Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
REVISTA MENSUA LA
SUB DIBECTIUNEA
D-lui B. P.
NOUA SERIE
IV.
din dosul
BUCURESCI
TIPOGRAFIA ACADEMIEI ROMANI (LABORATORII ROMANI)
No. 26 -- Strada AcademieT. - No. 26.
1883
www.dacoromanica.ro
SUMARTULG 1-2 :
N. : Monumente pentru istoria treY
S. Fi. : Istorire poporane din Bucovina.
B. P. Ilasden : Cuvintuld este ?
L : pi Mare. Documenie din Archi-
vula dela
B. P. Ilasdefi : specimena de necesitatea
vechilor pentru ori-ce cercetare linguistic.
Emile Picot : Gnlaogie de famille Brankovic.
G. Chita : Cuvinte crestine in limba
Zilot : de Vladimirescu. inedit
dintre 1800-1821.
I. B. in invlgmintula filologiei romanice in Italia pi 'n
Francia.
Cronica.
www.dacoromanica.ro
LUI
1882
www.dacoromanica.ro
LUI
REVISTA LA
PEN
DIRECTORU:
PETF1ICEICU-HASDEU.
ANULU IX.
NOUA SERIE
BUCURESC1
TIPOGRAFIA ACADEMIEI (LABORATORI
STRADA ACADEMD No. 26.
1883
www.dacoromanica.ro
CUPRINSULU
COLUMNEI LUI TRAIANU
PE 1882.
ISTORIA
1. :
Calimahg T. :
Densusiann N :
Monumente pentru istoria ... 1-18,94-102
161-167,217-226,344-353;430-452,553- 569
B. 1'. :
Romnulti :
www.dacoromanica.ro
6 pagina
Bianu I. :
Brandza Dr. D. :
www.dacoromanica.ro
7
Ionescu N. :
vulgare de plante limba romancia, culese de cantonuld
Grijunilord (Elvetia) 465-467
PSICOLOGlA :
E. :
Din anecdotele poporulul . 60-62
I, I, Petrovti C. :
VARIA '
Maria P. .
www.dacoromanica.ro
8
Hasde B. P. :
Autografuld Marcu-Vod 51
Patru semne de ak Mrtiel din secolil XVI-XVII . . 210,211
Portretuld Stefand celO Mare dela 118
Idem dela Dobrovt.d. 187
Subscrierea lui Radu Gramaticd din 57
din Alexandru 600
www.dacoromanica.ro
COLUMNA LUI TRAIANU
IANUART - FEBRUARIC 1883
MONUMENTE
PENTRU
ISTORIA FAGRAULUI
adunate de
NIC. U.
No. la 12,
www.dacoromanica.ro
2 NIC. DENSWANU.
www.dacoromanica.ro
ISTORIA 3
www.dacoromanica.ro
4 NIC. DENSWANU.
XXXI
1652, Martin 8.
www.dacoromanica.ro
1STORIA
www.dacoromanica.ro
6 NIC. DENSUIANU.
In dosa:
Juxta ritum et veterem humus Terrae Fogarasiensis consuetudinem
sentes Illustrissimi Principis, et D. D-ni Georgy Rakoci Dej
tia Regii Transilvaniae Principis, Partium Regni Hungariae Domini et
Siculorum Comitis, Domini Domini Clementissimi, A.rmales sea
s pro parte boannis Fogarasi de sunt in frequenti et
sede supedorj Arcis Fogaras, tribus in sedibus, publicatae, proclamatae, ac
in vigore suo nemine contradicente relictae. In Millesimo sexcente-
simo quinquagesimo secundo, die 4 May.
Publicatae et extraLtae per me Michaelem . Fogaras, Juratus
Notarius Judithriae Nobilium Fogarasiensium.
Idem Notarius mp.
pe pergamen poscliunea N. ;
59 cm. 4 mm., lime 71 cm. 1 mm. pendentil In (diametru 5 cm.
