Familiile

Boere§ti Roma=
ISTORIC SI GENEALOGIE
(DUPE ISVOARE AUTENTICE)

DE

°MI:IV-GEORGE LECCA

MDCCCXCIX

BUCILRETI

www.dacoromanica.ro
INSTITUTUL DE ARTE GRAFICE I EDITURA MINERVA"
Filip, Moroinnu, Popovici I Täli§escu
6, STRADA REGALA (HOTEL UNION), 6

www.dacoromanica.ro
 BIBLIOGRAFIA
A.UTORILOR CONSULTATI

ARCHIVA SOC. DIN IASÌ (periodic) 8 V.

ARCHIVES HISTORIQUES (fain. Kantacuzène). s. d.
BIBESCU G. Domnia lui Bibescu V. 2 V.
BELDIMAN VORNICErL (ALEX.) Trago dia sati Eteria grecilor
din 1821.
BILCIURESCU C. ST.Mondstirile i bisericele din Romania (1890).
BLAREMBERG (NICOL.) Essai sur les institutions & lois de la
Roumanie, I v. 800 pag.
BALcEscu. Istoria Romanilor sub MihaI Viteazu.
BOLINTINEANU. stefan cel mare, (1870)...
BOLLIAC CESAR. Buciumul 1863 si Trompeta Carpatilor (-73)
(period.)
BOGDAN I. Texte slavone (Bucuret1) etc.
CANTEMIR PR. D. Descriptio Moldaviae, 2 v.
CANTEMIR Istoria imperiului Otoman, 2 v.
COLECT. CONVORBIRI LITERARE (TelliSig.), 1885.... etc.
CODRESCU ST. Uricarul i Colect.. de documente- etc. 18 v.

CONSTANTIN CAPITANUL. Istoria domnilor ârii româ.nestf.

RADU LOGOFET GRECEANU. Istoria tàrii româ.nesti de la
1689-1700.
DIACUL MUSTEA. Cronica ärii Moldova
CRONICA ANONIML Istoria Varif TOM. de la 1689.
RADU VORNIC POPESCU. Cronica ärii românesti.
CRONICA TÉRL/ ROMINE§T/ DE CAND ACT DESCA.LECAT Romiiisaf
(anonima). (In magazin istoric pentru Dacia.)

www.dacoromanica.ro
VI

NICOLAE COSTIN. Letopisetul MoldoveI (1662-1711).

ION VORNIC NECULCE. Letopisetul Moldova (1662-1793).
MIRON COSTIN LOGOFATUL. Letopisetul MoldoveI, 1594
F.1 'Ana la 1662.
0 GRIGORI URECHE VORNIC. DomniI MOld0Vel.
o
A ENAKI KOGAINICEANU. Letopisetul Moldova
0 E. KOG.ALNICEANU. Stihuri asupra boerilor Bogdan si
Cuza.
ION CANTA SPATARUL. Letopisetul Moldova (1741-1769).
(In Letopisetele Mold. de Kogalniceanu).

DAPONTES. Ephémérides Daces, trad. fr. Tome 1-3.

DEL CHIARO. Nella Storia delle revoluzioni di Valachia, 2 part.
DE1KETRIESCU ANG. BarbU. Catargiii, discursurI.
ENGEL. Geschiechte der Wallachei, t. I.
FOTINO. Istoria Dacia Trad. de G. Sion, 3 vol.
C-TE A. DE FORAS. Les princes Bassaraba de Brancovan
(No. 228).
LA GRANDE ENCYCLOPEDIE3 22 V.
GHIKA I. Ion Campineanu, (discurs).
GHIKA I. Convorbirl economice. 1876 br.
GALAsEscu. Monastirea Sinaia 1695-1895 (doc.).
GENEALOGIA FAMILIEf STURZA SAU TURZO. IasI 1842.
PITARUL HRISTACHE. CrOrliCa. mavroghenésca.
HURRIUZACHE (Eud. de). Documente privitóre la istoria Ro-
manilor, X vol.
HASDEU B. P. Magn. etimologicum Romaniae, 3 vol.
HASDEU. Colect. ColumneI luI Trajan i Revista nouti, etc.
(period,).
HASDEU B. P. Arhiva istoricä a Romania
HASDEU. Histoire critique des Roumains.
HASDEU B. P.Negru-Voda i intemeiarea statuluI roman (1898).
ISVODUL SPATARULUÌ CLÄNAtT saü Cronica luI HURTJ.
IORGA N. Fragmentc privitire la Ist. Roman. t. I.
COLECTIA. REVISTEi ejIUL» (doc.).
KOGALNICEANU. Letopisetile Moldo-ValahieI, 3 vol. (col.)
LACUSTEANU N. B. Dup5. Exil. (1898, Craiova).
LAURIAN & BA.LCESCU. Magazin istoric pentru .Dacia, 5 vol.
LEGRAND E. Bibliographie Hélénique, (introd. t. I.)
DE MAGNY. Nobiliaire Universel.

www.dacoromanica.ro
 VII

MARSILLAC (ULYSE DE). Histoire de Parmée roumaine, 1871

BucurestI.
MELFIISEDEC (EPISCOPUL f). Notite istorice i archeologice
din Moldova.
ITEGRUZZI COSTACHE.Alexandru Läpusneanu ; Aprodul Purice.
ODOBESCU A. Revista romând 3 v. (1861-63).
ODOBESCU. AntiquitAtile judetuluI RomanatI.
ODOBESCU. Mihnea cel red; D6mna Kiajna.
OROLSKI, Orbis Polonus, 1641 (Cracovia) vol. III.
PAPA' ILARIAN.Tesaur de monumente istorice 3 vol.
UN PHANARIOTE (E. RIZO-RANGABÉ). Livre d'or de la noblesse
phanariote.
ALEXANDRI V. Poeziile populare ale Românilor, colee.
ALEXANDRI V. Dumbrava. rosie, poem.
PESSIACOV. Biserica S-tu Dumitru Bänesa, Crajova.
PU§CARIÙ ION (CAV. DE). Date istorice asupra familiilor nobile
din Transilvania 2 vol.
POPESCU N. D. Calendarul pentru totl românif 96.
PAPAZOGLU LT.-COLONEL. ISIOTia orasulul Bucurestl.
REINACH. La Serbie & le Montenegro.
ROSETTI DEM.-MAX. DicOonarul contimporanilor din Româ,
nia, 1898.
SINCAI. Cronica Romanilor 3 vol.
Simi C. Arhondologia Moldevel.
STEF. KRETZULESCU. Arbore genealogice, n. 1 si 2.
STEFULESCU AL. Mondstirea Tismana.
STEFULESCU. Incerc. asupra istorieI Targu-JiuluI, (99, Bucur.).
SATHAS. Documents rélatifs à l'hist. de la Grèce au moyen-
age. IX vol.
SBIERA DR. I. Familia Sbiera i amintirI din via0'. .(1899).
Tocuxscu. Revista pentru istorie i archeologie.
TEODORESCU G. DEM. Istoria literaturel române (ined.).
UREMIA V. A. Viata i operile 1111 Miron Costin, 2 v.
URECHIA. V. A. Schite din istoria literat. române.
VAILLANT. La Romanie, II t. (1844).
XENOPOL A. D. Istoria Romanilor, 6 vol.
XENOPOL. Istoria si genealog-ia caseI Callimaki, (1897).

www.dacoromanica.ro
VIII

DOCUMENTE
In arhiva StatuluI, Bucure§tI (condici de monästirl, etc.) ;
la Academia românä.Documente particulare ined. din familiT.
Publicate in diferite colectii : Hurmuzachi, etc. etc...

www.dacoromanica.ro
 EXPLLICAnE

Fära. Indoiald cà in lucrarea prezenta se vor gäsi erori

mai ales lipsuri, cu toatä grija noastrà de a le evita,
Cititorul indulgent insd, va putea sa le tréca cu vederea,
,9-,andindu-se la marele num6r al isvoarelor de tot telul,
de cari ne-am servit pentru adunarea datelor, si la greu-
tätile de trecut pentru gasirea detaliilor genealogice, atat
de putine la noi.
De aci provine o diferenta in modul cum sunt sCrise
genealogiile diferitelor familii. De si am cautat a fi cat
mai uniforml,.ne-a fost prea greii a ajunge in mod ab-
solut la acest rezultat, i aceasta tot din cauza surselor
de care ne-am servit: cronice, documente sail simple fi-
liatiunf genealogice.
Speram insä, c erorile sunt mult mai putin numeroase
de cat lipsurile ; am avut grija a controla de mai multe
ori relatiunile ce am avut.
TotusI, pentru un inceput nu putem prezinta o lucrare
complectd, In strictul sens al cuvhitului : vom multumi
persoanelor ce vor bine-voi a ne releva defectele uvraju-
ILA" ce prezintam.
Avem a ne plange numal de indeferenta ce se pastreazà
la noi, de urrnasii vechilor familii, in aceste chestiunI,
gulindu-ne in acelasi timp de a fi intreprins pentru intaia
+para., prima lucrare de acest gen, in tara noastra.
* *
Familiile sunt asezate in ordine alfabeticd si anume :
Familiile rämane, Familii boeresti de originä streina

www.dacoromanica.ro
X

(in tara dupd 1700), si din cari cele nobile fanariote sunt
dupa cartea de aur a D-lui de Rangabé. Familii nobile
din Transilvania.
Explicarile termenilor i boeriilor se gasesc desvoltate
in Introducerea, unde am facut o privire pe scurt asupra
n ebletei roman e.
Evitand de a repeta fapte comune la mai multe familii,
cititorul nu va erta de a fi suprimat unele persoane rara
rol istoric, mal' ales la familiile prea numerése.
* *

In privinta materialului : am anexat lista uvragiilor,

cum si a colectiilor de acte si documente. Pentru cele
de la Arhiva St., am fost ajutati de extractele documentare
ale D-lui I. Tuducescit, paleograf la archivele Statuliff
la Academie, extracte din -acte originale privitoare la ve-
chi nostri boeri.
In general, nu ne-am bazat de cat pe isvoare absolut
serio ase i documentate, n'upa cum se poate vedea,bine
inteles afard de originele primitive, date mal' mult de le-
genda vechilor familii, cari nu se pot sustine cu siguranta.
* *
Tot din lipsa de date suficiente, n'am putut stabili, dupd
cum voiam, genealogii neintrerupte pentru toate familiile,
lucru aproape imposibil pentru familiile minarle. Acesta
ne-a impedicat de o cam data de a anexa tablouri genea-
logice numai pentru unele.
Diferenta de text, mai desvoltat pentru unele si mal
restrans pentru altele, nu sta de loc in raport direct cu
importanta lor. Sunt familii mar', asupra caror am avut
putine detalii, pe cand pentru altele mal' secundare am a-
vut suficiente. Importanta reese din rolul ce a jucat. i-
vechimea unei familii, lucru ce se, poate observa de la
prima vedere.
1898
O. L.

www.dacoromanica.ro
 CASA
DE

liohertzollernx5igmaringen
REGALA A ROMANIEI

www.dacoromanica.ro
 CASA DE HOHENZOLLERN
(DYNASTIA REGALA A ROMANIEI)

Casa de Hohenzollern, descinzand din vechii Duci al

Suabia, e una din cele maI stralucite familii feodale ale
GermanieI. Dup6 traditie, ca trunchiii al familiel era Tasillon
Ducele BavarieI, puternic senior care se luptd cu Carol
cel mare, pe la anul 800.
Din Ducii Burchardieni aï Suabiei descindea Burkard I
t
senior: de Zollern (Zolorin), ucis la 1061, de la care ur-
meaza genealogia sigurä. a Casa: de Hohenzollern.
Din nepotul acestuia Burcard Ill deriva comtil de Ho-
henberg, ramura stinsa (in 1386) si in rivalitate mult timp
Cu bransa de Hohenzollern, descinzand prin fratele sal
Fréderic t 1115, inrudit Cu Dynastia de Hohenstaufen.
Fréderic iII, comte de Zollern, Burgrav de Niirnberg
prin casatoria sa cu Sofia de Raab, fica lui Conrad ulti-
mul burgrav si comte (t 1191); moare la anul 1201 avand
2 fiI, care prin actul de impärtirc din 1227 dail nastere la
dou'e" ramurI deosebite:
Comtele Fréderic c,lis «Leul» t 1251, Burgrav de Nurem-
berg, etc. este capul liniel Suabe, «ainée» a familiei, maI
tárciú principi de Hohenzollern, etc...
Conrad de Zollern, burgrav, etc. este autorul ramurel,
care la 1415 cdpatà titlul de margravi de Brandeburg,
apoI de DucI si In fine RegI ai Prusiei. Wilhelm I, re-
gele Prusiel se proclama Impèrat al Germaniei in 18 Ia-
nuarie 1871, reunind sub un sceptru téte Statele Germane.
Ramura luI Frederic Leul, comtl de Sigmaringen dup6

www.dacoromanica.ro
 XIII

1450, Principi al St. Imperiil la 1623, etc., este acea din

care descinde M. S. Regele Carol I al Romania
In timp de 9 secole de cAnd sunt bine cunoscutI In Is-
torie, HohenzollerniI aü fost tot-d'a-una semnalatl in frun-
tea seniorilor GermanI, la résboae i fapte marl.
EI luara parte la toate cruciadele alatuff cu ImpératiI
Germania Frederic de Hohenzollern, veni la 1396 pe ma-
lurile DunareI, comandand corpul de cavaleff german'i care
lua parte la cruciada de la Nikopoli din Balcarif, Indrep-
tata In contra liff Bajazed.
Luptele nefericite purtate de acest Frederic CEttinger
fratele sal Eitel Frederic (1401-40), In Germania, ail 1'6-
mas memorabile. Castelul Hohenzollernilor fu däramat ; iar
(Ettinger, dupé ce stete captiv, muri la pdmântul sant.
FiiI liff. Karl I de Hohenzollern, t 1576: Eitel 0 Carl
sunt capul a dou'é ramure din Hohenzollern : Hochingen
Sigmaringen, din carI prima se stinse tocmg In secolul
nostru.
Urma0I lor se distinsera In numeroase rèsboae din se-
cola XVII 0 XVIII.
Principele Carl Anton de Hohenzollern, Alteta Regala,
comte de Sigmaringen, etc..., n. 7 Sept. 1811 t 2 Iunie
1885, casatorit (1834) cu A. S. Princ. Iosephina, n. 1813
fica mareluT Duce Carl de Baden, avand 6 fiI, din caff:
Principele Leopold de Hohenzollern-Sigmaringen, Alteta
R., ale cam' titlurI hereditare sunt: tPrincipe de Hohen-
zollern, burgrav de Nuremberg, comte de Sigmaringen
Veringen, comte de Berg, senior de Heigerloh i Woehr-
stein, etc...» n. 1835, 22 Septembre. Din casatoria Sa cu
Princesa Antonia, infanta de Spania, Ducesa de Saxa, are
fiI pe AA. LL : Wilhelm n. 7 Martie 1864, Principe here-
ditar de Hohenzollern ; Ferdinand, n..1865; 0 Carl Anton,
alteta Serenisima, n. Sigmaringen 1868.
Majestatea Sa Regele Carol I al România (Carol-
Eitel-Frederic-Zephirin-Ludovic) n. la Sigmaringen 20 A-
prilie 1839. Ales Principe heteditar al RomanieI la 20 A-
prilie 1866, en:ill conducator al victoriilor campanieI din

www.dacoromanica.ro
XIV

1877-78; proclamat Rege al Romaniel 14 Martie 1881;

incoronat 10 Maiti acelas an.
Casdtorit la Neuwied 3/15 Noemb. 1869 cu M. S. Eli-
sabetha, Regina Romanie, näscuta. Principesa de Wied, in
17 Decembre 1843.
Majestatile Lor neavand urmasI, de cat pe Princip esa
R. Maria, t 1874 In varstä: de 4 anI, s'a proclamat ca
mostenitor presumtiv al Tronuliff Romaniel, fiul mal mare
al principelui Leopold, A. S. R. Wilhelm, care renunta (22
Nov. 1888), in favoarea fratelul séti :
A. S. Reg. Princiftele Ferdinand de Romania (Ferdi-
nand--Victor-Albert-Mainrad), n. la Sigmaringen 14/24 Au-
gust 1865. Proclamat principe ereditar al tronului Roma-
niel, 18 Martie 1889. General Comandant de brigadd, etc....
Casatorit Sigmaringen 11 Ianuarie 1893 cu A. S. R. Prin-
cifiesa Maria de Saxe-Coburg si Gotha. Nascuti din aceasta
casätorie, Principil regall :
A. S. R. Carol, n. castelul Pele s 2/15 Octombre 1893; §i
Principesa Elisabetha (Chad ota-Iosephina-Victoria,Alexan-
dra) n. la Pele § 28 Septembrie 1894.
Genealogia aläturata a Case de Hohenzollern e simpli-
ficata, coprinzand numai linia directa a Casei Regale Ro-
mane. N'am vorbit In special despre fie-care din ilustril:
membriI al acestei genealogii, ale cal-or fapte sunt cunos-
cute din istorie. lar despre biographia M. S. RegeluI
Carol, istoria térel romanestl de la 1866, timp de 33 anf,
poate in nici un caz incapea pe cate-va file de hartie.
O simpla aruncaturd de ochI insä., asupra culturei, ar-
mate, comerciulul, industrie. §i a privelistei intrege ten,
poate singurd la primul moment, sa ne arate progresul
si ridicarea térei noastre in acest timp.
TreI cuvinte numai, pot explica, regnul 'ill Carol I:
«Venit, vidit, creavit

www.dacoromanica.ro
 1. BURKARD set WEZEL de ZOLORTN
descendent din Ducir Suabier, etc. f ucis 1061
2. BITRICARD II
inrudit cu Frederic de Hohenstaufen, Thip6rat.

BURKARD 3. FREDERIC DE HOHENZOLLERN

din care comtil de Hohenberg. senior. f 1115
br. stins2. la 1486
4. FREDERIC II BERTHOLD
1- 1139, partizan al
Hohenstattfilor.
6. FREDERIC III, COMTE DE ZOLLERN,
Burgrav de Nitrnberg. f la 1201.
.= SOPHIE RAABS, fica ultimulta burgrav de
Nurnberg, condele CONRAD II.

6. FREDERIC IV LEUL (partagit. CONRAD (III) I, t 1265

comte (1205-18) din 1227) Burgrav, etc., din care descinde linia 'Yemeni
'Burgrav, etc. y- 1251. capul tinier (conttald), care a dat mar Willa regli Pruelel aped
enabiee. linp6r. al Germaniel), contli de Hohenzollern, etc.

g. FREDERIC CAVALERUL FREDERIC DE HERKENBERG

comte de Zollern I- pe la 1800 fi de Schalksburg f 1302
(rarnurg stinsg in 1408).
FREDERIC BITRii.NUL t 1373 10. FREDERIC DER STRASSETIRGER
(Schivartzgrdfliche linie ; stinsii 1412). 1344. f 1866

FRIEDERIC OETINGER 'V. EITEL FRIEDRICH

1401-33 comte de Hohenzollern
'j la Ierusalent (1401-39)
13. JOST iNIKLAUS
contte 1443-1488f
= AGNES DE WERDENBERG I- 1496,
'ilea lur Iohan III de Sigmaringen
Heiligenberg.
14. EITEL FREDERIC II
Jude Imperial hereditar, etc.
16. CAROL I, de Hohenzollern-Sigmaringen
c. 1568. f 1576.
= 1587 cu ANA DE BADEN-DURLACH.

EITEL FRED ERIC I 17. CARL III CRISTOPH

de Hechingen, f 1606. .Rainurd de H.-Siginaringen de Haigerloch f 1592
princiar6, stinser la 1869, prime I- 1606
FREDERIC-WILHELM CONST.
(1838-50)
JOHANN -I- 1638
Principe al Imperitaur (Reichfiirst) la 28
Margie 1828 (de Haigerloch, 1634).
MEINRAD I, PR.
f 1681
GENEALOGIA LINIEI PRIMARE A CASEI
de 20 MAXIMILIAN I FRANTZ ANTON
de Sigmaringen -1- 1689 de Haigerloch. f In luptd 1702.
HOHENZOLLERN 21 MEINRAD iT, t 1716
Bratuid stinsa 1767

(Branla enabi de Sigmaringen) JOSEPH FRIEDRICH t 1769

I

KARL FRIEDRICH t 1795

ANTON ALOIS
Principe-Suveran 1806. t 1831
I

KARL (ANTON FRIEDRICH)

abdied la 1848. -F 1858
CARL ANTON, 1811-1885
Principe ele Hohenzollern-Sigmaringen, Burgrav
de Nurbg., comte, etc...
= IOSEFINA, fiica mareitif duce CAROL de BADEN

27. LEOPOLD, Principe STEPHANIE 27. M. S. CAROL.[ ANTON FR,IEDRICH EUGEN MARTA n. 1845
Begn. de Ilhensolern, burgrav (1887-59) .Regele Romdnier, n. 1839 (1841-1866) f in n. 1843 = Princip. FILM, de
de Nuremb., e-te de Sigmarin- =PEDRO, Begele Principe 1866; liege 1881. lupia de la general-contandant Belgia l Flandra
gen n. 1885 Portugaliel = 1869, M. S. Regina ELI- niggrirtz
= ANTONIA, fica reginer SABETA, Principesd de
Maria II da Gloria a Portug. Wied (n. 1848.)
I

PRINCIPESA MARIA
WILHELM 28. A. S. R. FER- CARL ANTON (1870-1874)
Principe mofteni- DINAND. Principe he- n. 1868.
tor de Hohenzol- reditar al Romdnier, = Princip esa
len,, n. 1864. n. 1865. JOSEFINA de
-=.111ARIA TE- =3893, eu A. S. R. Belgia
RESA de Bourbon MARIA, princi-
peed de Sax-Coburg-
Gotha, n. 1875.

29. Principele CAROL Prim. ELISABETA

n. 1898. n. 1894

www.dacoromanica.ro
 INTRODUCERE
(NOBLETIL ROMANA)

Spre a cun6§te istoricul familiilor, e nevoe a a-

vea o idee mal' clara despre starea clasei boere§ti
romane in decursul secolilor.
Exista inca falsa idee, cd la Romani n'a fost nid-o
data' o clasà distinctä a boerilor, adica nobilf. Nici
un temei puternic n'a putut face pe su4inatorii
acestei opinii, daca pote fi vorba de opinii,
sä arate acest lucru. Ace§tia voesc numal s'a' faca
din -térile ncístre o anomalie faya de tete pop6rele.
Acésta selectiune dintre 6meni, numita nobl*,
o gasim ca clasa distincta din timpurile cele mai
departate, §i la teite pop6rele. S'a simtit nevoia unei
clase dirigente a poporului, §i ast-fel se explica
universalitatea ei.
Nu vom incerca sa discutam o cestiune a§a de
intinsá §i. dificila, neintrand chiar in scopul nostru.
Vom reaminti cä vechile pop6re ale Orientului,
apoi. Romanii, Arabii, popeírele invaziunilor barbare,
atii avut nobilime §i clase distincte, cari ati trecut
§.1 mai desvoltate la pop6rele mal' noui ale Europ0.
Nobilime, in afarä de a Occidentului, care s'a-
desvoltat a§a de prodigios, ail a-vut Unguril, Boemii,

www.dacoromanica.ro
 XVI

Serbif, Croatif, ba chiar Bulgarif i Rusif, a cdror

stare era putin mal inapoiata, i tocmaf Românif,
asa des in contact cu t6te popoirele stréine, sà" nu
fi avut?
A susOne acéstä teorie gresitä cu desdvarsire,
este a contrac,lice la fie-care pas marile acte al is-
torief nóstre n4onale. E destul de a aminti câte-va
nume glorielse de boerf si de domdf, luatf din sinul
boerier, spre a vedea adevérul.
Se tot spune cA nobletea la nol. a fost de functif
demnitdtr, nu ereditara Nimic mai eronat.
Pentru moment . inem sA amintim cA apogeul no-
bletef romane se opreste la 1700, adicà pana" la
epoca fanariota", cdnd incepe decaderea, decddere
careia i se pune capét in .secolul nostru. Nu mai
avem timpurile glori6se ale vechilor domnf si ale
boerilor pdmântenf, carl mureati acoperitf de glorie
pe campul de luptà! 1Vioravurile se modifica, via.ta
färà acOune i plina de frica. incepe ; boerif téref
jumétate cu titlurf cumpèrate, nu mai sunt boerf.
Rar gäsim in acest din urnid secol un caracter ca-
valeresc si mare, cdci invidia i umilinta a coprins
o mare parte. De alt-fel, boerif cel vechI românI,
adevèratif nobili, evitaü demnitMile ce li se ofereati
acum, i earl: erail ocupate de o multime de «homines
novi», majoritatea grecr, creaturi ale banuldf.
SA revenim la vechii nostril nobilf. Cell ce sus-
tin cd la nol n'a existat o noblete ereditarà si de
sange, ne spun cä boeriile se capätail pentru un
merit personal, si se dat 0d-cur.
Brezoianu. Vechile institut. P. 3.

www.dacoromanica.ro
 XVII

Prima parte, ea' se dala boerif mari saii mar

miei pentru un merit e fcírte adevératd, cat despre
a doua, nu trebue sä uitam ea nu epoca clisa fana-
riota e oglinda boerismulul roman.
S'o admitem insa. Dar cum explica partizanii cei
multi al unor asemenea teoril, cà numaf acelea§f §i
acelea§f familif aü avut in decursul timpurilor privi-
legiul de a capta titlurf.
De ce nu se da ori-caruf roman acest drept,
cum fiul de boer erea tot boer, ara decoratia ti-
tluluf ? Nu se pojte explica aceasta, ca §i o alta pre-
tentiune, care spunea cá aristocratia erea formata
din bogatT; lucru ce nu merita chiar a fi discutat,
fiind-ca un om din popor orI-catä avere ar fi avut
nu intra in randul boerilor prin faptul acesta 1).
Pentru cele ce se spun de nobleta ereditara, cum
ca n'am avut ast-fel de titlurf, opunem urmätorul
fapt, pe care ne magulim a'l releva pentru prima
(para. A existat la nof un titlu mo§tenit, ereditar,
pentru boerif cari nu se amestecaii la curte spre a
obtine demnitati §i rangurf, acela de postelnic
logoflit. Erea un obicei, in sec. .XVI §i XVII,
ca boeril ce §edeati de obicei la mo§iile lor sa se
intituleze «postelnicf» de §i nu ayeaü nimic aface
cu demnitatea ce purta acest nume. Erea un titlu
onorific si in acelas timp ereditar,- care, sa no-
tan]. bine, nu avea limita de varstä. Ast-fel gäsim
Spre a ilustra printr'un exemplu-acest lucru de alt-fel bine stiut,
mentionám numal: de un chrisobul al nu stim cärui domn, dat pentru
a opri pe un negustor sá cumpere o mosie boereasca a uniff Poenar:
« pentru cá. nu e de obrazul s5, stäpáneasa. el mosia boereascá..
Lucrul e vadit, acel om erea oprit chiar de la dreptul lui, de si avea
avere.
2

www.dacoromanica.ro
XVIII

copil de 3-5 an!. numiti «postelnici», unif chiar

mai. mid. Nenumérate acte §i insemnärf ale timpu-
1'11 ne probeaza aceasta. O multime de documente
oficiale §i particulare ne citeazä hoed, cari locuiati
la domeniile lor, cari nu ocupaserä nid-o data fun c-
cu titlul de postelnic saa logoat din cutare
loc Nof am da o traducere nemeritä prin cu-
vé'ntul de «sire» off «seigneur de...» ; pentru ca tot-
d'a-una dupa acest titlu urma numele localitatei :
postelnicul din X....
In genealogiile familiilor vom insemna pe marii
Postelnid, demnitarii, cu P mare, spre deosebire de
boerif eel cu titlul onorific.
Un alt motiv prin care se pretinde cä n'am avut
nobilime prin faptul ca la nol: n'a fost o organizatie
feodalä ca in Apus, cade de la sine. Inteadevér,
societatea feodalä a domnit In evul medit, adicà
intre al IXXV secol, §i cum istoria noastra e
foarte putin saú aproape de loc cunoscuta inainte
de secolul XIV, nu putem da un verdict hotaritor
asupra unor lucrurf de cad n'avem idee. Aceasta
organizatie exista insa In Serbia, Rusia. Off ce s'ar
spune, n'avem probe sigure In aceasta privintä, cu
toate ca dovezf destule ne-ar incredinta cà feudali-
tatea a inflorit in Ora romäneasca ca §i in Apus ;
dar chiar admitand ca n'a existat, nu e un motiv ca
§i aristocratia s'A dispara. De alt-fel nobleta implica
feodalitate §i vice-versa.
Pentru ce a fost din aceasta institutie in Valachia,
jata ce spune Ulysse de Marsillac, in «Histoire de
roumaine» 1):
Pag. 23. Ed. 1871, Bucarest.

www.dacoromanica.ro
 XIX

«... Les compagnons de Rodolphe-le-noir sont

la souche de la vraie noblesse roumaine. Rares sont
aujourd'hui les descendants directs de ces boyards.
Mais à cette époque, ils étaient encore nombreux et
formaient, à eux seuls, un noyau de fidèles et de
braves, que le prince était fier de montrer à .es
amis et A. ses ennemis. Chacun de ces nobles avait
le droit d'imposer le service militaire à ses vassaux,
et ceux-ci, sous la bannière de leurs chefs, venaient
l'heure du péril se ranger autour du Prince En
temps de guerre, le nombre des milices augmentait
considérablement, grace A. l'organisation jgodale du
pays.»
Un stréin a judecat mai drept §i bine de cat uni"
romdni, can: vor sd faca un non-sens din tara noas-
tra, prin atributiunea de organisatif altele de cat la
toate popoarele.
Aristocratia poporului nostru a fost puternicd
dupd cum e probabil o mare parte din familiile boe-
re§tI datéza din primele timpuri ale organizarei térei
sunt anterioare fondärer statului roman. (Sec. XIII).
In privinta distinctiunei clasei boerescf, jata ce
istoricuI roman, d. Xenopol 1) care sustine cu
tarie existenta nobIetel la roman": «Diferentiarea
clasef nobiliare la roman" a trebuit sà inceapd in
timpuri anterioare descalecaref, §i de aceea trebue
cercetata origina noblefef saU boeriei romane, in
.acésta" epoca mar veche, §i dec.' maI ales in tenle
de peste munti.
Afirmarea e destul de clara, spre a o maI desvolta.

Istoria Románilor, tom. II, p. 201.

www.dacoromanica.ro
 Chiar Cantemir in «Descriptio Moldaviae » ') ne spun e
ca la anume demnitatf nobiliare in stat, nu puteaii
ajunge de cat cei de origina nob&
Tot el, face urmatoarele categoril de nobili: «in
starea intai sunt aceia cad, sail aü fost pu§i chiar
de domn in functiunile mad ale téref, saü CA, ereatt
näscug dinteu'n neam. In starea doua sunt curtenif
saü cei de la curte, cad ail dobandit un sat sail
mai multe prin dar. Iar in starea III-a sunt cala-
raqii, cari pentru mo§ia ce le e data de domn merg-
la résboi cu cheltuiala lor. Cei de pe urma sunt
razegif (sail mo§nenii), cad locuesc mai multi In sate,
lucrand mo§ia ce ail, cu slugile lor.
Aceasta pentru Moldova, cu mici deosebiri pentru
Valachia.
Prima categorie e equivaleritá cu marii feo datan
din occident sail cu marii seniod. A doua cores-
punde cu seniorii §i nobilil de la curte, gentilomi; a
treia cu micif vasalf. Cat despre raze§i cad sunt in-
termediari intre nobili §i térani, se mai gic §i onea-
mud», simpli «hommes d'armes» In vechime.

II
Nobilif saii boeril ereati de doué feluri: cu boe-
di sail demnitati titrate, §i fara boerii.
In categoria celor cu boerif sail titluri, intraü toV
aceia cad aveaU o sarcind a -térii, al cdrui titlu
pästrail pe viatä. Unii aveaU insd titlu fàrá sä fi in-
deplinit nici o-data sarcina cerutd de dansul.
Partea H, ed. rom. pag: 228.

www.dacoromanica.ro
 XXI

Boerif sail nobilif feírci boerie, ereati acef carf n'a-

veati o demnitate publica.
Cantemir ne spune cà boerif cautafi sa capete
fie-care o sarcina publica, §i adesea cand nu obti-
neail erea trecutf printre mazilf. In Valachia nu era
tocma,f a§a.
Boeriile sad titlurile de dregatorif, n'aveati toc-
maf o erarhie bine definita. In timpurile maf nouf se
impartira In clase, carf in secolul trecut ajunsesera
foarte deosebite una de alta. Nof, la enumerarea
lor, vom lua model pe cele din Muntenia sail Va-
lachia, ast-fel cum ereaü pe la finele secoluluf XVI
§i in cel urmétor (1600).
E o idee absolut gre§ita de a identifica aceste
demnitatf cu ministerele de acif ; de exemplu a numi
cministru de externe» pe postelnic, etc. E adevérat
ca oare-carf atributiunf se potriveatl, Insä n'ail avut
nicf o-data o organizatie stabilitä, §i tocmaf in se-
colul nostru fie-care boer mare din divan i§f avea
afacerile sale. E o inovatie a principilor grecf de a
face o asemanare cu departamentele de Stat, exis-
tand in cele-l'alte State europene. Insa, pana in se-
cClul XVIII nicf vorbà nu erea.de asemenea demni-
tall.. Marele vornic mergea la résbof ca §i spätarul ;
§i. un vel postelnic comanda trupe tot a§a de bine
ca serdarul mare.
Aceastà mistificatie provine de acolo, cd contim-
poranif no§tri judeca boerimea romana ast-fel cum
erea la inceputul secoluluf nostru, din audite de la
cef batranf, §i cum timpurile vechf sunt maf gren
de cunoscut, réman cu aceste idef. De alt-fel toctid
organizatia boereasca de la inceputul secoluluf, erea

www.dacoromanica.ro
XXII

un amestec de functiunI publice, In care patrundea

ori-cine.
Eata acum demnitätile saü rangurile, care i§I
inceputul in evul mediü, in ordinea importantef lor :
MARELE BAN (Duce de Craiova, etc.), al Craio-
ver. Cel mal inalt din titlurile de boerie, §i existent
numaI in Valachia, peste banatul Oltenier §i Craio-
veI, ca stapanitor §i direct administrator. Vechimea
acestul titlu se perde In noaptea evuluf mediti; cu-
vêntul «ban» e de origina slava = guvernator.
Rana la 1600 scaunul de Ban al Craiovef erea o
proprietate exclusiva §i ereditara a neamuluI Basa-
rabilor, fiind-ca numaI din sinul lor se luail marif
BanI. De atund incoace, incepand de la Banul Manta,
creat de Mihar Voevod, totI boerii puteail aspira la
aceastá mare demnitate. In timpurile Principilor Ba-
sarabI, Banul avea o semi-dependentä de domn,
administränd cu juridictia sa speciald Oltenia : pre-
cum ducele de Bourgogne era vasal direct al regeluI
Frantei. Erea un suveran in mic. In cònsiliul (sfa-
tul) domnesc, el contrasemna actele indata dupé
domn, ca Pre§edinte al la
In secol. XIIIXVII, importanta §i puterea Bea-
nuluI ereail considerabile; mai pe urma scazu pana
sub Fanariotr, cand fu redus §i inlocuit chiar, cu
«caimacamul» (locotenent de domn) al Craiovei.
Ne märginim la "aceste mid insemnarI, fiind-ca
istoricul marilor Ban." sail Ducr, In timpurile vechr
mal ales, e prea vast §i de o importanta capitalä
pentru istoria nobleteI §i intregef istorif a ROma-
nilor.
-= BAN (vel), in Moldova, erea de o insemnatate

www.dacoromanica.ro
secundard; boerie ce venea ca importantä dupe' pa-
harnic. In lucrarea noastra se va deosebi prin ini-
Pale mare Ban al Valachiei de boerul ban din Mol-
dova,
MARELE VORNIC (grand justicier, garde-sceaux) etc.
Ortografie veche : Dvornic, deriv, de la slavonescul
dvor= curte. Demnitate care se ocupa cu justiOa
suprema a térii in Moldova, i in Valachia speciala
atribuOune asupra afacerilor interne.
In Moldova, chiar din al XV secol, erean 2 vornici,
mai in urma" chiar 3: cel de Ora de sus, de Ora
de jos ; §i de Suceava ; in cari prima cel
In Muntenia erea un mare vornic, pe urmä se fa-
cura doi in ultimele timpurf, cu acelea§i numiri ca
In Moldova. Demnitatea lui se numea lvornicie».
Erea un vornic salt doi «en titre», cad' ereati in
slujba, dar rnai ereaù alOi 10, fie ca fo§ti-vornicf, fie
chi acest titlu Il aveail färd insä. a fi titular.
Aceasta se intamplä. cu toate boeriile §i in toate
timpurile. Dupé importança lor, fie-care boer avea
un titlu mai mare sail mai mic, de §i nu ocupase
funcOunea la care se referea acel fitru.
MARELE LOGOFET (grand chancelier), rang impru-
=tat de la byzanfinI: A0700,0%, pastrat la Constan-
tinopol dupe' cäderea imperiului, pe langä patriarhie.
In Moldova .erea boerul cel mai mare, president al
Divanului. El avea de &cut documentele princiare
incheiate §i intärite cu Odula domneascd, pe care o
purta tot-dea-una cu dansul. In urma erea un fel de
mare judecätor in Muntenia, iar in Moldova avea
afacerile din 'nauntru, intocmai ca marif cancelanr
din statele Europei de apus.

www.dacoromanica.ro
XXIV

MARELE SPÄTAR (gr. connétable, grand porte-glaive)

etc. Cuvent derivat de la «spata» =epée. Avea la
inceput insärcinarea de a tine spada domnulur in
mari ceremonif §i a comanda armata In timp de rés-
bor. In timpurile mar apropiate i se atribuirá fun c-
tiunr politiene§ti §i civile. Marele spdtar equivaleazá
In Muntenia cu HATNIANUL din Moldova, care erea
comandant suprem al Armater 1).
SPÄTARUL simplu se gäse§te §i in Moldova ca titlu
important ; jar in Valachia e §i titlu onorific.
MARELE CLUCER (grand maitre des cérémonies), de-
rivat de la slay. «Klucjar» sail purtátor al cheilor,
chelar, avea la inceput functiunea de maestru al
culler §i insarcinat cu camerile §i locuintele dom-
ne§tr. Pe timpul lui Mihar Viteazul erea rang mare
In divan; dar apoi importanta luf scáza cu incetul.
In Moldova tot-dea-una a fost de o importantd se-
cundará, de a treia categorie.
MAFtELE comis (grand écuyer, préfet de la cour,
etc.); comite suprem al curter domne§tr, derivat de
la latinul «comes», ar corespunde cu atributiunea
primitivä a conetabilulur in Franta. Insotea pe domn
la ceremonir tot-deauna, §i avé grija ceremoniilor §i
a calulul domnesc. Sub Pr. Fanario0 aceasta dem-
nitate cäzuse in al doilea ránd.
MARELE PAHARNIC (grand échanson). deriv, din
vechiul slay, «paharnic», cu atributiuni insemnate
la curtea princiarä; rolul la inceput de a turna de
Termen inprumutat de la Cazaci; si care se gaseste si la Poloni,
insemnand general de armati i comandant suprem. Cozac : Het-
man = sef. Dup6 Nic. Costin acest rang a fost introdus de Eremia
Movilä.

www.dacoromanica.ro
 XXV

a gusta din vinul principelui. Prin sec.

bè'ut §i
XVXVII erea printre maxi]: boeri de divan ; pe
urrnA importanta luf se reduse din ce in ce.
MARELE AGA (grand prévôt), de la turcescul «aga» ;
d.emnitate de comandant al trupelor de obicei de
cavalerie ; mai tärziil schimbä de atributiune, deve-
nind un fel de guvernor al capitalei §i sigurantei
din Ord, ca Prefect al curtel §i al ora§uluf, sub Fa-
narioti §i in sec. nostru. «agie». Introdus in
a II-a- junciétate a secol. XVI.
MARELE POSTELNIC (grand chambellan). Deriv.
de la postelja, in slavon pat. In slavo-bulgara:
postelnik mai mare peste camera de dormit; avea
la inceput de a dngriji de camera Domnului, mai
tärziti dupä, cum ne spune Cantemir, crea un fel
de mare§al al Palatului (Mold.). Dintre toti boeril
numai el avea voe sà intre in camera de dormit a
Domnului, orI-cand §i neanuntat. In timpurile
no', importanta lui crescu mult. In divanu-
rile vechi, panä in secol. XVIII aproape, crea cel
din urmä, fiind-cä de obicel crea ocupat de bo-
erii cei mal finer' 1-).
Mai reamintim cele spuse despre titlul onorific de
«POSTELNIC», care crea deosebit de marele P. din
divan.
MARELE WSTIER (grand trésorier) saü vistiernic
(Mold.). Cuvênt deriv, de la slavonul visti-jarnik =-
prefectul tesaurului; boer insärcinat cu tesaurul térii

1) In ordinea lor neschimbatil, iatä compositia divanurilor din Va-

lachia pánä pe la 1670: Marele Ban, mare vornic, mare logoat, mare
vistier, mare spktar, mare stolnic, mare comis, mare paharnic, mare
postelnic.

www.dacoromanica.ro
XXVI

§i perceperea darilor ; asemänat in ceva cu actualif

mini§tri de finance. Importan0 luf crescu in timpu-
rile din urmd ; dar tot-deauna a fost intre marii
boerI de divan. Vistierul mare trebuia sá dea in
fie-care an seama Principelui de cheltuelile i ve-
niturile Statulul.
MARELE STOLNIC (grand maitre d'hôtel). Titlu de
origina bulgarä : stolnic prefectul mesef etc.
avea atributiunea de a ingriji de bucataria i ser-
viciul princiar, gustand din bucatele DomnuluI spre
sigurantd. Stolnicul, la inceput boerie mare de
divan devenise neinsemnata in secol. trecut. El avé
cam aceia§f importanta de ambele térl.
PARCALABUL (grand chatelain), deriv, de la ungu-
rul peirkolab, german burgraf (burgrave). Boer cu
o funcpune din cele mar marI, mar ales in Moldova.
Ei corespundeaa cu guvernatoril de pro vincif (sé-
néchal) i marl castelani. Ereail in Moldova, dupd
importanta, parcalabif de : Hotin, Némtzu, Roman,
Suceava. Dupé logofätul cel mare, parcalabul de
Hotin erea boerul cel ma"' insemnat al térii;
aceasta importanta sarcina apare din sec. XV. In
secolul din urma descrescura, confundandu-se cu
ISPRAVNICII, capI de judet; iar in vechime in unele
pail ale Moldovei se zicead i staroste : marele sta-
roste de RadauV.
Boerii investitl cu aceasta sarcina, purtail Inca
numele boerief ce avusese inainte, .addogand §i :
parcalab de X....
In Valachia gasim in vechime de asemenea acest
titlu, dar numai pana in sec. XVI. Ast-fel parca-
labul de Poenari, castelan al acestei vestite cetalf ;

www.dacoromanica.ro
 XXVII

la 1360 gäsim pe faimosul Knez Dragomir Ba-

sarab, parcalab de Dambovitza. Asemenea cal-va
parcalalf ca sefl de districte, mal tat-zit' ispravnicl.
MARBLE ARMA § (grand exécuteur), insotea tot-dea-
una pe domn, purtand buzduganul domnesc. Im-
portanta luï, de o potrivä in ambele èri, decäzu
mai in urma. El erea seful artilerie in timp de rés-
boI, i executorul pedepselor din porunca domneascä,
pentru care avea sub dansul armas" al doilea
«armäser» car" indeplineatt acest lucru. Insotea pe
domn in alaiuri, etc. In divan nu figureazd, de si
ja parte tot-deauna cu domnul.
SERDARUL MARE (maréchal d'armée, général, etc),
seful suprem al cavalerie, sub ordinele marelui spa-
tar impreund cu armasul. In Moldova erea mar im-
portant si ma" uzitat, (mare serdar de Orhei, etc.). In
timpul fanariotilor ajunsese boerie de mana
MARE SLUGERUL (sati sulgerul), boen ma" pupil in-
semnat, apare In sec. XVI, 0 avea in vechime sar-
cina de a priveghia materialul si prepara mancä-
rilor domnesci. Avea incä i alte atributiuni.
MARELE PITAR, i simplif pitan, la inceput aveati
grijä pregätirea paine (pita) domnestf. In ve-
chime avea o importanta mai mare, mal ales marele-
pitar ; in timpurile no" erea ultimul rang. Vaillant
1'1 traduce prin «inspecteur des vivres».
MARELE §ETRAR (maitre du champ), boerie puOn
rèspandita, de rangul II. Ingrijea de tunurile i cor-
turile armatel, sub comanda mareluf spatar ; in timpul
din urma exista numai cu numele. Cuvent derivat
de la «satrap= cort; tente.
In Moldova numai, mal erea marele JICNICER,

www.dacoromanica.ro
XXVIII

care la inceput avea slujba de mare magazioner,

strangênd graul necesar pentru usul caser domne§tr.
Derivat de la slavonescul Zitnica =-- granar (maitre
des vivres) a fost tot-d'auna printre boeriile mar se-
cundare.
MARELE PORTAR (grand huissier, chatelain de Su-
céva) ; titlu ce purta Hatmanul Moldover. Acésta
importanta demnitate de mare portar de Sucéva
exista din cele mai vechr timpurI, corespunzator cu
guvernorul sail mare castelan, al resideMer domnescr.
Cand se introduse Hatmanul, el capata §i acest titlu
care erea printre cele mai marI boerif a Moldover.
Cu timpul insa dispäru.
Boerul M. PORTAR In Valachia erea alt-fel important
de §i mare boerie, care insa sub fanarioti fu redusa
f6rte jos, deschisland domnului u§a saü porta ; un
fel de «major domus» al palatuluL
CAMINARUL un fel de al doilea cancelar §i CA-
mARA§m, (gr. valet de chambre) se introduserä mar
tar4iil, In ambele %èri. MEDELNICERUL (maghiar
medencze lighian), varsa domnului apa pentru
spalat; un fel de camerier intim. In fine alte boerir
moderne introduse mai tarc,liù, dar de minima im-
portand.
Acestea ereail In träsurr generale, principalele titluri
§i demnit41 saü rangurl, pe cari le gasim din ve-
chime la romanii din ambele èri. Modernii intro-
dusera o mulOme de slujbe, In care intrail tot felul
de grecI saú 6menr din clasa de jos, §i pe cari
trebuiati sa le ia adesea §i copir de boer, spre a
face «stagiul» pentru boerii mai inalte. Ast-fel
erea gciohodarul», care ingrijea de papucir domnulur

www.dacoromanica.ro
 XXXI

«cafegi-basa» etc. si multe sarcinI degradat6re pentru

adevératif boerf, earl insä nu le ocupati nici °data'.
Multe din boeriile inalte decdzurd, altele se ridi-
cad in loc, atributiunile se schimbard; si boerii pe
cari nu trebuiati sä le aibd de cat cel mult 2-31e
aveati in acelasi timp 20-30. Se fdcu impdrtirea
pe clase §i ceea-ce fu mai trist §i contribui la de-
cdderea nobilimei, titlurile incepurd sei se velndei fie
banf.
Nu mai erea nicf scuza de a se da boeril pentru
un merit personal sail pentru un serviciti strdlucitor ;
mil de bdcani imbogdtiti cumpérail titlurl de -Vote
gradele, cu cari sfidati pe adevératii nobili romkni.
Dicem ronaäni, pentru cà mai ales stréinii : greci, bul-
gari, etc. ereati amatori pentru acest lucru. De aceea
vedem 1'1)&0 carte ca a lui Sion «Arhondologia
Moldovef», trecute tot felul de nume, peste 750
ne pare, din cari vre-o 90 numai pot fi considerate
boere§ti ! iar cef altf sunt dintre negustori si 6meni
de rand. N'am vrut sä al-a-Cam alt-ceva prin acésta,
de Ore-ce familiile nobile sunt cunoscute, deckt
stàrea in care ajunsése tara §i boerismul sub ultimii
domni. Fanarioti si romkni din secolul trecut si mai
ales actual.
Pe de o parte, nobilimea s'a desfiintat tocmai
cand erea nevoe.
In Moldova boern-le aü fost reglementate sub
Alexandru cel Bun ; in Valahia pare cd sub con-
timporanul séti Mircea. Boeriile in Moldova, cro-
nicarul Costin ne aratd cá veneati in ordinea urmdtóre ;
care ?ma a variat cu timpul, dup.' cum stim : Lo-
gofét mare, vornic de tara de jos, de sus, Parcalab

www.dacoromanica.ro
XXX

de Hotin, Hatman san parcalab_ si Portar de Sucéva

postelnic mare, spatar, paharnic mare, visternic,
stolnic, comis mare, medelnicer, clucer, sluger, jic-
nicer, vameq mare, «ce tine schelele térii pentru
vami», setrar mare, u§ier mare, arma § m., aga m.
apof unnéza cef al doilea.
In afara de titlurile ce am enuntat mal sus cu
nomenclatura lor, si carf purtail titlul de mare, tre-
bue sa distingem functiunile secundare (ara mare)
din cari unele se denumeati al doilea (ftori) si al
3-lea (treti). Ast-fel erean logofefii, vistierif, sfia-
tara, paharnicf, arma., etc. cu titlul de al 2-lea si
al 3-leaapoi in fine simpli logojeff de divan, pos-
telnici 2-lea, comisf si caminar 2-lea; postelnicir,
comi§el, simple functiuni absolut secundare.
Fie-care din marii boeri in demnitaple lor avean
incd subalterni, ca servitori: aprozi (peste care erea
un boer, une-ori insemnat; vátaful de aprozi),
armasei, sateliti san sbir. ai armasului, lefegii ai
ager si spatarului, etc. etc. cari se recrutati din oa-
menii de rand, avand de sef cate un boer.
Am vorbit de impaqirea pe clase ; sa. veclem ce
boerii se coprindean in aceste 3 clase, inovatie mai
moderna ; pentru noL färd importantä :
VornicUl, ve! Logofaul, marele spatar (Hatma-
nul), Postelnicul, Vistierul.
Aga, comisul, paharriic, stolnic, clucer, cami-
nar, armas, ban din Moldova, serdar.
Slugerii, camaras. medelnicerii, pitarii, por-
tarii etc. Cu mici deosebiri pentru Moldova.
Aceastä Impartire s'a facut mal ales sub Principii
Fanarioti : prima clasa avea barbi si scaun in divanul

www.dacoromanica.ro
 XXXI

domnesc, a doua asista la divan fara a delibera ; iar a

treia n'avea nicl unul din aceste privilegif.
Inaintarea se putea face dinteo clash* intealta cu
timpul; dupe' cum ne spune Cantemir cä boerif dati
pe copiif lor cand ereati tinerf in slujbä pe la alp-
boerf, §i dupä catf-va anI if recomanda Domnul-uf,
care if . inea cat-va timp la palat (copif de casi sub
vechif domnf), indeplinind o funcpune analoagä pa-
gilor din érile occidentale ; apof Il punea in vre-o
slujba in clasa III a boerilor, din *care inainta cu
timpul panä la primele trepte.

III
In afara de titlurile propriù zise ale demnitätilor
ce ocupail boerif, trebue sà explicam inca partico-
le legate de acele demnitatf, precum §i titlul de
noblete, care se da orf-cäruf boer de neam.
Particula : vel, ce gäsim in toate documentele §i
actele, Inaintea ranguluf de boerie, de exemplu :
vel-spatar, insemneaza qmare» in slavone§te, pres-
curtail din veliki, forma care §i ea se intalne§te
une-orf. Ca.nd boerul nu maf erea in functiunea
aratata prin titlu se pune termenul biv =,fost: de
ex. biv-vel-vornic, inseamna fost mare vornic :
forme ce intalnim la fie-ce pas in actele vechi §i in
toate cronicele, §i pe care le-am menOnut §i nof,
prin tradi0e.
Titlul ce'§f putea atribui, §i pe care inteadever
Il purta ori-ce boer, ca inerent calitgef sale este :
jUPAN, care nu e alt-ceva de cat atributul de
<mobil» exprimat in acest fel. Etimologia deriva de

www.dacoromanica.ro
XXXII

la cuy.. ungar «jupan». Mai tdrziti se modifica prin

prescurtare in «tan». Boerii, fie in ranguri, fie simpli
hoer', purtati In hrisoavele domne§ti §i in cele par-
ticulare, acest titlu, a cdruf perfecta traductie e
francezul qmessire» germanul herr ; ital. signore ;
engl. lord, dominus, etc.
Cuvêntul acesta de mare importantd, i care nu
se dà sub nici un cuvênt de cat boerilor, niel o
data altora, nici chiar prelatilor, cdror se zicea :
«Kir», a decdzut inteatät In zitia de azr, in cdt a
ajuns un fel de batjocord insultdtoare, ce se da o-
vreilor.
Sotia boeruluI crea tot-deauna numitä. ejnpaneasd
(Dame); flit', mal ales ai Domnuluf, «coconi» ; iar
fetele de boer ojufianite» (Damoiselle)
Aceste numiri frumoase §i mar* aft dispdrut
Inca din secolul trecut, inlocuindu-se prin «cucoando
pdstrate panä azi.
§i « cuconita.' » ,
Fiind vorba de Dame sä notdm un .atribut ce li
se acorda une-ori, maf ales celor véduve : anume
titlul de boerie ce purtase in urma boerul, «feme-
nizat». Ast-fel gäsim de ex. : pahamiceasa Maria,
Bäneasa Stanca, Caplea Dyorniceasa, etc.
* *
In vechime nu se tinea la titlul rangulul a§a mult.
Timpurile glorioase ale lui Mircea, Vlad Basarab,
Stefan cel mare i Mihal Viteazul, nu fáceait deo-
sebiri intre boeri: toti ereait egak fie prin merite
personale, fie prin na§tere. Boeril, cu ranguri or'
Fetele Domnului (Principelul) se numeati cDoninite», iar sotia
«Doamna».

www.dacoromanica.ro
 XXXIII

{Ara, ereaii tot una, mergeati la résbol distingändu-se

färä deosebire.
D. Xenopol, spune in Istoria «Titlurile boe-
rilor ereati netransmisibile prin mo§tenire asupra co-
piilor, pe and noblefa erea ereditard 0. Mai departe :
cInsu§irea de nobil erea lucrul cel mai de pret in
conditia clasei boere§tI ; dregdtoria, cu titlul aninat
de dânsa erea numai accesoriul».
E scurt i prea lämurit: vorbele distinsulul istoric
sunt pretioase. Boerif romä.ni, Incä odatä, nu se fä-
lead Cu titlul ranguluf ce aveati, ci numaI cä' ereati
de neam, cA ereati nobilf; precum un francez nu
s'ar fäli cä. e comte, ci mai mult cä e gentilom.
Ereati boeri cu titlurr mid, ereati chiar färá nici
un titlu, carI jucati un rol capital pe timpul lor,
dupä cum ne atestá cronicele noastre In qeci de
cazuri, i ace§tia fiind cei mal onoratl de contem-
p oranl.
Mai mult, in timpuri vechI, chid in cele noul
desinteresatif sunt mal spre a onora intru
cat-va pe boerif fard boerif, adicd netitratl, ace§tia
ischleati pe toate documentele inaintea
Na§terea i valoarea primati distinctiunea titlulul.
In timp de primejdie, fielcare läsa vornicia sati
logofetia i mergea la résboI, comandand ca oamenl
de arme, trupele tè'ril: ereati cavaleri, nu demnitari.
Din nefericire, in timpuri ma"' apropiate, §.1 chiar
din a II-a jumaate a veac-ului XVII, boerit ince-
purä sa urascd résboiul i sä ducä o viatä. oasivd;
inlocuind armura i costumul de cavaler cu ante-

1) Cit. id. tom. II p. 219-224.

3

www.dacoromanica.ro
XXXIV

reul lung §i gre6f, cuca cu i§licul oriental, §i inca-

lecand numaf pentru paradele domnesci : oglindà
delä a Domnilor ce ne stäpaneati pe atuncl. tara.
Cand inträrn in secolul XVIII, pare ca ne vine a
exclarna ca poetul Bolintineanu :
(Unde este timpul cel de bárbatie
Cánd murea românul pentru-o
Descendentii uitaserä gloria strémo§easca : sfär-
§itul trebuia sá. vie, §i a venit .adus chiar de dan§ii ;
De§teptarea insä a sosit prea tárgiti.

IV
fost clasa dirigentä in toate timpurile
§i la toate popoarele. Nobilimea odatd ndscutä a de-
venit ereditarä in sinul- une' acelea§T fama §i de
aci origina §i vechimea unui neam in parte.Astd4
In unele state din Europa s'a abrogat nobilimea,
§i tot ast-fel la no):: diferentele de clase sunt des-
fiintate prin Constitutiune, al cärei articol .12 ne
pune : cToate privilegiile, scutirile §i monopolurile
de clasä sunt oprite pentru tot deauna din Statul
romän».
Revolutia noasträ din 1848, ca cea din 1789 in
Franta a desfiintat aceste talud §i clase sociale. Vine
intrebarea : oare traditia vechilor familii s'a stins §i ea?
De sigur ca vom réspunde : Nu. Inteadevér, cel
care descinde dintr'un neam ilustrat prin atätea ge-
neratif, nu inceteazd prin luarea caor-va drepturf,
ea sä fie urma§ul lor. Are cel putin multumirea de
a descinde din oamenf, ale cäror merite aU réMas
neuitate ; de §i ca urma§ al vechilor nobilf, e §i el

www.dacoromanica.ro
nobil, va trebui insd sá caute a fi cat maI demn de
strémo§ii se' prin meritele sale personale.
Vedem insd, cà nobleta desfiintatd de fapt prin
organizatia democratica, a fost inlocuitd cu un noa
fel de aristocratie : a banului. i acest lucru cons-
titue de la sine o deosebire de clasd, de oare ce
cel imbogdtit departe de a fi democrat, pune o mal
mare punte intre el §i cel sdrac §i prin aceasta i§I
constitue un privilegia mai dd'undtor de cat acel
al na§terei, din toate punctele de privire.
Se &dramä o organizatie consideratd §ubredd. §i
vätämdtoare §i se- cldde§te, sub masca democra-
ticd, o alta mult mai rea poate.
Dintre doué rele, ori-cine preferd pe cel vechia,
cdcr cel putin s'a obicinuit suporte; mai mult :
poporul roman a iubit tot-dea-una pe boeril terii §i
i-a respectat tot-deauna; faptele vorbesc.
* *
Cum am spus, nu voni face apologia nobilimel,
nici nu vom ardth modul cum ea s'a format, lucru
indestul de cunoscut.'
La nof in tail, din primir timpi a evului media
a inceput sd se constituiascd paralel cu cea din té-
rile vecine §i ale apusului. 0 multime de Cneji
sati Kineft, adicd dud, omti §i stdpanitori ai terito-
rfiloi ne intampind in timpurile medievale '). Dacd a
1-} Dup6 cum Banul e equivalent cu Duce ; titlul de Cnez sad Kinej
e equivalentul celui de comte in apus. In timpuri mal moderne, din
sec. XVII am avut si titlul de camte dat de Austria unor famiili boe-
restl, din cari prima a fost Ralaceanu. Altele ad avut pe cel de Ba-
Ton, titlu ce de alt-fel denumea in str6inatate pe boeril români cba-
Tones Valachi». Titlul rusesc de Kneaz = principe, e dat multor
obiIí romanr, refugiati in Rusia prin sec. trecut.

www.dacoromanica.ro
existat sail nu feodalitatea-, sail dacd Radu-Negru a
adus cu sine pe nobili cu organiza0a lor, nu sun-
tem siguri; insà pe timpul lur Mircea cel Mare
nobilimea saü boerii -terilor romäne, fie ei cu dem-
nitali titrate sail fara, sunt numi0 de ordinar de cd-
tre vecinif Poloni, Ung-url §i de tqf streinif: «nobi-
les viri Valachi», sail «barones Valachi».
Coconif boerilor, mar inainte de a deveni ei In-
sd§I boerr, adica panä la un fel de majorat, trebuiail
sd se ini0eze pe la alV boerf, in felul pagilor
scutierilor, ca. In apus; fäcându-le diferite servicif,
apoi se duceail la curte.
In timpurile trecute de mult, aü jucat rol insem-
nat mo§NENil, saü rdze§ii in Moldova cad ereaü fatä.
de boeri ca vasalil seniorilor. Liberl pe mo§ia lor,
cdpdtatä prin recompense domne§tr pentru vitejie
saú servicii, päräseail câmpul ca sä meargä la res-
bor, dupe cum ne amintesc episoade faimoase din
timpul domnier «Atletulur luI Christ», §tefan cel
Mare.
Printre ei, chiar în diva de astä4 gäsim nume
glorioase, familif odinioarä vestite §i cäzute jos din
cauza deposedärilor, numitr mAziff 1), §i din a cäror
faimà strdbunä n'a mar remas nimic. Din cauza
grecilor fdra numer ce inconjurarä pe Domnil din
secol. XVIII, ail perit §i ail säräcit multe familif marl;
multe altele aú plecat jefuite peste munti §i peste
Dunäre-, fugind de peire.
Ace§ti morenr: «p§eudo-boeri», aü pästrat pänä
adr moravurr deosebite de ale celor altiIeranr, car'

Termen turcesc déchus.

www.dacoromanica.ro
ail Care dân§iI un adevérat respect; §i nu e de mi-
rat and vom afla cd multi din ace§tia descind,
maI ales in Moldova, din marl boerr, odinioard
vestiV! Pe la tara maI ereail §i aceia numitr boe-
rinasi, boerf vechr, c,li§I «de neam».
Dupe cum in résboaele evuluf mediil, gdsim ca-
valeria alcdtuitd numal din «cavalert» adicd din no-
bill de sdnge, tot ast-fel in timpurf anterioare de
sec. XVIII, cedarasii eread nobili, §i numaf ei inso-
teail pe domn, cäläri, in toate bät1iile, multI av'end
oamenii lor pe jos.
CURTENII erail boeril de la curtea Domneascd; ear
copif de casa ereaii pagi sail tineri feciori de boer,
§i domni§oarele de onoare, ce inconjurail pe Doamnd
§i familia sa.
NicI unul din ace§tI terxnenI nu se mai intrebuinta
In sec. XVIII; dar nu maI e nevoe se repetdm :
gloria boerimei romdne trebue cdutatd in perioada
dintre 1300, mult 1700.

V
Eatd o frumoasd infdti§are a unei case boere§ti cu
traiul dintednsa, cam de.pe and nu se perduse prea
mult din obiceiurile romdne§tI:
«0 casa boereascd, ne spune Ioan Ghica (1), ereR,
o adevératd cetate, un Stat in Stat; nici politia,
justiOa domneascd nu indrdsneail sä treaa pra&41
porteI until* boer sail vornic, de §i un asemened,
drept nu erea scris nicderl : la trebuintd boerul
putea sa inchidd portile §i sä trdiascd luni intregi
(1) Din Casa Dudescului.

www.dacoromanica.ro
Cu familia, cu slugile i Cu oamenii casef, opt
4eci §i o suta de suflete, sá aiba cea mai
mica trebuintd de cei din afard : avea malaI §i fdinä.
In hambare, cdmara lui gemea de tot felul de bd-
cdnii §i de sdrdturf, in tiganie avea franzelarr, cròi-
torf, cizmari. .. la caz putea, cu oamenii din curte
sà sé apere in contra puteref domne§tf, cand ea
nu erea sprijinitd de yre-o poruncd din Tari-
grad».
1) Casele boere§ti aveati zidurl tari ca de ce-
tate, in Cate patru §i ease cdrdmicli, cu octal multe
§i marl, cu pivnite adinci §i boltite, cu beciurI §i
un rand de oaf. d'asupra, cu pod din stra§iná pand'n
stra§ind; grinc,lile ereari ca ui de pod de groase,
la cheresteaua uner case mergea un parquet de pd-
dure secularä intreg ; pardoseala sdlilor §i a tinzilor
erea de cardmidd pusd pe muchf, invélitoare de §in-
drild batutä. pe §apte §i pe nouá, inaltá aproape de
2 ori cat casa, ca sä ie zäpada §i ca sä se poatä.
scurge apa mal lesne».
.«Corpul principal se compune dinteo said mare
de colo pand colo cu ()dal in dreapta §i In §tanga
cu tinclf in crud* prin care se comunicd cu cele alte
partl ale edificiului; fie-care odae cu ferestre spre
3 pdili ale lumei, tavanurile. ereati de stejar, stra§ina
scoasd de o jumdtate stanjen pentru addpost ; curtea
inconjuratd cu un zid bolovanit tnalt §i gros, poarta
cui bolta'i, cu dou'é randurr de u§I de stejar ferecat, cu
foi§or d'asupra, unde pdzeaii cliva §i noaptea arnautf.
Din pridvor o galerie deschisd ducea la bisericd,

Convorbirl Economice (Buc. indus. si politic) LII p. 27-8.

www.dacoromanica.ro
 XXXIX

cdci fie-care casd mare avea o bisericd in curte

In capul casei la un col».
Acésta erea o casd de boer in secolul trecut.
Odobescu in «Doamna Kiajna» §i in «Mihnea», ne
dd o infdti§are admirabild de.viata boerilor §i domnului
In secolul ,XV §.1 XVI.
VI
ate-va randurf asupra numeluf de familie al Boe-
rilor.
Numele sunt saü proprif personale, sail 'derivate
de la localitalf.- Cele dintdiil sunt mult maf rare la
familiile noastre. Numele boerilor s'ati format de la
localitätf prin addogirea sufixelor « eanul» saü «escul»
care propriti ctis insémnd din sail de la cutare
localitate de frances, von german, ot slavon etc.
Aceasta in vechime, cdnd numai boerif se puteati
numi ast-fel. Mai târcliU usagiul s'a. generalisat §i
ori-cine putea sd'§i adaoge aceste sufixe pentru for-
marea unuI nume de familie, lucru bine cunoscut.
Acésta e o proba' mai mult in favérea nobletei
romdne, la care gdsim exact aceia§i formatiune de
nume ca in tot occidentul. Bine inteles cà la nu-
mele de familie, cari: nu se raporta la o localitate,
ca Sturdza,_ Arbore, etc., numele singu. r aratd nobi-
limea, de §i pu exista' nici un «de» care sa ne-o
arate de la prima vedere.
E o idee gre§ità de a crede ca numai particula
aratd nobleta. In toate térile apusului sunt familli
marl' cad n'ati nici: un de, i totqf sunt ilustre.
1) In documente gasim formele românesti: din, de sati den si sub
forma: slavonä.: ot (com).

www.dacoromanica.ro
XL

In tara noasträ, mal mult ca orf-unde, -s'a luat

obiceiul de a se lua numele marilor familii ale Writ',
§i a se purta fära scrupul de primul venit, care nicl
prin gand nu i-a trecut a avea vre-o legdtura cu
adevérata familie.
Acest abuz a luat In ultimiI ani o extindere pri-
meidi6sd; familil cari numärd adevèratI
descendin1.1, aú poate 20 de omonimI falsi, cari cu
timpul vor pretinde fära nicl-o sfiala a face parte
din familia adevérata. Färä a cita persoane §i nume,
am putea numara sute de exemple. Pahamicul
Sion 1) cu drept spune : «precum In nimica nu e
regula In tara noasträ, a§a §i in poreclire, sunt
slobozI fie-care a se numi cum vor, §i precum fära
sfiald, domnil §i to0 dregatoril prada tara,
asemenea §i toV mojicil {lira orf ce poreclire a nobi-
lilor vechf, ca sà se arate nobilf, sá nu li se 'hie-
mereascä opinca din care aii e§it».
A§a ne spune un batran. Si e curios ca tocmaI
cand se desfiinOra boeriile, de atuna Incep aceste
abuzurf : pedicele se reduceati cu totul, §i orr-cine
fara teamd, lua la alegere un nume mai convenabil.
Dupé cum c,lice T. Boldur-Latescu in adnotärile operel
luf Cantemir 2) : «.... Cititorul sa nu se lase a fi
In§elat la privirea unor indivizi carI poarta a41 unele
din numele istorice ce dam aicl 3), cad purtarea acestor
nume, nu este din partea lor de cat pura nsurpa-
tiune, un furt in toata puterea cuvé'ntulul ; usurpa-
Ounea cu atat mal frequentä la noI, cu cat nimene
Arhondolojia Moldovei, pag. 372 ed. Ghibänescu.
Serisoarea Moldovei, 1868. pag. 229.t. II.
Mai ales cele stinse.

www.dacoromanica.ro
 XLI

niel nu opresce, nici nu pedepsesce pe cel d'ântäi

venit, cärui Ii trece prin cap sä fure ce 'f-ar placea
numaï, sub singura ratiune din partea usurpatoruluf
cA numele e mai onorabil de cât adevérata lui
Nu mai avem nimic de addogat, aceste
citatii fiind destul de eloquente.
Putem afirma cu sigurantä, cä nu existä nid-o
familie boereascä, al cärei nume sä. nu fi fost uzur-
pat de tot felul de oameni ; fie fo§tI slugi pe la
caselecelor adevérat,i, fie dupe" mo§iile lor 1), fie
luat din chiar senin, la intamplare de cele mal
multe orf spre a se ascunde de fapte necinstite 2).
De §i venità târ4iú, Legea numelui, propusd la
189... in Camera de D. Radu Kretzulescu, pe atunci
deputat, pare a pune oare-care stavilä nenumèrate-
Acestia cel putin sunt mai scuzahile. EI ales numele pa-
troinimic dupè localitatea lor de originä. de ex.: Unul din FlorestI
dis Florescu; din Manesti si-a Os Mänescu. etc.
2) Aceastä a treia categorie sunt cel maI reprobabilf. i ar trebui
sä fie aplicabilf de o pedeapsä specialä.
Spre a se face o idee despre aceste schimbäri de nume, dah o
listä de cate-va, dupä brosura eXplicativä a legef numelui, de d. R.
Kretzulescu. :
Maier Hirsch, in: Miron Costin. Rosenfeld : Rosetti. N. Mari-
nescu : Bäleanu. C. §loim: Horia Carp. Comfeld : Cogälniceanu.
H. Mendel: Vasile Lupu. Grabscheid : H. Carp. Kahn David :
Carol Davila. C. Popescu : Grädisteanu. Alexandra Marin : Alex.
Lahovary. Rozensveig: Rosnovanu. Herschicovitz : Negruzzi.
Const. Sava : Vácärescu. Ghiorlan Gh: Poenaru. C. Brancovisch :
Brincoveanu.Silverstein : Argintoianu.Hilic : Heliade Rädulescu.
Hagi Petre: Const. Ghica. Schwartz: Negri. G. Nicolae; Phili-
poit, etc.: Philipescu. Rabinovicf Haim : Lup.escu. Laubenstein:
Läpusneanu. Goldstein : Golescu. Feldman : Cämpineanu. Mih.
Protopopescu: Cantacuzino. Margulies: Märgineanu. A. Golsch-
mitt : Aurelian Herman : Sturza. I. Maier Gh. Maiorescu. Bran-
stein : Brätianu. Mihalache Ion: I. Ghica.Dubäri: Dudescu. etc.
Ar fi nesfärsitá o listä maf complectä de asemenea abuzurf. Sunt
sute si sute de cazurf, n carf ovreif formeazä. majoritatea.

www.dacoromanica.ro
XLII

lor abuzuri maf mult de aci inainte, cad e greti ca

cine-va sd nu aibä a se ocupa de cat cu intentarea
de procese indivizilor uzurpatori, cari ast-fel vor
1-61/lane cu numele luat, pentru tot-deauna.
De alt fel adevératii descendentI ai vechilor nea-
muri se cunosc ; §i noi am avut o grijä specialâ de
a trece pe toti actualif membri ai vechilor familii.
VII
Spre a termina, rémane- sä vorbim ceva despre
blazoane §i armoarif, crespre care n3.1 s'a facut nimic
la noi in tara, §i aü fost contestate de cei maI multi.
Bine inteles cà pentru romani n'ati o importantä a§a
de mare, precum In apus, Franta, Anglia, Germa-
nia, etc.. unde cum 4ice Gérard de Nerval : «la con-
naissance du blason est la clef de l'histoire».
Multi 'spun cä aceste semne distinctive ale n. obili-
mei existat in tara noastra', §i ca. sunt o
vatie recentd. A§a e, dar nu e nici a§a :
1. Nu e a§a-- pentru câ ori-cine a avut ocazie
sa'§i arunce privirea pe un document din sec. XV
sail XVI, XVII, nu vorbim de cele ma"' noui, a putut
observa langa iscalitura fie-cäruf boer aplicatä §i
pecetia sa. Fie-care din aceste pecetif poartä pe dansa
diferite semne, din cari multe se pot recunoa§te mai
mult saü mai putin bine. E decr sigur, §i §tiut de
ori-cine, eä fie-care boer íi aveä un semn distinctiv
al s'éti, cu care intärea o iscaliturä. Se pot observa
aceste semne heraldice .forte adesea, §i de multe
ori gäsim la intervale marl de timp reap- ärand 4isele
semne la urma§I. Tot ce se poate spune este ca
acste märci nu ereati acelea§i intre membrii unei

www.dacoromanica.ro
 XLIII

familii §i chiar dela tatà la fill. Ast-fel cà des-

cendentif aü nevoit sa aleaga ca herb sail blazon
unul saü.mai multe din semnele heraldice ale strä-
bunilor. De aci se explica §i cum s'a schim. bat stema
veche a familief printr'alta deosebitä.
2. Este a§a pentru-ca actualele armoarif s'ail re-
gulat in secolul nostru, fie dupe' documente vechf,
pece0.1, etc. ; fie ca compus din noil prin pu-
nerea de embleme §i piese de care se leaga vre-o
trad4ie din familie.
Numele de ostemei » (herb, etc.), se da In special
la semnele distinctive ale térii §i diferitelor familif.
In definitiv la nof ca pretutindeni ail fiinta semnele
heraldice §i Blazoanele.
Coroana veche romaneasca uzitata, erea cea de
nobil, cunoscuta §i in Occident ; §i care in evul
media crea cea regala. Anume : ca cea .de mar-
quiz francez, insa In loc de o trefla de perle nu-
maï cu o singurd; definita : un cerc de aur
ornat cu pietre fine, d'asupra 4 frunze de aur, ye-
zute 1 .in f4a, 2 pe jumétate §.1 una nevezuta (la
spate); iar intre ele cate o perla.
Coroana de nobil mai crea §i alt-fel (cu deoseb.
In Germania), anume din 7 perle sustinute de
care crea equivalenta cu cea alta. Aceasta prin
analogie cu cea de comte care avea 9 perle, §i
de baron german 7.

Datele, in cronicele i documentele noastre sunt socotite de la

asa gisa creatiune a lumef, care e pus5. 5508 ani inainte de Crist.
De aceea and gasim o data., de ex. 7069, spre a afla equivalentul in
ani de la Christ, n'avem de at a. scAdem 6608, afiând ast-fel 1561;
aceasta pentni lunile de la Ian. Septembre, iar de la Septembre
In sus : 6609.

www.dacoromanica.ro
 ABAZA
(MOLDOVA)

Familie stabilitd in Moldova, din timpul lui Vasile Lupa

(sec. XVII), ffind ccercheif de ai lui Vasile Lupu», cum
cilice cronica. Inteadevér, ca §i familia Cerchez, ea erea
originará dintre cerchezil. din Caucaz, in care parte e o
regiune locuitä de poporul «Abazi», de unde venise apol.
In Moldova. (v. Hasdet-Etimol. magnum).
Un act de la Dabija Voev. 1662 (yell Hasdeil id.) vor-
be§te despre un Abazei, care nu §tim ce legáturg, însä avea
In aceasta familie: ....oPastravanil ce este in tinutul Neam-
tului, care a fost al lul Gavril Hatman; iar apoI ail ranas
pre mâna feciorilor luí Gavril Hatmanul, Radul i cu
Abaza....».
La anul 1700 Intalnim pe VORNICUL LIE ADAZA, despre
care vorbeste cronicarul Neculce,Acesta insoti la anul
1711 pe Cantemir in Rusia, rémáind acolo cu fostul sal
domn, i ajunend la gradul de colonel in armata lui
Petru cel Mare, ca multi románl pe acele timpurI. Urma§iI
sa aú rémas tot acolo pand in liva de al'. La 1700
cum ne spune Neculce, el impreuná cu alta cinci boerI
fugiserä iri Polonia, fiind Domn Nicolae Mavrocordat
(Letopis. II p. 297). Sub Cantemir W. 1711 avea titlul de
qvornic despre Doamna», printre boerif marl al divanulul.
ION ABAZA, starostele de CernautI, la 1710, cum rela-
teazd letopisetul luI Nic. Costin, insoti impreura cu Hristea
jicnicer pe doi agi turce§tl, carl cercetail cazul una calcári

www.dacoromanica.ro
 2

din teritoriul Moldovenesc de care RusI, langa riul Prut.

(let. Coggin. p. 71, tom. II). Probabir c. acest boer sa fie
frate cu Vornicul ILIE ABAZA, contimporanul séri. Aba-
zestif erail inruditi cu familiile Sturdza, Motoc i altele.
Nu stim daca cum-va faimosul Turc Abaza-Pasa, de pe
la 1630, de care se vorbeste in istorie, n'ar fi din acésta
familie (?).
La 1757, SANDUL ABAZA (fiul la Ion ?) e citat inteun
document de mosie, aflator la Academia romana.
Pare ca dupa acésta data', familia rémasa in tara, nu
ma' joacä nicl un rol in afacerile publice, i decazu cu
incetul. Sion, Cm arhondologia p. 1:) spune despre familia
Abaza : aleam vechill, peste 200 anr, drept moldovean, ail
fost i vornici marI i vistiernicI, iar acuma abia se cu-
nose' intre
GRIGORE ABAzk träia pe la 1850, proprietar In district.
Tecuci i avu de la sotia sa Safta, o singura fica Elisa,
maritata cu colonelul loan Racovitd.
Descendenti al acesteI familii sunt numaI cei din Rusia,
printre nobilif rusf, coboritorI din vornicul lije Abaza
din carI mal multI distins in demnitatile statului.
armatä.

www.dacoromanica.ro
 ARBORE
(MOLDOVA)

Veche familie de boeri, cunoscutä cu date sigure din se-

colul XV.
ARBORE CAMPODUX, e raportat ca primul autor al cro-
nicel luI Huru, reputatä ca falsä. Acest campodux sati
conduator de o0I ar fi trdit in prima jumétate a secolu-
luI XIII (1200), sub Vodd Drago (?) Niel-un alt isvor nu
confirmä nimic despre acest personaj fictiv.
In secolul XIV in mod probat, gäsim pe :
LUCA ARBORE, Orcdlabul de Neamtzu, pe care o mill-
time de documente ale timpuluI ni le-ail transmis. B'dträ-
nul Luca Arbore trdia Inca pe la 1475, tot ca guvernor
al qliseI cetAtI. Fiul sal este:
HATMANUL LUCA ARBORE, faimosul portar de Suceava,
boer vestit pe la finele secoluluI XV 0 inceputul al XVI.
Sfetnic de incredere al luI Stefan cel Mare, rémâne 0 sub
Bogdan, iar la moartea acestuia e läsat conducätor al féril
In timpul minoritäteI luI Stefänità. Faptele acestul boer
aù rémas vestite, i adesea poezia l'a ,cantat. Costache Ne-
gruzzi (in Aprodul Purice) ne spune :
(Aced-a-se aft' iardsi al ostilor veteran.
Arbur Hatmanul, ce'n mánA poart'un groasnic buzdugan...)
Ast-fel Il gäsim pe acest viteaz in ajunul lupteI cu ostile
ungure0I ale luI Hroiot. -L C. Stamati, in Sentinela, ice:
Eú sunt Arbore copile, Hatman lui §tefan cel Mare,
Am slujit sub a luí sfeaguri patru-deci de ani pe rAnd,
§i in patru-deci résboae, crunte dar biruitoare,
Vèlul eroul Moldova pe-vajrnasil s61 lAtAnd.

www.dacoromanica.ro
 Arbore insoteste pe domnul sèú, fiind aläturl cu dansul,
In cele maI multe batalii, mai ales cele din urmä.La
tranete, el piere inteun mod cumplit, omorit de .cela pe care'l
crescuse in brate «In 1523 luna lui April, in cetatea
laului, an' tdiat stefan Vodà pe Arbore Hatmanul, pe bare
(pc sal fi aflat in viclenie... i acea plata ail luat de la
dansul, In lo c de dulceatà amar pentru nevointa luT cea
mare; el nece judecat, nece dovedit aú perit.... dui:a nu
multä vreme in acel an ail tdiat stefan Voda si pre fe-
ciorii lui Arbore, pre.Toader si Nikita». (Ureche.Letop. I, 187).
Miron Costin, spune in cronica : «In acelas an ail
pribegit arpe postelnicul, cand aû perit Arbore Hatmanul cu
fecioril sél. Aratatu-s'ail acest stefan mare vdrsator de sange,
cum s'ail cunoscut cu bietul Arbore Hatmanul i cu fe-
ciorii lui, in ceiate in Harlan, caror le-a taiat capetele».
La satul Solca de jos in Bucovina, subsista pana
bisericuta zidita de batranul Arbore la 1502, unde se véd
portretele luI, a sotief sale JULIANA saü Iliana, si ale
copiilor.
Copiii Hatmanului Arbore aú fost patru (?) baeti; iar
fete : Odochia, Sofia, Nastasia, Maria, Stanca, Ana.
NICHITA i TOADER, fratii, aü perit putin timp dup6 ta-
täl lor, decapitati ambii in Suceava. Din familia lui Ar-
bore, ail scapat unii de urgia domneasca. Pare Ca' acestia
n'aii fost din fiii Hatmanului, ci alte rude apropiate, carI
apol retras la mosia lor de bastind din Bucovina (sa-
tul Arbore), unde perpetuat,
Sub Petru Vodd Rares intalnim tot ca Hatman, pe MIHU
ARBORE, care paraseste pe acest principe in 1,538, pentru
a trece la adversarul séti stefan V. Lacustä, pe care apoi
Il paraseste de agemenea. Dup6 cum lice Letopisetul:
«urandu'l toatd curtea i boerii (pe tef. Läcusta.),
vorovit o seamä de boeri din curtea lui, anume Gainescil
Arborescii, i la asternutul lui unde dormia Pan orno-
tit in cetatea Sucevel».... (1539) Intre acestia se afla
logoatul Trotusan.
La anul 1545, boerii «GLIGA flil 11.11: Arbore si Ion Cras-

www.dacoromanica.ro
 5

nes» ail ftigit din Moldova in Polonia cu doué calugdrite.

Acest boer Gliga erea fiul lui Mihu Hatmanul.
Despre Arborescl, multe isvoare se aft' la d. Wickenhauser
(Cernauti). (V. Hasde5, Etimologic.)
La 1628 se mai pomenea ca o traditie despre averile
de odinioara ale acestei familii, averT earl trecusera din
neam in neam.
Cu incetul aceasta mare familie incepe sá decada, ajun-
gand printre boerinasi, i ast-fel chiar de la 1650, gdsim
inteun act din Bucovina, subscris printre mai multi ra-
zesT, pe: RADU ARBORE.
Intr'un zapis de vinzare tot de acolo, din anul 1698, la
sarsit se spune: «i eil Arbore Stegar am scris zapisul
pentru credinta m'am iscalit. az SANDUL ARBORE Stegar...
iscal.... »
_
Satul Solca de jos din Bucovina, ca o amintire, pas-
treaza hied numele de cArbore».
In secolul trecut traia la satul Arbore, urmasul acestei
vechi familii: LUCA ARBORE. Fiul acestuia : DUMITRU Ar-
bore a fost vel Paharnic si a avut doué fete : una s'a ca-
satorit cu C. Cogalniceanu; iar cea altd
SMARANDA, Cu boerul Zamfirache RALLI, din Basarabia.
Boerul Ralli a dat spre Inflare lui Dumitru Arbore, pe
fiul sal mai mic CONSTANTIN ; iar pe fata sa Elena batra-
nului boer Ilski din Bucovina (Crasna).
CONSTANTIN ARBORE (nascut Ralli) a avut 2 El si 2 fete :
1. Elena, maritata in Rusia cu Generalul Mihail Makceff,
actual comandafit al fortareteI Brest-Litovsk ;-* 2. Maria ca-
sator. in Caucaz ; 3. Vladimir a murit fara copii; lar cel
de pe urma urmas este 4.
ZAMFIR C. ARBORE, publicist, etc. a scris mai multe
uvragii insemnate, intre cari marea monografie asupra
d3asarabiei» de al carei istoric i etnografie s'a ocupat in
special. Are 3 copil : DUMITRU Arbore, Caterina si Nina.

www.dacoromanica.ro
 ARGETOYANU
(OL TE NIA)

Origina numeluI acesteI familil se trage de la satul Ar-

geioaia din MehedintI. Sunt maI multe ortografii ale nu-
meluI, gasite s'i In textele vechi, precum : Argetoianu, Ar-
gintoianu, Argitoianu, etc.
Despre Argitoienl nu se gdseste mult prin docum. Inainte
de jumétatea sec. XVII, de si familia lor a existat ca stà-
panitoare a satuluI Argetoaia incá de pe la 1600.
Cel d'antal cunoscut, e din anul 1668, iscalit Intr'un
document oltenesc, privitor la Cerneti si unde iscdleste:
MIHAIÜ HARGETOIANUL, Cu Filisanul, Fdlcoianu, Buzescu,
Preda Poenarul, etc. Acest Mihaiii crea vel stolnic, dupä
cum se vede In disul document, si In altul din 1662, tot
ca mare stolnic.
DUMITRASCO ARGETOIANUL VEL CA.PITAN, al cärui grad
de rudenie Cu precedentul nu '1 cunoastem, a trait pe la sfar-
situl secolului XVII si putin din urmatorul. Din anul 1697
existä un act domnesc, (Condica mon. Govora ;, Archiva Statuluf),
In care se presintà: cSd se stie boiariI adeveritorl si ju-
decAtorI al pärinteluI Grigore Egumenul de la Sf. Mona-
stire Govora, bojarii anume Capitan Argitoianul, i Vasile
Cdpitan, etc...».
Fiul acestuI Dumitrasc capitan, e CONSTANTIN SERDARUL
ARGETOIANUL, pe care la 1719 si 20 II gasim pe lista boe-
rilor, In timpul ocupatiuneI austriace, ca vornic de judetul
MehedintI. La anul 1727 afläm Inteun act din condica
monast. Horezul, vorbindu-se despre dénsul: «Sà chematl
si pe pärintele Igumen Hurezén si pre dumnéluI Con-

www.dacoromanica.ro
 7

stantin Argitoianul....» etc. (Hasdeu). El avu de sotie pe a

5-a flied a Spatarului Mihaiü Cantacuzino.
In 1738 e VEL-BAN al Craiovei, chiar in anul când se
insoara cu Maria, fata Comitelui Nicolae Rosetti i a An-
cutzei. In demnitatea de Ban n'a stat mult ; i iata ce ne
spune Daponte de numirea luI : «In 3 Novembre 1728 veni
In Bucuresti veste ca. Mustafa Pasa numise ban pe Con-
stantin Argetoianul, ginerele acelui Nic. Rosetti care se
resculase contra Portei cu 20 de ani inainte. In loc de
caftan 11 imbraca cu un binis imbldnit cu zibelinä i «han-1é»;
iar pe episcopul cu binis cu hermina». «9 Noembre. Se
primirä vest' ca. Argetoianul fusese confirmat in sarcina
sa prin ordin scris al lui Seraskier Pasa, totusi nu ca Ban
efectiv dar ca vekiI. Se iscä o neintelegere intre locuitorl,
caci acestia voind sà aleaga un alt Ban i sä scrie lui
Vodä sà '1 confirme in sarcinä, Mustafa Pasa uza de
violenta pentru a '1 sili sa iscaleasca o scrisoare lui Se-
raskier Pasa, in care se dicea cal Banul In cestiune fu-
sese ales cu vointa i consimtiméntul lor deplin». (Éphémé-
rides II, 153).
La 1719 si anii urmatori Intalnim si pe VASILE ARGE-
TOIANU, boer de Mehedinti, impreunä cu Constantin pe
lista boerilor cu subscrieri de bani catre Austria (cl. I).
Jn 4isa listd e scris : «Ardsetojanulz (v. Hurmuzache, VI, 325).
Acesta e un alt fill al capit. Dumitrasco.
Fiul Banului Constantin, erea vel CLUCERUL CONST. AR-
GETOIANUL, care a reparat biserica S-tul Dumitru Bäneasa
din Craiova, dupä cum ne spune inscriptia dinteänsa :
«Acésta biserica e ziditä din temelia ei de rèpos. domn
Matei Basarab Vv. si trecênd in urmà multi ani la mijloc
s'a stricat.... etc. Deci sculându-se d-lui Constantin Arge-
toianu, biv-vel clucer, aú dres i aú indrilit'o, i ail zugrä-
vit'o, dandu-I i alte odére, impreunà Cu d-neaei cocoana
Argetoiancd ; si din intamplarea vremilor de resmiriti, iara
s'a stricat al doilea..., tot dumnealui répos. Const. Arge-
toianu biv-v. clucer. cu répos. cucoana MARIA Argetoianca,
fata dumnealui paharnic Nicolii Slätineanu, al doilea rand

www.dacoromanica.ro
 8

§indrilifo : i s'ail Infrumusetat cu zugraveala, puindu-I

sticle 0 fiare la ferestre, cu toata cheltuiala dumnealor, In
prea luminatuluI Domn Alex. Ipsilante Voev., Oc-
tombre 23, leatul 7283 (1775). (Pessiacov. S-tu Dumitru
neasa, pag. 7).
Un boer Argetoianu, probabil Const. sad Vasile, '11 gd-
sim la 17..., Intr'un raport austriac din Oltenia unde se spune
ca tinea In arena' 2 mosiI : c....Orevitza und BolbosanI
fiscalische In der arendation des Bojarn ARGETOJANUL, mit
begriffene.... etc. etc.».
Constantin A. Clucerul, fiul lui Constantin Serdar 0 ban,
avu o sofa' MARIA, care era sotia lul Radu Bengescu ;
iar el muri fdra copiI. (v. Geneal. Cantac. de Boliac).
IONITA ARGETOIANU slugerul, 11 gäsim la 1783 In diva-
nul CraioveI (Cu 50 tal. pe 1.)
NICOLAE ARGETOIANU biv-vel pitar 1763, erea clironomul
mo§uluI séti Nicolae Ruset biv-vel logofét (1758) decI fiul
luI Constantin I.Datele despre membriI citatI ai acestel
familiI se gasesc Intre documentele mo0e1 Slatioara. (v. Arhiva
.Stat. Bucur.).
CONSTANTIN Argetoianu avea titlul de mare Ban la
1847, etc.
Din actualff descendentI ai acesteT familiI, sunt :
deneralul ION ARGETOYANU n. 1841, comandant al cor-
pului I armata. Oficer la 1861, apoi inginer §ef la Craiova.
In résboiul din 1877 ia parte ca major la Plevna i Vidin.
Director al lucrarilor fortificatiilor Bucurqtilor, general de
Brigada, fost inspector gen. al GeniuluI (1895), etc.
Cäsatorit cu Constanta n. OteteNanu. ION ARGETO-
YANU doctor, casat, cu C-tesa C. Talievicl.

www.dacoromanica.ro
 ASAN
(MOLDOVA)

Veche familie a cAreI originA se urch" la ASAN, condu-

cätorul Vlaho-Bulgarilor din BalcanI, pe la anul 1190,
dupé cum spune i Cantemir, vorbind despre miscarea
popoarelor din Balcanl : «Capetele acestel ridicarI ail
fost doI fratl Petre si Asan ; dintr'acest Asan sunt Asanil
caff si astazI sunt la noi in tara, mbicar cà cu multà vreme
maI pe urma." ail venit in Moldova». (Cronica II, 250).
Tot el, in descrierea MoldoveI, mai spune la lista fa-
miliilor : «Asan. Care se trag de la Asan, un frate al lui
Ion, domnul Ore' muntenestl, despre care pomeneste eho-
niat». Acest Asan care cu fratele séü Petre respinserd dom-
nia byzantind, erea rimnan chiar din muntii CarpatI (Hasdeil.
Mg. Etim.) Fuji séil Ion se numi Asan, dupé .tafal séuí i
ast-fel intreaga posteritate domnind peste imperiul valaho-
bulgar e cunpscua sub numele de dynastia Asanilor. Asan
e ucis la 1196, Petru la 1197. Urmeazd apoi IONITÀ ASAN
(1197-1207) faimosul biruitor al lul Balduin de Flandra,
cel care primi titlul dé impërat, 1204. ApoI vin pe rand :
ION ASAN, CaliMan Si MIHAIL ASAN (-1257), dupé care
nu maI audim de urmasil acestora. Ei erail aliatI cu fa-
milia imperiald a Comnenilor.
Peste un secol i mal bine, ALEXIE ASAN la 1373 erea
senior al insulel Tasos sub autoritatea Venetienilor.
Epoca in care aceastà familie s'a stfémutat in Moldova
nu se poate preciza, probabil cá inainte de jumétatea
colulni XVI, de oare-ce un istoric grec scria pe atunci
Ca' familia s'a stins in linie barbateascd prin acele locurl.

www.dacoromanica.ro
 10

In tara capäta porecla de Calera, care in limba turca.

inseamna : vestit, nobil.
Ast-fel, dupé cate se cunosc, cea mal veche mentiune
in tara despre aceastá familie este de la anul 1650 inteun
hrisov al lul Vasile Lupu Vv. In el se vorbqte despre
boerii : Kyr ASANAKI i fiul Sell CONSTANTIN ASAN Celebi.
Apoi de rudele acestora : IORGA ASANI i fil Sél MANOLE
CONSTANTIN ; tOti cincI proprietarI de mo0I in judetele
Tecucia §i CovurluI.
Un alt act din 1668, in limba romana vorbe§te despre
un sat Latur4eniI din Tecuciil proprietate a luI ENAKI
CILIBIUL, fid al aceluia§I Constantin Cilibiul Asan, de care
se amintWe la 1650. Enake, dupe' acest document erea
vér primar cu Manole §etrarul, i nu avu nici un fecior.
(v. Pap. Calimah. Convorbiri liter. anul XXI, No. 9).
VASILE Camam, fara numele vechiii de Asan, crea din
aceasta familie a Asanilor. L anul 1764 crea mare Logo-
fa al Moldovei sub Grigore Al. Ghika.
In Valachia gasim In decursul secolulul trecut mal
multi AsanI. Ast-fel:
Panul ASAN vel sluger in mvanul Val. la 1717 (28 Apr.)
Aceasta probabil e acel ASAN CALARA de al* carui dol fe-
ciorI vorbe§te letopisetul Moldovei, ea aft fugit cu alti boerI
din cauza lui Nicolae Mavrocordat, fiind primiti de Raco-
vita Vv. (Let. tom. III, 71).
CONSTANTIN ASAN, la 1744 in Valachia, e biv-vel capitan
de lefegil.
GRIGORE ASAN, la 1793 avea de nevasta pe Joita, fata
boerulul Costescu etc.
UltimiI descendenti din familia moldoveana a Asanilor,
trecuta apoI in Valacitia, in secolul din urmd, sunt :
TEODOR ASSAN, casátorit cu Eufrosina Grädi§teanu, §i co-
pil :
CONSTANTIN ASSAN, §i Marie (Sarli).

www.dacoromanica.ro
 BABEANU
(vALAcHIA)

Familie originará din satul Bäbenl din V'elcea, unde

apare din secolul XVII.
Ast-fel prin documente, gäsim la anul 1635 pe unul din-
tr'ânsii, anume CERNAT din Bdbenl ; i putin mal tárcliti
la 1642 pe IANE PAHARNIC DIN BABENI. Un VÉLCUL din BA-
BEN1 trdia pe la 1694, c*Ond e citat de un zapis.
Pe la inceputul secolulul trecut (1700) (condic. mon Vie-
rosul ; Archiva St.) gäsim trdind pe TOMA BABEANUL; iar la
1742 (id. Arh.) pe almAr LOGOFETUL, feciorul Tomei
bean». In acest an, acel Mihai seria hrisoavele domnesti ale
lui Mihai Vv. Racovitd.
Contimporan cu d'ansul erea STROE BABEANUL (1732),
citat in testamentul vorniculuI Ilie Otetelisanu din anul
1732...: «am cumpèräturi...i de la Stroe Bdbeanul din BA-
benI...» etc.
In privinta inrudirei dintre acestia nu putem sti nimic,
ca i asupra persoanei lor, rficI-unul din ei ne jucand vre-un
rol, ci fiind niai mult boeff de tara, secundad, sail logo-
feti pe la divan.
DRAcatc1 BABEANII, polcovnic, este la 1793, judecdtor la
judetul Dolj (cu 50 talen retributiune). (v. Ureche. Istor.
I, p. 254).
In secolul nostru mai träia incd PANAIT BABEANUL, biv-
vel sluger, bOtran la 1812, al cdrui fiù e CLUCERUL BA-
BEANU, cáre era Ispravnic al judetului Vélcea in an. 1795.
Fiul acestuia, nepot luI Panait, dup6 cum arata niste acte
de hotärnicie, (din Arh. St.) este :
PANA BABEANU (Panait), biv-ftori vistier la 1813.
Din aceastd familie sunt adI mal multi descendentI, din-
tre cari : Cdpitanul ALEX. BABEANU, cAskorit cu Lucretzia
Rahtivanu, etc...

www.dacoromanica.ro
 BAJESCU
(VALACHIM

Pe la Inceputul secoluluI XVII träia boerul GEORGIE,

care avea mosia aajestl, dui:à care se numirä ast-fel ur-
masif se. El avu, dupà cum ne aratä documentele, de fid pe :
MARELE BAN MARE BAJESCu, de care ne vorbesc CM-
nicele muntene dupa anul 1660. Intr'un act din 1648 e
numit «Mares logofe't Câmpulungescul», i avea de sotie
pe jupaneasa Maria. Mai multI cronicari (hare altiI §incaI etc.)
Ii numesc gresit Kretzulescu, poate din cauzà cà erea
foarte de aproape inrudit Cu aceastà familie, si fiind-ca
tot-d'auna II gäsim alaturI Cu cumnatul (?) sèd Radu Kretzu-
lescu. «El erea boer din casa Cantacuzinistilor». (cron. Const.).
In anul 1663, cronica vorbeste de désnsul atuncI când unil
pärara la domnul Grigore Ghica pe erban Cantacuzino v.
logofét si pe Mares B., c5. umblail cu reclamatii la poartd
contra luf. *

La anul 1671 incepe cunoscuta ceartd dintre Cantacu-

zeni, cu Kretzulescu si Mares BAjescu de o parte, cu BA"-
lenif de alta, in care sympatiile sunt Impàrtite intre cro-
nicarI. Mtà ce dice cronica ifälaceneascA, partizana age-
nilor (ap. §incaI) : «In vremea ce s'ad dus Mares Banul la
Craiova, nu s'ad dus smerit de altI boerI, ci s'ad dus cu
pompà, cu steag bänesc, cu trimbite, cu tobe, cu surle,
cu gloate i cu multi copii de casa cu sulite i inaintea
luI mergea vre-o catl-va provodnicI infrumusetatl....» (cron.
III p. 166). Din Craiova temându-se a nu fi 0mm-it de Gheorghe
Bdleanul a fugit In mondstirea la Loviste, venind apoI In
Bucuresti si plangêndu-se la Domn, care convocd divan

www.dacoromanica.ro
 13

si mazili din boeril pe BAlen1 cu partizanii lor. In

anul urmätor, TurciI numirà Domn pe Grig. Ghica si prin.
sera pe Mares Banul la Adrianopol punéndu'l in obezI.
Noul Domn veni cu el si '1 Inchise In turnul domnesc ;
iar apol i se dete drumul si rémase In tarä (id. p. 170-75).
Pänäi sub Brâncoveanu Vodä mai gäsim pe acest boer,
in istorie, ca Vel Ban. Inainte, la 1669 in hrisovul pen-
tru isgonirea Grecilor, al luI Radu Leon e iscälit ca mare
Vornic.
Acest boer, care se distinse mult In timpul sèìí, i care
de multe off putea fi confirmat domn, avu 3 fiiI, dupä
cum ne arata documentele.
Maui(' POSTELNIC, citat la anul 1689 cu fratele
GEORGE Paharnicul. Acesta din urmä avu un fit'l CRISTEA
logofétul (1686), care la 1680 erea insurat Cu Ilina fata lul
Panä: Pepano.
Fiul maI mare al BanuluI Mares, era FIERA, c4t la 1648
incà foarte tindr, impreunà cu tatäl sëú, ca «postelnic ot
Balotesti». La 1680 Mares cu sofa sa Grajdana, e .citat
si cu fiul lor FIERA paharnic. (si 1690) etc.
In diferite documente de mosie se vorbeste de : «Candea
postelnicul Balotescuy, i nepotul sal: Fiera. Mosia Balo-
---tesci era de sigur In neamul Bdjestilor, dupd cum am
védut cä. Fiera, fiul luI Mares o stäpânea.
In secolul XVIII Intalnim pe boerul STEFAN BAJESCU
sotia sa Stanca Bäjeasca, la anul 1743 (doc. de m.); iar :
Boerul IORDACHE BAJESCU, «om bun fárd de nicl o vinä»,
fu ucis de Stefan Vodd Racovitä prin intrigile lui Stava-
rache la anul 1764 «numal spre a fi de groaza ispravni-
cilor Insärcinati Cu stringerea banilor, flind si el unul din
e», 4ice genealogia Cantacuzenilor. (v. Buciumul i Xenopol
tom. V).
In secolul actual, In deosebite acte de hotärnicie figu-
reazd boerul.... BAJEscu, fost vel setrar la 1793,a cdriff sotie
Setrereasa Ruxandra, träia dupä moartea lui,.la anul 1809.
Fil lor aù fost, incepänd de la cel mai mic : GRIGORE

www.dacoromanica.ro
 - 14 -
BAJEscu, praporcic la 1841; CONSTANTIN B. de asemenea
praporcic In acelas an ; si
MUSTACHE BAJESCU serdarul; pitar la 1839, cdsätorit Cu
Zinca (1847) si lid mare al setraruluT BAjescu si al Ru-
xandrel. El avu un fiti: Iorgu sail GEORGE Bdjescu.
etc

www.dacoromanica.ro
 BALACEANU
(VALACHIA)

Origina familiei Baldceanu, e din satul Balaciu (din Te-

leorman), mo0a stre'buná a lor. Incä din al XIII secol
gäsim pe KNEAZUL BkLICEAN, (Balacico). Acesta trdia pe
la anul 1280 in tara ronaneasca längd Dundre, i neamul
lui era din Nechia castä a Basarabilor. El pieri intr'o luptd
legendard. (v. Hasdeu.Radu-Negru).
Date mai sigure avem despre primul Bäläcean cunoscut
pänä acum, anume CONSTANTIN «pe care letopisetul '1 aratg
cà aù fost cäpetenie Impreund cu alte dou8 cApetenii ai o§-
tilor Mircii Vodà Cozianul, care ad domnit in anul 1387».
Acest «Cäpitan» Constantin, avil un fiii numit DRAGOMIR.
(Geneal.
Fiul luí Dragomir e: GIAICU BALAcEANu, care a trAit putin
timpedupé anul 1400. Numele Giaicu se traduce prin «Popa».
Dacd inteadevér Bäläceanul a fost popà saa numai a avut
aceasta poreclä, nu se §tie.
In filiatiunea lor, fiul luI Giaicu era NEDELCU BALA-
CEANU vornicul. El, impreund çu sofa sa Ana ail fondat
in Bucuresci biserica Sf. Gheorghe vechiä la anul 1492.
(Portretul, 4is al Vornicului Nedelcu din mon. Tismana
nu e al luT, ci al inf. Nedelcu mare vornic de la 1542). Fiul
sal* se numea MowL i acesta,avU la rändul sal de
pe SPATARUL SPATA BAL 4.CEANU, eu acela0 titlu ca
tatäl séú. Spata era insurat (?) cu Mara, care erea pome-
nitä «Cálugärita cea bAtränä Bäläceanca» 0 care mai trdia
incd in adanci bätränete In sec. XVII. Copii el, dupé cum sunt
pomenitl inteun document, &ail: MIHAI clucerul, Dora-

www.dacoromanica.ro
 16

TRWO Postelnicul, Ancuta, asupra cal-or nu stim nimic,

Dragomir si Badea.
DRAGOMIR LOGOFETUL din Balad, e pomenit In 1584 si
1586. Sub domnia luI Radu Mihnea e mare spatar si se vede
ca a murit inaintea batrafiei sale mame. Fratele sèd BADEA
n'avu copiI, iar fiul luI Dragomir e numit tot Badea
joacà un rol insemnat in secolul XVII.
BADEA BALACEANU VORNICUL, supranumit Usurelul, de
pe cdnd era mare Cdpitan.
El cäpaase porecla de Uqurelul, fiind-ca In interval
de vre-o 24 de ore ajunsese de la BucurescI la Iai, cu o
scrisoare de la Constantin Basarab, domnul Munteniel,
care Stefan Gheorghe al Moldovei, prin care scapa de la
moarte sigurd pe frail Toma si Iordache Cantacuzino.
Ion Neculce : «Si pus Muntenil de atuncea nume
Usurelul, dupé care multd milA ati avut de la Cantacu-
zinescl».
Calaoria cdpitanuluI Badea, lice d. Hasded este o ade-
vérata minundtie pe acele timpuri: eftrebuia sa fi schimbat
pe drum o multime de cal «de ()lac» dupé cum se c,licea
pe atuncl, si nu putea sä: se fi odihnit o singura
Prin persoana lul Badea, BaldceniI aü fost cel d'antai
neam romdnesc care a capdtat de la Austria, adica de la
«sacrul titlul de «graf», (yell Sulzer, III, 164 si
Engel t. II), i l'a romanizat prin cuvéntul ccontes», for-
mat 'printr'o alterare a cuvéntului «conte». Deja In
1654 se citesce in cronica munteneascd despre «Conte§
adTdceand», care nu e alt de cat Badea, mal apol
mare vornic.
La anul 1673, cand se dede bätälia de la Hotin intre
Turd i Poloni, i când Voda Stefan Petriceicu a trecut
In partea regelul Ion Sobieski, printre multi boerl moldo-
venI erea i comtele Baldceanu,- adicd. «Usurelul», care s'a
distins si de asta data purtandu-se In lupta foarte vitejeste.
(Sin cal).
Cronica moldoveneascá a lui Amiras (Letop. III, p. 146)
dice: «Multd vasare de sdnge s'ad fdcut, si care turc

www.dacoromanica.ro
 17

scdpd din santurI, din Nistru nu scdpà, lar cand schpà

din Nistru, din oaste ce erea In cea parte nu scdpd cá
erea multi si de-ai nostri amestecati cu Le§ii si Badea
Bäldceanu Contos, de'i omora de mai nici unul n'a
scdpat».
Epitetul de «talhar fan, dat de aceasi cronicd pare a se
referi la episodul povestit de cronica munteand : «Badea
Vornicul Bdráceanu, In dilele lui Antonie Vodä aú ucis
niste negustori Moscoviti impreunä cu cart crea i calu-
gaff mersi pentru mild la Mosc, pre to omorindu'i cu o
_sotie a lui ce'l chiema Buta, averea le-o au luat»...
VEL-AGA CONSTANTIN BALACEANU, comte al imperiului,
e fiul vornicului Badea, ginerele lui erban V. Cantacuzin,
si cel mai inversunat dusman al lui Brancoveanu; lifcru de
care vorbeste Engel pe larg. (I, 836, Gesch.).
Constantin Bdldceanu vroia Cu ori-ce pret ca s'ajungd
domn, i credea cá va putea sä reuseascd cu ajutorul
Austriei, pe care In acest scop o indemnà sd ocupe tara.
Foarte p.mbitios i foarte viteaz, In lupta contra Tur-
cilor, In care l'a Védut insusi ungurul Cserei, nimenea nu
s'a bdtut tnaI bine de cat B615.ceanu, care a si pierit
acolo cu sabia in manä :
«Aga adlaceanu a perit In résboI, dar ail pierit si se-
raskerul Turcesc, lovit un glont tocmai In gurd.
Zic cä la acel résboi O. fie fost mai mult isbanda despre
partea. cazacilor BrancoveanuluI, cärora le crea cap un
moldovean anume Costin cdpitanul de Focsani, feciorul
Nenului. Dupé ce ail aflat Brancoveanul Vodä- pe Aga
Bäläceanul mort in résbol, capul la BucurestI,
de rail pus inteun perpeleac In mijlocul ogrädil lui de
i-ail sedut vre-un an capul In prepeléc, si ail Invétat de
i-ail risipit i curtile i ograda de aiirémas numai jdriste...
(I. Neculce.Letop. II, 262).
tiga adlAceanu a rémas un personagiii In legenda po-
pulard. In balada «Aga Bäläceanu» se spune :

www.dacoromanica.ro
 113

Intre Clejani Pe Constantin Brincoveanu.

Si-intre Bucsani, Cand soarele fu colea,
S'a inalnit, s'a intimpinat Strigä Serafim Pasa :
Doui domni cu done' osti; aBoerlf cine s'a afla
Da pe nume cum ii chiamä ? Si se va adevera
Este Aga Bäläceanu Sä taie pe Aga Bäläceanu,
Cu Constantin Bräncoveanu. Cu bania sä'l märesc
Prange Aga Bäläceanu Cu bani multi sä'l däruesc...
Nimeni nu .se gà.'si, afard de : apitan Costin, agbei
Bgläceanu fin,
Care omori prin trddare pe viteazul boer i apoi se duse
la domn sä'si ja re'splata ; insA fu dat gadelui tae ca-
pul. Asa spune poezia populard. Comtele Const. Bàld-
ceanu Aga avu de sotie pe Maria fica lui erban Vodä
Cantacuzino.
Bdldoenii, ca si alte familii boeresti, aveati o cronicd
specialà a Ora, conservatà in familie. Ea e cunoscutà sub
numele de «cronica Wäldceneascd», se incepe la anu11629
si se termind la 1724, vorbind i despre Moldova.
RaTaiceancd, aflandu-se la Viena a incredintafo lui Samuel
Klein, de la care o avu incai, iar apoi Engel.
ION BALACEANU, fiU1 luI Aga Constantin (Engel II 12)
a perit in torturd sub Vodd Mavrocordat ; de oare-ce Ca toff
adlAcenil in acea epoc5., erea partizan al politica aus-
triace. -L El avu 3 fice, numite «nemtòicelez, fiind-cd ereati
crescute la Viena, anume: Ilinca, Maria si Smaranda, din
cdsdtoria sa cu Ifinca, fata postelnicului Brezoianu.
Dintr'o altà bransd a familiei, intalnim in secolul XVII
pe boerui: HAMZA BILLACEANUL, despre care gdsim men-
tiurif In cronice si documente contimporane; a fost cdsà-
torit cu. Anica fata lui George Bdleanu biv-vel Ban, pe
cAnd erea mare clucer (la 1680). Intr'un document din
1713 e amintit cu cele 3 fice ale sale: Jupdnesele Stanca
Bäläceanca, Ilinca i jup. Preda, care a tinut pe Dumi-
trasco Poenarul, pe atunci (1688) pitar mare.
Frate (?) CU Hamza erea GRIGORE BALACEANUL, pe care
'1 gasim boer insemnat pe la 1688.
BARBU CLUCER BALACEANU, fiul acestuia, e cu rangul de

www.dacoromanica.ro
 19

agä, la 1688, jar mare clucer la 1703. In 1728 inteun act

e citat ca mare postelnic, i anume 'rate() insemnare de
lucrurI ce a ldsat Doamnef. Maria a réposatulul Constantin
Bdráceanu.
Despre urmasil acestora nu mal stim nimic.
Alt fiii al lui Dragomir, deci frate cu Badea dis Usu-
relul, era PATRASCO, boer care avea 3 fiI, din care s'a
transmis familia actuald. MATEI BALACEANu, cel mai mare
la anul 1693 era partizan al lul Constantin Bdráceanu si
al véruluI sal Preda Proroceanul, venind impreund cu el
In çarà cu armatd nemteascii comandatä de Heisler, si
acest din urmd «pornind spre BucurestI aú times incd
inainte pre Magne groful Generariul Cu o seamà de oaste
cdrárime, i cu ddnsul impreunä erea Preda Proroceanul
Matel BAlAceanul, vèrusdii, povete fiind..» (Radu Greceanu
mag. ist II, 144) (v. Proroceanu).
El erea vér i cu Barbu Bddeanu, de asemenea partizan
Germ anilor.
MateI a avut dol fecimi : PATRA$CO3 care si el avu 3 fil
Ion, Matel si Nicolae ; si HRIZEA pitárul Bdläceanul,
care a avut copii pe Ilina si pe ION BALACEANU etrar
mare. Acesta a rásat patru fil si o fatd (citati la 1815) :
Nicolae, Tdnase, George si erban.
BARBU Bdráceanu, frate cu MateI i fiti luI Pätrasco
are un fid I'EFAN ; iar acesta pe Iordache si GEORGE Mid-
ceanu, dupd cum aratd schita genealogica a neamului
fäcutà la inceputul acestul secol. Hasdeu. mg. etimolog).
Al treilea fiù al luI Pdtrasco, deci frate mai mic cu
MateI era :
DRAGHIci BALACEANU, insemnat boer in secolul trecut.
Este dovedit inainte de 1749 ca biv-mare pitar. El a
murit inainte mult de 1770 si a avut de sotie pe Catrina
de la care se näscu fiü BARBU BALACEANU. (v. tabl. Hurmu-
zaehe Doc. t. VI)
Barbu adráceanu e tatäl VORNICULUI CONSTANTIN BALA-
CEANU. Despre acesta gice Ioan Ghica (In serisoarea III ultra
Alexandri) : «Caragea era neimpdcat cu boerif carl, nevoind

www.dacoromanica.ro
 20

a fi instrumentele hräpirei lul, Ii faiceaii vre-o impotrivire

saü chiar vre-o simpld observatie. Ast-fel pe Banul Coust.
Filipescu la tinut doI anI la mosie la Bucov sub pazd,
pe Banul Grigore Ghica doI anI inehis in cash , pe
Vornicul Constantin Bdaceanu, de care se temea fiind-ca
acesta avea relatiunI de familie la Viena, trimes sur-
ghiun la Castoria...» (anul 1782). El a fost si mare Ban.
Banul Constaritin a avut fiI : RADU, CONSTANTIN ah'15.ceanu
(In sec. nostru). Nicolae Si IOAN insurat Cu o Wäläceancà
apoi Cu Elena. Moruzi.
CONSTANTIN BALACEANU, fost mare Ban la finele sec.
trecut, a avut de fil la randul sèi pe : Hatmanul STEFAN
Wälh.ceanu, ION Bä15.ceanu si CONSTANTIN BALACEANU, f.
mare vornic, ministru de culte la 1838, Prezident al Eforiel
spitalelor la 1840, ministru de justitie la 1856. Chshtorit
cu Catrina Dudescu, avu fig pe:
ION BALACEANU n. 1828, ministru plenipotentiar la Lon-
dra. Fost prefect de politie sub Cuza i in 1876. In diplo-
.matie: la 1866 agent la Paris, apoi (70) la Constantinopol ;
In 1876 ministru de externe. Agent la Viena (1876),
ministru plenipotentiar (78) ; apoI la Roma (82), Paris
{1884, Constantinopol. Delegat in comisia Europeanh, a
DunäreI si Prutulul (89). De la 1893 ministru la Londra.
Cdshtorit cu , are fia pe CONSTANTIN BALACEANU,

chpitan in rezervd, etc.

Din o bransh inrudith a familid, tot din Banul Con-
stantin, prin fiul séü sunt descendenti actuall : GRIGORE
aáldceanu (la Paris), si CONSTANTIN BALACEANU, mare pro-
prietar (mosia Stolnici, Teleorman). Cdsätorit cu Elena
MAnescu, are fiti pe: GRIGORE.
Armele Bdlacenilor, concedate de curtea din Viena
sunt : sus pe argint vulturul tériI, la mijloc (fasce) 3 sdgeti
rosiI in stea, pe fund aur ; iar jos leul dreptatel cu spada
cumpAna, In apropierea uneI ape de argint, pe fund
albastru.

www.dacoromanica.ro
 BALEANU
(VALACHIA)

Familie a carel* origina e legata cu a Basarabilor,

apare cunoscua din seeolul XV. Numele vine de la mosia
lor de stapanire «BaleniI» din Jud. Dambovitza, de prin al
XVI secol. Pe langal acésta posedail multe mosii In tara,
fiind uniI din cei maI avutl boerI.
Primul Balean de care se vorbesce e JUPAN MIHAIL
la anul 1468, boer In divanul domnesc al luI Radu W.
Inteun manuscris al lui Radu Greceanu se spune de
un chrisov din 6976 (1468) de la «Radul Voevod Basa-
raba sin Vlad Voevoda» dat «Cinstitului boeiuluI Jupan
Mihail pentru mosia Rusa* i proci», i adaogandu-se: «din-
teacesta se trag boeriI BAlenI».
Pare ca frate cu Jupan Mihail a fost GHERGHINA PAR-
CALABUL, mare castelan al faimoasei cetatI Poenarl,
sal:1 alta ruda de aproape. Acest Gherghina erea om
foarte bogat ; i avea de fiT. pe MARELE PAHARNIC DRAGHICT, t
ara copiI. Gherghina a fondat din temelie si a inzestrat
Cu mare avere monastirea Nucetul din Dambovita, care a
rémas ca ctitoreasca a posteritätiI Balenilor, fiind interne-
iata de neamul lor. Despre acest boer Gherghina vor-
besce pe larg un chrisov al Radului Vodd din din an. 1502,
asupra mosiel Topolovenii, fosta «a MiliI, feciorul luI Voicu
TatuluI», care fugise peste muntI, ridicand alt domn
«peste capul pärinteluI D-niel mele» Vlad Calugärul; dar
fiind prins, l-a trimes sal arunce In cetatea Poenarilor ;
iar tata-1 boeruluI Milea s'a dus Inaintea pärcalabuluI Grher-
ghina «de Inchinat ce e mal sus din sat den Topo-
5

www.dacoromanica.ro
 22

loveni ca sal scoatä capul fii-sél MiliI de la cumplita morte,

scos capul luI »
Sub Mihnea Veda Turcitul, in sec. XVI, gasim pe doI
boeri Bàleni. Intr'un hrisov din 1582 al acestui domn, se
vorbesce de 6 boeri bätránl, intre carI PETRU BAN DE
BALENI. Vintila de Cornaterd, Stroe armas de Manescl,
etc.... In alt hrisov din 1585 (mon. Radu Vodd, In Arhiva),
gäsim pe boerul RADU CLUCER ot Baleni. Neavand alte
indica' e greti a stabili timpul cánd a trait Petru Banul,
deja batran la 1582. Pare ca el e tata]. cluceruluI Radu.
Inca de pe atunci existail 2 ramure deosebite din Ba-
leni, din cari una a dat pe Banul Udrea de sub Mihal
Viteazul, cea alta pe Gherghe Banul in sec. XVII. Oare
clucerul Radu ot BälenI nu e tata] Banului Udrea ; im-
prejurarile par a ne arata aQeasta.Vom lua fie-care ramurä
pe rand, incepand cu a lui :
BANUL UDREA BALEANU, boer dintre . ceI mal* insem-
natI ai lui MihaI Viteazul, si pe care cronicele 'I nu-
mesc cHatman» pentru marile'i merite militare, de si
acest titIu nu exista in Valachia. La anul 1598, MihaI
il trimete asupra lul Hafiz Pasa, pe care'l invinge victo-
rios. Vistierul Stavrinos in cronica sa, gice : «Sultanul
trimete pe Hafiz-Pasa, om foarte viteaz. Acesta lsI aseaza
tabara la Nicopoli, avand 16.000 ostasI buril* si 32 tunurr....
MihaI mica inainte pe Udrea, cu contingentul de Moldo-
venI, 1000 Cazad: si 1000 Dorobanti ; Udrea trece indatä
peste Dunäre cu oastea i sfärama oastea luI Hafiz Pasa».
(In Papal. Ilarian).
Dupé cucerirea MoldoveI, MihaI pusese acolo pe Ba-
nul Udrea in capul carmuireI.
Inteo lupta contra Polonilor, lánga Arges, comandand
avant-garda romana, el sustinu atacul uneI armate mult mai
numeroasa, In 3 randurI, i perdand 1500 de oamenI, dand
ast-fel luI MihaI timpul de a se retrage i intari. Miron
Costin: «pana de 3 orl aú dat résbol Lesilor iar a patra
()ara aù purces in risipä oastea Udril.» Un oficer Po-
ion, Otfinowski, martor la batalle, a descris'o In versurI (1601).

www.dacoromanica.ro
 23

La 1598, Udrea cand plecá contra luI Hafiz-Pasa, fiind

pe atundf armas mare, a scris in romaneste testamentul
&ea, cu subscrierea i pecetia (in archiv. reprod. de Hasdeii
magn. etimol) din care :
«Sà se stie cà las eü Udrea fratine-mieti Badil: Maxinul
tot si Negreasca i Mdcestil i viile toate de la Pripor
BälteniI ; si am asat sororu-mea Grajdanii, Leurdenil cu
morl cu tot si viile, i Bobescil de sus cu tot si Stalpenif
partea mea toatä ; iar monästirif Panaghii i-am asat Lup-
sanul tot si Lunga si ; toate le-am läsat mondstiref cu
mare blestem, si cine va alca acestea sä fie blestemat de
domnul Christos. August 21 valet 7106. Udré veliki armas».
Pecetea pare ea' represintà doué capete negre despärtite
-printeun arbore.
La 1600 Mihaiil trecénd muntiI, läsä administrarea Mun-
tenief lui Udrea, pe and Oltenia rémase sub a Buzestilor.
A fen-1as scrisoarea lui Mihaiii din 1600 prin care comu-
nia boerilor sél planul de unire al celor 3 téri române.
In acelas an, Simeon Movilä intränd In tarà cu Polonii,
prinse pe Banul Udrea, cdruia if täiä capul; lucru de care
vorbeste si Sigmund Batori Inteo epistolä a sa din 1601.
Miron Costin spune gresit cà Banul se inchinase usurpa-
torului Movilä. El a fost decapitat tocmai din cauza opunerei.
Legatul ség fu implinit IntocmaI si fu Inmormantat la
4 Santa monästire».
Ne mal fiind urmasi din ramura lui Udrea, patronagiul
-motastireI a trecut B5.1enilor din cea altà ramura, fiind
urmasiI aceluiasI fondator.
Udrea avea de frate pe POSTELNICUL BADEA, care intr'un
zapis (din 1641) aratá cele douéramuff deosebite al 6 neamuluI.
El avurä sofá, pe GRAJDANA sail Urbana, care a fost
sotia Vel-SpätaruluI Lecca.
De la sotia sa, care erea Musa, Banul Udrea n'avu copiI.
A doua bransà. a Bälenilor, o gäsim In secolul XVI prin
DRAGOMIR VornicuI, pe care un document ni'l aratä Ca'
avu de fiü pe:
IvAsco MARELE VORNIC Bäleanul, fost postelnic; boer In-

www.dacoromanica.ro
 24

semnat pänä sub Matel Vodä., cdnd la anul 1633, in bd-

01E2 de la Dudesdi intre Mate. Basarab i rivalul sea Radu
Alexandru: capetele ostirilor pre rosil ereail Ivasco Vor-
nicul BAleanul i Barbu Pah. Brddescul» (cron. anon. m. ist.
IV, 317) Tot el mal e pomenit inainte intr'un document din
timpul lul Mihaia V. Cei dol feciori ai si aú fost Petre
Gheorghe.
PETRE CAPITAN din BdIenl, i vel sIuger in 1642 si 1650;
la 1658 mare cdpitan, t putin dupd 1660. El avu treI fil :
MATEI postelnicul de la MihdestI (care avu o ficä." (?) Rada)
SocoL postelnicul, apoi clucer la 1645, al cdruI fiú erea
Cdrstea Clucerul ; in fine al treilea IVW0 B. postelnic
si mare vornic, care avu de sotie pe Marica si care nu
trebue confundat cu v6rul séti. Ivasco fiti al lul Gherghe
Banul i tatAl lui Grigore. AcestI 3 fraff de mai sus, flit
lui Petre cdpitanul And inpreunà unchiulul lor Gherghe
mosia Calcestii.
(doc. Archiv. St. Buc.)
MARELE BAN GHERGHE BALEANU, cel alt fiil al vorni-
culul Ivascu de la Inceputul secolului, e boer cu mare
vazd in sec. XVII. La 1659, când Constantin Basarab
Carnul ndvälise in Moldova contra WI Ghica Vodd
tränul, avea cu sine si pe Bäleanu, care a si chzut In ro-
bia : catund ail cdzut in robiä Banul de Craiova,
Bdleanul » (Miron Costin). Cronica Ora romdnesti (magazin
istoric) clice asemenea despre dênsul : «.... iar pe Gheorghie
vornicul Bdleanu, 11 coprinserd acolo val, duserá rob
la_ CrAm».
Intors, de si bdtran, Banul BAleanu, ja parte la eveni-
mentele tëril. Sub Antonie Vodd isbucneste acea mare
rivalitate Intre boerif têrii, descrisä de cronicarl, Bäleanu
cu fiul sè'il de o parte, iar sfetnicil domnestr: Kretulescu,
Banul Mares Bdjescu de alta, etc. (v. Kretzulescu).
Ambii adleni ereaú marI dusman1 ai luT. Serban Canta-
cuzino i Cretzulestilor. Vorbind despre cdlätorialul Duca
Vodä in Muntenia, Nicolae Costin «Duca Vodd trä-
sese din boeri pe unii cdtre sine, de'I fAcuse ai sél, anume
Raleanul cel bdträn... etc.» Sub domnia lul Duca In Va-

www.dacoromanica.ro
 - 25 -
lachia (1674) el e principalul boer al tèril : Duca Vodà
lipsind din tara, Gherghe Banul fémAne caimacam cu gi-
nere-séil Hrizea vistier i ai Staico paharnic. etc.(Mag. ist.
II, 5). t 1679.
La 1644 erea mare clucer-si la 1656 mare Ban ; se nàs-
cuse probabil pe la 1600. Fica sa Anca se clsätori cu
Hamza clucerul Wäldceanu ; i alt ginere erea Radu Du-
descu. Fiul séii a fost :
IVWU BA.LEANU MARELE LOGOFET vorbeste de dânsul
cronica BAIdceneascg (§incaI III, 166), cum CA.' la anul 1671,
fiind agä, boeriI Mares Banul, Radu Cretulescu iSerban
cu fratii luI «li nälucit ca. Gherghe Banul cu al séI
vrea sä.'1 omoarel, i ast-fel plangându-se lul Antonie Vod5.,
acesta mazili din divan pe Gheorghe i Hrizea vistierul ;
iar pe Ivasco din agie, facându'l apoI comis mare.Duca
fiind mutat In Moldova la 1679, si Serban Cantacuzino
numit domn, Ivasco clucerul BAleanu fugi la vechiul
domn, (mag. istor. II, 17), impreund cu Staico clucerul (Buc-
sanu), pe care Serban Vv. cauta a'I readuce cu promi-
siunl ; Ivasco BAleanul muri In Moldova, iar sofa cu copil
Staico Buxanul trecurd in Ardeal dup6 moartea luI (1685).
Serban Cantacuzino arätân du-se mdrinimos alese tocmaI
de ginere pe fiul luI Ivasco : Grigorascu postelnic (1868) :
«o mare minune, 4ice Cronica anonimd, aü fäcut acel Ser-
ban cu ginere-sal Grigorasco! cá. tatd-séil Ivasco si mosu
séü Gherghe din Bdleni fost' ail mari vrdjmasI lui Serban
Serban Vod6 chernd pe Grigore cu mama sa
din Ardeal unde ereall refugiatI.
GRIGORASCU BkLEANU, vel postelnic, fiul luI Ivasco, a ju-
cat Un insemnat rol pe timpul Serban Vodà Can-
tacuzino auzind despre el cum spune Constantin Fi-
lipescu cdpitanul, fiind-a erea frumos si de neam bun,
fiind pribegit In Ardeal la Mihail Appafy trimese dup6
dansul, spre a'I da pe fi ca lul de sotie. Const. Cdpitanul,
v6r cu mama Bdleanuldi fu trimes aducA, lucru ce
se Implini i nunta se fácu Cu mare pompd, ccare atâta
se potrivise amandoI la toate, ca't gura nu poate spune

www.dacoromanica.ro
 26

frumusetile si Intelepciunea lor, i toff ii fericea; darà sa-

räciI multà bucurie n'ail avut, cà dupé cincI luni bolnä-
vindu-se greil Smaranda aú murit Ingropat cu mare
cinste la monäst. Cotrocenl; iarà Grigore Bdleanul aü ré-
mas In jale. (Codex Balacianus etc.). Aceastd tanärà sotie a
luI Bäleanu, erea Domnita Smaranda (t 1688), «s'i fru-
moasA i Inteleaptä, foarte o iubea tat5.-sétl».
«BoeriI si tara (la an 1716 cand Mavrocordat erea In
exil), aü fäcut sfat sA se alcatuiasca cu NemtiI, i ati mers
Bojoranul i Grigore BAleanul logofkul la Sibiù la generalul
Steinville, sa ceara ostI si guvernator dintre boerI, sà desli-
peascá tara de Turd». (ap. §incaI III, 339). Planul nu esi
cdcI Mavrocordat se intoarse In tara.
Dupé 1720, Gr. Bäleanu e mare Ban; iar la 1729 ad-
ministratorul IntregeI OltenieI ca mare Ban, sub guver-
narea austriacä. (V. multe documente In Hurmuzache, tom.
VI). (t. VI, p. 407, 28, 65, 81).
Fiul acestuI mare boer este: . . . BALEANU, mare logo-
fét etc (sec. trecut).
Fiú:
GRIGORE BALEANU mare Ban, Intaiul boer al divanuluI
Valachiel, pand In secolul nostru. Fusese mare vornic,
etc. Avu de sotie pe Maria Brâncoveanu, fiica luI Ma-
nolake Br. m. Logofét, i muri la 1807.
Cele 3 fete ale sale ati.fost : Zoe Moscu, Elena Herescu,
Alexandrina VAcärescu.
lar Meg doi :
MANOLAKE BALEANU, om politic, comandant al ostireI din
Valachia la 1831; mare vornic, la 1848 face parte din cai-
mdcamia de la BucurestI, dupé abdicarea ltfi Vodd Bibescu.
Deputat In divan. Inainte de alegerea Pr. Alexandru Cuza
a lost iar caimacam saü locotenent domnesc Impreund cu
I. Filipescu si I. Manu. Sotia sa erea fiica luI Const. Bd-
läceanu : Sultana, cu care a avut patru copiI :
1. EMANUEL BALEANU, fost Prefect de Ilfov, etc. a.-
sdtorit 1. cu Elisa Florescu, avu 2 fete (Emanuela, Ivoneta),

www.dacoromanica.ro
 27

a doua oarä. cu Marie Catargi, 1 fatb." (Elisa) si un bälat :

George.
GEORGE BALEANU (Iorgu), cAsätorit Cu Elena Mavro-
cordat, are 3 fice.
4. Ficele lui Manolake B. ail fost casätorite dupe' : Fi-
lipescu si I. Ghika.
NICOLAE BALEANU, al doilea fiil al mareluI Ban Grigore,
de la care mostenise averl malt a fost ministru de finance,
reprezentant In parlament, etc. Insurat cu Irina, n. VA"-
cArescu, avu 3 copiI :
GRIGORE BALEANU3n. 184., fost inspector al Eforiel spi-
talelor, etc.
Marie Blaremberg, si Catinca cAsät. cu George Cantacu-
zino.

www.dacoromanica.ro
 BALICA
(MOLDOVA)

Veche familie, despre care avem date sigure din seco-

lul XVI, si pe care falsa cronicá a luI Huru ne-o aratá
anteri61-5 descalecäreI luI Drago: (Printre vechiI boeri
(cold) e citat Avram Balica, alaturI cu Titu Arbore, Ceaur,
etc. (sec. 12).
Cel mai Insemnat din aceastd familie i primul bine cu-
noscut este marele HATMAN Isac BALICA, mare portar de
Suceava ; inrudit de aproape cu MovilestiI, de oare-ce linea
In casAtorie pe Schiauna, sora lui Eremia i Simeon Movi15..
Un chrisov, dat de Petru Schiopul din 1583, adeverWe
acest lucru : «Facem stire tutulor cuI se cade, Ca' viind
dinaintea domnieI me.le rugdtorul parinteIe Gheorghe epis-
copul de RdddutI i cu fratil sél Teodor si Eremia vornic
si Simeon aprod i cu sora lor Schiauna giupaneasa Ba-
heel Hatman, çi sora lor Greaca, feciorii Movilel logoat
mare...».
Un alt act din 1615 (Hascl., Archiva. I, 1 28) spun e cà
dansul e fia al mameI luI Eremia, adicd dintr'o primá c5-
sdtorie, dar se pote explica cä i cumnat fiind cu acesta,
putea fi numit
Un chrisobul al luI Moise Vodà din 1634 (Arhiva Has. I, 72)
Il numeste : «vérul domniei mele repausatul Isac Balica
Hatmanul».
Pentru multe fapte rele ale luI Iancu Sasul, Miron Costin
ne spune. cá multi boerI, «mal v'értos MovilesciI, Vlddica
G-heorghe, Eremia si Simeon paharnicul, Balica Hatmanul,
sfauit In taind ca sà pribegeasa cu tap' ail

www.dacoromanica.ro
 29

trecut in tara leseascd, altii dus la Turci, la Munten1

intealte pärti». In urma plängeril acestor «Movilesti»
intre cari i Balica, domnia se redeteluiPetre chiopul (1582).
Balica fusese mare portar intre 1579-85 si pieri la 1612,
ucis de Toma. El zideste in Iasi o capelä, care mai
tarliti devine M-rea Frumòsä, inzestratà cu multe mosii.
Ion Canta in Cronicd (III, 163) : «erea o bisericutà mica de
piatrd acutä de un Balica Hatman».
Din urmasii Hatmanului cunoastem pe :
ION BALICA, ctitor la monästirea Frumoasa (1642), fiul (?)
séti, Acesta impreunä cu SIMEON Balica (Balicenco) si
IOSEF Balica, sunt mentionati ate-si treI la 1649, slujind
ca romänl printre cazacif din Ucrania. Lipsa de docu-
mente ne impedicA de a sti legAtura de rudenie ce existà.
intre
ALEXANDRU BALICA, 1754, citat prin documente ; intre
altele se judecd impreunà cu sotia sa Maria, contra ve-
chilului egumenulul Calistru al mon. Rica, Sept. 1754.
(Acad. 25/80.
Neamul Balica avea indigenatul cu drepturf polone,
e trecut in «Corona Polska» (carte de eraldia. din 1728),
qicêndu-se despre Balica : «Isaiasz y Jerzy Parkutapowie,
szlachta. Wodosca, zafluzeni w oyczynie nasszey w zieli
w recompense od Rzeczypospolitey, indigenat w rom. 1607,
(o czym Konstantucya Seymowa fo. 857 toz namienia y.
Okolski. tom. III 329».)
incai ciice despre aceasta : «Spune Engel a tot in acest
an (1607) ail cäpAtat indigenatul polonesc Nistor Uréche,
Vasile Orisa, Esaia Balica....»
Localitatea unde erail curtile domnesti de la Frumoasa
dupd numele primilor fundatorf, se . chiamä. Balica, cum
spune cronicarul Neculc-e (II, 307).
Intre nobilii maghiari se aflä o familie Balica, originará
din Transilvania, care erea de sigur in legdturä cu familia
moldavA.
Acest neam boeresc s'a stins in secolul nostru ne mai
fiind descendenti de parte bärbäteascA.

www.dacoromanica.ro
 BALO TA
(VALACHIA)

Aceastä familie se aflä stabilitä aproape de Olt in judetul

Arges, incä de la 1650, când trunchiul el: Balotä Cäpitanul,
veni prin acele locurI, dupä téte probalitätile de dincolo
de Olt.
Boerul DRAGOMIR CEPARO, träia pe la anul 1533 (7041),
ca stäpAnitor al mosie CepariI din Arges. El a zidit bi-
serica din Ceparl situatd pe un deal, dupà cum se vede
si din inscriptia de d'asupra useI. Neamul séii era de ori-
ginä foarte veche, fiind acolo asezatä de secolI, din timpu-
rile primilor VoevociI romänI. Acest senior Dragomir
era mos luI:
IVASCU CEPARU mare armas, fiul lUI STANCIUL Logofét ;
träia pe timpul lui MateI Vodà Basarab. Printeun hrisov
din anul 1648 acest Domn II ddrueste pentru serviciile
sale mosif cu dealurl si muntI. Se povesteste cà oträvit
din résbunare de cätre boerul din Orbestl, vecin cu
ansul, la o serbare, el simtind si voind ca sä plece la
mosia sa din CeparT, când ajunse acolo, printeo intämplare
nenorocia cdzu de pe cal, lovindu-se la cap de o piaträ,
murind chiar la scara case sale. Casa se spune cä se
afla pe campia din fata bisericeI, längä. riul Topolog.
Dupä moartea luI rémase véduva sa si o singurä ficä a-
nume DESPA, prin care se ispravi neamul
Despa fu védutä i luatä in cAsätorie de CAPITAN BALOTA,
boer care avea o mare avere, pentru care o legendà dice
chiar ch.' fu atacat in casele sale intärite, de o mare ceatä
de talharl, dar fdrä folos. Din Cdpitanul Balotä i sotia

www.dacoromanica.ro
sa Despa Ceparo, s'ad nascut trel fil" : Stefan, Preda
Ilias, si o fatà care calugarindu-se deveni Starita Filotea.
Jupän 'Luis Baloa, avu un singur fiú RADU Balotd gis
cBalosache», care muri färä urmasi. 'Has vändu Chia-
jneT Gradisteanca locul pe care ea fonda schitul
Paharnicul PREDA BALOTA, 1nsurat cu jupänita Catrina
a avut treI feciorI: Mihalache, Rizea i Sandu, care nu-
mindu-se PREDESCU, dupà tatäl lor aú dat nastere familiel
cu acest nume, In Arges.
CLUCERUL STEFAN BALOTA, fiul mal mare al Cdpitanuluf
Balota, continua descendenta familia El a zidit din mil
la anul 1752, biserica veche din Cepari. Imprejurul acesteT
bisericT s'a dat la anul 1789 o lupta intre Nemp i TurcT,
In care acesti din urma fura batuf. Clucerul 'Stefan a
avut de sotie pe Safta fica luí Mares Stalpeanu, având
zestre StalpeniT din Muscel i Lerestil. El avurd doué fete ;
Ilinca si Mira, si sase fiT:
1. IORDACHE, avu numai doué fete : Safta, care tinu
pe Iene Bratianu, i Pauna pe Iordache Vrabie.
2. MateT fu omorit de un tälhar ; 3. 4. Serban
Parvu murira de tineff.
5. CONSTANTIN BALOTA, a avut doT fiT si o fata :
Safta, sotia pitarulul Iordache Bucsanescu. Fiul sa. GEORGE
a avut 2 copiT fàrà urmasT (Constache i Ionita) si o fatà
care tinea pe Bujoreanu. Cel alt, ION numit MATE1 BALOTA
postelnicul, dupé numele unchiulul sai, s'a Insurat Cu Sanda
fata setraruluT Ilie Rätescu, de la RatestT din Arges, avänd
copii. El muri la 1823. In afard de 5 fete avu 2 fif: Cos-
tache, i IoNITÀ B. insurat de 2 orT, care adopta un fiti ION,
iar din a doua casatorie avu fill pe CONSTANTIN ; ambil
fratI numindu-se BALTESCU, spre prescurtare a numeluT
Balotescu.
6. In fine GHEORGHITA BALOTA, unul din ET clucerului
Stefan, avu fia pe polcovnicul IORDACHE BALOTA, care
continua filiatia prin cei 8 fiT al sél : stefan, Toma, Panä ;
Ghita insurat Cu Manta Furduescu, (tof fara copil);
f. oficer avu un singur fiú Mihail; ALECU 3 fii i patru

www.dacoromanica.ro
 - 32 -
fete ; iar GRIGORE dol fii si 3 fete ; -NICOLAE BALOTA (Nae)
In fine, al seaptelea al' ca varstä; fost Prezident de Tribunal,
etc. Insurat Cu Elena Racoviceanu din Pitesti avu treI
copiI: (actual*
Ana (Domnica) cdsätoritä cu Costache Bogdan (fid Alex.
Bogdan-PitestI); Maria cdsdtorità cu Coco Demetriescu, fost
magistrat, etc. (at Camil Demetr.) si GRIGORE BALOTA, in-
gin er.

www.dacoromanica.ro
 BALS
(MOLDOVA)

Origine acestei familii e controversatä.: saú veche ori-

ginará din Moldova, sail descinzánd din familia domni-
toare Balsa din Montenegru.
Origina româneasca a neamului Bals, e sustinutd i de
d. Hasdeii, dup6 care cuvéntul de «Bals» e románesc ; In tim-
purile mai vechi numele scriindu-se prin hrisoave: Balos
sail Bälu. Ast-fel primul cunoscut din familie cu acest
nume, e
Marele PAHARNIC BALO, la 1433 in timpul lui Alexan-
dru cel bun, intre boeril acestui domn.
In privinta descinderei lor din Montenegro, originá care
trece ca cea adevèratd, scim urmátoarele.
Din SENIORII DE BAUX din Franta derivá filiatiunea
Balsizilor din Cernagora. Seniorii de Baux (Pro-
vence) sunt cunoscuti Inca din secolul VIII p. Cr; iar
ca trunchiti legendar i se dà unul din cei 3 regi magi
din Orient. Cel d'ántai stramos al lor bine cunoscut e
PONS, SIRE de Baux la arm]. 990 (al carui mos era Leibulfe,
seign. du donjon 890 ?). Un RAYMOND prince de Baux,
senior al Domeniilor Balziena tráete pe la 1100, si era
fiul lui Ugon, dis Hugues de Baux, fiul lui Pons. Mai
la 1360, Contele FRANCISC emigreazá la Ravena
In urma unor certuri cu regele Ludovic al Neapolului. In
acelas timp fiul : Bertand sail BALSA I emigreazä. in
Montenegru, unde intemeiazá prima dinastie a Balsizilor,
ca principe de Durazzo si Ban de Zetta (1356-67), cdsä-
torindu-se cu o princesdslavd din familia Nemanyich.Balsa

www.dacoromanica.ro
 - 34 -
avu 3 fif, pe :Balsa II, principe albanez de Scutari (1369-851),
Strasimir si GEORGE I, carI domnescimpreunä, dupé tatal lor.
Generatiile luI Balsa si Strasimir se stinserd peste putin
timp, a aceluI din urma prin ultimul Balsid, Invins de
Turd, anume : Balsa III, care avu numai o fiica Elena.
Genealogia Balsilor se continua' prin George I, din al
cdruT descendentl : IoAN (1435-1520)?, s'a refugiat in
Moldova, deposedat de statele sale, Impreund cu fratele
séti TEODOR BALSA bätranul (-1- 1522), lucru ne probat
Inca cu sigurantd.
D. Mijatovicz spune, sustinand acéstd genealogie : «Se-
niorif de Baux, parasind Albania se refugiara la Curtea
principilor Moldavf, unde ocupara In al 17 si 18-lea
secol inalte posturI diplomatice si militare, sub numele de
BALS». - Un document din 1493, spune d-sa,
In mod precis «ea Knezil Balsa vin In Moldova din Serbia
dupé ce trecurd peste apa».
De asemenea se vorbea de niste scrisorI, nedovedite
insa, prin carl Impératul Frederik III recomanda amicitieI
domnilor romanI pe principI Teodor si Ion Balsa de
maI sus.
In Neapol exista Inca familia ducilor de Balsa, i alta
ramurà comtala, inrudite, i carI prin documentele lor
deovedesc cà aü fost in Cernagora, la Durazzo.
Ded se poate ca dup6 isbanda Turcilor asupra Cres-
tinilor, o parte sa se fi intors in Italia, pe and cea alta
a emigrat in Moldova.
Off-cum, genealogia comtilor de Baux franceii, si a prin-
cipilor Balsa Italien1 i SerbI, exista In linie neintreruptä
doveditä istoriceste. Punctul de legaturd 'hare ultimiI
domnitori din 1VIuntenegru i Bälsestil din Moldova, e
singurul care ranane ne bine afirmat de documente precise.
Teodor Balsa bätranul a avut trel Si*: JÓN Bals (1530)?
TEODOR Si GEORGE. - Ior i Teodor aft fost amandol
marl Logofétf si sunt ingropatI la Monästirea Rica din
Bucovina, uncle se afla pietrele tombale ale Balsilor.
inscriptie Slavona -din acea biserica aminteste pe ambil

www.dacoromanica.ro
 35

fratl. Iar George e mentionat la anul 1490 ca boer Mol-

dovean inteun hrisov al luí Stefan cel mare, prin care
acest domn II darueste satul Dragusanit (v. Hasde5. Etimologic).
Tot cam pe acel timp se dice cà erea egumen al
Monästirei Rica, RAFAEL Bals.
Genealogia regulata a familiel, in tara, Incepe de la fiul
luí Teodor (1584), anume de la :
MARELE VORIVIC CRISTEA BALS, probat printr'un act din
1598; traia in secolul XVI. Avu de sotie pe Eudochia, fica
Doamnef Ruxandra, sotia luí Petre \Todd Rares. Cu Do-
chia el a avut cincl copii : Matel, Vasile, Teodor, Lupu
George. Din acesti doí din urma se trag cele doué ramuri
ale Balsilor, citate de. Cantemir : .xBalszestii duplices».
(D es criptio Moldav.). Cei altí copii n'avura posteritate.

