I. I. U.

II

1.30g:4 ACADEMIA ROMANA

L MEMORIILE SECTIUNII ISTORICE
is
SERIA 111 TOMUL XII MEM. 18

STIR' NOUA PRIVITOARE

LA FAMILIA LUI PETRU
SCHIOPUL
DE

N. IORGA
MEMBRU AL ACADEMIEI ROMANE

((.."--iisuoTe-----6---,

e4.4...AcAvEmIti
PULAJ.
------,.-...--,-,
'r

MONITORUL OFICIAL $1 IMPRIMERIILE STATULUI

IMPRIMERIA NATIONALA
BUCURESTI
1932

www.dacoromanica.ro
 I Lei
TOMUL IX (1928-29) ,. 200.-
N. IORGA. Cronicele turcesti ca izvor pentru istoria Romanilor. 12.-
N. IORGA. Portretele Domnilor nogtri la muntele Athos. 20.
D. ONCIUL. Romanii gi Ungurii in trecut. 15.
S. GREAVU-DUNARE. Bibliogiafia Dobrogei, 425 a. Hr. 1928 d. Hr. 80.
N. IORGA. Portrete gi lucruri domnesti nou-descoperite. 20.
N. IORGA. Comemorarea lui Francesco Petrarca. 10.
N. IORGA. Un boier de provincie in timpul Eteriei si Reg. Organic. to.
,
Par. H. INGIGIAN. Marturii armenegti despre Valahia si Moldova. 35.
ro,
G-ral R. ROSETTI. Rapoarte daneze asupra razboiului din 1877-1878.
TOMUL X (1929) 400.
G-ral R. ROSETTI. Cateva sabii ale lui Constantin Brancoveanu. 15.
CL. ISOPESCU. Documenti inediti della fine del Cinquecento. 70.
N. BANESCU. Acte veneti en e privitoare la urmagii lui Petru-Voda $chiopul. 6o.
G. SOFRONIE. Principiul nationalitatilor in Dreptul International public. 1
N. IORGA. Originea moldoveana a lui Enachita Vacarescu.
I 0.-
8.
I. LUPA$. 4 Chronicon Dubnicense despre Stefan-cel-Mare. 85.
P. P. PANAITESCU. Miron Costin, Istoria in versuri polone.
N. IORGA. I. Intre Domnii Moldovei si ai Tarii Romanesti, cum se faced
corespondenta; II. Zugravi noi si vechi.
20.
to.
N. IORGA. Scrisori domnesti din arhivele dela Stockholm. '
TOMUL XI (1930) 340
N. IORGA. Exists o scrisoare de tradare a lui Mihai Viteazul ? 30.
G-ral R. ROSETTI. I. $tiri marunte si note relative la istoria armamentului
la noi; II. Cand s'a adoptat steagul tricolor la noi. 20.
G. BAL$. I. Biserica din Lujeni; II. Pridvorul bisericilor moldovenesti. 50.
. S. MEHEDINTI. Coordonate etnografice. Civilisatia si cultura. 6o.
N. IORGA. I. Originea lui Stefan Razvan; II. Petrecerea lui Vasile Lupu in
exilul dela Constantinopol. to.
G-ral R. ROSETTI. Razboiul dela moartea lui Stefan-cel-Mare pans la aces
a lui Matei-Basarab. 1. Armameritul. . 25.
N. IORGA. Octoihul Diacului Lorint. 15.
ANDREI RADULESCU.Juristul Andronache Donici. ' 3o.
G-ral R. ROSETTI. Razboiul dela moartea lui Stefan-cel-Mare pana la
aces a lui Matei-Basarab. II. OrganIzarea. 25.
ION I. NISTOR. Decorarea lui Avram lancu si a camarazilor sal. 55.
ANDREI RADULESCU. Asemanari intre ideile primitive ale poporului
din Bretania gi ale poporului roman. 20.
TOMUL XII (1931-32) .

ANDREI RADULESCU. Influenta belgiana asupra Dreptului roman. 25.