5 mm.) la ovali cu Transilvaniet, srele
semi-luna, acvila cele Opte Peste Transilvaniei la este
a scuti mai armele o cu
privindil drpta, de desupti o pe trot In sigilului
inscripti unea D. G. PRINCEPS PART. REG. HVN
DO. ET. SICCO).
www.dacoromanica.ro
ISTORIA 7
1689, 16.
www.dacoromanica.ro
8 NIC.
www.dacoromanica.ro
ORIA
XXXIII.
1689, 6.
www.dacoromanica.ro
U.
www.dacoromanica.ro
ISTORIA 11
www.dacoromanica.ro
12 NIC. DENSUSIANU.
XXXIV.
1701, Apri le 9.
Leopold I Germaniel conferesce Se anu
(Sassebei) de pentru tte trile en de a
purta in : un scut militar representndb la mijloc
un linindl an do scristi(1).
www.dacoromanica.ro
ISTORIA 13
www.dacoromanica.ro
14 NIC. DENSUIANU.
www.dacoromanica.ro
ISTORIORE POPORANE.
S. M N.
a o dela boeri
una alta, o ascunse pddure.
th lash c nu aceea fu la res-
pundere de nisce pre care boeriul pdgubas anume
trdmisese ca caute pa perdut.
- MT la ce furat pa boerulul?
! ntre-
bard acestia, duph ce mna pe
cot la cot.
unul de cum merge vorha :
MicA de stat
bun de sfat,
Mic de
bun de gura,
nu stete rnult pe ganduri : face curn croi-o
www.dacoromanica.ro
16 S. F.
De-ama furat'o
luna
Cu mina
le
Cu picirele!
- Dach n'al furat'o tu, apol cine
mal departe menil.
a furat'o ? -
trba
apoi bine :
Cum te-a furat ea pe line ?
de nu chibzui cum
trebui s se desvinovtsca, ci :
M cum ?... I
Merend pe
Spre arin
De
Ca si vr'o done
venit dup mine.
Apoi
La un plopi
S vr'o due
Ea a aprpe.
la un
vr'o carpene,
Ea a venit s se scarpene,
A venit 5i s'a sarpenatti,
s'a hurducal
www.dacoromanica.ro
ISTORIORE POPORANE. 17
-
cine I-a
si acsta !... dar'
cdpstrul
ne mal spul
cap, nu
:
fu-
rat tu?
dracu,
Mnca-I-ar lupit capu
cirele
Picirele,
Tar mobil
-
respunse Tiganul, scrpinndu-se in capti.
Asa-I
las, mri ci
prins acuma cu
afla not
in ?... Dar
Scim noi
ce face cu tine, nime de acum nu te-a mat
put fural... 0 s te frumusel, ct
de !...
- nu
!
mat
ment bunt, stati
numal de pcate
mat bine ealul
s !
www.dacoromanica.ro
F. MARIAN.
www.dacoromanica.ro
ISTORIORE POPORANE. 19
sura
o de
locti pi
apa
- ca pi
boerIul,
de mirare la
te-arti
trd-
www.dacoromanica.ro
S. F. MARIAN.
-
20
FECIORULt
www.dacoromanica.ro
ISTORIORE POPOR NE. 21
Grig!
te 'nchiciorugl,
ce-va
mergi la bscucur
ne ado !
www.dacoromanica.ro
22 B. P. HASDEU.
Nu prinsu-o ba,
Da et in coa!
www.dacoromanica.ro
23
www.dacoromanica.ro
24 B. P. HASDEV.
www.dacoromanica.ro
CUVINTULI 25
p. : ce lu sama
p. : visternic mare Gheorghit Apostol pAharnicul, pre
II av aprpe ; ce el nesimtindu-se de sama Vi-
steriel ar lua-o curnd, lua a cu diecil
Visterie ; de o dull porunc la visternicul s I au te a
p. : dal a in a a...;
p. 129 : dacA omul la n e b A-
g in s am , ales cel clad nu te atund
te
Pe de o parte, sA se afle text vre-o
maghiard, si slavick nu
de ds, dar al
de nuantat sa A
www.dacoromanica.ro
26 B. P. HASDEU.
www.dacoromanica.ro
SAM,.
