Sunteți pe pagina 1din 105

No. 1-2. - FEBRUARI 1883 No. 1-2.

REVISTA MENSUA LA

ISTORIA, LINGUISTICA PSICOLOGIA

SUB DIBECTIUNEA

D-lui B. P.

NOUA SERIE
IV.

Redactiunea administratjunea se afl in eurtea Biserice


voda la Romne.
Abonamentele se nnmai pe an : 20 pentru Romania
30 frand pentru

din dosul

BUCURESCI
TIPOGRAFIA ACADEMIEI ROMANI (LABORATORII ROMANI)
No. 26 -- Strada AcademieT. - No. 26.

1883

www.dacoromanica.ro
SUMARTULG 1-2 :
N. : Monumente pentru istoria treY
S. Fi. : Istorire poporane din Bucovina.
B. P. Ilasden : Cuvintuld este ?
L : pi Mare. Documenie din Archi-
vula dela
B. P. Ilasdefi : specimena de necesitatea
vechilor pentru ori-ce cercetare linguistic.
Emile Picot : Gnlaogie de famille Brankovic.
G. Chita : Cuvinte crestine in limba
Zilot : de Vladimirescu. inedit
dintre 1800-1821.
I. B. in invlgmintula filologiei romanice in Italia pi 'n
Francia.
Cronica.

pi sant mate a reproduce su-


de fati.

www.dacoromanica.ro
LUI

1882

www.dacoromanica.ro
LUI
REVISTA LA
PEN

LINGUISTICA PSICOLOGIA POPORANA.

DIRECTORU:
PETF1ICEICU-HASDEU.

Eine Hand voll Krner reicht oft nicht zu, ein


Brod zu backen; aber man streue sie als Samen in
einen fruchtbaren Boden und sie werden hundert-
faltig aufgehen und eine reiche Nahrung bieten.
Un pumn de pte nu ajungd pentru a
o ydne; dar ca ye un
roditor, , ele vor vor o
o bogatd
STEINTHAL.

ANULU IX.
NOUA SERIE

BUCURESC1
TIPOGRAFIA ACADEMIEI (LABORATORI
STRADA ACADEMD No. 26.
1883

www.dacoromanica.ro
CUPRINSULU
COLUMNEI LUI TRAIANU
PE 1882.

ISTORIA

1. :

Note dinteo escursiune din Moldova

Calimahg T. :

Originea familiel Calimahd. foul acte 630-632

Densusiann N :
Monumente pentru istoria ... 1-18,94-102
161-167,217-226,344-353;430-452,553- 569

B. 1'. :

Portretuld Stefand celd Mare 115-123


Archivuld din Geneva. Documente retative la istoria romnd. . 477-479
Supdrdrile artistice ale lui Ngoe Basarabd. scrisre inedit din
Archivuld dela 525-527

Romnulti :

de Tudord Vladimirescu. Cronica inediti a


dintre a. 1800-1821 166-303
321-330,490-618,537-643

www.dacoromanica.ro
6 pagina

Bianu I. :

0 lucrare a Ascoli. Recensiune 168-170


Manuscriptuld dela 1632 luI Evstratie logoftuld
Descriere. 210-217
Din nouele lucrgrI ale luI Miklosich despre linguistica
censiune. 232-235
veche romnscg necunoscut'. . 521-522
Alexandru Und scriitord de peste Oltd dela
secolulul XVII. bibliograficg 599-602

Brandza Dr. D. :

Limba a tramiluT romand 43-48,73-77,


155-158,227-232,385-396
Cldtu :
Despre numirea lunelord la Romnt 303-306
Domnd-Dmnl, Dominus-Domina. Note filologice. . 452-459,607-611
Cuvintele crestine In limba 452-459,607-611
De unde avernd lictrea de cndd ploua . . 519-521
Hasden B. :

Studie de sciinta limbel. Und nod punctd de yedere asupra


tiunilord gramaticd comparative 19-31
Laletica sad fisiologia sonurilord 65-73,
129-135,193-21N
Manuscriptuld romnescd din 1574 afltord la London in British
Museum 48-60,78-86,
171-177,239-244,358-367,459-465,624--629
De unde vine zglobiii ? 245-249
(diocd) (sglvogd, Und greco-
latind 372-379
Dana. Originea poesiel poporane Ia Romnl 397-406
Voinicame miselame. Istoria unul sufixd romanicd disprutd din
limba romng. 480-486
487-490
pe Rsler . 529-535
Crescetil Etimologig poporan din epoca formatiunil lim-
bet romne 544-553
Domname Turca Sufixuld romanicd la Macedo-romnT 570-573
0 din istoria armatureT romne 593-598
Apendice la notita Bianu Alexandru 603
ugubind. Und restd din influinta a Slavilord a-
supra limbd romne 612-619
e in tte Pascile?. Originea la . 633-638

www.dacoromanica.ro
7

Ionescu N. :
vulgare de plante limba romancia, culese de cantonuld
Grijunilord (Elvetia) 465-467

PSICOLOGlA :

E. :
Din anecdotele poporulul . 60-62
I, I, Petrovti C. :

Din obiceiele juridice ale poporuluI romnd din districtuld 32-42,86-93


178 -182,249-256,380-384,406-430,574-593
Densnsianu Ar. :
Semo Sancus Studid de mitologia comparativg. . . . 136-147
Gesticone Th. L :

Ptaniile arhanghelultd Mihaild. din Prahova. 522-524


Ispirescu. P. : -
Ctea 'n var4d. Poveste de pe maluld Dunril 124-128
Din internationale ale poporuiul romnd. Curnd per-
dutd SaiI pe lord 158-160
Und basmd mitologicd 307-308
Comand basm poporand din 468-476
Judecata Vulpel, din gura poporulul 603-606
S. Fl. :
Cincl satire poporane din Bucovina 147-154
De pociturd, descntecd din Bucovina 236 -239
Cumd Romncele din Bucovina culrea galbend? Fragment din
tCromatica poporulul romnd, 257-265
farmecele poporuluI romnd din Bucovina 309-318,330-344
At. .

Balade poporane inedite de peste Carpatl . 354-358,619-624


Negoescu Chr. t

Doin din Transilvania.


din ultimuld rsboid
..... . .
318
569-570

VARIA '

Despre Stetanu celd Marc .

Maria P. .

Infernuld de Dante, romanesce. 103-107

www.dacoromanica.ro
8

Hasde B. P. :

Notite bibliografice 63,527-528,


639-640

Autografuld Marcu-Vod 51
Patru semne de ak Mrtiel din secolil XVI-XVII . . 210,211
Portretuld Stefand celO Mare dela 118
Idem dela Dobrovt.d. 187
Subscrierea lui Radu Gramaticd din 57
din Alexandru 600

www.dacoromanica.ro
COLUMNA LUI TRAIANU
IANUART - FEBRUARIC 1883

. - LINGUISTICA. - L1TERATURA POPORANA.

MONUMENTE
PENTRU

ISTORIA FAGRAULUI
adunate de

NIC. U.

No. la 12,

1632, Sept. 18.


George Racoti I, Principele de bocri
So lo din Venetfa-de-josti, fratil fecioril lui,
sub conditiune ca ca boeri suporte s a r-
cinele serviciele boeresci, co sunt la

Nos Georgius Rakoci Dei gratia Princeps Transilvaniae Par-


Hungariae Dominus et Siculorum Comes etc.
commendamus tenore praesentium quibus expedit uni-
versis. Quod nos cum ad nonnullorum Dominoruni
riorum nostrorum singularem propterea Nobis factam intercessionem,
vero attentis et consideratis et servitiis sire-
nui Salamonis Monya de Also Venetzie, quao ipso qui-
dem Principibus hujus Regui nostri Transilvaniae praedecessori-
bus videlicet nostris felicis reminiscentiae, ac tandem Nobis etiarn

www.dacoromanica.ro
2 NIC. DENSWANU.

et huic Regno Nostro Transsilvaniae pro locorum et temporum va-


rietate in omnibus rebus et industriae suae commissis juxta
(possi)bilitatis suae exigentiam summa cum animi sui constantia et
promtitudine exhibuit, et impendit, ac in posterum quoque
turum et impensurum ipsum confidimus. Eundem igitur Salamonem
Monya ac per Many, Opra, Stants fratres carnales,
pram, Bukur et Michaelem Monya Mies ipsius antea etiam uti et
diligenti informatione egregii Georgii Szegedi de Kolosvr, provisoris,
boerones extitisse, ex speciali nostra gratia et potestatis plenitudine,
denuo una cum ipsorum liberis jam videlicet natis et in
Dei nascituris in coetum et numerum reliquorum Boero-
num istius Districtus Terrae Nostrae Fogaras adnumerandos,
gandos, cooptandos et adscribendos duximus, prout annumerarnus,
aggregamus, cooptamus et adscribimus, decernentes expresse, ut
a modo deinceps iidem Salmon, Many, Opra, Stants, Opra, Bukur
et Michael Monya ipsorumque haeredes et posteritates utriusque
sexus universae pro veris et indubitatis boeronibus et
reputentur et gratiis, privilegiis,
indultis, libertatibus, immunitatibus et praerogativis, quibus cae-
veri nati et Boerones praedicti distridus terrae Fo-
garas de jure et ab antiqua consvetudine utuntur,
fruuntur et gaudent, usque ad beneplacitum nostrum uti, frui, et
gaudere possint atque vakant. Domosque eorumdem Salamonis,
Many, et Opre Monya, in dicta possessione Also Venetzie, vicinita-
tibusque domorum Salamonis Monya, nobilis Stantsul Zoganya, ab
una partibus vero ab altera nobilis Stan Monya, Many Monya,
Csiszmasu altera vero partibus . usdem
possessionis Opre Monya, providus Stoika Butza ab una, partibus
vero ab altera locus desolatus et rivus ibidem decurrens in praedicto
districtu et terra Fogaras comitatuque Albensi transilvanico exi-
stente habitas ab omni censuum, taxarum et contributionum no-
tam ordinariarum quam extraordinariarum subsidiique et
Camerae nostrae solutione servitiorum quorumlibet plebeorum
et civilium exhibitione, serninaturas item allodiaturas, agricolationes,
vineas, sylvas et alias quaslibet haereditates ad Boeronatum ipso-

www.dacoromanica.ro
ISTORIA 3

rum spectantes in jam fata possessione Also Venitze territorioque


ejusdem eximendas, supportandas, libertinandas, boeronandas duxi-
mus, ea conditione ut iidem Salamon, Many, Opra, Stants,
Opra, Bukur et Michael Monya haeredesque et posteritates ip
sorum universae omnia onera et servitia boeronalia, ad
nostram Fogaras consequenterque domos et curias nostras nobi-
litares districtus Terrae Fogaras debentia instar aliorum boero-
semper et ubique subire et a provisoribus castellanisque
Arcis nostrae Fogaras dependentiam habere , modis omnibus de-
et teneantur, prout eximimus, supportamus, libertamus et
boeronamus praes3ntium per vigorem. Quo circa vobis generosis,
egregiis et nobilibus Capitaneo, Provisori, Castellanoque dictae
Fogaras, providis item circumspectis Judici juratisque civibus
possessionis Also modernis scilicet et futuris quoque (pro)
tempore vices gerentibus cunctis, etiam quorum
interest intererit notitiam habituris, harum serie
committimus (et) mandamus &miter, vos quoque a modo in
posterum praefatos Salamonem, Many, Opra, Sztants, Opra. Bukur
et Michaelem Monya, haeredesque et posteritates ipsorum utriusque
sexus universas in Boeronatu conditione sub praemissa
conservare debeatis et teneamini, eosdem propterea in posses-
sionibus rebusque suis universis impedire, turbare, molestare
quovis modo damnificare praesumatis sitis ansi modo
non facturi. In cujus rei memoriam firmitatemque perpetuam
praesentes nostras litteras pendentis et authentic! sigilli nostri
nimine roboratas memoratis Salamon, Many, Opra, Stants, Opra,
et Michaoli Monya ipsormnque haeredibus et posteritatibus
utriusque sexus gratiose dandas duximus et concedendas.
Praesentibus perlectis exhibenti restitutis. Datum in Civitate nostra
Kolosvar die decima octava mensis Septembris Anno Domini mille-
simo sexcentesimo trigesimo secundo. Rakoci m.p.
Oetavarum in transmissionalibus insertarum sub
No. 4. Salomonis quondam Monya et fratrum ejusdem a Principe quondam
Georgio Rakotzi impetratarurn, quarum tenor et humus erat
:
diploma

www.dacoromanica.ro
4 NIC. DENSWANU.

Annotatumque erat in iisdem litteris transmissionalibus : subscript=


fuisse praeinsertis litteris boeronalibus a sinistra Georgius a
tra autem partibus in margine Martinus Markosfalvi Secretarius m. p.,
et quod fuerint sigillo altefati Principis super cera rubra zona sericea
versi coloris pendenti impressive communitae et roboratae ac in pergameno
tenter confectae et emanatae, cum hujus modi in exteriori parte subscripti-
: Praesentes r on a es et exemtionales per praefectum
et exactorem escales ac Requisitores Albenses tamquam Commissarios
strissimae Dominae Principissae ad investiganda terrae Fogaras
jura deputatos et exmissos revisae, lectae ac pro Michaele, Vaszil et Raduli
Monya producentibus in vigore relictae, in Fogaras die 25 mensis Februarii
Anno Domini Millesimo sexcentesimo septuagesisimo septim o.
de de consiliar5 la de in
in Pesta).

XXXI

1652, Martin 8.

George II-lea Principele Transilvaniei conferesce


I on F din comuna Drag* de tran-
silean de a purta insigne nobilitarI.

Nos Georgius Rakoci Dei Gratia Princeps Transylvaniae Partium


Regni Hungariae Dominus et Siculorum etc. Memoriae
mendamus tenore praesentium quibus expedit universis.
Quod nos ad nonnullorum fidelium Doniinorum Consiliariorum
nostrorum singularem nobis propterca fact= intercessionem ;
vero attentis et consideratis fidelitate et servitiis Strenui
Fogarasi Coci nostri primarii, quae ipso in arte sua coqui-
fideliter' exhibuit et impendit, ac in posterum etiam et
impendere velle, perhibetur. igitur Fogarasi, et
consortem suam Annam Nyagoje, ac Simonem,
nislaum, Ladislaum et filios, item
et Relenam filias ex speciali gratia nostra, et potestatis nostrae
plenitudine in coetum et numerum et indubitato-
rum regni nostri Transilvaniae, et Hungariae eidem anne-
annumerandos aggregandos cooptandoa et

www.dacoromanica.ro
1STORIA

esse duximus, prout annumeramus, aggregamus, cooptamus


et adscribimus per praesentes. Decernentes expresst ut a modo
successivis semper temporibus idem Fogarassi ac
per eum Anna Nyagoie, consors ; item Matthaeus, Simon, Stanislaus,
Ladislaus, et Stephamis nec non Maria, Sztana, et Helena
liae suae, ipsorumque haeredes et posteritates utriusque sexus uni-
versi, pro natis et indubitatis Nobilibus habeantur et repu-
tentur. In signum autem huius modi et perfectae nobilitatis
eorum haec arma nobilitatis insignia : Scutum videlicet militare
coelestini coloris in cuius campo sive area homo integer, viridi tu-
nica hidutus, ad mensam stare, et ambabus manibus cultros coqui-
narios tenendo quasi carnes diversas in partes minutiores scindere
visitur. Supra scutum galea militaris est posita, quam
git diadema Regium gemmis et unionibus eleganter distinctum et
ornatum. Ex cono verb galeae teniae sive leminisci variorum colo-
rum hinc inde utrasque oras seu margines ipsius scuti
puleherrimb ambiunt et exornant, prout omnia in sive
principio praesentium literarum nostrarum docta manu et arte Pic-
expressa et depicta esse cernuntur, animo deliberato et
ex certa scientia liberalitateque nostra Principali memorato . .
Anne Nagoie consorti ac Matthaeo, Simoni, Stanislao,
Ladislao et Stephano His, nec non Mariae, Sztanae et Helenae B-
liabus ipsorumque haeredibus et posteritatibus utriusque sexus uni-
versis gratios dedimus donavimus et contulimus, annuentes et con-
cedentes ut ipsi praescripta arma nobilitatis insignia more alio-
rum verorum et indubitatorum Nobilium armis utentium,
ubique in praeliis, hastiludiis, ornamentis, monomachiis,
aliisque quibusvis exercitiis militaribus et nobilitaribus : Ittem si-
gillis, vexillis, cortinis, velis, aulaeis, annulis, clypeis,
mibus, sepulchris et generaliter quarum libet rerum et expeditionum
generibus, sub merae et perfectae nobilitatis titulo, quo eos ab uni-
versis et singulis cuiuscunque status, conditionis, et praeeminentiae
existant, insignitos dici, teneri, et volumus ferre
et gestare, oinnibusque et singulis honoribus ..... privilegiis,
indultis, libertatibus, immunitatibus et praerogativis, quibus

www.dacoromanica.ro
6 NIC. DENSUIANU.

veri, nati et indubitati regni nostri Transilvaniae et partium Hun-


gariae annexarum Nobiles, ac militares quomodo-
cunque de jure et ab antiqua consuetudine utuntur, fruuntur, et
gaudent, perpetu uti, et valeaut atque possint. In
cuius rej memoriam, firmitatemque perpetuam, praesentes literas
nostras pendentis et authentici sigilli nostri roboratas
memorato Ioanni Fogarassi, et Acne Nyagoie consorti, ac Mat-
there, Stanislao, Ladislao et Stephano filiis, non
riae, Sztanae, et ipsorumque haeredibus et
posteritatibus utriusque sexos universis clementer dandas duximus
et concedendas. Datum in Civitate nostra Alba Julia die octava
Mensis Martii Anno Domini Sexcentesimo, Quinquage-
simo secundo.
Georgius Rakoci mp.
Horvat
de Paloez Secr. mp.
(L. S. P.)

In dosa:
Juxta ritum et veterem humus Terrae Fogarasiensis consuetudinem
sentes Illustrissimi Principis, et D. D-ni Georgy Rakoci Dej
tia Regii Transilvaniae Principis, Partium Regni Hungariae Domini et
Siculorum Comitis, Domini Domini Clementissimi, A.rmales sea
s pro parte boannis Fogarasi de sunt in frequenti et
sede supedorj Arcis Fogaras, tribus in sedibus, publicatae, proclamatae, ac
in vigore suo nemine contradicente relictae. In Millesimo sexcente-
simo quinquagesimo secundo, die 4 May.
Publicatae et extraLtae per me Michaelem . Fogaras, Juratus
Notarius Judithriae Nobilium Fogarasiensium.
Idem Notarius mp.
pe pergamen poscliunea N. ;
59 cm. 4 mm., lime 71 cm. 1 mm. pendentil In (diametru 5 cm.
5 mm.) la ovali cu Transilvaniet, srele
semi-luna, acvila cele Opte Peste Transilvaniei la este
a scuti mai armele o cu
privindil drpta, de desupti o pe trot In sigilului
inscripti unea D. G. PRINCEPS PART. REG. HVN
DO. ET. SICCO).

www.dacoromanica.ro
ISTORIA 7

1689, 16.

Michaiti Apa I, le TransilvanieT, diploma Na-


dasdi, Terel privire la boeresci ale a
Pop a, in comunele Rocca,

Nos Michael Apafi Dei Gratia Princeps Transilvaniae Partium


Regni Hungariae Dominus et Siculorum Comes etc. Memoriae coin-
mendamus tenore praesentium quibus expedit universis
et quod pro parte et in personis Popa
de Bonorum nostrorum Porumbakiensium Racionistae nec non
Popa Rad parentis, ac Popa fratris ejus omnino de Rtse,
exhibitae aunt nobis et praesentatae Literae quaedam Magnificae
quondam Dominae Annae de Nadasd, Spectab4lis ac Magnifici
dam Stephani Majlad Vajvodae Transilvaniae et Siculorum
Comitis Relictae , titulo novae donationis confectae et emanatae,
quibus mediantibus dicta Domina Anna de Mdasd Districtus Terrae
Fogaras Domina videlicet terrestris medietatem Bojaronatus pos-
sessionis Rtse, ac in ejusdem territorio quoddam praediurn Lutza
dictum alpium Szekeritsore et Plasse dictarum medietatibus,
item mediam similiter partem dictae possessionis Russor et posses-
sionem tertiam Bucsum vocatam totaliter, Cziganosque quondam
Frate item Bagyul, (nume Kalota, Kokossa, Drinke,
Kajkire et Puhaez et totam familiam, per majores eorum pa-
cifice tentas et possessos (ex eo quod universae literae eorum
praedictorum iurium possessionariorum et alpium et eziganorum
concernentes iguis voraginibus absumptae fuissent Nova Donatione
praespecificatorum ut praefertur majoribus dedisse novisque in lit-
privilegialibus transumpsisse cernebatur infrascripti.
Suplicatum itaque extitit nobis humilime, quatenus nos easdem Li-
teras novae Donationis ratas habentes, eisdom literis consensum
nostrum praebere facere, quandoquidem
caracteres earum vetustissimis temporibus usitati a plerisque per-

www.dacoromanica.ro
8 NIC.

legi nequeant antiqui etiam esse perhibentur) diguaremur quarum


quidem Literarum tenor est.

sub No. II).

Nos igitur praemissa suplicatione nobis modo quo supra por-


recta faventer exaudita et admissa praemissas Litteras novae
nationis non abrasas, non cancellatas nec in aliqua sui parte su-
spectas, sed omni vicio carentes praesentibus Literis nostris de verbo
verbum sine diminutione et augumento variationeque aliquali
inseri et inscribi quoad omnes earum continentias, clausulas, articu-
los, et puncta, eatenus quatenus eaedem rite et existimt
emanatae viribusque earum sufragatur, acceptamus aproba-
mus, iisdem nostrum praebuimus consensum, imo praebemus bene-
volum pariter et adsensum, et nihilominus (verba praetermissa) erga
eosdem Serbanum Popa ac Rad parentem et Popa Sztan fra-
trem ejus gratiae nostrae Principals declaratione, tot= item et
omne jus nostrum regium, quod in praedeclarata medietate Boje-
ronatus possessionis Retse ac in territorio praedicta Lutza
nuncupata. . . alpi um Szkeritsora et sic vocitatarum medietati-
bus item media parte alterae possessionis Russor et possessione totali
Butsum Cziganisque olim Frate ad haec Bagyul (nume
ilegibilt) Kelota, Kokoska, Drinke, Kapkire et Puhay ac tota
etiam qualitercumque existeret et haberetur nut eaedem iidem et
idem nostrum ex quibusounque causis modis et racionibus con-
cernerent collationem simul cum cunctis suis utilitatibus et pertinen-
tibus quibus libet terris scilicet arabilibus, cultis et incultis agris,
pratis, pascuis, campis, foenetis, silvis, nemoribus, montibus, alpibus,
vallibus, vineis, vinearumque promontoriis, aquis piscinis,
piscaturarum aquarumque decursibus, molendinis et eorum locis gene-
vero quarumlibet utilitatum et pertinentiarum suarum inte-
gritatibus quovis nominis vocabulo vocitatis ad easdem de jure et ab
antiquo spectantibus et pertinere debentibus sub suis metis et an-
tiquis limitibus existentibus, memoratis Serbano Popa, non Popa
Rad parenti ac Popa Sztan ejus haeredibusque et posteritati-
bus universis dedimus donavhnns et coutulimus prout damns

www.dacoromanica.ro
ORIA

donamus et conferimus jure perpetuo et irrevocabiliter tenendas pos-


sidendas pariter et habendas, salvo jure alieno. Quas nos in formam
Privilegii nostri redigi faciemus dum nobis in specie fuerint repor-
tatae. Datum in curia nostra Porumbakiensi die decima sexta men-
sis Junii Anno Domini millesimo sexcentesimo octuagesimo nono,
et subscriptum erat : Michael Apaffi mp. Franciscus Lugosi
cretarius mp.