N. IORGA. Un pact de familie si o nunta domneasca in 1587. 7.
5.
N. IORGA. La chronologia vechilor Domni moldoveni.
N. IORGA. Pretendentul Nicolae Basarab in Elvetia. 5.
to.
ION I. NISTOR. Opera d-lui N. Iorga.
ION I. NISTOR. Un roman iscoada la 1683 in tabara Regelui Sobieski la Viena. 20.
N. IORGA. Testamentul lui Nicola Nicolau 12.
N. IORGA. Apelul catre unire al lui Cuza-Voda la 1859
N. IORGA. Un nou izvor cu privire la Mihai Viteazul gi\lladu-Serban 12.-
5.
G-ral R. ROSETTI: Razboiul dela moartea lui Stefan -cel-Mare pana la 50.
aces a lui Matei Basarab. III. Tactica.
18.
N. IORGA. A Mostenii s din Cremenari.
N. IORGA. Mormantul Doamnei Neaga gi al neamului ei. 5.
N. IORGA. I. Pedagogia unui jurisconsult fanariot din Bucuresti la 1780.
II. Intoarcerea unei pribege: Doamna Maria Minio. 15.
N. IORGA. Contributii la istoria moderns a Galatilor. 20.
AL. LAPEDATU. D.n grij.le gi greittac.le unei dommi. 25.
N -ORGA $tiri noun privitoare 14 Lmilia lui Pet.0 $chiopul 15.

_ 3 y-

www.dacoromanica.ro
 I G.aLIOTECA ::,..
.

,LA LetiVtRSITARA

I :s..r4I8TE . 4
e . I'LL T. I .:1., . ki. IIINS4
en Iff....:zLIL
mi......6411..
,..30-.-z---e.,.:;..,...
... ..........
01
......, ..-.....,
AEADEYIEI
\\:1160
.
I PorazI.7:-'

STIRI NOUA PRIVITOARE LA FAMILIA

LUI PETRU SCHIOPUL
DE

N. IORGA
,Fedinta dela 12 Februarie 1932

Acum vre-o treizeci de ani tipariam in fruntea volumului

XI din colectia Hurmuzaki fresca dela Galata, care infatiseaza
pe Petru Schiopul si sotia lui, Maria Amirali, din Rodos,
precum si o alts femeie, mai tanara, care nu poate fi decat
Maria, fiica lor, maritata intaiu cu Zotu Tzigara si apoi cu
Polo Minio, de care ma ocupam intr'o comunicatie anterioara.
Fresca e noua, de cel mai rau gust. In spatele personagiilor
e un decor de fotograf, cu draperii care falfaie, cordoane care
1
spanzura, coloane; intr'un colt, cu cifre ca din zilele noastre,
e data de 1584. Pe o masa cu picior si toate impodobirile de
pe la 1860, se vede o coroana, o cruce, un sul de pergament sau
de hartie, un decret, o carte, doua coroane si o calimara.
Toate acestea sunt luate, fireste, din imaginatia naiva a
mazgalitorului, care nu poate fi decat un pictor de biserici
de cea mai stangace speta sau un profesor de desemn; in-
fluenta desemnurilor istorice ale lui Gheorghe Asachi e vi-
,
zibila.
Dar acel care a lucrat in acest chip ash de putin laudabil
a avut inaintea sa vechea fresca, pe care cu inconstienta a
distrus-o cu totul, in ash fel, incat, astazi, child uleiul picturii
lui se cojeste, dedesupt nu este decat paretele gol.
Dovada ca aceasta fresca a existat e in felul cum se pre-
zinta cele trei personagii,fara a insista asupra bisericii insesi
'( A. R. Mem,. Seetiunii Istorice. Seria III. Tomul XII. Mem. r8.