K, AAE K8 COKOTECK,
d. II p. 147).
Este c aci insemnz cu ce-va
maghiarul chlar examen.
D. Cihac aduce locutiunea : de o caned, traducnd'o frte bine
prin : le mme, de la faon, de la mme sorte,
ge, identique. Intrebarea impratulul : ce sarn de
pare adevr a : quelle quelle sorte, quelle
d'homme; alte cuvinte : cu cine m eni? A-
www.dacoromanica.ro
28 B. P. HASDEU.
www.dacoromanica.ro
CUVINTULD 29
sam
V ung. szm Vung.
same
www.dacoromanica.ro
30 BIANU.
comunicate de I. BIANU.
www.dacoromanica.ro
STEFANO CELO MARE. 31
www.dacoromanica.ro
L BIANU.
www.dacoromanica.ro
CEL MARE. 33
www.dacoromanica.ro
34 L
1.
1462, marti 4.
www.dacoromanica.ro
MARE. 35
www.dacoromanica.ro
se L BIANU.
H.
1462, 14.
Petrus de Thomasiis dela Buda Doge despre marea
expeditiune facutA de Sultanulfi spre dela nordul6 Imperiulur,
despre pregkirile VoevoduluT , despre
turcescY romanesct Descrie btliel spune pre-
ale Voevodulur Transilvanier spre a veni ajutor din
Valachia ; fine, despre toto ce se face in Ungaria contra Turci-
www.dacoromanica.ro
STEFAN CELU MARE. 37
www.dacoromanica.ro
38 I. BIANU.
www.dacoromanica.ro
MARE. 39
(85) a tor. (59) Pero questi sono popoli. (60) pervedi. (61) nu
(62) sesza. (63) loco degna, pero dal dela Tiza. (64) Ms. zoge- (65) far.
(66) delle. (67) cusi. (68) fra sei fra otto. (69) sua. (70) havia. (71) suo. (72) de.
(73) credano al male da altruy. (74) acio intendono se el Turcho dorme o ve-
glia. 75) possando. (76) la mano Idio miraculosamente. (77) -dere. (78) sera.
)79) che e due terzo. (80) - nare. (81) XIV. (82) vorba din
difiune nu existd Mscptii. (83) scritto. (84) alla. (85) regno casone di. (86) se.
(*) Cele in parentesi nu ad tipdrite In editiunea dela Buda-Pesta.
1462, 3.
www.dacoromanica.ro
40 L
lv
Copia titlu, dela 12 Augustd,
scriitoruluT, scris de cu No. III eld, pe
acee4 de aceia e probabild sunt ambele din
1462. RelatzA, spusele Albanesa fugit dela Adrianopole,
despre victoria asupra Turcilord neoranduiala in care
s'at intors la Adrianopole. detalie frte curise despre btaia
urmat Valachia asupra Turcilord, in a armat se afla fra-
tele VoevoduluT
www.dacoromanica.ro
CELO MARE. 41
www.dacoromanica.ro
42 I. BIANU.
VI
www.dacoromanica.ro
CEL MARE. 43
VII
www.dacoromanica.ro
44 I. BIANU.
VIII
[475, li 10.
Iacobh Justinianh dela Sio scrie probabilh Doge Venetiel despre
cuparea de Turd, care Sultanula merse la Mon-
castro in Valachia, uhde se crede c o s ruine, pentru
acele sunt de
www.dacoromanica.ro
MARE.
Serenissimo princeps.
