-

'

DACIA ISTORICÁ
-

.
No. 1

15 Oct. 1937
7

"

Lei 40
www.dacoromanica.ro
 DACIA 1STORICA
Apace la 15 a lunii
Red. Propr. IOSIP SCHIOPUL

REDACTIA ADMINISTRATIA
CLUJ, STRADA COSBUC 7

Abonament:
12 luni . . . . 400 Lei
. . . . 210 Lei
luni . . . . Lei

Pentru sträinätate 12 luni 500

Numärul 40 Lei.

www.dacoromanica.ro
DACIA ISTORICA CERCETARI

Anul 1. Cluj, 15 Oct. 1937 No. i

retragerea din Dacia Traianä a legiunilor romane,

cätre finele secolului al firul istoriei populatiunii civile din
acea Dacie se rupe se pierde, pentru a nu fi regäsit legat din
decât multe secole mai târziu - In Insemnärile cronicarilor
privitoare la descAlecarea Ungurilor In Panonia in documentele
secolelor de mai târziu.
Disparitia aceasta din istoria Daciei Traiane a populatiunü
vechi reaparitia ei in istoria provincii dupä aproape 8
secole, sub nurnele de Blaci, este un fenomen istoric care a
provocat multe comentarii a dat nastere la multe controverse,
dintre cari unele mai subsistä azi.
Comentariile controversele acestea, din opinii de
multeori diametral opuse, se datoresc in mare parte faptului ele
nu se intemeiazä intotdeauna pe un studiu critic propriu al izvoa-
relor istorice, ci numai pe interpretäri sträine cari nu sunt pe de-
phn interpretarea obiectivä a izvoarelor istorice. Cei mai multi
fäuritori de teach au uitat de a fi interpretate, izvoarele
istorice - fie ele cronici sau documente - trebue studiate sub ra-
portul autenticitätii, al vechimii reale al veracitätii
Revista ce o pornirn acum propune sä acest lucru ne-
cesar: sä revie asupra cercetärii critice a vechi, a tuturor
izvoarelor cari se refer la o epocä ce cuprinde in cadrele ei secolul
descälecärii Ungurilor Panonia secolele urmätoare la
finele secolului al XIII-lea.

www.dacoromanica.ro
'2

Pornim la drum cu riscul de a face uneori un drum pe care

1-au mai f allii, dar cu perspectiva de a vedea lucruri pe
cari altii nu le-au väzut.

Preocuparea cercetärilor noastre nu poate sä fie decât consta-

tarea de fapte, de fapte precise, indiscutabile. Cercetärile noastre
nu vor fi influentate de alte consideratiuni sträine. In cursul cer-
cetärilor noastre nu ne vom läsa nici de mirajul unor con-
cluziuni ademenitoare pentru anumite teorii, nici nu ne vom
speriati de posibilitatea unor concluziuni amenintätoare pentru
acelea§i Punctul de pornire al cercetärilor nu vor fi
ci constatarea de fapte. Teoriile vor veni numai ca concluziuni ale
constatate.
Nu vom fi cäläuziti nici de prea multe preocupäri bibliograf ice.
Metoda bibliograficA este rnetoda speculatiunii ideile
gumentele altora. Este metoda financiarilor cari speculeazä la bur-
sä bani sträini, banii clientilor, profitând de toate avanta-
giile: câ§tigul intrând punga proprie, pierderile esind din punga

Vom cäuta 1ntotdeauna sä reducem chestiunile la o formulä

simplä fireascä, eliminând balast bibliografic inutil, oricât
de mult acest balast ar putea ridica aparenta savantä a expunerilor.
*

Evenimentele nu se petrec numai in timp, ci se petrec si

Oamenii popoarele nu träiesc n'au träit numai când-
va", ci undeva". Ca timpul, nici spatiul n'are In istorie
deauna hotare bine definite. Pe la 1nceputul secolului..." se indicä
uneori timpul, basinul Dunärii...", se indicä de spatiul.
färä considerarea paralelä a geografiei, a conditiunilor
Orografice, idrografice topografice - rämâne putin incom-
pletä. Aspectul fizic al pämântului - care n'a f ost 1ntotdeauna
pectul fizic de azi - 11 dau: râurile, muntii, lacurile - mari,
-Intinse. Conditiunile fizice au determnat 1ncurajat evenimente
actiuni, cum au 1mpiedecat pus hotare la alte evenimente ac-
tiuni. Multe actiuni evenimente rämân dacä le privim
din punct de privire politic nu din de privire al

www.dacoromanica.ro
 3

aspectului fizic al unde s'au petrecut. Aspectul fizic este mai

vechiu decât politic. Pâmântul a existat oamenilor cari
locuiesc pe el. De acea da o deosebitä atentiune geografiei,
topografiei toponimiei.

de toate: cercetärile studiile publicate revistä nu

-le considerâm drept concluziuni solutiuni intangibile, ci numai
constatäri de fapte, dorinla noasträ ca ele sä fie contro-
late la nevoie rectificate completate.
De acea apeläm la colaborarea tuturor celor cari vor citi re-
vista noasträ, rugându-i ca de toate:
a) sä ne semnaleze fapte nouä; documente necunoscute sau
putin cunoscute; etimologii toponimice locale etc.
b) sä ne arate ce argumente s'ar mai putea invoca sprijinul
sau contra celor expuse revistä;
c) sä nu creadä ceeace ar putea sä ne spunä n'ar avea nici
o importantä. In istorie nu existä lucru färä importantä - pus la
lui.

. Cititori de pretutindeni, colaborarea

DACIA ISTORICA"

www.dacoromanica.ro
4

NOTE PE MARGINEA DOCUMENTELOR.

1. Despre documente publicarea tor.

Istoria se pe documente. de toate pe docu--

mente In fond istoria nu este deck interpretarea cri--
constructivâ a documentelor.
Ca generald, valoarea pentru istorie a documentelor
scrise depinde de autenticitätii de distanta, in timp
spatiu, ce le desparte de evenimentele la cari se refer. Ca
generalä, prin urmare, valoarea unui document este mai mare
dacá el este original, deck dacä este numai o copie. este mai
mare dacä documentul este contimporan al evenimentelor pro-
dus al unde s'au produs acele evenimente, deck dacá este nu-
mai o reminiscentá tardivá sau produs al unei tári straine. Cum
mai mare valoare au depozitiile celor cari au cum s'a
cut un lucru, deck depozitiile celor cari au auzit numai s'a
petrecut acel lucru.
Istoria trebuie sä fie prin urmare precedatä sau putin tre-
buie meargä paralel o examinare a documentelor pe
cari se Documentele trebuie analizate ce priveste
autenticitatea forma In care au fost transmise §i ni s'au pás-
trat. istoria intemeindu-se pe documene lipsite de autentici-
tate riscä sä prezinte trecutul inteo luminá
Nu toate documentele ni s'au pästrat In original, adicá for-
ma interná In care au fost obtinute dela cei cärora li se
atribuie. Cele mai multe dintre documentele mai vechi ni s'au
pästrat numai reproduse in alte documente mai nouä,
mitele transsumpturi; ni s'au Ostrat In copii autentice, sau In fine
In simple copii. Un numär nelnsemnat de documente ni s'au
trat original In transsumpturi sau copii autentice.
lämurirn lucrurile prin câteva
La 1236 Ungariei Bela IV. le oaspetilor din
Dej anumite privilegii. Documentul prin care li se acordä aceste
privilegii este documentul original. Acest original din 1236 ni s'a
pästrat se odinioara In arhiva orasului Dej.

www.dacoromanica.ro
 5

La anul 1224 regele Ungariei Andrei al le oaspe-

lilor germani din anumite privilegii. Documentul
prin care le privilegiile este docuraentul original. Acest ori-
ginal din 1224 nu existä insä. Textul original ni s'a pästrat numai
transsurnpt: la 1317 regele Carol Robert reproduce diploma
din 1224 din cuvânt in cuvânt. Acest document al regelui Carol Ro-
bert ni s'a pästrat In original
La anul 1233 viceregele Ungariei Bela däruieste unui credin-
cios al säu o bucatä de pämânt numitä terra Loysta". Documentul
de danie este documentul original. El nu ni s'a pästrat. Textul
cumentului din 1233 se gäseste In transsumpt
din 1265 a viceregelui tef an. Nici acest original din 1265 nu ni s'a
pästrat. Textul celor douä diplome din 1233 1265 se gäseste
reprodus in transsumpt document din 1311 al regelui Carol
Robert, care ni s'a pästrat in original. Asadarä: cunoastem docu-
mentul din 1233 numai dintr'un transsumpt din 1311 al unui
sumpt din 1265.
La anul 1223, regele Andrei confirmä o donatiune a preotului
Gocelinus fäcutä mänästirii din Cârta. Documentul acesta de con-
firmare este originalul. Acest original ni s'a pästrat se gäseste
Muzeului National Säsesc din Sibiu. La 1359, regele Ludo-
vic I. confirmä, la cererea mänästirii, donatiunea reproducând In
transsumpt diploma de confirmare a regelui Andrei al II-lea.
aceastä confirmare a regelui Ludovic I. ni s'a pästrat. Diploma din
1223 ni s'a pästrat, prin urmare, in original transsumpt
autentic.
Multe documente cari nu ni s'au päistrat In original, nu ni
s'au pästrat nici mäcar In copii autentice, ci numai in simple
%cute de unii in mod sistematic sau incidental. Pentru isto-
ria Transilvaniei de secolul al XVIII-lea, mai bogate sunt
colectiunile de copii de documente fäcute de iezuitii Gabriel
nesi (1656-1715), care a läsat 120 volume de documente copiate,
Kaprinai (1714-1786), care a läsat el peste 100 de vo-
lume de documente copiate. In aceste copii se gäsesc multe copii
fäcute originale cari nu se mai gäsesc, dar despre cari se spu-
ne unde se gäsiau odinioarä. Se gäsesc In docu-
mente copiate, färä sä se indice locul unde se gäseste sau se gäsia
-originalul.
däm exemple:

www.dacoromanica.ro
6

La anul 1221, regele Ungariei Andrei al II-lea testa--

mentul unui Comes Sol", care nu avea erezi. lie) publicä do-
cumentul dupä manuscrisul lui Hevenesi", care nu nici
o indicatiune despre originalul pe care l-a copiat.
La anul 1240, regele Ungariei Bela al doneazä ordinului
Cisterciensilor mai multe biserici din Burcia". Fejér (4. III. 550)
actul de donatiune dupä originalul din mänästirea Zircz"..
Zimmermann2) reproducând documentul spune cä In arhiva
mänästirii nu se gäseste originalul, nici vreo urmä ar fi existat
vreodatä. Documentul ni s'a pästrat numai intr'o sirnplä copie a
cisterciens (copia in Arhiva Bibliotecii Nationale din
Paris)8).
Valoarea acestor documente cari nu ni s'au pästrat In
simple färä indicarea izvorului, f indicarea locului
se gäseste originalul, - este, fireste, foarte redusä Inteo contro-
versä chiar nulä ca putere doveditoare.
De el aceasta a fost conceptiunea In Ungaria
evului mediu. Transsumptul nu putea tine locul originaIului.
loarea transsumptului depindea Intotdeauna dela siguranta produ-
- la - a originalului"4).
De acea prima tntrebare la interpretarea oricärui
trebue sä fie: original? transsumpt? copie?

Nu toate documentele cari ni s'au pästrat original sau In

transsumpturi sunt autentice. Adici nu toate au esit din cancelaria
sau din Insärcinarea .aceluia cäruia i se atribuie. Multe dintre aceste
originale sunt numai pretinse originale", in realitate ele f al- -

suri ticluite mai curând sau mai dupä epoca din care sunt
datate.
Motivele cari au determinat falsurile au fost aproape in toate-
cazurile aceleasi. Documentele In marea majoritate - docu-
rnentele secolelor cari ne intereseazä mai mult, secolele XI-XIII
sunt documente privitoare la donatiuni de drepturi mosii. De-
-
multe ori s'a Intâmplat In acele secole ca baza legalä a posesiunii
acelor drepturi mosii fie contestatá. se ca unii.
1) Fejér, Codex
1829. Tom. 3, vol. I p. 325.
Zimmermann und Carl Werner, Urkundenbiuch zur
der 3 volume. Hermannstadt 1892-1902. I.
') Bevista reproduce acest
4) Szentpélerg Imre, Oklevéltan. Budapest pag. 80.
www.dacoromanica.ro
 7

beneficiari de asemenea drepturi nu poatá dovedi posesiunea

legalä prin acte autentice, fie cá acele acte s'au pierdut hi cursul
timpurilor, fie n'au existat niciodatä posesiunea era numai o
uzurpare. atunci posesorii drepturilor fäureau ei ac-
tele justificative.
Aceste sunt documentele zise fal§e". Numärul este
foarte mare. In deosebi este mare numärul documentelor f pri-
vitoare la donatiuni f Acute in cursul secolului XIII cele ante-
rioare, - pläsmuite in mare parte in secolul al
Cu inceperea secolului al XIV-lea anume tronul regal al Ungariei
a fost ocupat de o nouä dinastie, cea a Angevinilor, dinastia natio-
nalä a Arpadianilor stingându-se, - schimbarea de dinastie a
adus cu sine In multe cazuri contestäri de titluri de drept. Simi-
lare contestäri necesitatea justificärii drepturilor câ§tigate s'au
mai ivit In cursul secolului al XVII-lea. In timpurile turburi de
dupä catastrof a dela Mohks (1526) luptele pentru Transilvania
multe bunuri ale Coroanei de domnitori sau
pe nedrept de posesorii La anul 1615 dieta Transilva-
niei hotärâse o revizuire a acestor Insträinäri, fixând ca punct de
plecare situatiunea din anul 1588, adicä: bunurile privilegiile de
tot felul (mo§ii, zecimi, etc.) de cari se bucurase cineva de
1588 nu mai aveau sä fie revizuite. Numai titlurile de drept ale
achizitionärilor fäcute dupä acest an aveau fie prezintate.
atunci multi posesori de mo§ii sau privilegii fäuriau documente
pentru a dovedi posesiunea din bätrâni".
In timpurile mai nouä, au fost fal§ificate documente din
alte motive decât interese pur materiale. Acesta este cazul mai ales
ce prive§te contele losif Kemény, care fäurea documente pentru
a dovedi anumite teorii istorice ale sale, anumite afirmatiuni pe
cari le In scrierile lui.
Document fal§" nu insemneazä intotdeauna docu-
ment valoare pentru istorie". Document f al§" nu insemneazä
intotdeauna cä, documentul f al§, este f plgsmuire in-
ventiune tot ce se spune acel document.
Din contra. Documentele fal§e" uneori sunt dovezi istorice
mai convinggtoare decât ar fi in cazul ar fi autentice. Documen-
tele n'au fost anume date ca sä serviascg istoria". Ele au la ori-
ginea alte preocupgri decât inregistrarea unui eveniment pen-
tru posteritate". Istoria se desprinde din documente numai In mod
indirect, numai din circumstantele - de timp de spat - cu
www.dacoromanica.ro
cari acordarea poate fi adusá In Spre exemplu, In ce
prive§te documentele esite din cancelariile regilor Ungariei, isto-
ria se desprinde de cele mai multeori numai din invocarea merite-
pentru cari beneficiarii documentelor erau
Falsificatorii nu aveau, prin urmare, nici un interes sä
lice istoria". Din contra. Falsificatorii de documente
seau falsurile pe un fond istoric indiscutabil. Ei alegeau drept
cadru al falsurilor fapte trecute in constiinta fapte pe cari
lumea le cunoastea. pe acel fond necontestat cautau ei sä
proiecteze sperând In cadrele incontestabil reale
autentice vor avea aspect de realitate autenticitate plAsmuirile