www.dacoromanica.ro
2 N. IORGA 286

pe care doua dintre ele o in pe palma, cladire intru toate

corespunzatoare cu aspectul pe care a trebuit sa-1 aiba dela
inceput Galata si de care acela de astazi se departeaza, din fe-
ricire, ass de putin, zidirea de piatra dovedindu-se in stare
a rezista la toate vicisitudinile vremilor.
Cu toata figura fioros prosteasca cei s'a facut, cu toata
prefacerea lantului domnesc obisnuit, ass cum e pomenit
pentru epoca lui Rares 1), in doua siraguri de margaritare
intru toate asemenea cu acelea dela gatul femeilor, Petru
*chiopul samana foarte bine si ca expresie, dar mai ales ca
imbracaminte si coafura, cu portretul contemporan ce i s'a
facut de un mester apusean in timpul petrecerii indelungate
in Tirol. Aceeasi caciula popularizata de chipurile lui Mihai
Viteazul, dar aici, ca intr'un portret de ctitor, cu surguciul
de pene si cu copca de pietre scumpe, aceiasi mantie de
brocart, blanita la gat, pe margeni, si la manecile, scurte,
aceeasi haina de pe dedesupt, mai stramta. Doamna e cu o
broboada, ceeace nu se obisnuia, ass incat trebuie sa ad-
mitem ca in aceasta parte modelul era deteriorat, permi-
tand < artistului » contemporan sa inoveze. Domnita are o
rochie de acelasi fel, cu mantie mai scurta insa ; caciulita e
intocmai ca a tatalui ; misada si gulerul sunt si ele in sti-
lul timpului.
Din pictura acelei vremi au ramas numai slabe urme in
altar; o comparatie mai de aproape nu se poate face.
Cand am cercetat biserica Sfantul Sava, vechea fundatie
a lui Petru Schiopul, refacuta de ruda sa, Radu, fiul nepo-
tului de frate, Mihnea, n'am dat nici o atentie chipurilor de
ctitori, dandu-mi seama dela prima vedere ca am a face iarasi
cu o refacere.
0 fotografie recenta le aduce inaintea mea si trebuie sa
recunosc ca o cercetare a for nu e, pe departe, flea interes.

1) Proces-verbal polon din 1541; a catena aurea eiusdem Woievode, quam

more suo walachico solebat imponere super habitum ad instar crucis s; Iorga,
Studii fi documente, XXIII, p. 338, no. CXLV. Si, mai jos: s Catena prenomi-
nata... Quod leandem zaponam cum catena olim Stefan Woiwoda, antecessorar
ipsius, ab ipso Turbulone recepisset s.

www.dacoromanica.ro
287 $TIR1 NOUA PRIVITOARE LA FAMILIA LUI PETRU SCHIOPUL 3

E sigur ca nu posedam in modelul pe care 1-a avut zugravul

insasi fresca dela sfarsitul secolului al XVI-lea, cand s'a facut
biserica rotunda dupa modelul dela Ierusalim, al carii metoh
era. Mestertil de pe la 186o, care e acelasi festelitor ca la Ga-
lata, s'a Indreptat dupa o zugraveala facuta pe vremea lui Radu,
in acel moment chiar cand Domnita Maria, intoarsa in Mol-
dova, se indeletnicia, cum am spus daunazi, cu tot ce privia
fundatiile ei si ale parintelui ei.
Si aici avem, pe un fond mai putin impopotonat, masuta
cu piCior, crucea, coroana una singura sulul si cartea;
si aici se pune data : 1625.
Aceasta pentru adausurile prefacatorului, care si la Sf. Sava
a ras cu totul originalul. Dar si aici avem biserica ass
cum se prezinta dupa ispravirea ei tarzie. Si, ca si dincolo,
.

