cele spuse an fost prezentate la, Curtea ilustrului padi,5ah prin
Ataullah bei efendi, care cuno§tea toate starile de luaruril La sosirea lui, la
Poarta, au fast convocate de citeva on medjlisuri si toti an gocotit nepotriyite
parasirea cetatilor §i navigatia pe mare. De aceea au lost enumerate diferifele
neajunsuri, Baca ele< ar fi acceptate, Indeosebi Osman, efendi a, incurcat mintile
tuturor. E1 a amestecat §i a incurcat toat5, treaba, facindul astfel pe mania -sa
padisahul s5 se teams, De aceea articolele mai, sus aratate aµ fogt scrise In a§a
fel incit nq puteau fi aprobate de partea du§mana, iar padisahul a fast sfatuit
sa ceara ca efendiul imputernicit s, yin& inapoi. Marele vizir, la rindul sau,
i-a scris imputernicitului cele intimplate, spunindu-ii, totodata, In taina, sä
nu caute pretext pentru Intremperea convorbirijar.
Chid reis-efendiul i-a aratathlui ObreFov t formula cu neputintar de
acceptat, In privinta Intrunirii delegatilor $i a discutarii articolelor respective,
certurile s-au reinnoit 0 au tinut timp de vreo trei ceasuri. Cele doua parti
au adus argumente §i dovezi tari, fiecare sustinind problemele cu fermitate
$i cu severitate, in interesul sau. Dups aceea delegatul Rusiei a fost obligat
ss se scuze in aceasta privinta, zicind: In cazul cind toate articolele prezentate
de mine nu vor fi acceptate de c5.tre Inaltul Devlet, atunci este departe de
mine sa mai pot promfinta, de azi inainte, cuvintul : convorbire".
In ziva urmg.toare, reis-efendiul, luindu-1 pe beilicki-efendiu §i pe sar-
manul de mine i mergind la locuinta lui ObreFov, a inceput sä discute ches-
tiunile de mai inainte.
,Atunci delegatutRusiei a spus: In cazuI, cind Tnai.tul Devlet accepts
articolele prezentate mai inainte, atunci pot fi aranjate §i celelalte articole
care prezinta motive de divergenta. Pentru asigurarea voastra, vi se da voie
sä construiti o _petite linga Taman. Peste acestea discutiile vor fi, inutile §i
obositoare BSI, expiririd termenul armistitiului, va trebui sa inceapa din nou
,razboiul. Bucure0iul fiind locul, de ingramadire a zaherelelor noastre, ma
tern foarte mult ca. hambarul sI nu is foc si, In felul acesta, printr-o nenorocire,
245 sa nu ys punem intr-o situatie can ar aduce prejudicii onoarei yoaStre".
Atunci reis-efendi a zis: Mine s4organizam un ultim medjlis 4n locuinta `
mea". A doua zi, cind au inceput din nou discutiile cu Obrescov, s-au depus
eforfuri ca sa se puns capat divergentelor cu una din variantele sfaturilor
date de la Poarta;
Dal ffind ca nici la acest medjlis nu s-a putut ajunge la o intelegere, s-a
socotit necesara despartirea delegatilorq La ultim ul medjlis, cu Invoirea celor
doua parti, s-a ajuns la un acord ca sa se Inregistreze §i sä se confirme artico-
lele divergente §i cele apropiate, referitoare la pace, iar dap& chestiunile vor
fi aranjate, atunci actele de confirmare s& fie schimbate dintr-o parte §i alta
pe insula aflata. intre Giurgiu §i Rusciuc sau In all& parte.
www.dacoromanica.ro
TARIH 373
www.dacoromanica.ro
374 AHMED VASIF
DIGRESIUNE
www.dacoromanica.ro
376 AHMED yAstir
234 Mare le vizir aflase ca el nu-pi facuse datoria mai cu seama in privinta
indepartarli dupianilor care venisera, de astadata, asupra Babadagului.
Afars de acestea, §i ceaupbapiul gsper aga a facut galagie, aratind aceste
lipsuri pi spunind ca data nu va fi mazilit, este foarte posibil ca du*manii
sa atace partile de dincoace",
<Se arata, mai departe, cA Abdi passo. fost mazilit la safer 1.8 §i inlocuit cu Nu'man
Pas).
Abdi papa intarise apa cum trebule partile Karasu §i le fortificase,
sapind metereze j construind intarituri, Pentru ca acest aranjament <facut
pe Abdi papa> sä nu sufere modificari pins la sosirea lui Nu'mn papaa, a f ost
numit beilerbeiul Ephozlu Abdullah papa ca vechil al <noului> serascher-papa,
iar Apararea yamei a fost data ,pe seama beilerbeiului Seid-Ahmed paSa.o.
255 EVENIMENTELE DE LA KARASU
Fostul serascher <Abdi papa> a pornit spre paza oraptilui Misivri '99
si cei mai multi ostapi care se aflau 'in oastea lui Ls-au supus, iar unii din ei
au ramas la oastea de la Karasu. Tina la sosirea lui Nu'man papa itrebuia sa-i
tina locult apa cum s-a. scris ,Si mai inainte, Epbozlu Abdullah papa. De aceea
fiecare sei pregatea sa fuga, din cauza numarului mit de ostapi, urmarind pi
apteptind ivirea dupnianilor. Informindu-se rtotdeauna, prin mijlocirea raialei,
de starea musulmanilor, du§manii erau siguri tä noul serascher se ya stabili
abia in timp de o hula.
De aceea ei considerau `tin prilej binevenit aceste zile libere. Dar, coman-
dantii de o0i aflasera constatasera ca ei au de gind sa nimiceasca oastea
de la Karasu pi sa distruga Si sa grade tot ce'vor gasi. Aceasta rstare de lucruri
fusese aratata serdarului suprem de catre printul Baht Ghirai care statea In
-acele tinuturi. Deoarece distanta dintre Varna §i Karasu nu era mai mare de
25 de ceasuri pi trecuse destul de mult timp de cind fusese data misiunea de
serascher pe seama celui mai sus amintit .22°, el ar fi trebuit sa piece cu un teas
mai devreme ca sa fdrtifice acele parti. Dar el dadea dovada de molepeala
pi nimeni nu ptia Inca nimid despre purtarea pi conduita lui (in aceasta pri-
vinta>. De aceea i s-a trimis porund imparateasca pentru li se grabi. In a
18-a zi a lunii mai sus aratate 2" dupmanii rauf5.catori au aparut, iar tel din
ceata gaziilor, punind mina pe sabii, au umplut fata tpamintului cu singele
necredinciopilor. Comandantii dupmanilor au vazut puterea de lupta a adver-
sarilor lor, dar cind erau pe punctul de a fi Invin0 pi tocmai cind toate tunurile
pi munitiile erau sa fie ale musulmanilor, osta0i care se aflau in partea dreapt5.,
neopunind rezidtenta pi neavind rabdare, care este Una din conditiile victoriei,
au inceput sa fuga. Cuprinzindu-i panica pi pe teilalti, ei au lasat lupta pi au
fugit care incotro. Serascher-papa, intilnind pe drum oastea dezorganizata,
s-a ferit sa mearga inainte in aceasta situatie pi a socotit ca ar fi daunator sa-i
atace pe dupmani inainte de a aranja cele necesare unui perascher, De aceea
el s-a tutors spre Bazargic. Cind locuitorii oraplui au aflat aceasta, nu au
199 16 safer 1187 = 9 mai 1773,
299 Misivri, Mesembria ;azi . Nesebar.
aoo Nu'man pass.
901 18 safer 1187 = 11 mai 1773.
www.dacoromanica.ro
TARIH 377
www.dacoromanica.ro
378 AHMED3VASIF
www.dacoromanica.ro
TAR IH 379
www.dacoromanica.ro
380 AHMED VASIF
265 ... Dindu-se tunuri si ostasi pe seama lui <Daghestani) All pasa, fostul
serascher <de Rusciuc); acesta a fost totodata sfatuit si a primit 0 porunca
pentru ca, stand in satul Hadji-Ktiy 206, din apropiere de Karasu, sa fie atent
in toate partile ...
266 ... In popor se raspindise vestea ca dusmanii vor ataca oastea aflati
la Karasu. Se stia, de asemenea, ca serascherul din acele parti, Nu'man pap.,
in urma evenimentelor de la Kainardji, nu mai avea nici o putere. Chiar
data ar mai avea, demnitarii imparatiei erau convinsi ca de acum incolo
el nu va mai putea face nici o isprav5.. De aceea s-a considerat potrivit ca,
pentru moment, in partile Bazargicului sa pomeasca vizirul Omer pasa.
Astfel, el s-a indreptat intr-acolo in aceasta luny a lui djemazi II 207 ...,
267 ACORDAREA DE VIZIRAT LUI CELEBIZADE ESSEID-HASAN AGA
Esseid-Hasan ,aga, care era un aian din Rusciuc pi unul dintre capugi-
basiii Inaltei Porti, fusese adus, mai inainte de aceasta, la oastea impara-
teasca 0 cercetat asupra cauzelor care au facut sa intirzie pina acum eliberarea.
Giurgiului, deli se adunase la Rusciuc o oaste numeroasa. Asa cum s-a spus
si mai inainte, el dorea sa obtina titlul de serascher, dar, ferindu-se sa-1 ceara
deschis, spera sa-1 obtina de la sine. El facea aluzie la aceasta prin cererea
ca ceata lui de ostasi sy nu se amestece cu cea a serascherului Daghestani
Ali pasa. Demnitarii, aflind care era pretentia lui, nu s000tiserl potrivit
205 La Silistra.
2" Hacs-Hoy, Hagilar, localitate in Dobrogea.
207 Cemazi II 1187 = 20 august 17 septembrie 1773.
www.dacoromanica.ro
TARIH 381
pentru el acest post, din pricina tineretii si lipsei lui de experienta. De aceea
fusese trimis in acele parti, cu titlul de serascher, vizirul Ismail pasa. Venind
la oaste Mehmed efendi, fratele mai sus aratatului <Hasan-aga>, acesta facea
aluzie la aceasta chestiune, dar totusi o ascundea, neputind s-o spunk pe
fats. In cele din urma el a spus: Data se considers potrivit sa se acorde
fratelui meu rangul de vizir, atunci ne angajam la cucerirea cetatii Giurgiu".
Aceasta forma fiind acceptabila pentru demnitari, mai sus aratatul <Esseid-
Hasan aga) a fost onorat chiar in ziva aceea cu rangul si cu alaiul de vizir,
devenind superior celor de seama lui cu titlul de muhafiz de Rusciuc
268 TRIMITEREA CEAUSBASIULUI (SERgAVU$AN) SUB COMANDA
SERASCHERULUI DE KARASU
www.dacoromanica.ro
382 AHMED VASIF
intarituri, du§manii legii, fiind ascun§i prin colturile cetatii, au tras din tunurile
pe care le a§ezasera bine in toate partite. Du§manii, ivindu-se din toate partile
ca pulberea, i-au impresurat pe o§ta§ii musulmani .§i s-au grabit sa-i prinda,
Numarul redus de tunuri la oastea islamica, precum §i lipsa de arme perfec-
tionate de lupt5. §i banuiala ca du§manii nu erau In numar mare au pricinuit
Infringerea osta§ilor musulmani. Astfel, cei mai multi dintre osta§ii credincio§i
au devenit martin, iar ceilalti, salvindu-§i sufletele, s-au indepartat de) la
locul de bafalie. La sosirea for la Karasu, Nu'man pap., in loo sa-i lini§teasa
pe voluntarii rama§i, dindu-le acte sigilate, §i sa-i atrag5, §i sa fie binevoitor
§i cu ceilalti osta§i, i-a tras cu severitate la raspundere, repezindu-se chiar §i
cu sabia asupra unora dintre ei. De aceea, parasind localitatea Karasu, ei
au venit cu totii la Bazargic. Aceasta situatie fiind adusa la cuno§tinta ceaus-
ba§iului aflat la Bazargic, el i-a adunat pe cei impra§tiati, precum §i pe ostaqii
de sacrificiu §i pe ceilalti osta§i aflati sub comanda lui §i s-a grabit sa porneasca
la oastea de la Karasu, luind cu el §i pe valiul de Anatolia, care se afla la
paza Bazargicului. Raminerea celui mai sus aratat 21" In localitatea amintita
mai sus 21(g' facuse, ,intr-adevar, ca oastea a se intoarca intr-acolo. Cu toate
acestea, situatia creata a adus daune prestigiului .§i influentei lui. §i, cu voia
lui Allah, oastea condusa de el a fost infrinta in citeva rinduri. De aceea el a
inceput A. fie pomenit in popor ca un om lipsit de noroc. De asemenea, §i
lipsa lui de sinceritate se adauga la motivele care cereau mazilirea sa. be
aceea, in a 26-a zi a lunii regeb 211 cel unic el a fost, mazilit, iar la postul de
serascher a fost urcat Daghestani All pap, care statea la Hadji-Kay.