Ramura luí Lupu e acea din care deriva Balsestif de

ac,II; a luí George s'a stins de la 1830 in persoana luí
Teodor dis Frederik.Urmäin mai intai ramura a doua a
luí George.
GEORGE sail IORDACHE BALS marele Logorét, gäsit in do-
cumente din 1617, fiul luí Cristea Vornicul, prin care a
primit mostenire parte din mosia Ionestenii din Harlati. El
avu fill pe Vasile.
In timpul domniei a doua a lui Ldpusneanu (1564) se
vorbeste de familia Bals in letopisete (Neculcea) : ati
trimes (Alex. Vodä i ati ales din curtenii de tara pre Ra-
covitesti, si pre Sturzisti si pre Balsesti...».
- VASILE BALS, fiul luí George, figureaza cu parintii
séí inteo imparteala din anul 1624, dandui-le mostenire
jumétate Ionasestii ot Harläti. El avu un singur bdiat,
IoNAscu B. VORNICUL, care la 1659 se insoard cu fica Co-
misului Serbu. Ca mostenire a avut mosia Capotenii. In
1673 e vornie de tara de. tara de sus ; si e cunoscut cand
Petriceicu Vodd trimete zalogi luí Husein-Pasa, intre caff
eread el si Nico.lae Racovitzd, cari furà destul de rat tra-
tati. (Nic. Costin). La 1684 Dumitrasco Voda védénd o
partida de bueri -pribegita la Serakierul turc spre a'l re's-

www.dacoromanica.ro
 36

turna din domnie, trimisese pe Ionasco Bals si pe Const.

Ciobanul postelnic spre a regula lucrurile in favoarea sa.
Dar si acestI doI boerl se unird cu pribegil; iar Dumi-
trasco fu mazilit i dus la Constantinopol. (let. mold. III, 26).
Ionaco B. avu 6 copiI, din cal-1 cincl fete :
tatà cu vornicul Nicolae Basotä ; Anita cu Boer Dragu-
zescul; Alexandra cu T. Cantacuzino ; Paraschiva cu vor-
nicul Cerchez ; i Roxanda cu Lupu Costake ; toate citate
In impärteala de la 1721.
VASILE MARELE LOGOFÉT R, fiul sèü, citat de asemenea
la 1721, cand are mostenire IonäseniI. Se cdsätori cu Ma-
ria fata vel-paharniculuI tefan Hasdeil, cu care avu 3 co-
pil : Ecaterina Cuza, Ruxandra a jicnicerulul Cucoranu,
Andrel. (citati 1751).
ANDREI BALS mare spdtar (1756 etc.). Are de mostenire
prin cartea din 1756 maI multe mosiI. El avu cincI bdetI
si o lata, dintre cari:
GRIGORE BALS, impreunä cu fratele sèà VASILE, fugirä
in Polonia in timpul luI Ion Mavrocordat Vv, cu Mihalaki
Ilie Sturdza, dar furä chematl de domn i li se dete
boeriile : Vasile vel cäpitan de IasI, i Grigore v. cdpitan.
ApoI el fu mare s'Atar si se cAsätori cu fata lui Toader
Costake. El avu patru copii : Nicolae, Elena, Ana calugä-
ritä la mondst. Vdratic, si
TEODOR BALS MARELE LOGOFÉT, fost mare spätar etc. ;
creat întâiul bas-boer de atre Mihail W. Sturdza.
Insurat intäi cu Nastasia Conaki, a doua oarä cu Ruxanda
fiica lui Racovitz5., tatäl adoptiv al luI Vodh M. Sturdza
n'avu parte de nicl-un urmas. Cu el se stinse aceastä ra.
mufa' a Balsilor, i imensa luI avere rémase mostenire lul
MihaI Sturdza.

A doua ramurä a familieI Bals, cea exigtentà de a41,

se trage din LUPU MARELE LOGOFÉT BALS, fiul mal mare
al vorniculuI Christea. Lupu Bals avu 3 copil de la sotia
sa numitä Magdalena. Probabil de el vorbeste un hrisov

www.dacoromanica.ro
 37

din 1610 (Academie), prin care fostul-paharnic BALS e ordn-

duit sá aleastä niste parti de mosie.
BEJAN, fiU1 séti, e cunoscut prin acte din 1642. La ran-
dul séri, Bejan avu cincI copii, dupé cum probeaza do-
cumentele.
Ioan saù IONASCU BALS MARELE VORNIC, al 3-lea fiti al lui
Bejan, e citat de doc. ale familie dintre 1673-1733. Pare
a fi murit putin inainte de 1700. La anul 1690 a zidit bi-
serica Sf. Dumitru din Iasi, pe cand era v. .vornic. Insu-
rat cu fata mareluI Vistiernic Ursachi, avand mai multi ur-
masI : o fatä. ANITA, fu maritatd dupé fiul lui Constan-
tin V v. Brancoveanul (1706), de care lucru Engel lice :
«in luna lui Ianuarie din anul 1706 s'a tinut nunta_luI
Constantin Brancoveanu cel Unar cu fata luI Bals, pahar-
niculdi din Moldova, acea nunta domnul MoldoveI o ati
impodobit prin trimeterea spataruluI s'éti loan Nite, rude-
nie cu CantacuzeniI dupé mama. Atunci at" logodit si An-
tioh Cantemir pe Maria fata sa dupé Radu alt fecior al
lui Brancoveanu.» (§incal). Alti copil ai luI Ionascu Vornic
sunt : CONSTANTIN, fost mare Vornic i Logofét, (care avu
o fatä Ecaterina i un fiti Constantin de asemenea vornic,
1756). Constantin cu fratele seú Lupu vornic aù fost exi-
lap in Asia la 1753. (Fotino III, 113).
(VAS1LE BALS banul, al 9-lea fiti al luI Ionascu, avu de
copii, din casaitoria sa cu fica lui Panaite : IORDACHE, vel
caminar; MIHALACHE v. stolnic, insurat cu fata unui stolnic
Adam a avut un fiü caruia ii lash' oldanestif din Suceava,
anume IORDACHE armasul in secolul acesta, f. mal apoi vor-
nic ; LuPu vornic, alt fiil al lui Vasile, insurat cu Zoe
Vatnav ; i VASILE BALS 1775, guvernator al Bucovina*
cand fu anexatä. Austrie, consilier de Stat si baron al
imperiului Austriei, etc. t fära copii).
LUPUL MARELE LOGOFAT BALS (t 1790) fiul luI Ionascu B.
marturisit prin acte din 1750, 1771. etc. Casatorit Cu Safta
Cantacuzino ; avu 6 copiT, toff baeti, din carl trei : George,
Teodor i Constantin formara fie-care o ramurd din care
se trag Balil in viata. Vom lua pe fie-care in parte

www.dacoromanica.ro
 38

GEORGE BALS, (Iordache) marele Logorét (1787) cdsä.-

torit cu Maria Mavrocordat, e tatä.1 luI : IOAN,
al tzarului Rusiei, si Comte al sfäntulul imperia si al Ru-
siel ; si al MareluI Vistiernic ALEXANDRU BALS, Insurat cu
Smaranda Sturdza, cu care avu pe fiff se: CONSTANTIN Si
GEORGE, ambil consilierl de stat al RusieI, din caff pri-
mul avu un singur fiú, pe DEMETRU Bals; iar George pe
ALEXANDRU (in v.) si douè fiice : Caterina i Olga. (id).
TEODOR BALS marele vornic al M., formeazà o altä
bransd cu Maria fata luI Parvu Cantacuzino. El jucá un
rol insemnat In miscarea de la 1821 In Moldova, si vor-
nicul Beldiman vorbeste despe dansul In aTragodia»
(Let. III. p. 355. 360 etc). CopiT se afi fost: Lupul, insurat
Cu fata logof. Gr. Ghika (cu care avu pe Grigore, si pe
Elisa, t 1898, märitatd Cu D. Beldiman); i NICOLAE
BALS Insurat cu fata vorniculul Manolaki Costaki. Fiul
lui Nicolae este:
TEODOR BALS CAIMACAMUL (1790-1857), locotenent
domnesc al principatului. El tinu acest loe dupé domnia
de 7 anI a luI. Grigore Ghika, fiind un adversar inversunat
al ideil de unire a celor doué tèrf. Desfiintd multe din
institutiile create de Grigore Ghika. Bals e caimacam nu-
mai 4 luni (1856 57), murind subit la 1 Martie 1857
tocmal and cu ajutorul Turcie i Austriei, adversare
unire, trebuia sà lucreze cu activitate contra el. In
1846 era mare logofe al dreptätef. Cdsd.torit de doué
off., cu Maria Rosetti-Räducanu i Caterina Dimany.
FiI (act.): EUGENIU, f. Director al imprimerie Statuldi,
TEODOR, VICTOR.
CONSTANTIN BALS mare logorét, al 3-lea fill al lokof.
Lupu Bals; cdsältorit Cu Ana Catargiòica, avu 7 copil.
El e acel «ciuntul Bals» care fiind boer avut si cu vazd
mare, a avut curajul sá réspundd domnitorului fanariot
care licea boerilor ca va face o dare noud: «ba nu vei
face mdria ta, eh' tara nu o vrea». Frumos exemplu de
patriotism! El trdia -pe la jum. sec. trecut. Se pas-
treazd testamentul prin care lash' copiilor averile sale

www.dacoromanica.ro
 39

imense, c5.61 dà fie-carul maI multe mosif, perechI de case

si vil. In el dice: fie datorl a se arata cu toatä
iubirea si dragostea catre ceI mai miel, cum si ceI maI
miel catre ceI mai marI, iar care va urma In potrivä, va
lua résplätire de la Sfantul dumnezeil » E iscalit Cu
Triana sa Constantin Balus, i ail titlu «dieata urmatoare
dup6 savarsirea mea». (In uricar, Codresc. 24 pagine). Const.
Bals avu 3 fete; iar dintre baetI TEODOR BALS fu
Hatman i general al armatelor romane, cgisatorit cu Maria
Bogdan ; ALEXANDRU Bals, avu la randul sëú fiii, tot
pe ALEXANDRU, Insurat cu Roxanda Sturdza, de la care
a avut pe :
ALEXANDRU Bis, fost consul general la Budapesta (din
1890), f. prefect de politie In IasI (88), etc. (n. 1861 t 1899) ;
Elena ; GEORGE ; i MATE', magistrat ;
In fine GEORGE BALS (1798), al mal mare al logof.
Constantin si frate cu Alexandru I, insurat de douè" orl,
cu Roxanda Sturdza, si cu Ana Filipescu ; a fost tatal a patru
copiI ; din carI fetele, Natalia si Smaranda fura maritate
cu boerii Kesco si C. Catargi ; inrudindu-se ast-fel cu dy-
nastia regala ObrenovicI ; iar baetiI aú fost: ALEXANDRU
(sotie Smaranda Sturdza, cu care avu numaI douè fete) ;si
PANAIOT G. BALS (1817-1889) fost mare visternic si
ministru de finance al Mold., e fiul mal mic al. luI Gheorghe
B. Casatorit cu Roxanda fica lui Mihal Cantacuzino. In
biserica din IvestI, fondata de clansul pe mosia proprietate.
a familieI, sunt IngropatI amandol sotiI. FiI lor sunt :
IoRGu, doctor In drept, fost prefect, etc MIHAIL BALS, fost
deputat, etc., casal. cu Alexandrina ; PAUL ; CONS-
TANTIN ; Natalia ; Maria si Caterina.

Documente privitére la familie se gasesc la Arhiva, In

Uricarul de Codrescu si In familie, unde se pästreazà i ge-
-nealogia fácutd de mai 'multe persoane la 1813, Dec. 30,
prezentata In obsteasca adunare, «dupé cererea cinstitilor
boerI BalsestI».
Pe langa testamentul kif Const. Bals, citat maI sus, se

www.dacoromanica.ro
 40

mal pästreazd si acela al luI Iordache Bals marele logofè't,

fiul luí. Lupu B. din 1790. (Codrescu-Uricar t. XI p, 322).
Prin aceastä «dieatà» lasä fiilor si mostenitorilor s'él mar
multe mosiI. Din el se pote vedea imensa avutie posedatI
de boerif Bal§ chiar de la inceputul acestul secol. Ast-fel
lui." Alexandru 'fi lasá. : 9 mosii in Suceava li. BotosanT, 4
In Ias'f, 1 vie la Copal, 2 la Putna, etc. luT. Iancu: 8
mosii in Iasii, 2 in Harldil, 2 in Fälcal, 4 viI §.1 diferite
alte bunuff, etc., Catincei vre-o 8 moii si alte averi,
etc., Testamentul e datat din 21 Martie 1809 §i. e vizat
de Mitropolitul Ven iamin al MoldoveI.
Gene.alogia dinastiei Balsa in linie neintreruptá si pro-
batä in mod istoric, incepand de la primul «de Baux»
pana la ultimul Balsid, se pästreazd in familie.

Blazonul coprinde o stea cu 8 rade de aur pe fund

ro§u. D'asupra cascä §i coroana de comte, din care ese
un lup pe jumétate, ca «cimier». Acestea sunt vechile
armoiril din evul media.

www.dacoromanica.ro
 BARBATESCIT
(VALACHIA)

Familie veche românä ;. s'a numit ast-fel dupd mosia el

din Ialomita.
OPREA LOGOFÉTUL din MänescI (Ante 1600), a avut un fiii
care posedând mosia BdrbdtestiI a dat ast-fel numele ur-
masilor sél. Acest Oprea logofétul primi de la Doamna
Stanca, sosia lui Mihaiú Viteazul, ca dar o mosie pentru
serviciile sale in tard i strdinaitate; el avea.atuncI titlul de
postelnic. (Bilciur. Mon. Rom. p. 222) (1600).
Un document (arhivä) ne aratd pe Oprea de MdnestI
care trdia si in secolul XVII, ca tatà a patru bdetI: HRIZA
postelnicul, NAN postelnicul, DRAGHICI spätarul (care avu
2 Petrascu i Pand, 1676), si TATUL sluger din Or-
beasca, apoi logorét la 1628, etc. si care avu patru
Maria, Musat, Dan si Bunea. Dintre acestia, Nan are titlul
dupd mosia din BdrbdtestI.
NAN TOSTELNICUL din B.A.RBA.TEsn, i Doicesti, 1628-1656
etc. gdsim figurand in foarte multe documente, fie ca
1'1

martor, fie In acte proprii. Ast-fel in timpul lui Leon

Vodd, un document al Buzescilor ne. spune ca acestia
pergend cdrtile de posesiune ale mosiiloi- DrägoestI,
fost gdsite de Nanu, post. din 135.rbdtesti. de la care le-a
cumpArat Preda BrA.sescu Clucerul, cu ughl 70, fac8nd
apoi acesta proces Buzescilor, etc. Un document aratd
&A el vinduse mosia GrAdistea din Muscel.
La moartea lui MateI Basai-ab maI trdia, si nu se stie
cdnd a murit. A -avut de fiü pe TUDOR .COMISUL din Bdr-
bdtesti, al cdruI fia este(?):

www.dacoromanica.ro
 42 --

MixAr BARBATEscu mare paharnic n. dupà 1680; fost

vel comis 1728, ve] serdar 1730, 31, biv-vel paharnic 1740-46,
pe care 'I probéza foarte multe documente din sec. XVIII.
Printre judeatoril divanuluI, ca juristI cunoscutI sunt Con-
stantin Nästurel vistier i Mihaiú biv-
Bdrbdtes.cu

vel paharnic, In div. domnesc la 1745. Un act din 1728

ni '1 aratd ca posesor al mosieI VdcAresti i Uricanil. El
locuia cu casele in Targoviste unde avea si vie, pentru
care se ceartà cu Vä'carestiI. (Doc. Arch. St.)
Avu trei copiI : o flied, care tinu In cdsätorie pe Con-
stantin logofkul andescu (in prima cdskorie a acestuia) ;
pe MINCU BAREaTESCU, vel-paharnic, insurat cu Safta fiica
lui Parvu II Cantacuzino. (v. geneal. Cantac. Bucium.);
In fine al doilea
MIHA:f BARBATEscu II, la 1746 fiind tandr, biv-vel fetrar
In divan aläturI cu tatäl ; In care calitate iscdleste

multe documente ale timpului. El fu apol ispravnic de

Dambovita. Erea ginerele logofiltuluI Matel Cantacuzino,
ffind insurat cu N.... fiica acestuia.
ILINA sora sa, tot fata comisuluI M. BArbätescu, erea la
1736 sotia luI erban postelnicul Brezoianul de care se
vorbeste prin cronice, in care an vinde mosia de zestre
Riiosii de MAIO Aninoasa. (Dâmbov. Doc. Archiv.)
Din secolul trecut sunt mal: multe acte privitoare la aceast5.
familie. La 1782, Noembre 25, Caragea Insärcineazä. pe
Radu Golescu si pe vel serdar lonita Florescu s'a* hotär-
niceascä satenil de mosiile hoe] ilor BkRBA.TESTi de viile
§'IL

boerilor BrancovenI.
Un mare proces se iveste in privinta mosiilor BdrbA-
testilor care tine de la 1798, timp de 2 anI : Carstea
clucerul vinduse luI Rizea Bdaceanu o delnità de pddure,
pe care Bärdceanu o vinduse apoI luI MihaI BärbAtescu,
care fiind ispravnic de Thrgoviste a inceput sd calce schitul
Bunea. In actele de hotdrnicie de la prima A:1.10re din
(7184) 1776, se ve"d figurand trei boerl BärbdtestI : VASILE
POSTELNIC, Oprea postelnic si Pan 'a postelnic, din carI pe

www.dacoromanica.ro
 43

acesti dol 'l-am vè'qut maI sus. La an. 1799 procesul

intre Egumenif de la Bunea i BdrbbitestI continuà.
Se citeazd atund MIHAIÙ Bdrbdtescu, Ceaus de la Térgo-
viste (acesta ded probabil fiul ILA Mihaiù II i nepot de 11ú
al paharnicului). I.a 1800 se srerseste judecata prin o ho-
arnicie fácuta. (Cond. Schit. Valcana sail Bunea in archiv. Stat. B.).
COMISUL DINU BAMBERE, boer mare, a trdit pAnd in se-
colul nostru. El se insurà cu BALAsA fata a celul al II
Mihaiù BArbätescu luAnd de zestre mosia familiei BArbd-
te0iI. CONSTANTIN Bambere erea postelnic la 1783, intre
boeril epitropieI obstestI. (v. Ureche Ist. t. I, 254).
Comisul Bambere BArbdtescu cu sotia sa sunt in-
gropati la monastirea Caldärusani din Ilfov. El avurd, in
afard de doi bdeti t, o singurd ficA : pe SULTANA BARBA.-
TESCU, cäreia II rémaserd insemnate proprietäff in Jalo-
mita. Ea se casbitori cu un nobil grec din Smyrna, fill al
guvernatorulul de acolo, CONSTANTIN CAFTANGIOL, care
's1 gise BARBATESCU dup6 numele sotieI sale. Erea un om
foarte invbitat, si se lice dinteun neam mare. In timpul za-
vereI, Turca, venind la mosia sa, 11 tgaserà o ureche,
sayAnd cu viatä numal din recunoscinta_ unul §ef Turc,
care'l cunoscuse (1821). TotusI aruncard pe lalomità, marea
bogata sa bibliotecä, jefuind toafai casa.
Ei avurd patru fete si 3 bäetf, din cari :
TEODOR Bdrbätescu, CàS. cu o Daniileascd, n'avu copiI:
ALEXANDRINA (1817-1894), femee demnà de memo-
rie prin caracterul i virtutile ei, se cbisätori cu serdarul
Nicolae Chabudeanu, fiul Cdminaruldi Dumitru Sadulescu
vechiii boer din Ialomita, proprietar al mosieI Ha'budu ;
avand patru copil: Maria as. Cu G. Djuvara si 2. cu Pe-
rieteanu ; Grigore Ch. t 1884: Dr. Constantin Cha-
budeanu : si ELISA, cdsdtorità cu George Lecca.
loAN BARBATESCU, al doilea dintre frati, proprietar
mare, avocat ; t asasinat le mosia sa CocaniI in 18....
Cdsbitorit cu Frosa Eatreanu, fiul s'éti IANCU BARBATESCU
e ultimul descendinte al acestei familii. (Copii : Olga n.
1898 0 Vladimir, n. 1899).

www.dacoromanica.ro
 BARCANESCU
(VALACHIA)

Veche familie munteneascd, probatà cu sigurantd in se-

colul XVI, ca proprietard a mosiei BärcänestI din judetul
P rahova.
Dup6" cum spune traditia, aceastä familie ar fi venit odatä
cu Radu Negru din Fdgaras, stabilindu-se in tara printre
nobilI impreund cu Campinenii, Gradistenil, SatineniI,
DudesciI, OteteliseniI, i altele.
Istoria ne vorbeste de CLUCERUL RADU BARCANESCUL de
sub Mihal V. Viteazul, care la anul 1594 fu trimes de
acesta in solie la principele TransylvanieI Sigismund Ba-
tori, pentru strängerea relatiunilor de amicitie, In ace-
las timp cu stolnicul Stroe Buzescu, care fu trimes in
misiune la principele Aron al Moldova El se luptà
In numeroasele résbée ale ilustrulul principe Mihai.
Spdtarul PARVU BARCANESCU, pieri ucis la anul 1658 de
Mihnea Radu Voev., impreunà cu aga Radu Bèrsescu,
altil. (Blaremberg. Instit. de Roum. p. 368; i Fotino.)
Despre botrul VASILE BARCANESCUL, vorbeste cronica
lui Raclu Popescul vornicul, In anul 1727, cu ocazia unel-
tirilor vistierului Ion Dedulescu, Manolalie clucerul i alp*
boerI, carI se duseserä la Constantinopol sä lucreze pen-
tru a detrona pe Mavrocordat : ciar ceia laltI sot' aI lor
ce rémäsese in Ardeal, vézänd cä pare multd zäbavä
nu se alege nimica de nebunia lor, gäsesc dintre
pe un Vasile Bärcänescu, i '1 trimet_ la Tarigrad la casa
unuI Fotache. Il afld de la Poartä., i numaI de Cat cu
firman impérdtesc trimete Bezirazemul de'l prinde, si '1

www.dacoromanica.ro
 45

baga" In lant in fiare si '1 trimete cu un ciaus Impäratesci

tocmal In mainile Mdriel sale luí Niculae Vodd. cum
11 aduce In mana domnului, coprins de cutremur si de
multe groazà pentru vinovätia luí, o! minune de atata
milostivire a DomnuluI; In lod sa '1 mustre, In loe sä.'1
pedepseasch, aude intaiasi data un cuvént din gura Dom-
nuluI: Eatä cá te-am ertat, mergI la casa ta de te hodi-
neste, poruncindu'I sa nu'I facd nimenI supérare.
Deci cei doI ce era ascunsl la Tarigrad, dacä inte-
leg de patima Barcanesculul cà prins, si cum II cauta
de la poarta si pe dansiI, es pe ascuns din Tarigrad.... se
Imbraca. In haine maceldresti, i pleacà de acolo sa vie
iardsi la cuibul lor in Ardeal », unde ajunsera dupé
multe greutall (v. DunEscu), fard insá ca domnul
résbune asupra caselor lor de aci din tarä, lucru de care
se mira Cronicarul. (y Cronica R. Popescu. magaz. istoric IV,
p. 150). Urmasul acestuia:
IENACHE BARCANESCU, ca biv. vel serdar,- la 23 Nov.
1785 Ispravnic al Judetulur Prahova. (Ureche 1st.) La 1802
erea boer mare In sfatul tériY, In 'care calitate fiind,
cu ceI alt! boerI marl o scrisc5re adresata d-lul Clozios
(15 Septemb. 1802).
CLUCERUL BARCANESCU, este mentionat Intr'un act im-
preuna cu biv-ceaus de aprozi Tufeanu si biv-vataf Radu
Farcasanu, la 8 April. 1804.
SCARLAT Bärcanescu a avut 2 fiI.
SCA.RLAT BkRCANESCU, colonel de cavalerie, fost adju-
tant domnesc, etc. tb urma unuI accident de cal. CA-
sätorit cu Cecilia . . . . avu un singur fit' . . decedat.
DUM1TRU BA.RCANESCU: t, f. capitan in cavalerie. Cäsatorit
cu Elisa Baleanu, avand doi fii : RADU §1 DAN Bärcanescu,
carI sunt singuril descendent! actual! din aceastä familie.

www.dacoromanica.ro
 BASARABA

Origina celei mai ilustre si mai insemnate familif romd-

nesti se perde In depärtate timpuri. Dupe" d. Hasdeu, Ba-
sarabii aù fost o Intreagd castd nobiliard si numele el de-
rivd de la .«Ban».
Familia Basarabilor, adevératd Tens», cea care a dat
regí vechilor DACI, erea cunoscutä. In vechime sub numele
de Arabi, pe care i'l dail vecinii Intregei téri romdnestl, din
cauza pdrtel a doua a numelui, «arab». Chiar marca he-
raldicd a neamului coprinde 3 capete de negri saü arapl ;
cari arme le-ail avut In timpul evului media.
FILIP ARABUL, Impératul Roman, a fost din neamul Sa-
rabilor saü Basarabilor. Chiar explicatiunea poreclei sale
nu se poate dd. alt-fel. (V. Hasdeu, Mgn. etimol.). Filip a
regnat Intre 244 49. Un alt Impèrat roman LiciNit erea
originar tot din Dacia : «Licinius imperator est factus,
Dacia oriundus». (Eutropii1). Cd erea din casta Sarabilor se
constatä prin acea cd el se trAgea din Filip Arabul.Un
al treilea Impérat GALE= erea de asemenea de origind
dac5., dintre Sarabi si el se mAndrea cu origina sa «esitd
din lei», cu toate cà romanii il n.umeail mojic, «armenta-
rius».
Casta sail neamul Basarabilor erea dinastia domni-
toare a Dacilor pänd la cucerirea de cdtre romanI ;
Printre regí:
BCEREBISTA s'a distins. Acesta a pierit la anul 41 a. Cr.
omorit de nobilii nemultumiti pentru niste reforme ce
vrea sà aducd.

www.dacoromanica.ro
 - 47 -
DECEBAL, cel din urma i cel mai Insemnat rege al Da-
cilor, a domnit 82-107 p. Cr. Infranse In ma.' multe ran-
durI legiunile lui Domitian din Moesia ; dar Expeditiunea
luI Trajan In Dacia puse capat regatuluI séil. Prima cam-
panie in anul 101-2 se termind printeo pace conditionata
luI Decebal, care calcand tractatul, résboiul de cucerire
reincepu In 105. Trajan perdu pe prietenul sal Longinus ;
dar Sarmisegetuza capitala, fu luata, i Decebal se sinu-
cise spre a nu fi prins. Capul luI fu dus la Roma 0 Da-
cia se declara provincie roman& (107).
0 lacuna in istoria Basarabilor ne intampina In inter-
valul de la colonizarea Daciel pana la inceputurile de con-
solidare ale Statelor romane In care tiny nu ni s'a pastrat
nimic despre RomaniI de la nordul Dundref. D. Hasdeil :
«De vreme ce Sarabil inainte de secolul V ail dat Daci-
lor pe ceI mai marI regI cu Decebal in frunte, i detera
apoI Romei cincI ImpèratI (2 FilipI, etc.), totI de o ener-
gie marturisitä de chiar dupianiI lor, 0 de vreme ce dup
secolul XIII BasarabiI aù dat Romanilor un lung §ir de
eroI ca Alexandru, Mircea, ca Vlad Dracul, ca Tepes, etc.;
decI: acela rol conducätor In capul neamuluI romanesc
contra furtunilor din afara avuseserd el 0 intre secoliI
VXIII».
Demonstrarea e atilt de puternica, In cat comentarifie
ar fi superflue.
Un privelegiii exclusiv In decursul evuluI medifi, de la
sec. XI incoace, erea acela de «BAN» al Crajovei 0 Se-
verinului, pentru Basarabi. De sigur CA mai totl duciI
Voevoc,lil carl se aflail in capul senioriilor i provinciilor de
prin Valachia i Ardeal ereaú Basarabi. i epoca apro-
ximativä, dupe Hasdeil, a aecp.'rei dominatiuner Basara-
bilor In Fägära se poate pune intre 1160-1180.
DUCII FAGARA§ULUI sunt seniori puternici in decursul
secoluluI XIV, ca i eel ai AmLAwLu1 saú 0m1a0iluI din
Transilvania, a caruI juridictiune depindea de Banatul Se-
verinulut Domnil romani BasarabI, precum Mircea, Vlad etc.

www.dacoromanica.ro
 48

p6rtá titlul ereditar de «duel ai AmlasuluI i Fäggrasului»

de si nu mad aveati posesiune asupra acestor tinuturI.
E curios faptul cà adese ori in documente, i acésta
se observ6. la multe familii, vorbindu-se de mai multi
fratI, nu se pomenesce de cat unul cu numele de Basarab
färä alt-ceva, pe cand cei alp poartà numai pronumele.
Asa inteun act din 1398, printre nobilii din Hatzeg in
satul Riusor : «honestos viros Ianustinum et frates suos
Basarabe et Guste, Kinejos de Riwor».
Multe alte acte untare mentioneaza de diferip Basarabi
prin pàrtile de sud Transilvaniel, prin Temesoara i Ba-
natul Sevrinului. Aici erea centrul feodal al neamului
Basarabilor si residenta Banului.
De si sunt multe acte i mdrturil sigure despre posi-
tiunea si puterea Knezilor saü Comtilor Basarabi inainte
de secolul XIV, totusl perioada care precede intemeiarea
primelor state române, e destul de obscurd. Se citeazd
voivodate si seniorii, Insd cu o chronologie putin sigurà
si mult controversatd. Asa sunt :
Chinezatele lui IOAN Si FARCA in tara Sevrinului, dincolo
de Olt, citate inteun document din 1247. Tot in acele ti-
nuturi se amintesce in acelas act, ducatul lui LYRT10I
voevodul Valachilor, ale cdrui domenii ereati mai conso-
lidate si cu oare-care putere. Dincoace de Olt, in aceiasi
epocà, domnea asupra ducatului séti, Voevodul SENESLAtr,
inteo .semi-vasalitate fatd cu regatul Ungariei. Tara
«LYTIRA» sad a Lotrului (Lovistea), de carI ne vorbesc do-
cumentele dupd acele timpuri, erea probabil stdpanità tot
de un senior Basarab.
Cu mult inainte, chiar in secolul V, prin tinuturile
Basarabilor eread alti conducdtori. Ast-fel, Basarab erea
acel legendar Roman sad (RANTUNC», duce al Valachilor
si Zevrinului», care la anul 450 vine la nunta WI Attila :
«.... Da war der Herzog Ramung aus der Walachen Land
Mit Siebenhundert mannen kann er von sie gerannt...»
(Strofa 1372. Niebelungenlied).

www.dacoromanica.ro
 49

Legendarul BANUL MARACINE, care dupá cum se spune

a ajutat cu un corp de cavalerl pe regele Philippe de Va-
lois, trdind pe timpul domnilor romanI din veacul XIV,
crea tot un Basarab, tinèr Ban al CraioveI.

In timpul ultimelor invaziuni, MongoliI se ciocnesc in

secolul XIII, la anul 1240, prin tinuturile Oltului, cu BA-
SARAB-BAN, pe care cronicele persane vorbind de dênsul
Il rapórteazd ca «Bazaran Bam». El crea Voevodul RADu
Basaraba (1230-45), trunchiul dinastieI princiare a Ba-
sarabilor din Valachia. In acel timp se. deterä lupte teri-
bile i eroice intre nàvá.litorii i romaniI oltenI, pe carI
narat contemporaniI. (y. Hasdeil, Negru T'oda, etc.)
Vom observa cd ducatele i senioriile romane din cate-sii
treI tèrile, auí avut in evul media' de suzeran pe regele
Ungarief, ale cärui pretentii de vasalitate persistara pana
aproape de Mircea i chiar sub el, cand Statul 1-ornan se
consolidase deja.

TUHOMIR BASARABA (saii Mircea), confundat Cu Rada

Negru, e acefa, care urmézd primele fundamente ale prin-
cipatulul ValachieI, incepute inaintea sa de Lyten si de
fratele séil Barbatu, prin rèscéla lor contra, Regehg Llagar.
El incepu domnia ca Voevod vasal regeltif Ungarid, la
anul 1298, Autoritatea luI fu recunoscutä de Ducele saii
Banul OltenieI, Basarab de asemenea. La 1301 numeste
pe fiul sèú Alexandru, duce al FdgdrasuluI. Regele
Ungarie, Otton de Bavaria, fiindu'I predat de Ladislaii
Apor, 11 inchise in Cetatea Hateg, de unde apoI Il libe-
reazd. Zidi o biserica la Campulung, läsand urmas pe fiul
sèü Alexandru.

Pana la Tuhomir saú .Mircea I, Domnitorii BasarabI

succedat in ordineaurmatoare : (v. Hasdeil ; Negru Vodä,
cit). Radu (Negrul) Basarab, intre 1230-1241; MIHAIL Li-
.teanu saú LATINUL i Seneslay, 1241-79; Barbat 1279-88
si DAN I, predecesorul luI Tuhomir. Biserica din Campu-

www.dacoromanica.ro
 50

lung, du.pa inscriptia ce se citeste' a fost fondata de un

Radu Negru la arm/ 1215 (data mal' probabila de cat cea
de 1290 ce se (lice a fi adevérata). Acest Negru Basarab
erea decI anterior celuI ce lupta cu Mongol-a. D. Cav. de
Puscaria printr'un frumos rationament arata ca. acest NEGRU
BASARAB de la 1215 a trebuit sa fie tatal primului Radu
(de la 1240). Ast-fel putem stabili lista Voevoslilor In-
cepénd de pe la 1200.
Urmas lui Tihomir a fost fiul
ALEXANDRU BASARAB (1310-1363), cel mare. Acesta e
acel Radu Negru al legendef, care descinse din Fagaras,
urcandu-se pe tronul Valahie. Toff domniI BasarabI de
prin acele timpurf aveail calificativul hereditar de NEGRU,
din care isvorira atatea confusiuni pentru istoricul lor.
.Alexandru Vodd zidi multe orase : Targoviste, orasul de
Flocci, Buzal i castelul ArgesuluI saú cetatea luI Negru.
Résboinic i Intelept, avand o mare putere, el erea in bune
relatiI Cu vecinii sèi slay' pe careff ajuta adesea. La 1330 In-
vinse in muntI pe Charles-Robert d'Anjou, regele ungar.
Stapanitor al intregei Ungro-Vlahii, 1nvinge si pe Tataff
de unde aú rémas legen dare luptele cu jidovii.
Acest mare Principe, pe care relatiile contemporane ita-
liene 11 numesc REGE al Valahiel, proba de puterea sa,
muri la 1363. Titlul de rege 11 gasim dat i urmasilor
séi; Ast-fel : Vladislav e numit marele Rege. Dan, Mircea
cel mare etc. poarta in cronicl stréine acest titlu. Putem slice
ca primiI domnitori ai Romanilor aú fost regi, nu prin-
cipi. Mihai Viteazul chiar, erea numit «cral» sail rege
al ambelor fed' : Ardealul i Valahia.
Alexandru Basaraba de la prima sotie Marghita, fica
lui Ivanco Basarab de la Romanap (t 1328), avu pe Ni-
colae i Vlad : iar de la Catolica CLARA, pe Radu Negru
Capitala sa erea la Campulung.
VLADISLAV BASARABA, carei urma, e Uri Voevod ilustru.
In primii anI el avu de luptat Cu Unguril. La 1366 se dete
prima ciocnire cu Turcilf, pe care'l birui Cu fratele
Radu, Ban al Sevrinuld. Peste 3 anl avu din 'nod lupte Cu

www.dacoromanica.ro
 - 51 -
Ungurit, cu vasaIrf sèl de peste muntI. (In acest timp tedia
lingä Amlas: Iovitä Basaraba lis cTompa», comte de Wintz-
berg). In lupa* cu Ludovic I, acesta e Invins si se im-
paca cu dansul; tot atunci: se distinse i viteazul boer Ba-
sarab, Kneazul DRAGOMIR de Dambovitza, In urma staret
al monastireI Cotmeana.
In timpul regeluI Vlad, catolicismul faca progrese In tara,
Incurajat de dansul prin insistentele Clarel si ale Papel.
RADU ix BASARAB sati R. Negru Voda, fratele luT Vlad.,
domni de la 1378-84. Foarte religios, zidi mal multe mo-
nastirl, Intre altele cu ajutorul calugaruluT Sf. Nicodem,
monastirea Tismana din Gorj, cea maI frumoasa a ten.
Sldbind legatura de vasalitate cu regele UngarieT, adaoga
titlurilor sale pe cel de «stapanitor Silistrei i Térilor pana
la Marea Neagrd». Lasa 2 fil : Dan si Mircea.
De acum incep rivalitati1e 'filtre cele douè ramurT ale
dinastiei Basarabilor, cunoscute sub numele de «Dänesff»
«Dräculesfiv, dupè" urmasii acestor doT, i caff continuara
cu furie pana in sec. XVI. Fiind-ca domnii se succedail
alternativ, nol vom urma sirul lor chronologic. (v. i Ge-
nealogia).
DAN I, de la a caruT Domnie Incep luptele pentru tron,
moare ucis In lupa de Sisman tarul BulgarieT, care ajuta
pe Mircea. (1385-86).
MIRCEA I, 4iS CEL MARE, Intr'o domnie indelungata
résboinica (1386-1418) se aräta un principe de valoare.
La 1389 «fi re Mirce» lua parte la batalla de la Cosova,
unde crestiniT fura franti. In acelas an inchee un tractat
de alianta. cu Vladislav reg. PolonieT. Spre a salpa de
Turci, cari deveneat tot mal puternicl, se invoi In 1391
cu un tribut anual.
Dup6 facerea unul tractat cu Sigismund, 1395, se cearta
cu dansul si'l ataca la Paslrea, sdrobindu'I o parte din
ostl. In 1396 lud. parte In expeditia nereusitä de la Ni-
copoli ; iar. la 1411 batu puternic pe Turcl la Rovine.
In urma multor fapte ale domniei sale, el muri la 1418 si
fu Ingropat la monastirea Cozia, pe care o zidise i unde

www.dacoromanica.ro
 52

se vede pictat impreund cu fiul séù, in armurd de cava-

- El se maI intitula : domn al ambelor latuff ale Du-
näre pdnd la mare, al Silistrei pang. la Adrianopol, al
Amlasulul i Fogorasulul etc. (v. TocilescuIst. rom. Xamopol id).
MIHAIL, filll sal pe care'l asociase de cdnd trdia, ur-
meaza domnia (1419-20). Rivalitdtile intre cele 2 ramuff
inrudite ale Basarabilor reincep, succeddndu-se :
DAN II (1520-25) ; RADU T11, 1425-27, si din noil Dan
II, 1427-30, färd insemndtate, sustinutl cdnd de Turd
cand de UngurI.
WAD II DRACUL, fiUI luI Mircea, principe vitéz, dom-
neste de 2 off: 1423-39, si 1442-46. Din prima domnie
fusese inaturat de Ion Corvin de Huniade, inrudit Cu
Ddnestii, tot din Basarabl, care veni Cu armatd asec,16nd
domn pe DANCIUL (Dan III), care ucise familia luI Dracul.
Acesta insä goni pe usurpdtor, dar pergénd in urind o
luptd tu prins de Danciti i tdiat impreund cu fiul
Mircea pe piata din Térgoviste. Vlad ajutase pe Regele
Ungarief in lupta de la Varna unde acela muri (1444), si
de unde Corvin fugind, fusese prins i inchis de dénsul-
VLAD III (Vladislav) dintre Ddnesci succedd luf Danciul.
VLAD V TEPE, fiul lui Dracul, a fost un mare domn.
De o mare energie i bravurd, domni de doué off: 1456-62,
apoI in 1476. Sustinu lupta Cu veciniI se UngurI, Turd
MoldovenI. Dupd ce birui armata lui Mahomed, atacat
de acesta, avu de luptat contra nerecunoscinte luI Stefan
Domnul Moldove, pe care 11 ajutase i acum se unea
Turcii. Invins fugi in Ungaria la Matias Corvin, cumnatul
sal, care '1 tinu in captivitate 14 anl. In privinta morte
sale se crede cd a fost ucis de Laiot in a doua domnie.
Cu toatd faima späimantdtére rémasd in jurul numeluI séti,
el va trece in tot-d'a-una printre ceI mai ilustri domni
Valahiei. Fratele sal RADU CEL FRUMOS, domnise intre
1462-71, avénd de luptat cu pretendentiI i cu Stefan al
Moldovei, care 'I bdtu in doué rdndurI ; si care lud de
sotie pe Voichita ñica luI Radu si a DoamneI Marie.
In privinta chronologief i identitdtei Domnilor, din al

www.dacoromanica.ro
 Taromia BASANAB (Mircea)
1298-1310

GENEALOGIA
ALEXANDR13 .16ASARAB
(is i Radu Negru). (1810-1963)
1.= Marghita. 2. =- Clara If3ecenu8.
DINASTIET BASARABA
3. VLA.D1SLAV BASARAB 2. RAU= (NEGRII VOW.) 1. NICOLAE LoSnca
1364-1372 1372-1385 + 1366 =- Vukaain re-
= Kalinikia gele Serbilor

II
,-.1
DAN 1, 1386-86 MIRcEA. NI, MARE
=-- Ilea lul Vuk Bran- 1886-1418
coviel

DAN It RA.DIT M TRAIL VLAD DRACUL

1420-26, 1427-30 1426-27 1418-20 1433-39, 1442-46

DAN III (Danciul) PitivIIL Mircea VLAD TEPES RADII IV CEL

1439-42 1446-52 Banul Craiovel 1446 1456-1476 FRUMOS 1462-71
--= Maria
LAIOT (Vlad V) VLADISLAV bit. Barbul Ora- Preda Piirvu Marz a Danciul MInjilg. de VLAD c.A.- Voichlita
dis Tepelua 1462-56 iovescul, mare Banul mare mare Ban vornicul Argea LtraLRUL = Stefan 7
1471-7Ò, 147/-81. Ban 1492 =-- Marina 1481-94 ea mare
=-- Negoslava Corvin = Sanionicla
Danciul NEAGOE BASARA.B Jup an 13arbul Mate! 2 L :
pretendent 1512-1521 Stancit. RADU V CU RADU
(?) .

M III N E A. si VLIFIIITÀ.
= Despina Jupan Fa7rcea Danciul din Radu Stoian MARE
(Via&
1494-1608 CILUGS: CEL RAU
postelnic Briincovent? postelnie RUL 1608-1610 1610-12
Teodosie Serban V1NTILI Preda Ruxandra =Mara -I. 1600 =-- Maria. 1521-22
= Maria de 1632-34 =RADII DE LA -= Stana
1621
la Cojan! AFUMATI
?
VLAD VIII ,......----.,
RADII
I

PETRWIT
1622-24 1524-26
(Nepot lul Radu Cafea MATE! David Starica Maria PAISIE CEL RUN
eel mare?) ToDi postel- =David din 1634 1551-67
RADII ERBAN voevod BASARAB nieul BrincovenT 1536-46 . =--- Tudora
1633-1654 1599 I- 1677 .
1601-1611 =- D6mna MOISE Vv VLAD IX
= Elena fen lul Elina N5.8- 1529-30 1530-32 Maria VINTILei. PETRU MIHAI V.
Udriate vistier turel 1574 CERCEL VITEAZUL
1683-86 1592-1601
CONSTINTIN Ancuta Ele1la Stanca
SERBA.N -= Pr. Nicolae = Postelnic
(batird) 1664-58 Petrasco Cantacuzino Radu Mani' Manila Florica Nic. Pe-
Balasa. Bidiviul (bat.) =Preda trascu
(ultimul =--Socol logo- =- An-
rab) Corral.- ntul cuta ilea
nkténul Pr. Radu
Serb an

Elena

www.dacoromanica.ro
 53

XV-lea secol, existä Inca' o mare con fuziune, pând ac,I1 ne-
descurcatä. De aceea succesiunea lor nefiind ciar stabi-
litä, am urmat ace autori carl ni s'ail pdrut maI aproape
de adevér, i avänd probe mal puternice.
LuI Tepe§ succedd LAIOT BASARAB saü Vlad V, çlis cTe-
pelus» (1477-81), care avu o domnie agitatä i plind de
,lupte. El fu ucis de tefan-cel-Mare lute° bätälie. Laiot
era fiul luí. Dan III i frate cu Vladislav, dupd cum se
crede, decl mare dusman al 1111 Vlad Tepes. (v. Xenopol.
Ist. Rom. II tom.).
VLAD CALUGARUL, fiul luI Tepes, domni linistit dar fu
detronat de unul din fiiI se :
RADU CEL MARE (V) 1494-1508, Principe Intelept si bun.
El aduse pe Mitropolitul Nifon, fost patriarh de Constan-
tinopol ca sà Ingrijeascà de biserica téreI ; dar din causa
nemultumirilor fu silit apoI sà 'I concedieze. La 1506
Radu pi-Add Moldova. Murind, fu Ingropat la monastirea
Dealul pe care o zidise, si care pänd azi a rémas una
din cele maI märete monumente ale vechimeI, ca Tismana,
Bistrita, etc.
MIHNEA CEL RED, care urmeaza (1508-10), frate cu prece-
dentul (?), dupd tete Cronicile muntene (anonimul; Cost.
apitanul; Odobescu) e dat ca fiul luI Dracea armasul din
Mg.nestl (vedI Mänescu). Dupd istoricif nostri reese insä
cà erea frate cu Radu cel mare, adicä fiti al luI Vlad
Cälugdrul, cum ar proba un document de pe timpurI, de
la mondst. Bistrita. Nu vom discuta aceastä legäturä,
dat fiind cà dênsul erea tot Basarab, dar 11 vom considera
ca fiti al armasuluI Dracea. De alt-fel, epitaful sal latin ne
spune cà crea de neam ilustru :
«Regnabam multo nuper cumulatus honore,
Sedes parentali, splendida sceptra gerens
.(Ion Salius)
Foarte crud cu boeriI, domnia luí deveni odioasä
prin multele omoruii. O conjuratie formându-se, Mihnea fu
ucis la Sibiù unde fugise, de un serb pus de spdtarul de
AlbestI. Alex. Odobescu are o splendidd naratiune istoricd
7

www.dacoromanica.ro
 54

«Mihnea cel fai», in care descrie pe larg domnia i faptele

sale.
Succesorul séti VicAnuTA., frate cu Radu, fu ucis de
Mehmed-Bey dupd o scurd. domnie (1510-12).
Vlad Tepe§ in afad de fiul sê Vlad Cdlugärul, a
maI avut fii pe : Danciul vornicul i pe JUPAN MANJILA.
de la Arges, care insurdndu-se cu Maria Corvin avu
copii pe STANCIÙ i pe STOIAN. Acest din urmd Cu sotia
sa Barbara Humzar sunt pdrintiI cunoscutuldi NICOLAE
«Olahus», care ast-fel deScindea si el direct, stabilit fiind
In Ungaria, din Vlad Vodd. (v.IorgaAnalale Acad. seria
II, 8, pag. 2).
NEA.GOE VOD14. BASARAB (1512-21) fiul lui Laiot. Domn
foarte evlavios, zidi cu ajutorul sotieI sale si a legenda-
rului Meter Manole, faimoasa monastire Curtea de Arges.
Sfintirea el s'a fdcut la 1517 si intr'ênsa fu inmormântat
domnul. Aceastd clddire, cel maI frumos monument al fériI
noastre, situad pe valea Argesulul, a fost reconstituid in
slilele noastre de Regele Carol I.
Insemnad in epoca ha Neagoe V. e miscarea Banilor
Basarabl ai Craiovei, Preda i Barbul. CAnd Mihnea venise
la tron, o .g6na incepuse in potriva Basarabilor-Dänestl
din carl fácea parte marele Ban Pdrvu, din «neamul Bd-
sdräbesc, Banoveti dupd mosie», dupd cum spune cronica.
Mihnea decizdnd cu boerul sal Stoica sà le ucidd neamul,
Neagoe pe atunci copil de casd spuse totul unchilor
carI se gräbird sd fuga cu tot al lor peste Dundre. Jupdn
PARVUL, BANUL Craiovei, ilustru boer, e capul ramurei
dish' a «Pd.rvulescilor» Basarabi, si care avu 5 fii, dintre
cari vestitul: BARBUL CRAIOVESCUL marele Ban, fonda-
torul Monast. Bistritza. El a luptat cu tatalsi fratil sèi contra
lui Mihnea pe care-1 alung5, si apoI cu ajutorul luI Meh-
med Bey (Basarab turcit), detronà i succesorul acestuia
Vlahutd, In varstd de 17 anI. Pdrvu Banul i fiul
Barbu sunt boerf vestiti in acéstä periedd si de o mare
vitejie, dupd cum ni'i arad cronicele vechI. Pdrvu se ri-
dicd contra lui Vlad M. cu ostirile sale din Craiova, cdnd

www.dacoromanica.ro
 - 55 -
acest domn voise a sustine un alt ban in locul séti. -
PARDA CRAIOVESCUL, nepotul lui Rárvu, pe care irisa cro-
nicaril ni:1 dad ca frate al lui Neagoe, la moartea acestuia
e epitrop al fiuluI s'ea TEODOSIE, In varstà numaI de
sapte anI. Boerii insá nu-1 primird, ci ridicara domn pe
RADU CALUGARUL de la Buzéil (c,lis càlugärul Dragomir),
Preda fu invins i prins de acesta la Térgoviste, *fusa si
Domnul fu prins de Mehmed-Bey, care voia sá devie
domn. BADICA COMIS, vér eu Neagoe, luand titlul de Vodä
pentru Mehmed, ucise pe Radu. Beyul venea In tara* ca
domn din voia SultanuluI, cdruia spunea ca tara 11 vrea,
pe cand boerif unitl aleserd Domn pe ginerele lul Neagoe :
RADU DE LA AFumATÌ (1521-29), nepot luI Radu cel mare.
Viteazul domn Invinse In maI multe randurI pe Mehmed
care venea cu trupe turcestf, si In scurta'l domnie castigà
mal mult de 20 de batáliI, ajutat de PARvu II Banul Cra-
joyel, care goni pe VLADISLAV, usurpator al tronuluI,
1524-26, In care timp Radu stete inchis, revenind din noil
la domnie pana la 1529. Cati-va boerI nemultumip se ri-
dicard contra luI cu arma* fugind din Palat la Banul
Pârvu In Craiova, fu ajuns la Ramnicu-Válcif i ucis im-
preund cu fiul sèú in altarul bisericeI. Pe piatra morm'én-
tulul din Curtea de Arges se vede cAlare, Cu buzduganul
In maná', luptand cu mantia deschisd in vént.
MOISE VV. fi1.11 lui Vlad VII domni un an. El pieri orno-.
rit impreund cu ilustrul Ban Barbu Craiovescul venind cu ar-
matele ungare i cu Majlath In potriva luI: VLAD IX,
fratele séii. Acesta se inecd in Dambovitza la satul PopestI,
VINTILA DE LA SLATINA (1532-34) zideste monastirea
cu numele sèú in judetul Buzeú, i fu omorit de boerI la
o vénátoare pe malul JiuluI, dupé ce täiase numér din-
RADU VODA. PAISIE (1534-36) fost egumen la Arges ;
domni de 2 orI. In prima domnie fu résturnat de PETRU
DIN ARGE (1535), fratele séú, cdruia Ii täie nasul, exilan-
du-1; la randul sé'il In 1536 fu surghinuit de TurcI In Pa-
lestina unde i muri.

www.dacoromanica.ro
 - 56 -
MIRCEA CIOBANUL, filUl lul Mihnea cel ral (dupé altii al
luI Radu c. Mare) domni 1546-54. Pentru omorurile i ja-
furile ce fIcea, tara fu coprinsd de spaIma. Sotia sa erea
faimoasa Doamna KIAJNA, fica lui Rares.
P.A.TRAKU CEL BUN (1554-57) domni CU dreptate si
blândete. Intorcandu-se dintr'o expeditie in Ardeal, fu otrà-
vit de vornicul Socol, i imormântat la monast. Dealul.
Erea fiul luI Radu, cdlugArul Paisie, i avu 3 feciorI: Pe-
tru, Vintilà i Mihaf, si o ficd Domnita MARIA. Sotia sa se
cdlugari sub numele de Tofana (t 1606 la Cozia).
PETRU CHIOPUL (1560-68) §1 ALEXANDRU 11 (1568-77),
ceI dol fii al MirciI Ciobanul, domnesc pe rând, ajutatl cu
marl' cheltuelI de mama lor.(VINTILA domni cae-va
in 1574 fiind ucis de Alexandru). MIHNEA urmäl tatgui
sal Alexandru, domnind 6 anf.
PETRU CERCEL 1583-85, fiul lul Pätrascu, bun amie
al regelui Henric III al Poloniel i Frantei, care 'I ajutà
la domnie. In corespondentà cu oamenii insemnatI din
apus, mai ales din Italia, erea om invétat, stiind 12 limbi
fiind considerat printre cei mai insemnati poetl italiera
din epoca la La 1590 fu aruncat in mare la Constan-
tinopol, prin intrigile lui Mihnea.
MIHNEA II, cps Turcitul, luà numele de Mehmed dup'a
a doua domnie, i veni chiar in expeditia luI Sinan Pasa,
murind la Térgoviste (1595). Sotia sa erea vestita i evlavioasa
Doamna Neaga, asupra cArel ail rémas mat multe legende.
MIHAKT VITEAZUL (1593-1601), fiul luI Pätrascu, prin
actiunile sale e pus in fruntea Principilor tériI. Domnia
sa a fost un sir intreg de résboae victorioase : invingétor
al Turcilor i Ungurilor, reuni sub mâna sa in scurt timp-
Ardealul, Moldova si Valachia. Ajutat de oamenii intelepti
si viteji ca i dênsul, a putut face fapte strdlucite, de call
Europa rémase miratà. In cele din urmà intrand in dus-
mänie cu generalul austriac Basta, fu atras In cursä, de acesta,.
ucis miseleste la Turda, 1601. Principalele sale lupte
aú fost : CAlugälrenl 1595, Mirisläil 1600, Teleajen, Go-
roslo, 1601.

www.dacoromanica.ro
 67

Cu sotia sa STANCA, nepoata BanuluT lane si a luI Do-

bromir Kretzulescu, avu o fatä Florica, si fiü pe NICOLAE
PATRASCO. In timpul expeditiI luI Mihaid In Transilvania,
acesta tinu In Ord locul pärinteluI sü, Intitulandu-se Nicolae
Vodà (1600). Florica tinu pe boerul Preda de GrecI dis
«Floricoiulz.
Concubina luI Mihaid erea falmoasa jupanita TUDORA
din Thrgsor, vestità Intre frumoase, i avu o ficä. Marula,
sotia luT Socol Cornäteanul.
RADU SERBAN Basarab (1601-1611), Invingétorul lui
Moise Szekely ; domnitor bun si intelept. De si erea mult
sprijinit de germanI, perdu tronul din cauza intrigilor lui
Gabriel Batori. El avea de sotie pe Elena, fica lui Udriste
vistierul. RADU MIHNEA fiU1 luI Mihnea cel Turcit, dom-
nesie 1611--16; i apoI In Moldova (1617-19; 23-26) ;
iar In Valachia a doua oarä 1620-23. El omori pe boeriI
din conspiratia lui Barcan Stolnicul.
In secolul XVII, Domnul cel maI Insemnat e MATEI
BASARABA, 1633-1654. Acesta, cunoscut inainte de domnie
ca caga din BrancovenT», erea fiul luT DANCIU VORNICUL,
dupá mosie din BrancovenI, si din familie Basarab, dupà
cum ne spun cronicele. Documentele ne arata pe Dancid
ca fid al luT Mateid, fiul luT Marza, care erea unul din fe-
cioriT mareluT Ban Parvu de Craiova. Dancid avea de
fratI pe «Marcea» postelnic, Insurat cu Mara fica FLA Radu
postelnic din Sitoaia ; si pe Radul postelnic ginerele luI
Stepan biv-vel Clucer. (vecy genealog. pl. I). (Doc. Arh., I. Tud.)
MateI Bas. In timpul domnieT sale, Intinse mult cultura
influenta grecéscä. Avu de luptat cu Vasile Lupul, Domn
MoldoveI, pe care-1 Infranse (1653). El facu codul de legi
«pravila téril:», clädi peste 40 de monastiff i Ingriji mult
de tarä. Muri la 1654, fiind bolnav i ränit.
CONSTANTIN SERBAN B., domn 1654-58. Era full (na-
tural) al luT Radu Serban. E cel d'anta): Basarab numit
Constantin, si ultimul domn din acéstä ilustra gintä. Sotia
Sa era Domnita Balasa.

www.dacoromanica.ro
 58

PAnd in secolul XVI, adicg pada.' la Mihaiii Viteazul,

ilustrat din neamul Basarabilor multi BanI aI CraioveI, a
cdror demnitate era ereditarà in primii timpI, apartinând
exclusiv dinastiI Basarabe, primiI stdpanitori ai tinuturilor
du peste Olt.
EI era(' respanditi, posedand imense domeniI senioriale
In teltd tara.
Numele de «Basarabia», dat teritoriulul coprins intre
Nistru i Pruth, partea de Est a Moldovei, derivg de la
stdpanirea domnilor români BasarabI, asupra aceleI ten,
cand Valachia se intindea spre acea parte.
Dinastia MUSAT din Moldova, care incepe domnia la 1375,
prin fiii luI Costea Muat, era inrudità cu BasarabiI, sail
mal bine lis era chiar o ramurà colateralä a el. In insäsi:
scuturile acestor doue familil se observa. derivatiunea: Ba-
sarabiI purtail 3 tapete negre, pe cand Mupt avea 2 ca-
pete cu ramurI. (Hulsius).
Acest Blazon al Basarabilor, reprodus In cate-va uvra-
gil de heraldia. germane, erea un fel de «armes par-
lantes» ale familieI, de oare-ce terminatiunea carab», nume
sub care ereati de uniI cunoscuti BasarabiI In evul media,
insemna arap sati negru.
E loc sà spunem cà In vechime, mai ales scriitoriI slavi,
considerad pe Basarabi ca «serbi», dandu-le ca loc de ori-
gine «tara serbeasca», de sigur tot printr'o interpretare
inteun sens oare-care a numeluI de Basarab.

Familia Basarabilor adI e stinsd, i stinsä erea de pe

timpul lul Brancoveanu. In Transilvania insä, mai sunt
urme descinzand din BasarabiI originan l din acea tara,
anume, dupé cum ne spune d. Cavaler de Puscariii, ei
se aflà: uitatI ca téranI In comuna Pannul la antanile Jiu-
luI.Aceasta pare a fi ramura acelor aBASSARABI DE
RYUSOR», Knez1 InsemnatI In secolele XIII i XIV. La
1398 exista,' act de judecatd al lui Basarab Knez de Riu-
sor, i apoI la 1447, etc.

www.dacoromanica.ro
 - 59 -
Multe familiI marI romane, perpetuat ascunse, prin
vaile TransilvanieI, precum ramurI din BasarabI, HunyaglI,
Dragote0I, Dude0I, etc.».
Ginta Basarabilor, foarte Inting i avènd multe ramuff,
0 din care dinastia domnitoare (yell genealog.) nu erea
de cat o spitd, a fost adevérat romand i cea maI ilustra'
din toate. Fdra a merge prea departe, spunand cA mai
toate vechile familiI a}itohtone ar fi legate cu dansa, vom
nota totusl pe acele .carl deriva dintr'insa, fie prin filiatie,
fie ca. aü avut In slnul lor un Ban al CraioveI Inainte de
sec. XVI; adia :
Bztzescu t; ; Beileiceanu ; Cketitlescu ; Ceindesclit ;
Meine,scut, i poate Mcirginenii (Filipe0I i Flore0I).

www.dacoromanica.ro
 B1-10TA.
(MOLDOVA)

Origina acestel marl familii e veche romaneascd, si

dateazd inainte de sec. XVI. Etimologia numeluI, dup6
d. Hasdea, este din «bas» i particula «otd» (Etim.m.III).
Sion in «Arhondologia» sa, ne spune atäta despre acest
neam: «Moldovan drept, ridicat la boerie ; Téranul Toader
Basota de o datä Hatman, facandu'l Alexandru Vodä Lä-
pusneanu». (p. 31). De unde a gäsit Sion acestea, n'am
putut afla.
Aceastä familie, adi stinsa, e citata de Cantemir intre
neamurile DoerescI contimporane : «Baszotestii» (Descr. Mold).
Sub principiI Movild gäsim pe BasotestI ca boeri marl
foarte avutI. La boeril luI Moise Movilä, Miron Cos-
tin citeaza (Letop. I, 292) intre altiI, pe: Vasile Lupul vor-
nicul, Savin Hatmanul, Costin postelnicul, Ureche spatarul,
Buhus vistierul, BAWTA. LOGOFATUL, etc. = Acesti hoer'
multi altiI, in numèr de 80, s'ail dus (1630) cu totil la
Tarigrad Cu jalbd contra noului domn Alexandru; depu-
tatiunea insa n'avu nicl-un succes. Numele de botez al
acestuI boer Basota nu e cunoscut ; in 1625 (7133) e par-
calab al cetatei Neamtz, in 1632 Hatman. Dupé uciderea
nefericitului Vodä Barnowski, printre boerii inchisi la Ta-
rigrad se afla i dansul, alaturI cu Costin, etc. Liberati
din porunca SultanuluI, acesti boerI sfatuindu-se, aleserà
domn pe Moise Movilä.
Intr'un act din 1639, Ianuarie, gäsim subscrisI trei Ba-
sotestI, adicä : Patrasco mare logofét, Iurasco, vel vornic
si Gheorghe vel vistier.

www.dacoromanica.ro
 61

PATRASCO BASOTÀ sub domnia luI Moise V. e mare ViS-

tier, mai apol mare logofét. Moise Movild Ii ddrueste un
sat pentru a sa dreaptd slujbd i credincioasd, cdtre dom-
nia mea si pentru cá a dat In visteria domneascd 200
galben1 ungurestI, carI haul cheltuit cu merticul Tur-
cilor Balgil i alte nevoI ale tériI.» (H. Mgn-etimol).
Multe documente de ale luI, ca Logorét, din 7119 Mar-
tie, 7128, 29 (1621) etc. Patrasco Basotd a avut 2 fil
numrTRAsco si TOADER Si 4 fete : Candakia, Tudosia, An-
ghelusa si Tofana. (Uricar. XVIII, 451).
IVASCOBASOTA erea hatmanul MoldoveI, sub care titlu il gd-
Sim in hrisoave ale lui Alexandru Vod5.Ilias din 1632. (Arhiv.
Mon. Arsachi) ;i In alte documente impreund cu fratil
Fusese si el inchis la Constantinopol. GHEORGHE BA-
SOTA, fratele precedentilor, citat Inteun docum. din 1631
(Academ.) ca fost vel Vistier.
Intre boeril insemnatl ai luI Duca Vodd, erea ZOSIN
BAsoTA, care fusese mare stolnic i apoI Hatman ciar
Dumitrasco Vocld vdzdnd cà nu vine Buhus Hatmanul,
pus Hatman pre Zosin Basotä.».
Filiatia lor regulatd si inrudirea n'am putut'o stabili din
cauzà cà aceastd familie fiind stinsa nu s'a pästrat genea-
logia eI. In secolul XVIII gdsim maI mult1 boeff. Basotd,
ast-fel :
POSTELN. CONST. BAsoTA, pomenit Inteun zapis din anul
1748, prin care G-rigoras Ursache vinde o mosie postelni-
culuI. (Acad.) El erea probabil fiul saú fratele luI NECULAE
BAsoTA biv-vel vistier, socrul luI Ilie vel pitar, citat in za-
pisul din 15 Oct. 1747 prin care se judecd cu satrarul
Toader Jora si cu San dul Thut. (Acad.)
VASILE BAsoTA, vel medelnicer, se citeazd In documen-
tul lul Const. Racovitzä. din 4 Martie 1752, prin care e in-
särcinat sd judece o pricinä..
La inceputul secoluldi nostru, vornicul ANDREI BASOTA
In Februarie 1824 ca spdtar, e semnat inteo suplicd a
boerilor MoldoveI cdtre poartd, etc. Vornicul Andrel avu
fiicä. pe Raluca, mdritatd cu Alecu Foresco.

www.dacoromanica.ro
 - 62 -
Ultimul descedent al acestel 1nsemnate familiI a fost :
ANASTASE BASOTA marele logofét, care tedia In prima
jumétate a secoluluI nostru, fiind foarte bogat; fondeazà la
anul 1838, fiind mare hatman, un institut de culturà pe
mo§ia sa Pomärla din DorohoI, pentru invätätura vulguluï.
El moare dup6 1860, fà.'ed urmasI, avand o singueä ficä,
ELENA, mdritdfd Kneazului George Cantacuzino, guvernator
al BasarabieL

www.dacoromanica.ro
 BELDIMAN
(MOLDOVA)

Origina neamului Beldiman, dupà." toate probabilitaliie

se leag6 de a vechei si ilustre familiI comtale maghiare
BELDI, din care s'a despArtit, stabilin du-se in Moldova prin
al XIV secol, saü inainte.
Aceasta familie a comtilor Beldi se zice c.
satul Amanul de peste muntI, al cdrul nume s'a addogat
la al farnilieI, formand : «Beldiman».
Inca din timpul lui Alexandru cel bun, ail remas cloud
documente, In cari se pomeneste de ate un Beldiman.
Primul din ele, anul 1413, vorbeste in treacàt de un Bel-
diman, e scris pe pergament gros, purtând tidula mare
domneascA, fiind iscAlit de Alexandru Vodá i boerii sei.
Al doilea, maI e un hrisov domnesc pentru pà-
mant, scris pe hartie groasä cenusie.
Din 15 Martie 1527 (7035), In timpul domniei lul Petru
Voevod (Rares) si de la acesta, se pdstreaza Inca un do-
cument despre moii, catre un BELDIMAN.- Aceste trel
documente ail rémas in familie. (La d. Georges Beldimano).
MARELE VORNIC GLIGORE BELDIMAN, e cel d'antal bine
cunoscut din familie, ca boer mare al MoldoveL El ne
este dovedit -la anul 1581, in care an dete Iancu W. (Sa-
sul) un hrisov pentru o parte de mosie a luI Beldiman
vornicul. Printre martorI e iscAlit Lupul Stroici vel logofet.
NICHIFOR BELDIMAN, (?) precedentuluI, a fost mare
logofet si e cunoscut la inceputul veaculul XVII. Anume
inteun act din anul 1615, Martie 24, mail multi boeff, in-
tre cari logofétul Nich. Beldiman, Gheorghe Bals logofe-

www.dacoromanica.ro
 64

tul si Ursu, märturisesc prin iscäliturile lor legalitatea unul

act al postelnicului Goiä. (v. Arhiva 1st. de Hasdeu).
Tot Nichifor Beldiman mai e dovedit inteun act, aflätor
la arhivd din anul 1641.
Logorétul Beldiman fu omorit de Stefan Vodd Toma
din causele urmätoare: (Miron Costin) Boerif mai cu vazd,
intre care Logof. Beldiman, Vornicul Bärboi, Sturdza Hat-
manul, Vist. Boul, etc., Il uriserd din cauza tiraniei sale.
Pentru care lucru unindu-se cu top', il rugarä pe Vodd sä
iasd din scaun, cdcI poporul nu'l voia. Vodà insd bätu
pe boeri la Pacurari, fácându'l sá fuga In Valachia, afard
de batranul vornic BärboI, care fu tras In teapd. Putin
timp insd dup6 acea, doamna Eremiei a venit cu armatd
isgonind pe crudul Toma. «Dupé risipa òstei sale, zice
Costin, aú fugit Stefan Vodä In tara româneascd, si mer-
gand aproape de Focsanl intAmpinat ceausii impérà-
tesci, cu Beldiman. logofétul si cu Sturdza Hatman si cu
Boul vist., In obezi, pornise Radul V. domnul mun-
tenesc, de mersese cu Ord la Poartd asupra Tomsii Vodä,
cA. era Radu Vodd mare prieten lui Stefan Vodd. lard cine
erea vizir la impératie erea prieten Tomsil Vodä, si
trimes viziru ceausii de ail Intampinat pe boerii maI sus
pomenitI, dus la Stefan Vodd. Deci, cdt dus
Ceausii, indatä le-a täiat capetele, aruncat trupu-
rile in Siret». (I Letop. 256). Aceasta In anul 1615.
Un fiù al lui Nichefor, e probabil tatäl lui CONSTANTIN
BELDIMAN, boer moldovean, care e citat In anul 1686. La
aceastä. (lath' el vinde lui Antonie Rosetti (pe urmd Vodä
Roset), mosia Stetcanii Tetcani), sub domnia lul Cons-
tantin Vodd. Tot el la anul 1708 vinde cea-l'altä parte a
mosiei slugerulul Stefan Roset ; iar la 1714 vinde itiganii
din Stetcani.
In primul act de vanzare figureazd impreunä cu cel
dol fil af séi, anume TEODOR (fost diac) si NICOLAI. Unul
dintr'ênsiI e tafäl Vornicului G. Beldiman.
BALASA fica lui GRIGORE Beldiman Vornicul, face danie
mosia GäureniI unel fine a sa, Balasa. (2 Iulie).

www.dacoromanica.ro
 65

La anul 1780 aBELDIMANE§TII», vdnd niste pdmânt din

mosia PokiscaniI, in care act sunt iscäliti i: Lupul Sil-
vianul, Ion Kirvase monach i Const. Bole. Carl erail
acei Beldimdnestl, documentul nu specified. (Orig. la epi-
tropia St. Spiridon
MARBLE VORNIC GHEORGHE BELDIMAN, poate Q) fiul luI
Teodor, trdeste In a doudjumdtate a veaculuI trecut. A rémas
testamentul RA din 1790 prin care lasd diferite mosil
averI la patru feciorl al s'él: Alexandra, Ion, Filip si
Dumitru.
Despre Ion sail IANCU nu se stie nimic i n'avu nici un
copil. FILIP se fdeu calugdr, i maI tdrzia ajunse episcop.
E numit monachul». Din Alexandru i Dumitru
se trag 2 ramuff.
ALEXANDRU BELDIMAN, fiU1 mal: mare al vornicului Gh.
e si el MARE VORNIC al Moldove. E insemnat maI mult ca
scriitor, de oare-ce pe angd lucrarea de cdpetenie a sa :
tragodia, traduse din limba francezd, mai multe piese,
etc. Cu toate Ca' sunt unele greselI de limbd i formd
In cJalnica Tragodie», de cari nu ne putem ocupa, el
are meritele sale si se poate clasa printre scriitorii pre-
mergdtorl ai acestui secol, la noT In tara. 4264 de
versurI alcdtuesc gTragodia saa mal bine a zice Jalnica
Moldovei Intamplare, dupe' résvrätirea grecilor, 1821»,
tratând despre evenimentele din timpul Eteriei. Ea In-
cepe ast-fel:
«Ce necaz, ce osändire, vaI mie ! ce foc amar,
Ce trèsnet si ce lovire, ce oträvitor pahar.
Cine-ati socotit vre-o data, cine-at putut pune'n gaud,
Jalnica tériI stricare s'o vaza asa curand ?»
Tot el maf scrise, In prozd ; qurnalul mergerii deputa-
tilor boeff la Tarigrach i Arz-magzar» 1822; precum
stihurile acute la Tdzaii fiind inchis In 1824.Fia avu pe :
VASILE BELDIMAN vel agá; cdsdtorit cu o Mavrocordat.
Intre altele a fost parcdlab de Galatl. Acesta a avut 2 fiI,
pe VASILE t
i pe :
ALEXANDRU V. BEi.DIMAN, ndscut la Iasi 1826. A lucrat

www.dacoromanica.ro
 66

mult pentru Unire, ast-fel când se hotdri alegerea lui \Todd

Cuza, el se duse la Cogdlniceanu chiar in acea noapte
spre a subsemna procesul verbal. (XenopolIst. Rom. VI, 636).
Partizan infocat al lui Vodd Cuza, sub care e prefect
de politie. La 1872 fondeazd la Iasi" cAdeve'rul» se"ptäma-
nal, dar in acelas an e dat in judecatd pentru lèse-ma-
jestate inaintea Curtei cu juri de Roman, care'l achitä.
La 1888 fondeazd in Bucuresti «Adevèrul» politic, ziar
de nuantA republicand-democratà, fiind director. -1- 1898.
Din cäsdtoria sa cu Emma Callimaki, Alex. Beldiman
are fil pe : ALEXANDRU BELDIMAN, ministru plenipotentiar
al 1.6ril la Berlin, si Delegat in Congresul pAcei de la
Haga, etc. n. 1855; si EDMOND Beldiman, fost ofiter, pre-
fect de Dambovitza etc.
DIMITRIE BELDIMAN frate cu Alecu si al doilea fiú al m.
Vornic se cds6tori Cu o fatd din familia Neculce-Mutu,
fiind ast-fel cumnat cu Domnul Ion Sandu Sturdza Vv.
Din aceastä insotire avu 3 copii pe: Maria cdsdtoritä. cu
Vornicul Scarlat Miclescu, VASILE Beldiman, fárá copii
(1809-29), cel mai mic, si pe:
IORDACHE BELDIMAN n. In 1806 t 1870. Muhurdar sub
domnia lui Ion Sturdza V., prefect de Galati, Fälciu. Ca
magistrat, Presedinte al CurteI de Apel din Iasi. Mai tar-
ziti fu ministru de justitie (in anul 1857), Deputat i Pri-
mar al Iasilor, in care functie i muri. Fusese mult timp
epitrop la asezArnintele S-t. Spiridon din Iasi. Avu patru
copil: Dimitrie, George, Pulcherie cäsàtoritä. cu Teodor
Rosetti, si Lucia cdsätorità Cu P. Subin t, colonel In ar-
mata ruseascd. 1. DUMITRU BELDIMAN (1836 73) fiul
are ficd: Smaranda.
2. GEORGES BELDIMANO ri. 1842, al doilea firi al luI Ior-
dache B., fost prefect de Ilfov i Fàlciù, deputat in mat'
multe randuri, senator, etc. Are 2 fii : GEORGE Si PAUL-
DEMETRU Beldimano.

www.dacoromanica.ro
 BENGESCU
(VALACHIA)

Familie veche din Oltenia, originará din tinutul Gor-

jului, unde a avut posesiunile ei, i unde aü remas pán.d
ruine din vechile lor locuinte i turnuri (cule).
STAICU BENGA, boer insemnat, este amintit in hrisov al
copiilor se-I (la anul 1569) ca «Staico SpLarul de Benga»,
impreunä cu sotia sa Stanca, fica Banului din Obislave.
Cronica anonimd a téril vorbeste despre boerul Benga
care pieri inteo luptd datá Turcilor dupä Clejani, da Care
Radu Basarab de la Afumati la anul 1522... «iar cand ail
fost apoi aú biruit Turcii, si aü pierit Benga...» (magazin
istor. IV. p. 269).
Dupä documente ale timpului (dupbi 1560) se vede cd
fiü al lui Staico Benga erea :
STANCIUL BENGA, boer confirmat de aceiasi cronicä,
care vorbind despre densul la anul 1560 11 numeste Stanciu
al inf. Benga. Mai multi boeri pribegiti in Ungaria din
causa lui Mircea V, intre care Stanciu Benga, MateI Marga,
Radu logofátul i altiI, incercarä la anul 1560 sd goneascd
prin resboi pe faimoasa Doamna Kiajna i fiul ei Petre
de la domnia terei. Dupä mai multe intálniri schimbätoare,
boerii furà." învini i risipiti la satul Boian. (y. magaz. istor.
IV, 272. Odobescu. Doamna Kiajna p. 62).
Dinteánsii pare Cal descinde familia Bengestilor, dupä
numele «Benga», familie ce apare la inceputul veacului
urmätor.
Stanciu a avut inch' 5 frati, tot fii aI spdtarului Staico
Benga de la 1520; anume : VINTILA postelnicul, a cdrui

www.dacoromanica.ro
 68

sotie erea jupaneasa Caplea, 1579 ; Stanciu ; VLADUL;

DRIGHICI ; BARBU postelnicul, an. 1575; i HAMZA
(1574) care tinca pe jupOneasa Hamzoaia i avea fia pe
SocoL postelnicul, citat inainte de 1587. (Docum. Archiv.
St. mon. etc.).

Sub clomnia pr. Mibai V. Viteazul träia marele SPATAR

MIHAi BENGESCUL, care Impreuná cu ceI-l'altI boerl al tériI
a luat parte la résboaiele aceluI Domn. Acesta a avut o
fatd : STANCA, care a fost prima sotie a mareluI Clucer
Radu Buzescu.
Din acest boer descinde maI
Marele POSTELNIC MATE'. BENGESCU, la anul 1680, si de
la care se trage familia pâ.nd In secolul nostru, prin co-
piiI seq.
In decursul secoluluI XVII, adicO intre Bengescu din
timpul luf Mihai i cel de la 1680-1700, intAlnim In do-
cumente vechi pe : Jupan VLADISLAV CLUCERUL BEN-
GESCUL, la anul 1655; care apoi erea mare sluger la 1663
si 1674. El avea de sotie pe Anca, si a doua pe jupâ-
neasa Velica, «Clucereasa ot Bezdina, jupaneasa luI Vla-
dislav ot Bengesti», dupd cum e numità la 1679. Niel
indoialà ea' o Inrudire apropiatà exista Intre acestia
doi boeri.
Maid: Bengescu postelnic, de care am véc,lut mar sus,
trdia inainte de 1700, si dupa cum ne aratd niste docu-
mente de la arhivä, din anul 1689, avea fii pe : faimosul
Staico Bengescu de care vom vorbi; pe MATE! Bengescu ; si
pe ThicuL i STANCIÙ, pomenitI Impreunä. In listele de boeri
ale ocupatiuneI Austriace, In 1720, intre boeriI contrib. din
Gorj.
STAICO BENGESCU, CONSILIERUL Imperial, fratele acestora,
ziditorul MonastireI BengestI din jud. Gorj, 1729, unde
ctitor cu neamul séfi. La anul 1714-1716 era mare Ca-
pitan de Cernetl, fu apol mare Postelnic i In fine consi-
lier al administratiuneI imperiale Austriace In Oltenia, nu-
mit la 1718 cu George Vlasto, D. Brailoill si C. Stram-

www.dacoromanica.ro
 69

beanu, Ban mare fiind pr. G. Cantacuzino. Fica sa

Stanca (1742) se cäsätori cu consilierul imper. Mihal Glo-
govénu. La inceputul secolului XVIII mai trdiail din
acéstä familie:
HAMZA BENGESCU vel Ban, 1720, fost si mare postelnic.
PREDA Bengescu, 1727; BARBU Bengescu numit ca ho-
tarnic de divan la 1705, in
ION BENGESCU «ginerele luI Andrei Score», ctitor al bi-
sericeI fondate de dânsiI In Jiil; la 1720 trecut in lista
boerilor din Gorj, de sub administratia imperialà. Armele
Bengestilor din acea epocA ail rémas dupd o pecetie de
la dansul, In care se vede un brat (senestroser) cu o spadä
In manä. (V. Rev. «Jiulp No. 5. pag. 10.)
Un RIinuT Bengescu erea vel sluger la an. 1673, fiimi
iscälit in niste documente. (acte ale Buzescilor. V. Odobescu)
Un alt RADU BENGESCU (pote tot dânsul, saü fiul(?) séti) se
ilustreazd ca SERDAR in secolul urmdtor, i erea insurat cu
Maria, fica luI Constantin Argetoianu.
Isbucnind din nott résboiul intre Turcia si Austria In
primävara an. 1716, Cernetul, Tisniana i Câinenii furà
ocupate de Austriacl. Militiile de peste Olt, comandate de
Serdarif Barbu Bràiloiù, Bengescu i Obedeanul se ridi-
carä. contra DomnuluI Mavrocordat, bä.tand in mai multe
rändurI cetele de streini ale lul Vodd, la BengestI i Tärgu
«Bengescul, ca si ceI alff boerI, cum lice cronicarul,
erea Cu foarte bund inìmà cdtre casa AustrieI, si se bu-
cur-à de biruinta impératuluI crestinil.» Revolta ajunse
In Valahia, de unde boeriI chemard pe Barbu Bräi
vie sà la pe domn, lucru ce se fäcu, Mavrocordat fu prins
inchis la Sibiú, fiind inlocuit cu fratele sal Ion. 01-
tenia fu ocupatä. la 1718 de Austriaci, in urma tratatului
de la Passarovitz (21 Iulie).
Despre marele Serdar Bengescu, i mal ales despre
Staico consilierul, vorbesc numeroase rapoarte austriace,
afiätoare in Archivele Vieneze. (v. colec. Hurmuzache, pentru
Staico, administrator al OltenieT, tom. VI. pag. 307. 421, 501, 509,
162, 185.)

www.dacoromanica.ro
 - 70 -
GHEORGHE BENGESCU vel sluger, la an. 1783 erea Isprav-
nic de Gorj Cu paharnicul Grädisteanu.
SERDARUL ALEXANDRU BENGESCU, erea ispravnic de VC1-
cea la 1788 Impreunä cu Vistierul Constantin Socoteanu.
Serdarul Bengescu avea de sotie pe jup. Balasa Bengescu
(1800), véduva pe la inceputul secoluluI; iar fica lor era
Ilinca, sotia biv-vel serdarultif Ion Falcoianu (1794-1829).
GRIGORE BENGESCU n. 1824 Craiova t 1881, fost pre-
fect si ministru de culte sub Princ. Stirbey. In urmA a
fost Director al teatrelor, ministru de justitie i culte In
cabinetul Cogälniceanu la 1865, etc.. --j- la 1881.
Bengescu, caskorit cu Elena, fica lui Iordache Go-
lescu, a avut fir! pe :
GEORGE BENGESCU n. 1848 Craiova. A studiat la Paris,
dupé care venind In tail a fost procuror si profesor de
limba francezä. La 1872 secretar la legatiunea din Viena,
apoi iar magistrat. A publicat In 1882 (Bibliographie de
Voltaire» uvraj incoronat de Academia francezà. Secretar
I la Paris ; de la 1891-98 fu ministru plenipotentiar la
Bruxelles, de unde demisiona. Membru corespond. al Aca-
demieI române. A scris : aBibliographie franco-roumaine
(95)» mai multe volume asupra operef i bibliografieI
Volteriane.Alexandre-le-bon, In colab. cu Picot, etc. etc. -
ACHILLE BENGESCU, fratele ; cds'atorit cu Zoe Rosetti,
damd de onoare a M. S. Reginel ;iar surori D-na Raco-
vitzà." si Zoe B.
Din familia Bengescu, maI sunt Intà i alti descendentI.

www.dacoromanica.ro
 BERINDEY
(VALACHIA)

Aceasta familie, pe care o gasim stabilita dupä 1700

dincolo de Olt, isI are origina In: BERENDEI Knéjul, care
e cunoscut In istorie ca pretendent la tronul Moldovel,
adversar luI stefan cel mare §.1 Petru Aron, cu care se
uni sä ocupe tronul. (1467). NereuOnd, cauta sprijin la
MateI Corvin regele UngariseI, care i-1 promise, §i chiar
infra In persoand cu armata sa In Moldova, avand i pe
BerendeI cu dansul. La Baia Insd, stefan Vodd Il sdrobi
10.000 de UngurI fura uciO, Regele d'abia scapd prin
fuga i ranit greti, iar Berindei pieri §i el In lupta :
Berindei ce tragea nadejde de domnie, iara
Petru Aron Voda ati scäpat in tara leeascd». anul 1467,
Berindei I§I baza pretentiunile sale la Domnie, zicênd
cà descindea din vechii DomnI aI Moldovei, ca i cel altI
dol rivali la tron.
D. Xenopol zice ca Berindei erea un principe litvan.
(Ist. kotn. II 174). Probabil ea el erea de origina litvanä, no'
insa credem cà erea mai de mult In Moldova, fiind una
acea§I persoana cu : BERENDEI, STOLNICUL MoldoveI din-
tre (6950-54) 1442-46-; sfetnic al luI Alexandru Vodallia§.
La 1443 e pomenit In documente ca fost-mare stoinic.
Codrescu-Uricar.)
Familia lor poate erea stabilità incá de mai mult timp
printre boerif Moldovei, avand In vedere competiunea la
domnie, i maI ales ca se zicea inrudit cu neamul Dom-
nilor
In secoluI XVI, pe la 1600, un PAVEL BERINDET sail

www.dacoromanica.ro
 72

Berindel (n. 1580?) se stabili la Kiev Calugarindu-se sub

numele de Pamba. Acolo tipdri un antologion, si un dictio-
nar slavo-rus la 1627. Despre origina si neamul lui nu
se cunoaste nimic.
In tara romaneascä, primul pe care l'am constatat este
TEODOR BERENDEI, pe care'l vedem Inscris in listele
boerilor Olteni, fdcute la 1719 de administratia imperial..
a BanatuluI. El erea printre boerif din Romanatl (cl. II).
(V. Hurmuzache Doc. t. VI).
RADU BERENDEi, este pomenit In testamentul vornicului
Ilie Otetelisanu, din 1732, care cumpära de la el un petic
de mosie. (Arh. St. cond. mon. Horez f. 571).
IANE BERENDEI, ddrUe§te MitrOpOlieI din BucurestI 0,
mosie, la anul 1768. (Doc. Arhiv. St.).
Postelnicul MATEI BERENDEI, la 1783 erea printre boe-
riI EpitropieI Obstesti, cu 30 talen l pe lunä.; In timpul
luI Vodd Mavrojeny. (Ureche. Istor. I, 254). etc.
Dintre descendentii actuall 'al familiel, sunt In zilele
noastre, fiiI lui ION BERINDEI i ai sotieI sale n. Isvoranu
DIMITRIE BERINDEY (n. 1831 t 1883), inginer. Fost ministra
de lucrdrI publice in cabinetul Ion Ghica din 1870-71.
A public at In «Revista romand» un studia istoric asupra
orasuluI Bucurestl, etc. t la 1883. Cdsätorit cu Ana fica
luI Barbu Slätineanu a avut 3 copiI : (act.) IOAN BE-
RINDEY, inginer, Casät. cu L Zänescu; Maria Sutzu; s't Ana
Florescu.
Fratele s'éti :
Generalul ANTON BERINDEY 11. 1838, a studiat In Ger-
mania. La 1862 oficer, 1868 major, 1877 colonel, general
la 1885, de divizie In 1895. Ca inspector al geniulul, con-
duse lucrärile de fortificatie la BucurestI. In timpul r6s-
boiulul din 77 comanda trupele de geniii, acend podul.
peste Dundre. Ministru de résboi de la 1896-99, etc.
CAsätorit CU Maria BrAiloiii ; are fiI. : GRIGORE BERINDEY,
oficer, cäsatorit cv A. Costinescu, si IOAN BERINDEY,,
inginer.

www.dacoromanica.ro
 BIBESCU
(VALACHIA)

Familie originará din Oltenia, unde o gdsim sub acest

nume la inceputul sec. XVIII.
In timpul luí MateI Basarab, dupé 1650 trdia : postelnicul
UDREA DIN BIBETI, care se gdseste in mai multe docu-
mente ale timpuluI, ca boer local din Gorj, unde se aflä
satul BibestiI. In cursul aceluiasI secol mai ga...sim cati-va
boeff «din BibestI».
La anul 1720, Barbu i fratele séü IoAN BIBESCU sunt
InscrisI pe lista boerilor contribuentI in timpul ocupatiunel
austriace a BanatuluI: «Bibiskul». (v. doc. Hurmuzaki).
BARBU BIBESCUL, boer din Gorj, citat Impreund cu fratele
se-ii (1719) a avut de fití pe STEFAN BIBESCU (1750), si acesta
la randul séú continua' generatia prin 3 'Metí: Dumitru,
Dincä si stefan.
Un act din anul 1749, Decembre 21 (doc. Academief),
contine jaiba saú pangerea setrereseI BÄLAVL BIBESCU,
spre a i se cerceta neintelegerile ce are cu nepotul ei
Diimitrache BIBESCU STOLNIC, pentru niste cArciumi si al-
tele, din satul Baldcita. Probabil acest Dumitrache era frate
Cu stefan, decl fiti al luí Barbu din 1719.
MARELE VORNIC DUMITRU BIBESCU, întâiul fiti al luí
tefan, e insemnat pe la inceputul acestuI secol. El tinu
in cdsAtorie pe Ecaterina Väcdrescu, cu care avu 3 copil:
Barbu, Gheorghe i Ioan.
BARBU TIRBEY, e adoptat de un unchiti din partea mameI
sale, luand ast-fel numele ' de tirbey, sub care e si cu-
noscut ca Domn al tériI. Ndscut la Craiova in 1796, fu

www.dacoromanica.ro
 74

trimes sä studieze In Franta. De la 1821 25 stete in

Transilvania, oprit de a intra in tara din cauza turbura-
rilor. Fu numit ispravnic de Ilfov, apoI director de visterie
sub Grigore Ghica. Pe urrna ocupá pe rând posturile de
redactor al sectiunel muntene pentru facerea regulamen-
tului organic si membru In adunarea de revizuire a luI.
In 1832 erea la afacerile streine, trecénd peste 2 ani la
cele bisericestl. In 1837 Stirbey, reintors din Paris, ja de-
partamentul dreptatii. Sub Bibescu in 1844 e ministru de
interne, si In fine la 1849, dupé conventia de la Baila. Li-
man, e numit Donan al MuntenieI.(Vezi §tirbef).
PR. GEORGE DUMITRU BIBESCU (1842-48), principe al Vala-
chiei; ndscut la 1804 In Craiova, decedat In 1873 la Paris.
Debuta In viata politica ca sub-secretar la departametitul
dreptatiI, pe urma ca secretar de stat al afacerilor stréine,
sub administratia ocupatiuneI rusestI a comtelui de Kiseleff.
Isl dete demisia la urcarea pe tron a lui Alexandru
Ghica in 1834, si locui pe ránd in Viena, Paris si Bruxelles.
In anul 1841, reintors In tara, fu ales membru, apoi se-
cretar al adurdrI generale si deveni unul din sefiI opo-
sitieI. El compuse In anul urmator adresa care aduse caderea
printului Ghyka (1844). La 1 Ianuarie 1845, Bibescu fu
ales Domn pe viatd, cu o mare majoritate. Alegerea luI
fu confirmad. In 17 Ianuarie de catre Poard.
De- la urcarea pe tron avu de luptat contra coalitiel li-
beralilor i ceru porteI disolvarea unor adunarI adversare.
Gheorghe Bibescu, sprijinit de ai séi, putu sa continue
reforme insemnate, un inceput de progres fata cu starea
veche a lucrurilor. Se facu desrobirea robilor, se desfiintaral
vamile intre cele 2 OH si se l'aculà maI multe ImbunätatirI
materiale si de cultura.
Partidul liberal Insa II ataca prin formarea unel coalitii,
In capul cäruia se aflail Rosetti, Ion Ghica, Brätianu, Bal-
cescu si Golescu. Miscarea se declara in anul 1848 In
timpul revolutieI la Paris. La aflarea acestu'l eveniment,
membrii partidului radical cautara sà ceard principelui o
noua constitutie; revolutia pornita din Oltenia, unde con-,

www.dacoromanica.ro
 76

stitutia se proclamase in 21 Iunie, ajunse iute in Capital.

Principele venind la BucurestI, unde agitatia era la culme
fu silit sà consimtä la 22 articole din noua Constitutie
aleagä ca ministril pe capil räscoaleI. Peste douä zile ab-
died i plecd la Viena. La 1857 reveni spre a presida
divanul adunat sá pregäteascä reorganizarea principatelor.
In 1873, fiind retras la Paris, muri acolo in urma unui
accident.
ION BIBESCU, fratele mai mic al domnului, °cup& sub
domnia lui Barbu Stirbey, ministerul cultelor i instruc-
tiund. t 1879. Cäsätorit cu Ana Florescu.
Vodä G. Bibescu, fu cAsätorit 1. cu Zoe Mavrocordat
si al 2. cu Maria Vacärescu, cu care avu numaI 2 fete,
Maria de Montesquiou-Fezensac si Elena B-nne Courval.
Din prima cäsä.torie avu urmétoril fiI :
GRIGORE BIBESCU-BRANCOVEANU, cel mai mare, fu adop-
tat de ultimul dintre BrAncovenl, continuând ast-fel acea
familie. (ve ql Brâncoveanu).
NICOLAE BIBESCU, al doilea fiii, fratele preced. n. 1882 t
1893, fácu impreuna cu fratif se George si Alex. studii
militare la Paris. Adjutant al generalulul Randon in
campania din Africa. A scris despre etnografia Algeriel.
Avu numai patru fice, (trei cäsä'torite, Cu: D. Cesianu,
1jansi C-te Strajewski).
PR. GEORGE BIBESCU, al treilea fiù, n. BucurestI 1824.
Fäcu studii militare in Franta, de unde esi oficer ; apoi
lud parte in campania Mexicului atasat in Stat-majorul
generalulul de Lorencez (1861). Lud parte distingèndu-se,
la asediul Pueblei; si in 1863 inaintat cdpitan, conferin-
dui-se Legiunea de onoare.
Reintors in Franta fu trimes in Algeria ; in 1868 demi-
sionä. In 1870 reintrà ca major de cavalerie in Stat-majo-
rul generaluluI Douay ; fiind ränit la Sedan fu dus captiv
la Coblenz ; liberat in 1871. Cunoscut ca scriitor; a pu-
blicat insemnate uvragif : «Le Règne de G. Bibescu» in 2
volume, e foarte interesantd pentru perioada de la- 1848.
Lorencez devant Puèble»; «La campagne de 1870»;
-
www.dacoromanica.ro
 76

«Au Mexique» «Belfort, Reims, Sédano ; «Refraite -des dix

miller, coronat de Academie, etc... In 1899: «Prisonnier»
memorii din campania de la 1870; etc.
Din casaoria sa cu P-ssa Valentina de Bauffremont,
C-tesse de Caraman-Chimay, are fiil pe : Valentin-GEoRGE.
. ALEXANDRU BIBESCU, al patrulea fitl al Pr. George Bib.
V., n. 1841. A fäcut campania MexiculuI; si a scris : «Les
sept eaux ; «Le grand Veymont» etc. Cdsätorit Cu Elena
Kostachi Epureanu, are 2 fiI : Anton si Emanuel.
Fetele luI Vodä. Bibescu din prima càsdtorie ail fost :
Elisa, Caterina, Zoe. (Geneal) .

STEFAN BIBESCU, al 2-lea frate al vornicului Dumitru

Bibescu, avu de fiil pe:
Colonelul NICOLAE BIBESCU (1810-1888), t adjutant dom-
nesc al véruluI sal, si om politic. Demisionat din armaa,
ocupd mal multe functiunl In stat; prefect de politic In 62,
vice-prezident al SenatuluI. «Grand veneur» al M. 8. Re-
gelui, etc...
Nicolae B. avu patru fil : SPIRIDON, f. consul t 189;
DEMETRU, cdpitan de cavalerie, NICOLAE
i IOAN.

Fiul mal mic al lui .$tefan B., frate cu Dumitru, anume

Dnick Bibescu, Insurat cu Elena Argetoyanu, a 'ay. ut 2 copiI :
DUMITRU, t färà bäetI; si CATERINA sotia luI Zimbrowski.
Copil acestor din nrmä sunt : DUMITRU BIBESCU, insurat Cu
Zoe Glogoveanu ; si Elena de Meretzellern.

www.dacoromanica.ro
 BOGDAN
(MOLDOVA)

Familie veche din Moldova, inflorind Inca din sec. XVI.

Un STOLNICUL BOGDAN, il gasim in lista boerilor Mol-
doveI intre aniI (6940) 1432 si 1451, fail a sti insa ce le-
gaturä are cu cel posteriori.
Un strémos al familieI traia pe timpul lui Läpusneanu
Voda (1552).
Un zapis din Iasi, la anul 1600, al luI Alexandru, feciorul
Tu dosel, nepoata luI Vornic Nabadaico, prin care vinde
ldi GRIGORE BOGDAN, pe Uri Ursul tiganul, in schimbul
unuI cal valorat 15 galberg. (in docum. Academic)).
In decursul secoluliff XVII, cronicele vorbesc adesea si
multe documente ne citeazä boerI din acésta familie, ocu-
pand marI demnitatl.
Descendent al lui Gr. Bogdan de la 1600, este:
G. BOGDAN JicmcERuL, care la anul 1679 fu ucis de Duca
Voda, in a treia domnie, impreung cu altI doi boerI, fiind-cä
acusera un complot de nemultumitI contra lul. «Iar al
douilea an al domnieI luI, lice cronic. Neculce, ail tdiat
V. pe trel boeri, anume: pe Vasile Geaca vel-vistier, si
pe GEORGE Bogdan vel-jicnicer si pe Lupul sulgerul, carl
ail fost fäcut cartI hiclene....»- Cate-0 treI boerii fura
decapitatI «ziva amiald-4i la fantanä, dinaintea portel
curtilor domnestl...» (v. let. t. II, p. 25; si III, 77).
Fiul JicniceruluI George Bogdan, e renumitul boer:
LUPU BOGDAN, HATMANUL, care joaca. Un mare rol, maI

www.dacoromanica.ro
 78

ales intre anii. 1692-1700. La 1689 e citat cu titlul de

vel portar; iar in urma Hatman al MoldoveI. El e gi-
nere luI Constantin Vodä Cantemir, a cärui partidd o
sprijinea cu tarie, In fruntea boerilor Moldovef.
La 1690, Cantemir Il trimete pe Bogdan Cu ostl la ar-
mata turceascä ca sà aduca pe Tekeli in Ardeal. (incai
III, 277). La moartea luI Const. Cantemir, spune cronicarul
vietei sale (Dem. Cantemir): ccand i se apropie ceasul, a
chemat la sine pe gineri-sai Lupu, feciorul luI Bogdan,
pe George Ruset vistierul cel mare, si pe cel alt ginere
Mihaiü Racovitza, i i-ati dojenit sá aibä grijá de tara....»
(id. p. 261). Duca Vodä urandu-se pe tron, dupd moartea
acestuia, voia sa prinzä. pe Bogdan, care fu silit a fugi in
Polonia (1693), impreunä cu aiçi boerI ; dar Duca confiscä
averile luI Bogdan si ale Cantemirestilor, i caceste averI
le vindea pe ulite D, dice Fotino. (Ist. Daciel t. III, 88).
La urcarea pe tron a lui Antioh Cantemir, cumnatul
sal' Bogdan reveni In tara. In anul 1696 fu trimes de
Antioh W. la Brancoveanu, spre a face pace, fiindu'T frica
ca acest din urma sa nu intervie pentru mazilirea luI,
lucru ce Brancoveanu nu intardie a face, totusI, dând
banI Turcilor pentru rèsturnarea luí Cantemir (1701).
La venirea pe tron a lui Const. Duca, Bogdan emigreaza
din not' In Valachia unde stete maI mult timp. (let. III, 28) Ma-
rele Hatman Bogdan fu din nog trimis la 1705, cand
Antioh reveni ca domn In Moldova, la Brâncoveanu spre
a reinoi amicitia, mai ales cà acest fapt ingrijea acum pe
Brancoveanu, care primi prietesugul acesta, i cospä-
tand pe solul In opt dile dupä olaltd, in 25 Iulie a trimes
si el la Antioh pe ginere-seí erban, cu multe compli-
menturID. (v. §inca, III, p. 340). Hatmanul L. Bogdan a trait
cam intre 1650-1710.
MARELE LOGOFRT IOAN BOGDAN, full Sat, Cll acest rang
la 1756, e ginerele lui Dumitrasco Racovitä. La anul 1729
Grigore Ghica V. randueste In divanul se"ii pe loan Bogdan
medelnicer de si erea ginere luf Racovitzä, care fu läsat
Hatman, contra asteptareI tutulor. (let. III, 160). Domnul

www.dacoromanica.ro
 79

Mate Ghika ocupAnd tronul la 1753 stabileste pe Bogdan

vornic de tara de jos (id. p. 327). ApoI e mare logofét al
Mold. loan Th.. Calimach la anul 1758 obtinu prin in-
trigile unuI grec credincios al sai, Stavarake, exilarea a
11 boerI marl: aI Orel. AcestI boeff furd de-odatd ridicaff
si transportatI In Asia la Samson-Kalisi i Ionicalisi. CeI
din tara iscard o revoltd a poporulul ; Stavarake fugi tra-
vestit, si Dom nul promise a readuce pe boerI : «ExilatiI
dice Fotino, nu Intardiarä a reintra In tara, i domnul
aruncand vina asupra luI Stavarache, s'a Impdcat cu eI.»
Printre acestia se aflati : Logof. I. Bogdan, Manolache Cos-
tache, Bals, Ionitd Sturdza, N. Buhu i Cuza. (Ist.
113; letop. etc.).
Despre mama sa : «Lupa, Hatmäneasa luI Bogdan », dice
Neculcea cà Antioh W. fiind numit in a doua domnie (1701),
merse ape la sat la IvestI, pe la sord-sa...., care i-ati fácut
cinste doué dile i luI, si a toatd boerimea i oaste Cate
erea....» (let. t. II, 283).
El avu de fifi pe :
MANOLACHE BOGDAN VORNICUL, boer mare sub Grigore
Ghica, ca mare vornic al féref (1777). El e cunoscut maI
ales prin moartea sa tragicd, Intamplatd la anul 1778,
August 18, din ordinul lui Vodd Const. Moruzi. Enache
Kogdlniceanu a descris In versuri acéstä dramä, cu titlul:
«StihurT asupra peirei lui Manolaki Bogdan vel-vornic si
a luI loan Cuza biv-vel spdtar, carl cu urgia Impäräteascd
si cu sabie domneascd s'a sdvIrsit... etc». El, cu altI
boerI intre carI Cuza, furd acuzatI cà prin viclesug Ora-
seed. la Poartd pe ucisul Domn Grigore Ghika. Moruzi
ordond sà fie Inchis i aproape ard judecatd I' decapitd.
Koggniceanu povesteste episodul cdt a stat inchis, si exe-
cutia, ale cdrer detalif sunt foarte miscdtoare. (letop. Kog.
III, 281-95). Vodd porunci sd'l aducd In fiare, In fata diva-
nuluI, unde dice Cronicarul cá «Norodul mult se Intrista»,
acest boer fiind iubit mult de dênsul : «dar de fel boerii
marl». Dupä ce fu decapitat In inchisoare In mod mi..

www.dacoromanica.ro
 80

zerabil, capul sü i al Cuzei fura expuse la poarta dom-

neascä. Cronicarul exclama
«O, ce lume minçinoasä
Cum s'a despärtir de a luI casi !
§i toata casa luI cea cinstitä
Aü rèmas ca o nimica!
§i asa s'aii sävIrsit
Bogdan cel invèlat i mult vestit!»
Manolache Bogdan avu mai multe surorI, i copii. La
1764, in divanul lui Grig. Ghica erea vel-Paharnic.
Fiul sal, din care deriva actuala familie, erea :
DIMITRIE BOGDAN, care avu mai multe titlurI de boerii,
si muri la anul 1830. Fu casätorit cu Smaranda fica luí
Rosetti, avand o fata: Maria sotia lui Teodor Bals, i doi
bäeti: Manolache si Lascar. Portretele ambilor soti i al
fiilor lor se pästreaza in familie. (la d. major Bogdan). Sora
lui Dimitrie B., Anica, avu de barbat pe G. Rosetti-Ros-
novanu.
MANOLACHE BOGDAN, fost spatar, etc. Muri în urma
until accident la mosia sa Gädintii. Casatorit Cu Anica
Ghika-Cefale. (t) ; din care casatorie se ndscura : Elena
Mavrichi ; Catinca Boerescu ;
LUPU BOGDAN, 't, ful mal mare al luí Manolache.
sätorit cu Maria Docan ; avu dol fii, din cari: (actual) :
MITRIE Bogd an.
LEON BOGDAN, fratele lui Lupu si al II-lea fiü al lui
Manolache, n'are copii.
GEORGE Em. BOGDAN, maï mic al luí Manol. i frate
cu precedentil, fost Prefect, etc... Insurat 1, Cu Margareta
Rosetti. 2, cu Marie Alexandri ; are 3 fii
DIMITRIE ; RENÉ; VASILE-HENRI ;
LASCAR BOGDAN, al doile fiü al 'ill Dimitrie, n. 1800 t
1872. Studiazd la Viena. Intors In tara, fu in armata pana
la gradul de colonel. Avu titlul de «mare Vornic». In 1848
face parte din conspiratiunea contra luí Vodä Sturdza, In
urma carei fu exilat la Macin. Apolí se duse la Constan-
tinopol, unde stete panä la cäderea acestui domn. In tim-

www.dacoromanica.ro
 81

pul ocupatiunilor ruse i austriace, a fost comisar din

partea fériI pe lângà comandamentele trupelor streine. In
urm6 sub Pr. Carol, fu Senator de Baca-I. CAsätorit 1.
cu Caterina Cantacuzino avu un al LASCAR BOGDAN, t
la Paris, fost oficer de artilerie la crearea acestui corp In
Moldova, si care Insurat Cu Henrietta Dimachi, avu 2
fice : Emma si Elena. Din a doua cäsätorie cu Efrosina
Ghika, Vorn. Lascar Bogdan, (1822-1896), avu dol MetI,
unul -1- copil), anume :
NICOLAE BOGDAN (1849-1877) cäpitan; studid In Frantas,
la St. Cyr. etc. In timpul résboiul pentru Independentä.
din 77-78, el muri ca cdpitan la atacul reclutei Grivitza
n. 2, in 5 Septembre 77. M. S. Regele citeazä. aceasta
In memoriile sale.
GEORGE L. BOGDAN, fratele sèú, i fiul mal mic al lul
Lascar B., Major de cavalerie, etc.... Cdsätorit cu Maria,
fica lul stefan Rosetti.
Dup5, traditiunea familiard, se zicä ca fam. Bogdan des-
cinde din Domnul tefan-cel-mare, prin fiiI s ; pentru
care se adoptase chiar In armele Bogdanilor, acele ale
Moldovel, adicd un cap de boil i coroana princiarä..
Nimic dovedit insä. In aceasta privintd : totusl aceastä fa-
milie rémâne printre cele insemnate ale MoldoveI, unde
apare dupé anul 1400.
Armele coprind pe fund albastru, un leú de aur ridicat
armat, In laba sangd cu o sabie ; la care se adaogä.
capul de zimbru al Moldova

BOLDUR
(velf KoSTAxE)

www.dacoromanica.ro
 BOTEANU
(VALACHIA)

Aceastd familie dupé traditie e venitä. din Transilvania,

din cauza pt_rsecutiilor religioase, In ce timp nu se poate
§ti. Chiar azI se maI gäsesc acolo membrii din acest neam,
0 o parte din muntiI Transilvaniei aú numele de «Mun-
tiI BoteanuluID.
NEDELCO BOTEANUL, cunoscut In cronicele tériI, e stré-
mosul acestei familil. La anul 1632, Leon Vodä. Invinse
pe boerii pribegi adversari ai lui : Matel aga, Dumitru slu-
jerul Fili§anul, Barbul Brddescu, Cotofeanul, Teodosie spa-
tarul, Gorgan, etc. 0 cdt1 sapará de la rèsboI, «el ail
fugit i s'ail Inchis la mondstirea din Tismana, i ail e-
zut acolo 10 zile ; iar Leon Vodd In data aú trimes dupà
el pre cumnatul séú Boul Banul, i Nedelcu Boteanul cu
ostI ca sá ajungä pre MateI aga. i Ilind ei Inchi§I acolo
la Tismana, acolo ajuns i s'aii bätut cu el 3 zile
nimic putut strica...». Intorcêndu-se acele
pradard Oltenia. (v. Cron. anonim. mag. istor IV, 313)Acest
boer Insemnat e amintit §i Inteun hrisov din 1666; i erea
inrudit (?) cu vornicul DräghicI, ce träia pe la 1626. (doc.
din 13 Mail».
(Un document din anul 1677 vorbe§te de TUDOR IFÁ-
RIUL din BOTEN!, cu sotia sa Marica i cu cel trei fu I aI

lor : RADU, 1677, BARBU i MIHAÌ, adeverit §i In anul 1686).

Descendentl din Nedelco Boteanul, despartit mai
tarzid din trel fratI, treI bran§e, stabilindu-se unul In Va-
lachia, cel alt In Moldova i al treilea In Rusia. E de
remarcat cA, din tata" In fiú Botenil aú fost mere' militad.

www.dacoromanica.ro
 83

Sub Bräncoveanu Vodä, IDA., un BOTEANU fu trimes

ca sol de credintä, cu daruri la SultanuL
Din Bransa din RUSIA In secolul nostru, unul din Bo-
teni erea maresal al Casei lul Nicplae II pe timpul rès-
boiului Crimea Fiul acestuia, la 1877 ca colonel, se luptä.
cu Turcil In Asia i fu ränit in lupta de la Ardahan,
fiind apoi inaintat la gradul de general.
in Moldova, un membru al acestel familil, in secolul
acesta, inainte de unire, fu colonel In armatä. Insurat cu
o Iurascu, avu fif cari i eI luarä cariera armelor.
In Muntenia : colonelul EMANOIL BOTEANU, Seful actua-
lei familif, servi in armatä. sub Pr. Bibescu, organi-
zänd corpul de pompieri, ce se distinse prin bravura
la 1848; apoI sub Stirbey. La Unire erea colonel, si fu
numit de Vodä. Cuza sef al caseI princiare i comandant
al gardel nationale din principate. Ca senator apoi, con-
tinuä. Cu acelas interes a se ocupa de progresele térii.
El a avut sase Iii, dia carI cel mai mare, Genera-
lul BOTEANU, t 1897, a fäcut compania din America de Nord
si cea din 77-78; apoi in viatä. : COLONELUL G. BOTEANU,
poet si publicist, etc.; Colonelif RomuLus si REMUS Bo-
TEANU, si Majorul Boteanu.

www.dacoromanica.ro
 BRAILOIÙ
(VALACHIA)

Familie din Oltenia ale caror vechi mosii ereall in jud.

unde Inca din al XVI secol stapaneail Vlädenii
s. a. Pentru aceasta mosie exista hrisoave domnestf
de la 1540, cand se vorbeste de jupâneasa Dobra i copiii
ei Neacsa i Neagoe; maT tarziti apartine Banulul Cornea
din familia Brailoilor.
Nu stim din documente care a fast parintele acestui
boer, a card figura importantd a rémas In istorie ; insa
mentiuni despre alti membrii ai acestei familii se gasesc
Cu mult inaintea lui.
Marele BAN CORNEA BRAILOIÙ, 1696, fost v. aga etc. t la
1705 si ingropat la mon. Tismana, alaturI de sotia sa
Stanca (t 1699). La inceputul domnieT lui Brancoveanu W.,
ca mare Ban al Craiovei, acest boer ja parte la toate ma-
rele acte din acele timpuri, dupa cum ne relateaza, cronicele
contimporane: Princ. Brâncóveanu primind de la aus-
triaci soli, cu stirea cä vor intra In tarà." (anul 1689), «tri-
mis'aill si Maria sa boefi soli la nemtT, anume pre Cornea
Brailoiti vel agd, si pe erban Greceanul vel loge& cu
mare jaiba i cu multä rugaciune ca sä nu vie In tara...»
etc. In anul unnator, ca vel paharnic, e insarcinat de
Vodä a opri incursiunile unor bande de unguri ce trecu-
sera peste munti. La 1695 Domnul primi de la Poartä
ordinul de a intäri si a apara cetatea Cladova din Serbia,
In vederea luptei cu Austria. AtuncI el, «de o . parte a
trimes porunca la Cornea Brailoiul vel Ban, la Craiova,
ca sa mearga cu tara despre Mehedinti, la cetatea Cla-

www.dacoromanica.ro
 85

dove', sä se. apuce sd o toed...» (R. Greceanu, Cronica, mag.

istor. II p. 218 etc.). Chiar In acest an fusese numit mare
Ban ; iar dupà ce isprävi repararea CladoveI, cum lice
Cronica anonimd, fu läsat cu comanda ostilor la Cernetzi,
ca ispravnic al lui Vodd. Tocmal cdnd sultanul trebuia
se intoarcd prin lard, el pdrasi toate orânduefile i fugi : «ni-
mic alt cäutat, mdcar un Selammalikim (salutare) de
la solul turc s'auzà, ci ail ineälecat pe cal si aü luat crangul
In cap...». Despre aceastá procedare a BanuluI, vorbeste
ca mirare cronicarul. (id. istor. v. V, p. 140). Dupäi pa-
cea de la Carlovitz in 1699, Domnul trimete soli la Cons-
tantinopol pentru afacerile téril, pe Banul Bràiloiü, spdtarul
MihaI Cantacuzino si Dumitrasco Caramaléu1; care avu
consecintd scutirea de tribut pe doi arif. La 1701 con-
duce pe boerif moldoveni refugiati la Focsani, impdedndu'I
CU Duca Vodd. (v. inca cron. pag. 291, 308 t. III). 0 solie
compusà in afard de dansul, din Cantacuzino spdtarul
Bun ea Grddisteanul, duse daruri vizirului cel noil la 20
Sept. 1702. In aceiasI imprejurare, in 1704 Banul Cornea
ja din noil drumul Constantinopolel, insotit de singur pa-
harnicul Stefan Cantacuzino, ca agentl ai Domnului pe
ldngd marele Vizir. (id. III, 335). Din misiunile marI si de
in credere ce i se del se poate vedea infiuenta lui
pe langd principele Brancoveanu.El avu 3 copii, despre
caff vom vorbi. Ca vel Ban (In 1695) zidi biserica din
VddenI unde sunt zugrAvitI ca ctitori Bràiloii, i unde a
maI fémas vechiul palat boeresc al Banulul.
Hrisovul lui Const. Basarab W. din 1710, cdtre Du-
mitrascu Bräiloitl pentru moii1e Preajba i Vddenil din
Gorj, spune cd. Banul Cornea a avut niste verI: Udriste
si Stanciul cu fiiI lor.Pe acestia in afard de actul citat
II maI gäsim i in altele. Ast-fel UDRWTE BRAILOIÙ, la
1712, a avut de socru pe jupAn Paicul din Stolojani
soacrd pe jupdneasa Fira. Udriste avu de fill pe BARBU
Br. (1712), serdar, i citat la 1719 in lista boerilor (c. II)
contribuabili din Gorj. (col. Hurmuzache, tom. VI).
Tot la 1719 sunt recunoscuti, printre boerii OltenI din
9

www.dacoromanica.ro
 86-

Gorj, contrib. In timpul ocupatiunei austriace a BanatuluI,

si fratele lui Udriste:STANCIUL Cu fiiI se1: STOICA i LE-
PADAT Briloiú, cari vin ast-fel nepoti de ver Banului
Cornea.
LuI STEFAN BRAILOID «cu fratii sel» carI sunt.dintre
boerii de cl. I din Gorj ; si FOTA Br. cu fratele seq...., ade-
veritI prin aceleasI liste din 1719, nu le putem sti inrudi-
rea cu precedenti.I.
Banul Brdiloiq in 1695, cumpérd mosia Deveselul din
Oltenia, pentru d'änsul, de la maI multI proprietari. Tot
el dd.rui mondst. Tismana, (la 1696) o candelä de argint
la o icoand. La acea monastire, unde erail ctitoff, fu in-
gropat cu urmasil
Copiii lui Cornea Bräiloiul ail fost: Barbu, DositeI si
Vasile. Probabil cd acea MARIA «flea lui BrAiloill», care
tinu pe ultimul din Corbeni, erea fica sa.
SERDARUL BARBU BRAILOIU, hitaiU1 fia al BanuluI. La
1690 erea al 2-lea spätar. Boer viteaz i iscusit, se distinge
mult in timpul venirei armatelor germane in tara, la a
cäror aducere a contribuit mult. SincaI (III 389): «Barbul ser-
darul Cornea si Bengescul cu altY boerI era cu foarte bunä
inimà cd.tre casa AustrieI, si se bucura de biruinta impe-
ratulul crestinesc...» (anul 1716). Tot el indemnd ca tru-
pele sà vie la BucurestI sà prindd pe Vodä Mavrocordat.
Golescu, Bäleanu i Bujoreanu, capul boerilor partizani
AustrieI «indatd aù scris carte la Barbu serdariul, indem-
nându-1 sá vinä, cà acuma e timpul ; carele in tainä tre-
cand Oltul prin päduri i grin pustietätI ca sä nu'l sim-
teased* cine-va, ail venit catanele nemtesti la Bucurestl in
14 Noembrie din anul 1716». (Sine. id. III p. 392). Mavro-
cordat fu trecut peste muntl. Venirea nemtilor pdrea o
fericire pentru tot poporul. Istoricul Del Chiaro raporteazä:
«tout le monde souhaitait l'arrivée des allemands pour etre
délivré des Turcs». Barbu Brdiloiul, mare serdar al osti-
rilor oltene, intretine o importantà corespondentd cu ge-
neralul Steinville, privitoare la ocuparea teriI. (v. Col. doc.
Hurmuzake tom. VI).

www.dacoromanica.ro
 87

Vornicul Radu Popescu In cronica sa, vorhind de sf5.-

tuirea boerilor principall, In privinta acesteI miscarI, nu-
meste pe Brailoiu : ctalharul cel mare Barbul Serdariul»
(p. 58 Cr. in mag. ist), arätandu'l ast-fel ca principalul cau-
zator al plecareI luI Nicolae W.El muri la 1718, si cei 7 copii
ai sél, primesc de la impérat un venit anual de 600 fio-
rini pentru meritele sale, dupé raport. C-teluI Dietrichstein.
DUMITRASCO, saú In calugärie : DOSITEI BRAILOII mona-
hul, fost vel cdpitan i consilier Imperial, ctitor al monastireI
Tismana ; e al doilea fiü al lui Cornea. Cel d'antaI doc.
care'l citeaza e din 1693, apoI din 1710 ca postelnic.
La anul 1714 e mare cdpitan za Cerneti. Indatä dupe
ocuparea Olteniel e nurnit Consilier imperial cu Gr. Vlasto,
Bengescul si Strambeanul. Un, raport in limba germana,
spune despre dansul : eMonahul Brailoiti este frate al re-
posat. serdar Barbu, ales consilier In fosta administratiune.
Acest barbat are Intelepciune i experientá, gata si iscu-
sit In propunerl i réspunsurI, i adevérat Oratorul in
acele sesiuni. Voevodul Nicolae Mavrocordat i-a Mph In
timpul precedenteI sale domniI multI banI pe nedrept,
apoI pe dansul l'a silit sa se calugareasca. Dar dansul
ar fi putut usor sà arunce haina de calugär, ca consi-
lier.... etc.»
El e zugrävit (1732) In biserica din VadenI, Impreund
ca tatäl sêú, cu ginerele séa Obedeanu i ca Brancoveanu
W. Muri la anul 1747 si fu Ingropat In M-rea Tismana,
uncle erea ctitor. Sotia sa erea Maria, fata BaneseI Mi-.
leasca. Impreunä, cu fratele sal, o multime de raporturi
contimporane il citeaza ca unul din cef mai cu vaza bo-
erI OltenT.
VASILE Br., fratele sal, se facu de asemenea calugar.
CopiI lui Dumitrasco (DositeI) Bràiloi aú fost :
TOMA BRAILOIU, boer oltean, citat la 1756. lnsurat cu
Maria fata lui George Contacuzino, Banul Crajovei sub
ocupatia Austriaca (1718), avu 4 copil: Stanca, care a
fost sotia Consilierulul Const. Obedeanu. IoNrrik Br. pos-
telnic la 1750. O altd fata care tinu pe un Manole; si

www.dacoromanica.ro
 88

MATEI BRAILOIUL, cit. In div. documente inainte de 175g

Cu fratele sal Ionità. Mama sa, Maria Brailoaica, v6duva
luI Dositei, traia Inca la 1758, cand un document o citeazd.
cu copiI el. (doc. mon. Tism la Arh. St.) MateI Bräiloiul avu
de sotie pe : Maria. El maI fusese vornic al judetuluI

In pomelnicul ctitorilor M-rei Tismana se gäsesc figurand

ceI de maI sus, impreuna cu alti membrii aI acestel fa-
- Färd a preciza In ce grad de rudenie se aflati intre
dan§iI, In decursul secol. XVIII, deosebite acte ne citeazà.
pe boeriI :
RADUL BRAILoiti, fost vel vdtaf de aproz1 : la anul 1735.
VORNIC In Oltenia. In judecata cu Fota Vladoianul (la
1753). (Doc. Academ. R.).
CONSTANTIN BRAIL01, biv-vel etrar la 1746. Citat cu mar
multi boerI Intr'un act. La 1719 erea In lista boerilor Gor-
jenI contrib. catre Austria.
DncuL BrAiloiu, are la 1747, In Martie, un alt pro-
ces cu boerul Fota VlAdoianu. (Arhiv. St.)
IORDACHE BRAILOID, mentionat In actul de stäpdnire
al unor mo0I ale mètuel. sale Stanca Obedénca, la 1757
(Doc. Academ.) Decl acesta este fiú al unuia din fratiI ace-
lei jupanese, probabil al lul Ionità sail Matei, aa dar nepot
de fiú lul Dumitraco Br. Consilierul.La acea data (1757),.
el erea incà foarte tank-.
CORNEA BRAIL0r0, al doilea cu acest nume, 11 gdsiin
ca boer Oltean la 1794.
SLUGERUL BRIimon.), poate vre-unul din cei de mar_
sus, se aflá in divanul Crajovei la 1783, cu retributia de
50 tal. pe lunà. (v. Ureche. Ist. t. I p. 252).
Polcovnicul GRIGORE BRAMOIÙ, la 1786, amintit ca
ginere al r6posatuluI polcovnic George Sdinoiti.
CONSTANTIN BRAn..ore, erea la 1748 boer ispravnic al
judetului Gorj. Pare cä fiul s'éti este Nicolae
Din lipsa de documente suficiente, n'am putut stabili fi-
liatiunea compleca intre fiii lul Dositei, cei de mai sus,
NICOLAE BRAILOHY, fost paharnic etc. Träia pe la ince-

www.dacoromanica.ro
 89

putul secolulul, i muri la 1856. El figureaza In niste

acte de la Tismana, unde iscdleste o listä de acte a mosieI
Deveselul. (1855). Fu insurat cu Zoe VlAdoianu. Avea
maI multe mosil In Gorj: CorbI, TurcinestI, Trestenicul, etc.
Din cAsätoria sa, a avut 6 copil George, tandr IOAN
Br.; Casia Rosetti ; Cleopatra, sofa luI Grigore Racovitd;
Maria Faca (div.) ;
CONSTANTIN BRAILOII) (1810-1889) OM politic ; fost ma-
gistrat ; Fpol profesor la facult. de drept, Ministru de ius-
titie, de Culte, si afacerl stréine. Meinbru in comisia cen-
trald. Vice-Presedinte al SenatuluI si Pres. al CamereI,
Primar al CapitaleI. Ocupà ast-fel pe rênd mad dem-
nität1 ale StatuluI. A fost cdsätorit In doué randurI, cu
Coralie Ghica cu Caterina Mosco; avand 5. copil
F10E : 1. Maria Berendei; 2. Zoe, cdsät. cu Florescu,
apoI cu Lens-Slätineanu ; si 3. Olga Duca.
ALEXANDRU Bràiloiú, n. 1851., cdsätorit CU Ma-
ria Boerescu ;
NICOLAE BR/ULM:, referendar I la malta curte de Comp-
tuff. Cdsätorit cu Maria n. Lahovary.
In Craj ova, e o altà ramurä a familiel, representatä prin:
ANTON BRAILOKI, fost prefect, senator, etc, avAnd fil. pe:
TEODOR Bräiloiii magistrat, cAsätorit cu... n. Glogoveanu ;
GEORGES' BRAILOICT cdpitan de cavalerie, cäsätorit cu Ana
Brosteanu; i NICOLAE.

www.dacoromanica.ro
 BRANCOVEANU
(VALACMA)

Familie, aflata In tara de la finele secoluluI XVII.

