ARTA ,

10.0.

ARBeOhOGIA
REVISTA 1
,

DIRECTOR PROFESOR 0. TAFRALI

:

FASC1COLELE 11-12, 1935-1936

lei

:
44.
1

0.1b

1.
. - A $I-
TIPOGRAFIA LUMEA"
-1936-
www.dacoromanica.ro
r .
CUPRINSUL FASCICOLELOR 11-12 ,..: ,
A,
.,
T.

-. ....
Vs 0. Tafrali, Sculptura in lemn romemeasce :
: .
.
. .
Emil Condurachi, Sur rorigine et revolution du loros imperial , .. . 37,
Iconom C. Bogdan, Vechi obiecte de cult in biserica Sf, Neculai Domnesc din Ia$i 46-4c.
0. Tafrali, Note arheologice $i artistice : I) Descoperirea unui basorelief roman re-
prezentdnd pe Bacchus, II) Un document de Khorsabat et autres objets
prcieux de la collection Victor Place. III) Sta(iunea preistoricei din punctul
Boghiu. IV) Muzeul din $abag. V) Un inel barbar de aur. VI) 0 medalie
I--
1
a lui Mihaiu-Viteazul. VII) Frescele recente de la biserica patriarhiei din
--- Bucuresti. VIII) Sepaturile de la Doloman. IX) 0 baie domneasce, X)
'
Sculptorul Constantin Fdrcimci, XI) Sculptorul Mircea Basarab. ... XII) 0 ar-
tiste in pictura brodate : D-na Olga Ohotzky XIII) Un pavilion domnesc
in curtea liceului militar din Icifi
1

, . , 48-68
INFORMATIUNI ARHEOLOGICE
I. DIN ROMANIA.
Marin Predescu, Cercelori arheologice in jud, Gorj. Descoperiri arheologice la 7, Severin,
Sepaturi arheologice in jud. Neamt,
0, Tafrali, Descoperiri arheologice in jud, Constanfa,
Minodora Ignat, Al treilea congres si expozifie de arheologie Si numismatice din Cerneuti, i.
II. DIN STRAINATATE, .

PO!
Descoperiri preistorice in Rusia, Cercetarea piramidelor din Egypt, Urmele unui oras pe
muntele Saraceno lnga Napoli. Un mormiint de femee din timpul Vikingilor. --,--
Descoperirea mormemtului imperatului Alexis Comnen. ":1",b I
.
BIBLIOGR AFIE
0, Tafrali, Publicafiile editurii parisiene, Editions d'art et d'histoire : Robert Gerard : Sur un
prieur benediction de la Route des pelerinages, Paris, 1935 Louis Brehier, La
sculpture et les arts mineurs byzantins, Paris, 1936, D. Berciu, Materiale pantry
prestoria Olteniei, Din trecutul nostru IV, 1936. Analele Olteniei 1936, Office
des Instituts d'archeologie et d'histoire de r art fasc. 6. 1936,Epeteris I. XI, 1935, -
E. Condurachi, Giuglio Quirino 0iglioli, L'arte etruKa Milano 1935, Revista di Archeologia
eristiana a. XII. 1-2, Roma 1935.
t. Bujureanu, Paolo d'Ancoro. Les primitifs italiens du XI au XIII siecle. Paris MCMXXXV, i.
Virgil Witesianu, Pictorul Octavian Smilgeschi, Sibiu, 1936. Bulletin de Corre:7,;on-
dance hellenique 1934 II,Bulletin de Corresp, hellenique 1935-1.Izvestia 1934,
Seminarium Kondakovianum VII,

ABONAMENTUL ri

Pe un an , Lei 350
0 serie completal compusd din dousprezece fascicole 5350
Fascicolele 11 12, reprezentnd doi ani, 1935-1936, se socotesc pe pretul unui abonament
anual, adica 350 lei,
Not6 : De la intemeerea revistei au aparut pand acum doudsprezece fascicole, numer e '

1, 2, 3, 4, 5-6, 7-8, 9-10 si 11-12,

Abonamentele i corespondenta se trimit d-lui 0. Tafrali, str. Carol 16, Iafi,

www.dacoromanica.ro
 JOIE
SECTIA ISTORtE
\\1.-11 1;El R. ?
SCULPTURA IN LEMN ROMANEASCA
NOTE BIBLIOGRAFICE.
S'au facut relativ putine studii in domeniul
scupturii in lemn atat in strainatate, cat si la noi,
Se gasesc descrieri de obiecte sculptate in
lemn in diferite opere ale invatatilor straini.
Citam cateva din ele ca orientare :
Berthier, La porte de SainteSabine a Rome,
Fribourg, 1892, sec, V.
Wiegand, Das Hauptportal an der heiligen
Sabina in Rom. Trier, 1900,
Pamjatniki drevne-russkago Iskusstva. Monu-
ments de l'art ancien russe, publis par l'Aca-
dmie irnperiale des Beaux-Arts. I-re livraison,
S. Petersboug, 1903, Iconostas din secolul al
XV-lea al Catedralei Bunavestire din Cremlinul
Moscovei, p, 18-20 si plansele I, 6 I, 9,
Bogdan D. Filow, Early Bulgarian Art, Berna,
1919,
Miloje M. Vasici, Arhitektura i Sculptura y
Dalmatsiji, Beograd, 1922.
Andrei Protici, Balgarskoto Iskustvo prez furs-
koto robstvo of 1393 do 1879 god (L'art bulgare
a l'epoque du joug turc de 1393 a 1879). Ti-
rage a part du recueil d'tudes, ddies a la
mmoire du roi Simeon a l'occasion du mille-
naire de sa mort (927-1927) et publies par le
ministre de l'Instruction publique a Sofia),
G. Millet, Monuments de l' Athos, Paris, 1927 :
iconostas si mobile din Protaton, iconostase din
Chilandari, din Kutloumous, din Xenophon, din
Dionysiu, amvon din Dionysiu, iconostas din
Dochiariu etc,
G, K. Loukoumski, L'architecture religieuse
russe du XI- e au XVII-e siecles. Paris, 1927 :
usi si iconostase sculptate, L. Brhier, La sculp-
ture et les arts mineurs byzantins, Paris 1936,
studiaza intre altele si sculptura in lemn la
Byzantini.
La nci, gasim cateva descrieri sumare de ico-
www.dacoromanica.ro
nostase, usi si alte obiecte sculptate in lemn ;
Al, Odobescu vorbeste de tampla si usa bise-
ricii manastirii Bistrita in Schiturile si metoasele
manastirii Bistrita din Vdlcea (vezi Buletinul
Cornisunii Monumentelor Istorice. Iulie-Septem-
brie, 1908, p. 102).
Al. Lapedatu studiaza iconostasul bisericii din
Ludesti datand in 1680, in Biserica din Ludesti
(Buletinul Cornisiunii Monumentelor Istorice, Oct.-
Dec. 1908, p. 161).
Al. Tzigara-Samurcas da cateva note in ca-
pitolul arta tdranului nostru, Casa mesterului
Antonie Mogos si Mobilele romdnesti din Arta
in Romania, Bucuresti, 1909, in care vorbeste de
troitele, de furcile si de portile sculptate in lemn,
(p. 113-135 si 162-170).
Acelas autor vorbeste pe scurt despre arta
populara in Muzeul neamului rorndnesc, Bucu-
resti, 1909,
Virgil Draghiceanu descrie usile imparatesti din
Doicesti, biserica zidit in 1707, in Curtile dorn-
nesti Brdncovene$ti din Doicesti (B1. Corn. Mon,
Ist Iulie-Septembrie, 1909, p. 108-109).
Acelas autor vorbeste in treacat de tampla
paraclisului din Magureni, in Casa Cantacuzinilor
(Bul. Corn, Mon. Ist,, 1924, p, 12 si urm.)
De asemenea, d sa ne descrie trei panouri
sculptate in lemn ale usilor bisericii din Bengesti
(Gorj) in Costumul jupdnesei Maria Bengescu co-
misereasa (Bul. Corn, Mon, Ist., fasc. 50, Oct.-
Dec., 1926, p, 148),
N. Iorga descrie usa Schitului Fedelescioiu,
zidit in 1700, in Schitul Fedelescioiu (Bul. Corn,
Non. 1st , Ian.-Martie, 1912, p. 32).
Tot d-sa vorbeste de usile imparatesti din sec.
XVIII-lea de la biserica Scheilor Brasovului in
Picturi si obiecte de arta din Bis, Scheilor Bra-
sovului (Bul. Corn. Mon, Ist. fasc, 39, Ian Martie
1924, p. 8 si urm.).
Acelas invatat descrie sumar candelabrul de
(1.
 2 ARTA $1 ARHEOLOGIA
lemn al bisericii manastirii dela Valenii de Munte
in Noui tiri asupra nuindstirii de la Valenii de
Munte i asupra altor antichiteili religioase locale
(Bul. Corn, Mon, Ist Aprilie-Iunie, 1926, p. 49).
Tot d-sa ne-a mai descris usile bisericii ma-
nstirii Cobia, aflate la muzeul din Sinaia, da-
land din 1723, in Doud meindstiri Deimbovitene
(Bul. Corn, Mon, Istorice, fasc. 59, lan.-Martie
1929 p. 22).
Regretatul arhitect, Ion, D. Trajanescu s'a ocu-
pat in treacat de sculpturile in lemn ale paracli-
sului Patriarhiei din Bucuresti, in Mitropolia din
Bucuregli (Bul, Corn. Mon ,Ist. fasc, 18, 1912 p. 22).
Un bun cunoscator al artei noastre, arhitectul
Spiridon Ceganeanu studiaza un sfesnic al Mu-
zeului National de Antichitati din Bucuresti, in
Observafii asupra sfe$nicului de la Viero$ (Bul,
Corn. Mon, Ist., fasc, 17, 1912, p. 124-125).
Un al treilea arhitect, regretatul Al. M. Za-
goritz a publicat observatiuni interesante asupra
stilului unor sfesnice in Sfesnice romdneqti si
candelabre italiene (Bul, Corn. Mon. Ist fasc.
25, Ian.-Martie, 1914, p. 17- 22) si in Tdmpla si
tronul arhieresc, origini $i caractere (Bul, Corn.
Mon, Ist,, 1915, p, 55 si urm.).
Profesorul Enache Ionescu in Bisericile din
Oleinesti si Muereasea-de-Sus (jud, Ramnicul-
Valcea) (Bul, Corn. Mon. Ist 1915, p, 177 si
urm,) ne-a descris o us sculptata in 1729,
0 contributie insemnata privind arta populara
s'a adus de D. Coma in bogatul sau Album de
Cresteituri in lernn. Sibiu, 1909.
Catalogul expozitiei de arta romAneasca de la
Muse du jeu de paume, facuta la Paris in 1925,
intitula t Exposition de l' Art Roumain ancien et
rnoderne, contine cloud reproduceri bune a portii
bisericii din Turbati-Znagov (sec, XVj si iconosta-
sului bisericii manastirii Arnota. I. H. Sarghie
in Sculptura in lemn (Buc, 1934) se ocupa de
technica ei.
Alte articole mici sau mentiuni, cu ilustratiuni
mai mult sau mai bine reusite, au fost publicate
in diferite carti i reviste. Ele insa sunt departe
de a fi epuizat subiectul si a fi facut macar enu-
merarea prea numeroaselor obiecte, sculptate in
lemn, imprastiate in tot cuprinsul tarii si care
merita sa fie cunoscute.
In articolul de fata, ma voiu ocupa alai de
sculptura in lemn vechie, cat si de cea moderna,
calificata de unii de stil religios", Voiu excepta
obiectele marunte, iconitele in miniatura i cru-
cile, adesea ferecate in argint aurit, sculpturi
fine si interesante, care se gasesc in numar
foarte mare in tara noastra, casi in tot orientul,
dar care sunt opere ale unor artisti, mai ales
calugari, in cele mai multe cazuri straini,
www.dacoromanica.ro
I. SCULPTURA VECHIE IN LEMN.
Sculptura in lemn are, dupa cum se stie, o
.
origine foarte vechie,
Omul preistoric, casi omul barbar din vechime
ori din zilele noastre, prefera lemnul oricarui
alt material in incercarile, pe care le facea spre
a traduce, prin sculptura in baso relief sau in
ronde-bosse, fie impresiile sale, capatate prin ob-
servatia naturii, fie conceptiile sale originale, es-
tetice si religioase.
Sculptura in lemn se poate urrnari la toate
popoarele si in toate epocile istoriei lor, atunci
cand ni s'au pastrat operele lor.
Se cunosc statuele renumite egyptene in ronde-
bosse, cum este cea numita $eik-el-Beled a mu-
zeului din Gizeh (Cairo) apartinand dinastiei a
V-a, sau statuetele de o rara eleganta si de o
minunata executie artistica, din epoca thebana,
dintre care cea a Naei dela Luvru este o capo
d'opera, precum si peptenii sau lingurile, sculp-
tate desavarsit tot din epoca thebana.
Vizitatorii Romei, pot admira usile bisericii
Sfanta-Sabina, sculptate in lemn in secolul al V. ')
Muzeul din Christiana, pastreaza, in borcane
umplute cu alcool, minunate sculpturi in lemn,
descoperite intr'un vas al Wittingilor, impotmolit
intr'un fiord.
Byzantul i arile influentate adanc de el ne au
lasat sculpturi in lemn de o mare fineta.
Salbaticii de astazi din insulele oceanului Pa-
cific si Negrii din Africa casi popoarele regiu-
nilor nordice au o sculptura proprie, ale cAror-
motive adesea se aseamana intre ele, lard a fi
vorba de vreo influenta venita din vecinatatea
apropiata sau din departare ; caci nu arareori
mintea omeneasca inventeaza aceleasi forme de
arta decorative, la departari de timp si de spa-
tiu uimitoare,
Motivele sau formele acestea ins comune sunt
relativ putine. Ele adesea se transforma, se com-
plied, produc derivate, compozite, care la randul
lor, dau nastere altor forme si motive, fie mai
savante, mai elegante, mai gratioase, fie mai
stangace, mai greoaie, mai putin satisfacatoare,
decal modelele din care decurg.
Unele popoare, inzestrate cu un simt artistic
mai pronuntat, au faurit, Inca dela inceputul
existentei lor, opere sculptate in lemn sau in
piatra de o arta originala, cateodata de primul
ordin.
Motivele si formele, fie create de un popor
1) Vezi o admirabil plansa a acestei porti in Louis
Brhier, La sculpture et les arts mineurs byzantins, Paris,
1936, pl. XL.
 ARTA $1 ARHEOLOG1A
intr'o anumita regiune, fie mostenite de la un
altu1, pe care 1-a inlocuit sau cu care a intrat
in atingere prin schimburi comerciale sau prin
conflict armat, fiind lucrate cu o anumita tehnica
$i preferinte caracteristice, au luat o infatisare
speciala. Aceasta repetandu-se in liniile ei gene-
rale $i intr'o conceptie proprie, a alcatuit ceea
ce se nume$te arta unui popor sau a unui grup
de popoare,
In sculptura in lemn, stint elemente create
eine tile cand, care se mostenesc, supravietuesc
civilizatiilor i statelor $i raman caracteristice.
Pe langa ele, se strecoara altele, imprumutate
dela alte popoare $i dela alte regiuni. Ele sunt
produsul influentelor.
In sculptura noastra, un studiu atent ar putea
deosebi elementele stravechi de cele create de
arti$tii no$tri sau imprumutate.
In deob$te, conceptia $i stilul lor apartin artei
byzantine $i intruckva artei musulmane.
Situatia politica a Byzantului, acest far stra.-
lucitor, care raspandea lumina nu numai asupra
Rasaritului dar chiar $i asupra Apusului, a
facut ea arta sa rafinata sa se raspandeasca
atat peste regiunile, pe care le stapanea, cat $i
peste altele mai departate, cu care era in le-
-, gaturi.
Aceasta imprejurare explica asemanarile, pe
care le constatam intre sculptura in lemn ale
regiunilor balcanice $i ale Rusiei. Arta vechie
a acestor tari nu este in realitate, in liniile ei
principale, deck o ramura a artei byzantine.
Fireste, exista in ea si elemente locale, mo$-
tenite din arta stravechie sau create de arti$tii
nationali.
e
Sculpturile in lemn cele mai vechi cunoscute
din tara noastra dateaza dela sfar$itul secolului
al XIV-lea. Sunt u$ile imparatesti ale manastirii
Cotmeana, pastrate astazi la Muzeul National
de Antichitati din Bucure$ti.
Arta sculpturii in lemn s'a cultivat in secolele
urmatoare, incurajata atat de Biserica $i de
domn, cat $i de boerimea $i chiar taranimea,
care ne-a dat opere de arta populara de o mare
insemndtate.
Ni s'au pastrat numeroase sculpturi in lemn,
care prezinta un foarte mare interes pentru is-
toria artei. Unele sunt adevarate capo d'opera.
Sculpturile in lemn apartin toate artei deco-
rative. Ele dezvalue un gust adesea rafinat $i
un stil impresionist, caracteristic artei byzantine.
Tehnica lor este deosebit de indemanateca, nu
rareori excelenta.
Sculpturile in lemn se impart in doul : ronde-
bosse $i basoreliefuri.
www.dacoromanica.ro
3
In ronde-bosse nu intalnim la noi, decat acum
in urma statui $i statuete. Arta vechie n'a practi-
cat-o, deck in mica masura, la pasarile $i ani-
malele decorative. Aceasta se explica prin aceea
ca ortodoxismul nu ingaduia reprezentarea sfin-
tilor i scenelor sacre in ronde-bosse. Impera-
tivul: sa nu-ti faci chip cioplit, caruia sa te in-
chini" din decalog, era aplicat cu stricteta de
teologii si de arti$tii byzantini numai statuelor
in ronde-bosse.
Basorelieful insa era ingaduit, caci el se a-
propia de pictura $i mai ales de orfevreria.
Se explica deci pentru ce atat arta byzantina
cat $i ramurile ei n'au cunoscut statui in ronde-
bosse, a$a cum se vede in arta Catolicilor.
S'ar putea totu$1 socoti drept sculpturi in
ronde-bosse unele obiecte $i mobile sculptate
profane : toiage, furci, cause, jeturi, cufarase,
scaune, etc.
Noi, casi Byzantinii, n'am intrebuintat in ve-
chime cleat basorelieful $i mai rar altorelieful.
Sunt trei procedee in tehnica lor :
I. Basorelieful mplat", intrebuintat de cele
mai multe ori.
II. Basorelieful modelat $i
III. Basorelieful ajurat, care adesea nu-i de-
cat un altorelief.
Acest din urma a fost imitat dupa sculptura
in piatra, de$i la origine aceasta n'a facut deck
sa profite de invatamintele artistilor, cari lucrau
in lemn,
Basorelieful ajurat a fost adesea ori intrebu-
intat de Byzantini. 11 intalnim la admirabilele
capitele ale Sfintei-Sofii din Constantinopol, la
cele ale basilicii Sfantului-Dumitru din Salonic,
la cele ale baptisterului din Ravenna, etc. Inde-
manarea artistului atinge perfectiunea.
Basorelieful ajurat se intalne$te mai ales la
iconostase, cum sunt, de pilda, cele ale bisericilor
manastirilor Arnota $i Cotroceni (Bucure$ti) $i al
bisericii Sfantului-Gheorghe din curtea Mitropo-
liei din Iasi, toate din secolul al XVIII-lea.
. Tehnica basoreliefului ajurat este din cele
mai grele $i operele mentionate sunt adevarate
capo d'opere.
In privinta motivelor, se disting trei categorih
I. Tema sacra, fie ea' ea reprezinta un singur
sfant, fie mai multi alcatuind o scena, imitata
dupa modelele picturale.
IL Tema curat decorativa, in care motivele
sunt geometrice sau mai ales florale,
III, Tema compozit, in care una sau mai
multe figuri sunt incadrate de motive decorative
sau chiar alcatuesc elementul esential sau se-
cundar din complexul lor.
Voiu descrie la lumina consideratiunilor de
 4 ARTA $1 ARHEOLOGIA

mai sus o serie de monumente, interesante atat
din punctul de vedere al istoriei, cat mai ales
al istoriei artei,
ICONOSTASE I USI IMPARATESTI.
Iconostasul, catapeteasma sau tAmpla cum il
numesc unii autori la noi, este o parte carac-
teristica a bisericii ortodoxe. El deriva de la
acel cancelum Ii(rxr),ov sau balustrada scunda
care despartia altarul de restul bisericii.
Unul din cele mai frumoase si mai vechi a
fost descoperit prin sapaturile facute la anticul
oras Stobi in Macedonia, Dateaza din secolul al
IV-lea si are o ornamentatie compozita, florala,
in care sunt reprezentati si pauni stilizati.
Un iconostas, care se apropie de cel de mai
sus, dar care dateaza din secolul al XI-lea este
cel al Catedralei din Torcello '). Sculpturile sale
de pauni stilizati afrontati, cari beau din cupa
vietii, au un farmec deosebit.
Biserica ortodoxa a dat o insemntate foarte
mare cancelului primitiv, care a devenit cu timpul
iconostasul (cadrul pentru icoane) de astazi. El
este adesea foarte inalt, apropiandu-se la unele
biserici de plafonul lor sau cel putin de arcurile
cele mari, de la care incepe marea absida a
altarului.
Toate tarile Orientului au biserici, in care
se pastreaza iconostase de lemn sculptat 2)
In tara noastra exist& numeroase iconostase
in lemn sculptat, din care unele sunt adevarate
opere de arta.
Cateva au atras deja atentia invatatilor nostri,
cari le-am mentionat cel putin clack' nu le-au
studiat cu deamAnuntul,
Alexandru Odobescu aminteste de iconostasul
schitului mAnAstirii Bistrita din Valcea, de care
zice ca este lucrat la fel cu usa bisericii, cum
se va vedea mai jos. Aceasta tampla este, fa-
. cutd in 1654, sub Mateiu Basarab, dupa cum ne
area inscriptia ')
Alexandru Lapedatu vorbeste de un frumos
iconostas de lemn sculptat al bisericii din Lu-
desti 2). Din figura ce a publicat, remarcam Ca
intre altele in decoratie apar doi monstri cu cap
de leu si cu corpul terminat in frunze, Se mai
vad pasari cu aripile intinse, inconjurate de
frunze. Cornisa este foarte frumoasa : un motiv
de frunze de stejar invartite.
Iconostasul paraclisului patriarhiei din Bucu-
resti 3) este bine decorat cu sculpturi fine, in
coloanele angajate. (Vezi G.K. Loukoumski, L'architec-
lure religieuse rasse din XI s, au XVII-e s. Paris 1929.
Un iconostas in lemn sculptat, provenind din insula
Cypru este pastrat in muzeul Victoria and Albert din
Londra i publicat de Louis Brhier in La sculpture et
les arts mineurs byzantins. El dateazA din secolul al
XVI-lea.
Tata cum il descrie acest autor Un des plus anciens
!

modeles conserves. L'ensemble a l'aspect d'un arc de

1. Louis Brhier. La sculpture et les arts mineurs by-
zantins, p. 66, pl. XIV,
2. La muntele Athos toate bisericile au iconostase de
lemn sculptate. Printre ele se disting cele ale manastirilor
Dochiariu, foarte bogat, Protaton, Chilandari, Molivoklisi,
Kutlumus, Xenophon, etc, Vezi G. Millet, Monuments de
l'Athos, Paris, 1927, passim
In Bulgaria, la diferite biserici se pot de asemenea
admire iconostase si usi imparatesti frumoase. Citam ca-
teva din ele ! in biserica Arbanassi (sec. XVII) (B. D,
Filow, Early Bulgarian Art, Berna, 1919, p. 70, fig. 64) ;
Sf. Clement din Ohrida (sec. XV-XVI) i Sf. Petka din
TArnovo (sec. XV-XVI) (Ibid, pl, XXXVIII),
Traditia continua, si azi, casi la noi. Astfel sunt ico-
nostasele din secolul al XIX-lea, ea cel din biserica Sft
loan a mAnAstirii Bigorski Galicnic, care dateaza din 1825-
1831 (Andrei Protici, Beilgarskoto lzkustuo, Sofia, 1927,
fig. 142-148 si p. 493-495) sau cel al bisericii Maica-
Domnului din Samokov, lucrat in 1830-1833 (Ibid. fig, 152
p. 503), sau cel al bisericii mAnAstirii din Rilo din 1839
(Ibid, fig. 153, pag. 504).
In Rusia, sunt iconostase de o bogatie foarte mare.
CitAm printre ele, pe cel dela biserica Sfantul Ion Teologul
pe Isnia din Rostov-cel-Mare (sec. XVI-lea) (pl. LXXXIV)
sau cel cu admirabile usi imparatesti pAstrat la Muzeul
din Vladimir (sec: XVI) (pl. CXXXIII), care se apropie de
stilizarile noastre geometrice. Orr amentatia cu rose, stru-
guri cu rAmuri se intAlneste si la Rusi In secolul al XVIII-
lea, de pilda la biserica Nasterii Domnului (inceputul sec.
XVIII-lea) (pl. CXL1V). Ea acoperA tot ethanol precum si
triomphe avec des soubassements, de grands arcs trefls et
un second etage de petites arcades en plein-cintre, aux
t ympans garnis de coquilles, comme on en voit aux por-
t es romaines et qui drivent certainement d'un modele
classique. L'ornementation en sculpture profondment re-
f ouille rappelle par son ordonnance, par son caractere
exuberant, la sculpture syrienne du V1-e siecle. Sur les
soubassements, spares en plusieurs panneaux par les pi-
lastres, on remarque le vieux theme chrtien des enrou-
lements de vigne sortant d'un vase cisel.
Le second ordre se compose d'une plinthe dcoree d'a-
nimaux dans des enroulements de tiges garnies de fleurs,
de grandes baies a trefles evasees, qui sparent des co-
lonnettes a ffits, histories, et d'une frise decorie de nou-
veaux enroulements, au milieu desquels se jouent des a-
nimaux. Les petites baies du troisieme ordre sont spa-
res par des colonnettes a fats orns d'imbrications. En-
fin une corniche dcoree de guirlandes est surmonte
d'une crete de feuillages et d'enroulements ajours sur-
lesquels sont perches des aigles aux ailes ployes, trai-
ts en ronde-bosse. Tous ces ornements etaient rehausss
d'or. Les icones peintes occupaient les baies. Sous la
grande baie centrale on apercoit la porte principale du
sanctuaire, la porte royale, avec ses vantaux egalement
orns". (p. 80-81, pl. XLII).
1. Odobelcu, Schiturile i meloacele mandstirii Bistrita
din Valcea. Bul. Corn. Mon. 1st., lulie-Sept. 1908, p. 102,
2. A. Lapedatu, Biserica din Ludesti, Bul, Corn, Mon.
1st. Oct.-Dec. 1908, p. 164-165.
3, Ion D. Trajanescu, Mitropolia din Bucuresti, Bul,
Corn. Mon. Ist., fasc. 18, 1912, fig. 30.

www.dacoromanica.ro
 ARTA $1 ARHEOLOGIA
care predomind elementul floral. Deasupra ui-
br imparatesti este o scend, reprezentat rar in
sculpturA Arbore lui Ieseu '). Ea alcatueste
bandoul cel mai lat al admirabilei frize, care
se termind cu inch' cloud tenii, din care cea su-
perioard este alcatuita de entrelacuri, intrerupte
din distanta in distanta de heruvimi, asezati la
b aza picioarelor.
Ocnitele icoanelor sunt inconjurate cu sculp-
turi fine.
In timpanul lor sunt sculptati heruvimi. In
colturile arcadelor se vdd serafimi 2), Crucea,
,care predomind tAmpla este deasemenea sculp-
tatd in lemn cu ramuri stilizate, care se termind
printr'o floare. Sub cruce, se vede o panglica
cu ondulatii multipiL
Iconostasul bisericii Stavropoleos din Bucure$ti
este deasemenea interesant, desi de o arta me-
diocrd 3).
La paraclisul din Magureni 4), ne intAmpind un
iconostas fin lucrat. Distingem colonete zvelte
$i subtiri. Sus, pe friza se vede vulturul Canta-
cuzinilor si plead in mijlocul unui decor de flori
stilizate. Tot camera este acoperit de acest mo-
fiv, in care florile alcatuesc o frumoasa imple-
ti tura,
Muzeul National de AntichitAti din Bucuresti
posed& un foarte frumos iconostas provenind de
la biserica mAndstirii Cotroceni.
Este o admirabild lucrare in lemn a jour, cu
motive florale bogate $i stilizate in chip origi-
nal. Printre elementele lor, apar si $tiuleti de
porumb, cereald introdusA, dupd cum se $tie, in
Muntenia de Serban Cantacuzino.
In seria iconostaselor cloud mai ales au o va-
loare exceptionald : cel al bisericii mAndstirii
Arnota, datat din 1706 si care a figurat la ex-
pozitia din Paris in 1925, la Muse du jeu de
paume 5), i cel prea putin cunoscut al bisericii
SfAntul Gheorghe din curtea Mitropoliei din Iasi,
lucrat de asemenea in secolul al XVIII-lea,
Primul este de dimensiuni mici $i are o forma
foarte elegant's. Se merman& mult cu cel al mu-
zeului Victoria and Albert din Londra, descris
de Brehier 6).(Fig. 1)
1, Trajanescu n'a inteles scena. Cred cA ea ar reprezinta
pe Abraham culcat si din sanul sAu iesind celelalte se-
mintii". Art. cit. p. 22.
2. aid., fig. 38.
3. Al. M. Zagoritz, Tarn* i trona! arhieresc. Bul. Corn.
Mon. Ist. 1915.
4. V. Draghiceanu, Casa Cantacuzinilor din Mdgureni.
Bul. Corn, Mon. Ist,, 1924, fig. 20 i 21,
5, Exposition d'art rournain, ancien et moderne. Paris,
1925, p. 47 si planpa,
6. Partea inferioarA a iconostasului este mai discr2t or-
www.dacoromanica.ro
5
Se alcAtueste din patru zone. Cea inferioara
cuprinde cele trei intrdri, din care s'a pastrat
numai cea centrala cu usile impArAtesti, mici,
gratioase, impArtite in trei rAnduri de panouri.
IntrArile aceste se termind printr'un arc treflat.
Este o asimetrie in distanta wadi lor. Cea a
proscomidiei este despartita, numai de Ole im-
pArate$ti numai printr'un spatiu, in care incape
o boas& si un panou, cea a diaconiconului se
and la o distanta mai mare, in care incap clouts'
rAnduri de icoane. Se poate presupune insa, ca
aceasta asimetrie provine din aceea ca la o res-
tauratie s'a scurtat partea stanga prin suprima-
rea unei bucAti insemnate, ajustandu-se restul.
Intrarile, casi panourile sunt despartite intre
ele prin colonnete gratioase i zvelte, lucrate a
jour, terminate cu capitele florale, in care apar
$i volute. Suprafata deasupra arcurilor casi cea
dintre capitele, sunt acoperite cu admirabile
entrelacuri.
0 bogata Impatrita friza, alcatuita in partea
inferioard de o banda destul de lath, peste care
este una $i mai latA, urmatd, in partea superi-
card de doug altele mai inguste. Ornamentatia
floral, impletiturile de frunze $i flori sunt opere
de un gust fin si de o executie minunatd.
Deasupra acestei frumoase frize, se desfdsoard
o serie de ocnite sau arcaturi cu arcul in plin
cintru, in care se resfira cele cinci raze ornate
ale unei jumAtati de stea, Colonete zvelte, cu
bazele ornate $i cu capitelele florale, despart icoa-
nele, din care numai unele sunt Inca la locul lor,
0 band& ingusta, ornatd cu frunze de stejar,
se intinde deasupra arcurilor ocnitelor. Spatiul
intre acestea $i ea este deasemenea acoperit de
motive florale. Deasupra acestei benzi, se des-
fAsoarA o prea frumoasa friza de frunze, ramuri
gi flori alcdtuind o implefflurd de o conceptie
originala $i de un gust desdvAr$it.
A treia zond, se alcatueste de o serie de oc-
nite mai inguste, terminate de arcuri outre pas-
ss. Ele sunt despartite de colonete zvelte, Ca-
pitele florale inalte, care se termind cu impos-
natA. Colonetele, care despart icoanele i intrArile sunt
simple, cu jghiaburi i un fel de capitel de aspect e-
gyptean. .. .
Usile ImpArAtesti sunt bogat sculptate cu motive florale.
In panoul superior este pictatA scena BunAvestirii. Din
cele donA rfinduri de panouri patrate, n'a ramas decal
pr:mul, ornamentat cu un motiv de trona.
De o parte pi de alta a usilor ImparAtesti sunt donA
panouri oblungi, ornate cu vasul din care fete arborele
vietii, ale carui ramuri sunt minunat dispuse pe Intreaga
suprafatA.
Probabil cA a mai existat panouri ee a celap fel sub
celelalte icoane, care Insa au cAzut prada colectionarilor
necinstiti.
 6 ARTA SI ARHEOLOGIA

turi mai importante, de asemenea ornate cu florh Inftisareaacestui iconostas, care dateazd
Pe aceste imposturi, se razm o ulfim friz, din secolul al XVIII-lea, este foarte gratioasa,
it
.V.
*

fr4.1?)
"W(Irni-i.?;11
WNW.?
, ,t . .7,
1101
A .4r
0.44
AI'

;:.;

-11'.,-
C**;1 4 tbi.
:44.t frer il...C14.; 70
%a ,
." -,:+-
1.:C_

.4?.-,rto
tAr.144,ANV/17t
1,

...-
0
I
i
..-i, -
1
. t i,,
I.
rI
-
Ift . "
A.

-r-. '
ill 7i110;11 I

..a. A

1, , ,--417.1, I ' ..v...

Igir-J;I:
tii. 41 ,ar =-11tIzilittEMmxi=e-n ,.
"CI e .._ ....., -
... I
. . - '--- --'f.711'1' e ...............-,----_,J t i_ ' A' - ,
Vi, . 4FWS:10i$VPresg14 ). 1 '69=Istalittv-xu.ama, li .,.'
.
"*

"
:'

- .;.-,
7
.--f:i.-,,-,.11:anit._-.."AFIVirs7:3.,t.5N7.:KMWSItr ,.v.,.,--,..,: a_...... iirligkr.e--1INIr.i, ir"-: ..-,..,.....

L - ; .....W..1_. -__-

1. Iconostasul bisericii mnstirii Arnota. Detaliu. Inceputul secolului al XVIII-lea,

L'iconostase de l'eglise du monastere d'Arnota, Detail. Commencement du XVIII-e sicle,
o band ingusta, ornata de frunze stilizate, pro- foarte eleganta. Ne aflm in prezenta unui giu-
babil de stejar, vaer al artei noastre sculpturale, de un gust ra-

www.dacoromanica.ro
r-
ARTA SI ARHEOLOGIA
7

. . ,
:

1.
$ ,,.. ,
. ,., '. .4 7
''''rerA ' 1.' ... ' A ''..ier., 4-
....
_.n.,__t-i,
Vs
"N a i
i . N= :"..'-,,0' 41'. 721 ,,. 4-. -4.::,...o.--'41NY. 41'''''4?
''' 1 ''.fr._ a -ei, ,44 ;.P" f
ifit
i .e -4G14- ;Otte., .e."%.",, ........, -.-
.7t07.4.1-77-4'rt -.,-.-- - ,,,u I-Ur'-' 5rx4-.....,..2.. .4,'
,,- '
;',4,-,, ', ''',
,...,,,,.,,t.47M-47',.''''
..1 Mk_ 13

1
,

. t: .23. () . 4. f.te. le , 6 , - ro .
7-77.111,-to, . . ., _.....
1-'. # -- ..-L, --_:4$,-A..w.14.t.,V--.64_=.--....._, -,--=',e- -- ,. tItz==
..
111114111.1114.'
te. ....."1. ..giPr ' 4..dikiri,-1016441:' ''L..... "' ....,---,- -...---..
.1. l'''
,; .
4-0;'::''' .'P'' '` l''',1.''S.e,'"_'-.. :, _,.'".
61- I.JA .4S7
e_ A.
,

r Fi

ttN
I

*eV ZirWl ti .

1*..
!Vs..%
4111101'
ZW7SG. 0."

l'iVa4
,
zfw
,
i 14'
. t 10:1
fj
'

r. .

4 lArr . I

r..4.- .

.-. 1,
. -
I i

, ka
.4

I.

2. Iconostasul bisericii Sfintul-Gheorghe din curtea Mitropoliei din Iasi. Sec. XV1.11-lea.
L'iconostase de l'eglise Saint-Georges qui s'lve dans la cour de.la cathedrale
mtropolitaine a Jassy. XVIII-ei.siecle.
www.dacoromanica.ro
 8 ARTA SI ARHEOLOGIA

finat $i de o executie de o deosebit maestrie. medalioane inconjurate de motive florale inge-

Iconostasul bisericii Sfantului Gheorghe din nios stilizate $i impletite, lucrate cu aceeasi
curtea Mitropoliei din Iasi este de asemenea o tehnica.
lucrare de foarte mare valoare artistica; El se In sfar$it sus, se inalta la mijloc o frumoasa
intinde in toga latimea bisericii, Cele trei u$i cruce, avand de o parte $i de alta, la o oare-
sunt arcuite in care distanta, doua cadre ornate. Acestea au in,
CINJ
plin- cintru, Un centrul lor icoanele Maicii-Domnului si a Sian-
$ir de arcuri in tului Ion Apostolul.
I.. lb
plin-cintru alc- Atat crucea cat $i cele cloud cadre se razam
tuefe o friza pe un camp sculptat, in care printre impletitu-
care se deaf Agurd rile ornamentului floral apar animale fantastice
dela un capt la cu cap de om.
altul, [Fig. 2] In diferite locuri ale acestei sculpturi extra-
., Aceste arcuri ordinare, pe Mug frunze, flori $i struguri, apar

sunt sculptate pasari, mai ales vulturul byzantin bicefal $i chiar
_
. -, v 3-.....-.....,: ,,..
,
:I,: :
somptuos cu im- cerbul cu crucea intre coarne, simbolul stank.
.. .. A ,,;..... pletituri florale. lui Eustatiu. Acest din urmd amanunt, care se
44:: ;4:: A,
Cele trei usi $i vede pe figura alaturata, ne face sa credem, ca
1
.
panourile vecine artistul, care a lucrat iconostasul, a fost un oc-
sunt despartite, cidental, sau in orice caz influentat de arta A-

44. rkiJ
it)
t casi la iconosta-
sul de la biseri-
ca din Arnota, cu
pusului, legenda sfantului cu urmarirea cerbului,
care avea intre coarne crucea, era popular& in
tarile Occidentului,
colonete zvelte
.

