G.

POPA-LISSEANU

IZVOARELE ISTORLEI ROMANILOR

www.dacoromanica.ro
 FONTES
HISTORIAE DACO - ROMANORUM

FASCICULUS XII

BRODNICI
EDIDIT

G POPA.LISSEANU

BUCUREtIl
TIPOGRA.FIA KRUCOVINA), I. E. TOROUTIU
I 938
www.dacoromanica.ro
 IZVOARELE
ISTORIEI ROMÂNILOR
VOLUMUL XII

BRODNICII
TEXT TRADUCEFtE $1 COMENTARII DE

G. POPA,LISSEANU

BUCURESTI
TIPOGRAFIA (BUCOVINA», I. E. TOROUTIU
1938
www.dacoromanica.ro
Amico dilecto
Georgio Cioriceanu
Rerum historicarum amantissimo
d. d. d.

www.dacoromanica.ro
 PREFATA
Spre a inlätura dela inceput once nedumerire, ne
vedem siliti sa precizam inca ()data scopul ce-1 urmärim cu
aceasta publicatiune a noastra. Nu ne-am propus sa jacern
critica textelor, nici sá discutam autenticitatea lor §i nici nu
urmarim sa resol vim noi marile probleme ale istoriei noastre
rlationale. De altfel, nici n'am avea posibilitatea sá cerceam
acum, daca letopisetele ruse§ti, ori izvoarele bizantine sau
documentele occidentale, ce ne dau informatiuni despre
Brodnicii cu cari ne ocupam aci, sunt sau nu autentice, ori
daca cuprind sau nu interpolan. Aceasta lucrare o läsam pe
seama altoral).
Dar, public:and textele, dupa ultimile editii critice ce
exista, precum traducerea acestor texte, ne gasim indem-
nati, spre a veni in ajutorul cetitorului mai pu fin initiat,
tragera din lectura izvoarelor ï oarecari concluziuni ce ni
se par mai logice. Noi insa nu urmarim sa .1 acem opera*
de sinteza generala, ci scoatem doar din anumite premise
ni§te incheieri §i facem numai ni§te sugestii, la sa ndu-i ceti-
torului libertatea ca, pe baza documentelor ce-i procurara,
sa-§i formeze insu§i parerea ce o socote.ge mai nimerita.
De aceea, nai niz ne punern chestiunea daca un Ano-
nymus, bunaoara, scrie sau nu gabule», dupd cum spun
unii istorki de ai no§tri, de§i in istoriografia Ungu-
rilor Anonyms trece de cel mai mare cronicar al ace-
stora nici daca Cronica lui Nestor, a§a precum o avem,
este sau nu interpolata, ci tragem din studiul izvoarelor
concluziunile ce ni se par mai fire.,ti, luand de baza pentru
Anonymus textul critic, redat pe cale fotografica de Fe jér-
1) 0 astfel de lucrare a Intreprins In timpul din urma d. Jos. Schlopul.
Vezi i revista ce conduce _Dacia Istoricif, No. 1-3, Cluj, 1937.

www.dacoromanica.ro
VIII

pataky, sau, pentru cronica lui Nestor, editia critia ger-

maná, din 1931, a lui Trautmann si tot astfel pentru Roge-
rius, V opiscus toti ceilalti autori din colegia noasträ.
Socotim insä ca nu ne este ingiiduit sä negäm valoarea
istorica a unor date admise de istoriografia straind, numai
fiindca ipercritica unor istorici romäni gä se.Fte cu cale sä
nege ceeace recunosc autorii sträini1).
Tratänd, in acest al X1I-lea volum al colectiei noastre
de izvoare istorice, problema Brodnicilor, speräm sä fi fa: cut
dovada.despre existent a fineia dintre cele mai vechi orga-
nizatiuni politice romänefti §i despre existenta celui din tâi
voevod moldovean.
G. POPA-LISSEANU

I) In ultimul numar din Ungarische Jahrbiicher (1937, pag. 57) istoncui

ungur Elan& Mo6r, In studiul sAu Die Antiinge der h5fischen Kultur in Un-
garn, nu numai cA nu neaga afirmatiunile lui Anonymus In privinta RomAnilor.
dar constatA, 'titre altele, din lectura acestui cronicar dupa el a scris pe la
arm/ 1200 influenta cavalerismului asupra literaturii ungure*ti din secolul
al X1I-lea l gaseste elemente de cavalerism In numirea de milites, data Ungu-
rilor, numire ce designa, pe acea vreme, pe cavalerii medievali, fata de carac-
terizarea injositoare data RomAnilor ì Slavilor (cap. 25) : t...habitatores terre
illius uiliores homines essent tocius mundi, quia essent Blasil et Sclaui, quia alia
arma non haberent nisi arcum et sagittas, et dux eorum Geleou minus esset
tenax et non habaret circa se bonos milites.

www.dacoromanica.ro
 INTRODUCERE
Inainte de a se fi constituit, in unitati politice,
populatiunile romane din Dacia Traiana ce duceau o vieata
mai mult patriarhala si aveau un regim familiar, deci,
inainte ca principatele romane sa se fi constituit, pe Eaza
teritoriala, cel al Munteniei pe la sfarsitul veacului
XIII-lea §i cel al Moldovei cu o jumatate de secol mai
tarziu, se constata in regiunile noastre existenta unei
populatiuni, avand un teritoriu al sat' propriu, dar despre
caracterul carei populatiuni istoricii !Ana astazi n'au cazut
Inca de acord. Cat timp va fi dainuit vieata istorica a acestei
populatiuni, unde anume va fi locuit, ce fel de neam de
oameni va fi fost, sunt atatea intrebari carora Oda in pre-
zent nu li s'a gasit un raspuns sigur §i multumitor.
Este poporul Brodnicilor despre care ne vorbesc atat
izvoarele ruse§ti si bizantine cat si diplomele regale ungu-
resti i bulele papale.
Problema Brodnicilor, populatiune care prin aceea ca
a trait in tara noastra formeaza, chiar numai prin acest fapt,
unul din izvoarele istoriei Romanilor, n'a fost in deajuns
studiatä si nici complet prezentata.
'Cercetand aceasta problema pe temeiul documentelor,
socotim ca incheierile la cari am ajuns, i cari, de altfel,
sunt coroborate si de celelalte concluziuni ce se desprind
din analiza izvoarelor noastre istorice, sunt singurele ce se
impun ca logice si firesti.
De aceea, potrivit normelor trase de noi, and am
initiat publicarea acestei colectii de izvoare istorice, von'
reproduce, In original si in traducere: textul tuturor datelor
ce avem privitoare la Brodnici, precedanclu-le de accasta
Introducere. In cazul cand cetitorul n'ar fi de acord cu

www.dacoromanica.ro
 2

concluziunile si, uneori, cu sugestiile noastre din aceasa

introducere, va avea cel.putin inaintea sa niste texte origi-
nale, privind istoria noastrà medieval& cea mai insemnatà
parte, de sigur, din istoria RomAnilor i Lea mai stangaciu
prezentata de scriitori, i va putea, avand libertate de
apreciere, sA ajungd concluziunile ce va crede tnai ni-
merite.
Pe Brodnici ii intalnim pentru intaiesi data la anul
1147, iar pentru ultima °ail la anul 1359, deci intr'un res-
timp destul de apreciabil, de 212 ani.
In izvoarele rusesti Intálnim pe Brodnici, subt anii
1147, 1216 si 1224 In cele mai multe din letopisetele Ipa-
tievscaia, Lavrentievscaia, Niconova, Novgorodscaia, Vos-
cresenscaia i Tverscaia, iar In izvoarele bizantine la anul
1186. In documentele latine, emanate dela regii unguri,
Intalnim la anii 1222, 1223, 1254 si 1359, iar In cele ce pro-
vin dela Scaunul apostolic din Roma subt anii 1222, 1227
si 1231. In total avem, prfri urmare, saisprezece dovezi
medievale cari ne vorbesc cu mai multe ori mai putine ama-
nunte despre poporul si tara Brodnicilor.
Iatd cuprinsul acestor izvoare:
I. lzvoarele rusegi. Acestea fac mentiune despre
Brodnici in urmAtoarele imprejurdri:
1. In fázboiul ce a pornit, la anul 1147, principele rus
Sviatoslav impotriva Viaticilor, armata sa a fost Intdrita,
pe malurile raului Oka, un afluent al fluviului Volga, intre
alte trupe, si de trupele Cumanilor si de cele ale Brodni-
cilor i).
lata cum se exprim5 despre acest fapt marele istoric
rus N. M. Karamzin 2).
«Sviatoslav, fiind ImbarbMat, s'a Intors pe malurila
raului Oka. Aci, s'au unit cu el .chanii Cumani, unchii

Cronies Ipatievscaia, colectiunea cronicilor ruse, ed. St. Petersburg. H.

pag. 242.
Karamzin, Istocia statului rusesc, II, 2, pag. 131 ; trad. fr. St. Thomas
et Jeauffret. III, pag. 273; tr. ger. Hauenschild, pag. 200. Cu acest prilej.
traducAtorul german adaugfi Diess Wort (Brodnik) ist schon friiher erldart
worden (Herumzöglinge); die Brodnik (Landstreicher) bildeten bei dem Heere
der Mongolen wohl eine Art von Vorhut des Heeres, und mochten die leichteste
Schaar seyn

www.dacoromanica.ro
 3

-§i a§a numitii Brodnici; despre care aicea se portie.nt§te

pentru prima data. Ace§ti oameni erau cre§tini, locuiau In
stepele Donului printre barbarit, asemanandu-se cu ace§tia
prin vieata lor salbatica, cum probabil erau in cea mai mare
parte dintre fugarii ru§i; ei pentru bani serveau pe principi
In certurile lor».
tirea ce o gasim asupra Brodnicilor In letopisetul !pa-
tio, ne este astfel redata in cronica Niconova ): Judi
Dolgoruki din Susdali i-a trimis lui Sviatoslav In ajutor
14.000 de Brodnici. Dupa ce Sviatoslav a plecat la Devio-
gorsk II mai vin In ajutor un grup de Polovci (Cumani) §i
Brodnicii.
In lupta aceasta a sa, Sviatoslav fusese sprijinit §i de
Iwan Berladnic care insg, In urma, II parase§te, alipindu-se
de du§manul aceluia, Iziaslav, fiul lui Mstislav4).
In anul 1216, deci dupa un restimp de §apte decenii,
ni se poveste§te In letopisetele ruse§ti despre un razboiu
Intre Mstislav din Novgorod purtat impotriva lui laroslav
din Susdali. De partea acestuia din urma. erau, Intre altii.
§i Brodnitii, numiti §i Bronnikii 5)
In anul 1224, in lupta dela Calca, fluviu ce se varsa
In marea de Azov, lupta data' Intre Mari §i Ru§i, Brodnicii
subt conducerea voevodului lor Ploscanea, au venit In spri-
jinul Tatarilor §i, In acela§i timp, cu aceasta imprejurare,
voevodul a jurat, In numele Tatarilor, ca daca Mstislav,
asediat de trei zile, se va supune, el ii va da libertatea, in
schimbul unei sume de bani. Dupa predare Insa, Ploscanea
§i-a calcat cuvantul, dand In mainile Tatarilor pe Mstislav.
hapreund cu cei doi gineri ai acestuia.
lata cum ne reda acest eveniment cronica rusa, numita
Academicescaia: «Se luptau Ru§ii cu Tatarii. De partea
principilor ru§i erau Brodnicii §i Cumanii. Ace§tia din
urma, la un moment dat, au inceput sa fuga, producdnd
prin aceasta un mare neajuns o§tirii ruse. Principele Msti-
slay din Chiev ramAne pe o stanca, in apropiere de rail'
Calca, pentru continuarea luptei §i Incepe sa faca
Cronica Niconova IX, p. 171. Cf. A. V. Boldur, 'semis Basarabiel,
p. 113.
Cronica Voscresenscaia 11, pag. 38.
Cronica Novgorodscaia, pag. 22 aq. Cf. ai Cronica Academicescais
P. 469. la Boldur, op. cit. p. 113.

www.dacoromanica.ro
 4

turi. Mai erau Cu el doi principi. Erau si Brodnitii bdtrAni

Cu voevodul lor Ploscanea si el, blastámatul, a sdrutat cru-
cea principelui Mstislav §i a ambilor principi cd nu-i va
bate si-i va l'asa pentru rescumparare si amdgind blastd-
matul i-a predat legati TAtarilor; orasul (întáritura) a fost
ocupat, oamenii ucisi, iar principii prizonieri ru§i pusi subt
scdnduri, pe cari s'au asezat Tàtarii, triumfdnd si bucurán-
du-se de victoria lor» ),
Jata cum se exprima Karamzin despre lupta dela
Calca
«PámAntul rusesc dela inceputul sdu, dupä cuvintele
letopisetului, n'a vdzut o asemenea nenorocire. O minunatd
o§tire, voioasd si puternia a dispdrut aproape cu desdvdr-
vire; abia a z'ecea parte din ea a. scdpat, Numai Chieveni
au cdzut pe loc zece mii. Cei mai pretin§i prieteni ai nostri,
Cumanii, vinovati de acest rdzboiu si de acest dezastru,.
otnorau pe Ru§i, ca sá le ja caii i imbräcdmintea. Mstislav-
din Galitia, Incercand pentru intdias data nestatornicia
soartei, mirat si mähnit, s'a aruncat inteo luntre si, trecdnd
peste Dnipru, a dat ordin sd se distrugd toate vasele, pen-.
tru ca Tätarii sd nu se poatá lua dupd el. i a plecat la
iar Vladimir Riuricovici din Smolensc la Chiev. Pe
cand Mstislav Romanovici din Chiev era *inca pe malurile
rdului Calca, bite() tabArd Intdritd, de pe un mal stancos,.
a vdzut fuga Rusilor si n'a voit sd se miste din loc: minunat
exemplu de mdrime sufleteascd si de mândrie ostd.seascdt
TAtarii se apropieao de aceastd intáriturd; trei zile s'au
luptat cu Rusii si n'au putu,t sá-i invinga si i-au oferit
Mstislav Romanovici s'AA lase liber, daca' el le va da pretut
rescumpArdrii pentru ansul i pentru drujina lui. Princi-
pele s'a invoit. Voevodul Brodnicilor cu numele de Ploscd-
nea, fiind atunci in slujba Mongolilor, in numele lor, a
jurat pentru dreapta indeplinire a conditiilor; frisa el a
Inselat pe Rusi si legándu-1 pe nenorocitul de Mstislav cu
cei doi gineri ai lui, principele Andrei si Alexandru Du-
brovetchi, i-a predat comandantilor Cingiscanului. Furiosi-

Brodnitii batnani, adeca Brodnicil de veche organizatle pariarhala.

Cronica rus& numita Acadendca, anexa la cronica Lavrienfievscaia...
/II, p. 482. la Boldurs op. cit. ,pag. 114..Cf. i cronica Nougorodscaia, pag. 40 screq..

www.dacoromanica.ro
 3

de manie din cauza darzei rezistente a marinimosului

Mstislav al Chievului, i aducandu-si aminte de uciderea
solilor lor in tabara noastra, i-au Mat pe toti Rusii, pe cei
trei principi i-au sufocat subt standuri asezat sa pe-
treacä peste corpurile lor. In felul acesta s'a starsit aceasta
prima lupta cu varsarea de sange a stramosilor hostri ca
Mongolii, cari, dupa relatar' ile istoricului War, intentionat
i-a atras pe Rusi in stepa periculoasa i s'au luptat cu ei
sapte zile intregi 2).
II. Izvoarele bizantine.
Spre sfarsitul veacului al XII-lea i anume la anul
1185, din cauza birurilor prea mari ce le-a pus imparatul
Isaac Angel pe poporul de jos si in special pe pastoril ro-
mani din muntii Balcani, pentru ca el sa faca tap.' enorme-
lor cheltueieli ce avea la nunta sa cu fiica regelui Bela al
III-lea al Ungariei, doi frati, Petru si Asan, pornesc in
solie la imparat, la Constantinopol, ca sa protesteze impo-
triva impunerilor ce-i loveau atat de greu. Imparatul nu
numai ca n'a dat satisfactie soliei, dar a primit-o cu palme.
Atunci Petru si Asan, intorcandu-se acasa, incearca
izbutesc sa provoace o rascoala printre Romani i Bulgari.
In acelasi timp, Asan este proclamat ca rege.
Uniti cu Bulgarii, Romanii poarta mai multe lupte cu
Bizantinii. Inteuna din aceste lupte fiind biruiti, Petru
Asan se vad nevoiti sa treaca' Dunarea, pentruca sa ceara
ajutor dela popoarele cari, pe acea vreme, stapaneau teri-
toriile dela nordul Dunarii.
Cu sprijinul primit de peste Dunare, Asanestii hiving
la anul 1190 armatele bizantine, le pun pe fuga si le pri-
cinuesc un adevarat dezastru.
Scriitorii bizantini cari ne vorbesc despre aceste eveni-
mente ne spun ea' alaturi de Cumani au venit in ajutorul
Vlachilor i Bulgarilor dela Sudul Dunarii i Ntlachii din
Nordul acestui fluviu °). Scriitorul Nicetas Choniates Aco-
minatus, inteun pasagiu reprodus de noi In original mai

Karamzin, op. cit.. III, 8, p. 144-145.

Nacems Chonlates, Hist., ed. Bonn, p. 663: IKtíam- pera poiperq
Bkítxwv 'Ow i arpov biaßenrreg.
www.dacoromanica.ro
 -.6
jos, ne arata ca aläturi de Cumanise gaseau i Brodnicti
(Bordonii), adattgand ca ace§tia sunt o ramura a Tauro-
scitilor, ca. sunt vit,eji i dispretuitori de moarte.
este de remarcat cA atunci cand Nicetas ne vorbe§te
despre Bordoni, alaturea de Cumani, nu pomene0e nici un
cuvant despre Vlachii dela Nordul aceasta ar pu-
tea sä ne serveascA drept dovada ea, In mintea sa, identifi-
carea dintre Viachi §i Bordoni era un lucru dela sine in-
teles; in acela0 ttimp, mai rezula i faptul indiscutabil ca
Bordonii nu sunt Cumani, dar ca. locuiau in vecinatatea1or,
la stanga Dunarii, intr'o regiune pe care el nu o deter-
mina.
Dar, daca izvoarele ruse§ti çi bizantine nu pot sa ne
fixeze localitatea unde traiau ace§ti Brodnici, arundindu-i
cateodata in stepele Rusiei i chiar pe malurile indeparta-
tului Don, documentele ungure§ti i bulele papale ne dau
in aceasta privinta cateva informatiuni foarte pretioase;
ele ne arata nu numai timpul aproximativ cand au trait
ace0i Brodnici, dar, intru catva, chiar localitatile pe cari
ei le au ocupat.
III. lzvoarele ungurevi. Diplomele regilor unguri.
Bulele papale.
Ele sunt in numar de §apte, lar cuprinsul lor In rezu--
mat este urmatorul:
I. Din anul 1222, ni s'a pastrat o diploma a regelui
Ungariei, Andrei al II-lea, diploma prin care se confirma
actul de danie fäcut de acelasi rege cavalerilor Teutoni din
tara Bársei. Este deci o confirmare .a diplomei prin care Ii
se caruise acestor cavaleri tara Barsei, de§arta i nelocui-
ta deserta et inhabitata 0 se enumera j conditiunile
in care se face actul de cranie. Cand insa examinam mai de
aproape aceste conditiuni, vedem ca. tara Barsei nu era niCi
.pustie nici nelocuita, ci ca se gaseau in ea locuitori cari
aveau indeletnicirile lor §i cari locuitori constituiau pe acea
vreme, pe langa teritoriu, bogatia regatului ungar.
In timpul din urma, In temeiul unor judicioase studii
ale d-lui Iosif Schiopul, s'a pus la indoialä autenticitatea
acestor diplome. Noi.insa,:.pana ce nu.. se va fi pronuntat
in mod definitiv istoriografia noastra asupra faptelor puse-

www.dacoromanica.ro
 7 --
.in discu i pana nu. se va fi facut .dovada,. cari anume
diplome. sunt false si cari nu, i intru Cat ele sunt false sau
autentice, ltam de bun continutul lor ").
In diploma de mai sus a regelui Andrei se spune intre
al tele
Ca aurul i argintul ce se va fi gasit in tara data ca-
valerilor ca feud sa treaca' jumatate la fiscul regelui, iar
cealalta jumatate sa fie a ordinului "); ca targurile sa fie
libere, iar venitturile lor sà treaca in intregime pe seama
-ordinului, pentru c a din ele sa aiba mijloace de a apara
regatul ad munimen in contra Cumanilor; ca sa aiba
voie sa ridice i cetati de piatra, nu numai de lemn. In urma,
diploma fixeaza hotarele tarii daruite.
Apoi diploma mai adauga: Le-am mai acordat pe dea-
supra si fortareata (castrum) .Cruceburg "), pe care cava-
lerii Teutoni o construisera din nou i impreuna cu aceasta
livezile de langa fortareata i apoi, dala hotarul teritoriu-
lui Cruceburg, teritoriul ce duce pána la hotarele Brodnici-
lor usque ad terminos Prodnicorum si dela castrul
dela Almage (Halmeag ) pana la izvoarele Barsei si de
ad 'Ana la Dunare.
In acela§i timp, li se mai darueste fratilor ordinului
teuton dreptul de a avea sase corabii pe Olt si sase pe
Mures s't scutire de a OM vama, cand vor trece prin tara
Vlachilor i cand vor trece prin tara Secuilor.
Intrucat pana in acest an, anul datarii diplomei rege-
lui Andrei al II-lea (1222), cucerirea Ardealului nu era
completa 13), lar colonizarea Secuilor nu se facuse Inca' in
regiunea Treiscaunelor si a Ciucului, pare plauzibila pare-
rea exprimata in articolul canonicului Karacsonyi ca' vama
romaneasca i cea secuiasca fapt ce presupune o oare-
care organizare politica a celor dou'a popoare a fost la
apus de tara Barsei. Romanii vor fi avut vama lor in regiu-
Vezi discutiunea aceasta in Tara Barsci, din anii f933, 1934 si 1935
tO la care a ltiat parte domnit Em. C. LAz5rescu, T. Lupas, Aur. Sacerdoteanu
si los. Schiopul.
Vezi nota dela pag. 66.
Cruceburg se indentific5 cu Kreuzburg. Teliu (urg. Nyen); desi unit
Invfitati cred c5 acest astru ar fi in mtirrti, la vechiù1 botar al Ardealului.
CI. G. Popa-LiskanU, Stalks' et Roumains. P. 27:

www.dacoromanica.ro
 8-

nea Pier§aniHalmeag, iar Secuii in regiunea Coha

numai pe ad erau drumuri marl, pe de o parte,
drumul Fagara§ului, ora§ pe acea vreme neinsemnat, spre
Carta, localitate vestita, unde se stabilise ordinul caluga-
rilor Cistercensi, cu o impozanta manastire ale cax. .ei urme
se vad §i astazi, iar pe de alta parte, drumui spre Nord-
vest spre T,arnava §i Mure§, pela Homorod. Un drum du-
cea pe la Romanii din tara Fagaraplui, iar celalalt pe la
Secuii din regiunea Odorheiului.
Dupa. ce 1i se mai acorda cavalerilor teutoni i alte
cateva concesiuni Cu scopul de a fi ei pe viitor ca un zid
de aparare al regatultii un§ar tamquam firmum propug-
naculum, diploma este Intarita prin pecetie regala §i
iscalita de Intregul cler §i de Intreaga curte a regelui.
Nu ne putem opri de a atrage atentia asupra faptului
ca In diploma regala nu se determina hotarele daniei decal
In partea dinspre apus, nu §i In cea dinspre rasarit. Aceasta
este o dovada, credem noi, ca spre apus erau orga-
nizate, pe cand, spre rasarit §i miaza noapte, nu. Feudul
regal din Ardeal nu este deci hotarnicit in spre rasarit §i
miaza noapte, fiindca aci se gaseau populatiuni cu o orga-
nizatiune politica rudimentara, fie ca aceste populatiuni
erau Romani, fie ca erau populatiuni romano-slave.
2. Tot din anul 1222, din luna Decemvrie, ni s'a pas-
trat o bula papala ") care cuprinde con firmarea din partea
papei Honoriu al III-lea a donatiunei data de regele An-
drei al II-lea cavalerilor teutoni din tara Barsei. Papa
aproba conditiunile puse de rege. Dar, fiindca, pentru can-
celaria papala, Brodnic §i Blac (Valach) erau dota notiuni
identice, ea Inlocue§te vorba Brodnic prin cea de Blac §i
spune: que procedit usque ad terminos Blacorum
Editia lui Zimmermann-Werner, din 1892, cuprinzand
textul critic al acestei bule papale, ne arata ca in original
era Prodnicorum, iar nu Blacorum. N'avem posibiiitatea
sa colationam tex tele §i nici sa punem la indoiala veraci-
Karacsonyi, Megjegyzések az ohih telepités kérdéséhez, in Szlizadoh,
1908, pag. 847.
Vezi Schiopul, Dacia istorica, 2. pag. 70.
Documentul. In cele mai multe editil, euptinde ad teerninas Iiilacorun
in loc de Brodnicorum.

www.dacoromanica.ro
 9

tatea spuselor editorilor germani. Versiunea ad terminas

Blacorum se baza pe un copiar dela Inceputul veacului al
XV-lea. Autorul acestui copiar propusese aceastà identifi-
care, probabil Wilda, pe la anul 1400, exista con§tiinta ca
Brodnicii sunt aceiasi cu Romanii.
3. In anul urmator, 1223, regele Ungar.la' Andrei al
II-lea, confirmä actul de danie facut mai Inainte nanastiret.
Carta ( Kerch,Candela) din judetul Fagarasului. Docu-
mentul pastrat In original §i inteun transsumpt, ambele au-
tentice"), cuprinde de fapt confirmarea a dota danii, a
dotamoii, ale caror hotare le deserie.
Mai Intai, se da consimtamantul regesc pentru ceda-
rea cAtre mAnAstirea cisterciensA din Carta a unei mosii
din judetul Sibiului, a mosiei Cisnadioara (Kis Disznod,
Michelsberg Mons sancti Michaelis ).
Preotul Gocelinus, pentru devotamentul sau, primise
dela rege proprietatea Cisradioara, impreuna cu biserica §i
cu tot teritoriul ce-i apartinea §i, dintr'un profund senti-
ment religios, a daruit, la randul sai, aceasta mo§ie cu tot
ce se tinea de ea, nanastirei din Carta a ordinului caluga-
resc cisterciens. Proprietatea aceásta fusese luata dela bise-
rica din Sibiu, In schimbul proprietatii Borothnic, quem
de Zebeniensi ecclesia in concambium terre Borothnik re-
ceperamus.Pentru valabilitatea daniei, preotul Gocelinus
cere asentimentul regelui care. fire§te, nu i-1 refuza.
Cu aceasa Imprejurare se arata §i hotarele mo§iei ce
se gasea hare Ra§inari, Cristian §i Sibiu.
Tot prin prezentul privilegiu regal se confirma §i dania
ce se facuse aceleeasi nanastiri prin voevodul de atunci
Benedict si se spune ca. pamantul a fost smuls dela Blacci
terram quam prius eidem 'monasterio - contuleramus,
exemptam de Blaccis.
In acela§i timp se araa §i hotarele mosiei: Oltul, pa-
rául Arinilor (Egwerpotak ), Fagetul ( Nogebik-Nagy-
bilick) , Arpaselul (rivulus Arpas), muntii Carpati (Alpes)
si raul Carta (Kurchz ).
Din lectura acestui document retinem dota fapte pre-
cise: Intai, cA regele Andrei luase dela biserica din Sibiu
17) Fos. Schiopul, Dacia [stork& I, p. 5. In aceeasI revista, In Uittraid
numar (II, 1). d. Al. Dobosi cauta sa faca dovada ca si acest document este
un falsificat.
www.dacoromanica.ro
 -- 10 --
pröptietatea Cisnadioara; in schimbul mositi'Brodnic (in
lectura ungureasca Borotnic) i ca a dat-o preotului Goce-
linus care, la randul sau, a daruit-o manastirii din Carta
al doilea,' ca regele a luat dela Romani, a smuls de la
Romani, exemptam de Blaccis nu stim subt ce motiv,
proprietatea ce acestia aveau la Carta, pan& sus la munte
si a daruit-o- aceleeasi manastiri catolice. ROmanii fiind
ortodocsi i, deci schismatici, probabil cA chiar acest fapt
va fi fost motivul pentru care li s'a luat de rege mosia lor
dela Carta.
Brodnicii de ad nu incape indoiala ca. sunt cetateni
ai regatului ungar, din judetul Sibiu sau Fagaras.
4. In anul 1227, papa Grigorie al IX-lea numeste pe
arhiepiscopul din Strioniu ca legat apostolic al Sfantului
Scaun pentru tara Cumanilor i pentru tara Brodnic
autoriza sa predice, sa boteze, sA Infiinteze biserici i sa
instituie preoti i chiar episcopi. Caci, zice bula papala:
<<Am vazut din scrisoarea ta ca mai multi nobili din neamul
Cumanilor au venit la tine ca sa-i botezi i ca. insu§i princi-
pele lor, Bortz, a venit cu supusii sal la tine ca sa primeasca
credinta cretina, ca te-au rugat sa te duci la ei sA le arati
calea vietii pe care sa poata sa ajunga la cunoasterea ade-
varatului Dumnezeu. De aceea, mi-ai irimis pe arhidiaco-
'nut din Zala ca sa ma roage ca, liberandu-te de fagaduiala
ta (votum) ce ai facut (de a merge la locurile sfinte), sa
te dud in Cumania i Brodnic, tara vecina terra illa
vicina avand delegatia noastra de a predica in numele
nostru, de a boteza, de a cladi biserici, de a numi preoti
chiar de a face episcopi i in genere tot ce priveste cultul
latirea credintei» ").
Din aceasta interesanta scrtsoare a papei Grigorie al
IX-lea rezulta ea' poporul Cumanilor fusese Inainte vreme-
pagan si cA acum a gasit momentul potrivit sa treaca la
crestinism, fie din convingere, fie din consideratiuni de or-
din politic spre a se pune subt protectia bisericii catolice, in
acel timp atat de influenta i puternica. Alaturi de Cumani
18) Documentul din 1228, Hurmuzaki, Doc. I, p. 107, ne da o numele
episoopului numit In tara Cumanilor. Este Teodoric ce avea s.i fie ajutat de ca-
lpgrizii .predicatori.. trimisi de papA pentru., propaganda. in tfirile din rasAritul
,Europei.

www.dacoromanica.ro
 11

cari traiau in aceasta vreme in tara noastra, §i in special in.