Originea e este o bransa din Brancovici, ilustra familie
princiara serba, al cdruI stramos legendar este BRAN, fiU1
luI Muntimer, résboinie serbI (sec. X).MLADEN VOIVODUL,
Cu care Incepe filiatia lor sigura, traia pe la 1325 si avu
de fiti pe BRANKO, senior al ()bride si sevastocrator, (1365), -
Dupe' batalia de la Cosova, urmasul lor, Voevodul LAZAR
BRANCOVICÌ fu decapitat.(Geneai lor de E. Picot. Columna Tr. etc.)
Dupé cum spune Fotino, inceputul Brancovicilor In tara
dateazá de la all despotului stefan, GEORGE BRANCOVICÌ,
care se eälugari sub numele de MAXIM, impreunà cu muma
sa Angelina, si trecu la 1507 In Valachia, aselandu-se la
mosia däruita de Radu-cel-Mare, care apoI ar fi luat nu-
mele BrancoveniI.
Legatura luI iflsä Cu BrancoveniI cunoscutI maI jos nu
o cunoastem ; iar documentele i cronicele romatie ne dad
pe primul dintre ei, In persona lui :
DAVID DIN BRANCOVEM, t la 1597, de la care urmeazà
generatia lor. El erea casatorit cu Maria, vara luI Mate
Aga din Brancovenl. (Dupe' docum. mosie IsvoranI,
Maria erea 'flea 1111 Radu postelnie, fratele Danciulul mare
vornic din BrancovenI, tatal luI Mate Basarab).David a
luat numele dupé mosia BrAncovenI, mostenire a Basara-
rabilor *). In 1577, e «postelnic din BrancovenI» inteun
act al al BanuluI Dobromir. Fiul luI David a fost :
*) Eroarea de a considera pe Danciù, care avea mosia B. ca Branco-
vean vine de acolo ca avea un fit, pe David postelnic, care träia la 1599,
deci nu poate fi identificat cu cel-alt David care deja murise (1697).

www.dacoromanica.ro
 91

PREDA MARELE VORNIC din BrAncovenI, care pe la 1656

erea vel clucer, si care a fost ucis de Mihnea, dupé cum
ne spun cronicele (magn. ist.) si o inscriptie din monast.
BrAncovenI : «pre Preda Vornicul ucis Mihnea Vodä In
casele domnestI din Tèrgoviste, nefiind vinovat nernica...»
El avu de sotie pe nepoata lui Matei V. Basarab. Gd-
sim intr'un document (Academie) ca Precla SpaltaruL din
Br. si sora sa STANA spdtdreasa ereail nepop lui Ivasco vor-
nic Golescu, avand o Intdriturd peste mosia GolestI. (1628,
Sept. 10). Preda Br. erea un insemnat boer prin. positiu-
nea í mal ales prin enormele sale averl, de carl se mi-
nunail contimporaniI. In 1658 semneazd ca mare Ban,
un document al Kretulestilor.
PAPA BRINCOVEANU POSTELNICUL saü Matef, fiul lul Preda,
despre care inscriptia de mal sus din mon. Brdncovenl ne
spune ca i cronicele mag. ist. 338) cd a perit masacrat
inteo revoltá a lefegiilor, esind din casele sale cele marl',
la poalele dealuluI MitropolieI de 41: «In dilele lqi Const.
erban, pe vremea ce s'ail ridicat Dorobantil cdldras1 ho-
teste asupra domnuluf lor i neamulul boeresc, atuncl
ucis pe Papa postelnicul, leat 7163 (1655)». Sotia lul a
fost Stanca Cantacuzino (t 1699); iar flú avurd pe :
PR. CONSTANTIN VODA. BRINCOVEANUL, ndscut la 1654;
comte ereditar al Ungariei In 1688; In 1689, la moartea luI
Serban Vodg, boerilil aleg Domn. Aplicdndu-se cdtre poli-
tica germand, dusmanii: séi Incepurd sa intrigeze la Con-
stantinopol. Printre acel adversariI erea ambasadorul Frantei,
de Castagnères; BrAncoveanu Insä scdpd prin marl sume.
La 1710 Poarta numind pe Cantemir domn al MoldoveI, Con-
stantin Voev. luptd contra acestuia si obtinu exilarea luI
la Chios. Mazeppa, Hatmanul Cazacilor aliatul lul Ca-
rol XII id denuntd Turcief ca partizan Rusilor. Cantemir
ludnd In acelas an domnia Moldovei, primi de la Tarigrad
ordin sd prindä. i sä trimeatd Portil pe Brancoveanu, de
oare-ce direct se cam temeail de puterea acestuia. Insd im-
prejurdrile se opuserd la aceasta, Brdncoveanu tocmal a-
tuncI se aliase cu RusiI Impreund Cu Cantemir.

www.dacoromanica.ro
 92

Vatind insä cá prevederile sale nu se realizad, reintrd

In interesele Portei, i spre a da Turcilor timpul sa se
reuneascd, propuse pacea Rusilor pentru a intarzia mer-
sul. Dupd rezultatele deplorabile ale campaniei de la
Prut, Petru cel mare, silit sà primeascd pacea, reintrd
In Rusia urmat de Cantemir, pe careil réspldti pentru ser-
viciile sale.
Brâncoveanu insd, cu toate serviciile pe cari le adusese
In 1690 PorteI, In résboiul contra Austriei, si cu toatd
patenta pe care o obtinuse de la Sultan in schimbul unor
sume enorme, care-I acead scdpat de pedeapsa capitald,
fu acusat, prins i dus la Constantinopol unde fu de-
capitat la castelul celor 7 tumuli, cu cel 4 fii al séI si
cu credinciosul boer Enache Vdcdrescu, (in ziva de 26
August 1714). La 1695 posedd titlul de principe al St.
apoi pe cel de cKnéz» de la Tarul Petre cel
mare, si de Altesd Serenisimd a republicei Venetziei.
Brâncoveanu avu 4 bdetl de la sotia sa Maria, fica lui
Anton W.: MATEI, decapitat In 1714 cu tatd1 i fratil séI;
CONSTANTIN II de asemeni omordt, insurat din 1707 cu
Ana, fata 1111 Ionascu vornicul Bals ; STEFAN al 3-lea
neinsurat; i RADUL cel mal mic, care luase pe fata lui
Antiob Cantemir. Legenda populard a transmis masa-
crul teribil al Brancovenilor, cu oare-cari miel variatii.
Ast-fel spune eà numai 3 feciori ad fost omoriti in loe
de patru; iar pe cel mai mic II numeste copilas, pe cdnd
erea un tandr deja format. Dupd ce vede ucisi pe sér-
manii séi fil, Brancoveanu al baladei aruna asasinilor o
imprecatiune, pe care ne-a pdstrat'o legenda populard
Trei coconi ce am avut, SA vé stergetl pe pAmant,
Pe tus-tref mi'i atl perdut! Cum se terg noril la vént !
Dar-ar domnul Dumnezeii Sä n'avetI loc de ingropat
SA fie pe placul met : Nici copif de sArutat!»
La urind cdnd e aproape dea insusi sfdrsitul, le zice :
Sá scitI ca-a murit crestin,
BrAncoveanu Constantin.
Ficele domnului Brancoveanu aü fost : STANCA t 1714,

www.dacoromanica.ro
 93

véduva lui Radu Beizadea, fiul 1111 Ilie V., din Moldova ;
MARIA maritata cu Constantin Duca V.; Ilinca, sotia lul
Scarlat Mavrocordat;_ SAFTA a lui Cretulescu ;toate mal
In varstä ca baetif ; apoi cele mai micl : ANcuTA, maritata
Cu Nicolae Rosetti; Balasa cu Manul Andronic, grec ;
SMARANDA Cu fiU1 lui Grigore Bdleanu.
Dintre toti Brancovenif nu scapase de cat fiul lui Con-
stantin II, in varstä de sapte ani, prin gratia vizirului, a-
nume: CONSTANTIN III BRANCOVEANU, mostenitor al drep-
turilor mosului sal. Fu cdsatorit cu Maria fica 1111' Toma
Chrisant Coslogeanu, ginerele spatarului Mihail Cantacu-
zen, de la care avu 2 baeti, Emanuel i Nicolae. La
1722 e Print al sacrului imperia roman ; cavaler al clasei
supreme a ordinului Constantinop.-Sf. George ; comte Pa-
latin etc.
EMANUEL BRANCOVEANU, comte de Ungaria i principe
al S-tului Imperia (1807), casatorit Cu fata boerului Du-
mitru Sturza din Moldova, care erea ginere lui Grigore
Voda Ghica. Emanuel Br. a avut 3 copii, si n'a jucat
un rol insemnat in tara.
NICOLAE BR/NCOVEANU, al doilea fid al lui Constantin,
frate cu precedentul, se casatorise in 3 randuri: 1. Cu
Maria Vacareasca, cu care avu un copil (f). 2. Cu fata
luI Radul Fälcoianu si 3. ,.Cu Eleaca Maruzi.
MARELE BAN GRIGORE Brancoveanu, lui Manole Br.,
lud de sotie pe Elisabeta Bals, pe a carei nepoatd Zoe
Mavrocordat, o adopta la 1820, neavand nici-un copil. El
avu titlul de mare Ban pe la inceputul secolului. f 1837.
Cele 2 surori-ale sale furd : ELENA, care tinu pe Banul
Bdleanu si Maria, pe Cantacuzino-Pascanu.
ZoE Mavrocordat, fica adoptiva' a lui Gr. Brancoveanu,
se casatori cu principele Gheorghe Bibescu, cu care avu
-4 copii ; (vezi Bibescu) din cari unul:
G-RIGORE BRANCOVEANU, fiai lui Voda Bibescu si al lui
Zoe, nascut 1827, fu adoptat de catre Banul Grigore spre
a continua neamul 1111 Brancoveanu. f la Paris in 1886,
el a fost cäsatorit cu Raluca fica lui Muzurus-Pasa, am-

www.dacoromanica.ro
 - 94 -
basador al Turcief la Londra. Din aceastä aliantä avu
un fiú i douë fice : CONSTANTIN, näscut 1875; Ana-Elisa-
beta cäsItoritä cu principele de Caraman-Chimay, i Ca.:.
terina, cAsätorità comtesd de Noailles. (C-te de Foras.
Les princes Bass. de Brancovan).
Armele concedate de imp. AustrieT, contin un om Calare
ca legionar roman cu spada in mänä, pe un cal alb, pe
fund azur ; pdmantul verde, si In värful spedei un cap de
turc. Coroana de príncipe al Imperiulul.

Despre colosalele averf de odinioarä. ale Bräncovenilor,

cari mostenite de Vodà BrAncoveanu desteptara invidia
Turcilor, care'l uciserà confis-carà bogAtiile, vorbesce
un cdlugär, patriarchul de Antiohia, Macarie, In cAlgtoria
sa (scrisä. de Paul din Alepp.): g.... Preda, ruda de aproape
a reposatului MateI Voevod ; el este cel d'äntäI din boerif
acestei térI, prin mostenire de la strébunI, i mosiile lui
sunt nemärginite, dupé cum véduräm Acest boer e
minunat de avut ; si n'are seamän niel In tara aceasta niel
(tirmeazd lunga enumerare a averilor misca-
toare).... Are o mie cind sute de ÇiganI robl, si se gice ea'
nimeni n'are atat.... Are o multime de monästiff, dintre carI
unele le-a clädit insusi, däruindu-le pe toate... Craiul Ardea-
lulul 11 iubeste foarte mult i il nurheste taal sé-ti, si se crede
cá el are multe mosi)" In acea tará... etc.»
Biserica principalä a monästireI BrancovenI e ziditä la
1632 de MateI Basarab, i confine mormântul s'éti. A
doua bisericA, din 1700, e clädità de Brâncoveanu W. si
in ea se afld portretele lui si a neamuluI ; precum
mormintul jupaniteI Stanca Cantacuzino, mama Domnu-
lui, al lui Preda si Papa Brâncoveanu.

www.dacoromanica.ro
 BRATMANU
(vALAcHIA)

Familie al carel nume deriva de la vechia ei proprie-

tate din jud. RomanatI : BratasaniI, pe care a posedat'o
In secolul XVII:
GHINEA MARELE VISTIER Bratálsanul (jis «Grecul» Saa
aOLARUL». Acesta venind in tará la curtea luI MateI Voda
Basarab, ajunse prin dibacia sa, in inaltele demnitatI ale
tériI, fiind vistierul mare al aceluI domn. Unele cronice 11
criticà foarte aspru pentru mijloacele ce intrebuinta la scoa-
terea birurilor, i pentru asupririle ce fäcea féril impreund
cu cel alt sfetnic al luI Mate', armasul Radu Vérzaru.
(y. SincaI, III, 78, etc.)
La anul 1648 el erea mare clucer ; iar la 1653 pieri ucis
impreuná cu Radu Vérzarul, de seimenii revoltaff in con-
tra lor si a DomnuluI ; fiind tarit la camp i apoI
(v. cron. anon, mag. istor. p. IV, 328.)
El casatorindu-se cu sora (?) lui MateI Basarab, capätä
satul Bratásenil, aproape de Olt in Romanati, unde pana
rémas ruine si se clice ca s'ají gasit o parte din
nepretuitele luI comorI, despre carI in popor sunt maI multe
legende. In comuna opa.rlita se afla o mándstire
nata', ce se 4ice a fi facutd de dansul, ca i biserica veche
din satul Dobrunul. (Odobescu. Antiq. jud. Rom. p. 26).
Prin cel patru fiI al* s'él, se trasera patru ramuff ale fami-
fiel, de carl vom vorbi pe rand.
VEL CLUCERUL MIHAI BRATASANUL, cel d'antai fití al
lui Ghinea, e citat in documente din 1668 si 1685, ca «Mi-

www.dacoromanica.ro
 96

hul logofétul», apoI (1682) ca vel pitar si clucer. El fusese

Insurat cu Calea fica DiiculuI spätarul.
Copif luI Mihu Bratasanul aù fost : RADU insurat Cu jup.
Grajdana; i BARBU BRkTA.SANU FOST VISTIER, de care vor-
beste cronica tériI. La 1690, Brâncoveanu trebuia sA facä
un vad pentru trecerea ostilor turcestI i gäsindu-se vad
la satul CostestiI, aú trimes pe Barbul Brafásanul vAtaful
de aprozI sá scorneascA tara, sä sue toate vasele in sus
pe Arges, pânà." la vadul acela.... » (mag. istoric II, 156). lar
la anul 1702,, BatAsanu fu trimes la-AdrianopolImpreuna
Cu Vergo Postelnicul, din partea DomnuluI, spre a dejuca
planurile pretendentilor Staico Merisanul i Preda Proro-
ceanu. FuI luI Barbu BrAtasanu aú fost
TUDORACHE, care avu un fifl GRIGORE Br., prin care se
stinse In secolul trecut aceastd ramura. Altul fu CONS-
TANTIN ; iar cel alt fia al luI Barbu : ARMASUL RADU Brbi-
asanu, pe care'l mentioneaza". Dapontes ca Vel-armasIn
luna Noembre, an. 1737.

Trecem peste ramura 1111 Preda, al doilea fiil al luf

Ghinea, de care vom vorbi mal jos, fiind cea actual.d.
Al treilea fecior al lul Ghinea erea :
Vistierul PAPA BRA.TAsANuL. Acesta insurându-se cu fica
unul boer Fdlcoyanu, avu un fiil : CONSTANTIN Bratasanu,
f. mare paharnic. Acesta a avut 0 el 8 fiI : CLUCERUL RADU
Batäsanu, a cäriff fica Maria tinu pe boerul Zdtreanu ;
IOAN ; i SlUgerUI NICOLAE BRA.TASANU.
Fiul luI Nicolae : IOAN Br. se cAsältori cu nepoata mi-
tropolitulul tériI Cozma, avand treI copiI:
SCARLAT (avu o fica". Aristitza, t necasät.), NICOLAE Br.
t
fost apitan, in Rusia, 0 apitan ALEXANDRU Bratasanu
insurat Cu Maria OgrAdeanu, cu care avu 3 copiI IOAN
Brdasanu, Catrina si Maria.

SpAtarul Dncu BRATAsANu, cel mal mic al al luI Ghi-

nea, se insurd cu Anita fata luI Mate BAleanu i avu in fiü:
PAHARNICUL DRAGHIC1 BrAtäsanu, prin al carul capiI se

www.dacoromanica.ro
 97

stinse aceasta ramurd ; anume : RADU BR. fiul sei (1740),

se cAlugäri sub numele de Filaret iar o fia a sa se cd-
sdtori cu boerul Prisiceanu.

Marele SPATAR PREDA BRA.T4ANU, fiUI 2-lea al luI Ghi-

nea e capul branseI principale, de adI, a familieI. El fu-
sese vel setrar, spAtar i vel Pitar sub Brancoveanu. La
anul 1689, acest boer Impreun'a cu Radu Golescu, che-
mard pe Logofaul Brancoveanu la mitropolie unde se
aflati boeril, i unde fu proclamat Domn Indatà,
noul domn trimese la Constantinopol pe Ghindea vornicul,
PArvu Cantacuzino, Brätäsanu i alti, mulf spre a face cu-
noscutd alegerea sa. La Intoarcere, vedem pe Bratä-
sanu, vel pitar, trimes sol la Nemtii caff intraserä. In tara
(1689), sä. negocieze cu dan§il Impreund cu Diicul Rudeanu,
Constantin Stirbey slugerul si Cornea BrAiloiii. (v. magazin
Istor. II, 132, 134, 140).
El erea insurat cu jupâneasa Ilinca Filisanca, cu care
avu doI copil : o fatà, sotia luI Const. Strambeanul, i fiü:
Vel PAHARNICUL SERBAN BRAT4ANU, fost si mare setrar,
la Inceputul sec. trecut, etc. CeI treI fif ai se: Constan-
tin, Preda i Diicu, la 1734 vând mosia lor Jeblenita, Con-
silieruluI Ilie tirbei. (doc. part. Arh.) CONSTANTIN avu un sin-
gur fia, IORDACHE sail' George, a c'drui ficb." Ruxanda tinu
pe DräghicI Dobriceanu.
Dllcu BRAT4ANU, al treilea fiú al Iul Serban, se insura
Cu Balasa fata luI Vasile Z'areanu i avu fil pe posTEL-
NICUL IOAN BeaTásanu. Acesta e tat61 luI BANICA i al lui
CONSTANTIN. Acesta din urmd avu 2 fiI, t In dilele noastre,
stingand ast-fol bransa luI Diicu : NICOLAE casätorit cu o
Dobriceanu si STEFAN Bràtäsanu.
VISTIERUL PREDA BRA.T4ANU, (pe la 1740) fiul luI
tan, din càsätoria sa cu Balasa fica luI Vasile Golumbeanu,
dintr'o familie boereasca din Crajova, a avut patru fiI ;
din carI : GrirrA Biltäsanu muri falat de Turd ; iar cel
altI : Ion, Barbu si Constantin deterä fie-care nastere la o
brans6 (actuale) :

www.dacoromanica.ro
 9$

I. IoNITA. BRATAANu, ce! mare, Insurat cu fata luI Gd-

nescu, a avut pe : NICOLAE Br. (sotie Uta Racoviceanu)
care n'avu baeff ;
DiNcA. (Constantin), a cdrul sotie efea Stdncuta Bak--
cioaica, de la care avu un fid :
GRIGORE BRA:r4ANu, proprietar In Romanati t. Cdsätorit
Cu Zita Mdinescu din Crajova a avut 2 fete 0 un fiti :
Caterina cdsät. Cu C. Andronescu, Smaranda cu Col. D.
Cdlinescu, GEORGE BRA.TA5ANu, f. cb."pitan In armatd,
proprietarul mosieI Gorgani din RomanatI, etc. Decedat
la Crajova 1895. Cdsätorit cu Alexandrina n. Butculescu.
II. BARBU BRATA$ANU, vistierul, al doilea fia lul Preda,
se Insurd cu Maria fica slugeruluI George Rätescu i avu
2 copiI :
CONSTANTIN BRITA.§ANU (sotie Sevastita Letu), a avut
patru fif : GEORGE, NICOLAE, CONSTANTIN, i GUTÀ BRA-
TA$ANU, fost 0 actual senator, etc. Cdskorit Cu Maria
Gdrddréanu; Are 4 fice §i 1 fiú: GEORGE.
Pitarul TOMA BRAT4ANu, insurat cu Ana Sdme§escu
a avut 2 fii ; IOAN TOMA BRATA$ANU, la Caracal (eds.
cu Zoe Teohari t), Are 3 fii : TOMA oficer, CONSTANTIN si
IOAN. BARBU BRATA$ANU, al doilea fia al lui Toma are
3 fice §i un fiii, Trajan.
III. CONSTANTIN BRkTA$ANU, al treilea fiú a1 vistierului
Preda II, s'a cdsdtorit cu o Birseascä de la Crajova, având
pe fiul s'éti :
GEORGE BRATA.§ANu, care insurat cu fata luI Dumineck a
avut doI bdetI :
IoAN Brät4anu, cdatorit cu Vasilina Brusescu, al
cäruI flü (act.) e IoAN Brätd§anu:
lar PAVEL BRATA$ANU t, mare proprietar In Roma-
natI, se cdsdtori Cu Elena fica Bene§, i avu cincl
fil (actualI):
PAVEL BRATA$ANU, deputat In m. multe rdnduff, mare
proprietar, etc..- IOAN Brad§anu, cdpitan,
Brdtdsanu, inginer,cdpitan ANTON Brdt4anu,
TANTIN Brätäsanu.
0
ALEXANDRU
CONS-

www.dacoromanica.ro
 BUCANU
(VALACHIA)

Documentele ne releveazd pe BARCEA logofétul din Buc-

sanI, pe la anul 1592. (Odobescu A. R.). O aka' serie de
acte dintre I.590-1615, ne vorbeste de Dragul, i copiii
Neagu i Caplea cu mosia lor, caff par a fi boerI din aceastä
familie.
BARCAN DE LA BUXIANÌ stolnicul, e renumit prin revo-
lutia ce Incera, a face cu boeriI in potriva luI Radu Mih-
nea la 1611-12: «lar un boerid mare, anume Bdrcan vel
stolnic de la Merisanf, ear de mosie se trAgea de la BuxanI,
el cdlcd jurdmântul, i cu ansul Inca i altI 8, cd fdcurd
svat In tainä ca sá omoare pre Radu Vodd i sà ridice
domn pe MihaI cdmdrasul, pentru impresurase cu o
multime de grecI... lar Radu Vodd prinzand de veste, In-
data porunci de'i prinserd, i porunci de'I täid pre tof...»,
dice Cronica anonimd (t. IV, p. 306 m. ist.), care sustine pe
domn. Acest boer avea Inteadevér o mare Insem-
nRate prin neamul i demnitatea sa, care vedem ast-fel cà
se allà printre boeril de frunte Ina pe la 1600. Fdcand o
observare, credem cá Barcan marele stolnic, e acelas cu
Barcea de la 1592, pe atund fàrà demnitate, ci simplu no-
- (v. Iterisanu).
Borcan marelé stolnic, avu un lid:
STAICO PAHARNICUL BUXIANUL, cfilll lui Barcan de la Bu-
xianI» cum dice Cronica tériI, când enumerá principalil par-
tizani aI luI Gheorghe Bdleanu, la ivirea faimoasei rivali-
tast intre Men' i KretulestI etc., In dilelele luI Antonie
Voevod (1669).
La venirea lul Duca Vodd, acesta trimese Inainte In tara

www.dacoromanica.ro
 100

sä anunte, pe Constantin slugerul, fiul logofkuluI Stoica

Ludescul, care insà fu prins de partida Bälenilor, intre
carl Radu Nästurel si Staico Buxianul, si pus in butuci,
creciênd c5. spunea minciurif. Auclind cA inteadevér vine
Duca, ei fugird peste granitä. qiar Radul Nästurel i cu
Staico aù fugit la munte». etc. (pag., 13, V; mag. istor.).
Boerul VINTILA BUCSANUL, Impreund Cu sotia sa Dumi-
trana Buiceasca, sunt ingropatI améndoI la mongstirea din-
tr'un lemn (Vélcea), Träia cam pe la 1640-50.
PREDA BUXIANUL marele Logofét, pieri In lupta care se
dede la asediul cetäteI Leva, de Turci, ajutatI de domnil
românI, In contra Nemtilor : catuncI ad pierit i Preda
vel Logolaul Buxianul i Ivasco Cepariul, Constantin Vér-
zariul vel paharnic, i alp' multi», 19 Iulie 1664. Croni-
carul çlice cà «perirea acestora aii fost osanda de la Dum-
nedeil trimisd», pentru cä. fuseserä uniff cu Grigore Vodä
cu Stroe Vornicul contra luI Constantin Cantacuzino,
la uciderea acestuia.
VENTILA CAPITAN BUXIANUL, fost peste Olt mare cäpitan
de margine, iscäleste In 1717 din Sibid scrisoarea boeri-
lor munteni refugiatI, cätre Principele Eugenia de Savoia,
cerand ajutor contra Turcilor ; Impreund cu Golescu,
laceanu, Baleanu, State Leordeanu, Kretzulescu, etc. In
Septembre acelas an, tot boeriT refugiatl scrid o altd adresä
cu noul cereff. El muri la 1718. (Hurmuzache. Doc.
tom. IV. p. 193, 199).
In lista boerilor muntenI, trimeasä de Tige luI Steinville
la 1719, figureaz6 CONSTANTIN BUXAN Logofét. (id. p. 242).
In decursul trecutuluI secol ad maI existat boeri des-
cendentI din aceastä familie, insä rriai cdzutli retrasi de
la boeriile Inalte, de alt-fel ca multe din familii carI In
timpul nostru d'abia ail maI pästrat o amintire din tre-
cutul lor, dac5. nu de loc.
Nu credem ca azi sA maI existe urmasI directI al a-,
cestul neam, de si nu putem afirma lucrul In mod sigur.
Une-orl (In secol. din urrnA) zis si gBiltenevstI».

www.dacoromanica.ro
 BUDW1'EANU
(VALAcHiA)

Familia Budisteanu, una din vechile familiI boerestI pà-

mântene, e originará din judetul Arges, comuna Budeasa,
de pe malul stâng al riuluT Arges, aproape de PitestI.
La 1786, trdiati la mosia lor pdrinteascA, treI frati Bu-
disteni i anume, Ràducan, erban i Nicolae. Descenden-
tif acestora, linie bdrbäteasca astäzI In viatd, sunt :
Din RADUCAN BUDI§TEANU, prin fiul Séa CLUCERUL ION
Budisteanu, se trage : Constantin I. Budifteanu. ApoI
fratil Budisten1 Dumitru, Nicolae 0 Ion, copil aI cà."pita-
nuluI Dumitru Budiqteanu; precum si un alt ffil al a-
cestuia, anume Majorul Pavel Budilteanu.
Din ERBAN BUDI§TEANU se trag : Colonelul Alexan-
dru Budiqteanu, fost senator, etc., care din casatoria sa
Cu Ecaterina nAscutä c-tes4 de Rosetti, are .treI fiI: Du-
mitru, Alexandru §i Radu Budisteanu ; Generalul Cons-
tantin Budiqteanu, fost Ministru de résbol, etc. si L-t.
Colonel Nicolae Budifteanu, câtesi treI fratI i copii aI Ser-
daruluI Alex. Budisteanu, fiul luI erban.
Din Ghiorghitel Budisteanu, un alt copil al lui
ban descind Manole i Gheorghe Budisteanu. Tot din
erban se ma): trag i TREPTENII din judetul Arges, care
mi tarlig a luat acest nume dupé mosia lor.
IlI. Din NICOLAE BUDI§TEAND se trag fratiI : Constantin,
Gheorghe i Nicolae, fiI luI DRAGHICI Budisteanu, unul
din copiii luI Nicolae. Constantin Budisteanu are trei bAetf,
Petre, Nicolae, 0 Cicerone. Tot din Nicolae se trage'
Lt. Colonel Ion Budifteanu.
Dinteo altä spitä a Budistenilar descinde cdpitanul Ni-
colae Budisteanu, fiul luI ION Budisteanu din comuna GA-
vana, judetul Arges.
10

www.dacoromanica.ro
 BITHU
(MOLDOVA)

Veche familie moldoveneascd, pe care o gäsim In istorie

din sec. XVI; si care joacd mare rol In al XVII.
VISTIERUL Buxus, dui:a nume Dumitru, Il aflärn cum
ne aratä letopisetul, mergdnd la anul 1631 cu altf boerI
la Constantinopnl, spre a protesta contra numireI de domn,
a lui Alex. Ilias; 1mpreunä cu Costin postelnicul, Logo-
fátul Basotd, Spatarul Ureche, Hatman Savin si Vasile
Lupu vornic. Apoi In 1633 complotézd contra acestuI domn,
detronându-1. Dumitru Buhus muri la 1647, si mormântul
sal acoperit cu o piatrd, se afid la mAndstirea Crivestl.
Intr'un document din 1621 (Acad.) August 24, se vor-
beste de GRIGORE BuHus, care se 1mpacd cu Dumitru
Buhus, In pricina unuI tigan. Acesti doI boeff erail fratI
1mpreund ; iar fml visteruluI Dumitru, erea
Marele LOGOFIT NICOLAE BuHus, pe care 11 Intalnim In
numerése documente.
In timpul luI Vasile Lupul, pe cdnd erea In Moldova Ca-
zacul Timus, se aflail ca zdlogI la Hatmanul Cazacilor, ne-
pohl Vasile W. csi den fecioriI de boierl de tara, Ni-
colae Buhus si Ion Prdjescul ...» (Let. I, 322).
Acelas domn, cdtre sfdrsitul domnief, trimete pe Nicolae
Buhus, acum Jicnicer, cu altI dol boerI sä prindd pe Stefan
pdredlabul de Soroca i s54 trimeatd legat la Hotin ; iar
apol sä meargd cu totI la Hmil Hatmanul. An. 1653. (Miron
Costin I. 326), Mai tdrziil, e mare Logofdt al MoldoviI,.sub
maI multI domnI. Rudd aprópe cu dinsul a fost :
HATMANUL ALEXANDRU BUHUS, care erea titrat ca vel

www.dacoromanica.ro
 103

pitar la 1668; iar la 1670, 1676, 1680 ca Hatman. In anul

1669 venind pe tron Duca W, cherub-. pe Buhus care era
fugit In Valachia, i Il trimese cu tätarii contra faimosuldi
Serdar HAncu, la EpurenT, unde acest din urnià fu invins
prins. In timpul domniel lui Dumitrasco Cantacuzen
regdsim ca Hatman, luptând contra Nemtilor la Podisoara,
langd Suceava (1674): «pe NemtI lovit Buhus Hat-
manul si &and 'Ayala" in tabar5 la loc larg, aú ucis calul
de sub Hatmanul, i cäzénd Intr'un rdzor cu fata In sus
asa a näv'álit Nemtii numaI ca ia»... Decusarä capita-
nul scotându'l din Invällmäseald, el incalecà din mil
mal dat nävalä, cum lice letopisetul, si aü rupt ta-
b6ra Nemtilor In cloud, si ati pierit cAti-va, si pre multi:
luat viI trimes la Dumitrasco Vodd; pentru care
isbandä, In mare cinste erea Hatrnanul la Dumitrasco W.
vestit nume avea la Turd». (Letop. Cog. III, p. 14).
La 1685, Duca Vodä In a treia domnie a sa, intorcén-
du-se din Transilvania, unde fugise de PetriceIcu si de
Cazad, i afland c5. la TecucI e o oaste comandatà de
Häbäsescu, trimese pe cumnatul sèü Hatmanul Buhus,
care o risipi. In urmd insd Duca fu prins, iar Buhus d'abia
schp5.. Cu 7 anI Inainte, la 1678, Antonie Roset V. fiind
detronat de Vizir, care se afla in tara, acesta «ail pus cai-
macam in scaun pe Ghenghea Vornicul si pe Sandu Bu-
bus Hatman». (N. Costin II, 16). Acest viteaz si mare
boer, s'a ilustrat mult in istoria Moldovei pe timpul
Cronicarul Neculce zice «c5, nimica nu i s'aii ales de casa
lui si de feciora lul». (let. II, B).
Tafail sat' era SANDU BuHus, care- de asemenea fusese
}Tatman ; iar mama sa erea Dafina, In urm5. sotia 1111 Dabija
Vod5.. Cu Buhus, ea mai avusese Inca doI copii NASTASIA,
sora Hatmanuldf Al., care se cäsätori cu Duca Vodä, pe
când erea vistiemic ; i fratele el : LUPASCO BuHus Spata-
rul, despre care citim in cronic5.: (Neculce, II p. 192).
«Dabija avAnd un fiastru al s'éfi, fäcut de Doamna Dabi-
joaia cu Buhus ; rácut'ail mare nunt5. In curtile domnestl
cu acel fiastru al s'ell Lupasco, care acel Lupasco ail a-

www.dacoromanica.ro
 104

juns pe urma Spatat mare In tara munteneasca, §.1 aù luat

o fata a luI Iordaki vistierul Cantacuzino».
ELENA Buhu§ erea sotia luí Manolaki Rosetti.
Un CONSTANTIN Buhu§ e märturisit de documente
la anul 1641.
Vel clucerul loN BuHus, al carul grad de rudenie cu
Hatmanul nu'l cunoa§tem, traia In jurul anuluf 1700. Din
1689, are un hrisov domnesc pentru intarire de posesie.
Mai pe urma devine mare logorel al MoldoveT, in care rang
Il afläm la 1710, in timpul domnief luf Nicolae Mavrocor-
dat, care'l insarcina impreuna cu Ion Paladi sà facà ve-
rificarea visterief, neglijata de Georgita Apostol vistierul.
O data cu detronarea luf Nicolae Voda, Buhu§ fu arestat
de Iusuf aga ce venise cu mazilia, pentru neachitarea
until bir vechiii, dar el fugi din vistierie unde erea Inchis,
scapand ast-fel de a fi dus la Tarigrad.
NICOLAE BuHu§, care credem ea e fiul precedentuldf,
erea mare Logofét al Moldovef la 1757, cand 11 gasim adesea
in divanul domnesc ca marturie In diferite acte.
Familia se continua pana in secolul nostru, stingandu-se
prin ultimiI 2 descendentl aI el :
«MATE! BuHus, c,lice Boldur Latescu in adnotarea opera
luI Cantemir, cel de pe urmä din acest neam, stins
In zilele noastre».
VORNICUL DIMITRIE BuHur§, ultimul membru al acester
mari familif, nascut 1806, -I- 185.. Epitaful séú, facut de
Costache Negruzzi, §.1 sapat pe piatra tombala, zice :
«Din nobila tulpinä., famine slävitä,
Romän adevärat,
lEil singur rämäsesem, cänd moartea cea cumplitä,
Cumplit m'a secerat.
«§i visa Buhuseascä uscatä se reteaza
De-acum de pe pämänt...».
TotusI din ramuff indepartate ale familie, mai exista.
asta-if descendentI in Basarabia.

www.dacoromanica.ro
 BUICESCU t
(VALACHIA)

Veche familie, care in al XVII veac posedà intre alte

proprietatI, mosia din 135nestI, etc. Ortografia numeluI o
gAsim variand chiar in cronicarl, une-ort: «Boicescu», alte
ori «Buicescu», care pare forma cea veche.
DucuL SPATAR, boer insemnat de care vorbesc si cro-
nicaril MoldoveI, s'a ilustrat pe la 1652, fiind Ina' tartar
«si in mare cinste la MateI Basarab». Ast-fel cronicele
(Anonyma val. si M. Costin), ne vorbesc cu prilejul urcAreI
pe tron a luI Gheorghe stefan, de: «Diicul spAtarul mun-
tenesc al luI Matel V., ce se ispitea s'a' fie el domn», care
fusese trimes de Mate sà." ajute luI Gheorghe pentru ocu-
parea domniei, in contra lui Vasile Lupu, lucru ce reusi.
(1653).
El luase parte la multe din luptele luI Mate W., dand
probe de o mare valoare si vitejie. La 1654: cdupd ce ail
sezut Constantin Vodd in scaun... se dice cd ail lost tra-
gAnd radejde de domnie si Dicul spatarul, c'druI unit' din
prietinil se facandu-I de stire c5, moare MatheI Vodä, in-
datà ail 'James de la BuicestI, de ail venit, iar cand ail
sosit el, Constantin s'ail fost pus in scaun Vod5....» (§incaf,
ILI, 97).
Din aceste ambitiunI ale sale, si din vaza ce avea, se
vede cá familia sa crea insemnatà prin vechimea si pute-
rea eI. Diicu fiind vel clucer, pieri ucis de Mihnea III la
anul 1658. (v. Comaneanu). Dupä cum ne aratà documentele,
fiul mareldi spatar Diicu, crea
PAPA BUICESCU, biv-vel paharnic si comis, citat ast-fel

www.dacoromanica.ro
 106

la 1687.---Dupa asvarea pe tron a lui Serban Cantaeu-

zino Voev. aceste vremI si Papa Boicescul unin-
du-se cu catI-va boerinasI de aI tärei, s'ad dus la Odrid
sa parascà pe erban Vodä"... i mergand Papa Paharnic
la Viziriul, cate ad stiut le-ad zis, dar ad biruit baniI (lul
Voda."),, si l'ad dat legat si pe el si pe ceI altI de dus
la Serban Voda; si pre Papa l'ad ertat (ad den porunca
vizirului, ad den ruga.ciunea sororil luI, Marina Filipeasca)
si Pad lasat viù, iar pe cei-l'altI omorit». (Const. clpi-
tanul. Cronica, mag. istor. II, 32).
Sotia sa erea Dumitrana Buiceasca, fiica lui Pand Spa"-
tarul Filipescu i nepoata lui Manaila postelnic din VA"-
lenI. Inteun act din 1690, Papa e citat cu fiul DucuL
BOICESCU, care ca i mosul sal' e spatar la anul 1700.--
Fiica sa, tinea pe Vintilà mare cdpitan de margine, t la
1718 (Bucsanu).
PAUNA. Buiceasca, fiica luI Diicu, a fost sotia lul Drä-
ghicI Cantacuzino. (Geneal. Cantac.).
Nu credem ea' aceastal familie originara din Valachia, unde
avea proprietate Buicestiï, sà ail:a o legätura cu familia
boereasca din Oltenia: «BoIcEscu», cunoscuta din secolul
trecut si din care sunt azI urmasI, ci ea a dispärut Inca.
dupa. 1720.

1) Adrianopole;

www.dacoromanica.ro
 BUJOREANU
(VALACHIA)

Un' SARCHIZ DE BUJORANÌ, traia Inainte de anul 1608 In

ilele lui Radu Voevod, duk cum aminteste Un hrisov dom-
nésc. (act. Archiv. St. B.).
Patru generatiunI ale acesteI vechI familii, dup.6 cum se
vede originará din iudetul Vélcea (Oltenia), se pot stabili
prin ajutorul documentelor, «a cheval» pe al XVII i XVIII
secol :
SERBAN BUJOREANU fost mare vistier, spatar, apoI MARE
BAN, 1716. El crea insurat cu jupaneasa Elinca Brata-
sanca, de la care avu un fir'. Una din mosiile pe cari le
stapanea dansul, crea Pausestl, duk care adese ori el se
numesc pe langa BujorenI si: Pausestf. El e iscalit In
multe documente ale divanuluI ca vistier 1689-1716, apoi
ca v. Ban. 1716 : Mavrocordat trimese stire In tara ca vine
domn, randuind caimacami pe MihaI Cantacuzino, Radu
Golescu, spatar Dudescu i erban Bujoreanu. Putin duk
acea, boerii OltenieI inchinandu-se cu toff locuitoril, arma-
telor germane : «Nicolae \Todd aulind acestea, aú trimes
pe Bojoreanul si pe Obedeanul sa se nevoiascd, cum slice
cronicarul, ca doara ar putea despldti pe Romanii de peste
Olt de catre nemtI, si multe pagube i nevoI facea oame-
nilor, ca. pe Banul Bojoreanul prins In catänI de la
BrancovenI dus panä la ZatrenI, de acolo sapand,
venit la Domnul... Vodd se Intrista si se mira, ce va sd
faca, nestiind ca Bojoreanul, Golescul si Baleanul i altil,
sunt carl fac acestea, ca sá dea tara in mana nemtilor».
(§incal III, 389-91).Duk aceasta urmà ocuparea defini-

www.dacoromanica.ro
 108

tivd a Olteniel, al cdrel istoric e cunoscut. (v. Golescu,

Obedeanu, etc.). Banul Bujoreanu a murit probabil
putin dup6 acea, de oare-ce erea foarte inaintat In vérstd.
Radu Popescu rezuma, In modul séú, ast-fel actiunea boe-
rilor cu Austria: «...o seamd de boiarI... fiind capete : Ra-
dul Golescul, Grigore Bàleanul, erban Bujoreanul, ala
tras si pe alti boerl In partea lor i a5 facut o cetisoark
Inceput a se sfátui, sfaturl vrednice de ris, adicd cum
sà Inchine el tara Impératului nemtesc, i sd ceard Domn
pe Iordache Beizadea, feciorul luI Serban Vodd. (Canta-
cuzen), care se afla sub protectia nemtilor...». (Cronica; mag.
istor. IV, 95).
Un nepot de frate al Banului, erea PREDA (Buzuranul»,
cum 11 numeste raportul continând lista boerilor olteni din
1719 (din Vélcea), cu dare benevold catre Austria.
Fiul lul Serban Banul, a fost, din jupaneasa Tunca:
RADU VORNICUL BUJOREANU, 1735, numit i Clucer R.
Pausescub cand avea acest titlu. El erea Insurat cu ju-
paneasa Mihalcea, sotia luI Tänase Särdcinescu, care apoI
deveni : calugdrita din BujorenI, Marta (doc. m. PausestI.
Arh. St. B.)
Fullor : DIMA i MIHALCEA, sunt citati Impreund Incd din
anul 1697, In tineretea lor; iar al treilea :
CLUCERUL TANASE Bujoreanul, zis si «Pdusescul», de care
vorbeste Cronica sub Brancoveanu, avea mosie In Pau-
sestil din Vêlcea, i sotie pe jupdneasa Aspra. Fata lor :
Jupanita STANCA erea copilla anu11714.(v. magas. ist. II, p. 151).

Boerul DRAGHICI BUJOREANU, amintit la an. 1740, fiind

insurat cu fata luI Pdrvul Pdianu, a avut de fiü pe :
MIHAI BUJOREANU, dovedit de asemenea la an. 1763.
Clucereasa LUXANDRA BujoREANCA, e citatä la 1794
(August etc.) cdnd cere prin o jaiba de la Vodä Moruzi ca,
o «scoald pentru Invétätura copiilor de pomand, la o mosie
a dumneael TdrasestiI, ce este In jud. Ilfov si care
fusese Infiintatd de un mos al el', sà primeascd un aju-
tor i scuiirI de la domnie, mentiondnd cd : eScdpdtand

www.dacoromanica.ro
 109

neamul dumneaei, n'ati putut sá o mal tie, i ap.

prapädit». (V. Ureche. Alex. Moruzi V. p. 264).

Asta-gil maI exista ca descendentI al acestuI neam, ce

odinioara a jucat un rol In tara :
IOAN BUJOREANU, n. 1834, fost Director i sub Director al
ImprimerieI StatuluI, vechiü magistrat i publicist, autorul
Insemnatulul uvragiù : «Colectiune de legile vechi i noul ale
Ora», i alte lucrari, etc ; i fratele séù, Majorul Bujoreanu.

www.dacoromanica.ro
 BUZESCU t
(VALAcHiA)

Ilustra si veche familie, a cdreI originä se leaga de Ba-

sarabI, inainte de secolul XV, In care sunt cunoscuti. Incd
de pe atuncl erea in mare spleudoare i cu mare tre-
cere la domnl, cu caff se inrudeail ca BasarabI.
Italianul Ciro Spontoni, contimporan cu eel treI Buzestl,
spunea ca descindeail din familia italiand Strozzi, care ar
fi emigrat In evul mediil din Italia. Aceastä afirmare erea
insd o simplä fantezie, neintemeiatd pe nimic.
«Mosia Dragoesti cu 45 alte trupurI de mosiI i cu ti-
ganiI, ail fost de bastind ale Buzestilor, de la strémosiI lor,
de la Jupäneasa Neaga, fica luI Duduc, si de la fiul sea
Manea Ghizddvetiu i de la sora lui JupAneasa Dumitra
Vladaia, Inca din gilele Domnilor celor vechI, de la
Vlad Voevod, fiul luI Vlad W....» etc. (v. Odobescu; Antiq. j.
R. p. 149) ; pe la 1488.
La anul 1518, gäsim pe MARELE bAN VLAD BUZESCUL
«ce värsa sangele pentru tard», si care primi de la
Neagoe-Vodd satul Crucea. El incepu zidirea monästireI
CAluiul din Jud. Romanati (pe la 1520), impreunä cu fra-
til S.61 DUMITRU PARCALABUL i BALICA SPATARUL, dupe'
cum se vede inteo inscriptie. Aceastä inscriptie e d'asu-
pra useI de piaträ a advonuldf, sculptatä. In slavoneste Cu
litere de 6 cm. si incepe : «Cu voia Tatälul si Cu ajuto-
rul Spiritulul &Ant. Amin. Eatä dard eú robul Stdpanu-
luI met]. Isus- Christos ; jupan Vladul Banul, cu fratiI
jupan Dumitru Parcalabul i Balica Spatariul, inceput'am

www.dacoromanica.ro
acest Sant locas in qilele luí Basarab Voevod, i dupé
aceia a fost parasit multa vreme » etc.
Vlad Banul, impreuna Cu fratii se, sunt printre ctitorii
acelei mondstirr.
Din anul 1517, se pästreaza un chrisov al lui «Ito Basa-
rab Voevod, fiul bunului Basarab Voevod», prin care Vodd
da mosia Caluiul de sus, cata erea partea Albului, de
mostenire lur Vlad, Dumitru i Balica, sa le fie si urma-
silor lor.
Chrisovul e iscalit ca intai martor, de Banul Albul (Ba-
sarab).
Banul Vlad Buzescul avu un fiti, pe ARMA§UL RADU Bu-
zEsCuL, care e tat51 celor 3 celebri fratr Buzestr din tim-
pul luí Mihai V. Aceasta se citeste i in urmarea inscrip-
tier de mai sus a fiilor se:. ...«pana am ajuns i et/ robul
lur I. C. Jupan Radu marele Arma i cu fratil mei Jupan
Preda Spatarul i Stroe postelnicul, nepotil lui jupan Vla-
dul Banul i fu lui jupan Radul fost mare arma, vézuf am
acest locas neispravit, de aceia noi am ridicat acest hram
In dilele prea cuviosulur... 10 Mihnea Voevod» (1588).
Clopotul monastirei Caluiul poarta o inscriptie at-Rand
ea fusese facut de Radu B. In acelas an.
PREDA MARELE BAN BUZESCU, fratele mai mare din cei
trer faimosr Buzestl, carr joaca un mare rol printre boerii lur
Mihar Viteazul. Nascut inainte de jumét. secolulur XVI,
t la 1612 In urma fratilor se, fusese in ultimul timp, mare
Ban al Crajover.
De obicei, cand Mihar pleca in expeditir, e/ era lasat sà.
administreze tara in lipsa Domnulul. Ast-fel se intampla cand
Simeon Movild usurpä tronul viteazului principe in 1601
cand Buzestii rémasi sà carmuiasca tara, gonesc pe
acest domn. Dupé moartea luí Mihal el sprijina cu cre-
dinta pe Radu erban.
Pe cand bandele Tdtarilor pustiaii tara sub acest din
urmä, se deter& mai multe lupte. Intr'una din ele se dice
ca unur din Buzesti, Preda dupé unii, omori inteun duel
singular pe fiul hanulur Tätäresc Gherai, castigand ast-

www.dacoromanica.ro
 112

fel lupta. Poetul Bolintineanu a versificat acest frumos

episod In poezia «Freda Buzescu». Dar fiind si el ränit
i s'a tras moartea, cum cilice : «Ci Preda Inch s'ail
ränit la cap si venind la Brasov sh se vindece, aù murit,
fiindu'I rana nevindea.cioash....» (II, 497). Fondul mortel
e adev'erat, ilisä nu Preda, ci Stroe e cel care a fost eroul
acesteI lupte. Sotia BanuluI Preda a fost Catalina.
RADU MARELE CLUCER BUZESCU, fost mare spatar, cel maI
vestit dintre fratI. La 1575 fusese vel postelnic ; la 1588
Spatar. Ca general Insemnat al luI Mihai e trimes, In
deosebite Imprejuräri sä. apere tara. La 1593, Impreunh
cu Banul Udrea Bdleanu i cu 6000 ostenI aI Olteniel,
trecii In Ardeal pe la Turnu Rosu spre a Inthlni pe Mihal.
La 1595, Inainte de faimoasa bätälie de la Chlugäreni,
el merge cu Stroe Inaintea hanuluI Tätäresc la Galati ;
si In acelas an sunt din noil trimesi sä ja Hhrsova de la
Turd, pe cand Banul Mihalcea asedih Silistra. MihaI II
trimete In solie la Basta ; iar In domnia 1111 Radu Serban
Il regäsim In solie cu TätariI. Scrisorile i toatá corespon-
denta sa, se pdstreaza In arhivele Vienel.
Radu Buzescu avusese 2 sotif : Stanca (t 1590), de la
care avu 3 copiI, si PREDA fica marelui Ban Mihalcea,
cu care Imormantä capul luI Mihal cel mare In monas-
tirea Dealul, la picioarele tataluI sìi. El muri la anul
1610. Anonymus Carolisensis (cit.. de §incai. II, 876) zice
despre Radu, : «Radu acesta clucerul erea din cel mai
çle frunte dintre boerl i prea bogat, pentru ch mostenise
maI a treia parte din Valachia; stia i ungureste». Epi-
taful sal se afläi In monästirea Cälujul, nnde fu Ingropat,
murind la 10 Ianuar 1610.
STROE STOLNICUL BUZESCU, al treilea frate ; ilustru boer.
muri la 1602, In varstä. de 70 de anl. Il gäsim maI adesea
Impreuná cu fratele sal Radu ; asa In 1595 la Vidin, child
ambiI scäpard viata lui MihaI Vodä, Inconjurat de o ceath
de Turd', gata sä'l strèpungd. El e acel care se luptd cu
Tätarul ; fiind rdnit i se trase moartea i fu Ingropat In
biserica din Stänestl (din V81cea) a nedmuluI ; pe Mor-

www.dacoromanica.ro
 118

mânt se citeste : «....se lovi cu cumnatul hanuluf ajunse

pe t'atar de se räni». Piatra tombala a fost pusd de sotia
sa Sima (t 1617) : «Daca voI muri sä mé- IngropatI langa
dumnealuI aicl». Pe un bas relief, dedesupt, se vede
lupta luI Stroe cu Hanul. Muri fa'ra urmasI.
Viteaz ca i fratiI sèi, ajuta In tot-deauna pe domnul
s'ea ; i acuzarea ce s'a adus Buzestilor ca si altor boerl,
ea ar fi tradat pe MihaI, pe cand acesta erea incurcat In
Ardeal, e de tot neintemeiatá. (Laurian, etc.).
FratiI BuzestI ereati InruditI cu principiI Wizniowiecki,
Insemnata familie de nobill poloni, descendentI din duciI
Lituaniei.
Mulf scriitorl italianI, In memoriile i descrierile lor
contimporane (v. docum. din arhive/e Venezziel, cit. de Exarcu
Rev. de Arch.), cu admiratiune vorbesc despre acestI «baronI
Valachl BuzestI» i despre renumele lor, laudand mult
marile ion fapte.
Pe tanga marea bogatie ce posedati, Buzestil primesc
pentru serviciile lor, deosebite daniI de la domnitoff: Ast-
fel Radu Serban Bas. darueste mosia sa Predestii din Me-
hedintI, luI Radu Clucerul.
Legenda populara a pastrat si ea pe Buzestil, dar sub
o figura urita, neconforma caracteruluf lor, arätándu-I cu
CdplestiI de omoratorI aI lui Radu Calomfirescu, un viteaz
boer, distins In luptele cu TätariI.
Acesta cerand un ajutor ca s'a desrobeasca pe mama
sa de tatarl, domnul II da :
«Pe Buzest1 si pe Cáplestl
ZmeiI tárif romanestl,
Purtatorif ostilor
§i fruntea boerilor!».
Dar acestia, de rea credinta, se unesc i ucid pe Radul
cu lancile. Domnul afland fapta lor cea rea, îi osandeste
da pe mana gadelul, care'l decapiteazd.
Legenda e frumoasa, si, de si are o amintire istorica, totusr
imaginatia e maI mare ca adevérul, cadí vitejiI BuzescI

www.dacoromanica.ro
 114

pierit nici o data de moarte rusinoasä. De alt-fel

am semnalat legenda ca simpld traditiune. (Colectia Alexandri).

Portretele vechilor BuzescI se aft' In monastirea lor Ca-

luiul, In care se maI gasesc mormintele luI Preda i Radu,
Stanca Buzeasca, a BanuluI Radu B. si al luí Cons-
tantin. Mal sunt zugraviti Mihal Vv., Petru V. (Cercel),
familia lul Mihai V., Sima Buzésca.
Marele boer Radu Clucer Buzescu, a avut 2 fiI si o
fata: Maria Baneasa, casätoritä cu Iordache Catargiii. Banul;
STROE postelnicul, t tanar la 1689; si
RADU BANUL BUZESCU din StrejescI, care moare la 1647
In timpul lui MateI Bas. W., sub care fusese vel Ban, si
boer Insemnat sub domnil anteriorl. Avu de sotie pe E-
lena sad Ilinca, i fiú pe Mateiil postelnicul. Aceasta se
vede si In Inscrisul sal din 1646, prin care iart5.. de ro-
manie pe féraniI din Cerneff. El maI avu Inca 4 copii,
t tinerI si IngropatI In mormant cu dansul la CaluI: David,
Marica, Ilinca, Preda.
Preda Buzescul Banul, avusese de fica" pe MARA, care
se cäsatori cu Preda spatarul din Cepturoaia (t 1635), nepot
BanuluI Radu Buzescu, cu care avu 2 fete, din cari
KERA ILINCA, se asatori Cu fiul BanuluI Radu: Mateias
saú MATE1 POSTELNICUL din Cepturoaia (t care 1673), In-
rudindu-se ast-fel din noil lntre dansiI. Din 1656 a rémas
chrisovul luI Constantin W. enorm de Intins, dat EleneI
fiulul el postelnicul Mateias, privitor la averea Buzes-
cilor, si de o mare importantd. Se coprind cele 128 de
mosiI ale lor, plus cele-l'alte averl. MateI Post. cu sotia sa
Kera Ilinca, avurd 2 fil: BARBU BUZESCU, t färd copil,
trecut In lista boerilor oltenI din 1719 cu dad catre im-
(j.RomanatI), In tiMpul ocupatiunei austriace ;
Constantin.

CONSTANTIN I BUZESCU, 1TISULat CU Maria ; muri la 1733,

Inmormantat la Caluiul. In acelas an fondase cu sotia sa
prima biserica din satul Strejescl: gin çfilele prea Inaltatului

www.dacoromanica.ro
 115

impérat Carol gäsim ca. martor In maI multe do-

cumente de la Incep. sec. XVIII; §i Impreunä cu fratele
sal Barbu.E1 avu de fill pe Ilie i Nicolae.
ILIE, (sec. trecut) §tim Ca' a avut doI fil pe : Fiera, fost
colonel In armata rusä i pe CONSTANTIN Buzescu care
träia la sfar0tul secolului trecut. Constantin avu de copil pe
FAUNA sotia luí Serban Vornicul Stirbey; pe Preda, Radu :
CONSTANTIN III BUZESCU, ultimiI din aceastä familie.
Constantin B. muri la anul 1833 i pe mormantul sséii din
biserica de la StrejescI, ziditä de dânsul la 1818, se cite0e:
Buzescir, ce din vechime
Pentru lard s'an. jerfit,
S'aa sfarsit acum prin mine
Precum domnul a voit.... etc.
Incheiând: Smeritul Const. Buzescu, sflir0tul neamuluI
sell». (1831 Ianuar.)E1 nu ldsä de Cat doué fice: Aristeia Grä-
disteanu 0 Elena Darvari

www.dacoromanica.ro
 CALINES CU
(VALACHIA)

Familie boereasca, de originA veche din judetul Pra-

hoya, unde se allà i satul Cälinetii, proprietate a ei, pe
malul rîului Prahovei.
Cel d'intáI, pe care'l gásim chiar in cronice, si care
e strámosul familiei de mal* tarc,Iiil, se prezintd In per-
soana lui:
IANCUL CAPITANUL de la Calinesti. Seimenii résculan-
du-se in contra principelui Constantin Serban si a boeri-
lor «neamul dorobántesc impreund cu seimenii se scu-
larái turburatl si färà de veste... abaturà in neamul románesc
In boieff, de'i ucidea... prepuindu-le cà aü satuit pe Cons-
tantin Vodá sà scoatä pe seimeni, i ei ticàloii (sérmaniI)
nimica stiut...» etc. (Cronica anonimá in mag. istoric IV,
338). Acest mdcel miselesc, se intampla in ziva de 17 Fe-
bruarie 1655, si atunci perirä. 15 boeri, printre cari: Preda
Beca de la Maia, Drághicl de la GrecI, Papa Bráncovea-
nul, CArstea Cornäteanul, Georma Banul, Dumitrascu Fre-
juranul, udrea de la Doicesti, slugerul,... «si Iancul cdpi-
tanul de la alinestI».
Boerul PATRAKO CALINEsou, poate fiul(?) acestuia, tediá
cal-e sfársitul acelui secol, având de ficá. pe Maria, sotia
lui Barbu Rudeanu, la 1740.
Sora lul Barbu Rudeanu anume jupäneasa ILINCA, ere.a
sotia lui MATEf CALINEsou vel setrar, poate de asemenea
frate cu Maria, in care cas vine o inrudire dublä, Intre
ambele familii. Mate): Canescu avu o fatá Stanca, má-
ritatà cu serdarul Ienache.

www.dacoromanica.ro
 117

La 1750, Postelnicul ANDREf CALINESCU, prin testamen-

tul sù, (diata) lash' o foarte mare avere urmasilor. (Doc.
Arbiv.).
Ne lipsesc datele genealogice pand In secolul nostru,
cand pe la 1800 si In urma, trâiaü GRIGORE CALI-NEscu,
Cu sotia sa n. Balteanca, avé'nd un singur fid:
Generalul ATHANASIE CALINESCU, ndscut 1822 BucurestI.
Iuncar In armata la 1838; oficer la 1845; colonel la 60.
La 12 Iulie 1863 primi ordin sä mearga In urmärirea ce-
lor 300 de polonez1 aI lui Milkovski, ce calcasera terito-
riul roman. Reusi cu trupele sale a Inconjura acea ceata
la Ranzestl", desarmandu-I. La 1869 esi din armata si In
1880 fu numit general In rezerva, si In 1883 inspector
general al garde): nationale, care apoI se desfiintä.Casd-
torit Cu Olga Zefcari, avand o fica.: Ana casät. Manan;
si fill pe:
DEMETRU Calinescu, (cäsatorit cu Elena Bolintineanu).
Ambil sunt singuriI descetlenti aI familieT Calinescu.

11

www.dacoromanica.ro
 CALLIMAKI
(MOLDOVA)

Origina familieI Callimaki sat]. Calimah e- din Bucovina,

unde apare in timpurI mai vechi sub numele de «Cal-
masul», care s'a grecizat in «Callimaki», de cätre flu lui
Teodor Kallimaki, crescutl la Constantinopol.
Dupä memoriul publicat de un medic italian G. Assani,
asupra familief, i alte isvoare, se gäseste pe la sfärsitul
sec. XV: FILIP CALIMAKI, de origind din Florenta, venit
preceptor in Polonia, in mare fav6re la curtea lui Al-
brecht, ca consilier intim. Disgratiat din cauzä cà ar fi
indemnat pe rege sä facd un résboll desastruos cu tefan
W., plecd in Italia, uhde muri. Altii zic cä el erea de
origind byzantinä si secretar al al lui Leopold al Germa-
niei. Sotia i copiI lui trebuind sá plece din Polonia,
fi stabilit in Moldova, de unde apoi urma familia.
Dupä cercetärile documentate ale d-luI Xenopol (ht. i ge-
neal. case Callimaki) aceste afirmatiunI sunt eronate; familia
fiind de originá pur moldavd.
Primul cunoscut, autor al familiei, este VASILE CALMASUL,
näscut pe la anul 1640, care trdia prin secolul XVII si
avu de sotie pe Arvunia. Fiul sétl este
TEODOR CALMASUL, Vornic de Câmpulung, pe care '1
gäsim cu acest titlu prin 1720. El se casätori cu Ruxandra
fica lui Grigore Ghica domnul MoldoveI, iar in prima CA-
sätorie tinuse pe Nastasia, de la care insä n'avu copii.
Avea proprietäti in Bucovina. El avu 2 fete : Maria Ca-
nano si Paraschiva; iar bäeff trei: Gavril, loan, Dumitrasco.
MitTopolitul GAVRIIL CALIMAKI (1689-1786). Fusese mi-

www.dacoromanica.ro
 119

tropolit al TessaloniculuI Intre 1740-58, apoi al MoldoveI

SuceveI 1758 86, El zidi catedrala St. Gheorghe din
Ia§I. De un caracter ferm i drept, contimporan cu fratele
sal Ion Voevod, el tinu scaunul Moldovel pana la o
vêrsta foarte inaintata. Numele sal Inainte de a se ca-
lugari, erea Gheorghe.
IoAN CALIMACH VOEVOD (1690-1760), domn al Moldova
1758-60. Fu crescut de- final- la Lemberg in Polonia.
Mai tar4iil Nicolae Mavrocordat 11 trimese la fratele
care erea Dragoman al PorteI. Calimah fu locotiitor de
Dragoman timp de 6 anI, pana lu 1752 and fu insu0
numit mare Dragoman al Porta. La anul 1758 ocupä tro-
nul de Principe al Moldovei, domnind 2 anl, cand fu de-
capitat de Turd. Din sotia sa Ralita, nascutä. Hrisos-
coleil (?), avu 2 lice 0 2 bdetl: Sevastita, cas. 1 cu
Vlasto; 2 cu Mihaiú Sutu W.; 0 Maria, sotia lul Alex.
Voda Mavrocordat. Fil sT Alexandru i Grigore, domnira.
amandoI.
GRIGORE W. CALIMAH (1735-69), domnul Moldova In 2
randurl 1760-64 0 1766-69. Casätorit cu Ileana fica luI
Alexandru Mavrocordat, de la care avu 3 fice : Smaranda,
Ralu 0 Maria. (Domnia : Xenopol Ist. R. tom. VI.)
ALEXANDRU CALIMAH VOEV., 6.1.11 Mal mare al luI loan
Voda §i frate cu preced. n. 1737, t 1821,. exilat in Asia
Mica. Domnul Molelova (1795-99) §i fost Dragoman al
PorteI. Sotia sa erea Elena, fica luI Grigore Voda Ghica .

(1727-77), de la care avu 2 copiI, i 2 fete : Raluca

Eufrosina. Al doilea fitl aI sal IOAN CALIMAKI (1781
1821), fost mare terziman al Portei, avu din cdsätoria sa
cu Roxandra Moruzi, mal multe fete .0 douI baeff:
GRIGORE CALIMAKI general Tn armata rusa (1815 t
1875),
casatorit cu fica luI de Breuil; i ALEXANDRU (1817-74),
oficer rus, casatorit cu o Rusanoff.
ScA.RLAT CALIMAH VODA. fiul luI Alexandru V. §i frate
t
cu loan, n. 1773, 1821.; domn al MoldoveI 1806 0
1812--1819; peste ambele térl In 1821. In prima domnie
.dupa. Ote-va lunl de la venitea sa, Ru01 ocupara Moldova,

www.dacoromanica.ro
 - 120 --

el trebui sa fuga la Constantinopol (1806). Dupa pacea

de la 1812, obtinu din noti tronul domnind 7 anT. El, ca
contimporanul séti Caragea face un cod de legi pe care
pune säl traducà in greceste dupä codul civil austriac,
de catre Flechtemmacher. Acest german ispräveste
crarea impreuna cu un legist grec Ariania ; transcriind'o
si pe romanesce. Legislatia luT Calimah in Moldova ca
a luT Caragea In Valachia a rémas in vigoare 'Ana la
introducerea codului Napoleon. Scarlat Calimaki in 1819
paräseste tronul ; iar la 1812 fu exilat de Turd si apoi
omorit, acuzat cá ar fi favorizat revolutia greceasca. Domnia
lui s'a ilustrat insa pnntr'o senoasa administrare. Din ca-
satoria sa cu Ruxandra fica lui Mavrogheni Voev., el avu
2 fice : EUFROSINA Ca's. cu Nikefor Papadopol, Raluca Pa-
ladi, si fig pe
PR ALEXANDRU CALIMAKI (1802-1879), refugiat la Kiev
dupd moartea tatäluT sal*, unde crescu. Pe urmä fu trimes pe
langd ambasada otomana in Paris. In 1853 i se dete tro-
nul principatuluT de Samos ; dar el se retrase in Franta.
In 1855 ambasador la Viena. Casatorit cu Eufrosina Can-
tacuzino-Pascanu.

Din al treilea flü al luT Teodor Calmasul, se trage ra-

mura de asta-if; anume :
DUMITRASCO CALIMAKI (1705-1758), frate cu Gabriel si
Ion Voevod, avu rangul de vel-BAN. In 1754 prin hrisov
de la Grigore Ghica, prim este ca dar un loe, alaturT de mo-
sia sa : StancestiT (din BotosanT), rémasa pana adI a fa-
milia El se casatori cu Maria 'ilea hi): Alex. Sturdza, cu care
avu fete, pe AncutaHrisoveghi i Safta Greceanu; iar fiii pe:
IoAN CALIMAKI (1750-86), paharnicul. Acesta avu intaia
sotie pe Joita Sturdza, fára copiT ; si a doua pe RUXANDRA
Catargi (in 1780); care rémase vdduva dupä 6 anT de ca-
sätorie, avand 2 copii. Testamentul RoxandeT dateaza din
1813. Maria, {ilea sa, -I- 1853, avu de barbat pe Boldur
Costa che.
ALEXANDRU CALLIMAKI, fiU1 hif. Ion si al Roxandei (1781

www.dacoromanica.ro
 --,121

1837), MARE VORNIC al féreI de sus. Se insurA prima °ail

Cu Ileana Gavriil Conachi, avand un fill Xenofon, 1820; t
si al doilea cu Maria Cuza, t 1843, de la care avu de
flia. pe Smaranda Alex. Beldiman, nas. 1838; .iar fig pe:
TEODOR . CALLIMAKI (1836-1894). La alegerea de print
a luí Cuza, dânsul impreund Cu Negri merg la Constan-
tinopol spre a anunta indoita alegere, i reusesc a veni
cu firmanul de infärire al SultanuluI. Reprezintd, România
la Belgrad, sub Cuza. De la 1876 lud parte In diferite le-
gislaturI, ca liberal. t 1894 la mosia Sfäncestl. Cäsdtorit
cu Zeriaida fica pr. Alexandru Moruzi, n. 1840; avand 2
filsi if Ralu Cantacuzino-Pascanu ; Zenaida soda
comteluí Dem. de Roma; Smaranda n. 1871;
ALEXANDRU CALLIMAKI, flUl luí Teodor Callimaki, näscut
1866, cäsdtorit Cu Maria Vernescu, având copii pe Scarlat
(1896) si Teodora (1895); si
40» CALLIMAKI, fratele sal., al 2-lea flà al lui Teodor C.,
n. 1880; sunt singurT descedentI actuali ai familiet

Armoiriile coprind: pe fund de argint, un arc si o sd-

geatä. pe care se incoläceste un sarpe (rosu); acestea
cartierate Cu armele térilor romanesti. Coroana princiarä.

www.dacoromanica.ro
 CAMPINEANU
(VALACHIA)

Cel d'intAI Cdmpineanu de care vorbeste istoria, este

VASILE CAPITANUL, pe care la anul 1659 Mihnea Vodä 11
omoard, impreund cu socrul s'éti Vornicul Radu Cândescu
si cu alti boerl, aruncându-I din casele domnestI jos (in
Thrgoviste) cu lanturile de gramazI, ciar dorobantii, ne
spune cronica anonimd (Magazinul istoric) se bucurà
cdlca cu picioarele si-s1 bdtea joc de trupurile Causa
omorirel a fost cá boerfi inipoirivit planuldi nebd-
nesc al domnuluI de a ridica résboiii asupra Turcilor,
lucru patriotic sustinut de totl boeriI, ucisl fdrä vind.
Numele de Câmpineanul, vine de la mosia veche «Cam-
pina» din Prahova.
El fiind ucis, sofa sa a fost push' la tortur1 i deposedatä
de toatd averea. (Vecy de moartea 1u1: Fotino, Ist. Daciel IV, 108).
DRAGHICI CAMPINEANU, fiul cdpitanulul Vasile (?) si al
ficeI vorniculuI Radul Cândescu, 11 gdsim la anul 1705,
sub Constantin Brdncoveanu Vodd, Capucehaia (sail tri-
mes al tériI) la Poartä. Un alt fiii al aceluia, anume PA-
VEL, a emigrat in Moldova cam pe la Inceputul secolu-
lul XVIII.
FArd a sti legdtura lor in sirul familiei, sunt insem-
nap, marele Cdpitan MANA CAMPINEANU i fiU1 sat Cäpi-
tan PARVU CAMPINEANU, carI figureazd ambii pe lista boe-
rilor marf, pe care generalul baron de Tige o trimete Ma-
resaluluI Steinville in 1718, 12 August ; care listd e in
arhivele vieneze i publicatä in docum. de Hurmuzache
(t. VI, p. 242).

www.dacoromanica.ro
 - 123 -
PANTAZI CiiMPINEANU, fiul lui Pavel, care emigrase in
Moldova, se casatoreste la Iai Cu principesa Maria, fica
pr. Constantin Canternir, fiul lui Antioh domnul Mol-
dovei, deci nepot de frate cu Dimitrie Voda Cantemir
Avand titlul de clucer, Pantazi ocupa inalte dregatoril in
tara romaneasca.
La 1769, se ivied manifestele imriérätesei Rusiei Ecate-
rina II, chemand pe toate popoarele supuse Turciel, la
arme. Pantazi Campinearm intampind pe majorul rus Ka-
razin la Buzéti, i amandoi vin impreuna la Buc-uresti
de unde Vodd Gr. Ghica fugise. Dupe' acea Pantazi se
duce Cu Mitropolitul térii Grigore, in solie la Petersburg.
Pe la 1764 el murise, cad vedem intr'un chrisov al lui Const.
utu, ca : cbaneasa Anica Filipeasca, sora r6posatuluI
Clucer Pantazi Campineanu, este autorizata a opri pe ne-
potul el Constantin, fiul lui Pantazi, de a instraina ceva
din clironomia parinteasca.».
Din casatoria sa, Clucerul Pantazi avu 2 bäeti : pe Scar-
lat si Constantin, caff amandoi intrard in slujba ruseasca,
ca ofiterl in Regimentul de Grenadieri.
SCARLAT STOLNIC CAMPINEANU, fiul lui Pantazi; intors
In tara de mal multi anl, erea la 1785 ispravnic al ,I3u-
ze-olui, fiind biv-vel Stolnic. and Nicolae Mavrogeni se
lace donin i strange osti romanestI contra Austriei, si-
leste pe Scarlat Campineanu sa." se faca capetenie a arma-
tei, sub cuvat cà cunoaste tactica ruseasca. In Februarie
1788, Mavrogheni venind cu armath Care hotarul Austrie,
Campineanu fuge pe ascuns la Sibiii, apoi se infätiseaza
la impératul Iosef II, dete sfatul de a schimba siste-
mul de luptä, adoptat de maresalul Lassi si a nu mai
ataca pe Turd in 3 coloane, ci numai inteuna singurä,
spre a nu se släbi fortele. Vodd Mavrogheny ca sa 's1 re's-
bune, exilä. pe-tanara Campineanca, sotia luI Scarlat, anume
LUXANDRA, fica lui Candescu, la Edi-Hule (temnita cu
turnuri) in Constantinopol. Aci stete ea mai multi ani in-
chisa impreuna cu fiul sat Constantin.

www.dacoromanica.ro
 124

Viata Ii erea In perico!, càci sotul sai ocupase cu un

corp de oaste a-ustriaca, Bucurestil.
Printul Coburg intrand la 10 Nov. 1789 In BucurestI,
pune pe AGA Campineanu membru al divanului, demni-
tate ce el o cApdtase chiar de la impératul Toser.
Ca energic apärdtor al intereselor fèril, el e acela care
cuteazd a spune generaluluI austriac Mitrovski: «Austria
n'a dobandit tara prin puterea- armelor, ci România a
chemat'o ca pe o prietend».
Ruxandra Câmpineanu se intoarce in fine de la Cons-
tantinopol la Bucurestl, dar fugi de ac.i la Brasov, din
cauza ciumel, cu fiul sal cel mare Constantin si cu loan.
Baranul Scarlat murise deja (1802) (Vaillant): «pe la
1802 in urma därilor peste m6surä asupritoare, mai toti
boerif se retrag peste munti, treI insà, intre cari Scarlat
Campineanu guverneazd tara ca- caimacamID.
CONSTANTIN CAMPINEANU, fiU1 mal mare al vorniculul
Scarlat, e unul din boeril cei mai insemnati i cu -vaz5,
de la inceputul secolulul. Consilier al luI -Grigore Ghica
Vodd. Fäcea parte din partidul national si se opuse amen-
damentului ce Baronul de Rutmann voia s5. aduca. Re-
gulamehtuluI. Sub ocupatiunea ruseascd, refuzä postul de
ministru, ce i se propusese cu multà stdruintä de Gene-
ralul Kiseleff. Om foarte invaat, elev de frunte al in-
semnatei scolI a luI Lambru Fotiadi, el cdlduzeste pe fra-
tele séú mal mic Ion in multe ocazil.
Cand Const. C5mpineanu devine mare Spdtar, batrAna
Câmpineanca mama sa, introduse la Spätärie si la puscä-
rie obiceiul de .a se Ingriji osanditii. Ea se ducea singurá
scapd cu influenta ei pe nenorociti de la cazne, in cat
armaseif, cand voiaü sä schingiuiascd, se gràbiail 4icând :
«Ispravitl mal curênd, a vine Câmpineanca». (Not. de
Gr. Tocilescu).
IQAN CAMPINEANU, C010I1e1U1, OM politic român insem-
nat, näscut cätre 1798, t 1860. In anul 1835 sub Alexan-
dru Ghica, fundà impreunä cu Eliade i cu C. Aristia
«Societatea filarmonicAD, in formá literarà dar ca fond po-

www.dacoromanica.ro
 125

liticá,si care avea drept scop redesteptarea poporuluI ro-

man. El desrobi, impreuna cu maI multI alti boerl, pe
Tiganif mosiilor sale si facu opositiune principelui in Par-
lament, impreuna cu sefii partidului national, Ioan Rosetti
0 Gr. Cantacuzino. In 1837 fu reales deputat in adunä-
rile generale, dar refuza a intra in_ adunare, care- adoptd
adaogirea ordonantelor g,eneralulur Kiseleff ca articole su--
plirnentare la Statutul organic.-In 1840 dupa elizolvarea
Camerei, pleca in- Franta 0 Anglia spre a apara interesele
romanilor, i ceru protectiunea colectiva a celor 5 mari
puteff; dar nu reusi in aceasta intreprindere. Pe cand se -
pregatea sa revie in patrie, aflä cá consulul rusesc isbu-
tise sa obtie un firman de exil contra lui. Amicii se 11
sfätuird sa astepte timpurl mal bune, dar el pleca spre
Bucuresti. D'abia ajuns la botar, fu arestat i condus sub
escortà la monastirea Plumbuita (intaI la Märginen1), unde
fu inchis. Dupd abdicarea ha George Bibescu (Iunie
1848), a fost ales membru al guvernulul provisoriù, apoI mi-
nistru al financelor sub caimacamie. (25 Sept. 1848-1
49). Scrise fluff multe discursurl si un roman. Biografia
lul detailata a fost facutd de loan Ghica in discursul de
receptiune Academie (1880). Iatd ce zice ilustrul ' om
intre altele : (are anl de inchisoare i sanätatea sa rui-
nata, nu ail putut släbeasca credintele, niel sa'I Ma's-
preascà caracterul bland i voios». Cat timp stete in-
chis, sotia luI cea tanard cnepoata Dudescului, alerga in
vreme de iarna cu copilul la sin, cutreerand pamantul din
oras in oras, din inchisoare in inchisoare, cautand pe so-
tul el...» (p. 19).
Din sotia sa Catinca, acest luptator insemnat al mised-
re din 1848, avu doul flu:
ION CliMPINEANU, om politic roman ; fiind representant
in Corpurile legiuitoare i ministru in mai multe randurl.
La 27 Ianuarie 1877 ministru de justitie, apoI in Sep-
tembrie ministru de finance ; in 25 Noembrie 1878 mi-
nistru de externe ; demisionat 11 Iulie 1879.
In 1880 ia din noù portofoliul financelor ; in acelas an

www.dacoromanica.ro
 126

fu numit guvernor al BanceI Nationale stand 2 anI. Din.

1882-85 e ministru de domena, la 2 Febr. 85 trece la
externe unde stete Insa putin. In 23 Febr. 1888 din nog
guvernator al BanceT, fiind In aceasta demnitate pana
la moarte (1889). Casatorit cu Irina Stefan Bellu, avand
patru copiI: ION CAMPINEANU magistrat, STEFAN-CANTEM1R
oficer, Elisa 0 Irina.
CONSTANTIN CAMPINEANU, frate cu precedentul i fiul-
mai mare al coloneluI Campineanu. Fost inalt magistrat
timp de maT multi ani. Casatorit cu Olga Stamatin, avand
o ficä: Constanta, casatorità cu capitan Gr. Ghica.

www.dacoromanica.ro
 CANDESCU t
(VALACHIA)

Mare familie, a41 stinsd. Origina ei se confundä Cu a

Basarabilor, din 'carl poate sä fi fost o ramurà; dupé uniT
derivA. direct din baronii ungarI KENDEFFI, caff Ins5 par
ef o brand despärtitä inc5 de prin al XIV secol, i stabi-
litä In Ungaria.
La Inceput avea5 numele dupe" mosia Pätärlagele, s'ati
numit i Mihälcesti ; iar numele de C5ndescu 11 g5sim pe
la jumétatea secoluldI XVII.
MARELE BAN MIHALCEA, din Pätarlagele, näscut pe la
1530, boer vestit al lui MihaI-Viteazul, cAruI erea tovard's
iubit i .credincios. In toate bâtàliile mal insemnate, gdsim
pe Banul Mihalcea aläturea cu dânsul. Banul erea boerul
In care acest domn se 1ncredea mal mult, dandu'I cele maI
Insemnate sarcini. In 1600, MihaI porni In Moldova contra luI
Eremia Movilä i Sigismund cu o mare grabä ; iar In Transil-
vania lash' locotiitor pe Mihalcea, care administrä cu multä.
1ntelepciune. Dupe victoria de la Miräsldii, sfätui pe dom-
nul sal a se opune pretentiunilor lui Basta. Chnd MihaI se
duse la Viena si Praga, la 1mpèratul Rudolf, ca prisonier
al archiduceluf Rudolf, erea irrsotit de flica sa Florica, care
lds5 curtea in admiratiune, si de credinciosul Ban Mihalcea.
Moartea luI se petrecu In IrnprejurArI foarte tragice: dupé
asasinarea lul Mihaf pe 'cämpul Turdel", Linguril nävälind
In tabAra românilor, masacrard aproape 300 de boefir chi-
'nuind pe cei mai insemnatI: «jefuesc tabara, tare-sc pe 135-
tranul Ban Mihalcea, i, färd milä pentru eel .71 de aril al'
sel, 11 chinuesc .gâtue». Aceasta se Intamplä

www.dacoromanica.ro
 128

In qiva de 19 August 1601. Dupé alte versiunl el erea

maI bätran : oBanul Mihalcea, bdtrân de peste 80 de anl,
fu prins, cdznit i strans de gdt In Inchisoare». (Tocilescu).
El tinea In cdsdtorie pe Marula Bdneasa, cu care avu 4
copiI. JuPANITA PREDA, isà Clucereasa, ñica Banului Mi-
halcea, erea sotia luI Radu Buzescul. Citatd In doc. 1606,
1610 etc. (la monäst. Caluiul). Impreund cu sotul eI, Ingroapá
capul luI MihaI V., la monastirea Dealul. Ca zestre pd-
rinteascd avea satele Värestii, PeriatiI si CälugdreniI din
Asupra fratilor ei PATRA8C0 si MOISE LOGOFÉTUL,
pomenitI Intr'un .act din 1644, nu stim mult.
[Un frate al luI Mihalcea Banul, avea 2 bdetI: IANE
TUDOR, doveditI intr'un document din 1596, ca nepoti al
1111. (Arfliva)].
RADU VEL corals (CINDEscu), al patrulea copil al Ba-
nului, qis Radul Comis Mihdlcescul i Radu din Patärlage.
El a tinut de sotie pe jupâneasa Sofica, fata lui Neagu
postelnic ots NegoestI; acesta erea frate cu Antonie Vodd
din .PopestI, si'l gäsim la 1629 si 1633 cu rangul de agd..
Radul Mihalcea erea biv-mare-comis la 1651, dupé cum
afläm intr'un document de familie. -

Boer Insemnat la. jumétatea secoluluI XVII, el e omorit

Ja 1658 de Mihnea, pe cand erea Mare vornic:
aceasta nu multä vreme trecdnd, Mihnea fiind indemnat
de dracul, iar abätut de täiat boerii, Cap
mai rémas, anume, Radul vel vornic Candescul, cu doi frati
ai lui NEGorrA. i MOISE... etc.». (Mag. istoric. Cronica ano-
ninA, pag. 351).
Dupé un document, Moise e tatäl lui Mihalcea Stolnic
Cdndescu.
Cdnd Mihnea omori pe Vornicul Radu, impreunä Cu
fratil set: garuncandu-1 din casele domnesff jos, cu lantu-
rile In grumaii»1 cum spune Cronica, pied
ISTRATE POSTELNICUL CANDESCU ; a cärui legäturd de ru-
denie insä, Cu vornicul Radu nu o cunoastem. (y. Fotino)
Putin Inainte de 1700, intalnim pe altI doi andestI,
anume: CONSTANTIN CANDESCU vel paharnic (1110.. 1695 ; si pe

www.dacoromanica.ro
 129

MIHALCEA STOLNICUL CANDESCU (CliS Mihäleseul) vel pitar

la 1692; intr'un document din 1689 poartá titlul de sluger.
Acesta trebue sà; fie fiul lul Radu Mihalcea, lis Cândescu ;
mali multe lucrurI par ne proba aceasta. Ast-fel, e numit
Mihálcescul, nume purtat cu oare-carT variante de Banul
Mihalcea si de Radu Comisul, carT ambil numit Mi-
halcea, ca si acest urmas al lor. El zidi Impreund cu
sotia sa Antita Cantacuzino (Alexandrina), MonAstirea Bercu
din jud. Buzai, la anul 1694. Aceastd mänästire de o ar-
chitecturá frumoasd i foarte tare, erea Maria' cu zidurI
de cetate i avea douè lungT subterane pentru fuga, ple-
când din beciurile palatuluI. Ea e situatd pe un pisc, pe
malul riulul Buzéti. Inscriptia de pe fatadä gice .
«....Ziditus'a aceastd sfantà." si Dumnegleeasca Mángstire
intru lauda a tot tiitorul D-leti, de robul LuI, Mihalcea
Stolnicul si de roaba luT Alexandrina Cantacuzino
si s'a zidit In qilele blagoslov. domn Ito Const. Basarab W...»
MihaIcea Candescu II, pare a fi murit inaintea sotieT
sale, de la care avu fill pe
SERBAN CANDESCU biv VEL-SERDAR ; träia prin IntAia ju-
métate a sec. XVII. Din 7 Sept. 1733 are Intärire de la
Grigore Ghica Vodd pentru stdpinire asupra mosieI Carlige
din Rámnicu-Sdrat (v. Acadern.. docum. 52/7). In 1746 era biv-
vel paharnic Intre boeriI divanuluI luT Const. Mavrocordat
(docum. in mag. ist. II, 283). El fu insurat cu Ilinca fata luT
Enache VdcAreScu, (Boliac. Buciumul, Gen. Cant.) si avu 2 bäetI :
IONITA,tfarà copii, insurat cu Luxandra Guliano ;
CONSTANTIN LOGOFAT CANDESCU, fost vel-setrar ; insurat
intâiú cu fata lui Mihaiü Rärbdtescu, apoi cu a luT Ene
Satineanu. Acest Cândescu erea boer mare In secolul
trecut. In multe chrisoave si documente de prin 1764 e
iscälit ca martor, fiind ispravnic vel-Logofét In divanul
domnesc. La 1764, impreunä cu ,Radu Vácárescu, e p-rin-
cipalul partizan al luT Const. Racovitá W.
Familia Cándestilor s'a stills In secolul nostru prin
dénsul (pe la 1800), lasand numaI doué {ice Luxandra
Cámpineanu i Mari-uta

www.dacoromanica.ro
 CANTACUZINO

Familie in térile române de la tnceputul sec. XVII; ori-

ginar5. din Constantinopol, unde a ocupat tronul imperial.
In privinta originei primordiale . a familiei sunt multe
versiuni : Lucaniti Platinos s. a. o urca la LUCA KU-
ZINOS, regele Katilor, popor germanic vechiti (sec. II a.).
Acesta avu de fill pe Kazinos Katicos, din care ar descinde
familia. Dupà Donat Frangel, numele e format din Ku-
sino regele, si Katina Serafina, sotia sa, dupd cum se vede
si pe epitaful lui Diomede de Lemaos.
Un istoric, Marc Rayana, spune de Cantacuzeni : «fa-
milie ilusträ." de regi Kandinavi, numiti SarmatI pentru cà
eel aruncarà fundamentul imperiulaf Sarmat. Re-
gele Alxar mdritä pe fica sa Maolea cu ODOARD KANTA-
cum° ; iar fiul acestuia, Mirtic MAOLEUL zidi orasul Pe-
rikop din Tartana, dupd num. ele sotiei sale Perekopia; fica
principelul Scitiei, in anul nasterel lui Christ...»
In imperial roman de asemenea regasim Kantacuzeni :
ast-fel HYACINT KANTACUZEN dupà ce invinse pe Barbari,
supuse lui Cesar poporul Cymbrilor (cam 50 a. Cr.) (Ferd.
Trunkel. cod. germ).
Un KANTACUZEN figura ca abil general in legiunile ro-
mane ale luI Nerva, i pieri ucis inteo luptä.
Carol Sever ne spune ca Peloponezul crea mostenirea
ereditarä a Kantacuzenilor, cart' stdpinit cei
prin principele KalistQs.
Dintre scriitorii byzantini, Ducas (cap. 5-7), raportä
cà acéstà familie crea de oiigina cea mai Rusted In Bizant
si cà descindea din vechii eroi al Greciei. Färd a dis-

www.dacoromanica.ro
 -- 131

cuta aceste date, si trecénd peste perioda in care nu mal

intalnim pe Kantacuzeni, gäsim origina lor afirmatd de
mu- lti autoff, in timpuri mai apropiate, dintr'o mare familie
Francezd. Spandugino dà ca origind a familiei pe unul
din pairii lui Carol cel Mare. Anume, primul strémos al Kan-
tacuzenilor e desemnat In persoana 10 NICOLAS VALOIS,
pair de France, pe la anul 800. (v. Archives historiques).
Descendentii acestuia se inrudirä cu insemnate familii
princiare si regale din Europa ; i la 1304 intalnim
MICHEL VALOIS-KANTACUZÈNE, CU améndouè numele, si
care e mosul impératului Ioan Cantacuzen.
In imperiul byzantin se face mentiune sigurä sub dom-
nia lui Alexis Comneanul, la anul 1107, când un CANTA-
CUZEN se distinse in résboaele contra normandului Bohe-
mond, in Asia si Dalmatzia.
In acelas secol, ION CANTACUZEN se cdsdtoreste cu Maria
Comnen, din familia imperialä.
La anul 1341, IoN CANTACUZEN (näscut 1293), ajunge
Imfierat al Constantinopolei, si fu un bärbat distins prin
multe calitäti. In 1354 päräsi tronul imperial, iar in 1379
muri. Cu un an inainte de a se retrage de .la domnie,
asociase pe fiul sal* MATO, care muri inaintea tatgui. sett.
Un DEMETRU CANTACLTZEN, a cArui inrudire CU acestia
nu se cunoaste, pieri in 1453, aparând cu ginerele sal
Nicefor Paleologul, Constantinopolul. Un alt DEMETRU,
joacd un rol insemnat in sec. XVI, cdpitan in serviciul
Florentel ; in 1536 si ingropat in biserica San Domingo
din Pisa.
Trecem peste posteritatea imperatuluI Jean Cantacuzin,
care urmeazd in filiatie neintreruptd, spre a ne opri in
secolul XVII cand apar in tenle romäne.
La 1633, Toma, George si Constantin, fiii lui ANDRONIC
CANTACUZINO (1590), trec in tenle romane. Andronic pie-
rise ucis de Turcl, nevränd a se face musulman.TomA C.
n'avu urmasI ; GEoRGE dete nastere ramurilor din Mol-
dova, iar Constantin celor din Valachia. (V. la urmä cea
din Moldova). Fiul mai mic al luI Andronic : MIHAI,

www.dacoromanica.ro
 132

mase la Constantinopol, i avu de fill pe DUMITRASCO,

Domnul Moldove (1674-76 si 1684-85), adus intard de un-
Chiul sat'. Cronicele ne dail o inatisare nenorocità pentru
domnia luI.

Ramura Valachla
POSTELNICUL CONSTANTIN CANTACUZINO, fiU1 lui Andronic,
veni in Valachia pe timpul lui Matei Basarab, dupé moartea
tatälui sai, fu mare postelnic, si se cdsdtori Cu Elena,
fica lui Radu Serban si nepoata lui Vodä Mate. Boer in-
-semnat, el juch un foarte, mare rol- in istoria Ora noastre
din sec. XVII. Cronica anonimd a téril românesti vor-
beste foarte adesea despre dansul. (mag ist. de Laurian, tom.
IV, V). La 1661, mazilindu-se Ghica Vodd, fu dus la Odriti,
unde se afla si Constantin Cantacuzino postelnicul, i vi-
zirul poruncit sà omoare pe Ghica Vodä. Ear Con-
stantin Postelnicul, bunul crestin i vrednic de slujbd...
vitejeste cutezä de intrd. la Vizirul si cu multe lacrime
Il ruga... etc. Si opri vizirul pe Mustafa Pasa, ginere-
sä, nu vie aicea, si pentru voia lui Constantin ail ertat
pre Ghica Vodd de moarte...» (cronica anon. IV, 358). Mai
,departe cronicarul zice : tavut-ail sdraca de tara noroc
pentru acel om bun, carele sta in toatd vremea pentru
binele el, si'l durea Mima de crestindtate si de pdtridntul
ca sà nu'l pearzd, cà si el erea monean dintedrisa,
cu case si cu olate, ca i alti bojar.... Ldudat sd fie nu-
mele lui in veci !»
Vizirul, care tinea mult la acest boer, Il insdrcind
facà domn al téri.I pe cine va voi dänsul : totl domnii
gred tarigrddera cddea la picioarele lui si'l fdgäduia banl
multi sd facd pe vre-unul din el domn». El recomandd
pe Grigorascu, fiul lul. Ghica Vodd, care fu confirmat.
Mai tärzia, recunostinta acestuia dispdru, si din intrigile
mizerabile ale lui Stroe Leordeanu Dumitru vistierul,

www.dacoromanica.ro
 133

In 20 Dec. 1663, Constantin Postelnicul fu arestat si con-

dus la Snagov : «ear cand aú fost spre searä la cina,
omorit Iii trapeiäria monastirel». Corpul lul Cantacuzino
postelnicul fu ingropat la mongstirea MärginenT, a familie.
/Ear tara toatd plangg pre Const. Postelnicul, cà aü pierdut
un stalp mare, carele aù sprijinit toate nevoile
El avu 6 bdep si 6 fete : DrdghicI, Mihal, Constantin,
Mate, lordache, Serban ; iar fetele furd mdritate dupg
Vintilä Corbeanu Vel vornicul, un Catargill, Stanca cu
Papa Brâncoveanu, cu Pang Filipescu, cu Costin i cu
Radu Cretzulescu vel Logoíét.
M. SPATAR DRAGHICÌ CANTACUZINO, fiul cel mare al
preced., boer Insemnat In cursul sec. XVII. 0 multime de
chrisoave vorbesc despre dânsul, intre altele o diplom5
de ,la Principele Racotzy, prin care i se acordà titlul de
comte al Ungariel (1658). Vom vedea mal jos urmasiI fiu-
lul sèú, ngscut din cäsdtoria sa cu Fauna Boiceasca, fica
lui Dilcu. SA' vedem pe ceI altI fratl aI se :
MIHAt MARE SPATAR t 1716, inimic al luI Brancoveanu,
avu 1 fia pe comisul MihaI, si 5 fice märitate dupä boeri
muntenl. MihaI spatarul erea un om invétat. Zidi bise-
rica Coltea i monästirile Sinaia, Ocna i Ramnic, fondänd
si alte asezgminte Inseninate. Fu ucis din ordinul Kg Ma-
vrocordat la 'Adrianopol.
CONSTANTIN STOLNICUL, calsgtorit CU Maria ; boer foarte
influent la curtea luí Brâncoveanu, i consilierul favorit.
E al treilea fiti al Post. Constantin. Din cauza multor in-
trigi, se stria.' cu Brancoveanu Vod5., tocmal cand acesta
crea mal Incurcat. Avand Inalte cunostinte si calitàf dis-
tinse, el fusese corespondentul fratelul sèú erban cu
chrtile Europene; i crea cu mare influentä In tara. El avu
2 fete si dol b5.etI
RAD1.4 SPATAR C., care avu 2 copiI de la soti-a sa Stanca
Brezoianu; sí STEFAN VODX. CANTACUZINO (1713-1716)
domn al Valachie. Acesta -urmd la tron luI Brâncove4nu,
-ales In 15 Martie 1714. De un caracter bun, Incered maI
multe ImbungtatirI i desfiintd câte-va imposite. Ve'r cu
12

www.dacoromanica.ro
 134

Constantin Brancoveanu intretinu relatiunile amicale ale

acestuia cu Austria. Fiind mazilit de Ali-Pasa, fu inlocuit cu
Mavrocordat, care tradand o corespondentä a nefericitulul
dorm, acesta fu chemat la Constantinopol, si decapitat im-
preunà cu tatal se'il in Iulie 1716. Sotia sa Patina cautase
In zadar sal scape, si fu silitá sà fuga cu fiii séI, prin Ita-
lia si Germania si apoi la Petersburg, unde muri in 1740.
De pe cand domnea sotul eI, se vorbeste de o drama
petrecuta: Mdtusa doamnei, Calugarita Olimpiada, acuzata
eh' ar fi exorcisat'o, fu inchisa de vie int'o chilie la mo-
nastire, si cloud servitOare ale el spanzurate. (v. Laurian.
inag. is. V. 183).
Patina rémase In Rusia, cu fiii ei: RADU Si CONSTANTIN,
beizadelele, amandoul ajunsl generali-majorI îr armata
rusd, Constantin stete 40 de ani inchis in Austria si fu
liberat de Iosef II ; avu 2 fiT fàrà urmas1 ; iar Radu
(Rudolf), devenise foarte puternic, knéz i stäpan heredi-
tar al ordinului Sfantu-George Constantinopolitan, cu drept
de a crea nobili, i muri In Rusia.
MATEI AGA Cantacuzino, fratele luI Const. Stolnic i fi5
al 4-lea lui Const. Postelnicul, muri la 1679 incd tanèr. El
zidi mon5.stirea Poiana de langa Campina. De la sosia sa,
fica a lui Duca, avu fia pe: SPATARUL TOMA CANTACU-
ZINO, renumit pe timpul lui Brancoveanu, cand impreuna cu
Cantemir trecu armata valacha in partea Rusilor (1711),
In loc de a sustine pe TurcI, Cronicele timpuluI vorbesc
mult despre dansul. Ducea un trai somptuos ; el zidi mo-
nastirea Poiana impreund cu tatäl séii, si fu casatorit cu
Maria fata Cuparulul Duca. Sub Petru cel mare, la 1711,
fu primit in serviciul RusieI ca general-major ; impreuna
Cu generalul Pen luase cetatea Bräila.t 1721, fail copii,
In domeniile sale din Rusia mica.
IORDACHE SPATARUL Cantacuzen, al 5-lea fiú al luI Const.
Postelnic, Era foarte iubit de fratele sèü Serban, care mu-
rind, II ldsa tutor al copiilor s'él; iar pe cand domnea if
incredinta misiunl de incredere. Sub domnia luI Bran-
coveanu e mare Spatar, El fusese chiar candidat la dom-

www.dacoromanica.ro
 - 135 -
nia téril, dar nu fu ales fiiml prea Varian Näscut la 1661,
muri in 1692, Inainte ca discordia sa fi isbucnit intre fa-
milia luI Brancoveanu si CantacuzenI,
*erban VodA, al saselea flü al postelniculdi, dete nastere
la o rarhura a familief, care Impreuna i paralel cu a fra-
teluI sei DraghicI s'a perpetuat panä, ac,II. Vom vorbi pe
rand de amandoué.
Rainura lui Dreighici Sfidtarul.
Marele spatar DräghicI Cantacuzino muri otravit de gre-
cul vistier Balasache, i avu 7 copiI: 3 fete maritate cu
boeriI: Candescu, Campineanu i Isvoranu ; doi fiI ti-
nerI ; marele Vornie erban; si
PARVU STOLNICU CANTACUZINO, Insurat cu Ilinca Bajeasca,
fica mareluI Ban Mares, cu care avu patru copii. Despre
dansul vorbesc i cronicele. In 1689 fu numit ispravnic al
monastireI Horezu, pe care Brancoveanu Incepuse s'o zi-
deascä, unde «intamplandui-se grea boalä, a.ü murit acolo,
care nu putind Intristare domnuluI i neamulul aù dat, cä
om erea iscusit...». Erea Inca foarte tanér. Din copiii
fata Patina lua de sot pe Barbu Petroian: CONSTANTIN
n'avu de cat un fiti färà urmasI; iar eel aiçi doI, MateI
Parvu, avura descendentI.
BANUL MATEI CANTACUZINO, numit «Mdgureanu», fiul cel
mare .al StolniculuI Parvu, de la sotia sa Fauna Rustea
avu cincI copii: 1. despre Constantin, cel mare, vom vorbi
Indata; 2. PARvu (1739) n'avu de cat o fatä. Maria Bals ;
MIHAÌ, fu Insurat cu Elena Vdcareasca, cu care avu 4
fice,din earl Päunica se marita foarte 0,1-lard in 1769,
cu Const, Cantacuzino fiul lui Matef, din ramura luI
erban Vv., i. muri de 17 aril', la 1770 In Brasov.
Maria tinu pe Boerul Färcasanu; In fine 5. ultimul al al
BanuluI MateI e RADU Cantacuzino, la 1750 polcovnic si
ap.ol general rus. Diu sotia sa Mayrocordat avut fiú pe
IANCU (1756-1828) colonel rus, si pe Nicolae, din carl
sunt urmasI In Rusia,
CONSTANTIN CANTACUZINO Mdgureanul, fiul cel mare al

www.dacoromanica.ro
 136

vel Banului Mate, plea la anul 1733 In Moldova, luand

In asätorie pe Safta Cantacuzino fata LogofkuluI Ior-
dache, din ramura Deleanu. El se numi ast-fel: C. Can-
tacuzino Magureanu-Deleanu, i muri In Moldova la 1761.
In afara de 3 fice märitate, avu de at pe
Vistierul ION CANTAcuzmo, insurat cu Elena Bal§. A-
cesta e tatal a patru fil, dintre carI: NICOLAE Cantacuzino
continua' descendinta acestei ramuri, avand cind baeti: Du-
mitru, Ion, Vasile, Mate, Nicolae. Din ace0ia. urma0 (ac-
tuall), avu numaI
VASILE CANTACUZINO, al Cann* copiI sunt: Pulcheria Mi-
clescu, Maria Ion Pallady, Elena Ghika Bude0T, i fil
CANTACUZINO, inginer, §eful acesteI liniI a Can-
tacuzenilor, MATE! i NICOLAE Cantacuzino.
Cea alta bransä actual:A din ramura lui Drag-hid, se
trage din :
PARVU II CANTACUZINO MARELE BAN, fffil lui ParVll I,
frate cu Fiind mare Ban, Caterina II Imparateasa
Rusiei, II adreseazä o scrisoare In 19 Ianuarie 1768, feli-
citandu'l pentru partea activa ce luase in résboaele contra
Turcilor. In acelas an chiar, pieri in lupta contra Tur-
cilor de la Comana. Sotiile sale all fost : fata TigveanuluI,
de la care n'avu copil, 0 Victoria Rosetti. Avu 3 fice
Safta Bärbatescu, Ecaterina Balaceanu i Smaranda
tin eanu ; iar flú pe: IoN CANTACUZINO, casatorit cu Maria
fiica satrarulul Bozianu n. dupa 1700. -I- la 1760. Acesta
continua filiatia prin fiul
IORDACHE CLUCERUL Cantacuzino (1747-1803), pe care
Il intalnim adesea in timpurile din urmä ale secoluluI tre-
cut. Din sotia sa, fica marelui Vornic Stefan ParFoveanu,
avu dol bäeti :
GRIGORE CANTACUZINO mare vornic (1800-1849), fiul
doilea al 1111 Iordache. Insurat cu Luxita Kretzulescu, avu 3
fice (Zoe George Ghika, C-tesa Maria de Castillon, i P-sa
Smaranda D. Moruzi) 0 un fiù:
GEORGE CANTACUZINO n. 1837, OM polific, f. ministru, f.
primar al Bucurestilor ; ministru de lucr. publice 1870, din

www.dacoromanica.ro
 187

nod 1873-75, senator si fost presedinte al Camerei (1889)

si al Senatuliii roman (1892), etc. "'eful partiduluI conser-
vator (1899) si actual President al Consiliului. Cdsätorit cu
Ecaterina adleanu, avénd 2 flice si 4 MIHAIL deputat,
NICOLAE, Irma,SERBAN, GRIGORE 0 Alexandra.
CONSTANTIN CANTACUZINO CAIMACAMUL, fost m. postelnic
inainte de 1848. Fiul lui Iordache Cantacuzino. Dupd cd-
derea lui Bibescu, i dupd ocuparea téril de trupele oto-
mane, cele 2 puterl suzerane numird pe Cantacuzino,
Caimacan al principatuluI, In care demnitate stete 'And
la 1 Ma. id 1849 cand se numi domn B. tirbey.El moa.re
la 1877, avénd de la sotia sa Zoe Slätineanu, o ficd si trel
fii : Alexandrina Mano, Ion, Grigore, Adolf.
ION CANTACUZINO, 1-14 fia al luI Const., fost de mal
multe ori deputat i ministru al justitieI (n. 1820-18 . ).
Cdsätorit cu Maria Mavros, are fii pe JEAN C. 0 fice pe
Zoe Dem.-Sturdza, Sevastia Carp, Maria Sutzu, Olga cdpit.
Miclescu, Elena C. Sturdza, Constanta Romalo, Alma Miclescu.
GRIGORE CANTACUZINO n. 1829, fost Director general al
Teatrelor, f. magistrat f, deputat, f. prefect, fost Efor al
spitalelor, senator, etc. Flied d-na General Lahovary.
ADOLF CANTACUZINO, al 3-lea fig al lui Const. Caima-
canul. Fost lnalt magistrat multi anl, etc. De la sotia sa,
ndscutd Yarka are doi fii : CHARLES-ADOLPHE, n. 1874, si
ADOLPHE, n. 1882.

Ramura lui . erban-Vodcl.

ERBAN VODA. CANTACUZINO, (1679 1688), domnul Va-
lahieI, frate eu DrAghici, 2-lea -fiti ca vir-stä. -al Postel-
t
nicului Constantin. n. 1640 1688. Sub domnia luI An-
tonie Vodä, In 1669, fusese mare spdtar. Duca Vodd il fdcu
mare Logofdt, Insd bAnuind Intr'ânsul un competitor, se pre-
gAtea sä-1 omére, cand Pérta 11 alese domn. (1679). In
timpul domnieI, cdutd sà scape tara de jugul turcesc ; dar
totusI fu silit sd ja parte la asediul Vienei sub Kara-IVIu-
stafa In 1683. El ajutd n ascuns pe asediatf, carI la 12
Sept. acelasì an fund scdpati de regele Poloniei, Ion So-

www.dacoromanica.ro
 - 138 -
bieski, care sdrobi pe Turd. Victoria crestinilor avu fé-
sunet: erban Vv. prata de aces't lucru declarandu-se ne-
atârnat, i trimese pe fratele Séü Iordache in solie la im-
peratil Rusiel si Austriel; call îi promiserd tronul imperial
al ConstantinopoleI (I), dacä va isbuti sá gonésca pe Tura
In Asia. Adunand o armata de 30.000 elmenI, se pregatea
sá aplice planul, cand pieri in mod misterios: o parte din
boerI, in frunte cu fratele seTi Constantin si cu Brancovénu
Il otraviserà la masa, speriatI de planurile sale (16 Oct. 1688)
Nepotul séü Brancoveanu, if urma la .domnie, Amintirea
lui insa a re'mas nepatata i gloriosa ; lasand térif imbu-
nätatirl si asezdminte. Cronicarif ne fac un portret de 1aud6
asupra lui. De un caracter aspru si violent cu adversariI,
era un barbat frumos si inalt de statura, inspirand respect
tutulor. De la sotia sa : D6mna Maria, avu pe Gheorghe,
patru fete, carI tinura pe Pr. Cantemir, boeriI Urdäreanu,
Balaceanu i Vlasto.
Acestà ramura a lui Serban W. se dice RiFOVENT, dupa
mosie, in opositie cu cea a luf DraghicI, disg. MAGURENI.
BANUL GHEORGHE CANTACUZINO Beizadea, fiul lui erban,
jucä un rol insemnat in istoria I-eI jumatatI a secol. XVIII.
BoeriI Il vole' ca Domn. Avu titlu de mare Ban in tim-
pul ocupäreI Olteniei de Nem(I (1718); iar eätre sfarsitul
vieteI locui in Transilvania cu copii self, unde se refugiase.
Insurat in douè rindurI, cu Casandra Rosetti i cu Lu-
xandra ; Ficele sale tinura: Maria pe Toma Bräiloiii i Ilina
pe spatar Campulungénu. Din bdeff, Iordache muri fara copil;
MATEI, fiul princ. Gheorghe, comte al Imperiului Ger-
man, boer mare in Valachia, insurat cu Joita Dudeasca,
Fusese mare comis i spatar, etc. Mate' avu 2 fiI, pe CONS.
TANTIN f tanär 1773, in varsta de 22 anI ; i care fusese
insurat din 1769 Cu Paunica Cantacuzino, fica luI MihaI
la 1770, in anul nasteril fiului lor Parvtiletu, care
muri- de asemenea tânär de 16 anI, i pe NicoLAE
(al calla' fia MATEI, dis Beicu Aga5 muri in 1833, fara
urmasI din cele 2 Stitii ce ayusese).
LOGOFETUL TOMA CANTACUZINO, fiul maI mic al luI Gheor-

www.dacoromanica.ro
 139

ghe Banul, si frate cu Mate, insurat cu Maria Brezoianu.

Boer cu mare influentd la curtea domnilor fanariotI, sub
cari e mare Logofét. Ficele sale se mdritard, una cu Sa-
trarul Mihai Bärbdtescu, cea altd cu boerul Topliceanu.
MATEi CANTACUZINO, spatar, fiul luf Toma, numit si « Cor-
neanu», träia pe la jumétatea veacului trecut. Avu urmas pe :
GEORGE CANTACUZINO Rif0VeallU, insurat pu , i carI
avu 2 bäetl, in secolul nostru : Constantin si George.
CONSTANTIN CANTACUZINO, cdsdtorit In douè rdndurI, CU
Maria Budisteanu si cu o Mavrocordat. E fiul intdI al luI
George. Copii sèi sunt :
NICOLAE (din I-a.) GEORGE Cantacuzino, fost ministril
de finance, fost deputat si Director al Cdilor ferate etc.
t 1898; CONSTANTIN, doctor In med., cdsätorit CU Sa-
bina Brdtianu. Fiü IoAN.
GFHTA (George) CANTACUZINO, al 2-lea fill lui G. si frate
Cu Const.; cdsätorit cu o Floreascd. -I- 1891, avu patru copiI :
ALEXANDRU4 f. Director al Imprimerie Statului etc. ;
ION inginer, cdsdtorit cu Zoe Wartiadi avand 3 fii (George,
erban, loan si 2 fete); GEORGE C., eds. Cu L. Costaforo
avdnd 2 copil (George, Serban) ; si ANA Dr. Kalindero.
Aceasta este in prescurtare genealogía Cantacuzenilor,
a cdror filiatiune nu se intrerupe pAnd la impératiI din
C-tinopl, i p6te maI 'nainte, dupé cum se Vede in cartea
de aur a familiei.
Armele vechl ale familie coprind ma' multe semne,
concedate de curtea: imp'eriald din Viena prin diplome, st
peste carl se afld armele caseI de Valois : de azur, 'cu
flori de «lys» de aur.

Ramura Moldova
Din fiul t el mare al lui Andronic Cantacuzino, venit
stabilit intdI in Moldova, derivd acestä ramurd, divizatd
ea In alte cloud, numite dupé mosie Delen1 i PascanI:

www.dacoromanica.ro
 140

GEORGE CANTACUZINO, mare vistier al Moldovei la 1633.

Ceff doi fif al s61: Toderas si George art dat nastere la
doué branse deosebite.
Ramura zis ci Deleanu:
TODERAS Cantacuzino, fiul luI George si nepot lui An-
dronic, a avut trei fif. Din acestia, Vasile n'avu copii, loan,
cel mare, continuà familia pAnd adI ; iar ILIE CANTACUZINO
marele vistier (1700), avu o singurä. fica Balasa, sotia
Brancoveanu. El crea boer insemnat al Moldovel sub Ra-
covitzd, Cantemir i Mavrocordat (1700) : c.... crea acest
boer de mare cinste la Nicolai Vodd, cum dice cronicarul
Mustea, cà numaf cu dânsul grdia Nicolai Vodd din top*
boerif pämêntenI ce maI mult este de socotit
nu pentru voia lui, ci pentru voia Brâncoveanuluf, dom-
nul muntenesc if facea acea cinste....». Sotia sa erea
Maria, si el muri färà fiù, inainte de 1720. (v. Let. m. III,
92, 115).
IOAN CANTACUZINO, Antdiul fiti al lui Teoçior (Toderas)
avu maf multe boerii inalte in Moldova ; i tref fif: George,
Serban (cAlugdrul Sergie) i Teodor.
De la acest din urmd, TEODOR (Todirasc Canta) mare
Stolnic, din satul Romanif, derivä o ramurd a familief prin
fiul séú loAN fost paharnic, mare spätar i Logofét (1749),
cunoscut cronicar; (avu frate pe km); urmandu-se ast-fel
descendentd: fiul lui Ion crea ILIE C., care avu pe CONS-
TANTIN, tatäl lui ALEXANDRU Cantacuzino (act) ; al cdruf
al. este VLADIMIR Cantacuzino, fost oficer etc.
IORDACHE CANTACUZINO 41s DELEANU,Tharele Logofét al
MoldoveT, fiul cel mare al lui Ion, de la care descinde
aceastä. ramurd. La anul 1716 in divanul lui Mihai Raco-
vita W., cumnatul séfl, erea mare comis, la 1738 mare
Vornic i apoi Logofét. La 1738, când crea in tara gro-
zava epidemie de ciumä, s'a oprit Vodd Grigore Ghica,
«11'a:1i venit la Iasi a.' mureati prea réti de ciumd ; ce ail
trecut la sat la Delerff, in tinutul Harläuldf, la vornicul
Iordaki C. Deleanul i aú ezut acolo pand in Dechem-

www.dacoromanica.ro
 141

vrie....» (Letop. Neculce II, 405). De la sotia sa, fata luI Ra-
covitz5 V. avu patru copif : Ionitä de care vom vorbi,
GEORGE Canta, care avu 2 fete, din carI una mdritAndu-se
Cu un Ghika, a trecut ca zestre mosia DeleniI, dup6
care acea ramurd a Ghicilor a luat numele de Ghica De-
leanu. SAFTA Cantacuzino, care se mdritd cu Constan-
tin, fiul lui MateI, din linia Cantacuzenilor din Valachia
(Maguren1). Acesta trecu in Moldova, unde muri la 1761
(v. urmasii lui din Valachia). Inrudind ast-fel douè ramure
ale familiei, el se numea Cantacuzino Mägureanu Deleanu.
Balasa f mdritatà cu un Hrisoscoleo.
Marele Logofk IONITA CANTACUZINO, fiul Iordache.
A fost mare Hatman, la venirea luI Grigbre Ghica in 1764.
La 1749 fiind incd tartar, figureazd in divanul luf Cons-
tantin W. Racovitz5. ca Vel Cdmdras. (Despre Ilie Canta,
fiul stolnicului Teodor i frate cu Ion, spune letopisetul «ver
primar cu Ionità i Iordaki Deleanul». Acest Ilie fusese
decapitat de Vod5 Callimaki la 1762.)
Ionitä Canta avu de la sotia sa, Zoe Ghica, un. fiü:
Marele VORNIC MATE! CANTACUZINO, fost si mare vistier
al Moldovel, care la 1791 se refugid in Rusia unde deveni
consilier de stat efectiv, °cup-And i alte mari demnitAti.
El muri la anul 1817, 15.sAnd 5 bdep de la sopa sa Raluca
Callimaki. Din acestia, doi n'avurà urmasl si nu jucarà un
mare rol. GRIGORE, al II, fu general-major in armata rusd
si muri la 1812 in 136tAlia de la Povrodina, neldsAnd urmasI.
Fratil sel. George si Alexandru, se distinserd in Rusia,
avAnd fie-care urmasi ; formAnd 2 branse. (act.)
1. ALEXANDRU CANTACUZINO, al 3-lea fia al lui MateI.
Sambelan la Curtea RusieI, lud parte insemnatä la revo-
lutia greceascA din 1821; i muri IF. 1841 la Atena. Din
sotia sa Elisabeta avu pe : DUMITRU, ai cdruI urmasi
trAesc in Bavaria (Fill Alexandru, Theodor si C-tin)
MATE! C., cdsdtorit cu Ernestina Ghica-Bäleni, a avut
pe GEORGE Cantacuzino, al cdrui fig este (act.): LEON
CANTACUZINO, c5sAtorit CU Ana .V5.c5rescu. MIHAI, .alt 1'16
al luI Alexandru, are descendenp in Rusia, prin fiul ski Pavel.

www.dacoromanica.ro
 142

2. Knézul GEORGE CANTACUZINO, fiul 11.11 Mate.1 çi frate

Cu Alex.; Colonel in cavaleria ruseasca, lua parte la cam-
paniile din 1807, 1812 si la revolutia din 1812 Cu fratele
séri. Cäsätorit Cu P-ssa Elena Gortchakoff, el muri la 1857.
In 1821 fácu la Iasi, o proclamatiune catre popor, pe care
(o iscaleste: qKnéz Gheorghe Cantacuzin Deleanul». Vornicul
Beldiman vorbeste In Tragedia sa, rolul ce dânsul a jucat
In revolta greceasca. (1821). (v. vers 1500, cit.) El a avut
patru baetI :
1. LEON, din care urmasi In Rusia ; 2. GRIGORE, avu
de asemenea 3 fil, in Rusia ; 3. KNÉZUL GEORGE Can-
tacuzino, guvernator al BasarabieI insurat cu Elena fica
luI Anastase Basotd, avand 3 fil : ARTUR, Anastase t,
Alexandru t; iar 4. MIHAY, avu 2 baetI in Rusia.

Ramura Pafcanu.
Fiul luI George vistierul, venit in Moldova, se cherna
tot GEORGE (sail Iordache) i traia Inca pe la inceputul
secoluluI XVIII. El e tatal luI IORDAKI CANTACUZINO de la
PascanI, vel Spatar al Moldovei. Fiul acestuia, CONS-
TANTIN pare ar fi avut mal multi copiI, dintre carI,
IORDACHE (George) CANTACUZINO, fost mare Logofét. Träia
pe la finele secolultri trecut, figurand ca boer mare in di-
vanurile domnestI. El avu de fii pe: Costache, Alexandru,
Dumitru si Grigore carI n'avura urmasI, i MIHALACHI C.
care a lasat numaI douè fete : Vdcareasca i Ruxandra
sotia luI Pdnait Bals.
1. CONSTANTIN CANTAcuziNo-Pascanu, fiul luliorclache III,
insurat Cu o Rosetti avu 3 fete maritate si 2 fii: LAS-
CARACHE Cant.-P., casaitorit de 3 orI, avénd 2 fiI : CONS,
TANTIN CANTACUZINO-PaFariU, fost deputat etc.- Casätorit
cu Maria ArgyroPol; ALEXANDRU, vice-presedinte al Se-
natului f. prefect etc., casatorit. cu R. Calimaki, precum
si flied Lucie Mavrocordat.
NICOLAE frate cu Lascarache, fost ministru de jus-
titie si de interne al Moldovel in timpul Caimäcämiei lui

www.dacoromanica.ro
 - 143 -
Vogoride; adversar al UnireT. Avu flea. pe Pulcheria t
1865, din casätoria sa cu Lucica Pallady.
2. ALECU CANTACUZINO-P.,. fiU1 lui Iordache si frate cu
Constantin a avut maI multe fice (din cari: Maria Sutzu)
si un singur fiil :
IOAN CANTACUZINO (ZIZINE), literat distins si OM politic
(n. 1829 t-1897). La 1857 erea ministru al caimacamiei;
J. a 1870 trimes la Belgrad, apoi Director gen. al Teatrelor.
S'a ocupat mult cu stiintele exacte. In 1880, publica la
Paris traducerea aforismelor lul Schopenhauer si in 1885
(Bucuresfi) celebra traducere francez5. a °peril' aceluiasi
ilustru filosof: «Le monde comme volonté & feprésenta-
tion.» (3 vol.) Decedat 1897, färä. urmasf.

www.dacoromanica.ro
 CANTEMIR
(MOLDOVA)

Origina familiel Cantemir erea tatard, si se licea Ca' des-

cinde dintr'un CHAN-DEMIR, dupé cum aratä. i numele.
Despre neamul séü, insasi Dumitru Cantemir dice: caceasta
familie erea in mare vaza la Märzestif din Tartana pentru
nobilitatea sa i imensele sale avutii». Dupé traditiune,
familia Cantemir deriva de la TIMUR-LENK (1401), marele
cuceritor al Asiei. Aceasta pare a o proba chiar i numele
insasi; cad. «Kan Temur» saú «can-temur» inseamna san-
gele lul Temur saú persoana descinc,Iênd din sangele lui.
Until din Cantemiresti avusese curagiul a se substrage
atat de sub puterea Chanului cat si de sub jugul Turcilor,
si s'a luptat in curs de maI multi ani cu succes contra
mai multor Seraskiri, i probabil cä el si-ar fi pastrat mult
timp independenta, dacà nu ar fi fost sedus printeun trac-
tat inseldtor. Adia. Turcil vèlênd ea Cu armele nu pot
face nimic contra lui s'ati. prefacut Ca' ar voi sá inchee
pace cu el; s'ail invoit la toate cate le-a cerut dat
fitful de Bey si privilegiul de a purta 3 tuiurl. Dar dup6
ce rail avut in partea lor cu modul acesta, Turcii putin
dupé acea ail pus mana pe el si omorit. Fratil lut
supus din noil Chanului, care le-a dat voe a locui
in provincia Akerman i Kilia.
Fiul sal, SAVA CANTEMIR, a stat iarasI in gratia Hanu-
liff ; dar si-a schimbat numele, i fiind-ca tatal sèil a fost
Bey si-a luat supranumele de cBegu Mirza» care apoi a
trecut la fii si-chiar la stranepotii acestora. Pe timpul cand
Constantin Cantemir erea domn in Moldova, cunde mer-

www.dacoromanica.ro
 -- 145

gand la parintele met', 4ice istoricul Cantemir, II nail is-

toria antecesorilor sa asa precum o stia din traditie, prin
care singurä, s'a sustinut memoria GenealogieI lor tata-
rice». El maI spunea, ca pe timpul cand Canul perse-
cuta maI aspru, un Cantemir din familia lor, s'a refugiat
In Moldova la principele acesteI térI si a primit religia
cretina. (Cantem. Ist. imperiulul otoman, 639). Acest Bey
Mirza sat' Saya Cantemir, scapa Moldova de o calamitate pe
timpul domnieI luI Constantin V., adicà abätand pe 'Mari de
a prada tara, luand el pe Domn sub garantie.
TEODOR CANTEMIR, tatal primulul domn cu acest nume,
stim cá a fost omorat de TätarI In Bugiac, dupe' care
fiul sal se refugid In Polonia.
El a avut 3 copii, pe Macrina, rrecasatorita t 167T,
Constantin, care domni si NESTOR (1635-1683).
CONSTANTIN VODÀ CANTEMIR, supranumit In domnie Bä.-
tranul (1685-1693). Dupe mórtea tatäluI sal, se refugiä.
In Polonia, unde fu crescut i unde servind timp de
17 ani In armatele regilor Ladislas si Casimir, cdpata
gradul de colonel. Pe urma trecu In serviciul luI George
Ghica principele Valachiel, fiind mare ceaus, si sub
Dabija domnul Moldovei, care-1 falcu Capitan al Bar-
laduluI. Sub Duca Vodä fu mare clucer. In 1672 sub
.tefan PetriceIcu Voda, Cantemir, pe atuncI marele ser-
dar i comandant a 3 judete de la fruntaria Poloniel,
scapä haremul SultanuluI Mahomed IV care erea sa fie
rapit de PolonI dupé batalia de la Cochzim. Cand Dumi-
tru Cantacuzino fu depus In 1685, Constantin Cantemir
cäpätá tronul ca résplata a serviciilor sale. Dumitrascu
Vodä, gelos de favoarea de care se bucura pe langä Sul-
tanul, 11 denuntä. SeraskiruluI Soliman-Pasa.; dar el stiü
sä se justifice si Pasa fu chiar acela care'l propuse PorteI
pentru tronul Moldovel, In locul aceluI ce voia pearda.
In timpul domnieI sale, aproape tot timpul ocupat de fésboiul
lui Sobieski cu Turcil, tiù sä, se mentie în positiunea grea
pe care 0- crea vasalitatea sa cu TurciI i sympatiile de
crestin catre Polonia. TotusI refuzd lui Sobieski sd se a-

www.dacoromanica.ro
 - 146 -
lieze Cu dênsul, cand naväli in Moldova in 1685 si 86. Il
ajutä pe ascuns carid fu silit sa se retraga dupe lupta de
la Boian, si-1 scäPä de la un desastru complet. Conduita
luI inteleaptd îi permise sà pästreze pänd la sal-sit fa-
voarea Sultanului, si avu rara fericire sà moarä pe tron,
dupa o domnie de ppt ani (1693). Facuse o gresalà in
cursul domnieI sale, prin omorirea logofkulul Miron Cos-
tin si a fratelui acestuia Velicico Hatmanul. Constantin
Cantemir avu 2 Antioh i Dumitru, carl amandoi furä
domnl, si 2 fete : Roxana i Elisabeta.
ANTIOH CANTEMIR, domnul Moldovei in dou'é randuri:
1696-1701, si a II-a para. 1705-1707.
In prima Jiff domnie boerif Rusetesti revin din noil la
putere. Antioh Cantemir, träind rai cu Brancoveanu ca
tatal séú, domnul muntean ii dä toate silintele, facénd
a se mazili Antioch V, sill inlocui cu Constantin Duca,
In a doua domnie, A.ntioh se impacd cu Brancoveanu.
Turcii luara pe Moldoverii la Bender spre a intari fortifi-
catiile; Cantemir da insusi exemplu oamenilor sei säpand
la santuri ca ultimul soldat. «Dar pe cand Cantemir &AO'
la Tighina, altii 11 säpail pe dânsul la Constantinopole»,
zice Neculce. Inteadever, peste. putin fu iiilocuit.
DEMETRU CA NITEMIR (1710-1711) Principe al Moldovei.
Cum vine In tara ve.cland c aproape toff boeriI se pie.
casera cAtre Rusia, inträ si el in legatura cu Petru cel
Mare, prin care asigurd clomnia familief lui, supunénd insa
Moldova cu totul impératiel rusesci. El iägadui lui Petru
provizii inctestuldtoare i tr numér de oaste, pentru for-
marea cdruia primi ca i Brancoveanu o suma de bani,
Turcii aveaii mare incredere in el, In urma, and simtird
ca aú fost trädati, Cantemir trecuse deja in lagarul rusesc.
Petru cel mare trece Nistru i ajunge la Prut; el insá
fusese amdgit cad proviziile lipseail cu desävärsire. Dupà
ce vizirul Baltagi Mahomet trecu Dunarea, inconjurä armata
lui Petru, .fometoasa i lipsita de cavalerie ì tunuff, din
pricinä cà toff cail perise; Petru cel mare fia prins, apoi scdpá,

www.dacoromanica.ro
 - 147 -
si se alese din acest résboI numai cu perderea AzofuluI.
Cantemir fugi in Rusia cu mulp din boerii ce trecuserä
In partea Rusilor. El fu foarte bine fratat de Petru cel
Mare, fiind un om de inaltá valoare. Stia un-spre-c,lece
limbI mixlerne i vechI si a scris multe lucrárI importante.
Ast-fel «historia incrementorum atque decrementorumaulae
otomanicae» ; «Descriptio Moldaviae» ; «Divanul lume>
«Vita Custantini Cantemiri» ; «Istoria caselor Cantacuzen si
Brancoveanu» ; cronico Romano-Moldo-Valachilor ; «Sis-
tema religiel mahometane» ; historia ieroglificd».... etc.,
In cari se aratä un istoric si filosof de mána indI. El e
cel maI Invétat dintre RomániI din timpul séil i multe
din operile sale aü fost cunoscute contimporanilor se ;
In 1714 erea ales membru al AcademieI din Berlin.
t
El fu cásátorit cu Casandra (n. 1683, 1713), fica Dom-
muluI MuntenieI Serban Cantacuzen. In 1714, dupä
Casandrei se retrase la Petersburg, unde isprávi istoria
Imper. otoman, i In 1717 se cásátori cu P-sa Anastasia
TrubeskoY, cand fu numit Consilier particular al Impéra-
tuluI. El se stinse la 21 August 1723, In domeniile sale de
la Harcov In Ucraina, chiar când fusese numit principe al
sfantuluI imperiú. El avu copil pe : Maria (n. 1700
t 1757), Smaragda (n. 1701 t 1720) ; Serghie t 1707 ; MATEI,
Insurat In Rusia, ara copiI ; CONSTANTIN, t 1747;
t
ANTIOH II CANTEMIR, näscut In Moldova 1709, .Paris 1744.
Fu crescut la Academia de teologie din Moscova i apoi la
cea din Petersburg. In 1731 numft rezident la Londra ; In
38 ambasador la Paris. In 1727 Cantemir debutd cu un
volum de versurI: Symfonie pe psaltirea dedicad Cate-
rine I Inainte de a pleca la Londra scrise maI multe
satire si opere usoare, cari se pot considera ca primele
In literatura rusá. modernä ; In satire atacd adesea pe ini-
miciI lul Petru cel Mare si pe aI reformelor sale. Editia
Intreagä a scrierilor sale a esit In ruseste la 1847.
O vara a sa, fica lui Antioh Vodd Cantemir tinu In cd-
sátorie (1708) pe Radul Brancoveanu, fiul luI Constantin
Vodá, decapitat impreuná cu tatal

www.dacoromanica.ro
 - 148 -
Antioh Vodd Cantemir avu 0 un till, pePr. CONSTANTIN
CANTEMIR, fost general in armata rusd si cdsätorit in doué
rändurI: 1. Cu Principesa Natalia Golovin i 2. Cu Pr.
Sofia Pasékov, t 1783. A avut dol copiI: pe MARIA care
s'a cäsatorit cu boerul roman Campineanu (v. Campineanu)
§i PR. DIMITRIE, polcovnic in armata rusd. Generalul
rus Munich, in 1739, dupä ce WA' Hotinul de la Turd,
voia sä pue domn al MoldoveI pe Constantin Cantemir,
care i0 avea oastea sa, i care erea cu totul devotat
RusieI. Astd-di nu se maI cunosc descendentl directI din
aceastä familie princiard a Moldova

www.dacoromanica.ro
 CARJA
(MOLDOVA)

Familie veche din Moldova, all stinsd, si pe care o gA-

sim inflorind din secolul XV, si In secolul urmAtor, dand
mal multi boerl insemnatI.
Pe la 1440 trAia un CARA anagnost al mitropolituluf
Tamblac, fost in conciliul din Florenta (1438).
$ARDRU CraJEVICI, fiul acestui Car-A care erea diac,
scriitor de documente, 11 gäsim in 1497 si 1499 (Uricar XVII).
Pare cA fiul séü erea boerul:
COSTEA CARJÀ (sail Luca), marele Stolnic In 1513, 1515
sub Bogdan Voev. Polonul Stanislas Gorski vorbeste despre
dansul inteo relatiune a sa asupra pacel dintre Poloni
Moldovenl, la 1509: «Kyrsza magma dispensator». - - Acest
boe mai targill, in 1523, tine, un discurs politic regeluI
polon Sigismond I, care a rémas vestit, fiind i unul din
primele discursurl ale until roman, care ni s'ail conservat.
Alexandri, In admirabilef poernA : «Dumbrava,rosie», ne
presintä pe Carja In lupta, (1497) deja bdtran dar viteaz,
de un caracter din cele mal nobile. In loc sA se lupte
cu Toporski bAtrA.nul, s-ef Polonilor, amandoi stall de o
parte Imbarbatand pe al lor. Dialogul acestor cavalefi ma-
retl e admirabil. Pobonii sunt invinsI la urmA, i CarjA
se duce la domn, careq dice:
Chi-A tu falä mi-al facut!
Ca tine fie-ti neamul viteaz i priceput.
Marele boer Carja, e pote tatAl lul :-
CARJE, PARCALABUL de Neamtz, care e gdsit cu aceastA
13

www.dacoromanica.ro
 150

importanta demnitate in documente din 1528, 29 si 1530.

In afara de acesta mai avu i alte titluri de boerie.
Alte relatiuni nu avem despre dansul. Filiatia se con-
tinua mai departe :
PETROVICI CARA, care trdia pe timpul lui Petru Rares,
pe la 1540. O spità a familiei, scrisd la 1815 ,de Pe-
trache Carja, incepe de la acesta.. Petre Carja mai avu un
frate Damian ; iar copii, trei fete si un baiat : Irina, Maria si
VASILACH1 CARA care träia pe la 1575,i avu de fiil pe:
GHEORGHITA, HATMAN 0 Portar de Suceava la 1591 (7099)
April., relatat de un document. Fiul acestuia, este DAVID
CARJÀ, parcalab de Roman sub Movilä Voev., care maI
avea 2 frati. El lasa. 2 bdeti: Vdsilaki, a carui ramura
.nu presina interes, si care se stinse pe la finele secolnlui
trecut; si al doilea pe:
ANTOHI CARA STOLNIC, contimporan cu domnia lui Va-
sile Lupu1.2-- Fiul sal ANDRONAKI träia pe la finele secol.
XVII, avand 2 feciori: pe Antohi si pe TOADER
Acest Teodor avu pe Grigoras si pe IOAN Carja, care
cumpára mosia fratelui sèú. loan Carjä avea rangul de v.-
BAN 0 muri la anul 1827, lasand un singur fiú, in per-
soana lui
PAHARNICUL PETRAKI Carja, ultimul descedent (a 1g-a
generatie)? al acestei familii. Sotia sa crea JorTA Cerchez,
fiica boerulul Ïonità Cerchez, D-soarä de curte a Doamnei
Moruzi. In revolutia greceasca de la 1821,
uS5rdareasa Carjef aü dat cumplitul starlit,
Cu norasa i nepoata la un loc sivarlity.
Cum gice vornicul Beldiman.z Inteaceasta drama, Tur-
cii ucisera pe batrana, muma lub1 Petrache, pe sotia aces-
tuia Zoita i pe fata mica, in fata nefericitului boer. Pe-
trache Carla, muri la 1831, stingand prin el de tot aceasta
mare familie, i ne läsand de cat o fica : SMARANDA (n.
1812). (Ghiblnescu. in Archiva; Spita, famil.)

www.dacoromanica.ro
 CARP
(MOLDOVA)

Aceastà familie stabilit In Moldova, venind din pro-

vinciile Baltice, In secolul XVI. Cantemir in cDescriptio
Moldaviae», citeazä familia Carp printre principalele nea-
mud* boeresti ale férii MoldoviT.
N'am putut avea, din lipsa de isvoare, de cät putine
adate despre trecutul acestei familii. Ast-fel gäsim ca mem-
brii ai ei
DUMITRU CARP, SPATAR al Moldovei, Intr'un act al sèii
prin care vinde medelnicerului Mihail Kesco o mosie, la
anul 1727. (Docum. Academ. rom.). Dumitrache Carp e
-de asemenea dovedit printr'un document de mosie din
anul 1758. (Id. Academ.).
TODER CA, boer iscälit Intre mai multi altii, In actul
-de desrobire 'al vecinilor, din anul 1749.
La anul 1761, un CARP erea diac de divan, dupé cum
:se co*nstatä din diferitele acte domnesti, scrise de dänsul.
PETRACHE CARP f. paharnic, etc. care träia pe la mij-
locul secolului actual, posesorul mosiei Tibanesti, a avut
fiú Pe:
PETRE P. CARP, D. Iasi 1837, oni politic,-seful-partidului
constitutional. A studiat In Germania. Sub Cuza a fost
secretar la agentia din Paris,la 1870 ministru, 1871 trimes
la Viena, Berlin si Petersbug, 1876 ministru In cabinetul
Catargi, 1882 ministru la Viena, unde laa" parte activd la re-
gularea cestiunei Dundrei. De la 1888-89 ministru de ex-
terne al cabinetului constitutional, 1891-95 ministru de do-

www.dacoromanica.ro
 152

; Senator, etc. Pe and se ocupa cu literatura, la

1864 impreuna cu Maiorescu, Negruzzi i Th. Rosetti a
fondat Societatea «Junimea». Activitatea sa politick' se
poate cunoWe din istoria contimporanA a térii. In 1888 a
publicat «Era noug» discursuri asupra principiilor politice.
Cäsatorit cu Sevastie Cantacuzino, are co'Pii pe :
JEAN CARP, PETRE, GILMORE i NICOLAE i fiCa Elsa asä-
toria cu Lt. Al. Sturdza.
Armele familieI sunt : Pe fund azur treI stele de argint,
dispuse 2. 1, cu ate 6 raze ; imprejurul scutulul bordurà."
de argint punctatä.

www.dacoromanica.ro
 CARPENIANIJ
(vALAcHIA)

Familie boereascá din judetul Dâmbovita, purtand acest

nume din timpul luI Brancoveanu Vod5., dupà vechia moqie
Cärpenipl.
Inainte, In secolul XVII, et se numeati boerit Balote$1,
despre care avem date chiar de la 1600. Un document
de hotarnicie (ordonata de Constantin V. Mavrocordat)
spune precis c5.: s'ati ales §i boerilor BALOTEV1 ce
le die Ceirftenifani». Moqia Baloteqtif din Muscel a apar-
tinut aceste familii.
Boeti din BalptWi gasim mal multi, afirmati de docu-
mente din sec. XVI. Ast-fel un chrisov din 1624, citeazd pe
un boer din BalotWI. Apoi Inteun inscris al Banului Radu
Buzescu figureazd (la 1648) FIERA POSTELNIC ot Baloteqff».
Intre docum. ArhiveI Statului, aflärn iaräi tre generatil
ale acestor boert: CANDEA POSTELNICUL ot Balote§ti, trga
pe la 1650 qi inainte. Acesta avu un frate, al carut nume
nu e mentionat, al carui fecior erea FIERA cnepotul Cande
(1703)». Exista' o tnrudire Intre neamul Balotescu si
acel al Bajeqtilor, cu cart aveail proprietätI comune.
Tot la 1703, se citeaza fiul lui C5ndea, anume MUSAT
CLUCERUL BALOTESCU, care de la sotia sa Marula a avut
3 fit: Mate, Stroe i Pavlache.
De pe atund, fatriilia luä miinele de Carpen4anu.
Din zapisul de vénzare al Hine_ Carpeniqanca, din anul
1741, (act aflat in posesia d. Grigore P. Olänescu) reese urmä-
toarea filiatiune:
Boerul HERA CARPENISANUL (Fiera), fost clpitan, avea

www.dacoromanica.ro
 - 154 -
frate pe Pavlache. Asa dar putem presupune aproape cu
sigurantà dupd numele acestuia, cá crea fiul lui Mupt Balo-
tescu, de mai sus. Heré a avut dupal acel zapis, trel copiI:
CONSTANTIN POSTELNIC Cärpenisanu, care era t la 1740;
BALAA Carpenisanu, martord in actul surora sale : -
ILINA CARPENISANU, care prin zapisul din 1741 vinde cumna-
tuldi ei (vér) Mihai, irnai multeryogoane de vie in Muscel,
la Crangureni.
PAVLACHE fratele lui Heré, a avut fled pe ANcuTA, sofa

Tot ca martor, in acel zapis, figureazä i RADU Cärpe-

nisanu.
Intr'o hotärnicie a mosiilor Balotestilor cjïi Cärpenisenì
(tot in posesia d. Gr. Pd Olànescu, printre actele Mosief. Gheqti),
se citeazA la 1746: Luca si fratele se.1 Dumitru; MIHA1 lo-
gofkul ginerile PavloaiceI;_. apol STROE Cu fiif séi Matel
Radu ; Dam aschin calugärul, etc, din neamul
penisenilcr.
NICOLAE CARPENISANU e citat in alte acte din 1784, pri-
vitoare la hotarnicia de mal sus. La 19 Sept. 1794 a e
chemat sä arate ce cdrti de mosie (documente) posedä.
Mar- ele vornic Filip Len s avea de sotie pe ELISABETA
Baloteasca-Carpenisanca, la sarsitul secolutur trecut.
Descendentii actuali ai familief se coboarä din : CLu-
CEkUL DIAMANDY CARPENI§ANU, in secolul nostru ; care maL
avea frati pe Postelnicul VASILE i pe Isaiia, calugarit
arhimandrit la monastirea
Copiii cluceruluI Diamandy ail fost trei fii i patru fete:
IANcc, praporcic Iancu t tank- printeun accident, Iancu
III, Maria Steriadi, Maria Van, Saanen, Ana si Teodora.
IANcu CARPENI§ANU, al treilea din frati Cu acest nume,
n. 1845 t 1883, proprietar al mosiel Carpenis; casatorit cu
Maria n. Voinescu a avut 2 fice, si 2 baeti:
IOAN CARPENISANU, inginer i DIAMANDY C., - singurii
descendenti de 01 aï familia

www.dacoromanica.ro
 CATARGI
(VAL. §I MOLD.)