De acea nici documentele false" nu trebuie aruncate toate la

ca färä valoare pentru istorie.
*
o observatiune despre publicatiile de documente.
Examinarea comentarea documentelor sub raportul autenti-
trebue sä porniaseä Intotdeauna dela cea mai veche for-
mä a dela cea mai veche care ni s'au pastrat. De acea
reproducerea documentelor trebuie sä fie reproducerea exactS
nealterata a acestei forme mai Editie de
cumente este numai editia care ne fidel textul ortografia,
toate greselile de gramatica ortografie; cu toate lacu-
de text. Asupra tuturor acestora numai comentarii
este permis se

2. regeste.

Nu toti cercetatorii pot consulte originalele documentelor

cari intereseazä, pentrucA originalele poate se gäsesc in diferite
arhive din diferite orase Cei mai multi cercetätori -
ce caz in ce priveste cele mai multe documente - trebuie sä se
ori-

multumiascä cu textele publicate diferite colectiuni. Textele

aceste publicate sunt de obiceiu precedate de un regest" (cum s'ar
zice, de un titlu") in care câteva rânduri se spune de ce este
vorba in document (re gesta").
Cercetatorii nu trebuie se rnargineascä la citirea aces-
tor regeste sä interpreteze documentele pe baza acestor regeste,
pentrucä ele scot In evidentä numai mai esentiale, - mal
www.dacoromanica.ro
 9

esentiale din punctul de privire a celui care documentul.

De altá parte, uneori aceste regeste nu rezumä mod obiectiv
cumentul sau in mod tendentios sau gresit.
Regestul anurne nu este permis sä interpreteze documentul, ci
numai sä-1 rezume. Interpretarea trebuie comentarii.
gestul nu este permis sä spunä mai decât se spune in docu-
mentul
Dela aceastä regulä primordialä se abate spre exemplu in mod
constant colectiunea de documente privitoare la istoria lor
din Transilvania publicatá de Fr. Zimmermann K. Werner.
Zimmermann spune, spre ex., regestul unei diplome din
1236 a regelui Bela al (No. 74.): König Bela IV. bestimmt
Rechte und Pflichten der Deutschen in Dees". Adicä: regele Bela
drepturile Indatoririle Germanilor din Dej". In docu-
mentul care se reproduce dupä acest regest nu se pomeneste
nicáiri de Germani ci se spune numai cá accedentes ad nostram
presentiam villicus et hospites nostri de Deeswar" etc. La fel
gestul altui document din. 1261 al viceregelui Stefan (Z. No. 94)
vorbeste de Germani, cât timp documentul pomeneste numai de
oaspeti": accedentes ad nostram presentiam hospites de Dewar".
La f el regestul unui al doilea document din 1261 (Z. no. 95.)
tul din 1279 al regelui Ladislau al (Z. no. 195), desi In docu-
mentele reproduse se vorbeste numai de hospites de Deeswur"
de villicus et hospites nostri de Deeswar". La f el, regestul unui do-
cument din 1265 al viceregelui privitor la Vint vorbeste de
Germanii" din Vint, desi In documentul reprodus (Z. no. 110) se
vorbeste numai de fideles hospites nostri de La fel vor-
bese de Germanii din Cricäu Ighiu" regestul unui document
din 1266 al viceregelui (Z. no. 113) al unui document
din 1289 al regelui Ladislau al (Z. no. 228), desi documen-
numai de Hospites nostri de Karako et de Yguen"
de Fidelibus hospitibus nostris de Karako". La f el In regestul
plomei din 1291 a regelui Andreiu al (Z. no. 239) privitoare
la Ocna-Dejului, desi documentul vorbeste numai de hospites
nostri de Desakna". la fel, Infine, regestul unui document tot
din 1291 al regelui Andreiu al (Z. no. 249) spune cä regele
Andreiu III acordä Germanilor din Turda" drepturile pe cari le
Germanii din alte sate", desi In document este vorba numai
de hospitibus nostris de Thorda Akna" de drepturile qua hos-
pites nostri de Deesakna, Zek et Kolos gratulantur".
www.dacoromanica.ro
 Zimmermann istoriografia säseascä vreau In toti
acesti oaspeti" din Dej, Vint, Turda etc. numai Germani. Se prea
poate ca hospites" de cari este vorba in aceste documente
fi fost oaspeti germani, dar hospes", hospites", - oaspeti, imi-
granti, - nu Insemna excluziv numai oaspeti germani. Hospes"
,;hospites" general, oaspeti de natiune,
- imigranti in opozitie cu locuitorii autoctoni ai Hospites
cuiuscumque spune bula de aur din 1222 a regelui
dreiu al II-lea. Ornnes liberi sive hospites, sive indigene",
face distinctiune o diplomo din 1207 a Andreiu (Fejér,
I. 43). La 1231, Coloman, duce al Slavoniei acordä privilegii oas-
petilor" säi: hospitibus iuxta Castrum Valcow
videlicet Teutonicis, Saxonibus, et (Fejér 3.
IL 237).

Un caz clasic pentru felul cum pot duce eroare regestele

- este cazul istoricului german Max Perlbach.
Intr'un studiu privitor la cucerirea Prusiei orientale de
Cavalerii Teutoni, istoricul polon W. Ketrzynski5) a dovedit cä un
considerabil numär de documente privitoare la acesti Cavaleri
Teutoni sunt false. Intre altele contestase autenticitatea diplomei
din 1222 prin care regele Ungariei Andreiu al le
ecel6ra§i Cavaleri Teutoni quondam terram Burza nomine ultra
silvas". Contestarea autenticitätii o altele pe fap-
tul Papa Grigorie IX, protector al Cavalerilor, desavuase
autenticitatea diplomei când, la 1231, vorbind de diplomele cari
s'au acordat de regele Andreiu Cavalerilor Teutoni ignoreaz1
aceastä diplomä din 1222, reproducând numai douä diplome din
1211 1212.
Istoricul german Max Perlbach recensiune a acestui stu-
diu a cäutat sä infirme acest argument spunând cä Papa Grigorie
n'a reprodus diploma din 1222, deoarece acea era deja
confirmatä de antecesorul säu Papa Honoriu al prin
mare, nu mai era nevoie o confirme, ci confirma numai cele ne-
confirmate Perlbach citeazä In sprijinul säu colectiunea
5) W. Ketrzynski, Der Deutsche u. Konrad von Masovien.
berg 1904.
MitteHungen des für österreichische
Innsbruck 1905.

www.dacoromanica.ro
de documente a lui Zimmermann, care inteadevär spune In reges--
tul bulei din 1231 Papst Gregor bestätigt die Urkunden des Kö-
nigs Andreas II. den deutschen Orden im Burzenland aus den
Jahren 1211 und 1212". Adicä: Papa Grigorie IX confirmä..." etc.
s'a multumit cu citirea acestui regest nu luat
osteneala documentul Dacá ar fi citit docu-
rnentul, ar fi väzut argumentul säu este inexistent, pentrucä
gestul lui Zimmermann este un rezurnat gresit, fait. In bulä nu este
vorba de confirmarea unor diplome, ci de lämurirea a ches-
tiunii cari sunt diplomele donationale ale regelui Andreiu. Papa -

Grigorie spune anume cä pentru ca sä nu se poatä ivi vreo umbrä

de ce priveste diplomele acordate Cavalerilor de regele
Andreiu" (ne super privilegiis que dilectis filiis... concessit Regia
celsitudo valeat dubitationis scrupulus suboriri"), Papa a dat or-
din ca acele diplome sä fie examinate (ipsa inspici
fecimus diligenter") bula papalä reproduce apoi amintitele douä
diplome din 1211 gi 1212, ignorând pe din 1222.
Argumentul istoricului polon rämâne prin urmare picioare.%
Perlbach s'a läsat dus in eroare de un regest fals.

7) Tot s'a numai cu ai In ce priveste

documente privitoare la Cavalerii Teutoni din aerra
arata altA ocaziune.
www.dacoromanica.ro
 112

CHESTIUNE DE PRIORITATE: CLUS" SAU CULUS"?

Despre numele ora§ului Cluj s'a scris atât de mult, s'ar

pärea cä nu a mai rumas nimic de spusl). totu§, nu sunt
rite toate laturile problemei. de toate nu este
laturea atestgri.
Cele mai vechi atestäri ale numelui Cluj dateazä din secolele
XII-XIII. Documentele acelor secole ni-au transmis numele in
douä forme inruclite: 1i Col. in diferite variante de ortogra-
fie2). Faptul cl cele douä forme sunt contimporane a fAcut ca
unii istorici sä tragä concluziunea cele douä nume au circulat
In timp iar allii Inainte de secolul al XIV-lea
numele Cluj avea forma ungureascd de din acest
nume Românii au Mcut Cluj"4).
Faptul cele douä forme 1i Culus sunt contimpo-
rane nu este o premisä intangibilä prin urmare, nici concluziu-
nile trase din ea nu sunt intangibile. Faptul contemporanitätii este
anume o constatare de o valoare relativg, pentrucä se inte-
meiazá pe o largä superficiald interpretare a cea ce e o atestare.
Cei cari s'au indeletnicit pânä acum cu istoria ora§ului sau a
numelui Cluj s'au multumit de obiceiu accepte atestärile de nu-
1) mimai mai insemnate:
Kolozsvár torjénete. Buda 1870.
Al. Marki, Uber den Namen Budapest 1904.
Dezsó, Magyarorszag a Hunyadiak
ban. Budapest 1913.
G. kisch, Siebern.bürgen im Lichte seiner Sprache.
in Bucuresti 1933.
Forma germaná Klausenburg Claudiopolis sunt
mai Klausenburg apare pentru prima data documente intre
. andi 1405-1408 (la 1348 in forma Clusenborg); Claudiopolis apare pentru pri-
din 1559-1560 ale din Wittenberg (Ger-
Stefanus Transylvanus".
') Al. op. cit.
4) Melich-Gombocz, A honfoglaláskori Magyarország. Budapest 1929.
p. 305: A magy. nevek a XIV közepe magya-
Kulusvar, Turda voltak meg. E nevek az Ouj
(olv. élnek s kétségtelen, hogy az o-magy. Kuluzsvár, Turda
átvételei".
Este un s vast, In care oauta dovediasa nurnele
vechi Ungaria si Transilvania au lost transmise celorlalti locui-
tori ai de Unguri.

www.dacoromanica.ro
 13

me cum le Indicele" colecliunilor de documente, sä

examineze documentele le din cari s'au scos atestärile.
aceasta este o gre§alä fatalä, pentrucá de nurne forme
din Indice nu ne precizeazA In timp §i vechimea a ace-
nume forme, dat nu ne aratá vechimea realá a
cumentelor cari ni le-au transmis. Indicele nu ne dä mai departe
nici o lämurire In ce priveste sursa din care pornesc documentele
prin urmare, nu ne aratä nici adeväratul proces de evoluliune
a nurnelui. Indicele nu ne indicá In fine nici locul unde s'a format
un nume, nici fazele prin cari a trecut ce s'a cristalizat In
lui definitivá.
studiul documentelor este indispensabil, pentrucä
este o deosebire fundamentald valoarea formelor transmise
pästrate in documente originale, contimporane, Intre valoarea
ormelor transmise pästrate numai copii fäcute epoci mai
mult sau mai pulin recente. este o fundamentalä deosebire
valoarea formelor transmise pástrate In documente cari pornesc
dela indigene, locale, valoarea formelor trans-
mise pästrate documente cari pornesc din surse sträine.
A linea seama de aceste deosebiri ar ca cum un
chemat sä judece asupra unui incident oarecare, ar acor-
da unor martori cari n'au asistat la incident, cari au
auzit numai despre el dela altii, au auzit poate numai dela altii cari
nici ei n'au asistat la incident - greutate pe care trebue
acorde depoziliilor unor martori cari au fost de fatä, cari au väzut
,.cu ochii proprii" cum s'a petrecut incidentul.
Colectiunea de documente a lui Zimmermann-Werner5) spre
pildä ne dä pentru numele (mänästire, judet) la Indice
formele urmätoare:
Kuluswar, Kulusuar, Kulusvar, Culuswar, Clusvar, Clus-
war, Clwsuar, Clwswar, Klusuar, Coluswar, los-, los-
wariensis etc.
Kulusmonostra, Colus-, -monustura,
-rnonstra, Kolws- monwstwra, Clus-, Kolos-, Clusa, Mo-
nustur, Clusiensis etc.
Kulus, Culus, Clans, Kolos.
La fel face istoricul ungur Csánki Dezsö In lucrarea sa de-
spre toponimia Ungariei In epoca Hunadiestilor. copiazä ates-
nn-W erner, Urkundenbuch Gesehichte der Deutsehen
SiebenbUrgen. 1892.