270 ... Fostul serascher Nu'man pap, caret era desemnat a istea la Turnu
(Kole), a fost mutat pentru paza Misivrei, eialetul Rumelia a fost acordat
serascherului de Silistra, Osman pap, iar eialetul Bosnia a lost dat lui Da-
ghestani All pap, numit serascher la Karasu. Cu eialetul Oceacov 212
a fost onorat Esseid-Hasan pap, muhafizul de Silistra .4;
DESCRIEREA IMPEASTIERII 05TIRII DE LA KARASUI 5I CADEREA tN
PRIZONIERAT A LUI OMER PASA $I ESPER AGA
271 Serascherul acelei parti, Daghestani Ali pap, precum §i cei dati sub
comanda lui, ca: vizirul Omer pap, valiu de Anatolia, §i Esper aga, ceaus-
ba§i, venind la Karasu, i-au adunat pe toti osta§ii risipiti Si s-au asigurat.
De asemenea, ei au fortificat localitatea mai sus aratata, completlndu -i
intariturile cu metereze §i cu alte tranFe. Dar, din pricina tulburarilor care
continuau in rindurile osta§ilor Inca de pe timpul lui Nu'man pap., fapt care
nu a putut fi schimbat, cu toate sfaturile date §i cu masurile luate,echipa-
mentele au fost expediate la Bazargic, fiind evident ca osta§ii sint gata s-o
is la fuga in once clips. Tocmai cind ei hotarisera sä depuna eforturi §i sä se
apere de du§mani, cu echipament u§or, in a douasprezecea zi a lunii pban 212
11°a u'man pap.
mob Karasu.
ail 26 receb 1187 = 13 octombrie 1773.
212 Adic.a. Silistra.
m 12 faban 1187 = 29 octombrie 1773.
www.dacoromanica.ro
TARIH 383
www.dacoromanica.ro
384 AHMED VAS IF
Efendiul cel mai pus aratat, sosind la Ieni-Bazar, i-a adunat pe osta§ii
Impra§tiati In fmprejunrni, precum §i pe cei din eialetul Rumeliei §i pe multi
altii, capabili de lupta §i ciocuire, IndernnIndu-i la lupta sffnta, iar dupa ce,
sapind metereze, a transformat Imprejurimile ora§ului fntr-o cetate fortificata,
a trimis vreo trei-cinci pute de oameni la Kozludja 217 cu &dui de a cerceta
starea inamicilor. De§i du§manii, affind aceasta.,1 o luasera la fuga, totu§i,
cavalerii musulmani, ajungfndu-i din urma, an ucis o parte din ei, iar pe cei
mai multi i-au facut prizonieri. La sosirea acestei ve§ti reis-efendiul), invocind
ajutorul lui Allah, a pornit In persoani spre Kozludja, iar du§manii aflati la
In E vorba de Infringerile repetatg ale ortirii otomane.
219 Kozludja, localitate In apropiere de Bazargic Varna.
www.dacoromanica.ro
TARIH 385
www.dacoromanica.ro
386 AHMED VAMP
276 Asa cum s-a aratat si mai Inainte, o parte a ostii dusmane plecase s5.
ased.ieze Varna si drumul ajutorlrii celor din cetate fusese astfel inchis. Marele
vizir si ceilalti demnitari ai imparatiei fuseserk cuprinsi de spaima. Aceast&
situatie fusese anuntata peste tot si se trimiseser& !Italie porunci in vederea
sosirii ajutoarelor peritru Varna. A sosit deodata stirea a bostangibasi Meh-
med aga a venit la Provadia (Pravadi ). Atunci el a fost pornit in grab& in
ajutorul Varnei. De asemenea, si vizirul Kelledji Osman pasa, care era seras-
cherul ostirii din Marea Neagra, se afla tot la Varna, impreuna cu yasele de
sub comanda lui. De aceea el a scos la transee (granpo ) pe chehaia al sau,
impreuna cu cinci -case sute de. marinari (kalyoncu )3 Impartindu -i totodata
in locuri importante si pe ienicerii, precum si pe ceilalti ostasi insIrcinati cu
paza orasului. Afara de acestea, a, fost litchis& Cu citeva corabii si calea spre
mahalaua ghiaurilor, care era locul de trecere a dusmanilor.
Dupa ice toate partile au fost intarite si fortificate, chehaia cel aratat
mai sus, iesind din transee mai in fats, s-a convins ca dustnanii aveau vreo
6 000 de pedestri si 3000 de cal6reti. Dupa aceea el a venit si a spus ca ei se
grabesc, la o distant& de trei ceasuri, s& -si pregateasca munitiile In vederea
unui atac prin surprindere.
www.dacoromanica.ro
TARIH 387
Mai sus aratatul <Osman pa§a>, la rindul sau, pregatindu-se pentru a-i
intimpina, a scos din corabii 1 500 de marinari (levend ) Si i-a pregatit pentru
batalie. De§i mai sus aratatul nu era In stare de vreo actiune, totuqi, depunind
eforturi §i a§ezind un cort Intr-una din fortificatii, s-a straduit sa-i Incurajeze
pe gazii.
277 <Urmeaz6 descrierea luptelor de la Varna si respingerea rusilor. Fuga for spre Karasu si
Babadag dupa, 21 octombrie 1773>.
289 ... Vizirul Osman pasa, serascher de Silistra, a fost numit sa petreaca
iarna 1ntr-un sat aflat la doua ceasuri distanta de Silistra, iar Daghestani Ali
pasa a fost desemnat sa ierneze la Kozludja ...
290 <Descrierea unor blitillii de prin partile Rusciucului si Silistrei. Trimiterea chehaiei lui
296 Dagestani Ali pasa In partile Karasu, Babadag si Hirsova pentru cercetarea acestor locuri.
Se constata ca pe acolo nu se aflau rusi. PregAtiri pentru salvarea Hirs' ovei>.
298 <Descrierea pregatirii unor osti otomane prin partile Kozludjei, in vederea intimpinarii
305 inamicului. Inaintarea rusilor spre Sumla. Schimb de corespondenfe pentru pace>.
306 <Se descriu tratativele pentru pace si incheierea pa.cii de in KfIcifik-Kainargi, ffira a se
308 reproduce clauzele ei>.
www.dacoromanica.ro
VII
www.dacoromanica.ro
390 AHMED ASIM
§i anume marele dic %ionar persan Burhan-i-Kati, pe care 1-a intitulat : Tibyan-i
nafi der terceme-i Burhan-i-Kati (Traducerea si comentarea operei Burhan-i
Kati) §i pe care 1-a terminat in anul 1797 (1212 H.). A doua traducere impor-
tang. a lui Asim, din indemnul fostului sau dascal Nedjib, este dictionarul arab
al carturarului Firuzabadi (m. 1416), numit Al-Kamus al -mishit (Dictionarul
enciclopedic), a carui traducere in limbs tura a inceput-o in 1807 (1222 H. )
0 a terminat-o in 1810 (Y225 H.), sub titlul: Al-Okyanus al-basit fi tarcimat
ul-Kamus al-muhit (Oceanul mic al traducerii Dictionarului enciclopedic).
Una din cele mai de seams opere originale ale lui Asim este, fara indoia15.,
cronica sa intitulata Tarih, care a fost tiparita in Istanbul in dou5. volume,
Ara a fi mentionat anul aparitiei. Din numeroasele manuscrise ale acestei
cronici, care au diferente sensibile intre ele, un exemplar se afla si la Biblio-
teca Academiei R. S. Romania (ms. oriental nr. 239).
Traducerea extraselor privind tarile roman a fost facuta atit dups
manuscrisul din Biblioteca Academiei R. S. Romania, cit si dupa editia men-
tionata mai sus, care se bazeaza pe un alt manuscris, mai cuprinzator decit
cel din Biblioteca Academiei. Unele consideratii istorice ale lui Asim an fost
descoperite ulterior si publicate sub forma de fragmente de Nedjib Asim,
sub titlul: Unele pagini istorice indite, atribuite lui Asim Efendi 1.
Cronica. lui Asim trateaza evenimentele dintre anii: 1787 $i 1808
Deli a fost scrisa de Asim in calitatea lui de istoriograf oficial (vale
totusi cronica este plina de consideratii personale, precum 0 de critici la adresa
politicii otomane in perioada domniei sultanului Selim al III-lea.
Asim ataca cu vehementa pe toti adversarii sai, ca §i pe demnitarii
statului care, din punctul lui de vedere, nu se ingrijeau de treburile imperiului.
De aceea, pe ifnga descrierea evenimentelor interne si exteme, pe linga rezu-
matele unor documente importante privind relatiile Portii cu o serie de state
europene, in primul rind cu Rusia §i Franta, cronica confine §i ideile proprii
ale autorului despre cauzele decaderii Imperiului otoman, despre felul cum
trebuia dusa politica statului, despre relatiile cu popoarele crestine s.a. Toate
acestea reprezinta, in ultima instants, conceptia social-politica a istoriografului
Asim efendi.
Astfel, el lupta din toate puterile impotriva incercarilor de a se introduce
in aparatul de stat otoman unele reforme dupa model european si mai cu
seams dupa cel francez. De asemenea, socotind ca popoarele crestine shit In
general unite intre ele, Agin contests foloasele pe care le-ar putea avea Impe-
riul otoman de pe urma aliantelor cu diferite state europene. El cere ca imperiul
sa fie organizat pe baza principiilor seriatului, iar suveranul ss alba autoritatea
deplink asupra supusilor sai $i ss aplice seriatul cu cea mai mare hotarire.
Aceste vederi teocratice-absolutiste ale lui Asim shit atribuite in general
influentei exercitate de operele lui Ibn-i Haldun si Naima. Dar manifestarea
lui Asim ca adept al absolutismului f0 are desigur originea tocmai in conditiile
social-politice ale vremii sale, and sultanii erau foarte des schimbati, cind
demnitarii statului actionau independent, chid dezorganizarea interns cuprin-
sese toate domeniile, ia1 pe plan politic si militar turcii sufereau infringeri unele
dupa altele.
www.dacoromanica.ro
TARIH 391
BIBLIOGRAFIE:
O.T.M., p. 65-67; 0.M., vol. I, 1333 H., p. 375-377; G.O.W., p. 339 -340;
E.I., vol. I, 1908, p. 493-494; X.A., vol. I, 1950, p. 665-673 (art. Asim
Efendi, de M. Fnad KOprillft) ; Omer Asim Aksoy, Miltercim Asim (Astra Traduca-
torul) (1755-1819), Ankara (1962), 60 p.
www.dacoromanica.ro
TARIH
Istanbul (f,A.)
2 <Se math e,14, in fata pregatirilor de rilzboi ale Rusiei pi in fata pretentiilor Austriei In
partile Bucovinei (Bukanya ), demnitarii statului otoman au limit un sfat. Unii au sustinut
3 aminarea expeditiei, dar marele vizir a insistat pentru declararea ri4zboiului atit Impotriva Rusiei,
cit pi a Austriei).
De aceea, la 1 zilhidjge a anului Hegirei 1201 1 internuntiului Austriei 2
i s-a aratat drumul, jar ambasadorul Rusiei a fost trimis la Yedi-Kule, potrivit
obiceiului vechi ; dupa aceea s-a pornit la orinduirea armelor de lupta i la
completarea celor trebuincioase.
