II N 1 \' E R SIT A T EA}) 1 N B U CUR E ŞTI

,,'ACUl : 1' :\'l'~:A 1)1<; \:'>l'OHn: 1<'ll,O:t.Ol<'n~

2050 A~' ,
DF LA FĂUI~IREA DE CĂTRE BUREBISTA
A PRIMULUI ST Al' INDEPENDENT
ŞI CENTI~ALIZAT AL GETO-DACILOR

('()()H1)()1 "'l'()lH
J\ ('Hd . p.!'" r.
il' d()(', gl\'!ll <.'0 n \.
1 H A C'Il 1

1'1'of cir, d()(', nl.l1\tl'rRU HEHCHr

1)1' (,(\N~TA 'l'lN PREDA

~l.X'H},'1"\ H HI<:n:\cTll',
L\'<,t , <i .., l<'lnln~1\J'l'l A PHI·~nA

1 l' \J 1 ~ "1
t a. -
 CUPRINS

7
CONSTANTIN PREDA, Burebista regele tuturor geto-dacilor .
DUMITRU BERCIU, Tradiţie şi preocupări actuale in tracologie
FWRENTINA PREDA. Formaţiuni politice pre5tatale la geto-daci pin~ la 1
Burebista 7
ZOE PETRE. Armata lui Burebista
9
ALEXANDRU SUCEVEANU. Burebista şi Dobrogea
VASILE DUPO!. Despre metalele preţioase la geto-daci (s c. 11 ~.e.n.
e.n.)
I
.4
EMIL CONDURACHI. Columna lui Traian şi \'aloarea n documentul.
1 7
EUGEN CIZEK, Cucelirea Daciei în cl"ierile lUI Pliniu cel Tin: r
ALEXANDRU AVRAM. Atacurile carpilor impotl'j\';1 I)a!.'i"Î rOJll. n in
117
timpul lui Antoninus Pius
CRISTIAN TRONCOT}q Aspecte din viata :-'Oci:1J-~Onom\(,l\ D
romane pe baza tăbliţelor cerate d' la Alburnu: I 'lnjor . 1_-
GHEORGHE BICHIR, Dacii liberi din !'ecol~'l' Il-IV . n. r. \l d d p r-
manenţă şi continuitate În .spaţiul t"urpato-d:\I1ulJinn 1
LIGIA BARZU, D 'scoperiri de mal~riah' Itman t1l7.ii 1. nI l"dul Dun ru
in SeC. IV-V c.n. . 1 1

RADU HARIlOrU, Componenta rornOJld t.il"zlt n I'izonlulu ul\U\ .1

Pielroa a (sec. V c.n.)
AUREJ..IAN PETHI';, C(JIltribu\ia clIlturi! romnn )-bl?.. nt n lin
e n. lu geneza eultul'ii f 'uII It· timpurii din 'luI
danubinn
 ARMATA LUI BUREBISTA
ZOE PE-TR.E

1ntre facl.orii care explică, încă în tT13.diţia antică, eXlOepţionala. ridi-

care a acelei TnElale arche a regelui Burebista, elementul miliItar ocupă,
fără îndoială, un loc de frunte. Dacă estlim3.ţiile cifrilCe ale uruui Strabo
(VII, 3, 13 - C. 305) sîrut greu aeceptabile ca atare 1, faptul că textu~
său mărlturiseşte o creştere excepţională a numărului oştenilor geto-daCl
rămîne. cred.. incontestlabil 2 .
Corelar~ aceSltlui indiciu cantiJtaltiv cu trăsăturile calitative pe care
izvoorele le pun în lumină în legătură ou ridicarea puterii militare a
lui Bu.rebista recompun, după pă·rerea mea, o imagine coerentă ale cărei
concluzii sînt depCM'te de a fi lipsite de importanţă.
Infonmaţiile oare se pot invoca în această ordine de idei sint - mă
grăbesc să o ISipun - de multă vreme ()unoooute şi, fiecare in part\e, ex~
plootate de cercetarea iSltorică lanterioară ; linterpretarea lo:r integrală mI
se pare a fi de un deosebit interes; în ordinea însemnătăţii lor, acestea sînt:
Prima dintre ştiri .e ste ,a reea 'cupriIllSă în celebrul ~xt al lIUL Strabo,
VII, 3, 11 (C. 303/304): "Burebis..ta, bărba1 _g~, dobîndind ~nducerea
asupra neamului său 3, i-a îndreptat 4 pe aceşti oameni istoviţi de neîn-

1 C. DAICOVICIU, GR 1934, 2, nr. e, p. 36&-375 = Dacica. Studii şi articole

privind istoria vech.e a pămîntului românesc, Cluj, 1970, p. 9-17.
~ Istoria Rqmâniei, 1, Bucureşti 1960, p. 286; H. DAICOVICIU, Dacia de
la Burebista la Decebal, Cluj, 1977 ; r. H. Crişan Burebista and his time, Bucureşti ,
1979, p. 89-90.
3 Textul lui Strabo, epistas ept !tim tou eth no'ws epistasian, implică, în opinia
mea, o formă instituţionaLizată de conducere şi transmitere a acesteia, subliniată
şi de duble1nJ1 ep<istas epi ten... epistasian. Sugestia nu e, în nici un caz, de
putere de facto (şi cu atît mai puţin de uzurpare. cum se mai ispiteşte uneori
fantazarea istorică - ef. I.H. Criş1an, op. cit., p. 81, întemeiat doar pe paralela
cu Dumnorix). Dacă e să remarcăm ceva, ar fi mai degrabă conotaţia ,.non-
războinică" a termenulu~. eventual şi o sugestie de paritate originară, transfor-
mată de Burebista în arche. !n acelaşi sens, de succesiune preluată, pledează şi
termenul anelabe.
4 anelabe: intre sensurile lui analambano l-am preferat pe acesta (d. Xen.,
ReU., 6, 5, 21 , ek tes prosthe1lj athtumîas ten palin: Dam.. 157, 26 - ta progmata
Pa lin analeps.esthai kai Olenesesshai beUlo). Menţionez totuşi că din sensul generic
de "reluare, refacere", perfect compatibil cu opoziţia de la care porneşte Strabo
Intre starea anterioară a geţilor şi ascensiunea lor sub Burebista derivă si un
sens figurat, acela de ,;a înd'rîna"[ -un 'c al (Xen., Eq . 3. 5) sau o ~orabie (P'ol~·b ..
16, 3, 4) - care se poate perfect integra imaginii de regalitate ordonatoare atribuită
de ~trab? lui, B,~reb.ista -:- Tr~ducerea uzuală din Fontes ... , I, 237, comprimă te-. tul.
~dmd " m .bloc prl~ " aJuns ITI fruntea neamului său ... " şi pe epistds epi ten fOI'
ethnou8 eptstasian, ŞI pe anelabe, ceea ce nu e exact acelaşi lucru .