www.dacoromanica.ro
 14
thrile cuprinse in Indicele colectiunii lui Zimmermann pentru
nästire iar pentru copiazá completeazä." atestärile
adunate de Márki Sándor (cari general acele ale colectiunii
lui Zimmermann).
de forme nu ne poate da i
nici nu ne o a procesului de evolutiune a numelui.
De acea in analiza vechinni numelui Cluj noi vom abandona Indi-
cele In favorul documentelore).
Documentele esite din cancelarii organizate, documente in cari
se pomeneste de Cluj, emaná 3 autoritäti:
1. cancelaria regilor Ungariei;
2. cancelariile unor autoritäli civile bisericesti constituite pe
teritoriul Transilvaniei
3. cancelariile unor episcopii constituite in vecinätatea Tran-
silvaniei.
Toate aceste documente nu sunt mai vechi de a doua jumätate
a secolului al XIII-lea. Ele sunt o sigurä incontestabilä
pentru cercetdri. In de aceste documente mai avem alte
3 documente dela finele secolului al XII-lea, avem o colectiune
de insemnäri procesuale pe urmä o seamä de bule papale, -
bele, insemnärile bulele, dela inceputul secolului al XIII-lea, -
In cari se pomeneste de Cluj sau de un Cluj. Ele sunt, ce-i drept,
ceva mai vechi, dar sunt bazä mult incertä.
Pentru prima clatä däm de un nume Clus document ne-
datat7) din timpul regelui Bela al prin care Bela confirmä
testamentul unui oarecare Kaba. Intre cari au asistat la actul
confirmärii se pomeneste de Gallus comes Albensis Transilva-
nus, Thomas Comes Clusiensis". Documentul ni s'a pästrat In ori-
ginal.
Tot In acea epoch däm de un nume Culus" docu-
ment datat din 1183, prin care Episcopul din (Dalmacia) la
anumite dispozitiuni. In document se pomenesc dignitarii tärii din
acel an, Intre cari se pomeneste de Gallo Culusiense comite, Tho-
mas albensi comite". Documentul acesta ni pästrat numai
Glue era al si al jude-
Cum aci nu este vorba nici de vechimea de sea a
sau a judetului, numai de vechimea tuturor,
renu.ntarea la diviziunea pe cele trei categorii se impucne In mod logic.
Cluj formeazä sub acest o unitate i studierea
lui trebuie indivizibilitate.
7) Jakab Elek, op. cit. 1173-1175 évek Szentpétery
. az ArpAdházkori oklevelek kritlikai jegyzéke, 1923 no. 128
1177 körül".
www.dacoromanica.ro
,copie din secolul al XlV-lea autenticitatea lui este contestatä de
istoriografia ungureascA8).
Al 3-lea document, acesta din timpul regelui Emeric, datat din
anul 1201, care se acordá privilegii unor oaspeti din Croatia
.(hospitibus de Potok"), porneneste lustre dignitarii de
Marano comite de Zonuk, Pazman de acest document
ni s'a pästrat numai copie, transsumpt al regelui Ladislau
al din 1285, care el numai un transsumpt al regelui
*tefan al V-lea din 1272.
Identitatea numelor Clus" Culus" din aceste documente cu
Clus" din Transilvania este prea decât se trage
vreo concluziune indiscutabild din aceste atestári. Dar ele dove-
desc prioritatea formei Clus".
Bulele papale pomenesc cu certitudine de un din Tran-
silvania.
La anul 1199 Papa Inocentiu al HI-lea acordä protectiunea sa
lui llenricus archidiaconus Clusiensis". Bula ni s'a pästrat In
gistrele Vaticanului, bulelor papale. (Zimmermann no.
576).
La anul 1222 (Zimm. no. 33). Papa Honoriu al
cinare unor episcopi din Ungaria sä cerceteze plângerile abbatis
et conventus monasterii beate Marie de contra Episcopului
Transilvaniei.
La anul 1225 (Zimm. no. 50) confere dreptul
,,mitre et abatelui monasterii Clusiensis de Ultrasilvanis
partibus".
La anul 1232 (Zimm. no. 66), Papa Grigorie al IX-lea
särcinare Legatului säu din Ungaria aplaneze conflictul ivit
Episcopul Transilvaniei ,abbatem et conventum monasterii de
Ultrasilvane diocesis".
La anul 1235 (Zimm. no. 73), Papá dä o
cinare unor episcopi din Ungaria. Mánástirea este numitä tot de
Clusa".
registrele papale cari au pästrat In copii aceste bule
nu sunt registre contimporane, nici aceste atestäri nu pot fi pre-
mise indiscutabile pentru concluziuni indiscutabile.
Mai mare greutate ar putea fie atribuitä asazisului Reges-
trum Varadinense" In care s'au Inregistrat numeroase
semnäri privitoare la asazisa proba de foc" (iudiciurn ferri can-
op. cit. no. 138.

www.dacoromanica.ro
16

dentis"). Aceste insemnäri se refer la epoca regelui Andreiu al

II-lea, la inceputul secolului al XIII-lea. Ele ni s'au pästrat
numai publicajiune din anul 1550. Date le cronologice in-
dicate sunt contestabile. In acest Regestrurn..." se pomene§te la
1213 de castrenses de de centuriunatu Agad", - Critopho-
rus comes de - Beken, comite de - Isac
Vodasa de castro La 1214: iudice curial'
comite de - ioubagiones ecclesie de La 1215: iu-
dice Ecce comite de La 1226: ioubagionibus castri
- ante Sebastianum comitem de iudicem a rege Bela
delegatum".
Färä a trage vreo concluziune din toate aceste documente,
observilm exceptiunea alor douä documente - amân-
pästrate numai In copii mai unul chiar suspectat ca
- nici un document nu cunoa§te altä decât forma
Concluziuni vom putea trage numai din examinarea unor docu-
mente e§ite din cancelariile unor autoritäti ungaro-transilvanene
bine cunoscute, cari certitudine este vorba de Cluj din Tran-
silvania.
Nu poate sä nici cea mai mieä discutiune cele niai
indicate, singurele indicate sä ne lämuriascä asupra nurnelui Cluj
hunt documentele cari pornesc dela constituite In Tran- -
silvania - iar dintre aceste cele cari pornesc din cancelaria
Voivodalä a Transilvaniei. Vom incepe, prin urmare, documen-
aceste din urmä.
Din secolul al XIII-lea nu ni s'a pästrat nici un document Voi-
vodal in care sä fie vorba de Cduj. Ni s'au pästrat numai 3 docu-
mente de acest fel din primele decenii ale secolului al XIV-lea:
douä documente in original, iar al treilea transsumpt con-

Cele douâ documente originale dateazä unul dela 1310

1337. Cel mai important este documentul din 1310 (Zimm. no
319), prin care Voivodul Transilvaniei Ladislau (Ladislaus
voda Transilvanus") recunoa§te ca rege al girl pe Carol Robert, in
contra cäruia luptase 10 ani. In documentul acesta de recunoa§tere
a regelui Carol Voivodul Transilvaniei se obligä sä restituie tinu-
transilvanene ocupate de el, Voivodul, anume: argentifo-
dinarn de Rodna, cornitatum de Byzterce, comitatum de Scybinio,
comitatam Siculorum, villas Dees, et Zeek of ficio ca-
mere".
www.dacoromanica.ro
 Prin al doilea document, din 1337 (Zimm. no. 539), noul
Voivod Toma (Thomas vaivoda Transsilvanus et comes de Zo-
nuk") o insärcinare capitlului Episcopiei din Alba-Iulia in lega-
turä un conflict pentru hotare. In acest document Voivodul
meneste de nobilibus de Doboka et de Claus comitatum"... in
de et de Doboka"... in foro de Clusvara".
Al treilea document voivodal ni pästrat numai
transsumpt al cancelariei episcopale din Orade va fi examinat
mai la vale.
Trecem la categoria a doua a documentelor: cele esite din can-
celaria episcopiei catolice transilvanene din Alba-Iulia, 5 la
unul esit din cancelaria unui ordin cälugäresc tot din Alba-
Julia, - documente de mare valoare ca 9i cele esite din can-
celaria Voivodalä.
La anul 1294 (Zimm. no. 266), capitlul Episcopiei Transilva-
niei este märturie a unei donatiuni. Documentul ni s'a pästrat
original. El precizeazä timpul care s'a dat documentul
Datum magistro Michaele preposito, Gregorio cantore, Paulo
tode, Petro archidiacono de Clus, decano nostre existen-

La anul 1299 (Zimm. no. 283), Episcopul Transilvaniei face

schimb de mosii. Documentul ni s'a pästrat In original. In el se
vorbeste de episcopatus nostri de Klusuar", monasterium de'
Klus", datum in Klusuar".
In anul 1309 este ales episcop al Transilvaniei Benedictus.
tul de alegere care ni s'a pästrat originaT este semnat altii
de ego archidiaconus de Klus, canonicus ecclesie Tran--
silvane").
In acela9 an 1309, capitlul episcopiei din Transilvania aduce
cunostinta celor chemati cä a delegat o misiune la Papa dela
Roma pe magistrum lohannem archidiaconum de Docu-
rnentul ni s'a pästrat In original").
La anul 1313 (Zimm. no. 333), capitlul Episcopiei Transilva-
nene este märturie Voivodul Transilvaniei a fäcut un schimb de
Documentul ni s'a pästrat original. Ele este fäcut pre-
zenta altii a lui Benedicto plebano de decano cede-
sie nostre".
9) de ego Saulus Archidiaconus de Turda vicarius ecclesie
Transilvane".
Amber, Acta Legationis Cardinalis
lis Vatioaina Hungariae). 1885, pag. 158 168.

www.dacoromanica.ro
18

In an 1313 (Zimm. no. 332), Theodorus prior... fratrum

Predicatorum de Alba" certificá o diplomä a regelui Ladislau din
1275 super villa Clusvar". Documentul ni s'a pästrat in original.
Mai avem in fine alte 3 documente cari emanä dela douä epis-
copii Invecinate Transilvaniei: episcopia din Orade §i cea din Cenad.
La anul 1297 (Zimm. no. 277 278), capitlul Episcopiei din
Orade reproduce in transsumpt o insärcinare din an 1297 a
Voivodului Transilvaniei Ladislau referitor la verificarea hotarelor
unor proprietäti ale mänästirii Mänä§turului. In transsurnpt se spu-
ne despre mo§ii: eadem Monustur et Zenthbeneduk in co-
de existentes", In comitiva episcopiei se pomene§te
mai multe rânduri de terra Cluswar", de Monustur ad
Documentul Episcopiei de Orade ni s'a pästrat in original.
Transsumptul este de al treilea document Voivodal de care am
pomenit mai sus. citat numai la acest fiindcá numai
atestarea lui este originalá.
La anul 1339 (Zimm. no. 549), capitlul episcopiei din Orade se
la protestul Episcopiei Transilvaniei contra Voivodului
Transilvaniei care a ocupat tres villas Bang, Komlod et Akanay
in de Chas", sate de drept ale Episcopiei Transilvaniei.
Al treilea document ese din cancelaria Episcopiei invecinate a
Cenadului, multe legrtturi Transilvania. El este un document
din 1321 (Zimm. no. 279 381), prin care Episcopul Cenaclului
tentificá procura din an privitoare la conventus de
monostora" datä de frater Johannes prior de
pro fratre ipsorum Mychaele archidiacono de
-
Documentul
-acesta ni pästrat In original.
Rezumând analizele precedente, subliniem cä dintre toate
cumentele transilvanene (9i pärtile invecinate) câte ne stint cunos-
cute ni pästrat din epoca dela secolului al XHI-lea
Inceputul secolului al XIV-lea aceste sunt singurele documente in
cari se face pomenire de Cluj. Toate aceste documente ernanä,
petäm, din cancelariile unor autoritáti constituite In Transilvania
din cancelariile Episcopiilor de Orade Cenad, amândouä cu
strânse legáturi Transilvania. In nici unul dintre aceste docu-
mente, cari - subliniám din -ni s'au toate
nal, o singurä nu altä formä a numelui decât de
Clus".
") Jakob Elek, op. cit. document reproduce

www.dacoromanica.ro
 1.9

S'ar putea obiectiona existá un document care des-

minte aceastá constatare. Ar putea fi anume invocat un document
datat din 1323 (Zimm. no. 409) care emaná dela o autoritate
janá foloseste o formä ungureascä: la 1323 anume Thomas Ruf-
f us iudex universitasque iuratorum consulum civitatis Coloswarien-
sis..." la vânzarea unei case. Acest document nu ni s'a pástrat
In original, ci numai transsumpt din 1478, când forma
ungureascd era circulatiune a fost introdusä de cel care a co-
piat documentul.
Rämâne acum ultima categorie de documente
ungaro-transilvänene: cele esite din cancelariile regilor Ungariei.
La anul 1263 (Zimm. no. 101 81), viceregele conf
o din 1246 a regelui Bela al prin care se
anumite scutiri unor sate episcopesti: Herina, Byolokol de comi-
Dobica, de comitatu Culusiensi, Zylac et Tusnad
Zonuk".
La 1280, regele Ladislau restituie Episcopului Transilvaniei
villam Culuswar", pe care luase cu câtiva ani
La anul 1282 (Zimm. no. 200), regele Ladislau acordä privilegii
mai multor sate, altele in comitatu de Islas villa Kuluswar,
villa Gylo, villa Kopus et villa Keresfev".
La 1289 (Zim. no. 229) rege vorbeste de villam
war".
La 1291 (Zimm. no 243) Andreiu al privilegii
unor sate Vysta et Sasag in comitatu de Culus".
La 1317 (Zimm. no 348) regele Carol Robert pomeneste de
,.magister Joannes comes de Beztercze, de Kulus et Kulusvar".
Punând fatä documentele esite din cancelariile unor au-.
constituite in Transilvania cu documentele esite din cance-
lariile regilor Ungariei färä absolut vreo exceptiune
forma ungureascd Culus" a circulat numai pe teritoriul Ungariei
propriu zise, dar niciodatä pe teritoriul Transilvaniei, imde nu
era cunoscutá altá decât cea de Clus". alte cuvinte: for-
ma ungureascä Culus" s'a format pe teritoriul Ungariei, cance-
lariile regilor Ungariei, de acolo a lost importatä in Transilvania
prin diplomele regesti, - fi putut sä inlocuiascá in
cumentele transilvanene dintru'nceput numele
Jakab ETek, op. cit. ZimmeTmann-Werner, Urkundenbuch nu

www.dacoromanica.ro
20

confirmare clasia a acestei constatAri este diploma din 1275.