Origina familiel e foarte veche, dar de unde vine sail

de ce original e, nu se poate hied sti. Dupèl probabilitätI
e de originä tätarica.
Pentru antaia ora intalnim numele de Catargiu inteun
document din anul 1604, sub Radu .'erban Basarab (15
Iulie), prin IOAN CATARGIa vel-Spätar, acelas cu
Marele BAN IENACHE CATARGIU, cunoscut de la 1616
catre sfarsitul primei domnif a luI Radu V. Mihnea. In
acest an e pomenit intr'un act de danie al Skitultif $01-
nestl din Judetul Valcea, prin care Baneasa Maria Catar-
gioaica, fica clucerulul Radu Buzescu, inchina disa mo:
nästire ca metoch patriachatului din Alexandria. Cind
ani dupé data aceasta, adical la anul 1601, in a doua dorur
nie a lui Radu Vv., gäsim pe acelasI Enache Catargiii
insotind pe domnul Munteniel in résboiul de la Hotin,
purtat de Turd contra Polonilor. In vara acestui an, Sul-
tanul Osman II, profitand de ingerintele Polonilor in. afa-
cerile Moldovel, porni cu o armatä numeroasa contra lui
Sigismund III al PolonieI. (Miron Costin). Dupé un résboI
care dura o lunal i mal bine (20 Aug. 29 Sept. 1621),
amândoué puterile se hotalrirä sal punal capdt
Plenipotentiarii PolonI trimesl pentru tratarI, avurà o cons-
fatuire secretä cu domnul, la care asistä numal Catargiul
Banul Craj oveI.
In anul 1633, dupé mazilirea luI Leon Voda Totnsa din
seaunul Muntenief, boerii se impartira in 2 partide, una
care voia domn pe Aga M. Basarab din BrancovenI, spri:

www.dacoromanica.ro
 166

jinità de Mahomed Abaza Paya din Nicopol, iar cea altä,

din care fäcea parte Banul Enache, Dumitru Dudescu,
etc. cereail pe Radu XI, pe care 11 oranduise sultanul
Murad IV si al cdrul tatä Alex. Ilia, fusese de 2 orI domn.
La 20 Septembre 1633, MateI V. intrd in Bucureyd, iar
spre sfdryitul lui Octobre, Radu XI Impreunä. cu Catar-
altI boerI, sprijiniti de o buna armatd de merce-
narI, inainta pänä.' la podul de la ()WIWI pe Colentina.
MateI Basarab, cu o oaste maI puternicä Ii bAtu In liva
de 26 Oct. pe ampia de la Dudeyff, aproape de monäs-
tirea Plumbuita. «Movila ce mare de lângä Bucureyti,
aratà si acurn locul unde a fost bdalia.» (§incal).
Intre fugan l se afla i Banul Enache Catargiu, cäruia i
se confiscard averile. La 1637 1ViateI Basarab dàrueyte
vorniculuI Dragomir Cretulescu, niyte case din Thrgoviyte
mg sus de curtea domneascd, aproape de rîú, pentru
acestea cu locul lor ail fost ale luI Ienache Banul Ka-
targiu».
Acesta, retras la curtea luI Vasile Lupu, primi rangul
de vel-Postelnic al MoldoveI, i staruia pentru mazilirea
luI Matei Basarab. Chiar la 1636 fu trimes de domn la Si-
listra, spre a stàrui pe 15.hg6 Paya de acolo pentru inlo-
cuirea luI Matei, cu Ion Vodà fiul lui Lupu.
Dupd un an, postelnicul Enache primi insdrcinare de a
negotia cäsätoria domnului cu fica unuI Cazac din tara
Cerkezilor, de oare-ce fica VorniculuI Bucioc, prima sotie,
murise.
NICOLAE STOLNICUL Katargiu, e frate cu precendentul yi
,din partida adversara a lul -MateI Basarab. El, -cu Dudescu
yi alti boeff fug cu Radu Vodä dupa perderea bätäliel,
In Moldova. In cronica de la descälecatul Intaiil al Mun-
tenief, se vorbeyte Intru alti boerl yi de Nicolae Katargiil.
De la fuga luI Enache i Nicolae Catargiu in Moldova,
acéstä familie se desface in 2 ramurI, din care una träeste
In Moldova, cea-l'altä. in Muntenia. Dovadà ea nu totI
membriI familieI aú emigrat In Moldova e faptul cä sub
MateI Basarab, Marele postelnic Const. Cantacuzino mdritä.

www.dacoromanica.ro
 157

pe a doua din ficele sale, dupa un KATARGIIL_ Poate ca

acest ginere al luf Cantacuzen este un at' (?) al mareluI PA-
HARNIC GHEORGHE KATARGIU; pe care nul gasim intre ad-
versarii ltfi M. Basarab, si care figureaza ca martor Intr'un
act de vinclare dotal din anul 1624 Mal 8, din timpul luí
Alexandru Coconul.
De la Mate Basarab incoace, 'Ana' in timpurile din urma,
cronicele nu vorbesc de ramura Catargiii rémasa in Mun-
tenia, mai nimic. Chiar din documente, dupd cate sunt.cu-
noscute asupra lor, nu reese mal nimic.
In Tamura Catargiilor din Moldova cunoastem mal bine
In sec. XVII, pe APOSTOL VEL-COMIS CATARGI, care cds5-
toreste pe fata sa Mariana dupa marele medelnicer Stefan
Petriceicu, care domni in 2 randurI peste Moldova. lar
and acesta fuse nevoit sa pardseasca pentru intiia oara
domnia si sä fuga in 1674 in Polonia, el fu urmat de fai-
mosul cronicar al Moldovei, Miron Costin vel logofét,
de Apostol Katargiu i alti boerI inseranati. (Cronica lui
Neculce).
Apostol comisul, primi indigenatul impreuná cu titlul de
nobleta polona la anul 1676, ca multi altf boeri inainte.
(precum Ureche, Orisa, Balica In 1607; dui:A Engel).
Diploma aceasta, scrisa in limba latina i semnata de
regele Ion III Sobiesky, se pastreaza 'Ana ac,II. In ea se
(lice intre altele:
cDupa parerea noastra, ilustrul barbat Katardziu Ma-
resal, intrece prin numele tërií Moldovel i prin faima vir-
tutilor sale, pe atatia alti barbatl, pe care 'I respectam in
aceste timptui de agitare ale NorduluI.» Mal jos, langä
semnatura lui Sobiesky se citeste : oIndigenatus generoso
Apostolo Katardzi Marschalco Terarum Moldaviae con-
fertur». (v. Anghel Demetriescu. Barbu Catargiu, etc.).
Din urmasil Catargiilor in Moldova, .maI sunt cunoscuti
in secolul trecut :
VEL LOGOFETUL ILIE CATARGIU. La anul 1716, in dom-
nia luí Voda Racovitza, trupele nemtestI comandate de ca-
pitanul Ferenz, mergand spre cetatea Neamtu eprins'ail

www.dacoromanica.ro
 158

Ilie Catargiul vel loge& si pe Antoniu Comisul, si

inchis in cetate si pe urmd ail slobozit pe logo,
fetal Catargiul, eard pre cei alp i-ail tinut inchisIz. (LetOp,
III, p. 124). La anul 1717, Ilie Catargiu era mare Logorét in
divanul lui Grigore Ghika Vv.
.1-EFAN CATARGIU erea biv-Vel Clucer la anul 1727.
(Doc. Academ. r.).
MIHALACHE CATARGIU, e semnat Cu mal multi alti boeri
inteun act de emancipare din 1749, etc.
COSTIN Catargiu
träia la 1749 sub Racovitzd Vv., pe când erei tdnär.
SPATARUL FILIP CATARGIU, la anul 1760 fu trimes Cu
mal mulp boetl marl, si exilat in Asia la Ionikalisi, din intri-
gile luI Stavarache, favoritul lul Vodd Calimah. (v. Bogdan).
In secolul nostru :
jORDACHE CATARG1 niare vistiernic. La 1831 fácea parte
din comisiunea regulamentului organic pentru Moldova,.
ales de obsteasca adunare, impreund cu Costache Conack
Iordache Catargi avu o ficd märitatä cu C. Forésco, iar fiti
pe :TEFAN CATARGIC, OM politic, fost ministru i caimacam
de trei, inainte de alegerea ca domn a WI Alexandru
Cuza, in Moldova. Fii sèl erea5 : 1. CONSTANTIN CATARGI,
al cdrui fia este cdpitanul NICOLAE CATARGI, cdsdtorit cu:
Viorica Cretzianu.
2. LASCAR CATARGI (n. 1823 t 1899), insemnat am politic
al tèrii ; fost sef al partidulul conservator. Fost prefect de
Iasi si Galatl, membru al divanultd ad-hoc; locotenent
domnesc la sosirea Pr. Carol, si prezident al coniliuluI
(1870).- Prezident al CamereI, apoi prim-ministru din not'
la_ 1889 si 1891-95; Senator, etc... (v.. Maiorescu,Discursurf
parlamentare) t Martie 1899, la BucurestI. CAsAtorit cu
Efrosina 'Ventura. 3 CATARGI, avdnd fill. pe NIGOLAE
Catargi, fost deputat, etc.
Din alte rarnurl : Marele logolnét CONSTANTIN CA.TARGi,
rudd cu Iordache, insurat cu Smaranda fica luï-G.B,al.s, a avut
sapte copiI:Maria;cdsdt. Cu Principele Milan ObrenOvicI,
Sofia edsdtt cu rAl. Catargi avand'fil, pe: HENRI, CAS. tu M.
Lamotescn si PAUL CataYgi c'u M.- Vdcärescu.--Olga Petie

www.dacoromanica.ro
 - 159 -
Mavrojeny. Elena C. Ventura. -ALEXANDRU CATARGI, se-
nator, f. ministru plenipotentiar la Petersburg, etc. CAsätorit
cu Elena Mano, are fiI pe : BARBU Si ALEXIS; - GEORGE
Catargi, general, f. senator etc., §i: LASCAR t, CASA-
torit Cu Elena Ghika, având fiI pe : LASCAR Si ALEXANDRU.

Mal sunt descendentlt diark alte branse inrudite, ale

familieI Catargi.
Din ramura rëmasä, in Valachia ina din secolul XVI,
s'a distins in secolul acesta :
BARBU CATARGI (U. 1807, 1862) om de stat. eful
Conservatorilor in timpul luI Cuza. Membru in diva-
nuf Ad-hoc, ministru d finance,' apoi (1862) Prezident
de Consiliti ; S'a deosebit ca orator de frunte. Discursu-
rile si biografia sa, aù fost publicate de d. A. Demetrescu,
La 8 Iunie 1862, intorcându-se de la Camerä, fu asasinat,
fiind in träsurd cu prefectul politieI N. Bibescu.

Se pare cà o ramurà a familieI Catargi, este farrE-Arpostol,

trecutà inainte de 1700 In Rusia, unde mal exisa
descendentil el.

www.dacoromanica.ro
 CEAUR
(MOLDOVA)

Insemnata farnilie din Moldova, din care esi si un domn al

teriI. Cronica saú izVodul lui Huru, compilatie apocrifä,
citeazà din timprurl chiar anterioare lui Drago s (sec. XII
si XIII) pe un Pilat Ceaur, si pe Florea Ceaur mare
Judi de Berlad, etc.
Cel d'antiia din acest neam, care l'am gäsit probat, este
*TEFAN CEAUR la anul (7181) 1623, MARE VORNIC de tara
de jos, In Moldova. Nu stim dacä. acesta s'ar putea iden-
tifica cu acel care e citat cam in acelas timp, ca trunchiil
al famiLieI, sub, numele de :
DUMITRWO *TEFAN din Räcäcin, boer mare, care avu
de fit"' pe :
PR. GHEORGHE STEFAN W, domnul Moldovei, succesor
luI Vasiìe Lupul, de la 1653-58. Sub acesta din urmä
el erea mare Logofet, cand se resculà contra lui Lupu,
venind cu arm'atä. i silindu'l a fugi la 'Marl' si apoI la
Constantinopol. G. Stefan venise cu trupe UngurestI,
In 1853 ocupä tronul. La Poartà, Gheorghe Vodä Stefan
nu erea bine velut si In 1658 ocazia se presintä spre a
fi mazilit ; anume : Principii Transilvaniel, Munteniei i Mol-
dovei fiind suspecti in politica lor at-re Poartd, furà che-
map la Constantinopol, unde el nu se duserä i furä In-
locuitI. (v. despre el: Cronicele Moldova ; Xenopol, Istoria R.).
Despre casätoria lui Gheorghe t. Vodd, (lice cronicarul :
c...cand erea boer, murindu'I jupAneasa a remas veduvoI: si
tAlnind o jupäneasa säracd, frumoasà, tinerä, anume SAFTA
ftin neamul Boescilor (Bou), aú tAmpinat'o pe drum mergend

www.dacoromanica.ro
 161

cu rAdvanul la IasI, si aú poprit rädvanul cu sila i s'ail suit

ail de vole In ildvari tutors Inapol la casa luI.
pe urmä a primit i ea si s'a cununat cu dénsul, care
ail ajuns de a fost i Doamnä.» (I. Neculce. O semi de
cuvinte). Gheorghe stefan muri la Moscova, dupà ce umblasè
mult prin strèlnätate, «si pe urmä i-ail adus oasele luI irk
In Moldova, si In mänästirea luI la Casin, de Pail Ingto.-
pat...» Moiile Ceaurestilor furà acaparate de fratiI CaA-
tacuzino carI le restituirä tusk ì de Racovitestl, carI «nu
se stie din ce pricinä aü luat i el mosii de ale Ciaurestilor
atuncI, si nu le-a dat inapof.» (Neeolce II, 188).
Fratele luI Gheorghe Vodä. Stefan, erea
HATMANUL VASILE CEAURUL, care avea acest înalt titIu
la 1660 si 1673; fu apoi mare vornic cum se vede inteuri
hrisov al boeruluI Elibäsescu, iar sub Petriceicu Vodá
mare logofk al MoldoveI. Fiul sèú (doc. citat) erea :
DUMITRASCO CEAUR, mare Stolnic la anu11689, dupè- cum
aratä un hrisov de intdriturä al boerilor Cerchezl. La 1690
erea mare logofét al Mold., si cel d'antäl boer al 1111 Vodä.
Const. Duca, cu care impreunä scoaserä birul numit evä-
dräritul». El muri la anul 1691: «In scurtd vreme ajunse
blestemul mai de grab pe Dumitrasco Ciauriil vel lokofa,
fiind sfetnic, scurtd Dumnezeil viata cá muri cum
maI réii, in dub, si i se istovi i casa lui i trel
feciorl ce ail avut ; se stinse pomenirea luI cu sunet;
mosiile lui cAzurä In mainl stréine.» (Neculce.Crori. id. II, 249).
In iarna anuluI 1696, fica sa CATRINA «a lifi. DumitrasCo
Ceaur de .Valea Sacä.», se .maritä In apropieiea craciunuluI
cu Antioh Vodä" Cantemir, oficiand Iacov patriarhul de
Constantinopl, care muri In tarä. Doamna Catrina e rea
vestità de frumoasä.
Dintre cef tref feciori al lid' Dumitrasco, de cad amin-
teste cronicarul, s'a ilustrat
VASILE CEAURUL, COMTE al Austriel i pretendent la tro-
nul Moldovei. Cu ocazia mazilirel luI Antioh W. la 1706,
oameniI lui Mihal Racovitä trimesi In tara, arestarà pe mai
multI bo-erl Intre carI i Vasile Ceaur «cumnatul luI An-

www.dacoromanica.ro
 162

tioh \Todd, InchizänduI la iar mal tárlia libe-

randuri. El Se pune apof In capul boerilor carI duS
In Ungaria, venind cu ()stiff sub comanda cdpitanuldi Fe-
rencz, earl* coprinserä cetatea Neamtul i Casinul, monäs-
tire uncle se asezd «... fiind acolo si Vasili Ciaurul,
torul acestor zarve, ce fácurà totl la un cuvent, *umplän-
du-se de gändurl rele asupra luI Mihai Vodd. MuIt socotind
de sine Vasili Ceaurul sä se ridice Domn de la NemtI;
IndemnänduI i altil de potriva luT, aft mers In ,Brasov
Vasili Ciaurul la generalul de NemtI de Tail fácut graf.»
(anul 1716). Inaintänd spre interiorul teril enioldovenil
nostril fácAndu-se una cu catanele, cu mare cu mic prd-
dart,. jefufail unut pe altul, monAstirile, casele boeresti,
linea pre Siret».
Venind asupra lui Vodd Racovitä, ac&q,mntâlnindii
II Invinse cu ajutorul tAtarilor ce adusese In tara pentru
pazä (I); iar Ferenz fu decapitat, la marginea Iasului, unde
pâtiA 41 a remas mormäntul se& Corpurile eelor ucisl in
luptä furä Ingropati sub Getätue Inältändu-se o movilA..
Mosiile luI Vasile Ceaur, drept pedeapsA, furà confiscate
pe seama Domniei ; dupä cum aratà documente dintre
1721-25. (Uricarul XI, 219) Pentru rdsvrätirea sa, i se luard
mai multe sate carI furà date de Racovitä sorel sale Maria
Stolniceasa, pentru pagubele ce suferise din cauza luI.
Acest viteaz boer, pretendent la tronul MoldoveI -Orin
vita domneascä din care se trägea, e unul din tipurile
cele maI cavalerestl si interesante din secolul XVIII, atät
de sérac de oamen1 In tara noastra.
N'am gAsit In cronici sail documente ale timpultif nu-
rnele copiilor ce avusese, niel data când a murit el, fiind
refugiat In Muntenia.
In gilele noastre, acest neam s'a. continua", prin femei,
In familia Aslan din Moldova.

www.dacoromanica.ro
 CERCHEZ
(MOLDOVA)

Origina acestul neam e ardtat chiar de numele séti :

ereail Cerchezi saü Circasieni, veniti in Moldova si sta-
biliti printre boerii, inainte. de Vasile Lupul, pe, fa 1630.
(v. Cantemir Descriptio.).
*TEFAN CERCHEZ, MARE COMIS al lul Antioh Vodd, avea
acest titlu fa 1680. In timpul lui Dumitrasco Vodd la
anti/ 1674, acel domn trimese o armatd de Moldoveni si
tätari until Pasa turcesc ce venise cu trupe contra Polo-
nilor. Printre boeril ce comandail acele osti, se aflail Bu-
hus Hatmanul, Const. Cantemir serdarul i «Stefan Cer-
chezul comis.» etc. (Letop. Neculce cap. V).
La 1684, Cerchez conduce o trupd de Moldoveni in
timpul luptelor cu Tätaril, date de boerii emigrati : «si
aù rânduit pe o searnä de Moldoveni cu stefan Cerke-
zul biv-ftori paharnic....» (Letop. II, 28). Murind Constan-
-tin Cantemir la 1691, si proclamdndu-se Dumitrascu, fiul
sëil, de principe, veni Domn insd Duca, iar Capegi-basa
ce venise cu mazilia la Iasi, lud pe Dumitrascu V. Can-
temir. El fiind de neam Cerchez, «Stefan comisul Cer-
chez mult s'ail rugat acélui Capezi Basa pentru Dumi-
trasco Beizadea, zicându'i sd'i fie mild de dânsul cd este
un copil....». Capezi-Basa, care'l cunostea pe acest boer,
fiind si de un acelas neam, apard inteadevér cu multd
cdldurä pe Cantemir, i ajungând la Constantinopplil avu
sub grija sa, ast-fel Ca' nu i se intdmpld nimic réa. (V. Le-
topiset. Mold. t. II, p. 245). In aceste ocazii ne vorbeste 16-
toliisetul térii, de acest bray Cerchez.

www.dacoromanica.ro
 164

Un document din 1689 (orig. Academie). citeazd pe

ALEXANDRU CERCHEZ vel paharnic si pe Stefan Cerchez
vel comis, impreunä Cu Stolnicul Dumitrasco Ceaur, pen-
tru o intdriturä de mosie.
Marele VORNIC SAUL CERCHEZ, trdia atre 1700. El avea
de sotie pe Paraschiva, fica vorniculuI Ionasco Bals.
Nu stim dacd coborltor dintednsiI erea : Cdminarul,
maI apoI HATMANUL COSTACHI CERCHEZ, care in timpul
miscdref grece de la 1821, fu trimes in mai multe misiuni
importante, dupé cum vorbeste i jalnica Tragodie a luI
Beldiman. El fusese si la 1821 in deputatia boierilor
la Tarigrad, cdnd s'a ales Principe Ion Sturza. (Let III,
378, 418).
Cei din urmä descendenti ai acestuI neam ail fost insd :
serdarul IONITA CERCHEZ si flUI Séti COMISUL TUDORACHE
Cerchez, ce trdiail la inceputul secoluluI actual.
Ast-Iel aceastä familie s'a stins Cu desdvdrsire in linie
directd, dupé cum rem ara si T. Boldur Ldtescu inteo no-
titd la traducerea Descrierei Moldovei a luI Cantemir,
unde enumerd familiile moldovenestl. (oper. p. 230).

Nu trebue a confunda acéastä familie, cu altd familie

boereascd Cerchez, de origind greacd, inruditd cu Pr.'
Mavrocordat i stabilitä in Valachia din secolul trecut, când
membriI eI avurd titlurI de boerie, i din' care astd-zI
sunt mal multi represintantl.

www.dacoromanica.ro
 COCORESCU
(VALACHIA)

Una din vechile i Insemnatele familii ale tériI, docu-

mentata din prima jumkate a veaculul XVI, si inrudita
poate cu Basarabii.
Boerul VLADUL Caplea din COCOR, de unde deriva si nu-
mele, ne este probat de un document din actul 1537; iar
nu altul din 1588 ne arata si pe &IT séT, BADEA i CALOTA,
boeri din Cocor. Jupaneasa CAPLEA din Cocor, trdia In
Oilele pr. Mihnea V. Turcitul.
Pe langd acestl vechT stramosT al" Cocorestilor, o 'ilia-
tiune a famine.' se stabileste, i ar putea forma geneologia
urmata prin gasirea de no". isvoare, prin :
PETRU SPATARUL, boer care traia sub domnif anterior'
luT Mihai Viteazul. Acesta a avut de nil (doc. Arhiva St. B.) pe
RADU VEL LOGOFÉT COCORÉSCUL, care la anul 1616, pri-
meste posesiune de la Radu erban asupra unor sate, dupé
cum reaminteste maI târdiü Mate." Basarab intr'un hrisov
domnesc (1641). (mon. Vierosul). Acest insemnat boer a
avut de fiú pe:
NICOLAE DIN COCORETI postelnicul, citat la an. 1659, 65,
71 etc. Contimporan cu dansul erea boerul Clucer STAN-
CIUL din CocorestI, la 1650. In timpul luI MateI Basaraba,
Serban Vistierul cumpéra. satul Bäraganul din Judetul Ia-
lomita «de la boerif ot Cocorestii», dupe' cum se vede si
intr'un document de proces pentru mosil, al Buzestilor.
(v. Odobescu; Antiq. Jud. Rom. p. 48).COpiii postelniculul
Nicolae aú fost :
Paraschiv, jupaneasa Pripia (1678), Petru (1655), Nica
14

www.dacoromanica.ro
 166

RADU COCORESCU MARELE LOGOFÉT, in anul 1681, cand

iscaleste acte de ale divanuluI domnesc. Postelnic erea la
1666, mare clucer la 1680, iar in anul urm'étor vel Logofét.
In 1876, mosia CocoréstiI, primi pe Duca Vodd «carele
cutezat pentru ciumg.' sa se duca la BucurestI, ci
dus la CocorestI, si aü ec,lut pang.' la boboteaza.... i fiind
Domnul la CocorèstI, ail auzit cà umblä CantacuzeniI in-
potriva luI si pe all aú fost langa dansul, i-ail inchis,
pe erban. Cantacuzenul Spatarul luat in liva de Sa-
nicióra...» (§incaI Cron. III, 191).
Satul i mosia Cocoresti, veche a familiei, si care in tim-
purile vechI a cdpatat numele acesta de la boeriI din Co-
cor sail CocorestiI, se afla sub dealurI, situate pe riul Pra-
hova, aproape de FlorestI si Filipeti. AstacII e insträinata
din familie. AtuncI (lisa mosie apartinea PanuluI VLADU
COCORESCU MARELE CLUCER, la acea epoca (1676) mare
comis, dupe" cum spune cronica anonima: «...Duca Voda
venind in tara aü descalicat la CocorestI din grind, in
casele VladuluI comis...» La 1680, Vlad erea vel clu-
cer, cum se poate constata si inteun hrisov al pr. Serban
Cantacuzino, iscalit de velitiI boefi aI divanuluI Domnesc
printre carI i dinsul. (2 Martie. repr. Odobescu) Peste
un an, la 1661 erea mare Logorét al tériI. Fica sa : I-
linca tinea in casatorie pe Parvan vistierul, 1707.
Un MANUL Cocorascul, traia pe la 1663.
MATE' COCORESCU la anul 1764, ne este amintit ca biv-
vel VORNIC al Munteniei.
ALECU CocoRtscu este numit la 26 April 1782, Ispravnic
de Arges, in locul BarbuluI Vacdrescu. El avu de fiü pe
ION CocoRRscu, fost vornic de politie i postelnic titular,
vel paharnic, caminar etc. La- anul 1822, o deputatiune a
boerilor MoldovenI se intalni cu a celor din Valahia la Si-
listra de unde aveail sa meargä la Constantinopl pentru
a cere Domn tèrif de la Sultan. Existd descrierea calato-
rieI ion prin Bulgaria si Turcia, precum i petrecerea la
Con stantinopol sub titlul de: «Jurnalul mergeref boerilor
Deputatl la Tarigrad». (LetopisetCogälniceanu, II, p. 435). In

www.dacoromanica.ro
 167

afarä de cáminarul Iancu Cocofescu, printre boerii mun-

tenI se aflati: Banul Grigore Ghica, care fu numit Domn,
Banul Bárbuceanu Vácárescu, Vornicul N. Golescu, Spdtar
Scarlat Mihdlescu, clucerul MihaI Filipescu, si clucerul
Filip.Peste putin, la 13 Iulie 1823, Ion Cocorescu vornic
e arestat si dus la mondstirea Plumbuita, Impreund cu
GHEORGHE CocoREscu mare vornic, poate fratele séti.
Tot atuncl fu arestat si socrul acestuia C. Báláceanu, si
cate-si trei condusi la Plumbuita, de unde apol se liberará
(1823). (v. Hurmuzache. Doc. tom. X, 229).
Ion Cocore'scu din cásátoria sa cu Smaranda Cantacu-
zino, a avut 2 bdeff: Alecu si Scarlat.
ALEXANDRU COCORESCU t, cel mare, fost Prefect, etc.,
Insurat cu Caliopi Paleologu avu o singura" ficá: Smaranda,
casátoritä cu colonelul Coratescu.
SCARLAT CocoRtscu, (n. 1816 t 1861), fost Prefect (is-
pravnic) si in urmá judecátor la Inalta curte criminald.
Sotie avea pe Ana n. Catopol; iar copiT. treI :
Ana, cea mai mich., cásátoritä. cu Lahovary.
EMANUEL Cocorescu, n. 1841; si
IOAN CocoREscu, n. 1839, f. inspector, etc... Cäsatorit
cu Julia n. Blaremberg, t 1890, are de copiI pe: (Alexan-
dru t) SCARLAT Cocoréscu, n. 1870, referendar la In.
Curte de compturi, cásátorit cu Madeleine Aslan (avand
ficä. pe: Smaranda); si IumA-Lisette. Acestia sunt ul-
timiI si singuril descendentl af acestei familiT.
In judetul Prahova sunt mal multe mosiI «CocorestI»,
foste ale familiel" si al cal-or nume aii fost date de membriI el".

www.dacoromanica.ro
 COMANEANU
(VALACHIA)

Veche familie a tèrii, i care existd printre boeff incd

din secolul XVI.
Cronica ne vorbeste cea d'antai de boerul : BADEA CO-
MANEANUL marele comis, care la anul 1658 a fost omorit
impreund cu altI boeff de care pr. Mihnea III. Cronicarul
anonim (Cr. tie cand aü descalecat romariii, IV, 351), ne
spune, dupé ce aratà uciderea unor boeri : «Dupd aceasta
nu multd vreme trecdnd, Mihnea fiind indemnat de dracul,
ear ati abdtut de tdiat boerii, cap mal rémdsese,
anume : Radul vel vornic Candescul, cu dol frati al lui
Negoitd i Moisi, i Udriste vel spatar si Diicul Buicescul
ve! cluciar, i Radu Fdrcdsanul ve! stolnic, i Danciul
PArdianul vel postelnic cu fiusa. Preda logofétul, si Badea
Comdneanul vel comis si Stroe Cluciarul Bdrsescul si Va-
sile Campineanul vel cdpitan, si alti multi boeri, arun-
candu'l din casele domnesti jos....» etc. Cronicarul cri-
tied pe crudul domn, zic'énd : «acestea le facea Mihnea,
nu doard Ca' erea ceva vinovati, ci numai din svatul lui
cel necurat care erea in mima lui pldmddit, inch' mai intai,
ca sà tae pe turd, si sd ridice arma asupra Turcilor. Deci
stiind cd nu vor pristani boiarii, tdiat i nimica n'ad
folosit. Dava seamd inaintea lui D-zeti la vremea infri-
cosatului judet». (id.)
MATE! COMANEANUL vel cdpitan de seimeni sub Bran-
coveanu Vodd ; are la anul 1690 misiunea de a intovärdsi
pe tatarii trimesi de Sultan 'care erea in tara, in fugdrirea
trupelor germane ce pdrdsiserd. Bucurestil, dar mai mult

www.dacoromanica.ro
 169

a apara tara de tatarl de cat de nemtI: «...dand din po-

runca si domnul doI boeri, anume Cernica vel armas
(v. Isvoranu), i Matei Comaneanul vel capitan de SeimenI,
cu catI-va slujitorY, si mai vartos i-a5 trimes cu cat vor
putea sá stea si sà pazeascá de stricaciunile Marilor sá
nu facd, mal ales sa nu robeascà pe cine-va i sd nu ra-
peasca ca niste lupI de oamenI ce sunt acel varvarI... etc».
(Radu Greceanu in mag. istoric II, 151).
De sigur, un alt MATEr Comäneanu, poate flul acestuia,
e acel care la 1746 erea biv vel pitar, iscalind niste do-
cumente Cu mal multi altI boerI.
RADU COMANEANU, dupë CUM CuM raporteaza. Dapontès
In «Ephemerides Daces», erea la 20 Iulie 1737 vel clucer
de arie.
CONSTANTIN COMANEANU la anul 1782, Sept. erea mare
stolnic, printre boeril divanului
ION COMANEANU MARELE LOGOFET, la anul 1785, Noem-
brie 12, ca biv-vel setrar este Ispravnic al judetuluI Bu-
unde poseda i proprietati. La 1808 semneaza in
acte de ale divanuluI ca fost-vel logorét, si a murit pe
la inceputul secolului actual. Pica lui a fost sotia luì
Nicolae vornicul Golescu, Deli-aga, in a doua cdsätorie a
acestuia.
Printre membrif actualf, descendentl aI adeverateI fa-
milil Comaneanu, este :
ACHILLE COMANEANU, general de brigadd n. 1839; co-
mandant al divizieI din Buzëii; a fäcut cu distinctiune ca
major campania din 1877-78, etc. Casatorit cu Cleopatra
Dabija, decedata la 1888.

www.dacoromanica.ro
 CONACHI
(MOLDOVA)

O familie veche Moldoveneascd, de care se aude prin

cronice din secolul XVII.
Dupa pomelnicul bisericeI din TiOnestY, gasim hice-
putul genealogieI ei, in persoana luI:
ANGHEL CONACHI mare Comis al Mold. Acesta avea de
sotie pe PARAscHivA VENIN, care se calugari ca véduvá
muri la anul 1719 la mosia sa Nanestii de jos sail Fun-
denii din Tecucid. Tata ce nareaza Papadopol-Calimah
despre dênsa: Paraschiva mal avea un fid IOAN CO-
NACHI. La 1711 cand, dupd catastrofa de la Prut a 1111
Dimitrie Cantemir si a lui Petru cel Mare, TatariI ad
calcat, ad ars si ad prädat tara de jos a Moldovel,
mal' raí ca nicl odatd, Ioan Conachi ad disparut i ru-
dele sqle ad crezut a a fost prins si dus in robie de
TatarI. In durerea ei de mama, Paraschiva Conachi, adu-
nand juvaerile sale si banl, s'a dus la Hanul Tatarilor,
luand i scrisori de la domnul MoldoveI Nicolae Mavro-
cordat, ca sà réscumpere pe fiul séd din robie. Nicolae
Voevod isbutise sà scoata firman de la Sultan, ca Moldo-
venu sá iea robii inapoi de la TatarI, si ad trimes boerI
cu firmanul la Buceag, fiind Devlet-Ghereiti-Han acolo.
Paraschiva se presintà deci la Hanul Tatarilor, cerênd pe
fiul ei Ioan Conachi .si oferind in schimb banI paganilor ;
dar fb."ckidu-se cercetare din porunca HanuluI, 4'a dovedit
cà loan Conachi perise prins si tdiat de TätarI la gura
OaeI, pe mosia Draganesti, in jos de Tecucid; in desnä-
dejdea ei, Paraschiva Conachi intorcéndu-se in tara se

www.dacoromanica.ro
 171

cälugdri, luand numele de Eupraxia, iar pe locul unde

perise fiul sal de palosul Tatarilor, a ridicat o cruce de
piaträ cu inscriptia dupa pomenirea si soarta nenorocitului
tinër. Logofétul C. Conachi, in cärtile de pomenire ce le-a
scris la 1833 despre neamul sal, dice ca aceasta piatrá
el a vèdut'o si a citit inscriptia pe ea. (v. art. despre Tecucl
convorb. literare, an. XIX p. 925).
Familia VENIN din care erea Paraschiva Monahia, sotia
lui Anghel Conachi, e de asemenea veche din Moldova,
fiind o ramura din familia Conachi i proprietara a mosiei
Torcesti din Tecuciil.
Un al doilea fill al luÌ Anghel i ParaschiveI (Eupraxia),
erea boerul :
COSTACHI CONAKI, mare AGA in divanul domnesc al liff
Mihai Voda Racovitza (1716), apoi vel comis sub acelas
principe la 1717. Cronicarul povesteste de nävälirea tru-
pelor nemtestI in Moldova, atunci cand ele venira in
«Ear Aga Conake esind de la curte sá mearga la gazdä,
numai cd aú auzit Aga huetul oamenilor dicand cà ail in-
trat catanele in targ, si aú intrat prin casele din spre
Bahlui cerand vin sá bea fiind inghetati ; i in data'
aga Conaki si Intors inapoi la curte si ail acut
stire cd catanele aú intrat in T'èrg....». Aú urmat lup-
tele apoI intre Mihai Vodä cu Tatarii de o parte si cata-
nele de alta, comandate de Cdpitanul ,Ferentz Eman, care
In urma pieri ucis. De resbunare, fugind batuti ifiind de
Racovitzd Vv., el' pradard casele din Iasi ale lui Aga
Conaki. Fiul lui Aga Conaki, a fost :
COSTAKI CONACHL Acesta la 1763 erea mare paharnic in
sfatul Domnului Moldovei Grigore Calimah Voevod,
apoi mare Spatar sub Constantin Mavrocordat la 1789.
La randul sal el avu fiü pe :
MANOLACHI CONAKI marele VORNIC, care erea ban la
1783, biv-vel Vornic de jos la 1799, si apoi la 1809 din
noü vel vornic de tara de jos. El muri la anul 1803,
iar sotia sa Inca de la 14 Octobre 1777, näscand 136 :
Marele LOGOFET COSTACHE CONAKI, care avea insa din

www.dacoromanica.ro
 172

botez numele de Alexandru. Om invatat, poet distins

unul din ceI d'antal ce am avut in tara, erea bun cunos-
cdtor al mai multor stiinte, filosofief si a limbilor greacd,
franceza si turca. El lud parte in comisia pefitru facerea
codulta Calimah (1815); iar la 1829 in acea pentru elabo-
rarea Regulamentulul organic al Moldove, fiind atuncY
mare Vornic; fu apoi Loge& i Candidat la domnie
cand s'a ales Mihai Sturza. El poseda averi imense si de
obicef sta la mosia sa Tigänestif, mai adesea citind. Po-
eziile sale incepu a le scrie la 1802, sub titlul de «alca.-
tuiri i amintiri», cele mal multe erotice, dar in care ca-
litatile poetice abunda, avand mai ales in vedere timpul
cand aü fost scrise. (v. pe larg despre el : Pap. Calimah.
Convorb. liter. an. XXI, p. 930).
El muri la anul 1849, 4 Februarie. Sotia sa Smaranda
(Zulia, cum o cantä in poeziile sale), nascuta. Donici, fu-
sese intäi sotia luI Petrachi Negri (t 1824), si muri Ina-
intea LogofkuluI Conaki la 1831.
In biserica din TigänestI, cu hramul St. Nicolae, zidita
de dansul, la intrare in dreapta este un mormant pe care
se citeste: «Manolachi Conaki Vornic de tara de jos sa-
varsitus'ail din viata la 1 Mal 1803. ECATERINA fica sa,
sotia carninaruluI Ionita Sturza, savarsita. la 1827. Sma-
randa nascutd Donici, nora sa, sotia logofkuluI Costachi
Conachi, savarsitai la 1831, Octombrie 12. Costachi Co-
nachi, care din botez Alexandru, logofk i cavaler de
sfantul Vladimir, ndscut la 14 Octombrie .1777, savarsit
din viatä la 4 Februarie 1849, la 2 oare dimineata, zac
odihnesc sub aceasta piatra».
Castachi Konaki avu o singura flea:
CATINCA, maritata cu Pr. Vogoride. Ea tipari la 1855
la Iasi, o parte din poeziile tataliff séú. Catinca Costachi
Vogoride, acum reposatä, a avut din casdtoria sa, fiù pe
MANOLACHE CONACHI VOGORIDI, care prin mama sa e ul-
timul descendent al acestei familiI Insemnate.

www.dacoromanica.ro
 CONTZESCU
(VALACHIA)

Numele acestei familil derivd de la localitatea Con-

tzestii in judetul Ddmbovitza, pe care o posedà din seco-
lul XVII.
Inteun zapis de vênc,lare al Oldnestilor cu Rudeanu
(archiv. St. pach. mitrop. 158), figureazd ca martor :
MIHAI LOGOFETUL CONTZESCUL, la anul 1673, 10 Maiii.
Acesta e cel d'intai din cap cunoastem din aceastd fami-
lie. E probabil cd fiti al sei, erea :
MARELE LOGOFET CONSTANTIN CONTZESCUL, iSprdVniC al
divanulul la 1714 etc., in timpul domniilor 1111 Brancoveanu
si Stefan Cantacuzjno. El figureazd in numeroase docu-
mente de pe acel timp, pe care le contrasemneazd fiind
yd. logofét. 0 lied a sa : Elenca, crea cdsätoritd cu vel
Armasul Radu Lecca (ante 1720).

La inceputul acestui secol, a trait :

PANA CONTESCU, vel-pitar, din care se trage familia ac-
tuald. Insurat cu Zinca n. Mavrodin, a avut patru fii :
t Colonelul CONSTANTIN Contescu, insurat Cu Zoe a-
vdnd 3 fete: Tarsita, Maria si Zoe.
t IANcu neinsurat. t GRIGORE C. avd.nd flied pe
Zoe; si
MATEI CONTESCU (1814-1884), cdsdtorit cu Polixenia
Filality. Gel cincI copii al' se'i (actuall) sunt: GRIGORE Ale-
xandrina, Paulina, Elisa si CONSTANTIN CONTZESCU.

www.dacoromanica.ro
 CORBEANU t
(vALAcHiA)

Veche familie, a carel origind e ace*" Cu Corvinii din

Ungaria, cari se despart ca ramura dinteansii.
El sunt Basarabi din Oltenia, inruditl cu ramura dom-
nitoare a lui Dan. Prin secolul XIV se desparti peste
munti familia CORVINILOR DE HUNIADE, ilustratä prin IoN
C. de H., «Cavalerul alb de al Valachiel», cum Il numeati
streinii, i apoi fiul séù, regele MATHIAS al Ungariei. Numele
e derivat de la «Corb», devenind «Corvinus» sail corbinus,
(V. Ureche) de unde CorbeniI. Se zice cá exista legaturd
chiar cu familia romand de sub imperiil, numita «Corvi-
nus». Despre viata acestel familii in curs de 2 secoll
(XIV si XVI) nu gasim nimic in Cronice, de oare-ce nu
se pomeneste numele de familie. Tocmal in sec. XVII
intalnim pe :
MARELE BAN VINTILA. CORBEANUL, fost vel paharnic
spatar, care erea printre boeril de frunte al tèrii. La anul
1678, cum ne spune Constantin cdpitanul, Duca mergand
la Iasi, II veni veste ca Kretzulescu cu casa lui fugise :
«de acolo din tabard fugi i Vintilä Corbeanu paharnicu,
Parvu postelnicu, etc. in Ardeal, trecdnd pe la Trotus».
(II mag. ist. p. 16).
«In anul 1685, Mihal Cantacuzenul, mal inainte de a
muri, la intdia zi a lui Iunie, aü fost trimes de frate-sai
Serban Voda., cu Banul Barbu Milescu si cu spatariul
Corban la Mihail Apafi si la sfetnicil lui, de ail facut
legaturd intre ardeleni i intre munteni...» (v. §incaï. --
Cronica, III, p. 219). Murind, Banul Corbeanu fu ingropat
la monastirea Cozia.

www.dacoromanica.ro
 175

DUMITRASCU PAHARNIC CORBEANUL, e frate luI Vintilä. El

erea boer unit cu partida Cantacuzenilor, care «avea unil
pribegi de se intelegea cu el: Banul Milescul, Dumitrasco
Corbeanul, Paraskiva Bolisteanu, care venise cu Cucfile
Imbrihorul inaintea viziruluI...» (Const. Cdpitanul, id.), ad-
versan lui Duca-Vocid. (1678).
Copiii luI Vintilä Corbeanul de la sotia sa Bäneasa ILINA,
fica PostelniculuI Constantin Cantacuzino aü fost : MihaI,
Barbul si Constantin ; precum i doué fete, una Smaranda,
cea altä , sosia luI Constantin Stirbey.
MIHAI POSTELNICUL CORBEANU, cel mai mare din fiiI Ba-
nuluI Vintild. In timpul domnieI 1111 Brancoveanu, cronica
(Radu Greceanu, II 156), vorbeste de dénsul, cu ocazia ve-
nireI ostilor turcestI, pe cari trebuia sä le insoteascd dom-
nul in Ardeal : «...dupé ce venise stire la Domn de a ostilor
venire, numaI de ca't bojari ridicat, anume ränduind
pre Isvoranul vel arm. i Mihaiú Corbeanul vel-postelnic,
i Enache Vdcdre. scu vdtafu, sä meargd sà vazd cä unde
va fi vad mai bun pe apa Argesuldi, sä facä pod pentru
trecerea ostilor impärätestI...» (1690) -- Ca si cel altI fratI
ai sèl", Mihal Corbeanul muri färd copiI.
BARBUL CORBEANU vel vdtaf de aprozI, etc. 1706, e zu-
grávit In biserica fosteI Mitropolii din Targoviste, unde
printre principaliI ctitori erea neamul Corbenilor.La 1706,
impreund cu fratiI séi MihaT si Constantin, ddrueste maI
multe mosiI pe la monastirI. (Doc. Arch. St.) El muri cam
inainte de 1730.
CONSTANTIN CORBANUL, fost mare Pitar si SLUGER, moare
la anul 1743. Avu de sotie pe Maria fata lui Brdiloid ;
el e ultimul supravietuitor al acestel ilustre si marf fa-
inn care se stinse cu totul in tara prin moartea luI.
Maria, sotia sa, mdritändu-se a doua oarä Cu un grec (de
la CuciumoI), i-a transmis numele de Corbeanu (!), care a
rémas i copiilor din aceastä insotire.

Un boer CORBEANU emigrase peste muntl, unde Il gäsim

pe la anul 1380, dupd cum atestä un portret al sal, cu

www.dacoromanica.ro
 176

armele Corbenilor, contindnd un corb. (Hasdeil) Din acesta

descindea Banul Vintil. CorviniI de Hunyade descind
din BUTU, care probabil cel d'antdiil a trecut in Hatzeg,
producénd ramura Hunyazilor, prin fiul séti erban i Voicu
fiul acestuia. (vedI Corvin de Hunyade).
La anul 1466 trdia boerul Moio, care avea mosia in
CorbI, antica proprietate a familief pe care o stdpAnea 0 in
secolii. urmétorI, precum jupdneasa MIJA de la Corbl la
1555 0 sora sa Maria a lui Vintilá paharnicul, etc.
NICOLAE OLAHUL, arhiepiscop primat al Ungarief, in di-
lele impératuluI Ferdinand I, erea din satul Corbil de piatrà
si descindea din boerii Corbera (v. Hasdeti. Cuvinte din
biltrân1 I, p. '231) etc.

www.dacoromanica.ro
 CORNESCU
(VALACHIA)

Origina Cornestilor, este a familiel Greceanu.

Familia Cornescu este ramura lul: Radu logofaul Gre-
ceanu, cronicarul insemnat din secolul XVIII. Numele
actual al familiei e luat la inceputul acestul secol dupd
mosia Cornestr, din judetul Dambovita.
Fotino in istoria sa (Viena 1819, tom. III p. 4) face mentiune
de familia Cornescu, cu alte cate-va farhiliI boerestl sub
rubrica EirmiaTatoc.
Ast-fel in mod sig-ur, genealogia Cornescilor incepe In
secolul XVII, la 1680.
SERBAN, VEL-LOGOFET GRECEANU, boer inv'état si colabo-
rator Cu fratele Sal RADU la Biblia din 1688 si alte multe
serien f religioase. $erban Gr. traduce singur «sfanta evan-
ghelie» publicatà si cu textul grec, pe 2 coloane, in 1693.
Marele logorét $erban a zidit pe la 1680 casele de la
mosia CornestI, cari sunt a(-_,11 incä in fiinta. Acest lucru
are insemnatate, de oare-ce clddirile din acea epoca sunt
foarte rarI la no.f.
[RADU GRECEANUL mare logofét, fratele sè'il, erea insem-
nat ca cronicar in timpul lui Constantin Brancoveanu].
GRIGORE MARELE BAN GRECEANUL, fiül lüi Serban, trà.'esce
pe la inceputul secolului XVIII si In ultimil ani e Ban al
Craiovel. El continua' ramura familiel din CornestI.Fifi al
sat este STOLNICUL DRAGHICEANU, asupra cäruia nu stim
mult. Pe la 1782 erea vel sluger in divanul ILA Caragea ;
el avu de fiii pe :
VEL-VISTIERUL SCARLAT GRECEANU-CORNESCU, care träia

www.dacoromanica.ro
 178

prin a doua jumkate a secoluluT trecut ca boer insemnat.

La 11 Octombre 1790, principele de Coburg, comandantul
armateT austriace, il remite un act de multumire, ca fiind
ccea d'Antaiù persoand in tarà» (sic) pentru buna sa ad-
ministratie.
Marele vistier Scarlat Greceanul, ja cel d'Antaiti numele
de Cornescu. Erea insurat cu Ecaterina, fica Banului Du-
mitru Ghica.
M. LOGOFET CONSTANTIN CORNESCU, fil.11 Ilii SCarlat, e cu-
noscut de pe la inceputul secolulul, cand la anul 1808
Alexandru Vodà Ipsilant l'a ridicat la rangul de comis,
ilind incà foarte tinér. A ocupat mal multe functiunT si
rangurT de boeriI. La anul 1847 erea ministru de culte.
El avu 2 fiT, pe generalul Cornescu si pe Constantin, din
cäsAtoria sa cu Caterina Obedeanu, ilca Alexandrinef Ob.
si sorä cu Logoffitul Grigore.
GENERAL IOAN CORNESCU, (n. 1822 t Bucuresci 1890).
Intrat in armatd la 1837; oficer 1838, colonel 1858 si ge-
neral la 1870; Retras din armatd la 1874. Decedat.

CONSTANTIN CORNESCU, eful actual al familiel, n. 1830;

numit serdar de Barbu-Vodä tirbey. Post in magistraturä
timp de 14 ani. Pasionat vindtor, a scris gManualul VA-
ndtoruliff»; fost senator, Prezident al Clubului Regal, etc.
Cäsätorit cu Elena n. Mano, are fid pe : RADU CORNESCU, t la
12 Aprilie 1899; si doué fice cäsAtorite cu Nicolae si Petre
Rosetti-Bälänescu.

Blazonul familiei, ast-fel cum se gäseste in sigiliul pus

pe multe acte veclii ale familiei, e fund de azur pe care
stà o inimA d'asupra cu o cruce romanà de aur, având in
dreapta si stânga doué paséri asemenea. Scutul e sustinut
de un leti si o aquill, a térii. Coroanä comtald.

www.dacoromanica.ro
 COSTESCU
(VALACHIA)

AGA TUDORAN COSTESCU, care trdia in a doua jume"tate

a secolului XVII avea proprietate mosia CostestiI, de unde
derivä numele familiel, mosie pe care o vinde Banultfi Cor-
beanu. In urmd el se cAlugdri, devenind egumen al mo-
ndstiref. Nucet.
Rudd de aproape cu ddnsul, poate chiar fiii, erea :
IORGA COSTESCU, insurat cu Smaranda fata marelui Ban
Corbeanul. ArnándoY sunt zugrdviti in mitropolia din Têr-
goviste, unde Corbenil ereari ctitori. Fiul lui Iorgu a fost :
AGA BARBU COSTESCU, 1750, insurat Cu Catinca fica lo-
gofétuluI Enächitd Vdcdrescu ; de la care avu fatd pe Ilinca,
sotia lui Catargiti ; iar bdiat pe :
CONSTANTIN COSTESCU, fost mare Vistier i postelnic. La
1765, Iulie 11 erea setrar, apol Serdar. Din insurdtoarea
sa cu Sultana, fata Chiajnil Grddisteanu avu urmkotif co-
piI : Joita sotia lui Assan ; Safta Oldnescu; Mariuta sotia
stolnicului Gr. Dona (1816) ; PANA Costescu, 1793, mare
paharnic in 1814, biv-vel logofét 1832, mare vornic 1836,
t 1883; i in fine, pe
STEFAN COSTESCU, 1793, al treilea in vdrstd dintre co-
piI lui Constantin. La 1808 erea STOLNIC. Avu 3 bdeti
Costache, ALECU i Iancu, neinsurat.
COSTACHE COSTESCU a avut de al'. pe : CONSTANTIN
COSTESCU-COMANEANU, fost senator, etc. Cdsdtorit cu Zoe
Ioanidi, avdnd fled' pe : Olga, cdsdt. 1 cu Al. Florescu, 2.
cu G. Vernescu.
Alecu Costescu a avut bdeff, pe :
ALEXANDRU Costescu, etc. cdsdtorit cu Maria Ionidis,
avdnd 2 copil ; i fratele séii STEFAN Costescu, decedat.

www.dacoromanica.ro
 COSTIN
(MOLDOVA)

Origina acesteI familif, cunoscutd de prin al XV se-

col, dupé Cantemir (Descr. Piloldaviae) erea sérbeascd ;
insd dupe" cercetdrI maT exacte se poate vedea ed.' e nein-
temeiatd aceastd afirmatiune. Poate cà li se dicea 1SérbT»
dupe' satul cu acest nume, care erea mosia lor de familie,
In Moldova. Sunt mult dovezI caff aratd aceasta.
Sincal in Cronica sa (III. 253), spune : dice Can-
temir cà vrea sà facd pre Miron a fi din neamul sérbesc ;
pentru cd. MironestiT Inca pe vremea luI Aron Vodd pre
la anul. 1594, erea boeri de frunte In Moldova»...

Documentele cele inaI vechI carI mentioneazd despre

Costin se urcd la 1392. In acest an, 30 Martie, un uric al
luI Roman Vodd vorbeste despre un COSTIN, aducdnd mdr-
turia acestuI boer. (doc. slay. Arch. St.).
In timpul domnieI luT Iuga Vodd, un hrisov fard datd citeazd
pe un «CosTiN», care probabil e acelas cu cel de maT sus.
KOSTIN POSTELNICUL, trdia in sec. XV cd'nd e mdrturi-
sit In cdte-va documente ale timpuluT. Ast-fel : din anul
6941 (1433) In 4 Martie, intr'un uric al luI Stefan cel Mare
se aduce märturisirea lul Costin Postelnicul si a lui Vand
Ureche. Tot acest Costin mai e mdrturisit inteun docu-
ment de la Ilias Vodd si fratele sa. Stefan, dat In Vaslul,
Dec. 1436. Sub Stefan in 30 Martie 1433, e citat
din noil, etc., iar la 1445 se pomeneste «PANA COSTINAD,
care s'ar putea sd fie acelas (?) cu postelnicul. (Acte din
arh. imp. rusa).

www.dacoromanica.ro
 181

In decursul secolilor XV si XVI nu cunoastem mult

despre aceastd familie. Din secolul XVII insd, incepe filia-
tia regulata a familiei, prin :
POSTELNICUL ALEXANDRU COSTIN, boer insemnat moldo-
vean in prima jumét. a veacului XVIL Sotia sa Safta, fica
lul Miron sulger, erea nepoata lui Miron Barn owski Vodd
si a Hatmanului Balica. Costin ca Postelnic, insoti pe
Domnul Barnowski la Tarigrad, unde ingropd pe acest
nefericit Principe. (Letop, Miron Costin, I). Prin insistentele
sale, se aduse domn Moise Movilä, la anul 1630. In
a doua domnie a acestuia, 1633, Postelnicul Costin e in
Divan cu titlul de Hatman i Päralab al Suceavei. El
a trdit intre 1600-1665.
(Pe la 1623, gdsim pe .aCostin, diac de logofetie» la Iasi,
fiti poate lui Alexandru). Alexandru Costin mal este pome-
nit inteun document din 7 August 1603, prin care Movild
Voevod dà tatdlui séd, Satul Ciorestii din jud. Fàlciù.
Pe la 1641, e silit a emigrà in Polonia, persecutat de Va-
sile Lupul. Amestecat fiind In afacerile domnului cu Ar-
dealul sub Gh. Stefan, fu bdnuit de Racotzy, i zdcu un
an intreg cu lanturi in temnita din Fdgdras.
Sub Ghica V., urmasul lui G. Stefan, e vornic de poartd.
Sub Stefänitd fiul lui Lupu e ve! Postelnic, care rang II
pdstreazd si sub Dabija. La 1688 murise de mult, de
oare-ce se vorbeste de ejupâneasa lui Alex. Costin, ce
a fost postelnic». Intr'un act din 1674, se aratd cd sotia
sa Safta e véduvd perdut copii : Dumitrasco
MARIUTA, infiind pe Gavril Costachi vornicul. Miron, Veli-
cico si Basile ereail fil din prima cdsdtorie a luI Costin.
DUMITRWO, moare inaintea fratilor se, nu e asa in-
semnat, si are o ficd pe Grajdana, sotia lui Cociald. --
Pe la 1657 gásim un PITAR ALEX. COSTIN (act. 43 vei Ureche-
M. Costin) inteun document. Nici un act insd nu aratd in-
rudirea sa cu acestia.
MIRON COSTIN MARE LOGORET, cel mai ilustru membru
al familieI si boer al secolului XVII in Moldova. El s'a
ndscut la anul 1633, dupd cum spune singur in letopiset.
15

www.dacoromanica.ro
 182

«Miron Costin, mare cronicar, a fost i martirul datorieI

cdtre tara si a murit pentru aceastd datorie.. El e acela
care, pe cdnd TurciT amenintail incdlcând hotarele tèrel,
cutezd sd died .Sultanului : antindd-se impërdtia
Tale ori unde, dar nu ne place sd se intindd asupra férii
noastre». (Ureche V. A. Schite din ist. literat. rornâne).
Tot el are un cuvint celebru care Const. Cantemir,
cand acesta vrea sä ridice biruri noui : «Mai des cu pa-
harul Maria Ta, dar mal incet cu orinduelile...»
La 1661 Iunie, Costin e biv-paharnic ; intre 1662-64 e
pdrcdlab de Hotin (docum. mosiel Balosesti). In anul 1665 e
vel-ciasnic sail paharnic. In acelas an e si mare Logofét
sub domnia luI Antonie Roset. Peste 2 anI semneazd ca
vornic mare. Din 1676 e iardsI vel-Logoinét. Sub Const.
Cantemir, staroste de Putna, sarcinä pe care o luase
spre a pune capët cetelor de banditl ce pustiail tinutul.
In privinta politiceI, marele cronicar ca si fratele
ereati plecati spre Polonia, din care cauzä li s'a tras si
moartea. Ca scriitor, Costin se distinse prin cronica sa,
saü primul si al doilea descdlecat (al luI Trojan si Bogdan).
E cea mai importantd cronicd a romdnilor in sec. XVII
atat prin detaliile istorice cat si in privinta limbeI.
Tot Miran Costin a scris si niste versurf polone, dedicate
regeluI loan HI, Cu titlul: «Despre poporul Moldovei si al
t6ril rom-dnesti» ; de asemenea i aviata lumeI», poem.
In anul 1691 se intâmpld drama in care peri vestitul
Miran Costin cu fratele séü Velicico. Acuzati in fata dom-.
nuluI Const. Cantemir cum ca umblaú sä pue domn pe
Velicico; eI furä omoriti inteaceiasi 4i. Despre tderea lar,
vorbeste pe larg cronicarul Niculce (II, 138). Iatd ce
qice insd. Nicolae Costin : «In véleatul 7200 in luna De-
cembrie, in domnia so, Cantemir Vodd tdiat-ati pe Miran
Costin, fost logorét,mare si pe II-ate-sal Velicico, vornic
mare, andu-le ridicat pe domnie asupra lui,
insä. Miran nefiind in Iasi inteacea datd, ci la tara la un
sat al luI i s'atl fost 'ntamplat de i-a murit jupdneasa,I
vrdnd sä o. ing,roape, eatd. eà aü spsit la ansul de la an

www.dacoromanica.ro
 183

temir, .Armasul Racovitä, .cu un ..steag, de lefegiT,

ca s521 ducd la Iasi, CA. _el se rugase s aibä" rägaz panä
si-o ingropa jupäneasa, i sä meargä; i fiind asa, iatä
sosit si Macrii vkaful cu a doua poruncd, de in ce loc
va afla, acolo sl fi tae capul ; s't :dupe' poruncA täiat
capul si ingropat impreura- cu jup5.neasa lui.» E
foarte tristä scena când acest. mare boer e luat tie 15110
catafalcul sotiel sale, la mosia Bärbosii, spre a fi execu-
tat. La 5 ceasuri. in acea noapte, peri..decapitat langd put
fratele sèü, vornicul Velicico.
Miron Costin a fost insurat cu ELENA, fica lui Ion Mo-
vilä, cu cari avu 3 bäeti : Nicolae, Ionitä i Pdtrascu.
HATMANUL VELICICO COSTIN, fratele al II-lea al cronica-
rului. E cunoscut ca Hatmati din primil ani al .domniei lui
Cantemir, carel cheamä impreund cä fratele ski, din
Polonia, punându'l 1n capul unor ostI. In. mai multe In-
tâlniri cu Polonii, el_ fu silit sä se retragä. (Neculce II, p. 231).
lath' cum il zugrdveste cronicarul : «Velicico Hatmanul
erea un. om de. fire si de treabd la toate socotelile lui, si
indräsnet bun ; numai, neavând nici cu cine, ail doará
nicI noroc la re'sboi n'avea slujeasc5., cà pe unde
mergea il fot bdtea.» Voia sä ocupe tronul Moldovei cu
ajutorul fratelui ski, dar norocul 11 päräsi.
. El fu omorät cate-va ceasuri-dup6 frateie safiind scos
din beciul unde se ascunsese auc,lind de venirea lefegiilor,
dus längd fantand i decapitat: spune de. Velicico
cá ar fi stat de multe orI impotriva vorbirei lui Cantemir
Vodà, aü fost qicAnd cal omul care nu stie carte este un
dobitoc, adicä unde nu stia carte Cantemir (Mustea
Letop. III, 36). CAsätorit cu Catirica fata lui Toma Vornicul,
avea mostenire Sèrbil si Bodesti. In 1680 erea Comis
VASILE COSTIN, frate cu .precedentii, moare inc5. -Uttar,
in. Febr. 1685. Iscdlit inteun zapis al lui Duca Voevod
din Iulie 1669: Un.act de judecatà al lui dat din 1674,
Septem. 22,. sub Dumitrasco Vodä. E ingtopat in mon.
Bärbestil in .1685, avänd pe mormânt o piatrd de mar-
mull. Peste 6 ani, fu_ ingropat aldturi cu dansul.si Miron

www.dacoromanica.ro
 184

cu Elena sotia sa. Inscriptia de pe piatrà este: «Aceasta

peatrà o ail facut Velicico Costin Hatmanul, care s'ail
pristdvit cdtre sdlasele.yesinice in anii de la zidirea lumei
7193, luna Febr. 20 que».
NICOLAE. COSTIN, fiul lui Miron, t färd copii, continua'
opera tatälui seil ca cronicar. Nicolae, in timpul lui
Cantemir se insurd cu llena fata luf Duca Vodà, si pare
cd acest lucru contribui la necazul lui Const. Cantemir
pe neamul Costin. Nicolae Costin a fost Vornic
MARE LOGOFET al Moldovel, fiind unul din boerii insemnati.
Cronica sa, urmeazà intamplärile dintre anii 1662-1711,
sub titlul: «Leatopisetul térii Moldovei de la Stefan sin
Vasile Vodà;..». Pe langl aceasta cronicd, el mai avu
alte serien. Fratii séi
PATRASCO COSTIN, e mal putin cunoscut i probabil a
murit tank. Cdmäras mare sub Const. Cantemir, erea
menit ginerele acestul domn, fiind logodit Cu domnita
Safta, fica lui, care logodnä insd se desacu. N'avu copii.
Pe la 1689 sub Pr. Cantemir, impreunä Cu fratil séi se
refugià la cetatea Neamtului. (Let. II, 242).
IONITÀ COSTIN HATMANUL, sub Const. Cantemir, serdar.
Acest fiti al lui Miron logofaul erea postelnic al II-lea
in domnia din urmä a lui Duca Vocld (Letop. N. Costin, II).
Un act din 18 Sept. 1683 il pomeneste ca Hatman; Ca-
skorit cu Safta Jora, el avu doi fii : pe Nicolae si pe Mi-
ron cps Mutul. In genealogia Costinilor e citat ea «Ge-
neralissimus und guverneur von Sutzava». E socrul lui
Miron Cuza logofét, si din 1730 se pdstreazä foaia de
zestre a sotid sale. (Acad.)
NICOLAE COSTIN vel JICNICER, apoI «erzkanzler» sail mare
Logorét, qis Brenisteanu. Fu cAsdtorit cu Ilinca sora lui
Vodà Constantin din Valachia. El avu patru flee: Casan-
dra Vorniceasa, cAsätoritä cu Iordache Cantacuzen (De-
leanu); Victoria Comisoaia cu logofétul Stratulat, apoi Cu
vel paharnicul Matel Hurmuzache; Maria eds. cu Stolnic
-Luca; i Safta mdritata cu marele I3an Ionità Kretuleseul.
Un COSTIN, poate sà fi fost frate (?) cu Nieolae.

www.dacoromanica.ro
 185

Anume acel amintit cá a tinut pe fata posteln. Constantin

Cantacuzen (1707). Acest Costin avu un frti : CON-
STANTIN, pe care'l gasim iscalit in 2 documente din 1722
si 1731 de la Nicolae Voevod, fiind ftori Logofét.
MIRON II COSTIN, liS MUTUL, cunoscut ca Vornic mare
fost spAtar. Fill al 1111 Nicolae. In genealogie i se (lice
«Mutenko», ca i urmasuliff séuí. Cäsatorit cu Casandra
Cuza Comisoaia, avu 2 copil, pe :
IONrÇA COSTIN sPkrAa, al II-lea fiú, asupra cäruia se stie
cal a avut 2 ff., anume pe IORDACHE Costin spdtar,
copii, si pe Maria.
MANOLE COSTIN COMISUL, frate cu Ionità i fluí mal mare
al 1111 Miron Mutul, a fost insurat cu Anita Buhus Stol-
niceasa. Poartd si el surnumele de Mutenko. Avu 4 .copii,
dintre cari: 3 fete ached: Maria, Safta cäsa. cu Vornicul
Costris, Smaranda, :
DUMITRU CAVALER DE COSTIN, fost rnare spdtar, cäsäto-
rit cu Catinca Flondor. El capOTá de la imperiul Austriei
titlul ereditar de critter von Costin», care s'a perpetuat,
familia fiind stabilia in Bucovina. Fiul sai a fost :
CaValerUl GEORGE DE COSTIN (18..-18..), casAtorit CU
Are fill pe :
MIRON DE COSTIN, cdpitan de cavalerie, fost oficer in
armata austriacä etc., ultimul descendent al familiei. Ca-
sOtorit cu Sofia Vlddescu.

Armoriile : pd fund rosu, doué säbii incrucisate cu vir-

furile In sus, de argint. Coroana de baron.

www.dacoromanica.ro
 COTOFEANU
(VALACHIA

Veche i insemnatd familie boereascd, azi aproape stinsa,

originara din Oltenia, unde Ii avea leaganul Inca din
timpul vechilor Donna' Basarabi. La origin& erea acea0
familie cu Spinenii. (vez i Spineanu).
MIHAÌ SPATARUL COTOFEANUL se ilustreaza sub Leon
Vodd in anii 1630. Atuncl, la 27 Octombrie, cum be spune
cronica anonimd, o multime de boefi emigrard din cauza
birurilor, printre cari marii boeri Filianul, Bradescu, etc.
Leon Vodd trimese soli dupe' ansiI pe Radul de Désa,
s. a., care se intalni «cu strejile pribegilor, fiindn-le capi
Barbul paharnic Brddescu i Mihai spatarul Cotofeanul... si
prinsera pe Radu logofét Désa...» Mate! aga profitand a-
tuncl, intra cu trupe in tara, pe urma strejilor. Mai apoi,
acestI boeri se impacd Cu Vodd Leen, care le dete boerii.
Mate! Basarab ocupdnd tronul, mai multi boeri vor
aduca domn pe Radul de la Moldova, fiul lui Alexandru,
pentru care 's1 pregatisera totul intrand in tara. Mate!
insd trimete inaintea lor la Buzal, trupe sub ascultarea
lui Mihai Cotofeanul i Radu Désa, boeri de credinta, in
urma cdror pretendentiI se retrasera, revenind insd mai
tarziti, cdnd furd infrânti de principe la DudestI. El avu
o sofa, Iudita Cotofeanca spatareasa (yeti Spineanu).
Despre ION SERDAR COTOFEANU, nareaza cronicarul
anume : Comtele Emeric Tekely cerdnd la anul 1682
ajutor de la TurcI contra Nemtilor, «i dat WI din tara
cu Ianos serdariul Cozofénul, iard din Moldova cu Gheor-
ghita CiudeI serdariul, carele multe cetati de ale sale ati

www.dacoromanica.ro
 187

luat inapoi... etc.» (§incaL Cron. III, 209. ap. Cron. Mace-
neasca si Ghebhardi).
Mal multI boefi Cotofeni, urmasii acestora, aveati mal tarziù
averf intinse in tara si mosiI numeroase, fiind pand in se-
colul nostru, timp de 2 secole, printre boeriI mati ai

Boerul COTOFEANU erea ispravnic de judetul Dolj la

1816; iar apoi fu fácut clucer mare.
Fata lui Cotofeanu din Crajova, pe la 1830, cand multi
boerI îçi mAritail fetele dup6 oficeril rusi ce se aflati in
tara, fu mdritatd cu parucicul Pasninsld.
Ultimii urmasI al acestei familii in zilele noastre, copiii
boerului Gug.5. COTOFEANU, din Crajova : TITI Cotofeanu,
cunosmità sub numele de qPrincesse de Bucarest», GRI-
GORE COTOFEANU, fratele sèü, cel din urma descendent
al familie.

Satul Cotofeni, vechiii al familieT, se afiä in judetul Dolj,

mal sus de Crajova, fiind compus din 3 corpuri : Coto-
feniI de sus, de mijloc i de jos, pe ambele maluri ale
riuluI Jiul.

www.dacoromanica.ro
 CRASNARU
(VALACHIA)

Familie boereasca din Gorj, unde s'a limitat in cursul

secoluluI trecut, si in care se af15. satul Crasna, de la care
'si deriva numele. In acea localitate se afla si monastirea
Crasna, zidita la 1639 de marele pitar Dumitrie Filisanul,
reparatä la 1747, si situatá sub muntele Muncel.(V. Filisanu).
Boerul RADU DIN CRASNA, impreund cu fratele séil NEA-
GOE spatar, furä trimes1 de Domn la anul 1540, pentru a
face indreptarea hotarelor cti Ardealul, din partea noastra.
(v. Puscarii.1. Fam. nob. din Ardeal. II, p. 181).
Acestia de sigur, sunt cei d'antaid strémosi cunoscuti
ai celor ce urmeaza.
DUMITRASCU CRA.SNARU, boer Gorjan, la 18 Aug. 1734 e
insarcinat de administratia imperiald a Banatului, Cu cer-
cetarea unei pricini. (Al. StefulescuT.-Jiii).
Maui CRASNARU mare clucer, e ctitor la monastirea
Crasna. Fiind biv-vel clucer la 1756 (Ianuar 3), e oranduit
de Vodd Racovitd, ca impreuna cu Radu Brailoiù biv-vel
pitar, sa hotärasca mosia Targu-Jiii.
Slugerul STEFAN CRASNARU, se afla la anul 1779 ca is-
pravnic al jud. Gorj, impreuna cu Barbu Poenaru vel-
setrar. Tot SLUGERUL Crasnaru, impreuna cu mal multi
boeri, fu numit In divanul CraioveI, ca jude (Cu 50 taleni
pe lunä), la 1783.
RADU CRASNARU biv-vel setrar, era judecator peste ju-
detul Gorj, la Targu-JiuluI, in 1780 si 84.
In secolul actual, la 1801, unul din ispravnicif de Gorj
erea : GEORGE CRASNARU, care impreund cu sotia sa Stanca

www.dacoromanica.ro
 - 189 -
Slugereasa sunt zugrAviti in biserica S-tu Nicolae din
la dreapta inträrii, ca ctitori i donatori, iar aldturi
de dânsil fiul lor: GRIGORE CRASNARU.

Astd-di existä mai multi membri ai acestel familii, dintre

cari: ALEX. CRÀSNARU, fost prefect de Valcea, cdsät. cu
Vera Roscowsky; ACHILLE CRASNARU7 i filll S6.1.: CON-
STANTIN Cfaisnaru, magistrat. etc...

www.dacoromanica.ro
 CRETZIA NU
(VALACHIA)

Aceasta familie a posedat timp de maY multi secoli, 'Ana

la Zamfir Cretzianu, mosia Créata din Ilfov, de la care'sl
trage numele. Unul din strémosif ei este mentionat in
documente de sub Mate! Vodà Basarab. (sec. XVII).
Pe la finele secoluluI trecut, dinteo ramurd a familieI,
un Cretzeanu cäsätorindu-se cu Alexandrina, fica marelui
logof. N. Obedeanu a dat nastere ramurel care a luat nu-
mele de Obedeanu, represintatd prin marele Log. Gr. 0-
bedeanu, care avu numaI o fic5. : Alexandrina Sutzo.
(v. Obedeanu).
Strämosul actualeI familii, ramura principalä gäsim
la inceputul acestui secol in persoana lul :
ION CRETZIANU MARE PAHARNIC, CU care titlu iscäleste
printre boeril divanuluI, (an. 1808 etc.). Acesta, insurat cu
Sanda Cornescu-Greceanu a avut 3 fii : IORDACHE t ne-
insurat, fost secretar al divanului in timpul administra-
tiunei lui Kiseleff; Zamfir, iCostache, earl* avénd copii,
urmasii lor formeazä. acjI 2 branse :
I. AGA ZAMFIR CRETZIANU, insurat CU Maria, fiica Vorni-
cului Constantin Samurcas Caimacanul Craiovel, a avut
13 copii, din earl aú ajuns la maturitate 4 fi! si 2 fice :
GEORGE CRETZIANU, (1829-1886) poetul, cel mai
mare ; fost ministru si Prezident al Curte! de Cassatie.
Ca scriitor a lasat poeziI admirabile, din care multe ail
rémas populare : oPoet duios i sincer, lice un critic,
el a intrupat in versurile sale numaI ce situatiile adevé-
rate if inspiraii Cretzeanu isI iubea patria, pentru care
a lucrat Cu mare sarguintä...» Cdsätorit cu Ana Mano,

www.dacoromanica.ro
 - 191 -
n. 1840 (in v.), fica Logof, Nicolae Mano, a avut 2 copii:
Smaranda, cdsdtoritd cu colonelul I. Mano ; si
GEORGE CRETZIANU n. 1865, deputat, fost secretar de
legatiune, etc. Cdsätorit (1894) Cu Zoe Al. tirbey (n. 1874,
t 1897), avdnd 2 RI gemeni: GHEORGHE i ALEXANDRU
Cretzianu nn. 1895.
Generalul VICTOR CREtZIANU, al doilea fiti al luí Zam-
fir (n. 1832, t 1897); general de cavalerie-inspector, fost
seful casei militare a M. S. Regelui, etc... Insurat :
1. Cu Elisa Vdcdrescu (fdrd copiI), si 2. cu Elisa Pand
Oldnescu, de la care avu un ù i doué fice ZAMFIR
(1864-1883) t la Zürich ; MARGUERITE, cdsAtoritd. cu Pr.
Grigore Const. Ghika ; si Viorica, casdtoritd cu cdpitan
Nicu Catargi.
Cei alti dol fil ai luI Aga Zamfir aft fost : ALEXANDRU
fost cdpitan, fdrä copil, n. pe la 1840, decedat 1890. -
ION CRETZEANU n. 1849, fost magistrat.
Fiicere lut Zamfir, surorile preeedentilor : Zoe
(1839 t 1873), mdritatd cu majorul Petre Retoridy ;
Maria n. 1848, cdsdtoritd. 1. cu colonelul Aristid Iarka
2. cu Albert Chabert (in v.).

II. COSTACHE CRETZEANU, &II mal MiC al paharnicului

Ion Cretzeanu, insurdndu-se cu o LAcusteanu a avut ur-
métorii copii:
ION CRETZIANU, consilier la curtea de compturI, de-
cedat. Insurat Cu Maria n. Stefänescu, a avut 3 copii :
Maria ; Elena, cd.sdtoritd cu cdpitanul C. Sldtineanu ;
ION CRETZIANU, n. 1863, fost oficer de cavalerie (act.)
ULYSSE Cretzianu, decedat. Insurat Cu C-tessa Sul-
tana Rosetti. Neavénd copiI, aú adoptat ficd.: Maria.
Nicu CR. decedat, fdrd descendenti. 4. CONSTANTIN
Cretzianu t, fost Prefect de Ilfo'v ; si 5. Elena, mdritatd
cu N. Tdtdranu.

www.dacoromanica.ro
 CUZA
(MOLDOVA)

Familie princiard romand, si una din cele insernnate ale

Moldovei, aflAndu-se printre boerii mari din secolul XVII.
Dup6 cum ne aratd numele, origina familiei trebue cdu-
tatd la sudul Balcanilor, unde din evul mediù, in al XIII
secol si XIV trdiail cavalerii Cuzr, de origind italieni,
carl se produserd in fésboae ca stratioff distinsi.
Letopisetele Moldovei ne vOrbesc pe larg de CUZA SPA-
TARUL, un boer insemnat prin rolul ce joacd la inceputul
secolului XVIII. Constantin Duca venind in scaun la anul
1701, si vézdnd marele numèr de boeff emigrati in Va-
lachia la Brâncoveanu, numi o deputatie de boeri spre a
se intalni la Focsani cu a lui Brdncoveanu ca sà decidd
In aceastd privintd. Boerii moldoveni din acea misiune
ereail Nicolae Donici mare vornic,, Ion Costin Hatman,
Cuka Spatarul, impreunä cu Mitropolitul tériI. (1.6t.opiset, ed.
Kogäl. t. III, p. 28, 113).
Moartea lul se intâmpld sub Mihai Racovitzd Vv. la anul
1716, atunci and Vasile Ceaurul i trupele nemtesti ve-
nite in Moldova, full infrânte de Vodd Racovitzd cu aju-
torul atarilor. uAtuncea erea un boer mare, zice anonimul
cronicar al Mold., numit Cuza ce Iusese Spatar mare, si zi-
ceail unii cd aû fost si el inteun sfat i leglturd cu acei
neprieteni ; cáci feciorul lui aeve aü mers la cdtane,
umbla talhuind. Si de multe oil i-a poruncit Mihai-Voold
ca sà tragl pe feciorii sél incoace, sd nu se afle la nemti
cu catanele; iara el aducea pricini ca sà indrepteze pe
feciorii lui ; i ail trimrs domnul de ail prins pe doI din

www.dacoromanica.ro
fecioril luI Inchis, si ú ezut pand aü venit cata-
nele; i Cuza fiind In IasI aü trimes prin mijlocul cata-
nelor si aù slobozit fecioriI .de unde ereail inchisI. Ce pre-
puind domnul i zicându'sI i altiT, cum acel Cuza a avut
respondentie cu catanele, si I-ar fi umblat scrisorile la
dandu-le stire de starea Domnulul, Indata po-
got-at domnul de la Cefaitue i ati pus de Pall spAnzurat pe
Cuza». (id. III 129). Tot atund se decapità i cdpetenia
trupelor nemtestI Ferent, si cum zice alt cronicar: «pand a
faia pe Frant, Cuza spatarul era spAnzurat de furca scram-
ciobuluI, ce erea inaintea curteI domnesfí, imbraicat cum
fost gasit».
Dupe* cum se vede din naratiunea cronicaruliff, Spatarul
Cuza a avut mal multI fri.
El este TODERASCU Cuza, care trdia la 1700 si inainte,
având de sotie pe Safta, fica slujeruluí Toader Jora, si
dintr'ai cdruI fii unul se cherna tot TODERASCU, Si a fost
de asemenea spatar.
Un alt flú al sal, care erea MIRON CUZA, impreund Cu
cumnatul sèü, fuseserà ridicatI Inca" inaintea omorîrel sp.a.-
tarului Cuza, de la BrdnistenI unde se aflati, i Inchisi la
mandstirea Barnova. Acesta erea ginere luI loan Costin,
dupd cum se vede In foaia de zestre din anul 1730.
CASANDRA Cuza comisoaia, sotia luí Miron Costin Mu-
tenko (sec. XVIII), de asemenea fica spätarului Cuza cel
ucis la 1716, avea impreund cu bdrbatul eI mosia Brd-
nistenl, de unde tot atuncI fuseserg. luatI °data". i InchisI,
fratele i sotul eI.
ARGHIRIE CUZA, fratele lui Miron si Casandrel, -al cdruI
nume de botez il regäsim mal arcliil In familie, erea vel-
Spätar la anul 1642, iscAlit Intr'un act de familie co-
princ,l'end enumérarea satelor copiilor luí loan Costin,
(archiva Hasdeil III, 28).
.Urrnasul spataruluI Cuza, fiti al lul Arghirie spdtarul
a fost:
IoNITÀ CUZA, fost mare spdtar, si mare pitar, rang In
care 'I gdsim prin documente din 1749, Intre altele

www.dacoromanica.ro
 194

In actul de desrobire al veCinilor, i apoI la 1756. In

timpul domniel 1111 Grigore Calimah W. erea In divanul
acestuia la anul 1767, cu titIul de mare stolnic. (Letop.
255 ed, Kog).
loan Calimaki fiind domn al MoldoveI la 1758 si nemul-
tumind mal multi boeff, credinciosul sú Stavarache obtinu
exilarea a 11 boerI insetnnati, Intre .caff Ionità Cuza, cari
«furd ridicati de-o datd de arnäutl i ceausi impärdtestl
transportati in Asia la ,Samson-Kalisi si Ionikalisi» (Faino
Ist. D. III p. 113). Peste putin Domnul fu silit insd rea-
dua, in urma revolteI ce/or nlff boerf din tard. Ionitä
Cuza pieri la anul 1778, acuzat impreun5. cu Vornicul
Bogdan, de viclenie contra Domnulul de atunci Moruzi.
Enache Kogalniceanu a descris aceastä dramä. sub titlul :
«asupra pieni luf Manolaki Bogdan vel-Vornic si a lui
loan Cuza biv-vel sphtar,- care cu urgia impérdteascä
de sabia domneascd s'a s5."vir-sit in domnia Mdriei Sale
Constantin D. Moruzi W. in anul 1778, August 18» (Leto-
piset t. III p. 281-95). In inchisoare, Cuza fu decapitat in-
iar apof vornicul Bogdan. Trupurile lor goale furä
ingropate la Sfintul Nicolae; iar ccapetele le-ail pus In
Poarta DomneascA, tot poporul sà le priveascä».
Ioan- Cuza a avut 3 -al: 'Gheorghe, Arghir i Nicolae.
GHEORGHE saú IoRGu CUZA, cel mal mic dintre frati, mare
Vornic. Fost Cu titlul de Ban, cdminar, apoI Postelnic,
mare Hatman i Vornic. Ca postelnic, se manifestä In
miscarea revolutionarà. de la 1821, fiind i citat de Vorni-
cul Beldiman In Tragodia sa (let. III, 391-3): «Nstelnicul
Gheorghe Cuza, al Agief
In anul 1822 erea V,ornic, i 1uà parte in ambasada boe-
rilor Munten1 i 1VIoldovenI ce se duserä la Tarigrad
spre a cert domn. Se pästreaza un jurnal al mer-
g-erii boerilor in Turcia, unde sunt descrise toate intim-
plärile ce avurd pand la intoarcere. (Letop. Cogälnicearm
p. 435-49)
ARGHIRIE CUZA vel-Postelnic, fost cäminar, spdtar la

www.dacoromanica.ro
 - 195 -
1824 etc., fratele precedentuldi. Avu un singur CAI : IORDACHE
Cuza, mare comis, apoi agd, insurat cu fata luT Dibolu.
_Maria, sora lui Gheorghe si fica lui Ionitá Cuza postel-
nicul fost märitatd cu Alexandru Calimaki; in fine
CAMINARUL NICOLAE CUZA, fiul maI mare al lui loan
Cuza avu urmätorI cinci copif : 2 fete cdsdtorite una cu
Spätarul D. Bondre, cea alibi Cu Panait Docan ; iar
bdetI trei :
GHEORGHE CUZA, spdtarul, apoi Hatman etc. fost ispravnic
de judet 1824-40. t fdrd copiI.
GRIGORE CUZA, fost de asemenea mare comis si spätar;
al treilea In vérstd din fiii ILA Nicolae Cuza. La 1824 e
iscàlit ca mare comis inteo suplicd a boerilor MoldoveI. In
timpul domnieI Pr. Mihail Sturdza, el ia o parte insemnata
la miscärile politice. Ast-fel, In 1848 miscarea revolutionarà
erea sa inceapd In Moldova : la 27 Martie se face o cons-
fdtuire la care iati parte o mie de oameni spre a face cu-
venitele cererI domnului. Consfdtuirea, lice d. Xenopol
In istoria sa, se deschise sub prezidentia lui Grigore Cuza,
bdrbat cunoscut pentru talentele si nestrdmutatele sale sim-
timinte patriotice.» (Ist. t. VI, p. 382).
Fratele sèq. si al doilea fiti al lul Nicolae Cuza, erea:
IoAN CUZA M. SPATAR §i fost ispravnic in Moldova, etc.
Avu de sotie pe Doamna Sultana Cuza, decedatd la 20
Maiti 1865, In v'èrstd de 80 de ani. FiuI lor este:
'PRINCIPELE ALEXANDRLT IOAN I CUZA, domn al Moldovel
Valachiei (149-1866). Näscut 1820 la Galatz, intrat
foarte tinér In armatd, la 1837 plecd la Paris spre a
studia, Intors in tará ocupd. diverse magistraturI i In 1850
prefectura (pdrcdldbia) de Galatz. La 1857 sub Caimdcdmia
lui Vogorides, reintrA. In armatd si in acelas an fu Colonel.
Patin dupd aceia, comisiunea de tref guvernând Moldova, a
fost numit ministru -de Résboiti al Moldovei i ales repre-
sentant al Galatilor in adunarea electivd, insdrcinatd cu
alegerea unuI domn (1858). La 17 Iarmarie 1859 in Iasi
si cdte-va dile in urmd (5 Februarie) in Bucuresti, in lipsa
unui principe dintr'o cash' stréind, Alexandru Cuza fu ales

www.dacoromanica.ro
 - 196 -
in unanimitate principe al ambelor Off suroff, realizanol ast-
fel UNIREA atat de mult dorita, si care desiiinth.' pentru
tot-d'auna diferenta artificialä intre Moldoveni si MuntenI.
Sanctiunea Portel s't ratificarea definitivä a puterilor se
ispravi la 3 Sept. 1859. Fusiunea ambelor parlamente
si ministere se Men cu consimtimintul Portei otomane la
1861. Mal multe schimbdri de ministere avura loc in
acest timp. Parlamentul vota pe rand legi de o mare im-
portanta pentru progresul fériI : secularizarea averilor md-
nästirilor, sursd de veniturI pentru stat, crearea curtii de
compturi i a consiliuluI de stat, organisarea justitiei si a
administratieI, imbunätätirea armatei si a instructieI publice,
concesia drumurilor de fier. ApoI abrogarea pedepsel ca-
pitale, inviolabilitatea persoanelor si domiciliului, libertatea
presel si a intrunirilor. La 1865 se promulga si codul ci-
vil al RomanieI, dupa al lui Napoleon, purtand numele
DomnuluI Alexandru Ioan. Cu prilejul legei agrare,
Principele disolvà cu forta Camera la 14 Maiti 1863, si
peste douè 4ile legea electoralä fu promulgata ; noul statut
fu aprobat cu o enormä majoritate prin piebiscit. Tot
atund fu creat Senatul, ai carul membriI ereati numitI
de Domn.
In luna Iunie 1864, Cuza intreprinse calatoria la Con-
stantinopol, spre a visita pe Sultan. Prezintarea sa acelui
suveran a re-mas memorabilä. Pe langd obtinerea aprobarei
tutulor reforinelor de stat ce facuse, capätä i dreptul ca
de atuncI inainte, legile interioare ale Principatulul sa fie
modificate fard consimtimintul sultanulul i Puterilor.
In noaptea de la 22-23 Februarie 1866, isbucni complotul
nemultumitilor de domnia sa. La 4 ore dimineata conspi-
ratoril pe"trunsera in palat, smulgand PrincipeluI abdica-
rea, care fu indatd cornunicatä corpurilor legiuitoare.
Principe fu proclamat corntele Filip de Flandra, care de-
clina insa aceasta onoare, si apor se aclama de Domn al
tarilor Pr. Carol de Hohenzollern si Sigmaringen, care
peste putin ocupd tronul.
De la caderea sa 'And la moarte, Principele Quza locui

www.dacoromanica.ro
 - 197 -
in Viena, Paris si alte orase din str6inAtate, incetând din
viatA subit la 2/4 Maiii anul 1873, la Heidelberg (Germania).
Sotia sa Doamna ELENA, näscutd Rosetti, fondatoarea
multor institutii de bine-lacere, nAscutA 18 . . trAeste inch
retrasA la mosia sa Ruginoasa, unde se afla unul din in-
stitutele sale.
Pr. Alexandru Ion Cuza a avut doi fii: ALEXANDRU, cA-
sAtorit cu P-sa Maria Moruzi; i DEMETRU, ambii decedatI.
Actual descendinte al familiei este ALEXANDRU, fiul lul
Constantin Cuza. Poet si publicist, ndscut la IasI 1857. A
publicat epigrame i monologuri, apdrute in 1887 ; fost de-
putat, etc.

Armele Cuzilor sunt: Scutul impdrtit in 3 parti egale

orizontal (tiercé en fasce). Banda de sus (chef) azur ; cea
de la mijloc (fasce) de argint, cea de jos rosie. D'asupra
coroan a princiarä.

www.dacoromanica.ro
 DABIJA
(MOLDOVA)

Printre cele mai insemnate ale Moldovei, aceastà familie

e bine cunoscutd de la inceputul secolului XVII, avand
In acelas secol si un Principe din sinul ei.
Deja Cronica lui Huru, reputatà ca falsificatà, enumerà
printre altl vechi boeri al Moldovei pe un : Samson Da-
bija, boer pretorian la judetul BerladLin timpuri anterioare
lui Drago, (1250), alàturi cu alti boerl din familiile Arbore,
Balica, Boldur, Jora, Sendrea, Flondor, Thut. etc...
La anul 1636, documente princiare ne probeazd pe doi
marl boeri din aceastä familie, anume :
IRIMIA DABIJA, pArcalabul cetdtei Hotin ; (Act. din 1636)
DUMITRU DABIJA, mare Staroste de Putna, una din prin-
cipalele boeril ale Moldovel, corespunzand cu un guver-
nator general. In Moldova se mai aflail, Incd de pe timpul
lui Alexandru cel bun, Stdrostiile de Rädduti i Cernduti,
aldturi cu marele portar de Suceava, cu Parcalabii marilor
cetäti : Hotin, Ciuberciú, Kilia, Soroca i cu marele Serdar
de Orheiii, ca guvernatori i castelani depinzand de Domnul
av*end trupe sub comanda lor.
O märturie a divanului Moldovei din 1657, citeazd pe
DABIJA Marele Vornic. De sigur aceasta erea fiul unuia
din cei de mai sus, si dupe' cum se vede, e acel Dabija
care avea sá ajungà principe al MoldoveT, adicd :
Pr. EUSTATIE DABIJA VOW., Domn al Moldovei de la
1661-66, ales si numit dupe' moartea lui teränità. Vv.
In Decembre 1661. «Venit-ail Dabija Vodä in scaunul
domnesc la Iasi, tutulor cu bucurie si bund pdrere pentru

www.dacoromanica.ro
 199 --

domn bun de boer de tara, qice vornicul Niculcea ; si

erea tutulor cu bine; si nu crea niel un boer in prepus...
si tara la acest domn nu crea impresuratd cu ddrile pe
acea vreme». (Letopiset. cap. I, 192).
Cand fusese la Tarigrad in .solie pentru cerere de domn,
cel-alti stäruird pentru numirea lui, pe cand : «Dabija vor-
nicul nimic nu stia, nici in gand nu'i crea...». Dupé un
an de domnie (1662), el primi ordin de la Poartä sä meargd
impreund cu Grigore Vodd Ghica al Munteniel, spre a ase-
dia cetatea Erszek-Ujwar, impreund cu Seraskierul turcesc,
contra lui Janos Kémény. Luptele tinurd 3 s'éptdmani, dupë
care Domnil se intoarserd in tara. Peste o iarnd, el furd
din noi chematI sà plece la Leva cu Sari Husein Pasa,
In timp ce Vizirul se indreptà spre Bosnia, in contra co-
mandantului german Zusa. Bdtdlia fu perdutd, de si nu-
mérul Turcilor i Rornanilor crea dublu, de si se facurà
sarje minunate : «cdci nici este saga' a näväli In focul nem-
-tesc ca oastea ce'i deprinsä mai la larg». Ambil domni
ajutaserd in fond pe Nemti Ghika insd fugi in Italia, iar
Dabija la Iasi, scdpand de acuzatiunr dand bant Vizirului.
Dabija \Todd termind mondstirea Barnova, si infra altele
batu monedd la Suceava, cu efigia sa si cu inscriptia :
«Iohannes Istrati Dabija Voevodae, solidus ducis Molda-
viae, 1666». Aceasta e ultima monedd nationald fa.cutd in
Moldova. Dupd Alexandru Ldpusneanu, ne-ati mal re"-
mas monede de la Eraclit Despota, Ion Vodd (1572),
Résvan Vodd, i apoi Dabija.
Acest domn muri la 1666, pe tron : «Dahlia Vodd
-aici in tara domnind cu pace si domnie asezatd, cu tara
intemeeatd, crea om bun si bland färd niel-o réntate, si
neimplinind bine 4 anl de domnie, Iiind om batran,
pldtit si el datoria cea de obste de ail murit, i l'ail dus
.cu toatd boerimea cu mare cinste, de ingropat in
mondstirea lui, In Barnova, care este de dänsul ispfavitd».
(Neculce. Letop. M. II, p. 194).
Doamna sotia sa DAFINA, avea o ficd a el dintr' altd, cd-
satorie, care se mdritase cu Duca cdminarul gin zilele

www.dacoromanica.ro
 200

Dabijel Vodd, i rail pus vistiernic mare. Dacd aü murit

Dabija Vv., ad mers Doamna Dabijoae cu Duca la Tari-
grad... s't imbrdcat cu caftan de domnia in locu
socru-séa....» (Muste. Cronica, III, p. 5). Fica Domnitei
Dafina Dabijoae care tinea pe G-. Duca, erea näscutd din-
tr'o primd cdsdtorie a Doamnei cu boerul Buhus, si se
numea Domnita NASTASIA. Duca Vodd erea retras la satul
Domnesti, domeniul soacrei sale, cand fu prins de Petri-
ceicu Vodd si trimes in Polonia (1683). Sérmana sa sotie, o-
dinioard asa de fericitd, pieri in mizerie la Constantinopl.
Doamna Dafina erea de o mare frumusete ; ea avusese de
bärbatI pe spdtarul Costin Ciogolea -I- 1653, apoI pe Hat-
manul Sandu Buhu i in urmd pe Dabija. Erea veche
originard din satul Tigdne§tii, jud. Tecucia, unde aú re"-
mas inch* ruinele vechilor ei case si capele. (v. Papadop.
Calimah. Conv, liter. an. XXI., n. 11).
Principele E. Dabija avu si el o ficd : DOMNITA MARIA, t
in varstd de 15 ani la anul 1677, si pe al cdrei mormânt
e un epitaf in greceste : «Monumentul acesta contine pe
Maria, fica vestitului Duce Dabija, Domnul Moldovei, rd-
pitd in floarea tineretei. Putin a trdit cu viteazul Georgia,
carele s'a bätut contra ceatei regesti a Litvanilor... etc.»
Boerul SCARLAT DABIJA. La anul 1683, Sultanul Mahomet
porni in contra impératului Leopold al Germaniei, ludnd
si pe domnii ambelor Off romäne. Duca Vodd plecAnd
din tat* tätarii intrarà." incepand sä. jefuiascd... <<atunci
fugit boerii... cari ereail rdnduiti pe la tinuturi, Cantemir
vel clucer, Scarlet Dabija biv-treti vist., Preda Paladie
Postelnicu... si alti multi ca acestia... toti in tara munte-
neascd». (N. Costin. Letop. Kog. II, 26). De sigur acesta
e tot una cu DABIJA, ftori logofel, pe care impreund cu Tu-
dosie Dubäù, il gäsim iscAlit inteo intärire a divanului,
din anul 1689.
DABIJA PAHARNICUL, are acest titlu in letopiset in tim-
pul domniei lui Nicolae Mavrocordat la 1710. Venise in
secret mazilia domnului de la Poartd, nestiind de cat Aga
ce o adusese si Domnul singur. «Dabija Pah. indemnat

www.dacoromanica.ro
 201

de vornicul Iordaki ati mers là odaia camarasului cel mare,

sá ja bani ce va gasi de a lui Nicolae Vodä. Dat'ati veste
lui Nicolae Vv. precum Dabija aú mers sá incerce pentru
bani la camarä ; degraba., infocat de manie, luand buzduga-
nul purcese singur ; ce oprindu'l postelnicul cel mare
Dumitrake Ramadan, ail mers el cu ceI altl caimacani ;
si asa s'ail intors Dabija paharnicul calea sa».
In Februarie 1711, o deputatie de boeff fu pornitä la
Tarigrad, de frica apropiatei venir din noil a luI Mavro-
cordat, cu plangere asupra 1111% Printre altii se aflail : marii
vornici Sturza i Manolaki Roset, Dabija BANUL, Vasile
Habasescu,
Deputatia lui Cantemir Vodd n'avu nici un rezultat,
inca mare noroc aü avut boerii Cal nu ja apucat acolo pe loc
vestea, precum s'a hainit Dumitrasco Vodà asupra impé-
rätieT, ca nu mai vedeati Moldova de veci». (Nic. Costin.
Cronica II, 92).

In secolul nostru, unul din urmasii acestei familif, erea :

Generalul NICOLAE DABIJA n. la Hui 1837, t la Paris
1884. Om 'politic. Oficer de artilerie ; in 1874 colonel, si
general la 1880. In timpul CampanieI din 1877 78
comanda ca colonel divizia 3-a in fata Grivitzei. Fost
ministru de resbel in cabinetul Bratianu din 1879, si
de la 1880-1884 ministru de lucran i publice, dupa care
plecd in stréinatate unde muri.
Descendenti actuali ai familiei, sunt Knezii Dabija din
Rusia.

www.dacoromanica.ro
 DEDULESCU
(VALACHIA)

Un boer POSTELNICUL DEDIUL, e citat de documente ca

trdind pe la anul 1620; iar fiul sèü GmoRGHITA cäpitanul
la 1680. (doc. Arh. St. B). Poate ca acestia sä fie niste stra-
mosí ai familief, care in sec. XVIII panä. la 1800 se dis-
tinse printre boeriI Valahief.
Dupd anul 1670, un document ne aratà pe trei verl De-
dulestI, copiiI a tref frap al cdror nume nu e citat. AcestI
3 veri sunt : RADU DEDULESCU ; NEGOITA logofet Dedulescu
a CdruI sotie erea jupäneasa Preda, fica luI Stroe vel
Votnic (Leordeanu); i Maria SpAtareasa.
Aceasta din urmä : MARIA DEDULESCU, la 23 Martie 1691,
impreund cu Maria Cantacuzino, dail o petitie catre imp&
ratul Leopold I, prill care cer sA li se asigure pensiunI
viagere. Documentul e datat din Sibia, in 1691 (col. Hurmu-
zache, t. V. i, 374). Ea e iscälia: «Maria de Dedulést»,
In timpul luptelor lui Mihai VV. Racovitza cu trupele.
nerntestI la anul 1716, dupe' uciderea lul Ferencz, Moldo-
veniI si TatariI fa'curd o mare goanä contra lor «täiându-I
robindu-I. Atund aú apucat Tamil de ail robit si pe
DEDIULESCUL calpitanul cel mare de la FocsanI a Domnu-
liff muntenesc, i abia adus impreund cu alp robI la
MihaI V., si indatä scos din robia Tdtarilor...a (Letop. t.
III, p. 65).
La anul 1724, DEDULESCU biv-vel Vistier, boer muntean;
fuge pe ascuns din BucurestI iMpreund cu alp 4ece boerI,
intre carI Roset Nicolae Logofaul, «ne maI putând boeril
rdbda vràjmäsia i asupririle ce le. facea Nicolae Vodà,

www.dacoromanica.ro
 -- 203

ad fugit care incotro aù putut scdpa», refugiindu-se la

Mihai Racovità in Moldova. Mavrocordat starui mult,
un capegi-basa turcesc fu trimes sà cearà pe acestI boerT.
Racovitä refuzd i Ii trecu muntiI in Ungaria, ceea-ce
In urma plangerilor lui Mavrocordat, aduse mazilirea Dom-
nuluI Moldovei. (v. Letopiset Cog. t. III, p. 71) Radu Po-
pescu din contra il critica ca si pe partizaniI lui, zicând
ch. «umbla cu lucruri nebunesti».
PITARUL NICOLAE Dedulescu, insurat cu Musa fata boeruliff
Strâmbeanu de la Craiova, trdia in secolul trecut pe la
anul 1750,
In fine in secolul actual: MIHALCEA DEDULESCU, vel me-
delnicer, citat la 1809, av'end de sotie pe Zoita, El e
tatäl luI :
ANASTASE (SICA) DEDULESCU, mare eluCer, 1810. In-
surat cu Sultana (1801-48), avu o singurii ficá: LUXANDRA,
sotia lui Constantin Cretzulescu (t 1895).

www.dacoromanica.ro
 DONICI
(MOLDOVA)

Incä la mijlocul secolului XVI (1550) trdia DONICI CEL

BATRÂN, trunchiul acestei vechi familil. Dupä cum dove-
desc documentele, filiatiunea se continud prin fiul séil
ANDREI, care e tafál lui NicoARA VISTIER mare, si al ha
MOiSe. (not. comunic. de d. I. Tanoviceanu).
Fiul luI Nicoarä erea marele VORNIC ANDREI (1600), al
cAriff fiü e cunoscut in cronicele téril, anume :
Marele VORNIC NICULAE DONICI, fost apoi si mare lo-
gofét al Moldovei. El figureazd ca vel vornic printre boerif
divanuliff lui Const. W. Duca, la anul 1691. In a doua
domnie a luI Duca la 1701, o deputatiune a boerilor Mol-
dovei compusä din Mitropolitul Kir Misail, Nicolae DonicI,
Ion Costin i Cuza fu trimesd la Focsani, spre a se intälni
Cu boeril trimisI de Brâncoveanu pentru o legäturd intre
ambii principi. Brancoveanu continud insä a addposti boerif
emigraff, ceea ce fäcu pe Duca sä trimeatd plängere la
Poartä contra luï, prin Nicolae vornic DonicI i Ioan Vlasto
postelnicul. (v. Let. Mold. t. II, 255; III, 28, 29, 113).
Nicolae Donicf avusese douè sop : Lupa, fata lui Gri-
goras Jora, si apoi fata jicnicerului Apostol, de la care a
avut un fiii GAVRIL, care lasd 3 copii färd urmasI.
Copil lui Donici si ai sotief sale Lupa, ail fost : doué
fete i un fiii :
MARELE VORNIC DARIE DONICI. La anul 1705 domnind
Antioh Cantemir, el erea serdar i lnsärcinat cu transpor-
tarea de lemne din Moldova la Cetatea ANA si Tighina,
«si Inca aù inchis in turnul Goliei pe Darie Donici Ser-

www.dacoromanica.ro
 205

darul si pe Kirica si Bogo s erea sá le taie si capetele

fiind eI zapciI, ispravnici pe lemn, si nu puteail in grab5.
sal (Neculce Let. II, 286). Un Pasd fiind in Mol-
dova la 1711, in anul and fu numit domn Dimitrie Can-
tetnir, instal5 mare Hatman al Mold. pe serdarul Donicl.
Cronica vorbeste din noil de ddnsul la 1716, in timpul
luptelor lui Racovitzd cu NemtiT, la trecerea acestuia peste
muntI, fiind insotit de Darie Donici Vornicul, Const. Cos-
taki si Iordache Cantacuzino comisul. (v. Let. Mold. III, 66, 126).
In timpul lui Racovitzd Vv. si Grigore Ghica erea vel
vornic de tara de jos. In 1728 are la Iasi o judecatd
(MaT 26), apoi la 1736 erea biv-vel logofet. Testamentul
sú dateazd din 1750, Octombre 20. (Doc. Academ. r.)
Insurat ca fata vistieruluI Mavrodin, el a avut trei copiT,
de care vom vorbi.
Boerul 'MIRON DONICÌ PARCALABUL de Soroca, s'a distins
In luptele cu Tàtarii, in domnia luf Grigore Ghika W. la
1727, aldturl de contimporanul séú Vornicul D. Donici, cu
care nu stim insà ce rudd erea. (v. Letop. III, oag. 163, 4)
CopiI lul Darie vornicul ail fost : IOAN jicnicerul, Sma-
randa sotia vorniculuI Mihaiii Sturdza, si
CONSTANTIN DONICI vel spatar. Pe cand era medelnicer
se insurase cu Maria fica luI Gavril Miclescu. La 1731 era
spatar al MoldoveT, iar la 1776 e amintit ca biv-vel
spatar. (avea 35 liuzI) (V. Ureche, Istor.) El avu urmdtoril copiI :
Nastasia sotia luT Jora ; STEFAN DonicT banul, insurat cu
Maria fata lul Andrei Bals ; ANDREI DONICI, dare la 1749
fiind copil era printre curteniI lui Pr. Mavrocordat. AndreT
a avut de sotie pe Alexandra Buhus ; in fine
DARIE DONICI, ful lui Constantin si nepot de fiii al pri-
mului Darie. El a avut titlul de vel ban, apoi de vornic.
Insurat de cloud off, cu : fata banuluT Scarlatache i cu
Catrina Cuza, a avut 3 fete i un bdiat:
ZAMFIRA sotia lui Andronaki Donici aga, dintr'o altd
ramurd a familieT; Smaranda a postelniculuT Tomit5
Rusu; Ralita a banulul Grigore Rascanu MANOLACHE
DONIC1 mare spdtar. Acesta de la sotia sa Ileana Rosetti-

www.dacoromanica.ro
 206

Rosnovanu, a avut copiI pe : Zamfirita, Smaranda Negre,

Ruxanda Rosetti, NICOLAE, aga SCARLAT, §i AGA IORDACHE
DONICI, care avea acest rang la anul 1824, si era insurat
Cu Catinca a lui Rosetti Bostan vornic.
Nicolae i Iordache n'avura copii.
SCARLAT DONICI, aga, fiul lui Manolake, are fiù pe :
DEMETRU DONICI, prefect de Vaslui, insurat Cu Casandra
Iamandi,
Marele vornic ANDRONAKI DONICIs 1817, 1821, apoI mare
logoat, bun cunoscaor al limbel grece, pe care o invdta
pe la 1790. El a facut o colectiune de legl cunoscuta
sub numele séú, i care erea adesea utilizata de jude-
catorI, in prima jumatate a secolului.
A fost insurat Cu Zamfira, fica banuluI Darie Donici
sora lui Manolache, de mai sus, si avu fiú pe
ALEXANDRU DONICI, fabulistul, n. 1812 in Basarabia, unde
familia avea marl' proprietati. Studiand in Rusia, a fost
oficer in armata rusä. Venind in Moldova avu functiunI
in magistratura i,se ocupa cu literatura scriind poezii
fabule, cele d'antai in literatura nósträ. Muri la 1866,
avand flil pe DARIE Doract, President al Trib. VasluI.
EMANUEL DONICI, inrudit cu acestia, t 1894 16 Sept. a
donat inseinnata sa avere Academiei romane. Are :

EUGENIO Donici, membru la Curte si profesor universitar,

AltI descendentI al familie, sunt in fine : EMANUEL
capitan de cavalerie ; si N. DONiCI, prefect de

www.dacoromanica.ro
 DUDESCU
(VALACHIA)

Mare familie, infloritoare inca din al XVI secol si de sigur

Cu mult mai veche, inruditä de aproape cu Basarabii.
DUMITRU DUDESCU MARELE VISTIER apoi mare Vornic. Un
vechiù document Il citeaza in tinerete la anul 1590. Sub
domnia lui Alexandru gis Coconul, fiul lui Radu, este vel
vistier, boerie ce avea cand devine vel vornic. La anu11632
Octombre, Mate'. Voda Bas. octiPd tronul Valáhiei, insai o
partidd de boerI ai térii, intre car!: Dumitru Dudescul,
Papa Logofétul, Chrizea Vornic si Nicola Catargi,
vrut sà astepte pe Matei Vodd, cum 4ice cronica anon.
ci s'ati dus la Alexandru Voda in Moldova, ca sa vie cu
fiti séti Radu \Todd aicea in tara» (mag. istoric, VI, p. 316).
Venind apoi cu trupe numeroase, intre cari i tätari,
ambii principi se intilnira langa mondst. Plumbuita «si
fost-a résboiti mare de dimineata pand seara», in care
tocmaf tat-dill se decise biruinta luI Matei W. Radu fu
silit sa fuga, «iar Chrizea Vornicul i Mihul spatarul
Catargiul si Dudescul vistierul, acestia ati scapat cu Radu
Voda in Moldova». In Ianuarie (1633). Acesti boeri pH-
begi se duserd cu plangere contra lui Matel la Tarigrad,
insa misiunea lor n'avu rezultat, de oare-ce Sultanul con-
firma pe Basarab.
Din vechime incà, Dudestii stapaneati partea de langa
Bucuresti, care pe urma lua numele de mahalaua Dudesti.
RADU SLUGER DUDESCU, fiul liii Dumitru e citat la 1653,
apol mult dupà ce murise, inteun act al fiului s'éti din
1686. Avea de sotie pe jupaneasa Neacsa. (Doc. Arh. St.)

www.dacoromanica.ro
 208

La 1654, Constantin Vodd venind domn, incepu zidirea

monastirel catedrale din Bucuresti, la care ispravnicil aft
fost Radu logofètul Dudescul si George Siufariul din Ter-
Tot el, iar nu fiul sal, este
goviste (Cronica anonim. t. IV, 336).
ginerele lui Gheorghe Bdleanul, fiind-cd stim cà fiul sèü tinea
pe Maria fata lul Cantacuzino. «In anul d'Antdiii al domniel
luI Duca, cdnd din PribegI numaI Stroia vornicul i Radul
Dudescu, ginerele adleanuluI venise, CantacuzeniI scotdnd
mdrturie strambd, voia sd le facd ndpaste.... Duca Vodd
s'ail martial si ati inchis pe acesti dof si multe pe-
depsi le-a fácut si pe Dudescul muncit cu fiare arse
pe piept....» (§incaL Cronica III, 185). Le dete apoI drumul,
si-I cinsti frumos, (anul 1674) «dovedind cà a fost in-
demndturd si minciunà de la Cantacuzeni». .

Marele LOGOFET RADU DUDESCU, fiul Séii, in timpul

Nicol. Mavrocordat e unul din insemnatiI boerI aite'riI.
La anul 1686 erea mare cdpitan de margine. In 1714,
«dupé ce aft luat domnia Stefan Cantacuzenul numai
treI zile aü trecut i aü trimis pe Const. StirbeI si pe
Radul Dudescu cumnatul sért, pe carele si logoret mare l'ati
acut atuncI, la Tarigrad, zicdndu-le sd grdbeascd.., ca se
nu maI scape Brdncoveanul cu feciorii (§incai, Cron.
III, 375). Mavrocordat la 1716 fiind mutat principe al
Valahiel, trimese vestI din Moldova prin Const. Ramadan
vel-vataf i altiI, despre venirea sa ; caimacarnI se rân-
duird Mihai Cantacuzino, Radu Logofe't Golescu, Radu
Spatarul Dudescu si Serban Bujoreanu. Vodd Mavrocor-
dat iubea mult pe Dudescu.
Moartea acestui boer se Intampl.1 la 1716, putin dupé
venirea luI Mavrocordat. Turcii sugrumard pe Stefan
Cantacuzen i pe tatd1 séfi : «si ati luat din tara pe
MihaI Cantacuzenul spatarul si pe Radul Dudescul de
omorit, zice-Gronicarul. La mijlocul pdreasimelor aú venit
un capigift, de le-ail scris si aft luat toate averile lor pe
seama impérdteascd. Domnul ve'zand aceste lucruri,
Intristat foarte, mal vdrtos pentru DUDESCUL, cà crea tindr

www.dacoromanica.ro
 209

si avea pruncI mici, si Cu toti boeril s'ail rugat de capi-

gid fdgdduindu-I multe cele, se stea sà nu'l peardd, si nu
s'ati Idsat numaI cu aceasta, ci aü scris si la frate-ski Ie-
nache Dragomanul cel impArdtesc, sà cheltuiascd si 20 de
pungi de bani pentru Dudescul sd nu peard ; dard fiind
vizirul Ali basa cumplit, nemica aü putut isprdvi, ci i-ad
omorit» (§incaI, id. III, 383). Genealogia Cantacuzenilor
citeazà pe cei trei fiI al luI Radu i ai Mariel, anume :
Constantin, STEFAN Si Ion Dudescil.
Despre ION DUDESCU Vel vistierul, aminteste cronica
munteneascd la anul 1727, cdnd mal multi boeri : Vasile
Bdreänescu, Dedulescul, Ioan Dudescul i Manolake Clu-
cerul, «ad inceput de acolo din Ardeal dupe' lucruri ne-
bunestI», in potriva lui Nicolae Vv. Mavrocordat, ducdn,
du-se la Stambul. Dar Bdrcdnescu fu prins ; iar cei
incercard sà fugd tocrnal in Ungaria, trecand prin Turcia
travestiti, «si trecdnd Dundrea pre la Nicopoie, i-ad oprit
la lazaret la Skela nemteascd, de acea parte la Islaz, si
acolo loan Dudescu vistierul fiind bolnav de pre cale de
groaza ce pdtise, s'ati dat sufletul acolo la lazaret, iar sotil
lui s'ad dus in Ardeal...» (Magaz. istor. IV, 151).
Marele BAN CONSTANTIN DUDESCU, fiU1 cel mare al lul
Radu Logofk. La 1718 erea mare comis, «grosz cornis»,
cum aminteste generalul Tige inteo scrisoare a so, pe
tirnpul ocupatiunel austriace. (y. col. Hurmuzache). In a-
celas an «fiind logodit si Constantin Comisul, feciorul
RaduluI Logofau Dudescu, cu Domnita Maria fata lui
Antiohie Vodd a Domnului Moldovenesc ce se afla mazil
la Tarigrad, si ldsand tatd-séd Dudescul la petrecania (moar-
tea) luI, casa 'ill* in mila Mdriei Sale Domnului Nicolae V.,
i s'a ardtat Mdria sa pe deplin fdcdtor de bine ca un pd-
rinte, si ad trimeS cu cheltuiala Mdriel sale de ail adus
pre Domnita lui Antiohie Vv. aice in Bucuresti, si le-ad
acut nuntd cu multd cinste,... i osebitä cdutare ad ardtat
casei Dudescului, ferind'o tot-deauna de däidil si de alte
supärdri». (Radu Popescu. Cronica, IV, 124).
Despre dènsul mal têrqiü, vorbeste Dapontès in «Rphé-

www.dacoromanica.ro
 210

mérides Daces», tom. II (p. '20). La anul 1731 e mare

spatar, mare logoiet la 1735; biv-vel loge& si mare vornic
In 1746; apoi dupd 1760, mare Ban. Constantin Dudescu
moare la 1766, avend copi! pe : Zoita sotia lui Cantacu-
zino ; si pe
NICOLAE DUDESCU MARE BAN, 1780; la anul 1775 mare
vornic al Ten! de sus. Un act din 1767 arata. pe Ni-
colae Dudescu, fiul lui Climent Dudescu. (Dupd acest
nume, se vede cà tatal sea la batranete se calugarise).
Banul Dudescu e borer cu mare vaza spre sfersitul seco-
luluI, si murind (pe la 1795) fu ingropat in BucurestI la
Biserica Sfintii Apostoll. (v. in Introd. pag. XXXVI, despre casa lui).
In curtea acestei biserici se aft' mormantul Dudestilor
cu urtnetoarea inscriptie, in traducere dupd greceste :
qmormantul ce'l privestI ascunde corpurile neamuluì Du-
descilor reposaff, ale cdror suflete aú sburat la cer : co-
prinde pe Antioh bärbat celebru, virtos, pe Maria ce a
fost sora... gloriosului hoer Cantemir ;.... Cu ceva mal
'nainte pe Nicolae i sotia sa, care era podoaba blandetei;
iar din copii pe Smaranda si pe Andronic, pe carl
pentru ca neincercati sa se mantuiasca» 1787 Iunie 23.
(Bilciurescu. Monast. din Romania, pag. 253).
In divan, Domnul Const. Hangerli, la 1798, intervine
spre a salva de ruinare averea boerului CAMINAR DUDESCU
care ajunsese la datorii si scapatare. Hangeri obliga pe
creditorl la moratoriú, in caz contrar sub amenintarea a nu
vor fi platitI. (Ureche, Istor. r. t. VII, 191). Acest Dudescu
e oare fiul, saü nepotul Banului Nicolae ?
Marele Ban Nicolae Dudescu face in timpul Consulatului
o caldtorie la Paris, unde a ldsat in admiratiune pe
Franceil prin bogatia i luxul sed. El erea cel
boer al téril prin demnitatea i averea sa. Muri lard
descendent!.
Sora sa Zoita tinu pe Mate! Cantacuzino ; iar ANA, se
casatori CU boerul GRIGORE CARIBOL, continuandu-se ast-
fel familia Dudescu in linie feminind.
El avurd do! fiI IoAN CARIBOL, al cdrui fif (actual!) sunt

www.dacoromanica.ro
 - 211 -
MIHAIL CARIBOL, major de cavalerie, cäsdtorit cu Zoe.Vd-
cArescu; ALEXANDRU Si PETRE. -
ALEXANDRU DUDESCU, al doilea fill al lul. Grigore Ca-
ribol si al Anei Dudescu, hid numele de familie al mamei
sale, ne mai fiind alti urmas1 al familiel in linie bärbd-
teased. (Sora sa Ecaterina, fu mdritatà cu loan Campineanu).
Alexandru Dudescu, care poseda in mostenire o mare
avere, se insurd cu Zoe Kretzulescu, si avu 3 copii:
Cäpitanul CONSTANTIN DUDESCU, t la an. 1894. Insurat
Cu Elena Zamfirescu a avut 2 copii, ALEXANDRU Si Mar-
gareta Dudescu. Elena, si IoAN DUDESCU, easier ge-
neral la Roman.

www.dacoromanica.ro
 FALCOYANU
(VALACHIA)

Dupe' documentele mosieI Osica i Fdlcoiul din judetul

RomanatzI (arbiv. St. B.), reese cd vechii posesoff aI a-
celor pdrtI, ereati strdmosiI acesteI familii, din prima ju-
métate a secoluluI XVI:
DRAGOMIR vornicul, al cäruI fill : PETRU vel spatar, e
amintit ast-fel inainte de anul 1587, impreund Cu sotia sa
jupaneasa Päuna, spunandu-se cà a qinfrdtit pe Pdrvu
vel logofèt».
Tot din acest neam, erea NICA VEL LOGOFÉT de sub
Radu Mihnea Voevod, al cdrul fiti a fost : PETRU, logo-
fétul din Fdlcoiii. martor in mal multe documente dintre
1592-1630; intre altele inteun act al Buzestilor pentru
vénzarea uneI mosiI in anul 1592. (v. Odobescu). O altd
filiatie a boerilor FdlcoenT, e represintatd prin DRA.Goi
slujerul de la Fdlcoill, insurat cu jupdneasa Ilinca, de la
care avu fiú pe : Stoica (1683).
Genealogia, care de sigur se leagd cu cea actuald, in-
rudità cu eel de maI sus, insd filed a putea stabili aceastä
inrudire din lipsa de date, incepe prin boerul
TUDOR PAHARNIC de la Fàlcoiú. Acesta avu 3 fiI: Pdrvu
logorétul, paharnic la 1662; Mum, Ceausul, 1686, fost
logofél (1705), insurat cu jupaneasa Coanda, (a cdruT
fled, Caplea f 1685, fu inmormantatd. la M-rea Brd.nco-
venI) ;
GEORGE FALGOIANUL Logofét, apoI mare vornic la anul
1695, 1705, etc. Avea de sotie pe Caplea, iar fii pe : NE-
GOITA vel cdpitan, 1723; i pe :

www.dacoromanica.ro
 213

MARELE VORNIC MATEI FkLCOIANUL, fost mare calpitan

de Cerneti la 1704, mare vistier la 1716-17 in divanu
lui Vodd Mavrocordat, apol mare-logofét si in fine mare
vornic in 1721. La 1719 e trecut in listele administra-
tiunel imperiale printre principaliI boeri din Romanati.
Matei Fälcoianu restaureaza. monAstirea HotAranii din acel
judet, ziditä la 1588 de vornicul Mitrea, cum zice inscrip-
tia : «...dupé multà vreme stricandu-se, indemnatu-s'ati Cu
ajutorul lui Dumnezeil jupan Matel Falcoianu biv-vel Ca."-
pitan sin Gheorghe vornicul, de ati dres'o i infrumuse-
tat'o.... in zilele lui EA) Constantin Brdncoveanu W. leat
7216 (an. 1708)...»
In acea bisericä sunt zugràviti ctitorii : Jupan RAnu
stolnic FAlcoianu mare vornic, i sotia Andreiana ; Jupan
George Fdlcoianu vornic, jupanita Caplea, Despina, si
altil. La anul 1718, cronica (Radu Popescu) ne spune
cá gfiind in acest an logofét mare Iordake Kretzulescu,
mazilit Mdria sa i ail pus logofét mare pre Matel
Putin dupé acea Il logodi cu fica mai
micà a jupänesel lui Vintilà vel cdpitan de margine, (Buc-
sanu) ce murise In acel an dincolo In Oltenia, gsi le-aii
dat sä." stäpaneascd toate mosiele pärintilor care erea luate
pe seama domniei de cänd pribegise Vintilá tatal lor».--
(R. Popescu. mag. istor. IV, 128)
Fiul : CONSTANTIN Matel Falcoianu, a zidit In sec.
trecut biserica din satul Fàlcoiü, restauratd apoi de Jienl.
El a avut un fiú: Ion.
0 flea.' a vorniculd Matei : Maria, (1749), a tinut pe Radu
vornicul Bujoreanu.
Familia act. s'a continuat prin urmasil lui Matel
Constantin FalcoeniI.
AlaturI cu acestia, si mal tärziii, gasim pe mal multi
membri al acestel familil, pe care-i vom insemna fail a
cunoaste legaurile dintre :

NEAGOE paharnicul din Falcoi (la 1643) ; erea vel cdpi-

tan la anul 1677.
RAI). U LoaoFtTuL FALCOIANU, fost stolnic si apol mare
17

www.dacoromanica.ro
 214

vornic ; intre 1680-1708. Pictat la Hotarani unde e ctitor

probabil frate cu vornicul George. Un document (1700)
11 aminteste ca mare cäminar. Fica lui se märitä cu Ni-
colae Brancoveanu, in a doua casätorie a acestuia.
Slugerul BARTOLOMEU FALCOIANUL, t inainte de 1689, ea-
lugärit ca i sopa sa : MARTA Monahia.
ISTRATE FALCOIANUL erea mare vistier in divanul luI
Nicolae W. Mavrocordat la anul 1716.
Care sfarsitul secolulni XVIII trdiail :
Setrar MINCU FALCOIANU., ispravnic de judetul Muscel,
impreuna cu Dum. Papazoglu, la anul 1787, orinduiff de
Mavrogheni W. (v. Ureche Ist. Rom).
Marele VORNIC MATE1 FALCOIANU (citat la 1794), avea de
nepot pe : IoAN FALCOIANU biv-vel serdar 1792 si 1794, in
care an erea numit i ispravnic de Prahova. Sotia lui Ion
Fdlcoianu erea Ilinca, fata serdaresk Bälasa Bengeasca.
In fine : DUMITRACHE FALCOIANU vel paharnic si fost m.
clucer in divanurile luI Mavrogheni Vod5 (August 1, an 1788),
Dupa cum se vede din actele mitropoliel (Arch. Stat ; ne-
treb. pak. 369, 188), el a divortat de sotia sa Elena.
avu pe :
STEFAN FALCOIANU, de la care ail rémas maI multe acte
de familie, in carI a citat la 1794, fiind insurat cu Anastasia
fata Zoitel Dona.
Asta-c,li familia e represintata prin urmétoril descendentI :
Generalul STEFAN FALCOIANU, n. 1835, oficer la 1856, Co-
lonel la 1877 si sef al StatuluI-Major in campania din 77-78.
General de Brigadd 1883, ministru de résboiii. 85-85, ge-
neral de divizie si retras 1895; membru al academiei ro-
mane, etc. Copii are pe :
STEFAN FALCOIANU oficer de artilerie, si Lucie casatorita
Cu Nic. Romanescu.
Apol, veril : COLONEL MIHAIL Falcoianu (la Craiova),
Colonel ALEX. FALCOYANU (frap); i GRIGOME FALCOYANU.

www.dacoromanica.ro
 FARCAANIJ
(VALACHIA)

Strémosul acestei familii olterie de la Romanati, era

vestitul AGA FkRICA, iar dupe adevératul sèú nume: POPA
STOICA DIN FARKA, unul din cei mai viteji capitani al lui
Mihai Viteazul, rémas in amintirea poporului, care si azi
11 cantd In baladele sale :
«Popa Stoica din Färcasl
«Care sare siapte PasI,
«Mosul Färcasenilor
«Scia sérna
Ruinele caselor sale se mal afla inca pe muchia until
deal la Farcasul de mijloc,(v. Odobescu, Antiq. Rom. p. 31)
unde mal zidit case de urmasii se. Origina
lui Stoica erea de la satul Farcas, aprbape de Olt, posedat
timp de aproape patru secoll de familia lui. Se slice cd el
fiind preot s'a lepädat, si luand armele contra Turcilor, se
distinse asa de mult in rdsboaele lui Mihai Viteazul in cat
ajunse unul din ce mal iubiti boeff si mare aga al lui
Mihaf, care-1 réspldti in multe randuri. La anul 1595, Iulie
16, «alese Mihal Vodd osti care erea mai de folos si le
pune cap pe Färcasiti Aga...», trimetandu'l peste Dundre
sà lupte cu Turcii din pärtile Vidinului. El fu atras in
cursä de Pasa turcesc care comanda o armata de 30,000
de oameni «si fu résboi tare multa vreme, dice cronica
anonima, insa cea de apol biruira Turcii oastea lui Mihai
Vodä, i cap fura caldri dinteansiI scapard cate ceva, insä
putini, iar pedestrasii pierira cu totul». (Mag. ist. IV p. 280).
In acea batalie muri luptand çi Färasanul cu mai multi

www.dacoromanica.ro
 216

boeff. In acelas an, el coprinsese Cu putin inainte Nicopoli,

pe care-1 prefäcu in cenusä; dar fb."cu gresala de a inainta
apol prea mult, perc,16ndu-si viata i intreagd armata sa.
Mihai fu mult afectat de moartea viteazulul sal sfetnic.
In comuna Fdrcasele se afld o movild, care poartá prin
traditie numele de «Mdgura FdrcdsanuluTD.
Fiul lul Aga de la Farkas, a fost:
Marele STOLNIC RADU FARCASANUL. La anul 1639 erea
vel cdpitan din Farcas, al doilea vistier la 1652, mare
stolnic la 1657, si mare vornic. La 1626 ca mare comis e
citat: Radu Fdred.'sanul comis «al lui Popa Stoica». El
fu ucis de catre Pr. Mihnea III la anul 1658, cu Radu
Cändescul, Badea Comäneanu, Cdmpineanul, Buicescul,
Färdianul, etc. «abdtandu-i de si-ati tdiat boierii indemnat
de dracul...». (Mag. ist. IV 351).
Inainte cu un an (1657), Constantin Vodd trimesese cu
osti in potriva marelui spdtar Chriza ce venise sà ja dom-
nia fériI cu Seimenii séi, pe Vornic Preda Brdncoveanu,
Radu stoln. Färcdsanu i Ivaco Acenariul, caff deterá o
mare bdtdlie la Tdrgul Bengäl. SeimeniI furd
Hrizea-Vodà fiind prins, fu in urmd spanzurat cu parti-
zanif sèl, eiar pe boeri primindul cu mare cinste, däruit-
ui-ati foarte bine». (id. mag. ist. IV, 344).
Radu din Farcas avea de sotie pe o sofá a lui David
Brdncoveanul.
Fiul sat': BARBU FARCASANUL vel VISTIER, in luna De-
cembre a anului 1674, fiind la mosia Mdrgineni din Pra-
hova, la cumnatii sèi Mihal i Iordache Cantacuzino, oa-
meniI 'di Duca Vodà ce se afla la Cocorésti, venird armati
sá prindä pe CantacuzinestI spre a'i duce la Snagov din
poruncd domneascd. Serban Cantacuzen Logofétul fu luat
de la mosia sa Drdgdnesti, iar de la Mdrginerii MihaT.
Spdtarul, eiar frate-sAti Iordache cu cumnatu-séti Barbu
scdpard din ochii lor i trecurd la Brasov».
Barbu Färcdsanu a fost si vel logofét; iar la 1662 e a-
mintit ca enepotul agài Farcas».
PARVUL FARCASANUL logofétul, fugi din tara la Sibiti in

www.dacoromanica.ro
 217

anul 1684, afland ca vine domn al Orel Duca Voda. «Ear

boerif ce ad trecut in tara unguréascä anume acestii:
Gheorghe Banul, Stroe Vornicul, Ivasco Logofétul (BA.-
leanu), Hriza Vistiernicul, Neagoe Banul Secuianul, Parvul
Farcasanul, Hrisoscol vataf, i multI boeri Mehedintenl
iugit». (Letopisetul lul Amiras t. III, 155). El träia incà pe
la 1700, fiind mentionat de un document. (Arh. St. B.
com. I. Tud.).
Dupé toate probabilitatile crea fiul luf Radu, decI fraiele
luI Barba, cu care e contimporan.
Listele administratiunei austriace a OltenieI, coprindénd
boeriI din Oltenia ce ail contribuit benevol pentru dénsa
(v. Hurmuzachi. Doc. rom. t. IV), citeazd pe fratii:
HRIZEA, IORDACHE i TUDORASCU FARCASANUL din Ro-
manatI. El sunt doveditl ca fratI printr'un act din 1738,
cand murisern. (Arhiva) Tudorascu, care dupa 1720 se
calugärise sub numele de Antoniii Eromonah, a avut fiI pe:
Vel STOLNICUL MATE! FARCASANUL, (1758). In divanul
täril* de la 1731 11 intalnim ca mare stolnic. Apol este a-
mintit inteun act al fiuluI ski din 1746, cand nu mai
traia, ca biv-vel setrar.
RADU LOGOFETUL FARCASANU fluì sèú crea insurat, la
1749, cu Polichronia fata réposatului Matei Greceanu biv-
vel vistier.

0 alta bransa din Farcb'senI, alaturI cu cea de mai sus,

trebue sa fi fost de aproape inrudita cu ea. MIHAI CKPITAN
Farcasanul, care trnia la sfarsitul secoluluI XVII (poate
fiul lui Barbu), a avut dol fff :
CONSTANTIN FARCASANU, fost biv-vel setrar inainte de
1700. Probat prin documente din 1701, 1711, 1719 in lis-
tele de boeri ale ocup. austriace, i in 1731. In memorialul
boerilor oltenI adresat la 1720 principelui Eug. de Savoia,
semneaza si dênsul: «Constantin Pharkasanul».
El era insurat cu Maria, fata jupäneseI Stanca Cotofénca.
BiV-VEL VORNICUL SERBAN FARCASANU, fratele luI Con-

www.dacoromanica.ro
 218

stantin, e trecut la 1719 printre principalif boerI din Ro-

manat, cu cei alp FdrcdsenI. El a avut de fil, pe: RADU
FArcasanu, 1738, si pe
Setrarul SERBAN FARCA8ANU, cdsdtorit la 1742 CU Mari Ca
Cantacuzino, de la care se näscurà 3, copiff
MARIUTA mdritata cu Constantin Hrisoscoleo ; MniAl
FArcasanu, alugdrit i egumen la o monAstire din Olte-
nia ;
Räducan saü RADU FARCA§ANU, care s'a insurat cu ne-
poata mitropolituluI Grigore al Ungro-Vlahief; la 1804
(April), Radu FArcasanu erea biv-vel vätaf de aprozI.

TUDORWU Farcasanu, poate nepotul (?) celui

Cu acest nume, erea insurat la 1784, cu fata Magdalinei
monahia Poendreasa, sotia reposatulul Constantin Poenaru-
Scurtu.
Pitarul ENACHE FARCA§ANU, la 1788 erea numit de princi-
pele Mavrogheni, ispravnic de Romanati.

Din aceastd veche familie, sunt Inca descendent direct'

(in Oltenia) si carl se cunosc, aldturI cu altiI cari aú luat
numele dupe" mosia FArcasele.

www.dacoromanica.ro
 FILIPES CU
(VALACHIA)

Din marele boer DRAGHIC1 VORNICUL de la Mdrgineni

(1540), prin fiul séü Udriste, se trage familia Filipescu.
(V. Florescu).
Dupe' traditie se zice cà trunchiul familiel erea un BuGA,
tatäl luI DräghicI, care trdia dup6 1400, in al XV secol.
Str'émosiI acestuia veniserä odatá cu descdlecarea luI Radu-
Negru, fiind seniori puternici in Fägäras inch din al XIII
secol, comti aI imperiului si stdpanI al muntilor Ariful
din Fogras. De la Bugá se spune eh' ar veni numele
orasuluI BucurestI, fondat pe domeniul lui. (V. Pappasoglu-
Istor. Bucurestilor p. 5-6.)
Fiul vorniculul Dräghici de Märginerif si al jupanesel
Maria de CoianI, erea : UDRISTE POSTELN1CUL din Märgi-
neni (1570), care avu maI mulçi copil, intre care Doamna
Elena sotia luI Radu erban Basaraba. 1) (Dupe' genea-
logia familief, un fill al sal care se numea FILIP, a dat
numele mosieI i neamuluI Mosia
se aflà pe malurile riului Prahova, intre FlorestI i Margi-
nenI, si coprinde dou'é mari sate : de Têrg i de päidure.
In judetul Prahova, aceastä familie mai posedà din ve-

1) Un fit' al lul tidriste, a avut dof fiI, anume: Dumitru i Iane.

DUMITRA§CU CLUCERUL din Filipestl ca biv-vel stolnic la 1645 erea
ins urat Cu jupâneasa Voica. Inteun hrisov din 1652, e citat «Dumi-
tru stolnic IANE SPATARUL, fratele luI Dumitru, crea
ginerele jupAniteI Maria, flea lui Stoica postelnicul din Bucov.
(Doc. Arhiv. St. Buc. ; I. Tud.).

www.dacoromanica.ro
 220

chime, satul Bucov, capitala a fostului district Secueni,

unde se aflaú vechile el' palate.
PANA FILIPESCUL, urmasul lui Udriste, mare Spätar al
Valachiei, traia pe la 1650 in timpul lui Matei Vv. Boer
insemnat, cronicele vorbesce adesea.
El repara la anul 1646 monastirea din Margineni. Isto-
ricul Hamer (XI, 79. dup'é Blaremberg) dice despre dên-
sul : «Mihnea, inimic inversunat al lui Const. Cantacuzino
si al gineresei Filipescu, care se refugiase la Ghica prin-
cipele Moldovei, hotari peardà pe amandoi» (1659).
Sotia sa erea o flea a postelnicului C. Cantacuzino, de
la care a avut 3 copil : Maria, sotia Banului Barbu
Milescul ; biv-vel STOLNICUL MATET, fost mare Aga la
1680, care a avut un fiti SERBAN, ftori spatar la 1698.
Matei Filipescul la anul 1694 se afla printre boerii care
merg la Iasi in suita Doamnei Stanca, cu ocazia nuntei
ficei lui Brancoveanu, Maria, cu Const. Vv. Duca. La
1716 domnind Nicolae Mavrocordat, a insurat pe Ionita
fiul lui Iordache Rosetti «dandu'l pe 13AuNA din fetele
Stolnicului Mate' Filipescu i miluindu'l cu hrisov dom-
nesc». (Radu Popescu. Cron. IV, 129); in fine al treilea fiù
al lui Pana:
CONSTANTIN FILIPESCU CAPITANUL, (1680), boer insemnat
cronicar. El a scris : «Istoriile domnilor térii romanesti,
scrise de Constantin Capitanul», una din cronicele cele
mai insemnate ale Valachiei incepend de la Radu Negru
'Ana la Serban Cantacuzino. (Publicatá In magazin istoric
pentru Dacia, de Laurian i Balcescu). Pasagiul prin care sfar-
seste, e acel in care povesteste cum a fost trimes la anul
1688 de Serban Voda' la Pr. Apafy in Ardeal, spre a aduce
pe postelnicul Grigore Bäleanu, «Constantin cäpitan Fili-
pescul ¡End vèr Cu mama lui Grigore Baleanul», pe care'l
casatori dupé fica sa Smaranda Cantacuzino. (y. Cron. tom
II, p. 55). Constantin Filipescu avu 2 fii: RADU, 1698,.
marele CLUCER GRIGORE Flipescu (Grigorascu), al carui
fia care continua filiatia, este
PANA II FILIPESCU, MARELE BAN. La 1747 erea vel setrar

www.dacoromanica.ro
 - 221 -
si in acelasi an vel postelnic, dupe cum reese din actele
divanului domnesc. Vodä. Mavrogheni Il exila (1788) impreund
cu fil sél Dinu si Nicolae la Muntele Athos. Sotia sa erea
Ana Campineanu.
La 1743 se vorbeste de ANcuTA Filipeasca s't sora
sa Maria, care murise in acel an. Acestea sunt surorile mai
marl* ale Banulul Pand, cad inteun act din 1747 se spuner
ea Const. Filipescu a avut métusa. pe 1VIatia.
Banul Filipescu si sofa sa Ana, aft avut 3 fete si doui
bdeff.: Constantin si Nicolae.
NICOLAE FILIPESCU, al doilea, dete nastere une ramure
prin fiul sèü. El avea de copii pe Savasta Racovitza, Ma-
ria a lui Toma Kretzulescu, si ALEXANDRU FILIPESCU su-
pranumit «Vulpe» din cauza ca fiind delegat al boerimei
pe langa Tudor Vladimirescu la 1821, si-a indeplinit mi-
siunea cu o deosebita dibacie. Fost logofét al dreptatei
etc. si mare Ban. El muri la anul 1856 (n. 1775), si avu
fill pe : ION FILIPESCU (1811-63) fost ministru de externe,
loge& al dreptätei, Caimacam de Domn dupe Alex. Vv.
Ghika ; apoi deputat, ministru de justitie sub Cuza, etc.
Cdsätorit cu P-sa Elisa Bibescu. Fitt* (actual) : ALEXANDRU
Filipescu. -
MARELE VISTIER CONSTANTIN FiLIPESCU (Dinu), 1751 1817,
Bcq-boer al Valachiei si mare vistier 1808-10, fiul Banu-
lul Panä II Filipescu. «Grand et bien fait, dice N. Bla-
remberg, gai, affable, d'un aspect majestueux, réligieux,
généreux et pieux comme pas un. 11 eut une vie brillante et
pleine de grandeur, il fut un fervent défenseur de la
patrie et le soutien inébranlable du pays». (Instit.deRouina-
nie ; Bl.) In mal multe randuri putea sa fie numit domn al
tarii. La 1810 erea, exilat in Rusia la Ecaterinoslav.
Din casatoria sa cu Zoe Ghika a avut 6 copil", din cari
trei fice : una fu maritata cu generalul rus de Fonton,
Caterina cu Slatineanu, si Ana cu George Bals. Baetii aft
fost : Grigore, George si Nicola e, fie-care capul unei ra-
mure.
I. BANUL GRIGORE Filipescu, fost mare spatar i vornic,

www.dacoromanica.ro
 - 222 -
a avut fiti pe DUMITRU Filipescu, insurat Cu Elena Filipescu.
II. Marele BAN GEORGE FILIPESCU (Iordache), 1765-1855.
Fiind mare vornic, la 1832 acea parte din comisiunea mun-
teniei pentru regulamentul organic, impreunA cu Banul
Grigore Bàleanu. La 1834 fu candidat la Domnie, dar
combdtut de Rusi. De la 1843-43 caimacam domnesc al
principatului cu Cornescu i Vdarescu. t la 1855 si
gropat la monastirea Radu Vodd din Sucuresti, unde din
vechime isI aveati mormantul membrii familiei.
De la sotia sa Caterina Bals, a avut cinci copii: Efro-
sina Ghika ; Constantin ; GEORGE FILIPESCU (DAULI), co-
lonel de cavalerie. Fusese in armatd ruseasa, distingén-
du-se prin bravurd in résboiul CrimeeI, pentru care i se
dete o sabie de onoare. In urmä in armata românà panä
la 70. Reintrat in armatä. la 1877, fu atasat adjutant pe
langd marele Duce Nicolae. (n. 1811 t 1889) fa'rà copii; --
Emanoil; si Zoe sotia lui Aristid Ghica. Din acestia,
doi aü descendentI:
Postelnicul CONSTANTIN FILIPESCU, fiul Banului
dache. (1804 t 1847). Fost militar, efor al scoalelor si se-
cretar al lui Kiseleff, mare logofét, etc. Avea de sotie pe
fica lui Bals din Moldova, de la care doI copii : Maria so-
fa senatorului TUS Catacaz, Si GEORGE CONSTANTIN FILI-
PESCU, senator, fost Maresal al PalatuluT, agent diplomatic
la Petersburg, etc. CdsAtorit, 1. cu Natalia Ghyka, 2. Cu
Lydia Hangery.
EMANUEL FILIPESCU, fratele cel mal mic al luI C-tin
si fiul lui George; din cdsdtoria sa cu fica lui Stefan Bu-
joreano a avut fig pe : GEORGE - EMANUEL FILIPESCU, mare
proprietar, etc. cäsatorit cu Maria Bäleanu ; iar fic5. pe
Alexandrina General Zefcari.
III. Logofétul NICOLAE FILIPESCU, al treilea fiti al vistie-
rulul Dinu, fu insurat Cu Safta Hrisoscoleo i avu trel
copii : CONSTANTIN Filipescu (1807-54), insemnat ìn mis-
carea de la 1848 când a fost ministru de finance, t in
exil la Paris. Insurat cu fata luI DrugAnescu, n'avu insä
copiT. Colonelul SCARLAT Filipescu, t neasatorit; si

www.dacoromanica.ro
 -- 223 -

Vornicul GRIGORE FILIPESCU, insurat Cu Asica Rosetti,

avand fiü pe: NICOLAE FILIPESCU, fost primar al Capitalei,
deputat, etc. Vice-prezident al Cameref. Cdsdtorit cu Maria
Blaremberg, avand copiI : Grigore, Constantin, Maria, Ella
Jeana.