Miseramus exploratorem ad Turciam usque ad Kusouium
qui reuersus ista retulit : quod fuit apud unum fratrem suum
carnalem qui fuisset presens in exercitu imperatoris Turco-
rum et fuisset ibi semper usque in finem expeditionis. Dicit
etiam dum cesar Turcorum traiecit cum exercitu ad
Moldaviam quadraginta octo diebus transfectationem ipsam
consumauit. Et postea premisserat partem gentium
ante exercitum suum, quem Stefanus Vayuoda. profligauit,
vbi multi imperatoris periclitati sunt. Postea videns
imperator eum non posse excipere ab Alpibus, posuit sibi
insidias, talli modo videlicet : locavit duos Bassa in duabus
partibus in siluis, ipse autem mouit se iterum uersus Dana-
bium. intellecto Stephanus Vaynoda exiuit de Alpibus,
putans imperatorem in totum reccessisse cum omni exercitu.
Imperator autem, postquam eum exiuisse de Alpibus senssit,
conuertit se contra eum cum copiis; ab alia parte etiam duo
Basse, qui in insidiis colocati erant, ipsum Vayuodam a tergo
consecuti cum omnibus copiis suis prostrauerunt, ita ut ipse
solus vix duodecimus euaderet , et dictus imperator super
eum campurn obtineret ; postea videns hoc imperator
sedit duo castra ipsius vayuode et incepit fortissime expug-
nare. Quo intellecto Ungari coadunato suo exercitu
www.dacoromanica.ro
L
www.dacoromanica.ro
MARE. 47
www.dacoromanica.ro
48
B. P. Ilasde.
www.dacoromanica.ro
SCORNESCO 49
www.dacoromanica.ro
50 B. P.
6. f. 124 verso : ce
www.dacoromanica.ro
STRNESO. 51
www.dacoromanica.ro
B. P. HASDECI.
pe nu ci In
prin despuiarea texturilord, :
No. 1, 2, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 12, 20, 23, 24, 25, 38 30
exprim nuanta de a da nascere unel minciuni ;
No. 3, 11, 13, 14, 15, 16, 17, 18, 19, 21, 22, 26, 27, 29,
nuanta de a da nascere unel turburdri anormale.
Ambele nuante lesne se confunda pe la dar
totusi fie-care posed5. cte centru de
racterisatd : cea ca m in cea-l'altd cat u
e.
Care din aceste doue semnificatiuni s cea fundamen-
tall ?
In favrea primulul a fi o locutiune romlnd
aprpe proverbiall, pe care o deja la Cantemird
(Chronic. t. I p. 156) : acsta povste este noi Moldo-
vnii II ziceml cu co e.
la ori-ce misdeal pr de
obicinuiesce a : astal cu coarn e.
aci apartine a, epitetuld romnescd popo-
all cornoratulul printe al minclunel, de ex. In
Pann la 1851, t. I. p. 52) :
In adevr, te cutremuri, te speril
peste fire fapte diavolesti,
Co a, ucigl tca, nu face puur punti,
mnstiri biserici unde va pe fiscal
Ci ca cda casele
Intru calomnia nu este
minclunel, aci urmtorulti
saglu din Pravila lui Vasile anume in capitoluld
pentru cela ce pre nestine cu
soar, fla 137 retro : Cela ce va la usia cui-va
niscare coarne sal ce-va
putit, s s ca cela ce scrie mai sus...
lath o dispositiune aprpe din legislatiunea
medievald a latinittil occidentale, cuprins in Statutele o-
www.dacoromanica.ro
SCORNESC STARNESC. 53
www.dacoromanica.ro
54 B. P.
www.dacoromanica.ro
du chalumeau, sonner de la trompette, trompeter.
dar5. nu venn in minte de a pe
scornesa in corn, credinclosul
? Vom ved transitiunile logice dela
corn la scornesc, deja vag de
posap Laurian Massimo, nu numal mal istorice
cele dela buclum la dar ne ofer
interesante puncturl de cu cele-l'alte limbl
surorl.