SCOATERE4 ILUSTRULUI STEAG
<Plecarea marelui vizir spre Sofia la 9 djemazi II 1202 Si rascoala ienicetilor. Sosirea
5 pe send Vidinului la 8 serval 1202 0, 0 nouti rliscoalli a armatei in leglitura cu plata soldelor).
6 Serascher-pa§a 8 b. trecut de prin partile Vidinului spre Calafat. Fiind
dat sub comanda sa §i Laz-Mem4 pa§a 7, s-a autat ca acesta sa primeasca
cit mai mult ajutor ... Sosind pe nea0eptate la cortul serascherului ...,
(marele vizir) 8 le-a dat tuturor haine §i hilate, dupa cum se cuvenea fiecaruia,
jar cetelor de osta0 li 5 -au acordat diferite feluri de favoruri. De asemenea, el
i-a Indemnat s5. pomeasca la un atac asupra Mehadiei 0, In felul acesta,
i-a trimis spre Mehadia pe osta0i care se aflau sub comanda serascherului 9.
Apoi s-a tutors la oastea Imp5rateasca ...
<Sosirea vestii despre cucerirea Mehadiei 10. Intentia turcilor de a ocupa cetatea Inlek,
precum pi alte cetAti de pe malul drept al Dunarii>.
1 I zilhicce 1201 = 14 septembrie 1787.
Baronul Herbert Rathkeal (el a plecat din Constantinopol in februarie 1788).
Kodja-Iusuf pap, (25 ianuarie 1786 28 mai 1789).
4 9 cemazi II 1202 = 17 martie 1788.
6 8 mval 1202 = 12 iulie 1788.
Cerkez-Hasan papa, zis pi Cenaze" sau Meyyit" (Cadavrul). A fost mare vizir (28
mai 3 decembrie 1789).
7 Era muhafiz la Cladova (Fells-ill-Islam ).
Kodja-Iusuf papa.
Despre luptele din timpul acestui rizboi vezi pi B. Surdu, Desfd,surarea rdzboiului austro-
turc din 1788-1790 pe teritoriul Banatului, descrisd de un contemporan, In Anuarul Institutului
de istorie din Cluj, torn. X (1967), p. 55 pi urm. (anexe).
10 Turcii an intrat in Mehadia in jur de 18/20 august (Ibidem, p. 73).
www.dacoromanica.ro
1;nd -`"°61'1-t-fi yr ° ttr'T i).grr g+f,r
167 iTrArr Irrt .4r7117,..r7vr frIrr; r 6.:-
et; tr icrrx7 cr.-1-":1r' 157.-1"
aglr "T-4'cir 4'115' II'? ry't fin"? Accr trrif "14
f.ciR Trcnetes; Irj wirlrir`:" 0--)rr;
ircr or,rvq. 0117m r: yr.:6Ce fr if fere Icr iTrzrr:
tr if '0 '4.- -0.4.D cfrri tri-r trmr,^^ tric.) 7."v rSAr.-
"fritrir--"P-rvezi-T"'Y r'el* erTry.rr
.76 r^ 1;rrAeft7r, er 0.71. '74? Cfortir-:* loS-inv"-Irry
Inc: 1;75' VI') ",cr: firtry f 71r -4;67 Irrte vrA7 err or
www.dacoromanica.ro
-fan r7rusl vVir iont? r-sfir-79
Frei
Irr.11.0110 Cy. Calr.t7 t_clicr., 11 11 t-'710-4,
cr4r..4-07 rre7, C'fairre 3.;1 [Cr 4-1 irstre7 i.rtirt?
De aceea gaziii cei viteji au fost trimisi din Daragadji ca sa-i urmareasc&
pe dusmanii fugaril Serascher-pasa, ridicind steagurile de expeditie de linga.
Sebes, aflat la cind ceasuri departare de Daragadji, a pornit impreuna cu
ostasii purtatori de victorie si, luptindu-se cu ostasii dusmani pe care-i intil-
neau, orasul Sebes a intrat in mtinile musulnianilor. S-au saturat de cai,de
oi, de vite si de alte animale. Ei au agitat singele inspaimintat al ceiorlati
dusmani si dind foc din toate partile orasului mai sus amintit, I-au incendiat,
iar Cerkez <Hasan) pasa a calcat si a devastat pima la Lugoj satele pi locali-
tape aflate in ambele parti. Neluind In seams Lugojul, a devastat si a pradat
pina la o adincime de vreo trei-patru ceasuri, dupe care s-a intors, indreptin-
du-se apoi spre Mehadia.
g Au fost desemnati arhitecti pentru repararea partilor distruse ale Me-
hadiei, care intrase in miinile gaziilor, iar pentru paza ei a fost numit Memis
pap.. De asemenea, s-au depus sfortari *i In privinta cheltuielilor de bath
pentru completarea armelor necesaret cerindu-se totodata sa fie inscrisi din
ogeac ,case sute de ostasi ca ,iamaci (yamak), cu cite cincisprezece gurusi
cheltuiala si cite cinci aspri solde marite (terakki).
10 -11 <Rliscoala ogtii din Mehadia pentru solde gl trecerea la Ruscinc pe la '13 safer 1203 is.
Se mai motiveani el se apropiase gi iarna, din care cauzii gederea in nordul DunArii ar fi fost Cu
neputinfA. Se aratli cb, degi austriecii fuseserti nimiciti pina Is Lugoj gi fusese luatti cetatea
Mehadia, totugi finuturile mai sus amintite au fost parlisite4; Numirea lui Gazi-Hasan page. 13
,Ca Serascher la Ismail)
fi
11 Inlek.
if Sebes, Caransebeg.
13 Iosif al II-lea (1780-1790).
u Daragadji, Teregova.
Vezi gi B. Surdu, op. cit., p. 78 gi urm,
14
" 13 safer 1203 = 13 noiembria 1788.
xo , Aflindu-se un timp in Algeria (Cerayir ), este cunoscut ca Djezairli Gazi-Hasan rga.
,s fost amiralul flotei otomane gi mare vizir ip decembrie 1789-30 martie 1790).
www.dacoromanica.ro
TARIH 395
www.dacoromanica.ro
396 AHMED ASIM
<Armistitiul s-a incheiat la 11 djemazi I 1206.0 pe timp de opt hmi. Delegatii s-au adunat
apoi la Iasi pentru fncheierea pAcii. Tratatul cuprinde 13 articole>:
I* 1189 H. = 1775.
" 22 zilhicce 1205 = 22 august 1791, data confirmaril pacii semnate la 4 august 179 L.
" Sanas-Bolan, Bratul Sulina.
29 5 zilhicce 1205 = 5 august 1791.
a° 11 cemazi I 1206 = 6 ianuarie 1792 la Galati. De fapt la 10 zilhicce 1205 = 10
august 1791.
www.dacoromanica.ro
TARIH 397
<El a pornit de la Macin §i a sosit la Istanbul in ziva de 10 Saban 1206 33. Enumerindu-se
tinuturile supuse Imperiului otoman in preajma anului 1000 " al Hegirei, se aminte#e §i de
Transilvania, Tam Romineasci, precum g.i de Moldova>.
www.dacoromanica.ro
398 AHMED ASIM
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
400 AHMED ASIM
www.dacoromanica.ro
TARIH 401
" 1152 H. = 10 aprilie 1739 28 martie 1740. Pacea de in pelgrad din 1739.
46 Constantin Ipsilanti (18 august 1802 12 august 1806).
42 Karun sau Harun, personaj legendar; In Orient avea §i seas de om foarte bogat".
43 Evail ,caban 1221 = 14 23 octombrie 1806. De fapt la 12 august 1806.
49 Iskerler Kalimaki (12 august octombrie 1806).
40 Alexandru $utu, la 12 august 1806.
51 In 1801 -1802.
www.dacoromanica.ro
402 AHMED ASIM
48 ms. iar cu slujba de dragoman al Divanului, care r5.ma'sese vacant, a fost onorat
Hangerli-beizade Alecu 53, care era apreciat de Poarta. §i care obtinuse ras-
plata In urma invinuirilor nascocite mai Inainte pe seama lui
48 ms. INTOARCEREA FLOTEI IMPERIALE, MAZILIREA AMIRALULUI <ELHADJ MEHMED
160 PA$A> $1 NUMIREA ALTUIA
49 ms. ... La inceputul lui ramazan 53, flota imparateasca a, tras in fata Inaltei
Port' §i chid mai sus aratatul a intrat la Sublima Poarta, el a fost mazilit
din functia de capudan, dat fiind dovedirea crimei sale. Chiar din spusele lui
rezulta ca el mintea rsi InFla Intro masur5. oarecare. Pe seama sa a fost apor-
data paza Hotinului
168-
171 ALTE EV ENIMENTE DIN EUROPA
52 ins.
<Se descrie o cuvintare a ambasadorului Frantei, Sebastiani, la Poartii, in scopul de a
se alia cu turcii impotriva intelegerii ruso-prusace. Napoleon se afla in Polonia. Sebastiani a
spus*
171 Dar imparatul nostru a auzit ca Inaltul Devlet i-a numit din nou pe
Si ms. Ipsilanti " §i pe Moruzi 55, care fusesera mai Inainte maziliti, fiind voievozii
Tarii Romane§ti §i Moldovei. El nu `va Incheia pace §i nu va lasa arma din
mina pins ce voievozii mai sus amintiti nu vor fi maziliti §i In locul for nu vor
fi numiti oameni devotati din rindurile raialelor. Ca urmare, atit timp cit
Tara Rom5.neasca §i Moldova nu vor intra cu desavir§ire sub stapInirea Inal-
tului Devlet, spaniolii, olandezii (Felemenk) §i francezii nu se vor Inapoia,
pfna atunci, din paraInturile Indepartate. De asemenea, nu se va Incheia
nici pacea generals, iar oastea franceza nu-§i va par5.si locul pentru nimic".
Atunci demnitarii statului au rams multumiti de acest raport §i au
fost de p5.'rere sä se trimita din partea pad4ahului cel ilustru, catre Imparatul
<Napoleon Bonaparte>, In grab5., o scrisoare specials, cuprinzInd necesitatea
Inlocuirii din nou a voievozilor mai sus mentionati. De aceea, In urma obtinerii
172 permisiunii, s-a scris o scrisoare Imparateasca din partea Inaltului sultanat
care Imparat §i o scrisoare ditr partea marelui vizir catre primal ministru
<al Frantei). Ele au fost expediate In grab5. la Paris, lui Muhib efendi. Cuprin-
sul. rezumativ al scrisorilor mai sus ar5.tate era urm5.' tortil: Mai Inainte de
aceasta, datorita abuzurilor peste limits ale voievozilot Tarii Romane§ti
§i Moldovei, precum i datorita cererilor §i insistentelor de la Poarta ale
generalului Sebastian' pentru mazilirea acestora, voievozii tespectivi
fusesera mazili ji, iar In locul for fusesera numiti Alecu 57 si dragomanul Diva-
nului ". Totup, In urma acestui fapt, ambasadorul RuSiei " §i, dupa el,
ambasadorul Angliei 80, unindu-se /titre ei, au Inceput sä ridice pretentii
58 Hangerli-beizade Alecu, Alexandru Hangerli.
" 1 ramazan 1121 = 12 noiembrie 1806.
" Constantin Ipsilanti e numit din nou in Tara Romineascii la 3 octombrie 1806.
" Alexandru Moruzi revine in Moldova la 5 octombrie 1806.
sb Sebesten. Horace-Francois-Bastien, Sebastiani, general francez si ambasador la Poarta
(1806-1808).
" Alija', In loc de Aleku. Alexandru Sutu, numit In Tara Romineasca, la 12 august 1806.
58 Scarlat Callimachi, numit in Moldova la 12 august 1806.
5' Andrei Iacovlevici Italinski, diplomat nis (1743-1827), ambasador la Constantinopo
(1802-1806 ; 18 12-18 16) .
88 Charles Arbuthnot, ambasadorul Angliei la Poarta (1805-1807).
www.dacoromanica.ro
TARIH 403
... In ziva aceea e= s-a facut, de asemenea, qi numirea citorva viziri mari.