*
L r
terminate cu ca UI IMPARATESTI.
All pitele florale $i
cu fusuri sculp- Cea mai vechie sculptura in lemn de la noi
tate a jour. sunt, dopa cum am aratat, usile imparatesti ale
a Parl ea centra- bisericii manastirii Cotmeana, pastrate in Muzeul
la a iconostasu- National de Antichitati din Bucuresti.
lui se alcatueste Sunt cloud canaturi, cu un decor mixt sau com-
din mai multe pozit. Sus se vede scena Bunavestirii, Restul este
zone, acoperite decorat cu frunze mari in basorelief.
cu ornamente Aces te u$i apartin sfarsitului secolului al XIV-lea.
florale complica- U$ile bisericii comunei Turbati de ling& Sna-
te $i lucrate a gov, ') din colectia aceluia muzeu, fac parte din
ert jour, DouA siruri categoria temei sacre a basoreliefului. Cele cloud
de ocnite, des - canaturi sunt decorate cu $ease panouri, incon-
partite de frize, jurate de inscriptii in limba slavona. Primele doua
sunt destinate i- alcatuesc o singura scena, a Buneivestiri. Ar-
coanelor, Primul hanghelul Gavriil, asistat de un prooroc, cu co-
$ir se compune roan pe cap, sustinand cu mana dreapta un
de ocnite mici, phylacter sau sul, desfa$urat in susul tabloului,
alb
despartite de co- pa$e$te repede spre stanga. El intinde mina
lonete scunde drepta in semn de alocutie $i tine, cu stanga un
sculptate. Al doi- toiag inflorit. In fund, se vede la stanga, un ar -
3. Delaliu din iconostasul biseri- lea are ocnitele bore stilizat, iar la dreapta, un edificiu decorativ
cii Sfantul-Gheorghe din cur:ea din cele obicinuite in pictura byzantind. Pe jos,
Mitropoliei din Iasi. Sec. XVIII. mai mari, de a-
Detail de l'iconostase de l'eglise semenea despar- sunt ierbuEi si un copacel, stilizat cu o rara
Saint-Georges qui s'leve dans tite de colonete finete
la cour de la cathdrale me ro-
politaine de Jassy. XVIII-e sicle. mai inalte, mai Pe canatul din dreapta, scena se completeaza
zvelte, acoperite cu Maica-Domnului, asistata de asemenea de un
de ornamente florale, lucrate a jour.
Deasupra acestui $ir de ocnite, se desfa$oara 1. Aceste usi a fost mereu citate de autori ca fiind ale
trei benzi, alcatuind friza superioara. Cea din bisericii minAstirii din Snagov si lucrate sub Vlad Tepes,
mijloc are un ornament format dintr'un sir de ceeace este o eroare cum se va vedea mai la vale.

www.dacoromanica.ro
 ARTA SI ARHEOLOGIA 9

prooroc cu coroana pe cap, sustinfind, la rAndul
sau, un phylacter, deaf aeurat in sus.
In dreptul Sfintei-Fecioare, se afla un vas cu
flori, iar in coltul de sus din stanga, cobor trei
raze ale stelei, trimise de Dumnezeu, IndarAtul
Maicii-Domnului, se vede jetul, de pe care ea
s'a sculat, iar in dosul proorocului, un arbore
stilizat.
Prin mijlocul scenei trece un decor flo-
ral de entrelacuri. Sub picioarele Maicii-
Domnului si a proorocului, nu se afla nici
o plan% ceeace arata ca cele cloud per-
sonagii stau intr'o incdpere. Siluetele celor
patru personagii sunt zvelte, gratioase si
pline de miscare. Imbrdcdmintea lor este
alcatuit dintr'un hiton $i un himation an-
tice, elegante si cu cute, la olalt naturale
este alcatuit de un fel de entrelac incrucisat, care
se termind cu tin floron. Al doilea, este ocupat
de o lunga inscriptie, care se sfdr$e$te cu data
pomenita. La mijloc, cele douA- canaturi sunt a-
coperite de o decoratie floralA complicate, in
care infra $i acantul, $ease medalioane ovale
contin scene sacre. Prima pereche reprezinta
I.
I I *zi
d i .70
k .....- ,,,,

si savante. .
. . .-.'
In fandul al doilea, pe fiecare canat, este .',.
.-..-
,..,,,,
F
..ri ,
sculptata Cate o pereche de sfinti hierarhi,
.3/4 ..

tinfind cafe o evanghelie cu stanga si bine-

cuvntand cu dreapta, $i siluetele lor sunt gif#
remarcabile ca miscare si gratie. IN,P- *

In rndul de jos, pe fiecare canat, se

aflA doi sfinti militari caldreti. Cel din stan-
ga, se recunoaste a fi SfAntul Gheorghe,
prin acea Ca ucide cu lancea zmeul, Cel
din dreaptea, poate fi sfntul Dumitru, popu- . .
lar in toga* peninsula Balcanied. Se poate 'tot; ab.41

insa s reprezinte pe un alt slant militar, t I .

pe Sfntul Procopie sau pe Sfntul Mina. i i

Sub picioarele cailor lor in miscare, se vede 0, tt

40'4! 1,,,,,,
o decoratie florala. Vantul Wide mantilele _

sfintilor. -41`.f471
7tv.;-;-.
Jur imprejur, ca chenar, este sculptata o iwirsc",
inscriptie slavond in relief. Partea din ea, 11.
-- -
care se afla in arcadele sfintilor militari, fr;p -
zice :
'74"'
P -1,;

-! """
HAMM% BOEHOAA KCE11 31-1M111-1 w (T) ligta,como
159rS adica Vladislav Voevod, domn
a that& tara Vlahiei (Munteniei) v(a)l(ea)t
6964 ( 5508=1456). -5,4 I/
,

Aceste usi imparate$ti s'au lucrat deci

in 1456 sub domnia lui Vladislav II.
Alte usi au atras atentia invatatilor
Alexandru $tefulescu a publicat un inte-
resant desen al usei principale a bisericii
mndstirii Tismana, ')
Ea poartd o inscriptie, care ne d anul
7350=1542.
Ornamentatia ei este foarte bogata si variat.
Face parte din categoria basoreliefului compozit.
Jur imprejur se aflA un dublu chenar, Primul
1. Al. $tefulescu, Mandstirea Tismand, Bucuresti 1909,
plansa de la pag. 88
4. Usile bisericii Turbati de langa. Snagov, lucrate
sub domnia lui Vladislav II in 1456.
Portes de l'iconostase de l'eglise Turbati pres de
Snagov, travaillees en 1456 sous le regne du
prince de Valachle Vladislav II.
Bunavestirea, Gavriil si Maica Domnului ; a doua
si a treia, sfinti. Aspectul general este impresi-
onant $i ne arata o influenta a Renasterii, dar
si pastrarea stilului traditional byzantin si local,
Alexandru Odobescu ne descrie up bisericii
mnstirii Bistrita din VAlcea.

www.dacoromanica.ro
 10 ARTA $1 ARHEOLOGIA

Usa bisericii, zice el, e de insemnat fiind de
lemn sapat a jour, cu flori poleite, iar sus, pe
fiecare din doua canaturi ale ei, e cate un me-
dalion oval, cu figura colorata, infat4and Buna-
Vestirea. Sub aceste chipuri, e sapata inscriptia
slavona, care se explica : -H usa aceasta
r -
4
Dupa. figura, care ilustreaza articolul, putem
complete descriptia.
Sus, pe fiecare canat, ingerul Gavriil $i Maica-
Domnului, Sub ei, cele patru simboluri ale evan-
ghelistiior, foarte stilizate, mai ales leul $i boul,
s'a care poarta aripi. Rinsouri $i flori de margarita
inconjoara aceste sea-
se figuri, Canaturile
se termina de fiecare

175 parte cu colonete im-

,
r
5 podobite cu flori.
tr-4'
1
Virgil Draghiceanu
aminteste, la randul
sat], de wile impara-
testi din curtile dom-
nesti Brncovanesti
din Doice$H, fara insa
a le descrie. 1)
Ele sunt acoperite
de sculpturi modeste.
Fiecare canat are trei
panouri, din care cele
doua inferioare. sunt
sculptate. Primul de
jos e o impletitura
simpla. Celalalt de la
mijloc e impodobit cu
ramuri si flori de un
desen complicat.
La chenar, se vad
entrelacuri.
Biserica din Doi-
cesti fiind zidita in
1707, sculpturile aces-
tea sunt probabil din
aceasta epoch'. Din
secolul al XVIll-lea,
avem numeroase usi
scuptate,
D. N. lorga atrage
atentia asupra usilor
de la schitul Fedeles-
rrer
4 45 -4. a cioui, zidit in 1700 :
3 ,
Deasupra usi, zice
d-sa, de o foarte fina
sapatura in lemn se
citege inscriptia in
5. Usi impAratesti in lemn sculptat. Sec. XVIIXVIII. (Colectia $coalei slove scoase tare in
de A rte Frumoase din Iasi. Inedit). relief", 2),
Portes d'iconostase sculptees en bois XVII.eXVIII-e alas (Collection de D-sa nu tie descrie
l'Ecole des Beaux-Arts de Jassy).
insa aceasta usa. Dupa
facut de ieromonahul Vasilic, in zilele lui Io. trita din Palma, in Buletinul Cornisiunii Monumentelor
Matei Basarab Voevod, la anul 7162 (=1654)", Isbrice, lulie-Septembrie 1908, p. 102.
Toata aceasta sculptura e lipita pe o talpoaie 1, Virgil Draghiceanu, Curfile Dornnesti Brdncovetnesti,
groasa de stejar". 1) in Bul. Com, Mon. Ist, lulie-Septembrie, 1909, p, 108,
figura 7.
2. N. forge, Schitul Fedelescioiu, in Bul, Corn. Mon. Ist.
1, Al. Odobescu, Schiturile i metoasele rndndstirii Bis- fasc. 17, lanuarie-Martie 1911, p, 32, fig. 3.

www.dacoromanica.ro
 ARTA $1 ARHEOLOGIA 11

fotografia, care insoteste articolul sau, constatern devarate cadre cu rame foarte bogate si fin e-
ca cele cloud canaturi sunt impartite in panouri xecutate, In centru fiecaruia din panouri, se
ca renumitele usi ale Renasterii italiene. In mij- vede, inconjurat de o ramura, un grifon, un leu,
locul lor, se afla o floare sau o frunza. Chena- un vultur cu aripile ridicate, o pantera. Toate
rul de jur-imprejur si cel care desparte panourile aceste vietuitoare au miscari curioase, mai ales
intre ele, sunt sculptate cu entrelacuri. Cadrul ultima.
care inconjoara canaturile este tot de lemn. El Spatiul inconjurator al acestor opt panouri
poarta inscriptia si are pe cele doua laturi un este acoperit cu o foarte fina sculptura de en-
ornament floral ; la baza, este o floare mare sti- trelacuri. Mat frunzele, cat si florile arata o
lizata, merginita sus si jos de alte motive florale. tehnica superioara si un sentiment decorativ
Deasupra ei, se mai vad astfel de motive pe fu- de primul ordin.
surile a doi pilastri in relief, al caror capitel se Jos, sub ulti-
terminal in acant. Toate aceste elemente amintesc mele panouri, se
arta franceza, vede schitat un
U$ile paraclisului patriarhiei din Bucuresti sunt cap de leu.
sculptate in lemn. Impartite in panouri patrate Un chenar sub-
sau oblungi, sunt decorate cu motive florale, tire, o torsada I :
mai ales entrelacuri, 1) simpla, margi-
Usile bisericii Sfantul Nicolae din Olane$ti neste parte a
(Jud, Ramnicul Valcea) sunt deasemenea intere- sculpturala.
sante. Le descriem dupa figura publicata de Usile aceste
profesorul Enache Ionescu 9. constitue intr'a-
Sunt $eapte panouri. Cel de sus longitudinal devar o opera de
are la mijloc un vultur bicefal de stil rusesc, arta deosebit de
acostat de doi lei. Dedesubt, stint trei randuri frumoasa $i de
de ate cloud panouri verticale, impodobite cu find. Regretam ca
rinsouri, 0 inscriptie dateaza aceste usi din a- nu o putem atri-
nul 1729, bui unui artist
Interesanta este descoperirea, Mouth' de dl. local. Stilul si teh-
Ionescu a numelui sculptorului Dragoi, ceea ce nica Renasterii
este o raritate $i ne arata pe un mestesugar prea sunt in-
roman. vederate, deose-
Conceptia si executia sculpturilor usilor bise- bindu- se adanc r,

ricii din Olanesti se aseamana cu cele ale usi- de ceeace s'a pro-
lor pastrate la Scoala de Arte Frumoase din dus in tare. ? el"

Iasi, a caror provenienta este tot din Oltenia. In secolul al

Ne aflam aici in prezenta unei opere de mare XVIII-lea au mai V.
to- iika
valoare, executata de un artist strain, poate fost sculptate u-
chiar in strainatate, probabil in Italia. sile imparatesti cut
Cele doua canaturi, terminate sus in arc sur- d i n biserica ,

baiss taiat la mijloc de un dreptunghiu, au fie Scheilor Braso-

care un sir de patru panouri 3). Aceste stint a- vului, 1), Aici in-
sa, arta sculptu-
1. Vezi fig. 30 din articolul lui Ion D. Trajanescu, rald se prezinta
Mitropolia din Bucuresti, Bul. Com. Mon. Inst, fascicola sub o infatisare
18, 1912. greoaie. Apartin 6. Detaliu din usile imparatesti
ale bisericii manastirii Sucevita,
2. Prof. En, Ionescu, Bisericile din Oldnesti i Muereasa categoriei com- lucrate in sec. XVIII.
de sus, Buletin, Corn. Mon. Ist. 1915, p. 177, fig. 3. Detail des portes de reglise du
3. Sistemul usilor cu panouri, inconjurate cu chenare pozite motive flu- monastere de Sucevitsa Travail
cu motive florale sau geometrice se intalneste atat la rale $i heruvimi, du XVIII-e siecle,
Byzant, cat si in Italia. Cele mai vechi sunt ale basilicii
Santa-Sabina din Roma, sec. V.lea. (L. Brehier ; La manastirii Vatopedi (sec. XIVXV), Ibid, pl. L. p. 83).
Sculpture et les arts mineurs byzantins, pl. XL. Portile
Usile de lemn ale Sf. Nicolae din Ohrida au de aseme-
nea panouri. Ele dateaza din sec. XIIIXIV. (Ibid., pl,
de bronz ale Sfintei Sofii (S. VI) din Constantinopol sunt XL111). In Italia avem usi de bronz cu panouri la mauso-
o minune de arta decorativa cu panouri ( bid XLVI), U- leul lui Bohemond la Canosa (fig. 357) sau la cele din
sile de bronz ale catedrale din Salerna sunt lucrate la Trani fig. 358. lucrate dupa modelele de Hides sau or-
fevrerie byzantine. Ch. Diehl, Manuel d'art byzantin, p.
Constantinopol in 1084 (Ibid, p, 82 si pl. XLVII, La Mun- 731..
tele Athos stint usi de bronz cu panouri la catholiconul 1. N. Iorga, Picturi i obiecte de arid din Biserica $che-

www.dacoromanica.ro
 12 ARTA SI ARHEOLOGIA

Tot in Brasov, la biserica Sf, Nicolae se pot
vedea un iconostas si strane interesante cu de-
senuri florale complicate. Dam aici un detaliu
al usilor impArAtesti. Lucrarea pare a fi din s,
XVIII-lea, (Fig. 28),
La biserica din Bengesti (Gorj) ne intampina de a-
semenea usi sculptate in lemn interesante. 1) $i ele
Lucrarea este greoaie. Dealungul canaturilor,
de sus in jos, coboarA rinsouri avand in centru
ate o floare de trandafir. Pe margini de ase-
menea, ca chenar este un sir de motive florale
curioase. Decorul se taie la mijloc de frunze de
acant stilizate, c are se repet si la culturile
usii, 1) .

au pa nouri suprapuse si inconjurate de chenare im-
podobite cu entrelacuri in care apare si vita de vie.
In primul panou, este sculptat Pantocratorul,
inconjurat de aureola, sustinuta de ingeri. In al
doilea, este Bunavestirea. In al treilea, searpele
incolacit in jurul unui arbore ademeneste pe Eva
pe Adam, cari stau de o parte si de alta a lui.
Usile mandstirii Cobia, aflate astAzi in muzeul
1. Vezi plansa de la pag. 248 a operei lui A. Stefu-
lescu, Mandstirea Tismand.
JETURII ALTE MOBILE.
Din secolul al XVI-lea, ni s'au pastrat mai
multe mobile sculptate,
In primul rand, trebuesc a sezate patru prove-
nind de la biserica manastirii Pobrata (Probota)
ctitoria lui Petru Rares din care un jet se pas-

A
dela Sinaia, par, zice dl. Iorga, a fi

4
Inca din secolul al XVI-lea, desi se
deosebeste o zgarietura cu data de
1723" 2), Noi inclinam a crede ca a- t.,

partin tot secolului al XVIII.

DupA figura ce s'a publicat, aceste
usi prezinta, in registrul lor superior
in mijlocul un decor floral, infatisand ty,11,)
't
biserica. Ea are pridvor deschis, cu .t
4

un timpan rotunjit pe latura deasupra ');31 /,..1411,4"

%. b

unui larg dreptunghiu. Se observa

doua turnulete legante cu acoperisul 1 'filbo'
'
scobit, Turla principala deasupra co- It ; . - . 11 ,
V7I
rului are trei ferestre. Doud usi vaste r, A
1r5 1..ifig .17 7
se deschid sub aceasta reprezentare / I 11 1
' "OnV1,
a lAcasului slant.
Registrul inferior infatiseaza, intr'un
cadru frumos, patru panouri de flori
iesind din vase orientate, ori de linii
impletite cu dibacie.
Biserica manastirii Sucevita, ctitoria .. , ,e
.,*1 yf'
Movilestilor, are iconostasul de o e- 00 1 --.
.:-. 7

xecutie artistica mediocrA. Usile sale

insA prezinta un mai mare interes.
h :. 4F,
444.,/ \* , 1',

Ii
.,

Ele nu apartin, ca si iconostasul, e-

pocii ctitorilor. Sunt mai recente.
(f
-, 9 041
Strugurii si alte motive florale, pre- . .rio
cum si unele elemente occidentale,
ne arata o influenta indepartata frau-
coat a stilului secolului al XVIII-lea,
venita din Polonia 3). ,44
Tot secolului al XVIII-lea apartine = vie) .

usa paraclisului manAstirii Tismana,

lucrata in 1782, dupa cum aratA ins-
criptia sapata sus pe amfindoua ca- vEl

naturile,
ilor Brasovului, fasc. 39, Ian.-/vlartie, 1924,
p. 8 si urm-
1. V. Draghiceanu, Costumul jupdnesei
Maria Bengescucomisereasa. Bul. Corn. Mon.
Ist, fasc, 50, Oct.-Dec, 1926 fig. 2. p 148.
' 2. N. Iorga. Doud mdneistiri Deimbovijene.
Bul. Corn. Mon. Ist., fasc. 59, Ian.-Martie,
1929, p. 22. . 7 Tronul lui Petru Rares de la Pobrata.
3. 0, Tafrali, Le rnonastere de Sucevitsa, Trone de Pierre Bares, prince de Moldavie, XVI-e sicle
Arta si Arheologia, 7-8. (Collection de l'Ecole des Beaux-Arts) de Jassy.

www.dacoromanica.ro
 ARTA $1 ARHEOLOG1A 13

treaza astazi la $coala de Arte Frumoase din Iasi.). banda verticala, alcatuesc partea inferioara a
Se presupune ca jetul acesta ar fi fost lucrat jetului. Ele sunt impodobite cu tresse simple,
.

in timpul ctitorului, caruia ii poarta numele, casi picioarele dinainte.

ceeace nu-i exclus, (Fig. 7), A treia mobila, un praznicier 1), are laturile
Sc ulptura apartine categoriei a cloud a baso- sale ornate cu motive largi florale, care se des-
reliefului : decorului geometric. Sunt impletituri fasoara intre cloud benzi de tressa.
Un jet, descoperit de mine la biserica fostei
manastiri Moldovita din Bucovina, provine, dupa
traditie, din zestrea ce s'a dat acestui aseza-
mint de insusi ctitorul Petru Rares.
Rareori se poate intalni o mobila vechie, a-
partinand artei decorative a basoreliefului geo-
-77.-47-rgt":
metric i floral, mai bine luerata i cu motive
-- A
"ataf mai bogate i mai variate.
ra
; I.
I' Xi
.1)

:-ahano:rw,
yb.e
-

r r
' "i 1

8. Jet din biserica manLtirii Moldovita. Sec, XVI.

Siege de reglise du monastre de
Moldovitsa. XVI-e sicle.

(tresses), care acopera toate suprafetele mo-

bilei, cu exceptia celor in care sunt rosele. .sen rnif

Spatele jetului se alcatueste din doi

stalpi terminati in form de piramida cu I:
I :LAC,
trepte, care la randul lor se sfarsesc cu un v. cx
cap de maciuca ornata. Intre ei, se afld Cc-4

un arc, deteriorat in partea superioara, im-

podobit cu o tressa i un rand de orna- ,

mente cordiforme, asa cum se vede la arcu- 11'.-= Le

rile proorocilor de la biserica Domneasca
0--
din Curtea de Arge 2),
0 firida cu arc outrepass este acope-
rita cu tresse, Sub ea, se vede un alt mo-
.

74
: 6

tiv de tressa, mai complicat i mai elegant.

Trei traverse paralele, intretaiate de o
1. A. Tzigara-Samurcas in Arta in Romania, p, 98, d'al
o reproductie gresita a acestui jet. D-sa ia drept original
o reconstituire cu totul fantezista si gresita, Mai afirma
gresit eh' mobilele de la Pobrata inclusiv jetul, s'ar fi
aflnd la muzele Bucurestilor I
2, 9. Tafrali, Monumente byzantine de Curtea de Argef,
plansele respective, _ p. 100.
9, Jet din biserica mnstirii Moldovita. Sec. XVI.
Siege de l'eglise du monastere de Moldovita.
XVI-e siecle,
Inspiratia artistului a fost din cele mai feri-
cite. Motivele sunt de o conceptie originala :
linii in zig-zag i linii curbe, rinsouri curioase,
1. Vezi figura in Tzigara-Samurcas, Arta in Romania,

www.dacoromanica.ro
 tl!
14 ARTA SI ARHEOLOGIA

alcatuite din ramuri i flori stilizate, impletituri cioarele jetului Mantuitorului din scena Judecatii
admirabile de frunze de acant, alternand cu co- de Apoi.
lonete, alcatuite dintr'o suprapunere de bulboace Sub aceastA rosa, este o galerie de stalp4ori
sculptati, cere se repeta i de fiecare
-----.
4'740 -4611111."%<
latura a jetului. Acest motiv apartine
mobilelor orientale, in special celor
de la Muntele Athos. El impodobe0e
si stranele din pridvorul bisericii Go-
; lia din Iasi.
-r Tressele acopera aproape toate
suprafetele, verticale sau orizontale.
Una singura din ele de fiecare latura
este impodobita cu tin minunat entre-
lac, cu flori in spirala de o rard ele-
ganta. In el apar i animale, ba chiar
si tin demon de o silueta find.
Partea inferioara este impodobita
cu un ir de motive in forma de lira,.
larg lucrate.
Jetul acesta poate fi din vremea lui
Grigore Rwa, al doilea ctitor al ma-
nstirii,
Tot la Voronet, se mai pastreaza.
j.. o serie de strane, inmate de calugari
si purtfind grafitti, sapate in lemn,
care ne dovedesc vechimea lor cel
putin din secolul lui XVII-lea, (Fig.12).
Partea superioara numai este sculp-
tata, Ea are forma de arc, Un sir de
globuri mid, terminate cu un varf as-
cutit, o marginesc sus,
In mijlocul spatelui este sculptatA o
admirabila rosa, alcatuita la centru
dintr'o roseta, inconjurata de fire de
trifoiu, incadrate in frunze lanceolate,
Sub rosa, stint done inuri de orna-
namente florale formAnd admirabile-
10. Detaliu al jetului de la Moldovita (Inedit). impletituri, (Fig. 14).
Detail du siege de Moldovita. Despartiturile intre strane stint in-

concureaza spre a da intregului o infatiare

din cele mai bogate i mai plcute.
Jetul dela Moldovita, din care dam multe
detalii in fotografiile alaturate, merit sa
fie imitat de artistii nostri i pus la locul
de cinste. [Fig. 8, 9, 10, 11].
Un alt jet, de acela stil, in care apar
i influente venite de la Muntele Athos,
este cel episcopal dela biserica mntistirii
Voronet din Bucovina, (Fig. 13).
Cele cloud margini ale spatelui, dep4esc
cu mult restul i sunt sculptate cu taeturi
largi, de un efect decorativ original.
La mijlocul spatelui este sculptatA o rosa
alcatuita dintr'o impletitura de arcuri, a 11. Detaliu al jetului de ii Moldovita.
mintind pe cele ale puterilor" de la pi- Detail du siege de Moldovita.

www.dacoromanica.ro
 ARTA SI ARHEOLOGIA 15

dicate cu ornamente in forma' de con inalt ter- alcAtuesc adevdrate sculpturi in ronde-bosse.
minat cu un globulet. Stranele aceste sunt yap- Pe amvon, pe laugh' trandafirul, motivul prin-
site cu albastru i ro de un efect decorativ cipal este vita de vie cu frunze i cu ciorchini
din cele mai frumoase. de struguri. Sus, drept razam al sfintei evan-
Biserica fostei manAstiri a Humorului are ca: ghelii, este sculptat un vultur, care st peste o
teva strane, foarte frumos lucrate de calugarii ramurd plin de trandafiri. Este o lucrare admi-
veacurilor trecute. Probabil, ele dateazd de pe rabila in ronde-bosse, care face cinste artistului,
vremea ctitorilor, boerii Teodor i Anastasia 0 strand arhiereasca interesanta este cea
Bubuioc, care au cradit i zugravit biserica in care se pastreaza in schitul Fedelescioiu, zidit
timpul primei domnii a lui Petru Rares (1530). in 1700 ').
Spatarul jetului se sfOrte printr'o mare rosa, Ca0 u0le altarului acestui schit, strana este
incadratd de altele cloud mai mici, a-
vand la mijloc stele. Rosa cea mare -
prezint la centru linii in spiral, in-
conjuratO de un ir de excavatiuni
rotunde in forma de castronase, care,
la randul lor, se incadreazd intr'o tor-
sada'. desdvdr0tO.
Sculptura aceasta arata o foarte
mare indemAnare in executie i un %r
4
gust fin,
Arcul inconjurdnd rosa se terrain& _ kik
"
.14116,n
,,tir
-6"e-
, ".V
cu acelea0 globulete cu varfuri ascu- 4
4
/;;,/
r
kite, care ne intampina i la mobila am '

Voronetului. Este deci vorba de un

stil comun celor cloud lOcawri sfinte,
Indepartate unul de altul cu vreo IVY.
eapte-opt chilometri in linie dreapta.
Sub rosa cea mare, se afl sculp-
fl
tata o banda de motive geometrice in
linii curbe, care se aseamana cu cele
ale jetului descris ale bisericii manas-
tiri Moldovita,
Multe din stranele mOnOstirilor bu-
covinene sunt vdpsite mai ales in
doug culori, ro0e i vanata, de un
efect original
Biserica fostei mAnAstirii Golia din -2 1.
Ia0 ii pastreaza mobilierul din timpul -3

lui Vasile Lupu'). 1

Jetul acestui domnitor, in fundul .

caruia se and' pictat un foarte bun :.'

Nr..7r
.

portret al sail, precum i scaunul e- a

piscopal i amvonul, sunt lucrate cu
bogate motive florale, printre care
figureaza trandafirul, ceeace denota
o influenta musulmanA. Aceasta se invedereaza
$i din forma special a amvonului, care se a-
propie de cea a minbarului sanctuarelor ma
homedane, (Fig. 14),
Stfilpii, zvelti i gratiosi, se razAmA, potrivit
traditiei byzantine, pe doi lei minusculi, cari
1
12. Strane din biserica din Voronet. Sec. XVII-lea.
Stalles de l'eglise de Voronet. XVII-e siecle,
decorata cu motive florale, in care apare i cri-
nul, pe langa trandafirul. Se mai vAd frumoase
- entrelacuri la chenar,
- De asemenea strana arhiereascd a paracli-
sului patriarhiei din Bucuresti atrage luarea a
minte 2),

1. N. Iorga, Schitul Fedelescioiu, Bul. Com. Mon. Ist.,

1. Am dovedit aceasta in studiul meu Amvonul i je- fasc. 17, Ian.-Martie, 1912, p. 34, fig. 9.
(urile bisericii Golia, publicat in Arta si Arheologia, 1 2. D. Trajanescu, Mitropolia din Bucuresti, Bul. Corn.
.11927), p, 12-15. Mon. Ist., fasc. 18. 1912, fig. 42.

www.dacoromanica.ro
 16 ARTA SI ARHEOLOGIA

Pe laturi si sus pe coroana spetezei, sunt sus, are o emblema in forma de coroana, in,
sculptate : la centru cloud motive cordiforme, mijlocul careia se aflal inchise in della' medali-
alcatuite dintr'o panglica perlata. Tot restul oane, zimbrul i vulturul, aluzie la cele cloud
cmpului este umplut cu ramuri, frunze si flori ri surori Moldova si Muntenia.
stilizate in linii diferite ondulatorii. , - Jetul se razAmel pe doi lei, cum am vazut la
tu) t . cel al lui Vasile Lupu de la Golia. Mo-
, tivele sunt rinsouri si desenuri curvilinii,
In sfArsit, amintim si jetul bisericii ma-
,
nstirii Hurezi, care merit atentie,
-

'

14. Tronul lui Vasile Lupu din biserica

13. Jet episcopal din biserica din Voronet,
Secolul XVII-lea. (Inedit)
Siege d'eveque de l'eglise de Voronet XVII-e sicle,
Jetul arhieresc al bisericii Stavropoleos din
Bucuresti nu-i mai putin interesant. 1), Speteza,
1. Al. M. Zagoritz, Teimpla si tronul arhiericesc. Origini
qi caractere. Bul. Corn. Mon. Ist 1915, fig, 20,
Golia din Iasi. Sec. XVII, [Ineditl
Le trne du prince de Moldavie
Vasile Lupu. XVII-e siecle.
Muzeul Neamului romnesc din Bucuresti pas-
treaz cateva strane interesante si alte mobile
bisericesti.
Stranele, aduse de la biserica din Doicesti-
Dambovita, au speteze si laturi acoperite pe
toga suprafata lor de frumoase rinsouri 1), '
1. Al. Tzigara-Samurcas, Muzeul Neamului Rorminesc,.
Buc. 1909, p, 31,

www.dacoromanica.ro
 ARTA SI ARHEOLOGIA 17

Stranele aceluias muzeu pro-

-P4041__.*
venind de la Schitul Carligu- 7,
Roman 1), mai rudimentar
sculptate, isi trag origina de "I

la altele mai vechi, cum sunt,

de pild, cele de la Voronet ,6 "-"-
$i Moldovita, pe care le-am 04.

descris, Aceleasi Iinii, acelas

prineipiu de speteazd sculp- 4 :7

tat, la care domind rosa cu

linii in forma de stea dreapta
sau in spiral.
Interesante sunt $i cele .do- F

fa' suporturi de icoand in lemn

vopsit, provenind de la o bi-
serica Cantacuzineascd, aflatd
in pridvorul bisericii Bucur
din Bucure$ti 2). 'ic3
=
; '-
Un jet arhieresc, adus din 'WI;

Micsunesti 3), prezint linii e- f. ,44

1egante Stalpii zvelti si sub
tiri, acoperiti de o find sculp- .o'Ff
'II
turg, se razamd, traditional, -
I
,

1. Ibid., fig. de la p. 34. =

2. Ibid., figurile de la paginile 32 15. Detaliu al unei strane de calugar din biserica din Moldavita. Sec. XVI.
si 33.
Detail d'une stalle de moine de l'eglise de Moldovita. XVI-e siecle. [Inediti
3, Ibid., figura de la pag. 31.

la

Cl V.

.
L

'1'J.. _

... . 014119rwifew(tVrki

" ?4
6 .2 -__ I .

. 1111- -
/4"2 71" W"211.114"`"
j;_JP2:0-_
.

71,{" - - 4 m.+V. 1".

-7-

gs- r

16, Strana din biserica din Voronet, lucratd in 1575. 17. Pomelnicul bisericii Solca (Bucovina) (Inedit).
Stalle de l'eglise de Voronet. 1575. [Inedit] Le pomelnic" de l'eglise de Solca (Bucovine). [Ineditl

www.dacoromanica.ro
 18 ARTA SI ARHEOLOGIA

opt fete ale mobilei. Sus, se citeste o

inscriptie, care ne da numele dona-
torului, igumenul Ioan arhimandritul
si data 1732.
T11."

Sf!.

-
r
=It
r-

19. Pupitru de caviar* din biserica

mfinAstirii Sucevita. Sec. XVI.

18.
'.
Amvonul bisericii Golia din Iasi. sec. XVII.
L'ambon de glise Golia de Jassy, XVII e siecle.
Pupitre de chantre de l'eglise du mo-
nastere de Sucevita. XVI-e siecle.
Unele biserici din Moldova si Bu-
covina isi pastreaza pomelnicele in
adevarate mobile de lemn, sculptate
.
cu ingrijire.
pe o pereche de lei stilizati. Laturile
sunt acoperite de frumoase rinsouri s
1
4
,

si de alte motive florale. Acoperisul,

de asemenea sculptat fin, este in for-
ma de arcada trilobata 1".
In sfarsit, un tetrapcd de lemn
sculptat, este acoperit pe toate fetele
cu frunze marl stilizate de vita de vie.
Jos, pe fiecare !Mural, figureaza cate
o pereche de ciorchini de struguri,
.

motiv ce se intalneste des in arta

noastra decorativa. C..
1 ,.... -,.
Un tetrapod remarcabil se afla la '';'.''-'.S-
, -

Tismana 2). .., ,

Trei randuri de panouri oblungi,

acoperite de sculpturi florale, ramuri
mari stilizate, se desfasoara pe cele
1. Ibid., figura de la pag. 36.
2, Al. $tefulescu, Meindstirea Tismana, pl. ' 20. Detaliul unei strane din biserica din Humor. Sec. XVL
de la p, 216. Detail d'une stalle de l'eglise de Humor. XVI.e s.

www.dacoromanica.ro
 ARTA $1 ARHEOLOGIA
Cel mai frumos si mai mare este al bisericii
din So Ica in Bu covina. (Fig. 17)
Are inaltimea de un metru si ceva si forma
unei usi cu cloud canaturi, sau, mai bine zis, a
unui triptic byzantin.
Partea de sus este acoperita de o sculpturA
floralA, in care se deosebesc frunze mari si
margarite. In centru, este un cerc cu marginile
perlate. Cele dont canaturi, care se terminal in
partea superioaral cu un arc polylobat, sunt
impodobite cu picturi, despre care nu-i locul
s vorbim aici,
In interior, este un lung pomelnic, care pre-
amnia o insemnatate deosebit.
0 mobild asemanatoare, un pomelnic - triptic,
este cel adus Muzeului Neamului Romnesc din
Bucuresti de la biserica din Leontinesti-BacAu 1).
In Admit, biserica manastirii Sucevita poseda
cloud frumoase pupitre de cantareti, in forma de
octagon. Muchiile celor opt fete, casi centura,
care trece pe la mijlocul mobilei, sunt scuptate
in stilul braului moldovenesc, adica o torsada
prezentand gatuituri din distanta in distanta.
Panourile sau fetele octogonului sunt acoperite
sau de o sculptura florala, in care apar ramuri
mari irnpletite si un motiv smannd cu un stru-
gure, ori cu un alt fruct exotic, sau de alte
motive florale cu frunze si flori de margareta,
(Fig. 19)
SFESNICE.
Sfesnicele au facut obiectul /calor interesante
studii ale arhitectilor Al, M. Zagoritz si Spiridon
Ceganeanu,
Sfesnicele noastre, zice Zagoritz, cele mai
bogate, prin alcatuirea for,' casi prin felul or-
namentatiei, se apropie mult de candelabrele
Renasterii, care isi trag originea lor din ins5si
antichitatea clasica" 2).
Zagoritz arat, intre altele, ca sfesnicul de
bronz din Muzeul National din Florenta, ornat
de foi de acant si cele din categoria sa au ser-
vit de model, care s'a raspa.ndit in Rasarit.
Forma insa'$i a sfesnicelor noastre nu este
deck o imitatie fidel a celor italiene.
Forma sa (a candelabrului din Florenta) de
tulpina dreapta, zice acelas autor, bulbucata
din loc in loc si gatita cu frunze ori crestaturi,
este forma populara a sfesnicelor in Tara Ro-
mneasca.",
Cercetnd sfesnicul romanesc, el este ori
1. Al. Tzigara-Samurcas, Muzeul Neamului Romnesc,
fig. de la pagina 38.
2. Al, M. Zagoritz, sfesnice rotnernesti i candelabre
taliene in Bul. Corn, Mon. Ist fasc. 25, 1914, p, 17.
www.dacoromanica.ro
19
unde acelas : un picior de lemn irrteo tulpina
grea, care il tine in echilibru iar cl2asupra lui
poarta o tipsie, unde sunt asezate fcliile si pe
care cad festilele arse" ').
Zagoritz compara sfesnicele din Florenta de
Santa-Croce si din Muzeul National cu cele ale
mAnAstirii Jitianul, langa Craiova, si le gaseste
foarte asemAnAtoare 2),
Spiridon Ceganeanu, la randal sau, a studiat
un sfesnic pastrat in Muzeul National de Anti-
chitati din Bucuresti si provenit de la manas
tirea Vieros 3).
$i cl.sa constata o inrudire cu arta Renasterii
italiene,El mai arata cd biserica manastirii
Verbita si biserica Bucur din Bucuresti pose Ja."
exemplare identice.
In sale bronzurilor de la Muzeul National
din Florenta, zice Ceganeanu, se sill exemplare
de o asemanare uimitoare".
D sa constata si deosebiri, de altfel firesti :
Exemplarul de la Vieros prezinta ins par -
ticularitati, care deocamdata nu se pot explica.
La candelabrele italiene baza este format din-
tr'un trunchiu de piramida, sprijinit in cele patru
puncte inferioare pe cate un picior de leu, an
punctele superioare pe corespunzatoare decorate
cu un cap de barb.. Fetele erau ocupate de
ecusoane, cu embleme princiere. Baza celui de la
Vieros pastreaza aceeas forma geometrica, ins
o decoreaza cu vulturi cu cloud capete, asezati
pe muchile piramidei, unde se intalnesc spre a
sustine coroana domneasca cu cel al pajurei de
pa coltul vecin. Colturile superioare ale pira-
midei intre giturile pajurei sunt decorate cu
cate un cap de leu, rudimentar indicat. Profila-
tura distinsa si armonia ce renal din propor-
tionarea amanuntelor intre ele, ne intaresc in
convingerea c acest obiect de arta este rezul-
tatul unei imitate 4).
Se intelege, ca pe langa influenta Renasterii,
canstatatal de Zagoritz i Ceganeanu, intervine
si cea a traditiei byzantine. Vulturii bicefali,
precum si alte motive speciale i se datoresc ei.
Printre acestea, sunt si heruvimii, pe cari sfe--
nicul de la Vieros, precum si altele pe care le
vom studia aici, ii are in bulbucarile, care sunt
suprapuse bazei.
Sculpturi florale impodobesc acest sfesnic, care
apartine deci categoriei a treia a basoreliefului,
adicd a stilului compozit.
Un sfesnic domnesc, care prezinta asemndri
1. Ibid., p. 19,
2. Ibid., p. 22.
3. 'op. Ceganeanu, Obseruariuni asupra sfesnicului dela
Vieros In Bul. Corn. Mon. Ist,, fasc. 17, 1912, p. 124-125.
4. Ibid., p. 124.
 20 ARTA $1 ARHEOLOGIA
cu cel de la Vieros, este cel din biserica curti-
lor BrAncovinesti din Doicesti ').
La acesta, se vede si mai bine influenta Re-
nasterii italiene, caci in locul celor doi vulturi
bicefali, are la fiecare muchie cafe o sirenA,
ceeace se inlalneste si la sfesnicele bisericii
manastirii Galata din Iasi, Pe lOngS sirena, mai
221
21. Sfesnic din biserica manastirii Ga-
lata (Iasi), Sec. XVI [Inedit]
Candelabre de t'eglise du monastere
de Galata (Jassy) XVI-e Siecle.
figureaza si un inger purtnd un brAu. Partea
inferioarg se terming cu frunze de acant. Intre
sirene, este sculptat un heruvim,
Pe bulbul cel mare de la mijloc sunt de a-
1, V. Deaghiceanu, Curfile Dornne#i Brncouineei Doi-
ce#i, Bul, Corn, Mon. Ist., Iul.-Sept. 1909, p. 109, fig. 8.
www.dacoromanica.ro
semenea scilptati heruvimi. Restul este acoperit
cu ramuri, frunze .si flori stilizate. Sus, cele cloud
tipsii au o forma' mai putin esteticd decal cele
ale sfesnicului din Vieros,
Sfesnicul de la Doicesti pare a avea vechimea
bisericii, zidit in 1707,
Influenta Renasterii, remarcatA la sfesnicele de
22. Sfesnic din biserica mnaistirii
Galata (Iasi), Sec. XVI. [Inedit]
Candelabre de l'eglise du monastere
de Galata (Jassy), XVI siecle.
mai sus, care sunt din secolul al XVIII-lea, a
patruns cu mult inainte in principate.
In adevgr, la seria numeroas de sfesnice in
lemn, o deosebit atentie atrag doug, pAstrate in
biserica mAnAstirii Galata, necunoscute incg, ne-
descrise si nepublicate de nirneni. (Fig. 21, 22, 23).
 ARTA SI ARHEOLOGIA 21

Ele apartin categoriei sfesnicelor, descrise mai
sus, dar bazele sunt de o bogatie exceptional&
de motive compozite.
N umai unul din ele se afla intr'o stare de
conservare mai buna, (Fig. 21-22)
Pe prima fata a bazei, se distinge un perso-
nagiu feirenin ingenunchiat,facand cu mainile un
gest de rugaciune, Rochia, alcatuita din randuri
de falbalaje i ornata cu o margarita, este su-
meas, lasand sa se vada picio-
rul pane' dincolo de genunchiu.
- Jur-imprejur, sunt motive florale,
trandafiri sl margarite, Colturile
superioare se alcatuesc din frun-
ze de acant, frumos stilizate. A-
ceasta figura reprezinta probabil
Colturile superioare sunt alcatuite din sirene,
ale caror corpuri se perd in masa sculpturilor,
La mijlocul fiecarei fete, sus, este sculptata o
figura', care poarta o coroana. In centru, la mij-
loc, apare o figura stranie, Corpul, acoperit cu
pene, picioarele de vultur, figura omeneasca
purtand o coroana. Este tot o sirena. De o parte
si de alta a ei, se vad doua figuri cu aripi, de
sigur heruvimi. (Fig, 23)
-6. , .*-
,41 k

pe doamna lui Petru $chiopul

sau pe fiica sa, maritata cu bo- 1

-erul Zoty de Cigara.