(Zimm. no. 178) prin care regele Ladislau al confirmä bise--
rica Alba-Iulia In posesiunea Clujului. Diploma aceasta nu
s'a pgstrat original, ci numai douä transsumpturi. Unul dintre
aceste douä transsumpturi este cuprins diplomä a
Carol Robert din 1313 (Zimm. no. 336), care ea nu ni s'a
trat In original ci numai non transsumpt din 1429 al capit-
lului din Orade. Transsumptul acesta din 1429 spune cä Ladislau a

de
-
donat bisericii din Alba" villam Kuluswar vocafam in comitatu
transsumpt, tot din 1313, este o atestare
cancelaria ordinului cAlugärilor dominicani din Alba-Iulia (Zimm.
no. 332). Acest transsumpt ni s'a pästrat In original. In acest docu-
ment Dominicanilor frater Theodorus prior" spune cä a fost
rugat ateste copia unui document super villa confec-
1i reproducând acel document In transsumpt scrie villam-
vocatam in de Clws" nu Kuluswar" Cu-
lus". Distinctiunea formele din cele transsurnpturi Ku-
luswar" 1i Co In transsumptul din 1429 Clws"
In cel din 1313) este un argument deciziv In favoru
in Transilvania la inceputul secolului al XIV-lea nu se cunoaste
forrnä decât cea de Clus".
Forma ungureascg de Culus" (in diferite grafii) spare in
cumente esite din cancelariile civile bisericesti din
Transilvania numai mijlocul secolului al XIV-lea. Pentru pri--
ma apare la anul 1336 Intr'o scrisoare a capitlului din Orade
(Zimm. no. 524): Zasfenes in comitatu de Kulus". In documentele
cari din cancelariile Voivodale a Transilvaniei apare pentru
prima doll la 1340: universitas nobilium de Zonuk, Doboka et de
comitatuum", Colusmonustra", Datum- in eadem
nustra" (Zimm. no. 555).
Dar cancelaria Voivodalä dupä acea intrebuinteazä mai des
forma veche decât forma nouä Culus". La anul 1381. nos
cobus de Comes de Johannes Emerici de
et Benedictus Thome de Tothaza iudices nobitium de eodem
sunt märturie13). Documentul ni s'a pästrat In
In documente cari din cancelaria Episcopiei din Alba-
Julia forma ungureascä räsare mai Episcopia din
cunoaste numai forma Clus".
9 Szabo Székely IV. p.

www.dacoromanica.ro
 Inlocuirea documentele transilvanene a vechei forme de
..Clus" prin forma mai nouä de Culus" n'a fost niciodatä depliná.
In toate timpurile forma Clus" s'a mentinut aläturi de cea de
Culus". mai, mult. Forma aceasta veche de Clus" s'a impus
-cancelariilo7 regilor Ungariei, cari regii din dinastia
sub Carol Robert, folosiserd numai forma de Culus".
In timpul domniei regelui Ludovic I (1342-1380) cancelaria
regeascä pentru prima forma transilvaneanä a nume-
o repetä apoi In numeroase cazuri. La 1368, regele Ludovic dä
Insärcinare conventui de sä aplanem un conflict pentru ho-
Aare ivit hospites nostros de Cluswar" un proprietar
.-cinat. Documentul ni s'a pästrat In original no. 911, 912
913).
La 1370, Ludovic face o donatiune orasului Cluj. In document:
civitatis nostre Cluswariensis", officiali de Cluswar", Datum ibi-
-dem in Cluswar". Documentul ni s'a pästrat In original (Zimm. no.
941). Intr'un alt document tot din 1370 (Zimm. no. 946): Clusuar".
La 1373 (Zimm. no. 1016): Cluswar"; 1377 (Zimm. no. 1064, 1065):
Clusmonustra"; ocelot an 1377 (Zimm. 1067): Elisabeth de
suar"; tot In 1377 (Zimm. 1070): cives nostri de Cives
ostri de Cluswar" (de mai multeori), datum in Cluswar". la
fel In trei documente din 1378 (Zimm. no. 1087, 1096, 1098) In-
document din 1381 (Z. 1150).
Regele Sigismund document din 1390, ce ni s'a pästrat
.

In original (Zimm. no. 1247) cives nostri de aluswar".

tr'un document din 1412 (Zimm. 1694): civitatis nostre Cluswar".
'La 1414 (Zimm. no. 1753): Cluswar", Clusmonostra"; la 1415
(Zimm. no. 1759): Cluswar" etc.
Regentul Joan Huniade foloseste el la 1446 regele Vladis-
I la 1453 forma transilvaneanä Clusuar"").
din confruntarea documentelor rezultà In mod ne-

a) forma cea mai veche a numelui Cluj este forma Chis", for-
Cuhis" un produs sträin;
' b) de mijlocul secolului al XIV-lea n'a circulat In Tran-
silvania altä formä decât de Clus", trans-
misä pästratä neschimbatä In graiul poporului román.

op. cit. lo.

www.dacoromanica.ro
22

PUNERI LA PUNCT.

1. Drumu
Problema drumului pe care au intrat Ungurii -
secolului al IX-lea - Panonia poate fi consideratä. ca definitiv:
rezolvitä In sensul cä: Ungurii au coborât In Panonia trecând Car-
patii pe la pasul Vereczke. Drumul acesta este drumul de-
care vorbesc cele douä cronici mai prelioase pentru istoria ace-
lei epoci, - singurul drum de care vorbesc. Aceste cronici sunt
una, ungureascä, asa-zisa Cronica notarului anonim al regelui
Bela", cealaltä, ruseascä, asa-zisa Cronica lui Nestor", scrisä pe
la inceputul secolului al XII-lea (autorul ei a murit la 1114).
mai sunt azi istorici unguri cari nu pot re-
nunte la idea unui al doilea drum, de care nu vorbesc decât
eronicarii secolelor XIV XV. Dupä aceste cronici, cel putin o
parte a Ungurilor au intrat in venind dinspre
pärtile Transilvaniei. Intre acesti istorici unguri este Valentin-
Homán, azi cea mai mare autoritate istoricá a Ungurilor.
Un al doilea drum, un drum prin nordul Transilvaniei, n'ar
fi sine o imposibilitate. Dar nimic, absolut nimic nu dovedeste
lucrurile s'au petrecut asa. Cele mai vechi cronici'
decât despre un singur drum, pe la Vereczke.
Intr'un studiu critic privitor la cronicile unguresti, Homán-
sustine teza cä inafarl de vechile cronici cari ni s'au pästrat, a mai
existat o altä cronicä, o cronica nationalä mai veche, de care
s'au folosit toate mai nouä. Cronica aceasta nu mai exis-
nimeni n'a väzut-o, dar la existenta ei se poate conclude din
anumite texte identice sau similare ale cronicilor cari ni s'au
trat. Homán precizeazA cä cronicä veche, dispä-
ruth, din epoca regelui Ladislau I (finele secolului al'
despre douá drumuri pe cari au venit Ungurii In
nonia: pe la (Vereczke) Transilvania, adaogä
notarul anonim care vorbeste numai de un singur drum, de cel'
pe la Ungvár, a de existenta ceuilalt drum, dinspre
silvania. Notarul anonim ce-i drept n'o spune mod direct, ci-
www.dacoromanica.ro
face nurnai voie o aluziune. Drept dovadä Homán din
notarul anonim textul: ultra silvas Hoyos versus occidentem
terram Pannonie descenderent"9.
Acest ultra silvas" ar putea sä-ti dee impresiunea
este vorba de Transilvania, dat secolele urmätoare
Ungurilor Panonia - Transilvania era indicatä ca
o terra ultra silvas", terra ultrasilvanal4Interpret6rii acesteia a
dlui Homán i se opune un fapt important: textul notarului
anonim, cum este reprodus de este gre§it trunchiat.
Notarul n'a folosit pluralul de ultra silvas", care ar putea sä tre-
ziascä idea cä este vorba de Transilvania, ci a folosit, In repetite
rânduri In mod consecvent, numai singularul ultra silvam",
spunând anume ultra silvam hoyos versus occidentem in terram
Pannonie descenderent" nu ultra silvas cum reproduce
u Incape nici o notarul anonim prin ultra
silvam hoyos" n'a voit sá indice Transilvania, ci muntii Galitiei, un
anume rnunte Hovos", de care pomene§te tot atunci epite-
tul de silvam": anume ultra Howos". Ci notarul anonim nu s'a
putut gândi la Transilvania, rezultä din textul in cadrele
se fraza ruptá In mod trunchiat de Homán. Natural
anonim spune anume Ungurii ajungând in regiunea Chievului,
ducii Rutenilor i-au sfätuit pe Unguri si plece in Panonia care este
o rogaverunt almum ducem, ut dimissa terra gall-
cie ultra silvam Ho-uos versus occidentem in terram pannonie des-
cenderent", (cap. 9), adäogând mai apoi (cap. 11) cá dux galicie
ceterique consocii sui... almum ducem et suos nobiles rogare cepe-
runt ut ultra howos versus occidentem in terram pannonie descen-
derent", apoi ducele Galiciei le-a dat Ungurilor oameni cari eis
per silvam hovos viam prepararent usque ad confinium hung"
(cap. 12). In cele din urmá Ungurii galicie sunt egressi in terram
pannonie" sic venientes per silvam hovos ad partes hung des-
cenderunt".
1) Homán Bálint: A László-kori Gesta Hungarorum... Budapest
1925. Pag. 86: Anonymus és Ungvár kronikák
EndNy vezették be a a Tisza sikjára, elibbiek a Hung-
Hungari, a Septem füszerezve
elóadásukat. Sok szó folyt verzio eredetibb, de
eredményre... jutott. Nem pedig a XI századi
két vezette be a magyarokat... Anonymus, ki a
esak as ungvári akar tudni,
magát, hogy is 500
(.,Utra silvas versus ocridentem in terram descende-

www.dacoromanica.ro
 Nu ne nici o clipä cä Homán numai dintr'o gresalä de
vcopiat, dintr'o scgpare din vedere a reprodus textul notarului ano-
nim ca ultra silvas Hovos" de ultra silvam howos".
Restabilim deci textul autentic constatäm cä acest text
argumentul pe care Hornán favorul unui al doilea
drum, - acesta prin Transilvania.
2. Bulgarii" dela
Intr'un studiu mai mare privitor la toponimia Transilvaniei,
Kisch, profesor de filologie la universitatea din Cluj, voind sä
ilustreze influenta Slavilor asupra acestei toponimii, citeazä drept
exemplu Deva spunând cä o parte a orasului Deva se
chiamä Bulgarenstadt (Bolgárváros)" - Bulgärime1).
Studiul dlui prof. Kisch s'a publicat la 1929 din acel o
parte a orasului Deva se Bulggrime", s'ar putea trage con-
cluziunea cä acel nume de Bulggrime" existá astgzi
garii din Deva sunt locuitori vechi, strävechi.
Dl Kisch luat informaliunea din manualul de geografie a
Transilvaniei a lui Bielz, care la pag. 142 vorbind despre locuitorii
ai Transilvaniei spune cä la timpul Impäratului Leopold au
venit Transilvania o searnä de Bulgari, cari au fost colonizati
in Vint, Alba-Iulia, Sibiu Deva, adgogând cä acesti Bulgari au
lost asimilati de ceilalti locuitori ai Transilvaniei. Numai in Deva
s'a mentinut pânä azi asanumitul Bulgarenstadr2). Dl Kisch a
piat pe Bielz färä sä tinä searnä cä rnanualul lui Bielz a fost publi-
cat cu aproape 100 ani in la 1857, fgrä sä arete rostul
acelor Bulgari din Deva.
punere la punct este, prin urmare, necesarg'.
Bulgari" - o mânä de Bulgari - au existat
'odatä in Deva, dar n'au avut nici un rost istoric In viata acelti
oras. Ei au un grup de refugiati, cari la finele.secolului al
XVII-lea secolului al XVIII-lea au cäutat azil In afarä
1) G. Eisch: im Lichte der Hermannstadt,
Pag. 196.
2) E. A. Dietz: Handbuch Landeskunde Siebenbürgens. Her-
1857. Pag. 142: den sind allem die
zu erwahnen, welche Kaiser Leopold ins Land kamen, in
Alvinez, dann in Hermannstadt und Deva sieh ansiedelten,
in den ainderen Nationalitäten aufgingen. Nur Deva
erhielt sich die sogenannte Bulgarenstadt auf den heutigen

www.dacoromanica.ro
 25

hotarele Irnperiului Otornan, Intre altele In Transilvania.

cum s'au petrecut lucrurile.
Dupa cucerirea Belgradului de trupele austriace, in 1688,
Turcii au pornit o curnplitä Inpotriva Bulgarilor cari aräta-
simpatii pentru Austrieci. Multi au fugit In Muntenia, unde
au fost bine primiti. In 1689, u alti Bulgari stabiliti de
-mai nainte la Câmpulung, noii ref ugiati au trecut Carpatii s'au
sezat In jurul Brasovului. De aci au trecut in curând la Sibiu,
-dar orasele säsesti din provincia Sibiului n'au voit sä ia asupra
-sarcina Intretinä pe acesti refugiati au Inceput sä-i alunge
orase, oprindu-i de a-si cumpära cele trebuincioase pentru
In cele din o parte dintre acesti refugiati bulgari
-au fost colonizati pe domeniul dela Vint. Cum igitur
-familiar nationis a nobis facultatem petierint se
suis ex Regno in Transylvaniam transferendi... rece-
eosdem catholicos in protectionem nostram Re-
giam. illis assignari sufficientem et gratum in
fiscali Possessionis Wintz dictae commodum....
nis orthodoxae exercitium habeant... Licebit illis ternplum
suis sumptibus exstruere, et Parochum Catholicum, ac vet
capellanos pro exigentia intertenere" spune Impäratul
pold diploma sa din 15 Mai 1700'). Diploma aceasta pune pe
noii colonisti din Vint sub jurisdictiunea camerei aulice a fis-
le dä pämânturi cultivabile, locuri de casä5), päsuni, scutiri
de obligatiuni militare scutire totalä de impozite pe timp de
.3 anis).
In timpul revolutiunii lui Rákoczy, räsculatii unguri au dis-
colonia de Bulgari. parte ei au
luat drumul lnspre Muntenia, de unde veniserä. Dupä
frângerea revolutiei, Bulgarii acestia au cerut voie sä se
inapoieze in Transilvania. Li s'a dat aceastä voie anii
1710-1711 o mânä de Bulgari au trecut din nou In Transilvania
stiri despre Institutului
de Istorie Vol. V, Cduj, 1930).
') Jahrbuch des Siebenbargischen XXV. Jahrg. Her-
1905: Martin tSchuster, in
Aleksa Ansiedlungen der Budgaren Ungarn.
Századok", 1910): Au in Vint, din anumite
curi au fost matt ca sá li se lace refugiatilor.
1. Moga: cit.

www.dacoromanica.ro
26

prin pasul Vulcan. Generalul-comandant von Steinville7) nu

li-a dat voie se stabiliascä de datá la Vint, de unde
plecaserá, ci i-a colonizat la Deva, locuri margine-
a ora§ului acordându-le anumite privilegii printeo scrisoare
din 16 Septemvrie 17168).
vreme nu se pomeneste apoi de acesti Bulgari. Geogra-
ful sas 1. L. Marienburg, care a publicat un manual de geografie
a Transilvaniei (la 1813), nu nimic de ei. Lenk von Treuen-
feld, care a publicat un lexicon geografic, idrografic etc. al
silvaniei (la 1839) spune cä In Deva odinioarä fusese un gremiu
bulgar o La 1857 Bielz notita de
care am pornenit mai sus. La 1905, revista Societätii Carpatine din
Sibiu, citatä ea mai sus notä, cá numele de
gar a dispärut in Deva nimeni nu mai de Bulgari In
oras".
Din existenta efemerä a acestor refugiati bulgari din secolul
al XVIH-lea nu se poate, prin urmare, construi nici o
bulgäreascä In Transilvania.