Paza Hotinului, ca anexa la eialetul Silistrei, a fost acordata vizirului Mehmed
pa5a, fostul mutasarrif, iar sangeacul Ilbasan, ca anexa la sangeacul Avlonia,
a fost dat vizirului Ibrahim pa§a, iar sangeacul Kir§ehir a fost acordat beiler-
beiului (mirimiran) Kasim paqa, fost mutasarrif de Kodja-Ili, cu conditia
pazei Ismailului. De asemenea, sangeacul Aksaray, ca anexa la sangeacul
Karasi, a fost dat lui Tahir pap, cu conditia pazei Akkermanului
www.dacoromanica.ro
404 AHMED AS1M
57 ms.
177 CALCAREA TRATIATULUI DE CATRE RUSIA sr DECLARATIA DE RAZBOI A
INALTULUI DEVLET
<La 1nceput, se face un scurt istoric al politica Rusiei fat& de Poart& si fat& de eveni-
mentele din Europa acelei vremi. Se aratli sprijinul dat de ru*i sirbilor §i altor popoare din Balcani.
Despre politica Rusiei fata de Virile romAne se spun urmatoarele>:
lii.11.01o13.01Y.1).11e,Ii..)14,.:4,..647k,Z)...41,t
4.4;,,,...4s.?
-11::),-414.;A)..4) ...4,33k 0 4 6}',,, ,}+' d1466'4:1
:17°.PA..«....ji. 4.1; Ash.v.)..1::i GL,C;1) 4.1)% pit:i3 4C---.. 4'63;
6:41104v:44.,....4);.c: y..:4,1:).,.....v:A.4.4.! It .,,,:4 ',I.:3,40V)%
,.....; .%:3,19.1.14a, ji311,..143):-Iik tra 44-0L01 0 te 4:44,
.t...t.a.vijk.V..1bN3j?'.1,:31..k.- ei i . .e.-- el% N; .-4 .7'.4W.1/4C,F.;;..
:2: .; .46AIL, 3.,;. .,...0 OrNi, eAlej)°' 1 0,4006 Cfbilk I-Ael .44:-.
i:430 ...).441.1e t,f .}:,..c...1tAa., test; j04.43., rya L-.9 e 'L....et pr-..r
www.dacoromanica.ro
TARIH 407
www.dacoromanica.ro
908 AHMED ASIM
185 in caz de nevoie, ele sa treaca de aici spre Anapolitan 71". Dealtfel, nu ne
trece deloc prin gind sa nelinistim tinuturile binepazite <ale Imperiului otoman>
fereasca sfintul, nici macar cu cea mai mica privire de rautate. Potrivit pacii
vesnice dintre cele doua state si, indeosebi, potrivit aliantei $i unirii dintre
ele, nu trebuie sä va nelinisti #i deloc si nu trebuie sa va ingrijorati sufletele
pentru nimic. De aceea e mai bine sa nu va necajiti din pricina a fel de fel de
zvonuri".
Dar peste doua zile, ei au inceput sa construiasca 'un pod intre satul
cu numele de Aga-Golti 72, aflat pe malul de dincoace al fluviului Nistru,
si satul numit Herkob 73, care este situat pe malul celalalt. Aceasta veste a
fost adusa si transmisa celui mai sus aratat 74 de catre vamesul care statea
la locul numit Pod-Bast 75. Atunci talmaciul mai sus amintit a fost din nou
chemat repede si cu zarva mare si i s-a cerut socoteala, zicindu-i-se: Din
toate plingerile cadiilor, muftiilor, precum si din cele ale tuturor celorlalti
ostasi si comandanti rezulta ca toate aceste fapte nepotrivite ale rusilor nu
inseamna altceva cleat acoperirea jocului tridarii. In primul rind, daca sosirea
ostii rusesti in aceste parti ar fi fost autorizata si permisa din partea Inaltului
Devlet cel vesnic, in acest caz trebuia, fara indoiala, sa ni se scrie si sä ni se
faca cunoscut si noua. In al doilea rind, acum francezii intentioneaza, dupa
cum se spune, sa porneasca spre partile nordice ale %aril lesesti, De aceea este
evident ca e foarte departe de adevar gindul de a va apara pornind din partile
acestea. Potrivit zicalei: Dupa ratacire e greu sa to orientezi", adunarea
stringerea acestora in numar asa de mare cuprindea, fark indoiala, o inse-
laciune si o intriga. Inca din trecut si pina acum s-a constatat ca ei depun
toate eforturile si straduintele si cauta in mii de feluri sa provoace, potrivit
obiceiului lor, din, nimic, tulburare 1i viclesug.
Certndu -i -se astfel sa spuna adevarul cu privire la starile de lucruri,
talmaciul cel viclean, dupa ce a repetat cele afirmate si mai fnainte, a mai spus:
In momentul acesta a sosit scrisoare de la tar (ksral) precum ca ostile
rusesti, aflate intre Hotin si Iasi, sent trimise sa treaca prin partile Neapolului
61 ms. (Anapolitan ). Cu acest scop se construieste podul. Ele 1 i iau angajamentul
c5. se vor muta indata de acolo, trecind mai departe. Mara de aceasta, nu mai
cunosc alte stiri adevarate cu privire la alte planuri". Astfel aria incheiat el
vorbele despre o scrisoare plasmuita 75.
In aceste momente incurcate, inthnplarile mai sus amintitg au fost
aduse 1i la cunostinta noului voievod, Scarlat, care sosise in Tara Ro1n5.-
186 neasca 77. Astfel, vizirul mai sus amintit i-a scriS o scrisoare? intrebindul
totodata urmatoarele: Stiti sau va amintiti cumva ca oastea. ruseasca se
va apropia de serhaturi potrivit recentelor tratate ale Inaltului Devlet cel
vesnic?". and i-a expediat aceasta scrisoare, printr-un curier, voievodul mai
sus aratat, care era supusul Inaltului Devlet si grijuliu si priceput, expri-
mindu-si mirarea despre evenimentele mai sus aratate, a %tut cunoscut ca
nu stie si c5. nu a auzit nimic cu privire la chestiunile acelea psi ca faptele intri-
www.dacoromanica.ro
TARIH 409
gante de acest fel ale afurisitilor, r5.i din fire, sint nelalocul lor. El a mai insistat
sä se acorde foarte mare atentie masurilor de paza $i prevedere si sa nu se
arate neglijenta si nepasare si sa nu se lase dusi de vorbele inselatoare ale
acestora 78.
Vizirul mai sus amintit a mai aflat ca rusii se aduna si in fata Benderului.
De aceea sufletul sau s-a umplut cu fel de fel de ginduri inspaimintatoare.
Intentiile rele ale afurisitilor necredinciosi s-au adeveritprin numeroase probe
si a devenit clar ca aceste fapte sint provocate de unele ginduri rele si nedrepte.
Unul dintre oamenii bogati din Hotin, care avea legaturi de prietenie din
trecut cu cineya din rindurile raialei, a fost informat de acesta, pe ascuns,
In numele prieteniei dintre ei, astfel: Ceea ce trebuie facut indata este sa
depuneti toate eforturile oa pink in ziva de Pasti (Paskalya) s5 nu mai ra-
mineti in aceste parti, ci sa vk grabiti sa mergeti repede spre locuri ferite si
adapostite. M-am simtit obligat sä vä rnsturisesc aceasta taina fiindca am
fost in slujba voastra". Spunind astfel, a esta si-a aratat recunostinta fata
62 ms. de bunavointa din trecut a bogatasului sI gindul sau de a-i face un bine.
Acesta, la rindul sau, a venit si a spus in taipa toate acestea vizirului.
<Se mai aratli c6. inclinarea Portii spre Franta crease raceala fntre rusi si turci>.
187 Apoi, era clar ca si Schimbarea voievozilor Tarii Romane§ti si Moldovei
trebuia sa fie un motiv pentru punerea lor in miscare.
Dar demnitarii statului <otoman>, cel vesnic maret, erau complet
nepasatori In privinta int5.ririi $i consolid5xii serhaturilor, precum si in privinta
preg5.tirii §i aranj5xii treburilor de paza sau ale armelor de aparare. De aceea
oastea. §i hambarele de zaherele ale unui loc de adapost ca Hotinul, care era
una din fortaretele cele mai de seams ale Serhaturilor marginar, erau lipsite
de munitii si de alte lucruri. Hotinul era gol ca si sufletele lor, lipsite de griji,
iar suita lui Kara-Mehmed pasa, care se afla de paza, era egala cu zero. De
asemenea st slujba§ii care trebuiau sa-i serveasca erau putini la numar, ca
si monedele de dinari, iar agalele for I i petreceau timpul fara griji in diferite
colturi, impreuna doar cu citiva slujba4i. Toate aceste neglijente, precum si
necunoa§terea imprejurimilot de catre cei de pe malul de dincoace, iI atrageau
pe duFnanii legii, pe vechii adversari plini de ura, care iscodeau continuu situa-
lia piris la ama'nunte, inden`mindu-i pe ghiaurii raufacatori la diverse lacomii
62 ms. ... Intre timp, in ziva de miercuri, a 13-a zi a lunii mai sus amintite 78,
cind, dis-de-diinineata, atmosfera era plink de aburi, toti ghiaurii, pornind
din locurile lor ca ni§te rauf5.catori, s-au grabit ca o apa curgatoare sa treaca
188 de pe malul de dincolo peste podul construit de ei. Dupa trecerea lor, ei au
inceput sa construiasca ici-colo intarituri si fortificatii pentru tabara lor, inal-
tindu-si steagurile r5.ufacatoare. Cintind apoi din trompetele si instrumentele
lor §i leganindu-se ca o mare neagrk, au venit de-a dreptul si s-au asezat
in fata portilor de la Zwaniec (Izvanca), murdarind acele p5.minturi curate.
Locuitorii orasului <Hotin> an ramas buim5.'citi de aceste evenimente neastep-
tate, pierzindu-si mintile aproape cu totul. Atunci ei 1 -au invitat pe muhafizul-
pasa cep fericit $i au inceput sa astupe $i sa baricadeze intrarile §i trecatorile.
Dar era in zadar. War dac5. comandantul tinutului se afla afar5., totusi
ghiaurii nenorociti au inceput, pe de alt5.' parte, sa ocupe unele dintre metere-
78 Ale rusilor.
78 13 ranunan 1221 = 24 noiembrib 1806.
www.dacoromanica.ro
410 AHMED ASIM
zele raposatului sultan Osman 80, aflate in locul numit Koru alti 81, in timp
ce inauntru, in cetate, tot poporul a fost cuprins de o spaima tremuratoare,
iar pasa-muhafizul, precum si ceilal i comandanti de osti erau cuprinsi de un
ocean de uimiri In tot trupul si In tot sufletul lor. Atunci 1-au chemat pe tal-
maciul cel afurisit spre a-1 intreba despre adevarul cu privire la aceasta corn-
portare a rusilor, precum si cu privire la tradarea intr-o maniera urita de
toate neamurile si care contravine tuturor obiceiurilor. Atunci, afurisitul
necredincios si-a aruncat otrava si a ameninea.t, adresindu-se cu ironie: Po-
trivit poruncii imparatului nostruW, dad. azi veti preda cetatea, yeti putea
primi In miinile voastre actele de iertare pentru toate avutiile si sufletele
voastre si yeti scapa, iar In caz contrar, s-a hotarit sa fiti calcati cu totii si
nimiciti". Atunci, mai sus aratatul <pasa>, precum, si ceilalti s-au buimacit
in fa%a glasului ridicat al acelui nenorocit. Tocmai atunci a aparut si un slujbas
din partea generalului <rus), care a repetat si a intarit cele spuse de talmaci
si i-a sfatuit cu severitate A se fereasca de inttrziere In privinta predarii
cetatii, exagerind si mai mult porunca Inspaimintatoare si drastica. Acesta
a mai adus stirea ca s-ar putea A nu se admits aminare mai mult de o zi.