Doua sirene impodobesc scena,
Intre ele, sus la mijloc, cu ari- 9

pele intinse este un heruvim,

Sirenele ocupa colturile infe-
rioare, facand pereche cu cele-
lalte doua ale fetei posterioare, Wu
Ele poarta un fel de coroand ill
3
inalta sau mai bine o tiara de
stil asyrian, cu trei caturi, ter- I 1,
minata la varf cu un ornament
central, Pepturile lor sunt des-
coperite, lasand sa se vada sa-
nurile. Poarta aripi frumos sti-
lizate. I
Fata opusa prezinta aceleasi `1644,

ornamentatii heruvimul central, ttt 14+ gt4:

cele doua sirene si decorul flo-
ral de trandafiri i frunze de f
acant 4, 24 7 O

A"' 7
In partea centrala insa, este
-sculptat vulturul bicefal byzantin,
de o stilizare interesanta.
El isi razama picioarele pe
doi trandafiri, care inlocuesc
globul pamantesc obicinuit, iar 23. Baza unui sfesnic de lemn din biserica Galata (Iasi) sec. XVI. [Inedit]
pe cap poarta coroana imperiala Base d'un candelabre en bois de l'glise de Galata (Jassy) XV1-e sicle.
sau princiara.
Partea superioara a sfesnicului, alcatuita din Aceste sfesnice sunt lucrari de mare valoare,
bulboace si randuri de tori si scotii, este un Artistul a trebuit sa imite vreun sfesnic byzan-
adaos posterior, care a inlocuit pe cea care de tin imperial de pe vremea ultimilor Paleologi,
sigur era in acelas stil ca i baza, cand Renasterea incepuse sa imiteze candela-
Baza eeluilalt sfesnic de la Galata, mai deterio- brele entice. Modelul poate sa fi fost de metal,
rata, este decorata cu o scena mai complicata. Copiile de la Galata au fost probabil lucrate
La cele patru colturi se vad lei sezand pe din porunca lui Petru $chiopul, ctitorul mamas-
1 abe, moth., care se intalneste de obiceiu la je- tirii, pe la sffirsitul secolului al XVI-lea,
turile domnesti sau arhieresti, Pe spatele lor, Se cunosc legaturile acestui domnitor atat cu
stau ingenunchiati ingeri in rugaciune, Rsaritul, cat i cu Apusul Europei. Nimic deci

www.dacoromanica.ro
 22 ARTA SI ARHEOLOGIA

nu-i mai firesc, ca un artist fie grec, format la aripile intinse. Bulboacele sunt acoperite cu
$coala Renasterii italiene, fie italian s fi lucrat frunze stilizate, 1)
intre altele, si aceste cloud frumoase sfesnice. Un lustru sau candelabru atarnat de o in-
Tot din seria sfesnicilor cu baza, cu bulbi semnatate deosebita este cel din tinda bi-
succesivi pe fus $i cu tipsie la varf, este $i cel sericii fostei manastiri din Voronet.
pastrat in biserica din Voronet, Fusul este bo-
gat ornat cu motive geometrice si mai ales flo -
rale. Baza imita pe cea a crucilor de mana de
argint, [Fig. 24].
Un sfesnic de o forma cu totul deosebita, un
produs al artei noastre nationale, este cel ce se
pastreaza in biserica Arbore din Bucovina, zi-
dila in prima jumatate a secolului al XVI-lea
de renumitul sfetnic domnesc, Luca Arbore.
Sfesnicul acesta pare a fi
facia parte din mobilierul,
cu care ctitorul a inzestrat ; ,

biserica. Fig. 25]. ;

, Baza este alctuit de un

piedestal rotund, un fel de
roata de moara, peste care
se ridica cloud altele mai
mici in forma de toruri, des-
partite de gatuituri drepte,
care ar fi scotii. Peste a-
14. mar ceasta bald, se inalta sfes-
-- nicul, un stAlp paralipipe-
dic, impodobit cu sculpturi
rudimentare, geometrice si
florale. Sunt linii in zig-
zag, pe la margini, panouri
ornate de ramuri si tulpini,
care sustin o cruce in loc
. de floare, un disc rotund -
4
3.
avand la mijloc o stea cu
multe raze, etc. Sus, tipsia
primitiva este ornata cu un :
-

24. Sfesnic din biser:ca motiv, care vrea s imite

din Voronet. S. XVII-lea un entrelac.
[inedit]. Candelabre de Inaltimea sfesnicului este
l'glise de Voronet.
XVII-e siecle. cea a unui om de statura
inalta, circa 1,80 m.
Un sfesnic interesantpe care nu 1- am putut
vedeapare a fi cel care a figurat la expozitia
noastra de la Muse du Jeu de Paume din Pa-
ris, in 1925. Apartine bisaricii manastirii Arnota
$i dateaza din 1706. Este lucrat in lemn $i yap-
sit cu diferite culori, cum se obicinuia in se-
colele al XVII lea si al X VI1I-lea, dupa cum
se vede si la stranele bisericii din Voronet sau
la mobilele bisericii manastirii Dragomirna din 25. Sfesnic din biserica Arbore (Bu-
covina). Sec. XV. (Inedit).
Bucovina, Chandelier de l'eglise Arbore (Buco-
N. Iorga semnaleaza un sfe$nic de lemn de la vine). XV-e siecle.
biserica manastirii VAlenii de Munte, pe care
ni-1 recomanda drept o find lucrare a detaliului". 1. N. Iorga, Noud slid asupra bisericii mandstirii de la-
Vdlenii de Munte i asupra allor antichitiiti locale, Bul,
Acest sfesnic este impodobit cu un vultur avand Corn, Mon, Ist,, Aprilie-lunie, 1926, p. 49, fig. 8.

www.dacoromanica.ro
 ARTA $1 ARHEOLOG1A
Este de lemn sculptat, acoperit insa cu vop-
sell caramizii si vinete,
Are o forma, la baza, hexagonala de un dia-
metru de circa un metru. Fiecare latura a hexa-
gonului prezinta schematic o cupola musulmana
cu arcul sau car acteristic. Centrul ei este ocupat
de o stea sculptata cu s ease raze De la coltu-
rile exagonului, pornesc sease brate care se re-
unesc la varf, alcatuind cu baza un fel de pira-
mida cu trepte ondulate. Fiecare din aceste brake
se alcatueste dintr'o tripla arcada.
Aceasta forma o intalnim si la lustrul sau can-
delabrul de bronz din biserica Golia din Iasi,
care poarta de mai multe ori pe latura exago-
nului emblema Moldovei si initialele lui Vasile
Lupu, domn a toata tara Moldovei".
Artistul, iesit din popor a lustrului de lemn
de la Voronet, s'a inspirat de la modelul prin-
ciar de la Iasi. Forma acestuia insA a modificat-o
in chip fericit. Liniile lustrului de la Voronet
sunt in adevar mai simple, mai proportionate si
infatisarea intregului mai eleganta. Este unlustru
care ar poate figura cu cinste intr'un interior cu
mobila romaneasca.
II.SCULPTURA NOUA ROMANEASCA
DE STIL BISERICESC.
Arta sculpturii in lemn n'a incetat niciodata
sa se manifesteze in Wile romane. Productia
insa n'a fost prea mare in prima jumatate a se-
colului al XIX-lea. Dar pe la sfarsitul al aces-
tuia si mai ales de la inceputul celui de al XX-
lea, dandu-se o atentie mai mare artei nationale.
mobilierul in lemn sculptat a capatat favoarea
unui mare numar al publicului romanesc,
Maestrii, avand comenzi, au cautat pretutin.
deni modele. Ei le-au gasit mai ales in interiorul
bisericilor si manastirilor noastre si in casele ta-
ranilor, pastratori ai trecutului nostru national
si artistic atat al costumului, atat al tesaturilor, a-
lesaturilor si broderiilor, cat si al mobilierului.
Unii intelectuali s'au straduit sd culeaga acest
folklor artistic si ne-au dat albumuri interesante
si cateva descrieri bune. Albumul lui D. Comsa
de crestaturi in lemn, publicat la Sibiu in 1903,
este o dovada.
Colectionarii au strabatut intreaga tara si au
cules obiecte foarte interesante, cunoscute in
cercuri mici, dar in deobste necunoscute nu nu-
mai marelui public, dar si chiar artistilor si is-
toricilor de arta.
Ar fi de mare folos, daca aceste colectii s'ar
pune la dispozitia cercetatorilor, ca sa avem in-
www.dacoromanica.ro
23
tr'o zi o serie de lucrari si de albumuri, in care
sa figureze acest folklor artistic de foarte mare
insemnatate.
Unele muzee, atat cel dela Cluj, cat si eel al
Neamului Romanesc" din Bucuresti, posed& o-
biecte sculptate in lemn de un deosebit interes,
Profesorul Vasilovschi, distinsul fost director
al scoalei de Arte si Meserii din orasul Campu-
lung din Bucovina, renumita Inca sub domina-
tiunea austriaca, a grans, prin elevii sai, o foarte
bogata colectie de mobile si unelte sculptate din
Bucovina. Din nenorocire, ea a fost jefuita i im-
prastiata in timpul ocupatiei acestei provincii de
catre armata rusa, la inceputul razboiului mondial
D. Vasilovschi, reluand conducerea scoalei
dupd realipirea Bucovinei la patria murna, a pu-
tut strange o noua colectie de obiecte sculptate
romnesti, care dacA nu are bogatia celei per-
dute, prezinta totusi un interes deosebit pentru
cunoasterea artei noaste populare.
Se observa de mai bine de trei zeci de ani o
adevarata renastere a acestei arte. Ea este mai
intensa in tesaturi, alesaturi si broderii, dar si
in sculptura in lemn.
Mai ales scoalele de Arte $i Meserii se intrec
in a lucra mobile si alte obiecte sculptate in
lemn, S'au cules modele vechi si noui, care al-
catuesc albumuri bogate. Motivele decorative s'au
amplificat, s'au modificat prin combinatii de o
mare varietate, prin creatii noui interesante, u-
neori de o valoare reala decorativa. Executia a '
castigat foarte mult in exactitate si in fineta.
Elevii se silesc sa intreaca pe maestrii lor.
Sculptorii in lemn sunt adesea adevarati ar-
tisti. Talentul lor ii aseaza in primul plan al
artei decorative, Mantra, gustul fin, gratia, ele-
ganta rees din lucrarile lor.
Un sculptor de talent, loan H. Sarghie, a pu-
blicat o carte, care va aduce foloase. In ea da
'
sfaturi minunate analizand tehnica sculpturii si
gravurii in lemn J.
Miscarea aceasta artistica a castigat in ultimii
ani multi adepti amatori, cari au faurit lucrari
de un sentiment decorativ de multe ori multu-
mitor, cateodata superior. In manastiri, mai ales
la Neamt si la Putna, calugarii reiau traditia
marilor lor inaintasi, ceeace este foarte imbu-
curator,
Sculptura in lemn este foarte raspandita as-
tAzi in toata tam. Un stil romanesc, de inspi-
ratie religioasa, a creat serii intregi de mobile
1. Ioan H. Sarghie, Sculptor, Sculptura in lemn cu o
prefata. de Leontin Iliescu. Partea L Bucuresti, 1934, 102s.
p. cu numeroase figuri.
 24
si de obiecte de toate categoriile. Din nefericire,
mestesugari mediocri au compromis in mare
masura aceasta arta nationala. Sunt insa multe
obiecte, lucrate cu mare ingrijire vi cu mult gust,
de care trebue sa tinem seama, Voiu prezenta o
serie intreaga, care se recomanda atat prin e-
xecutie, cat i prin fineta artei lor decorative,
SCULPTURA IN LEMN TARANEASCA.
In primul rand trebuesc puse troitele, raspan-
dite pe tot cuprinsul tarii. Tara noastra, casi o
- Taranii, zice acest autor, nu se des-
r .
C
-4
,
4.
-1, ',AV
ol^
26. . CApcele i alte vase sculptate.
Cruches et autres vases paysans sculpts. (D'apres l'album de Comsa).
parte din Ungaria si de Lituania, este foarte bo-
gata in troite 1). Ele au fost obiectul unor mici
studii interesante 2). Cateva troi(e au fost aduse
chiar i depuse in muzeele noastre. De pild,
1. Vezi A. Tzigara-Samurca$, Arta in Romania, si mai
ales Virginia Codreanu. Troitele, Semnificatia si ornamen-
tatia in Arta si Arheologia, 9-10, p. 44-51,
2, Revista : L'art rustique en Russie, capitolul L'art ras-
tique en Lithuanie de Michael Berensztein.
www.dacoromanica.ro
ARTA SI ARHEOLOGIA
Muzeul neamului roman.. din Bucuresti, poseda
cateva, cum sunt cloud provenind din Prahova '),
Despre acest3 sculpturi trimitem pe cititor la
studiile amintite.
0 serie intreaga de obiecte casnice sunt co-
lectionate de muzee, cum este cel amintit mai
sus din Bucuregti, sau al Scoalei de Arte si de
Meserii din Campulungul Bucovinei, Unele au
forme deosebit de curioase si de interesante.
Un mare numar au lost publicate in cele 41
de plane chromolitografice ale Albumului de
crestdturi al lui D. Comp,
..'
part de lucrurile lor de crestaturi. De
trei patru decenii 2) incoace, arta incrus-
tdrii ameninta cu paragine si in multe-
er-t%
sate ea a incetat cu desdvarsire" 3),
D. Comga ne-a ardtat cel in comunele
invecinate cu Turnu-Rosu, lemnul se
festeste" intreg, in diverse culori, apoi
se incrusteaza.
In tinutul Avrigului, din apropiere, in-
crestarea urmeaza dupa ce lemnul, cu-
- ratit de coaje, a fost expus fumului in.
ferbantat. In partile Bargaului, Branului,
etc., incresterea se executa prin deasa
apdsare cu tdiusul, fdr a scobi lemnul,
care apoi se freaca bdrbateste cu gra-
sime $i carbuni, pisati marunti, obtinnd
6.-Ne; 00 astfel podoabele de un splendid negru".
: Dupa metodul uzitat in frunia$a si
vits, marea comuna Poiana- Sibiului, cuibarul
si centrul mandrelor furci cu coarnele"
Mamie, acestea adesea se prepara cu
coarne cu tot, dinteo singura bucat de
-4-7;
lemn gi se zugravesc pe marginea spar-
turilor sau $i pe langa figuri", in cite
doud-trei fete. Drept podoabe se aplica,
and si and si numai pe alocurea fsii
lungi sau plant sau nasturi si flute de
metal, oglindioare de sticla, incrustari,
din metal varsat, zurgalai, etc." 4) (Fig. 29)
In Albumul lui Comp, se pot studia
si admira furci de tors cu sau fdral
coarne ; cruciulite si pristerne (prisnele),
adica rotite, Bate $i maciuci ; linguri ;
papware ; cruci ; capcele" (pahare sau,
cause cu coada). [Fig. 6],
Decorul este curat geometric. Sculptura nu se
face in relief, ci in adanc, adica crestaturi, cum
le numeste taranul.
1. Al. Tzigara-Samurca$, Muzeul neamului romanesc,
Bucuresti, 1909, fig. de la p. 11 si 13.
2. Aceste randuri au fost publicate in 1909,
3. D. Comsa, op, cit p. 3.
4, D. Comp, op. cit. p. 4,
 ARTA SI ARHEOLOG1A
23

Motivele mai des

intrebuintate sunt : ro
seta, cu petale sau in
forma de sfarleaza,
crucea ; frunza si floa-
rea stilizate ; perla ;
et
damierul ; tressa ; pre-
r cum si alte motive de
1
o inspiratie decorativ
uimitoare, cum sun t,
t'A de pilda, cele de pe
toiagurile de alun,
crestate de taranii din
jurul manstirii Aga -
pia din Moldova. [Fig.
30].
Muzeul scoalei de
Arte si Meserii din
Campulungul Bucovi-
nei poseda o colectie
E4 1 interesante de cause,
de cufarase, de lin-
27. Candelabru In lemn sculptat si vopsit din biserica din Voronet. s. XV-XVII,
Lustre en bois sculpt et peint de l'eglise de Voronet, XV-XV11 s, guri, de furci, de sfes-
nice, si alte unelte,
casnice de toiage, etc, si
crestate cu motive variate,
30. Toiag ta-
Muzeul Neamului Roma- ranesc lucrat
nese din Bucuresti are de la Manastirea
Agapia. 1933.
asemenea o serie de obiecte [Inedit].
casnice interesante. Atrag Baton de pay-
mai ales luarea aminte un san, travaill
au couvent
sfesnic de sezatoare, prove- d' A gapi a ,
nind din Transilvania, de 1933.

o forma curioasa, derivate dintr'un arc

intins cu sageata lui 1) ; o Mitt, numita
tron", crestata cu figuri de brazi 9; o
cola cu o toarta curioasa 9 ; o bill de
cioban, cu tresse frumoase 4); o lingura ;
un blidar, adus din Transilvania avand
crestata si data executiei lui, 1779, etc.

SCULPTURA DE LEMN SACRA.

Arta sculpturii in lemn in miniaturd,
care a dat in trecut atatea iconite, cruci
si engolpioane de o rara finet de exe-
cutie, a disparut aproape cu totul astazi.
Numai pe alocurea, se intalnesc rani a-
matori mai practicand aceasta arta., care
reclaind mult talent, gust, indemanare $i
o rabdare ingereasca,
1. A. Tzigara - Samurcas, Muzeul Neamului
Romeinesc, fig p. 14,
2, Ibid., fig. p. 15.
3. Ibid., fig. p, 16,
4, Ibid fig. p. 17.
5. Ibid., fig. p. 19.
29. Furci sculptate.Quenouilles sculptes. ( Album de Comsa).

www.dacoromanica.ro
 26 ARTA SI ARHEOLOGIA

0 deosebita mentiune merita lucrarile caluga-

rului Silvestru Urma de la manastirea Neamtu.
IndemAnarea i talentul salu caut sa reinvieze
gloria trecutului,
Iccnitele, cruciulitele si engolpioanele sale sunt
lucrAri interesante, executate cu mult gust si
fin*, -

Dam aici trei din operele sale : o iconita re-

prezentand pe Maica-Domnului cu Hristos in .
-
oliialiil
brate, avAnd inddrAt un decor arhitectural by- .r.,_...-;:, , ' "'C'

zantin, imitAnd modelele vechi (colectia manAs '----- . i ,)'

tirii Agapia) si cloud discuri, din care unul are -..... ....- . 4 ... .
,
:
.... ,
,

-,,,,q,,,,
sculptata in centru Cina cea de taina simplifi-
cata, iar cealalta pe Maica-Domnului in Platytera. Alin '''' ,,`
nOY
In chenarul acestor cloud discuri sunt sculptati
sfinti in picioare.
Regret cA nu pot da i figura unei alte icoane
de dimensiuni mai mari, care e opera de cApi-
tenie a calugarului Silvestru UrmA reprezentand
pe Sfantul Gheorghe omorind zmeul, Chenarul r
acestei icoane prezint calitAti deosebite deco-
rative : o serie de medalioane impletite sunt de-
-570;6W1
corate cu admirabile cruci alcAtuite din frunze r, )1,, tun ,

stilizate si din scene si sfinti, foarte bine

sculptati. 31. IconitA, lucrat de parintele Silvestru Urma
de la MAnastirea Neamtu, 1935. [Inedit]
Petite icone, sculpte du monastere de Neamtu 1935.

32, lconite sculptate de parintele Silvestru Urine: de la manAstirea Neamtu, 1935

Petites icones sculptes par le pere Sylvestre 'firma du mo-
nastere de Neamtu. (Collection du monastere d'Agapia),

MOBILE. bile fotolii, scaune, scdunele, mese, masute, bi-

rouri, cuiere, lAicere, paturi, canapele, cuiere,
Un stil special rcmAnesc de mobile s'a creat blidare, bufete, dulapuri, cufere, cufdra se, etc.
de cAteva decenii, izvorit din cel alobiectelor Sunt numeroase a telierele, care lucreaza mo-
de arta, pastrate in mAnAstirile si in bisericile bile sculptate in lemn de stil romAnesc, Nu toate
noastre, sunt recomandabile si de laudat. Exista insa si
Jeturile mai ales vechi au inspirat pe sculp- unele, care sAvArsesc lucrAri frumoase.
torii nostri in lemn. S'au aplicat motivele deco- Voiu mentiona pe cAteva din ele.
rative geometrice si florale pe tot felul de mo- La. manastirea Putna, este un atelier, care me- . . .
_

www.dacoromanica.ro
 ARTA $1 ARHEOLOG1A
rita sd fie incurajat, deoarece maestrii sai stint
calugari,
Dau cateva din operele lor, care se afla in
in colectia mea.
0 masuta, cu patru scaunele, din care cloud
7-1
33. Feta unui scaunel, ci.I.Iptat de calugArii mauls-
tirii Putna, 1932, [Inedit]
Face d'un tabouret, sculpte par les moines du
monastere du Poutna, 1932. (Collection 0, Tafrali).
34. Scaunel, lucrat de calugarii mangstirii Putna. unedit]
Tabouret travaille par les moines du monastere
de Poutna. [Collection 0. Tafrali],
cu manere inalte de o forma originala, Motivele
sunt florale, in care apar, crucea si steaua. Infa-
tisarea decorului este din cele mai placute, iar
executia indernanatec, [Fig. 33, 34, 35, 36, 37].
Un alt atelier, care da lucrari excelente este
cel al Scoalei de Arte si Meserii din Campulungul
www.dacoromanica.ro
27
Bucovinei. Sub directia d-lui Vasilovski, s'au
lucrat, mai ales in anul 1932, mobile admirabile
de maestrii coalei, Until din elevii lor, Emilian
Romaniuc mi-a executat cateva jeturi, care sunt
adevarate opere de arta.
35. Fata unui scatinel, lucrat de calugarii manes-
tirii Putna, 1932. (Inedit)
Face d'un tabouret, travaille par les moines du
monastere de Poutna, 1932, (Collection 0, Tafrali).
36. Scaun, lucrat de calugarii ma-
nstirii Putna, 1932, [Inedit]
Chaise travaillee par des moines au
monastere de Poutna, 1932.
Ele au doua forme deosebite 0 pereche are
:
infatisare de jet arhieresc, insa de forma pa-
trata. Toate suprafetele, din fata si din dos, sunt
acoperite cu sculpturi de stil geometric. Se ad-
mira la ele bogatia impletiturilor i fineta exe-
 28 ARTA SI ARHEOLOGIA

1.-orrv,r Au, .er";

:k 1

4.4
A

go'

1.

37. Fata unui scatinel, lucrat de calugarii

mfinAstirii Putna, 1932. [Inedit]
Face d'un tabouret, travaill par les moines du
monastere de Poutna 1932. (Collection 0. Tafrali).

39. Spatele unui jet, lucrat .de elevii $coalei de Arte

si Meserii din Campulung (Bucovina) 1931. [Inedit]
Le dos d'un fauteuil, travaill par les leves de
l'Ecole des Arts et Metiers de Lampulung (Buco-

'
vine) 1931, (Collection 0. Tafrali).

4 ..., .kZ% :tr . ,----.-..fs, .. - -N

, =3:7 -., lo (...,,S,_....

..i.i-i... i, ..,..-(4-
4---Zi`N=,(7----
NLI,s-,;(..\,...,, :-.."1.. \ r Li/
'''S _
11/4._,, ..,_
_ -
iftiar-
A

...1
.1 12 :,\,;,. \ ..A.;,.......\,;. rv:,,. \.N...,;,.,t,:.;:k.,,,,--\.,,,,N, \ ji ,1
s)N1
,..ci
...,--...

(N;
l'ki
- ,
.
1.4. ...7.4 3,4 .1...i
-- Vc1/47.7.j... 6,7,k
t.-. ,- \
0

,_,. '
I.L,';..., 1,--r-7-
"ejs -'," . _ 2.77-....,,, ... .

t
t tif -
......n; I I f

I
I'
j ii. T. .1-, ^.1.7 .

IC ,...4,...6......

2
,..,''-.
ii 1 it......1-' T.:7, 7::1.11.1

:-..
1

10
iC...-
i I,

ri
,....
51,,
-
' "..... 1
%I ..

--.-,-N ---
2 .__.44,-,-:- --- '-----1-4\*.__4-- ''N 4
1, 47"-_,----'------..\ ly!7`4t,

1,111
.
38. Spate:e unui jet, lucrat de e!evii Scoalei de Arle
si Meserii din Campulung. 1931. [Inedit]
Le dos d'un fauteuil travaill par les 616-yes de
l'Ecole des Aits et Mtiers de Campu'ung
[Bucovinel 1931. [Collection 0. Tafralil,
IL
;
40. Spatele unui jet, lucrat de elevii $c oalei de Arte
si Meserii din Campulung. 1931.[lnedit]
Le dos d'un fauteuil, travaille par les leves de
l'Eco'e des Arts et Mtiers de Campulung
[Bucovinel. 1931, [Collection 0. Tafrali].

www.dacoromanica.ro
 ARTA SI ARHEOLOGIA 29

et.
LAdith, lucrath de elevii $coalei d Arte i
41.
Meserii din Campulung. 1931. (Inedit)
Petit bahut, travaill par les lves de l'Ecole des
Arts et Mtiers de Campulung (Bucovine). 1931.
(Colection 0. Tafrali).
palatul regal din Bran, Manerele ins
la ea sunt mai elegante, mai fine si
acoperite cu motive sculptate, pe cand
la model ele sunt netede, Toate su-
prafetele si la aceasta Mita sunt
impodobite cu tresse cu linii in zig-
zag si cu alte impletituri de un elect
decorativ din cele mai placute, [Fig. 41]
Nu mai putin interesant este ateli-
erul $coalei de Arte si Meserii din
orasul Roman.
Maestrul Dumitrache, care il con-
duce, este tin artist desgvarsit, El si
elevii lui lucreaza nu numai mobile
in stil romanesc, dar si obiecte de
arta in lemn. Am putut admira, in
1933 intre altele, pasari si corpuri o-
menesti, sculptate in lemn, avand toate
calitgtile unor opere de arta, demne
s figureze in cele mai artistice ex-
pozitii.
Dam aici doug lampi de birou, lu-
crate de insusi maestru Dumitrache.
Una, sculptata in stejar, reprezinta o
troit, de o rara eleganta in linii si
de o executie foarte find. Motivele
sunt luate din stilul geometric : tresse

cutiei. Rose le, imbelsugat ornate, stint

incadrate de un chenar sculptat cu
o tressa in zig-zag. Partea de sus, se
terming cu cloud cruci la colturi, a-
vand intre ele o serie de trei semi-
cercuri cu o impletitura de panglici.
[Fig. 39, 40, 45, 50],
Manerele acestor jeturi sunt acope-
rite cu o serie de frunze suprapuse
de un frumos efect decorativ.
Cealalta pereche de jeturi, prezinta
o forma si mai interesanta. Speteza,
cu partea centrala lucrata in a jur,
este mai ingusta de cat partea pe care
se seade. Si la ele, toate suprafetele
sunt sculptate in chip superior, dar
cu motive mai mult florale. Chenarul
spetezei este ornat cu frumoase entre-
lacuri, ca si picioarele, fine si elegante.
In centrul spetezei, se admira o fru-
moasa rosa ajurata, sustinuta la colturi
de trei fasii de raze, [Fig. 38, 51].
AM forma, alit rnotivele decora-
tive, cat si executia sunt deosebit de 42. Partea superioara a unei lampi de mash, lucrata de maestrul
Dumitrache de la $coala de Arte si Meserii din Roman 1934.
frumoase. [Inediti'
0 Mita, lucrata in acelas atelier, Partie suprieure d'une tairpe de table, travaille par le
maitre Dumitrache de l'Ecole des Arts et Mtiers
imiteazg un model, care se gaseste la de Roman, 1934. [Collection 0. Tafrali].

www.dacoromanica.ro
 30 ARTA $1 ARHEOLOG1A
F"

duble in zig-zag, cr uci le-

gate intre ele cu fire fine,
rose in care sunt sapate
traditionalele initiale IS HR
NIKA = Iisus Hristos Nica
(invinge), Acoperisul, sub fleP cr ,

care se Oa cloud becuri e - .`

za-
lectrice disimulate, este i-
mitat dupa modelul caselor
'az.=
sau al portilor tarne$ti, 1,49 I
r

[Fig. 49]. IS;

Aceasta lampa-troit. a a- -4
fost mult admirata de steal-
inii cunoscatori in arta. 1,1

Cealalta lampa este lu-

crata in lemn de par, de
o foarte placuta culoare ro-
siatica [Fig. 42, 43],
Piciorul, proportionat bi-
ne, este impodobit cu tresse.
Acoperamantul, in forma de
piramida octogonala, are o
infatisare de o rara ele-
ganta. Fetele triunghiulare
sunt ornate cu o impleti-
tura de flori de o gratie
deosebita. Executia este de-
savarOta i face cinste ar-
tistului. -
La Iasi, atelierul maes-
trului Stoica lucreaza cu
deasebita sarguinta i da
opere, de o executie in-
demanateca si de forme in-
teresante. Motivele decora-
tive sunt sau curat geome-
trice sau florale, la care
apare cateodata si o cre-
atie proprie meritorie, in-
clinat spre modernism.
Din numeroasele World, 43. Lampa de birou, lucrata de maestro] Dt mitrache la $coala
de Arte si Meser;i din Romeo, 1933. [Inedit)
raspandite in mai multe Lampe de bureau, trayaille par le maitre Lrmitrache de
case, care prefera altor mo- l'Ecole des Arts et Mtiers de Ream 1933.

'arrerr`- .

ar
Pro,/ dr>.
...
.- 1.*-1/21 ."..,.._.
. i
.
1

.
I
A.
11 erorr....,,_
Ir. I
fc'
nia ;

44. Ulcer, lucrat de maestru Stoica de la 5c3ala de Arte si Meserii din Iasi. 1933.
Bahut travaill par le maitre Stoica de l'Ecole de, Arts et Mtiers de Jassy. 1933.
[Collection de M. P. Dragamiresca, professeur a la Facult de Droit de Jassy].

www.dacoromanica.ro
 ARTA SI ARHEOLOGIA 31

ors,

l'44.1 t

L.&
Nit
t
VT

."."V"fl."'7."""*".7"*"""lErrItTT.MP
ZZZz,'

.1/4
N."
-641-biN"-
^-

.`P A-`"
st,-
4

INar.
0.7-4
1 ;

, A: : 1 r -;,.

r-.

N
, A '
._ Oftir",
:

.1
"tetez,,g,
,
^Oh'. .

45, Spate le unui al doilea jet, lucrat de elevii scoalei de Arte

si Me3erii din Campulung [Bucovina] 1931. [Inedit] 47. Masuta lucrata de maestrul Stoica
Le dot d'un autre fauteuil, travaille par les lves de l'Ecole de la $coala de Arte si Meserii
des Arts et Metiers de Campulung [Bucovine] 1931, din Iasi, 1933, [Inedit]
(Collection 0. Tafrali). Petite tab'e travaillee par le maitre
Stoica de l'Ecole des Arts et Metiers
de Jassy, 1933.[Meme collection].

OD

46, Disc sau tava, lucrat de Mircea Hlusac, eiev 48 MasutA scundg, lucrata de Victor Maftei
al liceului National din Iasi. (Inedit) din Vaslui, 1935.[Inedit]
Plateau, travaille par Mircea Hlusac, eve du Petite table basse, travaillee par Victor Maftei de
lycee National de Jassy 1935.[Collection 0, Tafrali]. Vaslui, 1935, [Collection 0. Tafrali).

www.dacoromanica.ro
32 ARTA $1 ARHEOLCGIA

r.
..

n
'7.1tr ' Yr,`r
Am 4 I. I
,

P1-1- 1.1
, Mill.
4 - I
4> 1>
.

s.,..,...,.....,

> 7 4\ ,> 1 r
/ 4 a 3 I ;4 ; 3 - 3.
) p r ;

49. Lampa In forma' de troi[a, lucrata in atelierul maestrului

Dumitrache de la $coala de Arte si Meserii din Roman. 1933.
Lampe de bureau en forme de troitsa", travaillee dans l'atelier
du maitre Dumitrache de l'cole des Arts et Metiers
de Roman. 1933. [Inedit]

www.dacoromanica.ro
 ARTA $1 ARHEOLOGIA 33

0,4U, :404=

<
V,N-\....,\->s\ \N. :. NZ. V; -.Ns', )Y.P,i, '

If

50, Jet lucrat la $coala de Arte i Meserii din Campulung

(Bucovina), 1932. (Inedit)
Fauteuil travaill dans l'atelier de l'Ecole des Arts et Metiers
de Campulung (Bucovine) 1932.

www.dacoromanica.ro
34 ARTA SI ARHEOLOGIA

. I..- in e

fli

eA
l
T "r'r''..
,

air7='

. ,

,.....1
il

n......... L __ p,,.._.

. _-
---6---
k -2_ .-----1_,z..7.--"N

ag.
S

,
7

n
41,
-

51. Jet, lucrat la $coala de Arte si Meserii din Campulung

(Bucovina) 1932. [Inedit)
Fauteuil, travaill dans l'atelier de l'Ecole des Arts et Mtiers
de Campulung [Bucovina]. 1932,

www.dacoromanica.ro

bile pe cele de stil romanesc, dam aci
un Weer si o masuta. [Fig. 44, 47].
Primul este impodobit cu motive geometrice
si motive florale. Toata latura principala este
'=ieialfraV
da.
7.
ti.F.7117MCNT
28. Ornament din stranele bisericii Sf. Nicolae din Brasov. S. XVIL(Inedit)
Ornement des stalles de l'eglise Saint-Nicolas de Brasov. XVII-e s,
acoperita de un sir de arcaturi, cu arcuri poli-
lobate, razamate pe colonete angajate in forma
de spirala. In centrul arcaturilor, se vede un
motiv stilizat de o infatisare originala,
n6):V.1;4
k/
;rd.> .:M%719* ,V19712,
y .
* 7
, maine.
52. Fata unei mAsute scunde, lucrat de Victor
Maftei din Vaslui, 1935, [Inedit]
Face d'une petite table basse, travaille par Victor
Maftei de Vaslui. 1935. [Collection 0. Tafrali),
Masuta este acoperita de crestaturi. Fata oc-
togonala prezinta o rosa, inconjurata de mai
multe cercuri de torsada si de tressa. Restul
este acoperit cu rose, inconjurate de tresse.
ARTA $1 ARHEOLOG1A 35
cloud : Atelierul scoalei de Arte si Meserii din Vas-
lui a produs un bun sculptor in lemn, pe Victor
V
Maftei, orf an de razboiu. El are o mare inde-
manare in executie. Masuta, pe care o repro-
ducem aici, este de forma scun-
da, o imitatie dupa cele de stil
musulman. Pe fata, la mijloc, se
vede sculptata o frumoasa rosa,
iar chenarul este impodobit cu
motive florale foarte stilizate,
Stejarul lustruit a capatat cloud
nuante frumoase de culoare, care
scoate in chip placut in relief
sculpturile mobilei. [Fig. 48, 52]
Arta sculpturei in lemn a a
tras pe multi tineri, cari, bizuiti
pe talentul si vointa lor, fara a
fi primit o in vatatura sistematica
117'' _ .
GIG .:.)
5
au reusit in incercarile lor si
nu rare ori ne-au dat opere fru-
moase.
Unul din acesti amatori este
Mircea Hlusac elev al liceului
National din Iasi. El exceleaza
in crestaturi in stejar sau teiu
la obiecte thici, cufarase si tevi. Motivele si le
creiaza singur si sunt de o frumoasa inspiratie.
Executia nu lasa nimic de dorit. Figura reprodusa
aici a unei tavi, da o idee de realizarile acestui
Varian (Fig. 46).
.IAAAAAA
Sculptura in lemn, incurajata de public, ar
putea sa ne dee lucrari onorabile, distinse si
chiar capo d'opere. Din nefericire, aceasta arta
se comercialiaza din ce in ce mai mult si se
compromite. Publicul, de altfel, in majoritate,
prefera stilul ultramodern al mobilelor de linii
curioase si excentrice, de la care orice orna-
ment este exclus. Acest stil tinde sa indepar-
teze, atat in Franta, cat si la noi, arta decora-
ti va sanatoasa, inlocuind-o cu un una de un
gust deochiat, care insd, c. orice psihoza tre-
catoare, nu va dura cleat un scurt timp,
C. Tafrall
qTrTri, 7
Rsum : La sculpture en bois rou-
Elle n'est qu'une branche de la sculpture by-
zantine. Elle a subi cependant deux influences
principales celle de l'art musulman et celle de
la Renaissance italienne.
L'auteur tudie la sculpture ancienne et la
sculpture contemporaine roumaines. Il passe en
revue les diffrentes categories des oeuvres sculp-
teas : iconostases, portes royales, candelabres,
www.dacoromanica.ro
 36 ARTA SI ARHEOLOGIA
meubles religieux (sieges, stalles, pupitres, etc.).
Les croix, les engolpia, les petits triptiques
aux icones en miniature en sont excepts, car
ces menus objets d'art n'ont pas t generale-
ment sculpts dans le pays et par des artistes
nationaux.
Les portes royales de Cotmeana et de l'eglise
de Turbati, pres de Snagov, datant du XV-e
siecle, sont les plus anciennes oeuvres sculptu-
rales de l'art roumain.
Parmi les iconostases, ii y en a de fort beaux.
Les plus remarquables se trouvent dans l'glise
du monastere d'Arnota en Valachie et dans
l'eglise Saint-Georges qui s'eleve dans la cour
de l'archevech de Jassy. Tous deux datent du
XVIII-e sicle, .(:. , Les motifs geometriques alternent avec les
La decoration des iconostases roumains ap-
partient au style geometrique et floral byzantin.
Elle se compose de rinceaux, d'entrelacs, de
feuilles de chne ou de vigne stylises, de
fleurs surtout de marguerite et de roses. Ce der-
nier motif est une influence de Fornementation
musulmane. Le raisin et le fruit du mais ap-
paraissent assez souvent. Le mails, introduit
pour la premiere fois en Valachie par le prince
$erban Cantacuzene a la fin du XVII-e siecle,
figure parmi les motifs dcoratifs de l'iconostase
de l'eglise de Cotroceni, oeuvre du XVII-e
siecle, conserve aujourd'hui au Muse National
des Antiquites de Bucarest,
Dans cette riche decoration se mlent souvent
des animaux, tels que le cerf et le lion, ou des
oiseaux, surtout l'aigle, a une ou deux fetes,
embleme byzantin, que les vovodes ont hrit,
embleme surtout de la famille des Cantacuzenes,
branche valaque.
Les candelabres en bois sculpt sont tres nom-
breux en Roumanie. Leur forme rappelle celle
des candlabres de la Renaissance italienne, Ce-
pendant certains motifs dcoratifs les rappro-
chent du style byzantin, entre autres l'aigle
bicphale et les elements geometriques. A cette
categorie appartiennent les candelabres de l'-
glise du monastere de l'eglise de Vieros et sur-
tout les curieux exemplaires de reglise du mo-
nastere de Galata (Jassy), travaills a la fin du
XVI- e sicle sous le regne du prince moldave
Pierre le Boiteux (Petru $chiopul), dont on con-
nait les relations tant avec l'Orient qu'avec
l'Occident.
_ :
www.dacoromanica.ro
,
Parmi ces oeuvres d'art de style import, se
distinguent les candlabres et les lustres des a
l'invention des artistes locaux. Le lustre, en bois
sculpte et peint de l'eglise du monastere de
Voronet n'est qu'une copie du lustre en bronze
forge de l'eglise Golia (Jassy), sur lequel on
lit les initiates du prince Vasile Lupu, qui a
regne en Moldavie entre 1634 et 1653.
Le candlabre de l'eglise Arbore de Bucovine
de forme paralepipeclique date du XVI e siecle.
Les sieges princiers et episcopaux conserves
dans les eglises roumaines quelques-uns dans
les muses sont dignes d'intrt. Leur riche
ornementation rappelle le style byzantin et par-
fois l'art musulman,
motifs floraux. C'est le style composite. Mais
certains sieges sont ornements soit de dessins,
fort riches, geometriques, soit de motifs floraux
rehausss d'animaux. Le premiers appartiennent
au style byzantin, les autres au style byzantino-
mutulman.
On remarpue surtout trois sieges, vritables
bijoux en bois sculpt. L'un est conserve a l'-
glise de Moldovita en Bucovine ; un autre pro-
venant de l'eglise du monastere de Pobrata (dis-
trict de Botosani) fait partie des collections de
l'Ecole des Beaux-Arts de Jassy. On croit etre
les trnes du prince moldave Pierre Rares (pre-
miere moiti du XVI-e sicle) ; un troisieme se
trouve dans l'eglise de Golia a Jassy. Sa deco-
ration rappelle Fart musulman, Au fond du siege,
est peint a l'huile le portrait du prince Vasile
Lupu qui a fait don a l'eglise, erigee par lui, de
tout son mobilier du meme style.
La sculpture en bois contemporaine a pris en
Roumanie une tres grande extension. Un style
particulier de meubles, dit religieux, s'est cr,
Un grand nombre d'ateliers travaillent un peu
partout. Les plus intressants sont installs aux
monasteres, surtout a celui de Poutna et dans
les Ecoles des Arts et Mtiers
1
Leurs oeuvres sont parfois remarquables. On
y admire la riche decoration, imite de l'ancienne
ou creee, mais dans le mettle style, Foriginalite
des formes et notamment l'exactitude et la fi-
nesse de l'excution. On est en droit de dire
que les Roumains ont russi a crer un style
de mobilier, propre a eux, inspire de leur art
ancien,
 SUR L'ORIGINE ET L'EVOLUTION
DU LOROS IMPERIAL.
Parmi les insignes impriales byzantines les
plus souvent rencontres, le loros a sans doute
connu une vogue ininterrompue jusqu'aux der-
niers temps de l'Empire, C'tait une longue
cha rpe en fils d'or, orne d'innombrables
pierres prcieuses, que les empereurs mettaient
par dessus leur tunique 1),
4
> .
. 'ta.=
, I 314
_ . .
53, Constantius et Cesar Gallus. (D'aprees J. Strzygowski, Kalenderbilder von
354. PI, 34, 35)
On rencontre pour la premiere fois ce nom
chez Lydus, dans son trait sur les magistrats
on il dcrit le costume porte par Justinien le
jour de triomphe sur les Vandales 2), Cependant,
1, J. Ebersolt, Les Arts somptuaires de Byzance, Paris,
1923, p. 74. Cf. aussi Du Cange, Gloss, ad script, rn. et.
inf. Gr. s. v, 2.Ctii:og ; Idem, Gloss, ad script, m et inf,
Lat. s. v. lorum.
2. Ioannes Lydi, De makistratibus populi romani libri
www.dacoromanica.ro
jusqu'an VI- e s, le loros avait subi toute une
evolution, dont il seralt, je crois, intressant
de suivre les tapes.
A l'origine, le loros derive de la trabea tri-
umphalis, une des dernieres variantes de la
toge romaine, porte par les consuls le jour de
leur processus consularis.
2171.'Fgai-C,077;74
1 \
,..;
.a-n
P.1111.11.1X
En Orient, cet habit triomphal tait de beau-
coup plus richement dcor, de mme que le
gout pour l'elegance de l'habit et de la couleur
avait donne une plus grande impulsion au chan-
gement de la mode. C'est un bon exemple que
le costume porte par Constantius II et Cesar Gal-
fres, II, 2. Ed. Teubner, Lipsial, 1903. cf. aussi, un peu
plus haut dans le mem chapitre, la description du cos-
tume, qu'il attribue par anachr3nisme a Jules Cesar.
 38 ART
lus sur le Calendrier de 354 1) (Fig. 53), La tra-
bea des Gallus est orna de figures humaines,
ce que nous rencontrerons plus tard de nouveau
a Constantinople.
Ce n'est pas d'ailleurs pour la premiere fois
qu'un habit antique a subi une pareille evolu-
tion. L'orarion ecclesiastique nous of fre une au-
tre preuve, qu'une etude assez rcente a essay
de nous la presenter 2).
Partie importante du costume d'apparat des
derniers consuls romains, la trabea nous montre
mieux le changement qu'elle subit sur les dipty-
ques consulaires, tout rcemment runis par
l'excellente publication de Delbrueck 3). L'artiste,
sou vent inhabile, a pourtant russi a tracer le
costume du consul, dont il voulait reprsenter
ie portrait d'une maniere assez exacte. C'est
ainsi que de la trabea liumphalis on arriva,
durant une prriode qui occupe tout le V-e s.
et une partie du VI-e, a la forme a peu pres
definitive du loros imperiaL
C'est certain a present que la toge des der-
niers temps romains avait change de forme. Ce
n'tait plus cette piece demi circulaire d'etoffe,
qu'un savant arrangement lui rendait des si am-
ples plis. W. Meyer 4) a prouv que cette toge
triomphale, la trabea, avait deux parties bien
distinctes : la toge proprement dite, qui'a l'po-
que classique, tout en voluant elle aussi, et,
d'autre part, une bande troite longue d'environ
3 m,, qu'on mettait sur l'paule gauche. De
ses deux bouts on ne lui voyait que celui
d'en face, les monuments ne montrant que beau-
coup plus rarement des personnages vus du dos
ou d'un profit plus accentu. Cependant il a
irouv deux exemplaires qui nous permettent
devoir ce deuxieme bout : un bas-relief de l'arc
de triomphe de Constantin et un des snateurs
reprsents sur le diptyque de Probianus.5) (Fig.54).
Du meme avis ont t J. Strzygowski 6) et plus
1, J. Strzygowski, Kalenderbilder des Chronographen
vom Jahre 354 (dans Arch, Jahrb, Erganzungsheft I 1888).
2 T. A. 2(ocr,oloy TO d,ociotov Tot') taxvou lv
rt-fi avacatxid exa 'vice 'Eirtailyovrxii 'Enewteig Tfig
Ckaoyotijg .27xoki7;g.
i. V. Delbrueck, Die Consulardiptychen und verwandte
Denkmiller, Berlin-Leipzig, 1929.
4. W. Meyer, Zwei antike Elf enbeintafeln de K. Staats-
bibliothek in Munchen, p. 11, dans Abhandl, der phil.-
philol. Classe der K. bayer, Akademie der Wissenschaf-
ten, 15. B., Mnchen, 1879,
5. Ibidem, p, 23-24. cf. aussi, G. Bloch, article consul
dans Daremberg et Saglio Dictionn. des Antiquites, I, 2,
p. 1479.
6. Compte-rendu sur l'tude de Wilpert, dans Byz.
Zeitschrift, 8 (1899).
www.dacoromanica.ro
SI ARHEOLOGIA
rcemment encore R. Delbrueck '). Pour Wilpert 2),
cette bande verticale est tout ce qu'il reste de
la toga picta ; ce n'est plus qu'un accessoire or-
nemental, ajust par-dessus la tunique.
Ce qui nous intresse c'est l'existence de ces
deux elements distincts. Sans l'admettre ce se-
rait en vain qu'on chercherait sur les monuments
54. Bas-relief de l'arc de Constantin
a Rome et du diptyque de Probianus
(D'apres Daremberg et Saglio, Dict.
des Antiquites. fig. 1914 et 1915)
l'explication de di verses parties du vtement,
parcequ'il y a toujours non seulement deux bouts,
mais trois, sinon quatre, comme c'est le cas des
figures que nous y reproduisons, ce que vraiment
serait absolument impossible. II nous reste a voir
si cette bande d'toffe tait indpendente et
formait un quatrieme element du costume ou
tait cousue sur la tunique suprieure. Les mo-
numents n'ont rien a nous apprendre sur cet
detail, Pour Meyer 3) c'est le dernier cas, Ii y
trouve tine analogie avec le latus clavus de la
tunique senatoriale. L'analogie est sans doute pos-
sible, mais cette bande, meme dtache, tait con-
sidere comme un element dcoratif de la trabea,
parceque plus tard le loros byzantin ne sera
plus qu'une combinaison de ces deux elements.
Les textes contemporains ne nous donnent
pas le nom exact de ces deux parties de la toge
.
consulaire. Quant a ceux de superhumerale, o-
mophorion, pallium contabulatum, qu'on a pro-
pose de nos jours, bien qu'employs pas les
contemporains, ils n'ont pas une signification trop
precise 4). Anticipons qu'au moins celui d'omo-
phorion, meme si on l'avait donne a cette lon-
gue et troite piece, n'a pas longtemps garde
1. Op. cit. p. 45,
2. J. Wilpert, Un capitolo di storia del vestiario, cf.
aussi, C. Albizzatti, L'ultima toga, dans Riv, ital. di num.
v. 45 (1922) pp, 69-92 ; C. F. Ross, The reconstruction
of the later roman toga, dans Am. Journal of Arch, v.
XV. (1911) p. 24.
3, Op. cit. p. 24-25.
4. Pour Lycks, De magistr. II, tait une eAct*eig.