Pe trimulti romnesca, din ex-cornu coin-
cid cu din ex-buccina prin nuanta de t b ur ar
pe care o ambele. tturburarea scornesc
ferhintru de tturburarea de care lath un
specimen din tDivanula lumil Cantemir (Arch.
istor. t. 2 pag. 108): I mintea, crieril
null mal pedepsi.
paralelismh mal nu numal ideologich, dar
ne pe generalti.
In latinitatea vulgark cornare insemna a canta din corn ,
cela ce in latina clasia se dicea : cornu inflare. Fratil nostri
din Occidinte, dela acest cornare, intensivula
ex, pe care deja excornare a impunge cu
dup cum avea pe privativu ex in excornare a descorna,
ajuns el pe nesimtite la notiunea de b ur a r e din
causa ce
cornului. Pe la anunta bietilor stenl
vala : ut cor nu irruptiones hostium vicinis
significent (Du In orase, convocare a
mil se facea prin : tfacerent ar e ut
nobiles et ignobiles venirent (ibid.). s e s co
nIa glti; se sc or n la ; in ambele,
se scornla turburare.
Ca de a atrage atentiunea publick servinda
a aduce la scirea tuturora o dispositiune administrativa
o noutate politick c orn a r e luase de rem
www.dacoromanica.ro
B. P
www.dacoromanica.ro
SCORNESC 51 STgRNESC 57
www.dacoromanica.ro
58 B. P.
www.dacoromanica.ro
STRNESC. 59
www.dacoromanica.ro
60 B. P.
www.dacoromanica.ro
SCORNESC STRNESC. 61
lo ca somn de
F. 55 : t ; a ce dormi, Doamne?
36-5.F.70 v.: e, slava starniaste-te,
ci ; i-m ' o I ;
6. F. v. : visul re s e...;
7. F. 101 : s i din
8. F. v. : strnindu-t e, vel cruta
9. F. 200 : iscula-sa-vor eel de
mormanturr...
pe d. Cihac de a gsi
la 1700, in care saruire aiM
alt acela de sculare mal destep-
tare, intocmal ca In cele doue-spre-c,lece specimene.
o legAtur cu paleo-slaviculd pro-
www.dacoromanica.ro
62 B. P.
sctere pe cu str-
nire desteptare, sctere din din din odih-
at, adapost.
Ambele, scornire strnire, fusionat
mun gonire din culcusg, pe care la are mal
forma sgornire, astg-fel et 'n Vocabularulg luI
stinescu, pag. 560, ni se spune anume : stirnire, sgor-
nire.
In Barbu de Alexandri (Teatru, ed. Socec,
t. I p. 83), vestitul nostru - Barbu, nu Alexan-
dri - dice :
se de se vre un de o
www.dacoromanica.ro
SCORNESC STRNESCt. 63
sterno cornu
(scr. gr. (gr. germ. Born, celt.
etc.) karnon etc.)
nere ex-cornare
scornire
scornire sarnire
Pentru a demonstra acsta, cinct-gect de
texturt !
www.dacoromanica.ro
64
PICOT.
www.dacoromanica.ro
DES BRANKOVICI. 65
www.dacoromanica.ro
PICOT.
www.dacoromanica.ro
DES BRANKOVICI. 61
www.dacoromanica.ro
EMILE PICOT.
-
1406 (11 Wrier), Pucie, I, 75.
1408 (18
avril), ibid., I, 78.
ibid., I, 92.
*1399-1408 (?), Giasnik, XI, 141.
1409 (24 septembre), P.ucie, I, 98.
*1410 (14 octobre), Miklosich, 277.
*1412 (6 juin), Starine : na svjet izdaje jugoslavenska Akademija
i umjetnosti, X, 4.
*1413 (3 octobre), Miklosich, 277.
* - (15 novembre), ibid., 279.
1415 (21 janvier), I, 125.
- (7 mai), ibid., II, 61..