Moldova, ca 'Alma conducatoare, mai sunt amintiti §i
Brodnicii -- de cuius gentis conversione speratur.
Nu putem §ti cu precisiune daca acest «de cuius gentis
conversione speratur» se rapoarta numai la Cumani cari
erau pagani sau numai la Brodnici cari, precum o §tim din
alte izvoare, erau cre§tini. Gramatica latina admite ambele
interpretad. In ipoteza a doua ar fi vorba numai despre
convertirea la catolicism a Brodnicilor ortodoc§i. Noi inch-
narn pentru ipoteza a doua, fiindca, In afara de faptul ca.
Brodnicii, ca Romani, dupd cum vom vedea, erau cre§tini
de multa vreme, dar ortodoxismul lor constituia un mare
neajuns pentru Scaunul apostolic de la Roma.
Dovezi despre aceasta avem, pe langa imprejurarea
ca In actele medievale numirea de «infideles;> se rapoarta
la ortodoc§i, lar nu la necreOni, cari se numesc heretici
sau «pagani»,mai multe documente din aceea§i epoca ").
Unde locuiau ace§ti Brodnici? Documentul ne spune

19) Dm conlinutul numai a doua documente :

Din anul 1234, exista scrisoarea principelui de coroana, vlitorul rege al
Ungariei, Bela al IV-lea, catra papa Grigorie al IX-lea, prin care scrisoare 1§1 la
asupra sa Indatorirea sa distruga prin toate mijloacele pe ortodocsi si pe falsii
crestini. Universos hereticos et alios christianos qui relicta fide christianitatis
ad superslitionem Ysmahelytarum vel ludaeorum pervertuntur. quocumque nomine
censeantur et falsos christianos de tecris nostris bona fide studebimus pro viribus
extirpare. Hurmuzaki, Doc. L pag. 128.
Tot din acelasi an, ni s'a pastrat o scrisoare a papei Grigorie al IX-lea
catra acelasi Bela, prin care scrisoare ni se spune ca In episcopia Cumanilor
se gasesc niste popoare cari se numesc Romani i cari primesc tainele bisericesti
dela niste falsi episcopi de ritul grecesc i ca se fac una ca Romanii chiar si Un-
gurii siNernlii din regatul LIngariei invita ca episcopal Cumanilor sa numeasca
oe seama Romanilor un episcop catolic din neamul lor. In Cumanorurn episco-
patu, sicut accepimus, quidam populi. qui Walati vocantur, existunt, qui etsi
censentur nomine christiano, sub una tamen fide varios ritus habentes et mores,
illa committunt, que huic sunt nomini inimica. Nam Romanam ecclesiam contemp-
nentes non a venerabili fratre nostro... Episcopo Cumanorum, qui loci diocesanus
existit, sed a quibusdam pseudoepiscopis Grecorum ritum teneritibus universa reci-
piunt ecclesiastica hacramenta et nonnulli de regno Ilitgarie tam Ungari quam
Tileutonici et alii ortodoxi, morandi causa cum ipsis transeunt ad eosdem, et sic
-GUM eis, quia populos unus fact' cuin eisdem Walathis,.eo .contempto, premissa
sacramenta in grave.ortodoxorum scandalum et derogationerp non modicam fidet
christiane.... Hurmuzalci, Doc. I. pag. 132.
www.dacoromanica.ro
 12

ciar: «in terra lila vicina», care nu poate fi decat partea de

rasarit a Munteniei sau Moldova de jos, impreuna cu re-
giunile Ardealului räsaritean, Inca necucerit si inca neco-
lonizat de Unguri in aceasta epoca, desi o suzeranitati
vaga maghiara' se intinde& peste-tinutufile Moldovei
ale Munteniei.
Cu patru ani in urma, i anume in anul 1231, papa
.Grigorie al IX-lea felicita pe arhiepiscopul din Strigoniu
el se numea Robert ca a intors la legea cretina pe
maimulti Cumani numeste legar apostolic al sdu in.
provinciile Cumanilor si ale Brodnicilor, cu dreptul de a
predica in aceste ,far* i, de a infiinta biserici, de a institui
preoti i chiar episcopi. Bula aceasta papala este conceputa
aproape in aceeiasi termini ca i cea din 1227 i, in mare
parte, Ii reproduce cuprinsul. In aceasta insd se vorbeste
nu de tara Cumanilor si a Brodnicilor, ci de CumanoruM
et Brodnicorum proviciis sibi vicinis, de quorum gentis
conversione speratur.
In anul 1254, regele Ungariei Bela al IV-lea scrie
papel Inocentie al IV ca Tatarii au de Wand sd navaleasca
din nou asupra Ungariei roaga dea ajutor atat in
contra Tatarilor, cat i impotriva celorlalti dusmani ai
impotriva Rutenilor, Brodnicilor, Bulgarilor i Bosniecilor,
popoare vecine cu Ungaria dinspre rasarit
Caci, dup.' marea invazie mongola din 1241 care a
pustiit in lung si In lat intreaga Ungarie si la care pare a fi
luat parte si Romanii, dimpreuna cu Cumanii i cu celelalte
popoare din rasaritul Carpatilor, se anunta acum o nouà
expeditie de jaf a Tatarilor. Regele Bela disperat se adre;
seazd papei, cerandu-i ajutor i aratandu-i primejdia nu
numai pentru sine, ci i pentru intreaga crestinatate. «aci
pana acum, spune desnadajduit regele, dei am facut apel
In apus, la papa, la imparat si la Franci, n'am primit de
nicairi nici o mangaiere, nici un ajutor, de cat doar vorbe
de quibus omnibus nichil consolacionis vel subsidii acce-
pimus, nisi verba.
In acelasi timp, regele Bela aminteste papel ca, numai
In interesul crestinatatii i numai avand In vedere foloase
politice, si-a maritat cele doua fete, una dupa un principe
al Rutenilor si pe cealalta dupa un principe din Polonia,
www.dacoromanica.ro
 13

liar pe fiul sau mai mare .I-a facut sa ja in casätorie o Cu-

manca i cá a introdus chiar Cumani in tara sa. Dar, acum,
spre parerea sa de rau, constata ca totul este de geaba, caci
se vede silit sa lupte cu ajutorul pagánilor ca a-0 apere
tara per paganos hodie regnum nostrum defendimus
Iar popoarele cari odinioara ne erau supuse nota, popoare
.megie§e cu tara noastra dinspre rasarit, s'au unit acum cu
Tatarii i vor sa nimiceasca toata Europa regiones que
ex parte Orientis cum regno nostro conterminantur, sicut
Ruscia, Cumania, Brodnici, Bulgaria, que in magna parte
nostro dominio antea.subiacebant... contra totam Europam
suum innumerabilem exercitum destinaverunt.
In pasagiul acesta din scrisoarea regelui Bela al IV
nu poate fi vorba, firete, de Brodnicii dela Fagara§, ori
de cei dela Sibiu, ale caror tinuturi, precum §tim, fusesera
pustiite de 'Mari in prima lor invazie, and au intrat in
Ardeal prin pasul Branului, ci de Brodnicii cari vor fi locuit
la rasarit 0 la miazazi de regatul Ungariei §i in regiunea
Treiscaunelor, inca necolonizata de Secui.
Tot din aceasta scrisoare se mai constata cà singurul
sprijin pe care se poate bizui regele este ccl al calugari-
lor ordinului Ospitalier, pe cari i-a aezat in locurile cele
mai expuse, la hotarul Cumanilor 0 al Bulgarilor.
Este, prin urmare, neindoios ca arhiepiscopul Robert
din Strigoniu care obtinuse dela papa delegatia de a coil-
verti pe Cumani i pe Brodnici, intelege pe Iocuitorii din
dal% de regatul Ungariei, ca prin urmare Brodnicii sunt
un popor ce locuiau mai ales in Moldova de mai tarziu ").
7) Pentru ultima oara intalnim pe Brodnici intr'un
document din anul 1359, emanat din cancelaria regelui Un-
gariei Ludovic I " )
Prepozitul din Sibiu s'a plans regelui cA Sa§ii din scau-
nul Cincului au pus stapanire cu puterea potentialiter
pe mo0a sa Pro§tea, Prepostfalva, alio nomine Prod-
nik nuncupata ca acum o detin ocupata samavolnic in
prejuditiul i paguba sa. De aceea, regele insardneaza
pidul din Alba Iulia s'a cerceteze faptele 0 la prima con-

1Carficsonyi, Sztaadok, a. 1908, pag. 609.

Documentul original se giseste in archiva Capidului dela Alba lulta.

www.dacoromanica.ro
 14

g,regatie generala dela Alba lulia, uncle era acum re§edinta

episcopatului din Ardeal, sd-i raporteze cum stau in reali-
tate lucrurile.
Comuna Pro§tea, numità astf el de sigur dupd numirea
germana de Probstdorf, se gäse§te in judetul Tárnava.
Mare, Wasa Agnita, §i are o populatiune, in marea ei ma-
joritate, formata din Romani, càfiva Unguri §i restul Sa§i.
Satul se numea alta data, dupa cum ne aratà documentul
de mai sus, Prodnik.
Nu incape indoiala ca avem de a face In aceastd co-
muná cu urma§ii fo§tilor Brodnici").

Brodnicii in istoriogratia str5ina: §i in cea românä. .

Cu problema Brodnicilor s'a ocupat atát scriitorii straini
cAt si scriitorii nostri; nici unii nici altii Irma n'au ajtms la
o solutiune definitiva.
Toti au pornit dela insemnarea cuvántului de Brod-
nic §i cei mai multi au admis cA profesiunea ce se ascunac
subt numele acesta ar fi putut sa dea numele intre-
gului popor. In adevär, dupá unii, vorba Brodnic ar veni,
dupá cum a arátat-o marele slavist Miklosich "), din radi-
calul «brod», vad, §i sufixul «nic» §i ar insemna locuitori
dela vaduri, locuitori dela poduri.
Cuvántul slay «brod» a trecut §i In limba romdnä subt
formele de brod, brodar, brodina sau brudiná, a brodi sau
a se brodi §i, in sfar§it, brodite.
Brod insemneazá §i in limba noastrá vad §i pod pluti-
Karácsonyi I., A borodnok orszig in Szlizadok, pag. 613 greseste cand
crede ca precum au imigrat in Ardeal cete de Rusi .st Pecenegi, tot astfel au imi-
grat din Moldova de mal tarziu cete mid de Brodnici §i ca o astfel de ceata ar
fi descins In teritoriul comiunei Prostea de astazi; de aceea ar fi si fost numit satul
In secolul al XIII, satul Brodnicilor, ung. Borothnik. Dar, nu numai cete, ci chiar
pastori singurateci ar fi vizitat, in vederea pasunatului, teritoriul nelocuit al
Treiscaunelor si ar fi putut astfel sa dea, mai ales In partea de miazazi a jude-
tului Treiscaune o suma de numiri slave ca Borosinau, Covasna, Osdola, Zagon,
Papolt si alte multe.
Miklosich. Lexicon palaeoslovenico-graeco-latinum, Etymologisches
WO' rterbuch; Die slavische Elemente im Rurnunischen, sub voce. In aceasta ultima
lucrare, Miklosich citeaza vorbele brod, vadum, brod, navis (in 1. sarba); brod,
brudina, traiectus, brudariu, portitor, brodesc, deliro, broditt, blaterare, broderdi
eventus.

www.dacoromanica.ro
 15

tor; brodar, cu aceea§i insemnare ca podar, ne arará pe cel

ce mana brodul sau podul; brodina sau brudina, §i chiar
prudina, insemneaza intai vad ca in proverbul «a se feri
de putina §i a da peste brudina»; in al doilea ránd, luntre
sau pod §i, in a treia Insemnare, taxa ce se da pentru trecu-
tul unei ape cu brodul, ca In «De vei avea sa-ti plate§ti
brudina, nimeni nu te opre§te s'a intri in corabie» " ).
Tot din brod pare a veni §i cuvántul nostru popular a
brodi sau a se brodi, adea a ajunge la o apa tocmai in
momentul potrivit, and te poti urca pe brod ca s'a te treaa
pe celalalt mal. Si tot din brod deriva §i brodite, pe brodite,
adea pe nimerite.
Si, fara indoiala, din verbul «broditi» care in limba
slava insemneaza «a colinda», «a merge incoace §i incolo»,
s'a ajuns la conceptiunea de cnomad», data Brodnicilor, in
limba germana Herumzöglinge sau Landstreicher, cum II
nume§te traduatorul german al lui Karamzin.
Scriitorii ru§i, aproape in unanimitate, luándu-se dupa
insemnarea cuvántului de «brodnic» §i dupd cea a lui «bro-
diti» au considerat acest popor, ca popor slav §i anume
rusesc. In sprijinul teoriei lor ei au, in afara de cuvantul
ce neindoielnic este de origine slava, §i faptul a intálnim
pe Brodnici in stepele Rusiei §i, uneori, fiind aruncati pana
in regiunile Indepartate ale Donului.
Astfel istoricul rus, Karamzin, socote§te, dupd cum
am amintit mai sus, pe Brodnici drept cre§tini, locuind prin-
tre barbari dei cronicile nu o spun cu cari se asea-
mana prin vieata lor §i fiind recrutati printre Ru§ii pribegi
§i punandu-se pentru bani in serviciul principilor ru§i in
certurile dintre ei 25) .
Hru§evgkyi, istoricul .poporului ucrainian, tinand sea-
raa de aratárile analelor ruse§ti §i mai ales flind influintat
de informatiunile culese din Karamzin considerá pe Brod-
nici drept o populatiune ruseasa, locuind in veacul al XII
§i XIII, la gurile Donului §i, ducánd o vieatá de stepä " ).
24) DicCionarul limbii romane, sub voce.
25 Karamzin. Histoire de tEmpire de Russie, LII, 8, pag. 144, trad. francezä.
26) Mih. Hrusevskyi, Geschichte des Ukrainischen (Ruthenischen) Vol-
kes, 1, pag. 127: Eine zahlreiche uicrainische Steppen Bev6lkerung, die Brodnild
(Freigänger) welche in enger Verbriiderung mit den Nomadenhorden. den Be-
berrschenden der Steppen. in diesen Steppen zu leben vermochtes.

www.dacoromanica.ro
 16

Tot ca Ru§i socotesc pe Brodnici i scriitorii Ilovaischi

Veselago, gezaTidu-i in apropierc de marea Neagra sau
marea de Azov §i considerandu-i ca marinari cre§tini ").
Hunfalvy, istoric ungur cu cunoscute prejudecati,
care s'a ocupat in special cu problemele romane§ti. soco-
te§tc pe Brodnici ca Romani §i urmarind chimera de a
demonstra lipsa de continuitate a elementului roman in Da-
cia Traiand, crede a fi descoperit in aceasta identificare
nomadismul poporului roman ").
Peisker deduce nomadismul Romanilor §i originea
lor asiatica, precum §i o inrudire a lor cu popoarele turco-
tatare, din identificarea cu Brodnicii cari ar fi locuit
nioara in regiunile indepartatului Don " ).
lstoricii no§tri sunt imparpi pe chestiunea Brodnici-
lor in cloud tabere: unii cred ea' sant Romani, altii ca nu
sunt Romani.
Cel dintai care a studiat la noi problema Brodni_ilor
a fost Radu Rosetti. Acesta cLedea ca Brodnicii ar fi aceia§i
cu Barladnicii, adeca cu locuitorii Berladului, ca. ei ar ti
locuit spre miazazi de Bolochoveni cari traiau ceva mai la
miazanoapte i cA ar fi format, Ir veacul al XII-lea, cea
dintai organizatie de stat in Moldova. i, aceia§i Barlad-
nici sunt descri§i de Karamzin, dupa cronicile ruse§ti, a-
proape cu acelegi cuvinte ca i Brodnicii, de caii nu s'ar
deosebi intru nimic, de cat doar ca ei locuesc in Moldova,
avand de capitala Barladul "),
dupa cum Bolochovenii dela Nord in ) continua
Citati de d. A. V. Boldur, op. cit. pag. 115, §1 ale cAmr lucran i nu
pi-au fost accesibile.
Hunfalvy, Die Rumiinen und ihre Anspriiche, pag. 77: 4cDer Hide,
namentlich der Gebirgshirte ist zum Wandern gezwungen, er fiihrt ein unstätes
Leben. In den siavischen Sprachen heisst der herumvagierende Mensch cbrodnilco,
und siehe da, auch unter diesem Namen kommen die Wlachen als Brodniken
VOrl.
Peisker, Die Abkirit der Rumlinen, pag. 201. Cf. si Sacerdoteanu, Con-
sideratiuni asupra Istoriei Romfinifor in evul mediu, pag. 146.
.30) R. Rosetti, Revista Nowt III, pag. 55.
31) Numele Bolochovenilor,dela Voloch; CUM numeau Ru§ii pe Romani-
se intalne*te. In documentele vremii, In numirea localitatii Bolechow din Galitia,
numita Villa Valachorum cf. Onciul, Orig. princip. rom., pag. 237. Domnul
A. V. Boldur, op. cit., pag. 120, enumera o sumedenie de localitSti carl Jae

www.dacoromanica.ro
 17

sa-§i desvolte R. Rosetti ideea s'au putut impaca cu TA-

tarii subt indatorirea de a cultiva grata i meiul (malaiul ) ")
trebuitor o§tirilor lui Bati, tot astfel §i Brodnicii, de mai la
Sud, vor fi obtinut probabil acelea§i conditiuni ca i con-
sangenii lor de mai la Nord.In marea pustiire a Mongoli-
lor se pare ca. numai Românii, ca popor sedentar " ), vor fi
gasit mijlocul de a se adapta imprejurarilor, fe unindu-se
in lupte cu barbarii, ca in cazul voevodului Ploscanea, fie
servindu-i cu alimente, de cari ace§tia aveau atata nevoie.
Dumitru Onciul, intrebuintand in problema Brodnici-
lor o metodä critica' riguroasa, ajunge la concluziunea c&
Brodnicii nu pot sa' fie deck Romani §i ne atrage luarea
aminte in special asupra imprejurarii cA ei sunt numiti intot-
deauna alaturea de ,Cumani §i nici °data nu se confunda cu
ace§tia " ). Brodnicii sunt, dup.& Onciul, aceia§i cu Vlahii
dela nordul Dunarii, cu cari ins& intotdeauna se confunda'.
uliceastei confundare a ambelor numiri, zice Onciul,
pe Fang& faptul ca Brodnicii sunt deosebiti ca popor §i de
Cumani §i de Ru§i, cum 0 c& ei ajuta pe Asdne§ti in lup-
tele acestora cu Bizantinii, lupte la cari au luat parte §i
Romanii din Tara Romaneasa ar indica cd Brodnicii din
Moldova meridional& erau Romani. Dar numele lor este
slay, derivand din slay. brod (=vad ) i ar putea sA insem-
amintesc pe Bolochovenii de odinioarA. Domnul Iorga se mirA in Revista Istoricii,
XXI, pag. 100, cA noi ne-am ocupat in vol. VII al acestei colectii de Izvoare
istorice 0 de Bolochoveni pe cari d-sa In cElrodnicii i Romanii», pag. 150 II
considera ca 0 al cAror nume n'are nimic a face cu RomAnii»: de*
chiar d-sa In 1st. Rom. III, pag. 81 socoteste cA ar putea fi crezuti i ca Ro-
mAni. cSci ne spune : 4DacA, mult mai sus cronica ruseascA a lui Ipatie pome-
neste la 1150, Bolohovo la Bug, lar la 131 13olohovsci Intre Chiev, Haliciu
Volinia, putem sau ba admitem ca RomAni, cum s'a fAcut in general Snit
acum. De fapt, Bolohovenii par a fi in adevAr numai capi de foarte mici ocoale
de orase).
Letopisetul lui Ipatie, edit. III, a Comis. Arch. St. Petersburg, pag.
626. «De acolo arzAnd i robind tara BolohoveanA, i-a Ifisat pe ei TAtarilor,
pentru ca sA le are 0, samene grAu i meiu).
Cf. Sacerdoteanu, Rornânj i Barbarii in secolul al IX, pag. 7: «Bar-
barul fiind militar, fie de luptA regulatA, fie de Jefuire, dupA cum era cazul, tro
buie neapArat sA fi fost cineva obligat sA producA intretinerea).
Asupra aimblozei RomAnilor u Cumanii, vezi lzvoarele lstoriei Ro-
manilor XI, Cronica pictató dela Viena, pag. XLVIII.
2

www.dacoromanica.ro
 18

ne locuitori pe vad sau langa un tau mai niare, cum ar fi

Prutul 8bu Nistrul. Acest nume slay clandu-le.i diplomele
unguresti, in cari ei se gasesc mentionati pana la invaziu.
nea Ta'tarilor, pe cand Ungurii numesc pe Romani Vlachi
(ung. Olah), ar urma cA Brodnicii erau mai probabil
populatiune mixta, compusa din Romani i Slavi, cu orga4
nizatie deosebita de cea a Rusilor propriu Z1i, ca si de cea
a Cumanilor, de cari popoare ei sunt deosebiti In stirile ce
avem despre ei».
observa' mai departe istoricul Onciul: «Faptul ca ei
nu fac cauza comuna cu Rusii i Cumanii in contra TAta-
rilor, vorbe§te invederat pentru caracterul lor str5in de
aceste popoare in ce priveste nationalitatea i organizatiu-
nea lor, cum si nationalitatea romanA, cel putin pentru a
elementului conducator ?rare ei, pentru organizatiunea lor.
cnezeasca. lar daca intalnim la ei un voevod, mentionat
analele rusesti cu ocaziunea unui razboiu, acesta pare sa
fie numai un conducator In timp de razboiu care linteles 1.1
are cuvantul voevod in limba ruseasca. Ori cum voevodul
Brodnicilor nu poate fi considerat ca fiind investit cu pu-
tere monarchica, cum erau voevozii romani de apoi. Orga-
nizatiunea cnezeasca a Brodnicilor, cu urmele posterioare
de cnezi ce se constata pe teritoriul lor, are In tot cazul cea
mai multa probabilitate pentru sine» 85).
Pornind tot de la etimologia cuvantului «brodnic», ca-
nonicul Augustin Bunea socoteste pe Brodnici ca Romani::
numele de «brodnic» insa Il identifica' nu cu ce! de Vail;
cum credea OnCiul, ci cu cel de Muntean. «aci, zice Au-
gustin Bunea, singura dificultate care s'ar putea .aduce in
contra nationalitatii romane a Brodnicilor este acest nume
al lor. Cei mai multi istoriografi deduc numirea aceasta
'dela cuvantul slay brod=prudina, brudina, pod umblator,
vad, i astfel Brodnicii ar insemna podan i sau oameni cari
locuest la vadurile raurilor. Dar aceastá explicare ni se
pare nefireasCA, mai intdi pentruca nu se poate inchipui ca
un popor i o provincie intreaga sa se numeasc5 dupa o
indeletnicire a unor putini oameni care Indeletnicire se.aflO
la toate popoarele. Apoi este §i dificultatea ca din brod.
35) D. Onciul, Originele Prificipateror Romane, pag. 90.

www.dacoromanica.ro
 19 -

pod,-ta sä fad podar, nu se a'clanä sufixtil'<<nik»,

astfel podarii ar trebui sa se cheme in limba slairä
dar». De aceta, llsänd in grija slav4tilor explicatiunea fi-
Teascä a acestei numiri, òbservgm cuvantial Brodnic.
Prodnic, stä alaturi la un scriitor bizantin cu numiréa Bor-
doni cari impreunä cu Cumanii ajuta pe Asane§ti in contra
Bizantinilor in luptele urmate la intemeierea imperiului ro-
mano-bulgar in 1186. Deci se poate ca nuniirea Brodnici.
-lor sd sé derive dela slavicul brodo=mtinte, ceeace cu sufi-
xul 'nil( ar insemna Muntean, ca Berladnic.Bárlädean.
*din lima' cA Romänii la sArarit i miaza zi de Ardeal a'au
numit Munteni §i tara lor Muntenia sau latine§te Transal-
pina "), care numire se intämpinä in documente Inca din
veacul al XIII-lea. Astfel tara Brodnic sau Borodnic n'ar
fi alta decät numirea slavä a tali care mai tarziu s'a numit
latine§te Transalpina, lar Romfinii i-au spus Muntenia.
Tara aceasta a Muntenilor a fost odinioara Insd cu mult
mai mare i se tntindea §i in Muntii Ardealului, pan5 ce
1-au.scos de acolo, Ungurii läsándu-le in Ardeal numai tara
(terra Blacorum) dintre Olt §i Carpati ")».
Pärerea canonicului Aug. Bunea o admite §i C. Kogál-'
niceanu ") care in spriijnul unei Oren de ordin lincvistic
aduce un argument de ordin istoric §i anume un fapt pe
care ni-1 citeaza calugärul dominican Ascelinus. La anul
.1246, acest cAlugär, Wand un raport despre misiunia ce a
avut la Cumani, ne vorbqte despre masacrele Tharilor
asupra popoarelor, mai cu seamä crestine, i ne citeaza pe
Unguri; pe Munteni §i pe Poloni de tanta occisione hoL
minum et maxime Christianorum ac potissime Hungarorum
Montanorum et Polonorum "). Prin Munteni,
ceanu crede cA Ascelinus a voit sA inteleaga pe Brodnici,

Hunfalvy, op. cit. pag. 97 crede ca precum din Erdö-elve. numele

unguresc al Ardealultd s'a nöscut. prin traducere, Ultra Silvania §i mai apoi
Transilvania, tot astfel din ungurscul Havas el földje, am avea, in traducere.
Ultra montes nivium i mai apoi Transalpina.
Aug. Bunea, Incercare de Istoria Roma- nilor pan& la 1382, pag. 130 sq.
C. Koggniceanu. Romanii subt (Inguri pana la intemeierea Tarli Ro-
snanefti ;i a Moldovei, in Arhiva, XXXVII, a. 1930.. pag. 98.
Hurm. uzaki, Doc. I. pag. 235.

www.dacoromanica.ro
 20

,,a1 caror nume 11 socoteSe format din radicalul--

munte §i sufixul nic.
Plecand dela intelesul etimologic al cuvantului Brod-
nic, radic. brod i sufixul nic, istoricii no*tri au cautat sa
arate cari sunt acele vaduri la.nga cari a trait acest popor
al Brodnicilor.
Domnul Iorga crede ca. numele de Brodnic este 1m-
prumutat dela co obi§nuinta», mai mult de la co cancelarie
slavona», iar ipoteza sustinuta de Onciul, cum a Brodnicii,
ca i voevodul lor Ploscanea ar fi Romani, nu o admite._
lata cum argumenteaza D-sa In aceasta privinta:
«Daca in veacul al XII Inca ar fi fost o organizatie
Fomaneasca In stare sa duca a§a de departe lupte, cand cu
Turanienii cand alaturi de Turanieni, jucand §i un rol ca
Fel al lui «Ploscânea», evident FA am fi avut de multa vre-
me o forma politica, determinata In regiunile Moldovei,
uncle ea apare abia la jumatatea secolului al XIV. Trebuie
lasati la o parte deci ace§ti Brodnici, al aror nume va fi
avut sensul derivat de «pribegi», pe care-1 mentioneaza
Onciul §i a caror asemanare cu Cazacii Donului se poate
mentinea» 40).
D-sa pare deci ca. face deosebire Intre Brodnicii ana-
lelor ruse*ti i Brodnicii ce &Mau In regiunile noastre. Vor-
:bind despre identificarea Brodnicilor cu Bordonii (Brodo-
nii ), din cronica bizantina, cari lupta alaturi de Cumani In
contra Bizantinilor pentru «Bizantul vlaho-bulgäresc al
Asane§tilor», sustinecA ei trebuesc cautati In vadurile do-
brogene i basarabene ale Dunarii. aci zice D-sa: «Oame-
ni de vad, In partile dunarene, Brodnicii nu pot fi cautati de
cat la vadurile dobrogene i basarabene ale Dunärii
lor ei afluenti, acolo unde e vadul dela Isaccea, marele vad,
vadul dela Niacin, Vadul-lui-Isac pe Prut, Vadul-lui-Voda
pe Nistru. Ei índeplineau.aici §i functiape care,-pe vremea
Avarilor, Bizantinii o atribule la Dunarea vestica a§a nu-
mitilor vaOtat 41).
fiindca numele lor «de cancelarie» trimite la o orga-
Iorga. Brodnicii Romtinii, In An. Ac. Rom. VIII, s. III. pag. 149.
lorga. 1bidem, pag. 150. Cf. ;3 N. Binescu, Cele mal vecht Oiri bi-
santine asupra Rom4nilor la Dunicea-de-jos In Anuarul de 1st. Nat. Cluj..
Pafl. M6.

www.dacoromanica.ro
 21

-nizatie, d. Iorga.crede cá ar putea fi vorba de formatiunile

drastoriene §i dobrogene ale lui Tatul í ceilalti cari ar fi
format aci un fel de «Vla§ca» ").
Ademenit de in§elatoarea etimologie a cuvántului de
Abrodnic», d. lorga cade in contrazicere cand se gase§te
in fata interpretarii realitatilor istorice. Caci este silit sá
constate pe aceia0 Brodnici i In regiunile muntoase §i fara
de vaduri ale Carpatilor 0 se vede obligat, in acela0 timp,'
.sa treaca subt tacere pe Brodnicii din Ardeal.
«and Manuil, zice d. Iorga, a crezut ca poate strange
pe Unguri prim pasurile Moldovei, el a venit prin vadul de
1a Oblucita, cautand pasurile din Secuime 0 in cale el ia
cu dansul pe Vlahi, aceia0 ca VAdenii brodnici pe cari
vom intalni mai tarziu la trecerea marilor ape, in legatura
.cu formatiunile din Dobrogea 0 dela Silistra» ") lar mai
jos «Existenta unor formatiuni de state la Dunarea de jos;
existand pe la 1100 0 intinzandu-se fire0e cat numele de
Vigca, mentiunea oamenilor dela vaduri, Brodnicii i la.
-Ungurf 0 la Slavi; se va intelege cum trupele lui Manua
Comnenul au putut gasi... Romani in calea lor spre Ha-
Idu").
apoi «Am dovedit aiurea cá oamenii dela broduri..
mdeca dela vaduri, nu pot fi deck cei dela aceegi Dunare,
'uncle fiintase i un -stat al lor care trebuie admis, deci ca
-existent 0 acuma, acea Vla§ca a earii intindere mergea in
adevar pána subt rnuscele ").
Evident, avem de a face aci cu. Brodnicii cari nu traiau
-numai la vaduri.
In cele din urmá, vorbind despre Brutenii amintiti
alaturi de Blaci In luptele 1ui Ottocar al Boemiei in contra
imparatului german, d. Iorga crede ca ace0i Bruteni pot
'Fi «cel mult Brodnici moldoveni».
Din interpretarea faptelor istorice rezultà deci, chiar
Vezi C. Nec§ulescu, Ipoteza forrna(iuniktr politice roadme la Dunrim
In sec. Xl, In Rev, 1st. Rom. VII. pag. 122, care Incearca sa faca dovada drespre
-neterneinicia acestor formalluni politice.
Iorga, lstoria Romartilor, III. pag. 75.
Iorga, Istorla Romanilor, III, pag. 81.
Iorga, 1st. Rom. ¡II, pag. 108. La pag. 114 se vorbe4te de drurnul
trodnicilor dela Campulung Inainte spre Dunare.

www.dacoromanica.ro
 22

dupa d. Iorga, ca Brodnicii se gaseau peste tot, §i in Mun-,

tenia §i in Moldova §i in Ardeal, unde D-sa ji constatase
alta data-, iar nu numai la vadurile dobrogene §i basara-,
bene,
Domnul V. Motogna admitand pentru numele de
Brodnic o etimologie neacceptata de nimenea, a crezut ca
in vorba Brodnic am avea radicalul Bron sau Bran, ceea ce
in limbile slave insemneaza «poarta» §i sufixul «ic» §i a
socotit ca poate sa identifice pe Brodnici cu Vranceni,
avand aceea§i insemnare de pazitori ai trecatorilor, de pa-
zitori ai portilor "). Mai tarzitt insu§i D-sa a parasit ca
neintemeiata parerea ce emisese. -

Parintele I. Ferent, de altfel intiun studiu temeinic

facut asupra Cumanilor, gase§te priIejul sa se ocupe §i de
problema Brodnicilor "). D-sa, intemeindu-se pe interpre-
tarea diplomei regelui Andrei al II-lea §i a confirmarii
papel Honoriu al III, cauta sä stabileasca localitatea unde
puteau trai Brodnicii. Aceasta localitate nu putea sa fie de
cat la sudul Moldovei, langa Siretul inferior.
Iti ce prive§te insa nationalitatea acestui popor, Orin-
tele FereT4 nu-i socote§te ca Romani, aducand in sprijinul
parerii sale urmatoarele argumente:
Intemeindu-se pe faptul cA in unele izvoare ruse§ti.
Brocinicii,ne sunt prezentati ca nomazi, pe cand Romanii se"
*tie ca n'au fost niciodata nomazi, in sensul cum au fost
Mongolii.§i Cumanii; ca ei ne apar pe malurile ráului Oka
In anul 1147, alaturi de Cumani, ca aliati ai principelui rus
Sviatoslav; ca, mai tarziu, la anul 1186, dau ajutor, tot ala-
turi de Cumani, Asane§tilor; iar in 1222 §i 1254 ii gäsim
In Moldova langa Siretul inferior §i in 1223 la Calca ranga.
Don ca aliati ai Tatarilor, in contra Ru§ilor §i Cumanilor,
subt conducerea voevodului Ploscanea, trage concluziunea
ca Brodnicii nu puteau sä fie Romani ").
De asemenea, imprejurarea ca' Brodnicii sunt amintiti
in anul 1227 alaturi de Cumani, a caror (Brodnici sau Cu-
man° 'bonvertire la cre§tinism sau nurral la catolicism se-

V. Motogna, Revista Istoricd, anul 1922, pat. 55.

L Ferent, Cumanii i Episco¡sia lor, pag. 125.
L Ferent, loc. cit., pag: 127.

www.dacoromanica.ro
 nadajdue§te; ca in 1254 Brodnicii sunt numiti «infideles».
face pe parintele Ferent sa conchida ca Brodnicii nu sunt
Romani. Ei ar fi un trib din neamul turcesc al Berendi-
.cilor, popor nomad, despre care ne vorbe§te cronica lui .