3. Deva - Dimrich?
In cu punerea la punct de mai sus mai are o.
altä punere la
De când se pomeneste de Deva, ea a avut Intotdeauna
name, neschimbat de când pentru räsare in documen-
tele secolului al XIII-lea: uneori Deuu sau Dewa).
româneste ungureste intotdeauna numai: Deva. Nici documen-
tele nici graiul viu popular nu cunoaste sau n'a cunoscut
alt nume. Numai unele manuale de geografie in limba

7) von Steintille fost dela

1710-1720. Sub el s'a cetatea din In onoarea rege-
lui de atunci, Carol. Alba-Julia a locul nurmelni vechiu
Weissenburg" pe Karl-Weissenburg" Karlsburg",
Alba Carolina".
8)Jahrbuch des Siebenb. Karpathenvereins . .. Se spune el origrina-
s'ar fi gilsit din Deva".
9) Joseph Lucas Marienburg: der Geographie des
stenthums Henrnannstadt, 1813.
Ignaz Lenk von Trsuenfeld:
(etc.). Lexikon. Wien, 1839.
www.dacoromanica.ro
 cunosc pentru Deva un nume german: Dimrich (scris
Diernrich) Schlossberg").
Filologul sas Kisch ne etimologia acestui nume german
de Dimrich. La pagina 129 a studiului pomenit spune cá acest
Dimrich" se dintr'un vechiu Davenburg" explicând cá
Burg' a dat (b)rich",
In lirnba säseascä a dat
Dim", - numele Intreg Dimrich" fled o tautolggie, pentru
Daven-Dava In limba dacá celate, ca Burg"
nemteste. La pagina 182, dl Kisch abandoneazá forma Daven",
inlocuindu-o prin o formä nouä Deven", spunând cá Dimrich"
se derivá dintr'un vechiu Devenburg". La pagina 284 revine asu-
pra ambelor etimologii precedente, spunând cä sàsescul Dim-
rich" s'a format dintr'un säsesc Diwn", care la rândul säu se
näscuse dintr'un säsesc Deven", repetând numele este o tau-
Etimologia aceasta a dlui Kisch nu se poate sprijini pe nici
o atestare documentará. Nu existä nici o atestare nici pentru
venburg, nici pentru Devenburg, pentru Diwrz, nici pentru -
Dimrich sau Diemrich, - cum subliniazà dl Kisch de
câteori pomeneste de aceste forme. Absolut este pe
urmä echivalarea lui deva cu dacicul dava, care nu este ates-
tat o singurä datá rnäcar izolat, ci numai compozitii (Singidava,
Marcidava, Zargidava etc.).
Pentru pomeneste de un nume german pentru
Deva istoriograful sas Johan Tröster din Sibiu, istorie
Transilvaniei publicatä la 1666 la Nürnbere). Istoria aceasta a
lui Tröster publicatá In limba germanä, ca istoria Transilvaniei
de Töppelt, publicatá un n mai târziu In limba latinä la Lyon
(Lugdunum)12) dovediascä prioritatea Tran-
silvania, prezentându-i pe Sasi drept urmasi ai Dacilor, pe
acestia drept un popor german.
lo) Marienhurg (1813): Deva, Diemrich.
Lenk von enf (1839): Deva, Dimrich,
Dietz (1857): Deva,
Johan Tröster: Das aH- und Neu-Teutsche Dacia, das tat Neue -
Besehreibung Landes Nurnberg, 1666.
era originar din Sibiu. A fcst A un
care si la Nürnberg, a istoria sa. (De s'a en
a 1670, aa a fast
Laurenz Töppelt: Origines et oceasus seu erutae -
nationes Transilvaniae. Lugduni, 1667. (Editia a II-a: Ausriae.

www.dacoromanica.ro
 28

Incercärile aceste istorice fost-au ele inspirate sau

7influentate de nadejdile nemärturisite pe cari le trezise In sufletul
yoporului din Transilvania unirea Transilvaniei cele-
române§ti - sub Mihaiu Viteazul? Poate. Cert este cá
.Universitatea Säseascä" Sibiu incercase In 1600 sä-i
pe Säcui de partea lor, scriindu-le cä Mihaiu Viteazul a venit In
Transilvania sä pämântul Sasilor Säcuilor sä-1 Vala-
-hilor", invitându-i pe Säcui sä-§i omoare comandantii ia ar-
:mele contra lui cert este cä doi cronicari unguri
limporani repetä informatiune.
poezie de profesorul C. Arnold, pe care Tröster o
- In fruntea istoriei sale, dovedeste In mod neindoios cä
dinta istoriei era sä arete cä Sasii au fost In Transilvania Inaintea
Romanilor a descendentilor români, fiindcä ei, Sasii, sunt
urmasi ai Dacilor.
Adresându-se pästorului poezia Invitä sä se dee
o parte de pe câmpurile lui Traian" sä-si päläria Inaintea
Gerrnanilor sä le särute mâna. stroll a poeziei spune:
Ihr Römer von dTrajanus Wiesen!
Der lapf ere Hermannrich wird hoch vor euch gepriesen!
Sieh Keyser Adrian
Was Teutsche hier gethan.
Du ringes Blöschevolk, du Römischer Schaafbauer,
Leg deinen Hut stets ab, denn du gehst in der Trauer,
Teutschen nun die Hand
In deiner Land").
. In sprijinul tezei sale Tröster inventeaza cele mai fantastice
etimologii. Pentru el Burzenland" (Tara a fost colonizata
de un vechiu popor german numele dela el luat nu-
mele. popoare germane au fost Butonii, cari au Interne-
lat satul Budendorf (Bundorf, judetul Tarnava-Mare), - Sidonii.
au Intemeiat satul Seyden (Jidveiu, jud. -
in Arhiva
k-din Publioat6 ly
") In traducere
Voi dati-v la o parte de pe Traian!
e
Impärate Adrian
Ce-au
Tu popor valah, tu pästor
Seoate4i esti doliu,
In tara ta a Romanilor":
www.dacoromanica.ro
Harudii, cari au dat numele Harghita, - Cherusci,.
cari au satul Kerz (Cârta), - Hermionii, cari au lute-
meiat satul Hammersdorf (Gugerita, jud. Sibiu), - a. Satul
Marpod (jud. Sibiu) a fost Intemeiat de un rege Marobandus. Nu-
mele adevärat al Brasovului este Buris-au, Buriorum cam-
pus. Hunedoara trage nurnele dela Dccebal a fost
un rege german numele lui a fost Dietschwalci. Capi- -
tala Daciei se cherna Sarmiz-Gothusa, Deva, Decidava se cherna
In realitate Dietschedan sau Duim-Burg.
Acest Dietschedan-Duimburg inventat de Tröster este originea
sgsescului Dimrich, - care n'a circulat niciodatá. Inainte
de Tröster nimeni, nici documente, nici cronici n'au pomenit vre-
de un nume german pentru Deva.
Anuarul Societätii Carpatine citat mai sus pomeneste de un
scriitor Georgius care scriere a sa Transylvania
nobilis" spune despre Deva ungureste latineste este numitá
Deva, iar Diemrich", adilogând cä nu se de unde -

provine acest nume" säsesc. Anuarul nu dä indicatiuni mai pre-

cise privitoare la Soterius. Lucrarea biograficA Nachrichten von
Siebenbürgischen Gelehrten und ihren Schriften" de Johannes
Seiverts (Pressburg 1785) de un Georg Soterius care a trMt
pe la sfârsitul secolului al XVII-lea, a fäcut multe prin.
Europa a murit la 1723 la Grim (Kreuz, jud. TArnava-mare). Sei-
verts o serie de lucräri de Soterius (rämase
toate numai in manuscris), cari nu este una Tran-
sylvania nobilis", ci numai Transylvania celebris sau Nomencla-
tor Nationum, Familiarum et Personarum ut ac Locorum in Tran-
sylvania", scrisä nemteste.
Diemrich" acesta a lui Soterius este numai o formä popularä.
säseaseä pentru Duim-burg" a lui Tröster. -

Alti filologi de Kisch au construit alte forme inter-

mediare Dwinrig", Demburg", Denburg" etc., - toate färä
vreo atestare documentará.
Inaintea lui Duim-burg" a lui Tröster n'a existat
nicio formä germanä pentru Deva.

www.dacoromanica.ro
- 30

CRONICA NOTARULUI ANONIM AL REGELUI BELA.

La 1746 Georgius Schwandiner, publicä prirnul vo-

lum al unei colectiuni - Scriptores
prinzând
lumgartcarum1)
istorice vechi, necunoscute sau putin cunoscute.
-
In fruntea colectiunii o scriere Ilistoria Hunga-
rica de septem primis ducibus auctore Belae regis
fario". Aceast scriere este faimoasa cronicä sub denu-
mirea de cronica notarului anonim al regelui Bela". Este repro-
ducerea a unui manuscris ce se Osia se azi)
in Arhiva Bibliotecii Imperiale din Viena.
Titlul sub care scrierea este publicatá de Schwandtner nu este
titlul dat de autorul manuscrisului. Manuscrisul n are nici un titlu.
El incepe cu fraza Incipit prologas in gesta hungarum2) con-
cu dedicatia: P magister ac quondam bone memorie
gloriosissimi bele regis N. suo dilectissimo ami-
co..." etc. Titlul sub care manuscrisul este publicat de Schwandt-
ner este titlul pe care i l-a dat manuscrisului - pe o fâ§ie de hâr-
tie lipitá pe pagina - bibliotecarul Sebastianus Tengnagel
atunci, când, in anul 1665, manuscrisul a ajuns biblioteca din
Viena dintr-un castel Ambras din Tirol.
Pentru se pomene§te de existenta acestui manuscris
la 1666 de Lambecius. Mai târziu, la 1692, Nesselius
lucrare publicatà acel an la Viena (Magni Corporis
rici Sciographia") pomeneste de ea ca de Anonymi quidem, sed
Regis Belae Notarii Historia Hungarica de VII primis
Ducibus", promitând s'o editeze, - s'o fi editat
Manuscrisul compune din 24 foi de pergament
16,5 cm., lungimea 23,5 cm.). Pagina a dintâl este albi;
pagina dintâi a 24 are nurnai 5 rânduri de scrisoare, restul
paginii ca pagina a doua sunt albe. Toate celelalte foi sunt scrise
pe ambele pagini. Mai multe dintre foi sunt perforate, una are o
Georgii (Schwandtnefri: rerum Hungaricarum
et . . . Vindobonae 1746.
') Toate citatiunile noastre In
de Fejérpataky 1892). Ortagrafia citatiunilor
este a originalului. In citatiunea are grWt hun-
garum" In lac de hungarorwm".

www.dacoromanica.ro
 31

$i perforarile ruptura sunt mai vechi decât scrisoarea,

care gäurile ruptura (cum aratä aläturat).