1417 juillet), ibid., II, 63.
1422 (16 mai), T. Schafrik, Acta Archivi veneti, II, 77.
1423 (13 juillet), ibid., II, 186.
* - (12 aot), ibid., II, 201.
* - (dcembre), II, 80.
1425 (20 aot), Schafarik, Acta, II, 221,
- (3 septembre), ibid., 223.
*1426 (22 avril), ibid., II, 241.
- (2 septembre), ibid., II, 238.
* - (11 novembre), ibid., II, 260.
- (?), Szalay, Telepek, 119 ; Serbische Nieder-
lassungen, 149.
*1428 (13 dcembre), Miklosich, 352
*1429 (11 septembre), ibid., 359, 363.-Avramovi, planche
12, a reproduit une partie de la curieuse miniature place
en tte de ce diplme
* - (?), Miklosich, 362, no. 306 et 307.
1430 (3 mars), Schafrik, Acta, II, 287.
* - Inscription de Smederevo. Milievid, 154.
* - (?), Miklosich, 363, nr. 309, 310, 311. - L'un au
moins de ces diplmes, celui que Miklosich cite U-
www.dacoromanica.ro
GENEALOGIE DES BRANKOVICI. 59
www.dacoromanica.ro
70 EMILE PICOT.
www.dacoromanica.ro
GENEALOGIE DES BRANKOVICL 71
www.dacoromanica.ro
72 PICOT.
www.dacoromanica.ro
GENEALOGIE DES BRANKOVICI. 73
www.dacoromanica.ro
74 EMILE PICOT.
www.dacoromanica.ro
GENEALOGIE DES BRANKOVICI. 75
www.dacoromanica.ro
76 EMILE PICOT.
www.dacoromanica.ro
GNP LOWE DES BRA 77
www.dacoromanica.ro
EMILE PICOT.
www.dacoromanica.ro
GNALOGIE DES BRANKOVICI.
www.dacoromanica.ro
EMILE PICOT.
www.dacoromanica.ro
GNALOGIE BRANKOVICI.
Buiea,
p. Pierre p. Pana
second clucPr.
got e. grand
Alexandrine. Mathie u.
www.dacoromanica.ro
82 G.
NOTE FILOLOGICE
do
G. CHM.
(Urmare. No. 10-12, 1882)
www.dacoromanica.ro
slavone 1) despre cari noi am vorbit mal pe larg intr'un
alt articol, publicat deja in acst revist.
SA de a dreptul la o alt vorbk la ter-
Calendarului la un nu
ligions in genere, ci eminamente estin:
Acst vorbg. una din cele patru mid
In se subdivide luna mesea. Patru o
land. Vorba din septem prin adjectivulg
mus (septimanus) ca grecesce dela prin
un interval de Elimologia este frte
frte lesne de dar nu de sim-
este intrebarea: in ordinea bisericsa
de unde Romanil acst vorba, acst numire?
nu d-lui Mac, face aci o de
sciintA.
Este de cunoscut, de place a
nu escepta pe d. Cihac, Romanil eel vechi
Instate de Crestinism, nu sistema de a subdivide luna
In spt6m&ni prticele de cte que, ci sistema
CakndelorA, Nonelor,
Dar atund cum si de unde In Roma acst innovatiune,
acst sistem Savantuld germanist J.
Grimm aprpe egalul slavistula Miklosich sunt de
acord a recunsce : lunel in peride de cte
este de origine judanica, i ea nu s'a
la co introclucerea
In Cetatea acsta prin miglocirea Alexandri-
EI mal recunosc, innovatiune ju-
devenit roman, numal pe la secolilorg IV
Ai V a adoptat de Germani, directamente prin Ro-
mani, loro in Ai in religiune.
Ai se putea a fi permit-ne d. Ci-
hac a-Iii : de vom admite ipotesa sale de creA-
tinare, atunci ce vorba in limba romn?
(1) Miklosich, Ueber die Monatenamen in den slavischen Dialekten,
Wien, 1867,
www.dacoromanica.ro
84 G. CHITU
www.dacoromanica.ro
CUVINTE CRE$T1NE. 85
www.dacoromanica.ro
86 G. U.
de aceste ultasern a
vorbe asupra Dr ca nu pe d. Cihac
o c o pe dinsa In la ca-
ptuld celor-l'alte Vorba lat. Sabbatum, gr.
este judaniculd &bat.
De put cine-va : vecjI, qi a
t6mnel a remash curatt judanicA, nu s'a romanisat de Ro-
DnieY-tale a-totd-sciutorl. Dr nu
este pentru acst avut o numire
latink o Dies Saturni, cliva : o vechik str-
vechi peitate a se vede ins numirea acsta nu
se generalisase in tte provinciele romane, desi cat s fi fost
intr'o parte re-care a ImperiuluI, de ce dela
RomanY o imprumutaserA GermaniT, de unde vechiul
anglo-saxonulh actualulh Sa-
turday. i la GermanY ins!, aprpe pretutindeni a
ca la RomanT, terminuld : Samstag.
A dar numirea cea propagatA prin multimea ju-
dan In Roma, ca In Alexandria in Grecia oriental, de
bat, Sabbatum, Dies Saturni numire latin.
numal pentru cArturaril scribil roman!. eu o nu se
face vra, de aceea
Ba, sA ne mal tot! asupra Sdmbetel, ca s'o mal
despiamd se pte de bine.
De ce Romnil ,nu De ce
a intercelath el m de labiala b, care nu
este in Sabbatum ?
Fil pe pace, d-le Cihac ! Acst intercalatiune nu s'a
de more slovonico, dupa place sA
claml. Nu, ea se face more romanico. Nu se vede
acest m intercalath in francesulh Samedi, care de
corespunde Sambedi? Nu mal pe
german Sambazdag, de unde actualuld Samstag. La SlavI, din
contra, acest m nu exist din dialectele cele vor-
bite, chiara la le place de na-
www.dacoromanica.ro
CUVINTE 87
www.dacoromanica.ro
88 G.
www.dacoromanica.ro
89
www.dacoromanica.ro
90 ZILOTU
www.dacoromanica.ro
INEDITA. 91
www.dacoromanica.ro
92 ZILOT
www.dacoromanica.ro
CRONICA
www.dacoromanica.ro
94 ZILOTP ROMNULC.
Poeti cul :
Luoat'am sma pravilele Evropel,
slat bane adavrat pe din afar'a
in nauntru ce si ve0? un lup supt pielea oil,
la 'mprat aot..
pentru Vistierul cel mare la cea mal mare
dregetorit precum am dumnlor marl a
Vistieria, nu numal dare de (care o poroclise sprosforas,
adid poclon la casa lar era se da la
prezeden din prjma ci ca alte urmArl proste
necinstite, de pierytre negreit.
Poeticul :
Dator s'acoper,
nu
PO d'un nm ca mine;
Dar gred, frate! ohtez,
altfel cum face,
slut d'adevgr :
fmi a
pin% un pr.
Rea este deflimarea,
Mal e a minti :
La lucru ce-I de
Ruine
Istoric ant, n'am frate,
N'am n'am vecin :
am p'adev6rul,
cat si ! (Va urma)
IN FILOLOGIEI ROMANICE.
www.dacoromanica.ro
CRONICA. 95
CA.
In apare a doua din. important a Revised
pentru istorie, areheologie filologie de Tocilescu.
Cuprinde urmtrele :
Episcopul Melchisedec : 0 la biserici an-
tice din Bucovina ;
Mich. Sutzu : de dela Grditra tesauruld din Ma-
;
www.dacoromanica.ro
96 CRONICA.
www.dacoromanica.ro
.OPERELE D-LUI B. PETRICEICU-HASDEU
www.dacoromanica.ro
I