Nestor. Ace§ti Berendici, locuind pe malul stang al Nipru-

lui ar fi fost numiti de Ru§i Brodnici, nume ce li-a ramas
§i la vadurile Siretului din Moldova de jos ").
«Argumentul, conchide malitios mai departe parintele
Ferent, este bolnav de un «nimis probat: ergo nihil probat».
A preface pe Ploskinia al analelor ruse§ti, cum sustinuse
D. Onciul in Ploscanea §i a vedea in el un Roman, ne pare
un joc filologic, fat% valoare decal acea a unui haz» ").
Cat prive§te Pro§tea-Prodnic de langa Tarnava sau
Borothnic de langA Sibiu, acestea, dupa parintele Ferent.
n'ar fi decal ni§te rexainiscente din epoca slavona ").
Pentru d. Romulus Candea, Brodnicii sunt un popor
de nationalitate romana "). D-sa se bazeaza pe cercetarile
lui Onciul §i pe cele ale d-lui Iorga ").
Domnul C. C. Giurescu, dupa ce constata existenta
neindoielnica a Brodnicilor in tara noastra, cA ace§ti Brod-
nici sunt o populatiune care locuia langa vaduri §i anume
langa vadurile raurilor din fasaritul Munteniei §i din sudul
oldovei, Ca «tara Brodnic pare a fi avut o intindere apre-
ciabila, de vreme-ce este amintita alaturi de Cumania» so-
cote.§te ca, Orland seama de imprejurarea ca. la data
cand apar Brodnicii, asimilarea Slavilor era fapt implinit,
int este lipsita de temei ipoteza care ii considera drept
Romani. D-sa nu separa pe Brodnicii voevocVului Plosca-
nea cari la 1223 luptasera la Calca, de Brodnicii din tara
I. Ferent, loc. cit., pag. 128.
L Ferent, op. cit., pag..129.
Vezi In Revista Istorick, anul 1923 critica Intemeiata .ce aduce 4. V.
Motogpa obiectiunilor parintelui I. Ferent.
Rom. Cándea, Dcr Katholizismus in den Donauftirstentiimern, pag.
iota 2.
5. La 1905. cAnd d. Iorga a publicat Geschichte des rumknischen Vol-
kes, Brodnicii, locuitori dela vaduri erau socotiji ca identici cu Moldovenii.
Câcl d-sa ZiCe 1. pag., 183: eFolglich sind diese Bauern an den cFurten, nichts
anderes als diejenigen Rumfinen, welche, wie es auch der Bericht iiber die kai-
serlich byzantinischen .Ziige besagt, in dem Wigellande der Moldau Ackerbau
trieben". In acelasi timp aminteste tot ad 1 despre Prodnidi dela FAgara., 51 de
Borothnicii dela Sibiu.

www.dacoromanica.ro
 24

noasia. i. prudent, D-sa crede ea in starea de astazi a

cuno§tintelor despre Brodnici, problema acestei popula-
tiuni amane deocamdatA nedeslegatA ").
Pentru d. A. V. Boldur, problema Brodnicilor este
una din cele mai interesante probleme ale istoriografiei noái-
stre. Aceasta importantA o atribuie in special faptului cA
avem de a face aci cu ni§te Romani cari traiesc in gait' de
granitele actuale ale tariii noastre ").
D-sa stabile§te mai intái identitatea dintre Brodnicii
analelor ruse§ti §i Brodnicii din regiunile noastre i supu-
nand unei arnAnuntite cerceari atAt cronicele ruse§ti, cat
§i toponimia provinciilor Voliniei, Podoliei, Chievului §i
Galiciei, ajunge sa constate un surprinzator de mare nu-
mar de localitAti de origine romAneasca. O harta ce inso-
te§te cartea sa- scoate §i mai bine in evidenta elementul
romAnesc din regiunile pe cari le cerceteazA. i d. Boldur
conchide cA, inteo vreme, raporturile dintre Romani §i
Ru§i erau de o strAnsa legAtura.
In acela§i timp, d. Boldur stabile§te definitiv §i forma
exacta a cuvAntului PloscAnea, banuitA numai de Onciut,
ca avAnd un timbru romAnesc, caci, colationAnd cronicile
Voscresenscaia i Academicescaia, care este numai o anexa
a cronicei numite a lui Lavrentie, constata' ca, in cronica
Academia numele voevodului este PloscAnea, cu A, <<exact
cum il preconizase cu spiritul s'idu patrunzator Dumitru
Onciul ").
Domnul Boldur insA ni se pare ca. gre§et,2te atunci cAnd
fixeazA patria Brodnicilor.
In adevAr, D-sa pornind dela imprejurarea cro-
nicile ruse§tii denumirea populatiunilor se face sau dupa
caracterul teritoriului unde locuesc acele populatiuni (Dev-
liani, locuitori ai dealurilor, Poliani, locuitori ai
lor), sau dela ora§ul din care ele- se trag ( Smoliani-Smo-
lensk, Periaslavti-Periaslavl, Novogorodti-Novogorod ) so-
cote§te cA i Brodnicii s'ar numi dupa ora§ul Brodi, pe care
D-sa Il constata ca fiind odinioara capitala i orgul prin-
C. C. Giurescu, Istoria Romandor, I, pag. 313.
A. V. Boldur, Istoria Basarabiei, I. pag. 111.
A. V. Boldur. Ibidem, pag. 115. Vezi §1 pasagiile din Cronica din
Novgorod, pag. 40 reproduse, de noi inai jos.

www.dacoromanica.ro
 75

cipal al regitinei din sud-vestul ora§ului de azi Vladimir

Volanski. Ora§ul Brodi, in al doilea rand, situat intrio re-
giune mla§tinoasa cu bait' i vaduri, regiune cunoscuta
astazi subt n.umele de Baltile Pinsk, a jucat in trecut un
mare rol istoric. Centrul Brodnicilor ar fi fost, dupa parerea
d-lui Bo1dur, intre Galiçia, Volinia §i Podolia ").
Din regiunea Brodnicilor, ca si din cea a Bolohoveni-
lor, la Sudul celei dintai, d. Boldur ne citeaza o sumede-
nie de localitati cari ne dau dovada despre a*ezarile roma-
nesti ale Brodnicilor. Astfel, pe langa numeroasele locali-
tati cari pastreaza in radicalul lor numele de Volohi, Bolo-
hi, Vlahi, Vlasi etc., numiri pe cari Slavii le intrebuinteaza
spre a designa pe Romani, ni se citeazá trei comune numite
Plosca, dupa care de sigur s'a numit voevodul Brodni-
cilor, Ploscanea, apoi localitatile Bronic, Brodnita, Broz
doc un Brodoc Il intalnim §i in judetul Vaslui "),Sara
nov (Satu nou), Singura, Troianov, i alte multe cari pas-
treaza pe dacicul <<dava»: Gnidava, Vlodava, Voscodavia,
Voscodauti, etc. si valul Troian, la hotarul dinspre
ridicat de sigur de Brodnici cari mai pastrau inca aminr
tirea lui Traian.").
O schimbare radicala in configuratiunea tarilor romar.
ne*ti s'a produs numai prin marea invazie tatareasca din
1241. Cu aceasta imprejurare Moldova ,§i Muntenia fiind
maturate de elementele barbare suprapuse, Romanii
parasit, d.upä parerea d-lui Boldur, lacasurilor lor din tara
Brodnic i din tara Bolochovenilor, unde se stabilisera di
mult, §i au imigrat unii spre Sud, In .Moldova, altil spre
Vest in Polonia altii, In. sfar§it spre vaile Ucrainei i pe
valea Niprului. Cei ce au ramas pe loc s'au .desnationalizat
complet i n'au lasatsdupa ei -deck o amintire slaba in topo-
nimia regiunilor ruse ").

Boldur, op. cit. pag. 119.

0 villa Brodnuk, o intalnim In 1253 In Nitria Cf. Pejér, Cod. dipl.,
V. 2, p. 137; cfiteva loca1itI derivate din Brod. In Dict. Geogr. al Rom.,
Brodn4a (germ. Strassburg) este un ora., In Polonia etc.
13oldur, op. cit. pag. 132.
Boldur, op. cit. pag, 140.

www.dacoromanica.ro
 26

Domnul G. I. BrAtianu, in doud. cArti ale D-sale "),

admitAnd pArerea lui Uspenschij "), crede, ca i odinioard
Dumitru Onciul, cA Brodnicii sun't acelasi popor ca i Bro-
doni-Vordoni din cronica bizantind, oi ix Booóvis , cd
numele lor este acelasi cu al Brodnicilor din anale1e rusesti
din 1147, uniti atunci cu Cumanii: cd acest nume al lor este
acelasi cu cel al Brodnicilor din documentele unguresti dela
inceputul veacului al XIII-lea; ca ei sunt stApAnii vadurilor,
adecd ai regiunilor din Moldova de miazdzi, vecind cu tinu-
turile Munteniei, brAzdate de at.da afluenti ai Dundrii; cd,
trdind in vecindtatea Cumanilor, n'au fost in totdeauna in
bune raporturi cu acestia; cd seful lor, un voevod cu nu-
mele Ploscdnea d. Brdtianu nu face deosebire intre
Brodnicii analelor rusesti i Brodnicii regiunilor noastre
se gdsea alAturi de Mari, cAnd acestia in 1223 invadaserd
Rusia sudicd.
Si se intreabd d. BrAtianu: «SA fie oare prea riscat de
a apropia de misteriosii N. nd. r sau V. n. nd. r pe Vordo-
nii sau Brodonii textelor bizantine, Brodnicii, pe cari can-
celaria pontificald, la inceputul veacului al XIII, ti con-
funda cu Romdnii din Carpati?... Ipoteza V. n. nd. rL-Vor-
doni, Brodoni pare greu de adniisy.
latá despre ce este vorba:
Un geograf anonim din Afganistanul de miazd noapte
a compus la GozgAn, In anul 982, o geografie universald,
intitulatd «frontierele lumii», in care ni
se aratd cd tara Maghiarilor se mArgineste la rdsdrit cu
muntii, La apus i miazdnoapte cu teritoriile Rusilor, la
miazdzi Cu tribul crestin al V. n. nd. r., cari sunt oameni
slabi i sdraci, stdpáni pe putine averi. MirvAtii sunt vecini
muntii V. n. nd. r. si se intind de aci 'And in tara Pece-
negilor i pánd la marea Neagrd ").

G. I. Brabant'. Vicina èi Cetatea Alba, pag. 33 1 Une énigme et tut

miracle historique: le peuple Roumain, pag. 98.
Th. Uspenschij, Obrazovanie vtorago bolgarskago carstva. Odessa.
1879, Anexa, pag. 35.
V. Minorsky, Une nouVelle source persane sur les Hongrois au X-e
siècle In Nouvelle Revue de Hongrie LVI (1937), pag. 305. Cf. oi Bratianu,
Une inigme, pag. 94.

www.dacoromanica.ro
 ArAtArile geografului anonim din Afganistan sunt
Intregite, cu un secol mai tArziu, de informatiunile ce ne
un Scriitor persan, cunoscut de obiceiu subt numéle sAu de
origine, Gardizi, care pe la anuil 1050 a scris o carte Intitu-
latA Zayn-al-achbar, <<podoaba istoriilor» in care !titre al.
tele ne vorbe§te despre Maghiari i despre popoarele
vecinate cu ace§tia. Informatiunile geografului anonim, ca
§i ale lut Gardia, ne sunt confirmate §i de alp doi scriitori.
orientali: de Ibn Rusta, dela inceputul veacului al X-lea
de Al-Bakri, dela sfAr§itul veacului al XI-lea §i de copia-
toril lor de mai tárziu.
lea' ce ne spune Gardizi In traducerea romAneasca a
d-lui A. Decei ").
«Intre tara Bulgarilor i tara Es-g-1") cari sunt tot din
Bulgari, este hotarul Maghiarilor. $i ace§ti Maghiari sunt
un neam de Turci. §i conducAtorul lor e cu 20.000 de cA1A-
reti; §i pe acest conducAtor II numesc K-n-de ") ì acesta
este numele stApAnulu$") lor celui mai mare. Si pe acel
conducAtor-care orAndue§te treburile il numesc dj-le "), lar
Maghiarii fac ce poruncesc dj-le. Ei au o pustie cu iarbA
loc vast "). $i tara lor e 100 de parasange pe 100 de para.
sange. $i tara lor e lipitA de Marea de Rim (=Marea Nea-
grA), care din rAul Dja.ihûn in acea mare cade "). $i
lo'cuesc ¡litre aceste rAuri. $i cuin se face iarnä, acela care
se Ose*te mai departe de fluviu, se intoarce lAngA fluviu
§i peste iarn5 sta acolo; i prind pe§ti i cu ace§tia 6§-
tigA hrana. $i acel fluviu este acela care e la stánga lor.
LángA Slavi este un popor din imperiul roman (Az Riun) §i

A. Decd. Asupra unui pasagiu din geograful persan Garctisi, in

volumul de omagiu al Fratilor Al. fi I. Lapedatu, pag. 881. Tot deln d. A.
Decel am imprumutat I notele din acest pasagiu al lul Gardle. Cf. 41 Gr.
Kuun Géza in A magyar hontoglalás Kutfoi. pag. 139 sq.
Minorsky Asia
(6) K-n-de = Kende.
Stapanultd, adeca regeltd.
Di-le, echivalentul lid rang la Porphyrogenitus, ung. Gyula. rom.
Gelu.
Minorsky: Ei poseda o campie Intinsa AA de larba.
In acea mare cade. 'Pasagiul acesta éste neclar. 'Minosky:.Tara lor se
gase§te langa marea di-Ram Ore care ettrg croua fluvii

www.dacoromanica.ro
 28

toti sunt cre§tini §i pe ei fi numesc N-n-d-r. Si ei sunt mai

multi decát Maghiarii, insa sunt mai slabi. Si pe aceste
doua fluvii, pe unul II chiama Itil Ti) iar pe celalalt Diiba.
cum Maghiarii sunt pe marginea fluviului, ii vad pe ace§ti
N-n-d-z (N-?-dh-z ). Si sub N-n-d-r, pe marginea fluviului,
este un munte mare §i apa ( =fluviul) iese pe lang.a acest
munte. Si dincolo de acest munte este un popor cre§tin §1
el sunt numiti M-r-vat (M-r-dat?) pi intre ei §i intre
d-r (N-n-d-z ) este un drum de zece zile... Si a§a se zice
ca numarul lor (al Maghiarilor) e mai mare deck. al Roma-
nilor (Rilm ). i ei sunt un popor deosebit... Si tara Ma-
ghiarilor este toatä cu arbori §i mla§tini §i pamantul lor e
umed. j ei necantenit fi birue pe Slavi §i mereu impun
Slavilor biruri §i pe ei ii au ca pe sclavii lor. Si Maghiarii
sunt adoratori ai focului merg in expeditii in çontra
Slavilor §i Ru§ilor §i de acolo aduc robi §i duc Romanilor
§.1ii vand...»
Prin urmare atat geograful anonim din Afganistan cat
.

§i Gardizi, precum §i Al Bacri constata ca intre Unguri §i

intre Slavi locuesc cloud popaare cre§tine, deosebite de Un-
guri §i de Slavi, considerati i unii §i ceilalti ca pagani
anume poporul M-r-vat, adeca poporul Croatilor (ung.
Horvát) sau poate poporul moray al luil Suatopluc, cucerit
de Unguri la 8940 al doilea poporul numit M-n-d (dh )-
r(z ) sau V. n, nd. r.
Observam, impreuna cu d. Decei, ca toate amanuntele,
atat cele de ordin geografic: muntii, Dunarea, cat §i cele
de ordin etnic: popor deosebit de Maghiari §i de Slayi, apoi
faptul ca ei sunt mai multi deck Maghiarii, dar mai slabi
.decht et, evident din punct de vedere militar, ceea ce
conglasue§te cu spusele Notarului anoniM cA stint cre§-
tini, pe cand Maghiarii §i Slavii sunt pAgáni, ca fac parte
din imperiul roman §i cA trdesc intre Maghiari §i.intre Slavi,.
departe de ace§tia din urma la o distanta de 400-500 km.,

71) Minorsky : Atil. lzvoarele persane confunda cele trei etape ale
asezarit Ungurilor : cea dela limn. Cu cea dela Atelkuz (Atel-közöt, 1ntre ape).
de care ne vorbeste Porflrogenitul gi Cu cea din Pannonia,

www.dacoromanica.ro
 29

toate aceste aratári ne fac sä credem ca ad este vorba de

poporul román " ).
«Chiar §ovairea in aplicatea punctelor diacritice, in
cele douà manuscrise, zice d. Decei care a studiat in amá-
nunte aceastá problema', ar aräta a in original numele a
fost scris altfel» ").
De aceea n'ar fi exclus ca subt numele V. n. nd. r.
sa se ascundA numele Vordonilor, adecá al Brodnicilor ").
Brodnicii-Prutenii. Párerea noastrá se deosibete cm,
totul de párerile istoricilor citati pAna aci.
Numele de Brodnic este dupá noi faptul il pre,
zentAi" n ca o simplà ipotezA traducerea in limba s'aya
a numelui de Prutean, locuitor al regiunei dela Prut.
Se §tie cä Románii, in afará. de numele lor de origine,
au purtat §i un al doilea nume distinctiv, luat dupá cursul
apelor in jurul cárora s'au a§ezat: Olteni, cei din valea
Oltului, Crkeni, cei din valea Criului, Timoceni, cei din
valea Timoculu. Bärateni cei din Banatul Timkului, Mol-
doveni, cei din valea Moidovei §i aa mai departe. Tot
astfel s'au numit Prutetti cei din valea Prutului.
Numirea de Pruteni, pe care o intilnim in cronici i in
documente, gásindu-se in lupa de intrecere cu numirea de
Moldoveni, subt care nume odinioará erau cunoscuti numai
iocuitorii de lángá raul Moldova, a fost biruitá §i ea a cedat
locul. Astfel s'au numit, cu trecerea vremji, Moldoveni nu
De altfel. Insusi Minorsky, lector de literatura si istoria permita
dela Scoala de studii orientale dela Londra, inainte de a se fi pronuntat pentru
identificares poporului N. nd. r sau V. I. nd. r cu tribul turcesc al Vunundur-ilor
de care vorbeste Mas'ficil si care ar fi invadat In 934 teritoriul bizantin. a soco-
tit ca trebuie identificat cu vr'o populatie romilneascA din Moldova sau din
¡Muntenia : tFavais tout d'abord pensé A identifier les N. nd. r.h quelque popu-
ladea roumaine de Moldavie, ou nléme de Valachies.; identificare ce a fAcut-e.
In urmA d. Decei, elevul lui Minorsky.
Decei, 1. cit. p. 899.
AtAt d. Decei cAt si d. BrAtianu presupun cA subt numele V.n.nd.r.
sau N.n.d(dh.).r.(z) s'ar putea sA se ascunda numele trecAtor al vreunui con-
ductitor al poporului romln, desemnat, inlAuntru, totdeauna prin numele de
4112umAm iar, In afarA, prin numele de 3VIsh.», dupA un vcchiu obiceiu turcesc
de a se numi popoarele dupA numele fefulul : Osmanlii (Osman), Selgiucist
(Selciuc).

www.dacoromanica.ro
.numai locuitorii, din valea. Moldovei. ci i cei clin, valea Si-
retului, din valea Prutului si din alte VAL putea
inlaturarea cuvantului. Prutean sa se fi datorat tocmai fap-
tului ca s'a generalizat intrebuintarea cuvantului tradus In
limba slavona. Astazi insa, prin fixarea, pe cale ¡iterará,
a graiului romanesc, se observa in limba tocmai fenomenul
contra'', cel al inlocuirii. din circulatie a elementelor slave
prin elemente de origine latina: vrednic prin .demn, vrerae
prin timp, obladuire, conducere, etc.
Intre faunae ce se varsa din teritoriul scitic iii fluviul
Istru: Herodot, cu cateva veacuri Inainte de Christo,s, ne
citeaza i raul .TT6pant, numit de Greci n tar-.
mziu, acela0 rat', Profirogenitul il numeste BpoOTos in
limba pecenega Boupea. Brutos. este forma ce se apro-
pié mai mult de romanescul Prut.
Porata sau Pyretus, insemnand in limba vechi/or Traci
o apa peste care se ponte trece cu plutele sau cu podul de
lemn, Istrul sau Dunarea nu putea fi trecut deck cu
barcile sau cu corabiile, Slavii and in drumul lor spre
miazazi peste Romanii Pruteni, adeca peste Romanii dela
vadurile sau dela podurile Prutului, le-au tradus numele in
limba lor, numindu-i Brodnici.
Asupra originii numelui de Prut s'au dat felurite eti-
mologii. Pare insa ca vorba e de obarsie Iraniana, modifi-
cata de fonetica traca i avand insemnarea de: trecere, vad
sau pod"). Domnul N. Dragan care ne citeaza toate aceste
etimologii, sovaeste de a face o apropiere Intre numele Pru-
tului i cel al Brodnicilor; dar, ne atrage luarea aminte asu-
pra Prutenilor din cronica lui Simon de Keza si din Cro-
nica pictata dela Viena.
Romanii Pruteni, in traducere slava, Brodnici, se in-
talnesc pe intregUl teritériu locuit de poporul nostru, i In
pecial in, Moldova, patria .lc)r de origine. .Deci, Ii gasim,
In acelasi timp, dupa cum o constatà documentele, si in
Muntenia si In Ardeal.
Cum insa, .dupa spusele cronicilor publicate de noi, re-

75) Asupra numelut de Prot, vezi V. Parvan. Name ae rand d,sco-sgtrice

pag. 8, A. Rosettl, Resturi de limb8 scito-sarmatii, pag. 8. Cf. o N. Dragan.
Romfinii din veacurile IXXIV pe baza toponimiei ì onomesticei, pag. 575.

www.dacoromanica.ro
 31

zulta ca Románii s'au desvoltat i mentinut pe un,teritoriu

toarte, extins. §i cum ei, in epoca migratiunilor popoarelqr,
n'au putut ramanea cu totul neatin§i de aceste migratiuni,
nu e de mirare cà Ii intalnim in regiuni atat de indepartate
de vatra lor din Carpati. i dei, cum observa d. I. Nistor,
dislocarea Romanilor s'a facut in mare parte °data- cu veni-
rea Ungurilor 71, cand. pamantul autohtonilor a trecut in
Proprietatea regelui, dar lasandu-li-se dreptul de migratiul
ne, este sigur ca o a§a de mare masa de Romani nu
putea sa imigreze in regiunile din Galitia §i din Polonia ra-
sariteana i sa-§i mentina, in acela§i timp, i institutiunile
lor i drepturile lor se citeaza in Galitia peste cinci sute
de "comune cu jus valachicum ") daca n'ar fi fost de
mult imigrati aci §i considerati oarecum ca autohton,i in
acele parti.
Iar daca intalnim pe Brodnicii dela Prut pan& in regiu-
nile Donului nu trebuie sa se uite ca. nicairea letopisetele
ruse§ti nu ne vorbesc despre ace§ti Brodnici, ca fiind
tori ai regiunilor in cari ei ne apar ca luptatori. In .aceste
letopisete ni se spune numai atat ca ei au luptat alaturi de
Cumani, §i intr'o imprejurare, ni se nume§te i conduca-
torul lor, Ploscanea.
Ace§ti Brodnici ai analelor ruse§ti cari lupta in contra
Ru§ilor sau alaturi de Ru*i. §i, totdeodata, gaud de Cu-
mani, pe cari Ii insotesc, sau impotriva Cumanilor, sunt o
trupd inarmata- dusa de imprejuräri pe cari nu le cunoa§tem
pdnd in regiuni atat de indepartate.
Uneori intálnim pe Pruteni sau Bruteni alaturi de Vla-
hi. Astfel in lupta regelni Ottocar al Boemiei impotriva im-
paratului german, din anul 1277, Thomas Tuscus ne spune
c.a. au luat parte §i Blacii i Brutenii: «Temptat cum multig
nobilibus Alamanie machinari rebellionem Brutenos et infi-
deles sibi in adiutorium vocat, sed deo disponente Brutenis
et Blacis inter se discordantibus suo rex Boeniie proposito
defraudatur 78) .
76) I. Nistor, Emigrtirile de peste mun(i. In An. Ac. Rom. XXXVIII ser.
II, Dag. 221.
77)Cf. i D.. Mototolescu, Ins. Vaischicurn In PoIonia, pag. 9.
78) Mon. Germ. Hist. XXII.. pag. 525.

www.dacoromanica.ro
 32

Acesti Bruteni pusi alaturi de «infideles», adeca de

necatolici, apoi alaturi de Blaci, credem ca erau Prutenii
brodnici, iar nu Ruteni cum ii socotea d. Sacerdoteanu ")
Domnul lorga e de parere ca acesti Bruteni nu pot ti Rute-
nii din Galia «ci cel mult Brodnicii moldoveni» ").
Prutenii cate odata numele Pruteni se confunda
cu al Prusienilor ") dupa cum numele Dacilor se confunda
cu ce) al Dacilor (Datilor ) din Danemarca se intalnesc
in lupte uneori .aIaturi de Mari. Astfel in lupta din anul
1259, impotriva cetatii Sandomir castrum Sandomirien-
se iau parte impreuna cu Tatarii i Prutenii: Anna quo
supra (1259) ante festum Sancti Andreae apostoli pro
peccatis Chnistianorum intraverunt Tartari cum Pruthenis.
Ruthenis, Comanis et aliis gentibus.terram Sandomirien-
sem ").
De altf el, nu trebuie sá ne miram de faptul ca Ron:tariff,
fie a se numesc Pruteni sau Brodnici, fie ca se numesc
Vlahi sau Volochi, se intalnesc in regiuni atat de indepar-
tate de vatra lor. In evul mediu Ii intalnim peste tot locuI
si in teritorii uncle nu ne-am astepta sa-i intalnim. Astfel,
izvoare vrednice cle toata increderea ni-i arata, la anul
1433, luptand impotriva Turcilor alaturi de Gotii crestini
din Crimea "); dui:a ce la anul 1210 ii gäsiseram luptand

Aur. Sacerdoteanu, In juryl unet lupte a Romdnilor cu Rutenii in and

1277, In Arhivele Olteniet, XIII, pag. 285.
Iorga, ¡atora Ronvinilor, Hi, pag. 150.
Cf. Chronica Albrici monachi Trium Fontium a Monacho novi
monasterii Hoiensis interpo/ata, in Mon. Ger. Hist. Scrip. XXIII, pag. 911:
Pruebeni pagani, nu pot fi decat Prusienii pAgani.
Godyslaw Paszka. Cron. In Mon. Polon. hist. II. pag. 585, citat de
T. Hotnog, Be_rsabgnii din cronicile vechi poloneze, In Arhiva XXXIV., pag. 69,
Domnul Hotnog crede ca acesti Prutheni sunt Prusienii.
8.3) Heyd, Le co/onie convnerciali degli Italiani in Oriente nel medio eve
U, pag. 119 ne vorbeste despre Valachi cari au luptat pentru apfirarea, in
anul 1433, a cetkii Theodor°. Cad ni se spune : L'armata turca era a campo a
un castello fortissimo della Gotla, che si chiama Teodoro, dove si trova it
signore della Gotta con trecento Valacchi e gli ha dato cinque battaglie ordinate
e non ha potuto obtenere... Vezi 1 pag. 160: Gli atranieri che si trovavano nella
cittit, come Valacchi, Polacchi, Russi, Georgii, Cerchessi ed ahri essi stegi In
parte venduti come schiavi, in parte caricati di catene.

www.dacoromanica.ro
 33

contra Bulgarilor la Vidin ") §i dupa ce i-am constatat mai

apoi, in anul 1260, luptand in armata regellui Bela al IV-
lea, impotriva lui Ottocar al II-lea, regele Boemiei.
Aceasta cercetare a noastra asupra problemei Brod-
nicilor, coroborata cu datele ce ni le procura' studiul celor-
lalte izvoare ale istoriei Romanilor, ne duce la concluziunea
ea, inainte de a se fi organizat principatele romane pe baza'
politico-teritoriala, cel al Munteniei pe la anul 1290 §i ce!
al Moldovei Cu o jumatate de veac mai tarziu, au existat
In regiunile noastre mici organizatiuni ale populatiunilor
romane§ti, dintre cari ni se amintesc intre altii Brodnicii-
Pruteni §i ca cel dintai voevod ce-1 intalnim in pragul isto-
riei noastre nationale a fost voevodul Ploscanea al Brod-
nicilor.
In acela§i timp, ni se pare ca se adevere§te §i parerea
acelora ") cari sustin c.:a injghebarea celor doua principate
romdne s'a putut face, complet §i inteun timp a§a de scurt,
numai prin conlucrarea, pe lana elementele interne, §i a
elementelor externe, in Muntenia prin elementele roma-
ne§ti de peste Dunare §i de peste Carpati, in Moldova prin
elementele romane§ti din Maramure§ §i de peste Nistru.