Atunci mai sus aratatul <pasa> i-a intrebat pe cadiu, pe muftiu (miiftii)
si pe ceilalti demnitari si comandanti prezenti si le-a cerut parerea. El si-a
63 ms. exprimat regretul ca nu se poate gindi la rezistenta si ca ar trebui A se renunte
la ideea depunerii unor eforturi si straduinte In privinta aparkii cet5.4ii.
Atunci toti s-au simtit ca strapunsi de sageti si, unindu-se cu totii, au rostit
zicala ca e mai bine sa bati toba decit sa mori pe cimpul de Waite". Astfel,
89 au fost de acord cu totii sa semneze pentru predarea cetatii, zicind ca nu exists
nici o alts tale. De aceea, a doua zi, joi, in urma incheierit unor conditii si
angajamente, acel oral frumos a fost calcat de picioarele ghtaurilorf devenind
resedinta dusmanilor afurisiti.
Vizirul mai sus aratat si toti ceilalti locuitort, transportindu-se cu
totii In orasul <cetatii), au stat cite trei sau cite cinci intr-o cast. In timp
ce ei tsi cautau adaposturi, nu le-a ramas timp de altceva, dar nu se tndoiau
de faptul ca, potrivit obiceiului, toate lucrurile si avutiile for vor fi in siguranta.
Dar tocmai atunci, datorita unor evrei si altor raiale lacome si rauf5.-
catoare, <trupele tariste> au calcat tratatul, iar obiectele localnicilor au intrat
in miinile for pradalnice
Afurisitul de general 82 trimisese vizirului mai sus amintit stirea ca,
pe timp de 90 de zile, va ocroti plecarea copitlor si femeilor musulmane in
tinuturi linistite pentru ca, la sfirsitul temenului mai sus aratat, ei sa ajunga
in partile linistite si dorite. Atunci vizirul mai sus amintit a tinut sfat cu mai
marii populatiei ca sa le cear5. parerea. Ei au fost de parere ca de azi incolo
sa nu familia si sa nu mai stea nici macar o zi. Aceasta stire i-a fost transmisa
generalului, fkindu-i-se totodata cunoscut sa pregateasca si A aranjeze
indata carute si alte mijloace care be sent necesare. Acesta, la rindul sau, a
pregatit cele de trebuinta, numind totodata linga ei un comandant, impreuna
cu un numar oarecare de ostasi cazaci. Apoi i-a expediat spre partite ferite si
63 ms. linistite dInspre Galati. Atunci, Kara-Mehmed pasa, suita de sub comanda lui,
precum si populatia si copiii si femeile s-au indrepfat spre partile adapostite
si ferite ale Galatiului, jelind si privind cu ochi indurerati la eaminele lor.
80 Osman al II-lea (1618-1622). Fortificatiile Acute cu prilejul expeditiei de la Hotin din162 1.
81 Koru alto: Marginea. padurii" sau ling& pAdure".
814 Alexandru I, farul Rusiei.
88 Ivan Ivanovici Michelson, general In armata rust (1740-1807).
www.dacoromanica.ro
TARIH 411
Dupa cum s-a semnalat mai inainte in scris, feldmaresalul cel orgolios
si plin de rataciri, dupa ce a expediat o tabara nenorocita asupra Hotinului,
a pornit cu o oaste de 35 000 de nenorociti demni de infern. Pe la mijlocul
lunii ramazan (Siyam ) 134 s-a instalat, bucurindu-se de nenorocirile altora,
in localitatea numita Dubasar (Tombasar ), din fata fluviului Nistru, la o dis-
tanta de opt ceasuri de Bender care a fost un tirg infloritor si o cetate impor-
tanta a credinciosilor in toate timpurile. Dupa aceea s-au grabit s5. treaca
numaidecit pe malul de dincoace 85, incepind sa calce hotarele tinuturilor
64 ms. bine p5.zite. Dup5. aceea <feldmaresalul> a numit o tabara. de 6 000 de oameni
si, preg5.tind-o, a trimis-o spre Bender. Cind vizirul Hasan pasa, care se afla
acolo ca muhafiz, a auzit de sosirea neasteptata a ostii amintite, a
chemat la el pe cadiu, pe muftiu si pe toti zabitii si agalele, facindu-le
cunoscuta aparitia ostirii moscovite; pe neasteptate Atunci, fiecare
a t5.1macit acest fapt in felul sau. Unii au amutit de prea mare uimire,
iar altii s-au buimacit de prea multa team'5. si groath. Apoi, potrivit hot5.ririlor
luate de cei prezenti, s-au apucat sa scrie o scrisoare din partea vizirului mai
sus-aratat catre comandantul ghiaurilor, intrebindu-1 despre aceasta fapta
191 rea. Pe dud ei scriau o asemenea hirtie ca s-o expedieze, a aparut din fats
tabara nenorocita, lipsind de prosperitate locul din apropierea cetatii. Dupa
aceea, generalul care era comandant si care merita sa fie pedepsit, trimitind
In cetate un ghiaur dintre ai sai, a transmis stirea ca, dat fiind faptul ca sint
autorizati din partea Inaltului Devlet sa treaca din aceste tinuturi spre Neapoli
(Anapolitan ), ar dori ca oastea lui s5. stea in afara orasului, iar el, singur, sa
stea si sa se odihneasca in cetate timp de trei zile ca musafir si ca om ales.
Aceasta stire amara a deranjat stomacul muhafizului pasa, precum si al
celorlalti demnitari ai tinuturilor de pe acolo. Un astfel de magiun otravit
si imbibat cu inse15.ciune si videnie i-a facut sa-si piarda cunostinta si judecata.
www.dacoromanica.ro
412 AHMED ASIM
www.dacoromanica.ro
TARIH 413
65 ms. prqdarea cetatii (Bender>, atunci, potrivit bunavointei lui, toti locuitorii
I3enderului vor obtine cu siguranta aman 0 vor pleca in tinuturile lini0ite,
preferate de ei, impreuna cu. avutiile §i cu lucrurile lor vechi sau noi, bune
sau rele. Dar dad., refuzind predarea cetatii, va veti ridica s-o apa'rati, atunci
193 el va ataca personal, iar dac5. urechile mele vor auzi din cetate doar un singur
bubuit de tun sau de pu§c5., atunci, nemaitinind seams de regulile capi-
tularii, care se respects pentru raiale Inca din trecut §i pina acuma, veti
fi nimiciti cu totii fie mici, fie marl. De aceea sa procedati a§a cum va fi mai
bine pentru voi pi, avind mild pentru copiii §i familiile voastre, sa renuntati
la lupta 0 la placer.
Scotind aceasta scrisoare cu cuprins de jale §i care love0e inimile, solul
rusesc a intristat §i a mi§cat gindurile ca picatura de mercur. Atunci, inainte
ca vizirul mai sus aratat 87 sä fi apelat la cei prezenti, toti au fost dd acord
in privinta predarii cetatii, dorind A. lag la liman cu averile §i cu sufletele
lor. De aceea, In a 27-a zi a lunii ramazan 88 0 acest scump loc de refugiu
a intrat in miinile ghiaurilor rataciti fail nici un fel de impotrivire §i lupta.
Aceasta tire a pirjolit ca un foc inimile musulmanilor §i i-a intristat foarte
mult pe toti credincio0i.
Urmau nenorociri dupe nenorociri pi necazuri dupa necazuri. Dupe
ocuparea <Benderului>, generalul cel afurisit i-a scos §i pe ace0ia, intocmai
ca §i populatia din Hotin, la margine §i a smuls 0 a acaparat avutiile §i lucrurile
lor, de0, potrivit intelegerii, ele nu puteau fi luate, iar lor le-a aratat buna-
vointa forma15., ingaduindu-le sa stea acolo timp de 90 de zile pi char pins
la sosirea iernii.
In felul acesta, el i-a transformat in adevarati prizonieri pe oamenii
aceia ne0iutori §i simpli. Toti au primit sa stea pins la expirarea termenului
pentru care se (Muse promisiune, ocupindu-se cu vinzarea lucrurilor §i avu-
tiilor lor, ca siii mai 9ureze poverile §i bagajele.
194 (Mai departe se aratii cA acele doul cetati, Hotin si Bender, le-au luat rusii datorita
195 neglijentei si neprii demnitarilor de la PoartA>.
66 ms. .... Se revenim iar5.0 la povestirea noastra. A§a cum s-a descris §i mai sus,
rautatile §i provocarile de strica'ciuni <in partile Hotinului §i Benderului)
au fost auzite de Bayraktar 89 Mustafa papa prin ptirile aduse de iscoade.
Fiind unul dintre aianii de Rusciuc, el a fost onorat, dup5. Tirsiniklizade,
cu titlul de capugiba0, avind §i rangul de primul imbrohor (mirahor ). Acesta,
la rindul sau, a trimis tire vechiului sau prieten din timpul §ederii la Nara
§i eroului timpului care era Pehlivan Ibrahim aga, aflat pe atunci in locali-
tatea numita Kuzgun 90, de pe malul Dunariii impreuna cu vitejii lui 0 cu
luptatorii renumiti in intreaga lume, cerindu-i, totodata, sa se grabeasca
a numi un numb- oarecare de o§ti §i se mearga personal la cetatea Ismail §i
195 sä alba grill de porunca de pail §i de aparare a acesteia. De aceea (Ibrahim
aga>, la rindul lui, sosind cu iuteala vintului linga cetatea respective, a intrat
in ea ape cum patrunde sufletul in trup.
0 Muhafiz' ul de Bender.
88 27 ramazan 1221 = 8 decembrie 1806.
89 Bayraktar sau Alemdar. I
'PO Ifuzgun, o localitate cu acest nume se ail& si lingi Adam-Clisi, azi: Ion Corwin (dar
este situatA in interiorul Dobrogei). Aici este vorba de o localitate din nordul Dobrogei (?).
www.dacoromanica.ro
414 AHMED ASIM
<Se descriu, mai departe, ciocnirea dintre cele doua trope si retragerea turcilor In cetate,
din pricina sosirii de ajutoare In tabara ruseasca. Rusii fi unnAresc pe turci $i asediazli cetatea
Ismail. Dupl. lupte de vreo sapte ore, care s-au dat acolo, rusii au trebuit O. se Intoarcli>.
Cei mai multi dintre ghiauri, demni de infern, fiind trecuti prin sabie
au fost trimiqi in pr5.pastie, iar cei scapati de loviturile stbiilor s-au ascuns
prin vale impreuna cu serdarul lor cel necurat, salvinduji in felul acesta
sufletele lor de ghiarele tinerilor viteji.
<Trimiterea, de catre Kasim pasa cel mentionat, a acestei veal Imbucuratoare la Poarta
fericirii alnveselit inimile tuturor credinciosilor. Amaze noun izbindA 1-a Iini,4tit pe musulmanii
care eras nec.fijiti de evenimentele din Bender $i Hotin).
www.dacoromanica.ro
41Ffer. T re-rnerr. Cia ;::1? -".`rrek TIP "71:1 Pl-nri
Ar?'-cf.T.1-
s eirAr ilelv,Ieff rwn
rfier eV) %freP en el el t-J 1* 1i;c0-41
ne;:cp,;1:ge t:y?ri-K me
eye:- Ortfrl'fir 111. Fril rsir fee1r',S5 -14;4"J
r e ten
Ps' -cy-f1/44-1 rst cier ar7
198 Dupa cum s-a descris mai inainte, In lupta care avusese loc la cetatea
Ismail, mai sus aratatul Kasim pa§a luase masuri bune, iar In privinta pazei
cetatii §i apararii ei fata de du§mani, el depusese eforturi 0 se straduise In
mod curajos §i viteje4te. De aceea cusururile lui au fost iertate de catre sta-
pini. De asemenea, sperindu -se ca §i ae azi Inainte va face slujbe potrivite
pentru credinta §i pentru Ina ltul Devlet §i intr-un mod eroic, ca In pove0i,
soarta §i renumele lui an fost inaltate la intii ale lunii zilka'de 98 cu Inaltul
rang de vizir §i cu titlul de erou (gazi ) §i a fost inaltata faima de viteaz a
acestui vizir curajos
Dupa cum s-a scris mai inainte, dat fiind ca afurisitul, necredinciosul
§i tradatorul nenorocitul voievod al Tariff Romanesti, Constantin Ipsilanti,
fusese corupt cu apa grata a intrigii, riazilirea §i pedepsirea lui devenisera
de neinlaturat 94. De asemenea §i voievodul Moldovei, Alexandru Moruzi,
www.dacoromanica.ro
TARIH 417
68ms. fiind mindru §i dibaci In politica, ceruse mereu sä fie mazilit 95. De aceea dem=
nitarii Devletului avusesera un prilej In aceasta privinta. Atunci Ii sosise
ambasadorului de la Poarta fericirii, cu numele de Sebastiani, o scrisoare din
partea imparatului Frantei, Napoleon, care, ceva mai inainte, trimisese oaste
In Polonia §i era pe punctul de a porni un razboi nou impotriva Rusiei. Ea
cuprindea 9i §tirea c5. Rusia cerea pace §i prietenie cu el 0 ca pentru aceasta
el 98 Va fi recunoscator fata de bunatatea Inaltului Devlet §i ca, potrivit
200 tratatului §1 angajamentului, demne de Incredere, ce se vor incheia intre cele
dou5. parti 97, una din clauzele pacii <cu Rusia) va cuprinde integritatea teri-
toriala a Inaltului Devlet §i ca de azi inainte se va pune capat chestiunii
supravegherii de catre ru0 a Tani Romane§ti §i Moldovei. Potrivit celor
aratate In scrisoare, demnitarii Devletului se bucurasera ca ei vor dispune
de mazilirea si de schimbarea celor doi voievozi mai sus amintiti. De aceea,
fare §ovaiala §i fare nici o intirziere, mazilindu-i pe amindoi deodata, dadusera
Moldova lui Scarlat 98, iar Tara Romaneasca lui Alecu 99.