Dintr'o ramurà inrudità a familieI : MIHMTA Filipescu

clucerul, i fratele sé Iancu, trdiati la inceputul secoluluI.
IANCU FILIPESCU, cdsätorit cu o Nenciii, a avut 3 fiI si
3 fete, anume :
1. Iancu, 2. ALEXANDRU FILIPESCU irisurat cu P-sa Ale-
xandrina Ghika, având copiI pe ALEXANDRU, Alexandrina
Kiseleff, Maria si Constanta: 3. COSTAKE FILIPESCU in-
surat cu P-sa Maria Ghika, de la care doI copii : CON-
STANTIN Filipescu, mare proprietar, chsät. Cu M. Gherassi ;
si Maria cäsdtorità C. OlAnescu.
Fetele lui Iancu Filipescu aú fost: Elena, mdritatä.
cu Miticd Filipescu i apoI cu Ion Otetelisano ; Alexandru
Lens ; si Smaranda

Armele vechi ale familieI sunt : scutul impärtit ori-

zontal In douè pàrtI. Partea de sus impärtitä si ea in douë;
cea din dreapta de aur, cea din stanga verde. Partea de
jos rosie. Peste tot un cerc (albastru) in care se aflà o
stea cu 8 raze, fie-care razà in lungime jumétate argint
jumétate purpur. D'asupra, vulturul santuluI
cu doué capete, surmontat de coroana comtalà. Deviza:
Potius mori quam foedari».

www.dacoromanica.ro
 FILIANU
(VALACHIA)

Familie originará din Oltenia, avênd veche proprietate

in satul Filiasii (Do1j).
In istorie si Cronice apare pentru intaiasi (lath" in prima
jumkate a secolului XVII, prin DtmuTRu FILIANIJL, MARE
SLUGER7 vel pitar si Postelnic, citat de numeroase docu-
mente, intre 1620-50. La anul 1630 erea mare Cápitan;
iar la 1636 ca mare pitar zideste, in timpul luí Matei Vodä,
monastirea Crasna din Gorj, unde este si locul de imor-
mêntare al neamului sal. In capul pomelnicului e: «Jupan
Dimitru Filisanul vel pitar». Inteun act de vêndare din
an. 1629 e citat ea inartor: «de la Filiasi Dimitrie Cápi-
tan». La 1647 erea mare sluger. Sub Leon Vodd, in
1630, cronicariI ne vorbesc (V. Cronica anonim. IV, 311; si
§incal) de boerii nemultumiti cu impositele peste mésurd
ce punea acest domn téril, si earl' fug in Ardeal la Hateg.
13 Octombre acel an. Acesti boeri ereail: Matei Aga
Basarab, Aslan Vornicul, Gorgan Spatarul, Barbu Brd-
descul paharnicul, Dumitru Slugerul Filisanu «si ined alti
multi boeri, cu toff locuirá la un loc, avênd mare cin-
ste si socotintd de la Racoti Georgie Craiul, si de la toff
nemesii», cum dice cronicarul.
Vel-Slugerul Filisanu avu cinci copii, dupä cum ne aratá
documentele.
Un chrisov domnesc din 1654, emanat de la Constantin
VV. Serban (in poses. C-teliff Talievici), a rèmas, in care se
spune Ca' téranii din satul Dêrvar din Mehedinti, fiind prinsi
cu minciuni si bárfeli contra BOERILOR FILIEIIi7 drept pe-

www.dacoromanica.ro
 -- 225 --

deapsd li s'ad ras capul si bärbile «ca oamenI rél i vi-

clenI».
Posteritatea slujeruluf Dumitru de la FiliasI se urind prin
copiil sel, anume:
BARBU POSTELNICUL, citat 1662, si apoi la 1663 ca spa-
tar ; sluger ot Ragova la 1667; mare vistier la an. 1673.
VASILE FILISANUL, 1669, In acte de mosie; in urmd, cd-
lugdrit, e arhimandrit i Egumen al mondstireI Tismana,
unde a si murit.
MIHAI FILISANUL SPATAR, citat ast-fel la 1650, fost si COMiS
mare. El avu de ficd pe Jupanita JUDITA, pe care o regäsim
In pomelnicul mondst. Cdluiul din Romanatzi, ca: «fica lul
MihaI Comisul, nepoata luI Dumitru stolnicul ot Fi
Ea muri fenérd la anul 1661.
PREDA SLUGERUL, citat ca postelnic intr'un act din 1650,
cu fratele se'd MihaI. A avut un fid Vasile. (doc. din 1671).
Sora acestor patru fratI erea JUPANEASA ILINCA, care trdia
In timpul lui Matel Basarab, si care se mdritd cu Preda pitarul
Brdtasanul, ludnd zestre satul Sablonita din MehedintI.
Nu suntem in putintd de a sti al cdruI din acestl feciori
ai luI Dumitru Filisanul, sad nepotilor seI, erea fia CON-
STANTIN FILISANU, «Fivizanul», cum e transcris inteun me-
morial al boerilor valachI, din anul 1720, pentru Austria.
(trad. ; Hurmuzache VI, 330).
In tot cursul aceluI secol, al XVIII, FiliseniI ail trdit in
Craiova, ca unii din principalil marl boerI aI OltenieI, ale
cdror mosiI pe vremurI ereail numeroase, si din call a
Filiasilor s'a pdstrat tot-d'a-una In familie.
Cel din urmd descedent al acestei vechi familiI s'a stins
In zilele noastre, prin DUMITRU Filianu, cdsätorit cu Srna-
randa Filipescu (-1-4 1899), imormantatI in masoleul de la
FiliasI.

www.dacoromanica.ro
 FLONDOR
(BUCOVINA)

Veche familie a Moldovel, care apare in istorie printre

boerif mari, Inca din al XVI secol. Dupe cum spune un
hrisov domnesc al lui Grigore Ghica din 1730, dat vorni-
culiff Serban Flondor : «...Din inceput porecla lor a fost
LA.PUSNEANU, dup6 acie aü rémas Albota dila Pavel Vor-
»

Genealogia familiei se stabileste inteadevér, in linie ne-

intrerupta, de la :
CONSTANTIN, boer mare in secolul XVI, care pare a
fi fost un fiti natural (?) al lui Alex. Wodd Läpusneanu,
si care era KNEAZ in Kiew. Diploma imperiala austriaca
data. familiei Flondor la 1796 dice : «..Antiqua et nobilis-
sima familia Albote procedere (Flondori), & etiam cum
principibus affinitatem habuisse..». Asa s'ar pu-
tea explica si porecla de Lapusneanu ce avea familia,
inainte de a se numi Albota, dupe" cum spune documen-
tul citat al lui Voda Ghica.
Kniazul Constantin, a avut doi fif :
PAVEL ALBOTA marele vornic, i IOAN ALBOTA, cari p6rtà
acest nume de familie, cum clic documentele, dupé bunul
lor de dupe" mama. (Boerul ALBOTA erea mare Postelnic
al IVIoldovel., de la 1531-37.)
Fiul lui. Pavel Albota., din Ruxandra, fica lui Petru
Rares (?), a fost :
Marele armas TOADER FLONDOR, care luà cel d'antal po-
recla de Flondor, rémasà ca nume al familieT, in loe de
Albotä. Cronicele Moldovei vorbesc in cate-va imprejuraff

www.dacoromanica.ro
 227

de acest boer. Ast-fel vornicul Neculce (let. II, pag. 215,

227, etc): la anul 1679, Duca Vodà cu trel boeri, Vasile
Geüca visternicul, George Bogdan v. jignicer i Lupul
Stolnicul, umblaserd sä adune trupe spre a'l detrona. Prin-
dënd pe acestI boeri i-ail mustrat, i aù oränduit
pe Toader Fliondor, vel armas, poruncindu'l de le-ail täiat
capetele la tustrii, áiva amiazä di la fontänd, inaintea, por-
tii curtilor domnestI...». In 1684, Dimitrasco Cantacuzino
pe atunci domn, fiind in rivalitate cu C. Cantemir, spre a
nu pierde tronul, mai multi boeri se duserä la Turd: ca
ceard de domn pe acest din urmä, cea-ce se si intamplà.
Flondor rémase credincios lul Dumitrasco Vodà, cum po-
vesteste cronicarul, «si Dumitrasco W. lui Fliondor ii aräta
dragoste i milà cdtre dânsul...» (id).
Vel MEDELNICERUL ERBAN FLONDOR, fiU1 lui Teodor,
primi de la Grigorie W. Ghica la anu11730, o confirmare
In vechea stare boereascd, proband tot deodatd prin do-
vezi, descendenta neamului ccredincios boeriul Domniei
mele Dumnialui Serban Flondor ce l'am fäcut medel-
nicer mare si Vornic la Câmpulungu rusesc...» Demnita-
tea de vornic de Câmpulung o pdstrd mai mult timp. La
1749 inteun docum. din 1 Tillie, il gäsim iscälit Cu multi
alti boeri. El avusese multe mosif : Sipotele, Putila, ',/2 din
Câmpulungul rusesc, Milie, Hlinita, Bainu in Bucovina ;
Robeliceni si Melenconti in Basarabia ; Domuseni si Bivo-
lari in Moldova. Avea de sotie pe Catrina fata serda-
rului Vasile Bainski, prin care era inrudit cu familiele
Ureche, Arap i Buhus. Multime de acte pentru regular'
de mosii in Bucovina, sunt subscrise de dhisul. Copii
séI aü fost :
TOADER FLONDOR, insurat CU o Stärcea ; Lupa Craca-
lia ;
IOAN FLONDOR, insurat cu Nastasia Arap ; el träia incA
pe vremea ocupatiunei austriace a Bucovinei, unde erea
stabilità familia sa de mult, i unde a rèrnas pand astäzi.
Prin 3 fii ai sèi se continud descendenta farailiei, divizatà
In trei branse.

www.dacoromanica.ro
 228

Fiji lui Ioan, adica : Gheorghe, Ioan, Constantin, Dimi-

trie i Vasile, aü primit de la imp 'ératul Iosef II nobilimea
austriacà, aêvnd in vedere importanta acestui neam in
Moldova, cu titlul de «CAVALERI DE Flondor» (ritter von),
prin diploma din 1796, Aprilie.
VASILE, cel mai mare si ION cel mal mic, nu avura." ur-
masi. Surorile lor ati fost : Elisabeta, Alexandra Starcea,
Maria Wassilko i Anica Potlog.
Din fratiI lor : Gheorghe, Constantin i Dimitrie, cei alti
fii af .111I Ton Flondor, divizat 3 ramure existente, si
carl posed inch' astazi o parte a mosiilor lui Serban.

DIMITRIE CAV. FLONDOR, din care antaia linie, insurat

cu Anica de Wasilko, a avut copii pe : Mihai, Dimitrie, Ion,
Isidor, Leon, Casandra Giurgiuvan, Maria Ianos, si
GHEORGHE CAV. FLONDOR, tOti: deCedatl in acest secol.
Din Gheorghe i sotia sa Elena de Volcinski ail re'rnas
2 fif : Nicolae,
GEORGE C. DE FLONDOR, Seful liniei acestia, posesorul
mosiei RobelicenI din Bessarabia, insà stabilit in Buco-
vina. Cdsatorit Cu t Aglaia de Goian, a avut 2 copii :
OTHON FLONDOR,--i. Elena, casa.toritä. 1. Baronésa Styr-
cea, 2. Contesa Bigot de St. Quentin. (act.)

GHEORGHE FLONDOR, alt fia al luI Ion, e capul li-

niel a doua, posesóre a mosiel Hlinitza din Bucovina. Din
sotia sa n. Gaffenco, George Flondor a avut cinci copii :
Emanoil, Ecaterina barelna. Wassilko, f Olympia de
Tabora, f GEORGE Flondor (4 copii :

ALEXANDRU FLONDOR, Seful actual al acestei uniI. Casa-

torit cu . . . n. Kalmucki f, are de fib*. pe :
EMANUEL FLONDOR, deputat, etc. casätorit cu Elena de
Zotta, avênd ficä pe : Maria.

CONSTANTIN Flondor, insurat Cu Parascheva Cal-

mutki, a avut urmatorii copii : Ecaterina Grigorcea, Nas-
tasia Perjul, Maria, Elisabeta Verdes, GHEORGHE (fica Ele-

www.dacoromanica.ro
 229

na Nicolae si Dimitrie. Linia luI Constantin s'a im-

partit in cloud' prin acestI doI din urma fif aI si, o bransa
rémasa in Bucovina, cea altä mutatd in Basarabia :
DIMITRIE FLONDOR, insurat Cu o Filodor, ambii dece-
datI, a avut parte mosia Glinca din Basarabia, unde s'a
stabilit si unde traesc adl copiii sei, posedand i indi-
genatul rusesc.
NICOLAE CAV. FLONDOR, casatorit cu Ecaterina de
Carste, e capul celeI de a treia branse din Bucovina, care
posede mosiile Rogojesti, Storojineff i Ropcea. Copiil
lui Nicolai Flondor aú fost doi : George si Eufrosina ba-
rond Hurmuzake.
GHEORGHE FLONDOR, insurat CU Isabella de Buchental,
ambii t, aú avut sapte copii, anume : (Aglae, Costachi,
Ecaterina, decedatI) ; Elena maritata' Mavrocordat;
TEODOR FLONDOR, casätorit CU Maria n. CiUritu. avAnd
trei copil : Constantin, George si Isabela ;
IOAN FLONDOR, CAS. Cu Elena de Zotta ;
NICO FLONDOR, cdsätorit cu Elena de Grigorcea.

18

www.dacoromanica.ro
 FLORESCU
(VALACHIA)

Veche familie, originar a* din judetul Prahova i cunos-

cutà din sec. XVI.
Un strémos Poate al acestel familii, a cdrui legAturd insA
Cu cei posteriori nu e cunoscufg, ne apare in sec. XV, in
persoana lui
JuPAN VINTILA FLORESCUL, in 1483; pe care '1 gasim ca
martor printre boerii lui Vlad W. Tepes, inteun document
de confirmare al boerilor Mihal i Manea pentru satul To-
per. (5 E curios faptul a e citat chiar in act:
«Jupan Vintilà Florescu», cea-ce e un caz aproape unic pe
acele timpuri, de oare-ce boerii Valahiei nu iaü numele
de familie de cat tocmaI in sec. XVII, mal ales dupà"
(Arch. Hasdeh ; 1866 tom. I)
De alt-fel numele de Vintild se mai repetà in aceastà
familie.
Dup6 documente, genealogia sigurd incepe, un secol
mal târziü, prin
DRAGHICI VORNICUL D MARGINEN!, 1585, cunoscut din
numeroasele documente ale timpului, pe la jurratatea seco-
lului XVI. Boer mare, inrudit Cu Basarabii, stäpanea mosia
Kärginenif cu pärtile el, din jud. Prahova. Fl e trunchiul
coman al Filipestilor i Florestilor, numitl ast-fel dup6 douè
mosii alAturate i aproape de Märgineni, situate pe apa
Prahovel.
Copiii acestui DrAghicI, aù fost: MARIA CEA BA.TRANA,
care tinea pe Radu vel Logofétul, (1590), i despre care
vorbesc multe documente anterioare anului 1600. Ea avu de

www.dacoromanica.ro
 231

fitl pe RADU COmisuL, zis FLORESCU, a carel rainurä se stinse

chiar in sec. XVII. Acesta a fost mare clucet vi m. comis.
Fu ucis in anul 1664 in satul Nämdestl, de rak facatori,
coboriti de la munte. Imormantat la mitropolie.
Din UDRisTE vistierul, fml lui Dräghici, descinde familia
Filipescu. (v. aceasta).
Sora lui Udriste i fica lui Draghicl: ELEVA, a tost ma-
ritatä Cu insemnatul boer Ivasco, Vornicul din Golesti.
DRAGHICI ii VoRNicuL ot Corndteni si Margineni, fiul
primului Draghicl, continua filiatia Florestilor. De la sotia
sa Vládaia avu 3 copii: Nicolae, Socol i Kera. (y. not, doc.
la d. Gion).

CornAteni.
Al doilea fiti al lui Draghici (II) Vornicul din Corndteni,
crea faimosul boer Socor. CoaNATEANuL, ctu-e se numi
ast-fel ca si tatäl sal dup6 mosia parinteasca. El avu de
sotie pe frumoasa Marula, fica lui Mihal Vv. Viteazul si a
Tudorei de la Térgsor. Matei Basarab rezidind vechia
biserica din Chmpulung, ispravnic al lucrdrilor a fost Socol
clucerul Cornäteanu, cum atesta inscriptia, din Iunie 1635.
(v. Xenop, II, 21). In réscoala Seimenilor de la 1654, el fu ucis
de mercenarii résculati : «... asa, fard rusine, inteacea tur-
burare a lor intamplandu-selul Socol vel cluciar Cornateanul
a fi bolnav in casa lui, ca niste hotl si pre el Fati ucis, si
jäfuit casele, luandu-i tot ce a avut.» (Cronica anonim.
IV, 328; SincaI III, 81).
- Peste un an de la omorul acestui mare boer, pieri ucis
fiul sèìi, CARsTEA DIN CORNATEN1. Seimenil serbi, pentru
fapteIe /or, furà concediati de Constantin Serban V. (1655);
dar ei in unire cu dorobaritii, se revoltard comithnd o mul-
-time de nelegiuiri, descrise de cronicari, (mag. istoric. IV, 338)
si ucizAnd multi boeri de frunte, intre carT: Georma Banul,
Papa Brancoveanul, Carstea fiul lul Socol Cornateanul,
Preda Beca de la Maia, Udrea Doicescul, Dumitrasco, etc...
El avu o ficd : Ilina, care tinu pe MihaIcea sin Dragul din
(doc. Ad). St.)

www.dacoromanica.ro
 232

Socol maI avu si alp* feciorI, fratI Cu Carste : Postelnicul

VINTILA Florescul, care tinu pe sora lui Papa postelnic ;
IANACHE sluger, care avu sotie pe Ancuta a lui Bunea
Gradisteanu ; i încá trei fete, cari tinurd cate un boer
Brätdsanu, Baleanu si Rudeanu.
Ramura, Co-rnAtenilor se stinse prin fiul luI Vintild, a-
nume Socol.

Fiul maI mare al luI DraghicI II vornicul de la Cornä-

tenI, erea :
NICOLA PAHARNICUL, 1627, 33, fost vistier i paharnic de
CorndtenT, 1626. Probabil, de oare-ce nicl un docu-
ment nu afirmä precis, cA fiul sell a fost :
STOIAN COMISUL din FlorestI, biv-vel comis la 1660. Avu
de la sotia sa Anuta, un fiti Istrate. (Documentele ne a-
ratd ca alt fiü al luI Nicolae, pe DUMITRASCO postelnicul,
la 1642).
ISTRATE FLORESCUL, de la care se stabileste definitiv
numele familiel, citat la 1703 ca fiti al lui Stoian. Sotia
sa erea jupaneasa Voichita, de la care se nascu:
ANTONACHI FLORESCU, 1717, boer In Bucurestl (v. Hurmuz.
VI. 159), tatäl SmarandeI Kretzuleasca, si al lui
CONSTANTIN FLORESCU, mare Vistier pe la sfarsitul secolu-
luI trecut. Avu de sotie o Merisancd, de la care doI fiI,
din carI: Manolache, avu copiI pe Alexandru Florescu t,
si pe sotia luI Petrache Obedeanu, mdritatd intal cu Be-
rendeI.
ION FLORESCU, întâiul fill al luI Constantin, tinu In cA-
satorie pe Anica Ghika, fata mareluI Ban Dumitrache.
Ion Florescu muri la 1846, lAsand 3 copiI: lordache, Manole
Alecu, din carl se trag treI branse actuale ale Flo-
restilor:

Marele Vornic IORDACHE FLORESCU, asdtorit la Brasov,.

Cu Anica flea lul Beizadea Grigori Sutzu. Fost m. Logola
la 1812, si mare Vornic al te'riI, avu 10 copiI, bäetI si fete,
dintre carI:

www.dacoromanica.ro
 233

t GRIGORE FLORESCU.,Sdt. Cu Zoe Assan, avu

pe TEODOR FLORESCU, al cärui fiti e Paul.
IANCU FLORESCU, fost vice-prezident al consiliului de
Stat, insurat cu Frosa Filittis, a avut'cinci copil, adic'd :
Ion t, Elisa cdsdtorità cu C. Boerescu, Elena, GEORGE, Si
ALEXANDRU FLORESCU, oficer de cavalerie.
COSTACHE Florescu n'avu copil. La 1853 fu inchis
impreund Cu altii la Nijni-Novgorod in Rusia, unde a si
murit.
DUMITRACHE FLORESCU insurat Cu Alexandrina
avand cincl copii : DUMITRU Florescu, cAsgto-
rit cu Constanta Butculescu (copil Demetru, George, Zoe) ;
Ion, decedat ; Maria N. Cesiano ; ALEXANDRU, insurat
Cu Natalia Filodor (copii : Radu si Elisa) ; si TEODOR
cdsdtorit Cu Ana Berendey.
LuxiTA, al cArei fid este : .BONIFACIÜ FLORESCU, n. la
Pesta 1848. A studiat in Franta, de unde veni ca profe-
sor de limba francezd la lyceul St. Saya, in 1873. A
publicat si mai multe uvragil asupra literaturei franceze
studii literare, etc.
6, 7. Frosa si ELISA Florescu, mdritatà cu Ghità Can-
tacuzino.

Din vornicul MANOLAKE FLORESCU, t 1854, al doilea

fiti al vomicului Ion Florescu si fratele luT Iordache, se
desparte, prin copii se, o altà ramurd. El fu insurat cu
Tinca Faca, avand urmètorii copiT :
1. GENERALUL ION Em. FLORESCU, insemnat OM politic si
militar, n. la 1819, t 1893, 22 Mai, la Paris. Dupé ce a
studiat la colegiul St. Saya, fäcu scoala de Stat-major in
Paris. Intors, principele Bibescu Il insarcinä cu organiza-
rea armatei. La 1854 face campania Crimeei ca colonel,
atasat pe angä armata rusà. Dupe' unirea principatelor
(1859) e ministru de rèsboI. Mai e apol de la 1862-63.
De la 1865-66 e ministru de interne si lucrdef publice ;
iar de la 1871 panä. la 1876 e iaräsi ministru de rèsboI,
reorganizand admirabil armata férii. La 1876 deveni pre-

www.dacoromanica.ro
 - 234 -
zident al consiliuluI pentru scurt timp, dup6 care venind
un guvern liberal, i se refuzd participarea la résboiul pen-
tru independentä, decizdndu-se i darea in judecatd a fos-
tuluI guvern. La 1890, Florescu e ales prezident al se-
natuluT, iar peste un an prezida un cabinet conservator,
care tine cdte-va lunl. Retras in stréinätate la 1891, muri
acolo peste doI ani. Generalul de divizie Ion Florescu
a publicat si maI multe uvragif militare, etc. --
El a fost cäsätorit : 1: cu P-sa C. Bibescu si 2: cu Alina
Stirbey avAnd urmétorif copil :
Iorgu t tdriä.r 1872; Zoe (1850-63); Maria, cdsd-
t
toritä cu Baron de Szent-Kerestiy ; Elisa cdsdt. cu Ema-
nuel Bdleanu ; i Ecaterina cäsditorità cu Emil Ghyka.
ALEXANDRU Em. PLORESCU, n. la Brasov 1822. A stu-
diat la Bucuresti si Paris ; dup6 1848 fu prefect de judet
apoI al politieI Capitale. Membru in divanul ad-hoc, si
ministru de control in 1862, apoi ministru de lucrärI pu-
blice in acelas an, senator si deputat, etc. Cäsätorit Cu
Elena Manu a avut : un fill George oficer, decedat, i 3
Ana Florescu cAsätoritä cu C. Odobescu ; Cate-
fiice :
rina cds. cu Al. Polizu ; it Maria cu St. Sutzu.
Maria, cäsatoritä. Baroanä de Bock W6Ifingen.
Elena Florescu, märitatä cu Jean Linche.
Zoe, märitatd cu Generalul Krujenstern t. 6. Pau-
lina Iancu Kretzulescu. si, 7. Anica Bibescu, cea mai
mare dintre copiI.

Al treilea fiü al luI Ion Florescu, din care derivä a treia

bransà, erea :
ALECU FLORESCU, zis «Avidicä», care de la sotia sa
Elena Cdrlova a avut cincI copil, dintre cari: o fatd
Constantza, cäsätorità cu Teodor Bals, si patru iff:
IOAN FLORESCU, t 18... cAsdtorit cu Zoe n. Linche,
avand 3 ION Florescu, oficer, insurat cu Ana G.
Manu, RADU, Si PAUL Florescu. (si o fatä Elena
EMANUEL FLORESCU, insurat cu Alexandrina Ghika,
are o singurà flicä : Constanta.

www.dacoromanica.ro
 235

GEORGE FLORESCU, colonel de cavalerie, cdsätorit

Cu Zoe Bräiloiii, avand de fig pe: ALEXANDRU Florescu,
fost secretar de legatiune, Directorul ziarului «Rouma-
nie», insurat Cu Alexandrina PetrovicI-Armis.
ALEXANDRU Florescu, fiul ma): mic al lui Alecu, ca-
pitan de cavalerie, t 1894 la Ploestl.
Vechea familie a Florestilor pare a fi strans rudita Cu
BasarabiI, inca de pe la inceputul secoluluI XVI, lucru
care se vede cert prin documente inainte de 1600, cam'.
marele Vornic DraghicI de la Marginenl, erea numit de
care Domnl ruda lor.
Gäsim chiar la 1543, ca monastirea Gäisenif din jude-
tul Dambovita a fost fondatä de marele Ban STROE, fiul
mareldi Vornic Dobre, carI apartineaa acestei familiI, dupe'
cum spune Col. Papozoglu in Ist. Bucurestilor. (pag. 218)
Aceasta ar fi o proba mal mult pentru vechimea acestuT
neam, din care o ramurd secundará a Cornatenilor a ju-
cat de asemenea un rol marcat in istoria noastra, printre
ceI altf numerosl urmasI ii-marelui boer Dräghici de la
Märgineni. (v. Gion in viitoarea Istorie a Bucurestilor).

Armele familiei, ast-fel cum sunt asta-zi, coprind : scu-

tul taiat horizontal in doué (coupe), d'asupra pe camp de
argint un leü ridicat, Orland in labe un trandafir cu ra-
mure ; iar jos, pe fund azur un vultur cu aripele intinse,
col. natural, cu o cruce in cioc.
Actuali : Teodor ; George, Alexandru ; Dumitru, Alexan-
dru, Teodor ; Bonifaciil ; Ion, Radu, Paul ; Emanuel, George :
Alexandru.

www.dacoromanica.ro
 FORESCU (MogAlde)
(MOLDOVA)

Numele vechi al familiel Forescu, e Mogalde, cu care

o gdsim mentionatd in cronice si hrisoave din timpuri de-
pärtate.
Incä in vremea lui Stefan Vodd (1457-1504), un MOGÄLDE
erea printre sfetnicii domnesti, aldturI cu Hatmanul Bol-
dur, Pulcel, Movilá, . a.
Un MOGALDE erea pe la anul 1596, Pârcalab al cetdtei
Hotin, dupë cum dovedesc documentele. (v. uricar Co-
drescu, tom. 18).
La anul 1653, letopisetul Moldovei, cu ocazia luptelor
dintre principii Vasile Lupu i Gheorghe Stefan, vorbeste
de boerul MogAldea, unchiti al marelul loge& Gheorghe
Stefan, apoi Domn al Moldovel. El fu prins de inimici
dus legat la Hotin. De acolo Infranse, cu trupele ne-
potului sal', o ceatd de nemti. El avea titlul de mare PA-
HARNIC Si comanda cu alti boerl de vazd, armatele lui
Gheorghe Stefan. (vezI Letop. Mold. t. I. p. 325, 28, 38).
SERDARUL MOGÄLDE, se afla la 1711 printre cei 24 hoed
carf aii intovdräsit pe Pr. Demetru Cantemir la Harcov
In Rusia, cum ne spune vornicul Neculce in cronica sa.
(Letop. II, 332).
Spre sfërsitul veacului XVII, pe la 1670-80, s'a dóvedit
c.d. un MOGALDE erea in capul résvrAtitorilor contra until:
Domn grec (poate Duca), care aduse in demnitdti o mul-
time de greci. Acest boer, fig* al lui IoNITA Mogalde, din
ordinul lui Vodd fu prins i adus la Curte. Erea diva de
Boboteazd : Vodd porunci marelui cdmdras ca sd lege pe

www.dacoromanica.ro
 - 237 -
Mogalde la Poarta Curtii dea cincl loviturf in piept
cu buzduganul de fier, cu care se lovea osAnditiI pentru
trädare cdtre Domnitor.
Putin dupd executiunea suferità, boerul muri. Sotia sa
erea o Bucovineancà care avea mosie la Gronita. Ea impreunä
cu fiul el si al lui Mogaldea, fugird la mosie lângä. hotarul
Poloniei. De atunci el isl schimbà." numele vechia al neamului
prin cel de «Botezatu» la inceput, apoi BOTEZ, dupd cum
erea poreclit tatäl s'ai, In amintirea qilef de boboteaz5..
Acest BOTEZ insurându-se, a avut un fiú SOLOMON, care
la rindul séti avu doi bdeti. Cel Ionitä e trunchiul
actualei familii ; iar al doilea ENACHI, se insurd cu fata lui
Bals, avênd un singur fiti ENACHI, Insurat intaI cu fata luI
Adam si al doilea cu Smaranda sora lul N. Negri.
IoNITÀ .BOTEZ, flul luI Solomon, se cds5.tori cu Safta fica
lui Cantacuzino (Kanta), In seco!. trecut, i avu fil pe
CONSTANTIN FORESCU, care luA acest nume dupd mosia.
ForestiI, mostenitä de la mama sa Safta Cantacuzino,
schimband pe cel de Botez, pe care acumil luaú toti ovreil
botezati. El s'a insurat cu fata lui lordachi Catargid
si a avut trei fil:
STEFAN Forescu, agb." ; COSTACHI, - Si
ALECO FORESCU VORNICUL, fost ispravnic la Roman si
Suceava timp de 23 de anI, de la 1834-1858. Erea pre-
zident al Comitetului Unirei pentru jud. Suceava ; apoi
deputat, de la 1859 la 1865, etc. Din cdsdtoria sa cu
Raluca fica luI Andries Basotà mare vornic, a avut 2
si 4 fice : Safta sotia lui Alex. Millo, Aglae Nicolae
Soffary, Ag-lae eds. Dr. C. Dusescu (t 78), si Natalia
eds. cu Cdpitanul Iorgu Vdrnav ; iar fil (actuali) :
VASILE FORESCO fost deputat in multe rinduri, membru
la Curte, Prezident de Tribunal, Prefect de Suceava, Se-
nator, etc. si CONSTANTIN Foresco, fratele se-11.

www.dacoromanica.ro
 GHIKA
(VALAHIA)

Origina familieI Ghika .este veche din Albania, unde se

intAlnesc cu acest nume maI multe persone inainte de
1600; totusl istoricul ei pand in secolul XVII e putin cu-
noscut.
MATET GHIKA, trunchiul familiel, s'a ndscut pe la 1565 si
a murit cdtre 1620 in Constantinopol. Date maI precise
n'ail rémas asupra lul.
Fiul ski, PR. GEORGE GHIKA Vodd, domn in ambele téri
române, a träit intre 1600-1664. Sub Vasile Lupu fusese
Capukehaia la Peirtd, cea-ce contribui sá fie numit domn.
El tinu tronul Moldovel (1658-59), dupe' care fiind invins
de Turd fu mutat in Valachia, unde mai domni un an
pand in 1660. Cdutd in acest scurt timp sd aducd im-
bundifátirl in tara, dar intrigile lui Constantin Serban precum
si mal multe desastre intdmplate, Il fdicurd sd pérdd Tronul
Prin stdruintele postelnicului Const. Cantacuzino, fu numit.
domn fiul sèú Grigore. Gr. Ghika se ndscuse la Kiopru
In Albania in 1600, iar. in 1664 muri; insurat cu fata lul
Vlasto.
PR. GRIGORTE GHIKA, fiüi precedentulul (1628-1675),
domni dupe' 0.011 ski in Muntenia. In prima sa domnie
1660-64, cedând intrigilor lui Stroe Leordénu i Dumi-
tru Cantacuzino, omoard pe Constantin Postelnicul care'l
Meuse domn. Acest fapt indispuse o mare parte din
boeri contra lul, i chiar poporul. TurciI având nevoe
de ajutorul domnilor térii contra nemtilor, Ghika si Eustr.
Dabija al Moldovei pleacard cu ei. Pr. Ghika insd pArdsi lupta,

www.dacoromanica.ro
 - 239 -
cea-ce fäcu ea Turcil sà peardà bAtAlia de laleva (1664).
Grigorascu Ghika acu atunci la bdtdlia de la LevintI, o
sarjd strélucità si eroica impreunä cu boerii sél. cE demnd,
dice Blaremberg, de a rivaliza prin indrdsneala cu acea a
Englezilor la Balaclava...». El si George Vv. Ghika sunt
pictati calAri si in armurd.
NrAsind tronul fuge la Viena, iar in 1673 Austriacii
daia titlul de principe al imperiului. In hârtiile sale, Tur-
cil gdsird scrisorile compromitàtoare ale generalukii de
Rothall. Tot in acel an (1673) fAcu campania contra Po-
lonilor In Ucrania. Impacarea ambelor puteri neintar-
diand, Gr. Ghika reveni domn a doua oarà din 1672-74,
contimporan cu St. Petriceicu. Lupta cu CantacuzeniI de-
vine mal Incordatä, prin puterea lui Stroia Leordeanul,
care deposedeazd si persecutä pe acestia, maI ales in timpul
cand tinuse loc de domn. Serban Cantacuzino se planse la
Poartä, dar Gr. Ghica plätind multe pungi viziru1ui*erban
fu exilat. In cele din urmd Cantacuzenif reusird a'l inlocui
prin Duca V. (1674). Gr. Ghika fusese insuratcu Maria
Sturdza si avu 2 fete si 1 bàiat :
MATE! GHICA, insurat cu Roxanda fiica lui Alex. Mavro-
cordat. Cele 2 surorl ale sale furä. casätorite : Ruxanda cu
Th. Calimaki, iar Maria, cu D. Sturdza. Fiji sél" sunt Prin-
cipii Grigore i Alexandru.
PR. GRIGORE II GHICA (1690-1752), domni de 2 ori in
Moldova si o datd in Valachia, neintrerupt timp de 14
ani ; dragoman al Portei dupé N. Mavrocordat, 1711. Dom-
niile luf adusera in tara o multime de greci cari citipdtard
inalte demnitdti.
In intervalul de la 1727-1741 impàrti asf-fel dpmnia:
1727-33 Moldova : «care domn cu mare dar ail cazut pe
tara Moldovel, ca o lumina aú strèlucit plind de .bucurie,
precum dovezI sunt insemnatc...» (Amiras). -- 1733-35
Muntenia; 1735-41 iar Moldova. Revenind din noil la tro-
nul Moldovei in 1747, 11 tinu un an, apoI trecu in Vala-
chia parià in 1752, cand muri. In total domnise 19 anI.
Avu trei copil cu fata lui Mavrocordat, o fatä i doi fiI carI

www.dacoromanica.ro
 240

domnirä. : PR. MATEI GHICA n. 1728, ginerele lui George

Basa Mihalopol, ocupä. tronul Valachiel 1752-53, cdnd
schimbdnd cu Const. Racovitzd, trecu in Moldova, unde
domni 3 aril pand in 1756. N'avu copil. PR. SCARLAT
GHICA, fratele séti, t 1766, insurat cu Anastasia Canta-
cuzino Deleanu. Domni in Moldova de dou'e. off: 1757-61,
si 1764-68; iar in Muntenia 1757-58. A avut 5 bäetI :
Nicolae, Mihdf, Gheorghe, Grig,., i Alexandru. ALEXAN-
DRU GHICA fiul séti, ocupd tronul Valahiei de la 1766-68.
Insurat cu Maxia Rizo Rangabé, avdnd un fiú: GRIGORE,
tatä.1 luI ALEX. GHICA (1790-1857), poreclit cäciurd mare,
Cu care ce stinse ramura luI Gr. II Ghica.
ALEXANDRU GHICA al doilea fié al luì Matel sí frate cu
Grigore II, muri in 1741. Fusese insurat cu o Evpraghioti,
avind 2 fii : Grigore ci Dumitru. El a fost decapitat de
Turd fiind mare Dragoman al Portei, la anul 1741.
PR. GRIGORE GHICA III (1724 1777), Domn al Moldo-
Valahiei, decapitat la 1777, este trunchiul branselor
Ghika din Moldova. (v. acestea).
Din MARELE BAN DUMITRU GHIKA, derivd familia Ghika
de aqi. Din 3 cdsätoriI, Banul avu 14 copiI, adicd : din intdia
cu Eufrosina Caragea : 1 fatä, Ecaterina*) din a doua cu fata
lui Vdcgrescu, 4 fete") si 2 WO' : Scarlat si Costache. iar
din a 3 cu fata lul Razu, 3 fete ***) si 3 bdetI : Alexandru,
Costache, Mih Marele Ban Dumitru Ghica dis «Bdtrdnul»,
afost unul din eel mai insemnati hoeri al' térii de la finele
secolului trecut si a trdit intre 1718-1803. Fui séi:
COSTACHE MARELE BAN, n. 1784, ed.'s. CU Ruxanda Can-
tacuzino, avu 4 fete1) si 2 bdet1 : Scarlat si MateI (cäs. cu
fata lui Vdcdrescu), carf n'avurd urmasÌ.
PR. ALEXANDRU VODA GHIKA, (1796-1862), doirm al
ValachieT din 1834-1842. Nurnit de-adreptul Principe de

*) Cornescu. **) Anica Florescu, Zoita Filipescu, Anastasia Rallet,

Anita DrägAnescu. ***) Eufrosina Varlarn, Elena Moruzi, Profira
Blaremberg,-.
1) Cleopatra Trubeskoï, S. Zefcari, Ecat.Warcanescu,Maria Wicarescu.

www.dacoromanica.ro
 - 241 -
Rusi i Tura; profita de efectele bune ale tratatuliti din A-
drianopol. Comerciul si activitatea agricold a térii mai ales,
spori fòrte mult sub domnia lui, i chiar un inceput de
renascere in téte privintele incepu sä se iveascd. El fa-
voriza partida nationalä, condusd de Rosetti, Campineanu,
Fijad Rädulescu, etc, dar prin intrigile Baro-
nului de Ruthman, consulul Rusief, in 1842 Ghica fu
silit a päräsi tronul. Ca infatisare era un om fiírte fru-
mos si de un caracter bland. Din 1857-58 tinu locul de
domn, fiind caimacan al Muntenia t 1862.
SPA.TARUL COSTACHE GHIKA, fratele sal mai mic H.
1797, t 1852, insurat cu fata lui Vdcarescu avu 3 fete, si
un fiii MIHAIL, n. 1835.
PR. GRIGORE GHICA V., frate CH Costache si Alex.
(1755-1834), e numit in 1822 dupé eteria Greceasca, domn
pämantean impreunä cu Ion S. Sturza, domnind 7 9ni.
Isgonirea Grecilor fára cdpatai si o Incercare de reforme
administrative si judiciare incepu sa se facä. O noud stare
de lucruri pärea ca se deschide, cand isbucni résboiul 6-lea
intre RusT si Tura, in 1828. Gr. Ghica fu silit sa fuga in
Transilvania. Casatorit cu Maria Hangery, de la care
avu 6 baeti ; iar al doilea cu Saveasca avu 2 fete (Maria
C. si Alexandrina A. Filipescu):
DIMITRIE GHICA, fiul precedentuluI, n. 1816-1897,
insurat cu Charlotte Duport. Ca tartar, erea oficer in Garda
imp. rusa. La 1854 magistrat, apoI prefect de politie ; in
1857 primar si deputat in divanul ad-hoc. Partizan al unirei.
Ministru de culte (1860), si peste un an Prezident al Con-
In 1866 ia parte la résturnarea Pr. Cuza i intra
In guvernul format apoT, fiind pe rand ministru de interne,
lucrári publice, externe si President de Consiliti. In
1868-1873, Ghica fu prezident al Camerei, in urma al Sena-
tului pand in 1888; apoil din noti la 1896, in care demnitate
muri. Avu 2 fice : Maria de Herz si Iza Vladoyanu.
PANAIOT GHIKA, fratele precedent. (1814-1879) ; insurat
cu Sultana Rosetti i Alexandrina Moscu, avu 3 fice
Adina Vladoyanu, Zoe Mavrocordat, Irena de Roma.

www.dacoromanica.ro
 242

3. GRIGORE 1813-1861. 4. Gheorghe ; 5. COSTACHE

MARE BAN 1804-1867, casat. Cu Sultana Costescu; avénd 5
fice i liú: IANcu GHICA n. 1850, casatorit cu Ana Filiti.
- 6. SCARLAT GHIKA (1812-1875), Iris. cu fata luI utu,
avu un singur fia: ALEXANDRU GHIKA n. 1837. Casatorit : 1.
cu o Tecla la Grange, o Nicolescu, si Efr. Savescu, are
fil : ..kLEXANDRU, SCARLAT, IOAN inginer, Nicolae, Dumitru.
BANUL MIHAI GHICA, frate cu Grigore si Alexandru
n. 1794 m. 1850; insurat cu o Faka; de la care a avut pe:
VLADIMIR GHIKA D. 1832; ELENA, distinsd scriitoare «Dora
d'Istria» (1827-88); MateI ; Olga Gr. Sturdza, Sofia C-tesa
O'Rurke, i
GHEORGHE GHICA n. 1830. t insurat cu Zoe Canta-
cuzino, avand fled pe Adina, casatoritä cu G-rigore P.
Olanescu; iar fig pe
MIHAIL GHICA, It. colonel de stat major, insurat Cu E-
lena Vdcarescu.
M. BAN SCARLAT GHICA, frate CU Banu Mihai si CU Gr.
Gh. Voda, fig al 1111 Dumitru Batranul. (1750-1802). Dintre
copii : NICOLAE Gh. (1795-1862) e tatal 1LIT SCARLAT
(1830-1882), care insurat cu fica lui Iancu Golescu avu
fid pe: NICOLAE Ghica n. 1845. (fice : Alice, Marie).
ALEXANDRU GI4ICA, surnumit barba rosie (1785-1868),
e fiul cel mare al Banulta Scarlat Ghica. Fiul séù, IANCU
n. 1816 e tatal lui : CONSTANTIN Ghica (1846-1888), care
lasd 3 fice si un rid CAlexandru).
DUMITRU GHICA (1793-1845), insurat Cu Maria Campi-
neanu, frate cu Alex. Barba rosie si al doilea fiCi al
Scarlat. Fil avu pe Ion si Pantazi, iar fica pe Maria n.
1821, cdsatorita cu Pand Olanescu.
PANTAZI GHICA (1829-1882), t Gird copir, din casatoria
sa cu Camille G-uyet de Fernex.
ION GHICA (1817-1887), scriitor i om politic insem-
nat. Dupé ce facti studii inalte, se intoarse In tara. In
revolutia de la 1848 hid o parte insemnatd; dar o
sciziune intre el si prietenil séi politicI se intampld.
Trimes la Constantinopol, pentru a sustine causa revolu-

www.dacoromanica.ro
 - 243 -

tiunef, la intórcere vècla miscarea revolutionard opritä

de puterile suzerane. Partizan al politicei turcesti, cäuta
s'o indemne amicilor sél, ca cea mai inteléptä. Din 1853-59
fu principe de Samos, numit de Turci, in care calitate lud
mésurI de represiune contra präddreI piratilor. Intors in
tara, ocupd cele mal inalte functiuni in stat, dupé cäderea
Pr. Cuza ; la ven irea luI Carol de Hohenzollern, primul
cabinet se formä sub presidentia sa. Päräsind ministerul,
continuà sà jelce un rol insemnat, mal ales prin politica sa.
onestd. Dupé declararea résboiului din 1877, ti-Al mult timp in
retragere. Numit ministru la Londra, ocupa acéstä demnitate
panä. in 1891. Dupé o lunga béia, muri in 1897 la mosia
sa Gherganl (7 MaiiI).
Ca scriitor e cunoscut prin «Scrisorile Catre Alexandri»T
apoi «Amintiri din exilul de la 1848», cu multe documente
importante asupra revolutiunei. In fine «Convorbirile eco-
nomice» (1866), fórte importante prin datele lor pretiése si
stilul frumos In care aü fost serse; si alte serien i mai
miel. CAsätorit cu Alexandrina Mavros, avánd 4 fil
3 fice.
DIMITRIE GHIKA, n. 1848, f. secretar general al min.
de externe, ministru plenipotentiar. Casátorit cu Melania
Cretulescu, avand fiti pe 1ANcu i douè fice.
SCARLAT GHICA, al doilea flú al lui Ion Ghica n. 1856.
De la sotia sa Maria Grädisteanu are fiii : GRIGORE.
NICOLAE, n. 1862. cdsät. cu M. Paciurea, si ALE-
XANDRU GHICA, fiul mal mic (n. 1865) al Pr. Ion Ghica,
insurat cu M. Catargi (2 copii).
Ficele lui Ion Ghica, surorile lor sunt : Maria Sturdza,
Elisa, si Ana colonel Magheru.

Scutul peIrtä.; pe fund verde 12 lacrämi de argint, in rand

6 'in -t'ata de 6 cu vérful opus, si intre ele 6 besanti de
aur. Se mai adaogä stema Moldovel i Valachiei in quartiere.
Deviza : Labor omnia vincit improbus.

www.dacoromanica.ro
 GHYKA
Ramura din MOLDOVA -

De la GRIGORE GHIKA VODÀ (1724-1777), fiul WI Ale-

xandru mare Dragoman, (v. pag. 240) se desparte prin fiil se,
ramurele familieI Ghika din Moldova, numite ComanestI,
Deleni, Brigadier, etc. Mosia Comanestii erea proprie-
tate a lui Grigore Ghika i i se confiscase la decapitarea
lui ; apoi la anul 1804 fu restituita familie de Pr. Moruzi.
Pr. Grigore a domnit in Moldova din 1766-68, apoI in
Valachia 1768-9, si in fine iar in Moldova 1774-77. In
urma résbÒiuluI Ruso-Turc din 1769, in care boeriI tèriI
se arataserá asa plecati Rusilor,- Austria promise un aju-
tor Turciel, in schimbul unel bucati de pamént fara im-
portanta diceaa eI, Bucovina. Prin diverse manopere, i prin
cumpèrarea comisarilor turd. de constatare, cu toate pro-
testärile Pr. Ghika, a DivanuluI si chiar a Rusie, Buco-
vina fu cedata in 1775. Purtarea lul Voda Ghika erea
demnä de laudä, i Turcii spre a evita o alianta a lui cu
Rusii inteun viitor résboI, Il decapitara in circumstante
foarte tragice, la anul 1777. Din casatoria sa cu Elena
Rizo-Rangabe, a avut 2 fi! si 2 fete : Alexandru, Dumitru,
(Elena si Ecaterina), prin carf deriva bransele din Mol-
dova.
PR. DEMETRU GHIKA, fiu/ cel mare al luf Voda Grigore,
muri in Rusia. De la el descinde ramura Ghicilor numitl
dup6 mosie Comanesti i DelenI. Documente autentice
(in posesia D-luf D. Ghika Comäne§t1), probeaza filiatia directá
intre dânsul- si fiul sal:
PR. CONSTANTIN GHIKA de Comanestl i Delenl. El a fost

www.dacoromanica.ro
 - 245 -
mare Logofét al Moldovei, si a obtinut titlul de Principe
al imp. Rusiei de la impéräteasa Caterina II. Insurat Cu
Maria Cantacuzino a avut 3 fii: Dumitru, Alexandru
George.
DUMITRU GHIKA ComANErf, din insotirea sa CU Zoe
Rosetti, avu pe Elena Sturdza, Maria Rosnovano,
NicoLAE G-HIKA-C., mare vornic, t la 1881, cäsätorit cu
Caterina Plagino. Fiji lor sunt : EUGENIO GHIKA f. depu-
tat, etc, cdsätorit cu Caterina Kesco. NICOLAE, f. pre-
fect, etc., al' arui fii sunt : ALEXANDRU Si Natalia. Ma-
ria Stirbey, GEORGE Ghyka, in fine
DEMETRU GHIKA-COMANESTT, fiU1 mai mare al lui Nico-
lae Ghika, n. 1835, fost deputat, etc. A intreprins o expedi-
tiune fdcutà in tara. Sonialilor din Africa, de o deosebitä
importantd geograficd. Aceastä expeditie cu cheltueala sa,
e prima romaneascd fäcutd pe solul Africa Ea a fost di-
rigeatä impreunä cu fiul : NICOLAE GHIKA-C. - Din cä-
sätoria sa cu Zoe Lahovary, mai are si ficd, pe Maria, cäsät.
cu colonel Leon Mavrocordat.
Alexandru saü ALECU GHIKA mare Logofét, supra-
numit «Bilboquet», fiul al 2-lea al Principelul Const. Ghika,
e tafäl lui :
PR. GRIGORE GHYKA VODA (1807-1857), Domnul Mol-
dovei de la 1849-1856. Se distinse printeo domnie si ad-
ministratie fericitd. Reorganizä scoalele in 1851; iar la
1854 face actul dezrobirei Tiganilor. El mai infiinteazd
«Institutul Grigorian», incurajeazä literatura si libertatea
presei, si o multime de reforme utile térif. Mare partizan
al Unirei, chiar domn fiind, réspändea singur ideile de
unire ale ambelor Off. De si in cei sapte ani de domnie,
armatele stréine treceati mereú prin tara, mai ales Rusii
el avu timpul sd se ocupe de progresul térif. Fiind nu-
mit pe sapte ani, la 1856 pärdsi tronul Moldovei, edreia 11
fu cel din urmd Domn. Fusese numit de Sultan Principe
cu titlul hereditar. Muri la 1857 in Franta. Cásätorit de
3 ori, cu : Elena Sturdza, Anica Catargi, si Leroy-Rollin, avu
5 coPii :
19

www.dacoromanica.ro
 - 246 -
PR. CONSTANTIN GHYKA, f. consilier la Curtea de Casatie
ministru, etc. Insurat Cu Zoe Plagino ; al cärul unic fitl
este GRIGORE, asAtorit cu Marguerite Cretzianu.
P-sa Nathalie ALEXANDRU Ghyka, cdsdtorit Cu o Ro-
setti Rosnovanu, avand fil pe : GRIGORE, cdpitan, cdsdtorit
cu Constantza Câmpineanu ; JEAN cdpitan de cavalerie,
Lucie. Pr. FERDINAND Ghyka, cds. CU Alex. Cantacuzino
(ficd : Jeanne). Pr. GRIGORE, cu Maria BAlAceanu si PR.
IOAN GHYKA al treilea fiCt al luí Vodà Grigore Ghika. Om
fost ministru plenipotentiar, general in armata", etc.
Ca'sdtorit Cu Alexandrina Moret de Blaremberg, are 3 fiI
(actuall) : ALEXANDRU, VLADIMIR 0 DEMETRU Ghyka.
GEORGE GHIKA, al treilea fiü al luI Const. Ghika si frate
cu Alecu i Dumitru, avea 2 MO: : George si TEODOR GHYKA,
csäsAtorit cu Fenareta Stirbey. Acesta avu iarài doI bäet1 :
CONSTANTIN, 0 GRIGORE Ghika, f. prefect, etc.

Din ALEXANDRU GHIKA, alt fill al Princ. Grigore Ghika

de la 1777, se trage o aka' ramurd a Ghicilor din Moldova,
din care unit s'ati numit «Brigadier». Acest Alexandru
Ghika maI avusese un frate GHEORGHE, fost general rusesc
si t in resbel, ara". posteritate.
Alex. Ghika avu 2 bäett : Grigore i Alexandru.
GRIGORE GHIKA mare postelnic in Moldova, insurat Cu
Catrina Cantacuzino-Pascanu ; are urrnAtoril fit : ALEXAN-
DRU - NICOLAE Ghyka, (sotie Elena Rosetti), taral luI: Eu-
GENIC Gamu, cdsdtorit cu Elena Cantacuzène (avand 3 co-
pil) ; VASILE Gh., cdsät. de 2 ori, cu o Cantacuzino
cu o Greceanu, tafál luI GRIGORE Ghika ; si GEORGE
insurat cu Elena Catargi (o singurd fiicd : Efrosina Pallady).
ALEXANDRU GI-mu-Brigadier, al doilea fia al lift Alex.
nepotul luI Grigore Ghika Vodà, avu de la sotia sa Ca-
terina Rizo, o fatà : Coralie, si un singur fig :
ION G-HIKA, cdsdtorit cu Efrosina Filipescu ; tafal luI
Alexandru, Grigorie si Emil.
- ALEXANDRU GI-mu-Brigadier n. 1847, ministru pleni-

www.dacoromanica.ro
 - 247 -
potentiar. Fost agent diplomatic la Sofia, apol" ministru la
Belgrad, etc. Cdsätorit cu Maria Maurojeny, avand 3
copiI: Jean, Pierre i Jeanne.
GRIGORE GHIKA n. Dec. 1847. Ministru plenipotentiar
la Paris, fost delegat in Comisia DundreI, etc. Cäsdtorit
cu Maria n. KeFo ; fii : HENRI 0 GEORGE.
EMIL GHIKA n. 1848. Ministru plenipotentiar la Viena,
etc. CasAtorit Cu Caterina Florescu, avAnd 3 fice.

www.dacoromanica.ro
 GLOGOVEANU
(VALACHIA)

Veche si Insemnatä familie din Oltenia, unde are

sediul Inca' de prin secolul XV; avand ca posesie de ori-
gind satul Glogova din judetul Mehedintl.
In timpul résboaelor luI Mihai Viteazul, un Glogoveanu
se distinse printre boerif comandantI al acestuia.
Boerul DANCIUL din Glogova, pe care un document it
insemneazd In anul 1621, erea strèmosul luI NECULA GLO-
GOVANUL, personaj altul de cat Necula Glogoveanu cdpi-
tanul ; si pe care Intre 1640-50, 11 gäsim ca Parcdlab, apoi
vel pitar 1657 si cdpitan, avand de sotie pe Jupäneasa
Florica. Copil lui Necula aú fost : ARSEMEN, vel clucer,
IVAN (sail Iovan) spatarul. ArätatI amandol prin acte din 1663
si 1668.
O filiatie a Glogovenilor, din carI descind cel actuall, se
poate stabili de prin intaia jumétate a sec. XVII, cand träia
VINTILA POSTELNICUL din (ot) Glogova, stapanitor
acestei mosil ; si al cdruI fecior, dupë documente (din ar-
hiva St. B.) erea
LUPUL CAPITAN GLOGOVEANUL, 1571, ctitor ca i urmasil
se, al mondstirel Tismana din Gorj. Acest boer cdluga-
rindu-se, luä numele de qmonahul Liontie», dup6 cum ne
transmit documente datate din 1696 si 1700.
STAICO GLOGOVEANUL, e al treilea din fiiI acestuia. Pe
langd un act din anul 1710, maI figureazä In lista boe-
rilor contribuabilI In timpul ocupatiuneI Austriace la anti/
1719, impreunä cu Matel i Mihal, nepotil se. CeI
doi fratI al' se, ail fost :

www.dacoromanica.ro
 249

NICOLA GLOGOVEANUL, vel cdpitan de Cerneti sub Bran-

coveanu Vodà i apol v.-Stolnic (1710). Atunci and se
intamplà incursiunile trupelor nemtesti pe teritoriul Orel
sub Brancoveanu, cu deosebire ale lui Teleky, in oprirea cd-
ruia furà trimesT mai multi cdpitani cu armatd : AtuncI Tukeli
ve'zand ca." n'are ce sá mai facd, aû prins pe cdpitanul cel
mare din Cerneti, care erea acolo de paza marginii, anume
Nicola GIogoveanul tinut multd vreme in obezi».
El scdpd, de oare-ce pärdsind marea cdpitänie de Cerneti
e falcut apoi mare stolnic. Sotia sa erea Jupaneasa
Sanda, cu care e zugrdvit In partea stangd din Nartex la
monastirea Tismana.
CONSTANTIN GLOGOVEANU, intaiul fiii al Monahului Leon-
tin, avea de nevastd pe jupaneasa Ilinca, fica lui Vintild
vornic (act posterior din 1746), de la care se ndscu Mihai
Glogoveanul i fratii
STEFAN Glogoveanu, biv-vel sluger (frate ? saü fiii ?
al precedentulta), e zugrAvit In mon. Tismana aldturi cu
sotia sa Maria si cu Nicola cdpitanul.
MIHAI GLOGOVEANU CONSILIERUL, fiul 11.1.1 COI1Staatirl,
t la 1731. Impreund cu sotia sa Jupaneasa Stanca, fica
lui Bengescu consilierul, sunt pictatl in interiorul monds-
tirei Tismana : qupan Mihail Glogoveanu consilier impd-
rdtesc i Jupaneasa Stanca Glogoveanca.» La 1743, fiind
v6duvà de mult, face o danie monastirei ; si tot dansa
d5rueste usile frumos sculp.tate cAceastä usd facut
cu toatd cheltuiala Dumneaei Stanca Glogoveanca consi-
liereasd, care a tinut'o d-lui Mihai Glogoveanu consilier»
«care aü fost fata d-nealui Staico Bengescu consilier In
zilele Sf. S. Pdrintelui Mihail Egumen. Tism. 1782» (Ste-
fulescu. Mon. Tismana, p. 100).
In timpul ocupatiunei Austriace a Olteniei, fiind consi-
lier imperial al Banatului, el joacd un rol insemnat In a-
ceastd Inaltd demnitate pe care o aveaii incä : Stoica Ben-
gescu, C. Obedeanu, Dositei Bràiloiü, Ilie Stirbei si Matel
Glogoveanu.
MATEI GLOGOVEANU, a fost numit CONSILIER impärdtesc

www.dacoromanica.ro
 250

In 20 August 1731, dupé cum spuue raportul austriac

(Hurmuzache VI, 481) : beede den Mathaeum Glo-
govenul der ob Er Schon wie fast alle Bojaren keiner
audern als seine Muttersprache Kilndig, die reputation
habe ein ehrlicher Mann zu sein...». Rapoartele gene-
ralului de Steinville, si ale altor austriacI vorbesc adese ori
de ambiI consilieri Glogovenl, (v. Hurmuzache Documente).
Oltenia dupé ce fusese anexatä. Austriei la 1718, in urma
tractatului de la Passarovitz, fu tpansformatà in provincie;
administrandu-se de marele Ban «capite administrationis»,
care rezida tot la Crajova si care erea asistat de patru
consilieri imperiali: iasistenses in consilio». Banul cel din-
0.1 a fost beizadea George Cantacuzino ; iar consilierf se
alegead dintre principalele familil Oltene.
La 1719, MateI Glogoveanu e inscris pe lista boerilor
de cl. I din MehedintI, unde avea proprietati intinse, ca
Mihal Glogoveanu, fratele (?) séú.
Fiul lul Mihal, a fost :
ION GLOGOVEANU, mare loge& pe langa Caimacamul
Crajovei la 1794, dupe' cum autentifica un raport cà."tre
domnitor, din 14 Dec. acel an, iscalit de caimacamul C.
Caragea, si de alti 3 buen. (11reche ; Moruzi W. p. 224)
In 1779 ca fost mare serdar, este numit ispravnic al ju-
detului Gorj : «Ionita Glogoveanu» ; Apol ca biv-mare stol-
nic ispravnic de Mehedinti, (1785). Mai este amintit
fiind tandr prin acte de familie din 1750.
TEOHAR GLOGOVEANU Setrarul, functioneazä ca ispravnic
de Gorj la 1792.
Am vézut ma): multi membri ai acestef familii din sec.
XVIII, sunt zugraviti ca cititori ai Monastirei Tismana
din Gorj, acea zidità la 1372 de Radu Negru W., si una
din cele mg vechi monastiri ale tèrif. Matei Glogovea-
nul consilier, e zugravit in interiorul bisericei din Ben-
gestl.
Actualii descendenti ai familiei, derivand prin urmasii
celor de mal sus, locuesc la Craj ova.

www.dacoromanica.ro
 GOIAN
(BUCOVINA)

Familie veche Moldoveneasca din tinutul Bucovinei, care

e cunoscutà cu sigurantd, din documente, incd pe vremea
luI Syefan cel Mare.
Ast-fel cel mai vechiti document, se afla la Archivele
din Lvov (Lemberg), scris in limba slavona, i continand
un tractat intre Stefan cel Mare, domnul Moldovei, cu
regele PolonieI, in care contract e iscalit i eGOIAN VORNICUI,
de tara de sus». Acest vechiti act e datat din anul 1460,
3 Iulie.
DIMITRIE GOIAN marele vornic, traia pe la inceputul
veaculuI XVII si e adeverit prin maI multe documente.
Din 8 April 1612 un document in favoarea Eftimiel, fica
lui Miron Costin, nepoata lui Grigore postelnic, in care
sunt subscrisI Ionasco vel logofét i Goian Dimitrie, vornic
al tdrii de sus.
Un alt document din 1617 (8 Maiii), 11 citeaza. pe Dem.
Goian ca vornic al Ora de jos. Acest act e tiparit in cro-
nica Husilor (de Episc.Melhisedec), ca zapis : prin el episcopul
de Hui da de stire cPanuluI Dimitrie Goian, mare vornic
de tara de jos, cal de D-luI s'a cump6rat.... etc».
Despre membriI familieI, urmasI ai acestuia, se vorbeste
In maI multe acte, contin end numele de Goian, intre doc.
AcademieI din Buc., din anif 1770, 1769, 1780 etc. (No. 239
pach. II; No. 106 pach. II; No. 167 pak.
Dou8 hrisoave polone, subscrise primul de regele So-
bieski la 1692; cel alt de regele August al PolonieI la
1697, recunosc pe fratiI IsAc si GEORGITA GOIAN ca boerI

www.dacoromanica.ro
 252

Moldoveni (Valachi) din Zadova. Aceasta localitate din

Bucovina, este vechea posesiune a familiei.
De la acesti doi frati se trag douè unii, din cari a lui
Georgita existd inca in Bucovina ; cea alibi a 1111 Isac se
stinse in secolul nostru, ramura lul urmAnd ast-fel in des-
cendenta : Gavril, Teodor, Georgi, Niculae, MI-
HAIL i Ion. Fii lui Mihail, ail fost : Mihail si Petrache,
ambii decedati.
GEoRGITA GOIAN din Zadowa, boer Moldovean (1692
1710 etc.), avu de IRA pe TOAN, care la rindul s'éti e tatäl luI:
DIMITRIE GOIAN, a avut mai multi copii, cari afara de Gri-
gore, murird fara descendenti. Un document din 27 Febr.
1784, 11 aminteste : «Durn- itras Goian la Zadowa....» (doc.
Academiel).
GRIGORE GOIAN, fiU1 Séri t 1865, avu trel fil, anume :
DIMITRIE GOIAN apitan in armata I. R. Austriaca ; LEON
GOIAN, prim-Procuror la Tribunalul din Suceava ; si
ALECU GOIAN, proprietarul mosiilor Zadova i Coscinia
din Bucovina, av'ènd fiti pe GRIGORE, §i fica Florica.
Aces-a patru : Dim., Leon, Alecu i Grigore, sunt ultimii
descendenti actuali ai familiei.
Cu ocazia incorporärel Bucovinei la Austria, familia a
fost recunoscuta de nobilä, Cu titlul de gcavaleri de», in
urma rezolutiunei Impèratului Iosef II.

www.dacoromanica.ro
 GOLESCU
(VALACHIA)

Strémosul acestel familii erea Jupan BALDOVIN PARCA-

LABUL,care trdia pe la sfarsitul secoluluf XV, 1450-1500.
Dupé vechile documente- ale Golestilor, aflate printre ale
mondstirei Vierosul, se poate restabili filiatiunea neintre-
ruptd a neamului, incepând de la acesta. La anul 1521,
jupan Baldovin impreunä cu feciorii sèl, primesc o ilia-
rire de stdpânire. Impreund cu fratele séù CANDEA, care
fu deposedat i inchis de Radu Voev. cel bdtran, aú avut
o mosie bätranà Mdrdcinenii, mosia mosteneascä. Golestil
(din Muscel), si multe altele. (Vezi doc. dovedit. in condica
Mon. Vierosul. Arh. St. Buc).
Sotia boerului Baldovin erea Anghelina, care s'a cälu-
gàrit, si de la care a avut copii pe : IVW0 paharnicul,
care s'a insurat cu jupaneasa Neacsa, i o fatd Calea.
CALEA a luat de bdrbat pe Borcea setrarul din Vrà-
nestI, si peavand copii ail adoptat pe jupanita CAPLEA
fica lui Ivasco, care avu ast-fel in mostenire Golestii, MA"-
räcinenii, etc. Caplea fica lui Ivasco i nepoata lui Bal-
dovin, avu de so t pe Radul Clucerul. Documentele dom-
nestI dintre 1540-71, confirmd de mai multe ori aceste
inrudiri). Caplea de Golesff a zidit monastirea Valea mare.
RADU MARELE CLULER, fost i m. vistier la domnia mai
multor Voevozi Basarabi. Un document din 1546, vorbeste
de el si de Sotia sa Jupaneasa Caplea din Golesti (care
se cAlugdri maI tarziil sub numele de Magdalena). El se
näscuse probabil inainte de anul 1500, si avu dol fil
Ivasco si Albul. Pe la 1540 erea celebru prin isprävile

www.dacoromanica.ro
 254

sale in résboae, pentru care e résplAtit de Radu Voevod

(1547).
MARELE VORNIC IVA$C0 din GolestI, fost mare logofét
(1575) si Ban : boer foarte insemnat in a doua jumétate
a sec. XVI. El avu de sotie .pe jupan. Elena, fica Vel
Vorniculul DrdghicI de MdrginenI (la 1565); si zidi mo-
ndstirea Vierosul din Muscel. In luptele luI Petru W.
cu Ion W. al MoldoveI (1573), Ivasco impreund cu fratele
sat' se destinserà in mod strélucit, dupé cum atestà nu-
meroase documente si cronicele. Un hrisov de la Ale-
xandru Vodà (1568-77), intdreste averile vel vorniculul
Ivasco si a familief frateluI séú reposatul vel clucer Albul,
descriind cu amdnuntul acestor doi boerl In bd-
talia de la FocsanI intre Munteni i MoldovenI. Se vor-
beste de peste 24 de mosii, pe langd averea mobilà.
Moartea acestuI mare boer se intamplà la anul t 1584,
si fu ingropat la mon. Bistrita din Moldova, unde se aflä."
epitaful «Mormant al luI Ivasco Vornic din tara Vla-
:

S'ail intdmplat sá pribejeascd in tara ungureascd,

trecand pe la mijlocul muntilor aú cäzut de odatà moar-
tea asupra luI ajuns in satul
Fratele séfi s'a distins in résboae aldtuff cu d'ansul :
MARELE CLUCER ALBU din GolestI, 1- la 1573 in lupta
de la Focsanl contra luI Ion-Vodà, apdrand pe domnul
Sal, cum spune documentul (cit. mai sus. - V. in Arhiva de
Hasdeii 1.39) luI Alexandru W.: ,<..Csand lovit pe
Domnia mea, Ion Vodà." cu MoldoveniI cu ins5.1dciune la
FocsanI, pe cand a avut fratele Domniei mele Ion Petru
W. a intra la D-nia MoldoveI, atuncI am vézut D-nia mea
dragostea boerilor si a vitejilor Domniel mele ; i apoI mal
mare dragoste am vézut de la cinstitul dregdtor de mai
sus, d-lul jupan Ivasco vel vornic si de la fratele sal cin-
stitul dregdtor al DomnieI mele jupan Albul vel clucer.
Ce niel unul n'a acut ; fiind foarte bucurosI pune eI
capetele lor pentru capul domnieI mele ; i dacä nu s'ar
fi intors eI indärät atunci in oastea moldoveanä cu

www.dacoromanica.ro
 255

cile, de ail apärat capul domniel mele, apoi capul dom-

niel mele ar fi cdzut ; i In acea imprejurare cinstitul dre-
Otor al domnieI mele Ivasco vel vornic a scdpat din rés-
bol ränit, iar cinstind dreg. al D-niel mele jupan Albul
,

vel Clucer si-a läsat capul séti acolo, la Vadul ce se zice

Ramna langä satul Jilistea, pentru capul domniei mele,
precum singur D-zeti este martor si e adevérat.»
Acest eroic boer, avu un fitl IALnu postelnicul», tanar
la an. 1575, cand e citat dupé moartea tatdluI séü. (0
sofa' a luI Albu si Ivasco, erea Neacsa sotia unui boer
din Brancoveni).
Copil luI Ivasco si al EleneI aú fost : TUDORAN sluge-
rul, a cdruI sotie erea jup. Fimia, iar tied Ilina, sofa luI
Stoica postelnicul din VdcarestI ; i VLAD postelnicul ade-
verit prin doc. din 1570, cand erea foarte tandr. Tu-
doran slugerul avu fiú pe : IvAsco din GolestI, boer mare
sub MateI Basarab, si care avu douà fete: Stana a Boe-
ruldi din Brâncoverif ;
JUPANEASA VISA. Aceasta se cdsAtori cu vel vistierul Stroe
Leordeanu, dâ.nd numele de Golescu, dupe" mosia strémo-
seascd, fiuluf ei Radu. Ea impreunä cu sora sa a lui Bran-
coveanu, furà adoptate si inzestrate de MateI Basarab, ale
caruI nepoate ereati. Un punct insemnat, atat pentru is-
torie, Cat si in special pentru genealogiele mal multor fa-
ar fi dovedirea inrudirilor «exacte», intre Ivasco vor-
nicul Cu Basarabii si cu DraghicI vornicul de o parte ;
iar .de alta, acea a luI MateI cu Brancovenil i Golestif.
Filiatia de mal sus a familiel, pand la Visa e dovedità
prin documente din 1575 si 1586 de la Mihnea IV. Fiul
Viei,si al lui Stroe Leordeanul, erea :
MARELE SPATAR RADU GOLESCU, care joaa un rol con-
siderabil In istoria tériI la finele secolului XVII si incepu-
tul celui urmétor. Post mare agh la. 1690, mare comis
1698, mare spatar 1716; apoI vel logoat i caimacam al
fetid. Avu de sotie pe Marica Spat-areasa (doc. 1736,
etc.). Cronica ne raporteazà de dansul, a la 1690: Vodà
Brancoveanu in vederea apropiereI ostilor turcestI «pe

www.dacoromanica.ro
 256

Radul Golescul vel aga pus cu slujitoril de ail fdcut

podul (peste Arges)... (mag. ist. II, 160). Cu putin inainte (1689),
Baldceanul aducand armatele germane asupra lul Branco-
veanu, acesta Incerca a'l opri prin rugaciunI si agaduelI,
apol «ad trimes lui Haisler ghenerariul, cum dice cronica
anonima, pe Radul postelnicul Golescu i cu scriitoriul
latinesc, ca sá cerce i socoteala lui, i sal pue cuvinte
inainte pentru Solia n'avu rezultat.
Sub domnia lui Nicolae Mavrocordat (1716), ca mare spa-
tar se distinge mai ales In relatiile cu Austria. Inainte ca
acest domn sa fie instalat, se randuird caimacanl: Mihaf
Cantacuzino, _Radu Golescu Logof6tul, Radu Dudescu spa-
tar si Serban Bujoreanu. Golescu, Baleanu si Bujorea-
nu putin dupé aceia sunt in capul celor uniti cu nemtii,
ale caror trupe intrard In tara, färd ca principele sà ba-
nuiascä vina lor, caci : «...ales pe Golescul peste seama
Il avea In dragoste s't ori-ce de ce se vrea ruga Domnu-
lui, nu'I trecea in desert rugaciunea, asisderea Domnul
cand vrea sá faca vre un lucru mäcar cat de mic, pana
nu'l intreba pe dansul nu'l fäcea, intru atata il iubea»,
dice cron. Radu Popescu (mag. ist. IV, 44). Domnul fu prins
de catanele nemtesti, aduse de Barbu Bràiloi serdarul, si
conduse la palat de Golescul carmat cu sabie si cu pistoale
venind...» (la 14 Nov. 1716), si apoi dus la Thrgoviste
de aci in Ungaria. Tara se guvernä In acest timp de aus-
triacI. R. Golescu avu o importanta. 'cofespondentd, in
special cu generalul Steinville ; si tot de la dansul im-
preuna cu Ilie Stirbey vistierul ail fémas mai multe suplice
documente catre impératul Austriei, ca delegati al boe-
rilor Olteniel. (v. de el §incai, III, 382-02; mag. ist. IV 14-188;
Hurmuzache. etc.)
Radu Golescu n'avu ca urmasl de cat 3 fete, maritate,
una cu Balaceanu ; a doua cu boerul Prdscoveanu ; si a treia
ANITA, sail Ana, sotia luf IORDACHE TIRBEIÙ vel me-
delnicer, disä «Stirboaia». Pentru a doua oard, familia
se continua in linie feminind, prin trecerea numelui de
«Golescu», fiului ef Radu.

www.dacoromanica.ro
 257

RADU GOLESCU MARELE BAN, n. 3 Maid 1746. La an.

1808 si 1814 erea mare Vornic in divanurile Valachiel".
O anafora a lui Vodd Caragea din 1814, il citeazd in di-
vanul domnesc : Illy P. 1' thccp6pyttog cç avo) takpot,; (Hurm.
Doc. VII 479). Acest boer avea o mare trecere in tard si
la Domnii de pe timpul
El avu 3 Nicolae, Iordache si Dinicu (Constantin)
fatd pe Ana, a lui Mihalache Racovitzd.
NICOLAE GOLESCU, fost mare vornic. 1821, etc. Supra-
numit Deli-Aga. Fdcea parte in deputatia boerilor mun-
teni cu a celor din Moldova, cari la 16 April 1822 ajung
la Constantinopol, trimesi de tara spre a li se numi domn.
Boerii muntera delegati, eread Banul Grigore Ghika, Bar-
buceanu Vd.cdrescu, Vornicul Golescu, Mihditd
Clucerul Filip Lens, si Ion Cocoréscu. Primul din acestia
fu numit de Sultan Domn al térii. Nae Golescu avu 2
copii: IANcu Golescu si Manta.
DINICU GOLESCU (Constantin), cel mai mic din fiii Ba-
nului Radu, fost mare logofét, etc. El iscAlea, si e cunos-
cut cu numele de : «Constantin Radovici din Golesti.» (n.
1777 t la 1828). Erea unul din primil fondatori al: So-
cietdtei literare impreund Cu Eliade ; si ldsd mai multe
serien, intre earl' : «Insemnare a cdatorieI mele facutd in
anul 1824.», in 'care descrie cultura din occident, compa-
rAnd'o cu cea din tara; apoi «adundri de pilde filosoficesti»
etc. Din cdsdtoria sa cu Zoita Farfara, a avut patru
bdeff, distinsi oameni politici :
"TEFAN GOLESCU, cel mai mare, n. 1809 la Câmpulung,
t 1874 la Nancy. Dupë ce studiazd In Elvetia, intrd in
armatd, fiind adjutant al lull Pr. Alexandru Ghica. Ta
parte printre sefii miscdrei revolutionare de la 1848. La
abdicarea lui Bibescu e membru al guvernului provizorid,
dar apoi e silit sd fuga in Franta, unde stete 'And la
1857. Intors, e membru In divanul Ad-hoc, ludnd parte la
principalele evenimente politice. De la 1867-68 prese-
dinte al consiliului si ministru de interne si externe.
El a murit Farb.' urmasi".

www.dacoromanica.ro
 - 258 -
GENERALUL NICOLAE GOLESCU3 fratele séil, OM politic,
nAscut la 1810, t la 1878. Intorcdndu-se din Elvetia intra
In armatà ca junkdr in armata MuntenieI; a fost adjutant
al luI Al. Ghika, si prefect de politie la 1839, apol minis-
tru al treburilor din afard. Ministru de interne sub Bibescu,
face parte la 48 din comitetul revolutionar, i apoi din
locotenenta domneased. E arestat Insid de Turd exilat,
mergand la Paris. Intors, ja parte activd la misedrile
din 1866, fiind membru al locotenentei DomnestI din 11
Feb. 11 Maiú. Apol e Prezident al ConsiliuluI i mi-
nistru de externe in 1868; in fine, mai tarziti inspectorul
general al desfiintatei garde nationale.
Colonelul RADU GOLESCU, al treilea frate, poreclit «Ca-
tanä», nAscut Câmpulung in 1817, t la mosia Dracea,
.1877. Intrat ca junkär in armatd, ajunse parià la gradul
de Colonel. Lud parte la miscarea din 48 cu fratii
stete inchis la Brussa in Asia minorà, timp de 3 aril.
In 1853 scdpand de la Turd, se duse in Franta, de unde
In 1856 reveni in tara, iardsI ca militar. Ca totI fratii
nici ddnsul n'avu copiI.
ALEXANDRU Golescu, cel mai mic, e alAturi in multe
acte politice cu fratii séi. El erea poreclit «Albu», deose-
bindu-se ast-fel de vérul séü Alexandru, zis (Negru».
Acestl trap Golesti mal aveail o soil : Anica, sotia lul
Racovitd.
Mamie VORNIC IORDACHE GOLESCU (George), fratele lui
Dinicu i fiú al BanuluI Radu, n. la 1768 t 1848. Om po-
litic, poseda o mare eruditiune si cunoscintà a limbilor
stréine. La 1821 fäcu cu poetul Rigas, planul unel confe-
deratiuneI crestine In peninsula Balcanied. In 1819 vel-
vornic al ostirilor, 1827 e vornic si la 1828 mare Logofét
al dreptdtel, etc. In 1848, se refugià la Orsova unde
muri. A publicat o gramaticá romand, colectie de
proverbe, etc. Sotia sa erea Marioara fata Banulul
Const. adlAceanu, avand treI bdeti: (si o fata Elena Ben-
gescu) :

www.dacoromanica.ro
 259 --

DUMITRU GOLESCU (Tache), cel mare, n. 1807; t Mfg

copil.
RADU GOLESCU, al doilea, n. 1814, 8 Martie, avu trei
copii (act.) : GHEORGHE CASAt. CU o Racottd, CONSTANTIN Cu
Filitis, si o fled, mdritatd cu G. Pherikyde.
Al treilea din fratI e: ALEXANDRU GOLESCU, zis «Ard-
pild» (Ndscut 1819, t 1881). Studid la Bucuresti si Paris,
venind In 1840 inginer. Lud parte la miscarea din 1848,
fu secretar al guvernuluI provizorid, iar apol agent al térii
la Paris. Ministru de finance in cabinetul Ghika de la
1868 pand in 1870, cdnd lud prezidentia consiliului timp
de vre-o trei lunI. El a publicat «De l'abolition du
servage dans les Principautés...», In 1856.
Cdsdtorit cu Catinca VIAdoyanu avu urmétoriI copil :
1. CHARLES GOLESCU n. 1866, cdpitan ; 2. RADU in-
giner, 3. ALEXANDRU, oficer. 4. NICOLAE, inginer ',de mine.
5. VASILE, inginer ferestier. 6. DEMETRU. 7. GEORGE, 8.
Elena. 9. Eugenia. 10. Caterina t 1897 si 11. Zoe, cash.-
toritd cu Emil Brdescu.

www.dacoromanica.ro
 GRADWTEANU
(VALACHIA)

Dupd vechile traditir, familia e venitd de peste inuntt

(sec. XIII), unde odiniòrd a stdpânit domenit insemnate.
Incd de la mijlocul veaculut XVI, Gralistenif ereail printre
insemnatit boieff at. térit.
Dupä documentele mosiet Grädistea de jos, pe la 1550
trdia boerul NEAGOE LOGOFÉT. Acesta a avut doi fit: IANE
vistierul, (?) tata clucerului Pain ;
VLAICUL LOGOFRT, confirmat prin documentele de la 1580
(Tillie 4) si 1596. Fit acestuia GRIGORE mare vistier,
la anul 1622, si BUNEA biv-vel vistier citat la 1654, avdnd
copii pe Anca care era -I- la 1672, VtLcui, marele paharnic,
GRIGORE logofa, ambit probatI printr'un act din anul
1672. (v. Doc. Arh. St. B., Grddistea).
NICA GRÀDITEANUL, mare sluger la 1666. Cronica (Con-
stantin cdpitanul), vorbeste de dinsul in timpul domniet hit
Duca Vodd la anul 1674. Aducé-ndu-se probe mincinése
lui Vodd pentru vinovaia luT Radu Dudescu si a lift Stroe
Vornic, de inimicI acestora, Duca Vodd it supuse la tor-
turt cumplite, mat ales pe Dudescu. Nevinovaia lut se do-
vedi insd in cele din urnid. «Si la aceste cazne si altele
erea Nica de la Grddistea, armas mare». (Const. Cap. m. ist 7)
Marele ARMA BUNEA GRADLTEANUL, fiul sal, la 1689
erea al doilea logofét. Brdncoveanu Vodd trimete in anul
1695, o solie de biped la Adrianopol, cu reclamatiuni
la Pòrtd, pentru multe greutai ale férif. Printre trimest
erail : Cornea Aga Braloiii, Bunea Gralisteanu vel armas,
Radu Isvoranu, sluger C. Ciorogärleanu, yergo portariul,

www.dacoromanica.ro
 261

s. a. Peste ati-va an1, Bune2 e mare comis : la 20 Sep-

tembre 1702, Brâncoveanu a trimis obicInuitele daruri
nouluI Vizir prin Cornea Banu Bràiloiú, Spatarul Mihai
Cantacuzen i Comisul Bunea Gràdisteanul. (v. §121C. HI, 321.
§i pentru 1680 : mag. istor. II, 215).
Armasul Bunea avu un fia sERBAN GRADISTEANU, care
era t la anul 1737.
Tot in secolul trecut, stolnicul PETRE GRADISTEANU a
avut fecior pe armasul MANOLACHE Gràdisteanu, 1772, a
cdrui sotie era Catrina.
Din acestia se trag cele trel branse actuale ale familief:
I. Marele VORNIC EMANOIL GRADISTEANU; din chsdtoria
sa cu Maria fica vorniculuI C. tirbey, a avut fig pe :
BAN GRADISTEANU. Acesta se insurà cu Aristitza fica luI
Constantin, cel din urmä dintre Buzesti, cdsdtorie din care
avu doI copii:
TEONI fu maritatà dupä RAOUL DE PONTBRIANT, t 1896,
profesor de literaturà, dinteo veche familie nobild francezà.
EI avurà fiI pe Colonelul SCARLAT Pontbriant, din cava-
lerie, cAsdt. cu Zoe Zalewsky ; iar ficA pe Matilda.
CONSTANTIN Gràdisteanu, fiul lui Serban, a fost mi-
nistru, deputat etc. t. CAsAtorit cu Elena Z. Sihleanu, Msà
doi copif : Maria (cä'sdtor. cu erban Ghika, i apol cu C.
Stefänescu), si ION GRADISTEANU, avocat i deputat, etc.
SCARLAT GRADISTEANU i sotia sa Elena, fica vistie-
ruluI Ion Mosco, aú avut fiù pe : ION GRADISTEANU. Fif
acestuia sunt : ION Grddisteanu ;
NICOLAE GRÀDISTEANU, fost Colonel de cavalerie, se-
nator. CasAtorit Cu Smaranda OlAnescu, are urmaitorif copiI:
Jeana, Tinca, SCARLAT, Nica, Constantza.
PETRE GRÀDISTEANU, Om politic ; fost senator, de-
putat, vice President al senatului, Director general al Tea-
trelor, etc. Cdsdtorit cu Elena Otetelisanu, are o singurà
fatà.' : Marie Jeanne.
III. Marele VORNIC GRIGORE GRADISTEANU, Om politic
in miscarea de la 1848, insurat cu Efrosina C-tesa Ro-
setti, e tat6.1 luï: EMANoIL GRADISTEANU, fost priM-Pre-
20

www.dacoromanica.ro
 262

zident al Curtii de CompturI, t 1895. Insurat cu Ale-

xandrina n. Darvari fica marelul cäminar Mihail Darvari,
avu copii: Efrosina, sosia BaronuluI Paul Guillaume ; EMA-
NUEL t 1894, 'insurat cu Irina Ferikidy ; si GRIGORE, fost
deputat, cu Zoe Zefcari.

Majorul Papasoglu, in istoria sa a Bucurestilor, zice

asupra cetdtei din BucurestI si a originei neamului Gràdis-
tenilor : «Cetätuia in vechime erea pazità de catane si de
seful ei Costelan, care se numeste in limba slavond grei-
di§lean. Dupe' arderea si desfiintarea acesteI cetdtuI, se
vede coprins un foarte mare spatiti al cetdtei, de o fa-
milie cu numele de Greidi#eni, stApAnind'o chiar in se-
colul nostru pe când erea facutà temnità saú pusc'drie,
numit hanu GrAdistenilor.» (Ist. orasulul B.; pag. 12)

www.dacoromanica.ro
 GRE CIA NU
(VALACHIA)

Dupe' putinele date ce posedäm, de oare-ce n'am putut

avea intreagd genealogia acesteI familii, gäsim in se-
colul XVI pe un mare boer, strémos al Grecenilor :
MITREA VORNICUL, care erea cAsätorit Cu jupâneasa Neaga,
sora Vlaiculul mare Clucer din TätdranI si mAtusa. Doam-
neI Neaga, sotia luI Mihnea Vodd Turcitul. Descendentul
acestuI boer din Greci, inrudit cu Basarabii, erea
PREDA LOGOFÉTUL DE LA GRECI, zis Floricoiul. Acesta
pe când erea stolnic se cdsältorise cu Florica, fica lui
Voevod. Documentele ce se cunosc i carI vorbesc
despre dansul, spune cd a avut doué fete, care ereati : Bui-
ca sotia lul Petru Clucerul si Irina a lui Panä Pardescu ;
iar fii.1 pe
PAPA LOGOFITUL ot Grecl, in urmä. Mare Vornic, de la
care urmeazd descendenta Grecenilor. (Contimporan Cu
acesta erea o rudä a lui : Musat vistierul, fiul (?) luI Fiera,
fost mare stolnic, 1634). Papa vornicul de la GrecI a fost
ombrit la 26 Oct. 1632 in résboi, de Catre Matel Aga
Basarab, care ajunse apoI Domn. (y. magazin istor. IV, 313).
De la sotia sa Elina, Papa logofétul a avut patru copil:
FOTA spatarul t 1640; PAuna, sotia Vornicului Preda
Brancoveanu; Elena t 1648, sotia Banuluf Buzescu;
DRAGHic1 VISTIERUL din GrecI, fost si mare Spätar, pe care
cronica ni'l aratá cá a pierit ucis la anul 1655 in revolta
mercenarilor SeimenI, pe timpul luI Constantin Vodä Ba-
sarab. El erea supranumit «Drägan». A avut cincl copif :
Elena, sotia lui MateI Dräculescu ; Constantin spatarul;

www.dacoromanica.ro
 264

Vintilà cdpitan ; Mliud Clucerul, fost capitan, insurat cu.

jupaneasa Dragna;
PAPA GRECEANU, ViStierUl i logofet, fiul II-lea al la
DraghicI. Casätorit cu Elena (?), de la care avu mai multi
intre carI: Serban, Radu si Constantin.
SERBAN LOGOFETUL GRECEANU, la 1714 vel pitar, se
ocupd impreund Cu fratele sal Radu cu tipdrirea de carti
religioase : ast-fel e Biblia din 1688. Singur, fdcu tra-
ducerea evangbeliei greco-romane, imprimata in 1693.
Din Serban Greceanu, prin fiul séü Banul GRIGORE (1740)
descinde ramura, mai tarziti numita Cornescu. (v. a-
ceasta).
RADU LOGOFET GRECEANU, cronicarul, cel mat* insem-
nat din Grecenl, traeste pe la finele sec. XVII si in al
XVIII. Imprima «Biblia» in Bucurestl la 1688, cu fratele
séü; in 1692 «pravoslavnica mdrturisire» ; lar mal im-
portanta e Cronica sail letopisetul, incepand de la asa zisa
descdlecare 'Ana la Brancoveanu. El serse si o istorie
a ferii sub domnia luI Brâncoveanu, de la 1689-1700, in 45.
de capitole ; insa se arata prea partial pentru acest domn..
A mal scris apol un fel de genealogie a familiilor boerestf,
mai mult pentru regularea pretentiunilor la domnie, dar
care insd s'a perdut. (Despre ddnsul: Steil Greceanu in
«Revista romana», 1866).
CONSTANTIN GRECEANU, fratele precedentilor, 1707, trá-
ete in prima jumét. a secolului trecut, atestat de nume-
roase documente, printre principalii boeri ai sfatului térii..
La 1729 gdsim (Hurmuzache VI) pe 2 fraff inteck fista,
de boerf : NICA i DINUL Greceanu. Un DraghicI Gre-
ceanu e biv-vel serdar, la 1700.
Biv-vel Logofau erban Greceanu, a avut fill pe BARBU-
GRECIANU Spdtarul, 1708, fost mare aga. 1714 si biv-vel
stolnic 1720-22. El murise la anul 1740; si avea de fie&
pe SMARANDA, despre care Radu Popescul in cronica sa
spune la anul 1727 : «facut-ail Maria Sa Nicolae-
Vodä nunta lui Enacbe vel grdmatic, fratele Doamnei Mdriei
Sale, dandu'i sotie pe fica Barbului Greueanul vel stolnic-

www.dacoromanica.ro
 265

cununandu'i in biserica Domneasca de jos, si fäcut

nuntá foarte frumoasá i cu cinste».
Fiul lui Const. Greceanu din 1707, este STEFAN GRECIANU,
mare sluger la 1784, cunoscut pe la 1787 in vremea lul
Nicolae Mavrogheny. Din 1784 a re'mas foja de zestre a
STANKEI Socoteanca, fica slugerului Stefan Greceanu. (Con-
vorb. lit. XXII, pag. 269).
(Intr'un act din 1797 se citeazä fratil : George, Zoita,
Radu, Scarlat, si cel mai mare ALEXANDRU GRECIANU STOL-
NICUL -1- 1795, care avea fica pe Anita Clucereasa, 1797).
Stefan Greceanu slujerul, a mai avut doul fii : Nicodim,
alugdrit, egumen al mondstirel Cdldärupni t 1808 ;
DUMITRU GRECIANU cdsätorit cu o aálaceanu ave'nd fiú pe:
§TEFAN GRECIANU (act.), senator, etc. are fiti pe : PAUL
GRECIANU, cdsätorit cu o Ghika Deleni ; iar fice : Zoe Vla-
hutzi i Sasa Miclescu.
Din alte branse mai sunt alti descendenti ai familiei.

Familia Grecianu din Moldova, e o ramurä dintre Gre-

ceni, care s'a stfémutat acolo inch' din secolul trecut, din
care s'ail distins mat' multi hoer! insemnati, si care asta-cp
are mai multi representanti.
boereascd Tr6snea se trage de asemenea din
Greceni.

www.dacoromanica.ro
 HABAESCIT
(MOLD 0 VA)

Familie veche din Moldova, citatä si de Cantemir, i stinsä

probabil in secolul trecut.
HATMANUL GRIG ORE HABk§ESCU, e merrtionat adesea in cro-
nicele Moldovei. La anul 1654 11 intilnim pentru intdia oarà,
ca armas mare : «dupä ce a luat domnia Gheorghe stefan,
ail prins pe Iordache i Thoma Cantacuzini,
i-a dat pe seama armasului celui mare, care erea atunci Gri-
gore Chebesescul, omoare, iar armasul luand daruri de la
dânsii nu omorat indatd, ci a mai intärdiat...» (§incai, Cro-
nica III, 98). Atunci se intimpld faimosul episod al venirei lui
Bälàceanu inteo i si o noapte de la Bucuresti la Iasi, Cu
rugdciunea de ertare. Ca Hatman, Häbdsescu, se distinge
in mod deosebit sub Petriceiu V. si urmätoriI. Dupä ce
Ghika I Vodä ocupa scaunul, la 1658 el comandà cdldrimea
acestuia in contra luí Constantin §erban, ce venise cu armata
sd sprijine pe Gheorghe §tefan; dar «oastea noasträ, ce se in-
torsese cu Hdbäsescul, n'ail päzit calea spre Tutora, ce Hat-
manul singur a descalecat la mdnästirea lui Aron Vodd, si cu
anti boeri; iar oastea de pe sub steaguri, aü umplut têrgul
prin pivnitele slobode Cu vinuri, prin case, pe poduri,
beti pe unite... §i cronicarul descrie mal pe larg aceste epi-
sode, cari costal-6. pe. Ghica perderea domniei. (let. II, 363
Miron Cost.)
La anul 1674, Petriceicu Vodd rémas inchinat la Lesi
Cu Grigore Hdbäsescul Hatmanul, anti boeri mai de jos de
casa lui». (Muste III, 12) Fiind silit atunci a pdräsi tara, Domnul
se duse in Polonia «cu Hdbäsescul Hatmanul din boeri», iar
tronul fu ocupat de Dimitrasco Cantacuzino. Nicolae Costin:

www.dacoromanica.ro
 267

«Earä Petriceicu V. mai virtos cu indemnarea Hatmanului séti

Hdbäsescul, s'ati hainit de multe necazuri eel* fäcea Turcii
a fugit in Ora leseascä...» (t. II, 9).
Un document din anul 1673, April 30 (archiva de Hasd. I, 96)
spune cä trei boeri: Ceaur, Sturdza si Iordachi, din ordinul
lni Petriceict Vodä, recunosc biv-v. Postelnicului Dumitrasco
Präjescu, dreptul de putea face pod pe Siret la mosia sa
Läncanii, de vreme ce nevasta lui IoNITA HABAsEscuL, cu care
avusese proces, nu s'a prezintat la judecatä, i nici. peste 5
dile. etc. -
VASILE HABISESCUL, vel medelnicer, frate (?) sati fiul (?)
Hatmanului Grigore ; la 1684 in a doua domnie a lui Petriceicu,
acest domn trimete osti contra lui Duca. Intre trupele acestui
din urmä «erea i Vasile Häbäsescul cu niste adunäturd, oameni
de tarä pe la Movileni ; Trimis'ati pe Sandu Buhus Hatmanul
de lovit ; ce indatä imprästiat...» (Nic. Costin II let.
E 0. acelas lucru si Neculce).
Vasile Häbäsescu medelnicer, face parte dinteo solie, pe
care o trimise Demetru Cantemir la Tarigrad «cu phrà asupra
1111 Nicolae Vociä» (Mavrocordat), din care fäcea parte Ioan
Sturdza, marele vornic Dabija, etc, si care porni din Iasi la 13
Febr. 1711. Ea n'avu un bun resultat, «si incä mare noroc
avut, dice Costin, csá nu i-ati apucat acolo vestea, precum
hainit Dumitrasco V., a n'ar fi mal védut Moldova in veci.»
In diferite documente se mai aminteste de unil Häbä.sesti.
Familia insd astä-di e Cu totul stinsä.

www.dacoromanica.ro
 HASDEIT (0. Petriceicu)
(MOLDOVA)

Aceastà familie din Moldova, era infloritére deja din

sec. XV sub Stefan cel mare. AtuncI trdia Si SPA.TARUL
STEFAN HASDEU, care la anul 1475 primi de la Regele
Matias Corvin al Hungariei, ca dar, o spadd. Pe o parte
a lameI sub figura gravata a regelui, se Ad in relief:
«Mathias Hungariae et Bohemiae Rex». Iar pe cea kith'
se afià figura gravatä a luI Hasdeu, si sub literile «pro
merito» inscriptia: «MCDLXXV, Stephano Hizdeo M. Spa-
tario Moldaviae». (v. Trompeta Carpatilor, 30 Ian. 1872).Acest
hoer se distinsese in principalele rèsbòie ale bravuluI Domn.
Fiul lui Stefan de la 1475, dupa genealogia familiard,
erea DAVID HASDEU, n. la 1502 si care trdi in veacul XVI,
ca i fiul SUI
GAVRIL zis Topa, ndscut la 1547. Acesta avu 3 feciorI,
dintre cari unul e faimosul :
EFREM HASDEU pdrcalabul de Hotin, n. la an. 1591, si
Cássátorit Cu nepeita principeluI Moise Movild. La anul 1650
e castelan saü Parcalab al cefätel Hotin, pe care mai tar-
zití o apdrà cu inversunare in contra luI Vasile V., ca
partizan al lui Gheorghe Stefan, cu prilejul luptelor dintre
aces-a doi principl. Miron Costin (let I. 331) : «...cetatea
Hotinului niel Inteun chip n'ati vrut sd o dea tèrg-ovetii,
Cu Hasdeti parcdlabul lor ; ofi-ce ati vrut asa de credin-
ciosI sä hie lui Stefan , si in cate-va randurI ati
trimes Vasilie Vodd la Hasdeu, carele era pus de Stefan
Vod5., si la tèrgovetI cu marl jurdmanturI. Ce niel inteun
chip n'ati vrut sà dea cetatea...» (anul 1653).

www.dacoromanica.ro
 269

In afard de 3 fete, de la sotia sa avu 3 bdeff: George,

Stefan i Miron. Portretul sèú dupd o veche gravurd
a timpuliff, e pdstrat In familie.
MIRON, 1673 etc., fiul sèü cel mat' mic; a avut de fe-
cior pe SANDU Hyzdeti, pe care-I gdsim inteun act cu ju-
rdmênt, din 16 Ianuare 1747. (In doc. Acad.) Sora lul Sandu
erea Maria, care tinu pe Ivanici Savenita ; iar ficd a liff:
Elena a lui StArcea.
GEORGI HASDEU, mare armas, intdiul fia al lui Efrem.
Un act din 1673 ne aratá cà avu mostenire pdrintéscd sa-
tele Tulburenif i UngureniI. El avu douè sotii : nepóta Pr.
Miron Barnoski, Antemia Vartic i Anghelusa Stdrcea,
de la cari avu patru copii: doi de la cea d'a doua, anume,
Ruxanda si Safta, sotia lui Ghindutd din Moldova ; iar de
la cea d'intdi: Maria Bainski,
VASILE HASDEU. Acestu avu tref fiI, pe : G-rigore, Ion
si George Hasdeu; cu carr se incheie ramura armasului
George.
STEFAN HASDEU, marele paharnic al Mold. (1619-1673)
al doilea fill al liff Efrem, e continuatorul filiatiunel actuale
a familik. Dinsul aliazd familia Petriceicu si Hasdeu, prin
cdsätoria sa cu Alexandra, fica lui Toderasco Petriceicu
si sora lui Stefan Vodd. (v. mai jos urmasil s61).
Petriceicu.
Familia Petriceicu e insemnatd in Moldova deja din
secolul XVI.
cPETRICEAICO MARELE LOGOFÉT», ocupà acéstd mare dem-
nitate a Moldovel pe la anul (7110) 1602, sub Eremia Vodd,
dupa cum 11 afidm iscdlit pe mal multe hrisoave domnestf.
(v. Uricar tom. X, p. 133). Ast-fel la 22 Dec. 1702, un hrisov
dat lui Giorge din Botestf. Probabil e tatd1 :

Toadar saú TODERASCU PETRICEICU, mare logofk al Mol-

dove. Ambil acestI boeff prin înaltul titlu ce purtail, ne
aratd tocmai a familia avea o veche si insemnatd origind,
ce se urca cu mult inainte de secolul XVII.
Toader Petriceicu vel logofk, pieri la anul 1673 in luptd

www.dacoromanica.ro
 270

contra Turcilor. Acest boer a avut 3 copil, si anume:

SAFTA, SOtia marelui vornic Ilias Sturdza, ALEXANDRA, cea
mica, sotia marelui paharnic tefan Hasdeu , si
STEFAN VODA PETRIcEicu, Domnul Moldovei in douè
rinduri, 1672-74 si 1684. La venirea liff pe tron, PCrta
otomand incepuse fésboiul Cu Polonii. Petriceicu i Gri-
gore Ghica al Munteniei trebuiail sa ajute pe Turd. In
marea batalie de la Hotin, ambii principl se unird cu So-
bieski si ast-fel Turcii furd infrânti. (10 Noembrie 1673).
PoloniI ocupará Hotinul, Neamtu si Suceava. Din cauza
multor miserii ce faceati Turcii MoldoveY i Domnului, el
fu silit a se refugia in Polonia.
La 1684 reveni din noti la tron prin ajutorul Polonilor
si Cazacilor ; dar fu inlaturat iar de Turci, si se retrase
definitiv in Polonia, unde i muri.
Petriceicu ocupd tronul isgonind pe G. Duca cu ajuto-
rul unei trupe de cavalerie polond si de cazad, cu care
infra la Domnes-ti unde se afia acest domn (1683), si prin-
zandu-1 il trimese legat in Polonia, dar si el domni nu-
mal vre-o doué séptdmani.
Dosoftei mitropolitul, in versurile pentru domnii tèrii, 11
pomeneste :
Petricelco-Vocidîncä ii are parte
In cer cu domnii tèrif printr'a vietil carte,
Cu luminat cinstita Doamna sa Maria,
Sä nu li se mai: sting5. In yea bucuria». (Letop. III, 529).
Sotia lui Voda Petriceicu, erea Maria sora lui Aposto
Catargi; iar a doua Antonia. El neavând copii, adopta
cu transmiterea intregei hereditäti, pe nepotii sel de sord :
George Lupascu i Nicolai, fii ai paharn. Stefan Hasdeti.

NICOLAE HASDEO, fiul mai mare al lui." Stefan si al Ale-

xandreT, n. 1646. Primeste indigenatul de nobleta. in
Polonia la anul 1676, unde i rémase toatä viata. In 1683,
Sobieski, regele PolonieÌ, libereazd Viena de asediul for-
midabil al Turcilor. Singurul româ.n din armata Polona, era
nobilul Nicolae Hasdeii, nepotul lui Petriceicu Vv., si

www.dacoromanica.ro
 271

care aduse sub comanda sa un escadron de buzan, pen-

tru care cheltuise 36.000 zloti. Acest fapt e confirmat
printr'un act posterior, de la 1743. El muri färd copii.
(V. .columna lui Trajan. t. II1 p. 366).
Iancul sàú GEORGE-LUPASCU HASDED, e Irate preceden-
tului. Amandol mat avurd o sord Maria, sotia paharnicului
Vasile Bals. George Hasdeil a fost cAsdtorit cu nobila
Constantzia Krzywkowska, in anul 1705, avand 3 fii si 5
fete. El intrase inch' de tânär in serviciul armatei po-
lone. Confirmarea testamentului sé"a" gice «cuvintele prea
nobilului domn Cdpitan de Cavalerie George Hasdeil Lu-
pascu». Acest testament datat din 7 Nov. 1732 In Gorc-
zyczna (Podolia), affator In actele de la Mohilev, a fost
publicat In «Arhiva istoricd» de H. Inteansul depange
nenorocirile sale ca emigrat, invatä pe urmasI a fi patrioti
enumdrà propriefätile neamului séú. Actul e de o mare
importantà prin detaliile ce (IA i printr'o parte Intreagl ce
schiteazä din neamul sat. El primise confirmarea de
nobletà polond, impreuna cu fratele
Ficele sale ail fost : Caterina, sotia lul Andrei Tiraw-
skin, nobil polon din Galitzia ; Mariana, sotia nobilului
Wistockin ; Barbara, cdskorita." cu nobilul rus Bulgie-
wiczi ; Sofia, cu Karskim ; si Brigitta sotia lui Ioachim
Urninskim.
Fii lui Lupascu Hasdeil : GASPAR, t in Galitzia,
din care se trage o ramurà, actualmente baroni in Ungaria,
prin fiii se"): Pietre, Vincent, Ludovica, si Woicieh.
FRANCISC sail Frantz, cApitan al gardei polone, muri
la Varsovia sec. trecut ; IdsAnd un fil.1 CASIMIR, de asemenea
cdpitan al gardel, t Varsovia 1816, a cArdi soil Maria se
märità Cu un nobil polon. In fine:
STEFAN HASDEC gis Domenic, «purtkor de cuirasà»,
näscut 1711, fiul mai mare al lui G.-Lupasco. (avu 3 fete,
mdritate: Cunegonda cu Otockim ; Victoria cu pol. Woyna;
si Agnes cu Surowsckim In Podolia). Fii luI Stefan att fost:
CARL-SANISLAS, in 1826, avand la randul séd at pe Sta-

www.dacoromanica.ro
 '272

nislas ; TOMA (ai cdrui fii ereail Simon, in Rusia, si Ni-

codem t cdlugdr);
IOAN B. HASDEO (1744-1812), locotenent in cavaleria
nationald a Polonief, in care se distinse. Cdsdtorit de
2 mi, cei trei fii ai sél, aú fost : IOAN, FELIX, cdpitan
de stat major, O TADEO HASDEÜ (1769-1835). Cdsdtorit 1.
cu Baroneasa Dennhof si al 2. cu Valeria, avu 3 fil.
De la el dateazd din 1827 o genealogie a neamului In po-
loneste, pastratd in familie impreund cu o alta din 1818.
La 1805, adunarea nobilirnei din Podolia lillereazd. pe nu-
mele s'el, diploma doveditod-re a drepturilor strdmosesti.
I) TADEÜ, fiul sèü cel mare, n. la 1806, colonel in garda
imperiald rusd.
BOLESLAS, cel maI mic, n. 1813, t 1886, naturalist.
ALEXANDRU PETR10EICU HASDEO, n. 1811 in Basarabia,
t 1872, a studiat la Universitatea din Harcov i apoi la
Miinchen. El profesd la Kiineú cariera de avocat ; fiind un
poliglot de prima fortd. Membru onorar al Academiei
'Timarle (1870). Pr,intre scrierile sale sunt: «O idee des-
pre filosofie ca scii1ta vietii» (1830). «Domnia arndutului
Duca» admirabild nuveld istoricd. (1836). etc....
Alexandru Hasdeil se cdsätori cu Elisabeta Dauksza,
fica lui Teophil Dauksza, nobil de origind litvand, si a
Mariei n. Mortun ; avdnd 2 fii :
NICOLAE, n. 1840, t 1858.
BOGDAN PETRICEICU-HASDEU, ndscut 1836 la Hotin ; a stu-
diat la Harcov. Servi ca oficer de husari pe timpul res-
boiului Crimeei. Dupe" incheerea pdcei venind la Cahul,
membru al tribunalului civil -pand la 1858. Stabilindu-se
la Iasi a fondat ziarul «Romdnia», fiind si profesor al
UniversitáltiT. In 1867 fu ales deputat. De la 1876, e Di-
rector General al Arhivelor Statului. La 1878 fu numit
profesor de filologie la Universitatea din Bucuresti, etc.
Din numerosele sale opere, cari toate ati avut un con-
siderabil résunet, citdm : «Istoria criticd a Remlanilor»
(1875); «Cuvente den bdtrâni», lucrare filologico-istoricd
In 3 volume. «Ion Vodd cel cumplit» Sarcasm

www.dacoromanica.ro
 - 273 -
ideal» (1895); «Arhiva istorica a Românieb>, pretioasà co-
lectiune de documente. «Oltenescele» «Negru Voda»
(1898), complectare a Istoriei erice. «Rdsvan si Vidra»
dramä In 3 acte. A fondat «Revista notid» si «Columna
lui Trajan», la cari att colaborat ceT maI distinsI scriitori
românI ; in fine, «Magnum etimologicum Romaniae», lu-
crare momentald din insdrcinarea Academiei române, incä.
neisprdvitd, etc...
Membru al maI multor academiI si societätI de stiintà
din stréinatate. In afarä de operile filologice i istorice,
maI e cunoscut in stréindtate prin lucrArile sale asupra
spiritismuluI, de care in ultimiI ani s'a ocupat special:
«Sic Cogito», etc. Fica sa :
JULIA B. P. HASDEU (Nov. 1869-17 Sept. 1888). Dup6
ce terminä la 11 ani, primele 4 clase la lyceul sf. Saya,
urmä apoI la colegiul Sévigné din Paris, si la 1886 erea
In facultatea de litere de acolo. Peste doI ani moartea
neinduratd o rdpi, läsând in doliti pärintil eI.
Ea a scris, cu un rar talent: «Bourgeons d'Avril» «Che-
valerie», poezii, apoI : Théâtre ; Réves et fantaisies, etc.
lásand ebosele maI multor piese neterminate.
Armele familiel Hasdeu, ast-fel cum aü fost confirmate
de curtea Poloniel, sunt :
Scutul impärtit in 3, adicâ : In prima parte de sus, pe
fund verde un steag a cdruI flamurà de aur e tdiatä de o
cruce rosie ; in a doua parte, stema Moldovei; In a treia,
jos pe fund rosu, o sabie si o sdgeatä incrucisate.
Aceste arme sunt säpate si pe usa de piatrd a intrAreI
CasteluluI «Julia Hasdeu», de la Cdmpina.

www.dacoromanica.ro
 HRISOVERGHI
(MOLDOVA)

Familie din Moldova, existand. veche acolo din secolul

XVI. Dupé cum aratd numele, ar parea sa fie de ori-
ginä greceascd, insa e putin probabil. Un stremos al'
acestuI neam, erea la anul 1602, marele Parcalab de Neamtzu
HRISOVERGHI, care ocupa aceasta demnitate impreuna Cu
boerul Vasile. (Cordescu. (Uric. 18, 487).
In tot cursul veaculuI XVII, Hrisoverghi ad fost printre
boeriI insemnati af tériI.
Constantin Duca cand vine domn a doua 'para. in Mol-
dova la 1700, isl compuse divanul sal, unde, printre alp'
boerI, erea MANOLAKI HRISOVERGHI mare-comis.
Urmasul acestuia erea STOLNICUL ENACHE Hrisoverghi,
care a avut treI bdeff.
SPATARUL ALEXANDRU Hrisoverghi, a cärui singurd
fled din sofa sa Ancuta Calimaki a fost sotia logofétuluI
Millo, traia in secolul trecut.
Postelnicul GRIGORAS HRISOVERGHI erea proprietarul
mosief DelestI, pe care o lasd nepotuluI séd Vasile ; si
tatal uneI fete care se calugäri.
NICOLAI HRISOVERGHI, mare Vornic al MoldoveI la
1816. t la 1818. Insurat cu o Rosetti, a avut treI copii :
VORNICUL VAsILIcA. Hr., cel mal mare;
ALECU HRISOVERGHI (1811 t 1837), poet de mult talent.
A scris putin, traducand din clasicil francezi. Una din
cele mail frumoase poeme ale sale este «Oda la cetatea
Neamtzu», «Cugetaxi», cate-va «Epigrame», «Tandrul la
parad», etc. Avand in vedere timpul in care a scris

www.dacoromanica.ro
 275

pefitru tara noastra., precum si varsta tanArd de care a

murit, el are un merit nediscutat. (Manliti; Antologie).
MANOLI HRISOVERGHI, fratele sú, i al 3-lea fiü al lui
Nicolae, se insurd Cu fata lui Subin, nepoata lui Grigore
Voda. Ghica. El a fost si mare Vornic.In notele sale din
opera lui Cantemir, Boldur Lalescu la mentionarea familiel
Hrisoverghi zice, ca mai in putintà de a cunoaste aceste
lucruri fiind contimporan :
«Cel de pe urmd al acestei familii, Manoli Hrisoverghi,
stins in zilele noastre, färd alti urmasi de Cat o fiica',
MARIA, ornamentul sexulul ei».

www.dacoromanica.ro
 HURMUZACHI
(BucoviNA)

Trunchiul acestei familiI este in Moldova : MARELE COMIS

MANOLAKI Hunnuzachi, care se afla printre boeriI diva-
nuldi luí Nicolae V. Mavrocordat. Familia lui erea inruditä
Cu vechile neamurI Murgule i Movila., din secolul XVII.
Probabil fiul comisul Manolaki, erea Stolnicul CHRISTEA
HURMUZAKI, care ocupa aceasta demnitate in domniile lui
Grigore Ghica, de la care a si primit in danie, o mosie
(1730-40). Fiul séù, LOGOFÉTUL HURMUZAKI, a avut patru
baetI : ALEXANDRU POSTELNICUL, care la 1766 a facut o
copie a croniceI luI Ion Neculce, cu Insemndri ale sale.
MATEI mare paharnic i parcälab, pe timpul incorporaril
Bucovinei, unde stapanea satele Cernauca, Vasilen,
Véslautul. In 1776 e dovedit ca biv-vel paharnic, avénd
15 oamenI scutitl (hug.* STEFAN, fost mare vistiernic
Parcalab de Hotin, in fine
Vel-rnedelnicerul CONSTANTIN HURMUZAKI, parcalab de
Galatzi. El locuia Bucovina, unde la 1792, se afiä trecut
printre nobilii recunoscuti al fen'', cu titlul de cavaler, in
virtutea diplomuluI imperial din 1787. CopiI ce avusese,
ereail : Nastasia, sotia boeruluI Wasilko din Lucavét ; ALECU,
IORDA.CHI, CONSTANTIN mare comis ;
DOXACHI (Eudoxii1) HurmuzAcm, din care deriva actuala
familie in Bucovina. n. 1782 la Horodistea, el poseda mosiI
si in Moldova, avénd ast-fel dubla calitate de cetätean
Austriac si Moldovean.
La 1819 avu titlul de caminar, la 1827 mare agd, si la
1856 MARE VORNIC. Decedat in 1857 si ingropat la biserica

www.dacoromanica.ro
 277

din Cernäuca, läsand de la sotia sa llena Murgulet, 2 fete

si cinci fiI, anume : Efrosina sotia boerulul din Basa-
rabia Petre Petrino ; Elisa a marelul Logofét George Sturdza,
din Moldova ; iar fiI :
CONSTANTIN HURMUZAKI, (n. 1811, t. 1869) OM de stat.
Studiand dreptul a fémas in Moldova ; castiga la Petersburg
procesele Logofétului G. Bal.s (1840), iar la 1852 erea
membru in comisiunea legislativd. Pe rind apol, jucand
un mare rol in comitetul pentru Unirea Principatelor, a
fost deputat in adunarea electiva (1858), ministru de jus-
titie (59), vice prezident al CamereI, din noil ministru (61)
deputat la 1867. Devenind gray bolnav trebui s plece
la Viena, unde i muri (1869), si de unde fu adus i in-
g-ropat la mosia Dulcesti. La plecarea sa fusese numit
prim-Prezident al curtei de Cassatie, demnitate ce nu exercitd.
EUDOXIC BARON HURMUZAKI, istoric i OM politic, n.
1812 t 1874. A studiat la Viena, unde incepu sa cerceteze
archivele-nationale. Lud parte la miscarile din 48 in Austria
clupa carI in capul unei cleputatiunI presinta impératulul
cererea, care avu de rezultat recunoasterea BucovineI ca
ducat autonom. El stdrui mult si obtinu propagarea limbeI
romane in Bucovina ; fiind apoI sufletul procesulul ridicat
Statului de locuitorii din Campulung pentru revindecarI,
care sfarsi printr'o invoiala.La 1862, fu numit vice-capitan
iar la 1864 Cdpitan al BucovineI, timp de 10 ani panä la
moartea sa. Pentru distinsele sale merite, i se concedd in
1872 titlul de Baron. In acelas an erea membru al Aca-
demief romane. El lucra la o mare istorie a Romanilor,
din carI publicat numaI fragmente ; iar Documentele
adunate de dansul in archivele VieneI, publicat de
Academia romana in 11 volume, formand o monumentala
colectie, de o imensà valoare pentru istoria romanilor.
GEORGE BARON HURMUZAKI (1817 t 1882), publicist
si politic. Dupd ce a studiat la Viena, fonda cu fratele
Alecu : «Bucovina», gazeta a intereselor romanesti, pentru
caff luptd toatd viata. Deputat in dieta BucovineI si in Ca-
mera din Viena, agita maï multe cestiuni incoronate ca
21

www.dacoromanica.ro
 - 278 -

frumoase succese. La 1881 i se recunoaste titlul ereditar

de Baron, si muri la 1 Martie 1882. Insurat cu Efro-
sina Flondor, avu clof copii : llena, sotia luT loan Cavaler
de Zota ; si EUDOXIC BARON HURMUZAKI, n. 1845, fost pre-
fect districtual la Suceava, deputat in camera Consiliulul
imperial din Viena, fost presedinte al societdtef culturale din
Bucovina, etc. Cdsdtorit Cu Stefania, fica lui Iacob cav.
de Petrovici.
ALEXANDRC (ALECU) Hurmuzacbi (1823-71), publicist
distins, a contribuit mult la inaintarea cultureI romdne.
Membru al academief (1866), deputat in dieta Bucovinef
si in camera Austriacd, t la 1871 in Neapole, färd urmasi,
si inmormantat la Dulcesti: angd fratele sal Constantin.
NICOLAE HURMUZACHI, n. 1826, recunoscut cu titlul de
Baron cu drept ereditar prin diploma din 1881. Membru
onorar al academ. romdne, etc. Proprietarul moiei Cernduca
a familiei. Cäsdtorit cu Baroana Natalia Starcea, avênd
doY. fil:
CONSTANTIN HURMUZ &CHI, H. 1863, publicist, etc. A
scris studif i monografif asupra stiintelor naturale, etc.
ALEXANDRU HURMUZACHI, n. 1869, doctor in drept,
vice president al socieffiteI culturale din Bucovina.

Armele familiei sunt : scutul impdrtit in 2 pdrti ori-

zontale, cea de jos In alte dou'é (vertical). Sus capul de
zimbru. In stanga jos, 7 (besantl) cercuri de argint pe azur,
asedate 2, 3, 2; in dreapta jos, dou'é sdbiT incrucisate, pe
fund rosu. Coroana germand de Baron.

www.dacoromanica.ro
 ISVORANU
(VALACHIA)

Familie veche din Oltenia, al carei nume derivä de la

localitatea Isvor, si care apare printre boeriI térii din al
XVI veac.
Inca de la anul 1586, gäsim traind pe BADEA ISVORANUL
postelnic, boer pe timpul lui Radu Voevod. (Doc. Arh. St.
M. Viero§u1).
In secolul XVII, se ilustreaza. marele ARMAS CERNICA Is-
VORANUL, care erea ginerele lul Draghici Cantacuzino,
linând in cdsä.torie pe flea acestuia, Maria. La anul 1690
insarcinat de Vodd Brâncoveanu, impreunä cu Matei
.Comaneanu sà urmareascà trupele germane din Tara (v.
Comaneanu). In acelas an domnul incepe zidirea mond-
stirei de la Horez, la care pune ispravnic al lucrarilor pe
Cernica biv-vel armas. (Magaz. istoric II, 151-4).
Tot in aeelas an si in cel urme"tor, acest boer primeste
mai multe misiunT, pe cad le indeplineste impreund cu
.altii, saü singur. Ast-fel cu ocazia venirei ostilor turcestI
In tara, Vodd insärcina pe «Cernica Isvoranul vel.armas, i
Mihai Corbeanul vel postelnic, i Ianake vdtafu Vacarescu sa
mearga sa facd pod peste Arges » (Id. p. 156, II.) Dupa
.acea pornind Vodä de la PotlogI impreunä cu oastea tur-
ceased i venind 1-anga Têrgoviste, c..maï sfatuindu-se,
inteacea 4i 2000 de éste aleasä, Caldrimea din
-oastea lui Tukeli si a Seraskerului si a DomnuluT, strejl
inainte, ca sa mearga s'ä rdsbeasca pana la Ardeal, cu
-care oaste pre Cernica vel armas Domnul aü trimes cap.»
Marele STOLNIC RADU ISVORANU, apoi Vornic, probabil

www.dacoromanica.ro
 280

fratele armasuluI Cemica. Fiind vel pitar in toamna

anuluI 1694, Princ. Bräncoveanu trimete la Adrianopol
(Odriti) o deputatie de boeff, printre care era dânsul cu :
Cornea Brdiloiù paharnic, Const. Ciorogarleanu ve! sluger,
Bunea Grddisteanu vel armas, etc., insdrcinatI cu darea
une! jalbe Impdratuluï. (Magaz. istor. II, 215).
La inceputul anuluf urmkor (1695) e mare Stolnic, in
care calitate fiind, fu insdrcinat impreund cu Radul feciorui
Hrize vornic Popescu, sà isprdveascd lucrdrile de reparare
ale cetäteI Cladova.
In anul 1701 erea mare vornic, afländu-se in divanul
domnesc. In primdvara an. 1702, Brancoveanu primi ordin
de la Poartd sà conducd pe fostul trimes al Anglid la
Tarigrad, cu onorurl prin tara. Acesta era. «Paghet solul
Anglia carele fusese la Tarigrad de la pacea din Carlovitz
si acum n vhstd de 60 de anI, se inturna acasd pe uscat.»
(§irical, III, 319). La Turtucaia fu primit de Toma Canta-
cuzen i Pätrasco Brezoianul; iar in apropiere de capitald
trimes pand la Vdcaresti inaintea luI pe dol feciori
a! se Constantin si Stefan (Brdncoveanu); pe Mihail Can-
tacuzenul, pe Radul Isvoranul si pe tot! CdldrasiI cu un
rédvan de curte care rail adus in Bucurest!.» (id. III. 32).
Putin dupd acea, la 10 Iulie 1702, Radu Isvoranu e trimes
ca representant al domnuluï, la nunta fete! lui Gheorghe-
Banfi cu Ladislau Szekeli, fiind mare-vornic i insotit de
doi beizadeï aff luI Brancoveanu si de alti dol feciori
hoer!. (id. III, 321).
Radu ca i Cernica, sunt dol din principal! hoer!. de-
sfat aï lui Vodd Brdncoveanu, cum se vede din multe re-
latiunl ale timpului.
Cernica vel arma i cu sotia sa Maria Cantacuzino,
avut 3 copif :
PARVU ISVORANUL, din care descind prin urmasi se,
actual! representan! a! familia
SERBAN ISVORANU, fratele sèù, boer care la 26 Aprilie
1739, fu numit de Turd ispravnic al judetuluI Teleorman..

www.dacoromanica.ro
 281

(Dapontés). Acesta muri fdrä urmasi, cum aratd genealogia

Cantacuzenilor. (Buciumul ; C. Boiliac).
Sanda, sora lor i fica lui Cernica, se märitä cu Stefan
Obedeanu.
PREDA POSTELNICUL ISVORANU, care credem cà erea fiul
vorniculul Radu, pieri ucis la anul 1716, de cätre fai-
moasele Catane Nemtestl «ce gazda lor erea Vierosul
mondstirea GolesculuT, i afarä de jafurile ce fä.cea, si
boeril numiti ail omorit, pre Serban Cluceriul Prisiceanul,
pre Grigore Vistierul Tigveanu Vlddescul si pre Preda
Postelnicul Isvoranul si pre alti ne numiti multi.» (p. 55. t.
IV, magaz. istor. Radu Popescu).
Un document din anul 1734, pomeneste impreunà pe
fratil DUMITRU i DINU Isvoranu, privitor la niste mosii
ale lor.
SCARLAT ISVORANU este citat ca vel Clucer za arie, la anul
1783.
In fine un act de famile din 1834, ne aratà ca ficd a
lui CONSTANTIN ISVORANU Si a sotiei sale Smaranda, pe :
Elena, casätoritä cu boerul Sandu Depäräteanu.

Din descendentii actuali ai familiei : CONSTANTIN IS-

VORANU avocat, eAsätorit cu Maria de Laptev ; ai cärui
frati ail fost : f ALECU TSVORANU, insurat cu sora gene-
ralului Släniceanu, i IANCU ISVORANU cäsät. cu o Bibescu,
fost oficer in cavalerie, asasinat la mo.sia sa Isvoarele din
judetul Olt. Surori avänd pe Irena Marghiloman, si
Zoe Riosanu.

www.dacoromanica.ro
 IURACU
(moLDovA)

CeI maI vechT cunoscutf din aceastà familie sunt :

DUMITRA§CO IURA§CU dovedit printr'un act din an. 1623;
apoI
IuRAscu, citat la (7113, 4 Ianuarie) 1605, ca vel Logofe't
al Moldovei.
Boerul IURA§C0 impreund cu Basotd, ereail Rdrcalab!
de Roman la anul 1634 (7142).
Stratulat saü STRATUL IURA§CU a fost mare logofét al
Moldovei in timpul domniei luf Dumitrasco Vod'a. 1685.
Se vorbeste de dânsul in mai multe acte de stdpAnire pen-
tru moii, dintre 1685-95. (Doc. Academ. r.)
PETRA§CU IURA§CU, erea vel jicnicer, dupd CUM probeazà
un hrisov de intdriturà din anul 1689, cand domnea Con-
stantin Cantemir.
In secolul trecut (XVIII) : NICOLAE IuRAscu erea de a-
semenea vel jicnicer la domnia luI MihaI Vodà Racovitz'a
(1705), si apol cdmäras mare.
MIRON IURA§CU, contimporan cu acela, a fost vel medel-
nicer ; lar URSU, mare capitan de Covurluiti. (1710). etc.
PAHARNICUL IORDACHE IUTa§CU, 1812, a avut la inceputul
secolului nostru fiù pe :
IoAN lurascu, fost spatar (1835), etc. 0 parte a fami-
lie!, din secolul trecut aü cAzut i printre boernasf.
Din descendentil actual!, este: GEORGE IURA§CU mare
proprietar la Bacdil, etc.

www.dacoromanica.ro
 JIANU CESIANU)
(VALACHIA)

Familie Olteand, originara' din jud. RomanatzI, incepand

a se face mal cunoscutd din secolul trecut, si din care o
ramurd are numele de Cesianu.
Intr'o taba' de la Celei, gdsitä cu ocazia unor sdpdturi,
rém'a.'sità din timpul colonizdriI romane a Dacief, se face
mentiune de, Plautio CAESIANO, Sef de legiune si de trupe
ardtate in taba. Blaremberg, dupé care ludm aceasta,
(Essai sur les instit. de R. pag. 232) il dà ca strémos al fa-
milieI Cesienilor (?)

Numele de Jianu vine de la riul Jiti, pe malurile

cärui aü ti-da primii strdmosl ai familieL
Hagi STAN JIANU VEL-PAHARNIC, la anul 1774 fu rdnduit
in Oltenia de cdtre Feldmarsalul Potemkin, pe langd Ba-
nul Pdrscoveanu al CrajoveI, ca m.-paharnic. In aceastá
calitate fiind, in 1782-84 primeste de la Domn Insdr-
cinarea : intdi pentru niste diferende de proprietate in
muntii mon. Tismana, si apoI (1784) In privinta delimitdrel
hotarelor térii din Gorj cu Austria, de cand ne-ati rémas
rapoartele privitoare la aceastd misiune. (v. §tefulescu
mon. Tismana p. 74-81)
SETRARUL JIANu la anul 1783, erea numit Ispravnic in
judetzul Vélcea.
Un pitac domnesc din 1787, ordond cdtre vel paharnic
ca sA trimeatd gazeturile din 'nduntru la DumnealuT Pos-
TELNIC JIANU. (V. Urechiä. Istor. R. I, p. 109)
Mavrogeni Vodd numeste pe GHEORGHITA JIANLT, ispravnic
de Romanatzi, impreund cu Färcdsanu la 1788.

www.dacoromanica.ro
 284

Faimosul IANcu JtANu is HAIDUCUL, era din aceastd

familie. El trdia pe la inceputul acestui secol, in timpul lui
Caragea. Existd si o baladd populard care '1 anta pentru
isprdvile sale, incepAnd asa :
«N'afi audit de-un Jian
«De-un Jiau, de un oltean
«De-un viteaz de ?»
(Alexandri. Balade populare pag. 154).
In mintea poporului a rdmas intipdritd, mai ales in
Oltenia, figura acestui aventurier sub o inatisare le-
gendard i eroicd.
Colonelul Papazoglu, in Istoria Bucurestilor çlice a.:
«Jianu nu era haiduc, ci erea inainte mergdtorul lui Tudor
Vladimirescu...» (p. 99, id). Dupd ce Grecii furd terorizati: de
ceata lui Jianu, peste un an fu prins de trupele lui Caragea
si aruncat in Ocnd la Telega in 1817. Evadand, fu prins
din noú si condamnat la spAnzurdtoare. Doamna Raluca
se rugd pentru ertarea lui, ce obtinu in schimbul cdsdtoriei
lui Jianu cu o domnisoard greacd de curte, Suzana.
Dup6 acea, Iancu Jianu fu trimes de Vodd ea zapciu
In judetul Romanati, unde muri pe la anul 1846. De la
sotia sa avu o fatd, care se märitd.
Iancu avu tried doi frati, de la cari actualii:
Din STEFAN jiANu, nepotul lui Iancu, sunt azi descen-
denti fiii sél : AMZA f. senator t; IORGU, STEFAN, IANCU
2 fete, eds. cu Hagiopol si Al. Niculescu.
Din familia Cesianu, numità asa dupe' mosia Cesieni,
sunt adi, fiii lui STANuTA Cesianu :
1. DEMETRU Cesianu t 1898, f. Director al Postelor,
cdsdtorit cu Elena Bibescu.
2 CONSTANTIN CESIANU, avocat, mare proprietar, f. de-
putat. Cdsdtorit cu Maria n. Brài1oii, avand trei
IOAN CESIANU, cdsdt. cu Maria Ghermani, are a copii ;
NICOLAE CESIANU, cdsdt. cu Maria Florescu ; i 5.
Lelia cu I. Otetelisanu.

www.dacoromanica.ro
 JORA
(MOLDOVA)

Una din cele maI veal): familii" ale Moldovel, venità prin
al XIV secol din Polonia. -- Inca din timpul 'ill Roman
Voda se gäseste printre boerif acestuia, la anul 1392,
Panul JORA STOLNICUL (doc. din 12 Noembrie) (Wickenhauser),
dupe" cum se vede un boer insemnat al tail.
In secolul XVI, la anul 1528, GHEORGHE JORA erea Par-
calab al cetätei Hotin. Un document din 30 Iunie 1528,
aratd cd el cumpärd o mosie din Basarabia de la niste
localnicl, si parti din Brdzera, etc. (Doc. Academ. rom.)
La 1593 boerul TODERA§CU JORM cump6ra un sat, in
25 Martie. (id. Doc. Academ.) Un JORA erea Parcalab
mare de Hotin la 1592, in zilele ILIA' Vodd Aron.
IONA§CU JORA, boer moldovean, färä titlu la 1617 (3 A-
prilie), de când a re"mas un hrisov al liff Radu Voevod,
prin care scrie comisuluì Ureche din Camenita, sá nu
conturbe pe Jora in posesia Vercestilor, peste care if con-
firmä deplinä proprietate.
El avea de sotie pe Kneiina Simina. La 1631, Ionasco
Jora primeste din nog confirmare de la Alexandru W.
Ilias peste acea mosie Vercestii din judetul Neamtu. (Doc.
id. Academ.)
Jupan JORA, erea parcdlab de Hotin la anul 1628 (7136),
al treilea din familie care ocupa aceastä mare demnitate.
Ionasco, de care am vorbit, GRAPINA l?i GHEORGHE JORA,
fratf, fac o impärtealä de mosie, dup6 cum atestä docu-
mentele, in 1632. (Doc. Academ. rom.)
In, timpul luptelor pentru domnie intre Vasile Lupul

www.dacoromanica.ro
 286

Gheorghe Stefan, in anul 1653, de partea luí Vasile

Lupul erea Timus hatmanul Cazacilor, ginerele sèü, i o
trupa de TätarI. Rugandu-se TätariI i Marzacul lor de
Timus pentru a fi lasatI sa iasa din tabard spre a'sl cauta
caiI, «fiind peste hirea lor a sta inchisi» ; Marzacul lor
insistand, «Timus de manie dobitoceasca aù täiat capul
Marzacului». Tatarif atuncI plecara. Pe drum, spre Movi-
: ole-ail esit inainte acolo la tinutul HotinuluI, PARcA-

LABUL JORA de Hotin, sà le tie calea cu o seama de oa-

mera. TatariI s'ad supus inteo vale si s'all intors cu totii
asupra ParcalabuluI, i indatä aü plecat fuga Parcdlabul
cu oamenil sa... aü pierit multI din al nostrI in acel rés-
fa'rd isprava» (Miron Costin. Cronica, Let. 1, 342)
In timpul luí Dabija, 1665, letopisetul luí Mustea ne
spune, ca. trecand Grigore V. al MuntenieI prin Moldova
fug-and spre Nistru, Cu o escorta de 50 de oameni, si
trecand pe la Botosanl, s'a rätacit un cämaras al lui cu
o pereche de desagI cu galbenf, «si cazand pe mana JoRn,
vornicul de BotosenI, aü luat banii trimes luí
Dabija (let. Cog, t. III, 4). Poate acesta e tot
una cu :
TODERASCU JORA vel medelnicer, pe care la 1668 II in-
talnim ca martor, alaturI cu Miron Costin si altiT, in niste
documente ale Asanilor cu Ilie Sturdza.
CONSTANTIN JORA, avea la 1680 titlul de vel Serdar.
(Doc. Academ.)
Un act din 1684, dovedeste pe TUDOSICA JOROAE, cu lu-
cruel date el de r6posata Ruxanda jicnicereasa. (id).
Pe EREMIA JORA Il trimete Constantin Vodd Duca in
anul 1691, la un rezident al comteluI Tökeli «de su-
grumat la Trotus, cá era inchis acolo la mana luí Buhus
cämärasul de ocnä...» (Ion Neculce, II let. 219).
GRIGORE JORA erea mare vistiernic in divanul principe-
luf Nic. Mavrocordat, de la 1711.1716, in care an muri,
iar in locul sal fu numit de Racovita, serdarul Darie
DonicI. (Axente uricarul. let. II. 173). -- El erea frate (?) cu
Hatmanul Antohie Jora, de la care descinde familia actuald.

www.dacoromanica.ro
 287

HATMANUL ANTOHI JoRA joacd un rol insemnat in cro-

nicele 1VIoldovef de la inceputul sec. XVIII. Prima oard e
cunoscut din anul 1691, cdnd pleacd la Tarigrad sá pi-
rased pe Const. Cantemir, insotind pe Lupu G-avrilitd
Costache, cu paharnicul Lambrino i Bujordnestif. El furd
insd prinsi i inchisi de domn mai mult timp. Sub Duca
Vodd la 1701 (7209), boerif nemultumiti fugirdi in tara ro-
nidneascd la Brdncoveanu, care'f primi cu mare dragoste;
eread : Bogdan Hatman, Vasile Costaki, Jorp. Hatmanul, eel
alti fratf ai vorniculuI Costake, Bujorenestii, i altil. In
urma fágkluelilor 1121 Const. Duca, o parte din ef, intre
carf si Jora, se intoarserd peste putin timp. Sub Nico-
lae Mavrocordat el erea Hatman mare (1710); dar fu ma-
zilit de domn, pentru cd se incuscrise cu Ibrdachi Rosetti
vornicul, mdritand pe fata sa cu aga Iordachi Rosetti, in
potriva vointel luf Vodd. Peste putin timp fu reintegrat,
«stand o lund mazil, dupé care pe evanghelie ad jurat luf
Nicolai Vodd cum if va sluji cu dreptate, si nu se va
ilita la cuscria lui Iordachi Rosetti vornicul...» (let. Mold.
II, 81). Inainte cu cdt-va timp (1711), Lupul Costaki ce
erea caimacam de Domn al téreI, cu Antioh Jora si Mac-
sut postelnicul, furd ridicaff de Turd si in obezI dusf in
inchisoare la Varna. «Porunca aú fost sà ia numai pe
Lupul, pentru cà aü pomenit in ata viziruluf de Mihai
Vodd, lar Antiohi Hatmanul vézand cd aú luat pre v6ru-
séd Lupul, aü mers si el, si ad luat si pe Macsut pos-
telnicul...» (let. III, 50).
Vornicul Lupu fostul caimacan, i Jora, scdpard abia
dup6 vre-o dof anf din temnita de la Varna, scosf de Ni-
colae Mavrocordat, care acum se ardta milostiv cdtre
ddndu-le demnitäti in tará. Antioh Jora fu numit
mare logofet al Moldovel «care si altd datd ad satut ; dard
nicf dol ani deplin n'aii fost in boerie, cà sldbise foarte
raj din toate, nu atâta de bdtrânete cat din board». (1714).
Probabil, cd nu mult dupe" retragerea sa, el muri.
Fiul luf Antioh, prin care se continud geneologia pdnd
In zilele noastre, a fost :

www.dacoromanica.ro
 - 288 -
MIHAIL JORA. Pe la 1745, fiind tângr, erea pe lângä Pr.
Ion Mavrocordat W. impreunä Cu alt." fiT de boer. Mihai
Jora avu 2 bàetT:
DUMITRACHE jora (1810), care avu un singur fiti IANCU,
insurat cu fata luf Enache Millo, neavdnd urmasi;
ION JORA mare Postelnic, fost pdrcalab, etc. t la Bacal.
El avu 3 fete si dof Met", car" sunt :
Elisa cdsdt. Canano, Ecaterina cu M. Kogälnicearnt,
Elena cu Rosetti Tetzcanu ;
ALECU JoRA. càsä.t. cu Sultana Manu; si
MIHAI JORA, unul din principalif luptdtorT pentru Unire.
Fost prefect, ministru, i ultimul supravietuitor din mem-
bruT. divanului ad-hoc. Are copif pe: Alice cdsätorità
Rosetti Tetzcanu ; Maria cu R. Sturdza ; MIHAI ; - Si VA-
SILE JORA, mare proprietar, (Focsan1), al cdrui fill"' este

Acestia sunt eel din urind descendent' aT

www.dacoromanica.ro
 KECO
(MOLDOVA)

Aceastä farnilie, care apare cunoscutd in Moldova (Ba-

sarabia) prin sec. XVII, dup6 nume se vede a fi de ori-
gina lituand sail din tinutul cazacilor, in tot cazul pare a
fi din Rusia. La 1727 erea medelnicerul MIHAIL KESKO,
cumpdrätor al unef mosif.
In secolul trecut boerul SIMION KESCU erea vel sluger,
cand face la 1757 (6 Iunie), o hotArnicie pe Prut in ju-
devil IasI, din ordinul lui Scarlat Vodd Ghika. Cu ca-va
inainte, la 1742, erea uricar in divanul velitilor
boed ai Moldovei.
PETRU KECU MARELE VORNIC, pe la 1800, boer insem-
nat al MoldoveY, avea de sotie pe fica lui Gheorghe Bals,
Natalia, de la care se ndscu:
PAVEL KWO, Vornic. Acesta fiind insurat cu P-sa Pul-
cheria Sturdza, fiica 1121 Ion Vodd, a avut numai treI fete ..
Maria cdsdt. cu Grigore Ghika ; Caterina Engen
Ghika, si:
REGINA NATALIA a SerbieT., ndscutd Martie 1859. Cäsd-
toritd (1875) Cu Milan I ObrenovicI, Regele Serbiel",
avdnd din aceastd cdskorie, de al pe M. S. ALEXANDRU
Rege al Serbiei de la 1889, ndscut 14 August 1876. etc.