84) D. Jos. Schiopul, Un comes Scibiniensis la 1210? in Daica Istoria

2, pag. 65, crede a este vorba de un comes din Sebenicul din Dalmatia.
85)Cf. A. V. Boldnr, op. cit. pag. 158.
3

www.dacoromanica.ro
 TEX T EL E
A

LETOPISETELE RUSESTI ')

Anul 1147
Anul 1147. In luptele dintre principii ru§i, purtate in
anul 1147, au luat parte_pgklnd ,Cumani, §i cete de Brod-
120:::*Iff
- rn
C)
1. CRO CecOAT EVSCAIA 2)
CBHTOCHBB'b we npH a y Hepinmcga, H Torga npH-
Aoula 1(13 Hemy CAR 1431, flonosenb, 0173 yew', ero, C13 BacznemT.
110110BEIHHOMI, 60 gaAH npHcnanti CR 6HxyTb, Talco pexyge : npa-
maemb aAoponin Tnoero, a Kan Hbl BenHum K'b co6t CO CH.1010
npHTH? B'b TO we Bepema npH6troula H313 PycH A131.JKb1 11 Ho-
Htgama emy BonoltHmHpa B1 tlepinirost, a Hannan y CTapo-
Ay613. CBSITOC.IlaBI we npinke w AtTOCJI3B1110, H Ty npH.nowa K'b
nemy Apyani 110.11081rh, TOKCO6Htlif, H upHcTaint K'b HHM'b
mHpa goqe6Hqa H roptHa, H nocaa H Ha CMOJIHgHb1, H Howe-
Hama Heprb Yrphi. 131 TO we spes' 131,1613mm nocammini
B0.10AHMepH H 143HC.13BHH H3% BAT/P113, H313 BpHlibCKa, H 14313
H oTTytta Hyie itenrOpbCKY, HAe aa-
MbileHbCKa, H H313 B.TIOBe,
em% BCH BRTH1H H JO BpAHeCK'b, H JO B0p06iHH'b, 110AeCbHbe,
Aomoromb H MueHecwb. B1) TO we Bepemn npHAorna xi) Hemy
Bp0AHENH, H 110/10BLIH npirgotna K'b Hemy MHO3H, yent ero.
B'b TO we Bepemg 143HCJIaB13 ltaBbIA0BHIlb 143% HOBar0p0AB HAe
4-lepHHrofty. 1313 TO we nepemst npHAe noprbBipii, nais67, KO
CBATOCJI3BY AnsropbcKy, H OTTyAa HAMM M1H3HeCKy, CBSITO-
C.113BH4eM13, HC'b rioprenHmewb, H C'b 11011013HH, H Ty A3511313
HM13 1(am:if MHOrbl, H nonne ic rpaAy Ha 143BCJIBBH113. 14 inc.=
yroHinna 11 TIOCHH OT'b BOJIOAHMHpa Aanbukonaga H Orb
Bcesonomia, peitytie : He Hmtn Ha HU B73 TOM'b wano6b1, HO
6yAeMbl BCH na OAHH'b My)Kb, H He 110MHHH 3110613 HalliHrb
a xpecrb ICb Ham% utnyri, a oTtuniy CB010 13733MH, H 61TO ecmH

Letopisetele rusesti, editia Comisiunii Archeolog ice din St. Peteramrg.

Cronies Ipatievscaia, pag. 27, seq.

www.dacoromanica.ro
 36

mum Timm, a To TM BlaBopoTitms" H Rtnosama xpecrb,

H He ynpaHnua. Toro we ni3Ta nocna B011oAHmHp% H Hail-
cnaft-b Itasbutompla Hal LlepmaroBa nocnbi irb Hasicnasy KIM-
WO Kiesbcgomy, pexa: 6paTe! ce sawn, Ofir0B1111b CHHTocnawb
BonoCTb M110 135ITH,413, nOHAH1313 HaHb, awe it npoweHeili3, TO nO-
HBer13 Ha AIONVIM Cywnanb, n1060 C% Hicarb mlips cinopHArb,
mo6o 01 CI HIM% 6behrb".

2. CRONICA VOSCRESENSCAIA 1)

1146. H noHen13 Bb1HATH ero Ha% nopy6a, II Hecoma H 131

Kenji°, H newa Ty 8 nHill, HM BMA, HH Insi, MI rnarona, HO TORMO
Ayala 613 B% Hemb, H nosen13 CH 110CTpHillti EyeHmifo emicxony,
noToms we oTAa emy Borb HemouxH, H npmenowa H In Mewl,
eb MOHaCTbipb cHHTaro Oeonopa, H npnaHa Hrymella H 6paTito,H
coBgballi Hm% we 061314a111, Ty nocTpHwecs 11 B'b cxHmy. Ha
npexHHH we BO3BpaTHM01. orlaBblikOBH4H nonowa orb Kopanena
X0 4le6pHHboxy, a CBsITOenarb BeeBOnOn14,1b OCTa B1 KopatieSt,
a oTTyiky nocna B1 I(03eneCK% KO cTpbiemt cHoemy CHaTocnmay,
rnaronH: PlaRcnawb MbcTinnaBHqb nomen.b rb RieBy, a AanblA0-
BHHH C% POcTHCIlaBOm% MbeTHCnaBlitlem% C% CmoneHbCKHm% xo-
TAT% OTO no Ten". AaBbIBOBlitia we npmneirb cTacTa BO ,r_e-
6psitibeiri3, a CBATOCnairb Ha% KOBVICKa kute AtA0Cl1aB.1110; Ty we
paa6onl3cH KH5lab 14Bairb 10pbeffl411b, BHyK1 1301100114mepb. CBSI-
TOcnaBI we oTTyty noHne 1C0 OceTpy, H Ty OTCTy1:1H Orb Hero
14nm-um Bepnaprimb Ki POCTHCnaBy CMOneHbCKOmy Klifi810, Baeml
y CBSITOCnaBa 200 rp1f3eirb cpe6pa, a 12 rpHBeHl anaTa. IIpm-
imenmy CBSITOCnan B1 RonTeCicb rOp0/41, 14 Ty npllcna emy
10pbm BanonHmepHgb nOMotib, THCAlgy 6poHHHIeb npywHma B13-
oaepbcxie. CHHTocnans we nepe6pawb xpywmiy, x0T13 HTTH c%
BinoaepuH Ha AaBh1A0B1411H xo /1131X0CnaBn10, H B% To spew' nasa
HHHemoraTH 14Bairb 10pbeultib 14 6bICTb 60.3eirb Benmx,CBATocnalrb
we He 13xa orb Hero, HH AppialHbl nyCTH, C.ribmaime we AaBbi-
nowy4a, owe npmcna 10pbH nomonb CHHTocnarty, 14 He cmtcTa
no Hem:b OTO, Ho clasawa BATH4H If pl3cTa HM'b : Ce eCTb BO-
pOrb H Rams, H Hams ; Aa 110BHTe y6HTH ero neCTb10 11 APpiatHy
ero Ha6irfre, a HmtHie ero Ha nonoHs Haub", H Tax° nommaTHc-
TacH 1431 Aimoc.rmeng.

3. CRONICA NICONOVA 2)

1146. A KFIgab Be.I1HKH CBSITOC/laWb OfirOBHIlb line Irb go-

aeacKy, H Hal, RoaeacHa HAB KS klmocnamno, H Tamo paa6oni3ca
y Hero KH0313 MBaHICO CbIll'b KHR)Rb 10pbeln 13.71aAHMeplPia Ma-

Cronica Voscresenscaia, pag. 37.

Cronica Niconova, pag. 171.

www.dacoromanica.ro
 37

Homalub. }<Haab *e CINITOCJIaB% 0.11TOBW1b HAe BT2 PABaHb, H 6b1B1)

BO MgeHCK13, H 111 Ty/113, H Erb Ay61(.13 Ha jloHy, H Kb EJIII13 H 131
Ilp0HCICII, II lIpiliAe Bla 13e3aHb Ha Oxy, H noHiris Hoeprb no Oxt,
II npe6burb BO rpax13 OceTp13, H Tamo oTcTynx Orb Hero KHIlab
14BaHKO Bepna,tunixs, Cb1H% POCTIICHaB11b, BHyKb MCTHCJIaBllb,
npamyrb BnaAnmepa MaHamaxa, npanpanyxs Beenonowb, npe-
npaapanyrb Slpocnannb, nPaugps Henuxoro Bnammepa, H Hlte
KO oTny caoemy PoeTHcnaHy Kb CM011eHeCK'bo a CBSITOCI1aB'1I Rpm
Esepxs no OKil OHO, H npHweirb CTa Ha yCTb I10pOTBb1 Om
Hs llio6HHnit OM0001313, H 11pe6b18s Ty MbICJIHIlle "ITN K'b KO/10T-
cKy. 14 npHcria ¡CL Hemy KIII13b K)pbm BnaAHmepnqb MaHomawb
11373 CY/HAWN' B13 110MOI1Ib geTbipeHaAecsiTh TbICHINb 6p0HHHK'b, a
KHIlab 14351CJIaWb AaBbIA0BHIlb H 6parb ero BonoAnmerb ,TiaBbIAO-
BHIlb, TO cnbunenue He CM13CTa I10 HMI, HTH, HO 1312313paTFICTaC51
4131 kbAOCIla131151. Toro we whTa npecTanHcx 1(H113b 14BaHKO K)pb.
el31411b, BHyleb BOJ1OAHMepa MaHomaxa, y KH51351 C1351TOCIlaBa On-
roaaqa Ha yCTb 110p0TBbl pim 13% 1110611H1rh AM0001313, WhC511ja
MapTa Erb 29 aelib, H Haemine rim(' ero 6paTia ero, KHBab BO-
pHC1D 10pbeB1iqb, H Kliflab 1.11t6'b K)pbeBHtlb, H HAolna KO only
cnoemy, HenHxomy KIII1310 100610 Brialmmepwno MaHomainy, B'b
CywAanb, a CBATOCJ1aBb rige 011TOBHgb Haeprb I10 01C13 ptut,
npe6bmax Cl) BeJIHKI4M% K11513CM13 K)pbems Cymmancolms, C'b
CbIHOM% Bermoro KH51351 BonoliHmepa Manamaxa. Toro we ntTa
npecraancn 6/lar011tpHag KHArHHII HHoxa MipHHa, 2un4 nenHxoro
Kliflag Bnalumepa MaHomaxa, mtcxna anptnx Hs 30 gel-lb, a no-
noweHa 6b1CTb BO CINITerl NepKBH Hs moHacTbipH, Kb HeAll we
nocTpHwecn. Toro we ntTa axbnaina meTmpe nepxBH xameHm....

4. CRONICA TVERSCAIA1)
1146. Ha Ty we OCeilb 14rOpb B1 nopy613 601113Hb 6t, 14
11p00511.11e qepHembeTna, 1(H13b BeJIHKIII we NOMA HignycTH(B)um
ero nocTpwill, H 6bICTb 1IOCTp11WeH'b B'b IlepeNCJIW31111 0TT3 enn-
cxona Eylmmig, 110TOM'b we oa,Ekpast, H HeAotua ero Kb gieBb
B'b maHaeTbipb CBSITar0 c1le0A0pa, H Ty cxbimy B733110/KHWa Ha HL.
orlaBbIA0BH'I11 we nomkoina aa Cnnrocnaaomb ¡co Ae6psnibcxy, a
CB11TOCJ1aBb BCeB0/1010111b 0111`0Bliga OCTa B'b gapagent, a CBS1-
TOCaaBb 14373 Koaenbcxa Hixe ICb ith/IOCIlaB.TIFO : Ty we paa6onlicsi
y Hero I4BaHb lOpieB14913. Om, we none 1C13 CecTpy, 14 Ty POC-
THCAaBligb 14BaHb BepnamPiHnqb OTCTy1113 Orb Hero IC13 POCTH-
can), Kb CMOJleHbCKOMy, a CBSITOC/laBb npinixe BO KO.T1TeCKb ro-
11 Ty npHc.ria emy lOpiii 01011POPYKiii 1131 Cywkaim HO-
MOtib 1000 6p0HHHICb, a DABBIA0B1111H TO C11131111aBIlle, He cminna
NO Held% NTH, HO B0311paTHCTaCR 1131 ithAocnan.rm.

1) Crortica Tverscaia, pag. 207.

www.dacoromanica.ro
 38

Anul 1216
Anul 1216. In luptele dintre principii rusi Sviatoslav
si Iaroslav, iau parte, pe 15n0 Cumani, i trupe de Brod-
nici.
5. CRONICA DIN NOVGOROD')
1216 . H 6bnna Ha Topomws Ha Owls Capis y CBSIT'bil
Mapnwis, anwin B'b 9, B'b Be1INK'b AeH13; H Ty npiisxa KOCTHH-
THHI, KHH3b C'b POCTOBgH, H napagoBaulacn BHIVEBIlIeCH,H xpecrb.
utnoamna. H oTpHnHwa BononHmepa Hcxoacxaro C'b Appiamoio
B73 POCTOWb, a camH nplimegwe nonschs, cTasua npoTHsy Ilep-
cncnaHnio, B73 @omitHy Hentmo. H txamue Ha% Honxorb, 110A1.
ropojkoml Hammawa genowisica H Hcnbrrama, owe K1151351 Apocna-
Ha B'b ropoAt HisTy, nomen1 651111e K73 6paTy 10pbews C'bI10.71031,
CKOHHB'b BC10 CH010 BOROCTb, C'b HOBT0p0AgH H C'b HOBOTOIDKUN,
a 10pbm, co CuTocnaHoml, H C73 BonogHmepoml, BbImeJIL 6Hwe
11373 B0.110AHMepa C73 acem 6paTbeio. Il 6Hxy norm's CH.I1H11 BenmH,
MypomnH, Bp0AH/11.111 H rOpO,VIalfb, H BCH cHna Cyanancgoll 3em-
M4, 6Hine 6o nornaHo 11873 nocend go nisunia. One cTpawHo
1110A0 H AHBHO, 6paTie! nollgowa Cb1H0Be Ha OTLIH, a onus Ha
atTH, 6parb Ha cipaTa, pa6b1 Ha rocnony, a rocnona Ha pa6bi.
H cTa Apocnawb H 10pbH C73 6parbelo Ha ptut Kat, a MCTH-
cnawb H B0J10,1111Mepl C73 HoHropow nocTaancTa CBOH 110.7KbI
6.7H31 K)pbel3a, H Ty CTONCTH, a KOCTHHTHH73 nanis cToHwe
CBOHMH I10.11K131, plgt AligH10. 14 yaptma nonym cTomna Rpo-
CnaBnH ø 10pbeB131, R nocnama JIapioHa cowcoro WI3 lOphio :
KilailHeM'b TH CH, HtTy CL T06010 06111113I, o6Hga C'b 5Ipo-
cnaHowb". OTHtma we 10pbm: opus% ecmb 6parb 5lpoc.na-
H nocnacTa Irb ApocnaBy pxyme: nycTH mywH Hoaro-
ponms H HOBOT0p)KgH I LITO ecH aaillerrb BOHOCTH HOBrOpOATIKiH,
Bonoich BICHSITH, a Amps C73 HamH BOHM!, a 'Teal, xi, Ham%
utnyil, a xpoint He nponmsars" ()Tatum we gpocnawb: mxpa
He X0"1/0, a mywa y meHe; a nanetie ecTe wmf , H Bb111111H ecTe
axis pbt6a Ha cyxo". H cxaaa Aapiowb Ty ptoib xHsaehub H Hut-
ropoixuehrb 14 llama nocnacTa Wb o6isma icHnaema C'b nocatnHeio
pistibm: mu npiunms eats', 6paTe 10pbH H SipocnaHe, He Ha npo-
nliTbe xpomf, He nail Eon. CTB0pHTH Toro, ynpaHismcss, MbI ecme
unemeHmiuts, a nanHsch cTaptriumcmo ROCTHHTNHy, a nocanHTe
ero B73 Bonogismept, a Bawl, mum Cymanbcxan BCH".
Bononumep% we CMOnetICKiii HOCTaBH gOAKI CBOR C'b
a orb Hero MbCTI4C/laB'b H BCeB0110A73 C'b HoHropoww, H Bono-.
Ammeps FICKOBWIN. a orb Hero CTN ROCTAHTRWb POCTOB-
NH, ApOCIIHB'b we cTa C73 CBOHMH 110/1101, H C73 MypomboasmH
C'b rOpOplaH131 R CI Bp0AHHKH upoTHey B0110101MePY n CM0111151-
110M73, a 10pbH cTa npormsy MbCTHCIlaBy H HOBrOp0Agehrb.

1) Cronica din Novgorod, pag. n seq.

www.dacoromanica.ro
 39

CRONICA VOSCRESENSCAIA 1)

Are aproape acela§i cuprins ca §i cronica din Nov-

gorod.
Anul 1224

Anul 1224. In lupta dela raul Calca dintre Mari si

principiti ru§i au luat parte, pe lAngi Cumani, si trupe de
Brodnici. Ace§tia, subt comanda voevodului lor Ploscânea,
au luptat impotriva principilor rusi, fiind de partea Tha-
rilor.
CRONICA DIN NOVGOROD2)

1224. Toro we PYCbCTili 1CH51814 He nocaytuawa, HI nocnbi

Ha6Hwa, a camm noHnowa I1OTMB 11M'b, II He AoLubillure 0.11b111132
14 crania Ha Airimpt, 14 upticnaura rb 1111MT3 wropoe [menu Ta-
Tap!, pexylue Taxo : a ecTe nocaywaim Flononn, a 'imam Ha-
ma ecTe H36HnH, a aneTe apoTioy HaC'b, T8 Bbl noHnHTe; a Mbl
Ham, He BaH1114, ;la B1 cemb Bon,. 141 oTnycTHina Iwo% 'local.'
14rb. Torna we Mbemcnaab nepe6ponacH AH4311Pb npenae B'b
1000 BON Ha cTopowm TaTapbcxbui, H no613AH ii, a 11pOICI 11X'b
1313613We C'13 Boettonolo CBOI1M'b fema6erowb Bla Kyprawb [10110Bb-
libCKb111, li TY 14M13 He 6131 MOilli, 11 norpe6oula soesony caciero
fema6era MOM B'b BehlAN, XOTHIDe HOIBOT1 ero y61110CTII, N Ty
h Hantaoma, xcripocHwbwe n021013bIlli y MbCTLICJIBBB, 11 y6mina
H. Cabnuairbwe we TO KHH811 PyCbCTili, noHnowa aa 01.111i311pb, N
HoHnowa BCH Erb Rynt DO 1114X73 we, Kamm 9 mirr, A aaHnowa
aa ganawb-piwy, 14 nocaama B'b CTOpONUOCI 5IPYHB CI 110110BbD11,
a camx CTaH0h113 cTama Ty. Tuna we Slpywb CICTYMICH C12
1111M11, XOTH 6/4T14CH, 11 no6trouia He ycntsuire HINT° we no-
IlOBLUI Haaairb, H HormiTawa 613HCB111e CTalibl PYCbC1(131X73 ICHH3b,
He ycntwa 6o 11C110.11411TNCH npoTHEly NMI., H cuurrowaca BCH,
11 61ACTI, Ci31111 ana 11 moTa. MbCT11C11BB'b we KLIBBbCKbIll, EINAR
ce sao, He ;mono' ci, mtcra mucamo we, cram) 6o 613 Ha ropi3,
Hav. pimno Han. ka.iwohm. Bis 6o MI3CTO TO RaMSIHNCTO, If Ty
yrowii ropon% °KOH° Ce6e Ha 1COM3X1, A 61401 CI BIM 1331 TO-
poAa Toro DO 3 AH11. MHI4 we TaTapH 11014A0111a DO PyCbCKb1X1
KH11314VE, 6bf011e AO AH'illIpH, a y ropoAa TOTO OCTa 2 BOBBOAt,
UbrblpiCall'h II Te11110KBH1, Ha MbCTNCJIBBB 14 Ha BATH ero Ha
AHAPefl H Ha anbacaunpa Ay6ponaibcyaro Bi3CTa 6o 2 104HBH
CI MbcTmcnaBohrb. Ty we x BponHaiim ci, TaTaphi 6bnua, a Boe-
Bona linocabnia, ii Ti 0KBHbHb111 Boeaona atnoaarb xpecTs 9bCT-
Hbl# ICS MKTHCHaBy 14 Irb o6.13ma roulaema, HKO MX% He EARTH,

Cronica Voscresenscaia, pag. 121 seq.

Cronica Novgorodscaia, pag. 90, seq.
www.dacoromanica.ro
 40

firb 113-
HT, HyCTIITH 11211 Ha HCKyErb, S c-bnra OK3HbHMH, npeAa
Bf1311Th TaTapOWb; a ropo» B13511113 II 1110AN macticoma, H Ty
KOCTMO nanoma, a 1CI01311 14M-bwe nanasnwa, nonsKnanswe noxb
Alcxbi, a CaMH Bepxy ctnowa 0613A3T14, fi TaK0 WHBOT1 mrb
icomouia, a HHbIrb KHli3b AO AB-13npi3 rompo y6nwa 6: CBIITO-
cnaBa IlHenbacaro, Plancnana 14Hrsoponng1, CnnTocnana W1Ohib-
cKaro, MbeTHeilaBa I4epHHrOBbCKar0 Cl) CbIHOMI, Doprx FleCB13H113-
cKaro. Tizna We MbeTHC113131 MberliC113811H15 nepewe nepe6trs
AH131Ipb, OTptfl Orb 6epera nonbe, ika He HAyTb TaTapli RO Hfirb,
a ca ms onna y6twa, a npomiR BOH BeCATLIH npiine xowno 131-
CBOSICH, a 14Hblrb 110110811H no6Rwa H31 KOM1, a nHoro 113'b nopTa.

8. CRONICA VOSCRESENSCAIA1)

1223. TaTapams »ce 611'310111HM1, AaHNHOBH we na6nna1ow,e

Hrb CBOHM1 nonicoms, 0 Onronn gypcxomy xptnico 6biowycn es
HHAIH, Tora we %pm, n HHHH Borign n0.110BetibCTII4 cscrynn-
tueca C13 HOMO, xoTnnw &mica; naKbi we BOCKOpt no6trowa
WM10131114, 14 noTonTaula 6twane cTaHhl PyCK121X1 KHH3b, a ICHH3H
tie ycntwa 011.111MITHCH LIOOTHBy I4X1, H CMHT01113CH BCH BOHNI4
PyCTI11, 14 6bIcTb cttia ana H 1110Ta, rptrb pago HaWHX1 Pyc-
RSIMS 11011KOM'b 11061111AeHOM1 6bIBWHA41. AaHH111 we B0AtB1, 5IKO
xpIntiae 6paHb TaTapboca Hanewnrb, o6paTti KOHb CBOA H no-
6twe 0T1 ycTpemneHia 17pOTHBHbIrb, H nwana BOAM 14 niri, H no-
ilIOTH paHy Ha Th.lecH CBOeM1, BO 6paHn we He 1103H3CH xvitno-
CTH pago mywecTna BoapacTa cimero, 613 6o npsas H xpa6ops,
He 613 HH 131, mems we emy aapoga. 11 6bICTI3 no6tAa Ha BCH
Kiifi3H Pycide, alca we He 61mana °Ti. Hagana PycKoh. aemnn HH-
xorAa we. Btintbs we ce benswill 1(H513b Kiesbociii 6bmwee ano,
He nenwecn mucamo we cs mtcTa, cTans 6t Ha ropt HalCh
ptxmo RalIK010, 6t 6o mtcTo xamemicro, H Ty r4HHHIlla ropo-
Aorb C1 KOJIbeM1, H 6HCH Ci. HOMO HTh ropo,na no 3 nHn. A
HHHH TaTapose nonnowa nocnt PyCKbirb RHsaell, 6b1onke Hrb H
AO Antripa, a y ropona ocTawacn Ana BOeBOAM, tierbipKawb H
Tewylcawb, Ha KH13f1 MCTHC.113Ba, H Ha 3fITH ero Ha AHApea, Ha
AnexcaHnpa Jiy6ponbcKaro, 6tcTa 6o Ty 2 KH2351 co IcHnsem-b
MOTHCHaBOM73. Ty we N BOOAHH1111 6bI11 I CTapb114, H BoeBolia Hrb
nflOCKHHH, H Ty oKaaHHirt nawa poTy KO KHH310 McTncnany H
o6tma imaema, SIKO He 143614714 firb, HO nycmTn Hrb Ha HCKy111,
conraBT, oxammiii npeAacTb xxi, CB5133131, TaTapoms, a ropolkl
sama, monea we nactRowa, a mHnseti nomanowa nons ncxbi,
ci3Bowa B'bpay Hrb o6tnant, H TaK0 Ty acoHgawa 10-151311
WHBOTT, CBOR.

1) Cronica Voscrcsenscaia, pag. 131, seq.

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE BIZANTINE
NICETAS CHONIATES

Anul 1186. Nicetas Choniates Acominatus, intr'un

codice din Venetia, Fol. 104, pe verso, ne spune cá Bor-
donii, o Bopbévrg considerati ca Brodoni sau Brod-
i

nici 1), o ramurà a Tauroscitilor T CLUO0O-KOJJV earoaTraEs, au

dat ajutor Asane§tilor in luptele acestora impotriva arma-
telor bizantine.

IKO.CO. 'AV Tap nvoq áboúXwrov Ç bOpo, rIEEIVew TE Kflì XiaV

ap1110V, Kai oi K Bopbewrig ot5-ro1, TOO -aavElv inrEperftTal, Kett Taupo-
axuaCùv CorourretbEq, ^Ovoq bi Kai 0i5T01 KáTOX0V toiq KaTec Tew
ATMOV EuvapeqiEvol papfiecpoig, auvunku(pav duToig iiTTTladal Kai aUV-
a1TúJX0VTO, bi TrEpatiadiv òptcagictv, fins etTr000e Tois álTO-
aTáTalq Kai errXoúpoiq szOIXabatcpeOat finexpotíaw KaaCtimE EutißaXibv Kai
xantbubEctq 6TnaD.E.v EEEKÉVTlaCtg.

1) Th. Uspenschij in Obrazovanie Worago bolgarskago carstva. Odessa,

1879, in Apendice, pag. 35.

www.dacoromanica.ro
 C
DIPLOME REGALE BULE PAPALE
I

Anul 1222 (inainte de 7 Maiu). Regele Ungariei, An-

drei al II-lea, confirma' din nou donatiunea ce facuse mai
inainte cavalerilor Teutoni in tara Barsei §i le mai acordà
noui privilegii1).
In nomine sanctae trinitatis et individuae unitatis 1. An-
dreas dei gratis Ungariae, Dalmaciae, Croaciae, Ramae, Serviae,
Galaciae Lodomeriaeque rex in perpetuum. Inter regalis excel-
lentiae insignia, quibus recolendae memoriae antecessorum no-
strorum recolenda memoria insignitur, illud 3) excellentius et com-
mendabilius prae ceteris invenitur commendandis hospitibus
largioris liberalitatis dexteram porrigere, quorum conversatio
et utilis esse 4) regno dignoscitur et °ratio deo esse commen-
dabilis reperitur. Hinc est quod piae recordationis parentum
nostrorum vestigia pio desiderio amplectentes et aeternae vitae
bravium cum eis post praesentis vitae cursum 5) apprehendere
cupientes Hermann° magistro religiosae fraternitatis hospitalis
sanctae Mariae Theutonicorum 6) Jerosolimitani eiusque fratri-
bus tam praesentibus quam futuris caritatis intuitu quandam
terram Burza nomine ultra silvas versus Cumanos licet deser-
tam et inhabitatam contulimus pacifice inhabitandam et in
Primul codice din anul 1280, de pe actul original, este insemnat de noi
cu litera A. Mai existà apoi al doilea codice din anul 1260-1270 al cAlugarilor
din Viena, insemnat cu litera B *i al treilea codice din 1317 al archiepiscopului
Thomas din Strigoniu, insemnat cu litera C. Documentul este reprodus de N.
Densusianu in colectia Hurmuzachi, L pag. 74, de Teutsch-Fimhaber, Urkunden-
buch, I. 17, de Fejér, Codex Dipl. IH, 1, pag. 370, si de Zinunermann-Werner,
Urkundenbuch, L pag. 18. Pe acesta din urnki 1-am luat de baza pentru textul
nostru.
Unitatis, in A. In nomine sanctae et individuae trinitatis.
Illud. In B §i C istud.
Esse. In A lipseste.
Post praesentis vitae cursum, in B *i C praesentem cursum.
Theutonicorum, in B Thevtunicortun.

www.dacoromanica.ro
 43

perpetuum libere possidendam, ut et regnum per conversatio-

nem eorum propagatum dilatetur et elemosina nostra per ora-
tionem eorum ad remedium animae nostrae et parentum no-
strorum coram summo 1) deo deportetur. Praeterea eís conces-
simus, quod si aurum ye! argentum in praedicta terra Burza
inventum fuerit, media pars ad físcum regium per manus fra-
trum deportetur, reliqua ad eosdem devolvatur. lnsuper libera
fora et tributa fororum eiusdem terrae eis totalíter indulsimus
et ad munímen regni contra Cumanos castra et urbes lapideas
construere eos permisimus, ut et inimicis Christi resístere va-
leant et personae nostrae et heredibus nostris legitime nobis
succedentíbus ad coronam ad honorem pateant et munimen.
Statuímus etíam quod nullus vaivoda super eos descensum
habeat, líberos denarios et pondera eis remisimus et ab omni
exactione et collecta eos esse permisímus liberos et immunes.
Nullius iudicío sive iurísdictioni, nisi solius regís subiaceant.
Judicem iídem fratrds super eorum populum constituant. Nos
vero praemissos fratres in possessionem praedictae terrae Burza
per pristaldum 2) nostrum Facate luna nomine iussimus intro-
duci, qui praedictam terram perambulavit et eam ad verbum
Michaelis vaivodae certis metis circumsignatam ipsís assignavít.
Prima vero meta huius terrae incipit de índaginibus castrí Al-
maye et procedit usque ad indagines castri Noialt et inde pro-
gredítur usque ad indagines Nycolaí, ubi aqua defluit quae
vocatur Alt et sic ascendít per Alt usque ubi Tartelowe cadit
in Alt. Addidimus etiam postmodum eisdem fratribus conferen-
tes castrum quod Cruceburg nominatur, quod fratres praedicti
de novo construxerant, cum pratís circa illud adiacentibus et
a fine terrae Cruceburg terram, quae vadí t usque ad terrnínos
Prodnicorum ab indaginibus Almaye in parte altera vadit
usque ad ortum aquae quae vocatur Burza, et inde progreditur
usque ad Danubium, cuius donationis postmodum factae a nobis
fratribus memoratís prístaldum dedimus Ypochz banum. Con-
cessimus etiam eisdem fratribus quod super fluvium Alt sex
naves et super fluvium Mors sex alias naves habeant liberas
per totum regnum nostrum sales deferentes in descendendo
nec non alias res in ascendendo referentes, et salifodinas quae
akana vocantur suffícientes ad illas duodecim naves libere ubi-
cumque voluerint eisdem concessimus in perpetuum. Item con-
cessimus, quod nullum tributum debeant persolvere nec populi
eorum, cum transierint per terram Siculorum aut per terram
Blacorum, homínes quoque nunc terram ínhabitantes praedictam
ad eorundem fratrum servitium et domas eorum 4) utilitatem
Sumrno, in C. supremo.
Pristaldum, in A: pristalltun.
Facate, in B: Facatae.
Eorum, in B i C: ipsorum.

www.dacoromanica.ro
 44 --
sine requisitione liberos dimisimus, ita ut si aliqui de cetero
de nostris hominibus vel hospitibus terrae nostrae pertinentibus
ad ipsos transmigraverint, statim cum ad notitiam fratrum ex
veritate pervenerit, eos qui sic intraverint 9 expellant a), et hii
qui eos introduxerint in manus regis vel nunciorum eius tradent.
Quicunque etiam in regno nostro constitutus proprietatem suam
memoratis fratribus pro elemosina ciare voluerit, de nostra mu-
nificentia liberam habeat facultatem et ipsam donationis nostrae
gratiam ut libera permaneat nostro privilegio perpetuo confir-
mamus. Praeterea talem et tantam eisdem fratribus concessimus
libertatem, quod nullus monetariorum ultra silvas terram eorum
intret vel praesumat eos in aliquo molestare et ipsum ins et
utilitatem, quam in terra ipsorum percipere deberemus de nova
moneta, totaliter eisdem fratribus indulsimus, quia ira nostra
contra eos provocata eo tempore, cum terram, saepe dictam eis
praeceperamus auferri, fuerant non modicum damnificati. Quam
restaurationem facimus eo, quod ipsi 8) in confinio illo tam-
quam plantatio novella sint positi et assiduos paganorum pa-
tientes insultus, se pro regno tamquam firmum propugnaculum
de die in diem morti opponere non formidant. Verumtamen
nullam potestatem habeant cudendi quamcumque monetam sine
regís licentia speciali. Domum autem seu hospitale fratrum eo-
rundem cum omnibus possessionibus et bonis suis, quae in prae-
sentiarum legitime habere cognoscuntur aut in futurum prae-
stante deo inste poterint 4) adipisci, sub nostra protectione sus-
cipimus, slatuentes ut perpetuis futuris temporibus sub regia
tutela et defensione consistant. Et ut istud eis ratum perma-
neat atque firmum, praesentem paginam sibi iussimus bullae
nostrae aureae caractere insigniri 5). Datum per manus Cleti
aulae regiae cancellarii, Agriensis praepositi, anno ab incarna-
tione domini millesimo CCo. XXII. Venerabili Johanne Strigo-
niensi, Ugrino Colocensi archiepiscopis, Desiderio Chenadiensi.
Ruberto 6) Vesprimiensi, Stephano Zagrabiensi, Thoma Agriensi,
Alexandro Waradiensi, Cosma Geuriensi, Bartholomeo Quin-
queecclesiensi, Briccio Waciensi episcopis et Reginaldo Ultrasil-
vano electo existentibus et ecclesias dei feliciter gubernantibus I).
Theodoro filio Wetich palatino, Pousa filio Nane curiali, Nicolao
Bachiensi, Tiburcio Posoniensi, Helia Bichoriensi, Martino filio

Intraverint, in B §i C: intraverunt.
Expellant, in B: expellent.
¡psi, lipseste In A.
Poterint, in B 0 C: poterit.
Caractere insigniri, in B iussimus sigilli nostri caractere roborare.
Ruberto, in B *i C: Roberto.
Feliciter gubernantibus, in A: episcopis... electo Ultrasilvano existenti-
bus. in C: episcopis existentibus et ecclesias utiliter gubernantibus.

www.dacoromanica.ro
 45

Michaelis Novi castri comitibus existentibus et aliis multis

comitatus tenentibus. Regni nostri anno XVII-a.