cette signification. Le fait que plus tard, dans
le monde byzantin, l'omophorion ou le mapho-
rion tait un leger voile, . dont les femmes se
couvraient les epaules, tandisque cette partie du
vetement, qui seule restera de la trabea, ayant
a peu pres la mme forme, porte le nom de
loros, est assez significatif.
Sans avoir la prtention d'avoir resume toute la
longue discution qu'a suscit la dernire toge",
pour employer l'expression d'un archeologue de
nos jours 1), ces elements taient necessaires a-
ammo:Wow -causeemnosesermegnmseemAr
0 - ----...,:mvok
1 E
1
..
....
.,- --'
.4.
J
t=
!JP.
=.
,
f:6
t
PA; _
55. Diptyque consulaire (Non date
environ 435 ap. J. Chr. ?), Rome.
(D'apres Delbrueck, Consular-diphy-
chen, pl. 37).
vant de eommencer l'esquisse de cette evolution
qui fera de la trabea triumphalis un loros im-
perial.
Parmi les diptyques non dates, celui que Del-
brueck prsente sous le No 37 (environ 435 ap,
J. Chr,?) aujourd'hui au muse de Bourges, nous
parait montrer un des premiers exemples d'une
1. C. Albizzatti, op. cit. passim.
ARTA SI ARHEOLOG1A 39
toge dont les draperies forment une bande verti-
cale de plis. Plus tard cette bande sera dta-
che (Fig, 55).
Assis sur un trne et portant le sceptre et la
mappe, le consul est acompagne par deux licteurs.
Dans le registre infrieur, une scene de chasse. Le
portrait du battant droit du diptyque a les lig-
nes du costume plus distinctes. Du balteus part
une large bande de plis, qui descent par-des-
sous le sinus de la toge. Elle est formee par
une partie de l'toffe, qui couvre le bras droit,
passant ensuite au dessous du balteus. C'est
done un simple pan de la toge. L'toffe qui en-
veloppe le bras droit se continue par un large
sinus couvrant le pied gauche au lieu du droit,
Les nombreux plis du costume paraissent indi-
quer qu'il ne s'agit pas d'une trabea triumpha -
lis. beaucoup plus raide par la nature de ses
ornementations. De meme que le diptyque de
Constantius III (c. 417), celui-ci encore ne fut
probablement pas execute a Rome 1),
Quant a son poque, la question est p us difi-
t cille. Le seul element qui, d'apres Delbrueck,
L nous permet une datation aproximative ce serait
justement le costume 2), 11 croit donc par le
rapprochement qu'il fait entre le costume du
consul et celui porte par Aspar et son fils,
' --- Ardabur, sur le Missorium de 434, qu'il serait
de la meme poque.
Le rapprochement qu'il fait entre ces deux
representations, essayant ainsi une datation,
meme aproximative, ne nous parait pas justifi.
Une confrontation un peu plus approfondie nous
montre quelques differences et non des plus
insignifiantes entre les costumes ports par ces
diverss personnages.
Le Missorium d'argent d'Aspar (fig. 56), au-
jourd'hui au muse archeologique de Florence
(No. 35 chez Delbrueck), reprsente le consul
Aspar, portant le sceptre et la mappe, et son
fils, Ardabur le jeune, prteur en 434. Tous les
deux sont flanques par les divinits des deux
capitales de l'Empire, Rome a droite, Constanti-
;
nople a gauche. Das les medaillons, Ardabur et
Plinta, consul en 419 3),
Aspar et son fils portent des tuniques et des
larges cclobia. Par-dessus ces deux pieces cha-
cun a une trabea triumphalis, avec des legeres
traces de decoration, 0 y voit anssi une bande
verticale qui monte jusqu'au balteus, Un ample
sinus couvre le pied droit, permetant nanmoins
de voir le bout infrieur de ( ette bande, deta-
chee de la tunique et de la trabea.
1. Delbrueck, op. cit. p. 161.
2. Ibidem, p. 160,
3. Ibid. p. 155.
www.dacoromanica.ro
 40 ARTA SI ARHEOLOGIA

Le rapprochement entre le costume porte par la bande qui passe par-dessous le sinus et le
Aspar et son fils et celui porte par le consul balteus, montrant en mme temps un pan sur
du diptyque antrieur n'est donc plus possible. l'paule gauche. Le sinus lies large, couvrant
D'apres le caractere du costume, le seul element entierement le pied droit, retombe ensuite sur
datable, ce diptique est plus ancienseul, peut-tre le bras gauche. Dans le registre inferieur, a droite
du commencement du IV-e s, Ce serait donc un on voit admirablement l'autre bout de cette
des premiers indices de cette evolution. Des bande, pendant derriere comme une charpe.
amples plis de la toge on a pu arriver a une Sur un autre diptyque, aujourd'hui au Ca-
bande dtache, comme nous l'avous vu sur le binet des Mdailles [fig. 58, No. 3 chez Del-
Missorium d'Aspar et sur d'autres monuments brueck], tout le costume est orn de nombreu-
plus anciens encore. ses decorations, Le consul Felix [428 ap. J,
En effet, le diptyque de Probianus, vicaire de Chr.], portant la trabea triumphalis, a la main,
la ville (environ 400 ap, J. Chr), nous montre droite sur la poitrine, tandisque l'autre tient le
plus clairement encore comment avait volu la sceptre. Pardessous la balteus et le large sinus,
on y volt la bande ou.l'charpe,
qu'on peut suivre jusqu'a l'epaule
gauche.
Plus richement dcore et plus
raide en mme temps est la tra-
st'jfir
bea porta par Boethius, sur un
diptyque No. 487, ajourd'hui au
muse chrtien de Brescia [fig.
59. No. 7 chez Delbrueck]. Tout
le costume est orn de rosace3
inscrites dans des quarrs et des
cercles. On voit sur sa tete la .
couronne etrusque de triomphe.
Il est habill d'une tunique et
d'un large colobium. La trabea
a un ample et lourd sinus, qui
prsente a peine quelques plis.
,,, ....-1
,
Toujours au dessous du sinus et
; .

k, f;4 .11,6i Li
r4",,tattre- <-_-C,
)...,"-
'.. ) 3'. 1 I du balteus il y a la longue bande,
' .;,,
Irm.v.iiiticr
,t ?e,;,r's "."":;'- visible jusque sur l'paule droite
ca-
? , '
4 y or, qui parait avoir la meme forme,
. . %'' i - f. ') '',". I : ..

"I
_33
Tous les diptyques que nous
x 4`

T reproduisons ici et dont nous

, / , A -0 avons essay la description, pro-
g i;:ct
viennent de la partie occiden-
4....).AZZOirtors.mus. uazz , tale de l'empire. Bien qu'on ne
16.1 ;"?.4441ki:"'W:c
puisse determiner une separation
56. Missorium d'Aspar (434 apr. J. Chr.). (D'apres Delbrueck, nette entre les produits orien-
op, cit. pl. 35).
taux et occidentaux de ce genre,.
forme du costume, (fig. 57, No. 65 chez Del- ii ya pourtant quelques elements distinctifs.
brueck). Dans le registre suprieur, le vicaire Certainement, on pourrait expliquer ces diffe-
est assis sur un trne. Pres de lui il y a deux rences, en partie du moins, par le temps, les
jeunes scribes, ses tachygraphes. Dans l'autre diptyques o cidentaux arrives jusqu'a nos jours
registre un vaste encrier, signe de sa fonction tant du V- e, s. tandisque ceux des regions
et deux orateurs, flicitant sans doute Probianus, orientales sont du VI-e s, La mode du vetement
comme leurs gestes semblent l'indiquer. passait sans doute d'une region a l'autre. Ce-
Probianus, de meme que les orateurs, est ha- pendant, ces differences n'existent pas moins,
bine de la toge snatoriale, tandisque les tachy- indiffrement de l'epoque qui les a produites.
graphes portent l'habit commun. Les mmes En effet, si l'on compare la trabea des consuls
personnages sont represents sur le battant gau- occidentaux avec celle porta en Orient, c'est-
che du diptyque habills des chlamydes. a-dire a Constantinople, on pourrait dire qu'elle
On remarque bien sur la toge de Probianus se caractrise par un ample et lourd sinus, qui

www.dacoromanica.ro
 ARTA SI ARHEOLOGIA 41

couvre tout le pied droit, par un balteus qui tandisque le sinus, bien plus petit, retombe sur
semble plus large et form des plis plus grands le bras gauche. ,
et par une bande, qu'on arrange toujours sur Sans presenter des grandes differences, les
l'panle gauche. Au contraire, sur les diptyques
orientaux, comme nous le verrons tout de suite,
le sinus devient de plus en plus troit, de meme
que la bande et le balteus. Ils ne prsente plus
des si amples plis, tandisque la bande passe de
l'paule gauche sur la l'paule droite.
Parmi les nombreux diptyques d'Arobindus,

t;
We? 47e,

53. Diptyque de Felix (428 apr. J.

Chr. Rome). (D'apres Delbrueck,
op. cit., pl. 3).

t t4S-StEl-

57. Diptyque de Probianus (enyiron ,

400 apr. J. Chr.), Rome. (D'apres

Delbrueck, op. cit., pl, 65).

consul a Constantinople en 506, celui du muse

de l'Ermitage a les lignes du costume plus dis-
tinctes [fig, 60, No. 12 chez Delbrueck]. Sur le
riche colobium, dcor des feuilles de laurier et
des quarrs inscrits dans des cercles, ii porte une
trabea deja moins ample et rendue encore plus
raide par ses nombreuses decorations. La bande 59. Diptyque de Boethius (437 apr.
est arrangee cette fois-ci sur l'paule droite, J. Chr, Rome). (D'apres Delbrueck,
op. cit., pl. 7).

www.dacoromanica.ro
42 ARTA SI ARHEOLOGIA

60, Diptyque d'Areobindus (506 apr-

J. Chr. Constantinople, (D'apres Del-
brueck, op. cit pl. 12). A gauche, Paris
Cluny ; a droite, Ermitage.
62. Diptyque d'Anastase (517 apr. J.
Chr. Constantinople).
(D'apres Delbrueck, op, cit. pl. 20)
A gauche I Victoria and Albert Museum
(London) ; a droite, Antiquarium [Berlin)

:"`

itiLvg
ANOVAIlk .

4111
r,ft23"-as.114.10^'WV,,,,

mutiumufiRM V0,7111IIVAtitP
111111111111111'
63. Deux saintes Detail de la Redemp-
tion, Miniature du Ms. Gr. 510 Bibl.
61. Diptyque d'Anthemius (516 ap. NatHomelies de Gregoire de Na-
J Ch.) Constantinople. (D'apres ziane, (D'apres Ch, Diehl, La peint
Delbrueck, op. cit., pl, 17). byz, hl XXXV)

www.dacoromanica.ro
 ARTA SI ARHEOLOGIA 43

deux diptyques qui suivent sont interress ants par La raret des monuments figures des premiers
leurs decorations ou par revolution qu'ils mon- temps byzantins ne nous permet pas de suivre
trent, pas a pas cette evolution, ainsi que nons rayons
La bande qu'on voit sur le diptyque d'Anth- essay pour l'epoque antrieure au regne de
mius [fig. 61, No. 17 chez Delbrueck] prsente Justinien. Cependant, et c'est justement ce qui
de nouveau comme ornement des figures hu- nous intresse, on ne trouve pas jusqu'a la fin
maines, nous rappellant le costume porte par de l'empire que deux formes de loros : la pre-
Cesar Gallus [fig. 1]. Plus tard, au temps de mire qui rassemble de beaucoup a la derniere
Justinien, nons rencontrerons des scenes entieres coupe de la trabea triumphalis et l'autre, plus
dcorant les habits imperiaux. rduite encore, sans le sinus, retombant d'habi-
Les memes elements chez le costume d'Anas- tude sur le bras gauche, ou mme sans le bal-
tase (fig. 62 No, 20 chez Delbrueck) : la tu- teus, pour employer l'antique denomination ro-
nique, le colobiurn et la trabea, dont le sinus
,
maine, Sans doute, cette derniere forme derive
finit sur le bras gauche. La bande, raidie par de la premiere. Pourtant, l'une n'exclut pas l'au-

-* '-tF'''
. :

-,
:,- __ _-:-: -,---.- --,..

1.-. a,-, , - -"

' --ti
ndill ii..... :, -. .---
.--rr- 1 ..1.'-'-. .,. -P +
i4-0-....g-, ,- _.

'
"",0
gr :.,..e
...- ....., -
.
Itc '20. =
4`.- : '''' --. ..--..r.'" ='-' st'S a 't '' -
N '1 o_st

t, t.r+ 41;40 A
2 :.
NO SI. lAc
ci.r

tr.11

46.
r'aketts.
" -
-7--ovIkA
,
-e

64. Sainte A gni*s entre les papes Symmaque et Honorius. Mo-

saique de l'abside de Sainte-Agnes hors-les-murs. a Rome. VII 1.
(D'apres Ch. Diehl, La peinture byzantine. pl. XVII.

la riche ornementation, est toujours sur l'paule tre. On trouve ces deux formes sur des monu-
droite. ments presque contemporains ou, ce qui est
Nous nous sommes ainsi approchs du temps plus concluant encore, sur les mmes represen-
de Justinien, dont le regne a vu cesser les dip- tations.
tyques consulaires, en meme temps que l'institu- Une miniature des Homlies de Gregoire de
tion qu'ils servaint. On n'en trouve plus a Rome Nazianze nous montre deux saintes, dont l'une
depuis 534, a Constantinople depuis 541 1), Quant est habille en imperatrice. Sur la riche dalma-
a la trabea triumphalis, elle restera, sous sa nou- tique, qui laisse voir la partie inferieure de la
velle forme, un habit exclusivement imperial, 11 tunique, elle porte un lourd et assez large loros
ne nous reste, pour en finir, que montrer la decore en quarrs de pierres precieuses. On re-
derniere forme qu'elle prendra sous son nouveau marque aussi le torques et le diademe imperial,
nom de loros. II fut porte par tous les empereurs que surmonte une fine croix (Fig. 63).
byzantins sur leur costume triomphal, L'autre forme est bien reprsente par le loros
1) Delbrueck, op. cit. p. 6, porte par Ste Agnes sur la mosaique qui decore

www.dacoromanica.ro
 44 ARTA $1 ARHEOLOG1A

l'abside de son eglise a Rome. C'est une des plus
belles mosaiques romaines d'influence byzantine
du XII-e s, La sainte, entre les papes Symmaque
et Honorius, qui lui prsente l'eglise, porte un
larre loros, qu'on voit passer par-dessous le
torques sur l'paule gauche, ensuite sur l'paule
droite,
Ce n'est pas le seul exemple de cette forme
du loros. On le voit aussi porte par Irode, sur
de la Bibliotheque Nationale (Ms. Coislin 79),
La premiere (fig, 64) reprsente un empereur
et sa famille. Tous ces trois personnages portent
par dessus leur dalmatique un riche loros.Mais,
tandisque l'empereur et son fils ont un loros
plus long et plus troit, dont de sinus retombe
ensuite sur le bras gauche, celui de l'impratri-
ce est different, On n'y voit pas le sinus. Ce-
pendant son costume est orn d'un large thora-

o:.
1
9 --4

.1.:
..5"=1.'"
I

ti*SIWT4:",
. 1.%.,06-
.1c
4 :**
"

IrIFf
65. Un empereur et sa famille. Miniature du Psautier Barberini,
Fin du Xl-e s. (D'apres Ch. Diehl, La peinture byzantine,
pl. LXXXV).

une mosaique de St. Marc, qui reprsente le
celebre festin, de meme que sur une fresque du
monastere de Theraponte, reprsentant la pa
rabole du serviteur inutile (X VI-e s.)
Mais, ce qui non montre mieux que ces deux
formes du loros etaient employees en meme
temps, ce sont une miniature du Psautier Bar-
berini (Bib), Vat, Gr. 372), ainsi qu'une autre
kion 1) qu'on rencontre aussi sur le costume de
l'impratrice Marie, sur une autre miniature,
que reprsente l'empereur Nicphore Botaniates
et sa femme, Le loros que porte l'impratrice
par dessous le thorakion n'a pas de sinus, de
meme que la partie suprieure nous montre une
1. Cf. pour le thorakion, G, de Jerfphanion, dans Me-
langes Ch, Diehl, Paris, 1930, pp. 71-79.

www.dacoromanica.ro
 ARTA $1 ARHEOLOG1A 45

autre maniere, dont on pouvait arranger cet e-
lement du costume. Le loros n'est plus qu'une
large bande richement brode en quarrs, qui
part du torques, sans le sinus et sans le bal-
teus, Cependant, celui que porte son auguste
epoux, a bien la forme antique du loros, cou-
fications, Ce sont en general les mmes formes
que hous rencontrons soit sur les mosaiques de
Torcello, de Monreale ou de la Martorana [XI-e
XII-e et XIII-e s.], soit sur les fresques serbes
de Studenitsa [XIV-e s.] qui reprsentent le roi
Milutine et la reine Simonideq. La mode et le

' .z.
41Keiroir,oitt6Y4iVolrtHeANAT; 4t.t1rtli1tlic-1 iTiTrAlluT c 04X.

: ...$43 c
._ .

.S1. m I

I
' . - ;
,
, .-..01,...;ogy,,ow,,w N(.11i!

66. Nicphore Botaniates et l'imperatrice Marie. (Ms. Coislin

79, fol. 1). (D'apres Omont, Miniatures des plus ancies manu-
. serits grecs de la Bibl. Nat. du VI-e an XIV-e s. Paris
1929, hl. LXII),

vrant les deux epaules et finissant par un large
sinus, qui semble coupe pres du bras gauche
[Fig, 65, 66].
On pourratt multiplier sans doute ces exem-
pies. Ce n'est pas cependant necessaire, parce-
qu'on n'y trouve que des tres legeres modi-
faste byzantins avaient pntre bien plus loin
que la domination, chaque jour plus rduite, du
basileus constantinapolitain.
E. Condurachi
1. Cf. Ch. Diehl, La peinture byzantine, Paris, 1933.

www.dacoromanica.ro
 VECHI OBIECTE DE CULT
. in biserica Sft. Neculai Domnesc din Iasi
Actuala bisericA, renovatA de Voda Carol I,
sfintitd in 1904, a fost inzestrat din nou cu tot
mobilierul i obiectele de cult necesare.
vechiul tezaur, cu care biserica a fost inzestratd
de $irul neintrerupt de domni moldoveni, nu se
mai pAstreazA decal un sfAnt chivot de argint aurit
$i cloud $fefnice mari de bronz, clruite bisericei
de Antonie VodA Ruset, dupd transformarea bi-
sericei in catedrald intre 1676-79.
A cului ce formeazd acoperisul.
Sf. chivot reprezint o bisericutd longitudi-
nail cu trei turnulete in stil gotic, cu acoperisul
boltit cu berceause. Este lucrat din argint aurit
purtAnd pecetea tareicapul de zimbru --si in-
scriptia moldoveneasca, de jur imprejurul exte-
riorului peretilor :
&Err CKMAIT KIKWT AAS 4SKKST loan
Acest glint chivot lau fAcut loan
fIHTCHHE PtScrr Row/A Amu MIMI ASH
Antonie Ruset Voevod din mila lui
ASA I II Y.Y.8 Aoaiu
Dumnezeu Domnul
iri
Orli Moldovei
o AA Kill
UIH AAS MTK AA cswra MHTPOHOAIE
$i lau dat la sfAnta Mitropolie
SHAE hICTE WAWA CASH IIHKOAM
unde este hramul stantului Nicolae
.7% Hawk K
in Iasi v (eleat).
-+ slips [7186] a wr KCa (Hrista) -+ axon (1678).
Pe sf, chivot stint sdpate frumoase litere chi-
rilice, unele cuvinte prescurtate, cu . litere su-
prapuse. Pe fiecare fatadd, sunt dota rfinduri
de cuvinte, asa cum le-am transmis si numero-
tat mai sus.
Lungimea sf. chivot este de 22 c, m ldtimea
de 10 cm., inaltimea de 10 cm, Are forma Ion-
www.dacoromanica.ro
gitudinald $i pe acoperisul cu berceause se i-
nalta trei turnulete cel anterior egalul celui po-
Din sterior, cel din mijoc ceva mai mare.
Suprafata celor patru pereti in exterior, este
impdrtitd in cloud zone egale printr'un brAu de
. franghle impletitd. Deasupra $i dedesuptul aces-
tui brAu, sunt aplicate ornamentatii in filigram,
reprezenand semicercuri surmontAnd cruciulite.
, Acela$ filigran e aplicat la baza de jos $i cea de-
sus a peretilor, cum si la baza de jos a capa-
BrAul $i ornamentatia in filigran, despart pe
fiecare fatetd, rAndurile inscriptiei. Deasupra a-
cestui filigran, la capacul-acoperi$, se inaltd ate
3 ornamentatii trilobate, prezentAnd pe fiecare
lob, in miniaturd, capul de zimbru. Unele din
aceste ornamentatii, nu mai sunt intregi, lipsin-
du-le lobul superior,
Turnuletele sunt cilindrice, lucrate in filigran.
Cel din mijloc e format din doi cilindri suprapusi, .
de cAte 5 c, m. indltime, cel superior ceva mai
ingust ca cel inferior, Fiecare turnulet este a-
coperit cu o piramicla trunchiata. ecsagonala, A-
coperisul celui de mijloc este inalt de 8 c. m.
Deasupra acestui trunchiu piramidal de profila-
turd gotica, e asezat un glob sferic, in filigran,
cu un diametru de 2,6 c, m. Pe glob, se inaltd
crucea greacd, avAnd bratele trilobate; cu o lull
time totald de 3 c. m. Celelalte turnulete au
dimensiuni ceva mai mici cilindrul in filigran
5,4 c. rn. ; acoperisul in piramidd trunchiatA, ec-
sagonald, 7 c. m, cu acela$ glob in filigran in
diametru de 2 c, m aceia$i cruce. Unul din
turnuletele mici, poart pe cruce vulturul alb al
Polonezilor, inalt de 2,5 c. m, 5i celelalte cloud
turnulete au avut vultura$i de ace$tia, dupa
cum se vede dupd locul crestat al crucei, unde
fuseserd. montati. Vitregia vrernurilor sau reaua
credintd au fd.cut s dispara aceste ornamente?
Corpul bisericutei, cum $i turnuletele, pastreazA
colonete poligonale, de naturd ornamental. Si.
 ARTA SI ARHEOLOGIA
anume, bisericuta are patru colonete, la cele
patru colturi, inalte de 7 c. m. Imprejurul fie-
cArui turnulet sunt ate $ase colonete dublate,
armonizAnd cu filigranul cilindrul turnuletelor.
B.
Tot la 1678, VodA Antonie Ruset a clAruit
b isericei, pe care o transformase in catedrald
mitropolitang, cloud sfe$nice de bronz, in stil
baroc. Inaltimea totald este de 1,72 m. Se im-
parte in douA parti distincte : soclul $i sfe$nicul
propriu vorbind. Soclul, inalt de 46 c, m. are
forma triunghiulara. Cele trei fete laterale
concave, pAstreazA in mljloc cte un chip
de heruvim, foarte proeminent. Marginele
fatetel concave sunt formate din foi de a-
cant terminate, jos, in volut, ce se spri-
jinA pe spatele a 3 lei mici, de bronz, lungi
de 25 cm., nalti de 12 c. m. Baza de sus
a soclului este un triunghiu isoscel, cu latura
de bazA de 36 cm celelalte douA de 39 c,
m. Din mijlocul acestui triunghiu, se inalt
fusul sfe$nicului de 1,04 m Hind impartit
in doud zone. Cea de jos format din 3
bulbi mari, cu sculpturA proeminent ; cea
de sus o coloand in stil.
Sculptura bulbilor reprezintA eleniente
vegetale in stilul rena$terii italiene. Bulbii
sunt neegali, avnd circonferinte diferite
cel inferior 70 c, m., cel din mijloc 92 c,
m,, cel superior 48 c. m. Cel mai intere-
sant este bulbul din mijloc, care, intre e-
lementele de sculpturA, are trei chipuri de
ingera$i, in stilul rena$terei i cloud chipuri
de sfinti. Aceste chipuri sunt sculpiate foarte
proeminent. Sfintii poart $i inscriptia nu-
_ melui. Pe un sfe$nic sf, Grigorie (de Na-
zianza)- G. rpHr $i sf, Kiril [de Alexandria]
G. Kiipin Pe al doilea sfesnic, sf. Vasile
cel Mare G. EcH 7 $i sf. Nicolae
G. IIHKOAA Sculpture sfintilor recta figura
dune iconografia bizantinA.
Deasupra bulbilor se tidied fusul propriu
vorbind, nalt de 27 c. m,, jos cu o cir-
conferintA de 26 c. m. sus 22 c, m , terminn-
du-se cu o lava proeminenta. $i un capitel sculp-
tat in foi de &cant. Pe acesta se sprijind talerul
in forma unui trunchiu de piramicla intors, la-
tura de jos avnd 27 c, m,, cea de sus 42 can.
Talerul sustine 3 suporturi de lumnri nalte de
62 c. m jos cu o circonferinta de 21 c. m.,
sus de 16 c. m,
Interesant la aceste sfe$nice este emblema t-
rei, a$ezat pe bulbul din mijloc, intre cei doi
ingeri. Emblema reprezint capul de zimbru, a-
vnd coarnele rAsfrante in exterior, inconjurat
www.dacoromanica.ro
47
de elernentele cozmice : soarele, luna, deoparte
$i alta, luceafArul in spatiul dintre coarne.
In jurul emblemei, este inscriptia, in chirilicA
foarte clarA, precum urmeazA
Antoniu Ruset voevoda i gospodzi.
CA aceste cloud sfepice sunt comandate in
Polonia, ne spune in cronica sa, Neculai Costin:
au trimes in tara Le$asca de au adus sfe--
nicele cele mari de aramA (bronz, n, a.) si alte
multe vase de argint au fAcut $i care sAnt si
astAzi in sf. Nicolae" ).
i
=
n
-
110'417,61tvii",'s AVAK
;14
I. Iii%V.#,Se
:
At.
;64",,
,
67. Chivot de argint al lui Anton Ruset. pAstrat la biserica Sf.
Nicolae Domnesc din Iasi. Sec. XVII,
Chasse d'argent du prince de Moldavie Antoine Russet.
conserve a l'eglise Saint-Nicolas Princier a Jassy.
Cronicarul nu aminte$te in chip special el sf.
chivot descris mai sus ar fi fost lucrat in Polo-
nia. Expresia alte multe vase de argint" ne
face sA credem cA $i acest sf. chivot este adus
din tam le$ascA".
Constructia de profilatur gotica, cum si vul-
turul alb al Poloniei, a$ezat deasupra crucili- .
tilor de pe turnulete, ne intAre$te convingerea,
Celelalte alte multe vase de argint" dAruite
de vodA Antonie Ruset, ca $i de alti voevozi,
1. Letop. Il 14.
 48 ARTA SI ARHEOLOGIA

azi nu mai sunt in patrimoniul bisericei sf, Ne- dna, prin care se introduc elementele artei a-
culai, fiind trimise in Rusia, in 1917, ociata cu .

tezaurul Orel, de unde nu s'au mai intors.

:
SA mai fie oare vr'o
nadejde de intoarcere?
r Din vechiul tezaur
L:,
al bisericei, mai sunt 4116

icoanele imbrAcate in
argint, dintre care, v.. .

icoana hramuluia sf. Lir,

0?44411
Nicolae este in ma- ,',743
nastirea CetAtuia a lui
Duca VodA ; restul i-
coanelor imparatesti
se pastreaza in sit.
..,..- 4

Mi tropolie, ...:-...:,,..... ...4..3,0 ,e.

Tot din acest tezaur . e.
a facut parte $i icoana --.\
sf. Mina, cu cele cinci I
candele de argint, mari
ce se afl in biserica ..
. A5 ff. 12
sf. Andrei din Ia$i. 1

Daca vom avea po- .

sibilitatea studierei
1;. lor, vom vorbi despre
ele intr'un numAr vii-
f,
tor.
De$i putine, obiec- 69. Detaliu al aceluias sfesnic.
tele de cult ramase Detail du meme candelabre.
68. Sfesnic de bronz al lui
Anton Russet. Sec, XVII. din vechile danii dom- pusene a barocului cum e cazul celor doual
Candelabre en bronze ne$ti, facute bisericei
d'Antoine Russet, cons- sfe$nice de bronz descrise mai sus,
erve a St. Nicolas Prin- sf. Nicolae, vorbesc nu
cier de Jassy. XVII-e s, numai de stralucirea Iconom C. Bogdan
de alit data a acestui monument istoric, ci $i Bis, Sf. Nicolae Domnesc
de legaturile cultural-religioase cu Polonia ye-

r.

www.dacoromanica.ro
 NOTE ARHEOLOGICE SI ARTISTICE.
,
I. DESCOPERIREA UNUI BASO-
RELIEF ROMAN REPREZENTAND
PE BACCHUS.
S'a descoperit de curand un basorelief la
punctul numit Mangina" de langa satul Cerna
din judetul Tulcea, pe niste urme de zidarie
veche. A fost gasit de locuitorul Bobi Iordanof,
care 1-a dat invatatorului d. Ion Chase& din a-
cea comuna, iar acesta 1-a donat muzeului in-
fiintat de harnicul invatator, arheolog pasionat,
d, N. Bonjug, in comuna Regele Ferdinand [A-
libechioi] din acela$ judet.
Basorelieful este executat din piatr calca-
roasa numulitica, provenita din cariera de la
Asanlar, un sat din apropiere, Are 0,55 m,
inaltime. 0,48 m, latime i 0.10 m, grosime. Di-
mensiunile figurei sunt : de la crestet la talpi
0,28 m., iar latimea $oldurilor 0,10 m.
Monumentul are forma unei stele cu fronton
triunghiular in mijlocul earn& se vede un motiv
floral $i cu doi pilastri, decorati cu un rinceau
de vita de vie. La mijloc, se vede reprezentata o
figura b5rbteasca cu fata lata, imberb5, cu parul
neingrijit, Ea tine cu mana stanga ridicata un
ciomag cu trunchiul rsucit, a crui lungime e-
galeaza pe cea a corpului sau ; cu cea dreapta
tine un obiect, probabil un vas, pe care pare
a-1 indi epta spre altarul, asezat la coltul din
stanga si pe care arde o flacara. Personagiul re-
prezentat este Bacchus, care se recunoaste prin
enormul tyrs, de care se razma.
Este reprezentat gol, avand numai o parte a
peptului acoperit cu o piele de tap, aezata
oblig i deacurmezi$,
Gr. Tocilescu a publicat un monument la fel,
superior ca executie, si cu o inscriptie greaca, con-
servata in parte. Este un ex voto al unui thiasos
al lui Dionysos-Bacchus, care ocupa mijlocul
partii sculptate intre patru alte personagii, se
aseamand cu figura basoreliefului nostru : in
www.dacoromanica.ro
mana stanga tine un enorm tyrs, cu cea dreapta
rastoarna un vas continand un lichid, iar pielea
de tap acopera la fel o parte a peptului. In-
scriptia ne arata ca a fost ridicat in timpul lui
Marcu Aureliu pen tru prosperitatea $i victoria sa,
(Fouilles et Recherches en Roumanie, p, 221).
Monumentul nostru poate fi datat din secolul
al III-lea si-i opera unui sculptor local, putin
-
deprins cu executarea artistica sculpturala,
IL UN DOCUMENT DE KHORSABAT
ET AUTRES OBJETS PRECIEUX DE
LA COLLECTION VICTOR PLACE.
1
I
Un membre de l'Ecole franaise de Bucarest .
a consacr une belle monographie a Victor
Place, clebre tant par ses dcouvertes a Khor-
sabat que par le role extremement important
qu'il joua, cOmme reprsentant de la France a
Jassy, en 1859, au moment oft les patriotes
roumains des deux principautes travaillaient pour
realiser leur union politique. Nous sommes heu-
reux de donner ici la photographie de cet illu-
stre archeologue et diplomate &angels, aux con-
sells duquel les hommes d'Etat roumains doi-
vent norment pour le succes de l'union.
Je dois ce prcieux document a l'obligeance
du fils de Victor Place, Monsieur Henri Place,
fonctionaire de l'Etat roumain, qui m'a adress
une lettre que je me permets de publier ici, vu
l'intrt qu'elle prsente pour nos etudes,
Roman, le 11 Avril 1936
Cher Monsieur Tafrali,
C'est avec la plus vive emotion que j'ai lu
votre lettre. Je la conserverai a ct de celles
du general Rosetti, auquel je dois tant pour la
mmoire de mon pere. Il est si rare de recon-
trer un homme de coeur I,
Vous trouverez ci-joint une photographie du
baril de Khorsabad" et la photographie de
 50
mon pere '), Vous pouvez conserve la photo-
gra phie du baril, car j'en possede le clich,
Quant au baril de Khorsabad", ii m'a semble
preferable de vous en donner la description
dans une note spare. 11 serait intressant pour
vous que vous puissiez le voir ; peut-tre aurez-
vous l'occasion de passer par Roman en allant
a Bucarest et de vous y arreter entre deux
trains. Il vous serait aussi possible de consulter
l'ouvrage de mon pere et aussi deux autres
auteurs.
Dans ce cas, ii serait desirable que je pusse
' ,t'"ft, *.
4 -
.
t 3
J De 1851 a 1855, mon pere, Victor
-
70. Bacchus, Basorelief, gasit la Regele-Ferdinand. (Alibechioi)
desen de Radu, Invatator. 1935
Bacchus. Bas-relief, trouv dans la commune Regele-Ferdinand
[Alibechioi]. Dessin de Radu, instituteur. 1935.
etre prvenu un jour d'avance pour demander
conga a mon bureau.
Le baril" est une piece qui reprsente pour
moi un pieux souvenir, mais je suis age et les
difficults de la vie sont grandes.
Je possde encore divers objets rapports par
mon pere de ses voyages :
Une hache en pierre.
Un livre sanscrit sur corce de bambou.
Divers bibelots.
1. Nous reproduisons ici ces deux photos.
www.dacoromanica.ro
ARTA SI ARHEOLOGIA
Un morceau du premier cable transatlanti-
que, etc.
Des signatures ;
Paraphe de Napoleon I.
Une adresse signee par l'impratrice Josephine.
Un rapport approuv et signe par le duc d'-
Orleans (Louis-Philippe).
La signature de la reine Marie-Amlie.
Celle du comte Daru.
Lacpde.
Berthier, etc.
Vous me demandez ce que j'estime le baril".
J'ai entendu mon pere dire que c'e-
tait une piece de grande valeur, mais
fixer un prix est pour moi bien diffi-
cile. Vous, qui etes un spcialiste, pour-
vez mieux me guider, ce dont je vous
serai reconnaissant et dont je vous re-
mercie d'avance.
En vous exprimant toute ma recon-
naissance pour l'int7et que vous portez
a ma proposition, je vous prie d'agreer,
cher Monsieur Tafrali, mes salutations
distinguees,
H. Place"
Notes sur un baril de
Khorsabad".
Place, qui tait alors consul de France
a Mossoul, fut charg de reprendre les
fouilles du palais de Khorsabad qui tait
interrompues depuis quelques annes,
II y a travaill quatre ans et a mis au
jour les anti quits assyriennes qui or-
nent aujourd'hui une salle du Musee du
Louvre.
Il a trouv entre autres, 14 barils en
terre-cuite qui sont connus dans le mon-
de des savants sous le nom de barils
de Khorsabad".
Par suite d'un naufrage oil ont peri
beaucoup de pieces prcieuses, ii ne
reste plus que quatre de ces barils".
Trois sont au Muse du Louvre et un a te
laiss a mon pere en souvenir,
Au Louvre, il y en a un, un peu plus grand
que celui que je possede, un de meme grandeur,
mais d'une autre forme, et un beaucoup plus
petit.
Deux ouvrages que je possede mentionnent
qu'il ne reste plus que quantre de ces pieces.
La mienne a 0.22 cent, de hauteur, comme
toutes les autres. Elle est en terre-cute ; elle
est a 9 pans.
 ARTA SI ARHEOLOGIA 51

Elle est couverte d'in3criptions cuneif ormes III. STATIUNEA PREISTORICA

qui me paraissent avoir t faites avec des DIN PUNCTUL BOGHIU.
lettres comme les caracteres d'imprimerie.
La traduction du texte est due a Jules Oppert La vreo opt kilometri la Nord de Targu Fru-
qui l'a publie dans Expedition Scientilique en mos, intre acest ores si satul Cotnari, se afla un
Msopotamie". Elle
deal, care domini
campia inconjura-
se trouve aussi na- a ., toare. Este punctul
turellement dans cel mai ridicat din
l'ouvrage que mon
aceasta regiune. El
pere a publi sur face fata InIimilor
ses fouilles Ninive de la Cotnari, de-
et l'Assyrie" par
.
par tate cu circa
Victor Place, consul
zece kilometri, Lo-
general". cuitorii numesc a-
Je possede chez cest deal Boghiu.
moi ces deux ou- Din trei parti po-
vrage3. Dans celui .

varni$ul sau este

de mon pere, mon foarte repede, co-
baril" est repro- borind in vale, unde
duit presque en pe vremuri trebue
grandeur nature, sa fi fost un lac.
tome III, page 78, a
Sus se intinde tin
a droite ce qui per- mic platou, foarte
met facilement son fertil unde locuito-
identification. rii seamana mai a-
Dans l'inscription, les porumb.
le roi Sargon, apres . N'am putut con
avoir panle de ses stata, din cauza s-
conquetes, dcrit la mdnaturilor, daca
construction de son ,
are sau nu un istm.
palais qui a t - Cercetari sistema-
rige en l'an 707 ay. tice ar putea arata
J. Chr." acest lucru.
H, Place" At-as de faptul
En publiant ces ca aici locuitorii ga-
lignes, j'ai voulu at- sesc multe cioburi
tire l'attention des si insotit de elevii
ceux qui s'interes- mei, dl. Victor Ma-
sent aux etudes ar- noliu si Emil Con-
cheologiques et sont durachi, am facut
dsireux d'augmen- in toamna anului
ter les collections 1935 cateva sonde-
de leurs muses a- gii. Rezultatul a fost
vec les objets que surprinzator,
possde le fils de La o jumatate de
Victor Place, qui
'V&A. Nt
metru, la unele
mriteraient etre 71. Victor Place, consul al Frantei la Iasi in 1859, renumitul puncte $i la mai
descoperitor al antichicatilor assyriene de la Khorsabat. mica adancime, am
placees a une place Victor Place, consul de France a Jassy en 1855-1863, illustre
d'honneur, archeologue qui a fouill6 Khorsabad. Ne le 18 Juillet 1818 a dat de urme preis-
Corbeil [Seine et Oise], mort le 10122 Janvier 1875 torice. Am desco-
La photographie et enterr a Jassy.
que M. Henri Place perit mai ales frag-
a bien voulu me communniquer peut-etre servirai mente din peretii prabusiti ale unor locuinte,
un jour a un de nos sculpteurs pour en faire Ele trebue sa fi fost destul de mari. Zidurile
un buste, qu'on placera dans un bon endroit de lor, groase de 5-10 centimetri, erau construite
la rue Victor Place en plein centre de Jassy. din nuele, adesea de crengi al caror dia-

www.dacoromanica.ro
 52 ARTA SI ARHEOLOGIA

metru ajungea uneori pana la patru centimetri, de 0,0225. Partea posterioara este prevazuta cu
Urmele acestor crengi se vad pe lutul incon- cloud coarne ascutite. Ele sunt lucrate cu ingri-
jurator, devenit rosiu-caramiziu prin ardere. jire si nu lasa nici o indoiala asupra intentiei
Am adus la Muzeul de Antichitati cateva bu- fauritorului acestui obiect de a fi voit sa re -
cati din aceasta zidarie primitiva, care se asea- prezinte doua coarne, din care unul are, din
mAna cu cele descoperite la Cucuteni. Aceste nenorocire, varful retezat Aceste coarne stau
din urma insa sunt mai putin insemnate, caci fata in fata. Intervalul gol dintre ele da impre-
atat grosimea peretilor, cat si diametrul nuelelor sia unui cap de bou.
sunt de dimensiuni mai mici, Inaltimea totala a acestui obiect este de 0,055
In sondagiile noastre, pe langa aceste ziduri, m, ; latimea de laturi si din fata mascara 0.04 m.;
care se intind pe toata aria platoului, ceea ce distanta dintre picioare este de 0 025 m.
arata existenta unui centru puternic de locuinte, Ne aflam de sigur in fata unei mese de con-
am descoperit si cateva obiecte care nu lasa sacrare in miniatura, depusa impreuna cu alte
nici o indoiala ca ne aflam in fata unei statiuni obiecte tot in miniatura, probabil alaturi de idoli,
neolithice. intr'un sanctuar.
Am dat la iveala in primul rand multe cio- Mese de consaceare si mai ales coarnele ri-

Cr',

,17

-
-

i' ' 'ff.k'-' r 51'

' is
.
....,, a; .-- 0.
-- v '
. .
.. .^
_
t ''''''"
orj -:'
. r,101..',
"` rj:-
-
,,,-,
' 1 .-
.i.:.08.1 1
- I .r i 3

,-.-....;-. ....-. :".F4">"16'- --.*. v .e.k, 482 ,b

tc,-'',43 Y
.,
, .al
,,,
. -r,I-3,j.g.'
.

.: i'0 , Va.*-4/#7,
s .."- - . d
.0# n ua #
''' `. ' 3" tt1=1', 0 a '

.* 41-1-11 7:;"'#. r -- ,--c4'.

.

. .
1*-
.