fuur

a fost publicatá facsimil la 1892 de istoricul ungur

Fejérpataky László. (Vezi prima paginO reprodusä anexä.).
Cronica aceasta cuprinde istoria descalectrii Ungurilor din
Scitia in Panonia epoca primilor duci ai Ungurilor pânä
finele secolului al X-lea.
Manuscrisul ce se gäseste la Viena, - singurul manuscris al
cronicei - nu este originalul cronicei, ci numai o copie
cum se crede pe baza felului scrisorii - pe la 1300.
-
CS manuscrisul la Viena nu este originalul, ci numai
o copie de o o dovedesc:
a) multele erori de scris pe cari le-a putut face numai un co-
pist care a citit gresit originalul, dar nu le-a putut face auto-
rul, cum sunt: pigmenta de armenta (capitolul 1: Scilii
carnes et pisces et lac et mel manducabant et pigmenta multa
bebant", adicä: mâncau carne peste lapte miere aveau
multe vopseli", In de: turme de vite mari"); -canbium In
de canbiavit (cap. 15: rex andreas... cambium ilium locum); -ul-
ferias In de (timebat... ut ne sanguinem petri
regis intraret); -sad In de ad (cap. 22: a thyscia
usque sad fluvium honrat"); -ultrasilvanis In de ultrasilvanus
(cap. 26: Gelou vero dux ultrasilvanis"); -vincere In de vicem
(cap. 55) altele multe;

www.dacoromanica.ro
 b) multele erori de scris corectate ulterior, corectate
de o care nu este cea a scriitorului textului ce ni s-a pistrat
cum sunt: corectat din affecturn; -ammodo corectat din
arno (amândouä In prolog); -nullius corectat din -gesta din
gasta; -occiderunt din exciderunt (toate cap. 1); -gentibus din ge-
neribus (cap. 7); -occiderunt din exciderunt (cap. 8);
din (cap. 11); -glad din gaad (cap. 11); din tasu (cap.
20); -illesum din in lesum (cap. 42); -magistrum prefecit din
gistrurn precepit (cap. 44) altele multe;
c). multele de scris In ce priveste numele proprii, erori
rämase necorectate, probabil fiindcä care a fäcut celelalte
recturi nu cunostea numele corecte: hyeu de byes (Kiev,
cap. 8); - ho,os de (cap. 9); - in de sou-
iou (Sajo, cap. 14); - in de a saturholmu (cap. 15);
- bulsuu in de Zobolsu (cap. 30); - (cap. 49) elci-
(cap. 50) in de ecilburgu altele multe.
d) lipsa de consecventä In scrierea numelor proprii, cari sunt
scrise când cu majusculä, când cu initialä rninusculd
diferite forme ortografice: ...bulgarii et ac pastores ro-
manoram" (cap. 9); - Gelou quidam blacus" (cap. 24); - bla-
sii (cap. 25); - gelou, geleou, (cap. 24, 26); -
potii lui Tuhutum; biuia et (cap. 24), geulam patrem
bue Bucne" (cap. 24); - Morisius",
flucius mors" (in capitol 11, ca numele râului a.
e) In cap. 38 se repetä un epizod: et pro precio ei misimus
Xli albos el cetera supra"....
Dar cronica aceasta ce ni s'a pästrat in copie nu este nici
car cronica integralä, ci numai un fragment.
In inchinarea cätre prietenul N., autorul promite
genealogiam regum hungarie et nobilium In capitolul 1
spune cá reges et duces hungarie" i5i trag originea dela Almus,
adáogând sicut in sequentibus dicetur". In capitolul 24 porne-
neste de fiii lui Tuhutum cari au fost potrivnici ,sancto regi"
ut in sequentibus dicetur". In capitolul 32 pomeneste de
cäpetenii gi din urmasii acestora
dongo post rex Samuel descendif". In capitolul 15 po-
imeneste de o mosie donatä de Arpad unui credincios al säu, spu-
cä acel a rämas In stäpânirea urmasilor acelui cre-
dincios usque ad ternpora andree regis filii ladizlai", rind'
regele l-a luat dându-le In schimb o altä mosie ut in sequentibus -
dicetur".
www.dacoromanica.ro
 ud

"quo

r -

nt-

ud

www.dacoromanica.ro
 Regalitatea Ungariei incepe cu Incoronarea ca rege a ducelui
*tefan la anul 1000; regele Samuel (Aba) a domnit dela 1041-
1044; regele Andreiu a domnit dela 1047-1061. Autorul prormte
prin urmare sä scrie despre fapte evenimente petrecute pe la
inceputul mijlocul secolului al XI-lea, dar cronica lui - se ter-
povestirea intâmpliirilor din timpul ducelui Tocsun"
(947-972).
iCronica este, prin urmare, incomplet5, fie autorul n'a pu-
tut-o termina, fie restul s'a pierdut copistul n'a aval
sa decât fragrnentul ce ni s'a p5strat.
Cine este copistul a copie ni s'a pästrat? Nu se Nu
se cum nu se nici cine este autorul originalului pierdut.
Nurnele autorului este indicat numai prin o inilialä titlul auto-
rului P magister" etc. Acest P. ar putea insemneze
(sau Posa). N'avem nici o indicatiune care
dintre aceste nume ar putea fi adevärat. Dar P ar pu-
tea sä Insemneze Predictus...
Cronica, cum am spus mai sus, este unui prieten:
N. suo dilectissimo amico viro venerabili et arte litteralis scientie
inbuto", cäruia, pe când erau la (dum slim in
scolari simul essemus", prolog), promisese sä-i
Ungurilor. Acest prieten a fost, nu nici o Indoialä,
un sträin, cum rezultä din faptul cä autorul explicä somnium
in lingua hungarica dicitur alma" (cap. 3), un castru per lin-
guam hungaricam dicitur rumc (cap. 1) altele (in
sua lingua propria", prolog; per idioma proprium", cap. 5,
,.in lingua eorum"; cap. 17). Dacä prietenul cäruia cro-
nica ar fi fost ungur, notarul ar fi zis lingua noastra", cum zice
despre limba ungureasc5 alt cronicar, Simon de Keza, in cronica
sa inchinatä regelui Ungariei Ladislau al
Unde au fost la studii? Se presupune cä la Paris,
care cu inceperea secolului al XI-lea sä devinä un focar
al culturii. Presupunerea aceasta poate sä un fapt pozitiv:
manuscrisuI cronicei când a ajuns din castelul Ambras la Viena
(1665) era legat cu un alt manuscris al unui oarecare
Gaspar Pansa, care descria in acel manuscris o In Franta
la 1610: Iter ex Germaniae finibus in Galliam susceptum". Este-
destul de justificatä presupunerea cl acel Pansa cu prilejul cälä-
oriei sale ar descoperit la Paris sau in vreo mânästire dirt
Franta manuscrisul-copie al cronicei 1-ar fi adus cu sine In
Austria.
www.dacoromanica.ro
 84

a putut ajunge cronica aceasta castelul din Tirol?

Castelul Ambras este un castel vechiu din secolul al XIII-lea.
In secolul al XVI-lea, Impäratul german Ferdinand I a numit (la
1567) pe fiul arhiducele Ferdinand guvernator al Tirolului
noul guvernator a luat acest castel, pe care l-a märit
anii Arhiducele Ferdinand a fost un mare prie-
ten al artelor iubitor de lucruri rari. A curnpärat manuscrise,
vechi, tablouri, arme a. punând bazele unei colectiuni din-
tre cele mai bogate. De câteori auzia de o raritate, fäcea numai
decât of pentru curnpärarea ei. (Atunci va fi ajuns colec-
liunea castelului dela Ambras cunoscutul portret din secolul al
XV-lea al Domnului Munteniei Tepes). Dupä moartea lui
(1595), urmasii au continuat cu colectiunii. In secolul
XVII-1ea, stingändu-se ramura tirolezä a Arhiducilor austriaci,
-colectiunea a fost mutatä la Viena (1655) a ajuns la Viena
notarului anonima).
Aceste sunt imprejurärile externe ale cronicei.

In ce priveste valoarea cronicei ca izvor pentru epoca

-
Ungurilor Panonia (secolele IX-X) opiniile sunt foarte
impärtite. Unii istorici atribue cea mai mare valoare; altii atri-
buie valoare numai pentru epoca care a fost (secolele
XII-XIII, cum cred acestia); altii nu-i atribuie nici o
loare. Intre acesti din urmä este istoricul austriac Robert Rösler
pe lui istoricul ungur Pál), care contestä ori-
valoare considerä pe autor drept un mare ignorant un
mare falsificator"4).
Ostilitatea aceasta contra explicatiunea in
aceastä cronici pomeneste de Români in Ungaria Tran-
silvania In epoca descálecärii Ungurilor in Panonia este, prin
urmare, in contradictie cu teoria unora (in fruntea este
ler) cä Românii au imigrat in Transilvania numai in cursul
secolului al XIII-lea6).
Dr. 1. Hirn: Erzherzog Ferdinand II von TiroL 1885.
"Pag. 351.
4) Robert Romänisehe Studien. Leipzig, 1871. Pag. 185:
.....meine wieder in die Schlüsse ausläuft, der
Notar eben sowol ein grosser Ignorant ein grosser Fälscher
gewesen ist".
6) Marczali: Ungarns Berlin, 1882, pag. 96.:
,,Bei uns Hamalvy gegen die des Anonymns
aufgeletren. Seine Studien ussen ganz der Rösler'schen Basis, und
ist die Haulptursache der Angrife der Umstand, dass bei Ano-
die Besistzer erscheinen...".
www.dacoromanica.ro
 De care parte este dreptatea?
Pentru a putea da un räspuns, trebuie de toate st con-
statam, cea mai mare preciziune posibilä, epoca din care da-
. cronica, - valoarea cronicei depinde de
toate de vechimea ei. Cu cât epoca In care a luat fiintä este mai
apropiatä de epoca cari s'au petrecut evenimentele descrise,
creste veracitatea in consecintä importanta ei pentru is-
Trebuie st eliminam anume dintru'nceput supozitiunea cá
in ce priveste cronicá ar putea fi vorba de povestirea unor
fapte inventate, - inventate de autor intentiunea de a induce
in eroare asupra adevärului. Cronica este dedicatá unui sträin
autorul a scris-o ca informeze pe acest despre istoria
Chiar dacá, prin urmare, ar cuprinde fapte inventate,
scopul autorului explice sträinului epoca In care tráiau
faptele acele n'au fost inventate pentru a In eroa-
re, ci fiindcä nurnai acele fapte transpuse In trecut puteau sä
prezentul. Cronicarii scriu numai pentru epoca scot
numai lucrurile cari intereseazä pe contimporani
sunt acceptate de acestia". Cronicarii de obiceiu In tre-
cut pe scara geografice istorice ale epocii
ducând aceste cunostinte la un nucleu primitiv, embrionar, din
. care s'a putut naste In mod normal prezentulo).

Dacä, prin urmare, cronicarul anonim a imaginat fapte, acea-

- sta nu et a fost de rea credintä, ci dovedeste numai f
tul cä In epoca lui nu se cunosteau alte explicatiuni mai firesti.
Iatä de ce are o atât de mare stabilirea epocii In
- care s'a scris cronica.
Critica istoria s'a ocupat pânä acum mai mult de chestiunea
persoanei autorului in comentariile ei a tinut prea mult seamä
de concluziunile ce s'ar putea trage in favorul sau defavorul unor
anumite teorii. n'au ce cäuta in solutionarea proble-
melor istorice. Ele nu pot nici confirma, nici infirma solutiuni
site. Cel mult pot sä coroboreze solutiuni la cari s'a pe alte
mai pozitive.
De acea noi vom sä stabilim epoca In care s'a
cronica, la o parte

11. op. p. 23.

www.dacoromanica.ro
36

TOPONIMIE, ISTORIE TOPOGRAFIE.

1. Idei f apte.

Toponimia este studiul numirilor toponimice, complexul nu-

rnirilor de munti, omenesti, hotare etc.
Studiul toponimiei are o deosebitá importantä pentru cunoasterea
trecutului, numirile toponimice ele un de documente
istorice de multe ori márturii mai vechi decât documentele pro-
priuzise. Toponimia poate arunce lurninä asupra unor tim-
puri din cari nu ni-au rämas alte märturii scrise. ;,Numele" au
fost date de oameni din interpretarea numelor putem tragem
concluziuni asupra celor cari le-au dat, - chiar atunci când
dela acesti dätätori de nume nu ni-au rämas alte urme decât nu-
mele date.
Interpretarea corectä a numirilor toponimice vechi nu este
Intotdeauna usoarä, pentrucä de multe ori nu cunoastem limba
cáreia apartine numirea, iar de alte ori, chiar dacä cunoastem
limba ar putea sä-i apartinä, numirea ni-a lost transmisä
formä atât de denaturatá, este greu sau chiar
putintä descoperim numirea originalä.
La cäutarea etimologiei unui a unei numiri, trebuie
pornim lntotdeauna dela cea mai veche formä atestatä In mod
incontestabiL Primul ajutor deslegarea numelor topice tre-
buie cäutat documentele istorice. Acestea oferá adesea forma
arhaicä, primordialä, sau mäcar una intermediará, care denuntä
originea. Mai mult: färä ele, etimologiile cele mai plauzibile,
aparentä, pot fi de fapt false din contra, cu ele cele mai neve-
rosimile se pot dovedi juste"1).
Intre numirile toponimice originale locul sau asezarea de-
senate prin aceste numiri Intotdeauna o strânsä legäturä
gicá. Numele" este un fiu al logicei. Unui munte, spre exemplu,
nu-i va zice nimeni nici unui râu nu-i va zice munte, - pen-
trucä numele coräspundä naturii obiectului desenat prin
1) V. Bogrea: CMeva asupra toponimiei
romania", anul I. 1921. p. 211).