Anul 1222. Papa Honoriu al III-lea confirmO dona-

tiunea ce fOcuse regele Ungariei, Andrei al II-lea, cavale-
rilor Teutoni in tara Barsei, precum §i nouile privilegii
acordate ).
Honorius episcopus servus servorum dei dilectis filiis ma-
gistro et fratribus domus sanctae Mariae Theotonicorum Jeroso-
limitanae salutem et apostolicam benedictionem. Cum a nobis.
petitur quod iustum est et honestum tum vigor aequitatis quam
ordo exigit rationis, ut id per sollicitudinem officii nostri ad
debit= perducatur effectum. Sane in privilegiis carissimi in
Christo filii nostri Andreae regís Ungarorum illustris perspe-
ximus ínter cetera contineri, quod ipse quandam terram nomine
Burza tunc desertam et inhabitatam vobis donavit intuitu pie-
tatis perpetuo libere possidendam, concedendo nihilominus vobis,
ut si aurum vel argentum in praedicta terra contigerit reperiri,
una pars ad regium fiscum pertineat, reliqua vero vestris usi-
bus dep[ute]tur. Libera quoque fora et tributa fororum eiusdem
terrae totaliter vobis induisit, liberos denarios et pondera yobis
nihilominus remittendo et reddendo vos ab omni exactione li-
beros et immunes ac statuendo, quod nulli vaivodae super
vos liceat habere descensum. Ipsam quoque terram certis di-
stinxit l[in]itibus sive metis, quarum prima incipit ab indagini-
bus castri Almag[e] et procedit usque ad indagines castri Noil-
giant et inde progreditur usque ad indagines Nicolym, ubi aqua
defluit quae vocatur Alt, sic ascendendo per Alt usque Tertillou
cadit in Alt et iterum vadit usque ad ortum eiusdem Tertillou,
et ab ortu aquae, quae Timis vocatur, progreditur 3) usque ad
effluxum aquae, quae dicitur Borsa et deinde, sicut montes ni-
vium terram complectuntur eandem, usque ad Almagiam se ex-
tendit. Addidit etiam postmodum idem 4) rex donationi praedic-
Comitibus, in A: militibus.
Originalul este pe un pergament din Archiva statului dela Königsberg.
Pergamentul fiind foarte deteriorat, lacunele din el au fost intregite dupa un
copiariu al privilegiilor ordinului dela inceputul secolului al XV, codex A.
Documentul este reprodus de N. Densu.5ianu in colectia Hurmuzald, Doc. I, pag.
76, Fejér, Codex dipl. III, 1, pag. 4122, de Teutsch-Firnhaber, Urkundenbuch, I,
19 §i de Zimmermann-Wemer, Urkundenbuch, I, pag. 22. Pe acesta din urma.
1-am luat de baza pentru textul nostru.
Progreditur, in Original : progregritur.
Idem, in Original : idex.

www.dacoromanica.ro
 46

tae castrum, quod Cuzeburc 2) nominatur de novo constructum

a vobis cum pratis adiacentibus circa illud nec non a termino
ipsius castri terram quandam, quae procedit usque ad terrninos
prodnícorum 2) et ab indaginibus Almagie in parte altera pro-
tenditur usque ad ortum aquae, quae Burra vocatur, et jade ad
Danubium usque procedit. Concessit etiam vobis, ut super flu-
vium nomine Alt sex naves ac totídem super fluvium nomine
Mors liberas habeatis, per totum regnum eius salem descen-
dendo ferentes et referentes res alias ascendendo. Salifodinas
etiam quae Akana vocantur sufficientes ad praedictas duodecim
naves libere ubicumque volueritis vobis regia liberalitate con-
cessit, concedendo, ut nullum teneaminí praestare tributum net
etiam homines vestri, cum per Siculorum terram transierínt aut
Blachorum. Ad haec homines, qui terram ipsam inhabitabant,
quando dicta donatio faca fuit vobis et domuí vestrae liberos
sine requisitione dimisit, expresso ut si aliqui de hominibus
eius vel hospitibus terrae suae ad vos de cetero transmigrave-
rint, eos exínde, quam cito ad notitiam vestram pervenerint,
-expelletis. Adiecit insuper, ut quilibet in regno eius, qui pro-
-prietatem suam vobis in elemosínam voluerit elargiri, id faci-
endi habeat liberam facultatem. Ea etiam vos concessit líbertate
gaudere, ut nullus monetariorum ultra silvas terram vestram
intrare vel vos in aliquo molestare praesumat, totu[m ius et
utilitatem, quam in terra vestra debebat percipere, vobis tota-
liter indulg]endo. Id p[ensando specialiter in reco]mpensatio-
nem [da]mn[orum, quae] perpessi fuistis, quando eius Ira contra
vos provocata praedictam te[rram vobis praece]pit auferri, ac
etiam [ideo], quod in regni confinío p[ositi freque]ntes pagano-
rum sustinetis insultus, vos pro regno morti tanquam [firmum]
propugnaculum opponentes, verumtamen nullam potes tatem ha-
b[eatis] cudendi quamcumque monetam absque regis licentía
special Nos ergo vestris iustis precibus benígnum impertientes
assensum, praedictas terras cum libertatibus et immunitatibus
suis, sicut eas inste ac pacifice obtinetis, et in privilegiís dicti
regís plenius continetur, vobis et domui vestrae auctorite apo-
stolica confirmamus et praesentis scrípti patrocinio communi-
mus. Nullí ergo °main° hominum liceat hanc paginam nostrae
confirmationis infringere vel ei ausu temerario contraire. Si quis
autem hoc attentare praesumserít, indignationem omnipotentis
dei et beatorum Petri et Pauli apostolorum eius se noverit in-
cursurum. Datum Laterani, XIIII Kalendas Januarii, pontificatus
nostri anno septimo.

Cuzeburc. Codex A: Cruczeburg.

Prodnicorum. Textul in Hurmuzaki : Blacorum. In mai multe locuri
textul acesta din colectia Hurmuzaki diferà de textul stabilit de Zimmermann-
Werner.

www.dacoromanica.ro
 47

Anul 1223 (dupa 30 Novembre). Regele Ungariei,

Andrei al II-lea, confirma donatiunea ce a facut preotul
Gocelinus manastirei din Carta, judetul Fagaras, o mo§ie
pe care regele i-o daruise mai inainte acestui preot1).
In nomine sanctae trinitatis et individuae unitatis. Andreas
dei gratia Hungariae, Dalmaciae, Croaciae, Ramae, Serviae,
Galliciae Lodomeriaeque rex in perpetuum, Cum quaelibet justa
petitio spud regiae serenitatis excellentiam sit admittenda, ilia
maxime meren i censetur obtentum quae ab animo divinitus
inspirato procedens prodit velle petentis largiendo terrena
lucrari caelestia et temporalibus institutis acquirere sempiterna.
Hinc est quod ad universorum notitiam tenore praesentium
pervenire volumus, quod cum fideli et dilecto clerico nostro
magistro Gocelino propter indeciduae fidelitatis obsequia mon-
tem sancti Michaelis cum ecclesia et terra sibi pertinente
situm in Ultrasilvanis partibus, quem de Zebeniensi ecclesia in
concambium terrae Borothnik receperamus simul cum om-
nibus suis pertinentiis eodem jure libertatis quo nos obtinuera-
mus libere et pacifice lure perpetuo possidendam per fidelem
nostrum Pouka filium Ceci Eliahim contulissemus, postmodum
processu temporis divinitus sibi inspirante pro remedio animae
suae intuitu aeternae retributionis quo unusquisque generaliter
indiget, monasterio de Kerch contulisset, accedens ad nostram
praesentiam multa precum postulavit instantia, quod donationi
suae assensum praeberemus et privilegio regiae auctoritatis
confirmaremus. Cum igitur regiae maestatis intersit cuiusque
jura integra conservare et pHs dispositionibus auctoritatem
impendere justas eius petitiones et optimam intentionem consi-
derantes favorem adhibuimus condignum praenominatum itaque
montem simul cum ecclesia et terra cum suis pertinentiis eodem
titulo- libertatis, quo iam dictus magister Gocelinus per nos
possederat 2), in praesenti pagina adnotatam fecimus auctoritate
nostri privilegii perennari praememorato monasterio iure per-
petuo possidendam. Prima meta terrae montis sancti Michaelis
Originalul din 1273 ce se gasea odinioara in Cisnadioara, apoi in
Cisnadia, a disparut astazi cu totul. 0 copie din 1359 se gaseste in Archiva
din Sibiu ; o a doua copie din 1449 se afla la Capitlul din Alba Iulie, iar o a
treia copie se gaseste in Muzeul Brukenthal din Sibiu. Documentul este reprodus
de N. Densusianu in colecOa Hurmuzaki, Doc. I. pag. 79; In revista Transilvania
a. 1871, pag. 42; de Fejér, Codex Dipl. III, 1, 399 si VII, 1, 212; de Teutsch-
Firnhaber. Urkundenbuch, I, 23 si de Zinunermann-Werner, (Jrkundenbuch, I.
pag. 26.
Possederat, in Original : possiderat.

www.dacoromanica.ro
 48

incipit ab oriente in pede alpium et descendit per torrentem

descendentem ab ipsis alpibus versus villam Ruetel metis assig-
natis secus rivulum usque ad viatn, quae ducit de ipso monte
ad villam Ruetel, inde transit ipsam viam et ascendit per
quandam viam usque ad metam quae dividit territoria de villa
Hermani et de villa Reutel, inde tendit sub pede montis
vinearum de villa Hermani et per quandam semi tam quae ducit
ad Insulam Christianam usque verticem montis nemorosi et per
ipsum verticem ascendit iterum in alpes versus occidentem et
ibi terminatur. Item etiam confirmamus in praesenti privilegio
terram quam prius eidem monasterio contuleramus exemptam
de Blaccis pro remedio animae nostrae per fidelem ac dilectum
nostrum Benedictum tunc temporis vaivodam assignari facientes.
Meta vero huius terrae incipiens a fluvio Alt, ubi finis est
cuiusdam insulae ascendit per paludem quae vocatur Eguer-
potak usque fagos quae dicuntur Nogebik et in fine dictarum
fagorum cadit in rivulum qui dicitur Arpas el exinde per
eundem rivulum ascendit usque alpes et per alpes veniens
versus australem plagam descendit in rivum qui dicitur Kurchz
et per eundem rivum venit in fluvium Alt et sic terminatur.
Ut autem huius nostrae confirmationis series salva semper et
inconcussa permaneat, praesentem concessimus paginam sigilli
nostri munimine in perpetuum roboratam. Datum per manus
Cleti aulae nostrae cancellarii et Agriensis praepositi, anno
dominicae incarnationis millesimo CCo XXo IIIo. Strigoniensi
sede vacante, reverendo Wgrino Colocensi archiepiscopo exis-
tente, Desiderio Chenadiensi, Roberto Vesprimiensi, Stephano
Zagrabiensi, Thoma Agriensi, Briccio Vaciensi, Bartolomeo Quin-
queecclesiensi, Regnaldo Ultrasilvano et aliis episcopis ecclesias
dei gubernantibus. Jula palatino et comite Budrogiensi, Sala-
mone bano, Nicola() curiali comite reginae et comite Supruniensi,
Botez aulae nostrae curiali comite el comite Bekesiensi, Buzad
Posoniensi, Martino Musuniensi, Laurencio Wyuariensi et
aliis comitibus comitatus tenentibus. Regni autem nostri anno
vigesimo.

IV.
Anul 1227. Papa Grigorie al IX numeste pe archiepis-
copul din Strigoniu ca legat apostolic in tara .Cumanilor si
In tara Brodnic si-1 autoriza' sà" predice, s'a boteze, sa infiin-
teze biserici si sä instituie preoti si episcopi 1).
Gregorius episcopus etc. Venerabili fratri... Strigoniensi,
Archiepiscopo apostolicae sedis Legato, salutem etc. Gaudemus
1) Reprodus de Theiner, in Vetera Monumenta historica Hungariarn sa.
cram illustrantia, I, pag. 84 de FejOr, in Codex Dipl. III, 2, pag. 108 §i de Den-
su.51anu In colectia Hurrnuzaki, Doc. L pag. 102.

www.dacoromanica.ro
 49

in domino magnificam et mirificam Salvatoris nostri clementiam

laudum praeconiis extollentes, quod nichil odiens eorum, quae
fecit, sed omnes salvos fieri et neminem perire volens, homines
iacentes in tenebris ignorantiae de gentilitatis errore ad viam
veritatis dignatur per suam ineffabilem misericordiam revocare.
Nuper siquidem per litteras tuas nobis transmissas accepimus,
quod Jesus Christus deus ac dominus noster super gentem Cuma-
norum clementer respiciens, eis salvationis ostium aperuit hiis
diebus. Aliqui enim nobiles geniis illius per te ad baptismi
gratiam pervenerunt et quidam princeps Bortz nomine de terra
illorum cum omnibus suis subditis per ministerium tuum Hem
desiderat suscipere christianam ; propter quod unicum filium
suum una cum fratribus praedicatoribus, messis dominicae ope-
rariis in terra praedicta, ad te specialiter destinavit, attentius
obsecrans, ut personaliter accedens ad ipsum et suos viam vitae
ostenderes ipsis, per quam ad veri dei notitiam valeant perve-
nire. Uncle quamvis pro executione voti tui, quod emiseras pro
terrae sanctae succursu, in peregrinationis esses itinere constitu-
tus, considerans tamen tam magnum animarum fructum et aug-
mentum christianae &lei exinde pervenire posse, si piis eorum
desideriis condescendas, intermisso dictae peregrinationis itinere,
dilectum filium... Archidiaconum de Zala ad nos destinare curasti,
devote ac humiliter suppli cans ut tibi hoc faciendi non ob-
stante voto praedicto licentiam praeberemus ; et quia magis fructi-
ficare poteris. si apostolicae sedis legatione fungaris, cum auc-
toritas semper consueverit multum favoris habere in Cumania
et Brodnici) terra illa vicina, de cuius gentis conversione spe-
ratur, legationis officium tibi committere dignaremur, per quod
habeas potestatem in eisdem terris vice nostra predicandi, bap-
tizandi, aedificandi ecclesias, ordinandi clericos, nec non et
creandi episcopos, et generaliter omnia quae ad cult.= et am-
pliationem fidei pertinent, exercendi. Cum igitur mains bonum
minori sit merito praeferendum, et de tuae caritatis ardore gera-
mus fiduciam pleniorem, accedendi ad dictas provincias licen-
tiam tibi concedimus postulatam, devotioni tuae super praedictis
plenae legationis officium in eisdem provinciis committentesa).
Datum Anagniae II ICal. Augusti. Anno Primo.

Brodnic. In Documen tele Hurmuzald se dà facsimul acestui cuvant.

Impreuna cu facsimilul cuvintelor : Cumanorum, Cumania, Bortz *1 Zala.
In aronicon Alberici, la Fejér. III. 2, p. 111 se spune :
4In Hungaria, magister Robertus Vesprimiensis, vir bonus et religiosus,
in Leodiensi Diaecesi natus, factus Archiepiscopus Strigoniensis (A 1226),
cui cruce signato, et in procinctu itineris constituto, occurrit filius Principis de
4

www.dacoromanica.ro
 50

V.

Anul 1231. Papa Grigorie al IX felicita' pe archiepi-

scopul din Strigoniu cá a intors la crevtinism mai multi
Cumani vi-1 numevte legat apostolic al ski in tara Cumani-
lor i in tara Brodnic cu dreptul de a predica, de a infiinta
biserici, de a institui preoti i episcopi vi tot ceeace pri-
vevte culturl ).
Gregorius episcopus etc. Venerabili fratri... Archiepiscopo
Strigoniensi apostolicae sedis legato, salutem etc. Gaudemus in
domino magnificam et mirificam Salvatoris nostri clementiam
laudum praeconiis extollentes, quod nichil odiens eorum, quae
fectt, sed omnes salvos fieri et neminem perire volens, homi-
nes iacentes in tenebris ignorantiae, de gentilitatis errore ad
viam veritatis dignatur per suam ineffabilem misericordiam re-
vocare. Sane te accepimus referente, quod Jesus Christus deus
et dominus noster super gentem Cumanorum clementer respi-
ciens, eis salvationis hostium aperuit hiis diebus. Aliqui enim
principes et allí nobiles gentis illius cum omnibus sibi subditis
per te ad baptismi gratiam pervenerunt, attentius obsecrantes,
ut iterum personaliter ad ipsos accedens, viam vitae ipsis osten-
das, per quam ad veri Dei notitiam valeant pervenire. Unde
quamvis ad executionem veti quod emiseras pro terrae sanctae
subsidio, tenearis, considerans tamen tam magnum animarum
fructum et augmentum christianae fidei exinde provenire posse,
sí pits eorum desideriis condescendas, devote nobis ac humili-
ter supplicasti, ut te a voto absolventes eodem, hoc faciendi
tibi licentiam praeberemus : et quia magis fructificare poteris, si
apostolicae sedis legatione fungaris, cum auctoritas semper
consueverit multum favoris habere in Cumanorum et Brodnico-

Cumania, et ait: bomine, baptista me cum duodecim istis ; et Pater meus veniet
ad te utrasilvas, in tali loco curn duobus millibus virorum, qui omnes desiderant
de manu tua baptisari. Quo facto abiit Archiepiscopus ultrasylvas in occursum
Patris illius cum Bartholomaeo Quinqueecclesiartun Episcopo et ibi
baptisati sunt ultra quindecim millia hominum».
Si Fejér mai adauga : teMeminit eventus hulus etiam Theodoricus de Ap-
poldia in vita S. Dominici, scribens : Ducem Bemborch cum mille fere ex familia
elus converterunt (filii S. Dominici) quem e sacro Baptismatis fonte non absque
magno gaudio suscepit Serenissimus Hungariae Rex».
1)Reprodus de Theiner. in Vetera Monum. hist. Hung. I, pag. 93, de
Fejér, In Codex Dipl. III, 2, pag. 238 si de N. Densusianu in colectia Hurmu-
zalci, Doc. pag. 113.

www.dacoromanica.ro
 51

ruml) provinciis sibi vicinis, de quorum gentis conversione

speratur, legationís officium tibi commíttere dignareraur, per
quod habeas potestatem in eísdem terrís vice nostra praedi-
candi, baptizandi, hedificandi ecclesias, ordinandi clericos n ec
non et creandi episcopos, et generaliter omnia, quae ad cultum
et ampliationem fidei pertinent, exercendi. Cum igitur maius bo-
num minori sit merito praeferendum, et de tuae caritatís ardore
geramus fiduciam pleniorem, a praedic to voto te penitus absol-
ventes, accedendi ad dictas provincias licentiam tibi concedí-
mus postulatam, devotioni tuae super praedictis plenae legationis
officium in eisdem provinciis committendo. Datum Laterani III
Kal. Marfil. Pontificatus nostri Anno Quarto.
VI

Anul 1254. Regele Ungariei, Bela al IV-lea, scrie papei

Inocentie al IV-lea c5. Tharii au pus de gand sa invadeze
din nou Ungaria §i roaga pe pontifice sd-i villa' Intiajutor,
precum §i In contra Rutenilor, Brodnicilor, Bulgarilor si
Bosnienilor, popoare vecine cu Ung aria 2).
Sanctissimo in Christo Patri et D-no I. dei gracia Sacro-
sanctae Romanae ecclesiae summo Pontifici, B. eadem gracia rex
Hungariae reverend= in omnibus tam debitam quam devotam.
Cum regnum Hungariae per pestem Thartharorum pro maiori
parte in solitudinem sit redactum, et quasi ovile saepibus sit
divergís infidelium generibus circumsaeptum, utpote Ruthenorum,
Cumanorum, Brodnicorum 9 a parte orientis ; Bulgarorum et
Boznensium haereticorum a parte meridiei, contra quos etíam
ad praesens per nostrum exercitum dimicamur ; Alamannorum
vero a parte occidentis et aquilonis, a quibus propter consimi-
lem professionem fidei, fructum alicuius subsidii dictum regnum
sentire deberet, non fructum, sed spinas guerrae suae sentire com-
pellitur, bona dicti regni per rapinas subítaneas diripiencium :
propter quod, sed maxime propter Thartaros, quos timere per

Brodnicorum. In Documentele din colectia Hurmuzaki se da facsimilul

acestui cuvant Impreuna cu facsimilul cuvantului Cumanorum.
Reprodus de Theiner In Vetera Monum. hist. Hung. I, pag. 230-232;
de Fejér, Codex Dipl. IV, 2, pag. 218-224 si dg N. Densusianu. In colecda
Hurmuzald, Doc. I, pag. 259-262.
Brodnicorum. In Documentele din colectia Hurmuzaki se da facsimiltd
acestui cuvant impreuna cu facsimilul cuvintelor : Thartharorum, Cumanorum.
Boznensium, Thartaros, Apo' Ruscia, Cumania, Brodnici, Bulgaria. Bulgarorum,
Romanie, Danubius si Totyla.

www.dacoromanica.ro
 52

experienciam belli didicit, prout aliae naciones per quas transi-

verunt, consimiliter didicerunt, requisito consilio Praelatorum ac
principum nostri Regni ad Christi vicarium ac fratres suos,
tanquam ad unicum et ultimum in ultimis christianae fidei neces-
sitatibus protectorem dignum duximus confugere, ne nobis, ymmo
pocius vobis in nobis et aliis christicolis accidat, quod timetur.
Rumores enim de Thartharis de die in diem nobis adveniunt,
quod non solum contra nos, cui indignati sunt quamplurimum,
eo quod post tantam laesionem eis subesse renuimus, cum omnes
aliae naciones, contra quas experti sunt vires suas, tributarias se
eisdem constituerunt, et specialiter regiones, quae ex parte ori-
entis cum regno nostro conterminantur, sicut Ruscia, Cumania,
Brodnici, Bulgaria, quae in magna parte nostro dominio antea
subiacebant, ymmo eciam contra totam christianitatem condixe-
runt et prout a quam pluribus fide dignis pro certo dicitur,
firmiter in brevi proposuerint contra totam Europam suum in-
numerabilem exercitum destinare. Timemus edam, quod si ipsa
gens venerit, ut nostri nequeuntes, vel etiam nolentes saeviciam
ferocitatis Thartharicae hostiliter sustinere, eorundem iugo nob s
eciam invitis, timore ducti, se submittant, prout iam fecerunt
sui praefati alii convicini, nisi per circumspectam sedis aposto-
ileac provisionem regnum nostrum caucius et potenticius mu-
niatur, ut consolentur populi, qui habitant in eodem. Nos autem
haec scribimus principaliter propter duo, ne possimus argui super
possibilitate et neglicencia. Super possibilitatis articulo dicimus,
quod quicquid adesse possibilitatis nostrae super hoc per expe-
rienciam facti concludi potuit, nos conclusimus, nos et nostra
Thartharorum viribus et ingeniis nondum cognitis exponentes.
Super negligencia vero nequaquam redargui possumus. Requisi-
vimus enim, adhuc Thartharis in regno nostro dimicantibus
contra nos, super condicto negocio tres tocius chfistianitatis.
principaliores Curias, scilicet vestram, que domina et magistra
omnis Curiae a christicolis creditur et habetur, et imperialem,
cui eciam propter hoc nos submittere decreveramus, si tempore.
graedictae pestilenciae nobis competens auxilium impenderet et
iuvamen ; Francorum etiam Curiam requiri fecimus : de quibus
omnibus nichil consolacionis vel subsidii recepimus, nici verba.
Nos vero ad id qu 3d potuimus recurrentes propter bonum chris-
tianitatis maiestatem regiam humillando, duas filias nostras duo-
bus ducibus Ruthenorum et terciam duci Poloniae tradidimus in
uxores, ut per ipsos et abso amicos nostros, qui sunt ex parte
orientis, sciremus nova, quae multum latent de Thartharis, ut sic
eorundem conatibus et fraudulentis ingeniis utcumque commo-
dius resistere valeremus. Cumanos edam in regno nostro rece-
pimus, et prohdolor per Paganos hodie regnum nostrum defen-
dimus, et per Paganos infideles ecclesiae conculcamus. Amplius
propter defensionem fidei christianae filio nostro primogenito
Cumanam quandam thoro coniunximus maritali, ut per hoc vi-

www.dacoromanica.ro
 53

taremus deterius, et ut occasionem aliquam nancisci possemus,

per quam valeremus eosdem, sicut plures lam fecimus, ad bap-
tismi lavacrum convocare. Ex hiís ergo et slits exoptamus, ut
pateat sanctitati Summi pontificís per argumentum evidens,
quod in tot rerum angariis a nullo christianorum Europae prín-
cipe, seu gente alicuius iuvaminis emolumentum recepimus, nisi
a domo Hospitalis iherosolimitani, cuius fratres ad requisi-
eionem nostram nuper arma sumpserunt contra Paganos et Scis-
maticos ad defensionem regni nostri et fidei christíanae, quos
iam partim collocavimus in loco magis suspecto videlicet in
confinio Cumanorum ultra Danubium et Bulgarorum, per quem
etiam locum tempore invasionis regal nostri ad nos aditum
habuit exercítus Thartharorum, de quo edam loco intendímus,
et speramus, quodsi factum nostrum et díctorum fratrum deus
prosperaverit, et sedes apostolica eísdem favorem suum dignata
fuerit impertíri, quod prop:.gines Catholicae fidei, sicut proten-
ditur Danubius usque ad mare Constantinopolitanum, per ipsos
poterimus propagare, et sic Romanie imperio et eciam terrae
sanctae poterunt impendere subsidia opportuna. Partim vero
eosdem in medio regni nostri collocavímus ad defensionem ca-
strorum, quae circa Danubium aedificari facímus, cum gens nostra
ad hoc adstiterít insueta, quia in hoc resedit examinatum
quampluries nostrorum consílium, quod esset salubrius nobís et
toti Europae, ut Danubius fortaliciís muníretur. Haec ením est
aqua contradictionis, hic Eraclius occurrit Cosdroe pro Romano
imperio defendendo, et hic edam nos quantumcunque improvisi,
et tune enormíter laesi per decem menses contradiximus Thar-
tarís, regno nostro tunc fere penitus fortalíciis et defensoribus
immuníto, quod, quod absit, si possideretur a Thartaris, esset
pro ipsis apertum hostium ad alias fidei catholicae regiones, tum
quia ex ista parte versus chrístícolas non est mare impediens,
tum quía possint familias suas ac animalía, in quibus habundant
mirabiliter, ibidem apcius quam alibi collocare. Totyla ad exem-
plum veniat, qui ex parte orientis a.c occidentalem veniens sub-
iugandam, in medio regni Hungariae sedem suam principali ter
collocavit ; et contra Caesares, qui ex occidente ad sibi submit-
tendum °Hens dimicaverant, quam plurima ad constructionem
exercitus faciunt, infra regní nostri terminos deponebant. Super hiis
ergo provideat circumspecta pontificalis sanctitas, et antequam
vulnus marcescat, salutare dignetur apponere medicamen. Ad-
miratur ením quam plurimum sapiencium multitudo, eo quod
rebus ut nunc sic se habentibus, Regem Francíae, tam nobile
membrum Ecclesíae, de Europae finibus vestra patemitas licen-
tiari sustinuit. Admíratur inquam el admiran i non desinit, eo
quod apostolica clemencia muftis provídeat, sícut Constantino-
politano imperio et ultramarinis partibus, quae si amitterentur,
quod absít, non tamen nocerent Europae habitatoribus, quantum
si regnum nostrum solum a Thartharis contingeret possideri

www.dacoromanica.ro
 54

Protestamur itaque deum et hominem, quod tanta est necessitas

et magnitudo dicti negocii, quod nisi diversa viarum pericula
nobis contradicerent, non solum nuncios, quos mittimus, mitte-
remus, sed etiam ad proclamanclum in facie tocius Ecclesiae, ad
excusandum nos, et licenciandum etfam, fleet invitos, ad corn-
ponendum cum Thartharis, si super hoc au/cilium non impen-
derit paterna sanctitas, et necesitas ingruerit, ad pedes vestros,
personaliter venissemus. Supplicamus igitur, ut consideret sancta
mater Ecclesia, etsi non nostra, saltem sanctorum Regum praedeces-
sorum nostrorum merita, qui plena devocione et reverencia se et
suum populum per eorum praedicacionem orthodoxae fidei subiu-
gatum, inter ceteros mundi principes in puritate fidei et obe-
dienciae servaverunt, propter quae sibi et suis successoribus, quam-
diu eisdem successerunt prospera, apostolica sedes irrequisita inter-
dum promittebat omnem graciam et favorem, si necessitas immine-
ret. Eya ergo gravis necessitas nunc imminere pro certo creditur,
aperite paterna viscera, manum competentis subsidii pro defen-
sione fidei, et utilitate publica in tantae persequucionis tempore
porrigendo : alioquin si in peticione tam favorabili, et univer-
saliter pro obedientibus Romanae ecclesiae tam necessaria, quod
credere non possumus, pateremur repulsam, cogeremur non tan
quam f uil, sed privigni necessitate compulsi, quasi extra gregem
patris exclusi suffragia mendicare. Datum in Potoca in die sancti
Martini Episcopi et Conf. III Idus Novembris.