Prin fi cele luT Paul Kesco se stinse ast-fel in secolul

nostru aceastd familie, care poate sá mal' aibd descen-
dentI numaI in .Rusia.

www.dacoromanica.ro
 KO GALNICEANIJ
(MOLDOVA)

Cel d'antai stfémos cunoscut din aceastá familie, Il ga-

sim pe la sfarsitul veacului XVII, träind in persoana lui
SANDU KOGALNICEANU, care fu cdsátorit CU fica lui Ga-
vril Rango. Familia luI era originará din tinutul Basara-
biel, de la Kogálnic, de unde isi trage numele de Kogál-
niceanu.
Fiul lui Sandu erea, dupd actele re"mase, VASILE CO-
GALNICEANU, vel cápitan de Iasi la anul 1730, si la 1735 vel
pitar. Acesta avu 4 fii : Constantin, Petre, Enache
Nicolae.
NICOLAE, insurat cu Balasa Caracas, a fost pitar de vis-
tiene la 1763;
ENAKE KOGALNICEANU n. 10 Oct. 1729, e cunoscut ca
cronicar. Fost spatar si Vel Stolnic 1766. Sotia sa erea
Frusina fata vamesului Lefterache. El scrise la Tarigrad
cronica Moldovei dintre 1733-1774, sub titlul: eLeatopi-
setul çrii Moldovei, de la domnia I si pá.-nd la a patra a
luI Constantin Mavrocordat W., de Enaki Kogálniceanu,
biv vátaf de aprozi».
CONSTANTIN KOGALNICEANU, frate CU Enake i fiul lui
Vasile; fost medelnicer, vechil de visterie (1759), apoi
stolnic i Serdar de Kisineil, etc. t inainte de 1785. CA"-
sátorit cu Safta. Sub Ion Calimah (1758-61) fu vistiernic
al Moldovel", si fiind-cd Domnul voia bani, el prin toate
mijloacele, mai ales prin protejarea a tot puternicului
Grec Stavarache, care mai apoi fu silit sá fuga din tara,
aduná bani in visterie, cea-ce nemultumi poporul. Pe

www.dacoromanica.ro
 - 291 -
lângä 2 fete, Const. Cogälniceanu avu 2 bgeti : pe Ion si
GHEORGHE, fost treti postelnic t Sept. 1811.
(La 1736 PREOTUL ION Cogälniceanu (doc. Acad.) pri-
meste o intärire de mosie, in care se aratg intre altele,
cd e ginerele luí Pilat, vornic de poara).
IoAN KOGALNICEANU jicnicerul, al* al lui Constantin, t
la 10 Ianuarie 1800 si ingropat la BotosanI. Avu de sotie
pe Smaranda Bantds, de la care se ndscurd 5 fete i 3
bgetI: ALEXANDRU (1792-1815); ION, ndsc. 1790; si
Vornicul ILIE KOGALNICEANU n. 1787 t 1856. fost cg.-
minar, agg i postelnic, etc. Insurat Cu Catinca Stävild, e
tatgl luf
MIHAIL KOGALNICEANU (1817 IasI 1892 Paris), om po-
litic insemnat, scriitor. Studid la Berlin, unde tipgri o is-
torie a Românilor, si una a literatureI române.
La 1843 fu numit profesor la Academia mihdileand, dar
cursul se"fi fu suprimat. Luâ parte la miscarea de la 1848.
in 1852 publicd o editie de mare valoare a «Letopisetelor»
MoldoveT, reimprimatg. la 1874. Mal tärziù apare ca o-
rator de prima fortg in Divanul ad-hoc, sustinând idea
UnireT, care avu rezultat alegerea lui Cuza.
El ajutd acestiii domn la implinirea multor acte marI.
De la 1863-65 fu prezident al consiliului ; si apoi 1868-70
ministru de interne ; de externe 1877-78, in timpul
Apoi ja parte la congresul de la Berlin,
unde apdrà cu cäldurd interesele téril. In urmà a fost
in toate legislatiunile, pg.nä la moarte. Avu 2 fif (act.):
CONSTANTIN, cel mai mare, n. 1855, fost deputat ; con-
sul al RornAnie'l la Ismail.
VASILE KOGALNICEANU ri. 1863, deputat, ziarist. etc.

www.dacoromanica.ro
 KOSTAKE (Boldur)
(MOLDOVA)

MARELE VORNIC BOLDUR, care s'a ilustrat in istoria térii

pe timpul lui Stefan cel mare, e trunchiul acestei
Dup6 cum dovedesc numeroase ispisoace (chrisobule) de
la Stefan Vodd, el erea la 1460 mare Vistiernic, iar intre
1491 si 1513 mare Vornic al MoldoveI. Sotia sa erea
Knejina Marina, fica luI Dragomir banul. La 1497 dup6"
infrangarea regeluI Albert al PolonieI, acesta retfägan-
du-se din tara, Pr. Stefan. auzi cd'I vine In ajutor trupe
de Prusieni: «atunce aü chemat pe Boldur Vornicul si
dat oaste, trimes inpotriva aceI ostf, si aúzis
sa le dea rèsboI. Si asa Boldur Vornicul luand oaste in
de ajuns, ail trecut Prutul in potriva aceI ostI, Sarnbatil.
seara ; i Duminecd dimineata, Octombre 29 dat rès-
bol... i multà varsare de sange facut atuncI in oastea
leseascd la sat la Lentesti, unde aü perit...» (Gr. Ureche.
Lsqop. M. I, p. 172). Boldur Hatmanul cu armata sa, infranse
din noil pe PolonI la Sipinti. In bat:cilia faimoasä ce se
deduse atunci la codrul Cosmin (Dumbrava rosie), Bol-
dur a ucis pe Hatmanul comte Polon, Herbor Lucasiewitz.
(v. Dumbrava rosie ; poem de V. Alexandri). Fiul marelui
Vornic Boldur, a fost :
ANDRUKO MARE MEDELNICER, care este adeverit printr'un
act domnesc de la Steanita Vodà din anul 1518 (7026).
Acesta a avut de fiú, pe
IOAN, popa din satul Epurenii, care fusese silit din cauza
unor acte politice sà." devie preot, la mosia veche a fami-

www.dacoromanica.ro
 293

lief, dupé care in zilele noastre o bransä a Boldurilor a

luat numele de Epureni.
MARELE SLUGER KOSTAKI, fiul luf popa Ion, de la care
urmasii luarä numele de Kostaki, e dovedit prin hrisoave
de la Eremia Movild, 1598. Sotia sa Cälina, erea fica vor-
nicului Carstea Ghenovicf, si avu de la dânsa pe
MARELE VORNIC GAVRILITA, de la care chiar ail purtat
numele de Gavriliteqti urmasil sa El avusese doue" sotii :
fica spatarului Caracas si fica Hatmanuluf Costan. In
timpul luí George Ghika la anul 1657, Gavrilità pe atuncl
aga de Darabarif, ja parte la luptele contra luf Stefan W.
(pag,. 359, I, letop. Mold.) «La domnia lui Antonie Vodd
erea mare Hatman Gavriil Costaki». Fiind mare vornic
In timpul lùf Dumitrascu Cantacuzen (1684), a emigrat
Valachia, de frica lui, impreunà cu alp" boeri. Const. Can--
mir Vv. trimese sol la Serban V. al Valachief pe acest
boer, care intorcându-se, muri, se zice otrdvit. (V. letop. II,
235). Anul 1689. Cantemir numi vornic mare in locu'f, pe
fiul saa Vasilaki, «dar nu avea trecere la domnie ca tatd-
; si pre eel allí frati ai luf aú inceput a'f mal scddea

din volnicia ce aveail când träia tatd-skl» Copii luf Ga-

vrilitä aü fost: Kostaki, Solomon, Lupul si Vasile.
KOSTAKI a fost mare serdar la 1690, si avu de sotie
pe fica vornicului Manolake Rosetti. De la el se trag Epu-
reniI.
SOLOMON, mare clucer i vornic al tèri!, este amintit in
cronicd cu fratif sél. V6duva sa Catrina, ddrueste in anul
1714 a patra parte din Väscdutf, Patriarhief de Jerusalem.
Marele VORNIC VASILE KOSTAKI, fratele lor si fiul lui
Gavril, e bine cunoscut in istoria Moldovei sub Cantemir
W. la anul 1690. Dupe" uciderea Costinilor, «pre Vasile
vornicul, feciorul luí Gavrilitä, si pe frate-sa. Solomon,
si pe frate-s66 Costake, si pe Dediul Spatar i tustref fe-
ciorif lui Miron logofétul, pre top prins si inchis,
pre unii in turn la curtea. domneascd, pre unil in beciurY,
pre altif la Seimenf...» «Earà Lupul, feciorul luf Gavri-
si Constantin cumnatu-s6U, Paharnicul Lambrino,
22

www.dacoromanica.ro
 294

Antioh Jora si altil aü scdpat in tara munteneased la Bran-

coveanul...». De aici el: se duserd la Poartä, dar furd prinsi
adusi in tara, sal:And de la moarte prin ordinul PorteI,
esi adus aminte si de jurdmântul ce ail jurat Can-
temir Vodd lul Gavrilità vornicul cel bdtra'n, sà nu'sl a-
tingä sabia lui de neamul feciorilor luT». In schimb eT
scdpard, patind luf Vodà marl sume de bani. (v. Ion NecuIce.
Letop. t. II) p. 242)
Sotia lui Vasile Costaki erea Catrina fica lul Cantacu-
zino, i avu fiti pe banul GRIGORA, care avea de nevastd
pe fica Pr. Racovitzä.
MARELE VORNIC LUPU COSTAR' t 1716, frate lui Vasile
fiul Ill lui Gavril. Sotia sa erea Ruxanda, de la care
avu mai multi copii prin care descind actualii. El se ilustrd
la incep. secol. XVIII, in domniile lul Racovitzd (1704),
Constantin Duca (1701), si D. Cantemir. Lupu erea mare
adversar al operatiilor lui Petru cel mare contra Turcilor,
In Moldova : Fiind domn D. Cantemir (1711), a scris vorni-
culul Lupu, care se afid la monast. BursucI, sd vie angd
dansul, cea-ce boerul nu indeplini. cEar Dumitrasco Vodd
dacä ail vézut a nu vine Lupul vornicul, aü mers de ail
spus impératuIuT pentru Lupul cd nu vrea sd vie cu eel
aiçi boeri, ce sd trimeatd sd-1 aducd. Indatd aú repezit
impératul pe Chigheciii polcovnicul cu 200 de oameni
la Lupul numai aducd». Lupu Costaki insà erea
inconjurat de Turd si 'Mari, de cari se apdra, Mid
a putea fi insd biruit, timp de multe zile. Vizirul care se
afla cu armate, auzind aceasta, trimese soli la Lupu sà vie,
de oare-ce nu i se va intampla nimic. Lupu veni in fata
cerAnd ertare pentru rebeliunea sa, dar ardtand
in acelas timp Ca el si cei alp boeff ereaú devotap Tur-
cieT i contrari Rusilor. Tot el aminti eà fostul domn Ra-
covitzä ar fi bun pentru tara, care'l voia. «Eard sä nu se fi
prilejit acel boer acolo la vizirul, exclama cronicarul, toatd
tara ar fi cdzut in robia Tätarilor i ar fi pus si pasd sà
domneascä tara». (v. pe larg. Letop Moldova, t. HI, p. 48-49)
Domn fu confirmat insä Nicolae Mavrocordat. Rand' la

www.dacoromanica.ro
 -- 295 --

numirea acestuia, caimacam al tèrii fusese numit Lupu

Costaki vornicul ; iar dup6 o lunA, din ordinele lui Ma-
vrocordat, fu transportat cu Jora in lanturi la inchisoarea
de la Varna, unde stete peste un an, fiinci liberat prin
stäruintele aceluias domn. (V. id. pag. 50)
Domnind Racovitzd la 1716, a vizirul trimes-a6 aci in tall
la Mihai Voda' de ail luat pre Lupul Costaki Vornicul ;
cum rail dus la vizirul, nimic nu Vail mal intrebat, ce
indatà tdiat capul; iarä ce vina iar fi dat Lupului nu
se stie ; numaI tot de Nicolai Vodà i-a fost perirea, pre-
cum am inteles (idem, Letop. pag. 58). Tot atunci
perird muntenii, Mihai Cantacuzino i spatar Dudescu.
Epureanu.
Aceasta ramura a faMilief se trage de la Kostaki, fiul
cel mare al lui Gavrilità, i anume prin :
MARELE LOGOFET MANOLAKE COSTAKI, crea fiil serdaru-
lui Costaki, i nepot vorniculul Manolake Rosetti. Boer in-
semnat, Ion V.Mavrocordat trimese o deputatiune de patru
boeri la Tarigrad, an. 1746, in vederea recomandarei de bun
a Domnului si pentru anchetarea cheltuelilor exagerate ale
Capukehaelor, compusd din : Costaki Razu Batman, vornic
Manolake Costaki, Radu Racovitza V. Vornic si T. Palladi
vistier. La intoarcere Manolake fu inchis cu ceI alti marl
boeff, spre a da el' banii pentru plata haraciului. (Letop. t.
III, 207, 209; Fotino, III, 109).
Ca mare logofk, la 1760, a fost ridicat cu mai multi
boerI, prin intrig-ele Jul Stavarache, favoritul lui Ion Ca-
limaki Vv. si exilat prin firman, Cu alti boeri, la Samson-
Kalisi in Asia, de unde insa furd liberati peste putin.
De la sotia sa Maria, fica vel logofkului Pallady, a avut
fii pe : Gavril, Ion ita, clucer MANOLACHE insurat cu fica
vornicului Dumitras Palladi, färd urmasi ; si
GRIGORAS EPUREANU mare spatar, care lua numele dupe
vechia mosie Epureni din Fàlciú, posedatd de familie
din al XVI secol, si care rémase urmasilor sèl. Insurat cu
Manta fica Banului George Caragea, a avut 3 fii :

www.dacoromanica.ro
 296

I) TOADER EPUREANU, insurat Cu Safta fica medelnice-

rului Const. Lambrino, n'avu copii.
IoRnAan EPuREANu mare vornic al Moldovel, avu
douè sotii : fica luI Callimaki, i apoi a doctoruluI pos-
telnic Samurcas ; iar fiI doI : GRIGORE Epureanu, fdrd
copir, : MANOLACHE K.-EPUREANU, Om politic (1824-
1880). Prezident al consiliulul sub Pr. Cuza 1860, si al
Camerei la 1866 la venirea Princ. Carol. ApoI ministru
72, si din nod prezident al consiliulul la 1876 in oposi..
tia unitd, dupd care reintrd in partidul conservator. Orator
distins. Cdsdtorit cu Maria Sturdza, avu un fiü ION E-
pureanu t, iar fice Elena Al. Bibescu, i Catinca Exarbu.
IoN B. EPUREANU, a avut 3 fif : Dumitru, Alecu, ambif -1--
färd copil, i NICOLAE BOLDUR EPUREANU (act.), fost pre-
fect, deputat, etc. Cdsätorit cu o Capsa, are 2 fiI.
Cele alte ramure ale familieI Boldur Costake, se trag
din urmasiI luI Lupu marele vornic.
Marele VORNIC IORDAKI COSTAKI, fost mare stolnic, sub
Grigore Vv. G-bica la 1727, si despre care vorbeste vor-
nicul Niculce. Despre dansul a rémas in Moldova o baladd
populard: «Iordacbe al Lupului», in care se vede orno-
rirea lul de catre Vodd. (v. Alexandri ; Balade populare, pag.
179-83; ed. 1866). Sotia acestuI boer erea fica Hatmanu-
ILA Dumitrascu Racovitzä, Cu care avu 2 feciorI : -- ma-
rele PAHARNIC CONSTANTIN, care lud de sotie pe fica lo-
gofétuluI Bogdan ;
IORDACHI COSTAKI, care pribegi in Rusia, unde pare ea'
a i murit. El avu de fill pe AGA LASCARAKI, a cdruI sotie
erea Zamfira, fica vornicului Iordache Rascanu. Din aceastd
cdskorie se ndscurd : NICOLAE Boldur Kostake t; si
majorul IORDACHE BOLDUR Kostake t, al cdrui fiü este:
VICTOR BoLnuR-Kostake, cdpitan. (act.)

SCARLAT banul (insurat Cu fica lui Stefan Rosetti), Con-

Stantin mare logof6t, GAVRIL Banul, i Toderascu mare
spatar, sunt cel alti fif ai lui Lupu, din earl derivd ramu-

www.dacoromanica.ro
 297

rile actuale : Negel, Pétrescineanu i Talpan, insä nu stim

precis de la care.
CONSTANTIN MARELE LOGOFET, fiU1 lui Lupu, avu de so-
tie pe Catrina fica vornicului Iordache Roset. In anul 1716
cand venirà Nemtii Cu Ferenz i cu Ciaur in Moldova,
Racovità Vodd trimese la Tätari pe Const. Costaki vistie-
rul spre a cere un ajutor, care nu intärzie a fi trimes.
(let. III p. 60). Vodà trecAnd putin dupé acea peste munti,
printre boeril ce-1 insoteail erea Costaki vistierul, unul din
ceI mai credinciosi consilierI ai luí Racovitzä.. Panà la
venirea lui Grigore M. Ghika ce fusese numit domn al
Moldovel in 1727, caimacam al térif erea Const. Costaki
spatarul si Sandu Sturza banul. Sub acelas domn, Grigore
Ghica, fiind mare Hatman, a fost numit vel vornic de tara
de jos. El a murit de apoplexie, fiind mare logofét la
anul 1796 sub Ghica; si e capul bransei Negel.
FratiI séI: TODERASCU mare spätar tinu pe fica lui Pe-
trasco Catargiil; iar Gavril pe a luí Kiriac.
Generatia urmétoare a neamului, corespunzand fiilor lui
Constantin, Scarlat, Gavril, si Teodor (fratil), ded nepotI
vestitulul Lupu, erea reprezintatä. prin :
LUPUL, poate fiul lui Constantin ; fost mare capitan,
muri ucis de Tätaff. Sotia sa erea fica vorniculuI Miha-
lache Sturdza si n'avu copií.
Matei postelnicul, de care yam vorbi. SCARLATACHI
stolnicul, insurat cu Sultana, erea probabil tot fig lui
Constantin. VASILE COSTAKI Negel vel Ban, erea insu-
rat cu Ilinca fata lui Iordache Pascanu, fiind fiü lul Constan-
tin si tafäl luI Grigoras Negel. Fost mare paharnic (1764).
'LIE VORNICUL, ginerele lui Mihai Sturdza vornicul, erea
poate (?) fiul 1111 Toderasc, El fusese creat mare spatar de
Grigore V. Ghika la 1764, si venind domn Calimah peste
3 aril, impreunä cu alti boerl 11 vedem emigrând in Mun-
tenia.
Fratele ség (?) LUPU, a fost de asemenea mare vornic
si avu de sotie pe fata Miclescului.

www.dacoromanica.ro
 - '298 -

Patra§ean.
MATE! KOSTAKI postelnicul, fiul banuluI Scarlat (?), e
capul unel ramure a Costächestilor, De la sotia sa Ru-
xanda fica luI Petrea Miclescu avu 3 fii, ce avurd acelas
nume : Iorgu, Iordache si George. IoRGu zis Stoesescu, de
la sotia sa Catinca fica .vorniculuI Gheorghes Sturdza
n'avu copii, ca i fratele seal Iordache.
GEORGE KOSTAKE, fiul cel mare al lui Matei zis «Pe-
trascanup a fost mare agd. Insurat Cu Safta Foresco (Bo-
tez), avu 3 copil :
ALECU KOSTAKE (act.), proprietar al mosiei Rdchitoasa
din Tecuci, Insurat cu o Razu ; Elena sotia lui Constantin
Costake din altd brand (Talpan) ; si Profira.
Negel.
Din Constantin marele logofét Costaki, t 1736 si po-
reclit NEGEL, din cauza unui negel ce avea la nas, des-
cinde aceastd brand prin nepotul lui de fiti :
Clucerul GRIGORASCO NEGEL, fiul banului VASILE NEGEL
Si al Ilinei, Pdscanu, erea insotit cu Maria flea luI Dinu Can-
tucuzino. El a avut treI fil: STEFAN NEGEL insurat cu
Catinca Vdcdreasca ; MATE! NEGEL postelnicul, cu fata pa-
harnicului C. Costaki, Casandra ; si Mitropolitul VENIAMIN
KOSTAKI al Moldovei i SuceveI n. 1768 t 1846, cel mai
Insemnat prelat al bisericel noastre in acest secol. A tra-
dus si publicat o multime de cdrti in tipografia infiintatd
de ddnsul la M-rea Neamtzu. (1805). El muri la 1846
ca pustnic la M-rea Slatina. Edgar Ouinet 11 depinge ast-fel :
Suflet de o castitaie ingereascd, frumos i plin de maies-
tate, cum n'am v6zut alt bdtrdn in viata mea. Cand mi-
tropolitul Veniamin, imbräcat In splendoarea bisericei sale
orientale se infátisa imbräcat cu vestmintele cele aurite,
Cu pletele-I de zdpadd i in valurI pe umeri, poporul vedea
intr'ânsul pe insusi sfântul patron al Moldoveh.
erban Negel a avut fiü pe spatarul IANCU NEGEL ; din
carl sunt actualil descendentl ai familiei Negel, la Jai.

www.dacoromanica.ro
 299

Lätescu.
Spatarul MIHALACHI KOSTAKI, fiul vornicului Ilie si al
ficei luI Mihal Sturdza, insurandu-se cu fata luí Canano,
Maria, a avut 2 fil: IoNITA (sotie fata vorniculul Krupenski),
si GEORGE Ldtescu spatarul, insurat cu fata spatarului C.
Miclescu. Copii aü fost
Marele HATMAN IORDACHE COSTAKE LA TEscu-Boldur,
general-inspector i Hatman al militiilor MoldoveI. Numit
Ldtescu dupë mosia veche a familieI, Ldtestii.
El fusese cdsdtorit : 1. cu Efrosina Rosetti si 2. cu Anica
fica lui Teodor Bals, avand 3 fiI : ToDERITA. Boldur-Ld-
tescu, publicist si ziarist. t, insurat cu o Sturza (avail d o ficd)
majorul I. LATEscu ; si GEORGE Lätescu (act.)
Frate cu Hatmanul George, erea A LECU L ATEscu, rotmeister

Talpan.
Marele vornic LUPU COSTAKE, Toderasc ?) insu-
rat ell o Micleascd, avu fiú pe: CONSTANTIN ZiS TALPAN
mare vornic, insurat Cu Marghioala, fata vistierului Lasca-
raki Rosetti, cu care avu un nil :
Aga LASCARACHI K. TALPAN, a cdrul sotie erea Safta. Fiul
acestuia este :
CONSTANTIN KOSTAKE, Insurat cu Elena
Kostake, din ramura Patrascanu, avand 4 fil (act.):
LUPU KOSTAKE, insurat cu o Juvara. Nicolae.
DUMITRU. MATET, insurat cu o Canano. Fiii, Gheorghe.
si GAVRIL.

Cronica luI Huru zisd i isvodul luI Clänaú, dovedia

ca o falsificare modernd, citeazd In evul medid, in timpul
inainte de Drago s (sec. XII-XIII), nobili din aceastd fa-
milie, din cari unul cumnat al lui Drago s W.
Armele familiei sunt: fundul impdrtit in 2 pärti orizon-
tal. Sus, pe fund jumkate rosu si azur, un vultur la care
nu se véd ghiarele i d'asupra capului o coroand; jos, pe
fund aur, o mand cuirasatd, tinand In pumn o rarnurd
verde, o spadd si o cruce. Coroana comtald ; totul sub
mantie princiard.

www.dacoromanica.ro
 KRETZULESCU
(VALACHIA)

Origina acestei familii se leagd cu a Basarabilor, din

caff pare a fi o ramurd.
Pe la inceputul secoluluI XVI, trdia un boer, FUIOR din
Rdmnic (1500), al cdruf fia dup6 oare-cari probabilitäff,
erea Marele Ban Dobromir si fratele sèú Gheorghe logo-
faul. Pe de altd parte, pare cd acest Fuior a fost frate
cu Stan I, din care descind KretzulestiI de astd-if.
DOBROMIR, MARELE BAN al Crajovei, ocupd aceastd dem-
nitate ereditard a Basarabilor, in 1568. El jucd un rol in-
semnat sub domnif din a II-a jumét. a sec. XVI; si prin
pdrintii séi descindea din Dan II, si Parvu Banul Crajo-
veT. In anul 1583 se opuse cu armele la venirea pe tron
a luI Petru Cercel; dar fiind invins, fu prins de acesta, si
decapitat in acel an cu Mihaf Vornicul i Contil paharnic,
la Têrgoviste. (v. Sincaf. pag. II, 374).
Documentele 11 ci-
teazd ca Ban din 9 Sept. 1568-80; in 1569, 1572, 1575, 77,
etc. (v. doc. mon. Tismana la Arhiva). El se pare cd a zidit
biserica din Runcu (Romanatz'f). (v. Odobescu).
Ldsd numaI o ficd: Neacsa, sotia faimosului Radu Bi-
diviul.
Documentele ne ti-ansmit pe fratele séú GHEORGHE Logo-
fdtul, 1586, care avu de fia pe CHIRCA paharnic. (doc.
Arhivel. St. Buc.). Acesta e pdrintele Doamnel STANCA, sotia
lui MihaI Vodd Viteazu de pe cAnd erea vel agd la 1584,
fusese sotie lui Dumitru Banul Crajovei. (1584). Fratele
ei este:
DRAGOMIR, MARELE BAN de sub Matei W. Basarab,

www.dacoromanica.ro
 - 301 -
1641. In 1639, pe cand erea mare armas, Banul Teo-
dosie impreunà cu alp 30 de boerI, semnenzd un act
prin care se confirmd lui Dragomir, vel armas, proprietatea
peste satele, foste ale mosului séü Banul Dobromir. El
a mal fost mare postelnic si vornic sub Mate W. In
1642, Mate iY confirmd posesie peste PlAviceni, caff
apartinuserà odinioard lui Barbu Crajovesca Banul, care
doneaza o parte Monastirei Bistrita fondatd de el, dupá
cum o confirmd un act de intdrire al lui Mihnea Voev.
din 10 Septembrie 1508. Aceastd mosie apartine mal tar-
zitt urmasului sat' Dobromir, i apoi lul Dragomir si
Stance. Dragomir zidi biserica din Pläviceni (1648),
unde sunt zugrdviti el, sotia sa ELENA, Stan logofétul si
Dobromir Banul. Muri la 1656, si prin el se stinse
aceasta ramura.

Pe la 1500, documentele ne dovedesc pc STAN vel SPA-

TARUL §i sosia sa Caplea. Acesta erea unchiù lui Do-
bromir, deci probabil un frate cu legendarul Fuior.
Fiul séil :
VINTILA PAHARNICUL din Balotesff (n. intre 1500-1510),
a avut de sotie pe jupdneasa Caplea. Aceasta erea fata
Caplel din Peris, care erea fica vestitului mare Ban
Teodosie.
STAN LOGOFETUL din Bärbuleti, e adeverit ca fitl al lui
Vintild i pdrinte al lui Stan din Cretulesfi. Surori cu dart-
sul, cfice» ale luÌ Vintilà, ereati Maria sofa Prede pahar-
nicul din Targoviste, si Elena.
STAN LOGOFETUL DIN CRETZULWI, fiul preced. Stan,
apare cel purtand acest nume dupe" posesia sa.
E citat in brisoavele din 1604 de la Radul Voev. si din
1649, cand murise, de la Matei Basarab. Sotia sa erea
jupa'neasa STANCA. - El zidi biserica din Térgoviste (1647),
unde sunt zugrdviti cu neamul: Stan, Dobromir Ban, Dra-
gomir ; i mai tarziù Radu, Parvu i Iordache.A avut 2 fif :
Radu i PAdure postelnic ; Sora acestora Alexandra, avea
de sot pe Tudoran aga din Aninoasa, fiul lui Iane.

www.dacoromanica.ro
 802

PADURE POSTELNICUL 1666, cAsätorit Cu jupaneasa Doi-

chita. Din 1666 are de la Radu Voev. chrisov de in-
tärire de posesie peste Alimänestii din Arges. Testamentul
seqi e datat din 7205 (1697). Fiul MATE' Cretzulescu,
vel satrar la 1717, avu un singur fié, numit tot MateI, t
färd urmasi.
RADU LOGOFATUL KRETZULESCU (16204680 ?), fiul cel mare
al lui Stan logofet. Boer ilustru in secolul XVII. Pe la
1669, 1671, erea mare logofét.. Inimic neimpàcat al
grecilor si al lui Leon Voclé.. In timpul domniel lul An-
tonie VocIA de la Popesti, Radu Cretzulescu joacä un rol
considerabil. Eugel (I, 110) spune, dupe' raportul until mi-
sionar adresat la 1688 impér. Leopold : «Principele An-
tonie nu erea de Cat o umbrä. Marele spatar Serban Can-
tacuzino erect un Principe, al doilea crea Banul Mares,
si al treilea Principe, crea marele logofét Radu Cretzulescu».
Cronicele timpului (mag. istor., Sineaf Laurian, etc.) ne vor-
besc (1669) despre o mare dusrndnie intre boeri ; sfetniciI
domnesti a tot puternicI de o parte : Mares Banul, Logo-
fét Cretzulescu si Spatarul Cantacuzino ; iar de alta
boerii Staico Buxianul, Radu Stirbey de Isvor, Hrizea,
Ivasco aga BAleanul, in capul cAror se afla Gheorghe
vornic Bäleanul. Antonie Voclä incercd sà." impace lucru-
rile, exiland pe acesti din urmä la mosiile lor ; dar
fiind mazilit in urma insistentelor lui Bdleanu la Turci,
Cretzulescu si Mares B'ajescu furä prinsi i inchisT de
Ghica Vodd. Prin stAruintele enorme ale lui Serban Can-
tacuzino, din ordinul Turcilor fu liberat din inchisoare,
unde'i astepta résbunarea. Cronicele ne vorbesc pe larg
despre acestea, si de sarsitul unor boeri. (mag. ist. II, 10;
Sincar, 172). Pe cand cronica BélAceneascä tine cu BAlenii;
anonimul cronicar este in potriva miscärei lor.
Radu Cretzulescu la 1672, e caimacam al térii, impreunA
Cu Stroe Vornicul, pe când Antonie Vocla crea la Constan-
tinopol spre a reinoi domnia ; el reprimd revolta a boe.
rilor excitati de BAleanu si G-hica, cu o mare severitate.
Zidi o bisericà.' langé." Bucuresti si muri pe la 1680, in-

www.dacoromanica.ro
 333

conjurat de veneratia i renumele se-U. Erea cumnat cu

erban Cantacuzino, tindnd de sotie pe sora acestuia.
Fiul sal e
PIRVUL MARELE POSTELNIC k(fecior Kretzulescului» (1660-
1690), fost Vaal de aprozi, vér cu Vodd' Brdncoveanu.
La 1678 «Duca \Todd mergdnd pänd la Iasi, veni veste
din tail', cd Radul Kretzulescul cu toatd casa lor, aú fu-
git in Ardeal, de acolo din tabdrd fugi i Vintild Corbeanu
paharnicu, Parvul postelnicul fecior Kretzulescului, in Ar-
deal trecdnd pe la Trotus». ,(Const. Capitan, mag. ist. II, 16).
Muri foarte tandr la 1690; si avea de sotie pe jupd-
neasa Visa.
IORDACHE VORNICUL KRETZULESCU (1680-1746), ail seil,
boer insemnat. Crescut la curtea lui Brdncoveanu; la
1717 e mare Logofét in divanul domnesc. Cronicarii ne
vorbesc adesea de ddnsul. El erea ginerele lui Vodä BrAn-
coveanu, care In 1700, cdnd Cretzulescu erea in varstä
de 20 de ani: «intorcdndu-se la Bucuresti, primdvara
mdritat pe SAFTA, lata sa dupe" postelnicul Iordache Cre-
tuleSCUl». (Since).
Dupe' decapitarea socrului, fu exilat cu véduva Branco-
veanului la KiutaY. Sub Mavrocordat (1717) e mare Vornic,
demnitate ce avu panä la moarte (1746) ; and fu inmor-
mantat la Mitropolia din Bucuresti.
Radu Popescu zice in cdIdtoria lui Nicolae Mavrocordat :
«Acolo la Alumati aú imbrdcat domnul pe Iordache Kre-
tulescu vel Vornic si pe Dumitrake Ramadan vel spatar,.
Cu contese imbldnite Cu blane de vulpe de Mosk foarte
frumoase». (Cronica, in mag-. ist. IV. 169).
Impreund cu sotia sa, Gheorg,he Kretzulescu a zidit
inzestrat biserica Kretzulescu din Bucurestl la 1722. Tes-
tamentul Saftel, e datat din 1747, 3 Aprilie, si e foarte
interesant prin continut : intre altele lasd 1050 talen i pa-
triarhilor de Erusalem, Antiobia, si Alexandria
Din ceI 4 fii al lid lordake Kretzulescu : Nicolae, al
doilea, muri fàrà copii ; Radu si Constantin formard doué
ramurf ale lamilier; lar cel mai mic fu marele BAN TOMA

www.dacoromanica.ro
 304

CRETZULESCU (1710-80), insurat Cu Safta Costin. In 1776

erea vel Ban. Acesta la 1764 sub *tefan Vodd Racovitzd, erea
In capul boerilor cari cereati un edict contra Grecilor,
care fu si dat. Toma avu de at pe BANUL DINU
(Constantin) (1750-1830 ?), care la randul séü avu fia pe
al doilea TOMA, fost mare loge& in secolul nostru, si a
cäruI generatie se stinse prin cele 3 fice ale sale : Elena
Golescu, Safta si Catrina.
Cele 2 ramure actuale :
I. Prin VORNICUL RADU KRETZULESCU, cdsätorit pe la
jumét. secolulul trecut cu Safta, fica pabarniculuI Leor-
deanu ; avánd fiü unic pe
CLUCERUL IORDACHE CretZUleSCU, asätorit CU Maria Carl-
tacuzino, apol cu o Floreascä, avu copil numaI din cea
crantál : pe CONSTANTIN m. paharnic, (al anti fiü CON-
STANTIN t, insurat cu Maria Filipescu, ldsd numai o ficd
Elena) ; pe Safta, mdritatà cu Clucerul Dumitru tefä-
nescu ; si pe
M. LOGOFRT ALEXANDRU KRETZULESCU, care träia pe la in-
ceputul secolulul, si la 1835 erea vel vornic de politie.
insurat cu Ana Campineanu, avu din aceastä cdsätorie
cincI fete si patru bAeff, distinsi oamen1 politici :
CONSTANTIN KRETZULESCU, n. 1809-1884; fost militar,
demisionat ca major in 1840. Prefect, apoI procuror la ca-
satie (1841). In 1857 Presedinte al comitetuluI din Va-
lachia pentru a.legerea divanuliff; din 1867 ministru de
interne si prezident al consiliuluI. Fusese cdsätorit Cu
Luxandra Dedulescu, având de fiti pe LEONARD, Si 4 fice.
SCARLAT KR. t fratele sèLí, fost colonel in armatd rom.
dupe' 1831. Fost ministru al Cultelor sub Vodä Ghica,
intrepringétor al serviciuka postelor (1848). Cäsätorit Cu
o Vilará.
Generalul DUMITRU KRETZULESCU, 1824-74. Colo-
nel in armata turcä, inträ in cea romând. La 1861, ja
parte ca sef al diviziei din Bucuresti in complotul contra
Pr. Cuza, care se fäcu in casa sa. La 1870 e general de

www.dacoromanica.ro
 - 305 - -

divizie. t
1874. Avu de sotie. pe Sultana Balaceanu, cu-
noscuta prin frumusetea si demnitatea el.
- NICOLAE KRETZULESCU, al treilea dintre frati. n. 1812.
Membru si f. Presedinte al Academia romane; fost in mal
multe randurf ministru i prezident al Consiliului, f. Prezident
al Senatului, a jucat un rol insemnat in politica
Actual president al Ateneului roman. Casatorit cu Sofia
Iacovenco, avand fiica pe Ana, casat. cu Al. Lahovary.
II. Al doilea fiti al luT Iordake Cretulescu :
BANUL CONSTANTIN KRETZULESCU, fost Aga, Vornic,
Ban, in 1755. Din casatoria sa cu Smaranda, fica lui Flo-
rescu, avu copii pe : Catrina, sotia Vistierulul Constantin
Vacarescu ; Ionita ; si
BANUL MANOLAKE (1740-1815), mare Ban in 1809, fost
vel Logofét si Vornic al tèrii ; boer insemnat la inceputul
secolula Casatorit cu fica luf Dumitru Racovitza. Fi-
liatia se continua prin fiul
CLUCERUL GHITA. saü Gheorghe Kretzulescu, casatorit cu
Elena a logorétuluT Bucsenescu. El muri tanär, la 1815;
läsand fia unic pe
MANoLAKE KRETZULESCU Aga, insurat cu Catrina
1- la 1878.
EMANUEL KRETZULESCU, fiul acestuia, D. 183.. Ministru
plenipotentiar. Casatorit (1861) cu Maria Lahovary.
Fiiisèi sunt : -EMANUEL Kretzulescu consilier de legatiune,
casät. cu Caterina Petrovid Armis ; si
RADU KRETZULESCU, fost deputat (1893).

Armele familiei sunt : 8 parti ale ecusonului. In cea

d'antal stema Valachia ; in a doua o cruce cu 2 brate,
jos cu 2 ramuri indoite pe fund azur ; al 3-lea pasère fantas-
tica pe fund negru, cu 2 capete ; 4. un leù ridicat, pe aur ;
5. un vultur imperial inaripat, pe rosu ; 6. capul de 'boa
Cu steaua, pe azur; 7. un corb pe fund argint. 8. o ce-
tate cu turn, pe azur. Peste tot (en abime), capul negru
al Basarabilor. Coroana priinciard.

www.dacoromanica.ro
 KRUPENSKY
(MOLD 0 VA)

In tail din secolul XVII, aceastä familie este venitd

din Polonia, unde se afia de mult printre nobiliT tèril,
fiind venità acolo, din Boemia, de unde 's1 trage origina.
Istoricul polon Paprosky, in cartea se asupra nobletei
polone, descriind armele familiei Krupenskylor (berbul),
cari. sunt : inteun camp rosu un trandafir alb cu cinci
frunze, i d'asupra cascului i coroaneI un alt asemenea
trandafir, spune cd a fost adus in tara leseascd de cdtre
Poian din Boemia. AcelasI lucru il mdrturisesc Ocholsky,
Bielsky, i Miekonsky, zicdnd cá acel Poian, venind
din Boemia, aduse pe Dombroska impreund cu alte fete
Craiului polon Micislav, apol se asezd in locurile acelea,
unde are si urmasi vrednicI. Paprosky maT spune cd
blazonul (herbul) erea foarte vechiti si in intrebuintare cu
mult inainte de nasterea lui Christos(?)
Dupe' cum am amintit mar sus, familia existd in Mol-
dova de la jumkatea secoluluI XVII, fd.rd a preciza insd
Cu sigurantd, data cdnd ea s'a stabilit. Unul din urmasii
familieT, a transcris in secolul actual inteo micd condicd,
principalele acte referitoare la familie i emand.nd de
la diferitif domn1 ai MoldoveI ; precum si descripta armó-
riilor, etc. (in pos. d. N. Krupensky)
Dupé genealogia familiel, cel d'ântdI strämos in Mol-
dova este, dupé 1850:
ANDRONACHI CLUCER, care avu trel feciorl : VASILE Me-
delnicerul ; Timus, al doilea (ftori) loge& ;
SANDU KRUPENSCHI vel medelnicer i VEL JICNICER, Cu

www.dacoromanica.ro
 307

care titlul il gasim in timpul domnief luí Nicolae W. Ma-

vrocordat la anul 1710. Cronica ne spune ea mal multi
boerl, intre earl Ion Buhus logofétul, Bucium slugera,
Sandu Crupenski jicnicer, i aldi, pusese iscälitura cu pe-
cetile lor, unui agá turc venit in tara, peniru restul de bir
ce avea sà plateasca fostul Domn Mihai Racovitza, atuncI
la Constantinopol. (v. Letopiset ed. Kogäln. II. p. 79). cu
acel mijloc fost amagit boerif de dat pecetile,
de ail mers intealte marturii, in marturia
Sandu Krupenski a avut sase copii ; dintre carl Ane-
sie calugarul, Pahomie calugarul, i VASILE atnArasul n'a-
vura urmasI. Fata María, tinu in casatorie pe un Catar-
giù ; iar din cel altl bäeti Lu.pu i Grigdre logofétul, se
traserä cele douè ramure ale familiel, existente astazi.

STOLNICUL LUPU KRUPENSKI, a avut 5 copii : Spätarul

COSTACHI (care avu dol fil : Vasile comis si lonita care de
asemenea avu fig pe Iancu, -f-, fost colonel). VASILE spatar ;
SCARLAT vel clucer ; Catinca maritata cu boerul Rusu;
IORDACHE Krupenski mare SERDAR, cel mai mic din fii
Stonicului. La rindul sat' avu de asemenea seapte copil,
din cari numaI trel avurd descendentl:
TEODOR, al doilea in virsta, erea tatäl luí Teodor,
Gheorghe, si al unei fete, care fu maritata cu principele
Visneasky din Polonia.
MATEÌ, cel mai mic dintre frati, avu copii pe : Elisa
sotia luí Sturdza, Nicolae, Sofia maritata cu Argyropolo
Marosca cu Cantacuzino.
SCARLAT KRUPENSKI, mare logofét al Moldovef, al
cincilea dintre copii luí Iordake, inrudit cu Ion Vodd
Sturdza, e acel din care descinde ramura actuald a luí
Lupu stolnicul, anume prin flul sai George. Copii luí
Scarlat aü fost : Anstita maritata cu Darle; Profira cu
Donici; Alecu ; Elena sotia luí Lazu; Mate! cel mal mare
(a cäruI singura fica fu : Eufrosina) ;
GEORGE KRUPENSKI, fost colonel, Cdsatorit Cll o Jora. Avu
2 copiI: Maria Hermeziù ;

www.dacoromanica.ro
 308

NICOLAE KRUPENSKY n. 1847. Directorul monetärid Sta-

tulul, publicist si numismat. A scris despre : cmedaliile
române», etc.
Cäsätorit Cu Aspasia n. Mavrocordat, are trei copiI: Nico-
LAE Krupensky, Mihai t 1896, si Elisabeta.

A doua ramurd a familieT descinde din fratele luT Lupu,

cel alt fiti al lui Sandu, anume :
GRIGORE KRUPENSKI mare Logof6t, fost medelnicer, 1753.
Acesta a avut nouè copii, dintre earl' treI aú avut urmasi.,
and nastere la trei branse inrudite
I. VORNICUL COSTACHI Krupenski avu si el 7 copiI, dintre
carl trei aú avut descender% tI, anume :
SANDU Krupenski de la CARACLAD, fost ban, avu patru
fete : 2 Calugdrite, si dou'é cdsätorite, cu Ralet i cu Negri;
iar fiü pe COSTACHE, tatL colonelului SANDU KRUPENSKI t
la 1897. Colonelul A. Krupenski avu 2 fii. (actuall) : CONS-
TANTIN magistrat, si NICOLAE, oficer.
ENACHE Krupenski fost agä., al doilea tit al vorni-
cului Costache, avu fiil pe MANOLACHI, tatàl luf: EDGAR,
MANOLACHE, EMILE, Si CONSTANTIN Krupenski, avocat (care
are trei copii : Emanoel, 1VIaria si Lucia).
IORDACHE fratele lui Sanclu si Enache, numit CHITI-
CEANU dupa mosia sa, a fost vel spdtar si avu 6 copii,
din carl doue' fete : Masinca tinu pe Lätescu si Elena pe
Iurascu; iar unul din fii : COSTACHI, a avut patru fete si
dol bdeti, din cari (actuali) : LUPU Krupenski i fiul sal
ALEXANDRU.
II. SANDU KRUPENSKI de la BetestI, un alt fiú al logo-
fétului Grigore, dete nastere la o altä bransà laterald, din
cari nu mal sunt urmasi in viatd. Din eel opt copii
sél: Catinca tinu pe Lambrino ; GRIGORE avu numaf patru
fete (Frusinita Rosetti, Profira Miclescu, Elena Canano, si Ca-
tinca Sion) ; MANOLACHE fratele lui Grigore, a avut
d'ènsul patru copii : Catinca, Alecu, Profira i Sandu.
GRIGORE KRUPENSKI de la Poloboc, a fost serdar mare.
Tatäl séú Grigore m. Logofét, fiind medelnicer, prime.ste

www.dacoromanica.ro
 809

intarire de la Racovitza \Todd peste satul Giurcani (Bacail),

la 20 Ianuarie in anul 1753. (y. doc. Academiel). La anul
1757 erea ispravnic al judetulul Bacàù. Fiul séü Grigore
despre care vorbirn, e numit dupd mosia de la Poloboc. Din
cel cincI copii aise (Iordacbi, Grigore, N.... cdlugar,A1ecu,
1VIaria Lateasca), n'avu descenden0 de cat prin cel ma'
mic din ei :
ALECU Krupenski, din-teal carui carui 7 copii, sunt astä-di :
MIHAIL Krupenski, oficer, si GEORGE KRUPENSKI, avocat
(av'ènd 3 fice) Cel altI baetI ai luI Alecu aú fost : Va-
sile, Lascar, Leon si Grigore.

23

www.dacoromanica.ro
 LECCA
(VALACHIA)

Origina veche a familiel este italiand ; çi daca ne-am

urca in timpurile mai vechi, poate descinde din vechea
familie patriciand romand, in care gasim cu siguranta
istoric5., pe dol membri al : PUBLIUS Porcius LIECCA
Lecca, la 192 a. Cr., pretor roman, senator si autorul unei
Insemnate legi ; í pe MARCUS P. Lecca, insemnat se-
nator, partas la conjuratiunea faimoasà a lui Catilina (sec. I).
Familia se gaseste in Italia intre nobili, din timpuri de-
pärtate ; prin al X sail XI secol vre-unul din membrii ei
a emigrat in Balcanl i apoi in tenle romane, dup6 ce
luaserd parte la cruciade. Chiar ortografia ar arata ori-
gina ei, cad la Romani se scria in douè moduri : Lecca
saú Laeca.
La anul 1080 se vorb,este despre un Leca in sudul
Moesiel, in Sardica, fapt raportat la Lequien (in Oriente Christi,
1740), dupé Scilitzes Curopalatos : Sardice
episcopum, sacris vestibus inductum, a LECCA quondam
Pauliciano Manichaeo, Nicephoro Botoniate imper., inter-
fectum esse...s adica ucisese pe episcopul Mihail, care voia
sä predea cetatea, de sub stapanirea impératului Nicefor
Botoniat. (citat §i de Sincai, Cron. I, p. 330).
E foarte probabil ca acest cavaler manicheti (care for-
mat/ un ordin special in Imp. byzantin), sa fi fost de ori-
ginä italianä. In decursul secolilor urmatori se gasesc
mai multi Lecca prin partile acelea. Printre mariT ba-
ronl ai imperiulul lui Balduin de Flandra, adica printre
sefii cruciati ai acestuia, se afla LUC-RAYMOND Lecca, ba-

www.dacoromanica.ro
 311

ron feodatar de Gritzena, inrudit cu casa de Falkenberg-

St. Omer. Din urmasil s6I, un GIORGIO Lecca pieri in
batalia de la Nicopoli in 1396. (La 1544 printre sefiI stra-
tiotI, nobilI insemnati, gAsim pe LECCA, cavaler de Napoli).
Dupé 1550, familia trecu in Roménia, unde se stabili.
Filiatia sigur probatà, in tara, incepe in al XVI secol prin :
MARELE AGA V. LECCA (1550-1610), unul din cei ma."
ilutri boeff ai lui MihaI Vodä, impreund cu fratii BuzestI,
Mihalcea, Udrea, etc. Despre dansul se vorbeste in multe
Orti ; ast-fel (la anul 1598), Sigismund Batori cerand un
ajutor de la Mihai in contra Turcilor, acesta li trimete
500 cAlAreti vitejI, comandaff de aga Lecca, spre a'l apära.
Aceastà trupä se duse in Ardeal pand la Cluj. (Ist.
rom. in Mag. istoric IV, 289 si Balcescu p. 304-5).
In timpul luptelor luI MihaI Vodà in Transilvania, la
anul 1600-1, principalil sel boeff 11 insotird acolo : Aga
Lecca erea mare cdpitan i Castelan al cetäteI intArite
Köwar (Chiora), pe care fu silit sä o predea, in 1601. (v. Do-
cum. Hurmuzachi, tom. IV; Tocilescu, Ist. Romhn. pag. 104).
Panà la moartea viteazului domn, Lecca ca i ceI
boeri nu incetà a ajuta mereti pe Mihaf la momente grele.
InsusI Mihai Vv. li numeste inteo adresà: «familiarem
nostrum fidelum». (28 Iulie 1600, scris. catre Zekel. Arh. imp.
Vieneza).
La MirgslaCi (1600), «pentru prima oarà Mihaf fu invins,
cu toatà vitejia luI, a generalului séti Radu si a luI aga
Leca, dup6 ce perdu aproape 5000 de oamenI, fu silit a
lua fuga» (Vaillant, pag. 378).
Despre numeroasele acte si intärirI, v. documentele Hur-
muzachi (tom. III-IV). La anul 1604, impératul Rudolf
II al GermanieT, prin diplom imperial, concedà drept dar
lui aga Lecca, pentru serviciile i meritele sale, 3 sate in
apropierea de Köwar, anume Majosfalu, Hozzufalu
Zenkal, din comitatul Zolnok, cu drepturile lor senioriale
cu titlul de graf. (v. acte in arhiva imp. Vieneza si de resb.)
Acest boer vestit prin vitejia sa, insoti pe Pr. MihaI si

www.dacoromanica.ro
 312

la Viena, fiind bine cunoscut i jucand rol la curtea

Austrie.
Dupe' moartea lui Mihal si chiar inainte, aga V. Lecca
poartá titlul de mare coinis; ast-fel actul pentru dania
Miptnegi, e fäcutd pe numele comituluf Vasile Lecca.
Aceastä mosie, Mihai o däruise lui cLecca comisul, pen-
tru dreaptä slujba lui», impreunä cu mosnenii de pe dânsa.
Mosnenil insä se réscumpärd, insä sunt din noti ddruiti
unui anume Ghyula cApitan, de cätre Simeon Movilä, ini-
micul lui Mihal. Dania e reamintità inteun document al
lui Const. Basarab. (vezI P. Ilarian, Tesaur I, 387-8; Xeno-
pol, Ist. rom. tom. III si in franc.; Convorbiti liter.)
Trei ani dupe' moartea lul Mihaï. Viteazul, intalnim pe
mare comisul Lecca, inteo solie pentru facerea unui tractat
de pace cu Tätarii (1604) la Viena, in timpul domnie luI
Radu Serban Basarab. El veni intal la Cluj, insotit de
solul tätar Ahmed Gelebi si de Atilie din Cremona, ita-
lian, spre a se intdlni cu trimesii imperatului:
comis Lecca, prefectul Curtei... etc.» (§incaf, TI p. 484).
Se pästreazd raportul tratativelor fä.cute la Viena, iscälit
de toti solil, intre cari «As-mcg.» comis. (1604). Conventia
fu incheiatd de o parte de Hanul, iar de alta Impératul
Domnul romän. O scrisoare a lui Radu Vodä cätre am-
basadora se, se pdstreazd in arhivele secrete din Vienna.
Despre aceastä ambasadd vorbeste si Jstvanffi (Ist. pag. 524a),
cum si alti istoria Comisul sad aga Lecca se zice cà
crea insurat cu sora luI MihaI Vv. -- El avu de fiù pe :
MARELE SPATAR RADU LECCA, boer insemnat la incepu-
tul sec. XVII, in divanul ILA Radu Basarab si R. Mihnea.
Citat i märturisit in multe documente din 1603, 1604,
1607, 1615, 30, si in judecata nepotilor cu sotia sa la 1640,
când murise de putin timp. Spatarul Lecca erea cAsätorit
cu jupaneasa GRAJDANA, sora lul Udrea Bdleanu, vel armas
apoi. mare Ban Crajove. A rémas testamentul cumna-
tulul séü i actul de cäsätorie. Vel Spdtarul Lecca a teak
intre anii 1575-1638 si s'a distins de asemenea in résboae.
Filiatia familiei se continua' prin fiul séü Preda.

www.dacoromanica.ro
 313

El avu un frate, marele armas GHINEA, zis Racotd,

din care descinde familia cu zcest nume. (vezi Racottd).
LECCA POSTELNICUL, frate de asemenea cu spatarul, e
pomenit i mdrturisit prin acte din anil 1603, 4, 7, 10, 12,
13, etc. ca boer in divanul domnesc. Despre el spune un
strdnepot al sal, ed. erea (ttändr si mult frumos i viteaz».
Din 1612, 22 Ianuarie, dateazd scrisoarea lui Rudolf II
atre boeril" muntedi, prin care le multunieste de atitu-
dinea lor prieteneascä cdtre Radu VV., adresatä: «magnificis
fidelibus nobis sincere dilectis». t probabil putin dupè
fratele s'al. (1640). (v. Doc. Hurmuzache)
Marele postelnic Lecca, avu de fif pe TEODOSIE spatarul
MIHAI postelnicul, despre posteritatea cdror nu se stie,
cari scria un act din 1640 pentru impdrtirea mosielor
Leordedf i alte, intre dânsil i mdtusa lor. Poate ereati
inrudif cu pribegii in Moldova : Lecca cdpitanul i Lecca
cdmdrasul (1670), din earl' probabil descinde ramura de acolo.
In prima jumkate à secolului XVII (1630-40), se dove-
deste si o filiatie a boerilor din Bane" din aceastä fa-
milie : In timpul lui Mate Vodd trdia LECCA Vornicul de
BdnestY (1640), fost comis çi Stolnic ot Bdnestf, al cäruf
fiü Lecca logofkul, e citat la 1675.
PREDA MARELE SPATAR, e fiul spatarultii, i pomenit
multe acte dintre 1630-50, intre altele in dania mumei
sale Grajdana, a niste sate Monästiret Arges, unde erea
ingropat nepotul acesteia, i fiul lui Preda : CONSTANTIN,
t in 1640, fiind foarte tandr. (arhiva St. pach. 4 Episc. Arges).
Spatarul Preda, de care se vorbeste si in cronicT pe timpul
lui Matei Basarab, mal" avu un fat' , pe Clucerul.
Probabil frate cu Radu, deci tot fitl al lui Aga L. a
fost Mum mare LOGOFÈT, in anul 1646 biv-vel Logofk sub
Matel Vv., cdnd vinde impreund Cu fijI se-I, o mosie din
Teleorman. Inainte de 1630 erea mare Spdtar, i mai
ziü In multe acte e iscdlit ca prim boer al divanuldi.
MI', aú fost : LECA SPATARUL Si DIMA clucerul, citati in
acelas an ; iar ficä Grajdana, dup6 numele bunicei sale.)
(v. actele din Academie 44/43, 49/43, 40/16).

www.dacoromanica.ro
 314

LECCA CLUCERUL, filll Predei, pomenit la 1689, si in

testamentul fiulul sal armasul. Nu se stie mult asupra lui.
Numele séci erea BARBU, SI a re'mas chiar intr'o veche
baladd popularà.
RADU ARMAS LECCA, din cauza persecutiunilor unui domn,
«pentru o vidá ce ail fdcut lui Prinkeps Mavrocordat», e
silit sd emigreze din tara, stabilindu-se la Brasov (1730),
0 parte din averi o ddruise la mondstiri, cea altd o vé'nda.
El avea de sotie pe Elena Conteasca. Prin testamentul
Idsa fiului séú Iane i celui alt, averea i niste pa-
mantuff ce poseda. (Dateazd din Martie 1736).
Radu Armas avu de fig pe IANE (Ion), care rémase la
Brasov, unde se uitd de aceastd familie odinioard inflo-
ritoare, care trdi retrasd, scdpand poate de a avea soarta
multor familii romane, perdute si sdrdcite in muntif Trans-
ilvanieT, ca Basarabi, Dudesti, etc. Fiul lul lane a fost
NICOLAE LECCA, insurat Cu Anca, trOia dupe' jumétatea
secolului trecut. La 1780 a scris la nasterea fiului sal, o
spità a neamului, de la aga in jos. Erea om inve"tat, stiind
mai multe limbi occidentale.
DUMITRU LECCA, fiul sèú, n. Brasov 1780 f 1838, tatAl
lui C-tin i cdsätorit Cu Anastasia de Misza, zisd Misoaia.
El mai avu Med. 2 frati, pe RADU SI ION. Primul avu un
flü Fotache t, cel alt, Iancu. Dumitru Lecca si sofa sa
n'avurd de cat un fiti :
CONSTANTIN LECCA, (1810-1887), fost vel serdar si pa-
harnic. n. Brasov in 18 Dec. 1810; a studiat in Germania.
La Crajova se cäsAtori cu Victoria, flea lui C. Otetelisanu.
In urmd plecA din noù, la Roma, unde studid mai
ales pictura din scoala romanä, si de unde apol se in-
toarse profesor la singurul colegia St. Saya (1847-59);
avu de elevi pe Aman, Popp, rätärescu, Pompilian, etc.
fiind primul pictor roman.
A tradus mai multe piese, intre cad «Cruciatii» de
Kotzebue (1839). Printre tablourile sale, cel mai frumos
e intrarea lui Mihai in Alba-Iulia, unde printre cei alti
boeri ai ha' Mihai se vede Aga Lecca, prefectul curtiI.

www.dacoromanica.ro
 315

Apoi : descAlecarea lui Negru Voda", Bdtdlia de la Rés-

boeni, Portretul lui Cuza, copii dupe" maestil celebri, nu-
meroase alte tablouri originale, portrete, intre earl' al fiu-
lui se'il George, etc. Ca biserici a pictat : S-ta Treime
din Brasov si Madona Dudu din Craiova.. (v. Biog,rafie : N.
Tinci Rev. noua.).
Din cdsdtoria sa cu Victoria Otetelisanu, avu 4 fii
2 fete : Grigore, George, Mitica" (t 20 de ani) si Cons-
tantin ; CLEOPATRA n. 1840, cAshtorit5. cu Majorul Grigore
Poenaro ; si Alexandrina, t la 19 ani. Fiji:
GEORGE LECCA, al doilea fiti, n. Aprilie 1844 la Cra-
iova. Urmeazà. ly-ceul St. Saba, apoi intrà in armatd, e
sub-locotenent de lancen i la 1865, Cdpitan la 1874. In
timpul résboiului din 77-78 comandà Escadronul de Gorj,
cu care adesea s'a distins, mai ales prin lupta de la Va-
din, o sarjà, in care distruse o companie de Nizami: sta-
biliti in redutd, cum s'a ardtat prin ordin de zi. «Succe-
sul strelucit al atacului de la Vadin, zice o istorie a re's-
boiuluY, infrica" grozav postul de la Ostrov... etc». (v. Alessi
& Pap. Resb. oriental p. 542). Un frumos tabloti repesintând
acea luptd, a fost acut de pictorul O. Obedeanu. De-
corat cu mai multe ordine, etc ; demisionat ca major, din
1889. Cdsdtorit cu ELISA Chabudeanu. (vezi Bdrbätescu).
Are fii pe : HARALAMB, OCTAv-GEORGE, i ELvIRA-Yga.
GRIGORE LECCA, fìul mai mare al lui Constantin, n.
1841. S'a distins ca cdpitan in campania din 77-78, fiind
ra'nit la asediul Grivitzei. Din casätoria cu Paulina Salta,
are copil pe ION §i Toma.
CONSTANTIN LECCA, frate eu precedentii, n. 1847 Cra-
iova. Avocat, f. deputat, sub Director al Creditulul urban,
etc. Caskori cu Lucrezzia Nenovici, are trei copii : CONS-
TANTIN, inginer ; Sylvia, cds'ator. cu Cdpitan Henri Aslan;
si Victoria (Cerisette).

Armele coprind : câmpul verde fdiat de o bandd de

aur, in coltul stâng jos o cruce asemenea aur ; cau chefx
de argint incdrcat Cu 3 turte rosii.

www.dacoromanica.ro
 316

Acestea sunt artnele cati se mal Incartiereazà cu cele

concedate lui aga Lecca, de Impératul Rudolf al Ger-
manieT la 1602. (v. In colectia germana a blazoanelor familiilor
din imperiti, 2 vol. marl in-2, public. in 1637). Aceste arme sunt :
pe rosu, un cavaler cu goana calului (de argint), cu o
spadd ridicatä in sus, in care e infipt un cap de iurc,
si la pämênt un dragon.... Deviza : Potestas bellumque.

www.dacoromanica.ro
 LECCA (din Moldova)

Din al XVII secol aceastä familie se afld in Moldova,

cand s'a divizat de bransa din Valachia, prin strèmuta-
rea unul membru al el prin acele locuri.
La anul 1655, gdsim in documente pe DIACUL LECCA,
care scrie adesea multe hrisoave ale divanuluI.
LECCA CkMARASUL, despre care nu am constatat ce rudd
poate fi Cu precedentul cu un cdpitan Lecca de la
IasI, de pe timpul liii Const. Cantemir W.; se poate
fi fost un nepot al postelniculul Leca (?). Un document din
anul 1658, II citeazd ca vel cämàra i avênd de sotie pe
Dumitra jupaneasa, in tinutul Back'luI, locul unde familia
a avut si are proprietäff.
APOSTO LECCA vel serdar, in Basarabia, e fiul sèú. Raco-
Voev. face acestuia printr'un act din 1725, danie mosia Ra-
covétul din Soroca : ocredincios boerultii nostru dumnealui
Aposto Lecca Serdarul pentru a lul dréptd si incredin-
tatd slujbd i mal ales pentru a lui multd pagubd ce
fdcut Tdtari'i».
In Basarabia, aproape de malul PrutuluI, existd satul,
vechea proprietate a acestel familiI, purtand numele eI.
TEODOR LECCA, fiul serdarului Apostol, trdia in Basa-
rabia (1727-1819), avênd patru copii : cdlugdrul GHERASIM
t asasinat, Ilinca, Stefan si Ionascu.
Din STEFAN, preot (1766-1828) se trage fiul séti : ANANIA
(1806-1871), al cdrui fig e CASSIAN Lecca n. 1839, fost
deputat de Botosani, proprietar. Cdsdtorit cu Maria Séu-
lescu are 4 fif : Teodor inginer, George, Mihaiil si Victor.
Fiul cel mai mic al lui Teodor Lecca este :

www.dacoromanica.ro
 318

IONAKU LECA, care tedia tinutul Dorohoill. El avu dol

bdeti NICOLAE, f Piatra, aI cdruI fil ail fost : DEMETRU fost
major in campania din 1877-78 si TEODOR t (care avu patru
fiI, in Piatra: Alexandru oficer, George, Nicolae, Constantin).
PAHARNICUL GHEORGHE LECCA, fiul luI Ionascu, 1826.
n. pe la 1803. t 183'2. Poseda proprietati in Bacàú. Insurat Cu
Maria, fata stolnicului Negurd, rnuri foarte tinér, ay-and 3 fif :
IoAN LECCA (1825-1876), om politic. Studid Cu fratiI
sér la Paris. Deputat liberal de Bacda in multe rindurf.
La 1858 fu andidatul proprietarilor ruralf pentru alegerea
de Domn al MoldoveI. Fu apoi representant in Camerä
pdrid la moarte. Cdsdtorit cu Evdochia Boteanu avu 2 fil :
Jumus fost deputat si prefect ; si DUMITRU, f. deputat,
cdsdtorit Cu o Strat.
GHEORGHE LECCA (1831-1885), al doilea fiù al pa-
harniculuI. Om politic ; in 1854 vine in tara ca oficer, dupd
ce urmä in Franta scoala de la Saumur cu fratiI sél, i
luä parte la Rësboiul Turco-Rus. Demisionat, e prefect de
Bacdil la 1866, apoi deputat, senator, si la 1882 ministru
de finance pand cdnd muri (1885). CäsAtorit 1. cu Maria
Mdlinescu avu 3 copil ; si al doilea cu Clara Negurd, un
singur
sunt : CATON LECCA, n. 1860, fost deputat, pre-
fect de politie al Capitalei, etc. Cdsdtorit cu Elena Sidery.
JEAN LECCA, (1863-1898), al doilea, fost prefect de Bacdti,
deputat in desidenta liberald la 1888, etc. t in 1898 la
mosia sa Ungurenr, regretat de top. Al 3 si 4 Ill' ai lui
G. Lecca sunt : VICTOR, fost deputat ; si MARcEL.
GENERALUL DIMITRIE LECCA (1832-1888), MD politic
insemnat. Studiind la Paris, revine ca militar. Lud parte
ca major in complotul pentru resturnarea lui Cuza (1866)
in acelas an fu ministru de résboiii. In maI multe rin-
duri ministru, lud parte la campania din 77-78, in care
se distinse ludnd Nazir-Mahala. Ministru din nod la 1880,
In 1883 e prezident al Camerei, apoi reales. t 1888
fárd copii, la mosia Radomiresti. (Gr. Encyclopédie, tom. XXIII.)
(V. Lecca)

www.dacoromanica.ro
 LEHLIÙ
(VALACHIA)

Familie cunoscutd de pe la jumètatea secolului XVIII,

despre ale aireI originI n'avem cunostintà.
PAHARNICUL ENACHE LEHLIO, care trdia dup A. 1750, se
cäsAtori cu Erica, fata mareluI Logofét Constantin CAn-
descu i sora Ruxandrei Câmpineanu. Pe la 1784, 1785 si
mai in urmd, 11 gdsim ca mare paharnic in divanurile mai
multor domnI fanarioti. La 1786 lucreazd la un nacht al
lui Nicolae Mavrogheni W. pentru negustori, impreund cu
vel agd si alti1. (Ureche Ist. R. t. I, p. 65). Din cAsdtoria sa
se ndscurd dad copil: Marghioala, mdritat5. cu Rosetti ;
GHEORGHE LEHLID, fost de asemenea mare paharnic,
care träia pe la in ceputul secoluluI. Din cäsAtoria sa cu o Dru-
gäneascä, avu urmétorii cop-if :
Maria, sotia lui Barbu Slätineanu paharnic ; Gheorghe,
insurat cu o BudisteancA ; Alexandru Lehlia (ambii t
färà copil) ; si
DUMITRU LEHLID cdskorit cu Maria Arion, de la care avu
dol bdetI :
CosTicA. LEHLICI, inginer, t 1897, cdsätorit cu Ana
Munteanu.
GRIGORE LEHLIC, cdsAtorit cu o Sibiceanu ; al cdruI
fiü este CONSTANTIN.

www.dacoromanica.ro
 LEORDEANU
(VALACHIA)

Aceasta familie, care nu stim daca mai exista astä-ci,

apare printre boerif marf la sférsitul suteI XVI, si se dis-
tinge in a XVII prin :
MARELE VORNIC STROE LEORDEANUL3 fost i vistier mare,
fiul unuI alt STROE biv-vel vornic care trdia in timpul lui
Mihaiü Vodd (1600). Acest faimos boer a rémas In
istorie sub o tristd amintire, pe care ne o prezinta detailat
cro nicarif :
In timpul domniei lul Grigore Vodd Ghica (1660-64),
avea o influentd considerabild. AtuncI cand acest principe
se duse cu armata turca In Ungaria, In résboiul contra
Nemtilor, 'Asa caimacatnI in tara, pe langä Doamna Maria,
pe principalii sél boeri: vornicul Stroia de la I.eordeni
Dumitrasco Cantacuzino camarasul. La intoarcerea prin-
cipelui, eI acuzara prin puternice intrigl in fata acestu'ia,
pe renumitul boer Constantin Cantacuzino de la Margineni,
a cdruI perdere o voiati. Ghica Vodd II ascultd, i Const.
Cantacuzino fu ridicat la 20 Decembre 1663, de la mosia
sa, si dus la mandstirea Snagov, vestita prin crimele ce
petrecut intrInsa, unde fu omorit In trapezd.
Intreaga tard fu miscatä de aceastà ucidere, provenita
din släbiciunea domnuluI, care fugind in anul urmétor, te-
mêndu-se de Turd pentru conduita sa politica, fu numit
domn Radu Leon Toma. Sub acesta, Leordeanu impreund
cu dol GrecI Balasache i Sofialdul, sunt principalii sfetnicI
al fériI. CantacuzenI cerurd de la acest domn, pedepsirea
luI Stroe vornicul pentru omorul tataluI lor, pe care Voda.

www.dacoromanica.ro
 - 321 -
le-o promise, dar care re"mase simpld promisitme. Radu
Leon fiind mazilit, se alese domn Antoniii de la PopestI
(1669-72) : Stroe Leordeanul fu inchis i dat in judecata
divanului, acuzat cd a cauzat moartea lui. Constantin pos-
telnicul. Se aduserd probe propriile scrisorI ale lul Leor-
deanu cdtre Ghica Vodd, i fu condamnat la moarte. Dar
jupdneasa Ilinca, v'éduva luI C. Cantacuzino, se rugd de
domn pentru viata luI, i ast-fel i se destind ca pedeapsd
a fi plimbat In carnasd prin ora i dus la mändstirea Snagov
spre a fi cdlugärit. Se c,lice cä dandui-se la ceremonie
numele de Silvestru, el a strigat «mal bine Mohamed»
oamenii sèi, furd maltratatI saú ucisl. La reve-
nirea lui Gr. Ghica in 1672, Leordeanu apare iar ca sfetnic
favorit. Ghica plecd cu TurciI in campania din Ucra-
nia, ldsand caimacaml pe Stroe Leordeanu, 13dleanu
Hrizea vistier : acum Cantacuzenif furd persecutaff réd
de d'énsul. Venind G. Duca domn al ter-if, Leordeanu
cu adlenii fug peste munti, dar in urma stäruintelor
domnului, se intoarserd Bdleanu cel tìnér, Stroe Leordeanu
si Hr. Rálaceanu. Stroe i Radu Dudescu, din nod acuzatl
de Cantacuzenl, sunt supusI la torturd ; dar Duca, trebuind
sà plece contra Polonilor, laisd caimacam tocmai pe Leor-
deanu aldturI de Radu Kretzulescu, din partida ad-
versd (! !) (1679).
Fica lul Stroe Leordeanul tinea in cdshtorie pe Serban,
fiul luI Constantin Cantacuzino, cel ucis.
La 1696, inteun hrisov domnesc al luI Brâncoveanu W.
pentru mondstirea Sinaia, e iscdlit «Pan STROE Leordeanul
vel vornic». Dupd toate probabilitdtile, acesta e tot re-
numitul Stroe ajuns in adind bdtrdnete.
Stroe maI avea un frate MATEI, neinsurat, decedat pe
cdnd se ducea la Camenita.
De la sotia sa Visa Goleasca, Stroe vornicul a avut de
tii pe RADU GOLESCU, numit ast-fel dupd familia mameI
sale, si care continual in linie feminind acea familie, stinsd
din spre bdrbatl. (yell Golescu).
STATIE LEORDEANU mp-e Paharnic, la anul 1714; sem-

www.dacoromanica.ro
 322

neazd in multe documente ale divanulul domnesc. In

1717 August, impreund cu Bäleanu, Golescu, adldceanu
alti boeff, semneazd o scrisoare a boerilor re-
fugiatl peste munti, adresatd principelui Eugenia de Savoia,
cerénd ajutoare. (Hurmuzache. Doc. VI, 183). Paharni-
cul State a fost insurat Cu fata spdtarului Mihai Canta-
cuzino, de la care avu un singur fiii : (Geneal Cantac. in Bucium)
STEFAN LEORDEANU, t in secolul trecut färd copii ; a
cdruI sorà (?) SAFTA : «fica paharniculuI C. Leordeanu»,
se cdsdtori cu mare Vornicul Radu Kretzulescu.
Boerul FIERA LEORDEANUL Logofaul, tedia la anul
1670, etc.
De urmele acesteI familii, incepem a nu mal da dupä jumé-
tatea secoluluì precedent, i astä.-II nu putem afirma sigur
dacd mai existä descendentI directl dinteansa.

www.dacoromanica.ro
 LOCUSTEANU
(VALACHIA)

Dupd documente, cel d'Antditi strémos e cunoscut prin :

DAN VISTIERUL, boer insemnat, pe care un hrisov din
anul 1529 de la Moise Vodd, aratd ea qupanului Dan vis-
tier» i se face o intdrire si daruri de mai multe mosii pe
care boerul le cumpèrase. (Chrisov domnesc din 7037, Maia 20).
Acest Dan mare vistier se ndscuse cam pe la 1490, blind
sub Domnii Radu CAlugarul, Radu de la Afumati, etc...
Dintr'ânsul se cobérd mal tardiù :
VORA BANUL, care la 1620, e citat de un inscris al mos-
nenilor din Semnic, precum si sosia sa JupâneasaVELicA,
In care ei aratd cd se réscumpArd de la nepotil a cestora
impreund cu mosia lor, de starea de serbie In care se
aflail de cand se vinduserd lui Vodd Banul, etc. care a
fost ucis. Inteadevér, acest mare boer fusese omorIt la anul
1612 de cdtre Radu Mihnea, Impreund cu mai multi alp
nobili : Bdrcan stolnicul, Dragotd postelnicul, Mihaiil Cd-
märasul, Stanciul paharnicul si altii, pentru cd incercaserd
o miscare contra Domnului si a Grecilor de cari venise
Inconjurat «ca adusese Radu Vodd prea multi de'i cinstea
si'I miluiaz. Boerii munteni se adreseazd lui Radu Serban
In Ungaria, rugAndu'l sd revie cu ajutor imperial.
Nepotul lui Vodd si al Velichei, era, dupë actul din 1620:
RADU LOGOFETUL, trdia in timpul lui Matei Basarab, ast-
fel la anul 1637, printr'un act particular, Dumitru si Ioana
ii vind mosia Stanciului din Musetoi.
Din Radu Logofétul se trage un boer LOCUSTEANU, care
avu 2 fil :
MATE! Locusteanu si fratele s'éli RADU DIACONU, carora
li se face prin 6 boeri, hotdrnicia mosiilor Musetoia si Ea.-

www.dacoromanica.ro
 324

custenl, la an. 1731: «Dat-am voe DiaconuluI Radu i fe-

cIorilor, fiind-cä este frate mal mare, de ail impartit ho-
tarul pe din doué.... iar luI Matel Locusteanu fiind-cd este
frate mal mic, sa'sI ja el intaiil care parte II va placea..»
Rada Diaconul a avut trei fi!: Preda, Ilie i Dincu, din
care descind mazilil boernasi din satul Locusteni.
MATEI Locusteanu îi maI lice si gRusu», cum aratd
actul din 1733, pentru vinclarea vieI de la Locusteni
boerului Barbu Zdtreanu vel capitan. El a avut dol fff :
N Rusu, al cdruI nume de botez nu s'a pastrat (care
avu 2 bdetl : Nicolae si Petrache).
GRIGORE LOCUSTEANU, la anul 1764 paharnic, apoI ftori
loge& de vistierie ; cumpèrd de la cumnatif sel Stefan si
Mihaiú Rusanescu, mosia Leu-de-sus. Nicolae Mavro-
gheni numeste pe acest boer judecator la judetul Dolj in
1787 (28 Julie), si in acelas an (13 August) pe fiul sé ù:
IoAN Locusteanu armas la scaunul Crajovei, find postelnic.
Ioan Locusteanu avea de sotie pe Dumitrana Armasoae
(act. din 1820). CONSTANTIN Rusu, ftori vistier, este alt fiti
al lui Grigore ; iar cel d'al treilea este :
BARBU Rusu (Locusteanu). Acesta la anul 1806 in timpul
résboiului Ruso-Turc, este numit ispravnic de jud. Roma-
nati in locul lul Vulturescu. La 1821, lua parte la Za-
vera. Prins de Turd cu capitanul Oared, acesta fu deca-
pitat la Vidin, iar Locusteanu seapa noaptea prin evadare.
Printeo suplica catre Domn (la 1820), el cere a i se reda
patru scutelnici daff la dajdie... Avea mosia Leul de sus.
Din Insuratoarea sa cu : Ioana, a avut patru fete; iar fii
pe : DIMITRIE LOCUSTEANU, proprietar ; si
NmoLAE (Rusu) LACUSTEANU, n. 18.. In tirnpul miscdriI
de la 1848, a fost prefect de Romanatl, dar la venirea
ostilor Turce fu luat i tinut captiv la Brussa. A luat
apor parte in parlament ca liberal-independent, fiind ales
de ease ori deputat si de 2 off in Senat. Mare proprietar.
In 1898 a publicat la Crajova, memoriile sale : «Dupd
Exib, de un deosebit interes. La fine sunt acte ale fa-
miliel Locustenilor, de cari ne-am servit. (p. 385-440).

www.dacoromanica.ro
 LUPU
(MOLDOVA)

Cel d'arifdi ce gäsim purtdnd numele acestei tamilif este:

ISTRATIE LUPU, mare Vornic de tarà-de-jos in Moldova,
la 1627; La 1631 acelasÌ Lupul, e vornic al te-riI de
sus, in acelas timp Cu Lupu Costache, care e al térii
Existä o micà confusiune,
de jos. (V. Uricar XVIII, 480).
din cauz5. cà numele de Lupu e dat ca pronume ma"'
ales la vechile familif din Moldova. Familia Lupu a
fost distinctä, clupà cdt se pare, de a luf Vasile Vodä
Lupul, de si traditia neamulul spune ca descinde din
acel domn.
Cdt-va timp, aproape doi secoli, din lipsa de documente,
nu cunoastem nimic asupra filiatid acestui neam.
Pe la 1800 trdia marele LOGOFET VASILE UPU, care in
ace] an se insurà cu Safta, fata paharniculuI Vasile Bals.
Din STEFAN LUPU, coritimporan cu cel de mal sus, si
care träia la sedrsitul Sec. trecut, se ndscu fiul sëii :
ION LUPU, stolnic, care avu patru fif.: Teodor, Lascar,
George, si
NICOLAE LUPU (1826-1897), fost spatar. Ocupä functiu-
nea de prefect in Moldova, fu apoi deputat, etc. Cdsälto-
rit Cu fica until nobil polon emigr4 in Moldova si care
kid numele de Gavrilas. Copiii s'el sunt : t Vasile ;
Camilla, cäsätorità Cu Botez ; si
VICTOR LIIPU, Cdpitan de cavalerie, n. 1862. CAsatorit
cu Sophia Lapatti, avdnd copii pe: Corrael-Nicolae, n.
1888;i Paice.
Din alte ramure, e familia Lupu din Bucovina, din carf:
Baron IANCU LUPUL, Maresal al Bucovinef, etc.
24

www.dacoromanica.ro
 MAGHERU
(VALACHIA)

DOBRE OT MAGER trdia la anul 1702 in Oltenia, insurat

fiind Cu Nastasia cdlugdrita. (doc. din 1702; Arh. St. B).
DinteansiI se näscurä doI copiI, o fard sotia luI Matef
din Pat-Mani, si o alta, a luI Popa Barbul ot Tetoiù.
Acestia sunt pote strémosiI familieI Magheru, care 41
deriva numele de la localitatea Mager.
ARMWL SERBAN MAGHERU, avea acest rang la anul
1810. La biserica de sub deal din BèrzeI de Gilort, se
aflà mormantul sal. Pe piatrd e scris: «sub aceastä sfântä
piatrà se odihnesc oasele féposatuluI robul lui D-zeil dum-
nealuI Vistieru Serban Magherio, si s'ail pristävit la Ia-
nuarie 6, leat 1817». (V. Stefulescu. T. Jiil. p. 199).
GENERALU GHEORGHE MAGHERU, (1804-1875). In com-
pania din 1818, In capul pandurilor servi armata ru-
seascd. In 1846 a fost prefect de RomanatI, si apoI a luat
parte in 1848 la miscdrile revolutionare. Membru al
guvernului provizorid si comandant al militiilor si vo-
luntarilor ; apoi guvernor al Olteniel, organizátor al mili-
tiilor, avand sub comanda sa peste 6000 de oamenl.
La 1857 lua parte In divanul ad-hoc, luptând pentru unire,
t 1875 si inmormânta't la Targu Jill. El avu bdetI pe :
GEORGE MAGHERU, cdsältorit cu o Prisiceanu avand cincI
ill (actualiI):
ALEXANDRU, cApitan de cavalerie, cds. cu Simka Gher-
mani, ADRIAN, fost magistrat, ANTON, GHEORGHE §i.. TITU.
Colonelul RomuLus MAGHERU, al maI mic al Genera-
luluI, fost adjutant regal, f 1896. Din cdatoria cu Ana,
fica luI loan Ghica, a avut 2 copii.

www.dacoromanica.ro
 MANES CU t
(VALACHIA)

BasarabI de la Mdnestf. Ramurd a Principilor Basarabf.

Autorul ef este Mihnea cel 1-65, principele Muntenief
(1508-1510). In privinta filiatiunel acestuia se presupune :
sail cà e fiul 'uf Vlad Calugärul W. Basarab 1481-94; sail
al luf Drace armasul de Mdnestf.
Vechile cronice romdnesti (cron. anonimä; mag. ist.), a-
firmd aceasta din urmd, precum i Odobescu ; pe cdnd
unele documente par a ne ardta pe Mihnea ca fift al kif
Vlad. Nof, inregistrand ambele versiuni (v. Basarab),
vom urma pe cea de-a doua.
DRACE ARMAWL DIN MA.NETI, trdia pe la finele secolu-
luf XV, ca stdpdnitor al mosief Mänestf din Prahova, pe
rnalul Cricovulul, unde «pe o culme mal semeatd a coastei
sta, pe la leatul 1500, ceatuia luY Dracea Armasul din
MAnestip. (Odobescu) Odobescu descrie in mod admi-
rabil moartea acestuia, viata i domnia fiului séú Mihnea,
moartea liii, precum i lupta neimpdcatd a Mdnestilor con-
tra Basdrabilor, ca si o restaurare din cele mal' frumoase
a traiului domnului si boerilor de atuncl. (Mihnea cel r'eä.
pag. 46).
Cronica anonimd a Valachief de la descAlecdtoare, Cro-
nica luf Constantin cdpitanul, etc., ne spun cd Mihnea
Vodd erea Ifeciorul Dracei Armasul den Mänesti».
Dracea, marele armas, se ndscu inainte de 1440, si muri
la anul 1508, chiar in ziva cand fu ales domn fmi se-11 :
MIHNEA I VODA. CEL RED' , care se ardtä. de O grozavd
asprime Catre boeff si incepu o persecutiune neimpdcatd

www.dacoromanica.ro
 328

contra Basarabilor. Domnia sa e relatatä de vechil croni-

cari ca foarte aventuroasä, fiind silit in cele din urmä a
fugi la Sibiü, unde fu ucis de un sérb IaxicI, pus de boeri..
Domni intre 1508-1510. Din jupanita Smaranda, sotia sa,
avu pe :
MIRCEA CIOBANUL Vv. Domni in Valachia in doué randurl
cu mare cruzime : de la 1546-1554 si 1558-59. In prima
domnie, continua persecutiunile parinteluI séti contra Cra-
iovestilor ; nemultumind pe Turci e scos din domnie, si
inlocuit cu Patrasco cel bun, dupé :moartea carui revine
domnind pand in 1560 cand moare. BoeriI din Cra-
joya gonesc atuncI pe fiul i sotia sa. Doamna lui Mir-
cea erea faimoasa KIAJNA, fica lui Petru Rares, Voevodul
Moldovei. Ea a rémas vestitä in cronicarl prin caracterul
el groasnic i neimblanzit. (v. Odobescu, In nuvela istoricä Doam-
na Kiajna). La moartea barbatulul ei, ea reusi a pune
Domn pe PETRU SCHIOPUL, fiul ei iubit, care domni in
Muntenia intre 1560-1567 si apoi in Moldova de dou6
off, de la 1574-1580 si apoi 1582-1591; in total 21 ani.
Alt-fel de cat tatal sell, el multumi pe boerl in ambele
férI. Mari tributul catre Poartd, si in ultimii anI af dom-
niel" in Moldova, inchee un tractat comercial cu regina
Elisabota a Angliel. Proteja in acelas timp si Catolicis-
mul. El avu un singur fiü STEFAN, care nu domni, si care se
vede pe un portret contimporan, aläturi cu tafäl
(v. Hasdeii. Columna, HI).
Odobescu nareazd episodul suroreI sale, fiida Kiajnef,
blanda i frumoasa ANcuTA, pe care mama sa voia s'o-
marite luI Andronic Cantacuzino, dar care se casatori cu,
iubitul el RADU S0001, fiul marelui Vornic Socol, inrudit
Cu Basarabif, retragandu-se in vechile cladiri ale acestuia,,
pe malul Motruldf. Ura mamei sale o urmari insa nein-
cetat, tinérul Radu comisul fu ucis in mod mizerabil, iar
domnita dispäru, stingandu-se mal tarziu chiar in fata
crudeI sale mume, dupa ce traise ascunsa i nenorocita,
pe locul unde legenda zice cd s'a zidit monastirea dintr'un,
lemn.

www.dacoromanica.ro
 -- 329 --

Al doilea fiú al KiajneI i al luI Mircea, este ALEXANDRU

VOEV. domnul ValachieI 1567 1577, dupd fratele séti
Petre. El muri la 1577, si avusese de sotie pe o Grécä.
din Constantinopol. Doamna Kiajna pieri ucisd (1574), de
buzduganul moldoveanuluI jupan Dumbravd Vornicul.
MIHNEA u TURCITUL, fiul 1111 Alexandru, urmd ca Voevod
al Munteniei de la 15771583 si al doilea rind 1585-1591;
fiind la m6rtea tatáluI ség (1577) In virsta de 17 anl. In
riValitate cu Petre Cercel, reuseste a se scdpa de acesta
In a doua domnie, la sfärsitul cdreia se duse la Con-
stantinopol, fácându-se musulman sub numele de Me-
hemed-Beg. Cu sotia sa, legendara Doamna Neaga, avu 3
copii, din carI fml cel mare se turci ca si tatd1 sèú. O
flia.' a sa, lud de sot pe italianul Bartolometi Minetti; iar
RADU MIHNEA VOEVOD 1616-1626, fiul luI Mihnea II, urrnd
la Tron in Valachia 1111 Radu Serban Bas. El domni
in ambele ten: In Valachia de la 1611 1616, apol Mol-
dova 1616-19; Muntenia 1620-23 si Moldova 1623-26.
Tinea o curte strdlucitd cu boeriI, cheltuind sume enorme,
mar ales la Constantinopol pentru domnie. Aducând multf
GrecI printre boerI, mariI boeri aï térif ridicatI de B'är-
can Stolnicul, fac o rëscedd ; dar Mihnea ii prinde si de-
capitézd 14 din eI (1616). (v. cronicele timpuluf, mag. ist. II. V).
Radu fiul luI Mihnea, fusese ascuns de mic inteuna din
mondstirile de la Atos, de Catre mama sa, spre a nu fi
trecut de tatal s'al la religia mahomedand El moare
la 1626, incä tinër, ca domn al Moldovei. Din sotia sa .
avu 2 fete, din carI una lud in cdsätorie pe un grec Con-
stantin Batiste Vecelli, boer favorit al luI; iar cea altà, Ca-
terina, era sotia lul Moise Movild Voev. al MoldoveI.
ALEXANDRU COCONUL, fiul sétl, n. pe la 1608. Domni 1623-30
In ambele t6rI ; Prima °ara In Valachia 1623-27, con-
timporan cu tata s'al in Mold. Fuseserd ajutaff in aceasta
de influenta luí Scarlatos, grec din Consta ntinopol, pe a
cdruI fic'á Ruxandra o tinea de sotie Alexandru Voev., care a
doua oard in Moldova domni de la 1629-30. Retras apoi. la
Constantinopol avu un fitl, pe

www.dacoromanica.ro
 - 330 -
RADU DIN MANEsn (n. Constantinopol dupà 1635), despre
care nu ni s'ad transmis multe, si care e tatäl lui :
UDREA LOGOFETUL, care locuia mosia sa pArintésca." de
la Mdnesti. Fiul sal' este
Comisur, BARBO MANESCU, care träia pe la jum ëtatea se-
coluluT XVIII, si avu fia. pe
SMARANDA MANEASCA, ultima dintre Mänesti, cAsdtorita
pe la sfarsitul secolului din urind cu doctorul SILVESTRU
FILLITIS. Din acésfà cAsätorie, dinsa avu 3 fif: pe Constantin
Filitis, pe Irina, sofa doctorului Caracas, si pe DIMITRIE
FILLITI-MANESCU, care luà numele de familie al mameT
sale, numindu-se 3linescu. Acesta insurat Cu Elena Assaki
avu 3 copiI, anume :
Elena Mänescu, cäskorità cu Constantin adaceanu; Maria,
Cds. cu Teodor Vdcdrescu;
APOSTOL M.kNESCU, fost senator, t fàrä urmasT in 1896.

www.dacoromanica.ro
 MEHEDINTEANII
(VALACHIA)

Veche familie, stinsd, numità ast-fel dupd judetul Mehe-

dintl, de unde erea bastinasà i avea marl proprietäff. Ea
s'a ilustrat la inceputul veaculuI XVII prin Lupul marele
Paharnic.
Dupà documentele mosiilor Erghevita si Tântava (Ilfov),
ale Monastirel Tisrnana, se vede cd la sfirsitul secol. XVI
tràiaú doI frati MehedintenI:
SARBIn. mare stolnic, care tràia in dilele lui
Viteazul i muri la anul 1603, neavAnd urmasi. Sotia sa
erea Marina (1620), care avea nepot pe Lupul.
POPA STAN, citat la 1594 cu fratele sal S'erbu, a murit
pe la 1600. A rémas vestit Iiind-cd s'a luptat Cu mare vi-
tejie contra Turcilor. (y. Odobescu An. academ.) El e numit
«Popa Stan ot (de la) Cernetí». Murind, fu ingropat la
MAndstirea Tismana, impreuná cu fratele sëú S'érbu. Poate
el e tatAl (?) faimosului Lupu. Più avu pe NECULA zis
Taculei din Erghevita, care muri tin& asând o fatd orfand:
Zamfira, care trAia incA pe la 1710. (Doc. Arcbiv. St. B.; Monas-
tirea Tismana).
LUPUL VEL PAHARNIC MEHEDINTEANUL, la anul 1617, in
capul boerilor ce urati pe GrecI, gonete pe Alexandru
Vodd, ornoarä pe boerif i negustorii Greci, venind in
arà cu trupe din Ungaria. Ajutor al sal, erea Buzdugan
Cdpitanul, care in scurt timp jefui i ucise pe toff Grecii,
devenind ast-fel ambif stäpftril al tériI. Eugel zice: cLupul
s'a silit a tine domnia térii muntenestI si Divanul turcesc
nu Pail primit atat pentru masacrul Grecilor cAt

www.dacoromanica.ro
 332

pentru ajutorul unguresc cu care venise. Fu numit domn

Gabriel Movild, care venind in Térgoviste, in primul rind
nu cautd de cat a pune mana pe viteazul boer. «Fu prins
Lupul paharnicul Mehedintul cu Buzdugan Capitanul,
dandu'I in mana Pasei, Indatä II' intepd pe amandoi, si
asea s'ad sfirsit viata lOr». (Cronica anon. in magaz. istor.
VI, 309).
La anul 1646 (7154), se fondeaza, in timpul domniei lui
Matel Basarab, manastirea Topolnita din Mehedinti, de
catre LUPUL BULIGA VEL CAPITAN. Acesta erea din neamul
Mehedintenilor, si de sigur fiul marelui paharnic Lupul
Mehedintean ul.
Mandstirea se aflai pe valea riului Topolnita, pe o colina
imprejurata de trei vai adanci, la trei ore de Severin.
Printre ctitorii Mändstirei, odinioard infeodata ca schit
M-ref Tismana, mai sunt :
jupan BARBU Cu fiI Se, jupan RADuL, jupan CUREA vel
paharnic fiul lui Lupu, ale cdror portrete se atla in bise-
rich', toff din familia Mehedintenilor.
Inscriptia suna : «.... Truditus'ail si s'ail ostenit de o all
zidit din temelia el robul lui Dumnezeti jupan Lupu Buliga
vel capitan i jupanita Ego Stanca, i sin ego Curia spatar,
i Stoica, veleat 7154...h. (v. Bilciurescu Mon. din Rom. p. 167.)

www.dacoromanica.ro
 MERIANLI" t
(vALAcinA)

Origina acestei familiT este aceiasi cu a Bucsanilor.

BARCAN VEL STOLNICUL, care faca revolutia boerilor din
1611 in potriva luT Radu Mihnea, si care pieri in acel an,
e numit de cronice : « un boiariti mare, Borcan vel stolnic
de la Merisanl, ear de mosie se trdgea de la Buxiani».
(Cron. anon. magazin ist. IV, 306). (v. Bucsanu).
Bdrcan era fiul luT Petru sail PATRWO logofétul, care
de asemenea erea fiul luI STOICA BANUL, ce trdia in se-
colul XVI, fiind primul cunoscut din acest vechiil neam.
BARCAN clucerul, fost si vel ceaus, fiul lui Bärcan, a
avut 2 fil : Staico si Drägusin.
STAICO MERIANUL marele paharnic, e un personaj cu-
noscut in istorie. In timpul evenimentelor din 1674, ja parte
la ele. Erea insurat Cu MF.rica sora luI Mares Banul Bd-
jescul. La 1693 sub Brancoveanu, Staicu vel paharnie
impreund cu Preda Proroceanul, Milcoveanu s. a., merserd
la Poartd cu plângeff contra DomnuluT, voind a lua -eI
domnia téril. Cronicele, in special a lui Radu Greceanu,
vorbesc pe larg despre evenimentele de atuncT.
Paharnicul Staico fu prins la Constantinopol si adus in
tarä., Cu cei alti boeff. Dupe" multe judecdti, el fu spdnzurat
la Bucurestl in Tirgul de afard, lar Proroceanul la RuOT
de Vede. (y. pe larg. magazin istoric, tom. IV, p. 199-205) (si
Prorocean u).
Staico de la Merisani, fusese inca de mult logofe't de
visterie si vistier. CopiI sèi cu Marica, aü fost: BADEA CA-
PITAN MERI5ANUL, 1704, si

www.dacoromanica.ro
 8134-

CONSTANTIN MERISANUL, 1704 etc. insurat cu Ilinca fata

Bade Berendehl, care dupe' moartea ILA s'a cdlugdrit sub
numele de Irina Monahia. (Act. din 1760) Fiul lor, TUDOR
Merisanul fost paharnic la 1752, a murit Inainte de 1760,
fiind in vâxstd de 29 anl, i färd copii.
DRAGUSIN VISTIERUL Merisanu, fratele marelul paharnic
Staico, fiu lui Bdrcan, trdia incd pe la 1700. Documente
posterioare il citeazd la 1704, 1745, etc. (Arli. Stat. Buc.
Stoenestil din Muscel i Cucuteni din Dambovitza, ale nea-
mului Merisenilor).
BARBU MERISANUL marele Vornic, fiul séù, fost mare
sluger 1715 si vel pitar la 1718. Cronica povesteste in
acest an despre dänsul, sub Vodd Mavrocordat (1718): «Din
toatd boerimea ce erea totT odihniti alce in tara, sculat
un boer anume Barbu Merisanu PITAR MARE, fugit
la Nemti peste Olt, neavänd nicl-o nevoe de domn, si Inca
cinstit boiar mare si maT bogat decht altI boeri Aü scris
Maria sa la generariul Nemtilor si bdgat in inchisoare
grea, pre ticditul pitar Merisanu. Doud pricinT Fail adus
pre el la aceastd nevoe: una bogdtia, alta fumurile desertd-
ciuneT care'i intrase in cap, precum odinioard intrase i in
capul unchiu-sM lui Staicu paharnicul Merisanul, carele
umbländ dupé acele desertdciuni, aducandu'l Constantin
Vod. de la Tarigrad In obezi si in cdtusi, Fa spänzurat in
tärgul de afard, i acest nepot al lui Barbul Pitariul, .si se
pare cd iar acel sarsit va da ca si unchiii séci Staiku pa-
harnicul...» (Radu Popescu, Cron. in mag. ist. IV, 116).
Mai târziú, Barbu pitarul se intoarse din Oltenia avézänd
cd acolo nu poate trdi cu fiend», fiind ertat de Vod5. Ma-
vrocordat de pribegirea lui (1718), si deveni mare vornic
cum il amintesc niste documente.
Barbu Merisanu avu 2 copii: o fatd, sotia biv-vel co-,
misuluT Constantin Florescu; si un fiii IORDACHE MERI-
SANU, 1736.

www.dacoromanica.ro
 MICLESCU
(MoLoovA)

Strémosul acestef familii, dovedit printr'un ispisoc (act)

din 1438 si apol 1464, (6946 si 6972) erea : STANCIU, COMiS
STAROSTE, care avea de sotie pe Anusca, de la care
sase copil. Fratele lui Stanciu erea IvANcru «brat Stancia
Starostea», dovedit prin ispisocul din 1507. Acesta avu
patru copii : Ana, Irina, Maria si Trifan, despre aT cdror
urmas1 nu se pomeneste.
Prin fa* starostelui Stanciu se continua filiatia, anume
prin FEDOR. Cel alti cinci : Mantu, Andrusca, Ion, Maria,
Toader, nu avurd urmasI. (documente din 1507-1650, in familie).
Copii lui Teodor aü fost : Teodor, Jora, (färä copii);
PAN BORCEA VORNICUL, 1546, 1557 mare vornic al Mold.
Acesta e tatal : IONASCU DIACUL din Gugesti (1600), care
avu patru copii, dintre cari : DUMITRASCU Si
GRIGORE PAHARNICUL, ambil dovediti prin hrisoave dom-
nesti din 1645, 1657 si 1663. Grigore paharnicul a avut
fe ci or pe :
Mamie LOGOFRT G-AVRIL MICLESCU, care, erea mare pa-
harnic in divanul liff Constantin Duca din anul 1701, apoi
mare vornic de tara de sus la 1716, printre boerii de sfat
ai lui Voda Racovitza.; in fine la 1727, creat mare Lo-.
ge& de Grigore Ghica W. (v. etop. ed. Kogalnic. t. III,
El a avut douè sotif : 1. Fica logofè-
126, 157; II, 269).
tuluI Tudosie Dubäú, i 2. Balasa, fica Hatmanului Mo-
reanu ; avand mai multi copii.
Fratele lui Gavril Miclescu erea : VASILE MICLESCU jic-
nicerul, care a avut de sotie pe Maria fata vistierului Va-

www.dacoromanica.ro
 336

sile Ghenca, dintr'o veche familie moldoveana. (Acte dove-

ditoare din 1731, etc.) Descendentil séi se sting dupé trel ge-
neratiI, rémaind numal aI luI Gavril.
Din cel nouè copiI aI sk, Gabril Miclescu, a avut urmasI
prin dol : Constantin si Sandu.
SANDU MICLESCU a dat nastere 11.1i ION MICLESCU, fost
mare vornic al MoldoveI, care la ia.'ndul ski avu fifi pe :
COSTACHE Miclescu, proprietarul mosik Miclestl, rémasa
In aceasta bransä. Fiul lui Costache este: ILIE MICLESCU.
CONSTANTIN Miclescu, fiul luI Gavril, avu fiil pe
SANDU Miclescu BANUL, care e tatal
CONSTANTIN MICLESCU, fost mare vornic de tara de sus:
(1760 t 1830). Poseda In Moldova 18 mosiI. Insurat cu o
Varnav-Liteanu a avut cincI bdeti si doué fete :
IORDACHE vornic de tara de sus; COSTACHE vornic ;
Mitropolitul SOFRONIE al MoldoveI i Sucevel, t la mon.
Neamtu ; Alexandru si Scarlat carI avura' copii; si fetele
una maritatä cu vornicul Basota si alta cu Hatmanul Bol-
clur Costache Lätzescu.
ALEXANDRU MICLESCU, mare vornic de tara de sus,
insurat Cu Catinca Rallet, a avut 3 copii : ALEXANDRU t,
sotie Caterina Glogoveanu, Natalia casatorita cu Colonelul
Obedeanu, si Lucia cu Al. Sutzu.
Marele LOGOFET SCARLAT MICLESCU, cel maI mare
din fiiI vorniculul Constantin, si frate cu Iordache si A-
lexandru. Fost candidat la domnie. t otravit. Insurat
cu Maria Beldiman, a avut urmatorif 10 copiI :
Fete: Agripina colonel Ghika ; Smaranda §i Eugenia
calugärite ; Eufrosina Mavrogheni, Catinca Canano, Zoe
C. Miclescu ; i PROFIRA sotia lui DENIETRu Miclescu, fost
adjutant domnesc al lul MihaI Sturdza. (Din care 3 fice :
Zoe, Maria Catargi i Smaranda Septilicf).
DUMITRACHE MICLESCÚ (1821-1896), om politic : fost
ministru al dreptateI sub Ghica si Al. Cuza. Are fiI
(actuall) pe : VICTOR Miclescu, magistrat , cask. cu C.
Boerescu, si CONSTANTIN MiclescU.
MITROPOLITUL CALINIK Miclescu (1822-1886). Om eru-

www.dacoromanica.ro
 337

dit i prelat Cu o mare autoritate; fost pe rand Episcop

de Hui, mitropolit Moldovei i SuceveI, 1865; in fine
ales (1875) mitropolit primat al Ungro-VlahieI. t 1886.
NICOLAE MICLESCU, fratele precedentilor, avu fiti pe:
CONSTANTIN 1VIICLESCU (act.) cdsdtorit Cu Sultana Prdjescu;
In fine :
IoRGu MICLESCU, proprietarul mosieI Cdlinestif, unde
se afld si vechile acte ale familiei. El avu cincI copiI (ac-
tuall) : SCARLAT, IOAN CdSdt. CU 0 CantaCUZinO, DUMITRU
cdsd.t. cu A. Sutzu, GEORGE MICLESCU cdpitan de artilerie,
cdsät. cu Olga Cantacuzino; si Ema cdsdt. Cristescu.

Din cele alte ramure ale faminei sunt descendenti:

Emm MICLESCU sub director al cdilor ferate, inginer, casät.
cu Sasa Grecianu. (2 copil).
Bransa de la Roman : EMANUEL Miclescu magistrat
ANDREI Miclescu, etc. apoI: IORGU, ERNEST Si EUGEN
Iorgu Miclescu, de la Roman, etc.. .

(Br. de la We'rlad): CONSTANTIN Miclescu, proprieiar etc.,

De la Botosanl i Dorohoi : ALECU, MIHAI, IOAN
VASILE MICLESCU, etc.

Armele familiei sunt: fund verde din care se vede nu-

maI «le chef» ; o cetate cu douA turnuff si poartd de aur,
d'asupra cdreia intre turnurl se afid incrucisate o sabie
ocheie. Acest blazon aminteste cetatea Hotinului uncle
pe vremuff aü fost castelani, i unde traditia spune
un Miclescu a invirrs pe Turd.

www.dacoromanica.ro
 MOTOC
(MOLDOVA)

Veche familie moldoveneascA, cunoscutä incà de sub Stefan

Vodä (sec. XV) ?
Documentele ne aratä cu sigurantd pe un GEORGE MOTOC,
uricar saü scriitor in divan, la anul 1548 (7056), care e tatäl
faimosuluI boer Vornicul Ioan MOtOC.
MARELE VORNIC MOTOC, boer vestit pe la jumétatea secolului
XVI. Il gäsim intdia in documente din (7060 April) 1552-1559,
ca mare Vomic al MoldoveI. Invingénd pe Alexandru La-
pusneanu, Despot Eraclit Vodä, dupà cum ne spune Nicolae
Costin: «ales-ail patru boeri de credintä, pe care ati läsat toatä
câ.rma tériI, pe Stroici vel logofet, pe Barnov Hatmanul pe
Motoc vel vornic si Grigore Leveles....» (let. II, 437). Insa acest
boer päräse§te pe Domnul sêü cu partida lift Toma Hatmanul
si alti boeri, «cad aveati viclesug ascuns in inima lor asupra
DomnuluI lor, lui Despot Vodà.» Motoc joacd un trist rol
In aceste evenimente. Toma se si urcä pe tron la 1564, dupä
ce omorise in mod mizerabil pe Despot, dar peste putin trebui
sà fuga la venirea viteazului Alex. Läpusneanu, esi aú trecut
In tara Leseascä cu sfetnicif séI, cu Motoc Vornicul, Cu Spancioc
§i Veveritä Postelnicul... etc.», asec,länduse la Liov. Prin stä-
ruintele lui Läpusneanu, regele PolonieI omoarä pe stefan
Toma, impreunä cu Motoc §i Veveritä. Ast-fel ne spune
istoria despre moartea acestui boer, in Maiti 1564.
Despre moartea luI, vorbeste C. Negruzzi in admirabila'I
nuvelä istoricä «Läpusneanu», fäcénd ca acest domn, in urma
omorirel celor 47 de biped, sá dea in rnainele poporului re's-
bunätor pe Motoc, care fu sfi§iat.
Dupä cum se probeazä prin acte, el avu 2 fii, pe : Onciti
TOADER MOTOC. Acest din urmä e tatäl lui GEORGE MOtDC
TORNICUL. (Arh. ist. de Hasdet, t. II).

www.dacoromanica.ro
 339

ONcre MoToc fiul m.-vorniculuI Motoc, avu de ficä pe

ILEANA Cujboae, sotia vornicului Cujbä. Ea vinde, printr'un
document din 14 Ianuarie 1643, vèruluI séa George, jumétate
din niste sate. Prin acest act se dovede§te filiatia §i inrudi-
rile. (Arh. de Hasdeil).
Domn4a,VmRA, sotia viteazuluf domn al Moldovei Résvan-
Vodä., (1594-95) erea nepoata vorniculuI Motoc. (v. Hasdeil.
Re'svan i Vidra, poem. dram.)
Un NicoARA MoToc, ne e arétat de documente ca mare
vätaf de Dorohoi, in Nov. anul 1615.
La 1657, inteo märturie a Divanului gäsim pe CONSTANTIN
MoToc, vel sluger.
Vestitul mitropolit VARLAAM al Moldovel erea din aceastä,
familie. Mitropolit al Sucevei in 1632, s'a ilustrat pe timpul
domniei luí Vasile Lupu, prin apärarea bisericei §i publicarea
de cdrtI religio . Päräsi scaunul la cdderea lui Vasile V.
§i muri in 1675.
ILIA§ MoToc vel medelnicer, la anul 1681, in timpul domnieI
lui Duca Vodd, emigreazd Cu mal multi boeti, nemultumiti de
domnia execrabilä a acelui domn : oDubAil vel spätar, Ilie
Motoc vel medelnicer, Ilie Drägutescu vel arma, Niculai Mur-
guletz ftori logofét, etc fugit-ati atuncea toti in tara le-
§eascA...» (N. Costin. Letop. II, 23).
El se stabilirä in Polonia. In 1695 regele loan Sobiesky adre-
seazä o scrisoare boerilor emigrati : «Cätre nobilii Ilia§ Motoc
§i Nicolae Murguletz». (Hasdeli; Archiva, III 263).
Aproape contimporan cu dânsul erea : MoToc JICNICERUL, de
sigur rudä de aproape. Pe acesta ni'l aratä Neculce printre
ceI 24 de boeri ce ail plecat in Rusia, impreund cu domnul
lor Demetru Cantemir la 1710, stabilindu-se acolo. (Letop.II,
p. 332).
La 1815, dupä cum ne spune Const. Sion, trdiail : paharnicul
TOADER MOTOC, t färd copil, §i slugerul PAVEL MOTOC.
Cu timpul, aceastà familie mare decdzu, §i se gäsesc chiar
astd-z1 mazill §i mo§nenl in tinutul Neamtu, purtând numele de
Motoc.

www.dacoromanica.ro
 MOVILA
(MOLDOVA)

Okolski, istoric si genealogist polonez, in «Orbis po-

lonus» (tom. II pag. 229, etc.), vorbeste despre origina Mo-
vililor, urcandu-se la romanI. EI ereati coboritorI «ex
familia Mutiorum magna et suprema Martis....»,
primit in férile romane supranum ele de Movild, pentru-cd
«ripele DundreI le-a umplut cu movili de inimicI».
Aceastä familie «Minus», e aceasÌ antia. gens Mucia, ilustrd
la romani. Din ea gAsim pe faimosul Muciu Scevola, la
an. 507 a. cr., ilustrat in resboaele Etrusce ; Quintu M. Sce-
vola, la an. 217; O. M. Sc. augurul la 47, etc. Mal' tarzia
dup6 Cr. pe Valerius 1VIutius.
Un urmas al acestuia, strdmutat in Orient ar fi trunchiul
ramurei ce veni in patile noastre : «Mums ex Romano
imperio primum in Grcorum Imp. bellando devenit, cuius
post modum posteritas in Transylvania, Moldav. et Dacia
consedit...»
Ocholski spune ch" ducesa Korecki, fiica lui Eremia
poseda in arhivele sale fragmente adeverit6re despre
acest lucru ; dar numaï ata.
Din secolul XVI, la 1596, un document secret care
nuntiul papal, spune : eflieremia Mohila di casa reale,
care per merito di nobilita, descedento della casa flavia
de gli imperatori di Constantinopoli ». (cit. de Papid lia-
ran. Tesaur, etc. II, 241).
In Moldova ne apare in mod cert primul din aceastd fa-
mine, in persoana lul MOVILA PAHARNICUL: «pan Moghila
ciasnic», in documente si chrisoave dintre anif 1490 (6998)

www.dacoromanica.ro
 341

1507, avdnd acest titlu printre boeril Moldovenf, sub domnia

lui Stefan Voev.
Acesta e faimosul «Aprod PURICE», despre cqre ne vor-
bcste cronica lui Neculce, (Let. ed. Cogainic. tom. II, 171)
in timpul luptelor luf Stefan cu Ungurif comandaff de Hro-
iot; in lupta da la Schee: «... aü fost cdzut calul luf Stefan
In résbol; iar un Purice aprodul i-a dat calul luï; si nu
putea incdleca in grabd Stefan fiind om mic. i ail zis
Purice aprodul : Doamne eú m'of face movilitd si vin de te
sue pe mine si incalecd ! Si s'ail suit pe ddnsul Stefan
Vodd si aft incdlecat, si ail zis atuncf: Sdrace Purice
de of scdpa eil, si tu atunci 'ti-el schimba numele din Pu-
rice Movilä. Si ail dat Dumnezeil de ail scdpat amändol;
si Fácut ARMAS mare, pre Purice, si dintr'acest Purice
aprodul s'ail tras neamul Movilestilor, de aü ajuns de ail
fost si Domni dintr'acel neam».
Se zice cá Stefan if dete tot atuncl de sotie pe 1iica par-
cdlabulul de Roman ; i cä chiar el omorise pe Hroiot
In luptd.
Bazat pe acest legendar Purice, falsa cronicd a luf Huru
citeazd persoane cu acest flume, .incd din timpurile ante-
rioare luf Drago.
Subiectul aproduluf Movild a fost pus de Bolintineanu
inteo poezie, si de C. Negruzzi un mic i frumos poem:
«Aprodul Purice».
Se constatd numai chiar prin titlu de «aprod» ca acest
personaj erea de neam boeresc.
Pe la 1550 si inainte, gdsim in acelas timp pe 3 Movild,
carf tog joacd un rol insemnat. El erail nrobabil frati
nepotf de fril armasulul Movild de sub Stefan Woev.
Inainte de a vorbi de acestia, gdsim pe la 1534 pe un
IVIoGHILA., care voia sd ocupe tronul MuntenieT, venind din
Transylvania ajutat de principele Stefan Majlath. (v.in mag,
ist. Laurian III, 195). Unif il numesc «Moise Movild». Ha.mer
(citat dupä Sincai, II, 1534) zice: «Stefan Majlat aft ajutat
Cu frumoasä oaste pe un oare-care boer din Moldova anume
Moghila... sa."1 facd domn muntenesc; dar red i-a fost no-
26

www.dacoromanica.ro
 342

rocul cd.c.i fu bdtut de Petru Voivodul ì prins de Turd,

etc...» Nu stim cum erea inrudit acest pretendent Movild
cu urrnAtoriI.
Intre 1540-60, docurnentele i cronicele ne citeazd pe :
Movild logofétul, Movild parcAlabul, i Vascan Movild pos-
telnic. Am spus cà probabil erail frati i Ili ai fiulul lui
Movild paharnicul.
VASCAN MOVILA MARE POSTELNIC al Mold. si parcalab: In
documente dintre anii 1549-52 are titlul si demnitatea de
Parcalab de Hotin; iar intre 1552-1556 de mare Postelnic.
(doc. Arch. Iasi). Fiind in acest rsng, dinpreunä cu
fratele seil Ion logofétul, are un hrisov domnesc pentru
confirmarea unei vanzdri din 2 Majá 1555.
MOVILA PARCALABUL (sail Mohila). Parcalab de Hotin,
Hatman al Moldovei : «Moghila, magister equitum». Do-
cumente din 15 Mart. 1546 (hrisov domnesc), 1548 de la Ilie
Rare§ 1549, 1552, etc. il citeazd ca Parcalab. El nu
poate fi identificat cu Vdscan, pentru cd se gdsesc in ace-
las an, unul ca postelnic, cel alt parcalab. In anul 1552
(7060) Movild «magister equit.», impreund cu Sturza Por-
tarul, aleg domn pe Joldea, dar sunt prinsi de Läpusneanu,
apoi ertati ; (§incai II, BOB) iar lui Jolde i se taid na-
sul. Tot pe acest Movilä II gdsim inteo deputatie in Po-
lonia.
Dupe un document al timpului, el avu de sotie pe «Nas-
tasia» fica lui Arbore, i patru copii, din cari: un bdiat :
Nastasia, IoNAscu, Turca i Antemia. Istoricul urmasilor
séi ne este necunoscut.
ION MOVILA MARELE LOGOFÉT, märturisit de numeroase
documente din (7060) 1552, 54, 55, 58, etc., si In hrisoa-
vele domnilor Moldovei, ca mare Logofét. El avu de
sotie pe Maria, fica luf Rares ; i dupd cum spune Okol-
ski, venise din par-tile Transilvaniei unde se cdsätorise
cu aceastà Principesd ce locuia ki Castelul pdrintesc Ci-
ceiul. (t. 11, 228 id.) : «loan Movild mare laudd isi fa.-
cuse prin numele sal in Ungaria, in multe résboae... etc.,
lud de sotie pe fiica unul" despot (a hi/ Rares.). El a fost

www.dacoromanica.ro
 343

administrator perpetuu al Valachiilor sub Principele Ale-

xandru al V. si... a fost consumat de slAbiciunea ochilor
si consumatia corpului ; si '1 rémase fii.» Acest" fil sunt
patru ; iar fice doué : SCHIAUNA i Greaca. Cea d'antai dupe"
cercetArile detaliate ale d. Urechià, a fost sotia marelui
Hatman Isaac Balica ; si de acea domnul Eremie Movild
numea pe acest mare boer frate», dupé altii fiind-ea." erea
frate vitreg- cu çlisul domn.
Despre TEODOR, Stim cá a zidit Mon. Teodorenii din Bo-
tosani ca Postelnic, si pare cá a murit färd urmasi. Vom
vorbi pe rAnd despre eel alti frat" : Eremia, Petru si Si-
meon, incepând cu al doilea care n'avu urmasi.
GEORGE MOVILA., fiul vel-logofkuluI. Episcop de R5.-
dà'uti In 1580; apoi MITROPOLIT al Moldovei si Sucevel
(1589). La 1592 se retrage din Mitropolit de Suceva si re-
vine in 1597. In timpul lui lancu V. Sasul, dupé cum
spune letopisetul (Vornic Ureche. Ed. Cog. I, 234), Cà ne-
putând suferi boeriI mizeriile acestui domn «mai vrdtos
Movilestii, Vlklica George, Eremia Vornicul, carele
fost i Domn, si frate sétl Simion Paharnicul i Balica
Hatmanul, sfAtuit in taind ca sà." pribegeascA.... si
toff aú trecut in tara lesascà.» (1583).
EREMIA MOVILA VOEVOD, Domn al Moldovei 159-1607.
In 1595 veni din Polonia cu ostirile lui Zamoisky spre a
ocupa tronul ; pe atuncea domnea viteazul Vodd Stefan
Résvan. Acesta fiind gonit,,incercui sa' recapete tronul, dar
fu invins, prins si decapitat (dupé altii tras in teapd).
Eremia M. ocupAnd tronul, se pleca cu desdvarsire Polo-
nilor, devenind chiar tributar al lor. Inimic de moarte lui
Mihai Viteazul, acesta coprinde 1VIoldova si'l gonete in
1600; dar pe urmä, infrant si trddat, viteazul domn moare
asasinat la 1601, chnd Movild vornicul ja tronul Moldovei,
dupé ce tot prin ajutorul Polonilor, incercase sá stabi-
leascA in Valachia pe fratele sétá Simeon. El avea putini
partizani, de Ore-ce poporul i multi boeri il urail din
cauza politicei sale Polone. Muri in domnie in August 1606,
de un atac de apolexie.

www.dacoromanica.ro
 344

Sotia sa ELISABETA, erea o femee foarte energicd, dar

ambitioasd i intrigantä in acelas timp. Dupe moartea so-
tuluI er, cduta prin toate mijloacele a asigura tronul fiuluI
el Constantin, ajutatä fiind de PolonI, in contra lui Mi-
hail full lui Simeon W. ajutat de Turd. Prin marl' sacri-
ficiI, Constantin obtinu tronul in 1607. Când se ivi preten-
dentul Stefan-Bogdan, aceastd Doamnd conduse singurd
trupele contra celor ale boerilor carI sprijineaa pe Bogdan,
invinse. MaI tärzia fiul eI Alexandru (1616) fiind prins
de Turd, ea Impreund cu fiii fu silitd a Imbrätisa religia
mahomedand. Xenopol, III, 900).
CopiI luI Eremia Movild i aI ElisabeteI, furd : Constan-
tin, Alexandru, Bogdan ; apoI 4 fete mdritate in Polonia,
anume : IRINA, (Regina) cu MihaI Coribut, duce de Wis-
noviecki ; MARIA cu Stefan Potocki, palatin de Braclavia
CATRINA, mdritatd cu Ducele Samuel Corecki; in
fine ANA, mdritatd 1. cu Maximilian Przerebski, castelan
de Siradia, palatin de Lenticia, Litinia, etc; apoI cu Ion
Szediwoj Cz. ; al 3. cu Vladisl. Myskowski, Voevod de
Cracovia ; i al patrule cu Stanislav Potocki «bellidux Po-
loniae». O relatiune polond din sec. XVII, o defaimd
grozav (sub titlul de «Lugubre. monumentum»). (vezi Te-
saur de Papiii Il. II, 140). Ea muri in 1666, dupe ce exersd o
influentd nefastd a Polonilor asupra MoldoveI ; lucru de
alt-fel comun in familie, si care pe länga bine, ii aduse mare
red si maI ales teriI. Moldova
SIMEON MOVILA. WOEV., fra,te cu Eremia si mitr. George.
In 1601, dupe bdtdlia de la Teleajen, nenorocitä. pentru
1VIihai-cel-mare, ocupd Cu ajutorul lui Zamoisky Hatman Po-
lonilor, tronul ValachieI, pe care acestia incep s'o jefuiascd.
FratiI BuzestI adund armatä. in Oltenia, si gonesc ostirile
lui Movild din tara. Aceasta pe cand MihaI erea in Ar-
deal ; iar cänd dansul muri, boerif aleserd domn pe Radu
Serban. In Moldova, Simeon IVIovild vine la tron in
1607, imectiat dupe" moartea fratelul sea, pe cand copiil
acestuia ereaa incd minorT; dar peste putin moare otrdvit

www.dacoromanica.ro
 - 345 -
de boerii nemultumiti (1607). El Idsä urmdtorii fiI Mi-
hail, Gabriil, Petru, Ion si MoIse.
Fiji lui Eremia Movild sunt :
CONSTANTIN 1VIOVILA W., domn al Moldovel (1607-1611),
ocupd tronul Cu ajutorul Polonilor, i i urma a daruri
bogate trimese la Constantinopol. La anul 1611, intrand
In luptä cu Stefan Torna, acesta Il invinge si-1 ineacd In
riul Nistru, ocupand tronul.
ALEXANDRU VODA. MovrLA, al doilea fifi al luI Eremia, in
1615 se ridicd cu armatd prin ajutorul mamei sale, si in-
vinge pe Toma, urCandu-se pe tron pentru putin timp.
Nefiind agreat de Turd: din cauzà cà erea prieten Polo-
nilor, Pérta numi domn pe Radu Mihnea, In 1616-, iar
Movild fu prins impreund cu mama sa, cu Bogdan, Cu
Gorecki, si dusi captivi in Turcia. Aid spre a scäpa de
moarte se acurd musulmani.
Al treilea fiú al lui Eremia i frate cu precedentil, erea
BOGDAN, despre care stim ca.' a murit in Turcia.
Fiji lui Simeon Vodd:
MIHAIL saa Mihdias Movild VOW., luptd in 1608 cu vèrul
sèii Constantin pentru urcarea pe tronul Moldovei ; reusi
insä acesta din urmd.
GAVRIIL MOVILA VODA, domnul Valachiel (1618-20).
Alexandru Ilias fu gonit din tara (1618) si multime de
Greci omordti de boerif tdrei, in capul cdrora se afla Lupul
paharnic Mehedinteanul. Pórta, prin stArdintele Polonilor,
numi atunci Domn in Muntenia pe Gavriil, fiul lui Simeon
Vodd. El trimise pe Mehedinteanu ca M,are-Spatar, la Si-
listra in ajutorul lui Schender. Acesta prinse pe viteazul
boer, punandu-1 in teapd (1618). Dupe' o domnie de mai
putin de 3 ani, Movild fu mazilit i Inlocuit prin Radu
Mihn ea .
PETRU MOVILA. MITROPOLITUL, al treilea fid al lui Simeon
(1597-1647). Dupe' ce studid in Polonia, fiind apoi vicar
al bisericel ortodoxe din regat, la anul 1632, tindr inch,
fu indltat mitropolit al Kievului: «Arhimandrit Pecerstei,
Mitropolit al Rutenilor, Kievulul i Haliciel si a toat5

www.dacoromanica.ro
 346

Rusia» (Okolski). In Kiev el fondd un seminar numit

mai tdrziti Academia Mohileand; apol o tipografie i bi-
bliotecd, in care tipdreste mai multe opere in ruseste; din
care cea mai importanta. e Confesiunea ortodoxd din 1645,
scrisa cu ocazia SynoduluI din Iasi. Om de o mare eru-
dutiune, avu o mare influentà pe timpul sêü, i e consi-
derat printre eel mai ilustri prelati al RusieL
Confesiunea sa, fu confirmatd ca inv6tdturd fundamen-
talä a bisericei ortodoxe, de cdtre Patriarhul Nectarie in
1652. t in 1647 la Kiev.
MOYSE MOvILk W. Domn al Moldovei in dou6 randuri.
El e fiul mal mic al lui Simeon W. In anul 1630 ocupd
scaunul tdrii prin marI sume de banf; dar inainte de un
an de domnie e scos, fiind reclamat ca partizan al Polo-
nilor, iar tronul dat lui Alexandru Ilias. Peste doi ani, in
1633, revine iardsi, voind sa prindd pe Vasile Lupu care
pretindea domnia. Turcii trecênd prin Moldova contra
Polonilor, i ludnd si pe Moise Movild cu oastea in rdn-
durile lor, MoldoveniI fug din luptd, pentru care Movilà e
acuzat cà tine cu Polonii, i deposedat de domnie, care fu data.
lui Vasile Lupu.
ION MOVILA, frate cu precedentul, al patrulea ca varstd
dintre copiii lui Simeon, servi si se distinse deosebit in
Ungaria. (v. si Okolski). Lotopisetul Moldovel ne spune :
«Racoti Kneazul Ardealulul, aii pornit neste osfi asupra
lui Vasile Vodd, cu Ion Movild, feciorul lui Simeon Vodd,
carele erea in Ardeal asedat de dupe" fésboiul de la Ste-
fanesti, cum pomenit dupe' moartea lui Simeon Voila....
Ala schimbat Sfatul Rocoti cit Nlatei Vocla : orl teman-
du-se de impérdtie, intelegdnd de patima vizirului, ori
altá socoteald le-a venit: aCi intors pe loan Movild cu
°stile inapoi si s'ad intors i Muntenii...» (Miron Costin
let. M. I, 308).
Fiica lui Ion Movild, ELENA, erea sotia marelui Logorétu
Miron Costin.