·17
 asa măsură
prin exe~I~1 'f1'u r-Il."...n.I!:tare "
_ 5 ',"'~~..".,.a'
' 'i-a înălţat ITI , 1) 7 încît în puţum lanl a Instaurat
v .'

.
atele ~~I~li~irea ordinelor ,(rega e cei mai mulţi dintre vecini. .. "
j r:vnă J~n!~~u .şi a supus geţild or pedi' expuse blde St~lbo
n mare .... ~J-- ~ car oua n elementele
v
.
. t pertinerute pentru pro, ema care
h ~
. 'ede lesne. ma
Cum se t elatare sm , h'
V

tă ades in\'oca ~ r a eîncetateloT Tăzboa~e, upo suc non

in ace~'pă
n pr..~..,
In primul 'wd,
" ' a u inalll e e ,
a~eetd
a n Burebista /3tîtta rău
4-....tneam.ului
f t 'd
get,
pol emlJn care pncJnu~ v ' t . <'<mri de război Themlceuc1 la os 1 en-
A

nă dreptate. . +~
v omIna~
I' ' . daratul aces el J ' . Vt'l d
, d vzboJIn .
anume - acela caracteristllc sOC1eta bo' ,1. 01' '.
tir t un up ,e r'd " ..~ ntru care specir:ilizarea răz lTIl'c.a, razzza ~l
cf o ari ocra\.ie ml11ta: at vpeprinciPalul izvor si de bogăţie, ŞI de presti-
i ' d 'af rCl?rezm ~ arxistă de spe~ia11tate sub IlJl1m.eleIVt' general
I ~.1 moeralt
' C"-t cut in II ratllla m . v d
n . ml'1'Hara- . a,nas ...."'" tip de societate comporta b ţ- a .a UrIUit .e
( r 7.(. 11 a J"T. z 1.UlUJ' p e
P nl.onent
l · ; I .si profesionalizat - al b sen
. . a uneI
v b a OrI-
v d A

J d' IP . J . ă reNI
. CeH ., men teze activitatea raz Olnll,c a su SUillin -o
u . ordini p Ini -c.-i. lizate.
F IptUJ ( Bul' ~hista pune oQa~.t aCl'$~eiA stăr~ d.e .lucruri I1ezul:tă lOU
· d n' in t xtul lui Str-abo Şi ImplIca lnchel'e n Important,e asUJpr~
in\J uiti c hmil ] . (!a i asupra formei pe care aut10ntJatea IUl
b .F Un tar. a stării d necontenit război presupune instau-
uperi re lei exercitate de arJstocraţia militară,
ni au bru1ală - şi intJegnarea cetelor de oşteni ai
in r-UTl .i t m poli ieo-militar subordonat autOrităţii regale. 01'-
un i n U tip d armată corespunde, astfel, faptJului ,că geto-
1 un nou 'p de război - care înlocuieşte 'ataourile ag,r esive
".nJ'~. i in i iv un r grupuri jzolatc cu acţiuni militare concertate,
r p n Inci unui pl n ra e ic d mare amploare. Această presupunere
m duriil arheologic - cită vreme există dOVl3da. fapUu-
din da 'aele infiorHoc e în perioade anterioară L CUm ar
ni J! Polo\'T gi. Crăsani şi Cîrlomăneş1;ri _ s,îrut pără-
1Il T m lui -.BUl" bista ", in \Teme ce altele, si ICu deo-
r pot fi con ici rate centre 7'egale,adăugînd fun'cţiilor lor
I : cl. in/l'a, p. 50 i n. 1 i I 18,

~ u .: PQCen~l$
cf L?J .
v" 19i5
XV. i consideratiile
111 sqq, judicioase ale lUi Alex. Suceveanu ,
• 'CI pr 'ch in toi.
n
PTo;tăgma
ICOVICIU SCS CI ' 1 19-??
in: cf. infra, p. 53 $i n. 30-32
1 6 .
ză' .)~.~. p. 1 ; I .R . Crişan op Cit
rălbo~~n
r Od u
~I' o,să, uJ. ,
urmă 82
f~nd
anterioară şi războaiele ".\"ent~a
U acest din autor nu vede diferenta " p. v'

d 't Ind Jaf dm pe.;oada lui Burebista

c i lucrare 1ce pn\'eşte direcţiile şi dimensiunea, din moment Ce u.se ~ e
°1 th dIa 'd p. 112. The wars Of conquest whose aim was the l scne, . In
pr:~~:ii:e a~e, fuZl~.
attested, exemplificînd cu ased~u~~r~~
.firmaţil cet~n
- i rind
nt (cf. P. 124--125, unde CUcerirea
Fll'p l Macedonie;tă cu. aCţiur:te? de anexare a oraşr1or greceşti intr a. 1 OI'
-te COmPara -

şi G.. Da COVI<'iu. TTa~ir~mrnd

,?PITlla lUi Ern. Condurachi , SCIVI 3-4, 1953
FR E. 'Gtts O .c~nLa. f2. nr. ~, Sibiu p . 369).
9 19 ,p. 22
epI'l~să
re. ti, 65, p, 172 rtOma fam.iliei, a prOprietăţii private şi a statulWi B
sq ucu~
°