www.dacoromanica.ro
 37

nume. De acea interpretarea numirilor toponimice trebuie

de topografia, de configuratia a locului unde gäsirn
numirea trebuie sä dovediascá justificarea obiectivä a
deslegate.
Numele topice cuprinse intr'o toponimie ca regulä generalä
pot fi trei categorii principale: 1. de ape (râuri,
lacuri etc.), 2. nume de locuri (lári, tinuturi, terenuri pärti de
terenuri); 3. nume de asezäri omenesti (orase, sate,
Uneori pare inexplicabil cum a putut ajunge un sat la numele
pe care il are, - atât de putin sens logic are cuvântul ca nume de
sat. Intelegem foarte usor de ce un sat a ajuns sä fie numit spre
exemplu: Subcetate (Jud. Hunedoara, jud. laj); Subpädure (jud.
Târnava-micä); apartinätor satului
jos, jud. Turda), (jud. Hunedoara); Muncel (cá-
tun apartinätor satului Borgo-Rus, jud. altele. Sate le
erau sunt asezate: sub o cetate, sub o stâncä mare, dupä
un munte mic etc. Nu tot atât de usor cum a putut
fi botezat un sat: (jud. Bihor), Alan (jud. Hunedoa-
ra), (jud. Cara§) altele.
Explicapunea este in realitate in aceste cazuri foarte
simplä: cele mai multe nume de localitäti n'au fost dela Inceput
nume de ci au fost nume de locuri. Numele au existat
de ce ar fi existat satele, cari ele au dat peste nume,
numele peste sate. Asezärile omenesti cele mai vechi §1 cele mai
multe, satele noastre din Transilvania spre exemplu, s'au näscut
In mod spontan nu sunt rezultatul unui plan conceput in preala-
tinzând la interneierea unei asezári comune pentru un grup
mai mare de oameni - noi veniti. Sate le cari au fost Intemeiate"
au fost intemeiate numai epocä când existau de mult alte
sate ai cäror Intemeietori a epocä de Intemeiere au
mas aproape intotdeauna necunoscute. La ceace mai târ-
ziu s'a numit sat" In de azi al cuvântului, a fost poate
numai o singurá casä, o casá izolatá. Casa aceasta era
care oferia multe avantajii: aproape de pädure (lemne de foc),
aproape de râu (apä de beut), aproape de pämânt roditor (pâne
de rnâncare). $i casa izolatä a atras alte case. S'a näscut o
rmeratie de case. Cu timpul casele s'au apropiat unele de altele ca
locuitorii sä-si poatä da mánä de ajutor timpuri de pri-
mejdie, - non s'a comunitatea de case. Prima casä poate

www.dacoromanica.ro
38

va fi fost Subpädure", Dupá Muncel" etc., expresiuni cari indi-

locul unde se casa, nu casa
ilusträm cele expuse cu cazuri concrete.
Top este numele unor sate In judetele Hunedoara, Mu-
res, Arad. Recita" este numele unui sat In. judetul
ras2). Amândouä sunt de origine slavä
micä caldä, apsoará caldA, iar Recita - râu mic, (amân-
-
doua cuvintele sunt diminutive).
Este firesc cele douä sate n'au putut fi numite unul apsoa-
caldä", râulet". N'au putut fi numite satul o
aglomeratiune comunitate de case curti locuri
Top lita" a indicat la nu satul (care nici nu exista
ci numai un izvor de apä caldA, locul unde se gäsia izvorul,
- a indicat la Inceput el numai existenta unui
unui râu mic. Dar apa caldä mic (limpede, bogat In pesti
a

etc.) au atras oamenii. In apropierea s'a ivit o casä, pe

au venit alte case, o aglomeratiune de case. Prima casA, si pe
celelalte case, au fost indicate ca apa caldä", lângI
mic" vremea aglomeratiunea de case devenind o co-.
munitate de case, un sat, - indicatiunea topograficä a trecut asu-
pra satului din la toplita" s'a format un nume propriu Toplita,
cum din la recita" s'a formal numele propriu de Recita.
La f el se explicä numele satului Poiana", care are '
de luminis" (Intr'o pädure), la f el numele de Fäget" care are In-
de pädure de fag. Primele case din cari s'a näscut cu tim-
pul satul se gäsiau o poianä (sau chiar
(sau fäget. Numele de azi ale acestor sate indicau Ia origi-
nea numai locul pe care mai târziu din primele case isolate s'a
desvoltat un sat.

parte dintre numirile de asezäri omenesti sunt derivate din

nume patronimice. Ele sunt mai numele derivate din
apelative, cari indicä anumite aspecte topografice. patro-
nimic fie pe fondatorul fie pe proprietaruI locului
pe care s'a näscut satul, fie pe posesorul cäruia i-a donat satul.
In toate cazurile, a trebuit sä treaa o vrerne oarecare, o vre--
me mai Indelungatä pânä ce dintre proprietate proprie- -
Recita.
S) geogr. földrajz a Hunyadiak Korában. Buda-
dapest, 1913. V, p. 351.

www.dacoromanica.ro
 39

tar (posesiune posesor) sä deviná atât de intima cele

notiuni sä se confunde deviná o singurá notiune.
Aceste nume de sate derivate din nume de persoane nu indicä.
Intotdeauna numele original, nurnele mai vechiu al satului,
ci de cele mai multe ori sunt numai un nume care
pe vechiu, un nume impus de proprietarul satului, care nu In-
totdeauna este intemeietorul lui.
Uneori, când dificultäti in deslegarea unui nume to-
ponimic, etimologi§tii iau refugiul la un patronimic, de-
rivând numirea toponimicá dintr'un nume de persoanä, chiar
când acest nume nici nu mai nici nu este dovedit a
existat vreodatä. sunt numiri de localitäti la ori-
ginea cärora este un nume patronimic, dar la derivarea acestor
numiri dintr'un nurne patronimic trebuie de toate dove-
ditä existenta a celui care se pretinde cä a dat numele,
- existenta lui contimporanä sau anterioarä pomenirea satu-
lui de toate, legätura lui satul In chestiune.
Altminteri acest fel de etimologii rämân simple conjecturi, -
etirnologii posibile, färä Indoialä, dar numai conjecturi.
*

Locul pentru casà, locurile pentru case n'au fost alese la In-
tâmplare. Locurile aceste erau alese pentrucá oferiau maxirnul de
utilitate, maximul de f olos 1i de sigurantä. Utilitatea siguranta
mai mare sau mai micá pe cari le oferia terenul au fost forta de
atractiune sau de repulsiune pentru cei ce cäutau locuri de ate-
zare. cari veniau mai pe urmä gäsiau locurile cele mai bune
ocupate erau nevoiti se multumiascä locuri mai putin
bone mai Indepärtate. Maximul de utilitate de au
in aceste cazuri suprema fortä de atractiune.
De acea nu vom gäsi nici un nume de avezare omeneascä
rivat direct dintr'un nume de animal, de animal sälbatic, primej-
dios pentru oameni. Nu vom gäsi pentrucä locurile eäutate de ani-
male sälbatece nu erau o atractiune. Numele de sate cari
par a fi derivate din nume de animale sunt numai indirect deri-
vate din nurne de animale. In realitate, dela nume de animale
si-au putut lua numele numai oamenii, numai indivizi izolati:
Ursa, Vulpe, - nume indicând individul
respectiv la fire sau fizic unui lap, cerb, etc.

www.dacoromanica.ro
40

putut lua numele dela animale anumite locuri: Valea Lupului,

Valea Ursului, Vârful Cerbului, - nume indicând acea vale
erau lupi, ursi, cerbi etc. Aceste locuri apoi numele
animalele, alungate de oameni, au dispärut din acele locuri.

Numirile toponimice In general au fost inspirate de nota ca-

racteristicä exceptionalä a terenului sau regiunii in care numi-
rea a luat nastere. In cele mai multe cazuri notä caracte-
a lost fie o apä, fie un munte, fie o stâncä etc. Nurnele
ponimic nu este ceva arbitrar, o inventiune, o näscocire a
lui. Numele toponimic este expresiunea unei realitäti a unei ne-
cesitâti. Multimea anonimä care a dat nume la tot ce o
muia a fost de dorinta de a indica obiectul vizat In
-
obiectul
recunoascä färä greutate
chestiune. Chiar de acea numele" trebuia sä fie ceva
simplu, dar in vreme sugestiv, evocativ al unei imagini certe,
ceva usor de in memorie, ceva de transmis färä o prea
mare contributiune mentalä. Cele mai multe sume topice - toate
numele strävechi - s'au näscut doar timpuri când scrisul era o
arta cunoscutä de putini, cunoscutä numai de o anumitá categorie
de oameni. Numele topice s'au näscut timpuri, când transmi-
siunea se fäcea numai prin graiu viu, iar receptiunea prin auz (nu
prin ochi, adia prin scriere citire). In aceastä nece-
sitate a sugestivitätii imaginii numelui, datoritä modestiei de cul-
turä a multimii anonime, au spre exemplu originea multele
firme" de negustori. Multimea nu citi, dar totusi trebuia i
se indice o adresti. atunci adresa o suplinia o imagine; Casa de
comert alegea o emblemä emblema aceasta era fata
magazinului, alrituri de de intrare: Cdnele negre, Calul
alb", Globul de aur" - erau numele adresa magazinului nu
un nume patronirnic oarecare. Nestiutorii de carte nu citiau nu-
mele, ci-1 vedeau...
dece spre exemplu nici Omânt", nici
cer" (ca notiuni abstracte) n'au putut inspira nume de locuri
sate, - pentruci toate câte sunt - sunt pe pämânt sub cer
asezarea nu prezintä nici o notä exceptionalä. N'au putut da
nume de sate nici alte notiuni abstracte ca umbra, soare,

www.dacoromanica.ro
 41

zi, searä etc. Etimologiile cari sunt reduse la astfel de etirnoane

trebuie si fie - ca regulä generalá - gresite.

Problema toponimiei, totusi, nu este atât de simplä precum

se In lumina expunerilor principiare de mai sus.
Viata omeneascä este limitatä. Oamenii se nasc mor.
poare se nasc mor. Numele topice se transmit dela unii la
dela la tineri, dela o generatiune la alta, dela un popor la
altul. Uneori cursul acestor transmisiuni cari se petrec dealun-
gui unor secole Indelungate, numele se deformeazä abia mai
sunt de recunoscut. aceasta este facilitatä când, une-
ori, conditiunile fizice cari au dat nastere numelui au dispärut, au
Spre exemplu o pädure care a dat nume a fost täiatä, un
lac a secat etc. Deformarea aceasta este In deosebi usoarä
repede când In cursul secolelor cei cari au pus unei
zäri i-au nume sunt cutropiti de altii, de sträini de neamul
de noi veniti cari vorbesc altä limbä decât ei, intemeietorii.
Numele este transmis noilor veniti. Noii veniti primesc numele
pe care gäsesc. Pentru ei numele aceste - de
autoctonilor - sunt neintelese, greu de relinut In memo-
rie. atunci acesti noi veniti cautä sä formeze din numele trans-
mise, din numele sträine, neintelese, - nume nouä, främântând
aluatul lingvistic sträin pânä gäsesc o formä cu les lexi-
cal, oricât de putin logic ar avea noul cuvânt.
Alteori, noii veniti traduc in limba numele sträine.
in Transilvania se ca un sat sä aibe 3 nume, câte
unul in cele 3 limbi vorbite in larä: românä, nemteascä ungu-
Traducerile aceste sunt de multe ori extrem de pretioase
pentru etimologie, - pentrucä pot sä confirme sau sau sä infirme
o interpretare etirnologicä.
Pentru istorie traducerile aceste n'au valoare. Din
numele nemlesc sau unguresc al unui sat românesc, spre exemplu,
nu se poate conclude intotdeauna la prezenta, in trecut sau In
prezent, a unei populatiuni nemtesti sau unguresti, -
aceste nume germane sau unguresti sunt de multeori numai nu-
miri impuse de autoritätile politice nu izvorâte dintr'o necesi-
tate localä.

www.dacoromanica.ro
42

2. Logica

Nu toate numele toponimice sunt formate dintr'un singur

vânt. Multe, foarte multe mai au un compliment.
Logica toponimicA cere ca atunci când un nume de
calitate de un calificativ ca: nou, mic, românesc etc.,
mai existe o altä localitate nume dar având drept cali-
ficativ un antonim ca: vechiu, mare, unguresc (sau säsesc) etc.
Cu alte cuvinte, pe un sat mic, sat románesc, -
trebuie existe un sat vechiu, sat mare, sat unguresc. Chian
atunci când cele douä localitäti cu nume nu sunt
sau aproape invecinate, sau nu sunt nici chiar In Jude; sau
regiune, - regula aceasta a logicei toponimice pgstreazá
Intreaga valoare. Deosebirea este numai In acest caz din cali---
ficative nu se pot trage concluziuni valide ce priveste vechimea
numelui a Spre exemplu: Sibiu are In ungureste nu--
mele de (Sibiul-Mare). Inzädar vom cäuta In
vecinätatea sau In regiunea Sibiului un al doilea Szeben, care ar
trebui sä fie Kis-Szeben, ca sä justifice pe acel Nagy-Szeben.
Nu vom gäsi. Dar vom gäsi In nordul Ungariei un alt Szeben, care
In documentele latinesti avea hi el numele de Cibinium ca
din Transilvania. Acest al doilea Sibiu se chiarnä In ungureste nu--
mai Szeben sau Kis-Szeben.
Epitetul etnic nu indicä intotdeauna originea sau caracteru
etnic al localitätii. Când localitätile sunt vecine, de cele mai multe-
ori indicä. sunt In deosebite regiuni, indicä de obi-
ceiu numai situatiunea geografia Szász (säsesc) lângä un nume
de localitate nu vrea sä zicä intotdeauna cä satul este säsesc, ci cá
este asezat Intr'o regiune care apartine fostului teritoriu autonom-
säsesc.
Antonimul mic" uneori este redat prin sufixul diminutiv
-el, atunci celalt nume rämâne neschimbat: In româneste
are un Sebes un etc. (in ungureste:
Nagy Talmács Kis Talmács, Nagy-Sebes Kis-Sebes).
Când pomenim spre exemplu de In mod logic
sä presupunem cä existä, cä trebuie sä existe o Rodna-
veche, pentrucä altf el nu i s'ar spune Rodnei Rodna-noud.
existä o Rodna-veche. Numele de Rodna-veche este-
Insä mai decât de Rodna-nouä. Numele, - nu loca-
Iatä procesul de germinatiune a numelor. Mai

www.dacoromanica.ro
 43

Rodna. De aceastä Rodna se Inceperea

secolului al XIII-lea. Pe atunci era numai o singurá
Rodna (1264: Rodna. Zimmermann no. 106). Secole mai târziu,
apropierea acestei Rodne s'a näscut o nouä asezare de oameni, un
nou sat, cäruia i s'a zis Rodna-noud, era aproape de tot de
Rodna. Existau acum doui sate de Rodna, unul vechiu,
cunoscut de mult de unul mai nou, cunoscut numai de
cei din vecini: Rodna-noud. Cu vremea. Rodna-noud
a inceput fie cunoscutä atunci, ca se evite
ne, la Rodna cea de mai de mult s'a zis uneori Rodna veche.
In ordine cronologicä avem asadar numele:
Rodna, Rodna-nouti, Rodna-veche.
La f el s'au näscut celelalte sate epitetele de nou 3i ve-
chiu): Tohan, - Tohanul-nou, - Tohanul-vechiu etc.
De urmeazä ca concluziune generalä regula: un nume de
localitate fArä calificativ este vechiu nume
lificativ (Rodna Rodna-veche, dar nu-
mai Rodna nouä).
Sä apliam aceste regule la un caz practic.
In judetul Cluj avem un sat numele Frata, cäruia ungureste-
i se zice Dictionarele geografice Marienburg (1813),
Lenk (1839) Bielz (1857) cunosc yi ele aceste douá nume: ro-
mâneste Frata, ungureste Maggar-Frdta.
Dupä regula la care am ajuns cele precedente ar urma si
avem in judetul Cluj (sau putin undeva in apropiere) o a doua
Frata care sä justifice calificativul de Magyar-. Nu vom gist in
Transilvania o a doua Frata de aceastä