Potrivit acestei hotariri, fiecare dintre ace§tia se indreptasera la posturile
lor, iar predecesorii lor fusesera invitati, potrivit inaltei porunci, sa se intoarca
la Inalta Poarta. Cind afurisitul Constantin Ipsilanti afla de sosirea ilustrei
porunci, potrivit vechiului exemplu al fratelui sau, plea indata din Bucurgti
§i, lulndu -tsi toata suita §i toate lucrurile lui, se gra'bi sa tread. In Rusia, prin
Austria. In felul acesta devenise clay ca cei de acela0 neam se atrag".
Astfel, devenise clar ca ghiaurul acela era, pur §i simplu, rus, iar Alexandru
<Moruzi> se grabise sa vine numaidecit spre Poarta fericirii. De asemenea,
noii voievozi, la rindul lor, urmau sa piece la re§edintele lor §i incepusera sa-si
pregateasca cele necesare. Dar tocmai In momentul chid erau pe punctul de
a termina pregatirile de plecare, la interventia ambasadorului Rusiei de la
Poarta fericirii, posturile de voievozi au fost lasate mai departe tot pe seama
celor dinainte. Astfel, Constantin urma sä se intoarca din nou, iar Alexandru
<Moruzi) s-a Inapoiat §i el. Afurisitului de Constantin i s-a trimis o porunca
privind mentinerea domniei. Scarlat §i Alecu nu apucasera sä guste Inca din
69 ms. norocul lor §i, pe nea§teptate, numirile lor au fost anulate. De aceea, ei au
fost nevoiti sä revina la Inalta Poarta. Inalta porunca trimisa pentru Cons-
tantin <Ipsilanti> i-a fost inminata mai sus amintitului la Camenita. Acesta
a renuntat s-o primeasc5.. and aceasta tine rece a ajuns la urechile demni-
tarilor, Scarlat a fost din nou oprit pi retinut linga cei din Rusciuc, iar cind
Alexandru <Moruzi> a ajuns in localitatea numita Foc§ani, care se afla In
apropiere de ora.011 Iasi, re§edinta Moldovei, a sosit la urechile lui §tirea ca
ru0i an trecut Nistrul §i ca feldmare§alul a calcat in tinutul Moldovei. Atunci,
el a stat in localitatea mai sus aratata. Dupe ce s-a gindit cam cum sa proce-
201 deze §i aflind apoi de apropierea o§tii ruse§ti de localitatea respectiv5., s-a
grabit sa se intoarca spre Poarta cea ocrotitoare. Cind voievodul Scarlat
a ajuns la Rusciuc, atunci evenimentele de la Hotin §i Bender an fost auzite
de catre Alemdar<Mustafa> aga. Atunci, voievodul cel mai sus aratat a fost
in#iintat In taina despre situatia lui. Acesta, la rindul sau, i-a povestit despre
cele scrise lui de dire valiul de Hotin §i ca indata dupe aceea el a trimis la
Poarta fericirii scrisoarea mai sus aratatului, impreuna cu un arz de-al sau.
" Tot tnainte de 12 august 1806.
" Napoleon Bonaparte.
" !litre Franta qi Poarta.
" Scarlat Callimachi (la 12 august 1806).
99 Alexandru Sutu (la 12 august 1806).
www.dacoromanica.ro
418 AHMED ASIM
Atunci, Para sä piarda vremea, §i mai sus amintitul aga a scris §i a raportat
mumaidecit la Ina lta Poarta situatia care se ivise. Dupe aceea, echipindu-se
in persoana Si pregatind osta0 si munitii, s-a straduit §i a depus eforturi in
vederea apararii malurilor Dunarii. Potrivit vestii mentionate mai sus, dorin-
tele voievozilor respectivi nu se realizasera §i demnitarii imparatiei an socotit
potrivit ca, pins la clarificarea acestor start confuze, ei sä stea la Rusciuc.
De aceea fiecaruia dintre ei li s-a trimis din partea padiqahului cel maret
ca Alexandru <cel Mare> cite cinci pungi de aspri lunar §i ei an ramas acolo
pina la limpezirea vremurilor tulburi
<Autorul arata mai departe cA doua lucruri nu se pot vita si anume: cuvintele spuse de
ambasadorul Rusiei in legaturi, cu schimbarea voievozilor Moldovei si Tarn Romanesti fig
consimtimIntul Rusiei 8i cuvintele lui Napoleon Bonaparte despre Imperiul otoman>:
69 ms., Primul se refers la cuvintele unite ale ambasadorului Rusiei in urma
202 schimbarii voievozilor mai sus amintiti. Acesta, venind la Marele Vizirat 100,
se aFza In fiecare zi acolo ca o c5mila nebuna tipa §i striga in gura mare
in toate partile. El statea pe un scaun In fata Reisatului p1,si spumega, zicind:
Cu ce drept iafi schimbat pe voievozii Tarii Romane§ti §i Moldovei fr5. st
fi cerut invoirea noastra ? Ce inseamna asta ? Acum trebuie sä le dati posturile
for de dinainte. In caz contrar, atacind pe uscat si pe mare, In cincisprezece
zile putem emite firmane In toate tinuturile, chiar §i prin partile de la Konya
§i Damasc (dam), pe care be considerati din Zara voastra 1 Acest lucru e mai
u§or pentru not chiar decit sa bei apt ! Noi v-am lasat sa va mentineti doar din
mils §i pentru ca sinteti trebuincio0 pentru unele aliq-veri§uri. Altfel, vt facem
a§a §i pe dincolo ...".
<Se aratA, mai departe, cA el venea In fiecare zi In fats. Ministerului de Externe N vorbea
acolo, Wit sA intre Inkuntru. Autorul mentioneazi di a fost martor ocular la aceste IntImpliiri>.
...Celalalt lucru se refers la vorbele nenorocite ale lui Napoleon <Bo-
naparte), care a spus: Eu sint acela care tin Imperiul otoman ca ingerul
Gavril Altfel, de mult ar fi fost distrus §i ar fi fost dat peste cap !". Iata,
I
75 ms. SCOATEREA TUIULUI CEL PURTATOR DE VICTORIE <A COINCIS CU ZIUA IN CARE
AU SOSIT $1 PRIZONIERII LUATI PRIN PARTILE CETATII ISMAIL>.
214 OMORIREA TATALUI FUGARULUI CONSTANTIN CEL RAUFACATOR
www.dacoromanica.ro
TAMA 419
www.dacoromanica.ro
420 AHMED ASIM
lui Kasim pap, muhafizul cetatii, aflasera mai Inainte de intentiile ghiaurilor.
Atunci <Kasim pap> numise i trimise un numar oarecare de cavaleri sub
comanda lui Pehlivan aga,, Ei plecasera §i se apzasera inaintea lor 108 in loca-
litatea mai sus aratata. Dupa ce cavalerii au trecut prin sabie pe cei nenorociti
care venisera drept caraule, ei s-au imbracat cu hainele ghiaurilor nimiciti
0 s-au apzat, deghizati, In fats satului spre care venea tabara cea nenorocita.
Cind tabara cea nenorocita a aparut din urma, pe ps, oastea islamica a intrat
in sat ca o caraula <ruseasca> §i tabara, la rindul ei, crezind ca In fats se afla
caraula lor, cu hainele §i cu steagurile lor, s-a apropiat de satul mai sus men-
tionat fara grip. §i fara teams 0 in dezordine.
(Se descrie, mai departe, bAtAlia din acel sat si Infringerea taberei rusesti de acolo).
246 Dupa cum s-a descris i in paginile de mai sus, dat flind faptul c5. pa-
minturile Tarii Romane0i §i Moldovei au fost calcate de picioarele inamicilor
247 afurisiti, a aparut ilustra iradea imparateasca In sensul ca, cilia la reintrarea
acestora, cu ajutorul lui Allah, In rindurile tinuturilor binepazite, voievozii
lor sa stea linga <Bayraktar> Mustafa pap., serascherul de la Dunare. Fiecaruia
dintre ei i s-au impartit din partea imparatiei cite 2 500 de pia§tri pe lima §i,
in felul acesta, ei au fost fericiti, iar intretinerea lor a fost asigurata.
122 A rusilor.
109 1208 H. = 9 august 1793 28 iulie 1794.
112 1222 H. = 11 martie 1807 27 februarie 1808.
111 Osman I (1299-13261.
112 Orhan I (1326-1359/1360).
110 1000 H. = 19 octombrie 1591 7 octombrie 1592.
www.dacoromanica.ro
TARIK 421
109 Inaltul Devlet s-a gr5.bit sa declare razboi Rusiei. Intrucit unele pur-
ms. taH ale Rusiei nu erau pe placul Devletului <otoman>, atunci s-ar fi putut
279 gasi o dezlegare prin mijlocirea statului nostru sau a altui stat. S-a aratat
adeseori ca in timpul razboaielor rusii $i austriecii se inteleg totdeauna. De
aceea, iata ca si acum Austria a declarat razboi Inaltului Devlet. Facind si
acum declaratii de razboi, ea trimite asemenea declaratii scrise la Insula 122,
la Belgrad, la Bogiirdelen, precum si la serhaturile Bosniei si voievodului
Tarii Romanesti".
El a mai facut cunoscut c5. <austriecii> incepusera sa atace pe unde
puteau.
ni 1123 H. = 19 februarie 1711 8 februarie 1712.
116 Xral, in seas de tar; Petru cel Mare.
216 Potoski, contele Potocki, familie de magnati poloni.
117 Deli Petra, Petru cel Nebun".
1" 1188 H. = 14 martie 1774 3 martie 1775. Paces de la Kitcillk-ICainargi (1774).
in 1206 H. = 31 august 179 1 18 august 1792. Pacea de la Iasi (1792).
110 Autorul revine asupra unor evenimente descrise mai Inainte, comentindu-le (aid e
vorba de ritzboiul dintre 1787 si 1792).
111 Iaoov Ivanovici Bulgakov, ambasador rus la Constantinopol.
122 Ada-Kaleh. In 1787.
www.dacoromanica.ro
422 AHMED ASIM
<Baronul de Testa aritase textul declaratiei de rizboi a Austriei. Se descrie, mai departe,
fnaintarea rusilor si, austriecilor).
111 ... Intre tiny, rusii ocupasera toate tinuturile de prin partile Ismail,
ms. Chilia si Akkerman. Nefiind acordate ajutoare din partea ostii, s-au pricinuit
pagube foarte mari ...