In timpul lui Petriceicu Vodd, gasim pe un MoVILA HAT-

www.dacoromanica.ro
 347

NiANuL cazacilor, de care vorbesc cronicele la anul 1684:

oCazacii vézénd cá i-a viclenit si Cunitkie Hatmanul de
aü fugit, atuncea ridicat dinteinsii alt Hatman, anume
Movild Polcovnicul».
Aceasta se intdmplà in acel an in Decembrie 24, pe
cand erea un frig cumplit, i cdnd Tätarif risipird cu totul
oastea Cazacilor. (II Let. 30. Nicol. Costin).
Nu gAsim nicdeff ce legdturd avea acest principe al
Cazacilor cu Movilestii de mai sus, niel al cdrui dintednsii
erea

Un ADANI MOVILik, fill al unuia dintre copiii lui Eremia

sati Simeon, trdia pe la jumétatea sec. XVII, cdnd zidi
Monastirea Adam din Jud. Tutova.
Paharnicul C. Sion in cArhondolog-ia» sa (fan]. Movilà
pag. 206), spune cä urmasii acestuia luard numele de
Adam, si apoi de la 4 frati Adam, pe acelea de: Serban,
Stamatin si Luca. Noué ni se pare cam suspectd
aceastd descendentd, mai ales cd e datd de Sion. El zice
cd pe timpul sal nu mai eread adevérati 1VIovild de cat
cei numiti Stamatin.
Strénepotul de fiti al lui Adam Movild este MEDELNICE-
RUL Const. MovILA, care se gdseste in actele de judecata
cu nepotul séri George Serban Clucer, sub domnia lui
Alexandru Moruzi in Valachia, in Noembrie 1793: 1Dum-
nealui Medelnicerul Movild fiind pämdntean din Moldova».
In actele divanului se pomeneste si de fratele sai Clement
Monahul M., cum si de tatAl Sat. (v. Urechiä.Doc. din domnia
lid Alex. Moruzi, p. 462).
Aceastd familie a Movililor insd, agli e cu totul stinsd.

www.dacoromanica.ro
 Dinastia M1LT AT
Familia Musat, a II-a dinastie domnitoare a Moldovei,
dacd consiclerdm ca prima pe a luI Bogdan si a urmasilor
se-f, era de origind munténd saù Valachd, inruditd cu a
Basarabilor, lucru care se poate dovedi prin 2 probe:
armele familiei Musat, dupd cum sunt citate si re-
produse In diferite pArti (vezi Hasdeil. In Basaiabir), ardtati o
derivare sail descendentd din Basarabl, de oare-ce coprindea
pe scut arg,intiti, 2 capete negre cu ramurd, ale Basarabilor
fiind dupd cum se stie, 3 capete de negru.
La m6rtea lui Jug,a, principe lituan, care domnise in
Moldova (1374 75), cdutandu-se un succesor de neam
domnesc, se gdsi un Musat, din Valachia. OrI, el trebue
sd fi fost rudä cu Basarabii, singur acestia fiind neam prin-
ciar acolo. Apol se spunea cd Costea Musat s'ar trage
din vita despotilor serbi, care aratd cu atat mai mult eh'
rail Basarabf, cu cat am vézut cà mai tot-deauna s'a
crezut cd acestia ar fi avut o asemenea origind.
In resumat, azi e definitiv stabilit cà Musatif ati fost o
ramurd a Basarabilor. Trunchiul acestei dinastif e COSTEA
MusAT, pomenit in toate cronicile, insd care n'a domnit.
Numai inteun pomelnic de la mondst. Bistrita, se aratd ca
urmas al WI Lateo intre Voevozii MoldoveI. De si purta titlul
de «Vodd», ca tatd a 3 domnl, niel un document nu ne
mdrturiseste domnia lui. CeI 3 fif al' séi, urmard pe rand :
PETRU I MUSAT (1375-91), era ginere luI Vladislav re-
gele Poloniel, dupd alte texte cumnat, care pentru un in-
prumut ii amaneteazd Pocutia in 1389.
ROMAN I, fratele sell (1391 94), se intituleazd ((Mare
autocrat din mila D-lui, I. Roman Voevod, stdpdnitor al

www.dacoromanica.ro
 - 349 -
Moldovei de la munte -pänä la mare.» Sotia sa erea Anas-
tasia, fica lui Latcu Vodd. Se zice cd el ar fi fondat orasul
Roman.
Fratele sea STEFAN, nu domni de cat un an si murind,
cef do'f fiT ai sei Stefan si Petru se luptard pentru domnie.
PETRU fu ales domn de boeri (1395-99).
lupte pentru tron urmeazd dupd moartea
acestuia pand la 1401. Reusird sä domneascd ROMAN II
fiul luT Petru, si apoi IuGA ri, fiul luT Roman I (1400 401).
E loe sä reamintim modal de succesiune la tron in tèrile
române, bine inteles in timpul cand erail dinastii na-
tionale. Sistemul era electiv in ereditate, adicä nu fiul mal
mare succeda, dupd cum in apus, ci acel care era ales
de boerl. Acest fel de succedere era foarte defectuos, de
oare-ce da loe la atätea lupte pentru domnie, pe cari le
vedem in ambele teri surori.
ALEXANDRU I CEL BUN (1401-1433), frate CU Iuga i fiul
maI mic al lui Roman care mai avusese 4 copiT, e un
domn insemnat. In stranse legdturi Cu PoloniT ; ast-fel
ajutd contra cavalerilor Teutonl la 1Marienburg. Or-
ganizd perfect de bine tara in toate privintele. Avusese
de sotii: 1. Margareta de Losonz, fica lui Stefan de Lo-
sonz, Voevodul Ardealuldi, de la care avu pe Ilie. Aceasta
murind, se cdsdtori (2) cu Ringala (Maria), sora reg-elui
Vladislav Iagelo, de care se desparte in 1421, avand un
fia Stefan. El avea titlul de «rege» (Bast)6.6g).
Domnil Moldovei din neamul séii se succed ast-fel, dupd
moartea luT: LIE i STEFAN impreund 1433-44. Amändoi
fratif se luptd intre dinsii; Stefan 9rbeste pe lije, remäind
domn (1447-47) cu ROMAN III, fiul lui Ilie. Acesta il omoard
la rindul séd i remdne singur (1447-48). PETRII H, fiul
lui Alexandra (1448-51), ja de ajutor pe un sef ungur
Ciopor (legendarul Ciubdr-Vodä), care la moartea luI de-
veni domn pentru scurt timp.
BOGDAN, bastard al lai Alexandru I, domneste putin (1451)
fiind ucis de un alt pretins fiCi natural al lui Alexandra :

www.dacoromanica.ro
 350

PETRU ARON (1451-52 si 1456--57). Al doilea fiti al

lui Ilie domnise intre 1452-56, fiind otravit.
STEFAN CEL MARE (1457-1504), cel inaI insemnat domn
al Moldovei. Ocupa tronul prin ajutorul lui Vlad Tepes,
caruia IT plati serviciul prin nerecunoscinta. Trite° domnie
glorioasd, invinse pe regele Matias Corvin in 1467 la Baia,
pe Hanul Tatarilor in ma:I multe rinduri, pe Radu cel
frumos, Principele ValachieT, in 1471. Apol pe Turd in
multe rinduri: in 1475 la Rahova in mod stralucit, la Valea
Alba 1476, etc. 0 armata a liff Albert regele Poloniei fu
sclrobita in pddurea Cosminului la 1492. Anusul cu drept
cuvint l'a denumit d'athléte du Christ» (v. Duruy. moyen-fige),
pentru stralucitele sale lupte i invingeri, pe carl le intu-
neeá putin unele actiunI si cruzimi neintelese, de si con-
forme timpuluI sal. El muri bolnav in anul 1504, lasand
tronul fiuluI sell Bogdan.
tefan cel mare fusese casatorit de 4 ori: 1. Cu o MA-
RUKA, de la care avu fig pe ALEXANDRU, -I- 1496, de care
ne vorbesc multe documente. 2. EVDOCHIA din Kiev,
sora tarului Simeon, de la care se nascura. 2 fiI: Bogdan-
Vlad si Petru, ambil t 1479. 3. MARIA DE MANGOP,
princ.ipesa din Crimea, din ilustrul neam al imparatilor
Comneni. De si de o mare frumusete e parasita de sotul
ei in 1475 dupd 3 ani de casatorie, pentru Maria fica lui
Radu, care avea sa'ï devie sotie. Nefericitd i retrasa,
Maria de Mangop, muri la 1477 in floarea varstei. Inscriptia
de pe mormantul el' din monastirea Putna aratä acésta.
4. MARIA (Voichita), fica luf Radu-cel frumos; fusese pri-
soniera lui stefan, impreuna cu mama sa. Dinteansa se
näscu Bogdan H, i trai pana la 1511.
Din ficele lul Stefan ail fost: Maria, t 1516 si ingropata la
Putna, si ELENA, care se mdrita cu Ioan celtânar, fiul tarului
Moscovei Ion VasilievicY III, avand o viatä foarte dra-
matica si muri la 1505. (v. Xenopol. Istor. p. 404).
BOGDAN IL zis cel orb (1504-1517) fiul mal mic al lui
Stefan, inchina in 1513 Moldova Turcilor, prin logofkul
Téutu trimes la Tarigrad. El trateaza in egal cu regif

www.dacoromanica.ro
 -- 351

Poloniei, care '1 numeaü: «amicus noster magnificus....»

etc. Cdpdtd porecla pentru defectul ce avea de a lusa.
*TEFAN-CEL-TANAR saú STEFANITA (1517-1527), fiul
ocupà tronul la vdrsta de 11 ani. Condus in domnie de
Luca Hatmanul Arbore care '1 crescuse. In 1518 se incheie
tratatul cu Polonii, in cari se mentine titlul de «amicus
sincere dilectus» pentru Principele Moldova In 1523, el
omoard pe Arbore cu cei 2 fil ai se, fapt care ingrozi pe
toti. Sotia sa Roxandra, indemnata de boeff, il otrdveste
la un osp6t, in floarea varsta Cad prin unele calitati ce
avea, putea ajunge un mare dornn.
Lui Stefdnitd urmeazd un bastard al luT Stefan-cel-mare,
PETRU BARES, fiul Mane' Rares din Hdrlda. El in prima
domnie 1527-38, bate pe Regele Ferdinand la Feldioara
in Ardeal, ajutdnd pe Pr. Zapolia. Atdcand pe Poloni
pentru un motiv pretextat, e invins la Obertin in anul 1531.
In 1534 a omordt pe Ludovic Gritti, trimes de sultan sä
reguleze afacerile intre Rare i regele Sigismund, si care
voia sà apuce domnia. In 1538 Sultanul 11 destitue pentru
necredintd, si e inlocuit cu STEFAN Locustd (1538-40), fia (?)
al lui Alexandru, fiul lui Stefan cel mare, care e ucis.
Rares revine in 1541, domnind incd 5 ani, in care timp
std bine cu faimosul Sultan Soliman, care acuse din Un-
gana un pasalia. Petru R. avusese doué sotil: 1. Maria
-I- 1529; si 2. Elena, fica 1111 Eraclide. Copiii se ereaa :
11,1E, principele Moldover 1546-51, urmat de fratele
STEFAN (1551-52); RUXANDA, sotia lui Alexandru Vodä.
Lèpusneanu, i KIAJNA (sail Despina), faimoasa sotie a luT
Mircea Ciobanul, din Muntenia, care prin intrigele i chel-
tuelile sale, reguld domniile in ambele féri. Mandrd, ambi-
tioasä i crudd, ea peri ucisd de Vornicul Dumbravd, dupd
o viatà färd fria, si crime ce fdptuise. (v. Odobescu Doam-
n.1 Kiajna, pe larg). Ilie Vodd al luY Rares, avu nil pe
ALEXANDRU VV. ILIAS, principe al Moldovei si Valahiei
(1620-29), a cdrui fled Domnita CASANDRA, era mama Dom-
nite Sultana, cdsdtorità cu Alexandru Mavrocordat Exa-
poritul.

www.dacoromanica.ro
 :352

ALEXANDRU LA.PUSNEANU, fia natural al lui Bogdan II,

cunoscut inainte de domnie Cu numele de Petru Stolnicul.
Tinu tronul in douè randuri: 1552-61 si 1564-6. Avu
de luptat cu Iacob Eraclit, de care fu invins si care lud
domnia. Revenit din noil, tdid 50 de Weil din eel care '1
pdrdsise, pretextâ.nd ca voia sd se impace cu ei la un os-
pèt. Boerii impreunA cu sotia sa Ruxanda il otrdvirb., 1566.
El mutase capitala tëril din Suceava la Iasi (1564). De
si crud, clomnia lui presintd un oare-care interes prin ca-
racterul ciudat si viteaz al acestul om. (v. frumoasa nara-
tiune istorica de C. Negruzzi asupra luI Lapusneanu i a
mortei luT).
In domnie, urmA fiul sal BOGDAN (1566 72), a cdriff
una din surori tinea pe nobilul polon Gaspar Panicevski.
Fiul lui Bogdan, erea ALEXANDRU VODA Bogdan, Domnul
Valahiei intre 1592-93.
ION VODA CEL CUMPLIT, bastard al lui teránita Cu o ar-
meaned. Domn foarte viteaz, dar nefericit, se poate con-
sidera printre cei ma): insemnati ai MoldoveT, de si domni
putin. Perzand bdtalia de la Calml prin tradare, fu prins,
legat de 2 cAmile i rupt. (1572.-74). Avu intaia sotie pe
fica parcalabului Lupea Hum din care se na"scu un fig
PETRu. (Ion Vodä cel. cumplit de Hasdeu.)
IANcU SASUL W., pretins bastard al lui Rares, domni
2 ani (1580-82) detestabil si jefuind tara. Sotia sa erea
Maria Paleologo, byzantind, cu care avu 5 copii si un fiii.
BoGDAN STEFAN W. CEL SURD, erea bastardul lui Ion Voda,
Cu frunmasa Sash', care iubea mult pe acest domn.
Cu acesti din urmä flu naturali ai domnilor din aceastri
dinastie, putem incheia cele ce stim despre dânsa. Am
expus pe scurt i numai pentru leg:a:turd, faptelc domnilor,
carl sunt cunoscuti din Istorie. In privinta familiei Mu-
sat putem spune cd s'a stins cu acestia din urmà i cu
fica lui Alex. Ilias in secolul XVII, cari n'ad avut urmasì ;
iar numele neamului nu s'a intrebuintat decat pArià la
Alexandru I ce! bun.

www.dacoromanica.ro
 NASTUREL (Herescu)
(vALAcHIA)

Printre cele mai vechi i marl' familii romdnesti, ja

loc acea a Herestilor saü Ndsturel, al cdrei rol e in-
semnat in istoria térii, si a cdrei origine se confundd cu
a principilor Basarabi.
Vorbind de inceputurile orasului BucurestI, Colon elul
Papazoglu, exprimd ast-fel o traditie asupra acestui neam:
«Unul din magnatil mari ai Romanilor, ce se numi Niks-
TUREL, cdutând loc de a face bisericd (nu stiil de nu va
fi comtele Henrih sail HERE NASTUREL, dupd al cdrui nume
este si mosia Heresti in drumul de la Bucuresti spre
Oltenita), a gäsit cea maI fumoasd positie pe dealul stang
al Ddmbovitei, unde erea vestitul oras Pinum, avdnd in
vale vederea bdlteI celei mar): a Brostenilor cu pädurea
ce ocolea acele doué marl dealurI. Pe acel deal zidi Nds-
turel Sf. Bisericd cu patronagiul Bunel-Vestiri, pe mosia
lui Bugd, care incepuse a se popora cu boerimea ce se
stremuta din Tergoviste. Aceastd bisericd este si Ora
astd-di, numindu-se cDobroteasa», calea Vdcdresti
Fdcendu-si acolo si acel NAsturel case marl la -spatele bi-
sericei, a cd.ror ruine aú stat pand la anul 1855, apor
dispdrut.» (Pe la 1460).
Vechea mo.sie a acestei familii este Heresti, de care am
amintit mal sus, si de la care membrii familil
aa luat numele de «Herescu ». D. Xenopol spune ca in thn-
pul lui Mircea cel Mare, acesta ctrimete in 1389 doi soli in
Polonia, pe boerii Manea si ROMAN HERESCU, Si care tre-
cdnd prin 1VIoldova, Petru Musat domnul de acolo le dä.

www.dacoromanica.ro
 354 --

un representant al s'él' Dugoia, i top treT mergênd in

Polonia la Vladislav Jaghello, Mircea inchee cu regele
Vladislav o legdturd de prietinie, cu ajutarea lor mutuald
contra Craiulul UngarieT (Istoria R. tom. II, p. 95). Despre
acestI soll vorbeste Doghiel in «Coclex Diplomaticus regni
Poloniae» (t. I, 597), numind pe acel boer «Roman Heritzki».
Un boer <<FILEA OT FIERMID e citat la anul 1568
impreund cu sotia sa Stanca i cu fratii sêl Partenie
Neagoe. Nu mai incape indoiald cd. acestia fac parte
din familia Herestilor si Ndstureh ; mal ales numele de
Fierea saü Hierea e caracteristic. SERBAN logorétul din
Fieresti (tot una cu : HerestI), e probat la 1622.
Sub domnia luI Mircea Ciobanul (1546-54), ne vorbeste
cronica de primul UDRWTE NASTUREL care pieri in luptd.
Mircea indatd ce se urcà pe tron incepu sA ucidd pe boeri.
ast-fel ctdie pe Coadd vornicul, pe Dragan stolnicul, pe
Stroia spdtarul, pe Vintild comisul, .si pe alti multI, mun-
cindu'I pentru avere. Boerif ce scdpard de la moarte fu-
gira.' in tara ungureascd, unde strdnOnd oaste ce ad putut
trec'd.nd doT ani, aú avut re'sboiti cu Mircea la Peris,
a biruit Mircea Vodd, perind Udriste Ndsturel i Teodosie
Banul». Const. Capitanul, Cronica I. 176 §i Xenopol Ist. IV).
(1547).
Din acest descendent al Ud Ndsturel Herea din sec. XV,
se trägea :
RADU MSTUREL, boerul ot Fieresti, dupd cum Il numeste
un document din 1620; si care la 1624 ca bdtrdn erea
biv-mare logorét. A avut 3 copil :
DOAMNA ELINA, sotia luT Matei Vodá. Basaraba .si doamnd
a t'ériï. Fratele ei :
Oreste saü UDRITE NASTUREL din Heresti marele Logofét,
erea unul din oamenif ceT maT cultT ai térei in timpul sël
El ajuta mult pe cumnatul se'd Principele Matei, in actele
importante ale Statului, fiind si ispravnic a multe din monds-
tirele clddite de acesta. MaT patroneazd tipdririle ce in-
cepurd a se face pentru intiia oard in tara la Govora, in-
curajdnd scrierile religioase. A tradus in romdneste, cartea

www.dacoromanica.ro
 355

rémasd. manuscris : Viata pdrintilor nostri Varlam i Io-

sofat.» etc. El fu logofét i apoi MARE BAN sub Matei
Basarab (1633-54). Palatul sèü boeresc se afld in Bu-
curesti, in suburbia care apol s'a numit «Udricanii» dupd
numele séi, i unde clddi langd casele sale cele marl',
biserica Sf. Vineri.
Fratele sal mai mic, erea CAZAN POSTELNICUL Ndsturel,
la anul 1653 Ispravnic mare al scaunului Bucurestilor.
Marele BAN RADU NASTUREL, &Li lui Udriste, la anii
1669 mare logorét, iar dupd 1674, 80, 81 vel Ban. Grigore
Ghica venind domn la 1673: «indatd ad scris cdrti lui
Grigore Bdleanul, sá scie cd este domn i sá prindd pe
Radul Cretulescu logofaul si pe frati lui Serban Canta-
cuzen, cari crea la Bucuresti. Iar Gheorghie adleanul ve-
nind noaptea aü strdns iuzbasii si cdpitanii slujitorilor si
pe boeril ce se intdmplase aci, pe Radul Ndsturel i altii,
adunandu-se ail trimes pe Radul Ndsturel Cu slujitorii
de le-ad ocolit casele chemat la curte...» ; Toff par-
tizanii Cantacuzenilor furd inchisi in turn, si sub Ghica
partida ha Bdleanu, Ndsturel, Leordeanu, etc, crea in mare
trecere ; dar cdnd Gr. W. Ghica fu mazilit : «Bbileanul Cu
ginere-sal Hrizea i cu Neagoe vornicul Secuianul i cu
Radul Banul Ndsturel, si cu Staico pah. Buxianul , sim-
-tind cá adevérat vine Duca Vodd domn, ei incepurd a
fugi in sus cdtre Pitestf, luand cu ddnsii si pe Constantin
slugerul Ludescu ducéndu'l pand la mändstirea din Arges,
iar Bdleanul i cu ginere-sad si cu Neagoe Vornicul ad
trecut muntele la Sibid ; ear Radu Ndsturel si cu Staico
aü fugit la munte. DecT sosind si Duca Vodd la scaun,
Sf. Nicolae an. 7182 (1674), venit'ail Constantin de i-ad
spus de toate ce ad pdtit, Nästurel si Staico
de s'ail inchinat....» (Cronica anon. m a ga z. istor. V, 13).
Documente din 1681 si 1679 citeazd. pe Radu Nästurel
tot ca mare Ban.Din anul 1674, in documentele divanuluf
figurézd <<FIERESCUL ve! vistier». Banul Radu Ndstu-
rel avu doi fil, din cari TOMA e amintit pe la 1663-
1665 ; iar cel alt :

www.dacoromanica.ro
 356

Postelnicul ;,;ERBAN NASTUREL HERESCU3 amintit i probat

prin acte, ca Postelnic in 1703, ca vel sluger 1713; iar la
1717 ca mare CLUCER printre boerii divanului dornnesc.
Une-off II gd.sim figurdnd ca : Serban Ndsturel singur,
alte off. numai: Serban Herescu. El a avut fecior pe
CONSTANTIN NASTUREL MARE BAN la 1757; la 1731 (Maid
30) erea mare paharnic iscdlind printre boerii divaniti. El
repard biserica Dobroteasa din BucurestI: «Dupà trecere
de vre-o 300 de ani de la boerul Ndsturel, Constantin
Post. fiti al Banului Serban Ndsturel, vézdnd acea bisericd
fondatd de strémosii luí, in foarte mare ruinare, a prenoit'o
la anul 1730 (vezi inscriptia in piatra de-asupra usel bi-
sericeI), si a ldsat In seama rudelor sale ce sedeati in
dosul bisericei si din care ail trdit In acele case pand la
anul 1840, o femee ce se zicea cd este descedentd din
acea ilustrd si nobild familie, a Nästureilor». (Colon. Papa-
zol Ist. or. Bucure§tI, p. 7).
RADU HETESCU Ndsturel, fiul acestui, Inainte de anul
1799 il intálnim Cu titlul de biv-vel paharnic. Fiul sal:
Generalul CONSTANTIN NASTUREL HERESCU (n. 1798
Bucuresti 30 Dec. 1879), e cel din urmd care avu titlul de
Mare Ban. La 1823 intrà in armata ruseascd, ser-
vid ca oficer inteun regiment de ulani. Intors in tara la
1727, fu numit adjutant al luI Alexandru Ghika. Vistier
Bibescu Vodd; in timpul lul Stirbey reintrd in armatd
fiind numit mare Ban si Spatar al ostilor. El institui
prin legat Academiei române, un fond din jumdtatea ave-
reI sale, pentru premil".

Pe monntintul familiei din biserica S-ta Vineff din Bu-

curesti se aflà o foarte interesantd inscriptie vorbind des-
pre genealogia famine)", pe care o transcrim ca o comple-
tare a istoriculur acesteI familii. Dupsé armele sApate in
piatrd, urmeazd pe cele patru fete ale coloanel: de mar-
mord, inscriptia In litere de aur:
«Familia D-lor Ndsturell se trage din Romanii; s'Ati

www.dacoromanica.ro
 - 357 -
cinstit Cu titlul de gran' de cdtre Impératul Austriei Lu-
dovic I la anul 1370, si anume cel d'antdi al familiei a
fost GRAF HENRIHI N. din feciorii i nepotiI cdruia remasI
In Ungaria, se ved in urmd intre buitatii, tot sub aceiasi
numire de graft : D. Joan Ndsturelu la amil 1661 in trac-
taturile de pace ce ail incheiat Ung-aria cu Lesii sub Ion
Sobieski. Din nepotil insd ai lui Graf Henrihi Ndsturel
se vede expatriat din Ungaria filed de la anul 1518, U-
DRI TEA NASTUREL, feciorul lui Graf km Ndsturelu i stre-
nepotul luI Graf HenrihI Ndsturel, carele ad stätut Ban
mare peste tot Banatul si sef al ostirilor de atunci.
murit la anul 1526 si ingropat la mondstirea Arge-
uluI, ndscut fiind la anul 1436. Acesta trdg-dndu-se atuncI
in Valachia, aú cumperat intre alte moii, precum se véd
din daniile ce ad fdcut in urma lui strenepotif se la mo-
ndstirile Cotroceni, VdcdrestiI, Pantelimonul i Gruiu dupe
hrisoavele din aceste mondstirI, ail cumpérat atuncI
mosia Herdstii si de atunci s'ail numit Ndsturel de He-
resco. La aceastà mosie si-ad zidit mondstirea sa de les-
pezi de piatrd la anul 1520, unde se si vede sdpat marca
familiei sale inteacest chip :
Un vultur cu doué capete este tinut de 2 roman'', indun-
tru ekisonuluI se afld un led stand pe un tun, cu o cruce
In labele sale, care bate un sarpe ce se vede ridicat in
potriva lul cu deviza latineascd subscrisd : Honor et Patria.
Acest Udriste Ndsturel ad ndscut p BANUL ION NA.s-
TUREL la anul 1524, carele aü murit la anul 1590 avdnd
si el fid pe:
Banul RADU NASTUREL ce s'ati ndscut la anul 1582 si
carele aü murit la anul 1652. Acesta ad avut fid pe :
BANUL TOMA NASTUREL ndscut la anul 1628, carele s'ail
fdcut graf de isnoavd de cdtre Leopold I imperatul Aus-
triei la anul 1664 si carele aú murit la anul 1693, iar a-
cesta aú ndscut fid pe:
Banul SERBAN NASTURELU, ce s'ail ndscut la anul 1659
si care ail murit la anul 1731, ail avut si el fid pe Banul

www.dacoromanica.ro
 - 358 -
CONSTANTIN NASTIIRELLT, ndscut la anul 1682 si care ail
murit la 1752. Acesta din urmä aú näscut pe :
RADII NASTUREL la anul 1750, care la botezul, s'ati
cut paharnic si aü murit la anul 1804, tot paharnic, fiind
sacat si depärtat din fire din rivna gradurilor i slujbelor
dupe' atund. Acesta aU näscut pe D. LOGOFETU CONSTAN-
TIN Nästurel la anul 1798, care ail slujit in slujba ostä-
seascA a RusiI si afländu-se in doué campanil in potriva
Turcilor aü dobändit kavalarif si sabie de aur pentru vi-
tejie, iar in urmd pentru slujbele aduse patriei sale s'ail
cinstit i cu cavalarie otomand, si Cu rang de mare Ban.»
Am vézut mai sus repetati pe ceY maI multi din acesti
NästureI, cunoscuff din istorie, in afarä de eel din liniile
laterale pe care aceastä genealogie nu'l aminteste, punänd
unele filiatiura gresit, si de datele asupra celor mal vechI,
de un deosebit interes pentru aceastä familie care a avut
poate cea d'ântaiti in tara titlul de «comte» (Graf) al S-tului
Imp eriti.

www.dacoromanica.ro
 NEGRI
(MOLDOVA)

Dupé arborele genealogic pästrat In familie i auten-

tificat la 1833, se vede ca inceput al genealogiei acestei
trdind prin secolul XVII: MAvRoDusi zis GRECUL.
Acesta avu do1 fii : Mavrodin i Apostol. Urmasii celui
d'antdi pdstrard numele vechiti pänd in zilele noastre, al
lui Apostol numit mai tärziù Neg.-,ri.
Mavrodin.
MAVRODIN VISTIERUL fipl primul Mavrodin, trdia la in-
ceputul veaculdi trecut. Avu fitl pe : ESTATIE Mavrodin Pi-
tarul. Fiul acestuia erea Clucerul VASILE MAVRODIN, care
este tatäl stolniculuT TEODOR (care avu 4 copil), si al Vor-
niculuI LUPU MAVRODIN. Acesta insurat cu A. Teleman a
.avut patru fil: Gheorg-he färd ION Mavrodin, strè-
mutat in Bucuresi impreunä Cu fratele séií ALEXANDRU,
care la 1832 erea inginer; i Stolnicul MIHALACHE Ma-
vrodin, de asemenea inginer.
Acesta a avut fitl pe cdminar MANOLACHE. tatn a cinci
copii: Colonel PETRE Mavrodin t 1896; Profira t,
VASILE 1VIAVRODIN, fost inginer (1852-1889), avänd 5 co-
piT : Ema, MIHAI, VASILE, Elisabeta i Alexandru ; in
fine majorul IoRGu Mavrodin t, aï cärui copii sunt : Mihaf
si Natalia.
Mal sunt alte branse cu descedentii lor, precum cea nu-
mità Mavrodi; aldturi" cu altii ce poartd acest nume, de ori-
gind greceascä de curänd in tara, si cad nu ati a face cu
{Musa.

www.dacoromanica.ro
 360

Negri.
APOSTOL filll luI Mavrodin de la 1680, a avut 3 feciorI
Toder, Gheorghità vistierul, i MITREA vornicul.
VISTIRUL GHEORGHITA. a avut un fiu si 2 fice : Anita
Beldiman, Catrina sotia serdaruluI Vicol,
NEGREA JICNICERUL. Acesta transmise familieI sale nu-
mele de Negrea sal-1 Negri ; si a avut patru copiI: douë fete
(Ancuta si Nastasia), i doI fif din care descind actualil
COSTIN NEGRI banul, la 1748 erea incà copil, fiind
pe lângd principele Mavrocordat Cu altI fil de boeri. (Letop..
III, 174). El a avut patru copil MIHALACHI serdar, Safta
sotia luf Stefan Catargi ; Catinca sotia lui Ion Kostache;
AGA PETRACHE NEGRI. Fiul acestuia este :COSTACHE NEGRI
(1812-1876) om politic insemnat. In miscarea de la 184g
s'a fdcut celebru, maI ales printr'un faimos discurs pentru
unirea românilor. Patriot si orator de frunte, a luptat
pentru Unire cu contimporaniI sei. t la 1876.
Paharnicul ION NEGRI, irate cu Costin, a avut urmé-
toril copii Caterina sotia banuluI G. Hermezia, Smaranda
a spAtaruluI Botez, Ileana Patrascu ; MIHALACHE NEGRE,
care a avut tia pe loAN ; si CONSTANTIN Negri spdtar_

Vechiul strämos al acesteI familiI se zice cà erea VOR-

NICUL NEGRE, boer consilier al luI Alexandru cel bun, de la
1402-26. PAHARNICUL NEGRE s'a ilustrat in résboaele lui
Stefan cel mare, precum la Cosmin in 1497. Inainte, un alt
paharnic NEGRE fusese decapitat de Stefan Vodd la Vaslui
In anul 1471, fiind cd era contra uneI pdrefi a DOMIlUllii-
PETRASCO NEGRE, ginerele luI Petre Schiopul, a plecat in
exil Cu socrul s6i1, a fost inscris in cartea de aur din Ve-
netia si a murit la Barcelona. In vechile hrisoave vedem
aceastà familie ca proprietard a vecheI mosif Negresti_
(v. Alexandri, note la Dumbrava ro§ie). Din acestI strAbunI
familieI ar descinde familia de maI tarziù Negri, care
nu stim prin ce imprejurdrI a luat numele de Mavrodin.

www.dacoromanica.ro
 - 361 -
In afarä de familia din Moldova Negre sail Negri, la finele
veacului trecut s'a distins prinire boerii familia Negri, fa-
nariotd din Bizant si de origina' italiand. In evul mediii,
un stfábun al el NEGRI, erea Gonfaliere de Milan In sec.
XIV. Cam In acelas timp el" se mutará la Constantinopol
In Galata.
MARELE POSTELNIC TEODOR NEGRI, veni cel dintál
tara. Insurat cu Sultana Rizo-Nerulo a avut 4 copil: GEORGE
NEGRI mare Hatman, insurat cu Maria Sutzu ; CONSTANTIN
NEGRI CAIMACAMUL, de la 1821. qCostache Negri, al 1111
Calimah cumnat», cum zice Beldiman in Tragodia, erea
caimacam In Bucuresti impreund Cu Vogoride la 1821, in
care an fu chiar omorit. Era cásátorit cu Efrosina Mavro-
gheny ; IoAN NEGRI tinu pe Caterina Mano ; iar al
patrulea ALEXANDRU NEGRI, a fost consilier de stat In
Rusia si avea de sotie pe Elena Ypsilanti.
Descendentii de ail ai acesteI familif sunt stabiliti In
Grecia.

www.dacoromanica.ro
 NEGRUZZI
(MOLDOVA)

Numele actual al familiel dateazd din secolul trecut, cand

a inlocuit pe cel de «Neniii». Pe la mijlocul secolulul
XVII trdia : NENIUL LOGOFRT MARE Sub VaSile W. Lupul,
dupé cum e atestat de un hrisov al acestuI domn din anul
(7169) 1651. Acesta avu de fiü pe :
GAVRILAS NENIU mare logofét al Moldovel la anul 1667,
(7175) cum se vede in hrisovul luI Alexandru Vv., din
acel an. De el vorbeste i letopisetul IVIoldovel ca boer mare.
(v. ed. Kog. tom. III). Prin documente posterioare se dovedeste
ca fid al séti :
IANAKE NENIU, (1740) poreclit NEGRUT. Acesta e ade-
verit si la an. 1811 Oct. 28, cand murise de mult, inteo
carte de judecatà a divanuluI in pricina mosief
La anul 1749 Boerul Enache Negruti, crea printre ce'tcari
actul de emancipare al vecinilor.
VASILE NEGRUZZI, care trdia pe la sarsitul secolulul trecut,
incepe a purta supranumele tatäluI sal', remas al familieL
Sopa sa crea fata lui Danu, de la care avu patru bdieti
doué fete : Darica Vidrascu si Ruxandru Negurd.
Acesti patru fil aI lul : Dinu, Gheorghe, 1VIanole si Enache
ereati mult iubitI de logofétul C. Bals Ciuntul, care 'I avea
pe langd sine.
GHEORGHE N., al doilea ca varstd, avu titlurile de vel
serdar i agä, si din sotia sa, fata Clucerului Ilschi, avu
patru copil, dintre caff ENACHE la randul séti, avu douI:
Natalia Téut, i EUGENI6 Negruzi Noemie).
MANoLE, al 3-lea, n'avu urmasI, i muri in Basarabia.

www.dacoromanica.ro
 363

ENACHE, fiul mal mic al lui Vasile Negruti, caminar

la 1823, fu apoT Spatar si se insurd Cu ffica serdarului Ale-
xandru Voinescu; avand 2 fiice : Catinca, si Elena Ghica,
iar fia pe:
ALEXANDRU NEGRUZZI, In Iasl. : STEFAN, ALEXANDRU,
TEODOR NEGRUZZI, i D-na Boldur Costache.
DINU NEGRUZZI, fiul mal mare al lui Vasile, la 1805
are rang,u1 de vel Clucer. El moare pe la anul 1823. Om
de instructie aleasa ca si fratii se, e tatà1 lul:
COSTACHE NEGRUZZI (1809-1866), fost agd, postelnic,
etc. Pe langà cà ocupa functiunile cele maT inalte ale te"riI,
C. Negruzzi se distinse ca un scriitor de valoare. El e
aproape cel d'antal literat, care scrie inteun stil curat ro-
manesc. E cunoscut mal: ales prin nuvelele istorice, carI
sunt admirabile : «Sobieski si Romanii», i cu deosebire «Là-
pusneanu», un adeverat cap d'opera ca descriptie i stil.
El mal hisd scrisoff, «Aprodul Purice», episod in versurI,
poezil i traducen; Scoase i maT multe jurnale. Inca.' din
tinerete erea deputat; iar la 1862 ministru de fmante. Om
cult si patriot, Negruti muri la 1868 (25 Aug.) si fu in-
gropat la biserica din TrifestI pe care o zidise (1839).
Fil se aú fost : Leon, Iacob, Gheorghe si Elisa, cdsa-
torita Mavrocordat.
LEON NEGRUZZI, are 5 fiice (Suzana, Natalia, Elena, Nlaria
Ana), si doi fiI: CONSTANTIN, inginer ; i MIHAIL.
GHEORGHE Negruzzi are ficd Margareta.
IACOB NEGRUZZI, al doilea fia al lui Constantin n. 1836
la Iasi. Membru al Academiel romane, f. profesor la
facultatea de drept. A dirigeat timp de multi anT Revista
«Convorbirl literare», pe care o fondase cu Soc. JunimeT.
(1867), la care aa colaborat maril scriitorI al te'rii. Printre
uvragiile sale se pot cita: «CopiI dupd natura», «PoeziI»
etc. Cdsatorit cu Maria Rosetti.
Marca veche a familie, cum o avea Const. Negruzzi
coprinde un crania omenesc.

www.dacoromanica.ro
 NICULESCU
(VALACRIA)

Origina numelui acesteI familif e de la muntif Niculele ;

si se zice cà dateazd de treI secole. Printre ascendenti
ail fost: ASANACHE Niculescu, care avea marl' proprietäti
In jud. Ramnic-SArat, si care a dat numele sèú uneI bi-
serid. Apoi IORDACHE NICULESCU; in secolul trecut.
Familia actuald se trage din 8 frap Niculesti, ce trdiail
la inceputul secoluliff:
ALEXE NICULESCU cel mai mare, a avut fil pe : HRIS-
TODOR Niculescu, care insurat cu Elena Bäbeanu avu un
fiti i patru fete : Sofia Urddreanu, Ecaterina SlAtineanu,
Zoe Polizu, Maria Mavrodolu,
ALEXANDRU NICULESCU, insurat cu Maria Kretzulescu,
avand copiii urmAtori: Elisa baroand d'Eder, Ecaterina V.
Bals, Alexandrina Std. Fälcoyanu, si ALEXANDRU NICULESCU
fost cdpitan, al cdriff fig este GRIGORE Niculescu.
.... Niculescu, fratele luf Alexe, avu fiil pe ALEXANDRU
Niculescu. Acesta e tatal a cind copii : Costache t; NI-
COLACHE Niculescu, ai cdriff fil sunt GRIGORE i NICOLAF.;
Stavarache t; Maria Slatineanu, si Zoe Hrisoscoleu.
Al treilea din fratI avu fil pe: Colonelul CONSTANTIN
NICOLESCU, insurat cu Zoe Bujoreanu, si pe IoRcu.Cons-
tantin a l'asat doi copii: Zoe, si LEOPOLD NICULESCU, cd-
sAtorit cu Ant. Barbe si avand fiti pe LEOPOLD Si pe Mar-
celle.
NICOLAE insurat cu o DrugAneascä, avu un fifi, care
dupe' nurnele mamei sale se numi CONSTANTIN DRUGANESCU,
mare Clucer. Acesta avu copiI : t ALEXANDRU NICULESCU

www.dacoromanica.ro
 365

de la Ianca, cAsat. cu Maria jianu ; are 2 fif. Alexandrina

Popovicl; Maria VAleanu1); sotia colonelului Gramont ;
Elena Bäbeanu 2) t.
5. Un Niculescu, e tatAl lui Iosofache saú IOSEF NICU-
LESCU, care avu 2 copiI: Lt. NICOLAE Niculescu, (are 2
copii), si Ecaterina Singuroff t.
6 Al saselea, e tatAl IAA GHEORGHITA Niculescu, care a
avut copif pe: Sofia, ION Si VLADIMIR, ambil decedatI.
7. .... NICULESCU, tat61 mareluI VORNIC CONSTANTIN Ni-
culescu (zis Cap). Acesta insurat cu Maria B5.beanu, are
fiú pe CONSTANTIN, adoptat Andreesky.
In fine al 8. avu de la sotia sa Elenca fill pe ION NI-
CULESCU (cdsält. cu Efrosina Burky), i fic5. pe Alexandrina
Direcliú,t.
Casätoritä cu CosTick VALEANu, dint'o familie boereasca din
Oltenia. CopiI lor stint : Sofia Väleanu, Colonelul Väleanu, Constantin
Väleanu, major Vá.leanu, Efrosina general Baicoianu, Maria general
Poenaro, Viorica N. Filitti. Fratele luI Costica, erea IORGU VA-
LEANU, fost rninistru, insurat cu Haricleia Zatrearm, avänd 3 fice.
2) Fif: Mihail, si major Alex. Bäbeanu.

www.dacoromanica.ro
 OBEDEANU
(VALACHIA)

Origina acestei familii din Crajova, pare a fi italiand.

In cartea de aur a cavalerilor de Malta, se gdsesc inscrisi
cavalerii OBEDINO, cruciati, prin secolul XIII(?).
Acestia dand mai multe ramuff, perpetuat in evul
medid, si se poate ca unul din urmasii lor sd se fi rdtdcit
In Valachia, i stabilindu-se in Capitala Olteniel din di-
ferite imprejurdrI, afi fdcut aci leagdnul familiei; timpul
precis insd i modul cum s'ail stabilit e problematic, din
hpsa dovezilor sigure.
Despre Obedeni, in cronicele romäne incepe a se vorbi
de prin veacul XVII, totusI familia exista de mult printre
boerii térii, avénd ca mosie a lor de bastind Obedinu din
judetul Dolj.
Se zice despre un OBEDEANU, cdpitan de rosii, impreund
cu spatarul Mihai Bengescu, cd trdiad in timpul lui Mihal
Vodd Viteazul. Despre urmasul acestuia, si despre el,
documentele nu ne raportä. nimic.
PikRVU MARE PAHARNIC OBEDEANU, erea vel armas la anul
1651; iar un document din an. 1672 ne aratd pe «pahar-
nicul Obedeanu» ca stdpanul mosiei Tismana, pe care se
afld mondstirea cu acelas nume, din Gorj. Acest boer
a luat parte activd in timpul réscoaleI de sub Radu Vodd
Toma, fiul lui Leon Vv. Toma. Vodd fä.cuse boeri marl
pe ati-va greci obscuri, cum: Balasache, Sofidlaul i Pav-
lache. Boerii olteni trimeserd pe serdarul Obedeanu cu
militiile; el venind la Bucuresti, se uni in taind cu totl
boeril, Intre cari Cantacuzenii i Stroe Leordeanu (care

www.dacoromanica.ro
 367

apoi se dete la o parte) si facurd réscoald cu popor mult,

mergand la palat, detronand pe principe i inchizând
pe grecl in ocne, dupé care îi omorirä (1668). Acest
subiect e coprins inteo tragedie a serdarului Strambeanu
din Crajova. (1859; Radu Voda §i mini§trif s'él; tragedie in 6 acte).
Dedicatia e memoriel luI Obecleanu, i incepe ast-fel:
«Bravat'ail tirania strebunul Obedeanu,
«E faptä brillantä ce-aprinde focul stins
«In inimä, in peptul a ori-cärui roman,
da sperante sacre cá neamul nu e 'nvins...» etc.
PETRU OBEDEANU CA.PITANUL de DorobantI, fiul ce.luI din
1068; despre care vorbeste Fotino (Ist. Dacier, tom. II, tr.
Sion), la 1699. El fu trimes de Brancoveanu Vodd impreund
cu Kornea Brailoiul Banul Crajovei i altil spre a primi
pe Sultan la CernetI. La anul 1716, Petru Obedeanu are
un rol insemnat ca mare serdar al ostilor Olteniei ;
sim la bAtdlia de la Peterwardein si ca sol la curtea Vie-
nezd. Nicolae Mavrocordat trimese pe Ohedeanu Cu Banul
Bujoreanu : <<Sà nevoiascd cà doarä ar putea despldti pe
roinânil de peste Olt de cdtre Nemti i sà goneascd cala-
nele nemtesti». (Since, III, 390).
Obedeanu si cu Brdiloid insh bat la Targu Jul pe 'Pa-
tariI i Turcil luI Mavrocordat, i cel d'ântdi unit cu Prin-
cipele Eugeniù de Savoia aliatul oltenilor, lucrd impreunä
cu BAleanul, Bujoreanu i Golescu Radu spdtarul, ca sd
inchine tara Nemtilor, sd o scoatd de sill) Turci, i sa
alunge pe Mavrocordat. Aceasta se si intdmpld, cdcI peste
10 inn' de domnie, in ziva de 14 Noembrie, boerii oltenI
venird in BucurestI, i detronard pe Mavrocordat, ducandu'l
la Sibiti. (v. Brdiloi6). La 1718 erea mare Vornic.
Petru Obedeanu in anul 1688 a reparat si rezidit bise-
rica S-tu Dumitru din Crajova, unul din insemnatele mo-
numente ale OltenieT, si a cdreI zidire se atribue celor 2
frati imperatoff romano-bulgari Petrit si Asan (sec. XII).
Petru Obedeanu, vechiul ctitor al eï, a fost ingropat in
chiar aceastà bisericd, si la ddrdmarea eI acum 12 ani s'a
g-dsit in mormant hainele perfect conservate in métase de

www.dacoromanica.ro
 368

Venetia si broderil de aur, insd sculele fuseserd furate,

cdci mormântul erea desvelit : «ce suflet negru i blestem,
zice d. Pessiacov, o fi urmärit pe bietul Obedeanul parià
In mormântul (in S-tu Dumitru Báneasa, 1884).
Petre Obedeanu mai zidi inch' in Gorj Monastirea Cio-
clovina din vale, si fusese ctitor si la mondstirea Jitian de
langa Crajova. El locuia in Crajova la capdtul calei ce se
numi de-atunci «Calea Obedeanu», si tot cuartierul acela
luà numele séti. In spre acea mahala, locuird top boeri
Crajovei de odinioarà.
Obedeanu erea foarte bogat i poseda la aproape o sutit
de mosii, cari se tineati lant de la Crajova pand la Cereri.
Sotia lul se numi Caterina. El mal avu 2 frati: unul
Mihail (1720), si cel alt Nicolae.
Un RADU OBEDEANU (pe la 1700) avea o ficä., sotia
lul Mihai Wärbdtescu paharnicul.
BANUL NICOLAE OBEDEANU, frate CU Petru
purtand acest titlu in timpul domniei lui Nicolae Mavro-
cordat in 1716. In timpul revolutief boerilor, unde fratele
sèà erea capul, el fuge din Crajova si pärAsind bänia
erea «cat pe-aci sd fie prins de serdarul Barbu
care erea in conspiratie.» (Scrisoarea lui Barbu Bráiloiú dare
generalul Steinville 1716, in Hurmuzache, VI) Aceasta din cauzb.'
Nicolae Banul nu erea partizan al politicei celor-l'alti. El
avu un ful de care vom vorbi mai la vale.
Petru Obedeanu avu de fia pe CONSTANTIN OBEDEANU,
care in 1724 repard a doua oarà biserica Sf. Dumitru,
fiind vel stolnic ; in 1730 a fost mare paharnic ; si peste
dol ani in 1732, când Oltenia erea supusd Austriel incd
din 1718 prin tratatul de la Pasarovitz, il gAsim consilier
imperial al lui Carol VI al Austriei ; in 1740 e caimacam
al Crajovei. Constantin Obedeanul fu asatorit cu Stanca
Bràiloiüsi zidi in 1733, fiind consilier, Mon Astirea Stdnestii
din Gorj, unde se vede zugrdvit el, cu sotia si copii si
cu unchiul lor Constantin Brancoveanu W. Intr'un do-
cument gdsit acolo, se vede viata domneascd ce ducea
luxul de care erea inconjurat. Surorile sale: Despa, fu

www.dacoromanica.ro
 369

rndritatd Cu vel comisul Radu Comdneanu, si Maria cu vel

Banul Const. Filipescu. El avu de fiI pe : Constantin ;
si pe DUMITRASCO Zis BALUTA, care erea foarte frumos, de
unde se si numi asa. Fost mare stolnic, i insurat cu Bälasa
Fdrcdsanca ; apoi doué fete : una mdritatd dupä. clucerul
Strdmbeanu, si alta Marica mdritatd cu marele vornic *tefan
PArscoveanu din Crajova, unde fu ales domn In 1774;
insa alegerea nu fu confirmatd de Sultan, numit Rind
Ipsilante.
Constantin Obedeanu consilierul, zidi la 1748 in Crajova
ldngd casa sa, o bisericd ce se numi «Obedeanu». Tot aci
dupd vointa sa testamentard, la 1774 Ipsilante deschise
«Scoala Obedeanu», prima scoald romdneascd in Oltenia.
In 1753 Isi fácuse testamentul si lasa acestor asecléminte
9 mosii din 100 ce le avea de la tatd1 séti (care testament
e azi in posesia d-lul V. Obedeanu, strénepotul sal).
Dumitrascu Bdlutd avu de fil pe PETRU OBEDEANU MARE
LOGOFET in Valachia, i doué fete cdsdtorite : una cu Clu-
cerul Argetoianu ; i alta, Smaranda, cu Pandele. Oteteli-
sanu mare caimacam al Crajovef. Petre Obedeanu se
cdsdtori cu Elisabeta Florescu, fica marelul paharnic Ma-
nolake Florescu, i avurd un singur copil pe Vasile, azi
In viatd. Aceasta a fost a treia cdsdtorie; in prima tin use
pe fica vornicului Kretzulescu cu care nu avu copii, a
2-a oard pe fica vornicului Sldtineanu, cu care avu un fid
IANCU OBEDEANU, t la 30 de ani, fárd descendenti.
COLONELUL VASILE OBEDEANU, §eful familief de 41, fiul
precedentului. Militar, intrd ca oficer in armata otomand,
primit cu gradul de cdpitan in regimentul de gardd; fdcu
campania din 1853 si apoi a Crimeei (53), la atacurile de
la Alma, Tractir, Sevastopol si Balaclava. Dupd aceea re-
veni in tará, ludnd parte la actele politice.
1,2 1859 fu primit in armata romana, in ldnceri ; in 1863
clemisioneazd. Deputat in 1864 pand la 66, a proclamat
in Camera' dynastia stréind. La 1877 lud parte in cam-
panie. Cdsätorit cu Natalia, fica marelui vornic Alexandra
Miclescu, din care cdosAtorie avu 4 bdeti: ERNEST, EDUARD,

www.dacoromanica.ro
 370

OSCAR Si CONSTANTIN ; Si 3 fice : Ecaterina, Olga, si Alice.

Acestia sunt singuriI descendentii actualI al familiei.

Din Nicolae Obedeanu, Banul CrajoveI din 1716, s'a

näscut un no.' STEFAN OBEDEANu, insurat Cu O Isvoranu.
Acesta avu un singur fiil de asemenea numit STEFAN, vel
stolnic, de la care se nascu
NICOLAE OBEDEANU, care cäsatorit Cu Mariuta, avu o fla.
ALEXANDRINA, Mdritatd CU un hoer CRETZIANU, din Bu-,
curestl, cu care avu 5 copil, ce luara numele de Obedeanu
dupe' mama, i prin vointa buniculdf lor Nicolae. Acestia
aú fost :
GRIGORF. OBEDEANU MARE LOGOFET, contimporan Cu
Petru Ob., din Crajova. Logofkul Gr. Obedeanu
erea foarte bogat, locuind in dosul mitropoliei langd Du-
descu cu care se inrudea, de asemenea foarte bog,at. El
avea case si la Zlatari.
Muri la 1857, cu 4 anl inainte de Petre Obedeanu (t
1861). Grigore Obedeanu tinu pe Zoita Polizu i avu pe
Grigorita t 16 anI, si o fata Maria, mdritaid cu Sutzu.
Surorile luI Grigore logorétul, ail fost CATERINA sotia ma-
reluI vornic Sc. Corncscu, si Elena maritata cu vornicul
Alexandru Rosetti.
In Crajova, azY, din institutiele Obedenilor sunt : e-
rica si scoala Obedeanu ; iar cu numele lor : o stradd,
fantanele i mosia Obedeanu, in afard de Obedenif din
Ilfov si din Vlasca, fostl inainte VarescI, ai luf Grigore logo-
- Portretul luI Obedeanu consilierul, fondatorul ase-
zamintelor din Crajova se afla la pinacoteca din Buc.,
pictat de Const. Lecca. Documente de ale familieI se
gdsesc in arhivele Statulul, la Academie, la monast. Sta-
nestI, Cioclovina, Biserica Obedeanu, si la mosiile ce alta
data aü fost in neam.
Piesele scutului sunt : florile de Lys (crin) pe fund al-
bastru ; Zalele de armura ; crucea de malta rosie, pe aur ;
delflniY, 'pe fund azur Casca cu coroana, supramontata
de leul BanatuluI OltenieI.

www.dacoromanica.ro
 OLANESCU
(VALACHIA)

Familia e originará din Oltenia, din judetul Vecef, unde

a stdpanit de secoll mosia numitái Olânestil. Aceastá
localitate e situatd in regiunea muntilor spre Nord-Vest
de orasul Ramnic, si printr'ânsa trece riul Oldnesti, pe
valea cäruia se afld bdile termale de la OlänestI.
Mal' multe legende circuid in popor despre un personaj
legendar : Olan
La Oldnestl. se ardta nu de mult, i poate chiar azI, o
stâncà purtând numele de epiatra lui Olai». Se zicea
acel Olai erea un senior venit din Ardeal, i cd pe acea
stâncá s'a oprit spre a'sI aduna ceata imprejur. Apol' in
l'ata poporului adunat s'a invartit cu calul pe culmea
strâmtd a stáncei, cáreia s'a dat numele de epiatra
Olai».
Relatorul acesteI legende adaogä. : «De la acest Olai se
trage neamul Oldnestilor». Se mal zice in domnitorul de
atund (?), spre a'l rèspláti pentru faptele sale eroice, i-a
zis cd tot terenul ce va ocoli de la résáritul la apusul
soareluI sä fie al lui, i ast-iel domeniul ce a stdpâ.nit, s'a
numit dupé el, OldnestI.
(Traditia familiei spune cà neamul se trage din Ardeal,
chiar d. Pand Olánescu spunea cà maï erea un urmas
al lamiliel pe acolo, t fárá.
Legenda schitului Cetátuia (v. Dict. Geogr. al jud. V'elcea
de C. Alexandrescu, pag. 86), aratä cà in vechime un domn
Bassaraba erea mare vrájmas cu alt domn OLEA, despre
care a rémas si un cantee in popor. D. Hasdeil, citánd

www.dacoromanica.ro
 372

aceastd legencld, aratd cd acel Basarab este Negru Vodd

de la anul 1230, iar Olea, un «OLAN», principe sad crdi-
sor tdtar.
In fata mondstireI Cozia se afld o piatrd mare, care
se zise de popor : masa ltif Olänescu.
Dupe" documentele autentice ale familiei, aflate in ori-
ginal sati copii autentice in posesia d-luf Gr. P. Oldnescu,
foarte numeroase, se poate stabili perfect genealogia el,
incepand de la anul 1500 'And azI, timp de patru sute
de anl. Incd in secolul XV, trdia boerul:
POPA FRÀNCU, care primeste de la 'Ito Radul Voev., in
Emil 1505 ì 1506, confirmare peste mai multe mosiI,
preund cu fiii si. El pare eh' se ndscuse pe la 1450, fiind
deja in vdrstd la 1500. Nu still; dacd titlul de popa ce
poartd, erea o poreclä, saú dacd erea chiar popd. El
avea incd doi frati :
STANCIU BANUL, pe care Vlad W. 11 nume§te «boer din
casa domniei mete», fiind probabil rude. El e confirmat
de documente din anii 1510, 16, 17. Murind, fu ingropat
cu marele Ban Barbu Craiovescul la mon. Pantocrata de
la muntele Athos. Pe mormdnt se cite§te o inscriptie in
slavoneste. De sigur el e acel Stanciti Portarul, de care
vorbWe cronica (Cr. anon. magaz. istor. IV, 269), cd a perit la
1523 in luptele luI Radu de la Afumati cu Turcii. Alt
frate al sett erea NEAGU, doveclit prin hrisovul din 1510,
unde se spune cá n'avu copii.
CopiiI lul Popa Francu aft fost : NEAGOE, care la 1512
a vêndut fratilor partea sa din Pause,stI. STANCIU logo-
fetul, mentionat in hrisoave din 1518-19, pentru moie in
Filiatia familiei se continud prin al treilea
fiù al lui Francu :
TUDOR GRAMATICUL. HriSOVUI lui BaSarab W. din 1505
spune : «care este in curtea domniel mele», decI erea in-
rudit cu Domnul. Acte confirmatoare dintre aniI 1506-1527.
El a fost ucis din ordinul lul Radu Vv. Cdlugärul intre
1540-4, §i averea lui confiscatd. CeI trei feciori

www.dacoromanica.ro
 373

ciarl la 1545 redobandesc impreund de la Mircea V.v. mosia

VoinigestiI, co-nfiscatd tatbiluI lor, aú fost.:
PARvu pdredlabul, 1545, Vlad comisul, RADU
M RELE LOGOFET, Si postelnic ; acesta erea insurat Cu Neacsa
logofeteasa, fica marelui Ban Dobromir (1545), si avu pa-.
tru fice. El a fost tdiat la anul 1568 de Alexandru Vodd
Mircea, dupé cum raporteazd i croniea. (y.§incai. tom II, p. 351)
Boeri emigrati in Ardeal, intorcdndu-se la venirea acelui
domn, dupe" trecere de 2 lunI multI dintednsif furd ucisl, intre
earl: Radul logorétul din satul Di-cigoe" Toader din Bu-
coy, Mircea feciorul Vistearului Foristie, Calota, Radul
stolnicul din Boldestï, Radul feciorul vorniculul Socol..» sa.
VLAD COMISUL, fratele s'éd i fiul ha Tudor Gramaticul,
rcdobandi la 1545 mosia Voinigestl a tatdlui séti, ce fu-
sese datd lul Radu din .Ramnic. Mircea Vv. zice In hriso-
vul de restituire: qiar acum Radu din Ramnic a perdut'o
prin viclesug réti fatd de domnia mea». Vlad avea mo-
sie si locuintai in DrälgoestI.
Copif séI sunt : MicuL, (1580), STAN (1596), Oprea ba-
nul, i Stanciul.
Din OPREA BANUL, citat 1574, 1580, 96, insurat cu ju-
pdneasa Vladaia fica luI Färtat parcalab si vornic de Drd-
gasanI, s'ati ndscut 4 copii. Sotia sa se cdlugdri sub numele
de Eufrosina Monahia. Copiii lor aü fost : Maria, 1580,
sotia lui Popa Vlad ; STOICA logofét, 1612, care avu
fiti pe Chesar si pe VLAD logofétul de OldnestI, (insurat cu
jupaneasa Stanca, avand un fiti Stoica, 1680) RADU de
OldnestI (1580), tatd1 lul Vlad (1632) si al luI ANGHEL Toc-
sabeI zis Bocdnetu (1632), a cdrul fled Maria tinu pe
Avram ; si STAN logofétul.
STANCIUL LOGOFETUL DIN OLANESTI, frate CU Oprea, fiul
lui Vlad, a continuat spita familieI. Citat 1577, 80, fusese
spatar ; t pe la 1590. Dupe" cum se probeazd prin do-
eumentul din 1613, el a ldsat un fiti tot cu numele de
Stanciti, adicd
STANCID VEL LOGOFET OLANESCU, t 1612. De la sopa
sa, jupdneasa Dobra Rudeanca, a avut sase copif. El P°
27

www.dacoromanica.ro
 874

seda mosie in Räddcineff. (Acte din 1590,1612, etc.) DoI din

fiii sél, Michai si. Vlad n'avurd copil, iar ceI altI patru ail
fost :
EFTIMIE LOGOFET Oldnescul, 1670. A avut patru bä-
etT : BARBU, SIMA, Vlad si Udrea logorétul. Ramura lui se
stinse.
GORAN LOGOFET OLANESCU, erea logofét de divan.
Numeroase documente privitoare la el aú rémas dintre
1625-86, pentru cumpérdrI de mosie. El a avut
fiT : D'hm, fost spatar i cdpitan, 1668-75; Petru ;
postelnic Oldnescu (1723) care avu ficd pe Maria (cd1u-
garita' Martha); RADU CAPITÁN Goran t 1775, insurat al
2-le Cu jupdneasa Catinca Uescu*) t 1779, de la care avu
un fiil Dinu, fdrä. posteritate ; si al cincilea : MATEI
nescu, intre 1667-89.
STROE logofe'tul Oldnescu, 1656, fratele lul Goran,
avu de la sopa sa Pduna, fiù pe Popa Ghinea.
TUDOR OLANESCU logofétul, citat in docum. dintre
1642-73, e al patrulea fiú al Stanciulul Oldnescu. El se
insurd cu o jupaneasd Saviteascd, si avu cincI copil,
din caff :
DRAGHICI CAPITÁN OLANESCU, avu treT fiT (Toader, Nico-
lae i Hristea) färd urmasi. Sotia sa erea Caterina Otete-
lisanu. E citat prin acte dintre 1707 i 1750, si e cel care
rezideste biserica din Oldnesti Cu hramul St. Nicolae **).
D'asupra usel de intrare se aflä inscriptia urm&oare :
«Cti vrearea tatdluT i cu ajutorul fiuluf i sdvdrsirea sfdn-
tuluT Duh, am zidit aceastd bisericd intru cinstea Sf. Ar-
hiereil Nicolae, din temelie cu toatà cheltuiala robuluI luI
Jupan Drdghicl Oldoescu i Jupdneasa Ecaterina
de Otetelisanu7 domnind Io Voevod Mavrocordat i Epis-
copul Rdinniculul Damaschin, i ispravnicul Popa Ghinea»
*) Familia Uescu, boereascä din Vélcea, se afta la inceputul seco-
luluf actual in Bucuresti. Catinca Ueasca tedia pe la 1750. Sunt
azi descendentI: Cäpitanul Vasile Uescu, etc.
**) Autorul diction. jud. Válcea spune cà fusese fondatä la anul
1551, de DräghicI si G. Oläneseu, färä a cita documente.

www.dacoromanica.ro
 575

Inlie 20, Leat (7226) 1718. Piatra mormântala a acestuI

boer, tot in acea bisericä, zice : «Sub aceastà piatrà odih-
neste robul lui D-zeti capitan DrAghicI Oldnescu, Decem-
brie 14 (7240)» 1732.
Pe peretil aceleasi bisericI sunt zugräviti cititoriI el,
anume : Jupan DraghicI, Jup. Catinca, cu fiiI lor : Teodor,
Ruxanda, Ana, Ancuta, Maria, Hristea i Preda. Radul
ot 016nesti vornic cu sotie Jupanita Ancuta, Cu copil lor ;
Popa Ghinea, Ion Bilonahul ; fratiI luf DeaghicT : SIMA,
TEODOR, RADU, Si PARVU, Cu tatd1 lor Sima ; nurnele gene-
ralulul i altii...., peste tot 35 de persoane zu-
grAvite pe douè pärtf.
PARVU OLANESCU, frate Cu DrzIgicY, se insurà cu Sofica
Turculeasa i avu urmAtoril copif:Gheorghe, Preda,
si Safta mdritatà cu boerul Rosianu. Fratele lui PArvu:
Tudosie n'avu copii.
SIMA LOGOFETUL OLANESCU, fiul luI Tudor si until din
íratii lui Deághicl, avu de sotie pe jupaneasa Anca Bujo-
reanca, de la care se näscurd urmétorif copii : Ilinca, Ru-
gea, Maria sotia Radulul Vladescu, DriighicÌ care avu de
-fiù pe lije, Alexa
RADU VORNICUL OLANESCU, care continuà dupé pärin-
tele séti Sima, genealogia actualà. El tinu de sotie pe
jupfineasa Ancuta Scoreiasd si avu patru copli. La anul
1737, in timpul administratiei austriace a Olteniel, el e
vornic (prefect) al judetuluì Dolj.
Murind, fu ingropat la biserica din Oldnesti, dupé cum
aminteste un act posterior din 1780.
Cele 3 fice ale sale ad fost : Ancuta, Ilina, Balasa ;
iar fiti :
Postelnicul CONSTANTIN OLANESCU (n. 1711t 1733), care
muri asasinat la varsta de 22 anf. Un act domnesc de la
Vodà Ypsilanti, emanat din divan la 1780, vorbeste

3) Familia boerilor ScoREr, e originarä din Filgära,,§i e cunoscuta

<le la 27 Dec. 1392 pnntr'o donaiune prirnitä de la Mircea W. asu-
Tra satului Score. (v. Pu§cariä. Fam. din Ardeal, I, 155).

www.dacoromanica.ro
 - 376 -
el a. fost asasinat intorcandu-ce de la Ramnic la Crajova
sà vaza pe sotia sa care nAscuse un bdiat. Aceasta la
anul 1733 dupe' rézmirità, cand Constantin dimpreunA
tatäl s'étl Radu, mersese la Crajova sá intampine pe Const.
W. Mavrocordat, care i-a dat cu acea ocazie titlul de pos-.
telnic. Sotia sa erea Ancuta Prhscoveanu, care ndscu
un singur fia :
CONSTANTIN (II) °UNESCO. Acesta se asdtori CU Safta
Topliceanu, care stim ca.' a murit la anul 1792, fiind in-
gropatà la biserica Coltzea din Bucurestf.
Fiul luI Constantin si al Saftei Topliceanca, este :
CLuceRuL STEFAN °UNESCO, care traia pe la finele
veacului trecut i inceputul celul actual, fiind insurat cu.
Safta fica vistierulul Costescu, de la care avu un fiti, pe
DINCA. °UNESCO fost VEL-PAHARNIC i vornic-ispravnic-
de judetul Vlasca. t la anul 1841. Din prima cdsätorie cu
Ana Conduratu nu avu niel un copil, iar din a doua
Catinca fata luI Bellu, dol Wet' : Stefan (n. 1815),
Paharnicul PANA OLANESCU (1816-1885). Cdsdtorit (1841).
cu Maria Ghika. Fost director al EforieI Spit. Pantelimon,
Procuror, Prefect de DAmbovita, deputat si senator in
mal multe rinduri, etc. Erea un Perfect cunoscAtor al
limbeI Grece, si un om foarte spiritual, pentru care erea
foarte iubit de Voclà. Alexandru Ghika. t Sept. 1885 la
mosia sa Gäestl.
Fetele sale : Elisa n. 1842. cdsdtorità General Cretzeanu,
Alexandrina t, Ecaterina cdsà.t. cu Dem. Butculescu, Sma-
randa cu Colonel N. GrAdisteanu, si Ana t 1875.
FiI lui Parià Oldnescu, singuriI descendentI actuali
familief, sunt:
CONSTANTIN. °UNESCO n. 1845 Bucurestl. A studiat la
Paris de uncle se intoarse ca inginer ; sub director gene-
ral al cailor ferate la 1883. Deputat la Dambovita de la
1888 95. A fácut parte din diferite guverne conserva-
toare ca ministru al Lucrdrilor publice de la 21 Febr. 1891
pAnd la Octombre 1895; Prezident al Camerei.

www.dacoromanica.ro
 - 377 -
Casatorit cu Maria Filipescu, are fiù pe CONSTANTIN, n.
1876.
GRIGORE P. OLANESCU, al doilea fitl al lui Panä, n.
1848; cäsatorit (1886) Cu Alexandrina Ghika. Intors din
Paris, ocupà functiudi in finance 1871-92, director ge-
neral al vdmilor si Secretar general al ministeruluI de Fi-
nance. Efor al Spitalelor civile ca membru al familiei
Ghika, f. deputat de Ilfov (1893), senator, etc. A scris
multe uvragiI i brosurl de finance : Buletinul financiar i sta-
tistic al Rom., cälduza vamesulul, Porturile Franciei, Agiul,
Harta vamalà a tërei, etc.

Armele familieI sunt : scutul impärtit in doué" pärp (parti).

In cea d'intaf pe fund aur, 3 stand verzI, d'asupra cdror
e o maná, armatd (dextrochère) de argint cu sabia, iar
d'asupra spedeI o mica' cruce rosie. In partea dona,
pe fund rosu o barà de argint in carl sunt 3 turte al-
bastre. D'asupra casceT, ca cimier, e un leú ridicat tinand
In mana o spadä de justitie. Deviza : Patria i Religia.
In actul din 1694, 2 Ianuarie, se aflà bine conservate
pecetiile a patru fraf Olänesti.

www.dacoromanica.ro
 OTETELIANU
(vALAcHIA)

Veche si insemnatd familie a Olteniel. Se dd ca

trunchiti al eT, din secolul XIII, pe la 1250, cdnd trdia in
Ungaria : comtele OTTO DE Lisa'. Acest senior descinzdnd
in tarä, localitatea ce stapdni se numi «Otetelis», dupé
care derivd si numele familieT.
Genealogia urmatd a Otetelisanilor, incepe Cu RADU POS-
TELNIC DE LA OTETELIS 1550, care trdia pe la mijlocul
veaculuI XVI si care e trecut i in pomelnicul monastireI
Caluiul din jud. RomanatzI, a Buaescilor. Radu de la Ote-
telis avu o ficd NEACSA, cum ne dovedesc documentele,
In ainte de 1610. Vechea lor proprietatate: Otetelisul, se
afld in jud. VEcea.
Descendent dintr'ânsul este mg. tdrziri :
STROE POSTELNICUL din Otetelis, la anul 1640. Dupe" do-
cumentele mosieT Runcu (din arhiva St. Buc.), se dovedeste
posteritatea sa. El a avut copif pe : Brdndusa, mdritatd
Cu Latco comisul (1645);
VLADUL SPATAR OTETELISANUL, 1656, 1659, 72, care avu
urmdtoriI fiT: Udrea logofétul (1681) insurat Cu Pduna;
MATEI ndscut pe la 1657, trecut In lista boerilor din V'el-
cea in timpul administratiuneT imperiale, cu donatiunea de
35 ; DRAGOMIR 1691, 1692; i RADUL OTETELISANU
postelnik, fost logofét (1682), insurat Cu juptIneasa Stanca
(1693) si apoi cu Pduna, avend o ficd : Neacsa Cdlugarita,
care a donat MondstireI StdriestT jumaate din mosia Runcu.
Radu e trecut impreund cu fratele sèü MateT i cu lije
Otetelisanu, cu donatie de 50 talen f in «catalogus contri-

www.dacoromanica.ro
 379

buentuin clonum gratuitum pro Sacra Caes. Regiaque ad.

etc.» printre boeril de clasa I din Vélcea. (v. Hurmuzache.
V,320) anul 1719.
Un alt fitä. N... al lul Stroe post. si frate cu Vlad, e tatal
luf : PREDA OTETELIANU marele VORNIC3 t la 1730. Erea
insurat Cu Maria, fata lui Durnitrasco Loge& Poenarul,
avand flu 13e:
BARBU OTETELISANU, amintit la 1720 cum fratre SUO»
in lista boerilor. Acesta fu insurat cu Balasa flea Zatrea-
nului si avu dof fif
VORNICUL ILIE OTETELISANU, erea in timpul administra-
tiunei austriace a Banatuldf, la 1719, vornic de districtul
Dolj. Lungul si interesantul sal' testament e datat din 1732,
sä pdstreazd in condica Horezului (Arhiv. St. 571 v. Has-
dcu ; magn. Etimologicum). La anul 1751 Ilie Otetelisanu fiind
mare vornic, zidi biserica Sf. Me din Crajova, dupé
numele séd, pe care o inzestra cu asezdminte, a cäror in-
grijire rémase nepotului séri Barbu, el murind fära" urmasf.
Paharnicul OTETELISANU, cel alt fiti al luf Barbu,
avu la randul sal. 2 fii, din cari se trag 2 ramuri ale fa-
milief : Barbu si Serban.
Marele Clucer BARBU OTETELISANU, avea la 1780 titlul
de biv-vel Clucer. Copiii se"1 aù fost
Marele VORNIC IORDACHE OTETELIANU, in secol. nostru,
insurat cu o SocoteancA. -- Uta Riosanca. Aga GRIGORE
OTETELISANU insurat cu Marita Benescu, t fard copii.
Manda Poendreasa. si
CATINCA Otetelisanu, indritata cu C. Otetelisanu-Surdu,
din altai ramurd avand dof copii: IANcu Otetelisanu
zis LOLOESCU, si VICTORIA, märitatä 1836 CU CODS-
tantin Lecca. t la 1892 in Bucurestf in varstd de 75
Aceasta bransa e ast-fel stinsà.
2. SERBAN OTETELISANU, biv-vel stolnic si mare clucer
etc. Ca stolnic, a fost numit boer ispravnic de Romanatzi
la 30 Oct. 1783, impreund cu pitarul Ghiurghiti ; i apol
la 1792 cand avea titlul de paharnic, ispravnic de Gorj
cu Dumitrache stolnicul. El n'avu decat un flú:

www.dacoromanica.ro
 380

NICOLAE OTETELISANU, vornic ; cdsätorit 1. Cu O S'am-

boteanu si 2-lea cu o Balteanu. Avánd copil pe : Elena
Economu, Anica Culcer, Costica, Ecaterina Frumuseanu,
si Petre.
COSTICA OTETELISANU, t 187.., casat. CU Maria *OMd-
nescu, are copii (actual:1) pe : GRIGORE, IANcu magistrat,
NICOLAE, BARBU (Vaya), Mita Istrate, Elena C. Toplicescu,
si Elisa Slavitescu.
PETRE OTETELISIANU, cel maI MiC din copiii luI Nico-
lae, n. 1847: Colonel, comandant de brigada. Ca oficer
de geniti a luat parte distingandu-se in campania din 77-
78. Casatorit cu Rafaela V.-Ndsturel are fii pe: PETRE
OTETELISANU Si GEORGE. --
O a treia ramurd, ají existentä, a familief, se trage
CONSTANTIN OTETELISANU, vér CU erban i Barbu.
erea la 1783 sluger in divanul Craiovei (Ureche. Ist. I, 263);
apol la 1785 ispravnic de Valcea, in locul jianului.
Fiji lui Otetelisanu ají fost : Iancu si Costache.
IANCU OTETELISANU (1795-1876), fost membru de Curte
1831, apoi Director al Salinelor 1838-41, Vornic al ora-
sului, ministru al controluluI 1851-53. Sub Alexanclru
Cuza ministru de finance, etc. Proprietar al unui mare
pare i castel la Magurele, a infiintat acolo prin testa-
ment un orfelinat. Insurat de doué ori : 1. cu Elena
Campineanu si 2. cu El. Filipescu, n'avu copa'.
Fratele Sëtí : CONSTANTIN OTETELISANU t, casdtorit CU
Elena n. Serghiadi a avut 3 copii (actuall): Elena P. Gra-
disteanu ; ION OTETELISANU t 20 August 1899, Bucureti.
Casatorit cu Lelia Cesianu (2 copii); i ALEXANDRU Ote-
telisanu casat. cu Paulina Butculescu.

Din familie, l'Ara a le sti legaturile de rudenie, mai sunt

cunoscuti boeril:
IoNITÀ OTETELISANU, Post mare SERDAR dupé 1775, etc.
La 1779 da un ordin lui Preda Bujoreanu, de la divanul
Crajovei, ca impreuna cu altI boerI s'A faca' o cercetare
de mosie, etc. Intr'un raport-scrisoare catre Domn, al

www.dacoromanica.ro
 381.

paharnicului Hagi Stan Jianu din 1782, cu privire la di-

ferendul pentru niste munp, acesta spune cá <ccu scrisoarea
din Maiii, am facut cunoscut Arariei Sale Boerulul se'rdar
Otetelisanu....» (v. mon. Tismana §tefulescu. pag. 74). IoNITÀ.
Otetelisanu ca setrar, e ispravnic la judetul Vecea in 1785
(Februar. 20) cu stolnicul Fdlcoianu. Fost si ftori vistier
(in 1780).
DRAGHICEAN OTETELWiNU, care in Iunie 1785 ca Pol-
covnic, erea judechtor al judetului Gorj. In 1808, avea
titlul de mare cAminar.
PANDELE OTETELI$ANU mare CAIMACAM al Crajovei in
acest secol. Insurat Cu Smaranda fica lui Dumitrascu Obe-
deanu, a avut 3 fii fdrà descendenp : Alecu, Iancu
si Iorrrti, si o fatä Elena, maritatà cu marele Vornic Ar-
gyropoi.

www.dacoromanica.ro
 PAIANU
(VALACHIA)

Origina familiej acestea e din Oltenia, districtul Dolj.

In secolul XVII, cunoastem pe autorul ei, sub domnja
lui Antonie Vodd (1669-72), anume :
VASILE CANTAN PAIANU, care dupe cum aratá niste do-
cumente de hotArnicie, avu 2 fii : Ion si PARvuL, citati im-
preund la anul 1699, pe cand domnea Brancoveanu. Pdrvu
avu un fiú numit tot ast-fel, dar care pare a fi murit fdrd
urmasi.
ION PAIANUL, care trdia pe la 1700, fiul lui Vasile vel-
cdpitan, avu 3 bdeti. El e citat la 1719 sub ocupatia aus-
triack ca boer de Mehedinti (secundae class.) Fiji sel
fost : Barbu, Tudorache i Pdrvu. PARyu e citat de niste
acte din anul 1724, si avu 2 fete mdritate : Ilinca, cu
pitarul Barbu Portärescu (1742) ; si N cu Drdghicl Bu-
joreanul.
TUDOR (Tudorache) Pdianul, marturisit 1749, fiul lui Ion,
avu fecior pe CONSTANTIN, 1777; in fine
BARBU PAIANUL, fiul cel mare al lui Ion si fratele celor
ahi doi, figureazd in acte 1744-76. Dansul avu doi copil :
o ficd Anita (1768); si
CLUCERUL IORDACHE PÄIANU, citat 1777, iar la anul 1782
(Ghen. 4) Ispravnic al judetului Gorj, nurnit cu serdarul
Andonache. SERDARUL Pdianu, la 11 August 1783 e is-
pravnic de judetul Gorj impreund cu paharnicul Grädis-
teanu. (Ureche. 1st. t. I).
Astd-zi sunt mai multi descendenti al acestei familii
craiovene, intre cari : Cdpitanul C. Pdianu, etc...

www.dacoromanica.ro
 PA LLADY
(MOLDOVA)

Origina acesteI insemnate familii din Moldova, pare a

fi greacd, dupé cum spune si Principele Cantemir. Ea
apare printre boerii Moldovei inch' de pe la jum'étatea se-
colului XVII. Letopisetul ne vorbeste de primul Pallade
cunoscut, in persoana lul:
TEODOR PALLADE SPATARUL, ginerele lui Const. Vodd
Cantemir. In 1683, la plecarea lui Duca Vodd cu Turcii
contra Vienei, el e ldsat Caimacam al t6rii impreund cu
Nicolae Racovitzd biv-vel logofét. Diferite turburdrI ivin-
du-se in Moldova «din totI boerii de tara, tinut de
Doamna doar Teodor Palladi vel spatar», cand sotia lul
Duca plecase spre Focsani. (letop. II, 25-27).
TEODOR PALLADE VISTIERNIC, fiul Sèrl ; in 1727 si 1731
e biv-vel ban (.doc. Academ). Sub Grigore Ghica W. e
mare vistiernic, 1727. Erea nepotul (?) lui Mihaf Vodd Ra-
covitzd. Sub domnia lul Ion Mavrocordat, trecdnd un
Pasd mare prin Iasi, domiTul insdrcind pe vistier pe lângd
acesta, spre a'l ingriji : «iar foarte aù multumit Pasa de
slujba lui Palladi, de care rail imbrdcat pe Palladi cu
blana de samur, dandu-I si un misir (cal arab) al PaseI
cu frumos tacfun la scud ; si asa Fat, trimes la domnul.
Vëzdnd domnul una ca aceasta, imbrdcat si el cu
altd bland de samur, ordnduindu-1 si al doilea sà ducd pe
Pasa pfind la hotarele Hotinului etc...» (1741) (Letop.
Kogaln. tom. 111, 206).
La 1736, in a doua domnie, Grigore Ghica inchide pe
vistierul Pallade si pe Sandu Sturdza, pentru cd ar fi co-

www.dacoromanica.ro
 384

mis abuzurl in demnit6tile lor, dar poate fiind-ca bgnuia

ar fi contribuit la mutarea luI in Moldova. El mai avu
frate pe Ion. (v. mai jos).
La 1683 intalnim pe PREDA PALADE, frate (?!) CU
Teodor I, in tot cazul inruditi de aproape. Acesta fiind
Postelnic mare, fuge in acel an in Muntenia, dupà ple-
carea luÌ Duca Vodà, impreund cu clucer Cantemir, Da-
bija, etc.
DUMITRASCO Palade, la suirea pe tron a lui Matei Ghika
1763, intrà in divanul domnesc ca mare VORNIC de tara
de sus. La 1742 in divanuI lul Const. Mavrocordat fusese
mare clucer. (Letopis.) Nu stim ce rudà. erea cu Teodor
spatarul si cu liii sél.
Vel SPATAR ION PALADE, flUl lUi Teodor P. spatarul de
la 1680. In 1723 Mihail Racovitzä. Voevod : liar Dom-
niea s'ail mutat in done' case boeresti, in casele luI
Ion Paladi spätarul si ale 'di Constantin Costache spata-
rul, fiind aproape una de alta». (Letop. III, 68. N. Mustea).
Domnul erea rudd cu dansul i anume cumnat, de oare-ce
Pallade linea de sotie pe Anita, sora lui Mihail W. Ra-
covitzà. In anul 1716, cronica ne spune : cEarà Paladi
spatar, cumnat cu IVIihal Vodd, era in ceatue inchis cu
casa sa, impreund cu Iordache Roset vornicul si alti boeri».
(III, p. 116 Letop. Amiras).
Prin fiul sal se continuà familia :
CONSTANTIN PALADE stolnicul, de la care gäsim un act
din 1765, pentru niste mosii, vanc,ari cu un Festilà. (Uri-
car XVII, 44): 1Stolnicul Const. Pallade, fiul Märiei sale
Domnitel Anitei»..., sotia spatarulul Ion.
Fill al acestuia este:
IoNITA PALADY Vomicul, care la anul 1764 se aft' in
divanul luI Grigore Alex. Ghika ca vornic de tara de jos,
si tot cu aceeiasi demnitate in 1767 sub Grigore Ca-
limah. El avu Inca un frate PETRACHE, al cdrui rid
erea COSTACHE t, care apoi la eandul s'éCi avu de fiti
pe PETRE Pallady. (act.)
Vornicul Ion Palady avu 3 bäeti, din cari cel mai mic

www.dacoromanica.ro
 - 385 -
Manolache, muri färd posteritate. CeI alti duol :
f. IANCU PALLADY t, din casä"toria sa cu fica luI Liteanu,
avu patru copil : ION (Make), Tinca, Elise si Nathalie.
2. lar TODERA (Teodor) PALLADI t,fiul cel mare al
vorniculuI Ion, avu din cAsätoria sa cu P. Ghika, o ficA.
Pulcheria, cdsdtoritä Cu Emile Sturdza, 0 3 bdetI :
G-HEORGHE PALADY ; sotie fica g-eneralulul Savel Manu,
din care are pe : Lucie, as5.toritä. Ed. Ghika ; Marie
edsält. Canari; GEORGE, oficer i ALEXANDRU.
TEODOR PALLADY, cdpitan in retragere, cásátorit Cu
o Kretzulescu ; ficä Alexandrina.
ION PALLADY, cdsätorit cu Maria Cantacuzino, fost
prefect in mai multe randurY, etc... Are fiI pe : TEODOR,
pictor ; ION; VASILE 0 Marie.
Acestia sunt singuriI descendenti autentici aI famine)."
Pallady.

A.rmele familieI sunt : pe din doué argint si azur. Pe

azur, cerb (natural) fugâ.nd. Pe argint valurI naturale, in
cari innoath" un delfin asemenea.

www.dacoromanica.ro
 PARAIANU (§1. Milescu)
(VALACHIA)

Din Chrisoavele glsite, se poate constata ca fiind trun-

chin al aceste familiI, originare din Oltenia (G-orj)
DANcre ZAMONE, care träia In secolul XV, pe la anul
(6042) 1434, posesor al mosiel Pdrdenil. De la acest str6-
mos al familiei, pAnd In secolul XVII, nu se stie nimic
despre ceI l'alti descedentI al lui.
BANUL HAMZA PARAIANuL, fost mare postelnic (1601), e
acel de la care familia incepe a fi bine cunoscutd. El
trdia pe la inceputul secoluluI XVII (1600), si maistim asupra
lul cà sotia sa se numea Caplea, si avea de frate (?) pe
Stancii.l.
STANCIÙ POSTELNICUL din Pärg.enI, cdruia Matei Basarab
cld la 1633, un hrisov relativ la cumpérarea une mosif
din Buestl (Gorj) de la Dumitru i frath se, fiiI Bade,
pentru 3200 aspri, amintind si de o vinzare de Tiganl
pentru 6000 aspri si un cal. (Orig. Slay. Acad.) Un do-
cument il citeazd pe la 1642, cand era bAtran. Sotia sa erea
Chiajna; iar fil avu Pe: Danciul, Staico si Stanciul.
DANCIUL PARAIANUL MARELE POSTELNIC de Milesti ; apot
mare logofe, boer insemnat. Märturisit ca 1 jul Posteln.
Hamza din Pdrälianl.
Matei Basarab, din anul 1639 dà un chrisov relativ la
judecata ce an avut'o el pentru o mosie fostà a luI Radu
sluger, Incà de sub Leon Vodà. (orig. acad.) La 1648 e mare
postelnic; iar la 1652 zideste rnondstirea Polovracl (Gorj) :
((care bisericà fost-o aü zidit din temelia ei jupan Danciu
Pdräianu marele postelnic, in zilele luminatulul domn Mate.

www.dacoromanica.ro
 387

Basarab Voev. .», dupd cum se citeste In inscriptia din

bisericd. Inchinatd la sf. munte ea a fost pärasitd, dar mai
tarzia reparatd de Vodd Brancoveanu (1689). In biserica
se afla zugedvitI: Danciul Paraianul postelnicul, i Matel
Basarab ; apoi fil Barbul Ban, Petru. vel clucer
Preda vel capitan, cum si sora DanciuluI, STANCA.
Danciú logofétul Pärdianu fu ucis la 1659 de Mihnea III
Impreund cu mu1t1 al boerl, din cauzä cd nu ereail de
pärerea domnului. Tot atund fu ucis i fiul sêü Preda lo-
gofaul; Fotino (Ist. II) 11 numeste «Danild». (y. rnagaz.
istoric IV, 351).

El mai avu 2 fratI : STANCID II «ot Párdianl», pe care'l

gdsim In documente pand la 1692; STAICO, insurat cu
Ilinca, avénd 4 fil, din care descindea familia actuald. (v.
mai jos).
1VIilescu.
Din flu mareliff logofét : despre PREDA MARE
(mag. ist. IV 315) ca a fost omorit
CLUCER, Still) din cronice
la 1658 impreund cu tatal sea i alti boerI, fiind logofét:
«Mihnea Indemnat de dracul, iar ja abdtut de si-a tdiat
catI aù mal rémas.... Danciul Pdralianul vel postelnic
Cu fiu sèü Preda Locrofaul....».
PETRU MILESCUL, fost cämäras, apoI MARE CAPITAN, fratele
acestuia. Intr'un chrisov de la Antonie Vodd, se spune
amandoI fratii Petre i Barbu (1669) se lipsiserd de averea
pdrinteascd, de oare-ce Mihnea Vodd secfestrand i res-
pingand'o, eI rémaserd Inch* i datorI. Petre Milescu
(ndsc. 1607 ?), murise deja la 1693, avand un al pe :
STOICA, pomenit In acelas an, si apoi la 1714, In lista boe-
rilor OltenI.
BARBU MILESCUL MARELE BAN, all lUI Danciü, ja acest
nume, pe care de alt-fel Il purtase i tatal sal, cum gasim
in documente : «Danciul postelnicul Pdedianul _de Milesti»,
dupa o mosie. Boer ilustru, Banul Milescu joacd un rol
insemnat In tara pe la finele secolulul XVII. La 1676 e
mare comis; mare vistier 1680-1689. In 1674 un do-

www.dacoromanica.ro
 388 --

cument (Arch. St. Mitr. Buc. p. 57) II numeste : «Barbu Milescu

ot ParaianI, vel comis».
Cronica luT Constantin Capitanu, ne spune la 1678 ca
acest boer impreund cu altii pribegl, ereaü uniff contra
luí Duca Vodd cu CantacuzeniI, «care avea pe uniI pri-
begI de se intelegea cu el anume, pe Banul Milescul, pe
Dumitrasco Corbeanul i Paraschiva Bolesteanul....» etc.
(mag. ist. II, 15) Antonie Voda Il pune in reposesiunea
mosieI Paraiara si Fauri, de oare-ce le rèscumpdrase cu
900 ughl, din carI 400 zestrea a sotie. sale Vladaia. (act.
la acad.)
La anul 1685 (Julie 1), §erban V. Cantacuzino trimete
pe fratele sèü MateT C. impreuna cu banul Milescu cu
spatarul Vintil'a. Corban la Principele Mihail Appafi, de
aü incheiat o conventie cu acesta. (inca; apud Engel).
Barbul Milescu a fost insurat in doué randuff: 1. cu
Vladaia.... si 2. cu Maria (1693, 1717), fica luI Pana Fi-
lipescu vel paharnic. Din care casatorie avu flea pe Ma-
ria, sotia lul Dumitrasco (Dositei) Brailoill. Un zapis din
1714 (archiva. Buz.), ne spune : «....adecd eu Maria Bäneasa
Mileasca impreunä cu ginere-med Dumitrasco Bräiloiü vel
capitan Za Cerneti». Din cea d'antE, Milescu avu
pe CONSTANTIN, 1693....
Un MATEI MILESCU ot Paraianu, Il gasim la 1719 in
lista boerilor Often!' din Dolj (cl. I), apoI in documente
din 1732 si 1742. La 1702 erea casätorit cu o flea a luí
Dobre ot Mager.
Acestea stim despre ramura Paraenilor numiti MILESTI.
Poate vre-o legatura sà existe intre acestia si Milestil ce
gasim in Moldova in sec. XVII, intre carI este ilustrul
marele savant Spatarul NICOLAI MILESCU, vestit pe timpul
s'étl in toata Europa ; si din carI cunoastem incà pe un
Postolaki si fiul se'il Ion.
Se poate ca unul din Milestii oltenì sà fi trecut in
Moldova eland nastere unel ramuff deosebite. Nimic sig-ur
insd, in privinta aceasta.
Ultimul descendent al familiel Milescu din Oltenia, s'a

www.dacoromanica.ro
 369

sti,ns in zilele noastre, anul 1899 Ianuarie, in persoana IUI

FRANCISC MILESCU (Frantz), avocat, t Turnu-Severin.
Pftraeni
STAICO, fratele cel mic al luI Danciii. P., casatorit Cu
Ifinca (?), avu patru feciori : Hamza, Radu, Matei i Ba-
dea (?), pe carl la 1719 ti gäsim in lista boerilor de Gorj,
cu contributiunI catre administratia austriaca. (Hurmuzache,
VI). UNIT", din acestia (?....) avu de fig pe :
ION PARAIANU insurat cu Maria, din care se trag Pärdentf
actuall, anume prin copiiI : Gheorghe i Stefan. In
afara. de acestia mal avu pe, Ion (fit: Ion tatal Nitä,
Stefan, Tache si 2 fete); Stoian Barbu t) ; Zam-
fira cas. cu Cräsriaru, i alte 2 fete.
GHEORGHE PARAIANU, fiul maI mare al lui Ion, avu
3 Hi: Nicolae, Dumitru i MANOLACHE. Acest din urma.
avu 2 fice si fig pe NICOLACHE t, al caruI fiti este PETRE
Pärdianu.
Polcovnicul STEFAN PARMANu, fiul luI Ion, trdia pe la
inceputul secolului. Avu copiI pe : Simeon, Tarsita maritata
Poenaru, Anca, Manda Oldnescu,
COSTICA PARÀIANU, n. 1823 in Targu Jiu, al carulfiT
sunt capitan EMANUEL PARA.IANU, publicist, etc.
CONSTANTIN ; lar fica Emilia Casa. Urbeanu.

In armele faMiliel se g-äseste, dupë semne vechI, un

leu cu palos tn gbiara.

28

www.dacoromanica.ro
 PAR. COVEANU
(VALAcHiA)

Familie veche din Oltenia (RomanatI), acII stinsä..

Documentele (Art. St. Buc., Episc. Ramnic), ne aratd la In-
ceputul secoluluI XVII pe NicoLAE DIN PerscovenI (pe la
1600), al cäriii at era STOICA din PfirscovenI. Acesta e
tatàl luI STAN, citat In 1679. Nu stim ce legaturd aveail
acestia cu Päiscovenil de maI jos, carI se distinserá timp
de douè secole.
Monastirea Parscoveni (pl. Oltul de sus jud. RomanatI)
a fost, cum spune Odobescu : «Inceputd de un Basarabu la
anul 1600 si peste doué-cilecI de ani de la facerea el', s'a
zugrävit de STEFAN PAWOVEANU vel medelnicer. Pe peretI
sunt portretele cititorilor ParscovenI, a PredeI Brânco-
veanu cu sotia.... etc» (yell Antiq. jud. Romanati p. 128). Acest
Stefan träind pe la 1620, dupä cum se spune, e tata luí
PREDA PAR§COVEANU biv-vel stolnic, apoI VEL SPATAR, care
trAia In veacul al XVII. La anul 1689, Brancoveanu su-
indu-se pe tron, 11 trimese in misie In Turcia, spre a anunta
pe boeril trimesi acolo de Serban Vodd, despre moartea
acestuia, i venirea sa : «pe Preda Spdtariul Pdscoveanul
cu cartI la Beciil aú trimes, la boiaril ce s'ail zis, ce erail
solI trimesI pe Serban Vodä...» (Parvu Cantacuzino
Preda BrOtOsanu). Dupä cum se constatä printr'un act al
sotieI sale Stanca din 1707, ea era véduvd de mult. Tot
atunci se aratà ca fiil al séa, Stefan al doilea spatar.
VORNICUL STEFAN PARSCOVEANUL E, cunoscut pe timpul
ocupatinnel austriace a OltenieI. In 1707-8 era biv-spdtar;
la 1719 vornic al judetului RomanatI, dupä cum se vede
in listele boerilor olteni. Gerieralul de Tige Intr'una din
scrisorile sale, din August 1718, vorbeste despre dânsul:

www.dacoromanica.ro
 391

aStefan Brascovan postelnic», rang ce avea si la 1715.

(v. In Hurmuzache. Documente, t. VI, p. 199,407, 428, 455, 481).
Avea de sotie pe fica spdtarulul Radu Golescu.
DUMITRWU PARSCOVEANUL, figureazá de asemenea la
1719 In lista boerilor oltenI, contribuabill atre Austria.
(in cl. III din Romanati, Hurmuzache, VI).
ANcuTA Parscoveanu, <data luI Hristodor Parscoveanu» (?)
si sora luI Stefan de mai sus, era nevasta lui Constantin
Olänescu, t 1733. Ea aduse In zestre mosia Gäesti de la
mama sa, o Hereascä.
MARELE VORNIC I'EFAN PAR§COVEANU, boer vestit al 01-
tenieI, ande era confirmat mare Ban la anul 1774, de ma-
resalul Potemkin. In acel an, In urma tractatuluI de la Cu-
ciuc-Kainardji, boerii adunatl aleserd Domn al Orel pe
Stefan PArscoveanu. Trebuia confirmarea Sultanulul, dar
nicI un boer neIndraznind sá mearg5. la Poartà spre a o
cere, se trimese de TurcI ca Domn, Alexandru Ipsilanti.
La acea alegere, boeriI se bazasera pe artic. 8 din trac-
tatul dintre RusI i Turd, In care se spunea cà Romanil
sd se bucure de aveaii sub vechiI domnl, adica de a alege
Principe din tard.Stefan Parscoveanu la 1775 era In di-
van ca mare vornic al férif de sus; apoI la 1783 mare
vornic de tara de sus, etc,Sotia sa era Maria, fica con-
silieruluI i'mper. Constantin Obedeanu, i avu o fatà, pe :
MARICUTA, mdritata cu clucerul Iordache Cantacuzino.
O Pärscoveancd In secolul trecut, a tinut pe 'clucerul
Farfara, avAnd o fica Zoita, mdritatä. ca Dinicu Golescu.
O filiatie a Päscovenilor, dup. documente (comunic. de d. I. Tu-
ducescu, din Arh. St.) se urrneaz5. ast-fel : IORGA saù Iordache pos-
telnic Parscoveanul, fost vel clucer (1654-59) and era deja bEttran,
etc., fiiul jupanesei Maria, sofa lui Trufanda postelnic (1624). (Maria
era fica lui VASILE vistierul din anul 1613, care era insurat Cu jup.
Caterina, fata lui Para vistierul).Fiul acestuf Iordache erea: IOR-
DACHE marek vornic, tatäl lui PAPA postelnicul. Acest din urmâ avu
de fi5 pe STEFAN PARFovEArn.a., 1763; iar acesta pe §TEFAN,
surat cu jup5.neasa Ilinca.

www.dacoromanica.ro
 POENARU
(OLTENIA)

Origina acestel familil e dovedità la inceputul secolului

XVII, si dacd e sd credem o traditie, e .mult mai veche,
descinzand din faimosul Ban Craiovescu din sec. XV. 0
dicdtoare de la mondstirea Bistrita din Valcea, mentioneazä
de marele Ban, care venise sä se cAlugdreascà la monds-
tirea fondatd de dinsul :
«Jupan Barbu Craiovescul,
Ce.. 1 slice i Poenarul....»
Intru cat acest supranume al luí Barbu Banul Basarab
e istoric, nu stim. E prea probabil insd ca Poenarii sd
fie o ramurd descendentd a Basarabilor.
Numele vine de la vechia mosie Poiana din Dolj,
poate are vre-o legdturà cu vestita cetate Poenari, ridi-
cata de Vlad Tepes In Arges.
BARBV STOLNICUL BRADESCU de la Poiana, e trunchiul
de la care urmézd filiatiunea pAnd ail a familia El erea
un boer foarte insemnat pând pe timpul luí Matei Basarab.
Un document 11 defineste precis: eBarbu Brädescul, biv-
vel stolnic ot Poland», la 1639, impreund cu sotia sa ju-
pdnésa Cdlina fica jupan. Stanca. Dupd moartea acesteia
(1649), lud de sotie, fiind mare Vornic, pe jupáneasa Stanca
(act. din an 1660).
La anul 1630, in timpul luí Leon Vodd, din cauza per-
secutiunilor acestui domn, mai multi boeri, intre cari
Barbul paharnic Brddescu, Matei aga Basarab, Dumi.tru
Filisanul, etc. plecard cu casele lor in Ardeal la George
Racotzi. Leon Vodal trimese cdrtr cu jurdmint», prin Radul

www.dacoromanica.ro
 393

de Deasa si alçii, spre a-i face sa se intoarca; dar ccand

aü fost la TArgul JiuluI eI se IntAmpinard cu strejile pri-
beagilor, fiindu-le cap Barbul paharnic Brddescul i MihaI
SpAtarul Cotofeanul, i prinserä pe Radu logofaul din
Desa, iar altil scäpard.» (Cronica anonim. mag. ist. IV, 312).
La anul 1633 se dete lupta de la DudestI intìe MateI Ba-
saraba cu Radu Vv. si TätariI, fiind invingdtor Ma-tel. Vv.
(25 _Octombre). Printre apeteniile ostilor sale se aflail :
«pe RosiI Ivasco vornicul Bàleanu i Barbu paharnic Brà-
descul..» (idem. p. 413). El se näscuse inainte de 1600 si a
murit dupäi 1650. Sub Matel Vodà a fost mare vistier, pa-
harnic si mare Vornic.
Barbu avusese hied dol fratI, boerii: DRAGHIcI i NEAGOE
din Poiana.
Vornicul mare Barbu Poenarul, avu 3 bbletI: DRAGOTA.
postelnicul (1650); STEFAN a c'äruI posteritate se stinse
prin cel doI fiI al s'él: Constantin biv-vel slujer, i Matel
(dupg. 1700) ;
PREDA POENARUL MARELE STOLNIC, fiU1 lUI Barbu (n. 1630),
citat In numeroase documente ale timpuluI din anif .1650,
1667, 1673, 74, 1681 ca mare stolnic. Un act din 1671 11
numeste: «Preda BrAdescu, Vel Paharnic». Avea de sotie
pe jupdneasa Anca, 1661. Fi'l sa, ambii boerl insemnati,
Logofaul PARASCHIVA, citat la anul 1663, si
Marele VISTIER DUMITRU POIENARUL, care se insurd : Cu
CArstina, fata lui Vladislav slugerul.din Belcin (Bengesc),
apoI, pe cand avea rangul de mare Pitar, cu fata luI
Amza Bdldceanu la 1668, cu care n'avu copiI. El a murit cdtre
sfarsitul secoluluI; ldsand patru copii: Vasile, MateI, carI
avura urmasI, CONSTANTIN VORNIC Poe.naru care erea
insurat la 1711 cu Jupäneasa Päuna, si Maria sotia lui
Preda Otetelisanu.
Din VASILE POENARU Vistierul, 1713, fiul cel mare al lui Du-
mitrascu insurat cu Stanca G-recianu, se trage ramura nu-
mità." Belcineanu, dupd mosia Belcin ce fusese luatà
zestre de Dumitrascu, i transmisä fiulul sú. Vasile avu
4 feciorl: Stefan, GHEORGHITA. medelnicer care avu 2 fiI ;

www.dacoromanica.ro
 394

1VIATEr Paharnic, zis VERDES din care derivä o ramura, azi

stinsä, prin fiul s'éti logofétul Dinu;
SERDARUL D'UMITRA§CO. Acesta avu 2 fiI: Iordache a carul
sotie se cherna Manta, i CONSTANTIN t 1787, tatal pol-
covniculuI DUMITRACHE
, t 1826. De la sotia sa Maria Bra.-
deasca, polcovnicul a avut intre alti copiI, 2 baetI : IOR-
DACHE, insurat CL1 Zinca Brg.descu i PITAR DUMITRACHE
Cu Safta Malinescu, din care casätorie avu : pe MANOLACHE
t 1890, Cu care se stinse unja Belcinenilor, si pe Zinca
t 1870, sotia pitaruluI Tanoviceanu.

Marele PAHARNIC MATEI POIENARUL, vornic de Dolj, fiul lul

Dumitrascu Vistierul i frate cu Vasile, e cel de la care
descinde familia actuala. El e dovedit prin acte din 1711,
1713, 15, 20.., i a murit la anul 1730. CeI cincI
sél : TOMA n'avu copiI, Constantin continua generatia de
azI; Setrarul GHEORGHITA saù fratele séú RADU sunt trun-
chiul ramureI zisa BalanoI; iar MATEI pieri ucis de Turd%
Bransa zisä BdMnoiü, derivd de la Radu saìi Gheorghita.
Din ea sunt astàçli descendentiI : Alexandru, Constantin,
D-na Iulian, i D-na Isvoranu (Crajova).
CONSTANTIN POENARU zis SCURTU mare Vornic, fiul 1111

MateI, avu de sotie pe Fauna (t 1731 la mosia PaurstI;

poate de neamul Bujorenilor). La 1711 era mare Pahar-
nic, 1731 Vornic. La 1719 si 20 impreuna Cu fratil sa,
figureaza in lista boerilor Often'. (cl. I) din Banat: fiind
Vornic (ispravnic) de Dolj. (Tot intre ace0a gasim pe
IOAN i DIICUL «Pojenarul» pe atunci tineri. Probabil
eI ereati fii unuia din fraff).
(La sar§itul sec. XVII, mai trkiaii 2 fratl Poenarl, fiI al luI Pa-
raschiva, anume: MATEf, al cärui fiü PANA Poenaru e pomenit la 1711;
BARBU PAHARNIC Poenaru a carul sotie deveni Salomia Calugärita,
§i care era f la 1711, ca i fiul set.HRizEA).
Vornicul Const. Poenaru a avut o fatä märitata boe-
rul Toader Färcdsanu, §i fig Pe
CONSTANTIN POENARU lspravnic de Gorj la anul 1781
(2 August), fiind biv-vel SLUGER, impreuna cu biv-vel-r-

www.dacoromanica.ro
 395

trarul BARBU Poenaru. Acest din urma maI fusese ispravnic

si la 1779. Constantin Poenaru avu dof fil:
PETRACHE Poenaru, insurat Cu o Arion, de la care avu
patru copii Nae, Verona Daniilescu t 13 April 1899; Poli-
xenia Bratianu; si IANCU insurat cu o 81Atineanu.
NAE POENARU, fiul cel mare al luf Petrache, se insura
cu Maria Berindei, avand 3 copiI (act.): Vasile, fost major
In cavalerie, Elisa Sailescu i Smaranda B. Riosanu.
DINCA. (CONSTANTIN) POENARU, mare paharnic, cel lalt
fitial liff Const. insurat cu Manda Otetelisanu (Smaranda),
a avut cinci copil 1. TOMA, casatorit Cu Luxita Bra-
deasca *), avand fica pe Zinca Serghiadi; 2. Sevastita ;
PETRACHE POENARU (1799 1875), efor general al
scoalelor si «director al scoalelor nationale», in 1840. Unul
din primiI profesorI al* colegiului St. Saya si om de o de-
osebitä cultura. De la el a rémas Dictionarul Francez-
roman, opera de mare valoare (1840). Are un loc in-
semnat In istoria culture noastre in intaia jumétate a se-
coluluI. Insurat cu Caliopi Hrisoscoleo, a avut o sin-
gurá Smaranda Iacovaki t.
COSTICA. POENARO, fratele séú, casatorit cu Frusina
Valeanu din Craiova, avand 2 fiI: IoRGu, decedat. si
CONSTANTIN POENARU n. 1841, general de divizie, seful
statuluI major general al armate, fost ministru de résboI.
Oficer la 1861, s'a distins in campania de la 77278 la
Grivitza i Tatargik; etc. Cäsatorit cu Maria Valeanu.
EVGENITZA avu de fill pe GRIGORE POENARU, f. CO-
lonel In infanterie, n. 1830. Casatorit cu Cleopatra Lecca,
de la care avu fiü pe :
PETRE POENARU capitan, n. 186G; Insurt CU Maria Con-
deescu Radu, n. 1898); iar fica pe MARIE, Casa.
Cu C. Golfineanu.
Actuall Constantin, Grigore, Petre ; Vasile. (si ra-
m ura BalanoiLl).

*) Familia Badescu, dupë numele vechiulul stremos al nea-

mului, e tot o ramurä. a Poenarilor, in Craiova.

www.dacoromanica.ro
 POPESCU
(VALACHIA)

Familie stinsä. la Inceputul secolului-nostru, care a dat

mai multi mari boeri si un Domn, i cunoscutä de prin
documente din sec. XVI.
Pe la anul 1580 träia boerul DUMITRU PAHARNIC Ot Po-
pesci, (in doc. din 1538). Pare a fi tot din acéstá fami-
lie, un contimporan al sai : VLAD logofétul, care avea de
sotie pe Caplea i mosie in NegoestI (1576).
In secolul XVII, dupé documente, avem douè ramuri :
pe care le vom nurni a lui Antonie Vodd din Popesci,
cea altà a lui Radu Cronicarul.
Ereaa doué mosii : Popestif din Prahova, de unde erea
Antonie Vodd, i Popestii din IlfoV, de unde cea altà ra-
murd a lui Radu Vornicul.
Nu putem sti al cui fiú a fost Antonie Vodä, cu fratele
séri NEAGUL POSTELNICUL din Negoesti. E probabil cà ai
lui Dumitru de care am vorbit mal sus, de si un doc. ne
dd a intelege peite cà ereF. fiú (?) al lui Nedelcu clucerul,
fiul lui Radu din Floresci. S'ar putea in acest caz ca ei
sà fie o ramurä din Floresti (?). Tot ce e sigur, este ca
acéstä familie a stäpänit mosiile NegoestI i Popescif. Nea-
gul paharnicul .11 gäsim in 1619 si 1633 ca postelnic ; in
1629 si 1633 erea vel agd. El avu 2 copii: DANCIUL pa-
harnic 1631, ginerele luÌ Paraschiva postelnic, fratele lui
Cernica Vornic ; si a cdruI sotie erea Chiajna.
SOFICA, fica luT Neagul din Negoesti, i sora Danciului
a avut de bärbat pe marele boer Radu Mihalcea, vel co-

www.dacoromanica.ro
 397

mis, fiul BanuluI Mihalcea (Cdndescu). O Intalnim intre

1644-1671.
ANTONIE VOW,. DIN POPESTI, DOMII al ValachieI (1669-
1672). Dupd mazilirea luI Radu Leon, cboerif cu totiI
preund fä.curd un sfat si aleserd pe Lin boiarid anume
Antonie Vornicul den sat den PopestI, i iserd sä le fie
domn, pentru cdci Il sciea toff Ca' estim om bun si
(Ist. anon. a Valach. mag. ist. V, 372). El trdia tórte simplu, cum
spun cronicele.
Acest domn persecutd si pedepseste pe greciI boeff cari
guvernaserd tara sub predecesorul séti: spanzurd pe So-
Balasache scapä cumpérdnd pe Dorobantl ; lar
Stroia vornicul Leordénu, cumplitul boer, e condamnat in
urma stdruintelor Cantacuzenilor, la meirte. (v. Toma i Leor-
deanu).
In 1672, boerii opozantI, cu Leordénu i sprijinitI de Pa-
naiota. che Dragomanul, obtin mazilirea luí Antonie Vodd.
Fiul lui Antonie W. a fost NEAGU POSTELNIC din Po-
pesti, pe care'l gds'im in acte la 1674. '= La 1631, inteun
documen,t al sotieI sale Necsuta, se spune cà erea deja t,
si pare a fi murit lard urmasi. Ffica Princip. Antonie:
erea sotia luI Vodd Brâncovénu.

BoerI din PopestI avem inch* in sec. XVII pe : HRIZEA

MARELE -VORNIC, fost vel Logofét 1626, si 1639, care móre
In çlilele luI MateI Voev, si pe care actele contimporane
ni'l aratd ca pdrintele luI Udrea comisul 1655, si al
sotia luí Dumitrasco vistier, 1655. El erea adversar al
lui Matel, fiind dintre boeril ce se luptard cu acesta la
Dudestl. (Sub domnia luI Ilias Vodd 1616 - 18, trdia STOICA
DVORNIC ot PopescI, boer In divanul domnesc).

RADU (POPESCUL) DIN POPESC1, boer mare sub MateI Ba-

sarab il gäsim ca mare Logof& ot Popesci la 1634, si
apoI ca mare Ban la anul 1643; iscdlit In mal multe

www.dacoromanica.ro
 398

chrisdve printre boeriI divanuluI. Rudd de aprépe cu ddn-

sul erea :
CHRIZEA VISTIERUL, (fu! HrizeI vornicul ?), despre caff
cronicele muntene vorbesc adesea dupe' 1650. Ast-fel se
spune de fiul seri Radu, pe cdrid erea clucer, «Radul Clu-
cianul feciorul Chrizel Vistierul din PopescI» :
RADU VORNICUL POPESCU, fost mare clucer, Logof6t, mare
vornic i apoI mare Ban CrajoveI. El e cel d'intdI care
pòrtd numele de Popescu. La 1669 erea deja hoer mare,
avdnd titlul de clucer, dup6 cum ne spun cronicele cá a
fost ldsat impreund cu Radu stolnic din GrecT, de atre
domn, spre pazd la Cerneff. (cron. In mag.ist. V,139). Putin
maI tarditi, cronica il relatézd (id. pag. 144) in divan, Cu ju-
decarea afacerilor de care erea acuzat clucerul Stirbeiù.
La 1715, sub domnia luI Stefan W. e rdnduit, fiind
mare Vornic, impreund cu DrAghicI Strämbeanul sd ingri-
jescd de conacele pregdfite pentru regele Carol XII al
SuedieI, in trecerea sa de la Giurgiu pdra la Pitestl, de
unde apoI craiul plecd. «teptil cu cal de munte, pdnd
In tara luI, si nimenea nu Pail cunoscut...» (Cronica luI R. Po-
pescu. m. ist. IV, 34).
In '1716 vornicul Rada, e trimes cu Serban pitar Greceanu
sd ingrij6scd de conacurile rdnduite pentru Hanul atar
de la FocsanI ; pe care apol acestI boeri Il conduc 'And.
la CernetT.
La 1717 e mare-Ban (v. Humurzache VI, 193, 194); iar in
1719 se calugäri, luAnd numele de Rafail monabul, «..ffind
vornic mare Eü Radul Popescu i viind la vreme de bdtri-
nete, socotind cd ale lumil sunt tete desarte, clice el singur
In cronica sa, singur de bund-voie am cerut -vole de la
mdria sa, si am mers de m'am cdlug-drit la mondstire la
Radul Vodd »(n. 181. IV,218).
El serie cronica feirte amdnuntia, incepAnd de la Brd.nz-
coveanu, pdnä. dupd Nicolae Mavrocordat si se aratd mare
admirator al lor, sub titlul : «Cronica téril românesi de Rada
vornic Popescu», publicatd in magazin istoric, operd bine
scrisd si de valére.

www.dacoromanica.ro
 399

El muri la anul 1728, de 78 anI; i avu un fiù BADEA DIN

PEDELESCIDRÌ pe care'l citézá cu tat5.1 séti (ca copil), un
document din 1673; si pe IORDACHE POPESCU Va Tornic,
ingropat la Radu-Vodà, si citat Intr'un ,act din 1731 and
murise, al sotieI sale SAFTA, prin care ea dàrueste o parte
din ClejanI. (mon. Vieros Arh).
Probabil frate (?) Cu Vornicul Popescu este: NEDELCU
PAHARNIC POPESCU, care trAiape la Inceputul secoluIuI XVIII,
si al cäruI fia era MATE! PAHARNICUL, Citat act. din 1701
Putin maI tirzal (1726), intilnim In documente pe STATE
POPESCU vistier i sosia sa Safta. S'ar putea sa." fie fiul pre-
cedentuluI, dar n'avern nicT o dovadd.
Fiul lul Mate!, al cdruI nume nu'l cun6scem, e tatäl a
douä. surorI : Zoita si Maria, cnepéte dé fia luI Mate! Paha. -
niculo.
Aceste cloud surorl ZorTA si MARIA Popescu, sunt ulti-
mele descendente ale familiel. Cea d'antAI emigrà la anul
1774 In Rusia, dupá cum se constatà pe actele procesulul
dintre ele. Maria muri la anur 1805.
Acésta avu o fiC5, SULTANA POPESCU, prin care se stinse
acéstä mare familie. In 1805 erea Intre dinsele un intere-
sant proces, In care se vorbea _de ate-0 trele, cum
de filiatia pAnd la Nedelcu. Intre altele, Maria ,contesta
acesteI din urind iegitimitatea. Sultana a murit se pare dup'd
1830.

www.dacoromanica.ro
 PRAJESCU
(MOLDOVA)

Veche familie din Moldova, a arel filiatiune probatd in-

cepe din al XVI secol (1600), si din care esirà mail multi
boerI insemnatI. -
LUPU PRAJESCU mare clucer, avea de sotie pe Safta nepoata
luI Simeon StroicI, care si boteazd pe fiul luI Prdjescu. In
urmd el mosteneste 1ntreaga avere a luI StroicI, care
n' avu copiI. A rémas un zapis (inscris) din anul 1600,
prin care acesta 11 ddrueste satul MicldusaniI cu tiganiI
dupé ansul, luI Lupu.
NICOARA PRAJESCU, boer 1nsemnat, vel vistiernic al Mol-
doveI la anul 1610 (7118 Ghenar 16), Impreund cu Boul,
etc. El primeste la 1606 fiind vel Logofét, de la Ere-
mia Movild Voev. stdpanIre peste mal multe pärti de mo-
sie din Scheia i Oborocenl (13 April. 1606) si peste Stet-
canI din Roman, vechea mosie a familieI. (Documente. de la
Academia rom.)
VORONTAR (sail Varnotar) PRAjEscu, este trecut In lista
boerilor mari de sfat ai MoldoveI, In anii 1606, 1607 si
1619, ca mare Comis al Mold. (v. Uricar, tom. XVIII).
SAVIN PRAJESCU, vel vornic al tériI de jos, se afld printre
mostenitoril HatmanuluI Esaia BaIica, care asase o avere
imensd, impreund cu Lupu Prdjescu, Cu Ionascu si Ste-
fan PrajestiI. IONASCU Prdjescu erea vel postelnic.
STOLNICUL STEFAN PRAJESCU, pe care'l gäsim Cu titlul
de mare stolnic In 1610-12 (7118-20), a avut 2 fiI. El
cumpérd de la un Petriman o mosie, pentru care a rémas
mArturisirea boeruluI Pavel parcalabul de Orhei i altil,

www.dacoromanica.ro
 401

din anul 1606. (Docum. Academief.) CeI doI feciori a): s'ef
aú fost : Gheorghe i loan.
GHEORGHE Pfajescu, la anul 1641 scrie un zapis al séil,
In roman este.
Despre IoN PRAJEscu vorbeste letopisetul MoldoveI la
anul 1651, cand se face nunta ficel lul Vasile Lupu, Ro-
xanda, cu faimosul Timus, sHatman al Cazacilor. CAt timp
Hatmanul stete la Iasi: «nepotiI luí Vasile Vodà, fecioril
lul Gavril Hatmanul i ai luI Giorgi si den feciorii de 'Do-
er)" de teard, NiculaI Buhus si Ion Präljescu, to(f acolo in
Cehrin pentru Timus erea zAlog....» (Miron Costin. let.
Cok. I, 322).
In domnia luí *teränità Vodà fiul luí Lupu, (1659), ve-
nind Mustafa Pasa de Silistra la Iqsi, letopisetul ne spune
Ca' el acuzd de hainie pe Domn, pentru luptele ce avusese
Cu Constantin Voev. al Munteniei i cu Cazacil, iar Pasa:
«la plecare ail ales dintre totI boerii pe Toma Vornicul,
pe eptilici Hatmanul si pe PRAJESCUL VORNICUL
luat in pazd ; i panà n'ail dat cate-va pungi de bani nu
slobozit pe acestI boeri, lush' de la marginea tériI....»
Costin M. p. 370). Pasa, in urma reclamatiuneI luí Ste-
fan, fu chemat la Tarigrad, i d'abia sapà de a fi deca-
pitat pentru acea faptä.
DUMITRWO PRAJESCU, erea biv-Postelnic la an. 1673, cand
càpätä dreptul de a face un pod peste un rlil pe mosiile
sale, fiind in proces cu boerul Haläsescu. (Doc. Acad.)
E de observat starea inflorifoare in care gäsim aceasa fa-
milie, prin multI din membrii eI, in jurul anuluI 1600, si
de atuncI pand in secolul actual.

In zilelp noastre : IANCU PRAJESCU, t 1895 in varstä de

104 anl. Insurat Cu Profira Negri, are doué fice, descen-
dentele actuale ale familiel : Sultana cds. cu C. Miclescu,
Maria cu Ant. Doiciil.

www.dacoromanica.ro
 PREJBEANU
(VALACHIA)

Familie originard din Oltenia, Inca de prin inceputul

sec. XVII, avand ca mosie satul Preajba din Romanati.
Boerul PREDA PREJBEANU, la anul 1720 erea capitan de
plash' in jud. Romanati, dupé cum relateazà rapoartele ad-
ministratiuneT austriace. (Hurmuzache, Doc.)
Pan PREDA PREJBEANU, de sigur fiul sétt, mare PAHARNIC
in divanul Valahiei la an. 1775 sub Voda Ypsilanti. (Doc.
Ureche. etc.) Tot «paharnicul Prejbeanu» erea ispravnic de
Arges la 1782, Ianuare 4.
PAHARNICUL ION PREJBEANU, In actualul secol, erea in-
surat cu Eufrosina fica Profiref Kretzulescu, a lui Serezli.
El avu copiI pe; Elisabeta C. Vidrascu, Profira Catuneanu,
MATE! PREJBEANU, insurat Cu Haritina Lahovary,
avand o singura. fata : Maria Scarlat Yarca.
Rana. In zilele noastre träiaïl la Caracal : MMALACHE
PREJBEANU t; 0 .fratele s 'el PREJBEANU, fost inalt ma-
gistrat, care avu 4 copii : Zoe casät. Jianu, Caterina Quin-
tescu 1-, Constanta Jianu, si IoRGu Prejbeanu, ultimul des-
cendent al familia
Mai sunt alti, in Oltenia, carI ail uzurpat numele dupé
mosia. Preajba.

www.dacoromanica.ro
 PRISICEANU
(VA LACHIA)

In divanul boeresc al 1111 Stefan Vodá. Cantacuzino, la

anul 1714, se aflà ca vel CLUCER SERBAII PRISICEANU (doc.
din 15 Iulie 1714). Peste putin timp (1716), atunci cu venirea
«catanelor» Austriace In tara sub comanda uniff. Mihul,
venind o parte din ele spre Pite§tI: cfacea multe rele,
afará de jafurile ce facea, i boerii numiti aú omorit, pe
Serban cluceriul Prisiceanul, pe Grigore Vladescul vistier,
0 pe Preda postelnicul Isvoranu, 0 pre alp multf». (Radu
Popescu vornic; Cronica magaz. ist. IV, 55).
In lista boerilor cafi ail contribuit cdtre administratia
Austriacd, se aflaii la 1719 in Dolj : PARVUL PIUSICEANUL
ERBAN, acest din urmd probabil fiul celuI ucis sub Ma-
vrocordat de Nemti. (Hurmuzache; doc. tom. VI).
In actul pentru desrobirea vecinilor din Moldova, dat de
Pr. Constantin Mavrocordat la 1749, intre altI boeri i ch.-
lugärT. iscäliti e i: rpuT6ptoc; Ilopauxavoc eälugär, poate din
aceastá familie, inrudit cu cei de sus.
Boerul PRISICEANU (poate Serban II): a avut de sotie la
inceputul sec. XVIII, pe fica paharnicului Dräghicì Brätä.-
§anu, din care se náscu apoI: BARBU PRISICEANU (1760).
Din aceastà familie, originará de prin Oltenia, mai existá
Inca descendenti autentid.

www.dacoromanica.ro
 PROROCEANU
(VALACHIA)

Aceastä familie, stinsä in secolul trecut prin cel mai cu-

noscut din membrii ei, a existat in decursul intregului secol
XVII. Ea este o ramurä din familia BXL/cEANu; i avea veche
proprietate satul §erbäne§fi din Olt, intre documentele and
gäsim notele de mal jos. (in archiva St. doc. cit).
La anul 1600 se citeazä boerul DUMITRU DIN Pnonocf, amin-
tindu-se in acelaq an de sora sa care murise inainte de acea
data, MARIA Cälugärita. Pärintele acestor doI nu e arätat.
Mal târqiu, in zilele lui Matel Vodd Basarab, träia DRAGULIN
logofétul din Proroci.
In fine, o filiatiune scurtä se stabile§te de la :
RADU CLUCERUL, boer din Proroci, dovedit impreunä cu sotia
sa Anca la anul 1654; mal adeverindu-se Incà prin acel docu-
ment cei doI fil ai lor : DUMITRA§CU - §i
PAPA POSTELNIC de Proroci, insurat cu jupaheasa Maria, care
dupä moartea sotului el, se cälugäri sub numele de Marta Mo-
nahia, dupà cum aratà un act din 1695 (acela§I doc. Arh.) cand
träia ined.
DoI fill al' se, la acea data (1696) muriserd deja. Ereati :
IORDACHE §i PREDA; un al treilea erea in viatá, ì anume boerul
PAPA. PROROCEANUL.
Dupä. anul 1635, intre do cum entele mon Astirei Ho rezul (Archiva
Stat.), intalnim pe Jupâmeasa ELINA Pioroceanca, sotia lui DRA-
GOMIR vel-vornic, din aceastä familie.
PREDA PROROCEANUL marele odpitan, este bine cunoscut in
cronicatérii din timpul domniel luI Brancoveanu, Ia anul 1693.
El erea fit al postelnicului Papa Proroceanul, cum am vklut
mai sus. Impreund cu Baläcenil, de la 1690 eland Nemii cu
generalul Heissler veniserd in tard, Proroceanu erea din partea

www.dacoromanica.ro
 405

lor. «Haisler generalul mergênd spre Bucuresti, trimes

tnainte pe Magne Groful generalul Cu o seamd de oaste cä-
lärime, cu d6nsul impreunä erea Preda Proroceanul i MateI
Bäläceanu véru-s6-5, povete fiind cel alt Balaceanu Constantin
tot erea cc Haizler.D (Radu Greceanu. Cronica). Dupä ce ve-
nirä in Bucuresti, povesteste cronicarul cá luarä de la Drä-
gänestl pe doamna lui §erban W. Cantacuzino : gfiind din
cei ce erea cu Constantin Bäläceanul, anume Barbul Bädeanu
Preda Proroceanul vëru-s60.»
La 1683, Constantin Cantemir domnul Moldovel, voind
dea jos pe Brancoveanu, aduse la sine in Moldova, pe boerii
pribegi din Ardeal, intre earl: Preda Milcoveanul, Staico pa-
harnicul, Preda Proroceanu si altiT, trimit6ndu'I la Poartä sä
pârascä pe domnul. BrAncoveanu W. afländ de aceasta, tri-
mese daruri i bani la Poartä, iar in schimb avu pe acei
boeff legati in lanturI, i aducêndu'i la Bucurestl îijudecä de
mal multe off in divan, dupä care Staico fu spänzurat afarà
din Bucurestl, Preda Proroceanul la Rusl, iat ceI alti trei furá
pul in Ocne.
Cronicarul descrie cinn Preda Proroceanul erea imbräcat
dupä moda occidentalä de atunci, cu perucä albä, l cisme res-
frânte : gportul cel Nemtesc (saii sá zic nebunesc) ce'l purta
Preda de Proroci, cà avea chica (coafurä)nemteascd..., si cis-
mele cele nemtesti cu pinteni lung', ce le purta....D (magaz
istoric, t. V p.120).
Dupä ce fuseserä prins1 in Tarigrad i adusI in fiare la Bu-
curestI, domnul dupä ce'I mustrd, ordonä sä fie dusi la mo-
nästirea Snagov ; iar Milcoveanul, laxa i Hatag la ocnä., de
unde se liberarà peste un an. <Wag trecut multa vreme,
pe Proroceanu trimes la Rusii-de-Vede de spa nzurat
la 4iva tärgulul ; asisderea si pe Staico adus inteo no apt e
In tärgul din afarä. al Bucurestilor, si spänzurat in sli de
tärg *). Acest sfärsit aù luat acest1 boerI...».
Prin Preda de. ProrocI care n'avu copi1, se stinse aceastä
familie.

*) Dupi pravila tèrif, ce se citi cu ocazia mustrarii lor, in divan:

«Boiarul care va umbla in potriva Domnului si a Vérii, sg.'1 spánzur
sa"I faca spanzurgtorile mal inalte cu un cot de at ale oamenilor
prosti...»

www.dacoromanica.ro
 RACOTTA
(VALACHIA)

Familia Racotta deriva din familia Lecca, i anume

1VIARELE ARMAS GHINEA RACOTA, erea fratele Spatarulul
Lecca (tatäl ILA Preda), si ambiI anepotI luI aga Leca de
sub MihaI Vv.», dup6 cum arata precis un document din
anul 1620. (docum. fam. Ghika, acad.) Ghinea Racotta care
erea biv-mare Armas la anul 1620, fiind frate cu spatarul
Lecca, erea ast-fel fig vestituluI agà din timpul lui MihaI. Nu
stim insa in ce imprejurarY a luat numele de Racota ;
poate dupé o mosie sail o simpla porecla.
Urmasul sal traia In acelas secol : FIERA RACOTA
MARELE VISTIER. La anul 1683, din ordinul lui Serban Voda
erea insarcinat cu hotärarea mosiilor luI MateI aga Fili-
pescu din Teisanl, i ocinele ce se vor gasi. (Doc. Arhiv.
St. mon. Viero§).
Urmasir acestor vechl boerI, descendentI In zilele noas-
tre aI familieI, aü rën-ias fratiI Racotta ALEXANDRU
(1819 t 1899) fost militar ; HARITON t, fost prefect ; t COS-
TACHE, t IANCU, oficeri in cavalerie;
VASILE RACOTTA. (act.) al cincilea dintre fratl, fost CA-
pitan de cavalerie. Ca'sätorit cu o Romanescu (t), are 2
copil : NICOLAE Racotta, si o fica maritata cu George
Golescu.

www.dacoromanica.ro
 RA COVITZA
(MOLDOVA VAL.)

Familie mare din Moldova, i care dete fériI mal

Principi. Ea se afid printre boerii MoldoveI, Inca din se-
colul XV sub Stefan W. In privinta nameluI, iata ce
spune C. Sion : cadevérata porecla a Racovitestilor este
Cehan, poreclit Racovitza, pentru cä strébunul
Racovitestilor batranl, Inteo bejanie fiind fugita maica-sa
cu el Ingreuiata, nascut In fundul Racovel, i din
botez pentru pomenire numit Racovitz5.». (Arh. Mold.
p. 295). Dam aceasta ca simpla traditiune care a rémas
In neam. Mal multe mosiI cu numele de «RacovitestI»
aú fost stdpanite de aceastä familie ; iar sub Stefan cel
mare un strémos al lor se distinse In résboae, fiind rés-
plait de domn.
Mamie Logofét PAN PETRU RAcovrrzk, ocupà aceasta
mare demnitate a MoldoveI In prima jumétate a veaculul
XVII. La anul 1651 el muri si fu ingropat la biserica din
Bodesfi (Neamtzu), zidità de dansul i unde se afla i e-
pitaful sai. Tot acolo se aft" Knezina Ileana, sotia sa, de
la care avu dol fif, pe boeriI TOADER i ZOSIM Racovitza.
(Ep, Melhisedec. Not. din M. etc.)
NICOLAE RACOVITZA. MARE LOGOFÉT, la anul 1673 In timpul
luI Petriceicu W. sub care erea cancelar al MoldoveI, Vi-
zirul aflandu-se In tara In asteptarea Polonilor cad trmes
la Petriceicu Voda de aa cersit zalog boerI. Ci ail trimes
Petriceicu W. pre Nicolae Racovitza logofétul, si pe Ia.;
nascu Bals vornicul de tara de sus si pre Caraiman ca.
pitanul..?. (N. Costin Letop. t. II, pag,. 9)

www.dacoromanica.ro
 408

Fiind ast-fel ostatid, furä. réi.1 trataff de Turd, cum

spune tot cronicarul.
Marele VORNIC ION RA covia-zA, (fiu ? frate ? al preced.).
boer Insemnat al Moldovei, ca mare Vornic. El avu de
sotie pe fica luI Toma Cantacuzino din Moldova, si mal
multI copit Dupd cum ne transmite Neculce, el erea aliat
ca Const. Cantemir, sub care träia (1685), fiul séti
avänd de sotie pe Safta fica luI Cantemir; si tot acesta
botezase pe un fiii mai mic al lui Racovitzd (v. letop. Mold.
II, p. 248). In afarh de duoé fete: Tofana a spataruluI Ilie
Enachi, si N... sotia luI Cäntacuzino Deleanu; marele vor-
nic Raeovitzd a avut doi Iii, din carI se desacurà doué
branse: Dumitr.asco si Mihal.

HATMANUL DUMITRWO Racovitzä, e me.ntionat adesea

de cronicarI in timpul domnieI luI Grigore Ghica In Mol-
dova (1627-33). Asa, dupe' venirea acestuI principe, el
lash' demnitatea de Hatman tot lui Racovitzä, care «el-ea
lipsit de nädejde ca sà mal aibä vr'o milä de la vre-un
domn stréin, socotind cá va fi In prepus pentru frate-sei
MihaI Vodä.... dar ail rémas Dumitrasco Hatmanul hodinit,
si la mila domnuluI cu tot neamul luI, avandu-i In cinste
dragoste». (letop. III, 160). In urmd, Racovitzä cu aju-
torul unul corp de Tätaff 110.'6 prin Basarabia si Mol-
dova in potriva aceluI domn, dar fu prins, tovardsil sél
aspru pedepsitI: «...dar Grigore Ghica ca un milostiv si
adevérat crestin, nu c5 fäeut vre-o réutate,.... ci pe
urmä. ertat»... (Amiras. t. III, 167, letop.) Lupu Drägu-
tescu, partizan al séii, fu Insd spänzurat, i chiar In acea
zi muri si Hatmanul Racovitzd «la care s'ail arétat drept
iudetul luI Dumnezeil» (anul 1728).
La anul 1694, el erea vel clucer In Valachia, cu care
titlu 11 gäsim iscàlit inteun document (15 Oct.) pentru a-
sezäméntul monast.. Sinaia. (doc. mon. Sinaia). La 1715 e
Hatman al Mold. Copii s'ef i aI sotieI sale Ifinca Canta-
cuzino,. aù fost : doué fete, sotiile luI G. Bals si Ion
Bogdan vornicul; apol, Radu, Dumitrasco

www.dacoromanica.ro
 409

MARELE VORNIC RADU RACOVITZA. (1708-1762). La 1727

Grigore Ghika intarind pe tatal sèú ca Hatman, 11 face
pe dênsul vel jicnicer, si pe Bogdan cumnatul séii, me-
delnicer ; lar apoI 11 numeste staroste de Cernauti, in semn
de lncredere. In 1743 ca mare vistier 'al Mold., sub Ion
Mavrocordat, e trimes de acesta ca impreuna cu Hatma-
nul Razu i cu Vornicul Em. Costaki sá meargä la Con-
stantinopol spre a arata PorteI ca e iubit de tara, si a
controla cheltuelile agentilor : «fiind-cä cerean barn' neln-
cetat si nu se mai säturail». Boerii, In aranjarea aface-
reI promiserá banl Vizirului, lucru care la intoarcerea lor
In tara supä.'ra pe domn, mai ales cand veni un bumbasir
spre a incasa baniI; boeriI furà pusl la inchisoare i silitl
a rèspunde baniI, pe carI Mavrocordat nu voia sa'I pla- -
teased. Nu mult dupé aceasta, Principele fu mazilit.
Radu Racovitzä la 1750 e mare
(Fotino. 1st. t. III, p. 104)
vornic. In 1762 zideste monastirea Raducanu (T. Ocna)
din jud. Bacàú, dupa numele sel. Pe peretele bisericeI
se citeste sub o rugaciune-inscriptie, i versurile :
aAprés avoir reglé les fortunes publiques
«J'ai donné des le9ons aux plus grands politiques».
(Ep. Melhised. Not. arh. din M.)
Radu Racovitza, lasa numai trel flee, Fratele sal*:
VORNICUL DUMITRACO R. e stabilit in Valachia, unde'l
intalnim pe la anul 1782 ca mare vornic al Ora de sus;
ca mare logofét la 1775 ; ocupa mal multe demnitatI
sub domniI FanariotI. Sotia sa erea Despa Palada, de la
care se ndscura : o fata, care luä. In casatorie pe Istratie
Cretzulescu ; si un fill, de asemenea numit : DUMITRWU
Racovitza saú Dumitrache, mare paharnic la anul 1783;
iar la 1814 mare-Vornic al ValahieY, sub Voda Caragea.
(v. urmasiI mal jos pag. 412).
Mare CLUCERUL IoisaTA. Racovitzd, al treilea fin al Hat-
manului Dumitru, avu de sotie pe Elena, fata boeruluI
Razu, avand dou6 fete.
Al doilea fin al Vorniculul Ion Racovitzà de la 1685,
fratele HatmanuluI, erea:

www.dacoromanica.ro
 410

Pr. MIHAIL RACOVITZA W. Cehan, domnul MoldoveI In

trel randuri : 1704-5; 1707-10; 1716-1727; apoI In Valachia
1730-31; si 1741-44. In total domni de 5 off, cam 17 ani.
Cea d'Antaid domnie la 1704, o perdu prin cererile enorme
de banl ce venead de la Viziri. In cea de a doua, el se
uneste Cu Petru cel Mare, ca i Brancoveanu, spre a se
scdpa de intrigi. Regele Carol al Suediei ins5. 11 semna-
leazd Portei, care'l mazileste in Noembre 1709. A. treia
domnie a sa In Moldova, tinu mult pe acele timpuri, peste
11 aril'. Racovità bate o armatà de germanl la Ceatuia
l'Ang5. Iasi, ajutat de o trupd de tätari, i decapiteazA pe
comandantul lor Ferenz. Nemtil fiind in résboid cu Turcii,
cäutail a prinde pe domn, dupà." ce prinseserd pe Nic. Ma-
vrocordat al Munteniei, dar trupele lui Ferenz furà invinse.
Ca administratie, unil cronicari se plâng de birurile enòrme
ce pusese Racovitzä asupra Moldovel, si de cheltuelile ce
fácea. In general aceastà domnie a lul fu nenorocitA, din
multe cauze ; poporul chiar se aliase intr'un timp cu Nemtil
contra domnului, credincios Turcilor, ridicând chiar com-
petitor la domnie pe Vasile Ceaurul.
Venind In Valachia peste un an (1730), fu acuzat
Inchis la Constantinopole. Gratie schimbArel vizirului el
scdpà. C. 1Vlavrocordat platise sume enorme ca el sd fie
omorit : Turcii luarà banii si se multumirá exileze la
Mytilen. (Xenop. V, 68).
Peste 10 ani e din nod domn, timp de vre-o 3 ani.
Mihail W. Racovitzd avu doué sotii : pe fata lui Const,
Cantemir, i apoi pe a Dediului spdtarul, boer viteaz, de
neam Albanez, si care servi adesea pe ginerele sèd.
Safta Cantemir, care fusese numai logoditä cu P. Costin
e (lath' In cdsätorie 1121 Racovitzd la 1768, el fiind mare
comis, i apoI stolnic : cnumal cá n'ad avut parte, cd
trdit mult cu dénsa, i i-a murit fid-sa domnita Safta
lui Cantemir.» (1. Neculce, cron. t. II, 233).
De la a doua sotie avu insä. 6 copii. Fete doué : sotia
luI Scarlat Ghika si a boerului Negel. adeti : Constantin
V., stefan V., Ionità si Mihail.

www.dacoromanica.ro
 -411

CONSTANTIN VV. RACOVITZA CEHAN, domni de d01.16 Ori

ca principe al MoldoveI : 1749-53 si 1756-57; si de doué
off. al ValachieI : 1753-56, si 1763-64. In Moldova ja
mésuff pentru reimpoporarea cu eel emigratI, mentinând
totusl impozite marI. Tot el retrase Lin imposit asupra
cvdcAritulnf», pe care 11 desfiintä prin afurisenia a patru
patriarhI, in fata poporuluI adunat la IasI. Mai multi
greci adusI de densul, nemultumirà pe boeriI românI, pentru
care vre-o 100 emigrarà peste granite.
In Valachia intampinä multä resistentd din partea Can-
tacuzenilor si a luI Dudescu, carI färd cauzd,
contra la El inchide pe Mihaiil Cantacuzino ; dar putin
dupd aceia moare, dupä unii de o indigestie, dar in rea-
litate oträvit de dusmanil s61, (1764), care sustinead cd s'a
oträvit singur in delirul frigurilor.
Fratele séCi Stefan îi urmä la tron in acelas an.
STEFAN RACOVITZA. VOEVOD, principe al ValachieI 1764-65.
Grecul Stavarache, Capukehaia al ambelor Off la Tarigrad,
avea o mare autoritate la poartä, luand o multime de buff
de la domn. El sustine pe Racovitzd, Indemnându'l la maI
multe marI greselï. Sultanul primi plängeff, si In acelas
timp dorind la comorile luI Stavarache, mizerabilul grec
fu gatuit.
Racovitzg fu inlocuit, cu toate incercärile sale de a se
mentine pe tron. El avea de sotie pe fica HatmanuluI
C. Ypsilante.
IONITA RikoovITA., fratele séil, al treilea din fil luI Mihail
W., avea de sotie pe Smaranda Mavrocordat ; iar
Beizadea MIHALACHE RACOVITZA, fost mare DRAGOMAN
al Portil otomane, crea cel maI mic din fratI. Insurat cu o
Sutuleasd avu foarte multI copiI. La 1815 (Oct. 13) e in di-
vanul ValachieI ca mare logofét al tériI. de sus, etc.
Dintre copiI :

a) ALEXANDRU RAcovrrzA, cdsä.torit CU Anica Golescu

avu maI multi copiI : o fatd Ca'sätoritä cu Träsnéa, Elena
CU generalul Dr. C. Davila, CONSTANTIN, MITICA 0 ALE-

www.dacoromanica.ro
 - 412 -
XANDRU Racovitzà, Felicia, si Zoe Grant ; represen-
tantI aI ramurei de aci.
GRIGORE RACOVITZA, insurat Cu Cleopatra BrAiloiti.
NICOLAE RACOVITZA, avu un singur bAiat, pe NICOLAE
Racovitzà, care la rAndul sai avu 2 fil : Ioan si Iacob,
ambii decedati. IOAN Msà trei bäeti : IOAN, cdpitan de
infanterie, MIHAL cdpitan de artilerie, si DIMITRIE. - Iacob
fiul al doilea al lui Nicolae, t, are 2 fii : GEORGE, procuror
al trib. Vaslui §i CONSTANTIN, cApitan de artilerie.
IANCU RAcovrrzA., alt fiii al lui Beizadea MihAitä, se
insurA cu o Damari. Cel mai mic dintre frati, a fost p6.-
rintele Meletie, care dup6 cum se vede s'a cAlugdrit, s'i fu
apoi arhiereil la Sf. Spiridon.
SPATARUL CONSTANTIN RAcovrrzA, fratele preced. si
unul din fii lui Mil-164A. A fémas din 30 Martie 1815 o
anafora a boerilor catre domn, prin care se dovedeste ve-
chimea si stäruinta neamului Racovitesc : qdrepti fil al pa-
trief acestia si cei adevérati p6mAnteni evgenisi», in urma
cererii boerilor spAtari Constantin si Iancu Racovitzd si
eel alti fratl al' lor.
Domnul prin semndtura sa, face recunoastere acelei anafo-
rale, pAstratA in familie. In ea se mai spune cA : (...toate
mosiile ce ati avut neamul Racovitesc in coprinsul Mol-
dovii, Pail jertfit dupA vreme spre inzestrare monAstirilor
din pAmAntul acesta ; cum poveluesc intru aceasta bri-
soavele....».
SpAtarul Constantin R., a avut doi fii : GHEORGHE, (1800-
1864), sotie Maria Veneri, t färd bAeti; si
IOAN RACOVITZA., n. la 1797, t la 1854, care insurat cu
Smaranda Alcaz, avu doi fil : NICOLAE, n. 1830 t 1894 si :
GHEORGHE I. RAcovrrzA., näscut la 1839, mare proprietar
la Jai. Are fiii pe: Emil, RACOVITZA, n. 1868, doctor in
stiinte. In 1898-9 face parte din importanta expeditie bel-
gianA de explorare antarticA, cu vaporul Belgica.