Anul 1359. Decemvrie 11. Regele Ungariei, Ludovic

1, insArcineaz5 Capidul din Alba Julia sA ancheteze i s.a-i
raporteze In privinta afacerii proprietAtii. din comuna
Pro§tea ).
Ludovicus dei gratia rex Hungarfae fidelibus suis capitule
Albensi Transilvanae salutem et gratiam. Dicit nobis discrelus
vir Paulus praepositus Zebenfensis, quod universf Saxones de
sede Senk quandam possessfonem suam Prepostfalva alio no-
mine Prodnfk nuncupatam, quae semper et ab antiquo ad die-
tam ecclesiam suam Zebeniensem pertinuisset, potentialiter occu-
passent et nunc detinerent occupatam et in suum praeiudicium
non modicum et gravamen. Super quo fidelitati vestrae firmiter
praecfpiendo mandamus, quatenus vestrum mittatis hominem
pro testimonio fide dignum, quo praesente Nicolaus filius quon-
dam Symonis bani de Darlaz aut Symon filius Laurencii de
Balasteleke aut Akus de Hydeguiz aliis absentibus homo noster
I) Reprodus de Zimmermann-Werner, Urkundenbuch, II, pag. '170 Ori-
&Ail in Archiva Capidului din Alba Julia.

www.dacoromanica.ro
 55 -

ab omnibus et specialiter a Saxonibus in congregatione nostra

generali Albae ad feriam sextam proximam ante festum con-
ceptionis beatae virginis celebran i proclamata concurrentibus a
quibus decet, licet diligenter de praemissis investigando sciat
et inquirat omnimodam veritatem. Et post haec prout vobis
ventas constiterit praemissorum nobis fideliter rescribatis. Datum
In Alba Julae, feria quarta proxima post festum conceptionis
beatae virginis supra dictum, anno domini MCCCLmo nono.
In dos, adresa : Fidelibus suis capitulo Albensi Transiva-
nae pro Paulo praeposito Zebeniensi inquisitoria.

www.dacoromanica.ro
 TRADUCEREA TEXTELOR
A

IZVOARELE RUSESTI
Anul 1147. In luptele dintre principii ru§i, din anul
1147, au luat parte, pe langa Cumani, §i trupe de Brodnici.
1. CRONICA IPATIEVSCAIA 1).

Anul 1147. lar Sviatoslav, dupa ce a sosít, s'a oprít la Nerínsk

si ad i au venít la el soli dela Cumaní, dela unchii sal, impreunfi cu
Vasíle Cumanul, vi vasezecí de tineri au trimís spunandu-i : te
intrebam de sanatate. Ne poruncevtí oare sa venim la tine cu
oaste ?" In acelasí tímp an venít din Rusia soli sí 1-au pus
pe Vladimir la Cernigov si pe Iziaslav la Starodub. lar
Sviatoslav a venit la Dedoslavl, si acolo au venít la el alti Cu-
mani, Toxobicii, vi au adaugat pe langa ei pe Sudímir Kocebici
si pe Goren ví i-a trímis impotriva Smolenilor si i-au biruit in
sus de Unguri. In acelavi timp alergara voevozli luí Vladi-
mir vi aí lui Iziaslav dela Víatici, din Bríansk vi din Mcensk sí
din Blove ; sí de aci au mers spre Deviagorsk sí mergand au co-
tropit pe Viatici pink' la Briansk sí pana la Vorobin tinutul Des-
nei, Domagosti vi Mcenesk. In acelaví timp au venit la el Brod-
nicii si multi Cumani au sosít la el, unchii sal. In acelasí timp
Iziaslav Davídovici s'a dus dela Novgorod la Cernigov. In aceeavi
vreme a venít Gleb Ghiurghevici. la Sviatoslav, la Deviagorsk
si de acolo au mers spre Mcensk, cu Sviatoslavid si cu Ghiur-
ghevici si cu Cumani ; si acolo le-au dat darurí multe ví au
plecat spre oras, impotríva lui Iziaslavíci. Si ridicandu-se el,
1-au ajuns solii luí Vladimir Davidovid spunandu-i ; sa nu Ill
suparat pe noi, ci sa fim uniti cu totii ca unul síngur vi nu-1
mai amínti de supararile noastre, ci saruta-ne crucea, lar
ceea ce ai avut de bastina, sa-ti iai inapoi vi ceeace ti-am luat
dinteale tale, ti le vom inapoia", si au sfirutat crucea si n'au
mai facut nimic. In acelavi an au trimis Vladimir viIziaslav Davi-
1) Cronica I paticuscaia, pag. 30.

www.dacoromanica.ro
 58

dovici dela Cernigov soli la Iziaslav cneazul din Chiev spu-

nandu-i frate, lata ca Sviatoslav Olgovici a cotropit tara mea
Vlatici; sa pornim impotriva lui, vi daca il vom goni sà plecam
impotriva Suzdalului al lui Ghiurghe vi ori sa facem pace ca el,
ori sa ne batem cu el".
2. CRONICA VOSCRESENSCAIA

Anul 1146. Si a poruncit2) sa-lscoata din inchisoare

dus la chille i a zacut acolo opt zile, fara sa manance, f ara si
bea i fara sa grilasca ceva, ci numai sufletul mai era in el.
Si a poruncit episcopului Eutimie s5.-1 calugareasca ; lar apoi
usurandu-i Durnnezeu boala, 1-au dus la Chiev, la manastirea
sfantului Teodor, unde au chemat egumenif vi fratii savargind
cele prescrise, 1-au tuns acolo pentru schima. Dar sa ne intoat-
cem la cele de mal sus. Davidovicii s'au dus la Koracev, la
Debriansk, iar Sviatoslav Vsevolodici a ramas la Koracev, lar de
acolo a trimis un sol la Kozelsk, la unchiul sau Sviatoslav zi-
candu-i Iziaslav Mstislavici s'a dus la Chiev, iar Davidovicii
cu Rostislav Mstislavici al Smolenskului vor sa vie dupa tine".
lar Davidovicii venind au stat la Debriansk, lar Sviatoslav s'a
dus dela Kozelsk la Dedoslavl gi acolo s'a imbolnavit cneazul
Ivan Iurievici, nepotul lui Vladimir. Iar Sviatoslav yola si
mearga de acolo la Osetr ; vi acolo 1-a lasat Ivanko Berladnik
mergand la Rostislav al Smolenskului, dupi ce a luat dela Svia-
toslav 200 grivne argint vi 12 grivne aur. Cand Sviatoslav a
venit la oravul Koltesk, Iurie i-a trimis acolo Inteajutor o mie
de bronnici din drujina dela Belozersk. lar Sviatoslav dupi ce
luat drujina voia sa se chica ca Belozerenii impotriva Da-
vidovicilor la Dedoslavl gi in acel timp a inceput sa se imbol-
naveasca Ivan Iurievici vi a fost greu bolnav, iar Sviatoslav nu
pleca de linga el, nici n'a Wat drujina. lar Davidovicii dupa
ce au aflat ca Iurie a trimis ajutor lui Sviatoslav n'au mai
indraznit si vie dupa el, cl au chemat pe Viatici vi le-a spuil
acesta este dugmanul vostru vi al nzistru, cautati sa-1 omoriti
prin viretenie vi drujina lui sfi o distrugeti, lar bogatia lui sa.
fie prada pentru vol" gi astfel s'a intors dela Dedoslavl...
3. CRONICA NICONOVA9.

Anal 1147. lar marele cneaz Sviatoslav Olgovici s'a dus

la Kozelsk, lar dela Kozelsk s'a dus la Dedoslavl si acolo s'a
Cronica Voscresenscaia, pag. 37.
In cronica Voscresenscala In loc de anul 1147 avem indicat anul
11146, lar in loc de anul 1224 avem indicat anul 1223. De asemenea in Cronica
Tverscaia In loc de anul 1147 avem indicat anul 1146.
Cronica Niconova, pag. 171.
www.dacoromanica.ro
 59

imbolnAvit cneazul Ivanko Hui en eazului Iurie Vladimerici

Monomah. Iar cneazul Sviatoslav Olgovici s'a dus la Reazan
si a fost la Mcensk, si la Tula, si la Dubok pe Don si
la Elet si la Pronsk si a venit la Reazan la Oka sí a mers
In sus pe Oka si s'a oprit in orasul Osetr i acolo 1-a pgrAsit
cneazul Ivanko Berladnik, fiul lui Rostislav, nepotul lui Mstislav,
stranepotul lui Vladimir Monomah, strg-strgnepotul luí Vsevolod,
strg-strg-strAnepotul luí Iaroslav al lui Vladimir cel Mare si s'a
dus la tatgl sgu Rostislav, la Smolensk, iar Sviatoslav s'a dus la
:lid Oka in sus 0 a ajuns la gura rAului Porotva, la Lubinet
Omosov i Hind acolo voia sg. meargg la Kolotsk. i i-a trimid
cneazul Iurie Vladimerici Monomah din Suzdal 14 mii bronnici
in ajutor ; iar cneazul Iziaslav Davidovici i fratele sgu Vladi-
mir Davidovici, cAnd au vgzut aceasta, n'au indrAznit sg meargg
dupg el, cl s'au inapoiat dela Dedoslavl. In acelasi an a repausat
cneazul Ivanco Iurievici, nepotul lui Vladimir Monomah, la
cneazul Sviatoslav Olgovici, la Lubinet Amosov, la gura riului
Porotva, luna Martie in a 29-a zi sí au luat trupul luí fratii
sgi cneazul Boris Iurievíci si cneazui Gleb Iurievici si au mers
la fatal lor marele cneaz Iurie Vladimerici Monomah, la Suzdal,
lar Sviatoslav Olgovici s'a dus pe Oka in sus, rAmAnAnd in
prietinie si in unire cu marele cneaz Iurie al Suzdalului, fiul
marelui cneaz Vladimir Monomah. In acelasi an a repausat
binecredincioasa cneazg, cAluggrita Marina, fiica marelui cneaz
Vladimir Monomah, luna Aprile in ziva a 30-a, si a fost in-.
mormintatg la sfinta bisericg dela mAngstirea, la care s'a cg-'
luggrit. In acelasi an s'au zídit patru biserici de piatrg...
4. CRONICA TVERSCAIA

Anul 1146. Tot in acea toamng se imboIngvi in temniti

Igor si ceru sg fie cAluggrit; atunci marele cneaz porunci sg-1
libereze i sa-1 caluggreascg si fu cgluggrit la Periaslavl de epi-
scopul Eufimie ; in urmg se insgngtosi sí 1-au dus la Chiev, la
mAngstirea santului Teodor si acolo au pus schimä pe el. Iar
Davidovicii s'au dus dupg Sviatoslav la Debríansk, iar Sviatoslav,
fiul lui Vsevolod, 1-a lgsat pe Olgovici la Karacev, lar Svia-
toslav dela Kozelsk s'a dus la Dedoslavl ; acolo se imboIngvise
loan, fiul lui lurie. lar el se duse la Sestra si acolo loan Rosti-
slavici Berladíci se retrase dela el la Roatislav cel dela Smo-
lensk, lar Sviatoslav veni la orasul Koltesk si acolo i-a trimis
Iurie Dolgoruki ajutor dela Suzdal 1000 bronnici ; lar Davidovicii
dacg au aflat aceasta n'au mai indrAznit .81 meargg dupg el, cl
-d'au inapoiat dela Dedoslavl...

Cronica Tversi.aia, pag. 207.

www.dacoromanica.ro
 60

Anul 1216. Luptele dintre principii ru§i. Iaroslav §1

Sviatoslav, lupte la cari au luat parte §i. trupe de Brodnici.
5. CRONICA DIN NOVGOROD 1).

Anul 1216. $i au fost la Gorodivte, la rgul Sara, In ziva

sfintei Marina, la 9 Aprilie, la Pavti vi au sosit acolo cneazul
Constantin cu Rostovenii vi s'au bucurat vgzindu-se vi au si-
rutat crucea. $i au trimis pe Vladimir din Pscov cu drulina sa
la Rostov, iar ei venind cu armatele lor s'au oprit in fata Pe-
riaslavlului, In sgptAmAna Tomei. $i cei ce au ievit din armati
au prins lAngl oras un om vi au aflat cg. cneazul Iaroslav nu
se gg.sevte In ora', cg s'a dus la fratele sgu Iurie cu ovtiri, cu
Novogorodeni vi cu Novotorjeni, iar cneazul Iurie (Vsevolodici),
cu Sviatoslav si cu Vladimir au ievit din (oravul) Vladimir cu
toate trupele lor vi erau foarte puternice ovtirile lor : Muro-
meni, Brodnici, Gorodceni vi toate fortele din ¡era Suzdalului,
a au ievit din sglavurile lor pan& si cei ce luptau pe jos. Val
ce grozavg vi ciudatg minune, fratilor I au pornit fiii impotriva
pgrintilor vi pgrintii impotriva fiilor lor, fratele impotriva fra-
telui sau, stapanii impotriva robilor, robii 1mpotriva stapanilor
led $1 s'au oprit Iaroslav vi Iurie cu ovtirile lor la rAul Kza,
iar Mstislav vi Vladimir cu Novgorodenii vi-au avezat armatele
ling cea a lui Iurie vi au stat acolo, iar Constantin cu ovtirea
sa a ramas mal departe lAngg rgul Lipita. Si au vazut stAnd
armatele lui Iaroslav vi ale lui Iurie vi au trimis la Iurie pe
sutavul Larion (spre a-i spune): Ne 1nchingm tie ; pe tine
n'avem niel o supirare ; suparares noastra este Impotriva lui
Iaroslav". Iurie a rgspuns : ,,Tot frate sunt cu Iaroslav". A
trimis apoi la Iaroslav, spunAndu-i: Lasg-ti soldatii Novgoro-
deni vi Novotorjeni. Ceeace ai cuprins din tara Novgorodului,
Volocul, da-1 inapoi vi impacg-te cu noi vi sgrutg-ne crucea vi
nu vArsa s'Ange". lar Iaroslav raspunse : Nu vreau pace ; sol-
dati am, lar voi ati mers prea departe vi ati ajuns ca pevtele
pe uscat". Si Larion povesti cnejilor si Novgorodenilor ceeace
a spus el. $i au trimis din nou la cei doi cneji ultima sa vorbg s
am venit, fratilor, Iurie vi Iaroslav, nu sg vArsgm sange.
Dumnezeu sg ne fereascg sg facem aceasta, cg doar suntem
rude, ci sg dam intaietatea lui Constantin, sa-1 avezati la Vla-
dimir, lar voi sa ramaneti cu tara Suzdalului... $i au inceput
sg-vi rAnduiascg ovtirile : Vladimir din Smolensc vi-a asezat ar-
mata la margine, dincolo de el s'a avezat Mstislav vi Vsevolod
cu Novgorenii vi Vladimir din Pscov cu Pscovenii ; dupg el
vi-a rinduit trupa sa de Rostoveni Constantin, Iaroslav ins&
s'a avezat cu trupele sale de Muromeni, de Gorodceni vi de
11 Cronica Novgorodscaia, pag. 22. seq.

www.dacoromanica.ro
 61

Brodníci in fata luí Vladimir vi a Smolenilor, lar Iurie in faja

lui Mstislav si a Novgorodenilor...
6. CRONICA VOSCRESENSCAIA 1)

Anul 1216. Are aproape acela§i cuprins ca §i cronica

din Novgorod.
Anul 1224
Anul 1224. Lupta dela Calca dintre Mari §1 principii
ru§i. Alaturi de Cumani au luat parte In aceasta lupta §i
trupe de Brodnici. Acestea, subt conducerea voevodului
Ploscanea au luptat impotriva principiilor ru§i, fiind de
partea Tatarilor.
7. CRONICA NOVGORODULUP).

Anul 1224. lar cnejii Ruvi nu 1-au ascultat, ci i-au omorit

solii vi au pornit impotriva lor, dar n'au ajuns pfina la Olevie,
ci au rAmas la Nipru ví au trimis la ei TAtarii al tí soli spu-
randu-le urmAtoarele ; aji ascultat de Cumani, lar pe solli novtri
i-atí omorit i acum veniti impotriva noastra ; veniti; noi nu
v'am cotropit jara, pentru asta Dumnezeu ne este martor". $i au
lAsat sä plece sal lor. Atunci Mstislav a trecut Niprul cu o
mie de solda ti vi, lovind sentínelele taaresti, le-au biruit, lar
cei ce au scapat au fugit cu voevodul lor Gemeabeg la movila
Cumana vi acolo ne mai avfind putere si-au bAgat pe voe-
vodul ion Gemeabeg in pAmant de viu, voind sA-i scape vieata
vi acolo 1-au gasit Cumanii vi primind invoirea luí Mstislav
-au omorit. lar cnejii Ruvi dacl au aflat despre aceasta, s'au
dus dincolo de Nipru si au pornit toti impreunä dupà ei (dup5.
Thar') gi au mers notta zile qi au ajuns Ora dincolo de riul
Kaiak 3) vi au trimis ca sentinele pe larun impreunl cu Cumanii
ei au rAmas cu tabara acolo. Atunci s'a ciocnit Iarun cu anvil
voind s5. dea lupta, dar Cumanii au fugit, fArä sI fi avut vr'un
succes vi in fuga ion au calcat taberile cnejilor Ruvi cari n'au
izbutit sä-vi oranduiasca impotriva lor linia lor de bAtaie sí a
fost o mare 1nvAlm4ea15. si o lupta grea l crancena. Dar
Mstislav al Chievului, vazand aceastä nenorocire, nu s'a urnit
din loc, ci stetea pe un deal, deasupra fluviuluí Kalak, ca era

Cronica Voscresenscaia, pag. 121 seq.

Cronica din Novgorod, pag. 40 seq.
Kaiak = Calca, fluviu ce se varsa in marea de Azov.

www.dacoromanica.ro
 62

o movili pietroasi si acolo a &cut o intirituri cu parí

din aceasti intirituri s'a luptat cu timp de trei zile.
Cellalti Titari insi au pornit dupi cnejii Rusi si í-au bitut pan&
la Nipru, iar langa intärituri au lisat doi voevozi, pe Tigarcan
si pe Tesiucan, impotriva lui Mstislav si a ginerilor sal Andrei
si Alexandru Dubrovetchi, cici doi cneji au fost pe langi
Mstislav. Au fost acolo impreuni cu Titarii i Brodnicii cu
voevodul lor Ploscana I acest voevod viclean a sirutat cinstita
cruce a lui Mstislav si a celor doi cneji, ci nu vor fi omoriti,
ci läsati si se riscumpere ; dar a mintit vicleanul i i-a tridat
dandu-1 legati Titarilor si intiritura a fost cuceriti, pe oameni
i-au taiat si au azut acolo morti, iar pe cneji luindu-i i-au
strivit punandu4 subt sclinduri i avezindu-se deasupra lor la
un °spit vi astfel si-au sfarsit vieata ; pe ceilalti cneji gonindu-i
pana la Nipru au °morn ase din ei ; pe Sviatoslav Iancovski,
pe Iziaslav Ingvorovici, pe Sviatoslav $umski, pe Mstislav Cer-
nigovski cu fiul sin, pe Ghiurghe de Nesvej. Apoi Mstislav
Mstislavici a trecut cel dintai Niprul, ducind lotcile dela mal
ca si nu vie cu ele in urma lor Titarii si de abia au scipat ;
iar dintre soldati al zecelea de abia a ajuns indärät, iar pe
ceilalti omorit Cumanii, pe unii pentru cal, lar pe altii
pentru hainele lor.
8. CRONICA VOSCRESENSCAIA 9.

Anul 1223. In- cand Titarii au inceput sA fuga l Daniii

cu oastea sa Ii nimicea si Oleg dela Kursk II sdrobea, Iarun
alte trupe cumane lovit, voind si se bati cu el. Dar Cu-
manii au luat-o curfind la fuga si in fuga ion a cilcat taberile
cnejilor nui. Acetia n'au izbutit si se ridice impotriva ion 0 s'a
produs o mare invilmliwali in toate trupele rusesti sí a fost o
lupia grea 5i cranceni si, pentru picatele noastre, armatele ru-
sesti au fost biruite. Atunci Daniil, vizind cA oastea titireasci
este mai puternici, si-a intors calul si a fugit de urmarirea
vrismayilor sii i insetand, a biut apa i si-a simtit boali in
trupul ; in lupti insi n'a simlit puterea el in trupul siu,
din cauza voiniciei sale si a tineretii sale, cici era viteaz vi
dirz 51 infrunta totul. Si asupra cnejilor ru0 a fost o biruinti,
precum n'a mai fost niciodati dela inceputul tärii rusesti. lar
marele cneaz al Chievului, vizand nenorocirea ce s'a ivít,
nu s'a urnit din loc, ci s'a asezat pe un deal deasupra raului
Calca, cici era un loe pietros si acolo a Meat o intirituri din
pari 5i timp de trei zile s'a luptat cu ei din intirituri. lar alti
?Mari au plecat pe una cnejilor Rusi, biruindu-i pia. la Nipru,
lar la intfirituri au lisat doi voevozi, pe Cegfircan 0 pe Te-

1) Cronica Voscresenscaia, pag. 131 seq.

www.dacoromanica.ro
 63

sucan, impotriva cneazului Mstislav si a ginerilor lui Andrei si

Alexandra Dubrovski, clef fuseserà. acolo doi cneji Impreuni
cu cneazul Mstislav. Si tot acolo au fost si Brodnicii cei vechi 1)
voevodul lor PloscAnea si acolo vicleanul a fAcut jurAmânt
cneazului Mstislav i celor doi cneji cà. n'au sa fie omortiti,
ci o sa fie 15.sati pentru rascumparare si a mintit vicleanul
i-a trAdat ntarilor legati si intäritura au luat-o, pe oameni
i-au tliat, lar pe cneji i-au pus subt sanduri si s'au asezat
deasupra ion la masa qi astfel si-au sfarsit acolo vista cnejii a).

Brodnicii cei vechi, adeca Brodnicii cu organizatie familiara, nu cu

organizatie politico-teritoriala.
Legaturi de prietenie Intre populatiunile romAne i Intre TAtari le con-
statA i alte letopisete ruseti. Astfel cronica Ipatievscaia, ed. III St. Petersburg.
pag. 626, ne spune ca principele Daniel dupa ce a robit pe Bolochoveni i-a lasat
pe acestia Tatarilor cca sa le are si sa le samene grau i meito).

www.dacoromanica.ro
 B

IZVOARE BIZANTINE
NICETAS CHONIATES

Anul 1186. Nicetas Choniates intr'un codice dela

Venetia Fol. 104, pe verso, ne spune ca Bordonii oi ix
Bopbévtis adeca Brodonii sau Brodnicii 1), o rarnued a Tau-
roscitilor, Taupoolokiiiv eacocrnetbeq, au dat ajutor AsaneOlor
In luptele acestora Impotriva armatelor imperiale bizantine.
Scitii, 2) popor care pAna astAzi 1ncg n'a fost robit, neospi-
talier si foarte rAzboinic si acei ce-si trag originea din Bordoni 9
dispretuitori de moarte si fiind o ramurl a Tauroscitilor, popor
indragit de zeul rlzboiului, dfind ajutor barbarilor 4) au cAzut,
fiind invinsi impreunl, si au pierit, lar alianta de arme cu Persii
cari dedeau ajutor rebelilor si Egiptenilor invecinati a desfl-
cut-o, respingAndu-i din non si in urma i-a gonit omorindu-i.

Th. Uspenscbi, In Obrazovanie vtorago bolgaskago carstva, Odessa

1879, In Apendice, pag. 35.
Se numeau Sciti popoarele dela Nordul Dunarii. In vremea aceasta,
la anul 1186, conducerea politica In regiunile din stanga Dunarii o aveau
Cumanii cari traiau in simbioza cu Romanii. Cf. lzvoarele Istoriei Romfindor,
XI, Introducerea.
Bordonii, adica Brodonii, considerati de istorici ca Brodnici.
Barbarii sunt Vlachii si Bulgarii cari se luptau Impotriva imparatului
din Bizant, Isaac Angel.

www.dacoromanica.ro
 C

DIPLOME REGALE BULE PAPALE

L

Anul 1222 (inainte de 7 Maiu). Regele Ungariei,

Andrei al H-lea, confirma' din nou donatiunea ce facuse
mai inainte cavalerilor Teutoni in tara Barsei §i le mai a-
corda noui privilegii.
In numele sfintei Treimi, una vi nedespArtitä. Andrei, din
mila lui Dumnezeu pentru totdeauna rege al Ungariei, Dalma-
tiei, Croatiei, Ramei, 1) Serbiei, Galitiei vi Lodomeriei. Intre
semnele superioritAtii regale prin cari se pune in evidentA
amintirea deosebitä a predecesorilor, este socotit acela ca mai
insemnat vi ca mai vrednic de recomandat, intre toate celelalte,
care intinde o mänä darnicá strAinilor a cAror convertire pe
de o parte este recunoscut5 ca fiind folositoare pentru tara,
lar, pe de altä parte, ruga lor este consideratA ca fiind plAcutä
inaintea lui Dumnezeu. De aceea, cacind cu pietate filial& pe
urmele pArintilor novtri de pioas1 amintire l'i dorind dupA tre-
cerea acestei vieti, sä legAm cu el frumusetea unei vieti eterne,
am dAruit lui Hermann, magistrul frAtietAtii religioase a sfintei
Marii a Teutonicilor dela Ierusalim, vi fratilor lui atAt celor
de astAzi cAt vi celor viitori, in vederea dragostei pentru ei,
tara numitA Burza 2), de din colo de pAduri, 3) dinspre Cumani,
devi ea este pustie tl'i nelocuitA, spre a o locui in pace vi spre
a o stApfini liber pe vecie, pentru ca vi tara noastrA, prin r5-
minerea lor acolo, s5. se mareascà i dania aceasta a noasta
pifia de milA sl se prefacá inaintea luí Dumnezeu cel prea
inalt, prin rug5.ciunile lor, intr'o mintuire a aufletului nostru vi
al p5rintilor novtri. Pe lAngri aceea, le-am dat concesiunea ca
Rama era o parte din Bosnla.
Terra Borza, tara Barsel.
De dincolo de p5duri. adic5 Ultrasilvania sau Transilvania.
5
www.dacoromanica.ro
 66

aurul si argintul ce se va fi gash in numita tara Burza, juma-

tate sa fie dat fiscului regesc de mainile fratilor, i) lar restul sa
fie intrebuintat de ei 9. Le-am mai acordat inca in intregime li-
bertatea targurilor i veniturile targurilor din acea tara si le-am
dat voie sa zideasca fortarete si cetati de piatra impotriva
Cumanilor i pentru intArirea regatului nostru, pentru ca
poatá rezista si dusmanilor lui Christos í, in acelasi timp,
serveascä spre cinste si 'ma persoanei noastre si urmagilor
nogtri cari ne-ar succeda legal la comma. Si am dispus ca nici
un voevod sä nu se amestece inteale lor si le-am dat fiber-
tatea monetelor si mäsurilor si le-am permis sa fie liberi si scu-
titi de ori ce dari si de ori ce biruri. Si sä nu fie supusi la
nici o altä judecata sau iurisdictiune decat singura a regelui ;
ca numai fratii sa stabileasca judeatori pentru poporul ion.
Si am mai dat ordin ca fratii trimisi inainte sa fie introdusi in
stapanirea mai sus numitei täri Burza prin pristaldul nostru 3)
Facate Juna care a cutreerat dela un capà't Onä la celalalt tara
amintita si, in urma dispozitiei voevodului Mihail, le-a dat-o in
seamä, dupa ce le-a fixat de jur imprejur hotarele precise. Pri-
mul hotar al acestei taxi incepe dela prisäcile fortaretii Almage 4)
si merge inainte pana la nrisäcile fortäretii Noialt si de ad
inainteazA pana la prisicile Nycolae 4) unde apa curge in jos,
apa ce se numeste Olt si astfel hotarul urea pe Olt pana unde
Tartelove") se varsa in Olt. Aceloragi frati le-am mai acordat in
urmá fortareata ce se numeste Crucebure) pe care mai sus
numitii frati o construisera din nou, impreura cu livezile ce se
gasesc de jur imprejur si dela marginea teritoriului Cruceburg,
pämantul ce merge pana la hotarul Brodnicilor si dela prisacile
Almage, in slid directie hotarul merge pana la izvorul apei ce
se numeste Burza si de aci inäinteaza pang. la Dunäre ; iar ca
pristald pentru aceasta donatie facuta in urmá de noi, am dat
pe banul Ypochz. Si am mai acordat Incá acelorasi frati dreptul
ca gase corabii sa due& in libertate, pe fluviul Olt si alte sase
coräbii pe fluviul Mures, sare, la scoboris in jos, in tot regatul
Adec5 ale frAtietAtii cavalerilor Teutoni.
Ni trebuie sA ne prinzA mirarea vrizand continutul acestui pasagiu.
In tara Barsei se gAseau mine de aur in regiunea Branului. Urmele acestora se
pot vedea i astazi in movilele de p3mAnt scormonit in partea de miazAnoapte
a satului Bran.
Pristaldul, advocatul executor al regelui, Fekete Tams.
Almaye, Almage, Almagia, Halmagen, Halmagy, Halmeag, de 1AngA
Sercala, jud. FAgAras.
Galt am Alt sau Rupea.
Miklosvar, adecA orasul lui Nicolae.
Tartelove, Tertillou, Tarlunga, rAu dupA care s'a numit satul TArlun-
geni, din jud. Brasov.
Cruceburg. Crucpurg, Critburg, Kreuzburg, Nyén (Meal?) sau Teliu.

www.dacoromanica.ro
 67

-nostru, precum vi alte lucren i sa transporte la urcuv in sus.

le-am mai acordat pentru totdeauna minele de sane ce se
numesc Ocna, ajungändu-le pentru cele douäsprezece corabii sa
faca trasport liber ori unde vor voi. De asemenea le-am mai
acordat ca oamenii Ion sa nu fie obligati sa plateasa dari
cänd vor fi trecut prin tara Secuilor í prim tara Romanilor,
far oamenii ce locuesc acum in numita tara a aceloravi frati i-am
15.sat liberi, fara sa fie rechizitionati pentru serviciul aceloravi
frati vi pentru folosul casei ion; ava ca daca cineva din ceilalti
oameni ai novtri sau dintre strainii ce se gasesc in tara noastra
ar fi fugit la ei, indatä. ce faptul ar fi fost adus la cunovtinta
fratilor, pe cei cad vor fi intrat la ei s5.-i goneasch vi pe
cei car' cari Ii vor fi introdus dea in mäinile regelui sae a
denuntatorilor lei. $i ori ce locuitor din tara noastra va fi volt
sá dea in dar numitilor frati vr'o proprietate de a lor, sa abb.'
vole din partea noastra, vi pentru ca aceasta favoare a dona-
tiunii noastre sa ramanä libera pentru totdeauna, o confirmam
prin acest privilegie al nostru. In dal% de aceasta, am dat
aceloravi frati o astfel si o atal de mare libertate
nici un monetar sä nu intre din tara de dincolo de paduri i)
sau sa incerce sa le aduca vr'o supärare vi le-am acordat in
intregime acelorasi frati dreptul si folosul pe care no'. ar (rebel
sa-1 percepem in tara lor din noua moneda, fiindcä prin sepa-
Tarea noastra iscatá fata de ei, in timpul cAnd daduseram ordin
ca tara de at5tea ori amintita sA li se ja inapoi, fusesera nu
putin pedepsiti. Aceasta restabilire de aceea am facut-o ca ei
invivi sä fie avezati in acea margine a Orli ca o noua plantatie 2)
infruntand necontenitele atacuri ale pagfinilor sä nu se teama de
a rezista din zi in zi mai mutt mortii, Hind ca un puternic bastion.
Totes ins& nu le-am dat putinta de a bate monete noui fail o
speciala incuviintare regala. Casa lor insä sau ospitalitatea Ion 3)
impreuna ce toate posesiunile si mosiile lor cari in prezent
sunt recunoscut ca avindu-le legal dobändite, sau cele ce vor
mai putea dobindi cu ajutorul lui Dumnezeu, le learn sub pro-
tectia noastra, hotarind ca in toate vremurile viitoare sa se gasea-
sea. subt peal í apärarea regeasca. $i pentru ca aceasta sA ramana
-pe vecie ratificata i confirmata, am dat ordin ca prezenta pa-
gin& sa fie prevazuta ce caracterul bulei noastre de aur. S'a
clat prin mâni la Cletus, cancelarul curtei regale, prepozit de
Agria, in anul dela intruparea Domnului o mie doua sute douazeci
si doi, fiind de fata arhiepiscopii venerabilul Ioan din Strigoniu
si Ugrin din Calocea vi episcopii, fereciti conducatori ai bisericii,
Desideriu din Cenad, Rupert din Vesprem, $tefan din Zagreb,
Toma din Agria, Alexandre din Oradia, Cosma din Geur, Bar-
1 ) Transilvania sau Ultrasilvania.
Nova plantatio, o nouä colonizare.
Hospita/c. casa calunkilor nurnitl owitalt.

www.dacoromanica.ro
 68

tolomeiu din Cinci-Biserici si Bricciu din Vat. Flind de fat&

Reginald ales in Ultrasilvania ; in prezenta comitilor Theodor,.
palatinul, fiul luí Wetich, Pousa, judecAtor al Curtii, fiul lui
Nane, Nicolau din Bacia, Tiburciu din Pojon, Hello. din Bihor,.
Martin fiul lui Michael din Novum Castrum i altii mai multi
sefi de comitate. In anul al VII-lea al domniei noastre.

Anul 1222. Papa Honoriu al III-lea confirma' dona--

tiunea ce facuse regele Ungariei, Andrei al II-lea, Ordinu-
lui cavalerilor Teutoni in Tara Barsei, precum i nouile
privilegii acordate.
Honoriu, episcopul, robul robilor lui Dumnezeu, WHO-
lor mei fii, magistrului si fra(ilor din casa sfintei Marii a Teu-
tonicilor Ierosolimitani sanatate i binecuvantare apostolica.
Ni se cere, pe de o parte, un lucru drept vi cinstit, lar, pe de
o alta parte, puterea dreptatii, pe care o urmarevte ordinea vi
ratiunea, pretinde ca prin autoritatea noastrA lucrul sti ajunga
la rezultatul dorit. In adevAr, din privilegiul prea scumpului
nostru fin intru Cristos, Andrei, strAlucitul rege al Ungurilor
am Oat, printre altele, cä se ga'seste i aceea cá el v'a &raft,
in pietatea sa, o tara oarecare ce se chiama Burza, desartA si ne-
locuita, spre a o stApani liber de veci, acordandu-va nu mai
putin ca, daci in numita tara se va intampla sá se gaseasc&
aur sau argint, o parte sä revie fiscului regesc, iar cealalta
parte sä ramanA pentru folosul vostru. V'a mai acordat in in-
tregime í libertatea targurilor si venitul targurilor din aceeavi
tara, lAsttndu-va nu mal putin libertatea banilor 0 a masurilor
dandu-v5 libertate si scutire de once dajdie vi a dispus
ca niel un voevod sa nu aibe voie sA se amestece in treburile-
voastre. $1 afar í tara v'a fixat-o prin anumite botare sau
miezuine, 3) dintre cari cel dintai incepe dela prisAcile for-
taretii Almage 3) si inainteaza pilua la prisAcile fortAretii Noilgiant
vi de aci merge inainte pang la prisAcile fortaretii Nicolym
-curge apa ce se chiaml Olt si urcand cursul Oltului pani la Tertillou
care se varsa in Olt si de aci merge pana la izvorul aceluiasi
Tertillou vi dela ízvorul apei ce se chiarna Timi i inaiteazt
Vault la izvorul apei ce se numevte Borsa vi de ad, cum muntii

Honoriu era mare pontifice la Roma si din modestie se nume§te simplu

episcop, robul robilor.
Meta insemneaz5 propriu zis teru; qou stalp de hotar.
Asupra localitatilor vezi notele din capitolul precedent, reprodus
mare parte In acest capitol.

www.dacoromanica.ro
 69

de zipadi.1) inconjoarA aceastä tara se intinde ping la Almagía.

Acelasi rege via mai ,acordat in urml, pe litiga amintita daníe,
f ortAreata ce se numeste Cuzeburc, zidit& de volt din nou, im-
preunä cu livezile ce se intind de jur imprejur sí nu maí putin,
,dela marginea acesteí fortArete, un terítoriu oarecare ce se in-
tinde pin& la hotarul Brodnícilor si dela prisAcile Almagiei se
intínde, in cealaltä parte, pin& la ízvorul apeí ce se numeste
_Burza si de ad i inaínteaz& pina la DunAre. V'a maí acordat ca
sA aveti libere, pe fluviul numit Olt, sase coribii si tot M'Atea
pe fluviul numit Mures, transportind in jos prin tot regatul lui
sare si transportind in sus alte mArfuri. DArnicia regala v'a
maí acordat chiar i minele de sare ce se numesc Acana, 2)
indestulAtoare pentru cele doulsprezece coràbil, liberi de a
face transporturí ori unde veti voi, fficindu-vA concesía ca
nu fiti obligati sä plAtiti niel o dare nici voi niel oamenii vostri,
cfind yeti trece prin tara Secuilor sau a Rominilor. Pe ling&
aceea, oamenii ce locuesc in acea tarà, ffinda numíta danie
vi s'a fAcut vouà sí caseí voastre, au fost lisatí liberi de orí
ce rechizítionare 4), precizindu-se a daca careva ar fi vena la
voí fie díntre oamenii luí (aí regelui) sau díntre sträinii din
tara, 2) alungatí indatä ce lucrul va fi ajuns la cunostínta
voastri. A maí adàugat inca pe deasupra CA, daca cíneva din rega-
tul sin va fi volt sA vä faca danie vr'o proprietate, si alba voie
libera sá o faci.. Si v'a mai ingAduit sa va bucuratí de o astfel
de libertate ca nímenea díntre monetari s& nu poatä sA in tre
din Ultransilvanía in tara voasträ sau sä incerce si vä aducA
veo supärare, acordindu-vä voua ori ce drept i folosíntA ce
el ar fi trebuít si.-1 perceapä din tara voastrà. Aceasta, flinda
s'a gindit in special la recompensa daunelor ce ati suferit a-
-Uncí, cind supärarea regala provocatá impotriva voastra a
cAutat sA vA la dreptul asupra numítului teritoriu 2) i mai ales
fiínd vol asezatí la marginea regatuluí siu, ave tí de sus-
tínut atacuríle dese ale pAginilor si ffindc5., pentru regatul san, re-
zístati infruntind moartea ca o fortareatä de aparare; dar dreptul
de a bate moneda nu-1 aveti, f Ira de o speciall invoire a luí.
Deci, dindu-vA asentimentul la rugächinile voastre drepte, v&
confirmim terítorille amintite cu libertAtile si scutirile lor, pre-
cum le-ati dobindít in pace si pe buná dreptate sí cari se gs-
Montes nivium sunt Carpatii.
Acana, Ocna.
Oamenii ce locuesc in acea tara. Rezulta ca tara nu era deserta et in-
habitata, cum s'a spus mai sus. Deserta i inhabitata insemneaza de sigur lipsita
de o arman organizan'.
Rechizitionare pentru serviciul Ordinului Teutonilor.
Strainii purtau numele de hospites.
Inainte de a fi fost goniti in anul 1225, cavalerii teutoni mai avusesera
.conflicte cu regele Ungariei.

www.dacoromanica.ro
 70

sesc amiinutit expuse in privilegille numitului rege, atfit pentru

voi cat $i pentru casa voastrA, cu autoritatea noastra apostolia
le intarim c11 puterea prezenteí scrisori,l) Nimenea sA nu aibl pe vií-
tor dreptul de a alca aceastA scrisoare de confirmare sau sti indriiz-
neasa sA i se opunA. lar cel ce va fi autat totu$ sA se atingA
de ea, sA Ole a. va intAmpina pedeapsa atot puternicului Dum-
nezeu $i a apostolilor Petra 0 Pavel, Dat in Lateran, la 14 ale
Calendelor lui Ianuaríe, in anul al $aptelea al pontificatului
nos tru,

IlL

Anul 1223 (dupl 30 Novembre). Regele Ungariei,

Andrei al II-lea, confirma donatiunea ce a facut preotul
Gocelin monastirei din Carta, judetul Fdgara, o mcOe pe
care regele i-o däruise mai inainte acestui preot.
In numele sfintei Treimi, una $í nedespArtitA, Andrei, din
mila luí Dumnezeu rege pentru totdeauna al Ungaría Dalmatiei,
Croatiei, Rameí 2), Serbieí, Galitieí $i Lodomeriei, Deoarece ce-
rerile drepte trebuie sA gilseasa o prímire favorabilà inaintea
serenitAtii supreme regale, acelea mai ales mer115. sl ailal altig
de cauzá cari, pornínd dinteun suflet inspírat de divinítate,
la ivealA vointa celui ce cauti sà dobandeasa cele cere$ti, ne-
socotínd cele pArnante$ti i sA ajunga la stAphnirea lumii ve$nice
In locul lumii treatoare. Pornínd dela astfel de consideratiuni,
am voit sA ajungl la cuno$tinta tuturora cuprinsul celor de fatä
ea atunci and am dat, prín omul nostru de incredere Pouka,
fiul lui Elíahim cel Orb, credínciosului si distinsului nostru cle-
ric, mag,ístruluí Gocelinus, pentru ne$tírbita sa fidelítate, mun-
tele Sfantului Michail 3), impreuná cu teritoriul ei, situat In
pArtile Ardealului, proprietate ce am luat-o dela biserica Sibiului,
In schimbul terítoriului Borothnic, impreua cu toate ce-i apar-
tineau i cu acela0 drept de libertate en care noi il dobindi-
seam, pentru a-I stApini de veci, liber 0 in pace, lar acum,
dup5. trecerea vremii (acelasi Gocelinus), in urma unei inspíratii
divine, pentru m'intuirea sufletului sAu í in vederea unei re-
compense eterne, de care fiecare dintre noi avem nevoie, 1-a
cedat mAnAstirii CArta i venind inaintea noastrà a cerut cu stä-
ruitoare rugAminti ca sA-i dan asentimentul pentru aceastä. danie
$i sA o intAresc cu privilegiul autoritAtii regale ; deci, flindcA
Prezenta scrisoare este o bulä papala.
Rama era numele unei Orti din Bosnia.
Muntele Sf. Michael, Michelsberg, este satul de astäzi Cisnadioara.

www.dacoromanica.ro
 71

ínteresul maiestatii regale este de a Ostra in intregime drep-

turile tuturora vi de a acorda autoritate dispozitiilor pline de
pietate, avand in vedere cererea lui cea dreapta vi prea fru-
moasa luí intentie, acordat favoarea necesara. Deci, muntele
numit mai sus, impreuna cu biserica vi cu terítoriul vi cu cele
ce atarnau de ele, le-am dat de veci manästírii amíntite cu
acelaví titlu de libertate, cu care numital magistru Gocelinus
stapanit dela noi, fiind consemnate in prezentul act spre a le
sta'pani cu drept de vecí í cu autoritatea privilegiului nostru.
Hotarul cel dintai al teritoríului muntelui Sfantului Michael in-
cepe, din partea dínspre räsarit, dela poalele Carpatiior 1 vi co-
boara pe apa ce curge din Carpati spre satul Ruetel 2), hotarul
fiind insemnat, in afara de apa, de taruvi 3) pana la calea ce
duce chiar dela munte pana la satul Ruetel ; apoi de ad trece
calea insavi vi urca pe o alta cale pana la hotarul ce desparte
terítoriul oravului luí Herman vi al satului Reutel, apoi inain-
teaza subt poalele dealuluí cu vii ale oravului luí Herman vi
printe o potea oarecare ce duce la Insula Cretina 3) pana la
varful plin de Mari al dealuluí vi pe varf urca iaravi pana la
Carpatí in partea din spre apus vi aci se terming'. Deasemenea,
tot prín prezentul privilegiu, confirmam din non dania de pa-
mant pe care, pentru mantuirea sufletului nos lru, o am fácut
aceleeaví manastiri, rupand-o din teritoriul Vlachilor 6) vi dandu-i-o
prín credinciosul vi iubitul nostru Benedict, pe acca vreme
voevod. Hotarul acestei movii incepe dela raul Olt, unde se 0.-
sevte capatul unei insule, urca prín mlastína ce se numevte
Eguerpotak 7), pana la fagii ce se numesc Nogebik 3) vi pe la
capul acestui Faget ajunge pana la raul ce se numevte Arpas
vi de acolo pe acelavi raulet urca in sus pana la munti
ví prin muntí venind spre regiunea dínspre miazäai, coboara
pana la raul ce se chiama Carta vi pe acelavi rail in jos
ajunge pana la Olt, unde se termina. Pentruca aceasta con-
firmare a noastra s'A ramana intreagl i neatinsa, am fäcut
ca aceastä.' diploma a noastra sa fie intäritá prin aplicarea sigi-
liului nostru. S'a dat prin mana lui Cletus, cancelarul Curtii
noastre vi prepozít in Agría, in anul intruparii Domnului o mie

Alpes este numirea ce se d'A in general Carpatilor. Mons propriu zis

insemneaza deal.
Ruetel, Cisnädia, Heltau. Nagy Disznod.
Meta insemneaza si botar, miezuin5 i 5rusul de hotar.
Villa Hermanni este Sibiul. Familia lui Hermana dt_pS care s'a numit
orasul Sibiu, Cibinium.
ínsula Christiana, este satul Christian de 15ng5 Sibiu.
Exemptam de Elaccis ; ad i n'a fost un schimb de pzIrnant.
Valea Arinilor.
Fagetul &Tare.

www.dacoromanica.ro
 72

don& sute doll& zed vi trei, Scaunul din Strigoniu Hind vacant
vi fiind de fati reverendul Ugrin, arhiepiscop de Calocea,
Desideriu din Cenad, Robert din Vesprem, Stefan din Zagreb,
Thoma din Agria. Bricciu din Vat, Vartolomeíu din Pecs% Reg-
nald din Ultransilvania vi alti episcopi conducitori ai bisericii
lui Dumnezeu. Fiind de fata Jula palatinul vi comitele de Bo-
drog, banul Solomon, Nicolae comite curial al reginei i comíte
de Sopron, Botez a), comae curial al Caseí noastre ví comite de
Bekes, Buzad din Pojon, Martin din Moson, Laurentiu din
Wywaria 8) vi allí comiti din comitate. In anul al douizecilea al
domniei noastre,
IV

Anul 1227. Papa Grigorie al IX-lea nume§te pe arhie-

piscopul din Strigoniu ca legat apostolic in tara Cumanilor
§i in tara Brodnic §i-1 autoriza sà predice, s boteze, s
infiinteze biserici i sà instituie preoti i episcopi.
Episcopul Grigorie 4) etc. Venerabilului Arhiepis-
copului din Strigoniu, delega t al Scaunuiui Apostolic, sAnAtate
etc. Ne bucurlm, preaslivind cu laude nesarvite mAreata vi
minunata mill a MAntuitorului nostru care, fit% de nici o urA
impotriva celor ce el a creiat, ci voind ca toati lumea si fie
mfintuiti vi ca nimenea si nu plat% a gisit cu cale, in mila sa
netirmuritä, si readuci dela picatul originar la calea adevi-
rului pe oamenii ce zac in bezna intunericului. In adevir, am
aflat din scrisoarea ta trimeasa noui de curAnd cä Dumnezeul
vi stipAnul nostru Iisus Christos, aruncAndu-si ochii cu Indu-
rare asupra poporului Cumanilor, le-a deschis in zilele din urmA
poarta mintuirei. Cad din aceastA natie au sosit la tine unii
fruntavi ca botezi i c5 un principe al lor, cu numele de
Bortz, din tara lor, dorevte sA primeasci impreunä cu supuvii
sgi, prin mijlocirea ta, credint a crevtinä ; de aceea, pe unicul
siiu fiu l-a trimís In special la tine, ImpreunA cu fratii predi-
catori 5), rugAndu-te cu insistenti, &pi ce s'a sivirvit líturghía
de duminecA, ca ducAndu-te personal la el si la al sii, si le
arati calea vietii pe care cale sä poati si ajungi la cunovtiata
adevAratului Dumnezeu. De aceea, devi in executarea promisiunii
Pecs, Cinci Biserici.
Botez poarta nume romanesc.
Wyvaria, Ujvar.
E vorba despre Papa Grigorie al IX care din modestie, se multumeste
cu titlul de episcop.
Trimist anume de papa in Orient pentru propaganda crestina i ca
observatori politict.

www.dacoromanica.ro
 73

tale 1), pe care aí dat-o pentru cucerirea pamintului sfint, te

gaseqtí ca un peregrin pe drum, socotind totus cli pe calea
apucata acum se pot dobindi maí multe suflete l un mare spor
In credinta crestinii, daca al ceda doríntei arzatoare a acelora,
Intrerupindu-ti drumul peregrinarii, pe hibitul arhidia-
conul din Zala aí clutat sa-1 trimiti la mine, rugiindu-te cu in-
chinaciune l umilinta ca sa-ti acordam libertatea de a face
aceasta, fárä sa fil impiedicat de fagadurata amintita ; í fiíndca
vei putea sa aibi succese mai marí, daca te aí bucura de o
delegatie a Scannului Apostolic caci prestigiul nostru se
bucura intotdeauna de o mare trecere in Cumanía 1 in Brodnic,
tara vecina cu ea, despre convertirea carui popor avem mari
sperante 3), am gasit de cuviinta sa-ti dam insircinarea de de-
legat1, In temeiul careía sa aibi putere in aceste tfiri ca, in
numele nostru, sa predíci, sa botezi, sa zidesti biserici, sa hi-
rotonise01 preoti si de asemenea si instituí episcopi si in general
de a exercíta toate cele ce privese cultul 1 latirea credintel.
Deci, fiindca este firesc lucru ca un bun mai mare sa aíba pre-
cadere faja de un bun mal ink, i fiindca avem deplina lucre-
dere in zelul dragostei tale, Ili incuviintam libertatea ceruta de
a te duce in numitele provincli, incredintind devotamentuluí
tau insareinarea unei delegatiuni complete In acele provincii,
amíntíte mai sus 1. Dat la 2-a ale Calendelor luí August1, anul
intaí (1227).

V.
Anul 1231. Papa Grigorie al IX-lea felicia pe arhie-
piscopul din Strigoniu cá a intors la crestinism mai multi
Cumani numeste legat apostolic al s'au In tara Cuma-
nilor si in tara Brodnic cu dreptul de a predica, de a infiin-
ta biserici, de a institui preoti i episcopi si a lua mdsuri in
tot ceea ce prive§te cultul.
Episcopul Grigorie 9 etc. Venerabíluluí frate Arhiepiscopu-
lni din Strigoníu, delegat al Scaunuluí Apostolic, sinatate etc.
Votum, adeca dorinta exprimata in fata lui Dumnezeu *i a oamenilor
de a se duce, ca un cruciat, sa lupte pentru cucerirea stantului morrnant.
De a face pelerinagiul.
Este nesigur dacii aci este vorba de o convertire la cretinism sau la
.catolicism i daca aceasta convertire se refera la Brodnici ori numai la Cumani.
Delegat apostolic.
Adeca In Cumania i in tara Brodnicilor.
In colectiunea de documente a lui Theiner gasim : Datum Anagniae...
Vezl notele dela capitolul IV, textul fiind In mare parte o reproducere
a acelui capitol.

www.dacoromanica.ro
 74

Ne bucuräm, preaslävínd cu laude nesfärvíte märeata i minunata

milà a Mäntuitorului nostru care, färä. Mel o urä impotriva celor
ce el a creíat, ci voind ca toti sä fíe mäntuíti vi ca nimenea
nu piará, a gäsit cu cale, in mila sa netärmuritä, sä readucá
dela pacatul originar la calea adevarului pe ceí ce zac in
bezna intunericuluí. In adevär, am aflat din raportul täu
Domnul i Dumnezeul nostru Isus Christos, arucAndu-vi. °chit
cu indurare asupra poporuluí Cumanflor, le-a deschís in zilele din
urmä calea:spre mântuire. Cáci unii princípi i unit nobilí din
acest popor, impreuná cu toti supuvii lor au ajuns, prin mijlo-
cirea ta, la taína botezuluí, rugandu-te stäruitor ca, duandu-te
la el sä le arAti personal calea vietií, pe care cale sä poatä
sà ajunga la cunovtinta adeväratului Dumnezeu. Deaceea, cu
toate el esti obligat sä-ti indeplinevtí o filgäduía16, pe care aí
dat-o ca sä ajutí tara sfäntä., socotind totuv cä pe calea apucatä
scum se pot dobändi maí multe suflete ví un mare spor de credíntä
crevtineascä, clack' ai ceda dorintii arzätoare a acelora, te-aí rugat
de noi cu inchinä chine l umilinfá, ca slobozändu-te de aceastä
fägaduintä, sa-ti dam libertatea de a face aceasta ; vi fiinda
at putea sä aíbi succese mal marl deed.' te ai bucura de o
delegatie a Scaunuluí Apostolic, act prestígiul nostru se
bucurá intotdeauna de o mare trecere in proviincile Cumanilor
0 ale Brodnicilor vecini cu ei, de convertírea cärul popor avem
o mare nädejde, am gäsit de cuvintä sä-ti dam insärci-
narea de delegat, in temeiul arela sa aibí puterea ca, in nu-
mele nostru, in aceste täri sä predict, sá botezí, sa zidevti bise-
rici, sa instituí preoti ví de asemenea de a face episcopi i in
general de a exercíta toate cele ce priVesc cultul qi lätirea
credinteí. Deci, fiinda este firesc lucru ca un bun mat mare
sä albä preadere fatà de un bun mai mic, i fIíndcä avem o
deplinä incredere in zelul dragosteí tale, slobozindu-te cu totul
de fagiiduiala amintità mai sus, iti acordärn líbertatea cerutä de
a te duce in provincile arAtate, incredintAnd devotamentuluí
täu insärcinarea unei delegatiuni complecte in acele provincii.
Dat la Lateran la 3 ale Calendelor luí Martie. Anul al patrulea
al pontificatului nostru (1231).
VI,

Anul 1254. Regele Ungariei, Bela al IV-lea, serie papei

Inocentie al IV-lea ca. Tatarii au pus de gand sa invadeze
din nou Ungaria §i-1 roaga pe pontif ice sa-i vina inteajutor
atAt in contra Tatarilor cAt. §i in contra Rutenilor, Brodni-
cilor, Bulgarilor i Bosnienilor, popoare vecine cu Ungaria.
Prea sfintitului intru Christos parinte i stApin, Inocentie,
din mfla lui Dumnezeu pontifice suprem al Sfintei bíserici ro-

www.dacoromanica.ro
 75

mane, eu Bela, din aceea mílä rege al Ungaríei, cu devotata

supunere ce-ti datoresc in toate. Deoarece tara Ungarieí a fost
preacuta, in cea mai mare parte, inteun pustiu, din prícina ín-
vaziei Tatarilor si este inconjurata, intocmai ca un staul de oí,
de ingramadirea diferitelor popoare necredincioase, ca Rusi,
Cumani í Brodníci, din spre räsärit, de ereticii Bulgarí si Bos-
nieni, dinspre míazazi, impotriva carora chiar i in tímpul de
faä purtam razboíu ; lar din partea dinspre apus i miaza
noapte, de unde pentru asemanarea credinteí ar trebuí ca tara
noastra sä simta bucuría unui ajutor oarecare, dar in realitate
este impinsa sa simta spinii razboiului, fiíndcà. prin jafuri ne-
asteptate ne räpesc averíle regatului nostru s de aceea sí, mai
ales, din pricina Tatarilor, de cart in urma experientei räzbo-
iuluí, am invatat sá ne temem, dupa cum de asemenea si alte
popoare pe la cari au trecut, au invatat sä se teama de ei
dupa ce ne-am consfatuit cu prelatil í cu fruntasii tarii noastre,
am gäsit de cuviinta sa recurgem la ajutorul reprezentantului
luí Christos si al fralilor säi, oarecum ca la singurul i ultimul
sprijin la nevole al credintli crestíne, ca sa nu ni se intample,
de ceeace ne temem, atat noua, cat si maí degraba voila in noi
si altf slujitori ai luí Chrístos. Cäci, zí de zl, ne sosesc vestí
dela Tatari ca ei s'au declarat nu numai impotriva noastra,
fata de cari sunt foarte suparati, a am refuzat sá li ne supu-
nem, dupä marele nostru dezastru, in vreme ce alte popoare,
impotriva carora sí-au aratat puterea lor, lí s'au constituit ca
tributare si in special regiunile cari se märginesc cu regatul
nostru dínspre räsärit ca Rusía, Cumanía, Brodnícii i Bulgaria,
täri carí inainte vreme in mare parte stateau subt obläduirea
noastra, ci ei (Tatarií) s'au declarat impotriva intregei cresti-
natal, si, dupa cum se asígura din partea celor mai multi bär-
bati de incredere, si-au pus in gand sa-si trimeata, la sigur,
nenumarata lor armata impotriva intregeí Europe. $1 maí avem
o teama, ca nu cumva dupa ce vor fi sosít Tàtanií, ai nostri,
neputand sau chiar i numaí nevoind sa infrunte, ca dusmani,
grozavia cruzimii tatarestí, sa nu se supunii, impinsi de fricä,
subt jugul acelora, si farä voia noasträ, dupa cum au fäcut-o
inainte vreme í alti vecíni, amintiti mai sus 1), daca nu se vor
lua masuri de precautiune í inca din toate puterile, pentru ca
sa fíe intarit regatul nostru i popoarele ce locuesc in el sa
aibe o incurajare. Noi insa scriem toate acestea mai ales pen-
tru doua motive: sä nu putem fi invinovatiti pentru posibilitate
pentru negligenta. In privíMa punctului posibilitate, spunem
ca ceeace se poate conchide asupra acestui fapt, am conchis,
din experienta trecutului, atunci and ne-am expus pe noi i ale
noastre fortelor i tacticii necunoscute pana atunci ale Tatarflor.
I) Brodnicii, subt conducerca lui Ploscanea, s'au luptat, in lupta dela
Calca, alSturi de Atari irapotriva Ru*ilor. Vezi pag. 39.

www.dacoromanica.ro
 76

In ce priveqte negligenta nu putem fi niel decum invinovatiti.

CAci, pe and Inca se luptau TAtarii cu noi in tara noasträ,
am facut apel, in aceastA privintA, la cele trei Curti I) maí princí-
pale din intreaga creqtiniitat: $i anume la a voasträ care este
socotita $i consideratä de crestini ca stApana qi magistra orí
carel Curti $i la cea a Imparatului cAruía, din acest motív, ho-
tArAsem sa-i ne supunem, clack' in tímpul amintitului dezastru
ne-ar fi acordat ajutorul gi sprijinul necesar ; $i-am fAcut apel
chiar si la Curtea franceza. Dela toti acestia n'am primít niel
o mangaere si níci un sprijin, decfit numai vorbe. Noi ins& am
recurs la ceea ce am putut, injosind, pentru folosul cre$tina-
tat% maíestatea noastra regala si am dat in casatorie pe cele
dota fiice ale noastre dui:4 doi principi ruli $1. pe a treia
dupti príncipele Poloniei, pentru ca prin ei $i prin ceilalti prie-
tini aí noltri, cari se gäsesc in Wile de rasarit, sa aflam nou-
tali cari de 'Mari sunt tínute in taina $i astfel sa putem re-
zísta oarecum maí uvor incercarilor $i tacticii lor ascunse, Si
-am primit in tara noastra chiar $'1 pe Cumaní si astf el, spre
marea noastrA durere ne aparam astazi tara prin PAgani qi
prin ni$te PAgani cAutam sa. nimicim pe necredincio$ii bisericii.
Mai mult inca, in vederea apArarii credintei cre$tine, am dat
in casatorie fiuluí meu prim-nascut o Cumanca oarecare,
pentruca prin aceasta sa scapam de un räu maí mare si pentru
,ca sa gAsim mijlocul de a putea prin aceasta sa-i aducem la legea
botezului, dupa cum am fä'cut aceasta pint; acum cu mai multi invi.
Am don i ca din toate acestea, ca qi din altele, sa reiasa in mod
evident pentru sanctitatea marelui Pontifíce dovada ca, inteo
atilt de mare stramtorare, n'am prima nici un spríjin dela !liel
un principe cre$tin din Europa $i dela niel un popor, decit
-dela Casa Ospitalilor din Ierusalim, aí caror frail., la apelul
nostru au luat armele in contra PAganilor $i Schismatícilor 2),
pentru apararea tarii noastre si a credinteí cre$tine. Pe ace$tia,
In parte, i-am $i a$ezat inteun loe mai expus $i anume la ho-
tarele Cumanilor dincolo de Dunäre gio la cele ale Bulgarílor.
Cad prin aceste locurí a patruns armata Tatarilor in tímpul
invaziei in regatul nostru, locurí din cari avem intentía $1 IA-
dejdia, daca Dumnezeu ne va ajuta in fapta noastra 51 a numi-
tilor frati, gi daca Scaunul Apostolic va gag cu cale sa ne ism-
partaleascá de sprijinul sAu, sa putem sa. raspandím prín ei
samiinta credintei catolice, cum se revarsa Dunk-ea, pana la
marea Constantinopolitana. $i astfel vor putea Fratii Ospitalieri
sts aduca sprijinul ion necesar imperiului roman 3) gi chiar tarii
sfinte. Pe acestia, in parte, í-am $i a$ezat in mijlocul regatului
Curiae, Curti sau foruri.
Se vede §i de aci ce mare interes punea Papa pe convertirea la cato-.
licism a Ortodocsilor schismatici.
Imperium Romaniae este imperiul roman de ràsärit.

www.dacoromanica.ro
 77

nostru, pentru apararea fortaretelor pe cari am pus BA se zi-

deasca länga Dunare, poporul nostru nefiind deprins ca astfel
de treburi. Caci la aceasta s'a oprit hotarirea noastra pe care
am examinat-o de atatea ori ea este mai sanatos pentru noi
pentru intreaga Europa ca Dunarea sa fie intarita ca fortarete.
Cad aceasta apa este apa hotarului de discutie 1); aci s'au in-
Vilna aparand imperiul roman Eraclie cu Cosdroe vi tot ad,
noi, oriat de nepregatiti vi grozav de loviti, ad i ne-am impotrivit
Tätarilor, timp de zece luni, devi jara noastrá era pe atunci
aproape cu total lipsita de fortärete vi de aparätori, tara. care,
doamne ferevte, daca ar fi in stapanirea Tatarilor, ar fi o poarta
deschisä, chiar pentru ei, spre alte 06 ale legii catolice, atat
filmic& din aceastä parte nu exista nici o mare care sa-i im-
piedice in spre crevtini, cat i fiindca ar putea ad, mai mult decat
In alta parte, sa-vi aveze familiile i animalele lor, de cari au
un numar foarte mare. SS. luam de exempla pe Totyla ; acesta,
venind din rasarit ca sa cucereasca apusul, avezat revedinta
sa mai ales in mijlocul Ungariei vi, dimpotriva, Imparatfi earl
din apus au clutat ca sA cucereasca räsäritul cele mai multe
pregatiri pentru armatele ion le faceau ad í eran ispravite
dincolo de jara noastra. Asupra acestora sanctitatea pontificala,
In prevederea ei, sa fa aminte vi, inainte ca rana sa fi facut
puroi, sa. se gfindeasca sa-i aplice leacul tamäduitor. Asta'zi a
lume intreaga de intelepti sta uimita in faja voastra, fiindca in
imprejurarile de acum sanctitatea voastra a cautat sA indeparteze
din Europa pe regele Frantei, un membru atat de distins al bisericii.
Va admira i nu inceteaza de a va admira, fiindca mila
voastra apostolica are in vedere pe multi, chiar vi pe cei din.
imparatia dela Constantinopol vi din regiunile de peste mare,
cari, daca s'ar pierde, doamne ferevte, totul n'ar fi pentru lo-
cuitorii Europa o suferinta atät de mare, pe cat ar fi, daca jara
noastra s'ar intampla sa fie cucerita de 'Mari. Luam de martori
pe Dumnezeu vi pe oameni, ca ava de mare este acum stramtorarea_
noastra i atat de grozava este multimea nevoilor noastre, cl
daca nu ne-ar sta impotriva diferitele primejdii de calatorie,
nu v'am &finite numai soliile pe cari vi le trimitem, ci, spre a
striga in gura mare, in faja intregei biserici, am veni personal
la picioarele voastre spre a ne scuza i chiar de a va cere in-
voiala ca sa ne intelegem, devi fara vola noasträ, cu Tatarii,
daca, in privinta ajutorului cerut, sanctitatea voastra, ca un pa-
tinte, nu ne-ar putea face nimic i daca nevoia ne-ar obliga la
aceasta. Ne rugam, deci ca sfanta Biserica sä tina seama, deed.'
nu de meritele noastre, cel putin de ale predecesorilor novtri
earl, in prevederea lor, s'au pastrat vi pe el l poporul unit in
credinta ortodoxa printre ceilalti principi ai lumii, in curt-
Aqua contradictionis.
AdecA a adevaratului catolicism. Nu este aci vorba de ortodoxism, ci
de intrebuintarea etimologicA a cuvantului ortodox.

www.dacoromanica.ro
 78

jenia credintei si a devotamentuluí lor. Din aceastä cauzä, ea

(biserica) le-a agaduit si lor i urmasílor lor, cat& vreme le-a
mers lor bine, twit& dragostea si tot sprijinul de care ar avea
andva nevoie. Iat& deci ziva cAnd nevoia este grozava ; des-
chideti-vä mima, intinzänd scum o mänä de ajutor necesar si
pentru apararea credintei d pentru folosul public, in aceastA
vreme de grea reskriste ; in cazul contrar, dacg la o cerere atät
de indrepatità si in general atät de necesarä pentru supusii
bisericii romane, am primi un refuz, ceeace nu ne vine sä cre-
dem, am fi siliti, nu ca niste fií sufletesti, ci ca níste fíí vitregí,
impinsi de nevoie, sá cersim in allá parte ajutor, in afar& de
familia tat&lui nostru. Dat la Potoca, in zina episcopului si con-
fesoruluí SI. Martin, la 3 ale Idelor luí Novembrie.

VIL

Anul 1359. Decemvzie. 11. Regele Ungariei, Ludovic

I-iu, insdrcineazä Capitlul din Alba Julia sä ancheteze
sä-i raporteze In privinta proprietätii din comuna Pro§tea.
Ludovic, din mila lui Dumnezeu rege al Ungariei, credín-
ciosilor säi din Capitlul dela Alba Julia din Transilvania, sl-
at-Latei dragoste. Secretarul meu Paulus, prepozitul dela Sibiu,
ne-a adus la cunostintä cä toti Sasii din scaunul Cinc i-au ocu-
pat cu forta proprietatea sa Prosteal), numità cu alt nume sí
Prodnik2), care a apartínut totdeauna, din vechime, de biserica
sa din Sibiu sí cä dupAce au ocupat-o o stärdnesc acum in
prejuditiul si in paguba sa. In aceasta privint& aträgändu-va
credinciosíi mei, serioasa luare aminte, và ordonäm
trimítetí ca martor un om de incredere, in fata caruia Nicolae,
fiul luí Symon, fost ban de Darloz sau Symon, fiul luí Laurentíu
din Blajelt sau Akus din Hoghie), in lipsa altora, omul nostru
sä afle si si cerceteze adevärul in tot felul, dupä ce va fi exa-
minat maí intAi antecedentele dela toti cei ce se cuvine si mai
ales dela Sasíi cari vor fi venit in congregatia noasträ generala
convocati la Alba Julia pentru zíua de Vineri inainte de SIr-
bAtoarea Buneí Vestirí a Maicii Domnului. Si in urmä si ne co-
municati note& precis care este adevArul stabilit in baza cerce-
tärilor fäcute.
In dos, Adresa Credincíosilor säi din Capitlul dela Alba
din Transilvania. Ancheta pentru Paulus, prepozítul din Sibiu.

Prepostfalva, Probstdorf
Adeca satul Brodnicdor.
Balaste(ke.
Hidegviz.

www.dacoromanica.ro
 INDICELE NUMELOR PROPRII
Acana 69. Balcani 5.
Acominatus 5, 41. Banat, Banateni 29.
Afganistan 26, 27, 23. Barsa, Bursa 6, 7, 8, 42, 65.
Agnita 14. Bartholomeu 44, 48, 50, 67.
Agria, Agriensis 44, 48, 67, 71, 71. Basarabia, basarabean 3, 20, 22.
Akana 46. Bati 17.
Akus 54, 78. Bekes 72.
Alamania 31, 51. Bekesiensis 48.
Alba Julia, Albensis 13, 14, 47, 54, Bela III 5.
55, 78. Bela IV 11, 12, 13, 33, 51, 74, 75.
Al Bacri 27, 28. Belozerenii 36, 58.
Albericus, Albricus 32, 49. Belozersk 36, 58.
Alexander 4, 40, 44, 63, 67. Bemborch 50.
Almage, Almaye 7, 43, 45, 46, 66, 68, Benedict 9, 48, 71.
69. Berendici 23.
Alt 43, 45, 46, 48. Berlad, Berladnic, Barladean 3, 10,
Amosov (Omosov) 37, 59. 19, 36, 37, 58, 59.
Anagnia 49. Bihor, Bichoriensis 44, 68.
Andreas St 32. Bizant, Bizantini 5, 17, 19, 20, 61.
Andrei Dobrovschi 4, 40, 62, 63. Elaci, Blacci 8, 9, 10, 19, 21, 31, 32,
Andrei II 6, 7, 8, 9, 22, 42, 45, 47, 65, 43. 46, 48, 71.
68, 70. Bldjel 78.
Angel 5, 64. Blove 35, 57.
Appoldia 50. Boemia 21, 31, 33.
Ardeal 7, 8, 12, 13, 14, 19, 21, 22, Boldur A. 3, 4, 16, 24, 23, 33.
30, 70. Bolechov 16.
Arpas, Arpaselul 9, 48, 71. Bolohi 25.
Asan 3. Bolohovci 17.
Asanesti 5, 17, 19, 20, 22, 41, 64. Bolochoveni 16, 17, 25, 63.
Ascelinus 19. Bodrog 72.
Atelcuz 28. Bordoni 6, 19, 41, 64.
.Atil 23. Boris 37, 59.
Azov 3, 16, 20, 39, 61. Borosingu 14.
Bdrothhic, Borodnic 9, 10, 19, 23, 47,
Bacia, Bachiensis 44, 68. 10.
Balasteleke 54, 78. Bdrsa 45, 68.

www.dacoromanica.ro
 - 80 -
Bortz 10, 49, 72. Cibinium 71.
Bosnia, Bosnieni 12, 51, 65, 74, 75. Cinc 13, 78.
Botez 48, 72. Cinci Biserici 68, 72.
Bourat 30. Cingiscan 4.
Bran, Bron 13, 22. Cisnadia 47, 71.
Brasov 66. Cisnadioara 9, 10, 47, 70.
Briansk 35, 57. Cistercensi 8.
Briccius 44, 48, 68, 72. Ciuc 7.
Brodi 24, 25. Cletus 44, 48, 67, 71.
Brodnic (Prodnic) Bronniki, Brad- Cohalm 8.
nitii 1, 2, 3, 4, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12. Colocensis 44, 48.
13, 15, 16, 17, 18 19, 20, 21, 22, 23. Comnen 21.
24, 25, 26, 29, 30, 31, 32, 33, 35, 36, Constantin 38, 60.
37, 38, 39, 40, 41, 48, 49, 50, 51, 52. Constantinopol 5, 53, 76, 77.
58, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 66, 69, Cosdroe 53, 77.
72, 73, 74, 75. Cosma 44, 67.
Brodnuc 25. Covasna 14.
Brodnita 25. Crimea 32.
Brodoc 25. Cris, Criseni 29.
Bronic 25. Cristian 9, 71.
Brodoni 20, 26, 41, 64. Croatia 28, 42, 47, 65, 70.
Bratianu G. 26, 29. Cruceburg, Kreuzburg, Cuzeburg 7,
Brukenthal 47. 43, 46, 66, 69.
Bruteni 21, 31, 32. Cumani (Comani), Cumania, 2, 3, 4,
Budrogensis 48. 5, 6, 7, 10, 11, 12, 13, 17, 18, 19,
Bulgari, Bulgaria 5, 12, 13, 27, 33, 20, 22, 23, 26, 31, 32, 35, 39, 40, 42,
51, 52, 53, 64, 74, 75. 43, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 57, 61, 62,
Bunea Aug. 18, 19. 64, 65, 66, 72, 73, 74, 75, 76.
Bursa-Burza 42, 43, 45, 46, 65, 66,
68, 69. Daci, Dacia 1, 8, 16, 32.
Buzad 8, 72. Dalmatia 3, 42, 47, 65, 70.
Danemarca 32.
Calca 3, 4, 22, 23, 39, 40, 61, 62, 75. Daniil 40, 62, 63.
Calocea 67, 72. Danubius 43, 46, 51, 53.
Campulung 21. Darlaz 54, 78.
Candea 23. Dati 32.
Candela 9. Davidicii 37, 69.
Carpati 9, 12, 19, 21, 26, 31, 33, 69, Davidovicii 35, 36, 37, 57, 58, 59.
71. Debriansk 36, 37, 58, 59.
Carta 8, 9, 10, 47, 70, 71. Decei A. 27, 28, 29.
Cegarcan 40, 62. Dedoslavl 35, 36, 37, 57, 58, 59.
Cenad, Chenadiensis 44, 48, 67, 42. Densusianu N. 42, 45, 47, 48, 50, 51.
Cerchessi 32. Desiderius 44, 48, 67, 72.
Cernigov 35, 36, 57, 58. Desna 35, 57.
Cernigovschi 40, 62. Deviagorsk, 3, 35, 57.
Chiev, 3, 4, 5, 17, 24, 36, 37, 39, 40, Devliani 24.
59, 61, 62. Djaihun 27.
Choniates 5. Dobosi Al. 9.

www.dacoromanica.ro
 - 81 -
DobroveIchi (Dubrovetchi) 4, 40. 62, Gocelinus 9, 10, 47, 70, 71.
63. Goren 35, 57.
Dolgoruchi 3, 37, 59. Gorodceni 38, 60.
Domagosti 35, 57. Gorodi§te 38, 60.
Dominicus S. 50. Gozgän 26.
Dnipru 4. Goti, Gotia 32.
Dobrogea, dobrogean 20, 21, 22. Greci 11, 30.
Don 3, 6, 15, 16, 20, 22, 31, 37, 59. Grigorie IX 10, 11, 12, 48, 50, 72, 73
Drägan N. 30. Gyula, Gyla 27.
Drästorian 21.
Duba 28. Halici 4, 17, 21, 25.
Dubok 37, 59. Halmeag 7, 8.
Dunarea 5, 6, 7, 17, 20, 21, 26, 28, Hauenschild 2.
30, 33, 64, 66, 69, 76, 77. Havaselföldje 19.
Helia 44, 68.
Egipteni 41, 64. Heltau 71.
Eguerpotak 48, 71. Herman 42, 48, 65, 71.
Ele 37, 59. Herodot 30.
Eliahim 47, 70. Heyd 32.
Eraclius 53, 77. Hidegviz, Hydegviz 54, 78.
Erdöelve 19. Hoghjz, 78.
Esgl 27. Hoiensis 32.
Eufimie 37, 59. Homorod 8.
Eutimie 36, 58. Honoriu III 8, 22, 45, 63.
Europa 10, 13, 52, 53, 75, 76, 77. Horvat 28.
Hotnog T. 32.
Facate 43, 66. Hru§evschi 15.
Ftigfira 8, 9, 10, 13, 23, 47. Hunfalvy 16, 19.
Fägetul Mare, 9, 71. Hurmuzaki 10, 11, 19, 42, 45, 46, 47,
Fejér 25, 42, 45, 47, 48, 49, 50, 51. 48, 49, 50, 51.
Fekete Janos 66.
Ferent I. 22, 23. Iaroslav 3, 37, 38, 59, 60.
Firnhaber 42, 45, 47. Iancovschi 40, 62.
Franci 12, 52. Iarun 39, 40, 61, 62.
Francia 53. Ibn Rusta 27.
Ierosolimitanus 42, 45, 53, 65, 68, 76.
Galatia, Galitia, Gallicia 4, 16, 24, Igor 37, 59.
25, 31, 32, 42, 47, 65, 70. Ilovaischi 16.
Gardizi, 27, 28. Ingvorovici 40, 62.
Gemeabeg 39, 61. Inocentie 12, 51, 74.
Georgii 32. Insula Cre§tinfi 48, 71.
Geur, Geuriensis 44, 67. Ioan Iurevici 37, 59.
Ghiurghe 36, 40, 58, 62. loan din Strigoniu 44, 67.
Ghiurghevici 35, 57. Iorga 17, 20, 21, 22, 23, 32.
Giurescu C. C. 23, 24. Ipatie 17.
Gleb Giurghevici, Iurievici 35, 37, Isaac 5, 64.
57, 59. Isaccea 20.
Gnidava 25. Istru 5, 30.
6

www.dacoromanica.ro
 - 82 -
Italieni 32. Munull 21.
Itil 28. María 42, 45, 63, 68.
Iudeii 11. Marina 37, 38, 59, 60.
Iula 48, 72. Maramures 33.
luna 43, 66. Martin 44, 48, 68, 72, 78,
hole 37, 38, 39, 59, 60, 61. Mcensk 35, 37, 57, 59.
Iurievici 36, 37, 58, 59. Mcenesk 35, 57.
Ivanko Iurievici 36, 37, 58, 59. Michael 43, 45, 66, 68.
Ivanco Berladnic 36, 58. Sf. Michael 47, 70, 71.
Iziaslav 3, 30, 35, 36, 37, 57, 58, 59. Michelsberg 9, 70.
Iziaslav Ingvorovici 40, 62. Miklosich 14.
Iziaslavici 35, 57. Miklosvár 66.
Minorski 26, 27, 28, 29.
Kaiak 39, 6L Mirvati 26.
Karacev 37, 59. Moldova-Moldoveni 1, 11, 12, 13, 14,
Karacsonyi 7, 8, 13, 14. 16, 17, 19, 20, 21, 22, 23, 25, 29, 30,
Karamzin 2, 4, 15, 16. 33.
Kende 27. Mongoll 2, 4, 5, 17, 22.
Kerch (Cárta) 9, 47. Montani 19.
Kis Disznod 9. Monomah 37, 38.
Kocebici 35, 57. Mors (Mures) 43, 46.
Koracev 36, 58. Moson 72.
Kogalniceanu C. 19. Motogna V. 22, 23.
Kolotsk 37, 59. Mototolescu D. 31.
Koltesk 36, 37, 58, 59. Movila Cumaná 39, 61.
Kozelsk 36, 37, 58, 59. Mrvat 28.
Königsberg 45. Mstislav 3, 4, 5, 37, 38, 39, 40, 59,
Kreuzburg 7. 60, 61, 62, 63.
Kurchz 48. Mstislavici 36, 40, 58, 62.
Kursk 40, 62. Muntenia, Muntean, 1, 12, 18, 19, 22,
Kuun Geza 27. 23, 25, 26, 29, 30, 33.
Kza 38, 60. Mures 7, 8, 66, 69.
Muromeni 38, 60.
Lapedatu A. si I. 27. Musuniensis 48.
Lorton 38, 60.
Lateran 46, 51, 70, 74. Nagy-Disznod 71.
Laurentius 24, 48, 54, 72, 78. Nane 44, 68.
Lázárescu Em. 7. Neagra, marea 16, 26.
Leodiensis 49, Necsulescu C. 21.
Lipita 38, 60. Nemti 11.
Lodomeria 42, 47, 65, 70. Nerinsk 35, 57.
Londra 29. Nestor 23.
Lubine% 37, 59. Nesvej 40, 62.
Ludovic I, 13, 54, 78. Nicetas Choniates 5, 6, 41, 64.
Lupas I. 7. Nicolae 43, 44, 48, 54, 55, 66, 68, 72,
78.
Niacin 20. Nipru 23, 25, 39, 40, 61, 62.
Maghtari 26, 27, 28. Nistor I. 31.

www.dacoromanica.ro
 - 83 -
Nistru 18, 20, 33. Persani 8.
Nitria 25. Pinsk 25.
Nogebik 9, 48, 71. Ploscânea 3, 4, 17, 20, 22, 23, 24, 25,
Noialt 43. 26, 31, 33, 39, 40, 61, 62, 63, 75.
Noilgiant 45, 68. Podolia 24, 25.
Novgorod, Novgorodeni 3, 24, 35, 38, Polacchi 32.
39, 57, 60, 61. Poliani 24.
Novgorodti 24. Poloni, Polonia 12, 19, 25, 31, 52, 76.
Novotorjeni 38, 60. Polovci 3.
Novum castrum 45, 68. Popa-Lisseanu G. 7.
Nndr 28. Pojon, Posoniensis 44, 48, 68, 72.
Nyén (Nfieni) 7, 66. Porphyrogenitus 27, 28, 30.
Porata 30.
Dblucita 21. Porotva 37, 59.
Ocna 67, 69. Potoca 54, 78.
Odorhei 8. Pouka 47, 70.
Oka 2, 22, 37, 59. Pousa 44, 68.
Olah 8. Prepostfalva 13, 54.
Oleg 40, 62. Probstdorf 14, 78.
Olesie 39, 61. Prodnic 7, 8, 13, 14, 19, 23, 43, 46,
Olgovici 36, 37, 58, 59. 54, 78.
Olt, 7, 9, 19, 29, 66, 68, 69, 71. Pronsk 37, 59.
Oltean 29. Prostea 13, 14, 23, 54, 76.
Omosov 37, 59. Prusieni 32.
Onciul D. 16, 17, 18, 20, 23, 24, 26. Prut 18, 20, 29, 30, 31.
Oradia 67. Prutean, 29, 30, 31, 32, 33.
Osdola 14. Pscov 38, 60.
Osetr 36, 37, 58, 59. Pscoveni 38, 60.
Osman 29. Pyretus 30.
Osmanlii 29..
Ospitalieri 13, 76. Quinqueecclesiae 44, 48, 50.
Dttocar 21, 31, 33.
Rama 42, 47, 65, 70.
Pannonia 28. RAsinari 9.
Papolt .'14. Reazan 37, 59.
Pärfiul Arinilor 9. Reutel 47.
Párvan V. 30. Reginald 44, 48, 68, 72.
Paszka God. 32. Robert 12, 13, 44, 48, 49, 72.
Paulus ap. 46. Roma 2, 11, 68.
Paulus 53, 55, 78. Romania 76.
Pa vel ap. 70. Romfini, RomAnia 1, 2, 5, 7, 8, 10,
Pecenegi 14, 26. 11, 12, 14, 16, 17, 18, 19, 20, 21,
Pecs 72. 22, 23, 24, 25, 26, 28, 29, 30, 31, 33,
Peisker 16. 51, 53, 54, 64, 67, 69.
Periaslavl 24, 37, 38, 59, 60. Romanovici 4.
Periaslavti 24. Rosetti A. 30.
Petru ap. 46, 70. Rosetti R. 16, 17, 30.
Petru (Asan) 5. Rostislav, 36, 37, 58, 59.

www.dacoromanica.ro
 - 84 -
Rostov 38, 60. Sumski 40, 62.
Rostoveni 38, 60. Suzdal 3, 36, 37, 38, 58, 59, 60.
Rum 27, 28. Sviatoslav 2, 3, 22, 35, 36, 37, 38,
Ruetel 47, 71. 40, 57, 58, 59, 60, 62.
Rupea 66. Sviatapoluc 28.
Rupert 67. Symon 54, 78.
Ruricovici 4.
Rusi, Ruscia 3, 4, 5, 6, 13, 14, 15, 16, Tartelowe, Tarlunga 43, 66.
17, 13, 22, 23, 24, 26, 28, 31, 32, 35, Tarlungeni 66.
39, 40, 51, 52, 57, 61, 62, 75. Tarnava 8, 14, 23.
Rutenii, Rutheni 12, 32, 51, 52, 74. Tatari, Thartari 3, 4, 12, 13, 17, 18,
19, 22, 26, 32, 39, 40, 51, 52, 53, 54,
Sacerdoteanu Aur. 7, 16, 17, 32. 61, 62, 63, 75, 76.
Salamon 48. Tatul 21.
Sandomir, Sandomiriense, 32. Tauroscitii 6, 41, 64.
Sara 38, 60. Teliu 7, 66.
Sash 13, 14, 78. Tertilou, Tertillou 45, 68.
Satanov 25. Tesucan 40, 62.
Saxones 54, 55. Teutoni, Theutonii, Teotoni, 6, 7, 11,
Scaunul apostolic 2, 10, 11. 42, 45, 65, 66, 68, 69.
Scibiniensis 33. Teutsch-Firnhaber 42, 45, 47.
Schiopul los 6, 7, 8, 9, 33. Teodor, Theodor 32, 36, 37, 44, 58, 59,
Scitii 5, 41, 64. 68.
Sebenicul 33. Theodoricus 10, 50.
Semi, Secuime 7, 8, 13, 21, 67, 69. Theiner 48, 50, 51, 73.
Selgiucizi 29. Tiburciu 44, 68.
Senk, 54. Tigurcan 40, 62.
Serbia, Servia 42, 47, 65, 79. Timis 29, 45, 68.
Sercaia 66. Timoc, Timoceni 29.
Sestra 37, 59. Toma, Thomas 38, 60, 67.
Sibiu 9, 10, 13, 23, 47, 70, 78. Totyla 51, 53, 77.
Siculi 7, 43, 46. Toxobici 35, 57.
Silistra 21. Traci 30.
Simon de Keza 30. Traian 25.
Singura 25. Transilvania 19 ,47, 65, 67, 78.
Siret 22, 23, 30. Treiscaune 7, 13, 14.
Slavi 18, 21, 23, 25, 27, 28, 28, 30. Troianov 25.
Smoleni 24, 35, 39, 57, 61. - Tula 37, 59.
Smolensk 4, 36, 37, 38, 58, 59, 60. Turanieni 20.
Solomon 72. Turci 27, 32.
Sopron 72.
Starodub 35, 57. Ucraina 15, 25.
Stephanus, Stefan 44, 48, 67, 72. Ugrin, Wgrinus 44, 48 ,67, 72.
Strassburg 25. Ultrasilvania, Ultrasilva 19, 44, 47,
Strigoniu, Strigoniensis 10, 12, 13, 48, 65, 67, 68, 69, 72.
42, 44, 48, 49, 50, 72, 73. Ujvfir 72.
Sudimir 35, 57. Unguri, Ungaria (Hungari, Hunga-
Supruniensis 48. ria) 5, 6, 9, 11, 12, 13, 14, 18, 19,

www.dacoromanica.ro
 - 85 -
21, 26, 28, 35, 42, 45, 47, 48, 50, 51, Vladimir oras 25, 38, 60.
53, 54, 57, 65, 68, 69, 70, 74, 75, 77, Vladimir 4, 35, 36, 37, 38, 39, 57, 58,
78. 59, 60, 61.
Urali 28. Vladimerici 37, 59.
Uspenschi 26, 41, 64. Vlasca 21.
Vlodava 25.
Vaciensis (Vat) 44, 48, 68, 72. Volga 2.
Vadeni 21. Volinia 17, 24, 25.
Vadul lui Isac 20. Volochi 16, 25, 32.
Vadul lui Vodä 20. Volocul 38, 60.
Valachi, Valachia 29, 32. Vordoni 26, 29.
Walati, Walathi 11. Vorobin 35, 57.
Valea Arinilor 71. Vosgodauti 25.
Valul Troian 25. Voscodavia 25.
Varad iensis 44. Vranceni 22.
Vartolomeu 72. Vsevolod 37, 59.
Vasile Cumanul 35, 57. Vsevolodici 36, 38, 58, 60.
Vaslui 25. Vunundur 29.
Vat, v. Vaciensis Wyveria, Wyvariensis 48, 72.
Venetia 41, 64.
Werner 45, 46, 47, 54.
Ypochz 43, 66.
Veselago 16.
Ysmahelyta 11.
Vesprem, Vesprimiensis 44, 48, 49,
67, 72.
Wetich 44, 68. Zagon 14.
Viatici 2, 35, 36. 57, 58. Zagreb 67, 72.
Vicina 26. Zabrabiensis 44, 48.
Vidin 33. Zala 10, 49, 73.
Viena 17, 42. Zebeniensis 9, 47, 54, 55.
Vlachi, Valachi, Vlasi 5, 6, 7, 16, 17, Zimmermann-Werner, 8, 42, 43, 46,
18, 21, 25, 29, 31, 32, 64, 71. 47, 54.

www.dacoromanica.ro
 CUPRINSUL
Prefali.
Pag.
Introducerea _ -- 1
Izvoarele rusesti 1
lzvoarele biza.ntine 2
Izvoarelle unguresti. Diplomele regilor unguri Bu-
lele papale
Brodnicii in istoriografia strnà i in cea romini 14
Brodnicii-Prutenii

Textele.
Letopisetele rusesti 35
lzvoarele bizantine 41
Diplamele regale Bulele papale 42

Traducerea.
A. lzvoarele rasefti.
Cronica lui Ipatie, Anul 1147 _ 57
Cronica Voscresenscaia 58
Cronica Niconova 4-- 58
Cronica Tverscaia 59
Cronica din Novgorod, Anul 1216 60
Cronica Voscresenscaia 61
Cronica din Novgorod, Anul 1224 61
Cronica Voscresenscaia 62

www.dacoromanica.ro
 -- 87
lzuoarele lrizantine.
Pag.
Diploinele regale -- Buiele papale.
Regele Ungariei, Andrei al II-lea, confirmi
donatiunea ficuti cavalerilor Teutoni in
tara Birsei 65
Papa Honoriu al III confirmsá donatiunea re-
gali ficuti Cavalerilor Teutoni in tara
airsei 68
Regele Ungariei, Andrei al II-lea, confirmi
donatiunea ficuti de preotul Gocelin 70
Papa Grigorie al IX-lea munqte pe arhiepi-
scopul din Strigoniu legat apostolic in Cu-
mania 9i tara Brodnicilor 72
Papa Grigorie:S14-lea feliciti pe arhiepi-
scopul din tiiMiu si-1 numeste legat apo-
stolic in Cumania i tara Brodnicilor 73
Regele Ungariei, Bela al IV-lea, cere ajutor
dela Papi impotriva Titarilor, Brodnici-
lor, etc. 71
Regele Ungarlei, Ludovic I, insircineazi Ca-
pitlul din Alba Iulia cu o ancheti 78
Indicele 79

ERRATA
Pag. 32, annul and a se citi Ii in loc de 11.
Pag. 41, penultimul and a se cifi inefloirkt in Inc de earepor108.

www.dacoromanica.ro
 DIN PUBLICATIUNILE AUTORULUI

Mitologia greco-romand in lecturd ilustratd , 2 vol. cu ilustra--

tiuni
Legende i povesti antice, cu stampe i ilustratiuni.
Monografia Drcistorului-Silistra, eu hirti i ilustratiuni.
Gehl ti i orale greco-romane in noul teritoriu al Dobrogei, cu.
o harti si ilustratiuni.
Romanica (Tablele cerate, Insula erpilor, etc.) studii iStorice,
filologice i archeologice, cu o hartä i ilustratiuni.
Vieata 0 opera lui G. Lazde (in colaborare).
Basarabia, p-rivire istorieä.

Versificafiunea latiná, Prosodia i Metrica.

/storia lit eraturii latine, Antologie si Crestomatie.
Studii peclagoglice, Limbile clasice in inviitimäntul secundar
metodica lor.
Sandi $i secuizarea Romdnilor.
Sicules et Roumains, Un procès de dénationali.sation.
Date privitoare la maghiarizarea Romdnilor.

Plinius, Carespandenfa cu. Impeiratui Traian, traducere.

Apuleius, Amor 0 Psyche, Cu ilustratiuni, traducere.
Lucian, Toxaris sau Prietinia, traducere.
Cicero, Discursul pentru Arehtias, tradueere.

www.dacoromanica.ro