10 eL D v ROS ,
Da~~ii
demonstraţiei
11 M. BABie;; L CHITFScu, DMI, 4, 1973, p. 57.
leri, din preze'n tI 91, 1975,. p. 137-139 - CU concluzii opuse dealtn"
u stUdiU, , < .ln-
48
 lllil i LIt'\' şi d(' ('('nil' 1
t 1 10t1
' 1. t 1' \"t' I " oS i 1)'1 l' (' ( 0 .flch'lm,
b semnel
ii " , 11 ul tim v . e unor . t .
{, \ ,l'; \o1tal~l' . A,tal~i mă,ri a .~tan~ă, religio~os ~n administrativ_redh
, 1 n~,11 "nnpla a aUioriltă '. Ul'11 de concentDarp d atlIlg. 0. etapă SUJ:>erioar"
m<ll I( e all' chminării ţu, nu pot ii despărţ.L e deflnIre mai ri"'".. ~
i .l I l ,.<~ 1111511..1n
. ,' . unor fomne d' h~, cred d d . b'-"Oasa
Ilor monetar ve suveranitate 10 'v. e oveZlle numis-
1<' mtil cu 'Un -sitem mO'l1e: ale ~aipeteniilor local cala . ~aptul că plurali_
Pt>l'l'mptorie
•
în senC'"'l'
~u. ,I ns taI'
I:LU v . .
este lntreruptă
unl,bar, ICOntr'ol",.t d eerege v,
si
•
în-
('. cI'clte mandatul aJSiUp • ranll. unei 8lUtorităţ' d ,ramlne o dovadă
Qj

('l'n kifu.g'e ale din.aştilo~a llIlJtr~~hli teritOriu şi s~ ţi~ăs~t C?pabile să-şi

du-l pe Burebista cel din,t~~l? '. Ne putem chiar î!1Jtr;~ f~u :>eleită~le
decretllliui lui Acornion nlU . t cel 71U1t mare între regii Tr ~c~il. nunun-
la o stJ~re iniţială de prirriu:ui;~:~ază C'U1llva trecerea (cf. ~c~~~n~t~~r~~
monarhle· pares la o dominatie un'l('a d e t.lp
v

Incetarea stării endemice d ~ b .

f 01' marea l11Saşl.v. e raz 01 eroic" ,
a esenţei îndelet ' . '1" .. ' mseamna, aşadar trans-
v

politici de stat. Ampla desfă ur~lcln or mlh~a:e î~ instrument 'al unei

cu se~mă mijloacele - indispe~sab~~ ~a~rate?lel lUI B~rebista 15 şi mai
numaI o organizare militară coere t~ ,panu}or po~ttce presupun nu
ştiinţa asediului şi mînuia'ea unu'l r: i Indemmare ŞI utilaj poJiorcetic,
ci şi o tenacitate şi o consecventă ~~::~ arsenţal ~e maşini de război,
politică şi este compatib'l ~ d 1 nre. a ~ unlor care se numeşte
radical deosebl't de r . 1a ~a~" cu un razboI "de stat", calitativ şi
aZZla "erOIca .

,PrelITlÎSia obligatlorie a un~i asemenea strategii este însă organizar~.l

une: armate competente, topIrea cetelor războinice într-un instrument
t~ctI~ coer:nt, antre.nat î~ ~ederea acţiunilor disciplinate, care să ştie
sa raspunda comenzllor ŞI sa manevreze cu eficacitate 16. Să presupu-
nem oare, cum s-a sugerat btr-o contribuţie recentă, că, îndărătul
acelei askesis menţionată de Strabo, s-ar ascunde o asemenea agoge? 17
Cum se observă lesne, o asemenea precizare ar măliurisi în sensul pro-
blemelor aalc i leJGam.ÎiI1Jate; temeiurile filologice IClle unei asemenea inter-

~ V. consideraţiile, deosebit de convingătoare, expuse de Ligia Bârzu. Con·

tinuitatea creaţiei materiale şi spirituale a poporului român pe teritoriul fosbei
Dacii, Bucureşti 1979, p. 27; ef. şi FLORENTINA PREDA, AUB - Istorie, 29,
1979, p. 71-82.
13 C. PREDA, Monedele geto-dacilor, Bucureşti, 1973. p. 323. 424--432 şi,
dintr-un alt unghi, Mianiana Chiţescu, Dacia, NS, 19, 1975~. p', 249-254. Asupra
procesului unificator în ansamlb1uJ său v. şi R. Vulpe, Studu Şl Referate, Muzeul
Piteşti, I, 1968, p. 33 sqq. , 'k ' . t 't
14 IGB Ii 13, r. 22 sq - toil basileos Burebzsta protou al megts ou gegono os
tOn epi Thrciikes basileon ...
15 EM. CONDURACHI, op, cit. Chiar dacă Jelu".le !lcestei. politi<:i. n~ pa:
a fi atît de origine externă (cu atît mai mult cu CIt, In lumma mlsluOl_ 1~.11
Acornion, despre ° .. ' . ~
pohtlcă antll-romana a ., get se poate
regelui . ,cu greu vorbI),
dimensiunile ei au fost pe bună dreptate subliniate !în studIul CItat.
. . . 1 - omană a acestor armate de stat
11; Problema apa:lţl. el, .î~ umea greco ;at în ~ltimele decenii de o atenţie
- sub forma falanget hophtlCe
' J -(JoSf!bită: v. A. D. Snodgrass, . ar.y
a
Er
J~~~ Armowr and Weapons, Edimburgh.
1965 434-444; JI P. Vernant,
H/64; id. JNS 85, 1965, p. 110-122G~ ~d.,. R~:ie~~e pa'ri~Haga 1968: CI. Nicolet,
fd Problemes de la Guerl"e 'en rece a . I Hăg 1973
'd " Probli>me8 de la Guerre aRome, Pans- a .
, 17 ALgx. SUCI'~VEANU, op. cit.