111 (Pace* cu Austria se Incheie la $i§tov la 12 zilhidjge 1205131).
Ms.
284
288 ... In sfirsit, in a douasprezecea zi a lunii zilhidjge din anul 1205 s-au
obtinut pacea prietenia cu Austria, iar in a cincisprezecea zi din anul (120)6152
s-a realizat pacea si cu Rusia, inchizindu-se astfel usile razboiului
122 Kodja-lusuf pa,sa, mare vizir (25 ianuarie 1786 28 mai 1789).
124 Kethuda-Hasan pasa, mare vizir (28 mai 3 decembrie 1789). Era poreclit Cenaze"
sau Meyyit" (Cadavrul), precum si Cerkez" (vezi si notele 6 si 18).
131 Melek-Mehmed pasa, mare vizir (4 mai 1792 19 octombrie 1794).
Autorul se refer& din non la evenimentele de la stirsitul anului 1789 (vezi si mai sus).
122 Djezayirli, din Algeria". A fost mare vizir Satre: 3 decembrie 1789 30 martie 1790.
1211 Ada-Kaleh.
laa
Daragadji, Teregova, In 1788.
120 implratul Austriei, Iosif al II-lea (vezi si mai sus).
131 12 zilhicce 1205 = 12 august 1791. De fapt la 4 august 179k
122 15 muharrem ( ? ) 1206 = 14 septembrie 1791. Este vorba doar de armistifiu (10
august 1791), pacea incheindu-se in 9 ianuarie 1792.
www.dacoromanica.ro
TARIR 423
14 (Se fac consideratii asupra politicii marilor puteri din Europa. Rusia se strliduia sd supra -
IS. vegheze Moldova qi Tara Romineasel fi ajuta pe sfrbi qi pe greci>.
91-
92
14 Sub pretextul confirmkrii at recunoasterii titlului de imparat al lui
s. Bonaparte133 motivfnd schimbarea voievozilor Tani Romanesti si Moldovei.138,
<rusii> au ocupat treptat cetatile Hotin si Bender, asa cum planuisera, si au
silit Inalta imparatie la expeditie ...
... Ceva mai inainte fusesera trimise osti sub comanda muhafizului de
Ismail. De asemenea, ai in partea Jul Alemdar-Mustafa pasa au fost desemnate
Wile din imprejurimi $i an fost trimise multe tunuri si munitii. Dupa aceea,
in a optsprezecea zi a lunii muharrem 135, simb515., potrivit obiceiului osma-
nesc, aga de ieniceri, Pehlivan Husein aga, aratind un alai orinduit cu eeata
de ieniceri, a trecut prin fata mariei-sale padisahului cel maret si a pornit
pe drumul Topkapu spre cortul sku asezat pe sesul de la Davud-Pala.
1301 In timpul acela soseau de prin partea Ismailului scrisori, unele dupk.
altele, cu stink a pink la data aceea ostasii ghiauri, foarte multi la numar
au atacat cetatea mai sus arktat5. de 17 on si ca, in felul acesta, ei provocau
pierderi fortau oastea islamica. Se mai arata ca <turcii> se straduiau sa
salveze cetatea chid cu forta, cind cu viclenie sau cu oarecare bunkvointe,
depunfnd astfel toate sfortarile tor. Dar vitejia gaziului Kasim pasa s-a fa's-
pindit ca epopeea lui Rustem 186 $i ca atacurile vitejesti ale lui Pehlivan aga.
De aceea, eroismul lui a f5.cut ca fiecare atac al dusmanilor sk se termine cu.
umilire 1i cu pierderi pentru ei, iar mai mult de jumatate din ei au fost trecuti
pink acuma prin tkisul sabiei.
Obtinerea de victorii de fiecare datk de catre ostasii musulmani con-
19 stituia un motiv de imbarbatare a inimilox for si de crestere a sperantelor lor.
p13 Dupk aceast5. scrisoare, au sosit scrisori si din partea lui Alemdar-Mustafa
pasa. In ele se spunea ca ghiaurii afurisiti s-au luptat de nenumarate on cu
oastea viteaza pe care el o trimisese in interiorul Tani Romanesti sub comanda
unui bray si c5., cu ajutorul fnaltului Allah, de fiecare datk, norocul victories_
flind de partea musulmanilor, vesmintele jerpelitd ale dusmanilor afurisiti
au fost facute bucati. Se mai arata ca, indeosebi chid vizirul amintit mai sus
a auzit ck vreo 25 000 de afurisiti raufkcatori, care stateau adunati la Bucu-
resti, au' asediat pe neasteptate cetatea Giurgiului si au inceput s-o forteze
cu tunuri cu hambrale el s-a grabit indata sä mearga in ajutor cu o oaste-
foarte mare, jar chid a ajuns acolo s-a ciocnit cu ei, incepind lupta.
188 in 1804 Napoleon Bonaparte se intitulase impOrat al tuturor francezilor". Poarta-
fl recunoscuse.
I" La 12 august 1806 (vezi $i mai sus).
I" 18 muharrem 1222 = 28 martie 1807.
135 Rustem, personaj legendar in lumea musulmana.
www.dacoromanica.ro
424 AHMED ASIM
Dupa ce s-a facut din ambele parti un schimb de focuri timp de cinci
ore, cu ajutorul lui Allah, potrivit zicalei credincio*ii devin biruitori asupra
celor cu credinta falsa", cavalerii necredincio*ilor au fost nimiciti de sabiile
credincio*ilor. Aproape jumatate din cei din tabara aceea nenorocita au fost
trecuti prin sabiile musulmanilor, iar ceilalti *i-au aruncat sufletele prin
partile viilor din Taba 13/7, dar, neputind sä se mentina nici acolo, au fugit
spre Bucure*ti. Cu aceasta bucurie musulmanii s-au felicitat ca de Bayram
(Iyd).
(Aceste evenimente au avut loc intre 27 muharrem si 10 safer 1222 he).
<Se vorbe,ste de mAsurile de aprovizionare, precum ,vi de construirea de hambare pe malurile
Dunarii>.
365 Trimitind, din cind in chid, bulucuri spre voievozii din Moldova
*i Tara Romineasc5., el lua *i procura, prin hainie, bath *i zaherele fara plata.
In felul acesta, el adunase o ceata de raufacatori
157 ... Ca urmare, partea Vidinului trecuse sub stapinirea lui Pazvantoglu
ms. (Paspanoklu), tinuturile Sumlei si Rusciucului in miinile lui Tirsiniklioglu,
367 partile Serresului (Siruz) in miinile lui Ismail bei, partile Albaniei si Moreei
incapusera in miinile lui Ali pap.18", iar tinuturile Adrianopolei (Edirne) tre-
cusera in miinile lui Dagdevirenoglu, la Silistra devenise stapin Yilikoglu
(Ysnbskoklu), partile Brailei trecusera sub stapinirea nazirului de acolo,
Ahmed aga. De asemenea, si alte mar *i tirguri trecusera sub stapinirea
a cite unui uzurpator puternic
187 Taba ( 1).
1" 27 muharrem 10 safer 1222 = 6 19 aprilie 1807.
In Nizam-i Djedid (Nizam-s Cedid ).
1394 Din Ianina (Yanlals).
www.dacoromanica.ro
TARIH 425
www.dacoromanica.ro
Volumul al II-lea (260 p.)
www.dacoromanica.ro
( t)
LeS.61.1ta:.
.) j9j:
."..d.".. Q° s11JI ..(it al jaL, °JAL. ..... ,31:1)11
kJ, j
As; 412...1,.;1:1,131:;,..C.:tz4:13,6:,..)f1z,...j1)111113,541.1,%c1 4 1)
oejl:* ,:j1,1C)La
Zo:121.0 L.F./ ASO A: .51
',II
69.4913; 4t- jf....= AA Lij.3..kaZeir
J1.1": t:919 4 Jii j A-0 tp CIO
k..As.;:s1 www.dacoromanica.ro
928 ARMED Ana
223 Arlie° lul 2 <Se cere ca dupd armistitin si se treacti imecliat la pregItiri pentru trata-
ms. tivele de pace. Armistitiul va tine pin& la 1 safer 12236, adicA gni% la 3 aprilie a anului 1808,
dup& data cre§tinii>.
www.dacoromanica.ro
( )
A(4 41., /24,../.1) °Autsir 4:'7%.frf 16)13111`J-eisJI,J1;kg:UtA
zi:p1V
A4a-ai ,s1-0 zay.
411- AtIo Zoip ( 14.4iK.1 ) 4.73,1 I/71
Artie° lul 7 <Se refera la ratificarea documentelor Intre marele vizir Mustafa Celebi
si generalul Michelson " la 21 djemaz.i-ul-ahir din anul 1222 12, 4n urma actului de armistitiu
Incheiat la 20 djemazi- ul- evve118 In satul Slobozia " din tinutul cetatii Giurgiu. Marele vizir
a scris din sesul Silistra).
." 21Celebi
10 Mustafa pasa, mare vizir (18 iunie 1807 28 iulie 1808).
Nikelson: vezi nota 82 din vol. I al Cronicii lui Asim (lucrarea de falli)l
cemazi II 1222 26 august 1807..
" 20 cemazi.K 1222 = 26 lupe 1807 (in textul tiphrit;, 20 djemasi-ul-ahfr=23 august 1807).
18 Isladjuzi (Islacuzi ).
144 Generalul Guilleminot (Franta).
Vezi notele 4 qi 13.
" Vezi nota 12.
17 Karalaf, localitate In. nordul Dunirir, In fats Silistrei.
www.dacoromanica.ro
( 1 )
3; ..al jwc A:19 ji4 bra at. A;-L.1. 4;101.101" 4.j X.411.1 jAli
si.)31 ":" Jo,: ee- .11 L:).,I,c1( *46 t$Ji4 )
J-k; 4J1, 6f4 61 SJ`'" a44)::'" '4(Juar.-11, o411'-3.,J. J.5-1
s to. 3.4 )1:L.&01;La
.../1443; 3l4y..17.1
.1_11 4:1 j>.I 41,.1., elaj); 014 cjci c ts.a
Larte a-:10 N:49.) ..G41k11 4.1 t
;JA:1,1, www.dacoromanica.ro
43z AHMED ASIM
246ms. Cind, asa cum s-a scris mai inainte, in a dou'azecisiuna zi a lunii djemazi-
ul-ahir s-a Incheiat, prin mijlocirea Frantei, armistitiul cu rusii, linga Giurgiu,
143
iar in momentul cind cele doul parti $1 -au aratat dorinta ca $i pacea A fie
incheiata cu un minut mai devreme, ambasadorul Frantei, Sebastiani, care
se afla Ia. Poarta, a cerut $i a insistat astfel: ,,E absoluta nevoie ca pacea sä
se Incheie la Paris, deoarece atit timp cit aceasta pace este urmarita de impa-
ratul nostru <Napoleon Bonaparte), lira indoiala ca ea va fi In folosul !nal-
tului Devlet. El va face sä fie aranjate toate chestiunile suparatoare pentru
Ina ltul Devlet si va Incheia pacea restabilind granitele vechi <ale Imperiului
otoman), precum si independenta sa totals. De aceea sa fie trimise <In Franta>
toate textele angajamentelor $i clauzelor suparatoare, care au fost date mai
inainte pentru Rusia. Daca vä yeti impotrivi In aceasta privinta $i data ches-
tiunea pacii nu va fi anuntati la Paris, atunci eu Imi ridic ancora de aici".
(La insistentele lui, Poarta a trimis instructiuni lui Muhib Efendi, ambasador al Portii
la Paris>.
www.dacoromanica.ro
) A. (
f-rr
-1(.-"T e fr:r. Cf*I r rc--":11 1"P' 9"..-11 (41.7 iCrrY rtn ;PT
f' f -01)c.