chipurile domnesti, ash « modernizate » cum sunt, merits

atentie.
Petru-Voda are aceeasi blajina si obosita infatisare: Acelasi
e si vesmantul, des' florile de pe brocart se deslusesc bine
si arata sa fie copiate dupa insus originalul. Daca i s'a pus
in mans nu stiu ce act de donatiune, lantul nu mai e prefacut
in « riviera de perle », ci are caracterul timpului: un « colier »
de piese metalice cuprinzand numai spatiul dintre umeri.
Langa dansul, in aceeasi parte stings, e Doamna Maria,
cu o expresie Inca tanara. In locul tulpanului lipit pe cap,
cu care zugravul a daruit-o la Galata, ea are aici o caciulita,
dar nu inalta si aplecata in fats, cu mot, ea a sotului, ci de
.

forma rotunda, vadit de postav, margenit jos cu blana; surgu-

ciul nu lipseste. Rochia e in cute, cum de sigur se purta pe
atunci in Orient. La gat mai multe lanturi de margaritare, si
doua mai lungi se incruciseaza jos pe vesmant. In picioare,
papucasi de Constantinopol, ca aceia pe cari-i poarta feciorul
domnesc Stefan-Vocla in tabloul, din nenorocire pierdut as-
taii, dela Ambras.
De-asupra e scris, desi in ordine gresita, supt titlul ge-
neral de: o purure pomenitii ctitori », Intro cirilica de de-
cadenta : «.Petru Voevod, Maria Doamna ».
Trecand spre stanga, e un al treilea chip, al unui barbat
cu barbs, deasupra caruia scrie: « Ioan Postelnicul ».

www.dacoromanica.ro
4 N. IORGA 288

E acest Ioan nepotul de nepot al lui Petru-Voda, acel Ioan

Camarasul, care a petrecut ani de zile in Tirol, apoi la Ve-
netia, din nou in locul de exil tirolez al copilului Stefan, odrasla
lui Petru, fiindu-i necontenitul tovaras, ingrijitorul la boala,
acela care a inchis ochii Domnului sau, acela in folosul caruia
Stefan lasase o parte din mostenirea sa ? E fratele lui Aslan
sau, cum i se zicea la Venetia, « Leone » Camarasul e cu-
rios ca, in acelasi timp, ajunge Domn muntean un pretins
fiu al vechiului Stefan Tomsa, care deci ar fi fost un batran,
tatal murind la 1564, Leon , care Aslan a ajuns Ban mun-
tean si, daca nu i se intampla sa moara dupa 163o, ar fi ajuns,
cum era el capetenia pribegilor, a boierilor de tail contra Gre-
cilor, Domn al Terii-Romanesti in locul lui Matei din Bran-
coveni ? In Divanele lui Radu, lui Alexandru Coconul, Ioan
sau Ivan nu lipseste.
Dar inscriptiile toate trei, cea slavona si cele doug grecesti 1),
ale bisericii arata ca ziditor pe Ianachie fost Mare Postelnic,
« nepot al lui Scarlet » (sau Skarlatos), si nu cunoastem la
fiul lui Gheorghe Camarasul nici-o astfel de inrudire. Ideia
ca e vorba de aceeasi persoana pare a se impune insa. Nu se
adaugia un strain spre a desavarsi ctitoria cuiva. Dar e ade-
varat ca Skarlatos, marele gelep constantinopolitan, isi dase
fata dupa Alexandru Coconul, fiul lui Radu.
Il vedem deci in vesmant de brocart, cu lantul indoit de
grumaz, cu copca incheindu-i dulama blanita, cu penele de
strut la gugiumana.
De cealalta parte, insemnarile sunt vadit gresite ca ordine :
« Vlad Voevod, Radu Voevod, Rucsanda Doamna ».
Caci primul din cei infatisati mai tanar, cu barba mare
e Radu Mihnea, luxosul Domn care a carmuit ambele tan si
care odihneste la biserica Radu-Voda din Bucuresti, refacuta de
dansul. Aceeasi mantie, acelasi vesmant de brocard dedesupt,
aceleasi copci scumpe la git. Dar caciula e de alts forma, dreapta,
fait' surguciu, in forma, care se deosebeste ash de mult de a
lui Vasile Lupu, in care o poarta batranul Voda Matei: ar fi
existat deci o mods munteana deosebita de cea moldoveneasca.