49
 _. _ t in o~inia mea, suficiente pentru a ne permite să renun-
p;etătan _n~DlsesJnul' general de exerciţiu pentru termenul
~ t folosit de Strabo 18.
mai pulin ade\-ărat că această exprimare vaga re u.e sa se • re e-
\<lm ln,.- b' f' f w

ri~ ~n opinia In\"ăţatului geograf din_ Amas , I~ ceva an~e, d~r nici
,
eia
textul nici contextul nU obligă la o mterpretare in sens militar, C1 pare
a se referi lOtuŞi la tradilia _ insistent evocaIă de Strabo însuşi (ef. VII,
3, 4; 3, 1'1) asuPra reformării
mora1- reli.gioase a de geţilo! întreprinsă
Burebista cu ajutorul lui [)eceneu, tradiţiile .asupm caraa VOI reveni.
O altă infonnaţie mi se pare, în schimb, pertin
entă
pentru această
problemă:
Relatind desfăşurarea campaniilor lui Traian in Dacia, Dio Cassius
(68, 9, 1) ne infonnează, indirect, asupra faptului că in armata lui
Decebal luptau şi nobili, pilopheiroi (pileati) şi "oameni de rînd", comati.
~ al Informaţie, exploatată 'in literatura de specialitate mai cu seamă
ntru recan ~itui.rea ~tructurilor sociale ale societăţii geto-dace 19 are
In () nUle ţie pnmară pentru problemele care ne preocupă aici
mnlfl ţi tit d evidentă incit nici nu a mai fost luată în discuţ"
t r , le
ne d ,in.\~l ~, intr-adevăr, faptul că în armata lui Decebal
t n tn~1 I ca ~mbasadori - şi comati, şi pileati, nu poate
. Iad C'llor nu era compusă din eete ale ~w bo· . . ....

n m din ('O P . d . ...a.c. Ill!lCl-

r un e oştem .,ai ţării", oameni de rînd
t am nt nobil de ertă
d ' d W

u un ' ' carora

u lor 300 d h" . , 1 , asemem hetairilor macedo-
OO!wtlP I r I lPOpeioIS Casspa~laţl. Altminteri, succesiunea de am
f . -
ei homeri~e ~ nu şI-dar a la rostul; în condiţiile
SIUS •
ni
1 _ . nici nu
rind". po
ate r' . ~,
sau, e ce nu a gal'l . t·
1 or In lmpul
1 ImagInată o solie încredinţată

că ac şti comati sînt 1 or Ş~. s!a~elor antice ar

volu\ia militară a cetăţ"l
\Tem ce pileati a orgamzaţl In detaşamente
r reprezenta . arma nobilă a

oricit de nesigure - e care istoricii antici

armata lui Bureb'lS t a. ca ~
ŞI organizarea pe care

t
n",:8, )
• mai cu seamă, faptul -
a precizează expliCit: p~;m~Fc~
nterpretare a term .
d
tn.
e vorba de o
e as eSts, scrie Xenofon
p probl
Prin t memeiaz.A(• in·Qi
ve ' erulor
Istoria pileatiI'
României resp. comati tradiţională în
lui 1 roan ~~~: (!o hm :f' ptOC::sa i pe te~~l ~i~1 ji~'~' Crişa!l' op. cit.,
,
.;.,."
..dti....
..
",au.; . derivA tot' de la"" ~ Fon' ..... 1 <O Cas'>U" lntărit
-..do, ~ h.., .... Dto, "Qui (DWi f. .:"" "'Il' lnforma\ia
neu. ar tezul .« ordinabattt tfttl!1' eo, gene . t.et prtmum Tarabos-
numa. Pt"eOţi. in \~msă că ~; confruntat cu roSt extabant, ex quib1ts eis
~ orn.mt
lUI Dia dOVed~ a:. toţi Ceilalru J?iZleati, cum c~p. 71, unde e vorba de
le aruncă insă. fără echi geţi s-ar fi num~~ nun:teşt~ Iordanes) ar fi
lu_
antice.
ce
.;,t, !
_ileIa..._ ""',;::" că pi""'.....
oi· p <4\'.:'14". Textu'. origina'
~ ca.. deşi echivat 1. H. Crişan, a se inchina 'împa~ tuUl ~rme, hop la, din
însă ~ţilor . enţa a .
Ce Presta că. la ~ti arbai~aţ1e=C4V41erie 00, cu analogii exclusiv în
eeea im.' .O'p. cit., p. 1 ra Ul.
nu-l ajută in a- .' ~nlUrii' ŞI. Romei la inc este ~rie întregii lumi
50 ŞI diversilicaequttea ar fi f t eputun (autorul cit.at lasă
elementele dOSe membrii ordinului equestru
comparaţie), '
 ., . resu une ce implică constituirea unei armate de tat,
campan1l1e lm o P _. mPolnen' tul instaurării puterii sale este 'II momentul
t m presupune ca .• d ti f armata
pu e . osimil entru integrarea oamemlo1" de 1"111 , coma , n
cel mal :reI"D' . pr;vilegiu nobiliar, războiul devine o acţiune de .stat
geto-~a~~. co~~iţiile instaurării unei autorităţi superioar~ celei a. arls:f"
tocn~a.l locale' aşa s-a intîmplat în secolul al VII-lea 111 GreCIa, p n
craţle~ 'ea f~langei hoplitice aşa cum s-a întîmplat la Roma un seco!
org.a~::::u . aşa s-au petrecut' lucrurile în Macedonia, in vremea ~egelul
;'~p _ a~ela care a organizat, alături -:- şi într-us .sens }:::;'!:.t
v~
d~tasameIlJteIOr nobile de călăreţi, hetairot., ~.a1la de ~f~UO;""A9"l a. u i
den~nire aproape polemică e de pezhetatrot, "tovaraşl pedeştn" a
regelui 21. _
Mormîntul recent dosceperit la Cugir 21 se inserează cred, în aceast~
reconstituire; în funcţie de precizările cu privire la datarea acestUI
monument - precizări pe care publicarea sa integrală le va aduce fără
îndoială - el ar putea reprezenta o ultimă şi fastuoasă manifestare
a nobilimii dace şi a privilegiului său războinic exclusiv. Carul de luptă,
proprietate princiară şi armă prin excelenţă nobilă, aparţinînd defun.c-
tului, cîtă vr-eme îl însoţeşte în mormînt, nu mai apare nici arheologl~,
nici în relatările autorilor antici, în perioada de după Burebista. Inte-
grată în armata de JStat - poa1:e constin, cum SC1'li.am mai sus, Wl corp
de elită, asemeni acelei ile basilike a macedonenilor 23 - nobilimea
geto-dacă nu mai deţine, în nici un caz, monopolul războiului, devenit
funcţie a statului şi privilegiu regal.
In legătură cu această reconstituire, ar putea fi aduse în discuţie
încă două ipoteze. Prima se referă la ştirile destul de persistente ale
jzvoarelor antice cu privire la cumpătarea instaurată, prin măsuri dras-
tice, de Burebista, care ar fi mers pînă la listrugerea viilor 24. Neîn-
doios, aceslte ştir-i nu pot fi acceptate ad Zitteram. De .curînd, Ligia Bârzu
a propus, într-o foarte judicioasă argumentaţie, interpretarea lor ca
ecouri ale unei reforme religioase 24. Personal, mă întreb dacă nu cum"a
s-ar putea pune în legătură cu reformele politice şi militare ale lui
Burebista - adăugînd, de la bun început, că o componentă religioasă
a acestor reforme îmi pare şi mie a se impune, ţinînd seama de atmosfera
generala~ .o.voca·tă d '
. " e Izvoare. DaJr, CI·tă~ vreme ospeţele comune şi come:1-
~l~tatea cetelor nobile de războinici reprezintă o instituţie caracteri;;;-
tica a tuturor societăţilor "eroice"25, putem presupune că, îndărătul

~1 V. acum, cu discutarea amăn nţ'tă .

~ammond - G.T. Griffith A H' t u f lM a lz~oarelor şi biblioirafiei. .G L
10 legătură c da . ' " 1.8.Dry o acedonta II, Oxford 1979 405-4 "
pp. 4~4, 417-!28. ta ŞI semruflcaţIa organizării detaşamentelor de ~h tairo'- :
pres: In. aşteptarea publicaţiei de.tailate, am
an VI- mtre care, mai recent, articolul lUi I.
. ~3 I~ nr. 169, 15 nov. 1979.
31 LAMBAMOND-GHIFFITH, op cit P 405
. RZU ' " ' .
~5 V I . ' op. ctt., p. 33.
ev' d a oarea Instituţională i d
bl~ entă in intreaga literatură ~iCăe. PI·('~tigiU n l'onWns, lit tii 1" Z
PaLi v. M. Mau86, Ann. S()('. 1923-192'4 pt'n r,u Pl"Obl m ti a 'odoh
COU:o/ 950 'i pentru lumea hom('ricll _ ' ~P.•10-:-1116 Suc:/uloQ t thPO'w",~
I't Couretes, Paris __ Lil)(" I !laU(U foUl tl' multt· P·IIIlIt·l - H li
 , ('li n I O i Il I d
" , Struho, '-1Il li f r
._ ..... il' cal'l' "(}I'h(~h', 'llJ('f'{,t.l d' III ni
..
t'tll\lln1t,1I ti (, lSpt.'\l'
, 1)1' ('" fOlll
("
lt
"\
« \ 'Il I(' li LIpI" It I I
!'L'ligic'l."~ - '.\, (,~ Itl'I'ii C{l\)('It'1l11 OI' ()(. dlJl'(JC. 'u 'n rd
(oi

td pl'im'tan' ~I ,\ ~l 1 (kznreetal'l'a t1n~l\ , p li~tf'ld pr

\.ilu!' \0t', JlllPl Ull<\ ('l tari rcgll'tlll'lltarl -:- n,l i I lugln
oilor JlH11H'1m'l' l~~, ~i:,()-rdigi<'S ~ al' 1Il1 ,{" Il f rm
I

dt' ordil\ sumptlH.\1 ~1 ~ ull'rii ~i de l'laOOl.l 1 l.l

'[ 't dl' <,Ollt' Illrare ,1 p ,
t' 0\ ' d'
nHralc. , ,-.c rcreum dcri "f\ dom' ll1 II
~ 1 "'c't la CUI n1<1 1
,\1 doi etl ,asp<c " ." ," dnlr-o foarte vasta a,'~ - •
LIltUI ' .
'mliee: in\'oCll1d llldi tUln t' (, . . . 11''''1' 'Ie a numeluI d da 1. C r
, . t '1' S'lll a ... p "\ . • d
Eliade propunea o III C , • <, • . t'atl·c") de răzooinici, ,'ltnztn u-
',' o con[rene \11\ 1 ~ • 1 '
denotat la OI:' \11~, " "legiului militar, asupra mtrcgu Ul popor
odat~) LI extllld lea pll \ 1 t de dinllgare' a m ugu
, l' b dacă ace 't il101Uen .. ,,,
putem . \11 le a , ' c'de cu momentul organlzănl 81m
RUl'l'bista,.\ asta lpotezH cU e
.
r ..hboilllc nu ar ?l~tea .C~ll: d chide c\'entual, i ('al a un i e plia ,.
, B 'b' t • " 1
. '
P<hl bile a
du bl u l'
1Il nu
l11e purtat de neamul lUI
,
UI e 1. a In IZ\ oare e
' -' ~ t
. " găsi o \'entualil p'lralelă mal preel'a In('.. Jn r-un eve-
antice - $1 al ~ " ,~' . fi'
niment pe car l-am mai E!\'oeat -: ,1 ,anume 11: OI :-anlzare • a ange
hoplitÎC'E.' la parta, in timpul razboaIclor _n;e" el1lene, lnh-ade .'
dintr-o r 18tarE.' a lui Pat'lsania de curind pusa 1ll \ a10arc de un tudi
al ui Marcel Detienne :!"i, rezultă cu de tulă probabilitate ă. in enera-
li:'lreu t ctirii hoplitice, un rol aparte re\ine celor :300 de h ippci ,
grup de eli tă care ya rămîn in tllul armatei .. p'li rilor" . paI'
corp ap 11'te, eu in ărcinâri pedale, ar fi nă. co it tehni a lu p t
for:natie compactă. antrenînd .a}X)i, printr-o as1.'c. ' re a\'€-a
tra:iitionaIă, r :tul rel r 9000 de homoioi care con tituie, in
arm lta pal'tjaţilor, O CInenea po" ibilă r n tituire nu
<', id 'nt, pl bată pentru aJ.'ma·ta lui BlU-ebista: ea rămîne in' , 'in
ml "\, u,g--e th'ă pentru complexitatea unoc tran fon lăn
r z~lltate doar au "trăbătut' pînă la noi .;-i Încă numai in lin' il
\)U! g nerale,

