SISTEME DE SCHIMBURI ÎN PRE- ŞI

PROTOISTORIE

REPARTIŢIA SPAŢIALĂ A DEPUNERILOR DE OBIECTE

METALICE. ASPECTE COMUNE ŞI DIFERENŢIATE

Aaniţei George – Costin

Master Arheologie, civilizaţie şi artă antică
Anul II, semestrul II
 În lucrarea de faţă voi expune repartiţia depozitelor de bronz de pe teritoriul
Munteniei, apoi mă voi axa pe un anumit tip reprezentativ de obiecte din bronz1.

Bronzul mijlociu (sec. XVI – XIV î. e. n.)

Sinaia, jud. Prahova (harta 1/20, sursa: Mircea, Petrescu – Dîmboviţa). S-a descoperit
un depozit format din 27 de topoare din bronz, din care unul s-a pierdut, unul a fost reţinut de
descoperitor, iar 25 se află la Muzeul naţional de antichităţi (planşa 17/1 – 6).

Un alt depozit a fost descoperit în satul Tufa, com. Mihăileşti, jud. Ilfov (harta 1/21).
Acest depozit a fost găsit pe malul drept al râului Argeş, la marginea de nord a satului şi este
format dintr-un topor cu gaură pentru mâner transversală (planşa 17/8), un topor de bronz cu
ceafa cilindrică (planşa 17/7) şi două verigi de aur.

Bronzul târziu (sec. al XIII – lea î. e. n.)

Pentru această perioadă sunt semnalate patru depozite. Primul este seria Drajna de Jos
– Oinac (harta 2/108). În primă fază au fost descoperite 13 celturi şi alte obiecte, unele lângă
altele (planşa 89/1 – 2, 3 – 4, 5, 6). În cea de-a doua fază s-au mai descoperit 200 de piese de
bronz: securi şi vârfuri de lance; securile depuse circular şi vârfurile de lance în mijloc. O
seceră este cu limbă la mâner (planşa 90/12), 124 cu cârlig (planşele 89/7 – 10, 90/1 – 7) şi
72 cu ciotul de la turnat neîndepărtat (planşa 90/8 – 11). În acelaşi depozit mai sunt 2 topoare
de luptă cu disc de tip Nestor B 3 a (planşa 91/ 1 – 2).

Al doilea depozit din această perioadă a fost descoperit la Oinacu, jud. Giurgiu (harta
2/109) şi este format din 15 celturi, din care 13 întregi sau aproape întregi (planşele 94/1 – 9,
95/1 – 2, 4, 6) şi 2 fragmentare (planşa 95/3, 5).

Un alt depozit a fost descoperit la Olteni, jud. Prahova (harta 2/110). Este alcătuit din
7 seceri, din care patru cu cârlig. Din cele patru, trei dintre ele sunt întregi (planşa 95/7 – 8) şi

1
Cum lucrarea principală pentru acest subiect este cartea Depozitele de bronz din România, Mircea, Petrescu –
Dîmboviţa, Bucureşti, 1977, nu voi mai folosi alte note de subsol decât în cazul în care voi schimba sursa de
informare.
una fragmentară (planşa 95/9). Celelalte trei seceri sunt cu ciotul de la turnat neîndepărtat
(planşa 95/10 – 12).

Ultimul depozit a fost descoperit la Putreda (Livada), com. Grebănu, jud. Buzău
(harta 2/111). Este format din 2 celturi, unul de tip transilvănean decorat (planşa 96/1) şi unul
varianta răsăriteană al acestuia (planşa 96/2), o seceră cu cârlig, o verigă şi un vârf de lance
(planşa 96/3, 5, 4).

Hallstat timpuriu (sec. XII – VIII î. e. n.)

În această perioadă sunt semnalate 3 depozite. Primul este la Sălcioara, com Smeeni,
jud. Buzău (harta 4/16) şi este datat Hallstat A2, sec. al XI – lea. Este alcătuit dintr-un celt
(planşa 295/3) şi 7 vârfuri de lance, din care doar două au fost achiziţionate (planşa 295/1 –
2).

Al doilea este seria Boldeşti, formată din două depozite. Unul este localizat la
Boldeşti, com. Boldeşti – Grădiştea, jud. Prahova (harta 5/41) şi este alcătuit din 9 celturi, din
care 8 au fost recuperate: 7 cu decor şi unul fără (planşa 340/1 – 7, 8). Celălalt depozit a fost
localizat la Pietrosu, com. Costeşti, jud. Buzău (harta 5/42) şi are în componenţă 2 celturi cu
decor şi unul fără (planşa 340/9 – 10, 11). Această serie a fost datată în Hallstat B1, sec. al X
– lea.

Cel de-al 3 – lea depozit a fost descoperit la Cârligu Mare, com. Goldeanu – Siliştea,
jud. Buzău (harta 8/39). Datat în Hallstat B3, sec. al VIII – lea, a fost format din 20 – 25 de
securi şi 3 – 5 turte de bronz, din care s-a recuperat doar o secure cu ciotul turnat neîndepărtat
(planşa 366/4).

Pentru Hallstat-ul mijlociu şi târziu nu a fost semnalat nici un depozit de bronz în

Muntenia, ceea ce permite lansarea ipotezei că treptat bronzul a fost înlocuit cu fierul, în
urma influienţelor venite de la sud de Dunăre sau că acesta nu a mai fost depus ci folosit ca
monedă de schimb, cel mai probabil cu centru, vestul şi nordul Europei.

Aşa cum se poate observa, secerile, cu diferite forme, au fost descoperite într-un
număr ridicat din bronzul târziu până în Hallstatul timpuriu B3. Conform repartizării pe hartă
a depoziteler în care sunt prezente secerile, două dintre acestea se află în zona de podiş
(Drajna de Jos şi Olteni), iar unul în zona de câmpie (Cârligu Mare), toate cele trei localităţi
având în apropiere o sursă de apă. O explicaţie foarte plauzibilă pentru primele două depozite
ar putea fi că obiectele în cauză au fost îngropate pentru a putea fi recuperate mai târziu, deşi
cel puţin în cazul celui de la Drajna de Jos poate să fie vorba şi de un ritual, secerile fiind
aşezate în cerc, iar în mojlocul lor vârfuri de lăncii. Personal nu cred că acestea au fost
folosite în activităţile cotidiene.

În ceea ce priveşte depozitul de la Cârligu Mare, acestea ar fi putut fi folosite în

activităţi agricole, localitatea aflându-se într-o zonă prielnică pentru astfel de activităţi. Un alt
scop pentru care secerile au fost îngropate alături de cele 3 – 5 turte de bronz ar putea fi acela
de a le ascunde o perioadă şi de a le recupera mai târziu. O altă teorie, deşi cel mai puţin
plauzibilă, ar fi aceea că obiectele au fost pierdute pur şi simplu.

Planşa 17
 Harta 1. 20: Sinaia, jud. Prahova, râul Prahova; 21: Tufa, com. Mihăileşti, jud. Ilfov,
râul Argeş.
 Harta 2. 108: Drajna de Jos, jud. Prahova, râul Drajna; 109: Oinacu, jud. Giurgiu,
Dunărea; 110: Olteni, jud. Prahova, râul Teleajen; 111: Putreda (Livada), jud. Buzău, râul
Greabăn.
Harta 4. 16: Sălcioara, jud. Buzău, lac.
 Harta 5. 41: Boldeşti, jud. Prahova, lac; 42: Costeşti, Buzău, râul Buzău la o oarecare
depărtare.
 Harta 8. 39: Cârligu Mare, jud. Buzău, râul Cotorca.

Aşa cum se poate observa, toate locaţiile sunt în apropierea unei surse de apă, cu
excepţia localităţii Costeşti din jud. Buzău, care se află la o distanţă puţin mai mare de o sursă
de apă (râul Buzău).