') Iorga, inscriptii (Studii si documente, XV), pp. 137-8.

www.dacoromanica.ro
'1 .
289 STIR! NOUA PRIVITOARE LA FAMILIA LUI PETRU SCHIOPUL 5

Vlad-Voda nu poate fi decat cel de-al doilea chip. *tim cine

e acest fiu al lui Milos-Voda, fratele lui Petru, acest frate al
Irinei, maritata cu Albu Golescu, acest sot al unei « nepoate
a Mircioaii », a Chiajnei, si de aceasta casatorie m'am ocupat
aici chiar, in alt memoriu. Petru it infiase, si, chiar dupa
nasterea lui Stefan, el figureaza in documente langa acesta.
*tim ca, numit Domn muntean, el a murit peste cateva
zile, cu banuieli de otrava.
Aici, cu lanturile care-1 infasura, cu doua copci la git, cu
broderii scumpe pe hair* e un tanar cu putin puf la barbie,
cu o mustata care mijeste. Inca un adevdrat portret pe care-1
castigam.
La capat femeia, cu caciulita ca a Mariei, cu aceleasi lan-
turi de margaritare, cu aceiasi cercei complicati la ureche.
E Ruxanda.
Intre actele gasite la Murano, de pe urma Marioarei Adorno
Vallarga, sora Doamnei Ecaterina a lui Alexandru-Voda, fra-
tele lui Petru si al lui Milos, e o scrisoare dela aceasta Doamna,
al carii rost nu-1 puteam banui pans acum 1).
Apropierea de Vlad ar putea suggera ideia ca era acea « ne-
poata » a Marioarei, fiica a lui Ioan Logofatul si a Stanei Dom-
nita, fata lui Mircea Ciobanul. Dar legatura ei cu < Mih-
nestii » munteni nu pare a fi aceea a unei simple aliante, cu
atat mai mult, cu cat Vlad, impins de Chiajna, murise ca rival
biruitor al lui Mihnea si s'a banuit otravirea lui de acesta.
Ma gandisem de mult ca ea ar fi sora lui Radu, nascut din
Mihnea din Neaga, nu din jupaneasa Visa, careia ii places sa-si
zica Doamna. Dovada o avem pe zidul dela Sf. Sava.
Inca o observatie.
Domnita Maria se ingrijia, la Intoarcerea ei in Moldova, de
fundatia ei si a lui Zotu, Hlincea.
Se poate crede ca a lasat-o nezugravita ? Cu greu.
Pictura din aceasta bisericuta e minunata. Cu o mare in-
grijire de amanunte, cu un realism, un pitoresc, un simt

1) V. Analele, seria a 2-a, XVIII, Iorga, Contiibutiunila istoria Munteniei in secolul

al XV I-lea, p. Dor si Hurmuzaki, XI, pp. CXXVIII-IX, 268, no. CCCCI.

www.dacoromanica.ro
 6 N. IORGA 290

dramatic deosebit in scenele de mucenicie, cu o iubire rara pentru

decoratia vesmantului, pentru impodobirea stalpilor zugra-
viti cu pseudo-capitele in capete de leu, cu heruvimi zburand
de-asupra, ea are si in literele,- de o delicata impleticire, carac-
terele sfarsitului secolului al XVI-lea. Dar la ctitori se vede
un Vasile Lupu, un Stefanita, o Doamna Ecaterina Cerchesa,
de o rara grosolanie; vesmintele sunt abia indicate, manile
injghebate in pripa; o revenire se simte in zugravirea figurilor.
. Cred ea nu gresesc presintind ipotesa ca la inceput era
. .

altceva. ... . .
. . .
. ,
. . .

Cei trei membri ai familiei domnitoare intre 163o Si 166o

inlocuiesc cu caciulile si naframile lor, cu acele rulouri de
rugadiune in litere stangace pe insusi Petru *chiopul, pe Zota
Spatarul si "pe .Domnita .Maria. . .