4,11-5vr" ^ c
15r lc"'
r l'7` C C c47."1 ov-r
etri:r? .52 cc r 5") tsr:14
-,r.-7/7 tic c
ct....7:-C3r$1
rfifl crt:-(71.relretiliv411:"Ccr...,f-rferorro*Tit swr71(..- 3r.d1)4.-x
.1i:cr'481;reP'f";1cle:7Cfr;14-341 rrr'.:1r)V7PC4' rsr 47-
;I47r c"d. 1Cr.I4s;r1tr1Cr1 77r 11'1<.4 r"/ II: w5.1 ;1' I
www.dacoromanica.ro
434 ARMED ASIM
www.dacoromanica.ro
'S,)1 .L:AJLPACILIJI ^d.",b; 41\ L.APJ kiee-?. 6.-).031
---Ar.:;Vis.;.c..pu-0.,:chl.,!;...).<;.4.--- :445k4u
...:5-1,.A.,,,,%..k z.....G11,1,,,,.....1,,,,j,,.L4...,...L..4
r tiis-te454kr;
djr:\!.:).) 1\01.1., tAt, I !1311120., JAJI.)))33,)14),=
. 1 ,1 L ! 0 LC 'Alt As.r.).) 44). 4") al dp.a.3.) auk14
..A;fAd.6 .(.:........),...±,..u,t4.1,..,,,,,,,..1,.4,
.,..:;1,14;4.1514.2,6.54tA;Latoa,.1
-Loka.c3,441:-,-4'14)704$.1):-.0
CAA:kW:14U
6..-:---.115.,-11d4'...A.,:;$1:11)51.ijiWAL.,,,
rka'A.C.,44.,.,peta:cA.U0,14.434t_r1-
.g.ti'031 ..(0.041-141ez
--A t)i&.\-64t
.414, J.4.;-01/
'e..;:)4AlLito
www.dacoromanica.ro
436 AHMED ASIM
237 ... In prima zi a veneratei luni receb 25, el 26 1-a numit pe cel pomenit
mai sus " amiral al flotei 28.
www.dacoromanica.ro
GLOSAR
www.dacoromanica.ro
438 GLOSAR
www.dacoromanica.ro
6110SAR 939
Darussaade agasi, seful euriucilor Inn 4i-A Gazavatname, carte aespre.expeditii sfinte ",
defter emini, intendentul "lie defterm, cel lcronica 'untort expeditii duse impotriYa
oare tine registrele contabile. lumii crestine sau ereziilor islamice.
defterdar, indircinatt cri finantele btoman4, gazi, erou, viteaz, luptAtor pentru Islam.
perceptor de venituri.
defterdar -pass, primul defterdar? mini.stru gebegi (cebeci), armurier, osta§ din veliul
de finante (in Imperiul qpnian), corp de cuirasieri din oastea otoman5..
Defterhane, Casa de condici", §,slminjstratia gebegibasi (cebeciba#1), seiul cuirasierilor,
de cadastre, arkiva dpetenia Ostii care avea grill de munitii.
delibasi (sal deliblap)f dpetenia category gelalii, vezi djetalf.
de oaste otomank numitd delil ( viteaz, ghedik rgedik), lipsa unlit dinte", gaurA,
bray; vulg. deli 7 nebu). bredi, renta, apanaj acordat unor slujbad
devlet, stat, impArAtie, fericire, putere. din Semi etc.
Devlet -1 allyye, /nen.% imphrAtie, lm riot ghedikli (gedikli), slujbas din Semi. (cu
otoman.
apanaj) etc.
dil, limbl, prins (pentru informatii), can
taptumt in luptii pentru a Ida relatii detpre ghiaur (glivur), forma popularA, de la kdfir,
dispozitivul inamic. in sensul de necredincios, crestin.
Divan - efendi (Divan-efendisi), six.retar de gizia (ciaye), capitatie, tribut (sin. cu haraci).
Divan (pe limp% domnii romani, etc1),,,
djelali (Celan), riisculat, ritzvratit, rilufAcittral. Haidusak, haidusag; populatie magltiard re-
Efendi, domn, stApin, senior, titlu ae reverentit ; cunoscutA prin vitejie, curaj.
se dAdea YI tartumrilor: Kalil Pasa Yurdu, Vatra lui Halil pasa",
efrendj rEfrenc), trine, denutnire datit-, de teritoriu luat din Moldova de turd si dat
turd popoarelor europene in general si in folosul tAtarilor din Bugeac.
'41yenetienilor id special; europeani venetian. hambra (humbara), grenada, bomba mica.
eialet (eyakt), provincie Mare (sirir 6 vilaiet hambragi (hambracs), grenadier, arundtor
.13= yrilayet).
eleiu (fki), sol, trimis, Antasador,., de bombe (de mind),, bombardier.
elviye (pl. din liva), sangeacufi, unitAg admA- han, dpetenie la tAtari, suveran, Imparat;
nistrativ-teritoriale otomane (vezi si liva si sultanii turci aveau acest titlu.
sangeac = sancak). hanbar emini, intendent de hambare (de
emin, intendent, adMinidtrator. magazie).
emir, comandant, print, dpetenie. baraba (araba), car, cArutA.
emiralil-iimera, emir. al emirilor", denumire Harem, parte din Serai rezervatA femeilor;
persanit pentru beilerbei (yeti si mirimiran). sotie, famine.
Erdel bani (Erdel pant), A,,banul Ardealuluil Haseki-sultan, sultana favoriti, eadina favorie
in sensul de principele Transilvaniei. (din Semi).
Erdel-oglu, fiul ardeleanuluil, in sensult de Hasoda, camera unde stAteau slujitorii de
principele Transilvaniei.
esir, prizonier, rob. vaxii. din Semi (Saray).
hatip, orator, predicator la slujba musulmanA
Fegyveres, horn inarmat", luptitor.
feriadcil (leryadp), strigAtor (pentru ajutorr, de vineri.
semnal de chemare In ajutor. havale, actiune de a incrdinta, de a da, de
Fetihname, carte de ucetire; scrisoa4 de a recomandi, a duce, a lAsa ceva pe seama
cucerire trimisl de sultanii btotnani in altuia. Se folosea de obicei sub form% de
havalele pentru a desemna sarcinile economice
urma unor expeditii victorioase; Vairtl
istorie a unei oampanii (cronid).
lAsate pe seama domnilor rolani, brmind
fetva, sentinta juridico-religio6e dlifft de
a ti scAzute din tribut.
autoritAtlie ecleziasti6e muSulmane numIte havan, mortierit, un gen de tun.
milftii sau sseyh-nl-islam. haiine, ivistieriq, Sutra de 'bani, tribut)
Mares, filorsan, vezi fegyveres. hazinedarbasi, seful vistiernicilor.
www.dacoromanica.ro
490 GLOSAR
www.dacoromanica.ro
ANVSAR 441
www.dacoromanica.ro
442 .... ."- GLOSAR
i
Odjaklik (ocaklik), pentru vatrk", posesiune Sag kol, bratul drept", calea din dreaptanl;
(apanaj) cu drept de mootenire; se acorda se referli le. drumul care ducea de la Istanbul '"31
1
mai cu seams ostasilor de la, hotare. spre pceacov-Crimeia, prin Dobrogea.
ogeac (odjak, ocak), vatra ; denumirea ootii -I4
de ieniceri (in Imperiul otoman), mina.
sag-kol agars, age paste zona care trecea
prin Dobrogea spre Oceacov (Lyezi oi, sakkol). k4i
ordie (ordu), caste, armata. sakalltibe, barbooi':, denumire data de musul-
orta, mijloc, centru, subdiviziune a ootii
mani, inclusiv turd( popoarelor slave;
31g
otoniane Mitre companie ai regiment). ruoi.
orta-kol, bratul de mijloc", calea de mijloc",
drumul care mergea de la Istanbul spre sangeactar (sancaktar), purtator de steag,
stegar (sinonim cu baimctar-bayrakipr).
M11
Buda, trecirid prin Sofia-Nio-Belgrad.
osmanli (Osmanli), otoman, cetacean al sansongi-baoi, capetenia sansongiilor (categorie
Imperiului otoman ; curent de ideologie de oasts otomana)
otomanista. sehneti, vezi segban.
Oturak, Iocui de oedere, locul de popes al segban (san segban, popular, seymen), cate-
repaos, Vedere, invalid, pensionar, goric: de oaste otomana; slujitori din Serai,
participant la expeditie chip& voie, veteran. care avean grija de clinii de vinatoare.
senet (send), act, dovada, document, probe.
Padaluoka, un gen de tun.
serascher (serasker), capelenie de caste,
I
padioah, denumirea suveranilor orientali In
general oi a sultanilor otomani in special. comandantul unei ootiri (in expeditili
Paskalya, sarbatoarea Paotelui (la creotini). serascher-paoa, paoti, desemnat paste b paste,
pendjik ((eneik)i o cincime", dare demo comandantul unei ootiri?.
cincime ce se idea, in natura. sae in bard, serascherlic fseraskerlik), funotie de serascher.
de posesorii de robi.limului otoman. Din sereavuoan (ser-cavasanrcifpeteniV6au lor
cinci robi se idea maul, car dacti eran mai (sinonim cn favuisba,n).
multi se dadeau 25 de aspri pentru fiecare
serdar, capetenie de oaste, comandant paste
rot?, evaluat la 125 aspri (akce ),
un grup de oaste (in companie). 11-,vA
povara, vezi yak.
serdar-i-ekrem, comandant suprem, general-
Raia (re'aya), denumire data supuoilor oto- issim; title dat ai marilor viziri otomani
mani care plateau dari (catre stet san par- In timpul expeditiilor militare conduse
ticulari), popor, supuoi. La inceput cuprindea de aceotia.
atit pe supuoii creStini, eft 9i pe musulmani; serdengheciti (serdengefli), eel care isi sa-
in secolul at XIX-lea a inceput sa desemneze crifice capul", categorie de caste selectata
numai pe deotinii din societatea otomana. prin majorari de solde ; caste de, sacrificiu.
refs-efendi (reis-fil-kitItab),. §eful scribilor serhat, hotar, granill, margine (de tiara eta.).
desemnati pentru corespondenta cu strai-
ser-sansoni, 8apetenia sansongiilor, comandan-
natatea; cu timpul, a devenit mini.stru al
tul corpulut militar at sansongiilor (vezi
afacerilor exteme al Imperiului otoman.
si sansongi).
rubie (tub'iye), un sfert (de piastre a.a.).
ruk'a, scrisoare, jalba, depeoti. ser-vezir, primui vizir, marele vizir, marele
Ruz-i-Hier (RAs'-s-Husr), sf. Cheorghe. sfetnio (al sultanilor ?.
Ruz-t Kaska (Rdz-t-.Kassm), sf. Dumitru. silandar, purtAtor de arms, armaoh corp
Ruzna.me-i evvel, primul jurnalier", cape- special in oastea otomanii.,1
tenia slujbaoilor insarcinati cu notarea sinet (sena); vezi senet.
yeniturilor cheltuielilor sae a evenimen-, sipahi, spahiu, cavaler, ostao permanent &u
telor zilnice. solda, spaldu cu feuds, zis 9I timariot
ruznamegiu (ruznameci), jurnalier, slujbao surged (surguy), egrets, panao, insemn de
pent= tinerea evidentei zilnice a veniturilor domnie (acordat domnilor romani de
oi cheltuielilor sae a intimplarilor zilnice. Poarta); vezi oi sapurghe (sUigirge).
www.dacoromanica.ro
GLOSAR 443
www.dacoromanica.ro
444 CrLOSkft
www.dacoromanica.ro
TABLA DE MATERII
Cuvint introductiv V
Anexa. Cronici otomane necercetate privind istoria poporului roman XV
Abrevieri XVII
I. Mustafa Naima 1
Naima Tarihi 5
Glosar 437
www.dacoromanica.ro
Redactor: HILDA MAZILU
Tehnoredactor: MELU$ TUREAC
Bun de tipar 15.07.1980. Format 16170x100 Colt do tipar 29
C.Z. pentru bibitotect mart 9(498), 15:18 (0:90(496),
90(496) (0:9(498), 15:18"). C.Z. pentru bildioteci mitt:
9(498) (0:90(496):
Tiparul executat sub comanda
nr. 737 la
Intreprinderea {teepee.
13 Decembrie 1918",
str. Gr1gore Alexandrescu nr. 89-91
Rucuresti,
Republica SocialistA Romania
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro