-

--

DACIA TORICA
. '
'

. =-\-
-
/ -
'
.
1

No. 2

15 Noem. 1937
)

-
f

i r
.

) L - L

r '

'
_,-
Pretul Lei 40 '
;
www.dacoromanica.ro 5
 DACIA ISTORICA
Apare la fiecare 15 a
Propr. SCHIOPUL

REDACTIA ADMINISTRATIA
CLUJ, STRADA 7

Abonament:
12 . . . . 400 Lei
6 . . . . 210 Lei
. . . . Lel

Pentru stráinätate 12 500 Lei

Numárul 40 Lei.

www.dacoromanica.ro
DACIA
STUDH CERCETARI

Anul I. Cluj, 15 Nov. 1937. No. 2.

Numele de localitate este un nurne foarte räspändit

toponimia Transilvaniei. Avem 14 sate cu numele anume:
In avem I cäruia ungure§te i se
spune Felsö-Szelistye
in Bihor avem 5 sate cu numele de dintre cari
trei ungure§te indicat numele circurnscriptiei adminis-
trative: Belényes-Szelistye, Papmezö-Sz., Vaskoh-Sz., al patru-
lea sat avea un nume nou: Kövesegyháza. Un al 5-lea sat din Bi-
hor numai ungureste pästrase numele de Szelislye: satul See-
lislye-Száldobágy, care române§te se numai Säldábagiu;
judetul avem 1 sat cäruia ungure§te i se
zice Kecskésfalva;

1) Pentru numele românesti izvorul nostru este:

S. Moldovan N. Togan, Dictionarul numirilor de din Un-
Sibiu 1909. (Date le ale dic(ionarului
oficial unguresc din 1900X
geografice citate sunt:
Lucas Joseph Marienburg (Pfarrer zu Weidenbach bey Kronstiadt),
Geographie des Grossfürstenthurns Siebenbürgen. Hermannstadt 1813.
Ignaz Lenk 7'reuenfeld (K. K. General-Feklmarschall-Lieutnant),
Siebenbürgens geographisch- topographisch- statistlisch- hydrographisch- u.
orographisches Lexicon. Wien, 1839.
E. A. Bielz, Handbuch der Landeskunde Siebenbürgonis.
stadt, 1857.
www.dacoromanica.ro
 in Turda cäreia i se zice
Szelistye;
in Alba avem un lisle, apartinând comunei
Abrud;2)
Hunedoara avem 3 sate nurnite dintre cari
unul in ungureste se cherna Pánk-Szelistye, al doilea Almás-Szelis-
al treilea nurnai Szelistye. Pe lângä aceste 3 sate
In Hunedoara o In tot Szelistyiora;
judetul avem cea mai mare ungureste tot Sze-
listge, nemteste, pe vermuri, Grossdorf.
In fine avem o liste in judetul Arad (ung. tot Szelislye).
Mare le dictionar geografic al Transilvaniei de Igna-
tius von Lenk, fostul general-comandant al Transilvaniei la
putul secolului trecut, publicat la 1839 pe baza materialului
tic pus la dispozitia lui de Otre guvernul de atunci al
niei, cunoaste numai numele de liste pentru satul azi
i se zice Agrisul-de-jos (judetul dictionar cunostea
un Szelistye apartinând satului Sumurduc (ung.
jud. Cluj).
Un dictionar geografic dela secolului trecut
(Helységnévtár. Kolozsvár 1863) cunoaste un Szelistyc
apartinând satului Feiurd (jud. Cluj), pe care alte dictionare
geografice nu-1 cunosc.
In afarä de hotarele Transilvaniei mai avem 1 sat (Se-
In Bucovina (jud. Cernäuti) yi 3 sate (Seliste) In Ba-
sarabia (judetele Hotin, Orheiu yi Läpusna).
In restul României de azi nu mai de numele acesta de
de un mare de sate yi locuri cu numele
de liste (mai rar Ziliste). In deosebi este ráspândit acest mime
In judetele din nordul Moldovei; intr'un singur (side) (Dorohoiu)
avem peste 10 sate locuri cu numele de Silistea. Cu cât cobo-
spre Muntenia Oltenia, numele de devine tot mai rar.
2) este satul din valea Izei. Mai
de o (Also-Szelistye),
este sat Hust (azi
3) Dictionarul cunoaste si el acest name românesc de
Dictionarul lui Lenk nu cunoaste acest dar o
care se varsá Valea Abrudului.
4) In i se zice uneori dar vechile
geografice Bielz) nuanai numele de liFte.

www.dacoromanica.ro
 51

Nu credem poate sä incape vreo Indoialä numele de St--

. liste simt numai forme deosebite ale nume.
tu§, In cercetärile noastre pentru moment ne vom opri la
forma
Care este etimologia acestui
sunt de acord In ce etimologia lui: ei
derivä dintr'un apelativ slay: seliste, acceptând etimolo-
gia slavistului Miklosich, care dintâi a spus numele to-
pic are la originea lui un nume slavon-vechiu seliste
de tentorium, habitatio seliste, locus ohm
'bitatus; ceheste: sedliste, domicilium). Etimologistul sas I. Wolff
(1886) spune apoi el: ist zweifellos wahr-
scheinlich sehr alt. Alt-slavisch heisst es: tentorium, habitatio. -
Slavistul I. Jordan spune (1926): Silistea ist altbulgarisch
siliste: tentorium, habitatio, aula". - Filologul sas G. Risch, pro-
"fesor la universitatea din Cluj, spune (1929): Sliste ist slav.
Sitz, Wohnung, Ort, Bauernhof"9. - N. Dreigan (1933):
liste este tentorium, habitatio, propriu Siedelung",
-apoi Dorf".
IChestiunea nu este lost tocmai alit de simplä precum o pre-
_zintä acesti etimologisti, pentrucä limba bulgarä veche (mai
rect: limba slavonä sau paleoslavä) cunoaste ce-i drept numär
Insemnat de apelative terminatiunea dar Intre ele
este 9i Limba veche bulgarä numai un apelativ
Intelesul de Acker, Gehöft"6). Acest pelativ Inceperea
secolelor XI-XII a luat de sat", les pe care are
azi In toate limbile slave: ruseascä, bulgará, sârbeascä,

Este cert la baza apelativului seliste este acest selo

lesul de sat. Dar ce cautä suixul -iste pe lânO acest radical care
--este nuanta de a noului cuvânt?
Pentru a lärnuri aceastä problemä, trebuie sä deschidem In
prealabil o parenteg.
G. Kisch, Siebenbürgen im Lichte der Sprache. Hermarnnstadt 1929.
eu numeroase contradictimi, ai la
281, spre a ilustra
drept exemplu: Se 14te
vale ca alte
de ,0Dorf"

Sätige
ca
Sibiu ai Cojocna)" - toponimic

Cojocna, Sibiu, Hunedoara)".

mai

A. Leskien, Handbuch der altbulgarischen

: Heidelberg, 1922.
www.dacoromanica.ro
52

Limba româneascä din Moldova Muntenia cunoa§te un ape-

lativ sili$e, care nu este cunoscut Transilvania. Dictionarul ro-
mâno-german a Tiktin dä acestui apelativ intelesul de loc
unde e un sat sau a fost un sat"). Filologul
dan define§te: a) vatra satului; b) locul unde a fost un sat8).
Este evident aceste intelesuri nu pot sä adeväratul
les, intelesul primitiv al apelativului, pentrucä apelativ nu
poate sä in timp: a) unei existente
(unde este un sat") b) negatiunea acelei existente (unde a
fost un sat"). Aceste intelesuri nu pot fi al ape-
lativului pentrucä:
a) dacä sili$e insemneazä loc unde este un sat", atunci toate
locurile unde sunt sate ar trebui se numiascä sili§te" (dacä
a=b atunci b=a), ceace nu este cazul, pentrucä nurnai anumite
locuri unde sunt sate se numesc Sili§te";
b) loc unde a fost un sat", atunci
toate locurile unde au fost sate ar trebui fi numite si-
atunci a=b), ceace nu este cazul, pen-
trucá nu locurile unde au fost sate se numesc siliote", ci
pumai locuri.
Care este criteriul acestor locuri sate?
Este adeviirat sate cu numele de Sili$e, cum
(unde odinioarä au fost sate) cu nume de
Dar este absolut gre§itä afirmatiunea pe care face I. Jordan
clad spune cä toate satele cu numele liVe se gäsesc pe locuri
unde odinioarä au fost sate", ceace spune este In con-
tradictiune realitatea: despre nici un sat numele nu
se poate constata cä ar fi ridicat pe ruinele unui alt sat. Din
tra: pe toate locurile nurnite existä un sat sau a existat odi-
nioarä un sat.
7) H. 7'iktin, Wörterbuch. BucureAi 1943.
mit dem dazu gehörigen Grunde; 2. wo ein Dorf oder

8) lorgu Jordan, Rumanische Toponomastik. Bonn 1924-1926. Weich-

bild", Ort, ein Dorf
9) Mare le Diotionar României la
numite Si eNplicationea: se spune cä aci fost un sat".

www.dacoromanica.ro
 53

Cu cuvinte: nu numele toponimic este derivat din-

-tr'un apelativ ci apelativul este derivat dinteun nume topo-
nimic. Apelativul este fiul, numele toponimic este tatál, - nu
invers.
Aceasta realitatea, procesul de evolutiune al celor douá
1. unde este un sat" pi 2. a fost un sar -de-
vine un proces firesc, normal.
La inceput a existat un sat, un sat cu nurne oareeare. Cu tim-
pul satul a fost de locuitori urma unor
neprielnice, spre exemplu: satul era calea pe cari se
tâmplau invaziuni dusmane; era expus la inundatii repetate; a
lost distrus de foc etc. uneori locuitorii nu s'au mai
ci s'au asezat in altä parte. Satul pustiu, a con-
tinuat In mod firesc numele pe care avuse
era locuit. Cu timpul apoi satul a decäzut de tot, s'a
preficut In ruine pi au dispärut de ruine.
Dar numele vechiu a continuat existe In tot acesta,
senând la inceput locul unde fusese satul, apoi ruinele satului, pe
locul pustiu unde numai mai aduceau aminte
odatä un sat. Nurnele a continuat sä deserteze acel
- pentrucä nurnele este
pi atunci când
de locul care i-a dat nastere, chiar
cari i-au dat nastere nu mai (De
acea unele nume topice sunt alit de greu de interpretat
Unele dintre satele ruine pi
-
se numi-
locurile fuseserá satele dispärute au continuat
si pästreze numele satelor dispärute,
tate nu pi nu
- In reali-
numele locului, ci numele
tului dispärut. Alte sate cu numele Sili4ea" tau fost mai noro-
coase, mai ferite de N'au fost päräsite niciodatá sau au
fost mimai vremelnic pi apa au continuat existe
intrerupere ca sate, ca Siliqtea". se explicá avem In acelm
timp Sili0ea" cari sunt sate avem Sili0ea" cari sunt
numai locuri färä sate, locuri unde satele Sili*a" au dispärut.
Asadarä: de a fi apelativ, sill*" a f ost nume topo-
nimic. Apelativul prin urmare mai nou dect numele topo-
nimic, el nu poate contribuie la lämurirea etirnologiei de care
ocuprun.

www.dacoromanica.ro
 Repetäm: nu poate sä Incape la baza numelui to-
ponimic este .apelativul selo. Dar de ce s'a
acestui radical sufixul care nu este sufix toponimic?
Sufixul -iste existä In limba româneasca. Filologii il consi-
derä de origine spun et serveste In limba românä
de toate pentru indicarea locului unde se gäseste un oare--
care""). Istoricul C. Giurescu spune sufix mai
gi pentru a desena locul unde a fost o asezare omeneascä".
drept exemple: seliste sau unde a fost un sat)
unde a cetate)"11).
de toate trebuie sä constatäm cä sufixul -iste din
nu poate at fie sufixul românese pentrucä apelativul
.selo nu este cuvânt care at circule In limba jar un
sufix românese poate fi adáogat numai la cuvinte românesti (sau
cuvinte sträine Incetätenite In limba româneascA): pepeniste (dela
pepene), (dela porumb), (dela
Dar chiar am admite et ar fi sufixul românesc, nu se poate
admite cä el ar avea sau ar i avut vreodatä sens privativ.
existS nici un cuvânt românesc care irnpreura cu acest sufix st
dea un cuvânt nou, cu sens negativ, indicând lipsa unui lucru.
din este In realitate sufixul -iste,
este gi radicalul Dar nici In lirnba slavä sufix
n'a avut vreodatä sens privativ. Vechea limbä slava are un numär
mare de cuvinte (peste 60) formate ajutorul sufixuhii dar
nici unul dintre aceste cuvinte nu indict lipsa unui lucru", ci din
contra indict o prezentä mai accentuatä: locuintä, obite-
cantonare lagär, tribunal, uzi-
Inchisoare, depozit de hranti, -
Acest sufix -41e a servit asadarä In limbile slave de
toate pentru a indica de asezare, un unde o actiune
") O. Histoire de langue roumaine. Paris,
11) C. Giurescu, Istoria Românilor. 1935. Pag. 228.
N. lorga, Bomânilor. Bucuresti, 1937 i o
interpretare. Vol. p. 162: ...Târgoviste, care prin numele-
eau, -We, disparitie, un vechiu
12) F'. Miklosich, Dictionnaire des six langues
tersburg-Vienne,

www.dacoromanica.ro
 55

mod obisnuit"13). Pe aceastä functiune,

a servit ca sufix augmentativ pentru indicarea unui lu-
cru mare". In limba ruseascä spre pildt: domiste casä mare
soaie) dela dom cash; mânä mare (mânoaie") dela ruka
iar In limba bulgarä: kniga carte, carte
krilo aripg, aripä mare, lipa teiu, lipiqte teiu mare, les
dure, pädure mare, nos nas, nas mare, tom
(tom), volum mare, iam groapä, iamiste mare
m.
In limba bulgarä avern numai 3 cuvinte sufixul -iste cärora
dictionarele bulgäresti li se dä privativ de a
fost...", anurne: gradiste, ezeriste,
a fost o cetate (grad),
-
insemnnd:
unde a lost un iezär (ezer) unde a
fost un sat (selo). Dar sensul de loc unde a fost o loc
unde a fost un iezär", loc unde a fost un sat" nu este sensul unie
al acestor cuvinte. Aceleasi dictionare pentru ele
un alt sens:
1. Ruine (einer Burg oder Stadt), 2. grosse Stadt;
1. Ort, wo ehemals ein See war, 2. grosser See;
1. Ort, wo ein Dorf stand, 2. Gehöft.
Dintre cele sensuri, sensul primitiv trebuie sä fi fost cet
de: cetate mare, iezär mare, sat mare, - nu
o discutiune cä aceste: cetate, sat au existat de ce nu
au existat, pentrucä dacä n'ar fi existat nici n'ar fi putut sä dis-
parä. Dar ceace a existat n'a putut sä fie numai un sirnplu grad,
ezer, selo, - pentrucä In acest caz disparitia nu s'ar fi putut
indica prin adt -iste, dat cä acest sufix ser-
veste nu pentru indicarea disparitii, ci pentru desenarea unei
intensitäti sau a unei neobisnuite. Prin urmare, sufixul
exista deja adäogat la cele trei cuvinte ceace a dispärut a
lost o: Sau: nurnele toponirnice gradiste,
ezeriste, seliste cu sensul de cetate mare, iezär mare, sat mare au
existat apelativului de a fost...",

18) L. Leger, Les anciennes civilisations slaves. Paris, P. 120. La ter-

minaison en -ichte dans les langues slaves un endroit oul'on
ou se habiduellement".
14) E. Bieljavskii, Etimologia drevniavo i rus
kayo lazika. Moskva, 1E86. P. 36 si 37.
15) N. Markoff, Dictionnaire bulgare-français. Leipzig, 1912.
G. Weigand, Leipzig,
www.dacoromanica.ro
care nu este deck o interpretare a sensului adevärat: loc
unde a fost o gradOe", loc unde fost un Ioc unde a
fost o seliste". A dispärut anume numai cetatea, iezärul, satul, nu
numele E o lege a Moare un individ, dispare un po-
por, dar numele individului, poporului rämâne...
Intelesul primitiv al cuvântului seliste" este deci eel de sat
mare", format din selo" sat sufixul -iste", augmentiativ.
Cä numele toponimic liste"
mare" ni-o dovedesc documentele In cari pentru se
pomeneste de o de Sälistea din judelul Sibiu.

de documente Zimmermann-Werner") publicä 8

documente din secolul al XIV-lea cari se pomeneste de
<numerele 685, 1170, 1177, 1179, 1181, 1182 1183). In realitate
numärul documentelor originale este numai de 5, pentrucä patru
dintre ele 1180, 1181, 1182 1183) ni s'au pästrat numai
Intr'o reproducere transsumpt din 1385 formeazá Impreunil
acest document care le reproduce - un singur document.
mai document este datat din anul 1354 (no. 685).
Ni s'a pästrat In original. In acest document vicevoivodul Transil-
vaniei aduce sentinlä conflict pentru o mosie ivit sa-
tul Felapold" Johannes dictus Tumpa". Documentul acesta
delimiteazA mosia litigiu delimitare pomeneste de un semn
de care separat possessiones Omlas, Echelleu et Felapold"
pomeneste de un berch magnum, quod distinguit possesio-
nes Nogfalu, Echellew et Felapole.
Al doilea document este datat din 1383 (no. 1170). Ni
Irat el in original. Documentul este textul unei inlelegeri
iate orasul Sibiu satul Cisnädie de o parte
,,Valahii cari locuiesc in jurul pe de alta (Walachi nobis
curnsedentes"). La negocierea au luat parte ca
zentanti ai Fladmir, Schuka Schereban,
Neg, Schereb, Rodbanch, Thomas, Oldamar
pune cap& la o seamä de conflicte ce existau
'Intre locuitorii din Cristian (Insula"), -
et omnes Walachi" luând asupra custodiam servandam
Hermannstardt, 1892.

www.dacoromanica.ro
 57

in omnibus alpibus ab Tolmacz usque ad Magnum villam

chicalern".
6 documente, toate datate din 1383, privesc
cerea Episcopului Transilvaniei Goblinus posesiunea unor sate
ce i-au foot donate de ctre regina Maria. In documentul din 17
(no. 1177) regina Maria spune cl a donat Episcopul
quondam possessionem nostram Omlas vocatam in terra
nostra Transiluana inter sedes nostras Cybiniensem et Zeredahel
una quatuor villis Olachalibus videlicet Gorozdorph.
Gahisdorph, Graphondorph, Budinbach et Cripzbach vocatis".
Documentul face 2luziune la alte acte donationale mai vechi
(Sicut in allis literis nostris.... plenius dignoscitur contineri"). In
documentul din 20 Mai (no. 1179), conventus beate virginis
Clasmonostra" pomeneste in cu aceastä donatiune numai
de possessiones Ornlas et Nadh[alu alieque possessiones ad
dem periinentes". In documentul din tunic (no. 1180) regina
Maria o capitlului Episcopiei din Orade privitor la
donatiune, pomenind de sate in termenii cum quatuor villis Ola-
chalibus videlicet Grozdorph alio nomine Galusdorph ac Graphyn-
dorph, Budynbach et Cripzbah vocatis". In docurnentul din 19 lu-
nie (no. 1181), regina o altä capitlu, reps-
tând numele satelor cu omiterea lui Cripzbah", In documentul
din 22 lulie (no. 1182), capitlul din Orade raporteazii reginei des-
pre executarea primei satelor reproduse
raport cum sunt in actul donational: Grozdorph alio
mine Galusdorph...". In cel din datat tot dia 22
Julie (no. 1183), capitlul raporteazil despre a doua insärcinare.
dând o delimitare a hotarelor satelor donate
nind altele de niste semne de que distinguunt inter
Chirnavoda, Nogfalu et Feketeuiz" de possessionem
pomenite in aceste documente au fost identificate
In mod neindoios: Galusdorph este Gale, Graphondorph este Vale,
Budynbah este Sibiel, Cri pzbah este Cacova, ogf alu
Nadhfalu) sau Gorozdorph sau Magna villa este Goroz-
dorph este din documentele de mai târziu, când
numele românesc fie pomenit de numele strii-
ne: 1496 Salisthia", la 1507 Zelyestye sive Grossdorph"").
, 17) Quellen zur Geschichte Siebenbürgens aus sachsischen Archiven.
I Band. 1880. P. h55, 464,

www.dacoromanica.ro
58

Numele de Nogfalu" insemneazä In ungureste, - Groz-

dorph insemneazä
latineste ceace
- Magna villa
insemneazä In limba slavä: sat mare
gross-magnus mare, falu-dorf-villa sat).
a fost numele mai vechiu al satului, numele
care a precedat pe celelalte trei: Grossdorph, 1i Magna
villa, - de§i in dccumente Seili$e" räsare mai târziu, - abia are
nevoie de dovadä. Toate documentele citate spun despre
pornenite in ele sunt sate române§ti, locuite de Români.
quatuor villis Olachalibus" precizeazA actele de donatiune ale re-
ginei Maria rapoartele capitlului din Sate le aceste
caracterul curat românesc In cursul secoleIor cari s'au
scurs de atunci Nu se poate prin urmare nici pre-
supune cä sä fi putut sä aibe la un nume sträin
de limba populatiunii, un nume german sau unguresc, - Gross-
dorf sau f alu - 1i româneascä sä fi trans-
mis posteritätii nu numele acesta original, ci traducerea
limba
in -
Din documente rezultä cu absolutä certitudine
sul gramatical al de localitate a fost de sat
mare".
Mai este un fapt care de documente confirmil
lui este de sat mare".
In expunerea noastrii principiarä privitoare la toponimie
tasem cum logica toponimicd cere ca acolo unde este un sat
chiu fie un sat unde este un sat de sus si fie unul de
jos; unde este un sot si fie unul unguresc (sau
sesc) a"). Dacä, prin urmare, Inteadevär are de
sat mare, In apropierea lui trebuie fie un sat Aceasta o
cere logica toponimicä care nu sufere exceptiuni.
se conformeazA toponimice.
In Transilvania avem 5 sate cu numele de nurne care
1nsemneazä sat (säticel), cum Muncel munte
(munticel). Aceste 5 sate cu numde de se gäsesc: câte 1
judetele Turda Sibiu, iar 2 In judetul Ilunedoara.
18) lin realitate cele patru" sunt cinci: Vale, Sibiel
Cacova. Documentele Säliste ca un singur sat:
Galusdorph" i Gorozdorph alio nomine
19) Vezi Dacia nrul pag. 42: Logica
www.dacoromanica.ro
Harta aläturatä ne aratä situatiunea geograficE toate aceste
sate cu numele Säcel se gäsesc in In cari se gIsesc
satele cu numele de Säli in epropierea acestor sate cu
de - numai in aceste nicäiri altundeva").
asadará sat mare problema etimologiei
numelui ar fi astf el pe deplin
obiectiuni:
- nu s'ar ivi

t SIce1. geografiee aunt numai aproxi-

mative, recluse Mrtii nepermitând o precizare mai
Indioatiunile aceste aproximative sunt pentru ilustrarea
a tezet noastre.

1. Cea mai mare parte dintre satele cu numele de sunt

realitate sate mici: cele 4 sate din jud. Bihor au 398, 223, 256
564 locuitori; din jud. Sala j are 250 locuitori; sea din jud.
putea o singurá exceptiune: In juidetul Odorheiu
un sat eu numele de mic, avem un sat mare
Dar acest are numele de deosebire de
Andrasfalgul aunt sate mist (468 178 locuitori)
in unor sate mari: Nagy-Solymos Kis-Solymos (1038
1030 locuitori).

www.dacoromanica.ro
é60

Turda are 356 locuitori; cele 3 sate din jud. au

645, 183 483 locuitori. Numai din. Maramurq 9i
jud. Sibiu sunt sate cu adevärat mari: cea dintâiu are 2793
locuitori, eta de a doua are 3572 locuitori. A.sa puteau
fi numite sate mari" niste sate cari nu erau mai mari decât
alte sate, decät.chiar satele miei numite
2. Avem 14 sate cu numele de numai 5
mele de Säcel, in Muntenia §iMoldova avem un numAr mai
mare de sate cu numele de (o altá formä pentru Ve),
dar nu avem decât un singur sat cu numele (in jud. Gorj:
ruralä, cMun statiune balnear5) 2 sate cu numele de
(jud. Buzau). pot existe sate mari sä existe
allituri sate mici?
Obiectiunile in apaFentá sunt In realitate ele confir-
mil cele spuse despre Anume Inceperea secolului al
XIV-lea apelativul-slav selo In numele toponimic
pierde Inlelesul lexical de sat In general devine o no-
tiune pentru denumirea sat anumit, In deosebire de marea
a satelor obisnuite. se face avem douä feluri
de sate numele de Unele (cele de sate nu-
mele de Säcel) anterioare secolului al XIV-lea,
i nu sunt de sate cu numek
- (cele
posterioare secolu-
lui XIV-lea. (Aceastä lature a problemel o vom analiza in capi-
viitoare).

www.dacoromanica.ro
NOTE PE MARGINEA DOCUMENTELOR,

3. Un comes Scihiniensis" la 11107

Unii dintre istoricii unguri, germani români pomenesc de

un conte Joachim de Sibiu", care in fruntea unei armate formate
din Sa0, Olahi, Pecenegi" ar fi fost trimis pe 1210 de
regele de atunci al Ungariei Andreiu al II-lea ajute impáratului
Bulgarilor Asan sá ocupe Vidinul care nu voia i se
supunä1).
De unde iau istoricü informaliunile privitoare la acest
conte Joachim Sibiului?
Nu nici un document din epoca regelui Andreiu al
II-lea in care se pomeniasc6 de o esernenea expeditiune In Bul-
garia nu existá nici un document din acea in care st se
de un conte Joachim de Sibiu". numai un do-
cument din 1250, prin care regele Bela al delimiteezä
tarele unei pe care tatäl säu, Andreiu al II-lea, o donase
unui conte de Sibiu" pentru servicii aduse lui.
Documentul acesta din 1250 este In fond o delimitare
nunfitä a hotarelor mo§iilor donate de regele Andreiu al II-lea
contelui Joachim, cá donatiunea acelei mo§ii dupá moar-

1) C. C. Giurescu, Românilor. 1935. P. 323. Intre

ci 1211 are lac o a comitelui de Sibiu Joachim o
din Biseni..."
I. Istoria Buouresti 1930. Asan Burul Incepu
raporturi cu Ungurii. De acea Ia 1210, clad avu lupte contra Vidi-
nului, care nu cola i se supunä, regele Andreiu al II-lea trimise
Joachim, oaste de de de
Secui si de
Fr. Teutsch, der Siebenbürger Sachsen. Hermannstadt
P. 29. Im Jahre 1210 führt der Hermannstädter Graf... ein Heer...
garischen Hdnig zu lfe".
N. lorga, Istoria Românilar. Bucuresti 1937. Vol. III. p. 116 es
gurul care In autenticitatea acestui docunient.
www.dacoromanica.ro
tea regelui Andreiu fusese revocatä de Bela IV, apoi din con-
firmat Joachim. In documentului se
de meritele acestui conte, cäruia i se titlul de Co-
nies Scibiniensis". Aceasta este partea care ne intereseaza de
acea o reproducem textual:
...Proinde ad universorum tam praesentiurn quarn posterio-
rum notitiam harum serie volumus pervenire, quod nos volen-
tes quandam possessionem nomine Sczolouna, a castro Sza-
ladiensi quondam exemptam inclitae recordationi pater noster
Scibiniensi bonae memoriae filio comitis Beche
pro suis meritismultiplicioribus servitiis regalis privilegii more
rito donaverat, filiis et universis eiusdem haeredibus immobiliter
conservare..." etc. (Urrneazd meritele beneficiarului): Cum itaque
Ascenus Burul imperator quondam Bulgarorum auxilium ab
clitae memoriae patre nostro contra suos de Budino
quondam ex amicitiae fiducia implorasset, rex ipse comitem Iwa-
chinum associatis sibi Saxonibus, Olacis, Siculis et Bissenis in
subsídium transmisit, ductorem exercitus praeferendo;
qui super fluvium Obozt pervenisset, tres duces de Cumania
ipsis occurentes cam eis praelium commiserunt, quorum duobus
in illo praelio occisis tertium nomine Karaz comes Iwachinus vic-
tam transmisit ad regem..." (Joachim a facut multe vítejii. Apoi)
Item in exercitu quem idem pater noster illustris contra Roma-
num ducem Rutenorum levavit, in quo conf idem dux capite
fuit truncatus, comes Iwachinus subsidiose virtutis opera osten-
dit... Propter quae et alia multa servitia sua altae memoriae pater
nosier sibi et suis haeredibus haredumque successoribus dictam
possessionem Sczolouna in ius perpetuum contulit et donavit,
. gali privilegio confirmando". (Documentul pomeneste de
tele succesorilor, apoi ce delimiteaza hotarele mosiei
Datum Seurini per manus magistri Achillis praepositi Alben-
sis, aulae nostrae vicecancellarii, anno dominicae incarnationis
millesimo ducentesimo quinquagesimo et nono.
regni autem nostri anno quintodecimo".
Regele Bela nu pomeneste in de anul când
tatal säu a facut donatiunea lui Joachim, nici de anul când a avut
loc expeditiunea In Bulgaria. Nu cunoastem diploma
a regelui Andreiu al din indicaliunile vagi ale acestei
diplome din 1250 a lui Bela IV.
www.dacoromanica.ro
 63

Istoricul ungur Kardcsonyi János2) a cAutat stabiliascd anul

pe cale de deductiuni. El a fixat expeditiunea la anul
1210, sprijinindu-se pe urmätoarele consideralluni: a) In diploma
lui Bela se spune comes lwachinus" expeditiunea in
garia a luat parte in räzboiul contra Romanum ducem Ruteno-
care a Jost decapitat in acest räzboi. Se decapitarea
lui a avut In 1211. urmare, expeditiunea Bulgaria a
-avut de 1211; - b) Diploma lui Bela spune cä impa-
ratul bulgar i-a cerut ajutor pe baza prieteniei ex
Relatiunile infra Ungaria Bulgaria au fost bune numai
Mire anii 1208-1212. etc.
Kardcsonyi merge apoi mai departe in stabilirea impreju-
acestei expeditiuni spunând ci punctul de plecare
peditiunii a fost Sibiul (din Transilvania) armata de Sax ni,
Olahi, Säcui Biseni a plecat spre Vidin prin dea-
lungul väii Oltului". Cu alte cuvinte: a fost conte al
biului, jar armata lui o formati din Sasi, Säcui
Biseni din Transilvania secolului al XIII-lea.
constatärile aceste sunt in flagrantä con-
cu faptele istorice: la inceputul secolului al XIII-lea,
pe la 1210, este vorba sä fi existat acel comes Scibiniensis",
- Sibiul din Transilvania abia ajunse.se fie un modest centru
al unei organizatiuni bisericesti de infiintate (Prepositura
'Cibiniensis", pomenitä la 1191). fäcând de diploma pri-
-vilegialä din 1224 de regele Andreiu Sasilor dela Sibiu,
diplomä care este un fall 8), de o organizatiune a Sibiului,
implicând existenja unui comes" al Sibiului, nu se pomeneste
de târziu a doua jumätate a secolului al XIII-lea (pentru
la 1268: Benedictus palatinus iudex curie domini
-gis Stephani et comes de Scybinio", Zimm. 117).
SI mai deaproape acest document 1250.
Diploma aceasta a regelui Bela al a fost publicatä pen-
Iru la 1874 colectiune de documente privitoare
la istoria Croatiei, Slavoniei Dalmaciei4). A fost publicatä
rezumat mai In a fost publicatä pentru
2) János, Az széketlyek hadjárata 1210-ben. (In
Századok", anul 1912, vol. 46).
losif Diploma Andreiana din 1224 diploma
intenpreiate. Cluj, 1934.
4) Kukuljevici, Codex Diplomaticus regni Croatiae, Dalmatiae et
-voniae. Zagreb, 1874-1875.
www.dacoromanica.ro
 acum de curând de criticul istoric ungur
in colectiunea a documentelor din epoca dinastiei
Arpadiane.). Diploma ni s'a pästrat numai simplä copie din
orcalul al ca copisaul fi spus de unde a copiat
unde se originalul. Dupä aceastä copie s'au cele
douä publicatiuni. Szentpétery gáseste documentul este de o
dactare confuzä ci s'ar putea ridica multe obiectiuni contra
tenticitätii lui. El crede cä aceste ar putea sä se dato-
riascä numai copistului dat cä alt document din.
1248 regele Bela erezilor lui comes (aci
Scibiniensis") o mosie, - nu se declart contra autentici-
documentului.
Documentul poate sä fie intr'adevär autentic in ce priveste
donaliunea dar nu in ce priveste expresiunea de comes
biniensis". -
Cum se poate explica aceastä contradictiune? In modul cel
mai firesc. Am spus cä documentul din 1250 - unicul document in
care se pornenire de un comes Scibiniensis" pe la 1210, -
existi numai intr'o simplä copie recenta, filcutä de nu se cine
nu se ce originaL In col mai bun caz, admitem
autenticitatea documentului), acel comes Scibiniensis" trebuie si
fie prin urmare o gresalä de cum mai sunt allele in acest
document din 1250. spre exemplu: Datum Seurini" in de
Datum laurini", anul 1259 in de 1250 altele. In original,
-dacä - - un original a existat vreodatä, va fi fost un
nume decât cel de Scibiniensis", un nume poate similar.

Donatiunea fácutá de regele Andreiu al lui conies Iwa-

chiruis" confirmatt de Bela al este o mosie Sczolouna",
mokie care, cum delimitärile, se gäsia in Croatia, in regiu-
nea Varasdinului. De acolo, din era Joachim. Ar fi
prin urmare putin logic admitem cä regele Andreiu al II-lea
ar fi putut numi comes" al Sibiului din Transilvania (chiar dacä
ar fi existat aceastä institutiune la inceputul secolului al XIII-lea,
ceace nu este cazul) pe un sträin care nu nici oamenii
nici din Transilvania. Din este numai logic
supunem Andreiu a numit pe credinciosul silu Joachim comes"
undeva In in cari trna.
5) Szentpétery Az királyok krittikai
zéke. Budatpest, 1923-1930. Nr. 920.

www.dacoromanica.ro
 65

vom examina acum documentele privitoare la istoria

Crohiei, Slavoniei Dalmaciei dela secolului al XIII-lea,
vom da mare numär dintre ele de un nume asemuitor for-
mei latine§ti a numelui Sibiu:
La 1210 (Fejér, CD. III. I. 100) regele Andreiu al II-lea
te§te serviciile lui Domaldi comitis de Scebenig"°).
La 1220 (CD. III. I. 284) Andreiu se adreseaz5
bus suis, civitati, clero Tragarii et populo Sibinicensi".
La 1221 (CD. III. I. 324) Andreiu vorbe§te de fideles
nostri cives Sebenicenses".
La 1251 (CD. IV. 2. 97) regele Bela IV. spune: accedentes
presentiam nostrarn fideles nostri Daniel comes Sibinicensis...."
La 1253 (CD. IV. 2. 183) arhiepiscopul din se adre-
capitulum Ecclessie Sibinicensis".
La 1255 (CD. IV. 2. 308) regele Bela IV.: ...de decimis
quas... Episcopus vester per Sibinicenses subtraxerat".
La 1267 (CD. IV. 3. 426) un document e§it din cancelaria Epis-
copiei din este datat in Sebenico".
Acest Scibinik", Sebenic".Sibinicensis", etc. este
de pe coasta dalmatinä a adriatice. Acel Iwachinus comes
Scibiniensis" va fi fost, prin urrnare, in realitate un comes
binicensis", - titlu sau institutiune care - cum am a
existat deja la inceputul domniei regelui Andreiu al II-lea, cât
de comes Scibiniensis" - comite de Sibiu" rilsare pen-
tru numai cätre domniei regelui Bela al
In caz, documentul din 1250 care ni s'a piistrat nurnaf
lair's simplä copie nu poate fi invocat drept un argument con-
trariu.
4. documente privitoare la episcopatul Milcovului.

Mai multe bule papale dela inceputul secolului al XHI-lea po-

menesc de unui episcopat pe seama Cumanilor
In acea epocä, - färä sä dee vreo indicatiune in ce parte
avern sä cäutäm acest episcopat. Existä numai douä documente dire
cari s'ar putea trage concluziuni precise - unii istorici brag
- in ce intinderea geograficA a acestui episcopat. Curn
douä documente In timp mai sunt de unii
6) Szentpétery, op. cit. Nr. 256 conform originalului Sci-

www.dacoromanica.ro
istorici alte istorice (in ambele se pomeneste de
Skui) o analizä aeste necesarä.
La 'anul 1781, preotul reformat din (jud.
scaune) losif a publicat un studiu, spune sensa-
Sional, despre un strävechiu episcopat al fondat la
1nceputul secolului al V-lea restaurat secolul al XI-lea". Aoest
episcopat a o organizatiune bisericeascä a Skuilor
(de origine Hunicä) cuprindea de
o parte a pämântului säsesc o parte dintre de dincolo
de Carpati, - spunea Benk6 In studiul säu.
Afirmatiunile aceste absolut aveau nevoie de dovezi.
Pentru a dovedi existenta acestui episcopat secolul al XI-lea,
Benkö reproducea un document datat din 1096 care are urmätorul
cuprins:
Laurentius in Dei nomine Ecclesie Milkoviensis Minister licet
-
indignus, Presbyteris Siculorum de Keesd, Orbou et Seepus,
ribus in Domino Venerabilibus, Salutem in omnium Salvatore. Si-
cut Fraternitatibus vcstris, ceterisque Sympresbiteris nostre atten-
dentie et per vos ac illos omnibus preconibus Evangelii traditum
fuerat a Domino Michaele, bone recordationis predecessore nostro
et sedis hujus vero restitutore, usque hodie in
perductum, qualiter collecta undique in edificationem Sedis et
S. Ecclesie M uniuersum populum hortarentur meminisse, hanc
....Ecclesiam prisco tempore, jus memoriam rerum alterationes
prope deleverunt, pro se pro suis antiquis parentibus
et temporibus conservatam, usque donec pot pari
modo per Prudentias Vestras et univer-
sus populus, ut quemadmodum insonuit plena zelo et pietate
hortatio Sanctissimi Apostolici nec Regis Illustris con-
trar edictum, ita utriusque ordinis, tam Loofew, quam Giharlog
militares et fortes viri, juniores presertim, quorum amor
Salvatoris et spes sue mercedis corda implevit, et sine destructione
sanctum ad terram, quam ipsi pedes Domini nostri Jesu
Christi redemtioni nostre dicaverunt, ab hostibus nominis Christi
violenter occupatam pro opportunitate Domino
et eternam beatitudinem donante, reoccupandam.... tali
modo armat.... ex septem Castris, Vos autern orationes con-
tinuas fervidissime ad Christum Deum pro f.... fundatis, ut
1) Josephus Benkó, Milkovia sive antiqui Milkoviensis per
terram Trainsiyvanicam... expitanatio. 1781.

www.dacoromanica.ro
 67

amantibus nomen suum, et pro eo sanguinem

non ref ormidantibus.... Dominice incarnationis
-
Documentul acesta ar fi o dovadä incontesta-
bill, - ar fi un document autentic. Dar
spunea cä a copiat acest document dupä o copie fäcutá la
Benkö

secolului al XVI-lea dupä o copie la secolului

al XV-lea de un oarecare Sas din Medias. Copia, pe care n'a
zut-o de Benkö, ar fi avut mentiunea copistului
sas: Ego Joannes Rhener de Medgies, Reverend. P. Domini Tho-
mae Decani Brassoviensis et Plebani Scriba, praesentem paginam
mancitate abundantem transumpsi e libro Decan. de Scepusi 1408".
Fireste, arhiva decanatului de Scepusi" (Szepes unul din-
tre vechile 3 scaune cari constituiau Treiscaune) nu exista
nici de un original sau vreo reminiscentä cä un astfel de
,original ar fi existat vreodatä. Documentul este o näscocire a lui
Benk6. Chiar numai pomenirea numelui de Septem la
1096 este o suficientä dovadä cä documentul nu poate fi autentic.
De acea cei cari recunosc autenticitatea lui admit cä data
mentului nu poate fi 1096, ci trebuie fie 1396, - copistul
clad o eroare la copiarea datei. Sub aceastä datä de 1396 este
cumentul publicat de Szabo (Székely Oklevéltár) N. Densu-
sianu ocum ente).

trecem la al document.
episcopat Milcovului, - mai spune Benkd -e identic
episcopatul cuman dela inceputul secolului al XIII-lea, când
i s'a schirnbat numele din Episcopat al Milcovului de Epis-
copat Cuman. pentru a dovedi aceastä identitate, Benkd publi-
cä un document, un fragment de scrisoare de continutul ur-
,mätor:
Theodoricus... Quid vobis efficit nominis eadem
nente Episcopatus erga vestram Nationern ratione et Nonne
in Christi D. luparn et agnum una pasci Quidni
etiam Siculum cum Cumano Olachoque? Respicitne Deus perso-
nam? acceptos habet e natione qui eum timent et operantur
et e diversitate gentiurn linguarumque in
suos Audite dicentern, non esse Graecum vel
non Barbarum vel Scytharn..."

www.dacoromanica.ro
68

acest document, acest fragment de scrisoare (da-

tatä numai de Benkd: 1228) este o copie descoperita" de
Benkd intre copiile Sasului din Brasov Josef Teutsch, care ar fi
scris pe copie mentiunea: Litere Theodorici Episcopi ad Decanos
Zekelios".
Lipsa de valoare a acestui petec de hârtie este mai pre-
sus de mice indoiala. Critical istoric ungur Karácsonyi declara
documntul" un (cum considera drept documental din.
1096). Chiar de acea este surprinzätor cum a putut acest petec de
hirtie In pe unul dintre istoricii unguri cei mai
mai autoritate ai istoriografiei - pe Pouter
Gyula. Opera lui publicata la secolului trecut
de Academia de unul dintre premiile ei
cele mai mari, a astäzi cea mi istorie a
gariei unguresti in epoca dinastiei Arpadiane (secolele
X-XIII). Multe dintre comentariile lui critice cari lucra-
rea capitole speciale) numeroasele note sunt azi consi-
derate drept rezultate definitive ale cercetärii criticei istorice.
totus, In volurnul al al istorie acest document
ca episcopatul dela inceputul secolului al XIII-
lea a fost un episcopat al Säcuilor, Cumanilor
hilor, spunnd: Mitropolitul Strigoniului a insärcinat pe
rul dominican Theodoricus ca in coltul sudestic al Ungariei, din-
colo de prisiki, in judetul de azi Treiscaune, in Tara
poalele de miazäzi ale Carpatilor fie episcop pentru Säcui, Olahi
Cumani, nu mai existä - spune apostolul -
Grec, nici Evreu, nici Barbar sau Schit biserica Domnului lu-
pul paste miel...."2)
Acest episcopat cuman al Säcuilor, Olahilor Curnanilor ems-
numai in baza docurnentelor false näscocite de Benkö.

De altf el incredere se poate pune documentele

tentice pe cari le Benkö In luerarile sale. Sensatiunile isto-
rice cu cari voia sä atentiunea asupra persoanei sale
aveau nevoie fie dovedite pentru a le dovedi, Benko fie
inventa documente doveditoare, fie friza" documentele auten-
tice M tacit sä permitä sä fie interpretate favorul sen-
satiunilor sale.
2) Gyula, A Magyar törteneto az árpádházi
alatt. Budapest, 1899. Vol. II. p.

www.dacoromanica.ro
 69

La fel a procedat 9i alte domenii de cel

rie. Ala la 1796 a publicat o mica brosurä, tot
,descoperirea In satul säu parohial Aita-de-mijloc a unui arbore de
mare valoare. la descoperire, spunea in Tran-
silvania era numai varietatea Rhus Cotinus" a acesvii
.arbore, care se importa, pentru täbäcärit, din Moldova avea
In ungureste numele de Szkumpia" (Scump
anunta In brosura sa a descoperit varietatea mult mai bund In
calitate Rhus Coriarie, care poate produsul din
Moldova. oferia tuturor sä le la dispozitie nu care
Intregi, dar cât pe un cal" din acest arbore. Pentru
aceastä descoperire a primit dela Impäratul Francisc o
medalie de aur In greutate de de galbini. In realitate,
nu poseda din acest arbore deck un singur exemplar, cum a cons-
cu uimire un prieten al säu, Sas din Sibiu, cu ocaziunea
-vizite f la Aita-de-rnijloc4).

Jozsef, A középajtai Szkumpia.... és kordovány bör

készitésére való haszna 1796 locului) 16 pag.
4) Siebenbürgische Provinzialblätter. Hermarynstadt 1805. pag. 74. Rei-
-sebemerkungen naturhistorischen Auffallend war es, dass er von
dem Gerberbeum (Rhus corriaria)... den er in seiner hierüber
dem Pubbkum in beliebiger Quantilät zum Verkaufe anträgt, nur ein ein-
besass".

www.dacoromanica.ro
 M. PERLBACH DOCUMENTELE ORDINULUI TEUTON.

In istoriografie nici o autoritate", oricât de consacratä ar

ea, nu poate egala greutate un fapt sau un. document. cele mai
mari autoritär pot sä
sau a
- urma ignorarii unui f apt
document. In dscutiuni istorice nu este, prin urmare,..
la locul invoci contra unui argument de f apt o autoritate",
spunând spre ex. cä chestiunea aceasta a fost definitiv transatä
prin magistral a lui..." sau alte fraze de naturä. Fra-
zele aceste nu pot avea valoarea unui contra-argument valid. Fap-
telor trebuie sä li se opunä - fapte, argurnentelor - argumente,
cari ele pot fi imprumutate dela autoritäti".
Ne oprim la un caz special din multele cazuri cari ar putea
teza
In anul 1904, istoricul polon W. Ketrzynski, directorul insti--
tutului national din Lemberg, a publicat un studiu istoric
activitatea Cavalerilor Teutoni In Prusia Orientall In cadrele aces-
tui studiu a analizat documentele mai vechi ale Ordinului Cava-
lerilor Teutoni, arätând cä dintre 16 documente analizate
suspect, 6 sunt gresit interpretate, 9 sunt falsuri ale Ordinului').
Intre altele a contestat autenticitatea diplomei din 1222 a rege-
lui Ungariei Andneiu al II-lea, prin care le doneazä Cavalerilor
Teutoni terram Burza nomine" (Tara Bârsei). Acestui studiu i-a
raspuns istoricul german Max recensiune publican
mare revistä istoricä germanä, apärând autenticitatea docu-
rnentelor contestate In special aparând autenticitatea diplomei
din 1222 a regelui Andreiu2).
Istoricii Transilvaniei considerä recensiune drept
o revistä german spune ea risipeste cu superio-
ritate nedumeririle ridicate"8), o revistä
Wojcieh Ketrzynski, Der deutsche Orden und Konrad
Lemberg, 1904, p. 185.
2) des Institute für österreichische GeschichtsforschungL
Inntsbruck, Vol. 26.

www.dacoromanica.ro
 1

proclamä cä recensiunea este un articol peste care nu se poate

trece"4), fgrä ca revistele sä arete argumentele lui
In realitate recensiunea lui Peribach (cel mai bun
tor al documentelor vechi privitoare la Ordinul Cavalerilor Teu-
toni", cum numeste o alta revist5 germanT), se reduce la o
le de afirnnaliuni parte necontrolate, parte profund eronate.
Istoricul polon invocase contra diplomei din 1222
a regelui Andreiu al II-lea douä argumente principale: a) diploma
din 1222 nu este decât contopirea unor diplome mai vechi datate
din 1211 1212, b) Papa Grigore al IX-lea la 1231 diplo-
mele privilegiale acordate Cavalerilor Teutoni de regele An-
dreiu, dar Mire aceste diplome nu este diploma din 1222. Prin
urmare, Papa Grigorie dcsavuiazá existenfa ei.
cautä sä infirme aceste douä argumente.
ce priveste argumentul dintâiu, recunoaste el diploma
din 1222 nu este decât o noun redactare, unitarä, a diplomelor din
1211 1212 nu o diplomä donationalä, - dar
faptul acesta este un fenomen obisnuit in dipIomatica germani
dieval5, In cea ungureascä ce-i drept un fenomen mai rar".
pentru a infirma constat5rile criticului ungur Fejérpataky, di-
plomatica ungureascä nu cunoaste aceastä practica a diplornelor
provizorii (Vorurkunde", cari ar fi diplomele din 1211 1212),
spune cä aceastä practicä totu. a existat, precizând cá docu-
mentele abatiei Sfäntului Martin se gäsesc câteva exemple chiar
din timpul regelui Andreiu al II-lea" le citeazá in felul urmätor:
1228 1229, Wenzel Corpus diplomaticus Arpadianus continua-
tus I. nr. 146 155, 1213 1223, Wenzel Corpus dipl. Arp. cont.
VI. nr. 65 220".
nimic mai mult, nici o citaliune din documente. Tre-
buie credem prin urmare pe pe $i dacä 1-am
crede pe cuvânt, ar fi infirmatä constatarea criticii istorice ungu-
resti diplomatica ungureascä nu practica diplomelor
provizorii. Noi lnsä credem pe cuvânt, ci eäut5m sä verific5m
märturiile lui. bine facem, pentrucä In nici unul dintre cele 4
documente pomenite, date de regele Andreiu la cererea abatiei
a) Viertdjahrsschríft, 1933, p. 274:
Die erhobenen Bedenken zerstreut überlegen Max Perlbach".
4) Revista Istoric, Bucure*ti 1920, Oct.-Dec,
Korrespomlenzblatt, 1905, 9-10, intr'o
Br.

www.dacoromanica.ro
Sftului Martin, nu este vorba de o confirmare, din partea
Andreiu, a unei diplome date de el anterior mod provizoriu.
In toate cele 4 documentele pomenite, regele Andreiu
diplome date de altii: sub nr. 146 1228) confirmä, reprodu-
cându-o transsumpt (quarum tenor est", este formula),
o hotärâre a Arhiepscopului din Kalocsa chestiunea piscina
Mirot". - Sub nr. 155 (anul 1229), regele Andreiu confirmii,
producându-le, mai multe ale Palatinului Nicolaus. -
Sub nr. 65 (anul 1213), conifirmi o diplomä, nedatatii, a regelui
Ladislau una a regelui Solomon, - sub nr. 220 (VI, anul
1223) din nou diploma regelui Ladislau in vrerne
posesiunea unei mosii Sala.
Unde este vorba In aceste documente de confirmarea de cätre
Andreiu a unor diplome lui mai vechi? Mai vechi, date in mod
provizoriu? Pentru a dovedi afirmatiuni ce nu se pot dovedi,
bach falsificä märturiile documentelor.
In ce priveste argumentul al doilea al istoricului polon, anume
Papa Grigorie nu pomeneste la 1231 de diploma donationalä a
regelui Andreiu al II-lea din 1222, - Perlbach c.autä sä-1 infirme
spunând cl Papa Grigorie n'a publicat la 1231 diploma din
1222, deoarece acea diplornä era deja confirmatä de anteceso:Al
Papa Honoriu al HI-lea la 1222" prin urmare nu mai avea
nevoie de o nouä confirmare. Perlbach prezintä anume bola din
1231 a Papei Grigorie al IX-lea drept o prin care se confirmä
diplomele datate din 1211 1212, sprijinindu-si afirmatiunea pe
colectiunea de documente alui Zimmermann-Wernero).
colectiune spune In regestul bulei din 1231 In care se
dau in transsumpt din 1211 1212 cä Papst Gregor IX
bestätigt die Urkunden des Königs Andreas II für den deutschen
Orden im l3urzenlande aus den Jahren 1211 und 1212". Perlbach
s'a multumit cu citirea acestui regest, sä mai citiascä bula
pe baza citirii a regestului a crezut cä poate infir-
ma argumentul istoricului polon. Regestul colectiunii in chestiune
este fals, pentrucä bula din 1231 nu este vorba de o con-
firmare a diplomelor din 1211 1212, ci de declararea ca e-
donationale ale regelui Andreiu al II-lea ast-
Papa Grigore declarä diploma din 1222 ca
pentrucä n'o amintester).
6) Urkundenbuch.
1) amänuntit: Dacia nru1 1, p. 10.