Observand, de altfel, cu atentie fresca, se observa ca daub

din figuri sunt refa'cute, liniile fiind paralele, ca la por-
T

tretul femeii exists lantul obisnuit la sfaryitul secolului al XVI-lea,

cd el e slab acoperit de noua zugrdveald .yi cd legdtura cu umdrul
e fdcutd stangaciu 'si imposibil. ! ,

. Oricum, cercetari se impun acolo ca sa se vada care e, in

toate, gingasa opera dela inceput si care nedibacea, brutala si
. pretentioasa prefacere a lui *tefanita Lupu.

ti

www.dacoromanica.ro
 N. Iorga, $tiri noud privitoare la familia lui Petru $chiopul. Plan§a I

11:1:: 11,104
It
1,6 Ow lint
0

Petru $chiopul si familia sa (1584)

dupa o fresc la Galata.

A. R. m Sectiunii Istorice. Set IA Tem. 211.,Aiem. t8.

1 I
if at .
,
Sk4
NO.
4 latig

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
N. Iorga, $tiri noud privitoare la familia lui Petru .Fchiopal. ['limp II
_

.1.'v k.
irt., , .
.
o .0 1G. 44."
'
(Than. fitIMENIUU
--------.7. - =---1
=-2 : _-7-_-;--::
--4g.-1 - "..---. - .as.:....-'2.--.7
. . .. .,--`77.1 1

-.
,....,...77::--- , ' exii.:44t Isittit,D1.1, _
n
I ,
L

. ..4-4. -, ,,-_---_:::-;-,.-.;-.... IS 1
I% r.
if,il detiA t
ilk M dift-Te rug'iikra.-461i tii. .. .
.
.

4 .
\''

c"

1111
/
16Z.

b.. .

71C;

Ctitorii lbisericii Sf. Sava. din Iasi

A. R. Memoriile Sectiunii Istorice. Sepia III, Tom. X 18. 'If
www.dacoromanica.ro
1I
 N. Iorga, $tiri noud privitoare la familia lui Petru $chiopul. Pimp III

0411 er-aret

114 --"- ;`
-
7 oral Lk,
Mclnd L "11110flOC.
OP?, \N

tri ffitt ftl

(If

L1 lry
4s
42
t

g.

.47 IN
ifk,Z;" 11

_Iftetit't. \;:' FSrifIf. wA dt

Fresca la biserica Hlincea in altar.

A. R Memo. le Sectiunii Istorice. Seria III, Tom. XII, Mem. r8.

www.dacoromanica.ro
 N. Iorga, nowt' privitoare la familia lui Petrie ,Feltiopul. Planaa IV

if, 1

A. ,41 "t14

. .

Eri

LI+

- e:
.

g:-7- 7

az.

vauoTE Ctitorii dela Hlincea.

01- ACADEMIE! d4. R.
www.dacoromanica.ro
Memoriile Sectiunii Istosice. Seria III Torn. XII, Mem.
18.
4":141
ziaf Pam
 Lei
TOMUL VI (1926 27): 300.
G-ral R. ROSETTI. Studii asupra chipului cum se faptuia razboiul de catre
$tefan-cel-Mare.- Mem. IV si V.
N. IORGA. 0 marturie din 1404 a celor mai vechi a Moldoveni . 50.
N. IORGA. 0 tiparitura romaneasca la Uppsala.
8.-
N. IORGA. Golestii si alti elevi ai lui Topffer in Geneva.
x 5.-
ANDREI RADULESCU. $aizeci de ani de Cod Civil.
10.
N. IORGA. $tiri noun despre biblioteca Mavrocordatilor si despre vieata
20.-
munteneasca in timpul lui Constantin-Voda Mavrocordat. 18.
N. IORGA. Cea mai veche ctitorie de nemesi romani din Ardeal (1408 9).
N. BANESCU. Opt scrisori turcesti ale lui Mihnea II tt Turcitul s.
is.--
30
G. VALSAN. Harta Moldovei de Dimitrie Cantemir.
N. IORGA. Foaia de zestre a unei domnite moldovenesti din 1587 si exilul
30.
din Venetia al familiei sale. 15.-
V. MOTOGNA. Rasboaiele lui Radu $erban (i6o2-1611).
ETTORE PAIS. Gli scavi di Pompei ed it tesoro di Mandia.
30.
Dr. ANDREI VERESS. Scrisorile Misionarului Bandini din Moldova 12.-
(1644-1650). 25.
TOMUL VII (1927): .
300.
_