Tribus in sedibus judiciariis Nobilium Fogarasiensium juxta morem et


consvetudinem hujus Terrae Fogaras praesentes Literae Bojero-
vales nominibus et in personis introscriptorum Serban Popa de Rtse, nec
non Popa Rad parentis, ac Popa Sztan fratris ejus de Rts exhi-
bitae, lectae, promulgataa air omnibus quorum interfuit aprobatae accepta-
tae ac suo vigore nemine contradictore apparente relictae. Extradatae
die septima mensis Junii Anno Domini Millesimo sexcentesimo nona-
gesimo per Stephanum Lszai juratum notarium sedis sup. Nob.
(Copia din archiva a 855).

XXXIII.

1689, 6.

Apafi I, Principe Transilvaniei, siatulti pe


din Venetia-de-josg sub conditiune ca ereqii
sei, ca ceTa-l-aly boerL se se
equestre la In
conformitate vechia consvetudine.
Nos Michael Apafi Dei Gratia Princeps Transilvaniae
regni Hungariae Dominus et Siculorum Comes. Memoriae common-
damns tenore praesentium significantes quibus expedit universis,
quod Nos cum ad nonnullorum fidelium dominorum consiliariorum
nostrorum fidelis nobis sincere dilecti spectabilis ac generosi
Stephani Nalaczi de Nalacz consiliarii nostri intimi comitatuum
Hunyad (et) de Zarand comitis, aulae nostrae magistri ac arcis nostrae
Devensis Capitanei ubique supremi, singularem coram Nobis pro
parte et in persona strenui Sztan Monya de Also Venicze factam

www.dacoromanica.ro
U.

intercessionem, vero benigne attentis et consideratie


fidelibusque servitiis ejusdem, quae idem praetitulati Stephani
in curia nostra saepe numero a serviendo fideliter se ac
laudabiliter accommodans juxta exigentiam muneris ipsius eidem
concredita omnia negotia ad complacentiam est executus, speran-
tes ipsum deinceps etiam adicturum, hacce Principali nostra
dementia accensus, majora quoque documenta datums.
Eundem itaque Sztan Monya boeronali hactenus etiam praerogativa
gavisum e speciali gratia nostra ac Principalis potestatis nostiae
plenitudine denuo et ex eximendum ac in
verorum, natorum d indubitatorum Boeronum seu Ter-
rae Fogaras annumerandum, aggregandum, cooptandum et
bendum duximus, decernentes expresse ut a modo deinde successivis
semper temporibus, idem Sztan Monya haeredesque et posteritates
ejus utriusque sexus universae pro natis et indubitatis Boero-
nibus habeantur et reputentur ; omnibusque et singulis hono-
ribus, privilegiis, immunitatibus et praerogativis, quibus caeteri
veri nati indubitatique Districtus seu Terrae Fogarasiensis
rones de jure et ab antiqua consvetudine utuntur fruuntur et
gaudent, perpetuo uti frni et gaudere valeant atque possint, ita
ut equis armisque optime instrudi .Nobis ac successoribus
ad arcem exhibenda, alioque in loco praestanda
quaelibet servitia juxta antiquum morem consvetudinem instar
aliorum ejusdem ordinis supportare; in omnibus
ridicis rebus ac ab annotatae
arcis Fogarm dependere modis omnibus debeant et shit adstricti,
neque in temporum vicissitudinibus a praefata arce nostra Fo-
garas se se extrahere ausint modo aliquali. Pro ampliori autem gra-
tiae et munificentiae nostrae Pdncipalis erga praementionatum
Sztan Monya haeredesque et posteritates ipsius, declaratione, totalem
et integrum fundum ipsius aedificiosum ab una et superiori strenuus
Gabrielis Czajna de Also Venitzie Boeronis Domus, ab altera et
feriori providi Opra Labes in portione nostra possessionaria in pos-
sessione Also Venitze districtu Terrae Fogaras et comitatu Albensi
Transilvaniae existente habitum, hactenus etiam per praelibatum

www.dacoromanica.ro
ISTORIA 11

Sztan Monya jure avitico ac optimo, nunc etiarn tentum et


possessum, simul cum suis utilitatibus et pertinentiis quibus-
libet, terris scilicet arabilibus cultis et ineultis, agris, pratis, pascuis,
campis, foenetis, sylvis, nemoribus, moutibus, vallibus, aquis item
fluviis, piscinis, piscaturis, aquarumque decursibus, molendinis, et
eorum locis, generaliter vero quarumlibet utilitatum, et pertinen-
tiarum suarum integritatibus quovis nominis vocabulo vocitatis ad
praespecificatum fundum jure perpetuo et avitico ab autiquo testis
et possessis sub suis metis et antiquis limitibus existentibus
ab omni servitute jobbagionali et plebea denuo et ex novo (: ut
missum est :) clementer eximendum libertateque boeronali condeco-
randum esse duximus, prout eximimus, annumeramus, aggregatnus,
coopt mus et adscribimus, praedeclaratum ipsius fundum
sum boeronali praerogativa condecoramus praememorato Sztan Monya
libere possidendum in manibus ipsius relinquimus salvo jure alieno,
harum nostrarum pendentis et authentici sigilli nost ri munimine
roboratarum virtute 'et testimonio Litterarum mediante. Quas Nos
ad formam Privilegii in hujus rei memoriam perpe-
annotato Sztan Monya haeredibusque et posteritatibus ipsius
utriusque sexus universis boeronali praerogativa benigne duximus
concedendas. Datum in Castro nostro Radnoth die sexta mensis Au-
gusti Anno Domini millesimo sexcentesimo octuagesimo nono.
Michael mp.
Francisms Lugosi mp. secret.
Praesentes Litterae boeronales nomine et in persona introscripti Sztan
Monya de Also Venitze tribus in sedibus judiciariis Nobilium Fogarasiensium
exhibitae sunt, promulgatae et publicatae ab omnibusque quo-
rum interfuit approbatae ac in hoc vigore debito cum obsequio, nemine
contradicente, relictae. Extradatae die 10-a Decembris 1689, per Stephanum
Leszay sedis praef. juratum Notarium.
d luT de

www.dacoromanica.ro
12 NIC. DENSUSIANU.

XXXIV.

1701, Apri le 9.
Leopold I Germaniel conferesce Se anu
(Sassebei) de pentru tte trile en de a
purta in : un scut militar representndb la mijloc
un linindl an do scristi(1).

Nos Leopoldus Dei Gratia Romanorum Imperator semper


Augustus ac Germaniae, Hungariae, Bohemiae, Dalmatiae, Croatiae,
Sclavoniae, Ramae, Serviae, Galitiae, Lodomeriae, Cumauiae,
gariaeque etc. Rex, Archidux Austriae, Dux Burgundiae, Braban-
tiae, Styriae, Carinthiae, Carnioliae, Lucemburgi ac superioris, et
inferioris et Techae, Princeps Sveviae, Mar-
chio Sacri Romani Imperii, Burgoviae, Moraviae, Comes Habspurgi,
Tirolis Ferretis, Kyburgi, et Goritiae, Landgravius Alsatiae, Domi-
nus Marchiae Slavoniae, Naonis et Salinarum etc. Memoriae
commendamus, tenore praesentium quibus expedit uni-
versis. Quod Nos cum ad nonnullormn Nostrorum singula-
riter Majestati Nostrae propterea factam humillimam intercessionem,
vero attentis, et consideratis fideliumque seruitiorum
Szaszsebesi de eadem Szaszsebes, quae Maje-
stati Nostrae, Augustissimaeque Domui Nostrae Austriacae, in
occasionibus fideliter exhibuisse, et impendisse, perhibetur, in poste-
rum exhibiturum et impensurum nulli dubitamus. Eundem
igitur Ioannem Szaszsebesi ejusque Conjugem, Silos, Haeredesque,
et Posteritates eorundem utriusque sexus universos, e Statu, et
conditione Civili, in qua hactenus perstitere, de Caesareo-Regiae
(1) Din familia trage originea distinsula economistfi P. S.
relianu. Judecndd armele nobilitarY ce le confere Leopoldi lonii
Sassebegi (calanium scriptitorium) se vede a unii tnvtat
In epoca sa. Atta mat Mainte optd-spre Oece an' (1685) se conjoins,
Sebeg o In care s'a
ca de cartea cunoscua sub titluld de po
Pe la din familia Sassebegi, George Sassebeqi, era age-
In Tra (In comuna dupA cum se vede din for
mula de publioatiune la diplomeT.

www.dacoromanica.ro
ISTORIA 13

Potestatis Nostrae plenitudine gratiaque speciali eximentes, ac


in coetum et numerum verorum, et indubitatorum Regni Nostri Hun-
gariae aliorumque Regnorum, ditionum et Provinciarum Nostrarum
Haereditariarum, Nobilium duximus annumerandos, cooptandos, et
adseribendos. Annuentes, et ex certa Nostra scientia animoque deli-
berato concedentes ut ipsi a modo in posterum futuris, et perpetuis
semper temporibus, omnibus gratiis honoribus praerogativis, et
immunitatibus, quibus caeteri veri et indubitati, dicti Regni Nostri
Hungariae, aliorumque Regnorum, Ditionum, et Provinciarum Nostra-
Haereditariarum Nobiles natura jure vel antiqua consvetudine usi
sunt et gavisi, utunturque et gaudent, uti frui, et gaudere possint,
ac valeant, haeredesque et Posteritates eorundem utriusque sexus
universi, valeant possint. In cujus quidem Nostrae erga eos
exhibitae Gratiae, et Clementiae, ac Liberalitatis, Testimonium,
raeque et indubitatae Nobilitatis signum, haec Arma Nobilitatis
Insignia scutum videlicet litare erectum coelestini coloris cujus
fundum cespes viridis occupat, super quo brachium humanum, humero
tenus resectum caeruleo amictu indutum, calamum scriptitorium
manutenere conspicitur. Supra scutum galea militaris craticulata est
posita, cui supereminet Diadema Regium unionibusque de-
center redimitum, ex quo aliud brachium humanum inferiori per
omnia simile parem calamum scriptitorium proferre visitur. A
mitate vero cono galeae, laciniis sire lemniscis hinc candidis et
rubris, vero caeruleis et fulvis, in senti extremitatibus placide
se se diffundentibus, illudque pulcherrime exornantibus.
omnia in Principio praesentium Literarum Nostra-
rum, Pictoris industria genuinisque suis colori bus illustrata, ucidi us,
ob oculos intuentium posita esse conspiciuntur. Eidem
sebesi ejusdem Conjugi, filiis haeredibusque et posteritatibus ipso-
rum ntriusque sexus universis gratiose danda duximus, et
renda. Decernentes et ex certa Nostra scientia animoque deliberato
concedentes, ut ipsi, a modo in posterum futuris et perpetuis semper
temporibns, eadem Arma Nobilitatis Insignia, more aliorum ve-
rorum et indubitatorum, dicti Regni Nostri Hungariae, aliorumque
et Provi arum Nostrarum

www.dacoromanica.ro
14 NIC. DENSUIANU.

Nobilium, sub iisdem juribus, praerogativis et immunitatibus, quibus


caeteri, veri et indubitati praefati Regni Nostri Hungariae, alio-
rumque Regnorum, Dicionum et Provinciarum Nostrarum Haeredi-
tariarum, Nobiles natura, jure vel antiqua consvetudine usi sunt,
et gavisi, utuuturque et gaudent, ubique in praeliis, certaminibus,
pugnis, hastiludiis, torneamentis, duellis, monomachiis, ac qui-
busvis exercitiis militaribus, et Nobilitaribus, non sigillis, ve-
lis, cortinis, annulis, vexillis, clypeis, tentoriis, domibus et
sepulchris generaliter vero in quarumlibet rerum, et expeditionum
generibus sub merae, verae, syncerae, et indubitatae Nobilitatis titulo,
quo eos ab omnibus, cujuscunque status, conditionis, honoris,
tatis, et praeeminentiae hominibus insignitos, et ornatos, dici, nomi-
et volumus, mandamusque ferre, et gestare, ac
in aevum uti frui, et gaudere possint ac valeant, baeredesque, et
Ksteri eorundem utriusque sexus universi valeant, atque possint.
nobilitamus, damns et conferimus praesentium et aulici
Sigilli Nostri pendentis munimine roboratarum vigorem. Da-
in Civitate Nostra Wienna Austriae Die Mensis
Anno Domini Millesimo Septingentesimo Primo, Regnorum nostro-
rum Romani Quadragesimo Tertio, Hungarici Quadragesimo Sexto,
Bohemici vero Quadragesimo Qointo.
us m.p.
Comes Samuel
Joannes Fiath m.p.
(L. S. P.)

Praesentes litterae s in G.,nerali Congregatione Universi-


Districtus Terrae die 19 Sept. A. D. 1790 publire per-
lectao contradicente Publicatae Exhibenti Goorgio Sziszsebesi
restituuntur. Ex eadem gene Congregatione die ut supra notaiis.

Extradatae per Adamum . Terrae Fogaras jur. n.

Praesentes Li Armales Marc:11i Congregatione Nobilium.Universitatis


Ind. Distr. Terae Die 5 Mensis Aprilis anul 1837 cel-brata denno
publicatae, nemineque contradicente in suo vigore Supplicanti

www.dacoromanica.ro
ISTORIORE POPORANE.

Szaszsebesb hisce restituuntur. E praeattacta marcali Congregatione


dieque supranot.
Extradatae per Stephauum Hamar Ord. Incliti distr. Fogaras jur. notar.

Praesentem Copiam e vero ei authhtico suo originali per me sine ultra


variatioue fideliter descriptam esse mea mediante attestor. Sign. Vene-
tia inferiori 23 1860.
Nicolaus Szasz.lebesi mp.
par. gr.

ISTOMORE POPORANE DIN BUCOVINA


ADUNATE DE

S. M N.

a o dela boeri
una alta, o ascunse pddure.
th lash c nu aceea fu la res-
pundere de nisce pre care boeriul pdgubas anume
trdmisese ca caute pa perdut.
- MT la ce furat pa boerulul?
! ntre-
bard acestia, duph ce mna pe
cot la cot.
unul de cum merge vorha :
MicA de stat
bun de sfat,
Mic de
bun de gura,
nu stete rnult pe ganduri : face curn croi-o

www.dacoromanica.ro
16 S. F.

mal bine ca scpa mal lesne din in care


ci incep a se jura a clice :
Ba! buni !

De-ama furat'o
luna
Cu mina
le
Cu picirele!
- Dach n'al furat'o tu, apol cine
mal departe menil.
a furat'o ? -

N'am furat'o pe dinsa,


rnza,
Ci ea m'a furat pe mine
Canda e mai bine!
respunse r-sl repede Tiganul.
Oamenil :

trba
apoi bine :
Cum te-a furat ea pe line ?
de nu chibzui cum
trebui s se desvinovtsca, ci :

M cum ?... I

Merend pe
Spre arin
De
Ca si vr'o done
venit dup mine.
Apoi
La un plopi
S vr'o due
Ea a aprpe.
la un
vr'o carpene,
Ea a venit s se scarpene,
A venit 5i s'a sarpenatti,
s'a hurducal

www.dacoromanica.ro
ISTORIORE POPORANE. 17

Din colnare in colnare


Pin' la pe spinare;
dup ce picat,
Vr'o dot, pintent dati,
pintent ca s stee,
ea a s pee,
atta ce mi-a fugit
Pin' ce-aicea s'a opriti !

intrebar mal departe menil :


pa n'ai
la ce
respunse :
I-am suerat!
mine ce-a ?

-
cine I-a
si acsta !... dar'
cdpstrul
ne mal spul
cap, nu
:

fu-
rat tu?
dracu,
Mnca-I-ar lupit capu
cirele
Picirele,
Tar mobil

-
respunse Tiganul, scrpinndu-se in capti.
Asa-I
las, mri ci
prins acuma cu
afla not
in ?... Dar
Scim noi
ce face cu tine, nime de acum nu te-a mat
put fural... 0 s te frumusel, ct
de !...
- nu
!

mat
ment bunt, stati

numal de pcate
mat bine ealul
s !

Totti se apra si se desvinovtla pre sine, cam


2

www.dacoromanica.ro
F. MARIAN.

in cam ce vclu se trba si


ca nu e lucru de Apol o pe alta strun. Incepu
a se vaeta, a se blastma, a afurisi pa, pi pre sine,
pi a se ruga ca dee jurndu se ca
va i va trai, mal mult n'a mal face ceea ce a fcut...
Dar' tte fur !... nu putu ajute !...
Oamenil pi cum hotarira, nu trecii
h pi fu gata numal

Tiganuld pi nu'i modru de scpare,


acuma chiard pi o multime de
lume se adunase din tte prtile ca s-i vd
ultndu-se cu jale pi cu la lumea adunat, a se
mal ruga inca odat pi a cere ca in csum cel de pe urm
lase vr'o cte-va minute ca se mai bucure o
de veselia vietel pmintescl.
- Lasati-m, mal jocti
jocurile, ! mare maI ed
In vita mea, pi mult mi-aa mal mie jocurile !...
Oamenil s ce va face.
bucuria lui nu era prst, cum vgu c-l las
jce jocurile; prinse a juca, a sari susti, a se
suci, a se sbuciuma a se in tot chipula, :

Joe aprpe, joe deparle,


Mare c m desparte,
nu desprti
Val Dmne bine-ar mai
totti asa cnd in colo, cnda In cce,
de ce in ce pintre mu:timea adu-
nata, care se tot de dicnd :
Dati-I largd !... !...
vclnd dela. und timp multimea s'a
a a pi da nisce pi maI
minunate pi mal ca ast mal lesne
rindurile de cea-l'alt parte pi apol s

www.dacoromanica.ro
ISTORIORE POPORANE. 19

o la Cate o data esla din mijlocul


mil pi se ducea departe, dar' se'nturna
se arunca cu mal chibzula in mij-
muljimil.
Multimea privia gura ctiscatd, de dragul joculul
a nebuniilor sale, le mal cu cd
are
acsta, unde nu incepu alt-feli
a se sbucIuma pi a de se tot are se sferme,
nu alta. focula luI cela mare se de mai
mult mal nainte, :

Joc6 aprpe, departe,


Mare dla ne desparte,
dart m'oiu departs
pdure m'olu bga,
I bine'mY va
Dart nu mai ved!
flind rostia el cuvintele acestea, era cam
pe
de multimea care se dus la nu stete
mult pe ganduri ce mal cd put dela
mrte, ci o rupse de o dat la s te cam mal
. . . mal peste in a apropiare
se afla trecu apol printr'o pi
ai in palme la ant drum
cine scie unde
dincolo de pre menil ce
pi judecat la mrte, pre ce se
adunase ca vdd
Dar' cd tocmal la btut, se
cu dela care a pa pi
pi care atunci trecea pe acolo
patru cal, sprinteni pi frumosl de-ti fugeati ochil te
tal la dinpil.
- Da ce fugi de tare, ml

sura
o de
locti pi
apa
- ca pi
boerIul,
de mirare la
te-arti
trd-

www.dacoromanica.ro
S. F. MARIAN.

-
20

- D'apol st Mria ta! -respunse


nu fugi, de mine, dup. colo . peste
cel dla, mnca-l'arg amaru, de cea pdurice,
cum nisce s pre
ca mine, cum in rcorile mor-
de aceea fug de tare, c de fi nu sci
d mal . . .

acsta porunci vizitiulul mie


repede spre unde era spindurtrea ridicata, voind
mai de acolo, ca ar put
vora pre ce I-a fost furat pa.
vcjnd ct se pornesce, ca st mat
intrebe alta ce-va de clise :
- Cucornasule ! cucornasule! nu te mal duce de
c nu-sti acolo, nu va fi
Dar' boierul, care se ca s curn vor spindura
pre ce pa, nu in cuvin-
tele din omit ale ci de spalma tries lui,
se duse mal departe, pre in urma unul
de colb, ce se rdicase In urma trsurei.
Dar' nu stete mult ci o tuli din not la
fug, al dinteun amnari, se nevclutk
a. jucat el jocurile sale.
Apol mal cine-va nu e cu

FECIORULt

avea care, de cnd trezit


pe lume, a petrecut numal prin la
cu lupil.
serbatorile Pascilor.
des-demint
du-se pe cu ap prspt, care se afla mal multe

www.dacoromanica.ro
ISTORIORE POPOR NE. 21

out de argint, e datina Romani lord de-a


se spla acst mare si :

Grig!
te 'nchiciorugl,
ce-va
mergi la bscucur
ne ado !

nu s'a pus de pricind. S'a s'a


s'a cu si o md
mare s'a ca aducd nafura.
Dar tocmax a la biserica a
in nuntru, toti sta in capetele pla-
cate spre altard, tocmai atunci popa evanghelia.
Griga nostru, ne odat la biserica, a
cugetat mintea lui, cd menii de frica popel in ge-
ai de aceea, stea pe ganduri, a
face printre
, a se duce tinta la popa
ce a altariu, una,
rdica mdgla in popel una peste popa
nu ci de-a-una morta la

Grigore dupa ce i reped din


ford pe ici !
cart dintru remase ca vc,lndu-
l fuge voird s-l prinda, deci se luaM la
dupa strignda gura mare:
Prindeti-ld! prindeti-la!
Dar' de unde prinda, ce Grigore era
mal. de ce esira el din
rica, Grigore se fdcu nevguta, pare-ca and
in
a-casa, care astepta, intrebd
de orI ?
- Da de unde !-respunse acesta. Dupa ce

www.dacoromanica.ro
22 B. P. HASDEU.

am ajuns acolo, casuta o ml-


plets de a totl menii sta ge-
nuchi, cum vdut'o, fiindu-mI de bietil
m repedii la arsel una si cu mgla
peste cap, apol, s s caut la dinsa ce va
face, m'am a-casa, ca
tul de Omenil, dup ce m'ama departat e,
pura a striga care de care tare tot : ! prin-

Nu prinsu-o ba,
Da et in coa!

OUVINTULe ESTE LATIN MAGHIARC?

1STORIA UNIT TRUNCH1U CRESCUT DIN TREI


de
B. P.
In den (t. I p. 301), e
bare : gre s'o dar nu
s'o neg, fr a supune mal cestiunea
unel serise cercetari.
D. Cihac (Did. IL p. -5) nu admite o
despre originea a lui 'I consacra ur-
articoln, altmintrelea de interesanta :
seam4, s., compte, raison, rapport, attention, soin, responsa-
hilit, garde; a da, a 'pi da sama, samile rendre compte, rendre
comptes; a da rendre compte, raison de qch.; a da in don-
ner en garde, qch. a q.; a baga in soma prendre en consid-
ration, avoir gard ; a baga de faire attention, remarquer, ob-
server ; a sine (in) mettre en compte, tenir compte de qch., faire
la part ; a lua sama regarder faire attention, avoir soin, surveiller ;
a in, pre prendre sur son compte, en tre responsable;

www.dacoromanica.ro
23

a '9i lua considrer, examiner qch., rflchir sur qch. ; a sama


savoir son compte, avoir connaissance de qch. ; a face se tuer
; de ex assurment, certainement ; mai
d'autant, par dessus tout, notamment, principalement, surtout;
sans mesure, dmesurment, excessivement ; fOrd de cela
ne compte ;e o partie, en partie ; de o le mme,
de la faon, de la mme sorte, du mme identique; o
de oameni certaines gens, quelques gens ;-sameg, s., comptable, cais-
csier, payeur, trsorier : - trsorerie, tenue des livres
de la trsorerie; -samusc, asamusc, I, vb., ad-
ditioner, compter, compter parmi, mettre au nombre de, adjoindre,
assimiler, comparer, rflchir sur qch., (C. C. . 405, note 22: la per-
sonalnic drit se samalueste; Ur. 4. : pre cu Durn-
nezeu) ; - s., addition,
compte, proportion, assimilation, analogie, comparaison (Arh. 2. 50: pe
samuirea sfintei (bisericei) este ; Pan. P. V. 1. : s '1

caduci la (trupul) ; C. C. . 399: a prez se poate hotri


prin cu allele); - szm nombre, chiffre, compte, raison,
szmllni, szmolni, szmitni compter, rendre compte; bug. transylv.
zama
Maghiarul szcm pronuntandu-se sam, de gen fe-
insemnand in adevr nombre, chiffre, compte,
ba si raison in alt vorbei, tte
cestea coincida de minune cu elementul ele-
morfologica alt romanului Din maghiarula
romanul ca din maghiarul vm
Sub raportul ideologica ne intimpina nesce dificulttI
de poncler6se, d. Cihac art fost dolma, celi
putin, de a nu le trece cu vederea.
tte texturile aduse de d-sa pentru sdmuesc,
etc.,
assimiler, assimilation, comparer, comparaison,
lar : compter, compte, additionner si mal

Al doilea, samd, in samd d'au-


tant, par dessus tout, notamment, principalement, surtout

www.dacoromanica.ro
24 B. P. HASDEV.

In a de attention, remarquer, observer,


nu se potrivesce una din acceptiunile maghia-
rulul sedm.
treilea, in fine, e exemplu ca o vorba ungursca, ade-
de o provenint relativamente mal pro-
vinciala, fi produs in limba din a
Tralani o de numersa, de ramifica-
t, de precum este
de a trage pe romnul cu ori-ce pret, din
szdm a putut pe d. de a nu de-
fini destul exactitate diferitele locutiuni, in cart
acest Pentru a procede mal corect, frindu-ne de
ori-ce umbr de prtenire, ne da ostenla de a le
urmri in text originala din XVII.
Pe ori-ce vom pune mna, e tot una; s nu
o traducere, acolo nu este o libertate a
lar prin urmare a fraseologiei. de pikl,
cronica lui Costin, dup prima editiune a Letopi-
setelor lui Kogalnicnu.
:

p. : la lui pre da (Dabija-vodh) la Armasi


zure, dca se trezil'a, nu nice mai ; ce-i

se sama de orhnduiia pe cine la ArmasY,


la inchisr, it
p. 42 : trimit6nd la Cantemir-vod ca d ajutor
cue de berbeci, ei n'a bigot ce
cu rusine pre trimisi lui ;

p. : se la sama : ce bucate rmn in curt ;

p. 61 : seznd Antioh-vod pe un scaun den-afar de corturi, bled


fiutiun, Cri un Turcu dat eu pusca, zic, vnat; a dat
Turcul s a m prins bate... ;
p. 76 : ci ca niste meni semeti, nu a b at ci
mers drept la ;

p. 87 : pe la scaune la Prchlabi cheme pe cutare


le a a...,;
p. 89 : birul s'at luat din care de nu dat Mihai-vod, d
am ;

www.dacoromanica.ro
CUVINTULI 25

p. : ce lu sama
p. : visternic mare Gheorghit Apostol pAharnicul, pre
II av aprpe ; ce el nesimtindu-se de sama Vi-
steriel ar lua-o curnd, lua a cu diecil
Visterie ; de o dull porunc la visternicul s I au te a

ibid. : ate-va zile in a lui Gheor-

ibid. : av Nicolai-vod tte ornduelile cAte se din


asa pre cum pre mazili, izvde grecestl, pe sam a
Scull... ;
ibid. : dup ot a acelor scArbindu-se
Nicolai-voda pe Gheorghie. ;

p. : d at sam a: curn le-ad scris lui Mihaf-


judecat...
p. : ce ei ca niste b s amA i al trecut
meni...;
p. 110 : el dat s am at cum al venit veste dela Prut dela
;

p. 114 : era scet lcuste multe, e samA de multe, de


acoperise locul...;
p. 115 : 1' ad sama Muscalilor, cavil cetat...;
p. : vznd Turcil cA perir Ar A Incetat a
mai ;

p. : dal a in a a...;
p. 129 : dacA omul la n e b A-
g in s am , ales cel clad nu te atund
te
Pe de o parte, sA se afle text vre-o
maghiard, si slavick nu
de ds, dar al
de nuantat sa A

trebuintArile sale; lar pe de alta, incerce-se cine-va, chiar


d. Hunfalvy (A nyelv, Budapest, 1878, p. 118-9), a tra-
duce unguresce tte pasagele de mal cu ajutorul lui
s z m.
c de cenoi, desi maghiarul nu e de
strin romnulul samd, mal cu deosebire in sd-
mciluire, In cari e: unguresc elernentul formativ,
totusl ajuns la convicHunea ca strabunil nostri cat s

www.dacoromanica.ro
26 B. P. HASDEU.

acest cuvinta deja cu mal de 'nainte, ast-fela


mal in s'a numal catra
unul o maghlar.
Insusi d. Cihac se vede a traduce pe lua sama
prin tconsidrer, quelque chose.
El bine, din latinultit examen limba romana nu
ce-va
In privinta fonetick ex- in romana ca
italiana , trece s- (Miklosich, Beitr. Conson. II
p. 67).
In privinta morfologick neutrult latina -men devine la noi
femininult -ma, ca in din aeramen din
legumen.
In latinul examen corespunde pe deplin roma-
nulul samci nu numal prin son prin forma, dar
senst, :

IQ Ca acceptiune fundamental, numr : examen


citur de multitudine (Forcellini ad voc.),
ca examen juvenum examen infan-
tium presupune, negresit, numra mai mare
sam de tineri o same de copil, dar
tusi numr
. Ca sensurl secundare, mai bine posterire :
a) Acea parte din a, prin care se equi-
libriult, staterae vel librae, quae per aginam
vertitur (Forcellini), asa fara ea, sine examine,
pna e equilibria, de unde :

b) Ori-ce a lucrulul, ori-ce judecata cer-


cetare scrupuls, ponitur pro exacto judicio et pensiculata
alicujus rei investigatione (Forcell.), adeca ori-ce sama
inutk sama data etc.
3 Ca desvoltatt mal in latinitatea
dievala, proba care consista in de de
torture (Du Cange, ad voc.).
Chiar in latina clasic, a da pe sama se gicea

www.dacoromanica.ro
SAM,.

(dare alicui examen = deferre censuram et judicium


(Fore.); cu si cu sam era exami-
nate examinatius.
Italianull prendere in esame se traduce romnesce prin
a lua in sam.
maghiarull szm numr gsise gata
de in limba pe = examen numr si
cumpnire, de unde, prin verbal denominativ
ui-, ca in legiuire din lege, din fdptuire din
etc., se formase semuire, care glosar
slavico-romn din secolul XVII se explid :

K, AAE K8 COKOTECK,

den I. p. 301 No. 162). semuir insemnz dar


aleg cu cugetul, judec, socotescd, apol atunci
cine, cu cugetul, judece, socotsd, vine mal
din maghiarulA szm orI din examen?
Mal 'nainte ins de a se fi intalnita latinulti examen pe tri-
mul rornnesc cu maghiarul se dstorise deja
la noi cu alt vorb latin.
In Legenda Vineri, text de pe la seco-
XVI, noI :

zise slugelor lui s o aduc lui,


cuta spre la celu mira-s de frmsetile ei, 3i
slugilor sale : s-mi aglute domnezeul miu, cela ce crequ
eln, mai frumoas fat de aasta n'am
Oise dtr la cel inprat : ce sam de esti 3i cum
te E TE

d. II p. 147).
Este c aci insemnz cu ce-va
maghiarul chlar examen.
D. Cihac aduce locutiunea : de o caned, traducnd'o frte bine
prin : le mme, de la faon, de la mme sorte,
ge, identique. Intrebarea impratulul : ce sarn de
pare adevr a : quelle quelle sorte, quelle
d'homme; alte cuvinte : cu cine m eni? A-

www.dacoromanica.ro
28 B. P. HASDEU.

cesta sand, neseparabilO de similis,


a produs la se
verbul semuire in obicinuita fras :
te s e ue cu cutare sail cutare; o expresiune pe
care d. Cihac a din vedere 'n care semuesa
semenez difer cu desvirsire etimologicesce de
aleg cu cugetula,
Prin fusiunea sa cu = examen, cel-l'alt sama simi-
mal corect aci e = lat. este organic,
ca 'n asemenea, etc., I-a pe acest e,
adesea se aude din gura poporului in de &ma,
lar la verb aprpe pretutindeni semuire, nu smuire.
am av a face numal cu latinul examen cu maghiarul
szm, e In si 'n semuire ar rmn inexplicabila, cu a-
mal c in fonetica romn s tinde a intuneca pe
e acolo unde este etimologicO, de ex.
pentru =ital. sera.
Din similem, rostenitO din capuld lo-
pe smene, conservat in asmene = ad-similem.
Acest smene s'a diferentiat pe de o parte in smen
smnd, dupa norma generalittiT adiectivilorO, ca in
agerd din agere = agilem; pe de alta, prin perderea finalulul
-ne, din smene s'a sme, ca nime din nimene=neminem.
In sme din similem, ca si same din examen, dup analogia
celort mal multe feminine samd, terminnd4
prin a se confunda ambele, ce a ajuns a se
mal revrsa in ele maghiarult szm, maI ales prin deriva-
szms=same si prin forma szmolni, a
se resimte la noi pentru semuire.
Ce-va mal curios CAptnda
! din maghiara pe
= szmos pe = szmolni, s'a
incercat a le condensa singur care
s si si anurne Pravila luI Vasile
din 1646, fia 96 retro : vola putria glu-
detului st acest lucru s certarla

www.dacoromanica.ro
CUVINTULD 29

nu aid din din szmolni, ci din amin-


tot-odata.
Cum re s mal acuma
de o origine
de doue Max ller numla alt umbrire
germana a vorbelor romanice (deutsche Schattirung ro-
manischer Worte, in Kuhn, Zeitschr. t. V p. 11-24)
fenornen cam cu acela ce ne preocup.
xemplu. Din latinul altus limba trebui s aut,
printr'o transitiune ca in saut din saltus,
autel din altare, psautier din psalterium etc. In evul
Francesii a cunsce pe germanula hoch ,

acesta s'a de sinonimuld aut = lat. altus pentru a da


nascere actualului francesd haut, in care aspiratiunea
nu e romanica. Cu mal mult nostru sama,
latin nu numal ca examen, dar ca sirnilem, ne apare
abia umbr eine ungarische Schattirung, prin maghia-
rul szm. A ch romnul e unguresc, este a lua
o drept realitate.
lath in ce istoria trunchi din
radcine :
examen similem

same sme - smene

sam
V ung. szm Vung.

szmos - smui, semui

same

Acsta ne un de mnage en trois

www.dacoromanica.ro
30 BIANU.

Pe cea intre examen similem,


connubium intemeiat pe egalitatea drepturilor6
nesci sotl, s'a furisat prin ccontubernium
ghiarula szm, sbuciurnndu-se a rumpe legaturele familiare de
'nainte, chlor mare parte a sterge
ma Asemeni fenomene ne nu o in isto-
ria

CATEVA DOCUMENTE DIN ARCHIVULt DE MILANC

comunicate de I. BIANU.

in anal trecut, pentru studie filologice, la


silita a profita de ce-mi rmanea
printre ocupatiunile de si luerarile spre a cauta
daca nu cumva put afla, in destul de avute
ale Motel capitale a Lombardiel, vre-un document nepubli-
privitord la istoria roman a. Pe ca neistoric, adu-
ceam a-minte, odata vre-una din romne n'a avutti
relatiuni directe cu Ducil Milanulul; totusi, sciind de depar-
te se reslatescii, in cursul timpurilor, vestile despre un po-
care s'a luptat invingtord secoli vecinil ini-
mid puternici, posibil ca la Milanesi
ajuns despre faptele Nu m'am
totul.
Resfoindd numrti de mare din de volu-
me manuscrise ale Bibliotecei Ambrosiane, di-
verse la senile nstre, notite ce
presinta re-care cndii le put ordina
publica. De-o-cam-data m a comunica aci cate-va
documente ce in Statulul din Milan.

www.dacoromanica.ro
STEFANO CELO MARE. 31

mea sciearr cercetrI de asemenea


acst5. colectiune d. C. Esarcu un
Academiei UngurescI, o Academa care, fapt mat pre de
de irnitat, trimises in Italia ct,I-va
srcinarea de a copia, de prin nenumeratele avutele archive
ale peninsulei, tte documentele referitre la istoria Ungariei,
copie ce se public in marea colectiune de documente istorice
a Academiel dela Pesta : Monumenta Rungariae historica- Ma-
gyar trtnelmi emlkek. M'am josh cercetrile
acestora fost fcute cam in mi-a
mie documente de copiat, ori copiele lor cele gresite de
corectat. In casula se mat d. Esarcu ; in
doilea, trimisul Academia Unguresci. Ca un
specimen despre cel de'ntalu, d. Esarcu ne
spune in privinta celor patru documente publicate in
lumna 1876 p. 420-425, ele sunt scse
din Biblioteca Ambrosiana, anume cuta Sezione
storica militare, guerre, Turchia, pe o asemenea cuti
nu exist la Biblioteca Ambrosiand. ci Archivul de
dela criticnd pe st eh
fost departe de a put face o cercetare sistematica
plea, din causi nu dispuneam de ce tre-
buia pentru acsta.
Iat5. dark ce ce a comunica :
In Sezione storica militare, guerre, Turchia, am
documentele ce comunic aci, de n-rula ;
pe acestea, unele nu le-ama copiat, anume :
1. Copia l-rarum scriptarum per virum nobilem hieronymum
Marbadico (sic) locumtenentem patrie Forejulij. d. d-nio Veneto-
rum, la fine : Datum die xij Sept.
Despre mrtea luI Janus Voiuode, adech Cred
e publicath in colectia Academiel dela pe care n'o
la dispositiune; de aceea de ast
datA, desi
2. Patru documente puse de

www.dacoromanica.ro
L BIANU.

pe care e scrish: Documenti che furono copiati pel sigr Esarco.


nu le-am copiat. Acestea sunt :
Unul cu data d'asupra : 1474 a di 12 febraro, In Buda, vor-
besce despre : rotta [che] ha hauuto turcho da christiani, cioe da
Stefano Signor de
cu : Nouitates de Turcis allate ad Maiestatem
giam, cu data la : Ex torda ferria tertia proxima n festum
conuersionis 8. Pauli anno 1475.2)
DOue traducerI independente ale epistolel circulare a luI
Stefan cel Mare datata din Sucva 1475 25. 3) Tra-
ducerile urmtrele titlurt Prima : Ala corona de Ungaria,
et a tutte le terre a che uegnera presenta questa Littera. Salutem.
.Nuy Stephano Vaiuoda dei Segnor de la Molda la fine :
Datum Souzauia el di de San Paulo 25 zenaro anno d-ni 1475.
Duph acest exemplar este in Monumenta Hunga-
riae historica, Negyedik osztly. Magyar diplomcziai emlkek
Mtyds Kirly korcibol, t. II (Budapest 1877) p. 302.
l'alt e : Copia de vna letera manda (sic) Capitanio

del Re Ongaria et dal Valacho chiamato Stefano Vaiuoda


principi de notificandoli la rotta del Turcho, cu
data la fine :Data in Sacovia in di della conversione di Sanpaulo del
mese di genaro a di 25 nel 1475.
Am spus deja c unele din documente privitre la istoria
nstr loath copiate publicate in colectia AcademieI
gurescl; se pare lash copiele fost cu negligenta,
in editiune sunt de reproducern
greselele, aprpe de o sut pe
multe fach din text un non-sensd. se vede
din comparatiune, greselele nu path fi causate de
o copiare de libertatea cu care permise
a trata ortografia documentuluI : cuvinte

(1) de Esarcu, Documentele descoperite in Archivele


Bucur, 1878, p. 31.
(2) Amintitd de Esarcu, Documente p. 31.
(3) amintirea el la Esarcu, Documente p. 30.

www.dacoromanica.ro
CEL MARE. 33

schimonosite, ordinea vorbelor schimbata, ca sa nu


mal vorbesc de ortografia maltratata : consna unde
trebuia textula trebue are
dupla. Intr'un documentg dela 18 februari privitor
la Romani, publicat t. p. 345-6 a colectiel citate, se
transcrie 440 din original prin se cuvintula
V-re (vestre), s'a comunitatem pentru comitatum, fortissi-
ma pentru fortunam, nostri pentru cerium pentru ortarn.
La document* publicat in t. II p. 287, data e
: Ex Varadius Petri V. die... unde : Ex
radino presenti quinto die..., Acesta este cu
llamknyv (din biblioteca national dela Valentia) pte tot
din gresl, copia cu cea dela
Cred c este bine a mal spune notit deja pr
lung, unul din aceste documente, precum cele
ce comunic nu sunt originale, ci numal copie
timporane; era datori, Esarcu trimisul
cademiel din Pesta, s acest fapt, care reduce
valrea documentelor. Acest fapt ne explic si ne'ngrijirea
care sunt scrise, si ignoranta scriitorilor, mai cu sm
pentru cele latinesci. 1) Documentele originale, orI prime copie,
tte de cate ne de ast a fost trimise la Ve-
netia, care avea, precum este, vreme cele
complete informatiunI dintre tte statele Europei despre
ce se petrecea in Orient* Dela Venetia opal se copiele
se trimiteal CurtiI dela altora, pe ct timp
eral bune cu puternica republica. Ast-fel al
copiele documente in Milanes
la aprpe fie-care din ele d'asupra indicatiu-
nea copia ori exemplum, sunt sinonime. originale

Assassin este o Descrierea Moldova la 1599 de Bernardino


Quirini Episcopti catolica, care se afl Ambrosiana MS. H. 80. P. Inf.,
destule grese11, dup o copn de d. Esarcu, Hurmuzachi, Documente, vol.
p. 54b-bbl.

www.dacoromanica.ro
34 L

pte se verb In Archivultt ; pentru


cele perdute, aceste copie sunt de mare

1.

1462, marti 4.

Petrus de Thomasiis, secretaruld la Buda pe


gele Mateid despre nisce ce rege a
primit dela Dracu-voda Domnul Valachid
acestuia, prin Valachiel biruint,ele sale
asupra Turcilord. ambasadoruld intervine pentru a
se da regelui and bani dela Republia ori dela
Papa, ca merge in VoevoduluT
el contra Intre altele, Dracu-vod
in pe o rud a
Serenissime princeps et domine mi Excellentissime.
Post humillimam commendationem. A di 2 del instante
scripsi ala Sublimita vostra quanto me occorreua, et inter ce-
tera dixi del intrar di Vaiuoda de Seruia in questo regno etc.
Et le lettere insieme con altre mie de XXV del passato, che
per manchamento de corierj non hauea possuto mandare,
signai a Matio ongaro mio corier. Da poi ozi per me
questo Serenissimo Signor Re, et fecerne leger algune lettere
ceuute per vno ambaxatore in quella hora zonto dal
Vaiuoda transalpino de Valachia, per le significha i
danni et crudelit per esso nouamente fate contra Turchi, et
el numero de Turchi et morti, segondo per i capi pre-
sentati ha veduto, oltra quelli sono combusti nei lochi, chomo
la Celsitudine vostra per la copia de dicte lettere et tute altre
scripture per lui mandate, quali la prefata regia Maesta me ha
fato dare et a queste firano alligate, vedere; che, in ve-
rita, tanta cossa che ogni christiano se ne de sumamente ra-
legrare, perche hora mai christiani pareano tanto albasso che
piu non se vedeano in questi se non fuzire. M'
rito molte ala sua cum quelle parole me parse

www.dacoromanica.ro
MARE. 35

persuadendoli anchor lei douerse suegliare etc. Dixe la sua


Maesta che con tuti spiriti ad altro non attendeua se non a
metersi in ponto et el nome di dio descender in terra Sit-
uania, azo che bisognando se possi vnir cum el dito Vaiuoda
et fare quello die fare vno principe christiano. Ben me pregaua
io non douesse tacere le necessit di questo regno et preser-
tim de qualche fermo socorso che non voria esser lungo ma
subito; offersime farlo. Et in uerita, Serenissimo principe, se mai
fo necessario, hora; et da tegnir che se'l Turco etiam hauea
altro obiecto che questo anno far contra questo regno, al pre-
sente proposito per vendicar la crudelit fata per dito
Valacho, che hora homo del dito Signor Re et ha tolto vna
soa parente per moglie ; ma, Serenissimo principe, chome per
altre ho dito ala Vostra necess ario e subito che'l
sia prouisto ale cosse de qui, si in mandar di vno legato, chome
di danarj per subuentione di costoro per le extreme
cioni soe; peroche non vedendo questo Re algun efecto, ma
hauer parole, come luj dice hauer hauuto per lo passato, da
dubitar non diuengi a qualhe trabuco con danno et vergogna
de chi istiani. - Di quello succeder ala zornata ne far per
mie la Sublimita Vostra certa.
Dei uaiuodi turchi intrati in questo regno, chome per altre
mie dixi, fin hora niente si sente. Ha questo Serenissimo Re
fate molte prouisioni de comandar al Vaiuoda transiluano, et
ai de quella parte, che ognun se aduna ale defexe. -
De quello succeder ne far la Vostra per mie lettere
aduisare. Cuius gratie me humillimo Bude 4-o Martij
1462. hora 24.
Petrus de Thomasijs.
A tergo Serenissimo principi et d-no Ex-mo d-no Pasquali Maripetio,
dei gratia duci Inclito Venetorum etc.

In la Documenti diplomatici-Dominio sforzesco-


Signoria di Itrancesco Duca 1462 o

www.dacoromanica.ro
se L BIANU.

H.
1462, 14.
Petrus de Thomasiis dela Buda Doge despre marea
expeditiune facutA de Sultanulfi spre dela nordul6 Imperiulur,
despre pregkirile VoevoduluT , despre
turcescY romanesct Descrie btliel spune pre-
ale Voevodulur Transilvanier spre a veni ajutor din
Valachia ; fine, despre toto ce se face in Ungaria contra Turci-

Acest documenta e publicat5 In Monwnenta historica, Negyedik


osztly t. I p. 145-147 sub no. 91, dar cu neIngrijire, credemd de
publica de no In note de
a tipAriturel, spre a se ved nu incredere pte da copie-
luate In de Academiel dela Pesta. Cf. nota
Exemplum Litterarum Circuspecti Petri de Thornasijs ducali
Secretarij in Hungaria.1
Serenissime Princeps et Excellentissime Domine etc. L'ultime2
mie ala vostra fono a de xxvij et xxviij passato
assignate Mattheo Hongaro mio corriero, et per quale inter
cetera dissi la conclusion fatta ne la generale congregatione
di questo regno, in 4 materia de acetar
le conditione per lui porte etc. Dissi etiam quello sentiva de
lo exercito turco, giunto in Bulgaria, et de le gente che prin-
cipiavano intrar in Seruia, et le provisione fatte per el Vala-
cho, de hauer mandato tute femene et puti ai monti, et
lui tut'altri da xij in suso 8 hauersi posto a la guar-
9 de le rive Danubio dal lato suo, et ogn'altra cossa 10
che fin quel' hora mi occorreua degna de advisatione etc.
Dapoi a primo 11 del instante per el gionger 12 de Pangratio
cornier, con summa riverentia 14 recevj lettere de la
v-ra, de dj xviij passato, per lequale intercetera intixi 15
la creatione de V. de la quale rilegrandome 16
mente infinite al omnipotente Idio referisco. Suppli-
candoli se degni per longo tempo in felice stato conservarla.
Et hauendo dicto Pangratio 17 etiam lettere de la v-ra

www.dacoromanica.ro
STEFAN CELU MARE. 37

cerca 18 la creation 19 sua ala del Re non feci parola


a la soa 21, la quale ridutta con el 22 suo
di 23 prelati et baroni feci introdure dicto cornier 24, et lezer
dicte 1-re, et disseme, che benche la soa 25 et per 1-re
intendesse 26 congratularsi con la v-ra Sub., nientemeno mi
pregava, che dovesse ala v-ra che de la crea-
tion sua si ne alegrava quanto piu li era possibile.
A di. vij. del instante de qui se parti el R-mo Arcivescovo
de Crede verso l'Imperatore per notificarli la conclusion 27
de questo S-or Re. De quello succedera, che ragionevolmente
altro non po essere che la execution di capitoli conclusi,
poiche qui sono 1-re del prefato S-mo Imperator 28 nel R-
mo Vescovo di Varedino 29, per lequale conferma tute con-
clitione concluse, non dubito la V. per I-re del prefato
S-or arcivescovo ne particularmente de tempo 31 in
tempo avisata
De i progressi de lo exercito turco la Cel. v-ra per dicte
mie ultime, quanto fin quel'hora se sentiva intex[e]. Dapoi
questo S-mo S. Re da novo ha havuto et certo el Bassa
con circa persone .Lx. millia utile, electe de tuto lo exer-
cito fra le quale esser Janiari xxv. haver pas-
sato el Danubio, et intrato in Valachia, et el Valacho, che
con circa persone .xxij. millia se era posto ala guardia de
le rive, non possendo sostenir tanto impeto haverse posto
in fuga, et fornite le fortee redottossi con tuti ali monti,
dove per avanti etiam 38 havea 39 mandato tute le femi-
ne 42 et puti et molte victualie. La persona del Turco con
el resto de le gente a Silvanigra apresso a Nicopoli et
li ala giornata giongerli gente, chi tarnen dice non ne
ser 44 la persona soa ma el fiolo. Ma pur questa matina
me ha dicto questo S-or Re haver per certo 47 Turco in
persona se attrova 48 in campo, et voler 49 venir contra
Belgrado, et chia sono in Servia cinque vaivodj; 5' el Vai-
voda Transilvano faceva chiamar tuti gentilhomini et
popoli che pono portar arme per soccorrer el Valacho se-

www.dacoromanica.ro
38 I. BIANU.

condo al commandamento de Signor Re. Sta el prefato Si-


gnor Re et quelli che qui se attrovano molto
spaventati, dubitando chel Valacho con el favor del Tran-
silvano non si pona mor 58 bataglia. Peroche i suo[i]
sono popoli et quelli del Bassa sono homini electi et exer-
citati ne le arme. Dio provedj. Questo Signor Re
santer et per lettere et per messi chiama 61 che ognun Pre-
lato, Barone et gentilhomo che pono portar arme se debi
sena 62 alcuna indusia ridure ad uno loco di qua
dal flume de la Tissa 63, do[e] picole giornate appresso
grado, chiamato Zogedino 64, dove intende fare 65 la mossa
de le 66 gente, et poi governarsi secondo andamenti del
exercito turco et cussi 67 fra sei otto 68 zorni se
so 69 de qui, secondo se dice. Hame pregato questo
S-mo S. Re, che per sua 71 parte debi scriver ala Vostra
Celsitudine, che vogli questi andamenti di 72 Turchi noti-
ficar al Summo Pontifice et a quelli altri principi che non
credono el male daltruj, aio intendano, sel Turco dorme,
o vegia. Di quello succedera, in S-mo Principe
non ne ponando Idio miracolosamente la mano 76, dubito
per quello vedo et parmi intender non sira 78 se non male,
peroc subjugata Valachia la Transilvania che e i duo tercin
di questo regno et il meglio convera inclinar. (Ne faro
per mie la v-ra Sub. avisata. Ala gratia dela quale
mente me recomando). * Bude 14 81 Iunij, 1462.
Chome 82 per altre mie ho scripto ala 84 S-ta la po-
ta di questo regno e chaxone de 85 tanti inconvenienti
quanti se 86 vede.
(1) omisti. (2) Le ultime. (3) forono. (4) (5) tot-d'a-una
(6) principiano. (7) omisii. (8) sasu. (9);guardia. (10) cosa. (11)1. (12) giun-
(13) Panrazio. (14) rev-. (15) intesi. (16)-mi. (17)-zio. (18) circa. (19)-one.
(20) (21) sua. (22) conselio. (23) de. (24) - ero. (25) sua. (26) - essi.
(27)-ione. (28)-tore. (29) Varadinino, (30) particol-. (31) de tutto. (32) avisato.
(33) l'exer -. (34) quali. (35) esse. (36) fortezze. (37) tutti. (38) (39) haveva.
(40) mandatto. (41) tutte. (42) femene. (43) Ainiopoli. (44) esse. (45) sua. (46) mat-
tina. (47) che (48) atrova. (49) (50)-a. (51) et che sono vi cinque
vodi. (52) tuti zen.- (53) soccorer. (54) conselio. (55) si. (56, che el. (57) pena.

www.dacoromanica.ro
MARE. 39

(85) a tor. (59) Pero questi sono popoli. (60) pervedi. (61) nu
(62) sesza. (63) loco degna, pero dal dela Tiza. (64) Ms. zoge- (65) far.
(66) delle. (67) cusi. (68) fra sei fra otto. (69) sua. (70) havia. (71) suo. (72) de.
(73) credano al male da altruy. (74) acio intendono se el Turcho dorme o ve-
glia. 75) possando. (76) la mano Idio miraculosamente. (77) -dere. (78) sera.
)79) che e due terzo. (80) - nare. (81) XIV. (82) vorba din
difiune nu existd Mscptii. (83) scritto. (84) alla. (85) regno casone di. (86) se.
(*) Cele in parentesi nu ad tipdrite In editiunea dela Buda-Pesta.

1462, 3.

Gabriel de Can[d]ia lui Loredano


in Modon despre dela Constantinopole a
rdbie a Domnului ValachieT, ce era prins. vestea ce a
spre sdrobirea Turcilord despre disordinea in care la
drianopole.

Copia de littere del Sp. messer Aloy. Gabriel Rector de la


Cania (sic) al Mag-co d. Antonio Loredano, Cap-o in Modon,
date a 3 augusto 1462, et in Modon 13 del dicto.
Per littere de Candia de 31 del passato dice hauer da Con-
stantinopolle de 25 del passato, per la naue del che
era sta licentiata cum tute le altre che erano state retenute;
dice et conferma esser stata grande la rotta del Turcho, et el
simile esser gionta tuta la armata mal condicionata ; el
qual signor piu che de passo era ritornato in Andrinopoli et
licentiato tuto exercito suo. Et dice hauer manda coman-
damento al Subassa de Constantinopolli ; armasse et apari-
chiasse per armare naue 5 avente le fuste et galie, - non
diceua per qual loco. Feneno nostri tuti zanze : ma fano
questo per farsse reputatione. Atendeuasse el signore de zorno
in zorno in Constantinopolli. A ser Michel haueua
messo li Alumi aspri 30. de piu altro non dice che de conto
sia. piu altro sauemo saluo d. Victore Capitano esser re-
tornato de ; attendeua a Tenedo per ueder el castello
era sta facto ala bocha in Candia. La peste del tuto era ces-
sata. Idio laudato !

www.dacoromanica.ro
40 L

lv
Copia titlu, dela 12 Augustd,
scriitoruluT, scris de cu No. III eld, pe
acee4 de aceia e probabild sunt ambele din
1462. RelatzA, spusele Albanesa fugit dela Adrianopole,
despre victoria asupra Turcilord neoranduiala in care
s'at intors la Adrianopole. detalie frte curise despre btaia
urmat Valachia asupra Turcilord, in a armat se afla fra-
tele VoevoduluT

In questo di xii de augusto zonsse qui in Modon per la uia


de Lepanto vn zouene Albanese de la Catuna de Grisumpsa
Casal de Scrminga, iurisdiction del vescouado de Mo-
don : el narra come tre anni el fo menado schiauo
in Andrinopolli, donde luy fuzi, et in zorni 16. per terra
zonsse a Lepanto , et da Lepanto vene ; che vegneria
mancar de Andrinopolli giorni xviiij et dice come el signor
Turco zorni otto auanti el fugir dicto schiauo era gionto
in Andrinopolli cum copioso exercito mal in ordine senza
alcuna demostration de victoria; et che la piu parte del dicto
exercito passato per la via de mare magiore era venuto a
pi, perche per el grandissimo manchamento hauto de victu-
alie et aqua el forzo de soy caualli de fame et sete crepono,
et quelli caualli se pote sostegnir, sono menati a man cum
grandissima dificult; in modo che'l dicto signor, per man-
chamento de caualli non poria vsir in campo a tempo
In Andrinopolli se diceua come el dicto signor, andato
per longo camin dentro la Valachia, men cum luy el fratello
del signor Et aprosimando a certo luogo doue fexer-
cito de Vlachi era reducto in certa fortezza de paludi, vna
nocte fu assaltato per l'exercito de Vlachi. Et fono morti da
la parte doue era acampato el Bassa et el Bazaro de l'exercito
turcho xxx. Axapi et altra zente per la summa de. L.
mila Turchi; in modo che, vedendo el dicto signor turcho
non hauer el modo de offender el dicto signor Vlacho per

www.dacoromanica.ro
CELO MARE. 41

esser reduto in locho forte circondato de palude, et dubitando


de l'exercito de Hungari, el qual aspetaua in subsidio de
fece la volta de mar magior, et cum grandissima
de victualie per lo exercito e caualli loro, ritorn in
Andrinopolli mal in ordine, come dicto. - Item che'l dicto
signor non deliberaua de licentiar el dicto exercito suo de
Andrinopolli, dubitando che Hungari non passino in Grecia.
- Item dice che'l dicto signor douea caualcar per esser a
Constantinopolli al piu presto.
In questa Amorea licet i Turchi habino facto certa demo-
stratione de letitia, dauano a sapere a soy subditi che'l suo
signore era ritornato cum victoria, tarnen stano uniti tuti in
le parte de Corinto et tuti spauentati perche alcune catune de
Albanesi hauevano rebellado. In modo che'l Flamburiaro de
la Morea, el non ha piu 200 Turchi cum luy, per
questa suspition ha tolto la vita a circa xviij Albanesi princi-
pali homeni de questo paese, et ha mandato per alcuni altri
Albanesi principali, et loro per non esser morti coniurano
descoprirsse : et forza ge ferra leuar conuenta l'usanza loro.
El dicto Flamburiaro ha facto deueto che da suo logo non sia
portado victualia alcuna in logi nostre ; carnagi
non podemo hauer da la Morea piusori giorni passati ; et
non atrouano altra excusation se non che li non vien lasiato
trare ferro et arme da le logi nostre.

1475, februarifi 12.

Rectorula consiliuld despre marea


a Voevodula asupra dup
scirile aduse de

Exemplum litterarum Magnifice Comunitatis Ragusji ad Ill-


mum Ducem Dnium Venetormn.
Serenissime Princeps, et Excellentissime domine domine
norandissime.

www.dacoromanica.ro
42 I. BIANU.

Post humillimam comendationem, Bassa Romani, qui


numeroso cum exercitu per viam maioris in Molda-
uiam traiecerat, vt pluribus ad nos affertur nuntijs, maximam
accepit stragem a Steffano Vayuoda Moldauie,, multis ex suis
magni pretij interfectis et plurimis captis. Ipsum Bassam vix
euasisse ferunt. Si dictum nouum per alios deinceps conti-
nuate confirmabitur, per alias nostras Celsitudini
vestr significare curabimus. Redituros insuper ad nos Con-
stantinopoli toto hoc mense speramus oratores nostros; quic-
quid retulerint confestim innotescet Serenitati vestm cui nos
etiam atque etiam comendamus.
Ex Ragusio die xij Februarij 1475.
Eiusdem Serenitatis vestre deuotissimi seruitores
Rector & Consilium Ragusij.

VI

1475, februarill 13.

de Pute scrie din Ragusa Zacharie Barbaro despre pregAtirile


maritime ale Turcilor, superire crestinilor. Confirm sci-
rea eh Suliman-Pasa a forth in miraculos de
Moldovel, pentru care se pte crestintatea
Exemplum.
Magnifice et generose Miles et D-ne. Post debitam
dationem. Pochi di fono vi ho significato dele occorentie
canto di qua et per vna lista intimato la numerosita e l'ordene
del'aparato dela nauaHe classe Turchesca. A mio Juditio e
degli altri che intendono el suo potere, e de gli Cristiani, el
volere per poco intendere et et zilosia con falsa
opinione, si tiene suspetoso et pericoloxissimo vxir de questa
armata per tuti lochi de questo sino adriatico. Et per
modo, ne pensar, ne scriuer, ne a chi vien leto consolatione
ne dileto de tal aduixi po hauer ne dar.
Hora in alcuna parte si potemo consolar. Suliman Bassa
con vero e stato sfrachassato mirabelmente dal signor dela
Moldauia, per modo che de vna gran copia de gente d'arme

www.dacoromanica.ro
CEL MARE. 43

parua quantitate euaxita. Et fertur affirmatiue essere lui in


persona ferito grauemente.
Apresso vno suo flamurarj, Turcho appellato
Bey, fratello de Abbey e fuzito a Belgrado sul Danubio per la
prexa et Captiuit; ha dato el Turcho a suo fratello prefato
Alibey chel e stato el piu valente e piu fidato capitanio de gli
soi de qua et dela del mare e nobel homo et Turcho natural

Ex Ragusio xiij febr. 1475.


a tergo : Ex V.
M. In omnibus Paulus de Pute
Magnifico et generoso d-no Zacharie se recomanda
Barbaro militi plurimum hon.

VII

1475, marti 21.


Rectoruld consiliuld Ragusei despre preghti-
rile pornirea spre Morea despre plecarea Sulta-
sold cu de uscat, pentru sdrobirea suferit In
Moldova de atr prefectuld

Sereniss-e princeps et Ex-me vir. Hodie per nuntium


rum nostrorum Constantinopoli habuimus Turcorurn Impera-
torem ea omnia sine intermissione quibus liquido queat
intelligi eius Classem omnino exituram esse. Quo eius
tio dirigatur non habemus pro certo : sed pro quanto ipsi
ratores explorare potuerunt intendit in loca terra
rique irnpetum conuertere. Classem eius futuram esse ferunt
ad numerum velorum Quingentorum : cui prefectus est Agh-
mat Bassa vnus ex tribus internuntiis siue auditoribus
sue. Dictus autem imperator cum terrestri Exercitu profectu-
rus : nec ab bac expeditione terrestri naualique ferocem
animum reuocare uidetur strages quam maximam accepit
hiis diebus prefectus Romanig in partibus Moldavig
Ex Ragusio XXI martii 1475.
S. M. y. Deuotissimi servitores Rector et
Consilium agusii.

www.dacoromanica.ro
44 I. BIANU.

VIII

[475, li 10.
Iacobh Justinianh dela Sio scrie probabilh Doge Venetiel despre
cuparea de Turd, care Sultanula merse la Mon-
castro in Valachia, uhde se crede c o s ruine, pentru
acele sunt de

Copia de vna littera scripta de X luglio 1475 per


ser Jacomo Justiniano de
Aduisoui como hauemo hauto littere de Pera, et da
Bursia de di 28 et 29 del passato, affermano la perdita de
Caffa, de che da dolere ad ogni cristiano, et dice in questo
modo.
A di. iij. del passato l'armata Turcho gionta in Caffa,
et subito in terra et fu alle mani con Tartari, et li
homini de Caffa ; visto lo imperatore de Tartari non potersi
saluare, dentro da Caffa con homini mille et cinquecento.
Lassi el suo Bassa con el resto della sua gente, lo quale
con el resto delli Tartari sono acordati con el Capitaneo della
armata, et Incontinente dette soccorso de victualie, et altri
bisogni, et comenci ad combatere la terra per zorni et
cinque Greci et Armeni se leuorno, et disseno alli
tini che elli non voleuano piu offendere alli Turchi, et che se
voleuano rendere, visto Latini essere pochi, non potendosi
deffendere, se sono renduti con certi pacti, delli quali non
non obseruato nulla, ma ha facto tagliare la testa al Consolo
con altri tricento Zenouesi, et facto scriuere lo hauere de Caffa,
dice Case octomillia, anime settantamillia, et ha lassato lo
loro fornito et e andato ad Moncastro in Valachia, vnde forte
se dubita non habia honore. Et questo perche gia giorni xx.
et piu andato con grande exercito in dicto loco de Valachia,
perche forte da dubitare de tuti lochi de quelle bande.
Idio per sua bonta habia misericordia cristiani.

www.dacoromanica.ro
MARE.

Enric de Haimoim (!) Nandralbe Doge let Vene-


(P) scirile aduse de eel speciali in Turcia despre
gerea Sultanulul in Moldova asupra Voevod, eu detalie
despre rsbolului: cu ajutord unguresc se
trce asupra pe fugresce rusine; perderile Tur-
; apol mergerea asupra Semendriel impresurarea ei.
Copia acsta de dall e in latinesce din slavonesce.

Copia litterarum in sclavonico que traducte fuerunt in lati-

Serenissimo princeps.
Miseramus exploratorem ad Turciam usque ad Kusouium
qui reuersus ista retulit : quod fuit apud unum fratrem suum
carnalem qui fuisset presens in exercitu imperatoris Turco-
rum et fuisset ibi semper usque in finem expeditionis. Dicit
etiam dum cesar Turcorum traiecit cum exercitu ad
Moldaviam quadraginta octo diebus transfectationem ipsam
consumauit. Et postea premisserat partem gentium
ante exercitum suum, quem Stefanus Vayuoda. profligauit,
vbi multi imperatoris periclitati sunt. Postea videns
imperator eum non posse excipere ab Alpibus, posuit sibi
insidias, talli modo videlicet : locavit duos Bassa in duabus
partibus in siluis, ipse autem mouit se iterum uersus Dana-
bium. intellecto Stephanus Vaynoda exiuit de Alpibus,
putans imperatorem in totum reccessisse cum omni exercitu.
Imperator autem, postquam eum exiuisse de Alpibus senssit,
conuertit se contra eum cum copiis; ab alia parte etiam duo
Basse, qui in insidiis colocati erant, ipsum Vayuodam a tergo
consecuti cum omnibus copiis suis prostrauerunt, ita ut ipse
solus vix duodecimus euaderet , et dictus imperator super
eum campurn obtineret ; postea videns hoc imperator
sedit duo castra ipsius vayuode et incepit fortissime expug-
nare. Quo intellecto Ungari coadunato suo exercitu

www.dacoromanica.ro
L

sub Alpibus ad succurendo Stephano Vayuode, quod ubi


ipse Vayuoda cognouit cum reliquis (sic) gentium suarum,
quas leuare potuit, uenit obuiam illis vt se illis coniungeret.
Imperator vero Turchorum statim ut intellexit Stefanum Vay-
uodam cum exercitu Vngarorum sese coniunxisse, relictis
bombardis et omnibus obsidionis instrumentis vna cum
citu suo dedit turpem fugam.
Item dicit quod cum imperator Turcorum venisset ad
nubium et audiuisset Vngaros venire contra se, relictis om-
nibus curibus et camellis ac etiam alijs ingenijs vna cum toto
exercitu quatuor diebus transfectauit Danubium quem quidem
exercitus prius in quadraginta diebus traiecerat.
Item dicit quod postquam Danubium transfectauit omnes
copias suas domum remissit, solus autem ad Drenapol ad
hyemandum ivit ; et in tota Romania nunc nullum exercitum
expeditum habet, quoniam omnes qui cum profecti fue-
rant quasi major pars equitum propter famem pedites reuersi
sunt. Qui vero Turcorum habuere xx equos vix cum duobus
reuersi sunt. Et etiam gentes omnes que fuerunt cum Alibegh,
illi presertim qui fuerunt alicuius reputationis, interfecti et
amissi sunt.
Item, Serenissime Rex, misseram quendam mercatorem
de Namdralba ad Smedrio ad Allibegh, et commisseram ei
ut de rebus nostris noua sciscitaret, qui ad me reuersus talia
noua reportavit : Quod a Rascianis, qui erga Maestatem ve-
strum occultam fererunt (sic), intellexisset quahter im-
perator Turcorum in hac expeditione sua ad Moldauiam
maximum damnum perpesus fuisset, tam in gentibus quam
etiam in camellis. Et quod postquam fuisset gentes
suas domum se uero ipse ad Drenapo ad hyeman-
dum contullerat. Duos uero Bassas alium in Plodin et alium
in Sophia colocauerat.
Item dicit idem mercator quod Alibegh misserat ad impe-
ratorem nuntians ei qualiter Hungari ad hanc futuram hye-
mem omnino pararent obsidere Smedrium. Quo audito impe-

www.dacoromanica.ro
MARE. 47

rator missit quod Allibegh et alijs diceret nomine suo : quod


ipsi starent forti animo, quoniam si Ungari Smedrio
obsiderent ipse eis omnino succureret et contra Ungaros
veniret.
Item dicit ipse mercator quod dum ipse fuisset in Smedrio
superuenisset unus explorator de Buda ad Senderbeg qui
nuntiasset qualiter ipse fuisset xx diebus in Buda et aliquo-
tiens etiam castrum intrasset intellexissetque pro certo
qualiter Ungari toto exercitu suo pararent uenire contra
eos, et si hoc uerum non foret tune paratus esset amittere
caput. Quo audito Turci in magno timore positi sunt homi-
nesque omnes inualidos et impuberes ac muHeres de Smedria
expulerunt, relictis illis qui ualentes essent et expediti
ad pugnam. Imperator autem trecentos Janiceros ad
drio (sic) missit. Dicit preterea quod omnes asseres, scan-
dulas, quibus tecta domorurn coperta erant cum lutio
contegunt timentes incendium. Et quod Turci deliberauerunt
cum primum intellexerint exercitum Ungarorum Belgradum
appulisse, vt suburbium castri Smedrio penitus comburatur
quo possint ipsi securiores ab incendio permanere in castro.
Item sciat Maestas vestra quod iterato missimus unum alium
exploratorem usque ad Plodin, qui nondum reversus est ;
cum autem revertetur de omnibus que retulerit auisatam
statim facemus Maestatem vestram.
Ceterum sciat Vestra quod si quid mmc contra
Turcos facere intendit, nunc tale tempus habetur quale for-
tassis a deem annis nunquam habuistis ; quod si neglexe-
nescimus quando oportunitas offeretur Maestati
Serenissime. Quid autem Serenitas estra facere intendit
significet nobis, ut et nos parati expectemus hic Serenitatem
Vestram.
Vestre Serenissime seruitor
Ilonofry de Haimoim
Capitaneus Nandralbensis,

www.dacoromanica.ro
48

SPECIMEN DE NECESITATEA VECHILORt TEXTURI PENTRU ORI-CE


CERCETARE LINGUISTICA
de

B. P. Ilasde.

a a amesteca pe strnescli, doue


cuvinte cu strine altula, ne intimpin frte
desa in vechile texturl romne, unde ele niairl nu se
confunda.
despre scornesa.
In Lexiconul la pag. 621, noi :

eScornire, fictio, excogitatio, die Erdichtung, Ausdichtung;


eScornitoria, fictor, der etwas erdichtet;
figmentum, commentum, die Dichtung, Erdichtung...
and vine la pe semni-
ficatiunea cea corect : scornescu vre-o vste, basal, men-
ciunk fingo, confingo, excogito, comminiscor, dichten, aus-
dichten etc.; o semnificatiune care result din sen-
derivatelor scornire, scornitoriu scorniturd, ne mal
besce pe neasteptate : scornescu pre quine-va din somnu, e.
desteptu, trezescu, excito, expergefacio, aufwecken, aufmun-
tern, cela ce nu provine din confusiunealui scornesc
strnescli.
In adevr, la pag. 671, Lexiconula ne spune
e una cu
Semnificatiunea destull de corect a lui tte
sale, o la d. Raoul de Pontbriant, pag. :

scorni, inventer, controuver, fabriquer, forger, conter des fables,


faire des contes bleux;

www.dacoromanica.ro
SCORNESCO 49

cscornire, invention, fable, conte, mensonge, action de controuver,


fabriquer, de forger, de faire des contes bleux;
inventeur, menteur, conteur ;
invention, fable, mensonge, conte...,
In Laurian acesta
din ne spune in t. 2 p. 1100, insemnz nu
numal a imagina etc., ci pe prima :

ammuti, a interrita, a indemn., a scote d'in : a


la venatu, a venatulu, scornira multi lupi si
apol ajunge la etimologia :

tProbabile d'in es si cornu,asia co venatu=a face se ssa


; pote si allusione la acea-asi radecina scariare;-..sga-

pe la pag. 1083, Massim inrudesce cu


tinull scarificare, cu departe de cornu,
'n resultatti cititorul celti mal bine-voitor remne cu gura
probabilti
Toll in Glossariu p. 534, ne spune :
4sgornire, expellere; a espelle, a espulsa; vedi si scornire in Dictio-

ved mal la vale 'n acestea o scn-


de adevr, dar o nabusill, din nenorocire,
sub o
Trecem d'a-dreptulO la d. Cihac (Diet. II p. 44),
care :

i, vb., tourner, tournoyer, changer de direction, dvier,


.biaiser, gauchir, courber; a umbla tourner autour du pot;
esprit de travers; - scornesc, remuer, fouiller, relancer, dni-
dcouvrir, inventer, controuver, forger (fig.); - scornaciu, a.,
ventif, ingnieux, avis ; - scormonesc, scormolesc, remuer, fouiller,
cfarfouiller, fureter; dellectere; krvtati
; krtiti torquere ; nsl. kerniti, pousser de kreniti
emouvoir; serb. krenuti, kretati, skrenuti, skretati mouvoir, exciter, se
en marche; scruntar.
Prin urmare, d. Cihac e nu numal

www.dacoromanica.ro
50 B. P.

dar se inrudesce anume cu crnesc cu scormonesc, ba


cu cu cu scrintesc4 cu scruntar ; lar
vetI trece in d-sale la aceste din patru
vinte, mal constata la pag. 41 82 toll de
acolo se trage cruntii, scrinciob etc.
Pentru ca ajung acolo, d-sa prin a sen-
vorbei, asigurandu-ne ea pe prima
ni : fouiller, dar a cita si a put ci-
teze vre-un text, in care s sal el
vre-o dat o asemenea semnificatiune.
Mai urmarim acest in literatura
cea veche.
In Parimiarul mitropolituluI DosofteIu dela 1683,
fanal de vr'o nou ori, anume :
f. 20 retro : care scornste
10. In de fratt...;
2.f. 30 retro : biruir...*;
f. 6 verso : cuvintuld aspru scornete
4. f. 8 verso : om potolste ne-
curatull le ste mat
5. f. 12 retro : price ;

6. f. 124 verso : ce

7. ibid. cornisa pre Athina


8. f. 133 verso : legi pentru asuprlele
mai marilor besricil...;
9. I f. 17 retro : ce-ad scOrnit cobuzuld...*;
In Psaltirea slavo-romna a mitropolitulul DosofteIu dela
1675 :
10. F. 105 verso : mrge-vor tru
In Psaltirea din Blgradg dela 1651, ne
trele patru pasage :
11. F. 66 retro : gdurorile t e den lui... ;
12. F. 98 verso spre mine
13. F. 98 retro : carols scorn te den
14, F. 147 verso : e ni austru den cerIu....

www.dacoromanica.ro
STRNESO. 51

In dela Blgrad din 1648 :


15. F. 17 : s u-s fuga ;.
16. F. 67 scorni pre vecinii in tot
nutul... ,
17. F. 71 r.: scorni spaima spre
18. F. 78 v.: scorni in ezer de vntd...;
19. F. 164 : ai sc orni ai scosa in pustie patru
mie de sicari, etc.
In cronicele nstre, scornesc apare ct se pte de
lua numat pe Nicolae Costin
(Letopis. ed. t. 2), tot vom :

20. p. 5. in zilele acestul Domn ji pogondritul


de
p. 16 : s'a oaste asupra ;

22. p. 21 : scornit ji Duca-vodd mortasipia


23. p. 23 : s'a scornit mare de ostl la toate
;

2 p 129 : nit neprietenit cum


stringe banl
Cu pasagiulut din dela Matei
Basarab din 1649 noi (Arch. istor. t. I part. I p. 107) :
25: bine el votu trimite dumnie-me de vor pune pe
toti premargin ca pre niste oameni ce cu
nimica de fat ; ce forte s $ pace
mai cuvinte ca
In fine, In Cronica Moxa, scris in Oltenia pe la 1620
(Cuv. d. t. :

26. p. 369 : s e orni ji pre


crestini... ;
27. p. 376 : s e vdnt cu ploi cu grin-
dine... ;
28. p. 387 cu curvele de s co a... ;
29. p. 393 : Nikiford voevod trecu la
30. acolo, dintr'o rernarcabild fusiune a doue cuvinte
ji scornire, format mscornicid : numai ce b cu
alute cu nici i (pag. 358, cfr. 437 lit. b).
Examinnd acum cele tret-dect de numere de maI

www.dacoromanica.ro
B. P. HASDECI.

pe nu ci In
prin despuiarea texturilord, :
No. 1, 2, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 12, 20, 23, 24, 25, 38 30
exprim nuanta de a da nascere unel minciuni ;

No. 3, 11, 13, 14, 15, 16, 17, 18, 19, 21, 22, 26, 27, 29,
nuanta de a da nascere unel turburdri anormale.
Ambele nuante lesne se confunda pe la dar
totusi fie-care posed5. cte centru de
racterisatd : cea ca m in cea-l'altd cat u
e.
Care din aceste doue semnificatiuni s cea fundamen-
tall ?
In favrea primulul a fi o locutiune romlnd
aprpe proverbiall, pe care o deja la Cantemird
(Chronic. t. I p. 156) : acsta povste este noi Moldo-
vnii II ziceml cu co e.
la ori-ce misdeal pr de
obicinuiesce a : astal cu coarn e.
aci apartine a, epitetuld romnescd popo-
all cornoratulul printe al minclunel, de ex. In
Pann la 1851, t. I. p. 52) :
In adevr, te cutremuri, te speril
peste fire fapte diavolesti,
Co a, ucigl tca, nu face puur punti,
mnstiri biserici unde va pe fiscal
Ci ca cda casele
Intru calomnia nu este
minclunel, aci urmtorulti
saglu din Pravila lui Vasile anume in capitoluld
pentru cela ce pre nestine cu
soar, fla 137 retro : Cela ce va la usia cui-va
niscare coarne sal ce-va
putit, s s ca cela ce scrie mai sus...
lath o dispositiune aprpe din legislatiunea
medievald a latinittil occidentale, cuprins in Statutele o-

www.dacoromanica.ro
SCORNESC STARNESC. 53

rasulul Mantova din Si vero qui ad inju-


XIV :

alterius posuerit ad domum alicujus o r nu seu


ornua bestiarum, puniatur et condemnetur... (ap. Du
Cange, ed. Carpent. t. 2 p. 608).
Cu acsta se italianula scorno einfamit,, scornare
a rusina, scornacchiare, scornacchiata etc., pe care nu
cine-va confunde sinonimula scherno sa schernire.
cest din pte s ca
esquern, esquernir, escarnir etc., spanioluld escarnir i escar-
necer, eschernir escharnir si altele (Fr.
Michel, Dictionnaire d'argot, Paris, 1856, p. 141); de'n-
e curat excornare (Diez, Etymol. Wr-
terb. ed. 2, t. 2 p. 62), de unde de asemenea
intrebuintat alt data cu de
prep, de ex. pasagiul de Francisque Michel :
L'autre question, en
Est telle : Ung Mac guoguelu
Treuve sa femme seur le faict:
Assavoir mon se s'est mieulx faict
A luy d'appeler ses voisins...
Pour sa povre femme r...

In Des dames gallantes a Brantme, citata


acolo : ... j'en ay veu et cognu une dame laquelle un grand
prince-fit ceste ne d'introduire et apposter un cor-
delier d'aller trouver son mary etc.
Chlard in limba din Franta er
rinjuriers.
Prin irnprumuta dela Francesi, tot de aci, nu din vre-o
sorginte vine englesuld scorn despret.
In portugesa rn a r vrea s a despretui si a
Impunge cu totg-o-data, cela ce ne indica adevrata
a locutiunil : excornare nu este a rumpe cul-va
nele, cum presupunea Diez altil, ci a crnele
In fata cul-va, a-I arta crnele, ameninta
In excornare, ex nu e privativa, ci numal intensiva,

www.dacoromanica.ro
54 B. P.

ca in exambire, exabusus, edurus, egelidus, emori etc.


Gonfusiunea se nasce de acolo limbile romanice occi-
dentale, alaturl cu intensivul excornare a da cu crne, a
de asemenea privativul excornare a descorna. Ins.
in modi la noi in indur-te
privativul in din nu te indura. Ltinesce infractus
vrea st cu privativul in, dar frte
cu intensivuld ; tot inclamo, intendo, incanus etc.
Torment francesi, italiani, portugesi se
pe prin excornare a impunge cu crne dela cornu cu
sensul primitiv de ; termenula nu se
prin acsta niel jumtate, cci nu numal
nuanta de turburare, dar acea de mindun lip-
sesc vorbelord romanice occidentale,
damental este mpris, honte, affront.
scornire trebul de portugesuld de
scornare, de francesul escorner etc., lar prin urmare de latinul
cornu cu sensul ordinar de cornua bestiarum. De
aci result, ci se departz de Cornea, pre-
cum de locutiunea crne, cril paralelismg ur-
mz a alurea, bun r in dir corna
di alcuno dir corna ad alcuno, ori in
ciunosuld cu corn in frunte la Proventali (ap. Raynouard,
Lexique roman, t. 2 p. 486) :
Que'l lauzengier e'l trichador
Portesson el fron denan..;

se atinge de pasagiul din Pravila lui Vasile Lupul,


de nu va o traducerP, totusi el constat cel un
dar fr resunet in limba romn,
din latinul cornu cu cel de in-
strument musical se desfsur scornire cu tte
nuantele si sub-nuantele sale. D. Cihac I p. 30)
scie ci remuer, mouvoir, agiter nu este
ce-va dect ex-buccino, derivnd din

www.dacoromanica.ro
du chalumeau, sonner de la trompette, trompeter.
dar5. nu venn in minte de a pe
scornesa in corn, credinclosul
? Vom ved transitiunile logice dela
corn la scornesc, deja vag de
posap Laurian Massimo, nu numal mal istorice
cele dela buclum la dar ne ofer
interesante puncturl de cu cele-l'alte limbl
surorl.
Pe trimulti romnesca, din ex-cornu coin-
cid cu din ex-buccina prin nuanta de t b ur ar
pe care o ambele. tturburarea scornesc
ferhintru de tturburarea de care lath un
specimen din tDivanula lumil Cantemir (Arch.
istor. t. 2 pag. 108): I mintea, crieril
null mal pedepsi.
paralelismh mal nu numal ideologich, dar
ne pe generalti.
In latinitatea vulgark cornare insemna a canta din corn ,
cela ce in latina clasia se dicea : cornu inflare. Fratil nostri
din Occidinte, dela acest cornare, intensivula
ex, pe care deja excornare a impunge cu
dup cum avea pe privativu ex in excornare a descorna,
ajuns el pe nesimtite la notiunea de b ur a r e din
causa ce
cornului. Pe la anunta bietilor stenl
vala : ut cor nu irruptiones hostium vicinis
significent (Du In orase, convocare a
mil se facea prin : tfacerent ar e ut
nobiles et ignobiles venirent (ibid.). s e s co
nIa glti; se sc or n la ; in ambele,

se scornla turburare.
Ca de a atrage atentiunea publick servinda
a aduce la scirea tuturora o dispositiune administrativa
o noutate politick c orn a r e luase de rem

www.dacoromanica.ro
B. P

piam promulgare, publier son de trompe (Du Cange).


generalmente asemeni avisurl nu tocmai pl-
cute si adesea nu era de loco adevrate, a
tat din ce in ce un sens pejorativ.
acta francesd din 1460 noi : Le suppliant

presentant le vin Jehan de Montagu, icellui de Montagu lui


dist - que il n'en prendroit point de sa main, car il le
loit corneant qui est dire lui avoit pert
n
Du Cange (ed. Carpent. t. 7 p. 108) pe corner
: quelqu'un en public, pasagiult de mal sus
rom.nesce fi ce-va ca : umbla in d ,
purtase
Francesul6 corner presupune corneare. Latinita-
tea mal avea forma cornicare, de ex.
told de Du Cange : ex et in t a Bernardi
Presbyteri cornicatione...
Romnesce ar : neghlba prsta
a popel Bernarda...
cornicare cornu s'a
cornix In canes cornicando ad se vo-
cavit (Du Cange) este invederat vorba de
de sigurt e lui corniculare : or ni la
tium strepitus resonabat venatorum (ibid.). E gre a
decide, va in cornu cornix, care anume din
doue, : sublatis in altum humeris et intra se nescio
quid cornicante (ib.). cornacchiare a
a spune minciuni vine necontestabil din cornacchia cir,
care insemnz minciunosti.
a cornulul a s in Occidinte
mal cell nefavorabil all lui cornare.
In lui superba epope din
colull XII, corner a din se consider& ca ce-va
Olivier lui Roland (vers. 1710, efr. 1075-6,
2101-2) :

www.dacoromanica.ro
SCORNESC 51 STgRNESC 57

Se vus corn e z, n'iert mie hardement...,


ceia ce Lon Gautier traduce: Sonner de votre cor, non,
ce n'est pas d'un brave..
Cu tte astea, nu cornuld s'a perpetuat in limba fran-
cesi ca un de minciuni, ci trmbita.
Tromper - qice Littr et glanures, Paris, 1880, p. ;

cf. Gnin, philologiques, Paris, 1858, t. p. 4-6)


ne signifiait originairement que jouer de la trompe ou trom-
.

Spaniolesce, de asemenea, trompa= trompe mpar


trompear tromper.
Avem dark nesce analogie decisive pentru cele doue
nuante ale ce ne :

1. interni ideologicd pentru nuanta de t ur b


e nostru sbuciumare;
externa ideologick pentru nuanta de
francesula tromper si spaniolul trompar ;
3. Analogie externe ideologice lexice in
ritele ale medio-latinulul cornare, corneare,
lare etc., in privinta carora, pe exemple de mal
mal put aduce altele mal multe; :

Dsa aplicare a romnuluI scornire tvijeli,


(No. 13, 14, 18, 26, 27) se prin vulgarula
latin cornu ffla e, in vechia chIaro siffler
loc de corner (Du Cange, ed. Carpent. t. 2 p. 605), corner
de huer, de ex. grand bruit de corner et de u-
i e r et neri qu'il avoit fait (ibid.).
din Moxa (No. 28): scorn
din Dosoftelu (No. 9): au scornit cobuzul , precum
compusuld m s co (No. 30), ne a-minte
corn er la e (Du Cange, corna-
tor) act medio-latin : ystrio sive menestrellus
pro ludendo de suo artificio cum cornet o ivisset (ibid.
cornetum).

www.dacoromanica.ro
58 B. P.

paralelurile occidentale, cela ce mal pare a fi spe-


cific vorbei rombne, este numal forma excornire pentru
excornare. chiari in latina cornare lesne putea s
trc in cornire. Romnesce, mai cu schimbul conju-
gatiunii e ce-va frte obicinuitk Din lat. adaugere noi
adaogere participiul adaos, cu
cu ; din fugere-fugire (it. fuggire, prov.
gir etc.); din sorbere-sorbire (it. sorbire, prov. sorbir etc.) ; dinte-
un adverare, de unde franc. avrer, it. avverare etc., noi
avem adeverire, dupt ce adearare s'a mai conservat
abia in forma participial& ; din conspuere
are scuipire (span. prov. escopir etc); pentru
integrare-intregire=integrire ; mal
Ne mal remane de lamuriti, dar una
puncti de o capital.
Intre sensurile luI scornire, d. Cihac pune : relancer, d-
nicher.
Dictionarulti Laurian-Massim aduce locutiunile : a
scorni la a scorni
n up ; Glosariula mal pune ca pe
sgornire expellere.
In Vocabularuli lui BArcianu,
de scornire erdichten, ausersinnen, erfinden, aufwecken,
aufmuntern pe pag. 234, deosebitkpe pag. 241 :
gornesct, fortjagen, wegjagen.
In romno-frances aM Costinescu
pe pag. 487 vedem pe scornire fapta de a scorni neadev-
runt, action de controuver, d'inventer une fausset, lar pe
pag. : gornir e, a i, a isgoni, a goni din
; se dice despre vinatt, epuri, vulpi, etc. ; chas-
lancer> .
Asa dar sensuli relancer, dnicher, pe care d. Cihac
reposatula Massim punt la scornire, apartine mal
in speci, celi putin in unele formel sgornire.
Sub raportuli fonetic, sgornire s'a din scornire cu

www.dacoromanica.ro
STRNESC. 59

scaderea lui -co- la -go- ori prin influinta sinonimului gonire,


izgonire=slav. ONFITH, atunci nu pte fi vechi
limba romnb., sa pe o cale independinte ca in sgaibd=lat.
scabies scoria. Casul de ni se pare a fi mal
probabil.
observamd sgornire nu de
Daca scornire este forma cea primitiv, cum in
cele de specimene de mai despre intrebuin-
tarea cuvintulul nu ne intimpin relan-
cer, dnicher ?
Acest sens, pe de o parte corespunde deplin roma-
niculul cornare in expresiunile : canes
cando ad se vocavit (Du Cange), corniculantium
strepitus venatorum (ibid.), cum canibus tota die corn i-
citantes (ib.) etc.
Pe de parte, noi aflm cel mal
manuscript cu o anume in Evangelia-
rul dela 1574 din British Museum, fia 223 retro Tr.
III p. 463), unde se pe oile sale : striga-le

pre nume scorn e tale wn c K o


E WE).
Pasagruld este la Evangelistul cap. X 3, acolo
unde textuld latind are proprias vocat nominatim et
educit eas, lar cel :

In Evangeliarul dela din 1648 : ale lui oile


chiam pre nume le duce pre in cell Bucurescn
;

dela 1688 : pre ale sale ol le pre nume si le s c e


pre ; de asemenea in cel dela 1703. Tot , in
loc de cornst e dela 1574,
moderne.
Prin sunetuld I, clobanul oile din
act frances dela 1381 noi : dictus
pastor, cum quodam corneto, d more ceterorum

www.dacoromanica.ro
60 B. P.

pastorum gerebat, incepit fortiter clangere (Du


Cange).
dara ce scornire In textuld romnesc de-
la 1574.
Este un sot nedespartit al lu scornire la
rora cornul le servia nu numal a stringe ci mal
a s din c ul c : trelancer, dnicher.
Pe cele doue nuante de turbur e de mi
mai avemd darn pentru scornire o a nuantA
atatdefundamental de sctere dintr'und adipostd,
fie acesta fie vizuina.
E a-nevoe a decide, care anume din cele trel sensurl s'a des-
cell de care cel din Nuantele de t ur-
burare sctere a se
fi nAscut cam in timpl, de nuanta de m i n-
a, care s fie mal recent, judecnd dupa lipsa
acestul In al nostru
Ori-cum prin nuanta de e di a-
dApost scornire s'a la si a ajuns a se con-
funda cu ste'rnire.
D. Cihac, ce e dreptti, nu le confund pe unuld cu
dar face o de confusiune mal curis : dupl. cum pe
scornire confundase cine mal scie cu
altele, tot ata pe sarnire... dar sA reproducem mal bine
sesI cuvintele d-sale, t. II p. 369 :
i, vb., susciter, exciter, inciter, remuer, pousser, Pum.
L. 3. : ca precum s'au stirnit Hristos din morii); cfr. est. se
cprorumpere,ivetum capere, strm declivis, strdmn praeruptus; rus.
estremitY chasser, pousser, diriger, stremitTsja se jeter &c., pol. stromy
saillir, cech. strmti, strom6ti, stromiti saillir, se raidir,
escarp, nsl. sterm escarp, stermti saillir, s'pouvanter.,

dupA d. Cihac, sternire insemnz ,susciter, exciter,


inciter, remuer, pousser, numal atta. Totusl in
citati de d-sa : s tir n it Hristos din morp,
nu are nu pte av unuld din aceste sensor!.

www.dacoromanica.ro
SCORNESC STRNESC. 61

s'a strnitd din vrea SS


s'a desteptatd, se leva , s'veilla , nu poussa,
nu remua, nu incita., nu excita, si
suscita .

este In vechea st&nire era


sculare si desteptare.
In cronica luI Nicolae din care noI reprodusa
mal patru pasage cu scornesc, ne cu
sarnescit, anume t. 2 p. :

lo ca somn de

In Psaltirea lut DosofteIu, se scornire,


dar de :

F. 55 : t ; a ce dormi, Doamne?
36-5.F.70 v.: e, slava starniaste-te,
ci ; i-m ' o I ;

6. F. v. : visul re s e...;
7. F. 101 : s i din
8. F. v. : strnindu-t e, vel cruta
9. F. 200 : iscula-sa-vor eel de
mormanturr...

In Parimiaruld lui Dosoftei, pe cele pasage


scornire, aflma altele trel :
10. f. 28 r. : su de dormi ca ca de ; cine
ins ?...;
11. v. : tine m starnesc ce te-al scu-
glatu-te... ;
12. III f. 27 r. : de odihni ca 1i ca de
va strni pre insuld...

pe d. Cihac de a gsi
la 1700, in care saruire aiM
alt acela de sculare mal destep-
tare, intocmal ca In cele doue-spre-c,lece specimene.
o legAtur cu paleo-slaviculd pro-

www.dacoromanica.ro
62 B. P.

rumpere, impetum capere, este, din in punctft,


schimbuld conjugatiunif ca In scornire alte casurl anal-
ge, latinul exsternere a scula din destep-
ta din somnt, din privativul ex si din sternere in
sternunt se somno, somno stratus, somno sternunt etc.
In latinitatea vulgar, patulg, stra-
tum, se numla sternum (Du Cange, ad. voc.), adjectivulg
sternitus prin urmare exsternitus .

Prin trecerea sa in a patra conjugatiune, accen-


de pe e, cela ce a intunecarea acestula, sarnire=
exsternere a de acea palatalisare a luI s, pe care o ve-
in affrnere=adsternere. a
explicata conservarea luI s in
septimana palatalulg g erb= servus epte=septem.
nu se pte nega identitatea
gpte erbi si in ace-
lasI ea este si Ea]tern[ere].
In viata cuvintelor, ca gi 'n viata se
rump naturale cele mal intime se contracta cele
mal strinse alte nmurf. Prin prin sens,
strnire=exsternere s'a cu de fratele se
; prin prin s'a
la identificare cu scornire, a :

sctere pe cu str-
nire desteptare, sctere din din din odih-
at, adapost.
Ambele, scornire strnire, fusionat
mun gonire din culcusg, pe care la are mal
forma sgornire, astg-fel et 'n Vocabularulg luI
stinescu, pag. 560, ni se spune anume : stirnire, sgor-
nire.
In Barbu de Alexandri (Teatru, ed. Socec,
t. I p. 83), vestitul nostru - Barbu, nu Alexan-
dri - dice :

se de se vre un de o

www.dacoromanica.ro
SCORNESC STRNESCt. 63

tvrea spue aleanu sufletuluI, scriea


ca in dioa de ast- ?.. Asal.. punea pe mine de cAntam
pe sub ferestrele et, in vreme ce cuconasu sta frumos
mi se usca ofteazg, Barbule striga cuconasu,
etrgeam niste ahturY de se cainii mahalalet !..
Desi bYetul Barbu chiuta din gura, tar nu sufla din
corn totust etimologicesce aci se nu
se a Sternire pentru scornire este com-
pletet fusiunt a dou cuvinte, pe care not ami consta-
tat'o deja mat Lexiconul Budan.
dart arbore :

sterno cornu
(scr. gr. (gr. germ. Born, celt.
etc.) karnon etc.)

nere ex-cornare

romanica sternere scornare

scornire

scornire sarnire
Pentru a demonstra acsta, cinct-gect de
texturt !

www.dacoromanica.ro
64

GENALOGIE DE LA FAMILLE BRANKOVI


PAR

PICOT.

La famille Brankovi a jou pendant plus d'un suede un


considrable, non seulement chez les Serbes, mais dans
toute l'Europe orientale ; aussi nous a-t-il paru intressant
d'en dresser un tableau gnalogique, plus complet que celui
qu'a publi M. dans sa Djiny slovanskych
synchronistickm Taboe a Jindichov Hradci, 1872,
gr. in-8, tab. XXV). Nous nous sommes particulirement at-
tach relever les alliances contractes par les Brankovi
avec les Grecs, les Turcs, les Italiens, les Roumains, etc.
Par se trouvera justifie la publication de notre travail
dans la Columna lui Traianu , un recueil spcialement con-
sacr aux tudes roumaines.
Les documents qui concernent la famille Brankovi sont
pars dans un grand nombre d'ouvrages : dans les Annales
de Pray, dans de Katona, dans
y ropa, BeorpaA, 1847, gr.
in-8), dans le cpucaor dans
pieuaro de Victor Grigo-
rovi (Kazan, 1848, in-8), dans les pisem-
Jihoslovanuv de P. Praze, 1851, in-8), dans
le Hunyadiak Kora Magyarorszdgon de Joseph Teleki (Pest,
1852 - 1857, 8 vol. in-8), dans le Magyar trtnelmi Tdr
(Pesten, 1856 et suivantes, in-8), dans les Monumenta
serbica de Miklosich (Vindobonae, 1858, in-8), dans les Sta-
nine, publies par l'Acadmie des Slaves du Sud, etc. etc. Il
serait dsirer que quelque crivain consciencieux s'occupat
de runir tous ces documents, dont quelques uns sont fort
peu accessibles, et ainsi une sorte de codex diplomaticus

www.dacoromanica.ro
DES BRANKOVICI. 65

destin devenir la base d'une histoire des Bran-


En attendant la ralisation de ce projet, nous renver-
rons aux monographies consacres jusqu'ici au despote
Georges :
Chronica serbica despotae Georgii Brankovi e codice serbico
latine reddita operante L. B. Francisco Pejaevi (Arkiv za
vjestnicu jugoslavensku, III, 1854).
Gyurgye Brankovi (Smederevac), Despot der Serben. Neck hei-
matlichen Quellen und zeitgenssischen fremden Akten mit Berck-
sichtioung der spteren Kritisclwn .Flistoriker. Von .Milan Dimi-
trijevits, Professor am Obergymnasium in Karlovitz. Neusatz ,
1876, in-8.
Ajypa,aj
Tom. I,
Beograd, 1880, in-8.
Nous ignorons si la suite de ce dernier ouvrage a paru.
Ces quelques mots suffisent pour nous permettre de pas-
ser directement au tableau gnalogique ci-joint, dont les
details vont tre justifis par les notes qui suivent.
NOTES SUR LE TABLEAU GENEALOGIQUE.

Mladen, voivode du roi tienne Dedanski, est cit la


date de 1326 (Miklosich, Monumenta serbica spectantia hictoriam
Serbiae, Bosniae, Bagusii ; Viennae, 1858, in-8, 85). Dans un
autre document reproduit par M. Miklosich (p. 223) est dit
que Vuk Brankovi tait petit-flls de
On lit dans la Vie du Lazare publie par M. Ruva-
rac un manuscrit du XVI-e
1874, II, 114) que Vuk tait fils de Branko et petit-fils de
Cf.
l'inscription du monastre de Braevnica publie par M. M.
Gj. Milievi dans le (XXI, 32).
Le nom de Mladen a t mal transcrit per Chalcocondylas
(d. Bekker, 53) qui appelle le de Branko Pladice
xov tv oEv). M. Majkov s'est mpris, cro-
5

www.dacoromanica.ro
PICOT.

yons nous, en traduisant par Placide. Voy.


napoo, trad. Danii, Beograd, 1858, gr. in-8, p. 87.
2) Un diplme cit par Gregorovie, (p. 33) donne Branko
les titres de sevastocrator et de seigneur d'Ohrida. Le
mme diplme appelle ses fils Georges et Vuk, tandis qu'un
autre document, dat du 11 mai 1365, lui donne pour en-
fants : Romain, suprieur (starec) du monastre de Hilandar,
Grgoire et Vuk (Avrarnovia, le No. 13;
klosich, Monumenta, 172). - Cf. Majkov, 86.
Radi Brankovie, qui fut &fait en 1379 par le
Lazare obdanskho Pisemnistvi, dans les
mtky dTevniho Pisemnistvi Jibslovanuv, Praze, 1851 et 1873,
in-8, 74), tait de la mme famille.
3) Sur le deux noms donns ce personnage voy. la note
prcdente. - Son nom vritable tait Grgoire (Miklosich,
Monumenta, 172, 174).
4) Vuk Brankovie tait seigneur de Prigtina comme on le
voit par un diplme de 1371 Serbische Lesekrner ;
Pesth, 1833, in-8, 130; Miklosich, 181). Un diplme du
9 avril 1394 qui lui l'indignat vnitien lui donne le
titre de dominus Rassie, Slavonie, et cet. (I. Schafrik,
Acta Archivi I, 288).
Vuk mourut le 6 octobre 1398 (Glasnilc, XI, ; Miklo-

sich, Mon., 231); mais les annalistes ne sont pas.d'accord sur


les causes de sa mort. un auteur, s'teignit Bel-
grade (3afalik, Okazky, 74); un autre, fut empoi-
sonn en Macdoine (ibid., 73).
La tradition rapporte que Vuk fut enterr (M.
Gj. Milievid, Beograd, 1878, in-8, 745).
5) Medo Puck 1359 -1423, Beograd,
1858-1862, gr. in-8, I, 36, 42, 61, 62, 63, 75, 78, 92, 98;
II, 63, 80) a publi divers documents relatifs Marie, qui se
placent entre les annes 1402 et 1423. La date de sa mort
est indique par les annalistes serbes Oafaiik, Okazky, 62,

www.dacoromanica.ro
DES BRANKOVICI. 61

72, 73; Glasnik, XI, 151 ; XLII, 11; Miklosich, Monumenta,


215, 269).
6) Grgoire est cit dans des diplmes de 1390 (Miklosich,
Monumenta, 215), de 1392 (ibid., 223), de 1402 (Puci,
mea. I, 36, 42, 43), d'avril 1405 (ibid., 62), de dcembre
1405 (Miklosich, 269) et de 1406 75,79).
Grgoire fut, dit-on, mis mort, en avec Georges,
son fils, et Lazare, son &ire, par Musa, &ire et comptiteur
de Soliman et de Mahomet deux Ills du Knze.Lazare,
Vuk et Lazare, eurent le mme sort (Majkov, 112). Les
nales serbes, qui ne parlent que de Vuk ou Kne2evi,
c'est-h-dire Lazarevi, et de Lazare Vukovi Okazky,
75; XI. 150) indiquent pour cet vnement, les unes
la date du 6, les autres la date du 16 juin, mais bien que M.
C. Jireek ait accept ces donnes naroda bulhar-
skho, Praze, 1875, in-8, ; Geschichte der Bulyaren, 389),
les annalistes serbes ont certainement commis une erreur. Gr-
goire et Lazare Vukovii vivaient encore en 1413. On possde
un diplme, dat du 13 octobre de cette anne, dans
figurent Etienne-Grgoire, Etienne-Georges et Lazare, ainsi
que leur mre (Miklosich, 277). Or la bataille de Camorlu,
dans laquelle Musa avait t &fait par Mahomet I et tait
tomb sous les coups de Georges Brankovid, devenu l'alli
de Mahomet, avait t livre le 10 juillet 1413. Les annales
publies dans le Glasnik (XI, 150) commettent une erreur
plus grave encore; elles placent la mort de Grgoire en 1406.
Ajoutons que le diplme d'octobre 1413 est le seul document
qui donne Grgoire et Lazare le double prnom d'Etienne.
Cf. Majkov, 113.
7) Les documents relatifs Georges Brankovi s'tendent
de 1390 S1456. Voici la liste de ceux qui nous sont connus :
1390 (9 mai), Miklosich, 215.
1392 (21 novembre), ibid., 222.
1402 (fvrier), I, 36,

www.dacoromanica.ro
EMILE PICOT.

- (12 dcembre), ibid., 42.


*1405 (29 dcembre), Miklosich, 269.

-
1406 (11 Wrier), Pucie, I, 75.

1408 (18
avril), ibid., I, 78.
ibid., I, 92.
*1399-1408 (?), Giasnik, XI, 141.
1409 (24 septembre), P.ucie, I, 98.
*1410 (14 octobre), Miklosich, 277.
*1412 (6 juin), Starine : na svjet izdaje jugoslavenska Akademija
i umjetnosti, X, 4.
*1413 (3 octobre), Miklosich, 277.
* - (15 novembre), ibid., 279.
1415 (21 janvier), I, 125.
- (7 mai), ibid., II, 61..
1417 juillet), ibid., II, 63.
1422 (16 mai), T. Schafrik, Acta Archivi veneti, II, 77.
1423 (13 juillet), ibid., II, 186.
* - (12 aot), ibid., II, 201.
* - (dcembre), II, 80.
1425 (20 aot), Schafarik, Acta, II, 221,
- (3 septembre), ibid., 223.
*1426 (22 avril), ibid., II, 241.
- (2 septembre), ibid., II, 238.
* - (11 novembre), ibid., II, 260.
- (?), Szalay, Telepek, 119 ; Serbische Nieder-
lassungen, 149.
*1428 (13 dcembre), Miklosich, 352
*1429 (11 septembre), ibid., 359, 363.-Avramovi, planche
12, a reproduit une partie de la curieuse miniature place
en tte de ce diplme
* - (?), Miklosich, 362, no. 306 et 307.
1430 (3 mars), Schafrik, Acta, II, 287.
* - Inscription de Smederevo. Milievid, 154.
* - (?), Miklosich, 363, nr. 309, 310, 311. - L'un au
moins de ces diplmes, celui que Miklosich cite U-

www.dacoromanica.ro
GENEALOGIE DES BRANKOVICI. 59

spenskij (nr. 309) est mal dat ; il se confond avec celui du


11 Septembre 1429.
*Vers 1430 , na
Kiev, 1873, in-8, 409.
1433 (24 mai), Miklosich, 377.
1436 (4 mai), Starine, I (1869), 200.
*1439 (17 septembre), Teleki, Runyadiak Kora, X, 72.
*1440 (6 avril), Starine X, 6.
* - (avril), Starine, X, 6.
*1441 (25 janvier), Puci, II, 96.
- (26 juillet), Miklosich, 406.
* - (31 juillet), Puci, 98.
*1445 (17 septembre), Miklosich, 437.
Inscription de Constantinople, Miklosich, 441.
*1449 (21 mai), Teleki, Hunyadiak Kora, X, 243.
*1452 (16 fvrier), Miklosich, 451. Cf. ibid. 457, 476 (trois
diplmes non dats).
*1455 (17 septembre), Miklosich, 433.
*1456 (30 juin), Glasnik, XXXII, 192.
- (7 dcembre), ibid., 476.
Les astrisques indiquent les documents mans de Geor-
ges ou les actes dans lesquels il a t partie.
Le de 1413, dont il a t parl dans la note pr-
cdente (Miklosich, 278), donne au second fils de Vuk, comme
a le nom d'tienne ; il l'appele tienne-Georges.
Georges ne prit le titre de despote qu' en 1428 (Glasnik, XI,
153; cf. Miklosich, Monumenta, 355); Majkov dit mme en
1435; jusque l il portait le titre de H

H (Majkov, 117). 11 mourut Kriva Rijeka,


le 24 dcembre 1456 Pamatky, 73, ; Glasnik, XI,
153). Un chant populaire bosniaque conserve le souvenir de
sa gloire (voy. Petranovi, njecue, )3eograd,
1867, in-8, 471, no. 39).
8) Georges dut tre mari une fois vers la fin du

www.dacoromanica.ro
70 EMILE PICOT.

XIV-e sicle, car sa fille lne, cite dans un diplme de 1408


(voy. la note 12) tait une fille lgitime.
9) Les annales reproduites par (Okazky, 76) disent
que, en 1413, on amena de Salonique pour la
femme du despote Georges rocnomAoy 0-
annoy WTh Cette princesse
doit-elle confondue avec Irne, ou bien cette
n'aurait-elle t que la troisime femme de Georges? Nous
posons la question sans tre en tat de la rsoudre. M. Hopf
(Chroniques indites on peu connues; Berlin, 1873,
in-8, 536) dit qu' Irne tait fille de Manuel, protostrator
More (1420-1429) et qu'elle ne se maria qu'en 143.5. Si
cette date est exacte, et nous la croyons assez rapproche
de la vrit, Irne ne peut tre confondue avec ;

pendant nous n'avons dans les nombreux tableaux


dresss par M. Hopf aucune princesse laquelle s'applique
la mention des annales publies par
Irne fut la de Grgoire, d'tienne et de Lazare (Mi-
klosich, Monurnenta, 477, 478); elle Rudnik, le 3 mai
1456 Okazky, 79).
Lazare est cit dans les mmes documents que Gr-
goire, dont il partagea le sort, les annales serbes (voy.
ci-dessus la note 6).
11) (D6iny, tableau XXV) donne Grgoire
deux fils : Georges et Jean, qui leur oncle Georges aurait fait
crever yeux. Majkov (p. 113) ne parle que de Georges, qui
aurait t mis avec son Ore, en 1410 ou en 1413, par
Musa, de Soliman et de Mahomet (voy. la note 6 ci-
dessus). Nous n'avons trouv aucun document prcis sur ce
point.
12)L'existence de cette fille ne nous est connue que par
une lettre de rpublique de Raguse du 11 dcembre 1408.
y est parl en toutes lettres de Marie, veuve de Vuk Bran-

www.dacoromanica.ro
GENEALOGIE DES BRANKOVICL 71

kovi, et d'Hlne, fille de Georges rocno-


iogra). Voy. 93.
les annalistes serbes le mariage de Catherine
avec Ulrich comte de Cilli eut lieu le 20 avril 1434
Okdzky, 77).
Ulrich fut assassin Belgrade, le 9 novembre 1456, par
Ladislas Corvin fils de Jean Hunyadi. On une lettre
allemande adresse par Catherine la ville de Ratisbonne
(Regensburg), pour lui notifier la mort de son mari, lettre
date de Cilli le Janvier 1457 Hunyadiak Kora,
X, 535).
14) Un chant populaire bosniaque conserve le souvenir de
cette jeune princesse qui pousa le sultan
rad II (Petranovie, 483). Le mariage eut lieu en 1436 (Leun-
clavius, Historiae Libri XVIII, 1596, 548-549).
la mort de Murad II (1451), Mara ou Marie con-
serva son titre d'impratrice qu'elle prend dans des diplmes
de 1470 (Miklosich, Monumenta 514), de 1473 (ibid., 516),
de 1497 (ibid , 520) et dans deux diplmes non dats (ibid.,
535, 536). L'acte de 1473 nous la montre encore Constan-
tinople, mais en 1479 elle tait tablie Ie2evo au pied du
mont Athos les trois lettres publies par Paul Karano-
Tvrtkovid, Beograd, 1840, in-8, Nr. 165, 166,
167; cf. Majkov, 122) et c'est de la mme rsidence qu'est
dat le diplme de 1497. Un acte de 1501 (Miklosich, 546)
fait allusion la mort de la Sultane.
15) Grgoire Gjorgjevid est cit dans les diplmes de 1445
1459 (Miklosich, 433, 437, 477, 478). Les
nales serbes nous apprennent qu'il mourut moine en 1459.
avait pris le nom de Germain Okazky, 80) et s'-
tait retir (ibid., 63), l'on conserve encore un
manuscrit des Homlies de saint Jean Chrysostome excut
pour lui (Glasnik, XLIV, 243).
16) M. KiXek donne pour pouse Grgoire Thcle ou

www.dacoromanica.ro
72 PICOT.

Theodora, fille de Mathieu Cantacuzne. C'est une erreur


manifeste. Mathieu Cantacuzne, associ l'empire de 1354
1355, despote de More en 1380, mort au mois de juin 1383,
eut bien une fille appele Theodora, mais cette princesse, dont
l'alliance est inconnue, n'est cite qu'en 1355, un suede par
consquent avant l'poque o dut mourir la femme de Gr-
goire (Hopf, Chroniques greco-romanes, 536).

17) Etienne est cit avec son et ses en 1445


(Miklosich, Monumenta, 433, 437), avec ses en 1457
(ibid., 476, 478). Un diplme de 1476 (ibid., 518) lui donne
le titre de despote. Oblig de chercher un refuge en Albanie,
puis en Italie, il mourut dans ce dernier pays, vers 1480,
l'age de 56 ans (Glasnik, XXI, 269; 1875, 117).

18) Angline tait fille de Georges Arianiti Topija Golam


seigneur de Crminica, Katafigo, Mokino et Spate-
nija (mort en 1461), et de sa femme Marie Musaki.
Voy. Giovanni Musachi, Historia della casa Musachia, apud
Hopf, Chroniques grco-romanes, de ses soeurs,
dronique, avait pous Georges Skanderbeg (Hopf, 535).
Angline est nomme par son mari dans le diplme
cit de 1476 (Miklosich, Monumenta, 518). On d'elle
un diplme de 1495 (Miklosich, 540), dont l'original se voit en-
core au monastre de Saint-Paul, au mont Athos (Glasnik,
XLIV, 276).
On conserve dans l'glise Saint-Martin Pozsony (Presbourg)
un riche voile brod par Angline pour recouvrir les reliques-
de saint Jean l'Aumnier qu'elle envoya au roi Mathias Corvin
, Gesch. der Lit., III, 173). Le savant slaviste qui
nous empruntons ce renseignement ajoute que la plupart des
manuscrits de Krugedol ont appartenu la princesse serbe et
portent des annotations de sa main.
Safaiik (tea cit.) nous apprend encore qu'Angline mourut
en 1516, peu de temps son fils Georges.

www.dacoromanica.ro
GENEALOGIE DES BRANKOVICI. 73

Cf. Majkov, 180.


19) Lazare est cit en 1445 avec son et avec ses
deux (Miklosich, 433). Le 18 dcembre de
l'anne suivante, le despote Georges l'associa au pouvoir
Okazky, 78) ; lui donnait la prfrence sur Gr-
goire et sur tienne, sans doute parce que ceux-ci avaient
eu les yeux crevs par le sultan. Lazare Gjorgjevid porta
le titre de despote en mme temps que son pendant.
dix ans; ne lui survcut qu'un an et 26 jours. mourut
le 22 janvier 1458 ; d'autres disent le 20 (ibid.,

79). Nous possdons un diplme de lui dat du 12 1457


(Miklosich, 476).

tait la de Thomas, despote de


fille ane
More, tabli Calavryta (1428 - 1432), prince d'Achale,
tabli Clarentza (1432-1460), dpossd par les Turcs
(1460), mort le 12 mai 1465, et de Catherine Zaccaria,
d'Achae, marie en janvier 1430, morte le 6 aot 1462
(Hopf, Chroniques grco-romanes, 536). Elle epousa Lazare en
1446, au moment ou celui-ci fut proclam despote ,
Okazky, 78). Devenue veuve, elle entra dans un couvent sous
le nom d'Hypomone et mourut le 7 novembre 1474 (Hopf, 536).
C'est d'Hlne, femme de Lazare Gjorgjevi, qu'il parat
tre question dans un diplme d'tienne Thomas de
l'anne 1458, qui fait partie du recueil de Miklosich (p. 481).
C'est elle galement que se rapporte un diplme inexacte-
ment dat que cite Avramovie, 66; cl. Majkov, 121.
21) Alexis le Magnifique tait de Michel Span, mort en
1442, et Tripalda de Polog. Voy. Hopf (Chroniques
yrco-romanes, 535).
M. Ljubi (Opis jugoslavenskih novaca; u Zagrebu,
1875, in-fol., 160), qui lui-mme reproduit le tableau dress
par Du Cange, Elisabeth, veuve d'Alexis Span, pous
Dmtre Jakgi et aurait pris alors le nom de Milica. Bien que

www.dacoromanica.ro
74 EMILE PICOT.

Giovanni Musachi dise de mme dans son Historia della Casa


Musachia (ap. Hopf, Chroniques grco-romanes, 306) : tLisabet,
altramente Miliza, nous avons quelque peine admettre cette
confusion. Alexis ne mourut qu'en 1495 ; sa femme devait a-
voir alors plus de cinquante ans. Quant Jaki,
avait t tu Smederevo en 1486. Voy. la note suivante.

Les auteurs qui ont tudi l'ancienne histoire des Ser-


22)
bes admettent qu' une de Georges Brankovie, appele
Milica, pousa le (voy. Nevostrujev
dans le Glasnik, XXV, 278, et Ljubie, Opis jugoslav. novaca,
160); nous l'admettrons avec eux, bien que nous
n'ayons trouv aucun document qui tablisse d'une
positive la filiation de Milica.
Un fait rapport par Engel (Geschichte von Serwien und Bos-
nien, 445), Kermer, ferait remonter jusqu'au
l'illustration de famille En 1140, un voivode
serbe appel JakW, revenant d'une guerre en Asie serait
venu en Pologne aurait pous la fille d'un grand sei-
gneur du pays. Nous ne nous garerons pas rechercher
preuves d'un fait qui nous parat fort suspect ; nous nous
bornerons dire quelques mots des reprsentants de la
mille la du XV-6
y eut, ce qu'il semble, deux personnages du nom de
L'un, qui prit part, en la bataille
de Kenyr Mez (Teleki, Hunyadiak Kora, V, 120) et en 1485
au sige de Vienne (voy. Georges de Sirmie dans les
menta Bungariae historica, I, 20, et dans le
1858, II, 14), fut tu en 1486 Smederevo
82; Glasnik, XI, 154); l'autre, qui combat un gant au sige
de Kass en 1491 13), se retrouve en Transylvanie
en 1493 (Georges de Sirmie, I, 23; 1858,
II, 17). En 1510, ce dernier tua le prince de Valachie Mihnea
Hermannstadt et fut lui-mme massacr par les habitants de
la ville 82; Glasnik, XI, ; Urechi, Chronique des

www.dacoromanica.ro
GENEALOGIE DES BRANKOVICI. 75

Princes de Moldavie, d. Picot, 264). Le mari de Milica ne


peut avoir t que le premier, dont le second tait probable-
merit le neveu.
tait fils, comme son nom l'indique, d'un
guerrier serbe appel Jaka. eut un appel dans un
chant populaire Thodore (Vuk Stefanovi Karad2i,
II, 592), dans un autre, Bogdan (Dozon, Posies popidaires ser-
; Paris, 1859, in-12, 202, 205), mais partout ailleurs
enne (voy. Bogigi, 110, 112, 113, 115, 117).
Un des chants traduits par M. Dozon donne la femme de
le nom d'Angline (p. 202); un autre (ibid., p. 207)
lui donne avec raison le nom de Milica. Un troisime chant,
publi par Petranovid (p. 647) l'appelle Kumrija. les
mmes sources (Vuk Stefanovid Karad2i, II, 592, 605),
tienne aurait pous Ikonija ou Hajkuna ou Vukosava (Do-
p. 205), ou la fille du faiseur de cages Euthyme (Petra-
novi, 652). Une soeur de Dmtre et d'tienne, Marguerite,
aurait t enleve par le de More 117).
Nous n'insisterons pas sur les renseignements tirs des
chants populaires, dont la valeur historique n'a pas encore
t suffisamment tudie. Nous ajouterons seulement que
lica et ses deux fils Etienne et Marc firent en 1506 une fon-
dation au monastre de Hilandar. Le document original (Glas-
nik, XXV, 278) ne fait aucune mention de Dmtre
nouvelle preuve qu'il tait mort cette poque.
La fille d'tienne, que nous croyons avoir t soeur
de II, pousa le despote Jean Stefanovi Brankovid,
mort en 1502 (voy. la note 31).
Nous rsumons dans le tableau suivant nos recherches sur
la famille :

www.dacoromanica.ro
76 EMILE PICOT.

Dmtre tienne Marguerite


t 1486 ; t Vienne ?
p. Milica 1489.
Etienne 11 Marc Dmtre II line,
cit 1506 cit 1491, p. le
1506 1493, f 1510 deepote
et 1528 Jean,
t 1502.
Voy. la note 36.
En 1514 Istvanfi (p. 71) cite parmi les chefs de l'arme
yale qui combattirent les bandes de Georges Jean et
Marc Jakgi. Il faut lire sans doute et Marc.
23) M. cite Georges et Hermann dans sa gnalogie
des comtes de li XXVIII); il omet, par contre, Elisa-
beth qu'il mentionne cependant dans sa gnalogie des
kovii XXV).
24) Voy. Hunyadiak Korn, H, 105; Gesch.
non Ungarn, bearbeitet von Klein, II, 518.
25) C'est une tradition constante chez les Serbes que Vuk
tait fils de Grgoire Gjorgjevi par exemple Glasnik, XXI,
271). Les annales serbes, qui rapportent que, en 1476, il
s'empara de la ville de Zaslon (Sabac), de concert avec
thias Corvin, lui donnent lors le titre de despote ,
Okazky, 81; Glasnik, XI, 154).
Parmi les documents publis par Mesi dans les Starine de
l'Acadmie des Slaves du Sud, on trouve quatre diplmes re-
satifs au despote Vuk, savoir :
1478 (Bude, 1 - juin), Vuk, mettant fin au diffrend qui
l'tait elev entre lui et l'evqu de Zagreb, promet de lui
laisser percevoir la dime sur les proprits qu'il possde dans
le de Zagreb (Starine, V, 120);
1482 (Szkes Fehrvr [Stuhlweissenburg, Stojni Bio-
grad], 14 avril), Mathias Corvin fait don au despote Vuk
des chteaux de Komogojna et de Gradisa, confisqus, ainsi

www.dacoromanica.ro
GNP LOWE DES BRA 77

que leurs dpendances, Jean Frajlehovic, qui s'tait rendu


coupable d'un ssassinat (p. 121);
1482 (3 mai), Vuk fait donation Barbe, sa femme, de
Fehrk et de cent autres domaines, situs dans diverses pro-
vinces (p. 122);
1483 (8 mai), Vuk, mu de piti envers Jean Frajlehovic,
lui permet d'habiter, sa vie durant, le chteau de Gradisa
(p. 122).
Le despote mourut en 1485 (satafik, 82).
Vuk est clbr dans une foule de chants populaires sous
les noms de Zmaj (Dragon) ou de Zmajognjeni (Dragon de feu).
Voy. Vuk Stefanovie II, 255, 577, 587; Petranovit,
483, 587, 522; ;- 37, 40, 42, 49.
Un manuscrit des quatre Evangiles conserv au monastre
de Hilandar porte, avec la. date de 1481, cette mention,
qu'il a t excut du temps du pieux et chrtien seigneur
le despote Vuk (es tni
eyes), alors que Timothe tait mtropolitain de Bel-
grade (Glasnik, XLIV, 239).
26) Jean Pruisz, vque de Nagyvrad, de 1476 1490,
avait une soeur qu'il maria au despote Vuk Brankovi. Cette
soeur, qui mourut jeune, laissa un fils appel Valentin, qui
succda, en 1490, son oncle comme vque de Nagyvrad.
Voy. la note 37 ci-aprs.
27) Barbe, fille du comte Sigismond Frangipani, pousa
Vuk avant 1482. Par un acte du 3 mai de cette anne, le
despote lui don de Fehrk et de cent autres proprits
(Starine, V, 122). Le 19 ast 1485, Barbe tait veuve,
comme on le voit par diplme de Mathias Corvin, qui lui
le chteau de Komogojna V, 124). Cette
donation fut confirme le 29 juillet suivant (Starine,
V, 125).
Le 10 novembre 1489, veuve de Sigismond Fran-
gipani, institua hritires ses deux fines : Barbe, veuve de

www.dacoromanica.ro
EMILE PICOT.

Vuk, et Dorothe, femme d'tienne de Blagai (Teleki, Runya-


diak Kora, XII, 472).
Barbe pousa en secondes noces Franois Berislav de Gra-
barja; elle est cite avec son nouveau mari dans des actes
du 28 mai 1498 (Starine, V, 133), de 1499 (ibid., V, 125),
du 14 fvrier 1500 (ibid., V, 126), de 1501 (ibid., V, 135).
Elle tait morte en 1508 (ibid., V. 147).
Franois Berislav, devenu veuf, pousa Marguerite X..., qui
tait devenue veuve le 27 juin 1518 (ibid., V, 174) et se
maria avec Jean Bnfi (ibid., V, 177).
28) La vie de saint Maxime, crite par un contemporain, a
t publie par A. Vukotinovi dans le Glasnik (XI, 125-129),
et en traduction roumaine, par M. Hasdeu dans l'Archiva isto-
ric a (II, 125-129).
ce document, Maxime aurait pouser Isabelle
d'Aragon, duchesse de Bari, ne le 2 octobre 1470, fille d'Al-
phonse d'Aragon et d'Hippolyte Marie Sforza, nice, par con-
squent, de la reine Batrice de Hongrie. Maxime, ayant refus
de se convertir au catholicisme, les .projets de mariage aurai-
ent t rompus. Isabelle pousa en 1489 Jean Galeas Sforza.
Voyez encore sur Maxime un chant bosniaque publi par
Petranovi, 546.
29) Nous donnons cette alliance le Dictionnaire histo-
rique de
80)Jean ne prit le titre de despote aussitt aprs la
mort de Vuk. En 1486 , Mathias Corvin donne ce titre
Georges et non son frre (Katona, XVI, 752). Le
vembre 1490, Georges et Jean emploient la formule suivante:
Nos Georgius, regni Rascie despotus, et Johannes, frater
ejusdem carnalis (Firnhaber, Beitrge, zur Geschichte Unqerns
unter der Regierung der Knige und Ludwig II.,
1849, 47). Le 7 mars 1492, Georges est encore seul revtu
de la dignit de despote (Firnhaber, 135); au contraire dans

www.dacoromanica.ro
GNALOGIE DES BRANKOVICI.

un diplme de 1496 Georges et Jean prennent l'un et autre


la qualification de despote (Glasnik, XXV, 271).
Jean mourut le 10 dcembre 1502 Okzky, 82).
Le souvenir de sa mort s'est conserv dans un chant popu-
laire (Vuk Stefanovie II, 572).
31) tait fille d'tienne Jakgi Okazky, 64;
cf. ci-dessus note 22). On a un acte d'elle, dat de Bude le
11 juin 1502, dans lequel elle prend le titre de
(Miklosich, illonumenta, 458). Elle vivait encore en
1521 83).
32) En 1459, la veuve du despote Lazare donna sa fille
au roi de Bosnie tienne Tomagevi 80).
tienne fut tu en 1464 ; sa veuve dut chercher un refuge
en Hongrie (ibid).
33) Voy. Hopf, Chroniques grco-romanes, 533.
34) Voy. Engel, Geschichte von Serwien und Bosnien, 454. -
Le nom de Despina que les inscriptions donnent la
cfeme de Neagoie vient prcisment de ce qu'elle tait la
fille du despote serbe. Voy. Reissenberger, L'glise du
nastre piscopal de Kurtea d'Argis en Valachie (Vienne, 1867,
gr. in-4), 42, 43.
La veuve de Neagoie vivait encore en 1538. M. Hasdeu a
retrouv un document relatif un procs qu'elle intenta cette
anne un orfvre de Hermannstadt pour lui rclamer une
couronne qu'elle lui avait confie (voy. (Jolumna Traian,
1874, 129).
35) Voy. Hopf, Chroniques grco-romanes, 535.
36) Voy. la note 22, ci-dessus. Marc est cit en 1528
par Georges de Sirmie (I, ; 1858, II, 69).
37) Jean de Pruisz se dmit l'vich de Nagyvrad en
faveur de son n'eveu Valentin, diutina experientia ita
dilexit ut filii loco semper haberet (Buonfini, IV, X. in fine;
d. de 1744, 536). Valentin, qui le roi Ladislas confia
verses missions de confiance notamment Gesch.
von Ungarn, bearbeitet von Klein, III, 234, 236) mourut en

www.dacoromanica.ro
EMILE PICOT.

1495 ex aqua inter cutem (Buonfini, V, d. de 1744,


573).
38) Nous donnons Jean Vuk et sa descendance En-
gel, Gesch. von und Bosnien, 446.
39) Voy. le Dietionnaire historique de
40) Voy. Ljubi, Opis jugostavenskih novaca, 168. -
M. , la fille de Jean s'appelait
Ferdinand Frangipani tait de Bernardin avait pour
ans Mathias et Christophe (Starine, V, 152, 185).
41) Voy. Ja note 33.
Thodose mourut a Constantinople peu de temps
42)
la mort de son (Urechi, Chronique des Princes de Molda-
vie, d. Picot, 265, 267).
Pierre mourut enfant. L'inscription qui recouvrait sa tombe
au monastre est en partie (Reissenberger,
L'Eglise du monastre piscopat de Kurtea d'Argis, 44).
Les deux derniers chiffres de l'pitaphe de Jean au mona-
sont effacs (Reissenberger, 44); en tout cas
mourut enfant.
Stana ne figure pas dans les inscriptions publies par Reis-
senberger, bien que son tombeau existe Arges. Nous
vons ce renseignement une obligeante communication de
M. Alexandre Odobescu.
Rocsanda pousa Radu IV d'AfumaV, qui fu t tu le 4 jan-
.

vier 1529 (Reissenberger, , 43). Son portrait se voit dans


l'glise d'Arges, ct de celui du prince, son mari.
Angline est enterre (Reissenberger, 43).
43) La Chronique valaque de Constantin Cpitanul rapporte
que fils de Radu IV, fut massacr avec lui par le vornic
Neagoie et le postelnic Drgan (Magazinu istoricu pentru Da-
cia, I, 166).
44) Les auteurs roumains sont aujourd'hui d'accord pour
faire de Radu le Moine, dit aussi Radu Paisius, du nom qu'il
portait en religion, le fils de Radu et le de Ptrascu (voy.

www.dacoromanica.ro
GNALOGIE BRANKOVICI.

Hasdeu, Ion cumplit, 207; Tocilescu, Petra


27). Radu tait en possession du trne de avant la
fin de l'anne 1535 ; on de lui un diplme du 4 oc-
tobre de cette anne (Brezoianu, Vechile ale
niez, 249); il fut exil par les Turcs en Egypte au commence-
ment de l'anne 1545 (voy. la chronique de Constantin
tanul dans le pentru Dacia, I, 176).
Par Rocsanda et par la de cette princesse, Michel le
Brave descendait de Georges Brankovi. Voici sommaire-
ment MM. Hasdeu 207) et Tocilescu (Fa-
milia 2-a ed.; Bucurescl, 1880, in-8)
un tableau de la famille de ce prince :
Rada, moine sous
le nom de Paisius, prince
de Valachie, 1535-1545
Ptralcu le Bon, prince
de Valachie, 1554; 1557;
p. Voica, m. religieuse sous le
nom de Thophana,
m. avant 1606.
Vintila, Marie, Pierre Cercel, Michel le Brave,
prince p. Spinad prince de ban de
deValachie, Valachie puis prince
1577. 1582-1585; de Valachie, 1593;
m. 15 mars m. 8 1601;
1590. p. Stanca,
Marcu-voda, veuve de Jean,
circa 1600. boYar grec, m. 1604;
concubine Thodora.
Radu Nicolas Mrula
Bidiviul Ptracu, Preda, p. Socol.
p. Anca, clucer.
fille de

Buiea,
p. Pierre p. Pana
second clucPr.
got e. grand
Alexandrine. Mathie u.

www.dacoromanica.ro
82 G.

45) Voy. les Anna les de Bocskai, la suite des Dcades de


Buonfini, annes 1597 et 1640.

CUVINTELE CRESTINE LIMBA

NOTE FILOLOGICE
do

G. CHM.
(Urmare. No. 10-12, 1882)

DESPRE IMPRTIRILE LUL-SEPTEMAN.---pILE DE


SERBARE SERBTORL -pILE
DE LUCRU etc.

Cine timpt, cu divisiunile subdivisiunile


Calendari ; lar Calendariull, pentru verl-ce
coprinde numirile srbtori1or
565 evenimentele carl se la cre-
la cultS
dinta religisd, face parte integrant din istoria Bisericel
celuI popor.
Dela acst notiune plecnd, sar-
cina a mal demonstrd de data. d-luI Cihac,
monstratiune mal amarti se cand
cea mal proba, cell mal argumenta, :

ad fost prin Slovenilor4


5i Bulgarilor
la o parte vorbele (tempus), (annus),
lund (luna, maced.-rom. mese, lat. mensis mesis, ital. mese,
fr. mois), (dies), (hora) etc.
Mal asemenea la o parte numirile populare romne
ale lunelor, : Crindari sal Faur
(Februarius), (Martius), Cireiar,
gi sa Gustar, etc., numirl carI difer ca
de de tte nurnirile lunelord in tte dialectele

www.dacoromanica.ro
slavone 1) despre cari noi am vorbit mal pe larg intr'un
alt articol, publicat deja in acst revist.
SA de a dreptul la o alt vorbk la ter-
Calendarului la un nu
ligions in genere, ci eminamente estin:
Acst vorbg. una din cele patru mid
In se subdivide luna mesea. Patru o
land. Vorba din septem prin adjectivulg
mus (septimanus) ca grecesce dela prin
un interval de Elimologia este frte
frte lesne de dar nu de sim-
este intrebarea: in ordinea bisericsa
de unde Romanil acst vorba, acst numire?
nu d-lui Mac, face aci o de
sciintA.
Este de cunoscut, de place a
nu escepta pe d. Cihac, Romanil eel vechi
Instate de Crestinism, nu sistema de a subdivide luna
In spt6m&ni prticele de cte que, ci sistema
CakndelorA, Nonelor,
Dar atund cum si de unde In Roma acst innovatiune,
acst sistem Savantuld germanist J.
Grimm aprpe egalul slavistula Miklosich sunt de
acord a recunsce : lunel in peride de cte
este de origine judanica, i ea nu s'a
la co introclucerea
In Cetatea acsta prin miglocirea Alexandri-
EI mal recunosc, innovatiune ju-
devenit roman, numal pe la secolilorg IV
Ai V a adoptat de Germani, directamente prin Ro-
mani, loro in Ai in religiune.
Ai se putea a fi permit-ne d. Ci-
hac a-Iii : de vom admite ipotesa sale de creA-
tinare, atunci ce vorba in limba romn?
(1) Miklosich, Ueber die Monatenamen in den slavischen Dialekten,
Wien, 1867,

www.dacoromanica.ro
84 G. CHITU

noi Sloven!, cum4 nu


numirea lucrului, sistemului religiosn
dela din5il? De ce noi, LatinT-pagani la
venirea mantuitorilorn nu primiram dela
cum era frte natural, cu institutiunea nurnele
acestel institutiuni?
Ar ajunge singur ca pentru a proba,
Crestinismulg la Romani In aceias!
pe cale ca la tot1 fraO nostri din Occidinte;
periodul ebraic, cel de
se numesce in in lume neo-latina,
5i numal lumea : ital. settimana, span. portug.
provent. setmana, franc. semaine etc.
S'acum mal este altceva atM de caracteristicO,
de peremptori. SS vedem, cum
adoptand sistema sptrnanel, creat nesce numiri pro-
prie pentru o sptman. Unii
combinat sistema acsta : dela prima 4i
s primark pe care o a DomnuluI, lat. Domi-
nica, grec. : a doua, gr. slav.
a gr. sreda ; a patra,
gr. slav. ; a cincea, gr. slav. etc.
Romani!?
De unde le-a venit lor in din ambele
die, nu numal (Dominica), ci (dies
Lunae), Marti (Martis), (Mercurii), (Jovis),
(Veneris) etc.? prin ce intimplare, prin ce
prin ce neesplicabila consvtuire, cu Ro-
mani' din cie, dupa d. Cihac botezul Cresti-
nismulul dela Slovenil ce numiati in ordinea I. II.
III. IV. V etc., nomenclatura ebdomadara o vedem la
Neo-latinii : Lunedi, Martedi, IvIercoledi, ; franc.

Lundi, Mardi, Mercredi, etc.; span. Lunes, Martes ti mal


ncolo ?

www.dacoromanica.ro
CUVINTE CRE$T1NE. 85

le d. Cihac, Romanil pagani nu numirea


niel ale Calendelor, niel ale None lord, nic I ale lord,
dupa ci se mrginlaa numal a : prima ante Calen-
das, secunda ante Calendas etc. ; c numal ce prin Cre-
a institutiunea spMmnei judaice venit
din Alexandria, bine s dea, cela
numiri nationale carl compund acea spt-
mang, numile vechilora lord peittl, de cart nu se pu-
tead despkrti apa de voiced.
Nu vede cl. Cihac in acest aid sptmnel pi
el und sigild curat romand, o romanisare
ca s a institutiunil strine, und efecto sistemuluI
dela tnceput pi cu cea mal conse-
cint de si reformatoriI Romel : d'a imbracaln vestminte
nationale tte nouele credinte, pe cari le adoptad dela strini ?
Dar este o singur institutiune crestink-pentru cine
scie !-care sd nu se de Mitologia Greco-romana, de
atiraliula aparatuld auguro-pontificala Romel?
dreptd esemplu decat numirea pi adorarea lui Sa-
bad, Deul spirituala, invisibila, omneputinte orn-
nesciutora, dup modeluld lui Jupiter, Jous-pater, Dominus-
Deorum, In Dominus-Deus = Domnule, chiard crossa
sad crocea nu este bastonula augurald,
in AuguruluI pentru veri-ce care vede
fi spre a se convinge de ceea ce afirmal
mal
Resulta dar din tte cestea, modd pi posi-
Romnil, cari avoid pi vorba Septmn
mirea Diklo in identic cu Romanil cu
totl populil de ginte latin, cea mal mica diferintk,
cst identitate de nomenclatura ea tot
d'o-dat; results dar, ca conclusiune pi inevitabilk, pen-
tru cugetatoril seriosl, din acea sorginte dela care
vernd pi numirea septmdneY, avem pi Intrga
creltinisare ; deci originea crestinril la estelatino-romaml, r
nu

www.dacoromanica.ro
86 G. U.

de aceste ultasern a
vorbe asupra Dr ca nu pe d. Cihac
o c o pe dinsa In la ca-
ptuld celor-l'alte Vorba lat. Sabbatum, gr.
este judaniculd &bat.
De put cine-va : vecjI, qi a
t6mnel a remash curatt judanicA, nu s'a romanisat de Ro-
DnieY-tale a-totd-sciutorl. Dr nu
este pentru acst avut o numire
latink o Dies Saturni, cliva : o vechik str-
vechi peitate a se vede ins numirea acsta nu
se generalisase in tte provinciele romane, desi cat s fi fost
intr'o parte re-care a ImperiuluI, de ce dela
RomanY o imprumutaserA GermaniT, de unde vechiul
anglo-saxonulh actualulh Sa-
turday. i la GermanY ins!, aprpe pretutindeni a
ca la RomanT, terminuld : Samstag.
A dar numirea cea propagatA prin multimea ju-
dan In Roma, ca In Alexandria in Grecia oriental, de
bat, Sabbatum, Dies Saturni numire latin.
numal pentru cArturaril scribil roman!. eu o nu se
face vra, de aceea
Ba, sA ne mal tot! asupra Sdmbetel, ca s'o mal
despiamd se pte de bine.
De ce Romnil ,nu De ce
a intercelath el m de labiala b, care nu
este in Sabbatum ?
Fil pe pace, d-le Cihac ! Acst intercalatiune nu s'a
de more slovonico, dupa place sA
claml. Nu, ea se face more romanico. Nu se vede
acest m intercalath in francesulh Samedi, care de
corespunde Sambedi? Nu mal pe
german Sambazdag, de unde actualuld Samstag. La SlavI, din
contra, acest m nu exist din dialectele cele vor-
bite, chiara la le place de na-

www.dacoromanica.ro
CUVINTE 87

salisarea, astd-feld presenta Jul numal in paleo-slavicula


emora pte fi atribuit mal romne, ca
forma ungursca
In ceea ce concerne ranguld sib importanta Ro-
mnil le : 10 in dile de lucru lucratre (fr. quasi
jours ouvriers, germ. Arbeitstage). In limba romnd vorba lucru
nu numal lucrum, de unde neologismuld lucrativa
ci mal cu opus, travail, printeo asociatiune de
idel lucrum lucru frte remar-
cabila. 2 in de dela servare=serbare.
3 in dile bune (lat. bonae sib boni dies) 5 rele (dela
malus), precum Romanil pagani faste
gile nefaste, propice nepropice, de bun de re augur. Se
mai conserv. si numirea de dile albe negre, quasi Dies
albae 5 Dies nigrae. Albe : de de fericire, elyseice ; r
negre : de de de Proverbiula
: albi pentru negres, altula :

o Apol vind dilele de ajuna


(lat. jejunium, sad qi mal adjunium)
Insemnare de pridies preglioa care precede
evenimenta, anume und evenimenta religiosa, o srba-
tre mare, solemna, in care primil
mal Romnil piosi, nu ci juna sail ajuna.
ajunare e nu comund Neo-latinilora:
franc. span. ayuno, ital. giunare, provent. junar, dar
se distinge prin caracterula sed curatb
civild sinonimulul
sed se si : In preglioa marel de-
la in in pregliva cut-
rul imprat, ajunuld Sntel etc.
Serbatorile cele marl le
tescl (imperiales), sunt : Craciunulti nascerea Dornnului,
lnviuerea Pascile (in-viuere cu in in senso :

vere); Duminica Florilor s Floriele (le Dimanche des Rameaux,


des fleurs, lat. Floralia) etc.

www.dacoromanica.ro
88 G.

Cit despre RusalR (Rosalia, Pasca rosata etc.), serbatre


care cade a 50 dup Inviuere Pascl, de unde la
fr. Pentecte, d. Cihac se pare a ignora ce
d. Tomaschek pentru a demonstra lurnil literate nu Ro-
a
irnprumutat dela Serbi,
emi, Croati etc.), ci dela acst po-
etia numire de Rosalia. De fi sciut d. Tomaschek
cst particularitate a romne : de a pronunta pe
latinula s vocale nu ca z, precum
Francesii, ci ca ss, cum bun-r : lat. casa (rom. cassa), lat.
nasus (rom. nass), lat. .Rosalia=rom. s RussaliI, ar
avuti, credem, argument linguistica
pentru Intarirea sale , romnsca
este vorba Rusali ea a remas ne-
alterat de o *) Miklosich nu
sustine fat cu iresistibila argu-
mentatiune a Tomaschek. d. Cihac o apra
in Apol si nu cu nostru fi-
: Cuiusquis hominis est nisi insipientis in errore
perseverare ...!
(Va urma)

*) Singura dificultate fonetic este conservarea I in In loc de Rusare


(cf. paie-palea, tdiare-taliare, saiii-salio, etc.); dar totd
in Duminicd din lat. Dominica este o grav neregularitate fonetica, de rd-ce
trebui fie Dumenicd, ca bisericet, nu din lat. basilica; totul
liatiunea in ambele casurl remane necontestabild. Nota Red.

www.dacoromanica.ro
89

INAINTE DE TUDOR YLADIMIRESCU.


O INEDITI A DINTRE 1800-1821, IN 155-
50111 'N PROZI SUB PSEUDONIMULt DE

(Urmare, No. 10 - 12)

Dornnulul IpsilantO. macar


harul Manah-Ibraim aroll al trecut In la luna
Fevruarie 803, dar bine chivernisind Domnul trba,
gonit peste apoi i luI msura
cacl Trestenik-oglu, ca acela
indu'l In eu totl tMharil luT, scapat
turcsc cea de un tiran acesta. hind
acestea era turburatl Imp6ratiT sal maI bine RI
al lumil, pentru Napoleon Bonaparte Frantel,
din prost dela ostrovul Corsica, dupa revohitia CO
plat In Franfacnd s'at surpatinmul Impratesc din Scaunfi,
suit el In Scaun (citesee istoria ce
In tte partile, Tar mal asupra Ghermaniel, adusese lucrul la
mare, numele de au4ind remanea
Inerernenit; acest mare tiran Napoleon tinea In faft prie-
teug pentru ale mal adancI interesurl ale luT,
veyndu-I
hind, -necontenit prin Elciul frantuzese Domnia
Romanescy. Ipsilant, insciintandu-se de adsta, avnd el
Curtea Rosin, partida find,
du-se Rosia aceste vreml tare puternica
Impotriva luI Napoleon, nu mal putin Turcilor gogorita,
flout pornireasi lucrarea nu numal atat, ci tri-
mise la luT Ipsilant; de care
Elciul $ de o parte loe scire luT Ipsilant ca fuga

www.dacoromanica.ro
90 ZILOTU

scape capul, pi pl de alta dote Sultanul : or


Domn tot pe Ipsilant pint la 7 scrie hatihumaiunu-
rile, Porte! legaturile Intre Rosia, sal
de nu, el la Curtea sa, atuncea va r6sboiul deschis.
pricina de se punea Rosia pentru Constantin-voda Ipsilant, era ade-
v6rat a trablaturilor a hatihumaiunurilor, dar era mal mult
lndatoririle ce Muse el Rosiel In vremile acelea, cand
Napoleon umbla megtegugirile oh surpe pi pe Rosia, cum
surpase pi stricase cele-l'alte ale gata
resboiul cu dun* taint umbland a ridica pi Turd
asupra el, ca mal lesne o surpe. Care lucru simtindu'l Ipsilant
cunoscut (la care or! bine facut, ca o cre-
dorind de cregtina, rel, cacl descoperit taina
Turcul altel este osebit a se judeca), Ro-
sia fost Indatorat ; pi de ad!, avOndu'l la
acsta, la aradicarea S6rbilor Impotriva Porte! (megtegugind
Rosia ca puterea a nu o por-
cum pohtila Napoleon, ci In
sale pe piedica), sta Rosia a nu se
din Domnia sa, eel mat trebuincios la
pentru dinsa ca descopere planurile Turculul eu
Impotriva-f. Care ocrotire a pentru Ipsilant
Elciul la Tarigrad, cu acest de : or Ipsi-

Domn la 7 resboiul este desehis, veyndu-o


pi fool rsboiuluI avtindu-1 aprins, pi izbutia asupra
Turcilor, cu frte a face Frantezulul,
mal de departe, pi a dobandi Ros, vecinul eel mal
de In vremea acela cand In
sale avea bold pe s'ad gis. fu Prta de
Sutul din Domni pe Costandin-voda Ipsilant,
trimise fermanul de la Rosia, se fugit eu
beizadelele pi mal alegl sel, de pi
pleca singur familia, din set find
r6sboiul Intro Franta eu ma! se descoperise, Rosia legt a-
ea roe prin a trece o su-

www.dacoromanica.ro
INEDITA. 91

mA de spre Dalmatia asupra Frantezilor, care pi pornindu-le,


venirA prin Basarabia prin turcesci ce cAdea pre
linia hotarulul dintre Turc pi Ros; chip prietenesc, dar cu
chip, se stApAnT, le lAsa In mAnile pi
fugla, afarA numal din cetatea Ismailul, carea Turcil
sA o dea, o ad fAcut Rosh muhaserea cu:o sumA de cele-
l'alte cAlAtorirA prin Moldova, pi apol InteacstA
DupA care urma Domnul Ipsilant. era un lu-
cru de mirare SA Domn dela Rusia viind, cAlAuzA
russcA! dar apropiindu-se afiAndu-se la Bucurescl
vr'o Turd ce fuseserA venit dupA fuga Ipsilant de
fAcuserA zapt, mal la urmA pi adunaserA spre
pinarea Roilor, cunoscea cum-cA trecere a Roilor
nu smnA a prietenscA, eirA la Glodnul spre
tImpinarea veste cA prietinesce vin,
Turch cum-cA prieteugul Rosilor este curat died
cA-I vedea fAcAndu-se stApAni cetatile locurile In vreme de
pace, le stAturA impotrivA a lAsa SA mrgA mnainte, din care se
aprinse iar din r6sboin, la care biruindu-se Turch,
se IntrserA la Bucuresel, de aci, ImpreunAndu-se ma! era
fugirA fArA a face cea mal micA stricAciune noro-
dulul, era vor pAtimi foc pi sabiA. CAnd atuncl
died In Radul-vodA ca la vre-o 300 Ilarvatt,
Ipsilant, fuga pi viind
el se fuseserA Inchis In numita mnAstire pentru ; acetia
dar, cum ad vNut pre Rol luAndu-se Turd, multI ad tAiat
pi robit. supt Gheneral-leitinant Milaradovid, Intr'acea
la 12 Dechemvrie 806, In Bucurescl de o
Impotrivire a peste 4ile sosi pi mAria-sa Constan-
Ipsilant la Scaunul ca sA dupA fermanul
mersese dela ; pi tot de o datA veni gheneral-an-
Mihelson, ce era comandir poste totA Dom-
nul pi chivernisla trebile rar comandirul, ale otirilor.
pi Alexandru-vodA Moruz, ce Domn Mol-
de o datA Ipsilant, Intrarea Roilor In Moldova

www.dacoromanica.ro
92 ZILOT

chip cludat, precum am ar6tat, se fusese tras din Moldova trecuse


peste Domnia Moldovel tot Ipsilaut ;
domnla Ipsilant peste sA fi potrivit cine-va-I
lucruri cludate Impotriva celor drepte pi canonisite oranduell, vied-
nice era pi do mirare pi de defAlmare: cad et
pace Turcul, Turc se luoa de
pi
Ipsilant trA orAnduit de Prta Turcsca, iar volition
In Scaun de Rosia, undo era fugit, pi cm !

Mergeal la Curtea pre Domn o Inchipuire


nouA pi nepomenita, vedeal adicA pre dinsul numal o dupA
obicelul lar tte ! pompa pi orAndue-
co le Domnil, Informal dupA forma
(afarA din caucul turcese, cA In cauculul
cuglumane adicA de samur fundul de postav), se
cheia doul sold* co papa puscile la In care se
pi la scArel jos cati-va soldati eu o darabanA
un fluer ; pi mAcar et acsta la evropaicesc este adev6rat
mare dar la un Demo al supuse Portil
cesci, era o vbpsoa necinstita defilmatl. Nu era putin
sA ve4I et fcea pi beech cu un not obiceiti, adicA pitace dom-
nesci care se da la obrazele ce se boeria, coprinytire
cutare dupa slujba sa dupa mijlocire) sa se sue la trpta
cutare ; care ajunserA la urmA de vindea pe
era destulA ocarA, le luoa pi tte mascaralele ne-
trebnicl. de altA parte, MAria-sa fAcea adu-
nAturA de de blestematr, cheltula din
care o numla a pocru 4ice, curatA cta de
et ajungea gemea In o alaturA
rosesci, urma de fata impotriva Turcilor. dar
un ficln In prieteug deschise un o peire
In feluriml de chipurl; peste lipi Ipsilant, netrebnica
optire ce adunA din strAiue descalecate po-
nosul de hain cAtrA Turc, lucru ce biata nid o datA nu l'ar fi
eugetat (ca slut firesce Tarigradulul, sat mal bine sa
tot', interesul mult decat tite), care ponos

www.dacoromanica.ro
CRONICA

vre o o supue la pi vinovAtire despre


Turd.
Intr'acest chip ce ardat mal sus, rIsmirita
Ropilor Turcil, pi maT domnind Ipsilant cat-va, chip
mat pi despre pi despre norodul pentru
le venTa strimbul In vreme cand el sa
Grec Fanariot ornduit de Prta Turcsca, fOrte
grea sup% de pi de rosescl, pi de
Grecil pi al sel, In vreme ce stapkirea era ro-
care vilAnd Ipsilant pi nu pte merge lucrul
aa, pi ternAndu-se nu patimesca re-va-pl ree, ail plecat la
Ial de acolo mers la Rosia. Tar pe drum mergAnd de la
i-aa eit Tura pi putin lipsit pi
ca41 rob; lumea ar fost vindut de Ropil la Turd pentru
prele supt otcarmuirea boerilor
mal marl numindu-se Comit; pi cate un ghenerar orAn-
duit, care se umula : eel de ePrezedent, de aid
Yite-prezedent, de ttA puterea cea poruncit6re,
boeril Comit trebula sA urrneze celor scrise de ar
adevrul cum era Comit era
numele, lar In Vistieril marl pi precum le
crola se urma, Vistierif avAnd in moneda ce se
stringea din trA, trebula negrepit pi Prezedentil totl sa
se albA In ochil mal tarT, mal marl pi
mal cinstitT pre boerl divanitT, find nu putin
se pi el din Tar cele-l'alte dregetoril ale
se urma ca pi mal vreme de pace, pi se alegea de
mit pi se intArla de Mal la s'al fost oranduit pi
cAte un ispravnic pe d'impreunA dol
pravnicl plminteni, care pentru multele jafurl, ca cu mij-
sA Infrineze, dar fa mal earl unde lu mitcar
.dol, la urmA mAcar trel, ofiterul unindu-se en
ispravnicl rumpea cAt putea, pi apol mergea bine, pentru cA
era la mijloc; daca era orn leer, cine putea
te4a sA '1 cA este necinstit sracilor?

www.dacoromanica.ro
94 ZILOTP ROMNULC.

Poeti cul :
Luoat'am sma pravilele Evropel,
slat bane adavrat pe din afar'a
in nauntru ce si ve0? un lup supt pielea oil,
la 'mprat aot..
pentru Vistierul cel mare la cea mal mare
dregetorit precum am dumnlor marl a
Vistieria, nu numal dare de (care o poroclise sprosforas,
adid poclon la casa lar era se da la
prezeden din prjma ci ca alte urmArl proste
necinstite, de pierytre negreit.
Poeticul :
Dator s'acoper,
nu
PO d'un nm ca mine;
Dar gred, frate! ohtez,
altfel cum face,
slut d'adevgr :
fmi a
pin% un pr.
Rea este deflimarea,
Mal e a minti :
La lucru ce-I de
Ruine
Istoric ant, n'am frate,
N'am n'am vecin :
am p'adev6rul,
cat si ! (Va urma)

IN FILOLOGIEI ROMANICE.

In urma distinsulul romanist simpaticuluI N.


Caix, profesord de romanic6. la de studie
din catedra vduvit va fi ocupatA,
scolastica, de Pio Rajna, actualmente profesora de literaturele
neolatine la Academia Sciintifico-literar6. dela de cuno-
scut pentru studiele sale asupra

www.dacoromanica.ro
CRONICA. 95

tArit literaturet vecht francese Italia. - la anulul


lastick regretatuld Caix va de Morosi, cunoscut
studiele sale asupra Grecilord din provinciele sudice ale ItalieL

Catedra de limba literatura veche frances, nu de


ea extraordinard la Facultatea de litere din Paris, a la
catedr d-ld A. Darmesteter, care o ocupa, a fosta
profesord ordinard. D-sa continua cursurile tncepute, : istoria
sintaxet francese, cetirea cu traducere literall etimologicA
cu comentaril gramaticale din Chanson de 1338 sqq.
edit. Gautier.

In urma acestet numiri, d-15 Darmesteter de a mat profesord


la la de tnalte studie, ceea ce era o pierdere mare pentru
set elevi. La insistenta d-15 Darmesteter s'a
a nu tntrerumpe lectiunile sale le-a spre a le continua la Fa-
cultatea de litere, cl elevit a asculta continuarea cur-
de de morfologid comparatA a limbilord romanice.

La Scla de tnalte studie s'a schimbatd cat edret


cante trecerea d-lui Darmesteter la Sorbona ; catedra este
de dialectologia , s'a ,
d-10 Gilliron, care a in mai multl ant fundamentald cte-va
familie dialectale francese. va ncepe semestruld
doilea; la finele celui conferinta sa e cetirea
unut interesantd textd din XII : Vila S-tuluf Toma
de Canterbury de Gamier du Pont-Sainte Maxenee..
In semestruld all doilea, d-lui Gilliron va fi o introducere
generals la studie dialectologice, se va sili a da indicatiuni asupra
mat potrivite procedert spre a studia dialectele moderne.
I. B.

CA.
In apare a doua din. important a Revised
pentru istorie, areheologie filologie de Tocilescu.
Cuprinde urmtrele :
Episcopul Melchisedec : 0 la biserici an-
tice din Bucovina ;
Mich. Sutzu : de dela Grditra tesauruld din Ma-
;

www.dacoromanica.ro
96 CRONICA.

Gr. G. Tocilescu : Monumente epigrafice pi sculpturale din Dobrogea;


V. Burl : Despre accentuatiunea formelord contrase ale substan-
latine terminate in pi ;

R. Tiktin foaie de zestre din 1669 ;


D. O. Garbea : Asupra de profesoruld
Invtttoruld directoruld romnesd din Bucuresci, dela 1822;
Episcop. : inedite dela marele Stefan;
Gr. G. Tocilesen : Documente istorice inedite ;
Teodor T. Burada : 0 cltori la muntele Athos ;
A. D. Xenopol : Teoria lui Rssler.-Studii asupra struintel
In Dacia Traian ;
Teodord T. Burada Biserica sf. loan din ;
G. : Monumenta Comitialia Regm Transilvaniae ;
P. Ispirescu : pictori populare;
A. Vizanti : Abecedariuld G. Lazr ;
Miscelle : N. Popillian : Tetatea;
G. Ionescu-Gion : Montaigne pi Valachia.
* * *
In lista de mai susd, noi pe d. Gaster,
eel mai bine de a nu' mai ved colosaluld
non-sensd Stratificarea limbd romane, despre care s'a
deja in Columna pe 1882, pag. 528.
Deast dat d. Gaster mai in rubrica MiscelelorA
rios specimend despre : ce l-a biserica. In tr-
cdt, d-sa combate acolo, pag. 473 - 4, proveninta proverbulul ro-
Nu e in tte Pasce din Non semper Satur-
nalia erunt, proverbe mai multe amrciunt dect

- exist la mai tte poprele, lar


earl dup d. Gaster -
cele-l'alte la Enrol
: nu in tte Vele e
numat a sclpat din vederea d-sale c :
In proverbuld romnescd nu e vorba de o niel
de o serbAtre in genere, ba despre parte, ci
anume despre Pasct;
2. trAsurele cele caracteristiee ale Pascilorti la crestini coincid
In specie cu Saturnaliele pi numal Saturnaliele la Romani;
3. C la Slavi, la Germani, niel la Unguri, din intmplare
la Evrei, proverbuld nu se refer la Pasd;
4. Ch eu : Nu e in tte Pasce se gsesce, la
ant altt capt all latine, dar numal all latine, in limba
sard : Ogni die non est Pascha....
* * *
In numruld cele-l'alte, vom publica mai multe
pututd de fat, : juridice ale
poporulut din Gorjh ;-notite linguistice de dd. L. Schein pi G. Cretu;
documentd despre pribegirea
in Polonia etc.

www.dacoromanica.ro
.OPERELE D-LUI B. PETRICEICU-HASDEU

1. scrierile lui Stroici ; Bucuresel, 1864, IR. Epuis.


2. Filosofia portretului lui Bucuresel, 1864, in 16. Epuis.
3. literare externe ; Wolf, Raicevici, Eutropius, Palauzow etc. Bucu-
1864, 16 Epuis,
4. Micufa, o ; Bucurescl, 1864, 16. Epuis.
5. cela ; unti 10 gravure; Bucuresd, 1865, tn-s.
pagine 246. Epuis.
6. Schylock, Gobseck Moise ; ; Bucuresd, 1866, in-8.
7. ; studi ; Bucuresci, 1866, 8.
8. Industria fatd principiuld ; studi politico-econo-
; Bucuresei, 1866, in-8.
9. ; drama 5 acte ; Bucuresci, 1868, in 8.
Istoria religise : protestanti, catolici, mahometani,
poveni i jidani , editiunea 2, Bucurescl, 1865, - Pretuld 2 fraud; pe
-3 fraud.
, ; Bucurescl, 1866, in-fol. Epuis.
12. Archiva a ; Bacuresci, 1865-1867, in 4, 4 tomurl mari ; pre-
40
13. ; Bucnresci, 1873, 8.
14. Istoria a ; tomul 1-iii, a 2-a editiune. sub presi-
mare in-2 colne linie. 1-24 fraud.
15. Principie de filologiacomparativd. Curs la Facultatea de Litere din Bu-
curesci. AO et
patru pag. 108. fraud. Pe -4ve-
link 6 franc!.
16. ragmente pentru istoria limbei Elemente Dacice. Ghiuj.-Bucu-
resd. 1876, pe in 100 exemplare, 3 fraud.
17. Fragmente pentru istoria limbei Elemente Dacice Ghiob. - Bucu-
rese, 1876, in-8, pe tiparit 100 exemplare. -3 franc!.
18. Baudouin de Courtenay dialectuld din. Italia.-Cum s'ad in-
. slavismele limba ?- linguistica.-Bucuresd, 1876
in-S, pe in 100 exemplare. - 2 fia
19. Filma. in Dacia.- Studi istorico-linguisticii.
1877. in-8, pe in 100 exemplare. -2
. 20. Columna lui Traian. Revista mensuala pentru istoria, linguistici 1i psicologia
popoiana. 7
21. Trei crai dela Resdrit ; in 2 acte. Bucurescl, 1879, in-16. 2 franc!.
22. 1230-1400. Bucuresci, 1878, 4 franc!.
23. Cuvente den Tom. 1. Limba vorbita intro 1550-1600. Studin
; 448 pag. in 8 maj.
24. Cvvente den btrni. Tom. II. poporane ale in secolulii XVI
Studi de comparativa. Pagine XLVI '768 in-8 maj.
25. Cuvente den Suplementa la I. Controverse. Pagine a-u C
in 8 maj.
26. den Toni. Istoria pag. XVI, 16

www.dacoromanica.ro
I

S-ar putea să vă placă și