*
* *
 dt' Blirebi~tu, a '[\ 11/('(/(il(~ fln'h ,
'Olnl~1l1h' in (;allia undt· ('li III ('a 1'0111;' n t
1
((' ( t'" , ' ! l' '1', r
1ll\ill' uilci dez\'o!t;ll'I pl' ( P iri I a ,l~ ..
Yprcingl'tori.' ar fi putul, în alte c(),r:(!lţll, se! d..cvl~!ă
" fO~1 cfl'dh; între l'eg'} , gt t. ~I 'p t. nla r
a, t"SI '
aşn.'lZ1
IS .011<\ <. '-'( < î ns'\
<
un hotar - (';11" 11 U-I
•
.u It;:u 1 d ItI f ..

r ... cal De unde rezultă ca dt.mul de dezvoltllI" a

:Se' în CeluI său, mai rapid - şi că paralela intr' geţi i
d~s.a ,Ci cca mai elocwntă, poate Ii, orkum, OPCrtlIlltă doar
tll

de a fi abandonată la timp"
I.n fond, dacă e să găsim termeni de ('ompa:.aţle. pentru . ~
IL "In istoria geţilor odata cu in5>taurarea puterll lUI Burebista,
HO
termeni trebuie căutaţi în momentelC 1~ lSlAJrlCe
• ~~. ....-:-~"rlzar ?
de W~.
autorităţi de stat şi a unei armate ca instrum~nt. al cest~la:, i!l 15 .
mai îndepărtată, a constituirii statelor - polels, In GrecIa ŞI In 1 ~l •
în istoria, mai apropiată, a regalităţii macedonene sau a mon mi 1 r
,. periferi ce", ca cea a Pontului, de pildă,
De curînd, într-un aI'tticol la 'Care ne-am mai referit in ac te p IDl.
Alexandru Suceveanu făoea reflexii asemănătoare pornind de la expr
lui Stirabo toi prosechein taîs prostâgmasi, "supunerea (sau rivIl.
propuneam mai sus) faţă de prosiâgmata, pe care le interpreta ca referir •
la edicte regale 30; de curînd, autorul a revenit, în parte măcar.
interpretare mai tradiţională a termenului 31. O rapidă analiză a cu ,n-
tului însuşi şi a c:împuhti său semantic nu impune, intr-adevăr in el
specializat al lui prostagma = edictum, dar situează, totu i, erm
într-un complex pTecumpănitor ,administrativ şi militar, de nonn
ordine impusă cu autoritate (cf. mai cu seamă specializarea derh .
lui tasso în domeni1,ll miliJtar) 3~; de aceea am şi pref :rat radu
u:uale , p01imci, ale cărui cono1taţii "arhaice" nu mi se par p
:-ato:l~e .sensului cuvîn1rului pr6stagma, redarea prin ordine, care impli
In OPInIa mea cel puţin, un orizont mai puţin imprecis
stabilă de autorioote constituită.
Chiar şi aşa, .comparaţia propusă de Alexandru ure .
r~~atul lui Burebista şi monarhiile elenistice nu (' 1111; t "in li
CI~ vrem~, l:lsa cum a arătaJt-o de mult încă Mauriee Holleau' . luI
PTotos ka ' t h'l . .
t . Z 17:egzs os p Z os al regelui pe care il poal't.l .\co111i n
t~cmal t.erm~n,ologja c~ce!ariilor welenistice şi un si tem ti •rh
MatUrI ofllc~ale constltUlte dupa tiparul adminst:ra1j i l'
macedonene 03. \ '

dape/n esen.tă. I~i se par~ că aren~tă sugestie ~ jllstifi'

.. ti' n-~r fi dC'~C'lt .pC'~tru, ră nu se poate prC~lIPlln l l'
~luse. sa fo1o:<,<\sC'(l ŞI pl'lrcpcrcn mc~t I'ilor ('ollsh'\ll t rl
d(.· r~in~Iplonwtl('('
1r",
al(, lui A('orniOll, al' fi i(J'llol' t 111 Itll (~
' t .. d ) I
._~ - il pu (>111 ('mult indătillu! in r{~Ji\ll1il(' 1>.11
::~ ~/,Jo.X. suc .EVJ~ ANU, 1\('/11 l\ll1$ Na JO, .1/
:ţ~ ~.~: ~tl~JJUI~J IJllre!JiRlu ~l noiI/tiu CI , I,n 11'
H:! 1(;J1 "r' .,1,. II.V ; P , (11111111'111111', l>icl , ErI/III
7 J '1 l J' ')5 " /1 '
rt 25:l 2.'i4 ' I i . " ~' -:-~ • ('11 (. IIlelll riul lui
( .It ciI! AL SUl 'I'V' nil nJl (,1
c<.\ tI'C carc în mod evident, se îndrepta ate nţi a sa. In măsura, deci. In
care t;.Ull putea presupune existenţa urlJ~i :n odel 9-e,?!~eIia~ ~e ~rgan izarp
a statului dac sub Burebistja, el Iar treibuI cautat, f ara mdOlala, In CliCl>astit
direcţie . 1n substanţa SIS, însă, procesul efectiv de. ,cons?lidarre a autori_
t.ăţii regale a lui Burebista mi !S€ PaJre COIIl\PClra bll mal degraba cu un
v

stadiu mai puţin elaborat - mai puţin "birocratic" - d e .s tructurar e a au-

tori tă ţii monarhice. In acest sens, conl,paraţia cu consoh~ area regalităţii v

macedon.ene în vreJ.l1'e a lui Filip 19I1 II-lea mi :se pare perrt;ment a - muta-
Ns mutandis - sub mai multe (aspeote : Io a ,şi FUHp, Burebista a făcut
eforturi Slusţiruu.te şi îndelung,a te de a irutegIia in ou.prinsul reg atului său
oraşele maritime greceşti, care-i ofelre'a u pultinţa ,unei deschider,i politice,
militare si economice cătl~e Pont si Bgee 34 ; '03. .şi F.i'li!p, ,B ureb ista a dus
o ab ilă p~l,Îttică de consOIlidare internă a ,m onarhiei !În cadrul căreia anu-
larea - < mai l'Imlt sau mai puţin constrîrugătoare - al puterii din aştilor
locali in fayoarea autorităţii regale unice, r,eprezintă o componentă esen -
ţială :\5 ; ca şi Filip :16, în fine, Ir egele get a realizat în bună măsură
ace aSită conceruh~are pr.in organi~aJrea unei. ,armaJte Degale unice, în cadrul
cărei 3 - asa oum ani incercat să dovedesc - Icetele aristocraţiei mili-
t ar-tribale alu foot dizolvatle şi în oare putem pvesulPuTIJe că s-au integrat
pedestraşi din rîndul 'Cate,golri.il:or non-ar.i:stocmtilCe de comati. Şi l'a curtea
lui Filip, ca şi la ce a regelui get, există un iSistem de titulaturi şi
philoi ai regelui, sis:tem pe Icare F,i lip Îl1SUŞi îl ofidalizează şi îl desă ­
" îrşe , te 37. Paralela ar iPutea oontinula - şi ne-am puilea mtreba, de
pildă, ce s-ar fi întîmplat cu monarhia macedoneană în 336 Le.n. dacă singu-
r ul succesor lal lui Filip ,ar fi fost un Arrhidaios. Vilctime , si unul si . .
celălalt, al unor oomploturi "centr,i fuge", monarhul 'l'll.aCedonean si cel
get ar .putea, oricum, reprezenta tema un.ui exerci,ţliu de is.torie ~pa­
rată pe oare, din parte-mi, prefer să-I opresc ,adei.

, N.u însă î.nainte de o ulitimă înttrebare : nu OUlmVta or~zarea arma-

teI ltu! BurehilSta, ~ IO~ ~ în~er'Ca: să o schiţez ipotetic 1'11 paginile
precedente, poate fl socotita ipertinentă pentru stvuetiU'l"a sOCietăţii g.eto-
dace 'corutemporane - ,toti aşa ,oum organ:i:zarea aliffilatei mlacedonene este
în mod -O:1't, elocventă ,~~n~ organizarea sooiallă din vremea luâ F ilip ?
IIntr-.adevar, crearea urutăţllor regale de pezhetairoi şi a flangei mace-
donene presupune în mod. necesar existenţa unei mase importa t d
•~ . lib . ..~., d n :e e
\~r~ll . erI, 'Su.1'lClenJt e 1liume:r?~i ~i d: ,dotaţi sub \:lSpeot economic pen-
tr u a pu.te~ su~rta. ~n ~fort milItar artIţ de impoI'ttan~ ca acela solicit.at
de Oâl1'llpanllle lJui. FIlIp ~
ŞI ale sUlOC€Soru1ui său, In măsura în car'e pu t em
~ ~
presupune o S tI'00t ura I8Selnanatoare 19. anmatei lui Bumbista
r. ~· ,pUItUt t tă
0. . •
• t . d eClt
• v "",a nu s- 1
,
111 eme1la pe o baza socială asemănătoare n.c. o ...~ _ .
. . • ~ ('a l~ 'l~t'
Impol1 aru ŞI eoonomlC autj<:momă de C011tati, oare să reprezint€' 11-
trapondere reală faţă de forţa aristocraţiei triballe.

3! Apropierea a fost sugerată pentru întîia oară de Em. Cond u r ' h '
mac~~;:~ ac1aumN GtraLtal'eHa extrem de detailată a ansamblului r~f rm ~l ~: ' t.
,, n '" ammond - G , T. Griffith loc cit. .
.lt) V. supra, n. 21. '
:17HAMMOND-GRIFFITH op cit" p , 155 l/.i n . 2, romentind Cu....
~j An. 4, 13, 1. ' . T ...

54
 Or, rutJîlt această oaitegOlie de comaIti, cit şi, pe de altă parte, exis-
tenta unei nobil imi milirtJare su:fiJcieIllt de ind~aen~ i~~~" să se opună
nu o dată lC1utori,tăţii regale - aşa cum var fi fost i "pmn~p.u ~~ da1J(lle
ca aceea de la Zimni:oea ori. de la Cetăţeni - IlIU par compatibile cu o
societate dominată de rl9Jporturi "tmbuilaJle" de dependenţă, aşa cum s-a
postulat în iUII1JeIle lJ.ucrări mai n~i l~tl"U Dacia prer~mană ~8. Dimpo~:ivă,
ambele ,a ceste sirtJU.aţii sugereaza eX'isltenva a cei! puţm doua oart;egorll so-
ciale 31utonO'ffie - nobilimea 'Celor nll1ll1iţi în texte pileati şi ţărănimea
liberă. comati - al căror s1Jarout independent presupune deţinerea în
proprietate independentă, familială sau individuală, a pămîntu\lui
princ~palul mij~oc de prodrucţie. C.hi.a!r dacă unele surse, directe ori indi-
recte, irrwlică existent:! unor imp<mtaTIibe domenii şi monopoluri regale 89,
struebur.:ll de ansamblu 13 socie1Jăţll geto-da'Ce nu poate fi, ~n opipia mea,
extrapolată univoc, pornind doar de la aceste indicii. In măSUr1a în care
se pot începoa .reconstruicţii - fie ele şi ripotertiJce - ,i n aIcest domeniJu,
cred că modelul acestoIi:t este; 'În mod necesar, mai complex, corelind -
. în forme pe care nu !le mai putem regăsi /astăzi - im(pOrltarube privilegii
re~e (dmiellusiv o definiţie într-un laD.IU!IIle sens ooOCI'latică a artlItoritlă.ţii
monarhice). ,existenţa unor cate~I'Iii 'în Viar1artle statute de dependenţă,
dar .şi o eomponentă impoI1tantă de Q9ltJegorii SOoila1e libere.
Sub acest ultim aspool;, looul partiaulJ.:ax pe care pare să-I fi jucat in
strurctbra socială a Daciei pre- şi post-romane obştea teriorială nu repre-
~rută nici .pe depart-e un dmpediment, ci, dimpotrivă, o tOaI1e :froctuo~ă
de dezvoltare a. cercetărilor ulterioare. mtr-aJdevăr, :obs.tea teritorială nu
este în mod' O!bl.iJ~riu legată de 'O structură "tributală" a socretlăţii, aşa
cum s-a s~erat 40, cu ,art:tiJt mJa!i mu'lltou cit exisltă suibspecii VJnate de
comumtăţi săteşti. apte de a se woog:I'la unJor fonnaţilUD.iJ social--economice
diferite, de la forme clilLSice ale modtulJud. de producţie "lSSiaJtk" la strulO-
tun carncteristtioo Wl'OrIa, rnăCI3il", din fOll'ttnele modulIUi de IprodJucţie antic
sau reudaă.. Or, r€\CenIta analiză. IQOIlSIaICTată de EurgemJia Zaharia obştii teri-
toriale daeo-roml3lrle în evul mediu ItimpuriJu sublliniază, ca. element pe1"-
tinenţ de inrudire a acestei formaţiJuni cu "comun.e1e rurale" a:1.e Bizan-