CONST. C. GIURESCU. Organizarea financiara a Tarii-Romane§ti in epoca

lui Mircea-cel-Batran.
CONST. I. KARADJA. Delegatii din Sara noastra la conciliul din Constanta
25.
(Baden) in anul 1415. 30.
N. IORGA. Noi acte romanesti la Sibiiu.
N. IORGA. Momente istorice.
' 25.
..
8.-
N. IORGA. Informatiuni germane despre Romania §i Basarabia pe la 1870. 10.-
Dr. ANDREI VERESS. Pastoritul ardelenilor in Moldova pi Tara-Roma-
neasca pang la 1821.
CONST. C. GIURESCU. Nicolae Milescu Spatarul.
6o.
. 32.J-
$T. METE$. Contributiuni noun privitoare la familia boiereasca Buhu§ din
Moldova.
I. NISTOR. Rasunetul rasboiului din 1877 in Bucovina §i Basarabia.
30.
12.-
N. IORGA. Ultimele scrisori din tall catre N. Balcescu. 10.
N. IORGA. Inca un portret al lui Mihai Viteazul. to.
ANDREI RADULESCU. Unificarea legislativa. 40.
TOMUL VIII (1927-28): 320.
H. PETRI. Relatiunile lui Jakobus Basilicus Heraclides cu capii Reformatiunii. 25.
-
ANDREI RADULESCU. Izvoarele Codului Calimach. 18.
N. IORGA. Imperiul Cumanilor $i Domnia lui Basaraba.
N. IORGA. 0 gospodarie moldoveneasca la 1777 dupe socotelile cronicarului 10.
Ionita Canta. 12.-
I. LUPA$. Doi umanisti romani in sec. al XVI-lea. lo

20.-
N. IORGA. Brodnicii ai Romanii. 20.-
P. P. PANAITESCU. Contributii la opera geografica a lui D. Cantemir.
G-ral R. ROSETTI. Regulamentul Infanteriei franceze din 1 August 1791
25.
ai influenta lui asupra regulamentelor de cari s'au servit ostirile roma-
nesti sub Regulamentul Organic.
G-ral R. ROSETTI. Notele unui ofiter norvegian inaintea si in timpul rAs-
15.
boiului de neatarnare 1876-1878.
GR. NANDRIS. Patru documente dela $tefan-cel-Mare. 35.
15.
N. IORGA. Ratacirile in Apus ale unui pretendent roman, loan Bogdan,
in sec. al XVI-lea.
N. IORGA. Francmasoni ai conspiratori in Moldova secolului al XVIII-lea. 15.-
Dr. ANDREI VERESS. Nuntii apostolici in Ardeal. 5.
N. IORGA. Din originile politicianismului roman: 0 actiune de opozitie 30.
pe vremea Fanariolilor.
N. IORGA. Informatii spaniole despre risboiul nostru pentru independents. 32.
8.
G. CANTACUZINO. Colonizarea orientala in Illyricuin. 35.
0