Cum atunci regula? Este regula gresitä? Nu, pen-

truci dacä vom cerceta documentele vechi vom vedea cä la
put Frata s'a chernat nurnai Frata, färä nici un calificativ. Nurnele
este atestat inceperea secolului al XIV-lea3): Possessio
(1331), Poss. Fratha (1348, 1415, 1442). Fratha (1336). Apoi
odatä: Poss. Fratha hungaricalis (1410). Pos. Wolahfratha (1413).
Poss. Olahfratha (1415). Poss. (1426). Poss. utraque
Fratha. Poss. Magyarfratha. Olahfratha (1440) etc.
La Inceput a fost asadarä o singurä Frata; un singur nume
ca azi in româneste. Sat románesc. Cu Incetul s'au asezat In ve-
cinAtatea satului acestuia românesc, aproape de tot de satul româ--
Magyarorszg tört. földrajza. Vol. V.

www.dacoromanica.ro
 44

nese - Unguri. S'a el un sat nou cäruia In deosebire

de vechiu, de românesc, i-au zis Fratha hungaricalis",
Frata ungureascä. Apoi, ca deosebirea fie mai i s'a
zis Fratei vechi Frata româneascä, Wolahfratha". Sate le vecine
s'au apropiat tot mai mult, cele din urmä s'au con-
topit intr'o singurä localitate. Numele satului unit a rärnas fireste
numele satului locuit de naliunea politicä domi-
nantä. Româneste satul a continuat pästreze numele ve-
chiu, calificativ etnic, numai Frata, -
satul a continuat sä fie românesc. (Chiar 1900: Locuitori 2105,
dintre cari Români 1782, Unguri Evrei).
forma cuvântului: fr-ata ne aratä cä el nu poate fi ungu-
Limba ungureascä nu admite douä consonante la Inceputul
unui cuvânt: de acea limba ungureascä a fäcut din Clus
a fäcut din brat- etc., cum din Strigonium a E-sztergom
din af e-sztena, - intercalând cele con-
sonante o vocalä sau adäogând o vocalä

3. Jabeni(a.

Subliniem din nou: nu apele, muntii, arborii, stâncile, plantele

etc. sine au inspirat numele toponimice, ci le-a inspirat aspectul
fizic al locului, o particularitate a acestui aspect, o particularitate
care putea sä deosebiascd locul i se da numele - de alte
locuri din vecinätate. De eci in mod logic - logica joacl
mai mare rol In toponimie - cä nota aceasta caracteristicä tre-
buie sä fie o notä Zäpada care In general se topeste
primävara n'a putut sä inspire nume toponimice decât acolo unde
nu se topeste niciodatä: pe vârfuri de munte, in vägäuni etc.
lângä permanenja notei caracteristice logica toponimicä mai
cere natura ei In Transilvania spre exemplu,
ape multe, izvoare râuri numeroase, - aproape n'a
dat nici un nume toponimic. Dictionarul geografic alui Togan nu
cunoaste decât o singurä localitate numele de (jud.
Târnava Mare) douä caune: Izvorul-negru 1i Izvorul lui Dra-
apartinând la comuna Moiseiu (jud. Maramures).
Dobrogea unde apa râurile sunt o raritate, a
_atras oamenii a inspirat numeroase nume de localitäti:

www.dacoromanica.ro
 45

nar, (jud. Caliacra), Beibunar,

(jud. Durostor)).
A nu lima de aspectul fizic al locului de care este legat
un nume toponimic a proceda la interpretarea numelor
mice numai dictionarul in - trebuie la
tele cele mai gresite.
un exemplu:
In Mures, regiunea Gurghiului, Gur-
ghiului avem o comuná româneascâ Jabenita, ungureste Gör-
gény-Sóakna (sat românesc: locuitori 1070, dintre cari 1041
mâni, ceilalti Unguri Evrei).
DI Kisch (p. 152) derivä numele satului dela apelativul
jaba", care Insernneazä broascä, dând drept exemple polonul
jabinier, de de broaste, câteva alte nume
topice: Jabnita" (Croatia), Jabnita" (Galicia), Jabenic" Zsa-
benik" (in Ungaria), Jabtir" (Cam), Zsabipotok", Zsabka" (tot
in Ungaria). Intr'o recensiune publicatâ la 1933, dl Kisch mai
numele topic ceh Zabinica" este atestat din
anul 998: Sabiniche) de Froschbach", päräu
te. Numele satului nostru ca Jabänita"5).
Cuvântul jaba" (broascä) n'a putut da numele toponimic
Terminatiunea -enita nu poate fi nicidecum explicatä
ca sufix toponimic. Sufixul este ce-i drept sufix toponimic,
(diminutiv), dar -en de acest nu are ce Jaba"
ar fi putut da mult: 1. neschimbat Jaba", -a un sufix
ponimic românesc uzitat etc.), sau 2. ar fi
putut da Jabova diminutivul Jabovita, cum rak a dat Racova
(Rahova) Racovita, a dat 1i Gärbovi(a Lipa
a dat Lipova. In nici un caz n'ar fi putut da Jabenita.
Mai greutate decât obiectiune ce se
poate ridica contra etimologiei dlui Kisch, are o altä obiec-
tiune de ordin logic.
Un sat cu broaste" cum ar fi Jabenita, presupune existenta
unei ape oarecare In apropiere, - pentructi nu träiesc
Bunar tn limba (din oare a
f
Avern Banat Alibitnar al Torontalului).
5) Siebenbürgische Vierteljahrsschrift, 2-3, 1933. Paz. 118.
Die Sudetendänder Geschichtsauelle,
Ernst München, 1931" de care reproduce: cz. O. N. Zabi-
mica, urk. 998 Sabinicha Froschbach jaba Frosch" sbg. r.
(Ver. A. 45, 152)".

www.dacoromanica.ro
-46
nici pe copaci, In miristi, nici pe stânci, ci tráiesc in apä,
predilectiune in in lacuri Sat cu broaste"
mai presupune in timp ca in aceste ape, in aceste
existe sau fi existat odatá multe broaste, exceptional de
multe, mai multe deck alte ape din vecinätate, - nu-
mai numele de satul broaste" putea fi o notá
de distincliune, de deosebire. Numai prin faptul cä multele broaste
dela Jabenita erau nota oea mai caracteristicä a locului s'ar putea
explica numele.
Realitatea este alta. Jabenita noasträ are ce-i drept un
lac dar apa din ele este säratä, in care nu
broaste. Jabenita este anume o micä ocnä de sare. Prin urmare,
broastele cari nu existau n'au putut fi nota carcteristicä a locului
nu i-au putut da Nota caraceristicä a Jabenitei a fost
este lacul acela de apá säratä, scalda", cum se zice In Transilva-
nia. Toti geografii au subliniat aceastä Geograful sas Marten-
burg, generalul Lenk, geograful Bielz toti adaogá lângä numele
tului mit Steinsalz und alten Gruben".
numele unguresc Sóakna (mai demult ungureste tot
Zsabenicza) insemneazä ocnä de sare. Nota caracterisitcä a
giunii asadarä, sarea, ocna de sare, bälle de sare, - di-
rectiunea aceasta trebuie sä cäutäm originea numelui românesc
Jabenita (care este atestat la 1453 sub forma de Zebench"
- possessio seu villa Zebench" probabil o transciere
-pentru Zebenec")6).
trebuie ne intoarcem la limba slavä. In limba slavä
scalda", baie, se cheamá bania" (in vechea slavonä, ruseascä,
bulgarä sârbeascä). Diminutivul lui este banita". Prefixul Za-"
este tot insemneazä (in toate limbile slave) dupä" sau din-
colo". Numele de Zabanita" ar avea prin urmare intelesul de
dupä scalda cea dincolo de scalda cea micä", - nume
care ar coräspunde imprejurärilor, pentrucä scalda" este un
'lac mic (azi infundat).
Aceastä etimologie este o etimologie simplä, pe care
n'o pot desminti nici exemplele citate de dl Kisch din alte
Zsabipotok" 1i Zsabka" sunt nume toponimice cari ar putea fi
derivate din jaba"-broasa, nu Zsabenik", sat sloväcesc
judetul Trencsén, cu izvoare de ape minerale (savanyuviz for-
rás"), In cari de asemenea nu broaste7).
Magyarorszkg . . . Földrajza. Vol. V. 732.
7) Fényes Elek: Magyarország gaographiai Pest 1851,
ca Zsabinecz". www.dacoromanica.ro
 47

Nu face o greutate nici prefacerea lui Z din Zabanita"

in J In Jabenita". Satul acesta românesc este regiune in
-care se 3 influente etnice: ale natiunilor politice do-
minate pe vrernuri (Ungurii a cea a natiunii ro-
mânesti nerecunoscute - in acele vremuri. Pronuntarea cuvântu-
lui trebuia sä dif ere urmare gura unuia altuia. Ge-
neralul Lenk indicä la anul 1839 drept nume românesc Sabe-
nyitze" Zabenyitze". Bielz la anul 1857 dä numele Sabenita".
A In cele din administratiunea ungureascä satul s'a
ales cu pronuntarea ungureascä Jabenita". La fel in ungureste
nemtescul (jud. Bistrila, sat säsesc) a dat Zsolna, ro-
mâneste Jelna, - Seiburg (jud. Thrnava-Mare, sat ro-
-mâno-säsesc) a dat Zsiberk, româneste Jibert, In fine nem-
lescul Seiden (jud. Târnava-micä) a dat româneste

Jabenita" prin urmare vrea sä zicä dupä Eli". Bätrânii

-mai aduc aminte cä de demult se putea auzi un românesc dupl
scald', pentru a se indica satul.

REVISTE.

Leipziger Vierteljahrsschrift für Leipzig 1937,

no. 1 2.
Sub titlul de mai sus a sä aparä la Lipsca (4 numere
pe an) o nouä revistä Inchinatä chestiunilor problemelor isto-
rice, politice economice din Sudestul Europei. Revista este edi-
tatä de Institutul sudest-european" de pe universitatea din
Lipsca.
al revistei (1 Aprilie) publicä un lung studiu (care
aproape intreg al profesorului Herbert Schöne-
baum despre Constructiunea politicä bisericeascl a Transilva-
niei de invaziunea Tätarilor". Este un
pentru care au fost puse la contributiune stoarse la ultima
limitä toate documentele cunescute.
Acesta este marele defect al studiului: autorul nu tine sea-
de faptul cä parte dintre documentele la cari se refere sunt
n'au putere probatorie; parte sunt suspecte sub raportul
www.dacoromanica.ro
48

autenticitätii sau ni s'au transmis numai in simple copii fi,

prin urmare, trebuie utilizate cu multä prudentä. oarecare re-
zervä face autorul numai de exagerärile" canonicului Rogc-
rius (invaziunea Tätarilor). Rezerva aceasta ar fi fost la
cul ei fatá de multe alte izvoare.
Spre exemplu: pentru a dovedi existenta la inceputul secolu-
lui XIII a unui comes" al Sibiului, autorul se refere la un docu-
ment din 1210", care nu poate fi invocat, fiindcá un astfel de
document nu existä. De un comes" al Sibiului in primii ani ai
regelui Andreiu al II-lea (1205-1235) se pomene§te nu-
mai document din 1250, care ni s'a pästrat numai
copie din secolul al XVIII-lea. Nu poate fi invocat ca do-
vadä tara Fägära§ului (terra Blacorum") odatä a fost o terra
Bulgarorum" nici documentul din 1231, pentrucil acest document
este un f al contelui Kemény. Fal§ä este diploma privilegialä
1236 acordatä de regele Bela IV oaspetilor" din Dej, cum
este documentul din 1243 care este vorba de Theotoni-
cos Lentenk..."
Documentul din 1228" In care este vorba de un episcopat al
Säcuilor, Românilor Sa§ilor este In realitate un petec de hârtie,
un fragment de scrisoare nedatatä, fäuritä de Benkö pentru a do-
vedi existenta, la inceputul secolului al XIII-lea, a unui episcopat
al Milcovului. altele la fel1).
Articolul acesta al revistei din Lipsca este el o justificare a
publicärii revistei noastre Dacia Istoricd". Exan-iinarea studie-
rea criticä sistematicä a izvoarelor istorice privitoare la Transil-
vania este o necesitate imperioasä. Transilvania secolelor X-XIII
trebuie fie alta decât ne-am deprins s'o vedem pânä acum.

1) Asura acestor documente reveni mai pe larg,

pe numerele viitoare ale revistei.

www.dacoromanica.ro
 T.

Administratia revistei mijloceste cumpärarea si vânzarea

de cärti istorice vechi. Ofertele de cumpärare sau vânzare sunt
a se adresa Administratiunii D. I."

Siebenbürgens geographisch-, topographisch-, statistisch-,

hydrographisch- und orographisches Lexikon von Ignaz Lenk
von Treuenfeld. Wien 1839.
4 volume cu peste 1800 pagini. Cuprinde, In ordine alfabe-
tick numirile de localitäti, munti râuri ale Transilvaniei
la 1830.
Exemplar cartonat, foarte bine pástrat. Pretul 4500 lei.
Dr. Augustin Bunea, Incercare de istoria Românilor pânä
la 1382. Bucuresti 1912.
Brosat. Pretul 100 lei.
L K. Schuller, Beleuchtung der Klagschrift gegen die säch-
sische Nation, welche die beiden walachischen HP. Bischöfe
...überreicht haben. Fermannstadt 1844.
Legat. Pretul 80 lei.

Cumpärare:
D. Onciul, Originile Principatelor Române. Bucuresti 1899.
Dr. Harácsonyi János, A hamis, és keltezetlen
oklevelek jegyzéke 1400-ig. Budapest 1902.

www.dacoromanica.ro
 ,

DACIA ISTORICA"

Sumarul no. 1.
Catre cititori:

'
-
Note pe marginea documentelor (1 2).
chestiune de prioritate: Clus" sau
la punct (1, 2 3).
Cronica notarului anonim- facsimiluri),
Toponimie, istorie topografie (1 2). r

Cärti Reviste.

- .-
-
-

-
' ..
' . ,

www.dacoromanica.ro
-
.