72. lnscriptie asyriana in forma de butoiu, descoperita de Victor Place

la Khorsabat.
Inscription assyrienne gravee sur un barirdcouyerte
par Victor Place a Khorsabat,

buri ale unei ceramice arse. Ele apartin atat u- tuale ne intampina in diferite localitati din pe-
nor vase mari, lucrate dinteo pasta groasa si rioada minoeana.
impodobite cu cloud siruri de benzi, al caror In capela palatului de la Cnossos, care apar-
ornament consta dinteo insirare de empreinte tine minoeanului, recent III, s'au gasit coarne
cu degetul, cat si unor vase mai mici, de o corn- de consacrare 1),
pozitie mai final. Dam aici cateva exemple din .
aceasta ceramica neolithica. Aceste coarne se vad si pe vase sau pe alte
In al doilea rand, am gasit mici topoare de obiecte de ceramica, cum sunt cele de pe un
piatra slefuita, care sunt arme de consecratiune, vas din Cypru 2,.
depuse inteo coliba-sanctuar. Ceia ce se apropie mai mult de masa cu coarne
Obiectul insa cel mai interesant, descoperit de la Boghiu este reprezentatiunea pe o piatra
alaturi de aceste unelte, este un scaunel de lut gravata a unei mese, deasupra careia se afla
ars, de o forma curioasa. El se compune de o cloud coarne de consacra,e, precum si un ar- .

parte patrata, care poate fi socotita drept o ma-

suta cu suprafata concava alcatuind un fel de
1, Dussaud, Les civilisations prehelleniques, p.196, f. 141.
covet!, asezata pe patru picioare scunde, inalte 2. Idem, p. 204, fig. 147.

www.dacoromanica.ro
 ARTA SI ARHEOLOGIA 53

bore scaun 1), Sunt si altare cu c3arne de con-
sacratie, gasite in Creta 2),
Aceste obiecte pot s nu apartind aceleasi
epoci. Cele din Creta sunt anterioare primului
millenium ; cele de la Boghiu pot fi mai vechi,
desi contemporaneitatea nu-i exclusg, cAci epo-
ca neolithica' s'a prelungit mult la noi.
Un lucru reese din descoperirea mesei de
consacrare de la Boghiu,
existenta in pa'rtile noastre . .
Statiunea de la punctul Poghiu merit& s fie
sApatA in mod sistematic, Ne putem astepta la
noui descoperiri interesante,
Rsum : Entre la ville de Thrgu-Frumos et
le village de Cotnari du district de Jassy, s'e-
leve une hauteur, aux pentes rapides qui des-
cendent jusqu' a une valle autrefois recouverte
d'un lac. Sur le plateau de cette hauteur, j'ai

a unui cult al coarnelor,

care presupune pe cel al !.

taurului, atat de rspandit

in tot Orientul : in Meso-
potamia, in Egypt, in Syria,
in Asia Mica si in Creta 3),
Cultul acesta a supra vietuit
in Grecia in acele Bcopol
Kcecratizot 4) Erau altare,
prefAcute mai tarziu in bride-
parfums 5),
Descoperirea mesei cu
coarne la Boghiu are o in-
semnatate foarte mare, cAci
ne arat cA acest cult se '"

ridicA pand in timpurile --

preistorice 6), In Creta poate
a fost intro dus si de la
Nord 7),
1. Idem p, 210, p. 154.
73. Cioburi si topoare neolithice de la Boghiu. Ikeda).
Tessons de cramique et haches prehistoriques de Boghiu.
.

2. Lagrange, La Crete ancienne, p. 83, fig. 62 ;

Evans, The Palace of Minos, II, 1, p. 187, fig. 100
Si I. p. 220, fig. 166.
_

3. Avem mai multe altare assyrienne si minoene t.'Mik

de diferite forme, carora Ii s'a dal diferite expli-
catii, unele sunt din epoca -lui Tugultininib, pe la
1272, altul din timpul lui Asurnazirpal [W. Donna, LI

Mobilier Delien in Bulletin de Correspondance Hel-

lenique, 1934 p. 414-415, fig. 241. .. ..1
4. W. Deonna, 'Mobilier Delien in Bull. de Corresp. "
Hell. 1934. II p. 381 si urm. 1 , .4ar..,
5. Idem, p. 391. 4 .
04..
',a*" :41
6. Perdrizet a atras atentia eI se intrebuintau I -m:rcia. ".""

altare rigmee in perioada antica in Egypt. Terres-

cuites grecques d'Egypte, pl. CIV [Pygmee d'un autel],
S'a facut analogie intre altarele semitice cu coar- '
ne i cele ale altarelor minoene. [Ibidem fig. 24, 74, Cioburi de ceramica neolithica de la Boghiu. [Inedit].
4, 5. 6]. Tessons de cramique neolithique de Boghiu.
7. S'a discutat asupra sensului, care este de sigur
religios i simbolic, Unii au contestat comparatia cu obiec- fait quelques sondages qui m'ont permis de con-
tele minoeane sau myceniene. In Melanges de l'Universite stater qu' cet endroit existait un grand centre
Saint-Joseph de Beyrout. XV, 4. 1930, p. 188 se spune
11 serait absolument dplac6 de la rapprocher" [altarul d'habitations prehistoriques.
cu coarne syrian] de monumentele cretane sau myceniene, J'ai dcouvert des fragments de murs, construits
cu atlt mai mult cu cat simbolul este de origine in chip
net oriental si a supravietuit in aceasta tara ping la ca.- avec des branches d'arbres noyes dans une
derea pagAnismului". pale de loes et cuits au feu, des tessons d'une
Descoperirea mesei cu coarne de consacrare arata ca cramique neolithique, de petites haches de
cultul coarnelor este mult mai vehhiu. L-a practicat omul
preistoric. Chestiunea raspandirii lui se poate discuta. Unde _ pierre polie et surtout une table de conszration
este patria acestui cult : Asia sau Europa ? 0 problema, en miniature. C'est un objet fort curieux. Il se
care poate face obiectul unor cercetari si studii intere-
s ante. .. r compose d'une cuvette assise sur quatre pieds

www.dacoromanica.ro
 54 . ARTA SI ARHEOLOGIA

bas et de deux cornes de consecration affron- L'on peut rapprocher cette table de consecra-
tees, laissant entre elles un espace qui a la forme tion de celles qu'on voit reprsentes sur des
d'une tete de taureau, vases, ou sur une pierre gravee de la civilisation
minoenne. On en trouve, comme il a
., ..;;;,,4_____.7.._:----.-:_-_,,-....i--- 4.. , 1-, ,.-r32
:
, .4,..
_

t dmontr, en Msopotamie, en Syrie,

-
r .; ,
1
;
en Asie Mineure, Il est curieux de
constater l'existence du culte du taureau
_
et du rituel aux cornes de consecration
dans des regions situes au Nord du
Danube et dans une station nettement
neolithique.
i,

. 4.. Iv. MUZEUL DIN SABAG.

..7. II:

e. -1.1 -v.', %
s .' . .4.;;;s. In satul Sabag de podgoreni de ori-
.V
,- ,,.
i
..-
t 11.4 gina franceza din Elvetia, la cativa ki- V

il
- r. , 1
lometri la Vest de Cetatea-Alba,
. vechia
o cetate hellena Tyras, se descopera din
cand in cand urme antice.
Inteuna din viile din aceasta locali-
r
.,

L
I

) tate, s'au gasit mai multe amphore de

lut de diferite forme avand fiecare cloud
1
toarte. Unele sunt ascutite la varf, for-
---t.-.
.. : .r.....;_i" ma foarte comuna, altele au infatiprea
,.. . - -4.-4-
-..-,.
unei pere, cu baza mai umflata. Ele a-
....._.____. ____. i. _ partin la cinci categorii, avand dimen-
75, Scaun de consacratie in miniatura, Ceramica' siuni variate : Din prima fac parte cinci
neoli hied. Statiunea Boghiu. (Inedit) amphore avand respectiv dimensiunile
Siege de consecration en miniature. Ceramique
neolithique. Station de Boghiu. 96,5 cm., 57, 33, 11,7 si 34,5. Din a
doua apartin tot cinci cu dimensiunile
86,5, 54,5, 26,5, 12 si 29. A treia con-
tine patru urne, cu dimensiunile 66,8-
cm. 38, 9,5, 22,5, A patra are cinci am-
phore de 36 cm., 18, cm, 5, 11, 3 cm.
7- 7 si 14 cm. 5. A cincea este reprezen-
tata printr'o mare amphora in forma de
para, avand sus o circomferinta de 1.14
m,, iar jos 0.81. Este inalta de 0 845 m,,
iar orificiul gurei are o largime de 0.11
m. 0 inscriptie greaca spune : Bea
vin bun".
2 Pe cloud fragmente de toarta de am-
phora sunt gravate estampille de asty-
nomi,
Pe una din ele se citeste 'ErcL
La dreapta se vede
ecgxvvittov, un
ciorchine de strugure,

,
.

Pe cealalta toarta este gravat un mo-

t2+ nogram greu de descifrat,
411
Muzeul poseda monete vechi, precum
si alte obiecte apartinand unui trecut
_
mai apropiat.
1 Datoresc aceste note d-lui G. Giro&
din Cetatea-Alba,
76, Ace las scaun vlzut dintr'o latur. Resum Sabag est un village situ
Mme siege vu de cOte. a l'ouest, a quelques Kilometres a peine

www.dacoromanica.ro
 55
ARTA $1 ARHEOLOG1A

de Cetatea-AlbA, l'ancienne colonie grecque de nierement des vestiges de l'antiquite grecques

Tyras. Il est habit par des colons d'origine
francaise venus de Suisse, qui s'expriment ad- ,
mirablement dans la langue de Voltaire et pra-
tiquent toutes les vertues francaises.
Dans cette localit, ont ete decouvertes der-
des amphores, dont quelques-unes portent des
estampilles d'astynomoi, et des monnaies.
Ces objets, de mme que d'autres d'un pass
moins recul, forment le premier noyau d'un
petit muse regional qu'il faudrait encourager.

-011111a

77. Interiorul micului muzeu din Sabag, de langa Cetatea-Alba.

L'intrieur du petit muse de Schabag, pres de Cetatea-Alba.

- Sit .44

78. Amphore si monete grecesti gasite
la Sabag, langa Cetatea-Alba.
A mphores et monnaie grecques, trou-
ves a Schabag pres de Cetatea-Alba
(Tyras).
79. Toarte de amphora, gasite la $abag
langa Cetatea-Alba.
Anses d'amphores trouves a Schabag
pres de Cetatea-Alba, (Tyras).

www.dacoromanica.ro
 56
11,'
1'
4 este indicat, dar a carui prezenta se vede
_ .
80,Amphore gasite la $abag, langa Cetatea-Alba.
Amphores trouves a Schabag pres. de Cetatea-
Alba, l'ancienne Tyras. . incat pare la prima vedere ca lipseste.
V. UN INEL BARBAR DE AUR.
Bijutierul Koll din Iasi mi-a oferit spre van-
zare un inel, pe care il adusese o persoana, al
carei nume nu-1 cunoaste si care i-a declarat ch
1-a gasit intr'un mormant din jurul
_
orasului Boded,
4.
2
81. Piatra rotunda avand o inscriptie
greaca, gasita la $abag.
Rondelle de pierre avec inscription
grecque, trouvee a Schabag.
Acest inel, din aur curat de 24 carate, are o
forma neregulata i e batut cu ciocanul. Dia-
metrul sau este de 0,023 m. ; latimea in partea
cea mai ingusta este de 0.01 m,, iar in cea mai
larga de 0.018. Grosimea aurului, nu in toate
partile aceas, este circa de un milimetru. Are o
greutate de 12 gr, si jumatate
www.dacoromanica.ro
ARTA SI ARHEOLOGIA
Lucrarea, executata din ciocan,
. este
foarte primitiva.
In partea cea mai late.' a inelului, este
schitat un fel de cabochon" sau camee,
la care s'a intrebuintat dubla tehnica a
gravarii i au repouss". .
.Un cadru patrat, alcatuit din doul linii
paralele gravate, inconjoara o figura cen-
trait, lucrata au repouss", Ea repre2inta
un personagiu stand pe un jet, care nu
dupt hypopodion-ul" sau perina de sub
picioare, gravata. Corpul este imbracat cu
o tunica scurta, care acopera pantecele si
peptul pant la gat i se coboara printre
picioare, care par goale. Manecile largi
sunt suflecate i ingramadite spre umeri,
lasand mainile libere. Acestea sunt indi-
cate primitiv, par'ca ar fi niste discuri
mici. Capul este atat de sumar executat,
El este reprezentat printr'un mic disc in
adanc, inconjurat de roze gravate in metal tinand
loc de aureola.
_
Restul corpului este deaseme ne a
inconjurat de frunze ascutite, am putea spun e
de dafin.
De sigur, cit ne aflam in fata unei lucrari e-
xecutate de un mestesugar barbar, care a voit
r--
. i
82. Inel barbar gasit Intr'un mormant. '
Anneau barbare trouv dans un toubeau.
I
sit imiteze o camee sau mai degraba un baso-
relief roman sau byzantin. Persnoagiul are infa-
, tisarea unui consul sau alt demnitar roman, im-
bracat cu toga sau palium, sezand pe jetul n
sau de magistrat. Se poate inst presupune ca
artistul a voit sa infatiseze pe Hristos in atitu-
denea de judecator suprem, cum il vedem .
 ARTA $1 ARHEOLOGIA
in creatia primelor secole ale crestinismului.
In orice caz, inelul a apartinut unui sef, unui
demnitar din epoca barbara a primelor secole
ale erei noastre, influenta artei romano-byzantine
fiind invederat,
Rsum : Anneau d'or de 24 carats, trouv
dans un tombeau pres de la ville de BArlad.
Ii pese 12 gr, et demi, Diametre de 0.023 m. ;
largeur, 0,01 m. et 0.018 m, Epaisseur environ
1 milimetre.
Travail primitif grave et au repousse, dii a
un artisan barbare imitand un came ou plutt
un bas-relief romain ou byzantin representant
un dignitaire, un consul ou peut-tre meme le
Christ trnnant, Le siege n'est pas indique, mais
sa presence est reveler par le hypopodion sur
lequel reposent les pieds du personnage. La
tete de merne n'est indique que par un tout
petit rond grave. Les bras sont tendus, le corps
envelopp d'un vetement antique.
vi. 0 MEDALIE A LUI MIHAIU-
VITEAZUL.
D-na Ropala, sotia regretatului profesor de la
liceul din Vaslui, posed& o pretioasa medalie,
pe care regret cd Muzeul de Antichitali n'a pu-
tut-o achizitiona din lips de fonduri.
Este o pies din 1600, foarte rara", lucrat
din aur de 22.50 carate, batuta cu cionanelul.
Nu-s cunoscute decal vre-o trei patru exemplare.
Diametrul sdu este de 0.045 rn,, greutatea 20 gr,
83. Medalie de aur a lui Mihaiu-
Viteazul. 1600. Mrime natural.
Mdaille du prince de Valachie
Michel-le-Brave. 1600. (Collec-
tion de M-me Ropala de Vaslui).
Grandeur naturalle.
Pe avers, se vede figura lui Mihaiu Viteazul,
cu fata spre dreapta. El poarta cAciula o-
bicinuit, cu panasul spre stanga, sustinut la
bard de un ornament bogat. Haina sa, incheiata
inainte cu un sir de nasturi, poarta pe ea or-
namente mari in forma de x.
www.dacoromanica.ro
57
Pe chenar se citeste inscriptia in relief: MICHAEL
VAL .TRANS. VAIW , SCRAE, CONS M. PER :
Pe revers, se vdd doug inscriptii cu litere
in relief : In centru
:AD:
VIGILAN
TIA VIRT V
TE : ET AR MI
S : VICTORI
AM : NACT
V S.
1600.
84. Reversul aceleasi medalii.
Revers de la meme mdaille.
Iar pe chenar : TRANSYL : LOCVM T ; CIS :
TRAN ; PAR : EISVP : EXERCE : CAP.
Aceasta medalie merit& sa fie achizitionata
de un muzeu $i sa lament in tara,
Rsum: Une tres rare mdaille a l'effigie
de Michel-le-Brave, prince de Valachie et de
Transylvanie, frappe en 1600.
VII. FRESCELE RECENTE DE LA
BISERICA PATRIARHIEI
DIN BUCURESTI.
Primesc urmaloarele randuri de la cunoscutul
si distinsul pictor in iconografie byzantin, cll,
Ionel Ioanid privind pictarea bisericii patriarhiei.
Mult stimate domnule Tafrali,
Am onoare a v aduce la cuno$tinta urma-
toarele
Stiti Ca la Patriarhie s'au chemat pentru a se
picta al-fresco interiorul bisericii eu, Costin Pe-
trescu (care s'a retras) $i Belizarie,
Eu am executat trei turle, doug mici $i una
mare la intrarea in bisericA.
In cupola cea mare, am executat al-fresco pe
Maica Domnului, cu gloria de ingeri. Fresca a-
ceasta este executat& part ; are o transparent&
mare si un desen impecabil cu caracter byzantin.
Ea a fost mult apreciata de I. P. S. S. Patriarhul,
 58 ARTA $1 ARHEOLOG1A
Acum ce s'a intamplat? Belisarie a facut tot
posibilul, ca sa mi se stearga iscalitura de pe
fresca mea din cupola, sub pretextul neexact,
ca ea ar fi o retusare, Fresca insa se da jos,
nu se retuseaza cu tempera sau cu uleiu, etc."
D1. Ioanid protesteaza mai departe de aceasta
interventie necorecta si ma invit sa examinez
frescele lucrate de d-sa si de dl. Belisarie spre
a le judeca.
Voiu examina aceasta chestiune atunci cand
lucrarile de la biserica Patriarhiei se vor fi ter-
minat spre a le judeca cu toata obiectivitatea.
VIII. SAPATURILE DELA DOLOSMAN.
In fascicolul 9-10 al acestei reviste, in urma
unei vizite f acute la sapaturile intreprinse la
cetatea Dolosman in Dobrogea, am exprimat
parerea cA ruinile de aici au fost ravajate",
atribuind stricaciunile celui ce a condus cerce-
tarile.
In urma explicarilor insa, pe care mi le-a dat
colegul dl. profesor Paul Nicorescu, care mi-a
aratat ca in unele parti a facut sapaturi siste-
matice, iar in altele numai sondaje preliminare,
permise in cercetari, m'am convins ea' lucrarile
s'au excutat dupa un plan chibzuit, iar stricaciu-
nile constatate se daioresc locuitorilor de prin
imprejurimi, cari profitand de prilej, ca nimeni
nu pazia ruinile, au luat material de pe ziduri
si au intreprins la randul lor gropi pentru cautare
de comori.
Ravagiile, despre care am vorbit, se datoresc
deci acestor vecini pradalnici
Cat priveste darea de seama, pe care d, Paul
Nicorescu a facut-o operei postume a lui Hubert
Schmidt despre Cucuteni, d-sa m'a asigurat ca
EA
co.
I.
".
tr)
85 Baie de marmor domneasc5. Sec. XVIII,
Beignoire de marbre ayant appartenu a un prince de Moldavie du XVIII-e s,
[Collection du Muse des Antiquits de Jassy].
www.dacoromanica.ro
nu i-a fost intentiunea sa ma vizeze in chesti-
unea conservarii temporarede care nu eu am
fost responsabil a antichitatilor preistorice in
pivnitele Universitatii,
Iau act cu placere de aceasta asigurare si re-
trag invinuirea ce i-am adus. Mentin insa tot
ce am publicat in aceasta privinta in chestia
Infiintarii muzeului de antichitati din Iasi o
simpla nota istorica.Obiectele de la Cucuteni,
colectia Beldiceanu, dupa ce a stat un sir de
ani in pivnitele Universitatii, au fost scoase de
mine de acolo, inca din 1916, asezate in dula-
puri si expuse in localul Muzeului de Antichitati.
Imi pare bine ca. pot pe aceasta cale rectifica
cloud confuziuni regretabile si restabili adevarul,
IX. 0 BAIE DOMNEASCA.
Muzeul de Antichitati din Iasi a intrat in po-
sesiunea unui frumos monument : o baie lucrata
in marmora. A fost &mit de administratia Spi-
talului Sfantului Spiridon din Iasi.
Provenienta lui nu se cunoaste. Este de pre-
supus, ca el a fost adus din Italia sau lucrat in
lard de un artist italian pentru baia unuia din
domnitorii moldoveni, cari, prin danii insemnate
au legat nurnele lor de asezamantul Spiridoniei.
In vremea din urma acest frumos basin a fost
intrebuintat la morga spitalului pentru spalarea
cadavrelor. Prin staruinta mea a fost scos din
locul lui de decadenta si adus muzeului de an-
tichitati,
Baia aceasta este lucrata intr'o singura mar-
mora find. Msoara 2 metri de lungime. In in-
terior, la unul din capete are o mica platforma,
putin inalta, pentru repaosul corpului. Un ro-
binet de bronz, rau lipit de corpul marmorei,
,
t-)
."
 ARTA $1 ARHEOLOGIA
este de provenient posterioara. El poarta data
de 1879,
In exterior, baia are sculpturi artistic executate,
Patru capete de lei, cate cloud de fiecare laturd,
prezint puncte de razam pentru ridicarea sau
miscarea intregului bloc, care pare el are o
greutate de peste o mie de chilograme,
In partea de sus, intre cele daub capete de
lei, se desfasoard un ornament floral, care por-
neste de la o palmeta centrala. Sub aceste or-
namente, trece un brau inconjurator, alcatuit din
cloud toruri subtiri,
Mai jos, in mijlocul fetei anterioare, intre doi
delfini stilizati, cu cozile incolcite si ridicate
in sus, este sculptat, cu o deosebita ingrijire,
capul lui Poseidon. Cele trei figuri sunt subliniate
de un peisagiu acuaiic, din care de o parte si
de alta se inalta cateva fire de plante,
Partea inferioarai se termina cu un chenar,
care face inconjurul basinului, alcatuit dintr'un
motiv grec cunoscut, repetat in serie,
1,7
- -
86. C. Fa'rmai
C. Farama 1 La Famille. Sculpture expose au Salon des Artistes Francais
a Paris en 1936.
www.dacoromanica.ro
59
X. SCULPTORUL CONSTANTIN
FARAMA.
In fascicolul precedent, 9 10, al revistei, am
aratat valoarea $i succesele sculptorului Farami
la Paris,
Sustinut de un idealism minunat $i de un ta-
lent viguros, acest artist, cdruia Ii prevedem un
mare viitor, a expus in anul acesta la Salonul
Oficial al Artistilor Franceji" o lucrare de mare
valoare, Familia.
Onoarea de a fi primit la acest salon, al ca-
rui juriu face o foarte severa selectiune printre
operele trimise, se resfrange si asupra tarii noa-
stre $i invedereaza un real talent.
Familia a fost foarte remarcata" de multi cu-
noscatori.
Dam aici o fotografie a acestei opere, tratata
viguros in liniile sale generale $i cu o rara ii-
neta in expresie $i in amnunte, pe care Farama
ii
4f,k4,
0.
,
Familia,
 60 ARTA SI ARHEOLOGIA
nu le neglijeaza, cum din nenorocire fac multi
sculptori din aa rise coala." nou.
Resume: Quelques mots sur l'rninent sculp-
teur roumain Constantin FrAm5, dont l'oeuvre
a t analyse dans le fascicule prcdent de chemat la sAnul sAu
notre revue, On attire l'attention sur l'oeuvre
remarquable qu'il a exposee cette annee au Salon
officiel des artistes francais A Paris, intitule
La Famille.
latit
L.77
Prie
*-
87. Bustul marelui avocat Henri-Robert, lucrat
. de Mircea Bassarab.
Buste du btonnier Henri-Robert de l'Acadmie Francaise,
oeuvre de Mircea Bassarab [Collection Henri-Robert).
www.dacoromanica.ro
XI.SCULPTORUL MIRCEA BASARAB.
Parisul, care atragetalentele lumii intregi,
unde ii perfectioneazg tehnicA $i-$i afineazd gus-
tul in atingere cu marile operele ale geniilor, a
i pe fiul eminentului $i
regretatului nostru artist, Ludovic Basarab, care
excela mai ales in miniaturd i cdruia i se da-
toresc o serie de frumoase vignete ale maircilor
noastre.
Mircea Basarab, na'scut in 1903, este
un autodidact, care printr'o munch std-
ruitoare a mina soli fac un loc in
Franta. El lucreaza.' la Paris de la 1929
si talentul sAti a fost remarcat de multi,
mai ales de celebrul avocat, decan al
baroului, mort nu de mult, Henri-Robert,
membru al Academiei Franceze, care a
consimtit sl-i pozeze o serie de edinte.
Portretul acestuia a fost expus la salo-
nul de toamnd din 1932, chnd presa Iran-
cezd ii semnall ca un bust remarcabil,
Mircea Basarab expune la salonul de
toamnA de la 1929. Operele sale au pu-
tut fi admirate de publicul parizian la
Salonul din Tuileries, la Galeria Carmi-
ne i la alte expozitii,
Le Journal des Hommes du Jour"
zice despre el : Mircea Basarab perpe-
tueaza in chip fericit antichitatea reinoild
de Bourdelle". In revista Beaux Arts",
domnul Diol recunoa0e in opera, pe
care a expus-o compatriotul nostru in
1935 la Salonul de toamnA, mari calitAti
de indrAzneal si de forta, cum se poate
vedea la bustul Domniparei Y. I.
Au aparut reproduceri din operele
sale in Harpers Bazar" i in alte ziare
americane, de asemenea in Architecture
d'Aujourd'hui",
Prima sa expozitie personald la Gale-
.
rie Druet, inaugurata de ministru Ro-
mniei la Paris, dl. Dinu Cesianu, la 1
Iulie 1936, cla' o privire generala a sculp-
turii i a desenurilor d-lui Mircea Basa-
rab, S'au putut admira busturile mai mul-
tor personalitAti, un portret al doamnei
Charles Peak, sotia primului secretar al
Ambasadei Angliei la Paris s,i o masc
a d-lui J, Holroyd Reece K. C. C. I.,
traducatorul operei lui Meier-Graeffe su
Van Gogh i Csanne i pe vremuri .
critic de arta la ziarele Times, West-
minster Gazette i New Stateman si
alte reviste engleze de o reputatie mon-
dial.
Reproducem cateva din criticile apa-
 ARTA SI ARHEOLOG1A
rute in presa franceza despre opera d-lui Mircea
Basarab,
. .
Andr Salmon publica in Gringoire" din 10
Hie 1936 :
Modeleur convaincu est M, M. Basarab, Chez
lui c'est le dur et tendu combat de la sponta-
neite et de la culture, Raliste pris du style,
il a toujours l'ambition de solidement edifier,
mais par la grace arienne, et ce constructeur
,
r.
L'41tlia. - '
88 Bustul dumnisoarei Y, I., lucrat de Mircea Bassarab.
Buste de Mademoiselle Y, I., oeuvre de Mircea Bassarab,
[Collection particuliere, Alger].
race ne nous ennuiera jamais des pedantes pre-
tentious de nos suppts du constructivisme".
Le Style nait de ce souci de construction
qui, lui-mme, s'assure, s'affirme dans la recher-
che passionne, toujours lucide, de ces plans
qui, seuls restituent, au dela dela vaine ressem-
www.dacoromanica.ro
61
blanc anthropometrique, les vertus formelles
d'un visage, Chez les maitres du pass, M. M.
Bassarab a cherch non pas des exemples faci-
les, mais des lecons d'ac.cords de plans essen-
tiels. C'est ce qui lui a permis des russites
comparables a celles de ce platre patine, su-
perbe figure de jeune femme et qui, tant un
franc reflet du siecle, force d'evoquer Donatello.
Au centre de l'exposition, dominant les bustes
dont un Henri Robert" est le plus re-
marquatle, voici cet Orphe" tout har-
monie en son audace (voyez l'inclinaison
de la tete, sur la lyre) et qui a sa place
marquee dans un beau jardin. Souhaitons
aussi qu'une ouevre roumaine, grace a
ce jeune maitre, trouve sa place dans
une de nos galeries",
Ren Chavance in ziarul La Libert din
6 Tulle 1936, scrie urmatoarele :
Et voici des dessins 20 rue Royale,
des dessins prcis, ceux-la, veridiques,
aux traits cernant les masses, des des-
sins de sculpteur. Bassarab, auquel on
les doit, expose en mme temps des
bustes, quelques statues, dont les plans
sobres, vigoureusement indiques, ont de
l'accent".
Periodicul Beaux Arts, din 10 Iulie
publica la randul sau :
Une sculpture tourmente, expressive,
exagerement expressive, peut-tre, et
qui se soucie moins de la rigueur plas-
tique que d'inventions formelles, de par-
ticularits et de caractere. L'esprit en
est romanesque et fait paraitre un gout
de l'eloquence, de la force, et aussi de
l'acuit, mais d'une acuit un peu lour-
de, un peu appuyee, Tel qu'il concoit
son art, Bassarab l'a pouss cependant
dans d'intressantes recherches. Citons
ses bustes de Mademoiselle Y. I. et
Henri Robert et sa Petite Tete d'enfant.
Son Orphea rappelle a la fois Rodin et
Bourdelle ; cette oeuvre est cependant
la plus ferme qu'ait excute l'artiste".
In sfarsit, ziarul englez The Daily Mail
din 4 Iulie 1936, publica urmatoarele,
pe care le redam in traducere franceza
Les expositions de peinture sont nom-
breuses, mais il est rare qu'un sculpteur
fasse tine exposition personnele dans tine ga-
lerie prive. Ceci est du au fait qu'il est diffi-
cile de transporter la sculpture et que, au point
de vue commercial, l'artiste ne peut esprer faire
tin profit, Ces difficults matrielles ont t coura-
gensement alfrontes par M. Bassarab, jeune
 62 ARTA SI ARHEOLOGIA

sculpteur roumain, qui prsente ces oeuvres a
la Galerie Druet sous la prsidence de Monsi-
eur Dinu Cesiano, Ministre de Roumanie a Paris.
Cette exposition comporte quatorze sculptures
et dmontre une grande originalite. Le grand
platre Orphe" au centre de la salle rvle
beaucoup de talent dans le traitement d'un sujet
mythologique, et plusieurs bustes font preuve de
la capacit de l'artiste a traduire la vie dans la
matire. Le buste du regrette Henri-Robert, le
clebre avocet francais, est particulirement
russi. Un autre buste a la puissance et la fer-
fermet d'une sculpture egyptienne, tandisqu'un
autre nous rappelle les maitres florentins. M.Ba-
ssarab expose aussi d'excellents dessins".
Dam mai jos nomenclatura operelor expuse de
d. Mircea Basarab la Galeria Druet din Paris
de la 1-25 Iu lie 1936 :
Sculpturi Orfeu (ghips), Tors (ghips), Masai
: Dupa ce si- a pregatit astfel culorile" in fir
(teracota), lntdmplare de mulaj (ghips patinat),
Cap de tdndrd fatal (ghips patinat), Cap de copil
[ceara patinata], Capul domnisoarei Y. I. (ghips
patinat), Bustul domnisoarei Y. I. (ghips patinat)
Portretul doamnei Ch. P. (patinat), Bustul deca-
nului baroului parizian Henri Robert, membru
al Academiei Franceze (ghips original), Masca
domnului J. Holroyd Reece K. C. C. [Bronz lus-
truit), Ego (Piatra, sculptata direct), Compozifie
(Proect de piatra), Sinteza Misceirii(ghips, sculp-
tat direct),
Desenuri ; Studiu pentru tors (carbune), Model
in repaos (cerneala de China), Portretul unui a-
mic (carbune) Portretul domnului Gh., (cerneala
de China), Femee cu st2ag (creion), Studiu (car-
bune) Crochiu al doamnei Ch, P. (carbune).
D. Mircea Basarab isi inaugureaza inceputu-
rile carierei sub auspiciile cele mai fericite
$i promite sa-i dea o stralucire si mai mare
in viitor, ceeace va bucura pe toti prietenii
artei,
Resume: M. Mircea Bassarab, fils de Ludovic
Bassarab, qui s'est illustr surtout par ses ad-
mirables miniatures, a inaugure, sous la prsi-
deuce de Monsieur Dinu Cesiano, ministre de
XII. 0 ARTISTA IN PICTURA BRO-
DATA : D-NA OLGA OHOTZKY.
D-na capitan Olga Ohotzky, unseat& Le$anu,
originara din Basarabia, este o artist& de mare
talent, nu in destul cunoscuta dupa cum merit.
Arta sa este unicl picteaza" pe panza cu.
acul si cu o maestrie uimitoare. Pictura ei bro-
data pare la prima vedere executata in tehnica
Gobelinurilor, 0 cercetare insa mai aminuntita
ne arab.' o tehnica speciala, care mi se pare
unica pana acum.
In adevar, d-na Ohotzky brodeaza combinand
firile de matasa de diferite nuante asa cum un
pictor isi pregateste culorile pe paleta sa. Este
o munca de o rabdare extraordinara, calau-
zita de un gust rafinat si de un ochiu de o rard
agerime artistica.
de matasa cu toata gama lor de nuante, artista
incepe sa lucreze pe panza, Idea a fi pregatit
in prealabil desenul. Rentru aceasta trebue o
siguranta absoluta in executie, un ochiu care
niciodata sa nu dee gres, o mini nasovaitoare,
caci cea mai mic4 eroare ar zadarnici intreaga
munch' antennae& Tehnica d-nei Ohotzky se
poate asemana cu a sculptorului, care nu-si fau-
reste opera dupa ce a modelat o macheta din
pannant, ci lucreza direct in piatra, a$a cum
proceda Michel Angelo cu celebrele sale statui.
Este, dupa cum se vede, o tehnica superioard
unica in felul ei, pe care numai un talent extra-
ordinar, cum este cel al artistei, si-o poate in-
gadui.
D-na Ohotzky a faurit un numar destul de
mare de opere, care se disting prin fineta exe-
cutiei $i prin conceptia lor. A luat de modal
$i unele tablouri pe care le-a reprodus aidoma;
a lucrat Irma de cele mai muite ori direct dupa
natura, atacand panza, dupa cum am sous, Bra
a fi tras pe ea vreo 'schita,
D-na Ohotzky i$i alege subiectele ei atat in
lumea personalitatilor, care ii a dmira talentul,
facandu-le portretul lor de o asemanare uimi-
toare, cat si in natura. A executat frumoase
.

Roumanie a Paris, une exposition personelle de
sculptures et de dessins qui a t fort remar-
quee par la critique d'art parisienne et etrangere.
On prvoit un brillant avenir au jeune sculp-
teur roumain, dont le talent, aide par une tech-
nique suprieure, le placera parmi nos meilleurs
statuaires.
peisagii realiste si idealiste, Exceleaza mai cu
seama in flori, ale caror farmec i poezie o rede
cu o maestrie deosebita. La inceput, spectatorul
crede ca are inaintea sa o adevarata pictura in
oleiu, atat de bine clar-obscurul, nuantarea mo-
.
delajului $i gama infinit de gingase a culorilor
de fir matasa sunt realizate,
D-na Olga Ohotzky si-a expus o parte din
operele sale la Bucuresti, la Barcelona si la
.

Paris. Critica i- a fost unanim favorabila,

Iata ce citim in L'art contemporain", deu-

www.dacoromanica.ro
 ARTA SI ARHEOLOGIA 63

xieme srie, Livre d'or, al editiunilor publica-
tiei La Revue du Vrai et du Beau, Paris, 1930:
A rtiste roumaine, de Bessarabie, ne dans la
commune de Sibca, dpartement d'Orhei, Olga
Ohotzky est fille d'un fermier du pays, Adrien
sanu qui lui fit faire ses etudes completes.
D'abord elle suivit les classes lmentaires
dans sa commune, en langue russe, le roumain
tant interdit,
ti 4, "'
031,01-
L1''-g
40",1 r 41,
i LI
i Bucuresti, deshis la Ateneu, trei opere cari au
Marie au lieutenant Alexandre Ohotzky, elle
dfra a son dsir de la voir exposer a l'expo-
sition generale de Kischinef en 1925. Elle y
prsenta : Les joueurs de cartes et le Bandit,
S. M. la Reine Marie les remarqua et pro-
diqua a l'artiste ses encouragements.
Le ministere des arts s'intressa aussi a Olga
Ohotzky et lui demanda quelques tableaux
dont un fut envoy a l'exposition de Barcelone.
Ce qui lui a valu la protection de S. M. la Reine
ce que son travail est nouveau : une creation
nationale qu'elle execute en veritable artiste et
que l'on peut considrer qu'il est a l'honneur
de la Roumanie",
D-na Olga Ohotzky a primit din partea juriu-
lui expozitiei din Chisinau, la care fac aluzie
randurile de mai sus, medalia de aur pentru
broderii artistice,
In 1929, artista a expus la salonul oficial din
fost foarte
. remarcate, A deschis apoi la Athe-
neu, in 1930, o expozitie, care i-a a tras laude
unanime,
D. V. Bilciurescu a apreciat arta ei astfel in
Universul" No. 247 din 9 Octombrie 1930 :

a- 1414
=

89. Olga Ohotzky: Santo Cristo de Limpias.

Broderie.

Puis elle suivit le gymnase de Soroca et en-

f in le lyce d'Odessa.
C'est la qu'elle suivit les cours de peinture,
tout en poursuivant ses etudes et commenca les
lecons de broderies et d'imitation de Gobelins
qui lui ont inspire l'ide de son travail: la pein-
ture a l'aiguille qui consiste a passer par de
l'tamine, de fins fils de soie qui constituent le
tableau : copie ou travail d'apres nature,
Elle travailla d'abord un peu secretement,
n'ayant la permission que d'accomplir le travail
du lyce. La guerre vint encore entraver cela. . 90. Olga Ohotzky Ciobonas.
Le frere de l'artiste fut tue dans les premie- Olga Ohotzky : Petit berger. Broderie.
res lignes. Elle dut quitter Odessa et renter en D-na Oholtzky, care are specialitatea tablou-
Bessarabie, abandonnant ses etudes, presque rilor in ac eu fire de imbue, expune o serie
acheves, mais poursuivant son art, Elle avait
de leered in acest gen, luate direct dupa na-
comme dons naturels la precision du contours,
dans le dessin et l'harmonie, la justesse du co- tura, ceiace trebue recunoscut, e foarte greu si
reclama o vocatiune deosebita, adeverit prin
lori, Elle sentait qu'avec cela l'observation, le aceia Ca ceiace este expus acum insumeaza o
travail, la perseverance devraient la mener
munch" de cincisprezece ani.
son but.

www.dacoromanica.ro
 61 ARTA SI ARHEOLOGIA

Intelege oricine ce original talent i-a fost ha-
razit expozantei ca sa izbuteasca, gratie lui sa
smulga artei taina aceasta a inlocuirii culoarei
naturale cu aceea a combinatiilor firilor de ma-
tasa si aceasta opera sa fie realizata dupd na-
tura direct fail o prealabila fixare in ulei si
aquarela:
M. S. Regele Carol II, M. S. Regina Maria,
91. Olga Ohotzky Prim post si rugaciune.
Olga Ohotzky Par le jefine et par la priere.
Broderie,
bilduri", cum arata de obiceiu cunosautele bro-
derii artistice.
Remarc printre motivele flori Crisantemele,
Trandafirii cu Margareta (expusi la Salonul din
1929) si minunat de armonizatele Flori de camp"
1 si 2, expuse la Expozitia Internationala din
Barcelona (1929),
Printre alte motive Othello si Dasdemona",
Monna Vanua", Sunetul Clopotelor", ne
arata ca artista a triumfat usor de cele
mai grele dificultati".
0 serie de portrete, intre care iese pe
primul plan acela al Regalui Carol II, desi
executat dupa fotografii, au multa asema-
nare si un aer de viata, ce lipseste adesea
din cele mai reusite reproduceri".
Neamul Romanesc" din 1930, publica
de asemenea elogii la adresa artistei
In ultimele saptamni a stat deschisa
la Ateneu o expozitie unica I tablourile
d-nei Olga cap, Ohotzky, lucrate in ac cu
fire de matasa. 0 expozitie de arta ade-
vrat, de o virtuozitate neobisnuita. Lu-
crate pe gherghef, tablourile d-nei Ohotzky

Domnita Ileana, I. P. S. S. Patriarhul, auto-por-

tretul fostului regent Buzdugan, sunt impreuna
cu florile, naturile moarte si diferite scene, o
eleganta dovada de perfectiunea, la care artista
a ajuns".
Fulmen, la randul sau, publica in Dimineata"
din 16 Octombrie 1936, urmatoarele :
Uncle as putea vorbi mai bine deck in a-
ceasta rubrica consacrata manifestatiilor de
arta, de reusita opera a d-nerOlga Ohotzky,
care ne educe la Atheneu rodul unei munci de
cincisprezece ani.
Frumoasele tablouri expuse de d-sa cu su-
biecte atat de variate, au dublul merit de a in-
truni arta migaloasa a punctului brodat cu ma-
tasuri cu acea a pictorului de talent. ;

Numai apropiindu-ne de tablourile d-nei

Ohotzky, in care umbrele si lumina sunt asa de
artistic contopite, iti dai seama ca artista a in-
trebuintat acul in loc de penel.
Meritul lucrarilor expozantei, care a fost ad-
misa cu trei din bucatile sale si la salonul ofi-
cial de pictura, consta in faptul ca d-sa nu-si
traseaza modelele luta", pe panza de lucru, cum
se face de obiceiu la gobelinuri si lucrari in
puncte, ci infiripeaza direct, inspirandu-se de
cele vazute, flori, buchete, peisagii, capete. 92. Olga Ohotzky: Portretul doctorului Hortolomei,
Astfel, d-sa a iesit din banalul, care 1-ar pu- prof esor la Female!. de Medicine din Bucuresti.
tea avea broderiile similare. Florile domniei-sale Olga Ohotzky Portrait du docteur Hortolomei,
prof esseur a la Faculte de Mdecine de Bucarest.
sunt picturi adevarate, nu decupari de Absich- Broderie.

www.dacoromanica.ro

ARTA SI ARHEOLOGIA
sunt opera unui puternic talent pictural, unit
cu o putere de munca si minutiozitate rara, E
vorba doer de a obtine cu acul si matasa corn-
binatii de culori si tonuri, luminele si umbrele
necesare unei capo d'opere plastice. E vorba de
perspectiva si adancime de expresie estetica,
tot atatea rezultate, la care mult mai usor a-
junge un pictor ce se foloseste de paleta,de cat
o manuitoare abila a acului,
II
. ;Os
4
g;
1J:
A'
93, Olga Ohotzky Monseigniorul Mihai Robu,
episcop catolic din Iasi.
Monseigneur Michel Robu, &Aqua catholique
de Jassy. Portrait brod-
D-na Ohotzky a izbutit insa sa se introduce
in aceasta nota si plina de dificultati maniera
si s'o stapaneasca.
La prima impresie, tablourile din sala Athe-
neului par picturi in ulei, de clasica maniera,
desi o neobisnuita fragezime de tonuri, iti atra-
ge insistent ochiul,
: Florile mai ales, le executa d-na Ohotzky cu
o rand distinctie de frumos, Aici, uncle data
.
senzibilitatea artistei ajuta ochiului, expresia o-
biectului e excesiv de dificila. A realizat astfel
in maci de camp si de grading, crisanteme, ochiul
boului, trandafiri, lacramioare, viorele si garoafe,
cu toata fragezimea petalelor si expresia lor
corn plimentara,
Pe artista a tentat-o, cum era si firesc, si por-
tretele, desi aici arta se reduce mai mult la teh-
nice executiei, decal la realizare,
0 parte din membrii familiei regale, casi
Sanctitatea Sa Patriarhul si-au gasit in gher-
www.dacoromanica.ro
65
gheful d-nei Ohotzky, figurile executate cu ma-
estrie.
Unde insa talentul d-nei Ohotzky dezvalue
toata puterea lui de munca si creatie, se vede
in Santo Cristi de Lamias, tablou expus la Sa-
lonul oficial din 1929, in Bucuresti. E o opera
de compozitie, cu o viziune concentrata si re-
velatoare, cu o inspiratie de artist consacrata.
Daca nu ne-am gandi la munca extraordi-
nerd ce trebue depusa la realizarea unui tablou
de aceasta maniera, i-am indica d-nei Ohotzky
un drum prin preajma acestei compozitii,
Prin post si rugaciune" e o bucata realistd.
Se pare insa CA genul acesta satiric ar fi cel
mai adequat manierei de lucru al artistei.
Ca expresie, tabloul este o capo d'opera. A irn-
-.
bracat exact gandul creatorului si linia esentiala
imaginei.
0 incontestabila izbanda in plastica noastra,
iata ce insemneaza expozitia d-nei Olga Ohotzky.
:e-
L C,"
Aprecierile d lui I. C, sunt juste in cea mai
_
""lb
- s
441: P 1.-iii. 1
1=3
ar.:17-1,4=Z
. 6"."
..41/47
to
.
""
Fri-24.
2 r
-L
94, Olga Ohotzky Flori.
Olga Ohotzky Fleur& Broderies.
mare parte a lor. Totusi, d-sa greseste and se
opreste mai mult asupra acestor cloud din urma
opere. Este adevarat ca ele sunt minunat de
bine executate, cu o mare fineta de ac si cu o
combinatie de tonuri de o rara delicateta. To-
tusi ele nu-s creatii ale d-nei Ohotzky, ci lucrate
dupa un model pictural occidental, De asemenea
criticul greseste cand trece prea sumar asupra
 66 ARTA SI ARHEOLOGIA

portretelor artistei, Acestea apartin unui gen cu
deosebire greu. Prime le calitati ale unui portret
sunt asemanarea i expresia. D-na Ohotzky le
pose& in gradul cel mai inalt. Dovada o pu-
tern avea in cele doug, pe care le producem aici,
opere recente ale artistei portretele distinsului
capata, sub acul maestru al artistei, o valoare,
care ma indoesc sa-1 aiba originalul.
In casa d-nei Ohotzky, se pot admira i alte
opere fie de creatie proprie ca flori, peisagii,
fantezii, in care adesea figureaza frumoasa figura
a fiicei sale Tamara, eleva de liceu, fie tablouri
copiate, clupa originale, in pictura, precum sunt
Othelo i Desdemona, de un colorit prea viu,
dar de o executie deosebit de bung, i defilarea
unui ciddref superb cu totul gol, o fantezie cu-
rioasa in culori calde.
Intreaga opera a doamnei Ohotzky, cuprin-
zand lucrari de dimensiuni mari sau mici a-
devarate miniaturi incantatoareeste de o foarte
mare valoare artistica, 0 north' expozitie, atat
in tara, cat i la Paris, ar atrage din nou atentia
asupra artistei, care astazi traeste retras in
patriarhalul ora al IaOlor,
Resume : Analyse de l'oeuvre fort remarqua-
ble de Madame Olga Ohotzky, dont une partie
a figure dans diverses expositions, a Barcelone,
a Bucarest et a Paris,

7.;

95. Olga Ohotzky Flori.

Olga Ohotzky Fleurs. Broderie.

hirurg Hortolomei, actualmente profesor la Fa-

cultatea de Medicina din Bucuresti i a Mon-
seigniorului Robu, episcop catolic cu resedinta
in Iasi.
Adevarata insa creatie a d-nei Ohotzky, pe
langa genul portretului, sunt florile sale. Ele
sunt redate in toata f ragezimea, in toata ginga- '

sia si naturaleta culorilor lor, cu nuante de

o delicateta infinita, invaluite de poezia ce se
desprinde din intreaga lor fiinta. Sunt adevarate
capo d'opere, care pot sta Ca atare in orice
muzeu.
In tablourile straine, pe care le. a copiat, d-na
Ohotzky a desfasurat acea fineta, acea maes-
trie, acea virtuozitate in imbinarea culorilor si
in executie. .
96. Olga Ohotzky Flori brodate.
Santo Cristo de Limpias, pe care il repro- Olga Ohotzky Fleurs brodes.
ducem aici, dupa un tablou cunoscut strain,
este impresionant ca expresie. Coloritul sAu, La technique de cette minente artiste est u-
galbuiu cu timbre, este deosebit de delicat si nique,Elle ressemble a celle des Gobelins.
nuantat, .
Pourtant elle est plus fine et plus nuance.
Tabloul Prin Post si rugciune, de conceptie Le grand talent de Madame Ohotzky lui per-
impie i ironic, imitat dupa un tablou strain, met de travailler directement sur sa toile sans

www.dacoromanica.ro
 67
ARTA $1 ARHEOLOG1A

trace d'avance la moindre exquisse, ei, am cazut de acord ca ne aflAm in prezenta

.avoir
Ses portraits et ses fleurs sont rendus avec
un art original et exquis,
XIII. UN PAVILION DOMNESC IN
CURTEA LICEULUI MILITAR
DIN IASI.
In curtea liceului militar din Iasi, in fata cla-
dirii principale, se aflA o mica constructie de o
forma.' arhitectuala curioas, prefacuta in ferArie.
Aspectul ei neobicinuit a atras atentiunea
d-lui colonel NAdejde, un cercetator in istoria
neamului. ConsullAndu-mA asupra caracterului
unui pavilion, probabil domnesc, caci in partea
din darat a zidului lui, se afla o gura de apA,
care pare a face parte din el, cu inscriptia ur-
matoare in limba francezA, a$ezatA din porunca
domnitorului Alexandru Sandu Sturdza: Intaris-
sable comme sa sollicitude pour le bonheur de
la Moldavie", 0 mAnA posterioara a gravat pe
basinul vecin data de 1877.
S'a procedat la dArAmarea unor mici ziduri
parazitare, s'au scos cArAmizile, care obstruau
largile ferestre i ui i s'a redat pavilionului
infatisarea sa de la inceput.
Dupa cum se vede din cele doua figuri, repro-

97. Pavilion din curtea liceului militar din Iasi, construit pro-
babil de Alexandra Sandu Sturdza.
Pavillon lev probablement par prince de Moldavie Alexandre-
Sandu Sturdza dans la cour du lyce militaire de Jassy.

98. Fatada aceluiaa pavilion.

Facade du meme pavilion.

www.dacoromanica.ro
 68 ARIA SI ARHEOLOGIA
duse aici, acest pavilion prezinta linii elegante.
Planul este oblung avnd o lungime totald de
13,50 m. El se termina cu doua abside de o raza
de 3,25 m, Largimea este de 5.47 m, Grosimea
zidului variaza intre 0.65 m. si 0,53 m.
In mijlocul zidului dinspre Miaza-noapte, se
afla o mica absida, prost construita. Banuesc
c aici era o soba de incalzit, al carei cos se
mai vedea in momentul restauratiei.
Destinatia acestei cladiri poate era pentru o
bale. Interiorul ei insa, spatios si elegant, ale
carui urme de pictura se mai vedeau pe alocurea,
indreptateste ipoteza, cal ea servia de pavilion
de receptie sau de sofragerie, in care se putea
da o masa unor numeroase persoane.
Cele doua abside au cte trei ferestre largi,
oblungi, pe unde se revarsa o lumina imbelsu-
gata in interior. Acesta mai era luminat i prin
cele trei mari deschizaturi, dintre care una ser-
via de usa de intrare, prevazute in zidul de
miazAzi. Ele faceau parte din frumoasa fatada
a edificiului, ornata de un portic, alcatuit de
www.dacoromanica.ro
patru coloane de lemn si zvelte, cu capetele io-
nice si cu caneluri inguste. Deasupra lor se ri-
dica un zid dreptunghiular, cu ornamente simple.
Intreaga aceasta fatada prezinta un aspect
sobru si elegant. Nu-i nici o indoiala c ne a-
flam in fata until autentic monument, din puti-
nele ce le mai pastram, la care influenta Re-
nasterii este invederata.
Astazi, prin staruinta d-lui colonel Stanescu,
comandantul scoalei, acest frumos pavilion, re-
staurat cu gust si cu respectul trecutului, ser-
veste drept capela.
Rsum : Dans la cour du lyce militaire de
Jassy on a restaur un petit et elegant pavilion
dont le style rvle une influence de la Renais-
sance. Ii a ete contruit probablement par
Al, Sturdza, prince de Moldavie dans la pre-
miere moiti du XIX-e siecle, et a servi soit
comme rfectoire officiel, soit comme salle de
bains,
C. Tafrall.
. .
. . ?
.4
 INFORMATIUNI ARHEOLOGICE.
I. DIN ROMANIA
Cercetiri arheologice in jud. Gorj.
In dorinta de a imbogati colectiile muzeului local, A-
lex, Stefulescu", Liga Nationala a femeilor romane din
Gorj a intreprins o serie de cercetari si sApaturi arheo-
logice in judetul acesta.
D. dr, N. C. Nicolaescu-Plopsor, presedintele Institutului
arheologic oltean si d. dr. Ion Nestor, din Bucuresti, de
cateva luni, lucreaza in aceastA directie, facand unele
sapaturi cu rezultate interesante.
La Scheia, s'a descoperit o bogata asezare din era ne-
olithica, iar la Brosteni s'a dat de urmele unei asezAri
din epoca bronzului. La Stanesti, s'au gasit mobile preis-
torice, iar la Bumbesti-Jiu, unde se fac in prezent sapa-
turi, la castrul roman de acolo, s'au descoperit monete,
ceramicA, un coif de legionar si diferite alte piese de
mica importanta.
Descoperiri arheologice la T. Severin.
Pe terasa Dunarei din spatele prefecturii de Mehedinti
s'a dat In Sept, 1935 de impresionantele ruine ale unui
mare ansamblu de constructii entice romano-byzantine.
DI. Alexandra Barcacila directorul Liceului Traian si
al muzeului Portilor de Fier", reprezentant al comisiei
monumentelor istorice, bAnuind, dupa zidurile ce Inca se
vedeau, cA este vorba de urme romane, a facut cateva
sondagii, cari au dus la descoperiri importante,
Desi sapaturile sunt in faze preliminare si cu toate ca
zidurile au fost distruse poate intai de Turci, cari au f o-
losit materialele pentru zidirea cetatei Cladovei, iar nu
de mult de constructori cAei ferate pentru largirea che-
iului si portului T. Severin, totus s'a salvat atata cat tre-
bue sa ajute la determinarea caracterului si epocei aces-
tor mari constructii antice.
Intre altele s'a deslusit o constructie cu trei abside
egale orientate spre rAsArit, asezate pe aceias axa cen-
trala si alta constructie, mai la apus, cu doua abside o-
rientate spre nord, La aceasta cladire, s'a pastrat pardo-
seala de stuck la trei camere consecutive.
Incepe astfel a se preciza existenta unor mari therme
romane,
In partea de mud. pe panta, s'a gasit canalul colector
al thermelor, precum si un calorifer da o marime neobis-
nuita.
Din materialul gasit se poate constata cea mai frumoasa
epoca a insemnatului ores Drubeta. fost municipiu dela
Hadrian, apoi colonie de la Septimiu Sever.
Aceste constructii se etajeaza, dupa natura terenului,
www.dacoromanica.ro
dela prima terasa a Dunarei, strabatuta de c. f. 'Ana de-
asupra terasei imediat superioare.
Monumentele acestea sunt in imediata apropiere a cas-
trului roman Drubeta, unde pe ruinele castrului Traianic
se ridicase un nou castru Constantinian, care rivaliza in
marime cu cel vechiu.
Nouile descoperiri arheologice au fost vizitate si de
eruditul byzantinolog olandez dr. Grondys, profesor de
byzantinologie dela universitatea din Utrecbt.
D-sa este ua pasionat al artei romano-byzantine si in
acest scop a vizitat toate monumentele istorice locale si
din imprejurimi, fiind insotit peste tot cu o deosebita
gentileta de d. director A I. Barcacila, ramanand entu-
ziasmat de tot ce a vazut.
In timpul din urma a sosit la T. Severin, spre a examina
nouile descoperiri. d. Atanasescu, delegat din partea co-
misiunei monumentelor istorice.
Intrucit ruine'e, in decursul vremurilor. au fost aco-
perite cu un strat gros de pamant, d-sa a opinat ca acest
pamant trebue dat la o parte pe loan intinderea, spre a
se putea preciza cu mai multa siguranta caracterul con-
structiilor.
Aceasta lucrare necesita desigur sume insemnate de
bani. Avand in vedere importanta acestor descoperiri
pentru istoria noastra sumele trebuesc gasite si lucrarile
continuate.
Sipituri arheologice in jud, Neat*.
In statiunea preistorica Horodiste din satul Colu, r.0.
departe de Roznov jud. Neamt, s'au f Acut in anul 1935
sapaturi arheologice, conduse de d. Radu Vulpe, docent
la facultatea de litere din Bucuresti, cu concureul parin-
telui Const. Matase, parohul bisericei Precista" din P.-
Neamt, un neobosit rascolitor al trecutului romanesc, si
cu mijloace materiale puse la dispozitie de prefecture
jud, Neamt.
Dupa obiectele descoperite, statiunea aceasta, Horo-
distea dela Colu, se pare a fi fost locuita in doua epoci
diferite odata prin preajma anului 2000 a. Hr. in plin e-
neolithic, iar a doua oara in vremea Romanilor, pana prin
sec. III d. Hr.
Primul strat de pamant, ce o caracterizeaza, dovedeste
o viata mult mai intensA si mai concentrata de cat al
doilea. A mandoua straturile reprezinta viata acelei popu-
latii anonimenegasite nicaeri altundevacare a produs
in Moldova, Basarabia si Ardealul de rAsarit (asa dupa
cum arata, intr'o expunere scrisa, d. prof. Radu Vulpe)
splendida civilizatie a ceramicei pictate. Era o civilizatie
rurala : case de lemn i lut cu pae ; nici un zid ; locui-
torii traiau din agricultura, pastorit si varlet ; industrie
 70
ARTA $1 ARHEOLOGIA
casnica foarte desvoltata. Perfectiunea tehnica si finetea
gustului artistic, mai ales in ceramica, dau acestei civi-
lizatii un nivel de superioritate Cum s'a nascut ai des-
voltat aceasta civilizatie, cum a disparut f Ara urme, de
ce s'a marginit la nordul vechei Dacii, nimeni n'a dat
un raspuns multumitor pana acum.
Se presupune doar, ca e vorba de o civilizatie de o-
rigine orientalfi, adusa aci de un popor inrudit, ca spirit
cu populatiile preistorice ale Asiei Mici si ale peninsulei
Balcanice, inclusiv Egeea cu Grecia. Ar dovedi-o, mai
ales, idolii femenini. imagini ale zeitei supreme, mult a-
dorata In civilizatia minoeana E sigur afirma d. prof.
Vulpe ca civilizatia zisa Gumelnita e contemporana si
de acelas spirit cu aces numita Cucutenii", care a fost
distrusa de invazia nprasnica a oamenilor epocii de
bronz, primii indoeuropeni ; aci la noi primii Thraci. A-
ceatia, probabil, distrug ei statiunea de la Colu, ca pe
toate celelalte.
Acesta s'a intamplat cam prin sec. III d. Hr.
De atunci ei pana azi statiunea dela Colu n'a mai fost
nici odata locuita.
Toate obiectele descoperite au fost aranjate de d. Radu
Vulpe si pr. C. Matase Inteun muzeu regional. in casa
nationala Regina Maria" din P. Neamt.
Marin Predescu
Descoperire arheologica in jud, Constanta.
Cu ocazia unei excursiuni intreprinsa de un grup de
tineri sportivi Constanteni, in imprejurimile comunei A-
dam-Klisi, s'a facut o deseoperire arheologica (Mai 1935),
In apropierea comunei Ghiolpunar, s'a dat peste un tu-
nel a card lungime nu se cunoaste Inca ai care duce
spre ciltunul Viisoara In directia Nord Est.
Intrarea tunelului este intr'o coasta la marginea satului
Giolpunar, avand o inaltime de aproape un metru la
guru, iar dupa o distanta de 3-4 metri ea se mareate
atat in latime cat si In inaltime, putnd fi strabatut cu
=RA uaurinta de mai multe persoane.
Dupa o distant& de 100 metri tunelul urea o coastal
mica si apoi scoboara din nou. Aerul din tunel este res-
pirabil pe o distanta de circa un km., cat a fost strabatuta
de excursionistii ce 1-au descoperit.
Terenul strabatut de tunel este in cea mai mare parte
nisipos, iar pe unele locuri chiar stancos.
In adancimea tunelului traesc oilmen* liliaci ai alte
lighioane iubitoare ale intunericului.
Descoperitorii cred ca acest tunel ar fi o ramaaita din-
tr'un sistem de epicene al Romanilor, servind ca lega-
tura intre Cetatea Adam Klisi i o alta situata in directia
tunelului.
Intru cat pink' in prezent nu avem si alte lamuriri pre-
cise, relatat faptul aga cum ne-au fost povestit de tanarul
Tanase Vasile, unul dintre excursionisti 5i singurul care
a parcurs cea mai mare distanta in interiorul tunelului,
(2 km.), dupa care nu a mai putut suporta atmosfera
prea grea.
Acest drum subpamantean a durat aproape cloud ore.
De remarcat este faptul ca tunelul are urcusuri ai sco-
borasuri, probabil dupa sinuozitatile terenului.
Desigur, ca este vorba de o pestera a trogloditilor,
despre care ne vorbesc autori greci antici, asemanatoare
cu cea de la satul Pestera, situata intre Megidie si Adam-
Clissi, sau cu cea de ling/ Mangalia la satul Caracicola
(Vezi 0. Tafrali, Les tumuli de Callatis in Arta ai Ar-
heologia", fasc. 11 (1923), p. 51 sg.)
O. Tafrali
www.dacoromanica.ro
Al treilea congres i expozitie de arheolo-
gie i numismatici din Cerniuti.
In zilele de 29, 30 Sept. si 1 Oct. 1935 au avut lcc in
sank Universitatii din Cernauti $edintele congresului de
arheologie si numismatica.
In cuvantarea de deschidere, DI Prof. Sauciuc-Saveanu
a expus, intr'un scurt istoric, civilizatiile suprapuse din
Bucovina, statiunile preistorice si arheologice, trecand de
la epoca de bronz (Prelipcia), la elementul grecesc (Su-
ceava) epoca barbara, romani, gotica. Comunica apoi re-
zultatul sapaturilor dela Mangalia. S'au gasit acolo multe
torti de amfore, cu numele fabricantului si a functiona-
rului eponim ; aceasta servea ca marca a fabricii, un fel
de recomandatie cumparatorilor. Inscriptiile alaturate sea-
mana cu if igiile din numismatica : motivele sunt alese
din fauna si flora locului ; se Intilneste : cocosul, ran-
dunica, frunze, flori, luna. fulgerul, ba i chipul regelui ;
un profit de barbat cu barba, cu o cununa pe cap ; nu-
mete e Demetrios.
Aceas'a nu inseamna ca toti fabricantii au avut acelaa
tip de barbat, ci ca marca de fabric& era dictata de au-
toritatea de stat din Callatis, subt presiunea unui eveni-
ment de politica externa.
DI. I. Andriesescu trece in revista arheologii straini si
romani, cari au lasat opere stiintifice, ca Sombarti,
Romstorfer, Olinescu, Kaindl, S. F. Marian,
DI, C, Moisil aratand insemnatatea num'smatic& de care
e bine sa se ocupe orice om, nu nurnai savantii, prezinta
cateva monete dacice nordice, sustinAnd ci, daca Dacii
au imitat pe Greci ai pe Romani, nu i-au imitat In mod
servil, ci au pus din imaginatia si arta lor proprie ; au
dat astfel acestor monete un caracter specific, alcatuind
o arta dacica. Aceste monete nu sunt nationale, ci se pot
separa dupa regiuni, dupa orase.
Se dau explicatii asupra valori'or lor, in comparatie
cu drahmele grecesti si se propune o studiere a colectii-
lor monetelor barbare, care n'au diferit de cele din
Gallia ai altele.
DI. General Radu Rosetti se ridicit impotriva greseliIor
ce Inca continua si existe in istorie, din pricina saraciei
stirilor cu privire la armata, armament, la lupte, cetati.
D-sa propune sa se reia sapaturile pe urmele vechilor
cetati. a campurilor de lupta ca sa se adune material
documentar ; la fel de pe monetele rornaneati, s'ar cu-
noaste sistemul de coifuri, de land. buzdugane, seuturi
si s'ar ajunge la precizari istorice folositoare.
DI, I. Minea vorbeste despre Steaua Moldovei in epoca
fanariotit ca prezinta complicatii din cauza fastului dela
curte. Domnul o considera ca a sa si a familiei sale,
Tot Fanariotii, trecfind din o tara in alta, au combinat
sterna si 0-au alcatuit una proprie ; cand reveneau
in domnie, o reinfiidau. Prin comparatia unei serii de
steme, s'a constatat cA, atunci cAnd se intilneste hlamida
pe sterna, insemna cA domnul face o danie unei rude.
In privinta datarii icoanelor vechi, DI. Minea sustine
cA cele datate sunt foarte rare.
Cea dintai cunoscuta e din 1539, data manastirii din
Vad, -icoana cu un Sf. Nicolae ; poate fi a unui pictor
moldovean, din timpul lui Petra Rare, ; pictorul de curte
a acestui domn era Toma.
Despre frescele de la Sf, Nicolae Domnesc din Curtea
de Arges. Dl. Minea afirma ca n'au influente straine, ci
constituesc o picture, romaneasca. Frescele ce reprezinta
sinoade egumenice din timpul lui Petru Rares au asema-
did cu acele din Curtea de Arges ; factura arhiereilor ai
sfintilor de acolo se aseamana cu acea a sfintilor din
 ARTA 51 ARHEOLOGIA
biserica Sf. Nicolae din Poi:4*i si Sf.Gheorghe din Harlan.
Aceasta basement. conchide DI. Minea, cA izvorul de
inspiratie a fost comun si cA pictorii s'au inspirat unii
de la altii.
Da, zicem noi, pentru epocile ulterioare, dar pentru
f Auritorii frescelor dela Sf. Nicolae Domnesc, din secolul
XIII, nu mai putem spune cA sunt Romani ; ei sunt Greci
veniti din Sudul ltaliei, prin Peninsula BalcanicA.
(Cf. 0. Tafrali, Monuments bysantins de Courtea de Ar-
ges, Paris 1931, pag. 228).
0 insemnatA comunicare ne.a dat dl. BArcAcilA, despre
sApAturile in curs, de langA palatul de Justitie din Tur-
nul Severin ; s'a dat la ivealA o baie romanA, la care se
disting 3 camere cu stuc si caramida, gaurita, apoi un
calorifer si soba cu burlane Se gismo si elemente de
datare stampile legiunei $i steagul cohortei.
DI. V. Green se ocupa de pictura exterioard a biseri-
cilor romAnesti. Frescele exterioare apartin mai mult e-
pocei lui Petru Rares. Trecand in revistA diferitele pAreri
al arheologilor in privinta acestei decoratiuni, Dl. Grecu
se raliazA pArerii d-lui Grabar, sustinand cA origina e in
Serbia, unde din timpuri mai vechi, la biserica din Petch
de ex., s'a dat de urme de fresce in pridvor.
Din pridvorul deschis. cu ferestre i usi mari, pictura
s'a revarsat si in afar,. Din Serbia moda a trecut si in
Moldova. AceastA picturA apare brusc si dispar repede.
Dl. Gassanu descrie amAnuntit tot felul de modele de
ceramicA din Bucovina, ceramicA cu un stil romAnesc ; mai
ales discurile smaltuite dela bisericile lui Stefan cel Mare.
Decoratiunea a suferit influenta Peninsulei Balcanice, nu
a Occidentului. Nu e deajuns ins& a se opri cu origina
elementelor decorative in Pen. Balcanied, cAnd e de mult
cunoscut lucru, cd se pot urmAri motivele (de ex. anima-
lele fantastice) 'Anti la arta mesopotamiand, care a su-
pravetuit, trecAnd prin intermediul Grecilor-Romanilor-
Byzantinilor, pAnA la noi.
DI. Metzulescu, directorul muzeului militar al Olteniei,
aratA 2 varietAti de monete dacice, necunoscute si care
_ au ceva specific artei dacice, nu sunt imitatii ; apartin
tipului de monete Larissa", unice in forma lor.
A doua comunicare e despre ciucurul steagului lui
Tudor Vladimirescu ; este prezentat congresistilor. descris
si se pune intrebarea dacd nu cumva generatia lui Tudor
Vladimirescu plAmAdueste tricolorul ?
De fapt se cunoaste un hatiserif a lui AlexandruGhica-
VodA, care hotArAste culorile steagului muntenesc-albastru,
rosu si galben. Deci in 1834 existau in opinia publicA a-
ceste idei, inainte de sultan.
DI. prof. Berciu comunicA concluziile unui studiu de
preistorie, referitor la noui sApAturi din Jud. Vlasca ; des-
coperirea unei noui civilizatii si ceramice pictate, peste
care s'a suprapus civilizatia cu influente orientale si oc-
cidentale, idea sii modifice civilizatia bAstinasA ; adica
si in mileniul al III-lea si al II-lea se poate urmAri o
continuitate etnicA.
A doua comunicare e despre un nou mormAnt de inci-
neratii, cu sulite, cu vase funerare, mAncare si podoabe
de harnasament. Intreg mormAntul apartine unui luptator
in legatura cu lumea Elided.; dateazA de pe la sfArsitul
sec. V-IV a. Ch, si are analogii cu morminte din Bulgaria,
de origina tracicA.
DI. Prof, Giurescu sustine cA Gotii au aceeasi indecent.
tate in continuitatea Romanilor in Nordul DunArii, ca si
Galii in Francia si alti barbari. Bazat pe o hartA a des-
coperirilor arheo!ogice, d-sa aratA fibule de tip vizigot
gasite inteun nou mormAnt, de curare descoperit, in jud.
. . .
Buzau.
www.dacoromanica.ro
71
Dupa descrierea obiectelor gasite, conclude ca cine
purta fibula de tip german, nu era chiar german, ci poate
sarmat, sau daco-roman. Dar se crede cA a fost a unui
german. -
DI. Prof. P. P. Panaitescu comunicA despre o serie de
documente din Muntenia, din sec. X1V-XV, multe pAstrate
la mAnAstirea Tismana, documente inedite ale lui Mircea
cel BAtrAn, care pomenesc de mine de eared. In 1392
s'au pus in exploatare mine particulare si domnul avea
1001c, zecivalA ce se trimitea minAstirei. Aceste mine
sunt exploatate i mai Urdu de Vlad Dracut. .
DI, Papaphagi descrie pecetea de argint a tarului Simeor;
are legenda greceascd, voind sa imite pe imparatii by-
zantini, ca sa apard asa puternici ca ei.
DI. N, Gramada vorbeste de emisiuni de bani in 1914;
bani foarte mici ; Rusii luau bilete lard sa le schimbe.
Dl. P. Nicorescu descrie sapaturile de la Cetatea-Alba;
se cunosc cArAmizi ale legiunei V macedonica.
DI. A. Sacerdotianu discuta teoriile emise asupra Inte-
meerii Munteniei si cele privitoare la scheletul de la Sf.
Nicolae Domnesc din Curtea da Arges. Pe baze arheolo-
gice se revine la constructiile succesive ale vechei bise -
rici si D-sa observa cd s'a omis un zid, ce ar face parte
din o temelie mai veche si deci si mormintul ar fi mai
vechi ; ea , nu Radu a fost in legatura cu Biserica Dom-
neascA, dacd tinem seama mai ales cd, cea dintAi inscriptie
e pe mormAntul lui Nicolae Alexandru ; singurul mormAnt
neprofanat n'are inscriptie, deci ar putea fi inainte de
Radu ; deci cronologia ar Incepe din 1290. Se vor relua
cercetArile, bAnuindu-se cA ar fi douA rAnduri de biserici.
In orice caz, teoria cA Intemeerea statului a fost In sec.
al XIII-lea, nu a cazut, se va confirma odatA mai mull,
Au urmat Inca cAteva comunicAri, dar pacatul mare
era prelungirea si confundarea de multe ori a unei co-
municAri cu o conferinth intreagd.
S'a hotArAt ca viitorul congres si aibA ioc la Cluj. In
1936. In ziva a III-a si a IV-a congresistii au vizitat Se-
penit, Tetina, Suceava, Putna si Sucevi a.
Interesanta a fost si expozitia numismatici organizatii
In Muzeul Carol II".
Minodora Ignat
CernAuti, Oct 1935.
II. DIN STRAINATATE
Descoperiri preistorice in Rusia.
Topoare adage din epoca paleolitici
In Ucraina, la Novgord-Severski, in regiunea Cernicov,
au fost gasite in Martie 1936, la o adAncime de 7 metri
topoare uriase din epoca paleolit:ca.
Din cele trei exemplare gdsite, cloud au lungime de res-
pectiv 44 si 45 cm., sunt late de 17.7 si 19,3 cm. si au o
grosime de 12,1 si 9,9 cm. Aceste foarte interesante to-
poare cAntAresc until 8,25 kg, si celalt 8,5 kg. Al treilea
topor are dimensiuni mai reduse si cAntAreste mai putin
ca celelalte. Unul din topoare are forma ovalA, celelalte
douA sunt asimetrice.
Dupa felul in care sunt lucrate ele sunt considerate de
experti ea provenind din epoca paleoliticului superior.
Descoperirea acestor topoare de piatrA are o deosebita
importanta intrucit sunt primele de asemenea dimensiuni
gasite pAnA azi. Ele slujeau la sfArAmarea oaselor celor
mai groase de mamut si rinocer preistoric precum si la
taierea copacilor si la lucrarea lemnului.
In aceiasi regiune au fost descoperite in ultima vreme
numeroase silexuri cioplite, precum si o fauna preistorica
foarte bogata, $i in special mamuti, rinoceri, cai si reni.
 72
- ARTA $1 ARHEOLOGIA
Descoperiri preistorice in Portugalia. In impreju-
rimile localitatii Foztuan, In Portugalia de Nord, d. Santos
profesor de antropologie din Oporto, a descoperit printre
stancile acestei regiuni, figuri gravate, foarte bine pAs-
trate, datind probabil din anui 4000 a. Ch,
Descoperiri preistorice in Mexic. In regiunea mun-
toasA a statului Guerrero din Mexic, nu departe de satul
Tlaxcalac, s'au descoperit urmele unei scari vechi, dea-
supra careia se nIll un monolit sculptat.
o misiune de specialisti a fost trimisA la feta locului
pentru a cerceta dacA In adevAr este vorbA de o statiune
preistoricA.
SApaturile din necropola din Saqquarah au permis
.
d-lui Jequier sA faca interesante descoperiri. S'a dat la
ivealA piramida unui rege, pima acum necunoscut, din
dinastia a VIll-a, numit Aba si a reginei Neit, sotia lui
Pepi II din dinastia a V1I-a.
Cavourile sunt gravate cu inscriptiuni in stare buna,
care aduc sau unele variante, sau unele complemente
foarte Insemnate la celebrele texte ale piramidelor, des-
coperite si publicate de Maspero,
Cercetarea piramidelor din Egipt.
Morminte descoperite de profesorul Hassan
Savantul profesor Hassan a descoperit la 15 A prilie
1936, un mormint al regilor Egiptului. A ceasta este a
treia descoperire pe care profesorul Hassan a facut-o in
ultimile trei saptArnAni.
Profesorul Hassan, care lucreaza la cercetarea pirami-
delor de mai multi vreme, a descoperit acum pentru
prima oars un mormAnt intact care n'a fost jefuit nici
odata. Prof esorul Hassan a descoperit mormintul lui Se-
chemnefer, care find a fost jefuit in trecut. Acest dem-
nitar a jucat un mare rol pe langa Regele Kefren si a
fost guvernator al uneia din provinciile Egiptului.
MormAntul are o vechime de 5000 ani gi este in forma
unui sarcofag, splendid decorat In interior cu desene in
r osu si negru, reprezentind scene de sacrificiu religios.
Sechemnefer este zugravit luand parte la aceste slujbe
inconjurat de numerosi membrii ai familiei sale.
Mormintul neatins de pangaritori si jefuitori, apartine
unuia din membrii familiei lui Sechemnefer.
In sfAnit, mormAntul descoperit dupA a doua sapatura,
adicA intre mormintul lui Sechemnefer i cel descoperit
in prezent, este al marelui preot al regelui Micharenus,
cel care a construit piramida a treia.
Cetatea Sodomei. Abatele francez Mallon a facut
sApAturi In valea Iordanului. Se pare ca a dat de rui-
nele faimosului oras Sodoma. Obiectele gasite, mai ales
vase, dateaza cu multe secole inaintea erei crestine. Cea
mai InsemnatA descoperire este o inscriptiune in catac-
tere similare gravate pe o piairA, gasita pe muntele
Sinai.
D. Bradford C. Welles a descoperit la Dura Euro-
pos, pe Eufrate, o casA de comert cu cinci pravalii $i un
portic la strada. Ea avea trei incaperi : un birou, unde
directorul Nabuchelos lucra cu cei doi asociati ai sAi
Fraates 5i Maribel. In aceastA camera s'au gasit trei du-
lapuri pentru a 'Astra documentele de papirus sau de
pergament, care contineau o comptabilitate Intreaga ei
horoscoape.
D. Pelliot, membru al Academiei de Inscriptiuni a
comunicat acesteia, unele descoperiri insemnate rusesti
f Acute in muntii Altai. Intr'o incapere a unui tumulus,
www.dacoromanica.ro
s'au descoperit scheletele cailor sacrificati pentru a in-
soli pe defunct In lumea de-apoi. Pe langa ele erau scale
ornate cu motive in piele si cu aplice de foi de aur.
Obiectele cele mai curioase gasite aici, sunt doua mAsti,
din care una era Inca fixata la capul unuia din cai.Una
din mA$ti deghiza calul in elan sau ren, cealaltA In gri-
.
foni,
Aceste mAsti pun laolaltA o problema religioasa i o
problemA etnografica. Religioasa, din cauza deghizarii cai
lor, etnografica, de oarece ideile admise cu privire la
domesticizarea renului trebue revizuite. Se credea cA
domesticizarea renului dateaza de la sffirsitul secolului
al X-lea d. Chr. Or, mormantul sapat din Altai este de
la inceputul erei noastre.
Un palat grec, datind din secolul al IV-lea /nain-
intea erei noastre, compunAndu-se dintr'un mare numar
de sail decorate luxos si Impodobite cu statui si mozai-
curi, s'a descoperit de arheologii francezi In Alexan-
dreta, In Asia Mica. Savantii acestia au ramas uimiti
clad au dat la iveala si un glob terestru care, prin mis-
carea sa In jurul unei axe si indicatia polului nord si a
polului sud. permite sa se faca ipoteze, care rastoarna
ideile noastre despre cunostintele geografiei antice.
Descoperirea unui vechiu templu al Aproditei. Pe
versantul de nord al colinei Akropolei, tin cercetator a-
merican a descoperit un templu antic Acest templu este
socotit ca cel mai vechi, ridicat in onoarea Zeitei A-
phrodita si a Zeului Amor. El a fost ridicat de Pau-
sanias.
PAnA In prezent templul acesta a putut scApa cerceta-
rilor archeologilor, intru cat se gasea intr'o regiune plan,
tata cu pini, in care sapaturile erau interzise,
Cercurile archeologice atribuesc o mare importanta a-
cestei descoperiri.
Descoperirea unui mare numir de relief uri I a
Pireu. Cu prilejul unor lucrari executate in portul Pireu
pentru degajarea canalului vecin cu cheiul de namolul
si nisipul ingramadit, s'au descoperit trei sute de blocuri
de marmora paralelipipedice, sculptate in altorelief.Dupa
pArerea arheologilor, care le-au examinat, ele dateazA
din secolul al Il-a
La Leprignano, In Italia, s'a descoperit o veche ne-
cropola extinct. unde s'au dat la iveala un numAr de
statui, de obiecte de arta si de schelete.
La satul Pylea, langA Salonic, s'au facut in urma
unor ploi torentiale, unele insemnate descoperiri : 1) Un
mormant de epoca romana, care n'a fost Inca deschis ;
2) 0 statue femenina drapata, opera romanA, wand o
Inaltime de 2 jum, metri Si perimetrul de 0,80, de o gre-
utate de 300 de kg. ; 3) o placa de marmora purtind o
inscriptie, din nenorocire foarte deteriorata. .
Piata lui Traian. In campania de sapaturi din anul
1929 din Roma, s'a dat la ivealA piata si hemiciclul Fo-
rului lui Traian. S'a dovedit cA pieta si Forul erau strins
legate intre ele, concepute Intr'un plan unic de un sin-
gur arhitect si executate la /mein. data. Piata deschisA
subt Traian era un loc oficial de vinzare a Statului, l-
cutA de functionarii imperiali. Piata mai avea pe de altA
parte o alta functiune InsemnatA, acea a distributiei gra-
tuite de merinde $i citeodata chiar si de bani, pe care
le faceau cite odata imparatii.
PrAvAliile, care dadeau pe Via Biberatica erau adeva-
rate magazii de distributie, caei cele din primul etaj a
hemiciclului, cele din etajul de jos erau rezervate casie-
rilor statului si din aceasta cauzA erau ornate cu o oare-
 ARTA $1 ARHEOLOGIA
care eleganta. Arhivele i biroul procurorului imperial
se aflau in etaiele de sus.
Portretul lui Diogene. 0 statuetA reprezentand un
personagiu cocosat, pe care o pose& villa Albani,
pre-
cum $i o cop'e, care se aflA la New-York gi un cap din
muzeul din Aix-en-Provence, treceau a fi potrete de
lui Diogene. In realitate ele nu infatiseaza decal ale
pe Cra-
tes din Theba, un alt filosof cinic, care a cantat in
versuri
infirmitatea ghebei. Aceasta identificare a fost facuta
ma-
intea Academiei de Inscriptiuni din Paris de catre Robert
Eisler, Salomon Reinach recunoscand ca foarte
plauzibila
explicatiunea lui Eisler a aratat ca adevAratul portret al
lui Diogene se gaseste in Pinacoteca din Mnchen
! e un
fragment de basorelief reprezentand pe filosof
bocul sAu convorbind cu Alexandru cel Mare,
in polo-
Sipiturile din Vonthroton. De cativa ani incoace, o
misiune arheologica italianA face sapaturi pe coasta Al-
baniei, la Burinto, antica Vouthroton, care a
fost, dupa
Vergiliu, intemeista de un fiu al lui Priam si de Andro-
maha.
In cursul secolelor, orasul acesta isi schimba de
multe ori stapanii, Vouthroton a fost mai
cucerit in anul 49
inaintea erei noastre de Iuliu Cesar si, mai tarziu, se a-
sezA aici o colonie romana, Robert Guiscard
o cuprinse
in secolul al XI-lea. Drawl a fost supus in urma despo-
tatului Epirului, printilor Tarentului. In 1386,
pat, ca o dependentA, a insulei a fost ocu-
Corcyra, de Venetieni,
care o intarira cu ziduri. In 1797, Francezii ocupara in-
sulele Ionice si Vouthroton; dar impinsi de Ali
vacuara aceasta localitate, dupa ce aruncara in Pasa, e-
tul cu o mina. Astazi nu mai ramane din Vouthroton aer for-
cat ruinile sale. de-
Sapaturile au degajat teatrul antic, grec $i roman,
pas-
trat foarte bine, Un numar mare de inscriptiuni si nume-
roase bucati de sculptura au fost de asemenea date la
iveala.
Sipiturile din Agrigente, In cursul sapaturilor din
vara anului 1931 la Agrigente s'a descoperit un templa,
dedicat Persefonei si continfind numeroase obiecte antice
de mare valoare.
I Leptis Magna. Leptis Magna, vechia cetate
tanA, a carei reconstituire partiala a fost un obiect tripoli-
de
atractie la expozitia coloniala din Paris din 1931,
a fost
studiata de dl. Alfred Merlin, conservator la
Luvru si
fost director al antichitatilor din Tunisia. Acest
rezumat in fate Academiei de Inscriptiuni savant a
din 2 Octom-
brie 1931 din Paris lucrarile arheologilor italieni,
f acute
timpt de zece ani in Tripolitania.
Leptis Magna a jucat un oarecare rol in epoca
prero-
mana. In secolul al 1I-lea a erei noastre era o
foarte insemnata. cetate
Septimiu Sever, care s'a nascut in ea,
a facut-o muni-
cipiu, acordandu.i mari privilegii. Aici, era punctul prin-
cipal de intrunire a caravanelor cu camile,
care straba-
teau Sahara. Septimiu Sever a inzestrat cetatea sa cu
monumente somptuoase ; cu un forum, cu o basilica ma-
reata, etc,
.
SApAturile la templul din Hymera, in Sicilia, au dat
rezultate fericite, Se vede acum dispozitia planului tem-
plului, temelia sa adanca in pamant, stilul si tehnica
tructiunii. Templul a fost ridicat pe la anul 480 cons-
imediat dupa bAtAlia de la Hymera si in
a. Chr
tui eveniment. amintirea aces-
In Lybia de asemenea sapaturile dau rezultate bune
in jurul Sanctuarului lui Apollon la Cyrene gi in noul
de la Leptis. for
www.dacoromanica.ro
73
Descoperiri la Pompei. Intr'o casA din Pompei de
pe calea Abundentii, s'au descoperit frumoase fresce, o
minunata statue polychromA a lui Apollo, precum
i nume-
roase obiecte de orfevrerie, In aur si argint, un serviciu
de masa pentru patru persoane, decorat cu motive infi-
tisand scene din viata lui Hercule, vase porte-parfums In
aur, bijuterii, ca salbe, inele, cercei, bratari, precum $i
monede din epoca republicii $i a imperiului. Toate aceste
obiecte de o foarte mare valoare artistica si arheologica
se pot compare cu faimosul tezaur de la Bosca-Reale,
pe care if posed& astazi muzeul Luvru.
.
Descoporirea unei fresce entice reprezentind bi-
Cilia din Edessa. Prof esorul Mihail Rostovtzeff din Uni-
versitatea din Yale a descoperit, impreunA cu Alan Little
o fresca foarte interesanta la localitatea antica Dura. Ea
reprezinta o batalie intre Romani si Sasanizi. Aceasta
fresca decor& marea sala de receptie a unei
case private.
Pictorul antic n'a neglijat nici un amanunt de armement
de echipament, de costumul militar al calaretilor sau pe-
destrilor incaerati, ceeace face ca fresca sa aibA
o va-
loare documentara de mare valoare.
Batalia este probabil cea pe care au castigat-o Partii
la Edessa, in Siria, asupra armatei imparatului Valerian.
Sipituri la Athena. La sapaturile, intreprinse langa
templul lui Teseu" din Athena, s'a descoperit un mor-
mint roman. Se crede ca. in locul acesta era un cimitir
din epoca romana. S'au mai gasit un apeduct si o sta-
tueta din epoca romana, reprezentand o A froditii.
In sapaturile f Acute de arheologul Orlandos
tang&
Odeon, s'au dat de asemenea la ivealA catui romane si
un fragment de inscriptie din secolul al Ill-lea. De ase-
menea s'a descoperit o parte din zidurile unui edificitr
patrat. care sustinea un acoperi$ conic dupa planul
tului lui Xerxe,
cor-
Urmele unui ora4 pe muntele Saraceno
langa Neapoli,
Sapaturile arheologice, care s'au fAcut pe muntele Sa-
raceno in 1935, au dus la descoperirea unui templu grec
rectangular, care era dedicat Persefonei.
Sapaturile au dat la iveala si un zid construit din
blocuri mari sculptate, ceeace dovedeste ca pe vremuri
.
se gasea pe muntele Saraceno un orris bogat.
SipAturile din Colonia. In cursul unor lucrAri de
zidarie, executate la Colonia, anul trecut, pe locul vechei
cazarmi a cuirasierflor, s'au gasit urmele unui vechiu
zid
care par sa constitue ruinile unei cetati romane.
Sapaturile fiind acum inaintate, s'a putut da la lumina
un intreg sistem de fortificatii flancate la Rasarit de doua
mari turnuri.
Primul zid al Romei. Restaurand porticul lui Vig-
nola, pe Capitol, s'a descoperit o parte din primul zid al
Romei, acela care a mfintuit orasul in
timpul asediului
Galilor. Zidul acesta este alcatuit din mari blocuri de
piatra, f Ara legatura de var. si este larg de trei metri.
Un mormint de femee din timpul Vikingilor
In Suedia, la Styrnas, s'a descoperit, in Wester-Norr-
land (la prima cotitura a fluviului Augerman) un mormint
de femee din timpul Vikingilor.
S'au gasit acolo bratelete, scoici mari de mAri tropi-
cale, farfurii de bronz 5i monede byzantine cu efigia im-
paratului Teophile (8421.
AceastA descoperire confirmA relatiunile cari, In timpul
 74 ARTA $1 ARHEOLOGIA
_
evului mediu, existau intre Vikingi i Byzant. Cai le de
comunicatie intrebuintate, apartineau retelei fluviale ruse,
imprumutand mai cu seama vastele basine ale Niprului si
Volgii, pentru a castiga sudul Rusiei i Marea Neagra.
Caderile Niprului purtau atunci nume suedeze, a caror
transcriptie s'a gash intr'un manuscris al Imparatului Por-
phygenetul, datat cu anul 950.
0 relique foarte veche. Un calugar al manastirei
Panagia din Sumela, aproape de Trapezunta, fusese au-
torizat de autoritatile turcesti sa fact, in edificiul pard
sit si aproape in ruini, cercetari pentru a regasi cateva
reliquii crestine, pe care calugarii greci, inainte de a
pleca le ingropasera. Calugarul a descoperit in adevar
cea mai pretioasa din relquii : icoana Maicii Domnului
care este socotita ea o opera autentica a evanghelistului
Luca. Se pare ca aceasta icoana se gasia, la inceputul
crestinismului, la Theba, Ea fu transportata la Pont, in
386, de doi calugari, Sofronios si Varnavas, cari sunt de
asemenea intemeetorii manastirii din Sumela, in care pre-
tioasa reliquie s'a pastrat timp de 1600 ani.
Picturi visigotice, Puyg y Cadafalch, savantul bine
cunoscut spaniol, a prezentat Academiei de Inscriptiuni
din Paris, o serie de picturi in reproduceri, ale absidei
si baptiserului basilicii visigotice din Egara, in Catalonia.
Una din aceste picturi arata viziunea a doua a lui Eze-
chiel.
- Inteo proprietate din Bouzeron, langa Chalons-sur-
Saone, in Franta, la cincizeci de centimetri in adancime,
s'a descoperit o statueta in piatra de lava, avand o inal-
time de un metru, reprezentand pe un episcop, care tine
un obiect cilindric in mana dreapta. E o opera din seco-
lul al XIII-lea si se presupune ca reprezinte pe episcopul
_ BIBLIOGRAFIE.
I.
Publicatiile editurii parisiene.
Editions d'art et d'histoire
I. Robert Gerard Sur un prieurd benediction de la
Route des pelerinages, Saint-Gilles de Montoire (XI-e
siecle), Paris, 1935, gr, 80 , 70 p., cu 24 planse. 18 fr. fr.