www.dacoromanica.ro
 73

Dar n'a bula ci numai regestul ei, cum la

iel n'a citit deck numai regestele celorlalte privitoare la
Cavalerii Teutoni terra a discutat istoricul
polon numai pe baza citirii superficiale ale unor regeste nu pe
baza studiului documentelor le. Perlbach, spre exemplu,
ar fi studiat bula din 1222 a Papei Honoriu al prin care
diploma a regelui Andreiu, ar fi constatat
ci bula din 1222 a Papei Honoriu al nici nu existä
gistrele Vaticanului, ci numai Arhivele Ordinului ICavalerilor
Teutoni din Konigsberg (unde a descoperitg numai cgtre
nele secolului al XVHI-lea). In registrele Vaticanului nu existi de-
o altä bulä a Papei Honoriu al datatä tot din 19 Decem-
vrie 1222, tot Cavalerilor Teutoni, dar nu de regele Ungariei
Andreiu al II-lea, ci de regele Odoacer Rex Boemorum
care le confere anurnite privilegii in Boemia Moravia. Prin
mare nu numai Papa Grigorie ai IX-lea desminte existenta
donationale din 1222, ci o desmint registrele Vaticanului,
care sunt trecute bulele e§ite din cancelaria papala, dar nu este
trecutä bula din 1222 a Papei Honoriu al
Perlbach discutä chestiunea autenticitkii diplomelor
a fi citit mai deck regestrele se dovede§te In alte ca-
zuri. El constatg, dim un alt exemplu, diploma regelui
Andreiu din 1222 ni s'a In 3 atestgri din trei epoci diferite
subliniazg cl atât cancelaria regelui Rudolf la 1280, can-
arhiepiscopului din Strigoniu la 1317 au avut
originalul diplornei. le trei atestgri sunt deci ale ace-
original. Perlbach nu luat osteneala compare
atestgrile aceste ale original - ele, ci conclude in
mod apodictic unsere Urkunde entspricht durchaus dem in
garn feststehenden Kanzleigebrauch und kann daher nicht für eine
Fälschung gehalten werden". ar fi f aceast5
comparalie ar fi trebuit s'o dat era vorba de an-
tenticitatea unei diplome care ni s'a transmis aceste ates-
nu §1 original), -ar fi constatat Mire cele trei atestAri
câteva puncte esentiale divergente alit de mari ele
exclud existent a unui original autentic.
Constatând mai departe bulele papale dela
30 Aprilie se vorbeste intotdeauna de terra Boza et ultra
montes acest montes corgs-
-punde genau dem ungarischen Namen der Walachei, Havasalföld,
www.dacoromanica.ro
74

das Land jenseits der Schneeberge", adicä Muntenia.

bach fi luat osteneala diplomele regelui Andreiu
al ar fi väzut cä terra montes nivium" nu exista
diplomele donationale, cari nu cunosc decât niste montes
vium" la hotarele dinspre vest ale lui terra Borza", - muntii
cari despart Tara Bârsei de Tara Fägärasului. Terra ultra
mvium" n'ar putea deci Insemneze - presupunând diploma
din 1222 este autenticA - decât cel mult Tara nici
decurn Muntenia, care In documentele esite din cancelaria ungu-
n'a fost numitä decât partes transalpine".
Perlbach a neglijat studierea a
documentelor pe cari avea le discute a epocei din care surd
datate aceste documente
explice o
- devine deadreptul când
diplomaticA pe care o gäsim in diploma
donationalä din 1222 a regelui Andreiu al II-lea: dignitarii Unga--
In aceastä sunt tosi oameni necunoscuti, au
nume imposibile" (cum spune istoricul ungur ler), nume
pe cari nu le mai nume de dignitari ai nici
alt document. Incongruenta a trebuie explicatá pentru a
o explica Pertbach invocä argument din care nu rezultä
concluziune autenticitatea diplomei, ci din contra indiscutabila ei
neautenticitate.
Diploma regelui Andreiu al II-lea spune anume cä dat
timpul când dignitari ai erau: Theodoro filio Wetich pala-
lino, Pousa filio nane Curiali, Nicolao Bachiensi, Tiburcio
niensi, Bichoriensi, Martino filio Michaelis Novicastri
btibus existentibus et multis comitatus tenentibus". Numele
acestor dignitari nu le gäsim, repetäm, nici nici dupä 1222
in nici un alt document, de aceastä diplomä a
Teutoni. Aparitia acestor dignitari singur document a re--
atenpunea criticei istorice unguresti, care a ajuns la con-
cluziunea dela explicarea mullumitoare a acestei incongruente.
depinde autenticitatea diplomei8). Istoricul ungur Kardcsonyi
nos a crezut poate sä explice incongruenta prin teoria acei
dignitari reprezintä un guvern de- reactiune, un guvern de scurtä
format din oameni ai opozitiei care i-a impus regelui An--
dreiu al II-lea bula de aur. a sta mult pe gânduri,
aceastä teorie acei dignitari reprezintá.
8) Kdroly, Századok" 1893, p. 45.

www.dacoromanica.ro
,,o reactiune conservatoare care l'a pe regele risipitor sä acor-
de bula de aur gi se supunä unui control sever"9).
lbach nu luat osteneala la cântar argu-
mentul lui Karácsongi (care de n'a avut mult rasunet In
Boa istorica), pentruch dard 1-ar fi pus la cântar ar fi constatat
acel argument n'are nici o greutate.
Bula de aur a fost regelui Andreiu al II-lea de
opozitie, de o opozilie care ar fi dat noul guvern, - acea-
sta este teoria. Scopul bulei era impiedece vütor politica de
a bunurilor politica bunului plac urmata de regele
Andreiu oamenii lui. la de aur dispune allele sträinii
nu dobândi slujbe In tari consimlämântul (Si
hospites, videlicet boni ad Regnum venerint, sine con-
Regni ad dignitates non promoveantur") inainte de toate
sä nu li se doneze nici ad nu li se pimânturi,
cele donate sau vândute si fie oferite indigenilor spre
räscumpärare" (Possessiones extra regnum non conf erantur;
alique collate, vel vendite, populo Regni ad redimendum reddan-
In confirmarea din 1231 a acestei bule de aur
cumparare" se mai adaogi sau li se reia alta"
simpliciter recipientur").
Dispozitiunile aceste erau indreptate contra strainilor cari sub
domnia regelui Andreiu se asezaseri lara Istoricul ungur
lint spune chiar dispozitie viza poate in
direct pe Cavalerii Teutoni").
Se prea poate ca aceastä opozitie fi impus regelui un
guvern un guvern al opozitiei, drept garantie pentru respec-
tarea bulei de aur. Ceace nu se poate este, ca acest guvern,
venit ca un protest contra politicei de risipä a regelui, sä-§i reduci
rnisiunea la principiilor pe cari le proclamase In bula
de aur. Ceace nu se poate este ca acest guvern al opozitiei, e§it
Mitteilun en das wir ea hier mit einer konservativen Reaktion zu
tun haben, die den verschwenderischen König zwang sich durch Eriass -

goldenen Bulle einer starken. Kontrolle zu umerwerfen".

Magyar Történet. Budapest, P. 80. A
minden birtokszerzéstöl Endre király és a muhban kapott vagy
vásárolt birtok eladására kötelezi, nyilván a Gertrud halála utAn hazájukba
visszatért német birtokosokra is a német lovagrendre is célozva".

www.dacoromanica.ro
 nemultumirea generalä contra politicei de risipä a regelui, sä
el cu un act de impunând regelui sä le
neze unor sträini (Cavalerii Teutoni) un Intreg de (Tara
Bârsei).
Existenta unui guvern al reactiunii (pe care ad-
este prin urmare cea mai dovadä diploma dona-
lionalä a regelui Andreiu al II-lea 1222 trebuie sä fie un fait").

Despre documentele Ordinului Teutoni special

documentelo privitoare la terram nomine" va mai fi
vorba In revistä, care la timpul säu le va reproduce facsimil.

www.dacoromanica.ro
 CRONICA NOTARULUI ANONIM AL REGELUI BELA

IL

Autorul quondam bone memorie gloriosissimi bele

hungarie notarius", - odinioarä notar al gloriosului rege
Ungariei Bela de bunä pomenire".
In mod firesc se pune Intrebarea: sub care rege cu numele
Bela a fost magistrul P - notar?
Ungaria a avut patru regi numele Bela, cari au domnit
dela 1061-1063, al II-lea dela 1131-1141, al dela 1173-
1196, iar al dela 1235-1270.
Care dintre acesti 4 regi numele Bela este regele Bela al
notarului P? Nu grisim nici o indicatiune, nici o aluziune
care sä ne doar se desprinde din prolog el nota-
rul cronica moartea regelui Bela - oricare ar fi
el -, pentrucä pomeneste de el ca de bone memorie". Nici nu-
mele notarului indicat prin initiala P. nu ne dä nici o indicatiune.
Nu se cunoaste nici un notar al nici unui rege cu numele Bela
cärui nume sä P. a determinat pe din-
tre istorici ti paleografi sä vazä In litera P nu initiala unui nume,
prescurtarea prefixului pre (prae) sä citiascä: predictus
gister quondam..." etc. Acesti critici paleografi au invocat
sprijinul argumentul poate fi explicat faptul el
gina a manuscrisului este albA: iCopistul va fi lisat pagina
albä ca acolo sä cu litere ornamentale titlul operei
numele autorului, dar din cauze necunoscute n'a mai ajuns s'o
Explicatiunea aceasta trebuie abandonatä'. Paleograful
Jakubovich Emil, oercetând rnanuscrisul original ajutorul
zelor ultraviolete, a descoperit anurne urme de scrisoare pe pa-
cronica pe pagina Intâi, dar fäcând
gina
dela
copistul
o oarecare gresalä, a -
rgzând-o - scrisoarea
a reinceput copia pe pagina a 2-a. Jakubovich a mai arätat prin
www.dacoromanica.ro
'78

exemple citate din original predictus" la inceputul unei fraze

nu este niciodatä prescurtat, ci Intotdeauna
La stabilirea epocii nu putem pomi, prin urmare, nici dela
numele regelui Bela, nici dela numele notarului lui. Trebuie
alegem o altä cale, o cale nouä.
Notarul anonim nenumärate rânduri aduce tre-
cu prezentul. Scopul lui nici nu este altul decât sä
,explice cum ajuns Ungurii Ungaria sä fie ceace erau epoca
In care notarul cronica.
Aceastä el o când prin ad hodiernum diem",
când prin ad presens", când prin nunc".
In cap. spune locuitorii Scitiei se numesc Dentumoger
,,usque in hodiernum diem"; - In cap. 5 spune cä
ai Ungurilor se nurnesc 'Hetumoger usque in hodiernum diem";
- In cap. 10. spune cä irnpreunä cu ducele Almus au venit in Pa-
nonia multi Ruteni quorum posteritas usque in hodiernum
diem" träiesc in diferite pärti ale Ungariei; - In cap. 42 pome-
neste de cântecele legendele populare 'cari au pästrat amintirea
faptelor mari usque in hodiernum diem"; - In cap. 44 pomeneste
de ocuparea de cätre Sepel a unei insule pe Dunäre, insulá care
se numeste dupä el Sepel usque in hodiernum diem"; - cap.
pomeneste de un castru care se numeste usque in
diernum diem"; - In cap. 50 porneneste de cucerirea unor regiuni
pe cari Ungurii le stäpânesc usque in hodiernum diem".
In cap. 20 spune locurile pe cari au alcat Ungurii sub AI-
mus Arpad le delin usque ad presens"; - In cap. 7
pomeneste de dibäcia ea a Ungurilor, prin care
toate celelalte ginti a die usque 'ad presens";
- In cap. 13 spune cä Ungurii s'au numit Hungarii" dela eastrul
Hungu" nurnele acesta le-a rämas usque ad presens"; - in
-cap. 17 spune cä cäpetenia ungureascä Budrug a ridicat un castru
care nunc in presenfi" se numeste Hymusuduor.
In cap. 1 spune cetatea lui Atila nunc" se
duuar; - In cap. 11 spune despre un castru cl nunc" se numeste
Sunad; - cap. 15: castrul care nunc" se numeste Ketelpotaca;
- cap. 16: Turzol a fost dintâiu care s'a suit pe un munte care
,,a die ills usque nunc" se numeste muntele Turzol; - cap. 17: un
Jakubovich Emil, P. Mester, (Adalékok Ainionymus kérdéshez). In
Dir. Grof Kuno... müködésének emlékére". Buda-
1925.

www.dacoromanica.ro
 79

munte la care au ajuns primii Unguri se nume§te a die usque

- muntele Zerenche; - daruit cu acel prilej
crcdincio§i urma§ii 11 delin usque - cap. 20: pri-
mii Unguri au ridicat un castru locul abi nunc est Zobolsu";
- cap. 21 despre castru: castrum quod nunc castrum
bolsu nuncupatur"; - au ajuns apoi Ungurii la un castru care
vero Saruuar vocatur"; - cap. 28: un daruit de
Arpad unui Cuman este delinut de urma§ii lui usque none";
cap. 31. Ungurii au ajuns la un care nunc vocatur
-
- cap. 32 apoi au construit un castru care se nume§te
nunc - cap. 32 au ajuns la un care se
numete nune castrum Borssod"; - cap. 37. mons ille a die illo
mmc mons Zubur nuncupatur; - cap. 39 a die usque
_nunc"; - cap. 44 ubi none este castrum - cap. 45:
qui mine dicitur sobamogera"; - cap. 50 que Vertus vo-
catur"; - cap. 37 pomene§te de ni§te râuri quorum nomina
sant usque modo"...
Trecutul prezentul, eri azi sunt cadrele cari se
prind evenimentele pe cari cronicarul propus le
prietenului siin In mod logic se pune deci Intrebarea: cari
sunt evenimentele cele mai de cari pomene§te sau la cad
face autorul aluziune, - azi", acum", prezent" -
In mod logic trebue fie apropiat de aceste eyenimente?
Cum am amintit mai sus, cronica se cu povestirea
domniei ducelui Tocsun" (942-972). In cursul povestirii eveni-
petrecute la 972, autorul pomene§te - cu
anticiplie
Tocsun.
- de evenimente mult posterioare epocii ducelui

In cap. 24 spune Tuhutum a ocupat in epoca

pe seama sa a urma§ilor terram ultra silvanam", adgognd
lui au stapânit acel pgmânt pânä regelui
tefan cel Sfânt l'ar fi stapânit mai si gyla
duobus filiis biuia et buena Xristiani esse et
semper contrarie sancto regi non fecissent". Deposedarea aceasta
a lui Tuhutum la cari face autorul aluziune s'a Intamplat pe
la 1002.
In cap. 25 spune una dintre cgpeteniile Ungurilor cu nu-
mele Ketel a primit dela Arpad un pgmânt care ,,nunc Ketelpotaka
vocatur". Urma§ii lui l'au usque ad tempora andree re-
calvi ladislay". Acest rege Andreiu, autorul, a
www.dacoromanica.ro
avut nevoie de acel pämânt din 2 cauze: unum quia utilis regt-
bus erat ad venationem, secundum... quia timebat adventum
peratoris theotonicorum, ut ne sanguineln petri regis hun-
gariam intraret". Regele Andreiu (I), fiul lui Ladislau Plesuvul,
a domnit dela 1047-1061, iar regele Petru de care se pomene;te
i-a premers domnie (1044-1046). Acest Petru fusese nepot
al regelui an cel Sfânt uzurpase tronul ajutorul
päratului german, dar In cele din urmä a lost detronat de Unguri
a murit ca prizonier (1046). De acea teama de
päratului german.
In cap. 32 spune cil dupä Ungurilor in Panoni3,
Arpad a donat in silva o mare Intindere de
mânt lui Edu Edumen, din cari longo post tempore rex
muel descendit qui pro sua pietate oba vocabatur". Acest rege
mull Aba (apa, a domnit dela 1042-1044.
Aceste sunt toate evenimentele mai decât epoca lui
sun de cari pomeneste sau face aluziune notarul anonim. El nu
pomeneste de nici un alt rege al Ungariei de cei 3 regi
dintâi cari au domnit dupd regele Petra (1039-1042 a
doua oarä 1041-1016), Samuil (1042-1044) Andreiu I. (1046-
1060). In mod logic putem, deci, conclude el n'a cunoscut alte
evenimente alti regi cä aceste evenimente sunt cele mai apro-
plate de epoca, acesti regi sunt singurii regi cari au domnit
de epoca In care notarul anonim scria cronica.
notarul ar fi cunoscut alte evenimente, alti regi mai apropiati
de limita timp precizatà prin usque ad hodiernum diern",
usque ad presens", usque nunc", - nu poate incapil nici o
doialä notarul ar fi aluziune la aceste evenimente,
la acesti regi, cum au influentat istoria Ungariei. Dacä pânä
la limita acea timp, pe care notarul o subliniazii
cu care aduce vesnic In trecutul, s'ar fi petrecut alte
evenimente importante, ar fi domnit alti regi, notarul n'ar fi
trecut tkere peste aceste lucruri ar fi fäcut aluziune la ele,
cum a fricut aluziune la regii cari au domnit mtílte generatiuni
la evenimentele cari s'au petrecut multe generatiuni timpul
pe care il descria la un moment dat (cum am cele pre-
cedente).
Faptul nu pomeneste de alti regi ai Ungariei de alte eve-
nimente importante pentru istoria Ungariei, de regi evenimente
posterioare miilocului secolului al XI-lea, nu poate explicat dealt
www.dacoromanica.ro
 ut
'

faur tr
locum
go
Id

eap

ducts .
que-
ab
=nor

tuo

ab er

www.dacoromanica.ro
 a§a, notarul nu avea cuno§tintä de acele
ele se petreceau epoca pe care o preciza ca usquc hodier-
diem", epoca In care
Cu alte cuvinte, s'au petrecut epoca care a trait
tarul anonim.
in revistä evenimentele mai importante cari s'an
petrecut epoca cuprinsä intre domniile celor 4 regi nurnele
Bela (1063, a murit Bela I 1i 1270 când a murit Bela IV).
Notarul anonim vorbeste de drumul pe care au venit Unguril
In Panonia, de drumul pe la Chiev, - nu pomene§te
acolo au venit T5tarii cari In 1241 au invadat, ocupat §i pradat
pe

Ungaria limp de doi ani. Notarul pomene§te de ocuparea

lui de c5tre Unguri, dar nu Chiev a fost corn-
pletamente us de cu prilejul invaziunii pornenite.
Notarul nu face aluziuni la cruciatele cari au trecut aproape-
toate prin Ungaria (prima la 1096, a doua la 1117, a treia pe la
1202, ccasta dalmatina), - de§i aceste treceri prin Un-
garia - mai ales cea a crucialilor din prima - stârni-
mari nernultumiri. Primele trupe de cruciati cutrierasera Un-
prildând 1i jefuind, regele Coloman fusese nevoit s5-i
alunge f din - cum povestesc cronicile de mai târziu.
Not rul vorbeste In repetite rânduri de expeditiunile ungu-
re§ti in mania, de lupte cu Teutonii, dar nu face nici o alu-
ziune la vccina directa a Ungariei, la Austria, de care se porne-
ne§te deja la 1143 (Luipoldus iunior marchis de Austria") 1i care
h 1156 era deja ducat independent (Austrie ducatum"). Vorbeste
de luptele Germanii din secolul al dar nu pomeneste
victorfa ungureasca asupra Germanilor la 1116 lângä Leitha
Austria.
Nu pomene§te nu face nici o aluziune la invaziunile Cuma-
nilor din 1068 0i 1085, desiin repetite rânduri pomene§te de Cu-
mani. pornene§te de ei intotdeauna ca de prieteni ai
Ungurilor, ceeace nu era cazul aoele invaziuni.
Faptul ci notarul anonim pomene§te de evenimente petre-
cute pe la mijlocul secolului al XI-lea, de evenimente de o
toare importantä, dar nu pomene§te nu face aluziune la
unul dintre evenimentele importante posterioare mijlocului seco-
al XI-lea, - de§i ar trebui In mod logic, dat
felul lui de a serie istoria Ungariei (fäcând continue
legaturi trecut prezent) impune peremptoriu o
www.dacoromanica.ro
 concluziune: notarul anonim trebuie cronica pe
mijlocul secolului al XI-lea, nu malt millocul secol.
Dar oare limba ortografia croniced
concluziune In ce priveste vechirnea cronicei?
Notarul anonim incä o In de a, - u
de o, - foarte des u in de Spre exemplu:
vos (in de havas), somas (Szamos), Zotmar (Szatmár),
mas (aldcm-s), (Mosony), temas (Temes), zepus (Sze-
pes) a.
El are la cuvintelor de o silabä (azi) - un it scurt:
(azi: Lél), tosu, thosu, (Tas), eta (Et), edit (Ed), (Sar),
(Tur), (Budvar), menumorout (Ménmarot), alma
(Alorn), boron (Bors), (Ung), (Ond),
relem), a. Nurnai la cuvintele nu u: el serie
Wag, Glad, (Garan) etc.
El are pentru sunetul unguresc (in pronunlarea rom.
ci) litera s: saac (Csák), sepel, (Cisepel), (Csanad),
bulsuu (Bulcsu), (Munkács), vgosa, a.
Toate sunt fenomene lingvistice anterioare secolului
al In cárui secol acest fenomen dispare aproape cu

Mai este o particularitate gramaticalä asupra

- pe - pânä acum nirneni n'a atras atentiunea
nimeni nu s'a oprit. Este pluralul In (doi i) la terminate
in us. In prolog: hungarii, mogerii; - cap. 9: et blachii;
cap. 25: blasii et sclavi; - cap. 34: boemy vel polony; - cap. 37;
- cap. 39; hungarii... - cap. 40.
hungarii; - cap. 41: de grecis et - cap. 43: hungarii;
cap. 44. hungarii... hungarii; - cap. 48: hangarii et romanii;
- cap. 51: hugarii(!)... hungarii; - cap. 56: hungarii3).
La nici un alt cronicar ungur nu aceastä particulari-
tate gramatican. Ea nu se va fi gäsit nici acea ipoteticá Cro-
2) 10cm,
) Autorul are 55 o pentru Arpad, forma Arpadium
(acuzativ), Arpadii (gen.) si (dat.) Cap. 13: filium suum. arpadium
ducem; - cap. 14: ad ducem Arpadium;... ad ducem arpadium; - cap.
dicite arpadio duci de: domino suo Arpa.d duci retulerunt); ...
rem arpadii; - cap. 29: ad ducem arpadium in rândul urmAtor: ad
cap. 33: duccm arpadium; - cap. arpadio 1; - e tp.
.51: ducem anpadium, arpadium etc.

www.dacoromanica.ro
 83

nica a ciirei redactare istoriografia ungureascä o

pentru secolului al XI-lea, pe la 1090, o prezintä drept
izvor de ceilalti cronicari, cari §i de notarul ano-
Nu se va fi gäsit, pentrucä dacä s'ar fi gäsit, ea ar fi tre-
buit reapari la cronicari cari au utilizat-o. F'enomenul
acesta gramatical trebuie sä aibe, prin urmare, o explicatiune.
Notarul anonim vorbe§te in mai multe rânduri despre izvoa-
rele pe cari utilizat in scrierea istoriei sale. Anno dominice
incarnationis 884, sicut in annalibus continetur cronicis", spune
cap. 7; - de quibus hystoriographi qui gesta romanorum
scripserunt, sic dicunt", spune in cap. cu Scitii; -
in capitol despre aceia§i Sciti: postea vero iam dicta
9ens in bello ad tantam crudelitatem pervenit, ut quidam
dicunt hystoriographi". Ace§ti istoriografi la cari face aluziune nu
ot fi istoriografi unguri, ar fi amintit acest lucru,
alte ocaziuni. Atunci când notarul anonim
cronica nu cuno§tea ca izvoare ungure§ti decât traditiuni
gcnde: at
dicunt nostri incolatores" 25) spune in ocu-
pared Panoniei. In cap. 42 povesteste despre o expeditiune ungu-
reascá (sub conducerea lui Ielu, bulsuu et bontond") in Bulgaria,
in terram Racy" (Serbia) Croatia, spunând cá faima vitejiilor
ungureti se in garrulis cantibus ioculatorum et falsis
bulis rusticorum, qui fortia facta et bella hungarorum usque in ho-
diernum diem oblivioni non tradunt". Continuand qui-
dem dicunt" Ungurii s'ar fi dus la Constanlinopol, dar el
nu o pentrueä in nullo codice hystoriographorum inveni".
Din aceste rezultä cä izvoarele - anale §i cronici
- pe cari le-a utilizat notarul anonim, nu erau izvoare
ungureqti, indigene. Izvoarele ungure§ti erau numai izvoare
traditiuni orale dicunt nostri incolatores", quidam di-
cunt" cântecele trubadurilor (in garrulis cantibus ioculatorum
et falsis fabulis rusticorum"). Notarul anonim a ufilizat numai iz-
voare - (Hystorographi qui romanorum
serunt", quidarn hystoriographi", in nullo codice hystoriogra-
phorum").
Intre aceste izvoare scrise sträine a utilizat In rândul
cronica unui abate din Prim (Bavaria) Regino, care a o cro-

4) A szent kori Gesta Ungarorum és a XII-

1925.

www.dacoromanica.ro
84

era Evenimentele dela

le-a luat din cronici contemporane sau ex relatione-
patrum". Evenimentele delia secolului pna la 906.
se cronica) le-a scris din propria sa experienik. Un
alugär german a continuat apoi cronica inregistrând
tele pânä la anul 967. Descrierea Sciliei, descrierea invaziunilor
Germania luptele Germanii notarul anonim le-a luat
aceste cronici, completându-le amänunte luate din tradi-
orale unguresti. In privintä nu este nici o discutie:
critica recunoaste unanim lmprumuturile aceste cari une-
ori sunt absolut neschimbate. Ei bine, cronicile aceste (9i
osebi continuarea pânä la 967) au particularitate
scriind 9i ele: Ungarii", Ungariis", Ungarios",Ungario-
rum", Bavarii", Bavariorum", Bulgarii", - cum la scriu
alte cronici germane ale secolului al X-lea (Annales Fuldenses").
- dar nu cele posIerioare.
Din faptul notarul anonim a utilizat direct aceste cronici
germane, imprumutând chiar gramaticale (pe
cari nu le gäsim la cronicarii de mai târziu, nici la vreun
ungur), in mod logic notarul anonim n'a cunoscut
nici un izvor unguresc scris; el cronica intr'o
in care nu cxista nici un izvor unguresc
de acea ipoteticil cronica nationalä -
sus.
- mai

Tinând de toate aceste particularitäli ce

limba ortografia; linând de evenimentele la cari face alu-
ziune de evenimentele la cari nu face aluziune (desi,
trebui turf, dat felul lui de a scrie) - putem fixa
aproape preciziune epoca In care cronica a putut fi
a putut fi scrisä numai 1047 (anul care incepe domnia
gelui Andreiu de care pomeneste), dar de 1068 (anul
care s'a intâmplat prima invaziune In Ungaria, de care
invaziune nu pomeneste).
Ei bine, In aceastä epocä dela 1047 la 1068 cade domnia
lui Bela I 1061-1063 (dela 6 Dec. 1060). Anonimul a putut fi deci
notarul Bela I. Domnia a regelui Bela I 9i durata
poate 9i mai scan tä a functiunii de notar a Anonimului ar putea
explica faptul de ce lui a putut necunoscut.
Ar putea explice chiar daca ni-ar fi rtimas documente dela
Bela I, ceeace nu este cazul astfel faptul numele nota-
www.dacoromanica.ro
jului a r5mas necunascut nu mai are nevoie de o expli-
Nu ni-au rämas documente dela acest rege Bela I, cum
ni-au dela 3 Bela: 10 dela Bela II, 35 dela Bela III
peste 1100 dela Bela IV5) - färä ca In vreunul dintre aceste
ducurnente sä se pomeniasa de mi notar numele P.
Fire.ste, presupunând iniliala P este iniliala numelui
vgrat al notarului nu este numai o literä desenatä de copist -
voia voia - In locul unei alte litere, cum copistul
In capitolul 13, unde In de initiala T a desenat cu ro§u
D, scriind Dunc dux almus..." In de Tune dux l-
din anexä).
el problema: notarul dintre cei patru regi cu nu-
mele Bela a lost cronicarul, ar fi prin urmare definitiv
pe baza acestor consideratiuni, dacä Impotriva identificärii rege-
lui Bela al cronicei cu Bela I nu s'ar putea ridica câteva obiec-
liuni de ordin cronologic. (Cum vom In cele urmätoare).

PUNER1 LA PUNCT.

4. Tot
Ni se scrie:
Filologul dela universitatea din Cluj dl G. Kisch pare a crede
indepärtat odatä un contact direct po-
porul rornânese din Transilvania poporul bulgäresc. El pare a
.crede tot ce este slay in toponimia limba româneascä din
-Transilvania este bulgäresc, pi tot ce este bulgäresc este strävechiu.
Dovezile ce le invocä nu sunt Intotdeauna convingätoare.
Dacia IstoricV a relevat 1 concluziunile gresite
in cazul Bulgarii" din Deva. La meu vreau sä arät ne-
lemeinicia unui alt caz de dovadä pe care dl Kisch crede a gl-
sit-o In limba
Pentru a dovedi in româneascä din Sudul Transilvaniei
-urmele influentei unei populatiuni din timpul migra-
popoarelor", dl Kisch invocä cuvântul pe care
Szentpétery Imre, Magyar Oklevéltan.

www.dacoromanica.ro
86

declarä de origine bulggreascg1), dupAce mai de väzuse

el numai un cuvânt slav".2).
Crastavete nu este cuvânt romänesc. El ni-a venit deodatä
produsul pe care 11 denume§te. Cei cari ni-au adus produsul ni-au
adus numele lui -- in limba Cei cari ni-au adus produsul
numele lui n'au putut fi Bulgarii, pentrucá in limba
reascä crastavete se chiamä krastavita terrninatiunea i(a
limba româneascg o foarte terminatiune, cuvântul
bulgäresc ar fi intrat In limba româneascä neschimbat, rärnânând
române§te (ca: tiparnip, lavitä, tern-
a. m.), un plural românesc (dupä ana-
logia: Bulggrescul a in nici un caz n'ar fi putut
da crastavete, - chiar numai limba
reasch cuvântul are tonic pe antepenultimg (kras-
iar deplasarea acestui accent limba româneascil (crasta-
véte) este o imposibilitate.
Originea românescului crastavete trebuie prin urmare
altil limbá slavä. gäsim limba sârbeasca, in care cuvântul
are forma de krastavat. Sârbii din mgnoasele ale Aradu-
lui Banatului ne vor fi adus produsul acesta Transilvania (pia-
tele de pe valea Mure§ului, pânä la Târgu-Mure§, azi sunt ali-
mentate cu verdeturi" din acele tinuturi) cu produsul
ni-au adus numele lui In limba care mod nor-
mal a dat in române§te crestavati, crastaveti. lar aceastá din
urmä consideratä drept un plural, s'a format in româneste
un singular crastavete, dupil analogia: bureti-burete,
stigleti-stiglete 1i a.
românescul crastavete este de origine sârbeascg, cuvânt
adus impreunä cu produsul pe care denume§te, ni-o dovedese
alte produse ce ni-au venit tot din acele tinuturi: avem In liniba
româneascg din Transilvania lebeni(d, care numai in sâr-
G. Kisch, Siehenbürgen im Lichte der Sprache. P. Der sprach-
liche jener Bulgaren aus der Zeit der Völkedwanderung fin-
det sich jedoch in des Romanischen im südlichen
Siebenbürgen. Darnach haben B. auch die Sachsen im Süden
gens für Gurke" ein (aus dem entlehntes) bulgarisches Wort: rum.
pl. crastaveti, aus Krastavita Gurke..."
G. Sufixe le romnesti. Bucuresti 1916, p. 39 tot huh-

2) Korespondenzblatt 19.2, p. 26:" ...rom. crostare(i von crasta-

CO',, Krastavita Gurke".
www.dacoromanica.ro
 87

beste are acea cât limp in bulgäreste are forma de lube--

nip, ca graiul din Muntenia. Avem cuvântul (forma te-
era necunoscull in Transilvania) care in sârbeste
este trier, cât limp este telina; avem in fine numele
produsului c2re Muntenia se numeste gulie, in Transilvania
(sau cärälabe). Numele de gulie vrcnie
noscut In Tiansilvania. Rcmânescul este
raba, cât limp in
in Muntenia
acest prcdus se 911110 -
Bulgariei").
Influ(nta in Transilvania" pare a fi de o
mai de o greutate pulin se
de

5. Principil de diplomatici.
Diplcma din 1224 prin care regele Ungariei Andreiu al II-lea
le din provincia Sibiului o autonomie
nalá este incontestabil mai important document in istoria po-
säsesc (Der goldene Freibrief", bula de aur" o numeste
saseasci) in limp unul dintre documentele
de mare importantä esite din cancelaria regelui Andreiu. Practica
diplcm a epocii stabilise pentru .rest fel de diplome impor-
tante o forrnä specialiI, solemnä, - insirarea la sfârsitul a dig-
nitaiilcr in functiune in timpul când se dedea diploma1). Practica
aceasta era observatá cu severitate, incât chiar i la acor-
darea faimoasei bule de .aur din 1222, când - dupäce opozitia
alungase oamenii de incrEdere ai-regelui Andreiu din fruntea dig-
nitätilor regele nu-i inlocuise incá, - bula de aur insirä
cel putin numele dignitarilor bisericesti.
Este prin urmare surprinzMor desi diploma din 1224
doll Sasilor din provincia Sibiului are o importantil, ea
nu are forma unei diplome solemne, ci numai cea a unor diplome
curente, obi5nuite, nu se anume in ea nu-
mele dignitarilor in funcliune, ci spune numai anno
eb incarnatione Domini Regni autem nostri 21", färil si se

2) Pentru cuvin'ele slave s'au

F. Miklosich, D:ctionraire abrégé languis
G. Bulgarisch-(feutsches Wörterbuch.
1) I., Magyar 1930. Pag.

www.dacoromanica.ro
 macar numele cancelarului care a de redo,
tarea ei.
Lipsa diploma de a dig-
nitarilcr trii este ea unul dintre multele argumente ce pot
invoca se contra autenticitatii acestei diplome din 1221
Nimic mai firesc, prin urmare, deck ca critica
caute sä explice lipsä. acorn de curând canta
s'o explice istoricul sas dela Sibiu Georg E. in revista
dela Sibiu, recensiune a unui studiu care
contestä autenticitatea diplomei2). Explickiunea dlui ,este
atât de profund gresità, ea trebuie la punct, mai
ar putca eroare pe unii dintre istoricii mai
noi, dat dl Müller trece la Germani drept dintre cei
mai buni ai trecutului Sasilor din Transilvania.
Dl Müller anume lipsa acea a numelor dignitarilor
aiiirnând aceasta lipsa poate fi explicatá in mod neindoios
prin faptul In epoca dinastiei Arpadilane numai regele putea
lua dispozitiuni privitor la aceste teritorii, nu dignitarii", (adi-
ivi!or la Transilvania) prin urmare numelor
era
Explicatiunea aceasta a dlui Müller dovedeste o necu-
a istoriei ti a practicei diplomatice unguresti
secolul al XHI-lea. Explicatiunea aceasta a dlui
pomenirea dignitarilor intr'o diplomi Insemna un con-
prealabil al dignitarilor la continutul diplomei
acest nu era necesar In ce priveste teritoriile
de Sasii din Transilvania, ci numai In ce priveste restul Cea
ce este absolut
Consimtilmântul prealabil al dignitarilor (cari nu erau
alesi de popor, ci numiti de rege prin urmare, puteau fi oricând
destituiti) n'a fost niciodata o conditiune a valabilitätii diplome-
esite din regesti. Cu atât mai putin inpirarea nu-
2) Siebenbgrgisrhe anul 1935: Georg E. Müller,
das Andrcanum eine Falschung? (Recensiunea. studiului: Schiopul,
Andreianä din 1224... Cduj, 1934).
') p. .,Die der in
den die Deutscben dieser Gebiete Urkunden des 13
hunderts ist zweifellos aus dem Unist'ande zu nur der König
nicht die Reichswördenträger, der Arpadenzeit
r diese Gebiete

www.dacoromanica.ro
inelor dignitatilor lair o diplomä putea exprime
n ei a nurnai simbolul unei forme mai solemne
-a documentelor.
Inainte de domnia regelui Bela al (1172-1196),
rea dignitarilor prezenta la facerea docurnentelor,
exprimati grin kermeni ca testes" (martori), coram"
(in presentibus" de fall) a. Sub domnia regelui
Bela al Ill-lea cancelaria regeascä o organizatiune
dela caneelarul Kathapanus incoace (1190-1195)
rea dignitarilor nu mai prezenta ca martori, ci ser-
-via excluziv scopul de a indica mai precis timpul se da do-
cument (Documentele nu indicau ziva, ci numai anul ca-
lendaristic anul domniei)4). De acea are o for-
muli aproape invariabilä. Venerabili Joanne Strigoniensi,
rendo Ugrino Colocensi... Nicolao Palatino et Suproniensi...
.(etc.)... existentibus" (Arhiepiscop al Strigoniului Joan, al
Calocei Ugrin..." etc.), - spune o diplomi din 12215).
confirmare definitivi a acestui fapt ni-o dau documentele
din cancelaria regelui Andreiu dupii moartea Arbiepiscopu-
lui Strigoniului când In urma unor In ce pri-
persoana viitorului Arhiepiscop scaunul Arhiepiscopiei a
mas aproape doi ani neocupat. Cu ocaziunea dignitarilor,
docurnentele Inregistreazä aceasti vacantil: Vacante sede Strigo-
niensi, Reverendo Ugrino Colocensi..." etc., sau Ecclesia Strigo-
niensi vacante" alte formes).
Un dignitar care nu mai nu poate si fie nici martor,
nici aibe drept de a dispune. Dacä lipsa lui, totus, se subliniazil,
aceasta nu poate Insemneze decât o precizare a
lui: documentul s'a dat pe când Arhiepiscopiei Strigoniu-
lui (cea mai Inalti dignitate bisericeascä) nu era ocupat.
a explica lipsa numelor dignitarilor, dl G. in-
un alt argument, un argument al analogiei: nici in diplo-
ma din 1271 din Zips nu sunt numiti" dignita-
4) L., A kirúlyi az Arpádok korában Buda-
pest 185. P. 24 30.
Szentipitery I., oklevéltan. P. 59.
Fejer, Corpus Dipl. III. 1. P. 325.
Szentpétery, Ok1ev6ljegyzék... le 393, 394, 402. 403, 406, 410,
V22, 426.

www.dacoromanica.ro
90

rii7). nu sunt pomeniti nici acolo. Dar intre cele doud

diplome in timp de aproape 50 de ani. Diploma
o distantä
din 1224 a esit din cancelaria regelui Andreiu al II-lea, cea din
1271 a esit din cancelaria regelui al V-lea. A prin
mare sä dovedesti sub Andreiu al II-lea exista obiceiul de a
nu pomeni numele dignitarilor invocând un similar din tim-
pul unui rege care a domnit 50 de mai - este neserios
ei dovedeste numai cä nu existä argumente cari el poatä
fi invocate pentru explicarea lipsei dignitarilor din diploma
1224.
Lipsa aceasta a dignitarilor, - aläturi de alte defecte ale di-
plomei, - rämâne o cá diploma din 1224 nu poate fi
tenticä, ci este un

TOPONOMIE ISTORIE TOPOGRAFIE

O. le zis »Postovarulu.
trecutului multe nume toponimice ne-
explicate, - neexplicate in mcd logic
In apropierea comunei Cristianul (de lâng Brasov) este
munte 1ii Schulcr" (Schulergebirge"). Numele
mânesc al muntelui este Cristianul niare" sau , Crisnanu-
lui". Brasovenii mai zic Postovarul". Numele rcesta dat imm-
telui de Brasoveni este relativ nou. Nu-1 cunoaste nici
nualul de geografie al rectorului liceului din
rienburg (publicat la 1813), cum cunoaste nici marele
dictionar gecgi afic al Transilvaniei al generalulu Lenk (publicat la
1839).
Care este legiitura cele nume vechi:
Cristian?
Filclogul dela universitatea din Cluj dl. G. Kisch, vede
cele nume o de inrudire intre frati, - numele
te crede dl. Kisch, ca doi ai unui comun.
Kisch raticneazá anume: Schuler" are intelesul de .,sco!:Ir's"
anume de scolaris christianus"). fi vorba prin de

ler, rip. cit. p. ...dass auch der Zipser Freiheitsbrief

Jahre 1271 in Frage nicht nennt".
') G. Kisch, im der Pag. 226,

www.dacoromanica.ro
 '

un invälätor cre§tin", poate vreodatä al muntelui. Ro-

mânii ar fi retinut din numele acestui proprietar ca nume al mun-
telui notiunea de christianus", Sa§ii pe cea de scolaris", tra-
ducând cuvântul scolarls" in Schuler.
Explicalia aceasta a celor doug nume este prea
deck sä fi cum nu mai e nevoie dovedim mai
deaproape. In favorul ei nu poate invoca fapt pozitiv,
nici o atestare.
au o explicatiune mai putin complicatä cred
la originea celor mime ar putea fi un nume patronimic:
Christian Schuler, - tot un posibil proprietar al imintelui. Ro-
mânii ar fi retinut in acest caz drept nume al muntelui
de bctez al proprietarului, iar Sa§ii numele de
Nici explicatiune, de§i mai nu poate
in sprijinul ei nici un fapt pozitiv, nici o atestare. De alt-
minteri Impotriva acestei explicaliuni se mai poate ridica obiec-
liunea: numele românesc al muntelui este cel al satului Cristian
tot acel ipotetic Christian Schuler ar fi dat numele sau
§i tului, iar in acest caz inexplicabil cum de Sa§ii nu-i
zic satului nici Cristian, nici Schuler, - ci Neudorf.
explicatiunea celor daub nume in istorie, o
vom gusi istoria licelui din Bra§ov.
Reforrnatiunea lui Luther a gäsit mare räsunet Sa§ii din
Transilvania. Propagatorul ei in Transilvania a fost Johannes
Ilonterus"), care studii la Wittenberg, de unde a pornit
refoi matiunea. Intors la Bra§ov, Honterus a la 1533 o
tipografie, pentru a rrispândi noua scris. In epo-
ca aceasta de mi§care religioas5 fond o puternicu mi§care na-
au luat n§tere o de nouu, - evangelice
- s'a terminat edificiul gimnaziului säsesc din Brasov
(Die grosse Schule"). $coala aceasta mare" se intretinea la in-
ceput de toate din donatiuni fundatiuni pioase. Intre al-
tele se bucura de veniturile muntelui de Cristian.
Istoriopraful säsesc al gimnaziului spune cä de atunci
rnuntele acela s'a numit Schulergebirge (mons -
VI. rag. 533.
Cu umele Johann Grass. Ta 'hi sou a fost
Brasov, ou Georg Grass. (Vezi: I. Nachrichten von
bürgischen Gelehrten. Premburg 1785).

www.dacoromanica.ro
muntele muntele §colarilor. Muntele a rhmas proprie-
gimnaziului pe la inceputul secolului al XVII-lea.
pe la inceputul secolului trecut (XIX) se mentinuse traditia
ca elevii gimnaziului fiecare an o excursiune pe acest mun-
-le, - odinioara proprietatea
fall originea clarI a numelui Schuler".
Istoriograful sas ne pi o interesanta informaliune in ce
priveste Imprejurhrile cum ajunsese gimnaziul proprietar al mun-
telui: un rnanuscris vechiu ce se in arhiva acelui gim-
naziu spune muntele a lost donat gimnaziului din Brasov de
un principe valah Negru al carui chip este pictat in
româneasch, ca magistratul din le dee
voie Valahilor din Brasov ridice o biserich"5).
numele adevArat al muntelui este cel de Cristianul,
numele nemtesc indicând numai numele proprietarului vrmielnk
al lui.

Numele de Postovarur este, am mai spus, relativ mai

-nou. Cum a ajuns muntele la acest nume?
More Dictionar Geografic al României in Muntenia
un Inc izolat, Corbeanca (judetul numit
observh: Acolo, spune legenda, a fost ve-
chime un târg; pe la anul 1830 exista o cash
din acel or4e1, casä apezall pe coasta dealului Tot
pe coasta dealului Pociovalistea exista la anul 1830 un cop mare
ruinat, pe locul unde se crede In vechime se fabrica postavul,
-de unde pi numirea aceasta".
Poate pi Postovarur nostru datoreazh numele unui fabri-
- cant de posthvuri care avea fabrica undeva pe coasta
Nu careva cititorii nostri arrihnunte?

4) Geschichrte des Kronstädter Gymnasiums. Kromstadt,

1845. I

9 Idem, ibidem. Manuscrisul se Colectanea zu einer

Hystorie von Rronstadt" spune: Das Schunergebirge ein
Negro-Vode mit Namen, der in der Wanachischen
Kirche ahgemahlet steht, mit dkser Condition an die Schule geschenkt
ben, damit ein liblicher Magistrat den hiesigen Wallachen Erlabniss geben
--solle eine Kirche zu bauen".

www.dacoromanica.ro
 Ostroy.
ht Hategului avem 3 sate numele de Ostrou: Ostro-
vul-Mare, Ostrovul-Mic Toate 3 sunt sate vecine.
de vecine geografice mai nici nu fac de-
osebire ele dau Ostrovul-Mare Ostrovul-Mic ca o
comun5, sub un singur nume. Numai geografice mai
(Lenk, 1839 a.) le pomenese pe 3 separat. Numele
de Ostrov" nu este cuvânt românese'). El nu-si are originea nici
in vreun din celelalte limbi vorbite Transilvania, limba
ungureasc5. Ostrov" este cuvânt Insem-
neaz in toate limbile slave exceptiunea limbii polone, care
nu are acest
D3r ce
-
notiunea de regiune
mare, lacuri? Ma e va fi dl O. când
sale filologice etimologice a ajuns la acest mime.
Nu s'a oprit 'prin urmare la etimologia ci
a cilutat o etirnologie tot slave. a gilsit in limbile
slave cuvântul ostrii", ascutit, acest adiectiv drept origine
a numelui toponimic Ostrov2).
etimologie are nevoie de o justificare
topografia logia ne la rândul nostru: ce
poate existe notiunea aceasta de ascutit" numele topo-
nimice de Cum poate fi adusii concordanti notiunea
realit2tea?
Situa(iunea topografica a celor trei sate nu ne ofere nici o
dicatiune pentru ce satele acele (sau unul dintre ele) fi putut
fi numite sau desenate ca ascutir. Situatiunea topograficà ne tri-
mite inapoi la notiunea Cele sate sunt
anume asezate pe tArmurii râului numit Geogva-
ful Ignaz Lenk von care la 1839 a po-
blicat la Viena marele sin Lexicon Geografic, orografic etc. al
Transilvaniei, descriind satul Ostrovul-Mic spune cf mai la
in limbile un apelativ, dar in
romneasca a intrat nume toponimic. Notiumea n'a exis at in
inainte a era. Numai s
poate explica circulatiunea lui la anurnite Pan*
va fi cu alte cuvinte cari azi In limba omaneasc5 sunt ups-
lative, dar la origine vor fi tos numiri toponimice, spre ex. a.
2) 0. Densusianu, Graiul din Tara Hategului. 1915. P.

www.dacoromanica.ro
de sat din râul Läpu§nic se desface un brat care curge pe
(satul) Unciuc se din nou cu Läpu§nicul ceva mai la
vale de lisa". Bucata de cuprinsä Mire cele doná
ale râului un ostrov", o
terenului ne ofere explicaliunea cum a putut lua na§tere
liunea de ostrov" in o regiune muntoasä. Explicatiunea cum au
ajuns satele Imprumute numele dela aceastä noltune este tot
atât de fireascä: prima cast, prirnele case din cari cu timput s'a
satul, au fost a§ezate pe sau lng6 ostrov
roy, care la indica numai locul unde se gäsiau satele (pe
sau ostrov") a ajuns cu timpul indice satele in§ele?
Numele Ostrov este atestat cu Inceperea mijlocului secoluhii
al

CARTI $1

Makkai A Milkoi (kun) Paspökség és népei. Debrecen

1936.
Existenta unei episcopii a Milcovului la inceputul secolului al
XIII-lea, cuprinzând sud-estice ale Transilvaniei pärli
din Muntenia Moldova, - este o inventiune a lui Dorind
oh originea a Benkö a fäcut din
episcopie o veche organizatiune bisericeascrt huno-
afirmând cä episcopia Milcovului numai la
colului al XIII-lea schimbat numele in de episcopat cuman.
Neputând gäsi dovezi pentru afirmatiunile sale (expuse
studiu vast Milkovia"), Benkö a näscocit dovezile necesare, fal§i-
documente probatorii. Este documentul datat din 1096,
este fragmentul de scrisoare adresat (1228) de episcopul eu-
man Theodoricus - decanilor Säcui...
expunerile autorul (fost elev al universitätii din
Cluj, azi stabilit in Ungaria). La inceputul secolului al XIII-lea n'a
existat decât o episcopie cumanä, pe seama Cumanilor",
tatä de Papa al la 1227. Ce-a fost In realitate acest
eplcopat, unde pânä unde se nu se cu precisiune.

D., Magyarország Budapest 1913. V.

V. Pag. 120. Archidiaconus de Oztro" 0360), Pcss. Oztroh districtu de
Haczak" (1436), Poss. Felsewoztro. A1so oztro" (1450). Apoi Ozthoro",
Ozthro", Oztrowa" .etc.

www.dacoromanica.ro
 crede multi allii) ea se intindea in Cumania, intr'o
Cumanie, care ea se in prtile Munteniei de
miazä-zi, in subcarpatine Invecinate Bârsei.
Concluziunea autorului privitoare la intinderea a
episcopiei cumane dela inceputul secolului al XIII-lea este numai
o conjecturä, - pentrucá In nici unul dintre documentele (In ce.i
mai mare parte bule papale) nu gäsim nici cea mai
indicatiune in de indicatiunea vagi de
Cumania". Ceace spune Rogerius in, descrierea invaziunii
lilor de autor) nu este o incontestabilá episcopia
aceasta ar fi fost dincolo de (Asupra problemei vom
veni In alt

,,Arhiva Somean` no. 22, Septemvrie 1937) incepe

publicarea unui interesant studiu (bazat pe documentele contim-
porane din arhivele din Bistrita arhivele guvernului Transilve-
nici de odinioarit) al profesorului V. despre revolta
n din Valea contra din Bistrita anii
1755-1762. Documentele publicate de dl ne desväluie lu-
ciuri parte absolut necunoscute, parte putin de putini cunoscute,
in ce priveste situaliunea socialá economicä grea in care ajun-
e,erä Românii din Valea Rodnei mijlocul secolului al XVIII-
a. .,Când regele Mateiu iCorvinul a la 1475 incorporarea
Rodnei (21 sate) la Bistrita, el expresi a declarat
români din acea vale au sä rimini in starea liberá de
mainainte beneficieze de toate drepturile privilegiile
senilor bistrileni". In cursul secolelor, conducätorii orasului Bis-
trila au reusit dee diplomei din 1475 o interpretare unila-
teralä, numai favorul orasului pi In defavorul Românilor, a5a
pe la mijlocul secolului al XVIII-lea Românii io-
bagi de f ai orasului. Când ocaziunea conscriptiunii fis-
cale din 1755 au dela unii dintre membri comi-
siunii fiscale (unguri) cá ar fi vorba fie trecuti In registre
iobagi, - cele 21 sate s'au räsvrätit, au protestat nu sunt iobagi
au refuzat mai altä contributiune e
regeasc4". In frunte mergeau satele Mocod Salva, secondate
totdeauna de celelalte sate.
Documcntele publicate pagini die istorie cari nu pot fi
citite In intregime.

www.dacoromanica.ro
INSEMNÄRI

pe ne indrepte oridecâteori vor crede gre-

sim, cum noi vom Indrepta pe allii de câteori crede
gresesc.
Nu ne vom supra oricât de aspre ar fi
noi pe toti sä primiasei multä supärare indreptil-
rile noastre prietenesti.

Revista Dacia exprimä cälduroase mul(urniri dlui

Ion Ministru al României la Roma, care a binevoit sä
de fotografierea, pe cheltuiala Domniei Sale, a mai
tor pagini ale Registrelor Papa le din Vatican, cuprinzAnd actul de
donatiune (1247) a Tärii Severinului - Cavalerilor Ioaniti.
Acest important document n'a Yost publicat pânä acum hi
facsimil.
Dr. Silviu Dragomir, profesor de istorie la universitatea
-
din Ouj, lucreazä la un studiu critic privitor la acest document,
a ui autenticitate este foarte discutabilä.

Revista dela Sibiu Stebenbürgische

jahrsschrift" (pnä cliva Arehiv des Verems
.siebenbürgische Landeskunde), care implineste acum GO de aol
de a trecut prin o grea. Casa editoare n'a mai voie
sarcina revistei, veniturile acoperind nurnai to
parte cheltuielile. Raportul prezintat adunilrii generale din
a istorice germane (Verein f. sieb. Landeskunde")
.,publicarea revistei a fost asiguratä pentru moment, gra-
energici spiritului de sacrificiu a dlui Karl Kurt Klein", re-
dactorul revistei bibliotecar al din Ia§i.
Ne bucuräm cä revista va continua aparit
amintit spune in acel timp s'a asigurat
publicarea (apropiatä) a volumului IV din colecliunea de docu-
mente privitoare la istoria Germanilor din Transilvania (Ur-
kundenbuch...", pe care o citeazi revista noastri). Volumul
va publicat sub ingrijirea dlui Gustav Gündisch, care
publicarea al V-lea volum.

www.dacoromanica.ro
 De la adm. revistei :
losi Sohiopul, Diploma din 1224 $ alte diplome fake
sau interpretate. Cluj 1934.

Pretul 50

www.dacoromanica.ro
 '
-

\
) .-
,
'

1
' ,
,
Dacia Istorle.
-

r r
L
-

Sumarul no. 2.

'
Note pe marginea documenteior. -

documentele Ordinului Tenton.

Cronica Notarului (II)
Puneri la punct ,

Toponimie. Istorie Topografie.

)

" )

/
-

- ,

.
'-
'
s ' '
- --

'

'
.
V -
INSTITUTUL DE ARTE GRAFICE ARDEABUL" CLUJ, STR. MEMORANDULUI 22.
.

' \ (
www.dacoromanica.ro