38 Punctul de vedere cel mai categoric in acest sens e exprimat de 1. H. Cri-

şan, op. cit., p. -106-11.2, pe urmele studiilor lui M. Constantin{!5CU', Probleme
economice 11, 1972, p. 28--44. Nu îşi are locul Sn acest studiu o dezbatere teore-
tică; mă mărginesc doar să amintesc că, dacă e să aplicăm ad-Utteram no1rlunea
?e s~lava.gist modului de producţie antic, greco-roman, prea puţine epoci şi arii
l~tonce rezistă unui atare criteriu: v. consideraţiile Ceciliei Ioniţă in capitolul
fmal al lucrării sale Relaţii agrare în Grecia veche, Bucureşti, 1976. In aceste
condi~ii, singurul criterdlll valid mi se pare a fii nu numărul sclavilor ci caracterul
Prop1'tetăţii asupra prinoipaZ!LZUi mijZoc de prodUcţie - pămîntul:' v. K Marx
Bazele39 criticii eccmomice politioe, în K. Marx - Fr• Engels, Ope-re,13. p' ..
48 '
40 CRITON, G~ica, Ifr. 5 (~) Fontes ... , 1, p. 506-507, ef. Isl României ' 1, p. 284.
. 1...H. .CRIŞAN, ?p. cit.!. tpp. 2.18, vorbeşte de existenţa concomitentă a
~ţ~~l'l~ţil pnvate a anstoc.raţiel, trecmd cu vederea faptul că absent4 proprie-
11 ~nvate asupra ,pămîntului, corelată cu proprietatea nominală absolu
regelUI, reprezintă caracteristica modului de producţIe asia"'c" tă
41 EUG "
(Cimiti-'l 2 ENdeIAZ ZBAHtAt) IA, PopuZaţia rom4neasc4 din Transilvani4 in sec VIl-
la.
R
... a ra e, B uoureştl, 1978, P. 264. •
L'ARM~E DE BUR~Bt TA

lH, unH~

l\\\ nt n l 1\
:'e·n.<> nouissement des cent rcs eL des cit<Jdelles royal,cs, rI u 'si. bicn e n
• J:'"
dans la zone d'Orăştie - etayent cetie hypot h cse, cal' I 1s n ou'! p rmE'!: -nt
~ue , traCel! l'effort miIi tai re et politique d e concentration du pou v()ir et ele su ~ Jr-
d ~Inaret'on de ore ou de force des principautes locales a . l'autorite
- 1 , , , ' "
d u ro.. D·• n
le meme sens. l'interdiction des monnayages locaux et la d lffu slo n d un monna ag
d'Et,at temoigne du meme processus.
Certe refonte des compagnonnages militaires "heroiques" et prin cie rs dans
line armee d'Etat est un phenomene tres repandu dans le monde ancien. appa-
raissant partout ou aux strulCtures encore labiles d 'un pouvoir en train de e
cristalliser se substitue une autorite fermement etablie par des institutions durable :
en Grece ou a Rome au debut de l'âge archaique, quand la .,reforme h oplitique"
marque le declin des compagnonnages guerriers nobles et les debuts d 'une arm~
.. politique" : en Macedoine, pendant le regne de Philippe II, quand !'instrument
militaire des expansions ' futures est forge par un ensemble de rHorm es qui
soumettent l'aristocratie macedonienne a l'autorite du roi. Partout ou elle se
retrouve, cettte creation d'une armee d 'Etat comporte non seulement une centra-
lisation du pouvoir, mais aussi un elargissement de la base sociale du recrutement :
C

hoplites dans les cites grecques. pezhetai7·oi. macedoniens, les paysans aises S0,;t,
desormais, les protagonistes d'une activite guerriere d'un type radicalement
different. aussi biel1/ quant a ses sources q u?a ses comportaments et representatiC!1<:.
par rapport a la guerre heroique et noble des "democraties militaires". Or, D i/)p
Cassius temoigne precisement du faH que dans l'armee de Decebale il y a \'ait
aussi bien des nobles, pilophoTOi, que des "roturiers" , comati. On peut supposer
que cette tradition d'un recrutement tres large remonte a Burebista.
Cette hypothese peut mieux eclairer non seulement l!'activite d 'organisa teur
du Pouvoir. qui fu: celIe de Burebista, mais aussi Jes assises socio-economiques
de sa. megale aT~he, suggerant l'existence et l'imporiance d 'une paysannerie lib::e,
~t etre groupee dans des comllllunautes villageoises de petits et moyens '''''0-
:;tan: es
i~depend~nt~,. dont les structures rondamentales semblent b ie n S'~~l'e
SITUses, a travers 1 epoque romaine, jusqu'au Moyen âge roumain.