www.dacoromanica.ro
MEMORIILE SECTIUNII ISTORICE
SERIA III . . Le
TOMUL I (1922-23) : 500.
VASILE PARVAN. Consideratiuni asupra unor nume de rfturi daco-scitice. so.
ZENOVIE PACLI$ANU. Luptele politice ale Rom anilor ardeleni din 179o-1792. 28.
ZENOVIE PACLI$ANU. Din istoria bisericeasca a Romanilor transilvaneni:
Teologul s vladicilor uniti. 12.
ANDREI RADULESCU. Pravilistul Flechtenmacher.
..
. x6.
TEODOR V. STEFANELLI. Cadastru si carti tabulare. 5.
Dr. 1ACOB RADU. Manuscriptele din Bibl. Episcopiei unite din Oradea-Mare. I2.-
N. IORGA. Un colaborator francez la Unirea Principatelor, Paul Bataillard. 5.
5.
N. IORGA. Ernest Renan.
TOMUL IT (1923-24) : ' 130.
VASILE PARVAN. Histria VII. 40.
ANDREI RADULESCU. Publicitatea drepturilor reale imobiliare $i registrele
de proprietate.
TEOFIL SAUCIUC-SAVEANU. Un fragment de AHKYOOT funerar atic
t5.
de marmora.
SILVIU DRAGOMIR. Originile coloniilor romane din Istria.
6.
6.
ION I. NISTOR. Pomenirea lui Dimitrie Cantemir-Voevod. 8.
C. MARINESCU. Infiintarea Mitropoliilor in Tara-Rom aneasca si in Moldova. 6.
Dr. ANDREI VERESS. Pribegia lui Grigorascu-Vocla prin Ungaria ci aiurea. 20.-
N. IORGA. Comemorarea lui Jules Michelet. 5.
5.
N. IORGA. Un cioban &seal din epoca de transitie a culturii nbastre.
TEOFIL SAUCIUC-SAVEANU. Memnon, titularul decretului de onoare
atenian. I. G. II, I, 356. 8.
I2.-
N. IORGA. Note polone.
TOMUL III (1924-26) : 840.
ION ANDRIESESCU. Piscul Crasani. 40.
800.
V. PARVAN. Getica.
TOMUL IV (1924): 160.--
JOAN C. FILITTI. Despre Negru -Voda. I2.-
VINTILA MIHAILESCU. Asezarile omeneJti in Campia Romans la mijlocul
§i sfarsitul sec. XIX. 25.
Dr. ANDREI VERESS. Campania creJtinilor in contra lui Simnel's,. 25.
P. P. PANAITESCU. Influenta polona in opera si personalitatea cronicarilor
Grigore Ureche gi Miron Costin. 6o.
N. IORGA. I. Domnita Anca ci patronajul ei literar; II. 0 prigonire politica
sub Fanarioti. 15. .t(
N. IORGA. I. Cea dintaiu istorie universals tiparita in Transilvania; II.
Mosiile familiei Beldy in Tara-Rom aneasca. I2.-
N. IORGA. Procesele calugarilor dela Santilie §i Gheorghe, pisarul lesesc. to.
12.
I. VLADESCU. Inceputul anului in cronicele moldovenesti plat la Ureche.
G-ral R. ROSETTI. Studii asupra chipului cum se /Intuit* razboiul de catre
Stefan -cel -Mare. Mem. IIII. 25.
TOMUL V (5925-26): 160.
N. IORGA. Comemorarea lui Edgar Quinet, cu ocaziunea semicentenarului
mortii lui. 5.
ION ANDRIE$ESCU. Consideratiuni asupra tezaurului dela Valci-Tran
langa Plevna (Bulgaria). 15.
AL. BUSUIOCEANU. Cateva portrete noui ale lui Mihai-Viteazul. 8.
ANDREI RADULESCU. Dreptul de mostenire al sotului supravietuitor. 3o.
N. IORGA. Trei calatori in Tarile Romanesti: Caronni, Rey, Kunisch §i ori-
ginea a Luceafarului p lui Eminescu.
6o.
to.
I. LUPA$. Din activitatea ziaristica a lui Andrei Mureseanu.
N. IORGA. Lucruri noui despre Chilia yi Cetatea-Alba. , 15.
N. IORGA. Un print portughez cruciat in Tara-Romaneasca a sec. al XV-lea. so.
N. IORGA. 0 istorie a lui Mihai-Viteazul de el insusi. I0.-

www.dacoromanica.ro