Studiu documentat asupra acestui monument, in care
se vede o arta interesanta, datorita influentei pe care a
exercitat-o mai ales Cluny. Prin vointa, zice autorul, a
celor de la Cluny au venit In tara noastra artisti straini,
-earl au influentat arhitectura secolului al XI.lea sunt ca-
lugarii italieni adusi, de abatele Guillaume la Saint-Be.-
nigne din Dijon In cei din urma ani ai secolului al X-lea;
stint echipele de lucratori ambulanti (magistri comacini),
chemati la Cluny, cari importara in Bourgogne arta loin-
barda" ; sunt Insfarsit cartoanele si albumurile de mo-
zaicuri importate de Cluny, care servira drept baza la
cele mai multe din picturile murale ale sec, al XII-lea".
Autorul descrie drumul pelerinagiilor de la Tours si
Compostela si asezamantul eclesiatic Sain-Gilles. Ne face
istoricul su i ne di o serie de nume ale conducatorilor.
In partea a doua a operei sale, studiaza arhitectura si
decoratia capelei, Ne arata rolul Benedictinilcr in arta
religioasa, scoalele de pictura murala a Muntelui Cassin,
www.dacoromanica.ro
Durand, care, in 1220, administra aceasta regiune de la
Sane-et-Loire,
Descoperirea mormintului imparatului
Alexis Comnen.
o interesanta descoperire s'a facut cu prilejul unor sa-
paturi executate la Stambul In 1932 sub moscheea lui
Kemankes Mustafa Pasa (fosta biserica byzantina Sft.
Fotin). Aci s'a gasit mormantul imparatului byzantin, A-
lexis Comnen,
Placa care aeopera mormantul e de marmora cu ins-
criptii in litere de aur.
In interiorul mormintului s'a gasit scheletul imparatului
dintii sunt perfect conservati.
La estul moscheii s'a gasit o scara. care, probabil,
conducea la o capela subterana.
IV. tiri privitoare la arta moderni
si contemporani.
In timpul lucrarilor, efectuate in biblioteca din Sa'z-
burg, s'au descoperit trei portofolit de pergament conti-
nand opt sute desene si schite de o mare valoare artis-
tica, opere ale maestrilor italieni din secolele al XV-lea
si al XVII-lea. Ele provin probabil din atelierele lui Ti-
tian si Guido. Printre ele, figureaza de asemenea cateva
opere ale scoalelor venetiana si florentina din secolul al
XVIII-lea.
Aceasta colectie pare a fi fost adunata de episcopul
Strasburgului, Wolf Dietrich, care era tin amator de arta
pasionat.
31111
CARTI
influentele orientate asupra acest2ia, etc. Descrie ama-
nuntit temele inconografice si le aseaza in cadrul cuvenit
al artei contemporane. Unele din ele sunt neobicinuite si
prezinta scene inedite.
Monumental ne ofera un exempla tipic al unuia din
primele asezaminte benedictiene din Franta. decorate cu
aceasta forma de arta atat de straina, de catre atelierele
ambulante posesoare ale unor pretioase albumuri si car-
toane".
Cartea este scrisa intr'un stil clar si sobru,
IL Louis Brehier, La Sculpture et les arts nt:neurs by-
zantins. Paris, Les editions d'art et d'histoire, 1936, in
40 , 111 p., 96 planse in heliotipie I 180 fr fr.
DI. Louis Brehier, membru al Institutului Frantei, este
un stralucit maestru, un odium cunoscator al istoriei me-
dievale, in special al istoriei artei byzantine. Numeroa-
sele sale studii, de o insemnatate covarsitoare, au adus
servicii eminente studii'or byzantine.
Noua sa opera este a doua care se da la lumina din
colectia Histoire de l'art byzantin, publicata sub -directia
d-lui Diehl, prima fiind lucrarea acestui din urma
La peinture byzantine, aparuta anul trecut. Ambele sunt
destinate a raspandi in cercuri largi, in lumea care se
intereseaza de istoria artelor, cunostinte exacte despre e-
volutia si capodoperele artei byzantine. . )
 ARTA $1 ARHEOLOGIA
In prima parte a monumentalei sale opere ne aratii in-
semnatatea si caracterele sculpturei byzantine, Ne face
un istoric substantial al sfrsitului sculpturei clasice, ne
vorbeste de sarcofagele si de decorul arhitectural al ba-
soreliefurilor din secolele al IV-lea, al V-lea si al VI-lea
trecindu-le in revista cu o pana mleastrA 1 cu caracte-
rizari minunate.
Inteun capitol special trateazi despre tehnicele impre-
sionisfe ale veacurilor al V-lea si al VI-lea : intrebuin-
(area trepanulu" i sculpture ajurata.
Intr'un alt capitol studiaza influentele arabe i arme-
nesti, sculptura-broderie i tehnica champlev" din se-
colele al VIIIX-lea demi exemple numeroase si bine
alese din toate regiunile byzantine.
Trece apoi in revista sculptura secolelor XIXV-lea
aratind renasterea basoreliefului i supravietuirea vechi-
lor tehnice.
In a doua parte a operei sale, dl. Louis Brhier stu-
diazA artele minore byzantine in intreaga lor gama va-
riata si originate sculptura pietrelor pretioase, cameele,
,,intaillurile" (sculptura in ;chine sau gravata). Ne aratA
materialele preferate de artieti : ophita, steatita precum
si formele mai obicinuite : cupele i potirele.
Lucrarile in fildes tin un loc foarte insemnat in arta
byzantine: Autorul studiaza pe cele mai renumite din pe-
rioada vechie, secolele VIX cum sunt diptycele consu-
bare, fildesurile crestine, jeturile episcopate. Trece apoi
la renasterea din secolul al X-lea studiind triptycele, cu-
farasele religioase si profane, in stared ultimele opere in
f Verde, Aceste piese de harnasament contin un element
Sculptura in lemn, care a jucat un rol atit de insem-
nat in toate timpurile si a trecut ca o mostenire In ra-
murile artei byzantine, n'a fost uitate. Autorul ne vor-
beste de portile de biserici, de iconostase, de dulapuri
ornate, de cruci, de alte decoratiuni !noel:4nd cu secolul
al V-lea pane la al XVII-lea.
Nu mai putin interesante sunt obiectele de bronz D,
Louis Brhier le prezinta ca tin cunoscAtor desavarqit.
Pe dinaintea noastra tree bronzurile din secolul al V si
al VI pane la portile catedralelor din Amalfi (1066), cele
ale catedralei din Salerna (1084), ale Mntuitorului din
Atrani (1087), al basilicii Muntelui-Cassin, a basilicii Sf.
Marcu din Venetia (11 0), ale catholiconului manastirii
atonite Vatopedi, etc,
Un prea interesant .capitol contine studiul orfevreriei
cu tehnicele ei au repousse precum si smalturile cloi-
sonnate. Si in aceasta parte gasim o imbelsugata enume-
rare de opere minunate byzantine din toate epocile
Bijuteriile, monetele, sigiliile, ampulele in metal n'au
fost uitate, casi ceramica, sticlAriile colorate i obiectele
in &manta.
Un ultim i prea interesant capitol este consacrat tesa-
turilor si broderiilor. Autorul ne arat origina tehnicelor,
ne face cunoscute ateliere syriene si copte, apoi pe cele
din Constantinopol. Studiaza temele persane, temele reli-
gioase i ne prezinta o serie bogata de stofe liturgice,
Exemplele prezentate sunt din toate epocile. Autorul
!rise se opreste mai mult asupra celor din secolele XII
XV. Cu acest prilej vorbeste $i de tesaturile si broderiile
din tare noastra : de patrafirul si nabedernita minastirii
Tismana, de frumoasele piese de la Putna, mai ales de
tvera lui Bogdan cel orb, de procovAtul Mariei din Man-
gop si de un patrafir brodat in fir de aur. . Grupul tumulilor din Telesti i Dr1goesti (jud. Gorj)
Partea a treia a operei d-lui Brhier, contine descriptia
celor notazeci si sease de planse in heliotipie. de o re-
producere minunate.
Descriptia este sobra, exacta, stiintifice. De cele mai
www.dacoromanica.ro
75
multe ori este insotita de o bibliografie esentiala. Auto-
rul mi-a facut cinstea sa reproduce dupa opera mea Le
Tresor byzantin et rournain du monastere de Poutna, trei
planse : un ripidion sau evantaliu liturgic din timpul lui
Stefan cel Mare (plansa LX), procovAtul Mariei din Man-
gop, a doua sotie a lui Stefan cel Mare (plansa XCV) si un
omophorion tot de pe vremea marelui voevod (pl. XCVI).
Intreaga lucrare este minunata atat din punctul de ve-
dere al continutului, datorit unui mitestru in stil si de o
eruditie adana, cat si din punctul de vedere al tiparu- .
lui. Atit textul tiparit pe o prea bunA hartie vargatl, cat si
plansele impecabile ca tehnica $i claritate fac din opera . .
d-lui Louis Br:Shier un giuvaer pentru orice biblioteca.
0. Tafrali
;
D. Berciu, Materiale pentru preistoria Olteniei. A
IlL Morminte tumulare in Oltenia. (Din publicatiile Ins-
titutului de Arheologie olteana, Memoriul XXII), Craiova.
1935. p. 1-27, cu 7 planse.
CercetAri la tumulus 2 din Balta Verde, (Mehedin(i) din
care o parte au fost publicate deja in studiul autorului
Ein hallstiittisches Brandgrab aus Rumanian, reproduse in
Eurasia Septentrionalis Antigua, t. IX, 1934.
Se completeaza concluziile acestui studiu : Nu se poate
vorbi, sustine autorul, de o origine scythica sau oriental&
a obiectelor de bronz, cum au incercat s'o face K. Will-
vonsender si L. Franz pentru descoperirile din Kis.Ks-
zeg si din Stillfried, in cercul cArora se aseaza Balta
trac, prescythic, ca cronologie".
Ceramica tumulus-ului 2 din Balta Verde reprezintA.
prin tehnica si formele sale, acea$ ceramicA, care s'a
descoperit in statiunea si in carnpul de urne din vecinA-
tate si in toate Oltenia, Banatul, Transilvania si regiunile
galitiene, Ele constitue un grup caracteristic in mijlocul
Daciei a primului millenium".
Acest grup, avand punctul sail de plecare de evolutie
in formele locale a epocii de mijloc a bronzului, urma-
rind evolutia sa pinA la sosirea Scylilor in meleagurile
noastre, apartine epocii hallstattiene. Ea se referA la Hall-
stattul local, getic, socotit de V. Pleven de importafiune
si de origind scythicd 5i definit de I. Nestor drept thraco-
cimmerian. Sunt realitati istorice si arheologice, care ne
impedica sA dam apportului" etnic si cultural al Cime-
rienilor o insemnAtate considerabila. Civilizatia hallstatti-
ana a Daciei deriva organic de formele anterioare locale.
Tranzitia spre epoca de fer efectuata in jurul anului
1000 Inainte de Ch. nu tradeaza pana in prezent nimic
care sa fie cimerian. In aceasta epoca mutarile cimeriene
nu incepusera inca".
Pentru a sustine thracismul nostru nu trebue sa urmAm
drumul ocolitor al Cimerienilor, cad conceptia d-lui A n-
driesescu. profesor la universitatea din Bucuresti, ne
procura alte mijloace".
Tumulii din Balta Verde apartine acestei civilizatii
hallstattiene getice. Ei se aseaza la inceputul secolului al
VI a. Ch."
Obiectele de bronz ale tumulus-ului 2 din Balla Verde
prezinta analogii cu aparitiile similau ale lumii illyriene,
dar, prin complexul arheologic unde ele s'au gasit, apar-
tin cercului thracic al Hallstattului local. Afiliatia cu
descoperirils din Europa centrala este sigura",
se aseaza la sfirsitul Hallstattului local, In ajunul sosirii
Scytilor".
In studiile preistorice trebue BA fim foarte prudenti.
Invatatii sunt departe de a se fi pus d'acord asupra ori-
 76 ARTA SI ARHEOLOG1A
-ginii culturii din timpurile preistorice, asupra influentelor
ce s'au exercitat in diferite regiuni din partea unui po.
por sau unor grupuri de popoare, asupra epocii emigra-
rilor lor si a evolutiei artei lor.
Datarea i calificarea de scythica, getica, cimeriana
sau thraca a obiectelor descoperite de cercetatori la noi
sau aiurea nu se intemeiaza pe ceva sigur. Sunt ipoteze,
adesea interesante, dar care trebuesc prezentate ca Mare.
- Chestiunea Thracica este departe de a fi lmurita. 0
lumina noua ne vine din Asia-Mica, de la Hittiti sau He-
teeni, a caror civilizatie face actualmente obiectul dater
studii, cu rezultate adesea senzationale.
Prudenta este de recomandat. E bine sa facem cerce-
tart. sa dam la lumina obiectele ascunse in pamint, sa le
studiam cu deamanuntul i constiincios, cum face d.Berciu
sA aratam imprejurarile In care s'au gasit, sa descriem
regiunea, localitatea, locul este exact in care s'au desco-
perit obiectele. aaezarea lor, sa facem comparatii cu alte
piese descoperite aiurea, sa riscam chiar a determina in-
fluentele expercitate reciproc, etc., dar sa ne marginim
numai la atat. In actuala stare a cunostintelor noastre,
nu ne putem opri la concluzii Irma definitive si mai ales
vaste planuri de determinate exacta" a civilizatiilor
Crenate,
C. Tafrali
Giulio Quirino Giglioli.L'arte etrusca. Milano, 1935.
LXII cu 79 p., 426 planse si 1 indice in 4 .
Cercetator staruitor si de multa vreme, G. Giglioli era
astazi printre cei mai indreptatiti sa prezinte o aorta o-
pera de sinteza a artei etrusce, pe care a Imbogatit-o
prin sapaturile sale. Materialul ca $i studiile ultimilor
ani cereau aceasta noua prezentare, care apare in con-
ditiile cele mai bune, In cele 72 pagini, cu care incepe
aceasta opera autorul face o lunga si bogata istorie a
artei etrusce, pe care o ilustreaza in numeroasele planse
din partea a doua a lucrarii.
Discutia asupra originei poporului etrusc n'a fost ter-
minata prin argumente definitive. Primul ai singurul punct
de datare in aceasta prima perioada ramane tot vasul e-
giptean, ca numele faraonului Bokorinef (c. 718-712 a.
Ch.) Cam in acelas timp apare si prima inscriptie etrusca
din mormantul de la Maniliana d'Albegna, al carei alfa-
bet venea de la Cumae. Podoabele si mobilele de tip o-
riental din aceasta perioada fac sa i se dea numele de
Orientalizantd, Aceasta prima epoca a civilizatiei etrusce
pe parnantul Italiei (sfaraitul sec, VIII) e posterioara ve-
chii civilizatii italieue, din prima epoca de fier, a carei
faza principala e cunoscuta sub numele de villanoriana,
Daca s'a parasit parerea unei invazii etrusce de la nor-
dul Alpilor, afirmatia ca au venit pe mare n'a capatat
Inca o justificare arheologicd. Sapaturile de la Lemnos si
cunoaaterea mai aprofundata a limbilor Asiei-Mici, au
dovedit Ca intre limba etrusca si lidiana, in special, nu
exista decAt oarecare afinitati glotologice, dar nu o ase-
manare, care ar trebui sa fie dupa o despartire deabea
de cateva generatii, N'ar fi deci exclus, crede autorul,
ca aceasta populatie etrusca sa se fi infiltrat in Italia
nu in massa, ci cu mult timp inainte, in nuclee succesive,
vesnic adaogate. Ceiace este sigur e ca, in timp ce, in
sud, 10 face loc civilizatia greaca a primelor colonii, in
Italia centrala exista limba etrusca ai, de alta parte, la-
tina ai grupul osco-umbric,
Nu se mai poate Insa sustine astazi, ca etrusca e o
limba indo-europeana. Facea probabil parte dinteun grup
de limbi mediteraneene stinse, diferentiate si de limbele
indo-europene 0 de cele semitice, aglutinante. Etruscii a-
partineau deci acelei civilizatii anterioare venirii indo-
www.dacoromanica.ro
europenilor, civilizatie pe care o gasim $i In insula Creta.
In Italia ei apar ca un popor revarsat deasupra vechilor
populatii iialice. Mai tarziu insa, lucru ce s'a intamplat
si cu alte popoare, s'a facut un amestec cu aceste popu-
latii italice, ceiace, crede autorul, a avut nu putina in-
fluenta asupra artei etrusce.
Intinderea civilizatiei etrusce ai expansiunea sa politica
e cunoscuta. La sud ajunge pang' la Capua, pe dcasupra
Romei, care a cunoscut o perioada etrusca, pe 'And la
Nord aceasta expansiune pare mai tarzie, pe la sfaraitul
sec. VI, incepand cu Felsina (Bologna) spre ajunge pnA
la Alpii Rhetici.
Din aceasta civilizatie orientalizanta, ce adopta ritul
inhumatiei (mormintele de la Vetulonia, Regolini-Galassi,
pl. VIII) ne-au ramas obiecte, care, prin bogatia orna-
mentatiei, prin prezenta animalelor fantastice se apropie
de arta Mediteranei orientale (pl. IXXVIII), pe cand u-
nele vase de aur ne amintesc obiectele de arta egyp-
teana (pl. XXIXXXXI1I). Gasim si obiecte de arta pro-
prie italica fibula mare de aur de la Regolini-Galasi,
pl, XXVII Evident ca nu se poate face o deosebire si-
gura Intre produsele de import si cele indigene, dintre
care multe dovedesc o adevarata perfectiune tehnica.
Interesante sunt fara indoiala obiectele din necropola de
la Marsiliana d'Albegna, printre care si o mica lava, cu
o inscriptie etrusca de la inceputul sec. VII, daca nu mai
veche (pl, XXX). Luxul acesta presupune locuinte si im-
bracaminte bogate. Bijuteriile, in special cele de la Mar-
siliana, Tarquinia, Vetulonia ki mai ales de la Palestrina,
(pl. XIXXXV) dovedesc o arta inaintata si o tehnica
superioara.
Daca lipsesc din aceasta perioadd monumente de sculp-
ting sau picturalucrate dintr'un material, ce se distruge
uaorabunda insa ceramica : vase cu decoratie !match!,
polihrama sau geometrica. 0 categorie speciala o formea-
za vasele, provenite in special din regiunea Caere, cu
capac rosu ai cu decoratiuni stampate. Mai insemnata
Irma e ceramica bucchero, cu o suprafata lucida i nea-
gra, obtinuta nu se stie Inca daca printr'un amestec de
pamant special sau printr'o tehnica de ars particulara.
Formele sunt numeroase, iar decoratia bogata imita ade-
sea obiectele orientalizate, de fildes sau primele vase
protocorintice, ce apar in Italia tocmai la jumatatea sec.
VII (pl. XLIIXLVII),
Se observa ca primele produse bucchero au de obiceiu
peretii subtiri, pe cand mai tArziu apar forme mai ma-
sive, amintind vechile vase de la Clusium. Subiectul de-
coratiunii e tot de domeniul animalelor fantastice ale
artei orientale, scene de dans, scene mitologice [pl. Lift).
Se pune insa intrebarea daca nu cumva aceasta cera-
mica e importata, fiindca din acest limp incep sa apare
numeroase vase corinthiene, venite prin Grecia Mare. Ra-
ritatea vaselor bucchero in afara de Italia, pare a do-
vedi Inca o industrie indigena. Evident, asa ceva e po-
sibil, de oarece tehnica etrusca ajunsese la oarecare per-
fectiune. Apar insa ai scene mitologice grecesti, ca de
pilda legenda lui Perseu si a Medusei de pe o frumoasa
oinochoe bucchero din sec. VI, azi la muzeul national din
Palermo. Multe alte scene au un caracter vadit oriental.
Caracteristic necropolei din Clusium [Chiusil e o alta
specie de osuare, numita prin analogie, canopi, desi a-
veau cu totul alt rol deck cele egyptene. Cele etrusce de-
riva din ritul villanorian al crematiunei si au capacul in
forma de cap omenesc ceiace Insa ar putea insemna o
adevarat egypteana a mastilor mortuare
o influenta cu
iar tortile au forma de brate. Uneori vasul instui are
forma unui corp omenesc stilizat (pl. LIXXIII). *.
 ARTA SI ARHEOLOGIA
Cu ultimii ani ai sec. VII influenta greaca devine tot
mai evidenta asupra artei etruce, careia Ii ramane totusi
o parte originala in stilizarea ornamentelor. Trebue Irma
s admitem astazi ca aceasta influenta n'a fost numai de
origine ionica, fiindea in sec. VIIVI putem stabili $i
altele centaurul din Vulci (pl. LXVII1) de exemplu amin-
teste pe cei doi Kouroi din Argos ai lui Polimede. Acest
curent doric se poate observa de altminteri si in alte o-
pere clusiene, lucru explicabil rend ne gandim ca aproa-
pe toata Sicilia era plina de colonii doriene. Desigur,
influenta inonica o gasim peste tot, mai accentuata In
special in decoratiunea templelor din prima faza, in bron-
zurile de la mijlocul sec. VI, in sarcofagiile de teracota
de la Caere, etc.
Temp lele au format un capitol dintre cele mai impor-
tante ale artei etrusce. Templul etrusc apare la sfarsitul
sec. VII $i e caracterizat printr'un fel de tapetare de te-
racota, ceiace presupune o constructie de lemn cu baza de
piatra, De asta pana la noi a ajuns in special aceasta im-
bracaminte de teracota, care a permis o clasificatie cro-
nologica : I faza, numita ionicd, a II arhaicd si III numita
de unii helenisticd. Perioada ionica, apartinand primei
parti a sec. VI, e mai putin clara. Argila intrebuintata
se apropie de cea a vaselor asa numite de pamant coon
$i s'a pastrat mai ales in ornamentatiile de la acoperisul
templelor capete omenesti, gorgone. piaci, numite ante-
pagmenta, etc,Tipul cel mai vechi, poate Inca din sec.
VII, e cel cu animale fantastice dela Statonia (pl. XCVIII).
Stilul arata influenta artei greco-ioniene, der nu lipsesc
motive originale.
In acelas timp se dezvolta in Etruria tipul arhitectonic
al mormantului, adevarata casa a defunctului o camera
ca tholos-ul din Casal-Maritimo (pl. XC1V), tumulii din
Populonia sau necropolele obisnuite cu un tumulus (Rego-
lini-Galassi), tip care ia proportii molt mai mari la Vulci,
Caere, Veii (pl. XCII-III). Camera insasi a mormantului
dovedeste la ce perfectie ajunsese tehnica lemnului. Tu-
mulus-ul apartine fazei arhaice. Mormintele din sec. VI
suat bogate in obiectevase bucchero, grecesti, de bronz
originale grecesti sau indigene cu oarecare caractere pro-
prii. Cat priveste sculptura, s'ar parea crede autorul
ca se facuse oarecare specializare sau mai curand, un
fel de preferinta figurinile ornamentale apartin Etruscilor
din Campania, urnele mici, in forma de sarcofag. celor
din Veii, sarcofagiile mari de teracota celor din Caere,
Din Tarquinia ne-au ramas admirabile picturi murale in
morminte.
Picturile etrusce reprezinta unul dintre cele mai insem-
nate grupe de monumente. Dupa stil si tehnica se poate
vedea ca, de data aceasta, nu e vorba de artisti greci,
ci de artisti etrusci, care, daca se inspira din arta greaca
1$i pastreaza totusi un caracter original. Printre cele mai
vechi, care ne.au ramas, sunt cele din tumulii dela Caere
reprezentand animale fantastice dupa arta orientalizanta
sau corinthica, mormantul numit dei Tori" la Tarquinia
(pl. CVII), cam de la mijlocul sec. VI, cu picturi ilustrand
un episod al ciclului troianAchile si Troilos In cele-
lalte numeroase morminte etrusee, artistul va prefera insa
scenele funebre (pl. CIXCXIV). Cu mormantul delle
Bighe" suntem in sec, V.
Din sculptura etrusca ne-au ramas opere interesante
ca, de pilda, sarcofagul de teracota din muzeul din Villa
Giulia, care reprezinta pe doi soti pe un kline la un os-
pat funebru (pl. CXVII). Reusite sunt basoreliefurile de la
Clusium, cu o tehnica particulara amintind pe cea a bron-
zului i reprezentand procesiuni funebre, dansuri sau sa-
crificii (pl. CXLVIIIIX), Numeroase sunt deasemeni o-
www.dacoromanica.ro
77
biectele de arta minora", in special oglinzi metalice, cir
bassoreliefuri sau grafite; foarte multe teracote. decorand
templele, s'au gasit si din acest timp, care corespunde cu
cea de a II perioada a templului etrusc.
A tata maestrie decorativa presupune existenta unor
marl sculptori. Sapaturile personale ale autorului au dus
la descoperirea unei statui la Veii, reprezentand pe A-
pollo In lupta cu Heracle pentru o cerboaica (pl. CXC),
grup atribuit lui Vulca, acel sculptor etrusc care, dupa
traditie, ar fi lucrat $i teracotele templului capitolin. S'a
lucrat in special teracota si bronzul. Grupul lui Apollo si
Heracle, in teracota, e o adevarata capo d'opera. Mis-
carea vioae a zeului infuriat, zambetul lui Heracle, mus-
culatura, cutele stofei, dovedesc ca artistul profitase mult
de pe urma cunoa$terii artei grecesti. Din elev devenise
maestru. Lupa capitolina", atat de venerata de Romani,
nu e decal un produs al aceleiasi $coli etrusce [pl.
CXCVIII, De la sfarsitul sec. V ne-au ramas alta monu-
mente etrusce himera din Arezzo, apartinand probabil
unui grup cu Bellerofontre, calare pe Pegas. JI
Ceiace e mai greu de explicat insa e hiatus-ul, care a
intervenit in sec. V, intro arta clasica greaca $i arta e-
trusca, care continua sa repete tipuri cunoscute de mai
inainte. Poate ca au fost de vina framantarile politice
'
dintre cetatile etrusce, intarirea puterii romane, aparitia
pericolului galic. In ultima parte a secolului intervin si
luptele navale cu Grecii. In sec. IV situatia se inrauta-
teste. Veii cade subt Roma, care incepe o lenta dar con-
stanta penetratie, culminand cu batalia natiunilor" de la
Sentinum (295). , Urmeaza o continua prefacere, care se
resimte, in primul rand, in arta. Apar tot mai multe di-
f erente fatal de arta greaca, Portretele etrusce raman re-
aliste, fata de idealizarea greacacele doua capete dela
Tarquinia (pl, CCLX V) sau Brutus Capitolinus (pl.
CCLXIVV),
Mormintele etrusce din aceste vremuri sunt tot asa de .
pline ca de tot felul de obiecte vase, mobile, sculpturi
permitand studiul evolutiei artistice. Plansele numeroase
ne prezinta cu deamanuntul tot ce s'a gasit mai in-
semnat, .
Nu mai starim asupra acestor productii din ultima pe-
rioada care, daca nu sunt pentru noi mai putin preti-
oase, dovedesc mai putina grija artistica. Evolutie putin
explicabila prin slabirea puterii politice etrusce si prim
micsorarea bogatiei acestor puternici cuceritori de alta-
data, Chiar aceste produse din ultima perioada a artei
etrusce perioada care se intinde destul de mult in pri-
mele epoci ale istoriei romane dif era alit de mult prin
calitatea lor, Inca superioara in comparatie cu cele ale
popoarelor invecinate. Roma nu era decht un sat fata de
civilizatia Etruriei, care dupa spusele lui Plinius tanta
opibus erat, ut jam non terras solum sed mare etiam...
fama nominis sui implesset".
E, Condurachi
Paolo d'Ancono. Les primitils italiens du XI au XIII
siecle, Paris MCMXXXV. [158 pag. si 87 planse].
Cu o deosebita competinta, autorul arata justa valoare
a artei byzantine, care cu drept cuvant stapanea Italia
In secolul XI, pana In sec. XIII mai ales in partea ei nor-
dica.
Orice curent artistic are un caracter propriu iar lute-
legerea acelui specific ne duce la intelegerea InsAsi a cu-
rentului artistic.
De aceia autorul nostru bazat pe acest principiu, dis-
cub: caracterul artei byzantine fail a lauda sau descon-
sidera productiile ei caci lauda si desconsideratiunea start
 78 ARTA $1 ARHEOLOGIA
de natura subiectiva si un cercetator trebue In primul
rand sa priceapd opera de arta ca un produs al media-
lui unde se deaf Amara. si a Imprejurarilor istorice care o
favorizeaza, nu sa o laude sau sa o desconsidere. De a-
ceia mi s'a parut foarte nimerit silinta autorului de a ne
arata In primul rand caracterul propriu al picturei by-
zantine gi al picturei romane $i in al doilea rand, cum
la acest fond primitiv s'au adaugat elemente noui prega-
find incetul cu Incetul drumul renasterii.
Ceiace caracterizeaza pictura byzantina, spune autorul,
e o compozitie ritmica si o conceptie metafizica a lumi-
nei, lumina fiind pentru artistii byzantini o palida ima-
ginatie a divinitatii, iar pictura zisa romanica, e Ca-
racteristica printr'o sacrificare a frumusetii formelor pen-
tru a ajunge la cele mai noui expresiuni ale starilor su-
fletesti, . pentru diferite aspecte ale naturei si a cultului unor sfinti
Cele dotta curente artistice odata definite, autorul ne
arata regiunele unde se resimte mai mult arta byzantina
$i cea romanica. Nordul Italiei cu centrul Venetia este
un fel de prelungire a Byzantului. Cu mult mai inainte
de caderea Constantinopolului sub latini $i mai ales dope
caderea lui, artisti din orient yin In Italia de nord, adu-
cand cu &mill conceptii 5i metode noui, care vor avea
tendinte s patrunda. In intreaga peninsula. Vorn avea deci
opere care amintesc un byzantinism curat ca mosaicurile
Si. Marcu din Venefia si decoratiunile Baptisterului din
Parma. . (Sibiu). Primele lectii de pictura le ia de la pictorul ger-
Daca N. Italiei nu se poate mandri cu o pictura cu ca.
racter national, in schimb centrul ltaliei se bucura de a-
.ceasta onoare.
In urma unei lungi discutii care a avut loc la inceputul
secolului XIX, s'a ajuns la concluzia cd prima manifestare
artistica nationala a fost la Lucca si nu la Pisa cum sus-
tineau unii. Lucrul este si explicabil.
Arta de la Lucca are un caracter indigen din cauza
izolarii orasului de drumurile orientului.Pe cand Pisa din
cauza .cailor de comunicatie a stat mereu in legatura cu
orientul. Deci pe cand primul oras nu va fi decal foarte
slab influentat de byzahtinism, al doilea va fi *damns $i
stapanit cu totul. De aceia child cele dotia sea, cea de
la Pisa si cea dela Lucca va reprezenta crucifixul, se va
vedea originalitatea fiecarei scoli. Un crucifix de la
Lucca are un Christ victorios asupra mortii, pe cand unul
-dela Pisa un Christ plin de durerea mortii.
Asupra crucifixelor de la Lucca, se vede o nota origi-
mala. asupra celui de la Pisa se vede nota caracteristica
a artei byzantine,
Principalul representant al $coalei de la Pisa este
,Giunta Pisano de la care avem mai multe crucifixe $i
care este continuat cu mult talent de familia Tedice iar
la Lucca avem familia Berlingheri care ocupa un loc de
frunte aproape un secol.
Incetul cu incetul noui orase se afirma printr'o In-
emnata manifestare artistica, Siena, Arezza, Pistoia, se
-emancipeaza de schematismul ordinar al artei byzantine
ajung la un accentuat caracter provincial, Margaritone
d Arezzo este un exempla de anemia emancipare, dar
11E
www.dacoromanica.ro
artei lui ii lipseste expresia de divinitate. La sfarsitul
veacului al XIII $i inceputul celui de al XIV, avem un
numar de ariisti ca Pietro Cavallini, Jacopo Torriti, Fi-
lippo Rusuti, mosaisti de mare talent care insusindu-si ex-
perienta $i elementele picturei romanice $i byzantine, au
creiat o arta cu un caracter cu totul individual ajungand
cu Cimabue in pragul renasterii,
In general privita in ansamblul ei perioada care pre-
cede renasterea (XIXIII) este o perioada, de framan-
tare. Nordul puternic byzantinisat cu tendinte de expan-
siune spre Sud. Centrul, cu tendinte nationale isvorate
dintr'un romanism mai mult sau mai putin riguros.
Oricum din impletirea byzantinismului cu romanismul
sub influenta diferitelor curente religioase ca acel al
Franciscanilor caracterisat printr'o deosebita dragoste
ca al Sf. Fecioare, arta s'a transformat ajungand din ce
in ce mai umana mai capabila de a exprima multiple
manifestari ale sufletului omenesc, o caracteristicd prin
excelenta a artei din timpul renasterii.
St. Bujoreanu
Virgil Vatisianu, Pictorul Octavian Smigelschi
(Sibiu 1936) 86 pg. Un stadia destul de amanuntit asupra
pictorului ardelean Oct. Smigeschi.
Smigelschi s'a nascut in 1866 in comuna Ludosul-Mare
man. Carol Dorschlag asezat la Sibiu. De la Sibiu Smi-
gelschi trece la Budapesta unde continua studiul picturei
si de unde se intoarce cu o diploma de profesor de de-
sen. Face apoi mai multe calatorii. Asti el merge la Mn-
chen unde are ocazie sa admire operele lui Boecklin.
Merge in Italia unde viziteaza, Venetia, Florenta, Ravena
iar prin 1904 trece In regat uncle face cunostinta cu arta
religioasa dela Cozia, Bistrita, Horezu.
Jima o viata sbuciumata se stinge de o boala de ini-
ma, la Budapesta In 1912.
Opera lui Smigelschi e destul de varlet& A lucrat pei-
sage, portrete, diferite compozitii iar ceiace face gloria
lui sunt operele cu caracter religios.
Frumos este tabloul Peisaj lane Sibiu" iar o compo-
zitie mai larga Hora Elelor" 5i Quartetul". Adevaratul
talent al lui Smigelschi se manifest& in picturile lui reli-
gioase care se pot vedea la Catedrala din Sibiu, ca $i la .
biserica din Rade$ti apartinand cultului unit. Nota perso-
nala a pictorului este introducerea motivelor ornamenta-
tive romanesti.
Cartea d-lui Vata$ianu e frumos serial si ne da inf or- .
matii precise si aprecieri drepte. Un lucru lush' este de
neadmis Limba. Te miri cum se face ca autorul spune
la p. 27 ...o priveliste mornd de iarna"... cand putem
foarte bine spune posomordtd! sau la p. 46 ,,..,aceste ran-
duri ar suleva poate unele obiectii cand putea spume... ar
ridica unele obiectii,.." sa Warn pe franceji sa spuna
morna, soulever iar noi s scriem romane$te ca ne st
mai bine,
St. Bujoreanu
 ARTA $1 ARHEOLOGIA
II. REVISTE
Revista di Archeologia cristiana, a, XII, NI% 1-2,
Roma, 1935.
E. Josi, Note sul Cimitero di Pretestato. La sistema-
zione delle epigrafe nel cimitero di Pretestato.
In cercetarile de la 1925 incoace s'a dat la iveala mult
material epigrafic. A fost insa nevoie si de o regrupare,
de pe urma descoperirii altor fragmente, care completau
pe cele anterioare. E interesanta, de pilda, o inscriptie
din sec. IV de pe mormantul unui copil Livennius
mort la 8 ani, dupa ce peregrinoase cu tatal sau : Liven-
nius innocens annorum octo hic Gallias Brythanias an-
bulavit. .
.
Din tot acest material, reiese clar, ceiece incercase sa
demonstreze mai inainte Wilpert: cele trei cimitire prin-
cipale (ale lui Callist. Domitilla si Pretestat) au avut nu
numai o singura officind de sarcofagii, Dar si o singura
marmoraria din care deriva grupul de epigrafe din II ju-
matate a sec. III. Printre scenele mai rare se poate a-
minti aceia a celor trei copii in cuptorul arzand (fig. 8).
La dreapta inscriptiei e reprezentata o oranta intre doi
porumbei.
Inscriptiunile datate inedite, autorul le imparte in doua:
pagane (numai patru) i crestine, mai numeroase. Prima
e in lb, greaca, afara de indicatia cronologica Maze
(ntio) Aug(usto)Lipsa consulitar face pe autor sa-i fi-
xeze data de 307 (e desigur gresala de tipar 207), prin
analogie cu alta, publicata de Rossi. Alte inscriptii sunt
din vremea consulatelor lui Paulinus (334), Constantine,
Valentinianus, etc.
R. Krautheimer. San Stefano rotondo a Roma e la
chiesa del Santo Sepolero a Gerusalemme.
San Stefano a provocat multa discutie prin forma sa
neobisnuita o vast& cladire circulara, cu un inalt tambur
sustinut de 20 coloane ionice. Tipul acestei constructii a
facut mult vreme pe cercetatori sa creada ca au de a
face cu un vechi monument roman, transformat in sec.
VI in biserica mai ales ca textul din Liber Portifica-
lis e vag Se credea adica ca pe locul acesta ar fi
fost un templu al lui Faunus, dupa altii al lui Claudiu. In
ultimul timp era mai curenta parerea ea pe locul bisericii
fusese macellum magnum neronianum. Cercetand din nou
elementele arhitectonice $i reluand discutia izvoarelor,
autorul ajunge la concluzia ca nu poate fi vorba de nici
un monument pagan si ca, din contra, biserica a fost ri-
dicata cu scopul precis de a fi biserica, Din vremea pa-
pei Sulpicius (sec, VI), nand a fost ridicata, si pan& in sec.
XV, biserica a suferit, evident, oarecare modificari $i
reparatii.
Diferenta mare intre arhitectura S. Stefano si celelalte
monumente paleocrestine se observa si mai bine, cand
studiem elementele arhitectonice, care inconjoara am-
bulacrul intern. In Orient insi, sistemul cladirilor In plan
central se intalneste mult mai des si cu multe variante.
De aici tipul va trece din nou in Occident la S. Vital din
Ravenna. Autorul face o apropiere, bazata pe discutia
amanuntita a elementelor arhitectonice intre S. Stefano,
S. Constanza mai vecne cu un secol $i. biserica Sf
Mormant, mult modificata astazi, dar care, in planul sAu
original, prezinta acelas tip central, cu un coridor circu-
lar extern.
R. Vielliard Saint-Vital. Le dernier en date des
. .
titres romains.
Din Liber Pontificalis stim Ca S. Vital (Roma) a fost
www.dacoromanica.ro
79
ridicat, din banii lasati de o bogata romana, Vestina, de
catre papa Inocentiu (sec. V) ca titulus", deci cu privi-
legii speciale. .
Din vechea cladire n'au ramas astazi decal parti din
zid, iar restul a fost restaurat. Atata cat a ramas : ab-
sida intacta, fatada si prima travee a navii centrale, o
parte din zidul colateralului drept, ne permit sa vedem
forma si dimensiunile acestui vechi monument, care era
o basilica, cu dimensiunile 47, 40 m. x 27, 60 m. Multa
vreme a fost cunoseuta sub numele fondatoarei : titulus
Vestinal.
Das Verhltnis von Malerei und Plastik
F. Gerke.
in der theodosianisch-honorianischen Zeit,
De la mijlocul sec. IV incep sa se manifeste in compo-
zitiile sculpturilor de pe sarcofagiile crestine tendinte
noua, care nu se pot explica numai prin traditia plastic&
a epocii. ci numai prin influenta altor izvoare iconogra-
lice. Trecerea m. Rosie deriva din miniaturile epocii, pe
cand scena maiestas Domini", ca si compozitia tronului
ceresc" sedes Dei et Agnidin decoratia monumental&
a absidelor si alte scene provin din modele picturale.
Revista se incheie cu un excelent compendium biblio-
graphicum al studiilor de arheologie crestina, aparute In
cursul anului 1934, redactat de Mon, Kirsch.
Node M. Denis et Robert Boulet, Rome ou le P6-
lerin moderne a Rome, Paris, 1935, p, 952, cu planuri
si ilustratiuni.
Acest ghid al Romei crestine e o opera cu adevarat
stiintif lea asupra monumentelor sacre ; descrise pe larg
5i cu unele concluzii personale ale autorilor. Prima parte
cuprinde siudiul basilicelor cimitirelor apostolice a Sf.
Petru si Paul si regiunea vaticana. Urmeaza apoi cata-
combele romane, impartite in cloud : regiunea viei Appia
(Domitilla, S. Callisto, ad Catacumbas), si regiunea N-E
(S. Lorenzo, S. Agnese, cu basilicile lor, Priscilla si S.
Valentino). Se vorbote, in acest capitol, despre arta cres-
fiat primitiva. A doua parte e dedicata bisericilor din
interiorul orasului, Primul grup e format de cele trei bi-
serici foarte vechi : S. Giovani in Laterano, S. Croce in
Gerusalemme si S. Maria Maggiore. Al doilea grup cu-
prinde toata regiunea de la sud de Viminal si Capitolin,
ca si Trasteverul. Descrierea acestor monumente e Inso-
tita de un studiu general asupra bisericilor tituli". In
al treilea grup sunt descrise sanctuarele din Campus Mar-
tins $i de pe colinele nordice. Privirea general& asupra
dezvoltarii artei crestine romane, bibliografia buna de la
sfarsitul lucrarii dovedesc caracterul ei stiintific.
A. von Gerkan. Die friihchristliche Kirchenlage von
Dura. (in Rmische Quartalschrift, 42 (1934).
Autorul face observatiuni foarte interesante asupra ca-
sei bisericiidomus ecclesiae din Dura, completand In
anumite puncte descriptia facuta in Preliminary Report
of the encavations at Dura-Edropas". Ni se da un plan
nou al casei si cloud sectiuni, care lamuresc dis-
pozitia edificiului. Casa a fost cladita mai inainte de a fi
fost biserica, dupa cum ne arata un grafit gasit in una
din camere si schimbarile interioare facute tocmai in ve-
derea noului scop. Din mai multe incaperi s'a facut una
mai mare, decorata cu scene crestine. Probabil ca se in-
tentiona acelas lucru si cu celelalte camere, dintre care
cea de la nord a servit de baptisteriu. Din cauza cons-
truirii unor fortificatii o parte din casa a trebuit insa sa
 80 ARTA $1 ARHEOLOGIA
fie drfimata. 0 moneta, din anul 241, aduce un alt ele-
ment de datare.
M. Mesnard. La basilique de Saint Chrysogone a
Rome. (Studi di antichita cristiana pubbl. per cura del
Pont. 1st. di arch. cristiana, IX) CHU. del Vaticano, 1935.
Sapaturile f acute la basilica St. Chrysogono de dincolo
de Tibru au dus la descoperirea bisericii primitive, la un
nivel cam de 8 m, subt cel al bisericii actuale, care e din
evul mediu. Dupa ce face descrierea monumentului, au-
torul ajunge la concluzia ea' din cladirea anterioara au
rams parti din absida si din perefii imediat vecini Aici
va fi fost titulus" primitiv, care purta numele de Chry-
sogonus, dupa acel al ctitorului sau, din sec. IV. Numele
de titulus Chrysogoni" 11 intalnim si in inscriptiile din
cimitirul Sf, Pancratiu, Biserica a fost marita in sec. V
sau Inceputul celui de al VI. dar se pare ca nu avea
trei navi, fiindca nu s'a gasit nici o urinal de coloane. Sub
Grigorie III, s'a facut sub absida o cripta. Langa altar, la
stinga, o mare said patrata, in centrul careia s'a pastrat
In pamnt, un vas pentru apa, E vorba deci de baptis-,
terium antic. Avem deci un nou exemplu de baptisterium
pe langa o biserica unui titulus". In sec. XII cardinalul
Giovanni di Crema ridica, la ui nivel mai inalt, o noud
biserica, ale oarei ziduri nu corespund insa celor vechi,
0 parte nurnai din nava colaterala stanga e imediat de-
asupra partii drepte a vechiului sanctuar. Studiul se ter-
mini cu descrierea acestui monument, care a fost dedi-
cat, dupa cum ne spune inscriptia, la 7 Aug. 1127.
C. Barreca, Le Catacombe di Siracusa alla luce
degli ultimi scavi e recenti scoperti. Roma, 1934, 137 p.
cu ilustratii.
Lucrarea cuprinde doua parfi principale. In prima, dupa
o curta introducere asupra Siracuzei si a cimitirelor cres-
tine subterane, autorul descrie catacombele explorate si
monumentele cele mai insemnate. cu ilustratiuni bogate,
mai ales din picturile subterane. Urmeaza informatii des-
pre necropola Grotticelle, hipogeele crestine de la Cap-
puccini si un hipogeu ebraic. A doua parte se ocupa cu
, de existenla cultului imperial. Cultul lui Mercurius la Phi-
inscriptiile descoperite. Autorul ne prezinta textul celor
459 inscriptii, dintre care peste 400 sunt in lb. greaca.
Lucrarea se termina cu o discutie asupra originei cresti-
nismului si asupra primei comunitati crestine la Siracuza.
Punctul cronologic hotarit e scrisoarea lui Constantin cel
Mare, prin care !evil/. in 314. pe episcopul Crestus la
conciliul dela Arles. Monumentele dovedesc lush' ca Inca
in sec. III erau la Siracuza numerosi crestini, daca nu de
la sfarsitul sec. II, cum ar parea ca dovedesc nucleele
cele mai vechi din catacombele Sf. Lucia si Cassia.
E. Condurachi
Bulletin de Correspondance Hellenique.
1934II.
Ch. Dugas.L'ambassade a Skyros. p. 281-290,
Autorul, studiind picture unei oenoehoe din colectia
Vlasto, spune ca ea reprezinta interventia unui trimis al
Grecilor pe langa Neoptolem ca acesta, fiindca tatal sau
Achile murise, sa ia parte la rasboiul troian. Cele trei
personagii pictate pe vas sunt Neoptolem, Deidamia si
unul din fiii lui Theseu, Acamas sau Demsofon. Aceasta
tema a fost tratata de Sofocle in tragedia Skyrienii, de
unde spune autorul ca s'a inspirat pictorul,
A. Laumonier. Inscriptions de Carie, p. 291-380.
Studiul a 44 inscriptii insotite de foarte bogate comen-
tarii. Inscriptia (No. 3) e interesanta pentruca arata exis-
Lei* cultului imperial la Alabanda, Se cunoaste de alt-
www.dacoromanica.ro
fel tendinta orientului de a divinisa Roma si pe imparati.
Asa a fost un cult al Romei la Alabanda, iar la Efes si
Nicea, dupa autorizatia lui August, un cult al lui Caesar.
Pergam, Alabanda, Mylasa si Stratonicea au cunoscut
cultul lui August. In special ultimele trei suferind mult
de pe urma lui Laberius, au salutat pe Augustus ca pe un
liberator asimilandu-1 cu Apollon Elentherios.
Inscriptia No, 5, ne vorbeste de onorurile acordate u-
nui judecator din Mylasa, de catre niste orase care nu
se pot identifica. Se cunoaste In lumea hellenica obiceiul
ca un oras in caz de nevoie sa apeleze la un judecator
din alt oras prieten. No. 22, importanta prin noul epitet
pe care-I poarta divinitatea cu nume vag : ZEilg 5Iptcr.og
sau simplu ;ilpicrrog cite odata ElEdg ecyceadc, Noul
epitet e
Inscrip(ia publicata sub No. 39 prezinta o tripla impor-
tanta : a) pomeneste de niste zeitati noui ca , Zeus Tha-
loinos (un fel de Dionysos local) Gea Kanebu (Kanebos)
5i Zeus Ondureos, b) arata mai multe divinitati grupate
in jurul aceluiasi preot c). arata dominatia rhodiana in-
tr'o regiune indepartata de coasta, la Hyllarima, locul
unde s'a gasit inscriptia.
W. Deonna. Mobilier delien, p. 381-447.
Autorul continua studiul inceput In B. C. H. I 1934,
relativ la diferite forme de altare. Studiaza amanuntit
altarele isiace, prevazute in partea de sus cu patru coar-
ne, a caror origine e greu de gasit si care serveau pen-
tru arderea parfumurilor. Astfel de altare, dar de dimen-
siuni mai mari, le gasim la Alexandria 5i Assuan, La Roma,
gasim altare asemanatoare pentru cultul Larilor si al
zeitei Isis. Originea acestor altare in Italia trebue can-
tata in Egypt sau in Syria.
T. Lemerle,Inscriptions latines et grecques de Philippes,
p. 448-483.
Autorul comenteaza 37 inscriptii gasite la Philippi. Ins-
criptia No.4, pomeneste de Mercurius Augustus, o dovada
lippi este atestat de mai multe documente epigrafice dar
pentru prima oara se gaseste aici o dedicatie in onoarea
lui Mercurius Augustus, No. 6, dovedeste existenta la
Philippi a asa numitului ordo augustalium, care e un fel
de clasa mijlocie intre plebe si ordo decurionum. Inscrip-
fie publicata sub No, 7, pomeneste de dendrophorus au-
gustalis, care aminteste legatura dintre cultul imperial-
si al Cybelei.
M. Lanney.Inscriptions de Thasos, p, 484-500.
Publica 7 inscriptii gasite in Thasos. Inscriptia No. 1
Intareste parerea emisal de autor (B.C.H, 1934, I.) relativ
la asa numitul Herakleon.
Bulletin de Correspondance Hellenique,
1935 I.
R. Demangel,Place de la frise continue, p. 1-6.
Un mic studiu asupra frisei templelor grecesti,
R. Flacelire. Inscriptions de Delphes du III-e siecle
ay. J. C. p. 7-35.
Ocupandu-se cu mai multe inscriptii autorul discuta in
deosebi inscriptia No. 1, oprindu-se la C u v A till
ZFIVOT17.7707,, caruia i se daduse de unii sensul de a-
telier. Autorul spune CA vtvnizvtor insemneaza o taxa
sau un impozit special, care privea pe meseria0 si de
care de multe ori erau scutiti in schimbul unei obligatii
de munca, care privea meseria lor.
 - ARTA SI ARHEOLOGIA
J. Bequignon,Etudes thessaliennes, p. 36-77.
Inscriptia No. 1, cuprinde un decret relativ la datoria
unui ores, care trece asupra cetatenilor sai. Restul ins-
criptiilor (No. 3, 4) cuprind chestiuni destul de comune :
decrete in onoarea unui judecator strain.
Philip A. Davis,On the upcep. of. Sacred House"
on Delos. p. 78-91.,
George Daux.Notes epigraphiques, p. 92-100.
Discuta mai multe inscriptii, ale cdror sens n'a fost bine
determinat de editorii anteriori.
M. L. Kair.banis. Sur le classement chronologique des
monnaies d'Athenes, p. 101-120.
Autorul continua studiul inceput in B. C. H. I 1934
Asupra monetelor atheniene gasite la Halmyras. Acest
tezaur monetar continea 969 tetradrachme atheniene De-
oarece 219 monete disparusera, autorul nu a putut sa stu-
dieze decat 750 (B. C. H. I, 1934).
In timpul din urma, autoritatile din Lamia au conf.scat
102 monete, care fAceau parte din acelasi tezaur.
Noul stoc de monete confirma dar si modifica conclu-
zia, la care a ajuns autorul prin studiul celor 750 monete.
Confirma in sensul ea este adevarat ca monetele cu
Xenocles-Harmoxenos sunt cele mai noui din intreg te-
zaurul, dar o si modifica in sensul c sunt doua serii de
monete cu acelasi titlu (Xenocles-Harmoxenos) una apar-
tinand primului an de magistraturamonete pe care au-
torul le gasise numai in primele 750 i o a doua care
apartine celui de al doilea an de magistratura si care
are in plus ca simbol un sarpe, Deci cele mai noui mo-
nete din intreg tesaurul dela Halmyra sunt acestea din
urma,
Fernard Robert; EAuvriipcoc Tot) t)X4)/_tx-coz.
121-125.
Se discuta inscriptia publicata in I. G. (XI. II, 165, 31),
unde editorul spune Ca aUauvtiJpccz=mur fundamentum
ex lapidibus sectis constructum, deci dupa explicatie, ar
fi vorba de temelia unui edificiu lucru, care nu pare fi
verosimil deoarece arheologii au termen special pentru
temelie, Prezenta imediat dupa aOavt.rnwi:z a cuvantu:ui
1J)6ip,o ne duce la cone luzia ca nu e vorba de temelia
edificiului ci de un dispozitiv special care se gasea in
partea de sus a cladirei si pe care se sprijine acoperisul.
P. Lemerle.Inscriptions latines et grecques de Philip-
pes, p. 126 64.
Studiul de fata, o continuare a celui Inceput in B.C.H.
I, 1934. comenteaza un numar de 25 inscriptii. Inscriptiile
40-41 sunt lucrate prin ingrijirea unui colegiu religios
al carui titlu complet este : .471axeutoti. Tot) Y.,6pot7ct, De
retinut termenul de PcgcntefjOca care apare tarziu si
care e o traducere a cuvAntului cultores. Tot in inscrip-
41 prin cuvantul cipx.tepatic spune autorul, intelegem pe
marele preot al cultului imperial la Philippi.
Geza Feher.Inscriptions protobulgares de la basilique
de Philippes, p. 165-174.
Comenteaza in lumina nouilor cercetari arheologice ale
lui Lemerle, doua inscriptii gasite in basilica cre$tina d n
Philippi In care e vorba de hanul bulgar Persian.
E. Lapalus.Sculptures de Philippes, p, 174-192,
Descrie cateva fragmente de statui gasite la Philippi.
L. Robert, Inscriptions et topographie de la Grece
centrale. p, 193-209.
DiscutAnd niste inscripii, autorul se ocupa cu sarbato-
www.dacoromanica.ro
81
rile-Herakleele si Dionysiile din Theba, Se stie ca Theba
onora in deosebi pe Herakles si pe Dionysos.
Georges Daux, Craton, Eumene II et Attale II, p,
210-230. ._
Se discuta decretul technitilor dionysiaci din Ionia dat
in onoarea lui Craton. Acest decret a fost editat si dis-
cutat mai inainte de Boeckh (C, I. G. 3067) si de Rousel
(I. G. XI, 4). Autorul reeditand decretul si examinand
randurile 12-13 si 32-33 unde se citeste ! oE pat),Etc
xat aE fizaataxt. xat oE cpoi 132acAto.7 Eup.ivou;
ajunge la ni$te concluzii mult deosebite de aie lui Boe
ck Acesta crede ca oE PocatXet-c se raporta la Eumene
II $i la Attal Philadelful, czi [Sonata. la Apollonis vAduva
lui Attal I $i la Stratonice sotia lui Eumene, of FtheXcpoi
la Philetaires si A thenaios fratii lui Eumenel.
Aceste concluzii, spune autorul, nu par adevarate pen-
trued dacA e vorba de amandoi regi in viata (Eumene II
si de Attal Philadelful) de ce s'a pus dupa oi cxacXsooi
numai 132acXL4 Eup.6vou, adica ai regelui Eumene, cand
putea foarte bine sa spuna ai regilor (pocatX&V.1) 7 E
vadit lucru ca prin oi p2a.txat-c trebue sa intelegem pe
Attal I (regele mort) nu pe Attal Philadelful i pe Eu-
mene II.
Attal Philadelful ar intra in inscriptie in denumirea ge-
nerala de oi ciSEJ,cpoi, De altfel Boeckh crede ca Attal
Philadelphul a fost asociat la domnie de Eumene II Inca
din 172, cartel in realitate abea in ultimele luni ale dom-
niei lui Eumene II.
A, Laumonier, Reponse a la Note des inscriptions
de Carie". p, 231-233.
p. Autorul raspunde lui M. L. Robert relativ la niste ob-
servatiuni ale acestuia din urma privitoare la inscriptiile
din Caria publicate in B. C. H. II, 1934, .
St. Bujoreanu
Izvestija Institutului bulgar.(Tom. VIII, 1934, Sofia).
Buletinul Institutului arheologic bulgar, apare si de data
aceasta cu un foarte variat $i bogat material.
1. Velcov. : Mogilni grobni nahodki ot Breazouo,
(p.1-17) expune rezultatul sapaturilor arheologice efectuate
de Institut in 1934 la Bresovo sudul Bulgariei In preajma
acestei localitati se gasesc un numar de movile ridicate
de :Tana om ilui semnul unei dense populatiuni pe aici
la inceputul perioade istorice. Sapandu-se movila Cer-
vencovite, s'a gasit in mijlocul ei un mormint zidit din
piatra si acoperit probabil cu bucati de lemn. Cadavrul
era inhumat nu incinerat. Ca obiecte s'au gait un inel
de aur, un pahar de argint, niste sageti de bronz, vase
de 'Dilatant de fabricatie localA, gi un vas grecesc atic
cu figuri rosii, reprezentAnd o chitarista.
Acelas autor ne descrie, in articolul urmator p. 17-23
o cingatoare de argint gasita la Loveci in sudul Bulgariei.
Karel Skorpil. Peciati brhu amfori ot Cernomorskoto
Kraidheazie, p 24-43, Se ocupa cu stampilele amforelor
grecesti gasite pe coasta de vest a M. Negre, impartin-
du-le In trei grupuri : a) Stampile din S. Dobrogei, bl
Stampile gasite la Odessos (Varna) c) Stampile gasite In
tinuturile situate la S. de Balcani. Studiul este insotit cu
figuri in text.
Anticini pametnici iz Blgarija p. 44-80 : Doua arti-
cole cu acelas titlu iscalite primul de G. Kazarov al doi-
lea de D. Dacev, prezinta un numar de monumente an-
tice gasite pe teritoriul bulgar. Cele mai frecvente sunt :
 82 ARTA $1 ARHEOLOGIA
Cavalerul trac i cina funebrA, iar mai important e o di-
ploma militarA data de Antoninus Pius In 159, gasita la
Guselia.
Ivan Velkov se ocupa cu studiul unui Mithraeum gasit
In localitatea Kreta din N. Bulgarei, iar T. Tzoncev, (p.
92-100) studiazA un sanctuar al zeitei Artemis descope-
rit in 1933 in apropierea satului Tenca-Mekis (N. Bul-
gariei).
D. Dimitrov. Potubaneto na cu. Aleksandra rimski
prez Trakija, p. 116-160.
Autorul publica PAtimirea" Sf. Alexandru din Roma,
InsotitA de un comentariu asupra datelor topografice. Au-
torul textului PAtimirei" desi cunoaste in amAnunt dru-
mul Sf, Alexandru totusi sunt tinuturi si localitAti destul
de importante pe unde a trecut martirul, nementionate caf
Oescus, Hebrus, Tonzus. Lucrul acesta dovedeste ca, au-
torul textului nu cunoaste drumul din propria lui vedere,
ci s'a servit de un fel de harta-calauza in felul hArtii
peutingeriane, pentru indicarea localitAtilor.
Studiul lui D. Dimitrov e Insotit de textul Intreg al
PAtimirei" in greceste, nepublicat pAnA acum si al cArui
manuscris e pAstrat In Biblioteca-NationalA din Paris.
T, Gerasimov, Numizmaticeski prinos Kmpeligizata
na Trakija, p, 162-181.
0 interesantA contributie numismatica asupra Intelegerii
religiei Tracilor. Astfel autorul ne descrie cAteva monete
cu Inf Miser. lui 06c 7cp0705)atoc cum e cazul lui
Apo llon in Adrianopol. Pe unele monete din Bizya se vad
ca chipuri sfinte ocrotitoare a portilor orasului, Cavale-
rul thrac si trei Nimfe, Orasul Kallatis are ca 0Eog
7cpoTc2octo pe Herakles. Tot pe o monetA din Bizya a-
vem chipul lui Zeus &I"Ctitopirtoq, iar la Philippopolis
chipul zeitei Artemis 7C2taOtppoq.
V. Micov Idoliata . plastika prez novo Kamennata
Epoha, p, 183-214.
Autorul studiazA idolii preistorici de pe teritoriul Bul-
gariei impArtindu-i In doua grupe : masculini si femenini.
Idolii masculini Ii imparte in cinci grupe iar pe cei fe-
menini in douA, avAnd In vedere pozitia corpului.
Interesant e cA idolii femenini, in afara de o steatopi-
gie exagerata si un san desvoltat, au mici gauri in urechi
si chiar la gura, servind la atArnat, (Idoli de acestia Mu-
zeul de Antichitati Iasi are o foarte bogata colectie pro-
venita din sApAturile de la Cucuteni).
StudiazA apoi idolii lucrati in os si marmura dintre
care cel mai frumos e cel de la Sulita, S'a mai gasit a-
poi un f, interesant idol de aur care este un unicum,
amintind prin factura sa figurinele In os.
Cei mai vechi idoli sunt cei de pamant ars, iar mai
noui sunt cei de marmurA. Origina idolilor de pAmant
ars autorul o cautA in afara Bulgarieidealungul DunArii
si In cAmpia Munteniei, pe cAnd a celor de marmurA in
Ciclade si Italia de sud.
Vera Ivanova, (p. 215-229), studiazA cloud biserici
vechi din apropierea satului Ivaniane, &land una cam
de pe la sfarsitul secolului V si inceputul celui de al VI,
iar alta de pe la sfarsitul secolului VI si inceputul celui
de al VII.
Krsto Miatev. Novootkrito staroblgarsko Scroviste,
p. 230-253.
In 1922 s'a descoperit o comoara in satul Seremet (N.
Bulgariei) compusA din sase coliere de argint si unul de
aur, o cruce de aur, trei brAtAri de aur, si douA perechi
cercei. Dupa crucea de aur, comoara este posterioarA
www.dacoromanica.ro
anului 500. iar dupa un vultur gravat la capatul un colier
ar apartine Protobulgarilor. In adevar autorul ne aratA
cA astfel de coliere cu un vultur la capete, se gasesc pi
la popoarele din S. Rusiei, $i cum Bulgarii primitivi au
locuit pe aici, acest tezaur ar apartine vechilor Bulgari.
De altfel nu rare ori Bulgarii chiar pAnA in sec. X pur-
tau coliere. Prezenta vulturului la aceastA podoaba de
altfel nu-i doar intAmplAtor ci e datoritA unui cult foarte
rAspAndit. In sprijinul acestei teorii vine si studiul lui N.
Mavrodinov (p 254-261) care gaseste vulturul stilizat pe
un vas gasit la Nagy-Szent-Miclos si pe niste cercei ga-
siti la Karos (Ungaria).
N. Mavrodinov. Bnsinata ukrasa na staroblgarsktt
trkvi, p. 262-330
Se ocupa cu decoratia exterioarA a vechilor biserici
bulgaresti.
N. A. Musimov. Bizantiiski olobni peciti ot sbirkata
na narodnja muzei, p, 331-349. .
. Autorul ne descrie o serie de stampile de plumb apar-
tinAnd Muzeului National din Sofia. Unele provin din
Constantinopole, iar altele din Bulgaria. Ele au apartinut
unele unor imparati byzantini altele unor mari demnitari ai
imperiului si o mare parte regilor si demnitarilor bulgari.
T. Gerasimav.Tri staroblgarski molivdovula, p.350-360.
Muzeul national din Sofia poseda trei stampile de plumb
de ale tarului Simeon, Pe una din ele, foarte bine pAs-
tratA de altfel, se vede chipul tarului Simeon avAnd de
jur imprejurul chipului inscriptia f CYMEQN EN XPIC
(112) BACIAE(VC) PQMEQN, Dupa cum se vede, din
inscriptie, titulatura lui era de rege si nu de Imparat. Asa
dar aceastA stampila e o nouA dovadA cA in 913 cAnd
Simeon s'a incoronat, a luat titlul de rege.
Tot T. Gerasimov in articolul care urmeazal (p.360-368)
se ocupA cu monetele de aur ale tarului loan Asan II,
I, Duicev.Latinskite nadpisi na Manasievata hronika,
p. 367-378.
Intr'un manuscris din Vatican se gaseste traducerea
cronicei lui Manase. Autorul se ocupA cu numeroasele
note si adnotari latine, de pe acest manuscris.
Gertruda Rudloff-Hile i Oto Rudlof. Grad Plovdiv i
negovite sgradi, p. 379 924.
0 interesantA contributie la istoria orasului Philippopol.
(Blovdiv), o da si studiul vechilor case ale acestui oras.
Autorul gaseste douA tipuri de case vechi unele la
stradA, si in acest caz sunt prevazute cu balconase si cu
etajul superior esit mult in afarA fata de cel inferior si
aici se vede influenta arhitecturei turcesti, si al doilea fel
de constructii cuprinde case izolate in mijlocul unei curti
sau gradini cu incaperile simetric dispuse, Aceste case
au de obiceiu tavanul foarte frumos impodobit cu un or-
nament In forma de rozetA, Acest fel de casA apare in
mijlocul sec, XVI,
Cu informatii arheologice si cu o bogata bibliografie se
inchee seria articolelor.
St. Bujoreanu
Seminarium Kondakovianum
(Recueil d'etudes).
Archeologie. Histoire de l'art. Etudes byzantines
VII, Praha 1935,
R. Pfister. Teinture et alchimie dans l'orient helldnis-
tique, p. 1-59.
R. Pfister, bazat pe niste manuscrise grecesti aparti-
nand sec. III, ne aratA procedeele de vopsire a Milli lii
 , ARTA $1 ARHEOLOGIA
antichitate, precum si materiile din care se extrageau cu-
lorile.
Se stie ca cea mai cantata culoare era purpura, termen
care cuprinde de altfel o multime de nuante de la ros
pAnd la violet. Materiile din care se extragea purpura e-
rau mai ales fucusul l Anchusa tinctoria L. Fucusul joaca
un mare rol la vopsirea in ros a stofelor si se intrebu-
inta de obiceiu numai acele specii de fucus, care puteau
satisface mai usor nevoile locale ca Rytiphloea tinctoria,
Anchusa tinctoria L. clA o frumoasa culoarea rosie, care
se extrage de obiceiu numai din coaja radacinii, Dupa ce
mai enumara apoi cateva culori ca indigo, autorul da un
interesant tablou de reactiuni chimice prin ajutorul ca-
ruia se poate ajunge la definirea naturei colorantului.
W. Born, Das Tiergeflecht in der nordrussischen Buch-
malerei (III Teil), p. 61-79.
Studiul de fatA este sf Arsitul articolului cu :melee titlu
publicat in Seminarium V 1932 si VI 1933.
Ne vorbeste despre ornamentul in forma de animal, re-
zultat din impletirea liniilor literelor initiale, cu liniile
care formeaza animalul.
Asupra originii acestui fel de ornament asa de abun-
dent in cArtile religioase rusesti, s'au emis mai multe O-
reri. Multi au vazut in acest ornament o influenla asiatica
(Viollet le Duc), altii ca Baslaev. o influenta byzantina
sustinand ca acest ornament a fost luat de la Byzantini
de cAtre Bulgari, cu ocazia traducerii diferitelor carti
sfinte, iar de la Bulgari tot cu ocazia traducerilor a tre-
cut la Rusi. Altii ca Nekrasov vad o inrudire intre or-
namentul rusesc j cel nordicscandinav.
In orice caz fara a fi exclusivist ca Buslaev, ornamen-
tul f ormat din impletirea liniilor capului animalului cu
liniile unei litere este un rezultat al influentei nordului si
sudului (byzantin) asupra unui fond localnic.
A. N. Grabar, Les fresques des escaliers a Sainte
Sophie de Kiev et l'iconographie imperiale byzantine,
p. 102-117: .
Inca de mult atentia arheologilor a fost atrasA de fres-
cele catedralei Sf. Sofia din Kiev. In adevar pe peretii,
care marginesc scArile care duc la tribune, se gasesc
scene, curat Constantinopolitane, jocuri in hipodrom. Kon-
dakov, ocupandu-se cu aceste fresce, este de parere ca
avem de aface cu acele jocuri obisnuite de hipodrom,
care aveau loc la sfArsitul lui Decembrie. Din contra
Grabar, arata ca aces, scene fac parte dintr'un ciclu
aparte din iconografia byzantina si anume din ciclul
imperial. Grabar aratA prezenta imparatului in iconografia
byzantinA in urmatoarele situatii: a) Imparatul cu Panto-
cratorul, b) Imparatul inconjurat de supusii sai demnitari
sau popor, c) Imparatul in toata stralucirea sa. Toate a-
ceste situatiuni au creiat reprezentari artistice multiple,
Prezenta imparatului la jocuri este un simbol al per-
petuitatii puterii imperiale, Dupa cum in rasboi gloria
invingerii dusmanului revine imparatului, in hipodrom,
cum avem de aface tot cu o luptA, acei cari having, la-
ving datorita tot credintei Imparatului. De aceia poporul
striga cAnd cineva esea viclorios credinta imparatului
a invins". Hipodromul oferea deci perpetuitate puterii im-
periale anticipand gloriile viitoare $i amintind pe cele
trecute. AceastA iconografie curat byzantina se gaseste
la Kiev sau din cauza aliantei cu imparatul al Printilor
din Kiev, sau a vasalitatii lor fata de imparat, pentruca
in conceptia byzantina unde-i chipul imparatului, este
prezent insusi imparatul,
A. V. Solovjev, Les emblemes heraldiques de By
zance et les Slaves, p. 119-164.
www.dacoromanica.ro
83
Autorul, dupa ce respinge cAteva pAreri gresite relativ
la originea vulturului bicefal byzantin, ne demonstreaza o-
riginea lui orientala, bazat pe o bogata bib!iografie si pe
noile cercetAri arheologice. Pe un baso-relief de la Bo-
haz-Kieui, se vede vulturul bicefal. Prezenta lui la Hititi
nu-i decal o reminiscenta chaldeana. La Chaldeeni ca si
la Hititi vulturul bicef al are o semnificatie religioasa.
Cum a ajuns acest simbol la Byzant, in floare in orient
in secolul XV a. Ch. ? Se stie el diferiti sultani musul-
mani din Asia-Mica, 11 aveau pe monetele lor. Ei il a.
veau desigur ea rnostenire de la locuitorii vechilor tinu-
turi ale Hititilor.
Din orient se introduce la Byzant. Pe vremea prirnilor
Comneni ea ornament, iar pe vremea ultimilor Comneni
ajunge un simbol al curtii imperiale,
In Serbia vulturul bicefal II gasim din sec. XIII ca or-
nament pe haine princiare si chiar ca fres. In cAteva
biserici. Aici e de origine byzantina, In Bulgaria prezenta
lui e mai rarA. In Rusia e intro las din Byzaat, Ivan III
din Moscova in urma casatoriei lui cu Sofia-Zoe-Paleo-
logu, ca o afirmare a dreptului sau, asupra Byzantului si
deveni blasonul imperului rus, dlintiind pang la revolutia
din 1917.
.
.La noi se gaseste ca ornament pe costumul lui Mircea
cel Mare.
In occident Frideric II si fiii sAi 11 iau ca simbol al
SfAntului imperiu.
G. I. Brtianu, Anciennes modes orientates a la fin du
moyen age, p, 165-168
Autorul aratA influenta exercitata de costumul oriental
asupra costumului occidental, in special asupra costumu-
lui medieval.
N. T. Belaev, On the Wodan-Monster" or the Dra-
gon" Series of the Anglo-Saxon Sceattas, p. 169-183.
G. Ostrogarski, Zum Stratordienst des Herrschers in der
Byzantinisch-Slavischen Welt, p. 187-204.
. Se stie cum puterea papilor a subordonat incetul cu
incetul puterea lumeasca a imparatilor. Aceasta subordo-
nare se vede in m3d simbolic in diferite - imprejurari.
cand un rege sau un print vine in contact direct cu re-
prezentantul bisericii. - . -
Astfel Pepin cel scurt : la 754, primind pe Papa Stefan
II-lea a dus de frau calul papei intocmai ca un scutas sau
cum spune Liber Pontificalis ca unStrator . Lothar nu
numai ca duce calul papei, ba chiar Ii ajuta la incAlecat.
In acest ceremonial se vede dependenta puterei regale,
de puterea papala.
DacA printii din occident erau mai mult sau mai putin
subordonanti puterii papale, nu tot asa se intAmpla in
orient cu imparatii byzantini. A face asa ceva fata de
patriarh era socotit drept hula nu numai pentru impArat,
ci chiar pentru subalternii sai. -
Cu toate acestea, istoria a inregistrat un caz, In 1258
venind patriarhul din Nicea la Magnesia; Mihail Paleolo-
gul i-a dus calul de frau pAnA la intrarea palatului. Tre-
bue Irma notatat cA Mihail Paleologul nu avea pe atunci
titlul de imparat, ci pe acela de mare duce Astfel de
scene nu s'au mai repetat in istoria ByzantuNi, dar au
avut loc in alte state orientale. Astfel Stefan Dugan fa-
cand o alianta cu loan V Kantacuzino, cAnd a venit e-
piscopul, care trebuia sa fie fata la depunerea jurAmAntu-.
lui. i-a condus calul pAnA la intrare in palatul, unde se
gasea impAratul. .
In Rusia Inca din sec. XVI si XVII, principii rusi obis-
nuiau sa duca de frau calul episcopului, cind se f Acea un
cortegiu religios la Duminica Floriilor.
 84 ARTA $1 ARHEOLOGIA
Irina Okuneva, Ikona so, Nikity, p. 205-215.
- Autoarea ne descrie o icoanA a Sf. Nichita, a cArui
iconografie este destul de rara Pe aceasta icoanA sfantul
apare asa cum 1-a creiat legenda populara, adicA in lupta
cu diavolul. Se stie ca Sf. Nichita a fost fiul impAratu-
lui Maximin si din cauza credintei sale a fost aruncat la
inchisoare. Aici, spune legenda, s'a luptat cu diavolul, pe
care 1-a biruit Inspirat din aceasta legenda, artistul ne
arata lupta sfantului cu diavolul. Dupa particularitatile
stilistice, icoana ar apartine scoalei din Novgorod sau din
imprejumile sale si ar fi de pe la inceputul veacului XVI.
J. Myslivec, Deux icones italo-grecques de la collec-
tion Soldatenkov, p. 217-226.
Ni se descrie cloud icoane din colectia Soldatenkov,
una reprezentand Intrarea in Ierusalim, iar alta Napier.
Domnului. Dupa particularitatile stilistice, aceste icoane
apartin scoalei Veneto-Cretana si ar data cam de pe la
inceputul veacului XVII. Ele facea parte dintr'un iconos-
tas avand in vedere lipsea ramei inconjurAtoare,
St. Buforeanu.
Din tracutul nostru (revistA istoricA basarabeani sub
conducerea d-lui Gh. G, Bezveconnai) Chisinau, an IV,
No. 31-34, Aprilie-Iulie 1936.
Gh, G. Bazveconnai, Semi-mileniul Chiinului, p, 1-34
cu numeroase ilustratii de Anatole Cudinov.
Se completeaza monografiile : jubiliarA din 1912 si a
d-lui prof. Stefan Ciobanu din 1925,
. Studiul cuprinde : Inceputuri istorice si teritoriale.
Biserici si cimitire.Case si strAzi,Din viata Chisinaului
- p. 54-57.
de dupa 1812. Guvernatorii Basarabiei. -
Guvernatorul
Fenton de Verrayon. A. Zasciuc despre ChisinAul con-
temporan,
Printre fustratii remarcam ! Planul orasului ChisinAu
de la anul 1800. Scranciobul din gradina publica pe la
anul 1820. - Mormantul doamnei Maria Mavrocordat,
Palatul lui lordache Vartolomei.Mormantul lui Iordache
- Ren Juliian ! L'Institut d'art moderne de l'Universite
Vartolomei. - Mormantul Anei Ghica (1819-1839),Bla-
de pe drumul Orheiului (1860). -
zonul de pe mormantul lui Manul-Bey. Vedere generala
Monumentul poetului
Puskin,Monumentele imparatilor Alexandru 1 si Alexan-
dru IL-0 barierA in 1877.-0 stradA a Chisinaului 1877.
0 serie de portrete ale guvernatorilor Basarabiei.
Analele Olteniei. - (Director prof. C. D. Fortunesca),
Anul XV, 83-85 (Ian.-lunie 1936,
Prof. St, A'icolaescu, Domnia lui Vlad Ventild Vodd
dela Slatina, in lumina unor noui documente istorice i-
nedite. 1532-1835, p. 1-14. Studiu serios si documentat
al acestor domnii. Ilustratiile ne intereseaza in special :
Vlad VodA cel TAnAr si VentilA Voevod. - Manastirea
Cutlumusul din Sf. Munte, Marea LavrA a Tarii-Roma-
nesti.Poala de iconostas dAruitA ManAstirii Cutlumus de
Ventila Voda $i Doamna Rada.Manastirea Ventila deli
Menedic (judetul Buzeu).
Prof. D Tudor, Decouvertes archeologiques a Sucidavo
et dans ses environs, p, 107-116.
Etude sur quelques inscriptions et objets d'art romains
des collections de M. G. Georgesco. directeur de la Ban-
que Commerciale a Corabia, de Maria Istrati-Capsa a T.
Severin, de Hie Constantinesco a Caracal et du muse
,du lyce6 de Corabia. On remarque entre autres !
Inscription sur un autel de la fin du II sicle apres J. C.
Deae Placid [ael
pro salute
www.dacoromanica.ro
Marcianae e[t]
Quintil [ia!n[i]
fil[iorum]
Une autre inscription d'autel, 2-e siecle apres. J. C.
I(ovi) 0(ptimo) M(aximo)
P(ublius) Iulius
Vitalia -
nus ex
vot(o) p(osuit).
Office des Instituts d'archeologie et d'histoire de
l'art. Bulletin periodique. Fasc. 6, Mai 1936 et fasc, 7,
Juillet 1936.
Contin memorii scurte privind diferite institute ! sAp-
turile, cercetarile, publicatiile si realizArile lor de expo-
zitie. etc precum si problemele ce si le pun si meto-
delelor.
Fasc. 6. J. H. Breasted ! L'Institut oriental de l'Uni-
versite de Chicago; p. 3-16,
G. Coecles L'Ecole francaise d'Extreme-Orient p, 17-34.
H. G. Payne et J. L. Myres ! L'Ecole britannique d'A-
thenes, 35-37.
L. Aurenzi ! L'Institut d'histoire et d'archeologie de
Rhodes, p. 38-43.
M. Walicki L'Institut d'architecture polonaise et d'his-
toire de tart de l'Ecole polytechnique ci Varsovie p, 44-52.
Despre probleme pi metode !
Ch. Lalo : Les instituts universitaires et thistoire de la
critique d'art. A propos de radicle de Lionello Venturi,
W. Perceval Yetts: Etude de tart et de rarcheologie
de la Chine, p. 58-69.
Fasc. 7 : Chester Aldrich L'Academie americaine de
Rome, p. 1-5.
Charles Duga ! L'Institut d'archeologie classique de
l'Universite de Lyon, p. 6-18
de Lyon, p. 18-25.
Georges P. Oikonomos! La societe archeologique d'A-
thenes, p. 25-34.
Probleme i metode :
Jean Capart t Les limites de tart egyptien, p. 34-51.
Victor Basch : Histoire de tart, critique d'art, estheti-
que, p. 52-58,
Giulio R. Ansaldi Pour thistoire des eglises de Rome,
p, 59-70.
Muzee !
F. H. Gravely ! Art et archeologie de Madras, p. 70-76.
Sdpilturi :
Kosaku Fouilles de Ch' Ih-Feng, (Mantchoukouo), f A-
cute de societatea de arheologie orientala din Tokio.
Anuarul (Epeteris) de Studii byzantine, t. XI, 1935,
publica un bogat material filologic, istoric si arheologic.
RelevArn articolele, care intereseazA mai direct studiib
noastre : Dem, Pascalis, Meindstirea de maici din satul
Apikia din insula Andros p. 29-47. Descrierea ruinilor
ale acestei mari manastiri.
Phedon Concoules, Bdile din timpurile Byzantine, p.
192-238.
Descrierea stabilimentelor de bAi private 5i manAstirile
lor. Locul unde ele se construiau, numirile lor, orandui-
rea lor interioarg, sistemul de incalzire si de lumina. Ac-
cesoriile si functionarii bailor. Pretul unei bAi. Obiceiul
de a o lua in comun bile. prejudecatile asupra lor. E-
coul in parerniographie si onirocritica.
 ARTA $1 ARHEOLOGIA
z A. Keramopoulos, 0 inscripfie din Salona din Egina,
p. 282.
Data de 1654 privind renovatia mAnAstirii SchimbArii
MAntuitorul. Eulogiu Curilla, Lavriatul, lezaurul obiecte-
lor pretioase si arhivele bibliotecii manastirii Marei Lavrei
din Muntele Athos in prime jdie, p. 306-345.
A. Xyngopulos, Copacul sarcofagiul lui George Capan-
drites, p. 346-460.
Capacul de marmora., de forma prismaticI, conservat
la mAnAstirea Vlattades la Salonic. Pe fata principala
poarta o bogata decoratie in relief si o epigrarna, care
ne d numele mortului George Scutarios Capandrites.
decedat pe la sfarsitul secolului al XIII sau inceputul
celui de al XIV.
N. J. Yannopulos, Mdndstirea SI, Laurentiu pe muntele
Pe lion, p. 385-408.
Studiu istoric $i artistic al manastirii. Inscriptiuni. A.
Orlandos, Arcul outrepasse (in forma de potcoavd) in Gre-
cia byzantind. p. 414-415.
www.dacoromanica.ro
85
S'a studiat pine acum acest arc in Syria si in Occident
nu ins si in Grecia. Autorul examineazA sease feluri de
arc outrepass intrebuinlata in bisericile byzantine ale
secolelor XI si XII. Acest arc, care constitue o exceptie
in arhitectura byzantina, dupii pArerea autorului, (desi
este des intrebuintat In arta serbeascA mai ales), este
datorit influentei arabe, manifestat paralel cu cea a or-
namentelor si inscriptiilor cufice.
G. Sotiriu, Capitele paleocrestine si byzantine cu kale
de vita, p. 449 457.
Nu se cunoaste Inca origina si evolutia acestui fel de
capitel crestin. Autorul studiazA pe cele din Venetia,
Bulgaria, Egypt si Berlin, la care adaoga pe cele pe care
le-a intAlnit la Salonic, Chio, Sparta, in Attica, in Beotia
si in Thesalia. Cele mai vechi se ridicA cam prin veacul
al VI. Ele sunt intrebuintate pAnA in secolul XI. Acest
tip nu-i particular artei bulgareqti, cum s'a sustinut acum
urmA, ci are,o origine byzantina.
C. Tafrali
at-ixtipic.)4.r
/987