La biserica Coltea din Bucuresti e ingropat DUMITRWO

www.dacoromanica.ro
 - 413 -
fiul 1ui Dumitrasca, din ramura cea altà a familieI care
locuia In Bucuresti. O inscriptie modernA dice: cMor-
mantul familiel princiare Racovitilor. In care repausa
ALEXANDRINA K. Sutu näsc. Racovitzà, reposatà la 2/14
Aprilie 1866 in BucurestI, cu top' fratii 'si surorile el, tatal
séü Dumitrasco Racovitzd, mdsa Smaranda ndscutä. Ypsi-
lanti, matusa sa Luxandra Vaareasca nascutä Racovitzà.
Erijat de fiul rep. Luxandra R., Grigore K. Sutzu.».
Tot acolo se aflà i mormantul de asemenea cu in-
scriptie, al polcovniculdf D. Racovitzà, cel din urmä din
bransa sa.

www.dacoromanica.ro
 RIOANU
(VA LACHIA)

Boerul BARBU RIOSANU (1Ryesanul»), la anil 1719 si 1720

erea Ispravnic in judetul Gorj, dupé cum dovedesc ra-
poartele i listele boerilor Olteniel din timpul ocupatiuneI
imperiale Austriace. In 14 April 1732, erea MARE CAPITAN,
Si'l gäsim intr'un document semnat In de vornicul
Sèulescu de Gorj, c6tre CornestI, cu recomandatia ex-
presd sà." nu maI Impresoare mosia luí iosanu, fiind ré-
masI In judecatd. (v. Hurmuzache, Docum. tom. VI; §i ale Aca-
demieI). Se zice cà RioseniI s'ar fi trdgand din Radu Ca-
lomfirescu, cdpitanul luí 1VIihaí.
In 1745, DRAGHICI RIOSANU zdlogeste niste TiganÌ pen-
tru ban] Imprumutaff. (8 Sept. 1745) fratilor se : CONS-
TANTIN Si RADU RIWNUL. (Doc. Academ. r. an. 1745).
Din bransa principald de la Crajova, descendent din
Barbu i fiul sal Radu, trdia la inceputul secoluluï: boe-
rul RIOBANU, care Insurat cu Uta Otetelisanu, a avut co-
piI pe : IONITA Riosanu, a caruI fic5. e Zoe ; Marghioala
Urdäreanu ; CANuT Riosanu t, care are fid pe : BARBU
RIOBANU (act.), cdsältorit cu Smaranda Poenaru, avAnd
rnai multi copiI.
In BucurestT, dintr'o ramurà a familieï, erea RIOBANU
fost paharnic, crescut de Vilara consilierul intim al lui
Vodsä. Bibescu. Cdsdtorit cu Zoe Isvoranu, erea inrudit cu
CotofeniI i SlàtineniI; i avu ill pe: MIHAIL, i ALE-
XANDRU RIWNU, avocat, casät. cu Zoe Porumbaru ; avand
fiü pe : GRIGORE Riosanu, si 6 fice.

www.dacoromanica.ro
 ROSETTI - (Bibica)
(moLnovA)

Origina familieI acestea de sigur e inrudità cu a celor

alti Rosetti.
Origina adevératd a ambelor familii, deosebite Incá acum
300 de aril', e italiand, i refugiatd de secoli la Constan-
tinopol. (v. Rosetti).
Cel d'Antdi cunoscut dintre acesti Rosetti in Moldova,
e LASCARIS ROSETTI, pe la 1629, insurat din Tarigrad cu
fica luI loan Cantacuzen, Bella. Pal al lui Lascaris, care
erea renumit la Constantinopol prin averea i calitdtile
sale, si care a fost mare Logotet al Patriarhatului, erea
Pr. ANTONIE ROSET VODA, Domn al Moldovel de la
1676-1678; fost sluger-mare sub domnia lui Petriceicu
Vodd, cdnd erea numit «Kiritä Draco». El acu imbund-
titiri orasulul Iasi, unde intre altele aduse apa prin oale ;
domni cu bldndete. Nu putu insd sta pe tron mai mult
de doi ani, cdci fu silit pArdseascd, din cauza opo-
sitiunei boerilor. Erea contimporan cu Cuparul Roset, ca-
pul celei alte familii a Rosetestilor. Din patru co0 ce
avu : Alexandru, cel mare, muri fdrd copil ; GEORGE al
treilea avu numai o fatd Fauna, cdsä.toritä cu fiul lui
Serban VodA Cantacuzen la 1709; ELENA, se mdritd Cu
un Rangabe ; iar
IoAN ROSETT, fiU1 al doilea in vdrstd al lui Anton Vodd,
insurAndu-se cu Elena Mavrocordat, avu 3 copil: Maria
mdritatd cu Const. Sutu ; MIHAIL, mare spdtar in 1739
(t 1741), färä copii ; i Nicolae. loan Rosetti a murit
In 1722.

www.dacoromanica.ro
 416

MARELE SPATAR NICOLAE ROSETTI, cunoscut prin 1753

Cu acest titlu, e fiul luí Ioan. De el se stie cd a avut 3
copil : Eufrosina, al cdruI copil erea Principele (?) Manuil ;
COSTA.CHI BIBICA9 vel Postelnic in divanul luf Gr. Cali-
mah la anul 1767; si
SCARLAT ROSETTI Saq Carol, supranumit BIBICA, de unde
derivd supranumele acestel familif. Carol Roseti erea ar-
mas mare in 1758, pe urmd fu mare spdtar i apoI Dra-
goman al PorteI, In anul 1812, si in acelas an trimes al
Dornnulul la Poartä. Intr'o scrisoare cdtre regele PrusieI,
Boschiovicf spune cà agentul de atunci al Hospodaruluf
Valachiel, anume Bibica, fusese disgratiat i trimes in exil
la Angora, pentru cd ar fi intrigat In afacerile PatriarhieI.
FranceziI aveail in el un bun prieten. (1812)
Von Miltitz, intr'o scriseire care reg. PrusieI, din 10
Aprilie 1821, zice de moartea lui «Acelas principe
(al Mold.) a omorit Cu propria'l mând si in felul cel maI
grozav, in momentul cdnd se declarase rebel, pe boerul
Bibica, un bdtrân respectabil in toate privintele, care if
dkluse sfat pe fatd in potriva partideI funeste pe care
a luat'o » (N. Iotga ; Fragm. ILI, 674.)
Fiul luf Scarlat Bibica a fost: IoAN BumcA-R. (1750-1840),
care avu cu totul 10 copii : Constantin, George, Scarlat
si Alexandru; si 4 fete.
Beldiman in Tragodia sa, spune ed. Bibica se purtase
cu cruzime In timpul Eterief, fiind ispravnic de Piatra,
Il criticd Cu violentd.
GEORGE BIB.-ROSETTI, fiüi luI Ioan Bibica, intrând In
armata austriacd se distinse pdnd la gradul de general-
major, cu care grad muri in 1875 la Viena.
CONSTANTIN, fiul precedentuluf, e tatd1 ColoneluluI VA-
SILE BIBICA-ROSETTI, n. 1839. A luat parte distingându-se
In campania romand-turcd din 77-78, ca colonel de cava-
lerie.t2 Aprilie 1899 Bucuresti.
ARISTIDE, fiul mal mic al WI Ion Bibicd, (n. 1802)
cdsätorit Cu Ortensia Ghyka, locui mult timp in Grecia si
avu 4 copil: 3 fete, si pe GEORGE B.-ROSETTI, inginer.

www.dacoromanica.ro
 ROSETTI

Familie In Moldova din secolul XVII, venitä din Con-

stantin- opol unde erea reputatá printre cele mal. nobile.
Origina el este italiand din evul mediti : pe la 1310 a pierit
In luptele lui Henric VII cu cetätile din Italia, Intre cari
Florenta i Roma, cavalerul Rosetfi, din partida adversd
ImpératuluT, a guelfilor. In Italia maI existä. Inca o ra-
murd a familiel, care a dat maI multi oameni celebri In
litere si arte.
Cea altà bransä din Moldova, care mai tarcliil se numi
eBibica», erea fàrà Indoiald despartita din aceasta de
pe la inceputul secolului XVII.
Pe la 1650 erea cunoscut In Moldova : CUPARUL Ros=,
care a jucat un man. rol pe timpul dorrmilor din epoca
sa. In timpul lui Eustratie Dabija W. si Duca, erea boe-
rul cel maI cu vazä la Poarta Otomafia si de multe ori
mergea In soliile pentru alegerea Principelui, demnitate
ce ar fi putut orI i cand sä, aibd pentru sine. Sub Cantemir
cel baträn, formase un fel de partida In jurul séü i al
Domnului, prin marele renume ce avea ; i tot prin stäru-
intele sale facii sa se ucidd Miron si Velicico Costin.
Urmasil acestora Isi r6sbunà ral sub Constantin Duca,
aSupra caselor luI Iordache Rosett si a Hatmanului Bogdan,
partizanul sal. Sub Antioh W., Rosetestii revin la putere.
Iordache Cupariul Roset, a avut cinci bdeti :LASCAR, care
a fost mare spdtar i apoi Caimacam, si care avu de flii
pe AGA GEORGE ROSETTI. MANOLACHI Capukehaia ;
George mare vistiernic i Postelnic ; MIHAT, i SCARLAT,
amAndoT Capukehaia la Poartä.

www.dacoromanica.ro
 418

Ramura din Valachia:

Ramura Rosetestilor din Muntenia se trage din al doilea
fill al Cuparului Roset :
GEORGE ROSETTI (IORDACHE) MARE VISTIER, fost si mare
Postelnic al Moldovel, Insurat Cu Maria fata luI Eustratie
Vodd Dabija, t la 1720. A avut 6 copiI, din carI doué
fete : Caterina si Victoria. Din bgetiI vistierului George :
al treilea, numit ca si tatà1 séù, n'avu posteritate ; al doilea
fu CONSTANTIN MARELE LoGoFÉT, de care se trag mai multe
ramurl din Moldova (yell Solescu, Ciortescu, Beileinescu,
Rosnovanu).
COMTELE NICOLAE ROSETTI, nepotul cuparului i fiul
mai mare al LogorétuluI George. Primi titlul de comte al
ImperiuluI German la 1733. Erea Insurat ca fata lui Con-
stantin Brâncoveanu, Ancuta, de la care avu 1 fatd si 3
bäeff. Cronica ne spune cá la 1716, boeriI muntenl ne mai
rébdand asuprelile lui Nicolae V. Mavrocordat, fugeati
din tard; doI-spre-slece trecurd In Moldova, printre carI :
«Nicolae Ruset logofétul, ginerele BrAncoveanuluI, Dediu-
leseu vistiernicul i doI feciorI al lui Asan càldras..», fiind
primitl Cu cinste de MihaI Racovitza' Voda".
Copiii comteluI Nicolae aü fost: 1. Maria cds'atoritä Cu
Banul Argetoianu. 2. CONSTANTIN R., aI cärui patru fiI
se stinserd färd posteritate : loan, Comtele SCARLAT (1802-
1872) (cunoscut sub numele de «Graf Rosetti»), Alexandru,
Nicolae, n. 1825.
3. Comtele SCARLAT ROSETTI, al doilea fiú al lui Nicolae
comitele, dede nastere la o brans5., aaturi cu a fratelui
maI mic Alexandru, anume prin fiul Sét-1: DUMITRU Rosetti.
Fiul acestuia a fost vornicul RADU ROSETTI (1820-1868),
fost magistrat, prefect In mai multe randuri, etc. Dansul
avu cincI fete si un flü : a. DUMITRU ROSETTI (Max),
publicist, ziarist, f. deputat. A publicat : «Cronice»., «Dic-
tionarul Contimporanilor». Fiul séti este RADU Rosetti.
b. Coralia Sävescu, e. Caterina Al. Budisteanu, -- d. Ana
Maiorescu, e. Maria Negruzzi, f. Zoe Bengescu.

www.dacoromanica.ro
 419

4. ALEXANDRU ROSETTI, mare logoat i judecator al

Divanului, caskorit Cu o Obedeana, e fiul maI mic al
comteluT Nicolae.Cei doi bbieti al sei ereati : DUMITRU,
CONSTANTIN A. ROSETTI (1816-1885), OM politic insemnat.
In tinerete se ocupa, cu literatura. La 1843 fu numit pro-
curor, dupà care plecd din tarà; reintors (1846) se cäsà-
toreste cu Maria Grant. La anul 1848, membru in co-
mitetul revolutionar, joaca un mare rol in aceasta miscare;
In acel an e prefect de politie, secretar al guvernuluI pro-
vizoriù, i fondeazA jurnalul «Pruncul Români.. In luna
Septembre, protestand contra regulamentuluI organic, e
arestat de Fuad-Efendi si trimis la Orsova de unde '1
scapä curagioasa sa sotie. Istoricul Michelet a povestit
acest miscätor episod.
Deputat in mal multe rândurf. ; fondator al jurnalului
«Romanul», e unul din principaliI résturndtorI al luí Cuza.
In guvernul de la 1866 e ministru de culte ; apoI luAnd
parte la marile acte politice, in 1878 e ministru de interne,
apol prezident al CamereI, apoI iar ministru in 1881.
In timpul vietif sale, Rosetti a fost seful partiduluI liberal.
Din cäsAtoria sa cu Maria Grant, avu 3 bäetl : t MIRCEA
(1850 -1- 1882) publicist distins ; VINTILA n. 1853, f. deputat,
director al ziaruluI «Romanul». Alina); i HORIA,
avocat i deputat; are ful pe : Constantin, si Maria.
Aceasta e ramura munteanh a familiel, descinzand
din Comtele Nicolae Rosetti (1770).

Al doilea al al vel-Vistierului George Rosetti, deci frate

cu Nicolae, a fost :
CONSTANTIN ROSETTI m'arele LOGOFAT, boer devotat al
luí V. Racovità (1716), dupA cum spune i letopisetul cu
ocazia venirel taarilor in ajutorul Domnuluí, contra luí
Ferencz : ccu alti boerl nu s'aii increzut despre venirea
lor, fära numal luí DonicI Vornicul si luí Constantin Roset
vel Paharnic». (Letop. Kog. pag. 60, t. ILI). C. Roseti a avut
patru copii : Caterina, sotia lui Const. Mavrocordat Vodd,

www.dacoromanica.ro
 420

ANDREI logofétul, capul ramurei Roznovanu (vezi mal jos

Rosnovanu); Hatmanul VASILE ROSETTI (4 baetl f. urmasI) ;
: STEFAN ROSETTI MARELE VORNIC, Cel mal mare din fa
lui Constantin, si tatäl a patru baeff, carI aù dat nastere
la cate o ramura din famila Rosetti in Moldova : George
Roset (vezi ram. Solescu); ION, lnsurat Cu o Mano avind
numal doI fil farä urmasl (Alexandru si Vasile) ; Constantin
(veil ram. Ciortescu); i tefan (veil r. Bcildnescu).
Numele acestora luat dupä mosiile, posesil ale
familiel : Rosnov, Solesti, Ciortesti i Ba/änestI.

Ramura din Moldova :

Ramura Rosetilor din Moldova, pe langd bransele men-
tionate, i car' descind din m. Logofét Constantin de mal
sus, mal deriva Inca din al treilea fiú al Cuparului Roseti :
Manole, aI carui descendenti ati format alte branse.
MANOLACHE ROSET, flUl cupariuluT, are un loc distinct
In istoria MoldoveI de la sfarsitul sec. XVIII. El incepu a
se face cunoscut de timpuriti. Duca Voda (1672) tinea mult
la familia Rosetilor care avea o mar e influenta pe acel
timp,si pe care cronicaff mal totdeauna o numeste: cCu-
parestiI», dupä numele lul Rosetti cel batrin, a cdrui vazd
considerabilä trecu sì fiilor se. La 1684 Duca fiind domn
al Munteniel lash' caimacam pe marele postelnic George
saü Iordache Rosetti, dupä" ce primise caftanul de la Pòrfai
prin Lascarache Rossetti. (magaz. istoric, II, p. 14) Sub Con-
stantin Duca, 1701, Manolache era postelnic i cronicele
vorbesc Impreunä cu fratele sei George. El este acel care
prinse la Bacail pe regele Poloniei Stanislas Leczinsky,
pe care 11 pedete cu onoturI luI \Todd Mavrocordat. In-
surat cu Elena, fata vornicului Buhus, a avut un sin-
gur fig :
TEFAN ROSETI MARE VORNIC. Domnind Mavrocordat, la
1712, ne spune cronicaru Neculce, ca. regele Stanislas Le-
cinsky venind din Pomerania, a trecut din Ungaria in Mol-

www.dacoromanica.ro
 - 921 -
dova pe Trotus «pe la Bacäil la Märgineni, pe la Stefanita
Rosett vornicul, cu putini elmeni». Peste cincl-spre-c,leci
ani, la an. 1727, e läsat de Grigore Voda Ghica in locul
caimacam al 0.61' Impreuna cu Logofét lije Catargiul.
Vornicul Stefan, continuä generatia prin cei doi fil al
sa : George (vecli br. Rciducan), §i Ion. ION ROSE= a
avut 2 ba.eti : Stefan si George Medelnicerul Rosetti. (V.
br. Tetzcamt).
COMISUL STEFAN Rosetti, fiul lui Ion, insurat dupä Maria
fata lui Krupensky, erea pärintele a cinci copii, din cari
douè fete si 3 baeti: Grigore bransa Roseti-Filifie,scu),
George (v. br. 01*anit); §i CONSTANTIN, (al cdrui
Lupu, e tatal lui MATEY, fa."rà copif casatorit cu o Grecénu).

Dupà cum s'a- putut vedea dar, ramurile descinzand din

fiul lui Iordache vistierul sunb cea din Valachia, Solescu,
Ciortescu, Bälänescu i Rosnovanu.
Cele descinzând din capukehaia 1VIanole prin nepotii
sunt : Tetcanu, Orasanu si Filipescu.
Rosnovanu.
Aceasta. ramurä a familiei Rosetti, deriva din ANDREI R.
MARELE LOGOFET, fiül lüi Constantin, si nepotul acelui Ior-
dache Rosetti vistierul, despre care toate Cronicele Moldovel
(1701) spun ea fusese inchis de Const. W. Duca si
impreuna cu fratele séü Manole Postelnicul i Lupul
Costache : ceI mai capete din boeri», i apoi liberati de
succesorul aceluia.
Andrei Rosetti avea frate pe VASILE ROSETTI Hatmanul,
care avea porecla de «Cilibiul», (find mare spatar la 1749,
mare vistiernic in divanul lui Scarlat Ghica la 1757, si
apol Hatman 1770. El mai era numit i Rosnovanu, care
rémase apoi fratelui sal Andrei si urmasilor lui. Vasile
Cilibiul a avut patru fii, fara posteritate : George, Vasile
(1775), Oreste, popa., Lascar mare Vornic ; si 3 fete.
Din logofétul Andrei, insurat cu fata lui Sandul Sturdza,

30

www.dacoromanica.ro
 422

se n'Ascu : NICOLAE ROSETTI, mare Logofét al Moldovel,

1775. Cdsätorit Cu Maria Ghika DelenI.
Marele Loge& GHEORGHE ROSETTI (Iordache), fiul pre-
cedentului, la anul 1819 erea vel vistier al Moldovei, si Pre-
zident al Divanului. t
la 1886. De la sotia sa, fica
lui Gh. Bals, a avut pe Nicolae i Alecu.
NICOLAE Rosetti-Rosnovanu, foSt ministru de finance t,
cdsàtorit cu Maria Ghika - Combinesti a avut titlul de mare
Logo fét. Fiul :

NICOLAE ROS.-ROSNOVANU n. 1843. Cdsdtorit 1. Cu Ad.

Cantacuzino si 2. Cu L. Vogoridès, avand 3 fil : GEORGE,
ANTON, EMANUEL.
Vornicul ALEXANDRU ROSNOVANU, fiU1 lUi IOrdaChe,
frate cu Nicolae I, avu de fia pe:
Colonelul GEOpGE ROSNOVANU n. 1832, OM politic, fost mili-
tar, prefect, deputat, senator. In résboiul din 77-78 s'a dis-
tins ca sef al cavaleriei divizionare. Cdsätorit cu Ale-
xandrina Campineanu.
Proprietatea familiei e mosia Roznov din jud. Nearutu.
Rosetti-Solesett
Logofétul Const. Rosetti avu de fii.", pe Vornicul STEFAN
din care derivA inch' : Ciortestii si Bälänescu.Stefan Ro-
setti a avut flú pe: GEORGE Rosetti mare Vornic, insurat
cu o Catargi, tatäl lui:
GEORGE ROSETTI, Mamie POSTELNIC, insurat Cu Caterina
Sturdza si capul ramurei Solescu. Din acesta se nAscur5.:
DUMITRU, fost deputat ;
TEODOR ROSETTI n. 1834, om de stat, guvemator al
Bancei Nationale a RomânieT, fost deputat, senator, mi-
nistru i Prezident al ConsiliuluI in mai multe rânduri (de
la 1875); f. Presedinte al Curtei de casatie; actual Di-
rector al Bdricei agricole. Casa. cu Pulcheria Beldiman.
DOAMNA ELENA, sotia Principelui Alexandru loan Cuza
al României ; in fine :
CONSTANTIN ROSETTI, fratele mai mare al preceden-
tilor, avu 2 136eti : GEORGE RosErri-Solescu, n. 1852,

www.dacoromanica.ro
 423

diplomat, ministru plenip. la Belgrad, apoI la Petersburg

din 1895; si ALEXANDRU.
Rosetti-Ciortescu
CONSTANTIN Rosetti, alt fig al vornicului Stefan Solescu
frate cu George, e capul acestel. branse. Cäsätorit cu o
t
Beldiman, avu 3 bdeff: MateI, BENIAMIN, episcop de
Roman ; si
SCARLAT RosEm-Ciortescu. Acesta avu de. asemenea 3
copiI: 1. Alexandru ; 2. Colonelul STEFAN ROSETTI, care
avu de fil pe : ALEXANDRU, STEFAN §i LASCAR; 3. SCAR-
LAT Rosetti, fost senator, al ciirul copii sunt : doué fice,
ALEXANDRU Rosetti.

Rosetti-BAlfinescu.
Stefan Rosetti, fiul LogofétuluI Constantin, avu un
numit de asemenea STEFAN, din care derivä ramura gisä.
«ifdlänescun. Fiul lui Stefan erea : PETRE ROSETTI-Bd15.-
nescul, care e citat de Vornic Beldiman In «Tragodia» sa,
cu ocazia miscdrel grecesti de la 1821. El a fost mare
Logofét al MoldoveI; si e tatAl
NICOLAE RosEm-BaTAnescu, n. 1829 t
la 1884, fost
nistru de externe (1865), etc. El a avut doi bdeti, repre-
zentantii actuall al acestei ramure:
NICOLAE Rosetti-Baihnescu, n. 1865, deputat de Neamtu.
CAsätorit cu Elisa Cornescu : Nicolae) si PETRE
ROSETTI-BALANESCU, fost magistrat. CAsdtorit CU Z0e Cor-
nescu.

Branse din Rosetti, descinzand din Manolache Capu-

cehaia (de la 1700), prin fiul sèuí Vornicul Stefan, i. ur-
masiI acestuia :
Rosetti-RAducanu
Ramura Riiducanu (de la Radii Rallucanu) derivii din
GEORGE ROSETTI, fiU1 Vorniculul Stefan si liepot al lul
.Manolaki.

www.dacoromanica.ro
 - 424 -
Acest George Rosetti avu un fill RADU, al CdruI pro-
nume s'a transmis de patru generatil, si care avu de ai
pe : RADU Rosetti -1-, care avu 4 copii (actuall):
2 fete ; LASCAR Rosetti ; si RADU ROSETTI n. 1853, avand
de la sofa sa näsc. Bogdan, 3 El: RADU, ENRIC i Eu-
GENICT.

Rosetti-Tetzcanu
Ramura. Inrudità la origind cu precedenta, si care
trage numele dupà. mosie. Primul Tetcan e: MEDELNICERUL
GEORGE ROSETTI, fiü al luI Ion, lratele luí George Rosetti-
Rdducanu. Insurat cu o HereascA, avu un bdiat : Du-
MITRU RoSETTI, ai cdruf fii aü fost :
Ion (ail posteritate), Caterina, Elena si Constantin. -
CONSTANTIN cel mal mare, se cäsa.tori Cu o Romalo, din
care avu pe.: DUMITRU RosErn-Tetcanu (actual), casätorit
Cu Alice Jora, avand copil : CONSTANTIN Si 2 fete.
Rosetti-Or4eanu.
-1EFAN Rosetti, fiul luì loan si frate cu Georg-e Medl-
nicerul, a fost Insui at cu Maria Krupenski, cu care avu
patru copii: unul Grigore (din care descinde ramura Fi-
lipescu), i cel-alt: GEORGE ROSETTI, din care derivä bransa
Oräsenilor. George Rosetti se Insura Cu Zamfira DonicI,
din care cdsbitorie avu 2 fete si 3 135.eff: 1. GRIGORE, t, cel
maI mare, al-e fiú pe GEORGE Si 2 fete. 2. CONSTANTIN
ROSETTI are 3 bdeff : Ercule, Emil si Nicolae ; iar 3. LAS-
CAR Roseti, doué fete.

Rosetti-Filipescu.
Din GRIGORE, frate cu George Rosetti (v. Ros.-Ordsanu),
descinde ramura qisä. Filipescu. i anume din fiul cel mare
al lui Grigore : DUMITRU ROSETTI, insurat cu Felicia Kru-
penski, din care a avut patru copiI: VASILE, PETRE
doué fice. Grigore si Stefan Rosetti, fratil luI Dumitru
n'ati posteritate.

www.dacoromanica.ro
 RUDEANU
(VALACHIA)

Mai multe imprejurArI ne aratà, cá i aceastà familie

erea de aproape inrudità cu BasarabiI.
Ea ne apare prin documente si istorie, deja pe la In-
ceputul secoluluI XVI, cand träia :
DETCO, boerul din Ruda, de care se aminteste la 1525.
El jucd un insemnat rol la DomniI de la finele secolulul XV.
La 1467 intre boerii lui Radu Voevod, gäsim pe : Detco
stolnicul.
Prin fiul sèú, BARBUL CO (1530), avu dol nepotI anume :
IVAN MEDELNICERUL de Ruda la 1573, si apoI mare lo-
gofét; dupé cum e citat la 1590 ca biv-vel logofét ;
fratele sal:
CHIRCA COMISUL ot Ruda, citat 1577, 1580, ca Comis
mare; iar in 1586, 1595 ca mare Lpgotét. Avusese douè
sotii : 1. Jupäneasa N,eacsa din SpinenI si 2. Jup. Maria
(1600). El pare a fi murit pe la inceputul sec. XVII, avänd
un flú:
CHISA.R PAHARNICUL Rudeanul, la 1633 citat cu acest ti-
tlu ; logofét 1586. (Contimporan Cu pdrintele sal Kirca,
trdia boerul: -Stanciul din RudenI 1577).
Fiji luI Chisar aü fost doI : PARVU LOGOFAT Rudeanul
(ot Ruda), care e citat la anul 1608 si la 1625 cand erea
in$Rrat Cu Neacsa, fata Calel.
z'TgODOSIE MARELE-LOGOF,ET Rudeanul, fratele Jul Varvu,
jucä, un rol insemmat pe 4ittkpul séri. El fusese mare spa-
tar, apoi la 1620 mare -logofa; 1622 biv-vel logofét i apoI
IVIARE BAN al Crajovel. Avu de sotie pe fica lul Preda

www.dacoromanica.ro
 426 --

biv-vel Ban. Cam in acelas timp Cu dansul tráete, cum

se vede prin documente (Arh. St.), TEODOR logofaul Cu
mosia Dragänestii, fost sluger sub llias Woda, citat inainte
de 1615. La 1643 se vorbeste de el impreuna cu sotia
sa jupaneasa Stanca, de la care avu feciori pe: CHIRCA.
RUDEANUL sluger 1643, apoi vel-Logorét 1662, si pe STAICO
postelnicul (1640).
Boerul Rudeanul (Doc. AcademieD, porunceste printr'un
act din 1 Maiil 1636, postelnicului din Albesti, sá vie cu
socotelile lui Parvu logofétul spre a se judepa Cu dan-
sul; din 1638 de la acelasi gRudeanul paharnicul din
Fratestl.» (? idem ; luna Ianuar.)
Tudosie Banul avu 3 ieciori, de cari vom vorbi pe rand :
VLAD VISTIER RUDEANU i Logofk, fost paharnic la 1620,
spatar 1622, vistier 1628. Insurat cu Despina (1626). E
iscalit i adeverit prin numeroase documente. Fiii sei ail
fost ANDREI SPATAR Rudeanu, 1636, fost slug-er 1634,
postelnic 1628 si la 1655 vel clucer. La 1638 inteun act, se
vorbeste si de socrul sat Dumitrasco vistier. Avu un sin-
gur fia Dumitrasco, 1649; Catalina, 1638, sora lui An-
drei, a tiritt pe Radu logof6tut Dudescu ; RADU pos-
telnic 1633, 1646; siVLAD LOGOF. RUDEANUL, al patrulea
fiü al lui Vlad I, e amintit pentru prima oara la anu11633
(20 Iulie), inteun hrispv domnesc de judecata. intre Cate 3
fratii. In lulie 1671 ca paharnic, vindc Cu fiul séú mosia
Tocsobenii, lui Goran logofétul Olänescu.
Originara familia este din jucletul Velcea, unde avea
domenii intinse la acea epocil, cum ne probeazd multe
acte ale timpului. Localitatea de uncle I deriva numele
se cherna Ruda, si sate Rudeni, in diferite parti ale
THEOPHIL RUDEANUL, calugar la 1633, e apoi MITRO-
POLIT al Ungro-Vlahiei la anul 1638, ales in timpul lui
Matel Basaraly, sub care are un rol considerabil. Intre
1643-45 patroneazä tiparirea mai multor carti bisericesti la
Govora, ca : Evanghelia, Invätaturi, Dereptator, etc., si e
contimporan Cu alt Mitropolit insemnat i inVétat al Mol-
dovel": Varlaam.

www.dacoromanica.ro
 427

Un docum. din 1633 vorbeste despre fiul (?!) séü, Una-

rul MITREA postelnicul ot BerilestI. (Arh. St.)
3. PREDA SPATARUL RUDEANU, fost postelnic, paharnic
1642 si spatar 1663. La 1673 vinde Tocsobenii lui Goran
Oldnescu. (Arh. St., Mitrop.) Din el se continué fihiatia fami-
lieI, i anume prin fiul séü, vestitul
Mare Spatar DIICUL RUDEANU, (1675) apoI MARE LOGO-
Pk'. la 1693 si 1700, boer mare de care Cronicele romd-
nestI vorbesc adesea. La 1689, când intrarä Nemtif In
tara, ajungénd pänä. la Crajova, Bréncoveanu W. Vail Cu
groazd aceste miscdrI «si socoti a mal trimete i pe alti
boeri anume pe Diikul Rudeanul vel Clucer, i Constan-
tin tirbei.il vel sluger, i Preda Brdtdsanu vel pitar, s. a.
iardsI cu rugäciune, fdgédueli i dare....» Dar nemtil nu
ascultard i inaintard la BrAncovenI «tot din a lui BMA-
ceanu povatä facandu-se.» (Radu Greceanu. Cronica, cap. 7).
In anul 1693, Brâncoveanu mdritd pe fica sa Maria cu
Constantin Duca Vodd al Moldovei, la IasT, unde o Intovä-
rdsird «cinstite si marl .obraze», anume Doamna Stanca
muma lui Brdncoveanu, unchiul séú Cantacuzino, ci. Dii-
kul Rudeanul vel-logorét, i Kornea Bräiloiù vel paharnic,
etc....» (id. p. 210, cap. 30).
La 1699 si 1700, Diicul erea. Inca mare logoret. Pare
CA a trdit panä. la 1715. La anul 1714 vinde egumenului
de Horez ci vie In dealul Gärdestilor, Impreunä cu fiul :
CHIRCA RUDEANU, fost vel-cdpitan i sluger ; 1711-14 vel
cdpitan za CernetI, dupé 1714 biv-vel sluger. El a avut de
sotie pe Ancuta, flea spàtarului MihaI Cantacuzino;
poste (?) sord pe MARIA Rude,anu, mdtusa luI Serban Pos-
telnicul Filipescu. (Doc. din Arh.,1704). Copia lui Chirca Ru-
deanul si aI sotieI sale Ancuta, aù fast :
Balasa, märitatd Ann' cu Bänicd Greceanu, apol cu
ban Lupoianu ; Ilinca a setraruluI MateI CAlinescu ; BARBU
RUDEANU insurat cu Maria Chlinescu, cu care n'avu co-
pil ;
POSTELNICUL Mniat Rudeanu, 1742, care tinu pe fata

www.dacoromanica.ro
 428

Tufeanului. O fled a lui se mdritd cu grecul Scarlai Motu.

In afard de aceastd filiatie mai gdsim boeri RudenT, al
cdror grad de iudenie Cu cei de mai sus nu ne e firecizat :
TEODOSIE cdpitan de Ruda la 1663, e fiul lui STitrIcu
si avu frate pe PREDA, paharnicul din R., citat la an. 1672
ca vèr cu Vlad Logofétul. Stancu e fratele lui TEODOSIE
logorétul, 1634, care are de fìú pe ANDREI spdtarul, si pe
Ancuta sotia lui Stan vornicul din Grecl. De sigur insd,
cá Teodosie logof. citat in 1634, e acelas cu Teodosie Ba-
nul de mai sus, mai ales cd se si spune cà Preda e vèr
cu Vlad. Ast-fel filiatia e perfect restabilig.
IVAN SPATAR Rudeanu la 1665, erea insurat.cu Ilinca
fata lui Hrizea spatar.
Preda, Tudosie, i Staico postelnicii, sunt iar indrtu-
risiti intr'un act din 1636.
PAPA RUDEANUL, la 1699 ja G boeri, cu rugäminte a'i
hotarnici mosia Cacaleti din Romanati.
GRIGORE RUDEANU, boer din Crajova la anul 1720, in
lista de boeri contrib. pe timpul administratiunei austriace.
SocoL CLUCERUL RUDE_kNU, reamintit la 1748 in condica
monast. Aninoasa. Avea mosia Tomsani.
IORDACHE RUDEANU, polcovnic de Ilfov la anul 1779.
la 1830, un MANOLACHE Rudean U.

Singuri decendenti ai acestel mad familii, la juin'étatea

secolului nostru nu mai aveaú vechile mosii din Oltenia.
JONITA RUDEANU, cdsdtorit Cu 0 F.A1COianCd, e tagl luT
Vasile Rudeanu. El pOseda mosia UrzicenT din Ialomita,
pe care o véndu.
VASILE RUDEANU fiU1 séti, a fost milittr Wand la gradul
de cdpitan in domnia lui Alexandru Ghika, cdruia fu aghi-
otant domnesc. Insurat cu o Fdlcoianu avu un singur fiü:
COLONELUL CONSTANTIN RUDEANU n. 1839. Militar, se
distinse in campania din 77-78, fiind in armatä rand la
erradul de Colonel.
.Are fiü pe : VASILE oficer de artilerie; si fled: MARIA.

www.dacoromanica.ro
 SARATEANLT
(VAL ACHIA)

Veche familie originará din judetul Buzèú, unde apare

prin secolul XV. Numele derivä de la loc. Särata (Muscelul
Sarati1). Primul membru cunoscut al acestei- familii, este :
DRAGOMIR SPATARUL, Cu proprietátl pe Valea Buzeului,
pe la Pérscov, aprópe de unde urmasil sél fondarä mo7
ndst. PinuluI. Acest boer traia pe la sfarsitul sutei XV,
dupd importan tul titlu ce avea, de sigur erea unnasul
altor boeri, ce träiaa maI 'nainte. tim asupra luI, cà re's-
culat in capul altor boeti din judetul Buzéului, contra lul
Mihnea Vocld, e Invins i ucis de acesta In 1535.
Din acest Dragomir spatarul, se trAgea PREDA VORNICUL
OT SARA.TA, care trälia pe la 1595, murise inainte de 1613,
dupd cum ne relatézá documentele, si de la care filiatia
familiel se urmézd neintrerupt. Gradul luI de rudenie cu
Dragomir nu ne este cunoscut. Era Insurat cu ILINCA, fata
lui IVIihalcea Vornic, care a jucat un mare rol ca Ban sub
MihaI Vitézul, si din care descindea neamul Candestilor.
Preda ot Sdrata a avut doI fn : NEAGOE
amandoI <<POSTELNICI ot Särata», earl intre 1615-1020
sunt impreuná ctitorii monästirii Pinului (in plaiul Pars-
covulul), reacutd apoi de Matei Basarab care o inchinii
Episcopiei de Buz66. Dânsil cldruesc monást. ce fondea,
mosia .aláturatá BrAescI, pe parte din care liberase de
românie cAti-va locuitorI. De aci urmézá intre mosnenii
Bräesci si ctitorii SárdtenI, un proces care durezd 00."
prima jumétate a secolului XVI, i chiar mal mult. (A se
vedea In Archiv. Stat. documentele relative la mo§iile Brae§ci, Ti-
moiul, Pinul, carf dovedesc intreat2,-a tiliatie aut.)..

www.dacoromanica.ro
 430

Tot NEAGOE postelnicul ot Sdrata, e fondator, pre

Muscelul Särätif (in actuala comunä Gura-Säratii), al schituluI,
adf dispärut, gis «Schitul luI Negoitä.».
In actele Särätii se vede figurând, pe la 1641, si DRAGO-
MIR VORNIC ot Särata, nepot dintr'un frate al luI
Preda Vornicul, decl v'er Cu Neagoe i Mihaf. Acesta
insä n'a Idsat urmasi. --Postelnicul Neag-oe a avut fii.1 pe
DRAGOMIR IUZBAS saù cäpitan de rosii, pe care II intäl-
nim In multe acte dintre 1640-1650. El conduce cu tärie
procesul contra celor din BrdescI. Ramura luI se stinge
insä printeun fiti al séti Mircan, care mére de tândr,
inainte de 1654.
MIFIAL DE SARATA, COMiS i apoI postelnic5 frate CU
Negele, are o fatà. Evda si un fiti, pe Stoichitä Spdtarul.
EVDA ia de sot pe Mihai Cdpitanul ; un alt document
din 1665 ne spune cä avusese sot (II-lea ?) si pe un Pa-
rascheva Ciohodarul. Dânsa la 1656, iartà pe BrdescI din
românie (servagiti).
SToicHrTA SPATARUL ot Sarata, care a tinut pe o Nécsa,
figurézh in numer6se acte din 1650-60. Dânsul m6re
lästtnd copilul, Néagoe sad Negoitd, minor. NEACSA, giSä
pentru frurnusetea «porumbita», clädesce ca véduvd,
in amintirea sotuluI ei Stoichità spàtar, biserica 4is5. a
Porumbitei pe Muscelul Särätii.
NEGOITA PAHARNICUL SARATEANU, fluì lui Stoichitä si al
Nécsel Porumbita, e cel dântaiii care ja numele de fa-
milil care s'a perpetuat. In anil cari ail preces 1679, dansul
a fost inchis de Vodd pentru nesupunere ; acest fapt II
aduse la datorii, si la 1679 vinde cea mal mare parte din
Muscelul Särätii, mosia strémoséscä, finului s6i1
Oprea i fratelui ac. estuia Nenciii, din care descind mos-
nenii NenciulescI din actuala comunä. Gura-SäräteI.
Fiji lul Negoità paharnicul nu dobändesc vre-un rang
de boerie ; eI re'rnan simpli feciorI de boer. Cel maI mare,
SroicHrrA a murit tânär ; al doile, numit DRAGOMIR, s'a
insurat cu fica unuf Stan (?), luand zestre mosia
nenii-MehedintuluI, pe care o vinde vestituluT Caloian cdpi-

www.dacoromanica.ro
 431

anul de Buza.; el lasä un singur_fiti, Neagoe Silrätzeanu,

4.pomenit in acte ca martor, 1714, si care. n'a läsat urmasl.
GHEORGHE SARA.TEANu (17 00), al treilea fill al luI Ne-
goitä paharnicul, ja de so tie pe Voica, fata lui Ianache
iuzbas ot Maxin, de la care are ca zestre silistea Albes-
cilor, care a rémas proprietatea familiel 'And la 1824,
cand paharnicul Dumitrake Säräténul o cdà zestre uneI
fete a WI.
Din ce doi feciorf aT lui Gherghe Säräténu, Stoichità
mere tärfär, neinsurat; al doilea: JANE sail IANACHE biv-
vel satrarul, näscut intre 1700-1710, botezat dupä nu-.
mele mosuluT saí despre mamä: Ianache din Maxin, e
cunoscut sub numele de Iane CAPUCHEHAIA, dupà slujba
pe care o ocupase mult timp la Nicopoli (Bulgaria), unde
máre acolo de cium5. in 1764, el, sotia sa SAFTA fata luI
Doicescu din Bucuresci, si 7 din eel 9 copil aI se. Nu
réman In viatà deck ceI 2 fil maT mid: Constantin si
Miricä.
Miricä (Dragomir), moare copil, putin in urrra. CON-
STANTIN sail DINU, nascut in 1'747, 1- iri 1833, crescut de
rudele _rnameT sale in -Bucuresti, nu maI posedà. la Säratà
deck sfori micI din muscelul SdrätiI, locin4 päräginite.
El e vestitul «Jugdurs», poreclä ce cäpdtase din cauza extra-
ordinareT sale forte musculare, si care supranume Il purta
fiul séú. Polcovnic al judetuluT Buzai in 1795, apoi
vistier, dânsul crädeste in' 1813, impreunä cu cumnatul
sal treti-logofétul Nica Musceleanul, biserica din Valea-
Botel. (Comuna Gura-Särätil). Ftori Vistierul Dinu Sdräteanu
a tinut pe MUA Musceleanu din Muscelul aka (aliituff
ca Muscelu Särätil). cu care avu copiI, pe : Safta care
a tinut pe un Ionità Antonescu apitan din Plaiul Buzat-
lni; i pe: Dumitrache clucer, apoi Paharnic.
(Musa, fiica luT DräghicI pärcalabul Musceleanu, la cä-
satoria ei cu Dinu. SAräteanu in 1778, erea véduvä dupé
un Mate ,ot Bugpv, de la car,e avea un_baat -MateT.Acest
Mate näscut in 1770, crescând in casa sotuluI mame
sale, S5rAteanu, e cunoscut sub acest nume; semneazä

www.dacoromanica.ro
 - 432 -
chiar MATEI CAPITAN SARATEANU, apoI Matei Basbulucbasa
Sdräteanu. Transmite acest nume ast-fel adoptat i fiilor
se, (din carI Nica Sdräteanu din Buzaz
i fiiI).
PAHARNICUL DUMITRACHE SARkTEANU, fost clucer de arie
serdar, ndscut in 1783, t 1859, fiul lui Dinu, sub regu-
lamentul organic a fost deputatul boerilor judetuluI
In obsteasca adunare de la 1837-1842. (V. analele_ par-
lamentare). In 1842 represintd pe boeriI Buzoeni in extra-
ordin. obsteascd adunare, care alege domn pe G. Bibescu.
Dänsul rezideste in 1833 biserica-PorumbiteI, fäcutà de
strauna luI Neacsa, i in 1850, biserica Negusforilor din
orasul
Paharnicul Sdräteanu, din prima sa asatorie in 1806,
Cu Voica Glodeanu, a avut o fatä Ecaterina, care a luat
pe Durnitrache fiul Slugerulni Iordache Vernescu (al cäruf
fig e G. Vernescu, fost ministru). Din a II-a cdsätorie
(1821) Cu Margareta Maxin, a avut de fiù. pe
CONSTANTIN D. SARA.TEANu, fost prefect, director general
al penitenciarelor, senator. Magistrat, procuror general
pe längä malta Curte de casatie.
Impreunä Cu fiul :

CONSTANTIN C. SARATEANu, magistrat, prim-procuror la

GalatzI, sunt singuriI descendenti al acestel

www.dacoromanica.ro
 SBIER A
(BUCOVINA)

Incä de pe timpul lul Alexandru cel Bun, se aratä un

prim stfémos al acestei familii, prin : POPA IUGA, care
se bucura de o favoare deosebità sub acel domn, i urmasii
sèi Ilie si Stefan (1401-47). In anul 1431 el primeste o
donatiune de sate pentru serviciile sale credincioase, de
cari vorbeste mai bine o flout donatiune din 1434 (24
April), a lui Stefan fiul lui Alexandru, pentru el si top:
urmasii sti. La 1439 urmeazá o nout confirmare de mosii
de la Ilias si Stefan Vodä, cirandu-se i numele fiului
PopeI Iuga : Mihail.
Documentele si notele asupra familiei se ga'sesc in uvra-
giul special al d-lui Dr. Sbiera, de unde culegem. toate
datele de aicI, adeverite prin acte autentice. (v. Familia
Sblera; 1894, pag. 21-87)
Anterior lui Popa Iuga, la anul 1407 si 1410 se
seste in hrisoavele lul Alexandru Vodä, numele de aGLORJ
SPEREA » i Spenea, printre boeril insemnati ai sfatului.
E foarte probabil ca acestia sá aibd vre-o legAturd Cu fa-
milia Sbiera de mai tarzid.
Popa Iuga, boerul de maI sus, ce erea in afectiune la
domnii de pe timpul s'éd, care'l numead «popa nostru», a
avut de fid pe Mihaid sad MIHUL grdmAticul, care de
asemenea primeste mai multe daruri intre 1435-50. Se
poate presupune cà fiul lui Mihail gramdticul este acel pan
IGNAT (sail Iuga) Popescul, pe care'l gäsim ca mare vis-
tiernic in uricele Moldovel de la 1460-76, sub Stefan W.
cel mare.

www.dacoromanica.ro
 434

Prin concon danta traditiunel familiare si a actelor rémase,

s'ar putea deduce, dupd d. Sblera, ea' fiul boerului G4orj
Sperea a fost jupdnul IUGA (orI Ignat), existent ca boer
mare sub Roman Vodd la anul 1392; iar prin acea
boerul GIori e .numit «le la Sumuz» s'ar proba descen-
denta din el, si a Popei Iuga de sub Alexandru W., de
de asemenea originar de la Sumuz. In acest caz ail fost
doué ramure ale familiel, aceia care o regäsim sub numele
SbIerea sub Stefan cel mare si acea care poartd numele
de «Popescul», din care marele vistier Iuga sail Ignat,
dupd titlul mosuluI séil Popa Iug-a, tot in aceiasI epocd.
SB1EREA PARCALABUL, joacd un insemnat rol printre boeril
luI Stefan Vodd, timp de 32 de anl de la 1457 - 1489.
La urcarea pe tron a lui Stefan. Sblerea erea mare STOLNIC,
care titlu il pastreazd 'And la 1467. Apoi de la 1467-70
e pdrcalab al CetäteI Albe; dupd care nu mal poartd nici
un titlu, fiind pand la 1489 in fruntea rnarilor boerI ai
Numeroase unce i hrisobule domnesti din timpul
acesta, sunt iscdlite de Sbierea.
Un uric al WI Stefan Vodd din anul 14..., ne aratd cd
boerul SbIerea ayea de Sotie pe Musa, fica stolniculul
nepoata mareluI logofét Isaia, si Ca.' ea a vindut
lui Vodd satul Vadeni din Botosanl.
Un document posterior din 1573, dat de Pr. loan Vodd,
aminteste despre boerul SIMA Sblerea care trdia sub Stefan
Voevod. Acesta avea intre altI copiI, douè fete : Magda si
Musa, inzestrate cu mosia Carapciul cumpératd de la
Stefan Vodd. Una din ele a avut de fia pe : Toader, iar
acesta pe Iurascu si Vlad, cdrora Ioan Vodd le dà hrisovul
din 1573. Nu incape nicI o indoiald Ca' acest «Sima
SbIerea» de sub Stefan cel *mare, e acelas parcdlab
stolnic SbIerea de care am vorbit.
In hrisoavele domnestl ale lul Petru Rares, inalnim pe
STOLNICUL SB1EREA ap01 PARCALAB, urmas (poate ?) al
precedentului, i anume : in unce dintre 1527 - 30 ca mare
stolnic; iar intre 1530 - 35 Parcdlab de Roman (Targul
Contimporan cu dénsul aproape, trdia un DUMITRU

www.dacoromanica.ro
 435

POPESCUL, ca mare paharnic si in uring parcàlab de Hotin

1532 - 39; si care de sig,ur erea in legAturd cu Ignat de
sub tefan cel mare.
IONITA SBIEREA sail Ionascu, 1572, e cel mal celebru
membru al acestei farnilil. Il gAsirn mai intaiil sub Ale-
xandru Làpusneanu, ca mare postelnic. Acest principerace
in 1565, 24 Marte, o scrisoare prin care recoman& Sul-
tanulul i altor Suveranl streinl pe fii seI, gal ad'apos-
teasca si sprijine dacä ar avea nev6e de ajutor. Là-
pusneanu subscrie, i impreun'a cu el boerii Sbiera si Du-
mitru, ast-fel denumitI: ellustrissimus Senatus, Dominus
Sbiara, supremus Curiae Marscharcus, et Dominus Dimitro
Dux...» (Hurmuzache, Doc. torn. II, p. 132).
Sub Bogdan fitil luI LApusneanu, Sbiera e MARE VORNIC -
al tail de jos (1569). Mal multe unce princiare, din care
reese influenta ce avea in familia luI Lapusneanu, Il amintesc
Cu acest titlu i cu numele sai de: Doan.
Marele vornic I. Sbiera pieri ucis de loan Voda.. cel
réa la anul 1572, dupd cum spune Ureche cronicarul ;
«...Ion Vo& pe postul cel mare ail venit la. IasI si de
cazne groasnice i versare de sange se apuca ; i atunces
In ziva de PastI, aù aiat pe Ionascu Zbferea si multe
cazne Aceasta din cauza apropiereI sale de casa
lui Läpusneanu si de PolonI. Hasdal slice de aceasta
decapitare : (In Ioan Iroda p. 251) cAristocratia se infiord ve-
c,l'end sub mâna cdIduldi pe boeril cei mal dé frunte, mai
cu seamä pe bdtrAnul Ionasco Zbierea mare vornic al
ter-ir de jos si dinteun neam din cele mar antice ale Mol-
dovei. Capul sal se rostogoli la picioarele gâdelul tocmal
In qiva Pastilor...» In locul sell fu numit vornicul Dum-
bravà, pentru tara de jos.
Sub domnia luI Petre W. Schiopul apare un alt boer
SbIera, care iscaleste impreunit cu al tI boeff doué hrisoave
domnestI din anul 1575. El -nu poartä niel un titlul de
boerie, dar se yede cà era un boer cu influentá ca
mosiI
(D. Hasdeil In poema dramaticä «Résvan i Vidra», a

www.dacoromanica.ro
 486

cärer actiuner se petrece dupé 1590, are printre personagii

pe un : «SBIERA, boer batran», un tip de boer vechiti
sgarcit. In mod documentat, nu stim nimic insa despre
aceasta persoanä).
PÉTRASCU SBIERA fost PARCA.LAB al cetäter Neamtul, avea
acest titlu s't demnitate In timpul domniei luI Antonie V.
Roset, 1675-78.
Fiind vorba de o hotarnicie la Balosestr, mai multi boerl
fac un raport catre Principe In care se spune ca la hotarnicia
aceiea: Andries Banto i Parascu Sbiera
Parcalabii de Neamtu».
In acelas timp cu Petrascu
VARLAN SB1ERA logofét, i apoi MARE ARMAS. La anul
1680 in domnia lui Duca Vodä, multi boerI fugira din tara,
dupe' cum raporteaza cronicele, si se dusera In Polonia
spre a scapa de tirania domnulur. Printre acestia se aflati:
Tudosie Dubäù, Gavril Neniul, Ilie Motoc, Dragutescu,
Murgulet, logofaul Varlan Sbiera, Cu FRATELE sèü, i multi
altl. Acel frate nu e altul de cat Parcalabul Petrasco
Sbiera.
In Polonia erea refugiat i Principele Petriceicu, care
la 1683 impreuná cu acesti boerI infra cu o armata de
Polora In Moldova, pe cand Duca era cu TurciI la Viena.
Acesta intorcdndu-se, Petriceicu trimese îr Decembre
1683 armata de Moldoveni, PolonI si Cazad, sa prinda pe
Duca la Domnestr in jud. Putna. Oastea de Moldoveni
eraü comandatä de mare armas V. Sbiera, de Vasile
Bainski si altI dor boerr. -- Duca fiA prins si dus in Polonia.
CONSTANTIN SBIERA3 fiUI unui din precedenti, ocupa boe-
rir sub Mihai Racovita W., fiind mar intal mare satrar
apor dupé ce avusese acest titlu, numit vornic de Cam-
pul-lung, In care demnitate se afla la 1719 impreuna Cu
biv-postelnic Vasile Ciudin. Fiul luI C. Sbiera vornicul
erea (?):
ION SBIERA de la Parlisenr. Acesta s'a insurat cn Anas-
tasia fata lui Tibul, proprietar al Satului Tibenil din Bu-
covina. Ambil zidira pe la 1720-1730 o biserica cu hra-

www.dacoromanica.ro
 437

mul adormireI in Siret. Traia in antaia jum. a sec. XVIII.

VASILE SBIERA traia pe la 1780 si 1786, cand, prin actele
consistoriului episcopal, se vorbeste despre o biserica, fon-
data de dansul.
NICULAI SBIERA, flul luI Ion, se stabili in Horodnicul de
jos din Bucovina. Nascut pe la 1758, el muri in 1829.
Cu sotia sa Lupa, fica preotulul Aristarh Onica din Horod-
nic, el dete nastere familieI de azl, prin 7 copiI, dintre
carI : IoNITA, care se näscuse la 1784. ATANASIE,
n. 1785, avu fiti pe Stefan, tath parohului din Siret CONS-
TANTIN Sbiera. GIORGIE SBIERA, eel maI MiC fib.' al luI
Nicolae, 1719 t 1860. Insurat cu Ana fica lui Ilie
aü avut 10 copiI, dintre caff dof fif, anume
NICOLAE Sbiera n. 1834, paroh in Bucovina, cdsatorit
cu Ileana fica protop, Nicolae Dracinski avand 3 copil t.
ION SBIERA, al doile ful al luí Giorgi(' Sbiera, n. 1836.
Profesor i filolog. Membru al AcademieI romane, pro-
fesor la Universitatea din CernautI. A studiat i anali-
zat pretiosul «Codice Vorondian», gasit la o monastire
din Bucovina ; a scris Ina., o biografie a cronicaruluI Gr.
Ureche, i Insemnatul uvraj cu titlul: aliscarI culturale
literare la Romani din stanga Dunarel, de la 1604-1714,
CernautI 1897», etc...
In 1899: Familia SbIera dupé traditie i istorie i amin-
tirI din viata in Cernduti.
Are sase fil : REM-MODEST n. 1873, judecator la Siret,
TRAJAN n. 1874, magistrat ; DECEBAL, RADU, ALEXANDRU
si Mihat

31

www.dacoromanica.ro
 ElsTDREA
(moLDOVA)

Un prim strémoq al acestei familiI, care s'a ilustrat In

istoria tèril pe timpul luI Stefan cel mare, erea boerul :
ENDREA, care la anul 1395, cum e probat prin docu-
mente, Impreund cu Bratul i Stanislau, dad regelui polon
cautiune pentru Domnul lor Stefan Voevod : «Noi boerif
sapanitoff Bratul, Stanislay.... etc, §i boerul Sendrea...o
(Meldisedec). Fiul saú nepotul, in tot cazul urma§ul Séri :
HATMANUL ENDREA, se distinge In mod steálucit In rés-
boaele luI Stefan V. cel mare. Dionisie Fotino in istoria
sa, zice cà erea fratele mumei 1111 Stefan Vodà ; el insä,
dupé altil, erea cumnatul Domnuldf. La inul 1473-75
(6987-89), erea Portar mare de Suceava 0 mare Hatman
al MoldoveI. Lupta intre Radu W. al Munteniel 0 Stefan
cel mare, se dete la anul 1475 In favoarea acestui din
urmä. Ca avant-garda trimesese pe Hatmanul Sendrea,
care se intalni cu inimicul mult mal numeros, maI jos de
Focanl i Ramnic; Ins5. numérul Moldovenilor fiind
slab, furl nimicitl, i Hatmanul pieri in lupa. Dupë acea
se dete lupta cea mare In care Radu fu biruit. Corpul lui
Sendrea fu luat dupé campul de lupta dus de Fail
ingropat In biserica din Dolhest1 lânga taal sal», zice
Ureche cronicarul. (v. Fotino III, 31; §incaI II, 98; Tocilescu,
87 etc.). In amintirea eroismuluI acestuI boer, poporul dete
loculuI unde se fácu prima Mahe cu Radu Vodd, numele
de Rovila SendreI», care a fémas In zilele noastre.
Un boer SENDRESCUL, dupé cum se vede In lista boeri-
lor Moldovel, unul din urma0I Hatmanului Sendrea, crea

www.dacoromanica.ro
 439

ve! Spatar al MoldoveI In (7062, 17 Martie) 1554, si 1555

(Maiil 4), sub Alexandru W. Upusneanu. Aceastä varia-
tiune a numeluI, are legäturà cu acel al mosieI Sen-
drestI (din jud. Tecucii1), veche posesie a acestuI neam.
Boerul SANDU SENDREA, 11 Intalnim Intr'un do CUM ent
din 1729, Noembrie 21, peritru mosie. (Academie).
Dupë documente sigure, iatá o schità a descendentilor
Hatmanulul, pand aproape de 1800:
liatmanul Sendrea t 1475, a avut fiú pe: DRAG, aI cd-
riff copTh aü fost: Rusca; Ghilàú, care avu 2 copii; Sen-
drea, si 2 fete.
SENDRE, full 1111 Drag, a avut un fla : PAVEL ENDRA, aI
cärul 2 fecioff, aú fost: APOSTOL i TOFAN. Cel
avu un fiú färà urmas1; iar TOFAN e tatäl luI GHEORGHE.
Fiji acestuia ail fost: 1. APOSTOL jicnicer, al cdruI bäiat
erea Scarlat, cälugär. 2. SANDU, 1729; si
3. IORDACHE SENDRE, al cdruI fill se numea tot GHE-
ORGHE. Acest Gheorghe e tatäl a 4 copil: NAsTAsE) slu-
jer ; COSTACHE, SPIRIDON i IORDACHE, vel medelnicer.
(v. rev. Archiva), Acestia ereaü singurii descendenti pe
timpul lor.
Astäc,II sunt urmasI din acéstä familie, In Moldova, carI
se cunosc ca ast-fel, alaturI cu alta carl ail luat numele.

www.dacoromanica.ro
 EPTILICI
(MOLDOVA)

Una dintre tamiliile vechI i insemnate ale Moldovei,

care incepe a juca un rol istoric Inca din al XVI secol
and deja erall boeff marl, decI cu o origina mult maI
veche, urcandu-se ca a principalelor familii moldovene,
chiar Inainte de 1400.
La anul 1543 (7051) In luna Octombre, Petru Rare
principele MoldoveI, tae la Harlda pe boeriI SEPTELICI
Avram Rotompan. (V. Bogdan. Texte slave p. 218).
Peste doï anl, CORNEA EPTILIC/ GHENGA3 jicnicerul de
Sucéva, este primit, In anul 1545, de Sigismund August
mare principe al Lituanief, ca ambasador din partea luI Petru
Rare, Impreunh cu alt nobil Nicolae Burla staroste de
Sipin ; la care el raspunde printr'o ambasada DomnuluT Mol-
dovén, (land i salv-conduct solilor prin Vilna, spre a
trece la Moscova. (archiva Ist. de Hasdeil, pag 122)
Inainte de a vorbi despre hatmanul eptilicí, ucis la 1621,
sa vedem pe scurt o filiatie importanta a uneI pärtI a fa-
miliel, inainte de 1600, ce ni se °feed de documentele contim-
porane : GABRIEL, feciorul luI SEPTELICÌ din Väscautl, avea
de fica pe MARIA Septilid, In al caret testament datat din
anul 1592 (Ianuarie), lasa satul Vascautl ficel sale Angelina
si ginerelul ei Dumitru Corlatescu. (Doc. Academie). Tot Ma-
ricuta, fica luI Gabriel 0 nep6ta luI SeptilicI de la Vascd-
utI, vinde o parte din acésta mo0e, fratelui eI Vasile la
1610, 24 Sept. (idem)
Acest VASILE EPTILICÌ, fost mare -Mat; e Postelnic al-
Mo IdoveI la anul 1619. El crea Insurat cu jupanésa To

www.dacoromanica.ro
 - 441 --

lana (fica TofaneI, care erea fica Mariel, i acésta la rin-

dul sëú fata Hatm. Luca Arbore); si a avut urmatoril fe-
ciorI : Ion, Vasile, Lupul, Grozav, Drägutd.
Mariuta, sora lui Vasile, a avut de fiú pe : DUMITRAKU
SEPTELICI. Un chrisobul de la Alex. V. Ilias, din 1621, o-
bliga sa se Inplinésca paguba de la cel ce ail luat bucate
dela el. (Academia rom. doc.) Printre actele Murgulestilor, boerl
moldovenI emigratI i stabiliti In Polonia, se afla un act
din 1625 prin care dânsul cumpara o vie de la Costea
fiul VrânceneseI, cu 220 talen. (ArhivaIst.; Hasdet).
HATMANUL SEPTILICi, e unul din principalii factorl In
evenimentele tragice de la 1621. In acel an, Gaspar
Grazziani, Domnul MoldoveI, fiind lnvins de Turd si
TatarI, cu tot ajutorul Polonilor, voi sa fuga ca sa scape.
de pericol, In Polonia. Dupd ce trecu Prutul, neiptea cu
putinI de al sél., fu ucis toamai de dol boeri ce ereail
cu dinsul : Hatmanul Septelici i Goia postelnicul. cGr6z-
nicd si marsava faptd, i ne auclita In toate tarile cres-
tinestI ! exclama Miron Costin cronicarul. Domnul, ori
bun, ori rail, la teyte primejdiile lul ferit trebueste-
apoI cu capetele sale acéstä fapta, i SeptilicI i Goia, dela
Alexandru Voila. pe lege drépta ; täiat capetele,
iar trupurile aruncat In esitére. i cu cale ail facut.»
Ast-fel perirã decapitatI acestI doi boerl marI, si de pe
urma lor, nevinovatul vornic Bucioc, *care tot-deauna ajuta
pe Gaspar, fiind tras In teapä.
In «Vornicul Bucioc», drama de V. A. Ureche, SeptelicI
cu Goia iaü o parte insemnata la actiune, In care carac-
terele i intrigile lor su. nt descrise amb.nuntit.
Un alt HATMAN SEPTELICI, este arestat (1659) de un pasa
Mustafa de la Silistra, sub pretext de tradare catre Impa-
rätie, impreuna cu Präjescu Vornicul, liberandu'I numaI
In schimbul uneI sume marl. Princip. Stefanitä., pe atunci
domn al MoldoveI, reclama la Constantinopol pentru acésta
pentru. insulta ce'I acuse Pap, venind In Iasi färä
motiv. Tatäl sàü Vasile Vodä, fiind acolo, spriji cererea
la Vizir, care chema pe Pap, ce d'abia scapà de la pe-

www.dacoromanica.ro
 442

dépsa capitalä, dar Kihaea luI aü .platit acea faptà cu

capulD, (Letop. Cogal. I. 371).
lp5. Ore prObalitätile pare eft' acesta e tot una cu, SEP-
TILICI POSTELNICUL, pe care Il afläm lute° märturie a di-
vanulul Moldovei din 1673.
0 carte de judecata de la divanul velitilor (marilor) bo-
eri aI Moldovel, din anul
1742, ne vorbeste de GHEORGHITA
SEPTELICI OGOFA.TUL, a cärui fled Tofana cämindróia,
murise putin dupä 1700, când märitase pe fica el Maria
Cu Sulgerul Adam Luca. Asa dar Gheorghitä Logore.
tul, probabil niel n'a apucat sA träiascA in secolul XVIII,
de 6re-ce nepóta sa de &A se mdritä. la 1700. DecI
trAeste tot in veacul XVII, contimporan cu cei de mal
sus.El mai avu o ficä : Safta Drägutésca.
ILIE EPTILICÌ, träia in secolul XVIII, and e citat la
1758 färä nicl-un titlu, in niste acte, impreung cu nepo-
tul :
NATANAIL SEPTILICI eromonahul, 1758 (Docum. Academia).
Face un zapis de v'enzare impreunä cu unchiul
La insirare unor din familiile MoldoveI, puse de Cante-
mir in Descrierea Moldovei, T. Boldur-Lätescu, insem-
neazà de la dânsul cä aceastà familie s'a stins.
Se póte afirma insä cA maI existà descendenti cade-
vérati», din aceastà familie, care de si de pe acum 150
de anl a cdzut, totusl in timpul D-niei luI Scarlat Calimah,
tràia ILIE EPTILICI, care de si sdrac i redus de tot,
posedà acte doveditoare de descendenta sa din marea fa-
milie de odinioard.

www.dacoromanica.ro
 SION
(MOLDOVA)

Origina adeväratà a acesteI lamilil nu se cunoaste cu

sigurantà. Strémosul el este: IONASCU COSASCUL,
rdzes locuitor din Cosésci (Vaslui), pe la a doua jumétate
a secolulul XVII si despre care nu se stie mai mult. Singurul
strèrnos despre care sunt date sigure, e TOADER SION,
medelnicer, care &Ala pe la 1725. Acesta avu fil, pe Con-
stantin, Ionità i Iordaki.
IORDACHE SION (1738-1812), bas ceaus si in urma stolnic,
a tinut in càisdtorie pe Ecaterina Danu cu care avu 6 fii:
SPit.TARUL ANTOHI, Pah. Ionità, Neculae, Costache, Ser-
darul Toader, i Paharnicul Constantin.
CONSTANTIN SION, PAHARNIC, näscut 1795, scrise Arhon-
dologia MoldoveI, lucrare färà merite istorice, cu insirare
de nume de tot felul, un pamflet al timpula
Aceasa carte pdrtinitoare a fost scrisà pe la 1850, si se
crede cä Const. Sion e si autor al CroniceI lui Huru,
dovedità de uniI ca falä. Nepot de fia al paharnicului
Con stantin, a fost :
GORGE SION, poetul, n. 1830 la HAI-soya. S'a distins in
literaturd : Traduse din Racine, Molière, etc, imitä pe
Béranger in poesiele sale. A mai scris 101 cFabule», carl
sunt dintre cele mail bune scrise in românesce. De ase-
menea insemnate amintifi» istorice, ì mal ales traduce-
rea operei luI Dionisie Fotino : ilstoria generald a Daciel.»
in 3 volume. Membru al Academiel rom. G. Sion a murit
la 1892.

www.dacoromanica.ro
 444

Istoricul familief Sion, ast-fel cum e fäcut- de paharnicul

Const., urea origina familiei la un fiü de han tätäresc de
la Crim, anume DEMIR-SULTAN, care fugind de la tatäl séi.1
veni in Moldova incognito, slujind ca ostas sub Hatmanul
endrea (la 1462 ?). In urma maI multor vitejiT acute in
résboae, stefan cel mare botezandu'l cu numele de DRAGO§
l'a boerit, 'And la rangul de vel-vornic, Insurandu'l cu
Dabina fica: luí Oanä vistierul. El ar fi avut de fill' pe
DUMITRA§CU, pArcalab de Hotin, ginere al spätarulta Petru
Acest Dumitrascu a avut de fiT pe paharnicul
IoNAcu, i pe Vistiernicul AVRAM, din care se trag Can-
temiresciT (? !)
Ionascu pah. avu de fill pe RÉSBOIAN STOLNICUL, care
la de sotie pe fica luí Moise V. Movild, cu care avu un
pe un alt IONA§CU paharnic Coséscu, insurat dupä fata
Stolniculul Sandu Sturza.
Din aceastä insotire, Ionascu avu un fill pe SioN VoRrucur.,
al cärui fiú se numea Andrei paharnicul, ce fusese sol la
Constantinopol si care tinea de sotie pe Irina, sora Dom-
nulul Eustratie Dabija, csi aù ndscut pe ANDREI PAHAR-
NICUL, care intru insotire cu Ilinca fata luI loan Bogdan
vel-logofèt, aü näscut pe ANDREI' Medelniceriti, care intal
aü fost insotit cu Irina fata luI NeculaT Buhus Hatman,
si al doilea cu Gafita din Tarigrad, si aü näseut pe IoNITA.
sterp, si pe TOADER Medelniceriii».
Despre acesta i urmasil luí, am vorbit maI sus.
In arhiva istoricà de d. Hasdeil, e publicat un document
datat din CosescI, 9 Iunie 1696, imânat de George Sion,
despre care editorul Insà nu garanteazd, fiind transcris
dupd o copie, al cdreI original s'a perdut. In acest document,
boerii Ceaur, Rasnandi i Toader Contescul, ränduiti de
domnie spre a cerceta procesul dintre Ilinca Sion si nepotii
vistierniculuT Avram, raporteazä despre Impdcarea Imprici-
natilor, arätänd tot de odatà origina familieI Sion din
haniI CrImuluI.
TotiI SioniT de asIT, descind din Constantin paharnicul
si fratil

www.dacoromanica.ro
 SLATINEANU
(VALACHIA)

Farnilie care apare cunoscutà prin secolul XVII, dar

a caret origine:este mult me. veche. Numele el se trage de la
orasul Slatina, unde avea proprieatile si resedinta incd
in vechime.
Pe la 1648 s'ail stramutat la Têrgoviste, In capitala
tëril de atuncl, si unde chiar a rémas de la ansil o bi-
sericä. Dupà cum spune Col. Popozoglu (in Ist. Bucure§t. p.
10), un C. SLATINEANU din Térgoviste, care zidi biserica
«Stelea» de acolo, zidi si In Bucuresti o biserial cu acest
nume, pe care apoi o refäcu Pr. Vasile Lupu, al Moldova
Boerul ENE SLATINEANU, e trunchiul actualeI familii.
Träia pe la 1700, fiind cdsätorit cu fica luI State pahar-
nicul Leordeanu, de la care avu 3 copil. Un frate al
sal, NICOLAE Slätineanu, avu un fiil CONSTANTIN, biv-vel
vistier la anul 1758.
La. 1732, pe IANE SlatiHeaDU 11 inalnim in Oltenia, unde
niste aote (y. Hurmuzache), In caff e citat cu titlul de
medelnicer, aratà niste conflicte ale luI cu vämile de
atuncI. CopiI s61 cu Leordeanca, ail fost : o Tatd,
mdritatä, cu Candescu ; si 2 bdetI: Ion si Radu.
Din RADU SIATINEANU, MARE VORNIC, care tràia dupd
jum'étatea secoluluI trecut, se trase o ramurd stinsä, in
vremurile néstre. La 1788 erea in divanul domnesc ca vel
vornic de tara-de-sus. El avu din cdsätoria sa 1-iil cu o
Cretzuleasca si 2-lea cu o rálcoiancd, treI copiI: 1. o.
fatà, sotia Banulul Bärbuceanu Vacarescu : 2. TORDACHE
SLATINEANU, fost caimacam al tériT, Insurat cu fata Banu-

www.dacoromanica.ro
 446

luI Racovitza, färá urmas1; si 3. SCARLAT Slatineanu, ma-

rele 'Vo?nie, frfStrrat cu ìcananului C. Filipescu, de la
care avu pe Zoe, si pe : ION SLATINEANU, fost mare Logo-
fét, ale carni fice, de la sotia sa Maria Niculescu, aii
fost: Alina Hahn, si Zoe Len.
Fiul mal mare al luI Ienea Slatineanu, era IoAN SLATI-
NEANU, prin care deriva actualif. La 1739 erea mare Va-
mes i caimacam al liff Mavrocordat. Acesta e fondatorul
bisericeI din Slatina i avu de sotie pe Smaranda, fica luI
Parvu Cantacuzino. A avut 3 copii:
Lnxandra sotia luI Balaceanu ; Uta ;
Clucerul DUMITRU SLATINEANU, care traia la Inceputul
secolului nostru ; si din a caruI cdsätorie cu o Palada, se
nascurá patru fii si o flea, sotia lui P. Obedeanu:
ClUCerld. COSTACHE SIATINEANU, insurat CU fata lui
Deslit, din care avu 4 fice : Ana Vlahutzi, Zoe de Za-
lewski, si Maria Cesianu.
PAHARNICUL BARBU Slätineanu, fost Consilier la Cur-
tea de Cassatie. Insurat cu Maria Lehliú, avand 3 fiice :
Elena Filitti, Pulcheria Mosco si Ana Berindey.
COMiSU1 IORDACHE SLATINEANU, casdtorit CU Anas-
tasia Campineanu. Al treilea fit al lui Dimitrie. El
avu, o fica : Elena Rallet si un fig MATE1 SLATINEANU t,
aI carui doI fiI sunt: GEORGE, magistrat i .EMANUEL.
NICOLAE SIATINEANU fost pitar, fiul mai mic al lUi
Dumitru, casatorit cu o Cotofeanu, avu bäeti pe : SCAR-
LAT; TACHE t, fost capitan de cavalerie; i capitanul CONS-
TANTIN Sldtineanu, casator. cu L. Cretzeanu.

www.dacoromanica.ro
 SPINEA NU
(VALACHIA)

Familia boerilor Spinenl e una din vechile neamurr ale

OHL Strémosii eI, sunt bine cunoscuti prin documente
din veacul XVI. Familia Cotofenilor derivà dintr/nsa,
ambele avand o origind comun5.. (v. acésta).
Boerul N... care traia pe la jumétatea secolului XVI, a
avut mal multi copiI :
DucuL clucerul ; SERBAN Banul, citat la 1577 in docu-
mentele satului Bistrita din Mehedintl, in carie gäsim
pe cei urmétorT. (Arch. Stat, B., Bistrita). Jupanita NEACA,
sora lor, care era mdritatà (1588) cu Chirca comisul din
Ruda (Rudeanu) ; in fine JUPANÉSA MARA, care avu de
sot pe PREDA Clucerul TINTAREANU, t 1638. Mara e ci-
tatà la anul 1602, si avu urmétorif copii, dupd cum reese
din actele Bistritei, de carl am amintit me sus : Dumi-
trasco CIucerul SPINANU, de care vom vorbi in urmd,
GHEORGE VORNICUL din Sdrdänesti, care la 1648 erea de-
cedat ; Paraschiva postelnicul, 1649; MIHAI Spatarul COTO-
FÉNUL, (v. acesta) amintit la 1634 si cunoscut in cronice ;
JUDITA Spätäreasa, probatä intre 164S-68 (avu de fica pe
Stanca, sotia lui Ionds serdarul) ; i PREDA, de asemenea
citat la 1649.
Se poate vedea dar, ea.din acestiisapte copil ai Marei, ereati
trei fete ; iar din b5.eti, cei trei maI insemnati aveati fie-
care numele de familie dupé moqia ce posedati, i care le
venise parte: Dumitrasco crea Spineanu ; Preda Tinfd-
reanu ; George crea Vomicul din Sd rdcinefti ; iar Mihai
Cot ofeanu. Acesta ne arat5 mai mult, formatiunea nu-

www.dacoromanica.ro
 448

melor de familii dupd localitätl, cu deosebire in Valachia,

incepand numai dupä mijlocul secoluluI XVII.
Din acéstä familie, crea boerul HAMZA DIN SPINENi, care
a fost cumnatul lui Calotd Banul si al luI Parvu, la anul
1602.
BADEA OT SPINENT, la 1637, crea nepot lui Neagoe logo-
fëtul de CäldärusanI.
DUMITRASCO CLUCERUL SPINÉNUL, f1111 jupanesei Mara,
dupai cum am ve'clut mal sus. Unele documente(Arh. St., mo-
§ia Isvoranii Salpeni), arata ca pärinte al sal pe: AndreI
slugerul ; pe and altele pe Preda clucertil de la Tantä-
renl. E posibil ca el sä se fi näscut din casätoria jup5.-
neseI Mara, in prima casatorie a ei cu boerul sluger
Andrei (?). Dumitrasco Spinénu crea clucer la 1635,,
38 si 1639, cand se mai aminteste ca avea de cumnat pe
Teodosie de la Curtis6ra. Cu sotia sa, Jupanésa Vilaia,
este numit In 1640. In 1649 crea Paharnic mare.
La 1640, fiul : DUMITRASCO SPINÉNU, in urma VEL
CAPITAN, crea deja näscut, de Ore-ce la acea datà e pro-
bat Impreuna cu parintiI sel. La 1694 ca vel capitan, el,
iar nu tatal sal*, care fiind nascut cel putin pe la 1600 nu
mai putea sa se ocupe de afacerI la acea data, primeste
o carte Domnéscä de la Vodd Bräncoveanu. Printeansa
se intareste maI multi tigani i pärti de vie de-la Chia.-
rusanI, rémasI de la nepotul séü MATEI VISTIERUL, care
murise, i pentru caff avea cérta cu calugariI de la Radu
Vodä.. «Dec1 off-ce i-ar lipsi luI Dimitrasco din ceia ce
ia.5 lasat nepotuséii Matel vistierul, sä le plateascd cälu-
gäril...» (V. Acte vechi de Gr. Lahovary ; Convorb. lit. an. XXI.
p. 300).
ANCUTA, sora luI.Dumitrasco, 11 ddruise si ea mai 'nainte
edece suflete de TiganI», etc. Jupanésa Ancuta, care träia
cam pe la mijlocul secoluluI XVII, avusese de sot pe Petru
biv-vel slujerul ot Ciorogärla.

www.dacoromanica.ro
 STARCEA
(BUCOVINA)

Familie moldava, care a primit In Bucovina titlul de

,<BaronI de», concedat de impëratul Austria
In tara, pe un str'émo§ al acestef familiI, 1'1 cunoaqtem In
persoana luI
STARCEA, MARBLE LOGOFÉT al Moldova Documentele
saü uricele domne§tI 11 probeazd ca martor printre boerii
sfatuluI, Intre mil* 1515, 1518, 152(1 §i 1522, In timpul
Principilor Bogdan 0 stefan cel tänär. (v. Uricar. XVIII p. 521)
ION STARCEA erea Päircálab al cetatel Hotin, cam pe
acela§ timp. Un hrisov domnesc din anul 1547, 1 Aprilie,
e scris de MATIA§ STARCEA diacul : «sin (fiul lui) Ion
Stärcea biv-pärcälab de Hotin». (id, p. 528). Un STARCEA
erea vel spátar al MoldoveI, la 1552 (7060)
La mijlocul secolului XVII, träia MIRON STARCE, pe a
àrui ficA Anghelu§a, o luä In cdatorie vel arma§ul Georgi
Hasdefi.
In secolul XVIII, dupä 1720, boerul Stefan Starcea, In-
surat cu Elena fica Sanduldi Hasdeil, a avut 3 fiI
GEORGE Stärcea, PETRAKE, §i STEFAN ST1RCEA, care
locuia In Bucovina, unde avea moqiile sale. In tot
cursul secoluluI trecult i cel actual, familia a r6mas defi-
nitiv stabilitá In Bucovina, dupé despärtirea el de Moldova,
ca i alte vechl familii boereqd ce aveail proprietät1 qi
drepturl acolo.
Dupë Inceputul secolultii actual, in armata Moldovei se
afla parucicul GHEORGHI STARCEA, care erea 1nsurat cu
Paraschiva, fata lui Aga fordaki Cuza.
Actual coborltor din aceastá familie este In Bucovina :
VICTOR BARON STARCEA, mare proprietar, etc.

www.dacoromanica.ro
 STIRBEY
(VALACHIA)

Din secolul XVI sunt urme sigure despre existenta acestei

familil, deja infloritoare pe atunei, si care crea de aproape
inruditd cu Buzestii.
Marele vornic CERNICA TIRBEI, la anul 1608, in qilele
principelui Radu erban, ginerele lui MihaI W., zideste
mondstirea cu numele de cCernica» din judetul Ilfov, pe
o insuld din lacul Colentina de langd. Bucuresti. Vechiul
schit fu pustiit din cauza une epidemil de ciumd, dar se
rennoi in secolul trecut.
Un pasaj 'al Colonelului Papazoglu in Istoria fon-
ddrel Bucurestiului, care lice: «mondstirea de cAlugdrI
Cernica, infiintatd la anul 1608, de -vornicul Cernica
JupAneasa lui Kiajna , si o altd mondstire de cälu-
gdrite infiintatd de sotia lui jupaneasa KIAJNA, amdndoué
furd dotate cu marl proprietdti. ar acea de alugärite, fu
intr'o noapte cdlcate de atari i maicele robite si hrdpite,
de atundi s'a si desfiintat....», ne ajutd mult prin numele
sotiei lui Cernica. Inteadevér putem identifica pe vornicul
Cernica cu acel care ' ne e dat de document (Archiva
Stat. B. mon. C.), formand ast-fel o veche filiatiune a fa-
miliei :
Cernica erea vel vornic la 1603, avea de sotie pe ju-
pAneasa Chiajna, i zidi inainte de 1620 mondstirea Iazerul
(de sigur Cernica de inal. Tathl sèú, adia ast-
fel cel mai vechiú cunoscut de acest neam, erea:
ION/WO COMES, apoi -mare paharnic la anul 1568, in-
surat cu jupaneasa Neacsa, cu care in afarä de Cernica,

www.dacoromanica.ro
 451

'maI avu un fifi PARASCHTV Postelnicul, care a avut dupa fi-

liatia din 1681, doué fete, Chiajna i Elina.
Cernica avu de fifi Pe: Iuzbasa DRAGOMIR, 1676, 1681.
TEODOR §TIRBEI CLUCERUL, cel d'antaiti care poartà ast-
fel numele de familie, se afid impreuna cu sotia sa Maria
inteun hrisov din anul 1660, cand erea bätran. Ca co-
mis pe Teodor Stirbei, un act din 28 MO 1628.
Boerul IvAsco STIRSEr, traia in çlilele lul Mate Vv. Ba-
saraba. Din cauza lipseI de date suficiente, nu vom putea
stabili filiatia urmatä a Stirbeilor pe care'l enuméram aicI,
insä carI el-eel in apropiate legaturl de rudenie.
CERNICA VEL ARMAS tirbel." (la 1691) erea clucer in 1677
vér Cu Constantin, care in urma fu mare Ban, si Cu
Radu. Ca mare armas, citat in multe documente.
(CALuoARux, STIRBEf», al cdrul nume nu'l cunoastem,
tràia inca foarte bätran sub Voda. Brancoveanu. AmbiI fii
al* se : Constantin si Radu, sunt cunoscutI din cronice.
Cu ocazia judecareI de care Brancoveanu a abuzurilor
sAvarsite de fiul sei Constantin, acesta urand pe domn
pentru cele ce'I facuse, scrise tataluI sal calugdrul csa se
gateasca tata-séii i fratif luI §TIRBEI, i catI oamenI vor
putea strange, sa mearga parasca la imparatie, gäsin-
du'I viná Domnului». (Cron. anonnna). Calugarul veni la viile
sale de la Slatina, trimeténd oamenI sa vaza cele intamplate;
dar TurciI mergeaa bine cu Brancoveanu ((care aú trimes
pe Ghinea paharnicul al doilea cu armas1 la CalinestI, unde
erea adunatl, i avea porunca de va gasi pe balugarul
Stirbei, bage in butuci clued la Tismana». El fu
prins, ridicat ccu fecioril i nurorile toate in cash.» i dusI
la monastire, dupà cum erea porunca, unde fu inchis ca
fii se.
Adusl In judecata, pentru a doua oara, Domnul se arata
marinimos ertä pe totl.
CONSTANTIN STIRBEI,I, fiLll S65, fost vel sluger, .comis,
vistier, Clucer. In cele din urma mare Ban la 1712,
La 1680 erea vistier, iar la 1689 in anul dintaI al domnieI
lui Brancoveanu, mare sluger. La acea epoca, intrand

www.dacoromanica.ro
 452

Nemtil in tara spre Craioval Domnul trimese pre Diicul

Rudeanul ve! clucer, Constantin Stirbeill ve! sluger, Preda
Brätäsanul vel pitar, ì Cornea Brailoiil vel aga, cu pro-
misiunl i darurI spre a face -pe Nemti sà inteleaga de
nenorocirea ce aduceail térii, in cazul cand vor veni Turcif
TatariI sgt'I scoata afarg.. (Magaz. istor. II, 140).
Cronicarul térel romanestI, povesteste la anul 1695 cä.
venind Domnul de la GernetI la Targo-vistail trimes de
aù adus pe Constantin Cluciarul StirbeI inchis, nu
fará pricina, cad trimetandul Domnul de cate-va orI peste
Olt cu seama haraciuluI (biruluI), and erea la curte bo-
iarii, aü luat de la tara cate ceva si de. la domnie ail as-
cuns....
Boerul veni in fata divanuluI, unde Brancoveanu Vodä
judeca in parte faptele sale si 'I mustra fata de boeriI
téril, ordonand ca sa fie inchis; fiind liberat prin stäruin-
tele Doamnei. Sotia luI StirbeI erea Corbeanca, si flea. a
BaneseI (si Vornicesei) Ilinca, sora Doamnei Stanca Bran-
coveanu, cu care decI erea ruda.
Cronicarul vorbeste (magazin istoric, t. V, pag. 134-8) de-
tailat de aceasta afacere, mal spunandu-ne cá in urma
ertarel sale, el umbla sa réstoarne pe principe, impreuna
-cu fratil i tatal sai, dar fura totI prinsI si inchisI greil la
Tismana, mai mult timP, capol iar nu s'ail potrivit Domnul
blestemaciunei lor, ci ertat iarasI.»
La anul 1714 avea titlu de Ban, cu care ocazie il regasim
In Cronica amintita, cá, impreund cu Mitropolitul, Mihai
Cantacuzino spatarul, Banul Stirbel, Serban Bujoreanu
Stefan Cantacuzino spätarul, mergand inaintea ImbrihoruluI
imperial, aft recomandat, cu ajutorul luI Mustafa aga si a
banilor, pe Stefan, care fu si numit domn in locul Iul
Brancoveanu, de curand mazilit.
Sub domnia lul Stefan Cantacuzino, StirbeI erea mare
Ban al CrajoveI (de la 1712, 1714).
Cronicarul anonym al téril, Cron. Balaceneasca i apoI
Sincal, raporteazà cum la 1714, imediat dupé Paste, Stefan
Voda trimese pe Constantin Banul StirbeI si pe 'Radii

www.dacoromanica.ro
 453

Dudescu mare logofét si cumnat DomnuluT, la Tarigrad

cu bani i darufi, i sa «pareasca pe Constantin Voda
inteatat cat sa nu- scape cu viata nici Constantin Voda
nicI fecioriI lui, temandu-se cand vor scäpa vre-unil cu
si la impératul si la Vizirul s'ad nevoit ca sal
desradacineze pre Constantin Voda i neamul 1111 din fata
parrantulul, precum ad si facut..» Tot Cronicarul ad-
versar Cantacuzenilor, 11 numeste gSeitenestIv, adica aI
Satana, blamand faptele lor, si ale partizanilor.
RADU STIRBEI de' la Isvor, fratele lul Constantin, a ré-
mas cunoscut in cronice la anul 1672, cea-ce arata
crea ma' mare ca precedentul, pe care pentru intala card 11
gasim In documente la an, 1676 ca al II vistier. La
1698, ambil frati, sunt pomenitl intr'un hrisov domnesc
(Arh. St. Buc).
In anul 1672, sub Antonie \Todd, incepu cunoscuta cearta
si rivalitate intre Gheorghe Baleanu cu ai sa: de o parte,
si Mares Banul, R. Kretzulescu , de alta. Printre par-
tizanil Baleanu eread, afara de fiul : Chrizea visti-
erul Barcan de la Buxianl, Radu Stirbeid de la
. Isvor i calti maI marunp». Prin mai multe intrigi, Princip.
Antonie fu mazilit si inlocuit cu Gr. Ghica.
Since in cronica sa, IlnumeVe -gRadu Stirbescu.»
(V. Cron. Rom. p. 170. t. III).
E probabil cà acest boer n'a trait in secoltil XVIII. --
Nepotul séti, fiul lul Constantin :
ILIE STIRBEY medelnicerul, rang cu care e probat 14
1677, traia si la anul 1734, cand fusese consilier al administr.
Austriace. (v. §1 inca t. III, 409).. La 1732 a zidit biserica din
Balcestl-CarligeI, fiind Consilier Imperial al Olteniel.
In secolul trecut, i mal ales catre finele sat, infruenta
boerilor Stirbei crescuse-
Pe la mijlocul secolulul traia
BADEA STIRBEI MARBLE VORNIC; avea acest tidu in 1777
78, 80, dupa cum se vedé in ma): mate acte oficiale ale
.prindipatuluE El muri pe la 1790, cad inteun act al iiilor

32.

www.dacoromanica.ro
 454

se, din 1793, se spune cà murise deja, ca biv-vel Vornic.

El a avut patru fii, din cati:
CONSTANTIN STIRBEI era biv-vel stolnic In timpul dom-
nie lul Constantin Caragea Voev. si In divanul acestuia.
(pe la 1782). Tot el, a fost In urma mare Loge& al täril.
La anul 1798, se lilt:1110a Incercarea de asasinare de catre
niste hoti, a rnareluI Logofét C. Stirbei, pe and inergea la
mosia sa Fundent (V. Ureche. Istor., Domnia Hangerli.)
DUMITRACHE TIRBEI, alt fii.1 al lui Badea, frate CU
preced. erea biw-mare Clucer la anul' 1793, cand 11 Intil-
nim Impreuna Cu sotia sa, al care nume era Zamfira.
ERBAN TIRBEÌ VORNICUL, care a fost mare Vornic pe la
1800, erea insurat cu Pauna fica lui Constantin Buzescu,
cu care familie, mosiI se mal fusesera aliatI din ve-
chime. Mosia Buzescilor : Cepturòia din RomanatI, intrand
in familie, a luat numele de Stirbe, ce Ora' i asta-qi.
§erban §tirbe Vel Vornic cu sotia sa Fauna, sunt zugra-
vitI Impreura cu Const. Buzescu, sotia i cu trel fiI al' se,
In biserica din acel sat, zidita de un Buzescu, se qlice pe
la 1560.
Marele VORNIC BARBU §TIRBET, in secolul nostru, vèland
ea familia sa se stinge, el fiind ultimul descedent, i ne-
avInd copif ca i fratil se, adoptd pe fiul neperte sale Ca-
terina Väcdrescu, maritata cu Vornicul D. Bibescu, anume:
PRINCIPELE BARBU STIRBEY, Domnul MuntenieI, 1849-56.
Nascut 1799 t la 1869. (V. BisEscu.) Frate ca Bibescu
Voda., ocupa tronul Valahiei, dupä miscarea de la 1848,
introducand In timpul domnieI sale maI multe reforme in-
telepte. In timpul s6i.1, tara romanésca ca si Moldova, avura
de suferit din partea trupelor rusestl, mai ales de la 1853
54 a:rid isbucni re'sboiul Crimee, care le obligaräs-a." se
retraga. DomniI tarilor caff fugisera la Viena, se Intérsera,
yInd la* Martie 1856, dupd tratatul din Paris, tara fu. o-
cupata de AustriacI,.. Tot atuncea se ispravi i termenul de
domnie al luI Ghika i§tirbey (7 anI), numindu-se in locul
lor caImacamii Bals In Moldova, si Princ, Alex. Ghika In
Valachia.7Pr. Stirbey, ultimul domn al Muntenie, dupa

www.dacoromanica.ro
 455

aceea retras panä la m6rte. Casätorit cu Elisabeta fica luI

Gr. Cantacuzino-Pascanu, a avut urmdtoril copil :
GRIGORE, t nensurat ;- Generalul GEORGE Stirbey, t;
Pr. DUMITRU Stirbey, cdsdtorit Cu Alexandrina de Soyca,
avInd 2 fice ; t Alexandrina Plagino, t
Fenareta, sotia
luI Teodor Ghika DelenI : 0 Principele ALEXANDRU STIR-
t
BEY, OM politic, fost ministru, 1895 la Bucure0I. Cäskorit
Cu Maria Ghika Comane01, avea de copiI pe actualiI des-
cendent aI familiel : GEORGE; BARBU STIRBEY, cdsätorit
Cu Nadeja Bibescu ; 0 patru fice : Maria, Adina, Elisa, Jeana.

www.dacoromanica.ro
 STRAMBEANU
(VALACHIA)

Originara din Oltenia, aceasta familie, dupá documentele

ce cunoastem, e probata pe la sfirsitUl secoluluI XVII, de
si este de o origina mai veche. RADU PAHARNIC STEW-
BEANU, la 1696, tinea cu Despina, fica luI Radu Spdtarul
Tomeanu, cu care avu fiú pe MATEL (doc. mo§.Fdlcolid).
DRA.GHICÌ STRAMBEANUL, impreuna cu marele Vornic Radu
Popescu i cu Grigore Cdpitanul, indeplineso o misiune
1nsemnata pe timpul luI Stefan V.v. la anul 1714. Anume,
Carol XII regele SuedieI, dupa ce fusese invins la Pultava,
trecind apoI la Constantinopol, voi sa treaca Inapol in Su-
edia prin .tara, pentru care lucru -Stefan Vodd primi ordin
sà gäteasca conace i postiI, ca cá poatä trece de la Giur-
gal In Ardeal, i ast-fel fura Insarcinatl eel treI boeff.
«Mergind pana la PitestI, seclind cate-va zile, aü perit dintre
ostI Cu cati-va oamenI de al: luI si nimenea nu rail stiut
ca este Kraiul intre ace): SvezI ce mergea Cu Tru-
pele luI rémanInd aid, aú trecut apoI si ele In Ungaria
pe la Dragoslave, dupa care s'ail intors i TurciI.
DraghicI Strambeanu la 1718 si 20, este trecut In lista
boerilor Oltenl, impreunä cu ruda sa, Constantin Consi-
lierul.
0 MUSA Strambeanu, aveo de sot pe Pitarul Nicolae De-
dulescu.
CONSTANTIN STRAMBEANU Consilierul, in 1719 ca boer din
Craiova, erea MARE PITAR atund and fu* numit Consi-
lier imperial al OltenieI, In cea administratiune, cu
Cantacuzino Ban ; iar consilierI G. Vlasto, Bengescu, Brai-

www.dacoromanica.ro
 - 457 -

loifi 0 dansul. (Sept. 1719). Peste cloud - zed de anI, la

1741, el este Caimacam al CraioveI Impreung cu Constan-
tin Obedeanu, 0 Iordache fost vel-vames.
Avea de sotie pe sofa atraruluI Preda Brät4anu. 0
fatà a 14 tinu pe Barbu Stirbei.
Mauf STRAMBEA.NU biv-treti logorét, erea ispravnic de
Gorj la anul 1752.
Pelte copiI lul Constantin sunt:
Ilinca, dica luI Strambeanu», sotia boeruluI Poenaru, la
1769, 0 mama 'di Matel Poenaru pitar ;
IORDACHE STRAMBEANU, clucer, dovedit prin act din 1741.
Fiul 0 urma§ul acestuia erea :
CONSTANT/N STRA.MBEANCT, boer ispravnic, dovedit la rim-
dul SU/ In anul 1793, etc.
Tot din lipsa de detalii, nu putem schita genealogia acestel
familii, din care se gäsesc maI multi Of representanti In
secolul din urm5. 0 cel actual, 0 aI caror urma0 traesc
a stà-zI la Craj ova.

www.dacoromanica.ro
 STROICI
(MOLDOVA)

Mare familie din Moldova, care se ilustreaza de la mijlocul

secolului XVI.
Cronica lui Huru, admite in timpuri anterioare lui Dragos
pe un : Axentie Stroici ParcAlab de Hotin (sec. XVI). LA"-
sand la o parte existenta acestuI personaj, mentionarea lui
ne aratä totusi, ca familia Stroici putea aspira prin insemnA,
tatea el, la Q asa de vecbe origin6.
Intrând In domeniul istoriei tériI, affám in cronice, din
timpul domnieI lui Despot Vodà, pe
Marele LOGOFAT STROICI. Ocupand domnia Moldovei dupä
invingerea 1111 Alexandru Läpusneanu, la 1562, principele Ia-
cob Eraclit Despota avea totusi s'à se tearnA de reintoarcerea
rivaluldi sat'. Dupd ce infra cu ceremonie in capitala Su-
ceava : at ales-aú Despot Vodà, dice Nic. Costin, patru boerl
de credintà, pe cari aù 15.sat toaid Canna Ora, pe StroicI
Vel logofk, pe Barnov Hatmanul (Barnowski), pe Motoc
vel vornic i Grigore Leveles,.... ce erea in mare cinste la
Despot Vodä ». Mara de Leveles, originar de la Viena
credinciosul lui Despot, eel alti trei boeff, Intre cari
Stroici, impreunA." cu cel nemultumiti, aleserd Domn pe
Toma, care ucise pe Despot. (1563)
Acest Stroici, e probabil pkintele lui :
LUCA OS LUPUL STROICÌ, boer renumit, mare Logofét
al Moldovei. In tinerete fusese in Germania unde studiase,
devenind un om foarte erudit.
Dupà cum ne raporteaza SincaT (t. II, 356, ap. Gorecki), la
anul 1571, Bogdan IV e condus la Iasi de ma multi boeri

www.dacoromanica.ro
 469

intre cari: Gavril logofaul, Dinga Hatmanul, «Lupul Stroit»

cu mai multi alti. El a fost mare Logof& al Moldova
intre 1580-1609 (7088 - 117), duph cum reese din actele
sfatului domnesc. Documente de tot felnl Il citeaza In
timpul vietei sale ; la 1603 April 1 (Doc. Academia Rom.),
Stroici vel logofe't face cumpèrhtufi din mosia Glodeni, etc..,
Dupd 1590, Luca Stroici dobândeste calitatea de cetätean
polon, ce ad mai avut boeri ai Moldovel oindige-
natul». Cu acest titlu el participh Impreunä. cu Eremia Vodh
Movild, la marea adunare (bar) din Varsovia, de la anul
1593. Aci cunosch pe encyclopedistul Sariski, cäruia Stroicl
11 dete ca un exemplu de limba românä, rughciunea Do-
minicalá nostru), scris Cu ortografia polond i publicat
de Sariski la 1597, In «Corpus legum Polonarum».
Impreunh cu mitropolitul Atanasie Crimka, el zidi mo-.
nästirea Dragomirna din Bucovina, In care se aflà pre-
tioase reliquii. D. B. Hasded a scris monografia asupra
«Vietel i operilor 10 Luca StroicI».
Petru Vodä chiopul, acel cdomn milostiv cum altul nime
asa s'a aflat», fu silit la anul 1591 sä plece din tara, pen-
tru ch nu voia sà pue un bir impus de Turd, i sà tréca
prin Polonia in Germania, urmat : «cu fruntea boerilor, intre
cari eread : Stroici logofaul cel mare, cu frate-se'd
SIMION STROICI, Eremia Movilà vornicul, cu frate-sal
Simion paharnicul, i Andrei Hatmanul, i alti multi cari
nu se Indurad de ansul...» (Gr. Ureche, Moldova. Letop.
Cpg. I, p. 238).
Peste cati-va ani mai tard.iii, reaflam intr'un zapis al
se'd, pe : Simion Stroici biv-vel vistier (1600), prin care ddru-
este niste tigani cu satul Micläusen1 lui Lupul Prhj escu. Acest
boer tinea In chsätorie pe nepoata lui Stroici, i mosteni
intreagh averea lul Stroici, colosald pe acel timp ; si pe care
acesta o ldsase Lupului Prhjescu, neavênd copil.
Ca mare vistiernic al Mold. Il mentioneazä inch acte
particulare i oficiale din anil (7105) 1597 Iunie 29, 1601 si
1606, etc. --
LOGOFETEASA STROICI6E, sotia faimosului Logofét, im-

www.dacoromanica.ro
 460

prenna bu IoNAsco STROICI, dail im zapis pentru

mosia UnghenI din jud. Neamtu, `prin care se constata ca
alp' ail réscumparafo de la dansiI. In 15 Martie 1613, din
CotnarI. (Doc. Acddem.
VASILE STRorcI Logofétul mare, de aproape ruda cu ceI
de mai sus, pieri la anul 1612 ucis de Voda Torna. Cons-
tantin Movilà, venind cu arMata Polona In potriva luI
Stefan Toma, acest din urma infranse pe cel cu
partizaniI sa, pe Prut, la locul dis : Cornul 1111 Sas. Boeril
prinsf fura omorap. Intre altil IsI perdura viata : Vasile
StroicI logofétul, faimosul Hatman Balica, Stolnicul Miron,
«Pe Vasile StroicT 11 ertase Stefan Vodd ; nurnaI, in-
vetase pe Nicorita armasul sal duca sa vada perirea celor
alp, ca sa'I fie grijà maI pe urmä de moarte». Si cro-
nicarul adaoga : «Cà erea om tIn'ér StroicI, 0 din cash'
mai vechiü si cinstit de cat toate casele din tara». (N. Cos-
tin, Letop. Cog. II, p. 263). Merend ast-fel cu armasul, spre
locul unde ceT alp boerI ereail sa fie decapitatl, 0 el
nestiind ca." erea ertat, se repec,li scotand sabia unuI da-
raban, ashmoat-a cu fescumpérare». Cu toata bravura luI,
fu Impresurat de DarabanI i desarme. Vodd Toma afland
prin armas de acest lucru, porunci ca sa fie si el omorit
indata. De la acest boer viteaz din familia Stroici, perdem
pentru cat-va timp urrnarea coboratorilor sél.
In timpul secolulul trecut (XVIII), si ehiar dupä jumé-
tatea celiff al XVII, familia scade putin din importanta
de odinioara, proba cd nu maI sunt citatI printre boeriI
cel marI aT férif, cum ereail ceI de maI sus.
In Basarabia, maI sunt Inca. In diva de a4i STRO1C1, ur-
masI tot din aceasta familie, de oare-ce sunt cu o buna
positiune sociald, i printre cdvorenID, saú nobill aI Rusief.

CONSTANTIN STROICI, ca.sätorit cu o Lupascu, traia cam

pe la 1800, a murit In secolul nostru si a avut urmatoriI
copii :
GHEORGHE Stroicl, colonel In armata rom., i cel care a
Mfiintat jandarmeria In Moldova, 1- neInsurat.

www.dacoromanica.ro
 - 461 -
IANcu t, care avu o singurà fatä, cdsdtoritä. (actual.)
Cu M. Sutzu judeckor la Iasi.
- GAVRIL Si CONSTANTIN STRoicI, carI ambil ail servit In
armata ruseasca, fac&id rèsboiul de la 1828 sub gen eralu
Dibicl Zabalcavski, In care resbel, Gavriel a pierit pe campul
de luptä..
2 fete, surorile lor, aú tinut una pe generalul Iacovache
cea altA pe Festilä.
- EMANOIL STROICI In fine, cel maI mic dintre fratI, de
asemenea decedat, a fost cdpitan In armat6. Cdsdtorit Cu
o Codrescu, a avut fiI pe:
CONSTANTIN STROICÌ, f. prefect, senator si rhare proprie-
tar In Dorohoid al con-i. Saverff.
GEORGE STR0IC1, fost prefect, deputat. Proprietar al
comunel Manoleasa din Dorohoiti.
Acestin surd ultimil descendenti i singuril In tara, din
adevérata familie StroicI.

www.dacoromanica.ro
 STURDZA
(MOLDOVA)

De origina' veche italianà, aceasta familie se aflä printre

boerii Moldove, Inca de pe la 1400. In evul mediú, fami-
lia tSTRUZA» din Italia, (Stroza, Struzza, etc.), aluate parte
la cruciade in al XII secol, de cand incepe a fi cunoscua
istorice§te.
Descendenta boerilor Sturzesti, din familia maghiara a
comtilor «TuRzo», prin voevodul Ion Vlad Turzo, nu este
exactà, nefiind de loc dovedità.
....STURZA aut Sturzelius (comes), pe la inceputul seco-
luluI XV, e cancelar 0 ambasador al curteí imperiale
mane la dieta din Varsovia. (v. cron. Ulyanitzki). Poate e
fratele (?) luI :
ALEXANDRU Sturza, marele (cancelar) Loge& al Moldove
in timpul lui Alexandru cel bun, 0 locotiitor al acestul prin-
cipe, and se duse in cAlaorie la Constantinopol.
Fiul séi.1 erea BALITA, SOtUl Samineí. El e dovedit prin-
tr'un uric domnesc al lui Stefan Voevod din 17 Ianuar
anul 1495: and crea deja batran, de oare-ce In acela
act e vorba de copiii se: Manta §i FILIP, i chiar de full
acestuia,
MARITA e mama luf :
HATMANUL STURZA («Sturzevicf»), principe (Knez), boer
ilustru al Moldovel (n. pe la 1490). La anul 1546 §i
1548, e pdrcalab al CetateT. Hotin 1mpreund cu Movilà. Un
documefit din (7060) 1552, 11 arata ca mare Portar de Su-
ceava §i Hatman sub I1ia Voev., cum crea numit i de
PolonI: «Sturza magnus Daciae procurator». El avu de

www.dacoromanica.ro
 463

sotie pe Knegina Neacsa, cu care e din noil pomenit in-

tr'un document poster. din 1591. (v. Orehovius, 'etc).
DUMITRU STURZA, MARE VISTIER i apOl. Hatman al Mold.
n. inainte de 1550 (uric din 1552), e .fiul precedentulul.
El e acel Sturza Hatmanul de care vorbeste Miron Cos-
tin (I, let. 165), ca impreuna cu, Logofaul Beldiman i cu
Boul Postelnicul, aü fost prinsI de stefan Toma Vv.,
pentru ca se duseserä la Poarta contra inf., pusi in
obezI, i apoI omoritI de trimesii lui Voda, fiind decapitaff
aruncânduli-se corpurile in Siret (1615). Intre 1613-15,
erea mare Portar de Suceava. El avu 3 baeff: VASILE,
cel maree (v. doc. din 1687-7195) si care avea o fatd
Tudosca, sotia lui Dumitrascu.
KNEAZUL BARBO/, mare vornic al Moldovei i principe,
dovadd titlul de Knez ce purta.
E dovedit prin actul din 12 Martie (7117) 1609. Prin-
tre ceI &Arita): boeff ridicatI in potriva lui St. Toma V.,
e si vornicul Bàrboiú. Domnul voind a'I pedepsi, cum zice
Letopisetul: prins pe Bärboiil Vornicul si pe feciorul
luI. Dece pe Bärboi cel bätran in loe intepat de la-
turea targulul ; eard pe feciorul lul Barboiii trimes de
spd.nzurat in poarta case): tätanèseil....» (Miron Costin).
Acest boer zidi o mare bisericd in IasI, care poartd nu-
mele sèfi.
Mate! STURZA VEL VISTIERNIC, al doilea fiü al luI Dumi-
avu 6 copiI, din carI o fan.' tinu pe Preda Paladi.
invazie a tätarilor asupra Moldovel la 1650, revärsa multe
jafurf asupra catuncl aü robit casa SturziI Jicnice-
rulur, care apol aù fost si vistiernic mare». In timpul luí
Stefan V., comanda trupe de ale acestuia, impreund cu
boerul paharnic Mogdlde. (v. letop. I, 320, 338) Fiul sal:
KIRIAC STURZA marele paharnic. In zilele lta Duca
Vodd cel fell, la anul 1681, fiind biv-mare spatar, erea
inchis la SeimenI cu Toader Paladie vornicul i cu Teo-
dosie Dubdu marele spatar, pusl in fiare si persecutaff.
Putin dupe' aceasta multi boeff emigrara, -ciar alti boeff
ce mal rémdsese, Chiriac Sturza, etc... aú murit de o boald

www.dacoromanica.ro
 464

eel zicea Duca-Vodd, adia de supérul Dual...» (N. Cos-

tin 11,22). El avu cu sotia sa Anita, sapte copii, dintre
carI prin doI se trag cele cloud ramurl ale familie. (Ion
si Sandu).
TOADER STURZA. MARELE spatar, avea aceasta titulaturd in
Valachia (doc. din 27 Iulie), la 1672: El erea cumnat cu
Grigore Vv. Ghica, 'End fratele Doamnel. In acel an (1672)
insotind in Italia pe aceastd principesd, in scrisoare sa
cdtre Doge, Ghica \Todd. Il numeste Barone Theodoro
Sturza mio generale delle armi nella Provinzia....» (Hurmu-
zachei Doc., V, II, 127). In raportul luI Giacomo Querini, e
numit «signor Sturzzio generale, fratello della Principessa»..
Dogele Ven etieI ordonä o galerd pentru principesd
pentru fratele eI «Baron Teodora Suerza (?)». Ei ple-
caserd Antai. la Constantinopol, aldtorind apoi prin Italia.
(Since. III, 176).
La intoarcerea din Venezzia,- spatarul Sturdza pand la
venirea DomnuluI de la Hotin, e caimacam al Valachie,
impreund Cu Gherghe Banul si cu Stroe Leordeanu vor-
nicul. (Letop. III, 151). El avu un fill, pe MATEI Cdmdrasul,
doc. 2 Dec. 1700, t fdrä. urmasi.
SturdziI de azi, s'e trag prin ceI dol frail al Spdt. Teodor,
formând 2 branse deosebite.

Slugerul ION STURZA, al doilé fid al lu] Kiriak, cunos-

cut pe la finele sec. XVII, avu sapte copiI, din carI doI
avurd urniasi actual]:
1. MIHAI STURZA, dete nastere uneI ramure, prin fiul
séii GEORGE, asdtorit Cu o Palade. Fiul acestuia, numit
CONSTANTIN, e tatd."1
MareluI VORNIC GEORGE Sturdza ; care avu do i Met],
dintre carl:
Colonelul GRIGORE STURDZA, fost militar, f. prefect In
maI multe rAndurl. lnsurat cu Olga Rosetti, are al.
pe GRIGORE, i 3 fice.

www.dacoromanica.ro
 465

2. Marele LOGOFKT SANDU STURZA, al IT fid al slugeru-

lui Ion, avea o avere imensä., 72 de mosii. In Moldova.
La 1729 fiind .vel vistier, e trimes de Gr. Ghica sa
pläteascA despdgubirile locuitorilor prädati de Tätarl, cari
insusi acoperirä prin bard' pagubele ce fäcuserd. In tim-
pul luI Ion Mavrocordat In Mold. : «s'ail sculat Mihalaki
Sturza de la Roman si Ilie Sturza de la: Hele§teenI, i doI
fociorl al lui Bals, i aü fugit in tara leseascä..» (let. Ill, 206)1
Sandu Sturza fratele lut MihaI, fu Insarcinat sä'l readucä,
cu orl-ce pret, cea-ce reusind prin scrisori, qiii boerI fura
adusl In cinste i boeriti. Logofétul Sandu t 1758, avu
2 fete, iar bäetI pe :
-,- Mare logofétul CONSTANTIN, care erea- vel paharnic.
la 1755 In divanul lui Racovitd.
= ION STURZA, M. LOGOFÉT i fost mare Vornic la 1767,
fratele séil, se cäsätori Cu fata lul Caliarhi, avand, doi
bäetI, din carI cel mare : IORDACHE Logofétul, e tatäl luI
LASCAR ST., mare Hatman al Moldove, pe care'l gäsim in
Eteria de la 1821, tfàrà copii; si al luI George.
lar al doilea fiti al lul Ion :
DUMITRU STURDZA, mare logofét al Moldovei alaturI cu
vérul sal Grigore, la 1821. In 1841, impreunä cu sotia
sa Elena, repard complect Biserica Bärboiii din Iasi. Avu
2 sotiI: 1.r Sultana Ventura si 2. Elena Bals. Dupe' mo,
sia sa-MicläuseniI, ramura sa peIrtd acest nume. CeI
doI fiI al sél cu urmasi, sunt :
VOrniCul CONSTANTIN St. de la SKEIA, dupe' care se
numi Skeianu, casatorit cu fata lui Rosetti, de la care avu
6 fete, lar fill pe
DUMITRU STURDZA-SCHEIANU, distins istoric si literat ro,
man, etc. Casatorit pu o Ghika-Delenr. Ficä Elena.
2. ALEXANDRTI STURDZA, vornio mare, all cel inic al,
logof. Dumitru din MicläusenI. jpe la inceputul acestuI
secol,, mare vornic i Logorét, fiind Insurat cu fica lui Ci
Sturdza Logofét, i avand 3 fete si 3 bdetI: GEORGE (ilea
Ca,terina Cantacuzino)i Matef t, 1870;.
DUMITRU STURDZA n. 1833 la Iasi. Om politic, ministru

www.dacoromanica.ro
 466

In toate cabinetele liberale, de. la 1866 In coace ; fost Pre-

zident al consiliuluI, min. de externe, i eful partiduluI
liberal. Membru si Secretar general al Academiel ro-
mane. Numismat «se aratd ca cel mal adanc cunoscätor
al numismaticeI române, (A. D. Xenopol), déspre care a
scris multe articole. A publicat o scriere despre portretele
domnilor romani; In cAnalele Academie», apoi Istoria
renastereI roma.ne In 5 tomurl In colaborare, fiind i ini-
tiatorul publicärif colectiunei Hurmuzache.
Cdsätorit cu.Zoe Cantacuzino, are de fitl pe ALEXAN-
DRU Sturdza, oficer de cavalerie, ask. cu Elsa Carp.
= Din DUMITRU LOGOFETUL, al III flü al 1111 Sandu vel
logoiét, sa trage ramura lui Vodä MihaI Sturdza. CeT doI
fiI aI sèl, ail fost :
Generalul 8CARLAT STURDZA, Hatman al ostilor Moldo-
veI i boer insemnat sub- Moruzi ; guvernor general al
Basarabiei, i apol Consilier imperial al Rusiel, t 1816.
Sotia sa erea Sultana ; iar fiu : ALEXANDRU (1791-1854)4
consilier de stat, diplomat rus, scriitor i unul dintre pro-
motoriI revolutieI grecestl din 1821; muri farà posteritate.
GRIGORA STURZA, mare logofel al M. la 1817, frate CU
Scarlat si al II fill al lui Dumitru, se semnaleazä In tim-
pul EterieI. Vornicul Beldiman In Tragodia sa, spune de
el si de vérul : «Grigora i Dimitrache, dol Sturze01 logo-
fell marl....» (vers. 905). El e tatäl luI :
PR. MIHAI VODA STURDzA, domnul MoldoveI 1834-48.
Näscut la 1795 din Logof. Grigore si Maria Kalimaki. Se urcà
pe tronul Mold. la 1834. Putin timp dupé aceasta, Infiin-
teazd Academia Mihaileanä., unde se predail cursuri de
profesor r specialI venitI din stréindtate La 1846, boe-
riI cerurä desfiintarea cursurilor Waite ale academid, fiind-cd
ereaü accesibile off-cärei clase. Consulul ne sprijinind ce-
rerea, ea fu xedusd la jumétate din ce erea. Moldova
pe timpul lui Sturdia, Inainteazd pe calea economick
terará i administrativä, de si multe abaten f se Intämplati.
In 1848, boeriI tineri Incepura a agita In sensul miscäriJ
Ior din occident.

www.dacoromanica.ro
 467

Vodà Sturdza II surprinde Insa Inainte de a fi bine pre-

prinde pe toti Inteo noapte cand se adunaserà In
casele lui Mavrocordat, si '1 exileazà. Ast-fel revolutia nu
prinse in Moldova.
Principele Mihai St. muri In 1885, in Baden, El avu co-
piI pe : PR. DEMETRU Sturdza, In IasI, cdsätorit cu fica
luI Alex. Sturdza, avand bdeff pe DEMETRU i MICHML ;
cdsatorit5. cu Pr. Gortchacoff; Mihail t;
al doilea ca vArstä
PR. G-RIGORIE STURDZA, I-15.SCUt la 1821 In Ias1. A studiat
In Franta si Berlin. Pe la jumétatea secolului a fost ge-
neral In armata turcit, luAnd parte la multe evenimente
sub numele de aMuhlis Pasa»; Apoi In armata 3/1oldovei,
In 1859 a fost candidat la tronul Mold., la care renuntd.
In fata ideii Unire. De atunci a fost mereil In parlament
ca deputat si Senator, manifestandu-se In evenimentele
politice ale féril. Ca scriitor i om de stiintà, s'a des-
tins mai ales prin opera de mare valoare: «Les lois fon-
damentales de l' Univers». Avu fill pe NICOLAE t, etc.
= In fine, din STEFAN STURDZA, mare vornic la 1757, al
4-lea al al logofeului Sandu, casätorit cu Ruxanda, s'a
näscut
SANDUL, Vistiernie mare. Acesta avu de fiú pe CON-
STANTIN STURDZA din Ruginoasa, mare logofel, si care dupà
mosia ce poseda a denumit ast-fel bransa sa, El avu patru
fete si d61 bbieti, din carI
ALEXANDRU STURDZA de la Ruginoasa. CAsa."torit cu lYfaria
Sutzu a ,avut 3 copiI (act) :
ALEXANDRU STURDZA, publicist si poet Scarlat t;
«i Olga.

Ramura a doua a Sturzescilor, deriv'd din Cupariul SANDU

STURZA, care a fost flul luI Kiriak paharnicul i frate cu
Ion i Teodor. Din ce l patru baetr al' se : Alexandru sluger
Iordache, lasat posteritate; iar Ilie si ,Vasile,
cel maI mare? ail avut mai multi copil.

www.dacoromanica.ro
 468

ILIE SLUGER STURZA, care la anul 1673 e cunoscut cu

titlu de paharnic. Acest Sturza e boer insemnat i cunos-
cut in mai multe Imprejurari, ast-fel in anul 1671, dupa
cum spune Nic. Costin, tronul fiind vacant inainte de a-
lqgerea luT Petriceicu Vodä, gändurile boerilor se opriràîntii
asupra lui lije Sturza, care Irma refuzä domnia, lucru de
mare mirare pe acele timpuri. Boerii insiständ, Sturza
ameniritä cä de'l vor alege, II va trece pe top' pe sub sa-
ble. Atunci fu ales stefan Petriceicu. In acelas au se vor-
beste de unchiul Teodor Sturza, spätariul din Valachia
(§incai) [yell anal sus]. -- Din acest paharnic Ilie, s'a tras o
ramurd prin Logofaul MIRA fiU1 sèú vistiernicul ALEXANDRU
Sturza, si ALEXANDRU lis din Helesteeni (f), liul acestuia ;
al cdrui &LI e MIHAIL STURDZA.
VASILE STURZA, ful cupariului, e cunoscut in a II-a ju-
nidt. a secoluluf XVII, si din el se trage a doua bransä. a
Sturzilor. Copil ea' aú fost ; SOLOMON SPATARUL; sterp ;
3 fete, si spätarii Sandu si Constantin.
I. SANDU SPATARUL, frate cu Solomon si cu Constan-
tin, formeazg o sub-ramurä deosebitä de a acestui din
urmá, si anume avu 6 copii 3 fete, Manolaki, care s'a
cälugärit, Dumitrascu, si ION STURDZA VODA, fu ales DORM
in Moldova fiind V. Logofét dupä revolutia eteristilor, din
1822 la 1828, odatä cu Grigore Ghika in Valachia. Cu el
incepurä timpuri mat' bune Grecii fdra cäpätii furä.
scòlele grecesti se transformará in altele unde e inväta
limba patriel; se mai fäcurä si imbunätätiri de ordin eco-
nomic si administrativ. Dar, tocmai la 1828, Rusia lrclarind
din nod rézboi Portei (al 6-lea 1828-29), intrá In Princi-
pate cu 15.000 oameni. Vodä. Sturza fu arestat i trimes
In Basarabia, i apoi in cepu guvernarea rusésclIon Sturza
avu 2 copii, pe IORGU (färä bäeti); si pe NICOLAE, insurat
Cu Maria Ghika, de Ja care avu 2 fil IORGU i GRIGORE4--
DularRiwu STURDZA, a fost spátar mare ; frate cu Dom-,
nu1 Sturdza, avu cu fica logofétului Ior, fete si pe
PETRACHE STURZA vistierul, spätarulsi mare Logoia 1820,
la inceputul acestui secol, Acesta era insurat cut fata lui,

www.dacoromanica.ro
 Armele primitive ale familiei Sturdza eread: pe fund
rosu o cruce latinäi de aur, incoldcia de un sarpe verde
cu o coroara de baron. Acest blason se vede pe mor-
mantul until Sturza cavaler de Rodos, ingropat la insula
Rodos, cum si .pe scrisorile patente din archivele Vatica-
nula
Acestuia s'a addogat un al doilea blazon, dat de Appàfi
Voevodul Ardealulul, prin procuratia imperialà a impAra-
tului German Leopold I, pentru fapte glorioase de rèsboi
In timpul apäilrel Vienei. E de azur cu leul de aur in
coremd de duce, armat de o spadà inconjuratà
cu o ramurà de mäslin. Aceste arme, Cu titlu de principe
al St. Imperiii, ca i deviza heraldicd: utro que clarescere
pulchrum, aü fost date de Imp. Leopold lui Ilie Sturdza
,slugerul, de la 1670.

www.dacoromanica.ro
 469

Bals, Ecaterina, de la care avu pe : Constantin, Sandul, Du-

mitrascu, Teodor cAminar (din carl 2-lea si al treilea
avut copil), i IoNrçA t, al cAruI fig e PETRE Sturza. Petra-
che Sturza a fost insemnat In timpul rascoaleI grecestI din
1821. El Impreung. cu Ionità Sturza i eu Vornicul Teodor
Bals, cereati ostirl Turcesti contra Eteristilor, ca i Cuza,
Caimacamul Räscanu. Ca spätar, fiind ispravnic de Némtu,
Indemng. (1821) pe locuitoriI de sub dinsul a se fescula
contra Grecilor. In proclamatia ce acuse, sfirsesce : cSà
isgonim tálharif acestia de pe pdmântul nostru. » (Uricr, XV).
Din fif : DIMITRACHI t, a avut 3 baletI : ION, NICOLAE,
CONSTANTIN; iar SANDU Sturza avu 8: Petre, George, DU-
mitru, Lascar, Panait, Teodor, Sandu.
II. Din CONSTANTIN SPATARUL STURZA, apoi mare VOrrliC
la an. (1775), fratele lui Sandu Spdtar i fiul lui Vasile, In-
surat cu Catrina Cantacuzino, se trage o ramurd prin cel
doI fii aI sél (cdcI Ionitä: din 1821 n'avu copil) :
STEFAN STURZA avu fiI pe : ALEXANDRU vornicul, insurat CU
Smaranda Costandake. Copii luI Alexandru sunt : ION;
MIHAIL fost oficer, senator ; STEFAN care are 2 bg.eff: pe
Nicolae, Alexandru ; i DUMITRU.
CONSTANTIN STURZA frate Cu Stefan Spatar, se slicea SO-
LOMON POSTELNIC, i avu pelângg. 3 fete, pe: 1. Costache ard
copif ; 2. SCARLAT Sturza fost Postelnic, Insotit cu Smaranda
Paladi, din care avu 2 fete si un fiù CONSTANTIN, care are
baetI pe George si Scarlat ;
VASILE STURDZA (1810-1870) vornic, al 3-lea fitA al luI Con-
stantin lis Solomon, insurat Cu Ecaterina Bals si Cu Zul-
nia. Om politic, ministru prezident al divanulul, membru
In locotenenta domneasca', ministru sub Cuza, I. Prese-
dinte al curtel de Casatie. t 1870, avind copil pe: Olga,
Erna, RADU STURDZA, f. Consul general la Constantinopol,
CONSTANTIN inginer, si ERNEST (fii : Adrian si Vasile.)

33

www.dacoromanica.ro
 TkUT
(MoLDova)

Mare familie a Moldova, Infloritoare Inca din al XV secol,

cand, prin fruntea boerilor luI Stefan se afla marele logofa
Thutul.
Dupé isvodul sail cronica cea falsd a luI Clanail, ar fi
trait In secolul XIII, ca stramosI aI acesteI familif : marele
Jude Dalmat Tart, Vlad réntul consul, si Coman Tént
consul la Baia, inainte de Drago s Vodd, si pe a caruI fica,
Ana, o luä. In casatorie acesta. (Cdtre 1250) (?).
Episcopul Melhisedec, face distinctie Intre Logof. Ion
Tétit de sub Stefan Vodd si cel de sub Bogdan, care ar fi
fost fiul sal. D. HaSded (magn. Etimologic III, col. 3055), pro-
beaza ca nu formad de cat una si aceiasI persoana :
MARELE LOGOFÈT ION TRUTUL, despre care istoria, cro-
nicele si documentele tériI, vorbesc adesea In preajma a-
nuldf 1500. N. Balcescu, care a scris despre dansul, c,lice
Intre altele : qErea om d'un caracter indemanatic si original.
Cunoscand prea bine tref limbI, politic Indemanatic, el
dobandi favorul luI Stefan cel mare..». La 1510, merse In
Polonia de Incheid pacea Intre Stefan W. si Regele Al-
bert, care ii dete donatiune multe sate de la hotar : Campu-
lung, Rästoacele, Vijnita, Ispitul, Milier, Putile, Iamostia,
Carapciul, Vilivcea, Vascautii si Volona, pana la apa Ci-
rimusul.
La 1504, la moartea lul Stefan, Bogdan Voev. fiul sal,
trimese la Poarta Otomana pe Logofaul Tait cu o ceatä
de osteni si 10 pungl de banI, spre a face actul de supu-
nere al VériI. In Constantinopol, 'nut zidi palatul Bogdan-

www.dacoromanica.ro
 471

Sera moldovenesc, in care se affä o bisericg S-ft. Nicolae.

De asemenea, In tara, pe malul Siretulul In Dorohoi, a zidit
biserica BdlinestI. Murind, la anul 1511, fu ingropat acolo;
si pe piatra luI se citeste : «Acesta este mormantul panuluI*)
loan Thutul mare logofét al Domnului Stefan Voevoda,
carele a reposat la anul 7009, luna..» (1511) (Melhisedec, notite
istorice, 293)
Acest ilustru boer al MoldoveI, despre care se povestesc
multe, avea de sotie pe Knegina Maria, t 1500: «roaba
luI D-zeil. Maria Kneghina a panului réutul logofèt, care
s'ail mutat in vecinicul locas In 29 Sept. 1500.». Trel
copil ai lor, murird Inaintea pärintilor : PETREA la 1494, Va-
silica t la (7003) 1495, i TEODOR % mutat In veclnieul
locas la anul 7002 Sept. 22 (1494)», cari cu totil sunt imor-
mântati la bis. din BdlintI. (v. Melhised. Bis. Bälini p. 293-4).
0 parte din descrierea bisericeI fondate de Téutul :
«...In lduntru bisericei, pe partea dreaptà a peretelui des-
pdrtitor coruluI de "amvon, sunt zugrävite a-fresco portre-
tele Logofkului Ioan Téutu, a sotieI sale Margareta
ale filler : Pdtrascu, loan si Anastasia, In superbul costum
venetian brodat cu aur, cum se vede la portretele s'altor
LogofetI marl; cingAtoarea cu paftale scumpe, d'asupra
mantia märeatd, ci manicile despicate i gulerul de samur,
.

iar pe cap tocul cu broderie de aur in arcade. Pardoseala

In peristil, are dece morminte pe d'asupra cu lespezi, pe
carl abia la unele se poate descifra foarte cu gred inscrip-
tiile slavone ». (Filipescu-Dubäti, Dic. geog. DorohoI, 14).
Un DRAGOTA TAUT (Teutulovicl fiul. infru-
museteaza mormântul mameI sale Knegina Maria, réposata
In 23 Martie 1499.
Din urmasil vechilor Téutu, träia atre sarsitul secolului
urmator (1590, 1600) :
*) Titulaturä polonä ; cuv'èntul Pan inseamng. nobil, §i se intrebuinta
In vechime in Moldova, dup5. cum «jupan» in Valachia. Knezina
sail Knegina, e de asemenea equivalent cu juptineasa sail Domnita.
Ambil termenI existail In Moldova din veacul XIV.

www.dacoromanica.ro
 472

DRAGAN TAUTU, care avuse sotie pe Angelina, ingropatà

de asemenea la BälinestI, fiind reposatä in 30 Maid 1617.
El erea sub Eremia Voddi la anul 1606, diac-scriitor al
hrisévelor, in divanul domnesc.
M. Thum, erea PArcalab (castelan) de cetatea Hotin,
impreund cu Iurasco Drace, la anul 1623 (7131). (y. Uricar,
Cod. tom. XVIII).
Un document de posesiune, dupé ahul 1625, vorbeste
de ANASTASAICA, muma luI lsac Cazacul i fic5. a Thutuldi
marele logorét. (Doc. Acad. rom., an. 1625).
IRMA TAUT e pomenit la anul 1659....
La anul 1680, Duca Vodd in a doua domnie a sa, ucide
pe boeril: TAUT VISTIERUL, Bogdan si Lupul sluger, pe
care ii decapitd, fiind fruntasii complotului fä.cut de boerif
nemultumiti de guvernarea detestabild a luI Duca.
In secolul XVIII, familia incepe a pierde cu incetul din
renumele, puterea de odinioarä, si din marile averY ce
poseda pAn61 la mijlocul aceluI veac.
SANDUL TAUT, la 1745 (6 Iulie), se judeca pentru mosia
GiurgestiI, cu T. Jora i cu vistierul NicolaI Basotä. (Doc.
Academ. Rom.)
LUPUL TAUTUL, boer moldovean, figureazä semnat in
actul de desrobire al vecinilor In Moldova, la 1749.
Familia se ridic6 din nog la inceputul acestuI secol,
cand e cunoscut :
VORNICUL ION TAUTU, stolnic la 1805, apoI paharnic,
ban la 1815 si in fine Vornic la 1822. Beldiman
1Tragodia», spunand de o misie, cu care fusese insdrcinat
In timpul EterieI de la 1821 Vornicul Teodor Bals, dice:
o.. Pe Ban Ion Thutul i se dä. inteajutor,
Om Latran Cu si In condef lucrator». (op. cit. vers 785).
La 1822, el merse printre boerif cu deputatia la Tarigrad
spre a se alege Domn, dupe" zavera Grecilor, i fiind
confirmat Ionità Sturza, Teut la intoarcerea in tard avu
titlu de mare vornic. Prima lui sotie erea Catrina Bu-
descu, de la care avu doI fil: Mr.HAf si VASILE Thut, spätarl

www.dacoromanica.ro
 - 473 -
la anul 1822. Vasile a avut la rândul séti 2 fil TEopoRITA.
Si IOAN
Vornicul Téut muri la anul 1827. El mal avusese treI
frap, din carl: COSTACHI Thutul träia In Bucovina ; iar
VASILE MIT avu fil pe : Comisul IoNic4 Ttur, secretar
al Bas-capukehaeI Moldovel la Constantinopol sub Vodà
Sturdza (1828), murind acolo ail urmasI; si pe pabar-
nicul VASILE TtUT, care avu descendentl....
Adevdratil urmasii ai acesteI marl familii, In afard de
cari multi aü uzurpat numele, se trag din fill' i nepotii
fratilor Ion si Vasile, aï lui Teodor, si al Mihail Thutu din
Bucovina.

www.dacoromanica.ro
 TOMA
(31oLDovA)

Familie domneascd a Moldove, care dete ambelor tenf

patru principi in sec XVI si XVII. STEFAN TOMA Vora
(1563-64), ocupä. tronul Moldovel invingand i omorind sin-
gur pe Pr. Iacob Eraclit Despota (1561-63): «Boeril tdriI
sfdtuindu-se, mai cu deadinsul Toma Hatmanul, ca sd
scétd pe Despot Vodd din domnie, dice Miron Costin ;
asa jurará pe Toma cá erea om cu inimá mare, ca sd fie
el incepdtor de acest lucru». Boerii se invoird cu PoloniI,
carI venind cu armatd, Torna, hatmanul MoldoveI pe atunci,
trecu pe MoldovenI in partea lor, asedidnd pe Despot In
Suceava, care in céle din urmd cdzu In mdinile lor, trd-
dat din toate pdrtile i färà nicI un ajutor. Toma il uci-
se cu buzduganul, iar corpul aceluI inteligent i bray prin-
cipe fu mutilat. Toma ocupd tronul sub numele de Stefan
(VIII). El se luptd cu Mircea domnul MuntenieI ; dar la
rdndul seú, dupd 5 sdparnânI de domnie, fu silit a fugi In
Polonia din caza venire noului Domn Ldpusneanu, cu a-
jutor turcesc.
Fiul sal, de asemenea domn al MoldoveI, este :
STEFAN TOMA VOEVOD, (1611-1615 si 1622-1623). In bi-
senca din Bunesti in Suceava se afld o inscriptie: «Aces-
aer l'a fäcut piosul domn Lo Stefan Voevod, fiü al fdpo-
satulul Toma Voevod i al sotiei sale Acsinia, si s'a dat
biserkei domnesti din Iasi, anul 1613.» (Xenopol. Istor. 111, 492).
Avea de sotie pe Elena Doamna.El avu de luptat pentru
tron, contra lui Constantin Movild fostul Domn, pentru
care se dete o bdalie la SterdnestI, In care cel din urmd
fu invins i omordt. In curând se resculard i boerii, pe
care II bate de asemenea la ant'dna luI Pdcurar, dar carI
intorcandu-se din Polonia cu Alexandru Movild cu
armatd, Toma fu detronat. In 1622 reveni la tron pentru

www.dacoromanica.ro
 - 475 -
un an, dupd ce avusese de luptat la P6rtà cu pretenden-
tul italian Locadello.
Pr. LEON VODA TOMA, fiul sal, este Domn al Valachiel
1629-33. Aducand cu dänsul in tara o, multime de grecI,
mdrind birurile tariT, boerii fac o revoltd, la car-e
parte rnaI ales boeriI Oltení, printre carl : Maid ag-a Ba-
sarab, Gorgan spätarul, Barbu Brädescu, Filianul, Mihaf
Cotofeanu, etc. Acestia insä furd nevoitI a fugi la Racotzi,
principele Transilvanief. Leon, Vodd spre a'I impdca, dete
decretul de isgonirea grecilor din tara din anul 1631.
(23 Iulie). In urma numeroaselor intrigI ale boerilor, acest
principe fu mazilit In 1632, 21 Iulie, dup5." care Matel Voold
prin cheltuelI marl si cu ajutorul lul Abaza Pasa, veni pe
tron. La 1637, sub numele de «Leon Stridie» vedem Cà e
mutilat la Constantinopol, prin masinatiunile luI MateI, care
vedea inteansul rendscänd un pretendent serios.
El avu de fiti pe :
RADU LEON VOEVOD. Domn al MuntemeI 1664-69, dupä
Grigore Ghica I, supranumit i «Stridia», Leon sail Paul.
Crescut Intre GrecI, facu greseala de a se incunjura
de acestia, printre carI Sofiäläul si Balasa che, doI miel,
In plus faimosul Stroia Leordeanul. CantacuzeniI Il régd a
da in justitie pe acest din urm5, pentru moartea tatälui lor
Constantin, i a inlätura pe Grecl, cea ce el nu face. Par-
tida Cantacuzenilor face o r5scoalà contra luI, pentru care
Domnul dete un hrisov de isgonire al Grecilor (1668).
Peste curänd el fu mazilit.
Constantin Cäpitanul, aratd o mare parte din domnia
acestuI domn care petrecea mult : El avea de fiti pe beI-
zadeaua STEFAN, la a c5ruI nuntä. cu Caterina fica luI
Duca din Moldova: «Strinsus'ail toatä boerimea täril cu
jupänesele i aú intins corturile in deal despre MihaI Vodà
In drumul Cotrocenilor ; acolo fácea oaspete in toate
Credem cä prin aceste cinci generatil princiare, Cate cu-
noastem din aceastä ilusträ familie, ea s'a stins pe la anul
1700, prin Stefan fiul lul Radu, care n'avu copil.
Aú maI fost i maf multI boeri In vechime dintre dinsiI,
carI de sigur ereati cunoscuti In Moldova, inch' de sub
Stefan cel mare.
Acest neam e de mult cu des5varsire stins.

www.dacoromanica.ro
 URDAREANIT
(VALACHIA)

Familie din Oltenia, asupra cdruT existá si o legendà

In Comuna Urdaril din Gorj, de unde trage origina.
Acolo &eat" in vechime, locuintele cu boite i subterane ale
boerilor UrdärenI, din cari aü rémas inch' ruine.
Incà din anul 1495 (Iunie), un doc.ument domnesc al luI
Vlad Voevod, intareste boerulul STANciù postelnic, maf
multe vii patite in florin", la Urdan.
MihaI Voev., prin hrisov din 17 Iulie 1598, face donatiune
luí BALACIO postelnic i fiilor sa, sat in Urdan i din Gorj.
Dupe" un act de la Leon Vodà, acest Balaciu, avu de fiti pe
STOICA POSTELNIC din Urdan. (1623, Maiii 16).
Dupe" actul de stäpanire de la Mate" Basarab Voev. fiii
acestul din urm'ai ereati:
PREDA i GHERGHINA de la Urdan; acest din urma
avAnd fit" pe lana. (act din 1642, 25 Ian.) (acte in posesia
lui C. Brosteanu).
Radu Voevod la 1623, printr'un hrisov, acuse o confir-
matiune lui Jupan CONDI vel portar, de asemenea boer
din Urdan.
In 1670 (Iulie 28), PREDA este VEL CAPITAN DIN URDART.
Intre 1651 56 erea mare sluger, apof m. cdpitan za 0.161--
nice" (1666), si dupà 1700-1713 este citat «Freda Urd'areanul
biv-vel paharnic». Avu 2 sotiT : Stoiana fata lui Lepà-
dat din BucurestI, cdpitanul de Dorobanti, de la care doI
fiI; i a doua, Stanca (1684), de la care a avut treT.
Predei Urddrénul aú fost, incepand de la cel ma" mic:
MATEÌ (1684); PANA, vel sluger la 1714; GHEORGHE (fig
Stance') ;

www.dacoromanica.ro
 477

DUMITRASCO Urdäreanu postelnicul, 1679, 1684, 1704, 1719,

insurat Cu Tunca; si
Marele PAHARNIC BARBU URDAREANU, ce purta titlu acesteI
demnitätl din 1701. Avea (din 1686), mbsiile Gurbänestil,
Urdarri si Izverna din Gorj. La 1719 e trecut impreunä
cu fratele s'éti Dumitrascu, in lista boerilor oltenI din Gorj,
din timpul ocupatiunel austriace. (Hurmuzache. Col. Doc. t. VI).
El s'a cälugärit la 1714 in mondstirea SegArcea, luand nu-
mele de Paisie Ieromonahul. La 1719 nu maI träia.
FiI avu pe : ISTRATLE URDA.REANUL7 1720, boer trecut
in listele din timpul ocupatie austriace, printre boerif din
RomanatzI (cl. I), unde avea proprietdp mad.
El erea insurat cu Smaranda Cantacuzino, de la care-
avu un fia, pe al doilea ISTRATE URDAREANUL, care cäsd-
torindu-se de douè orI : 1. cu Maria VAcdreasca si 2. cu
N...., a avut si un al. Istrate antaI, de la o altd sotie
linea, (1741), fostä a paharnicului Merisescu, avu alt fill :
PETRE Urddreanu; 1768.
Dumitrasco, fratele luI Barbu, a avut doI fIT : BARBU
0 CONSTANTIN Urddreanu, citatl impreunä la 1704. Din
acestia descinde familia actuald, probabil prin fiul acestul
Barbu, care purta acelas nume. (v. mal jos).
Tat cam in acelas timp, mal gäsim altI membri al fa-
miliei :
ANTON URDAREANUL, vel sluger la anul 1714 (Iunie 26),
cu care rang erea in divanul lui Stefan Cantacuzino.
ION 0 IVAN Urddreanul, boefi proprietaff In Gorj, trecutl
In lista din 1719 (cl. I), a boerilor °he'll.
MATE1 (Mathäus) URIDAREANUL, trecut In memoriul boe-
rilpr Valachi din anul 1720, care administratia imperiald-
reg. Austriacrt.
In secolul trecut, träia BARBU H URDAREANU, care avu
de fill' pe: DUMITRU URDAREANU, sluger, proprietarul vechei
mosil din Gorj, insurat cu Maria Riosanu. Din aceastà cd-
sätorie s'ail näscut patru fice, anume :
Sevastita, cäsätoritä cu Vulturescu; Ana cu Aga Alecu
Dalgeanu; Raluca cu Manolache Lascar (din care Vasile

www.dacoromanica.ro
 478

Lascar, f. ministru, avocat. Copii : Ion, stefan, Adina) ; si

PROFIRA) casatoritä cu Zamfir Brosteanu (*), avind un
si trei fice.
Cel altI urmasl al Urddrenilor, din ramuri deosebite de
ceI de sus, locuesc in Oltenia.
Legenda ce se povesteste In localitate, lice ca ruinele de
la Urdan l eral]. palatul DomniteI Bobolina, care se spune
ca. luand un Urdarean, Domnul tata.1 el, i-a dat mosiile
de prin prejur ; ea apoI a cladit M-rea pe valea ce-I peIrta
numele i monastirea Strâmba, in hotarul mosieI UrdarI.
Se mai spune cà Domnita Bobolina, cazind din privdor
sail din turnul aceltil castel, a murit i in locul unde a
cazut, a esit apol isvor, cäruIa se dete numele el.
Pe o piatra anticà ramasä in familie, se vede gravata
stema el, coprinlind un cerb in fuga, strapuns de o sageatd.
(*) Familia boeréscä. BROSTEANU, e din Gorj, unde a stäpänit mo§ia
Brosteni. In timpul misarilor de la 1821, CONSTANTIN Bro§teanu,
in capul unei cete de Turci, decapitä mai multi adversari. (V. Stefu-
lescu. T. Jill. p. 188). El a avut 2 fil : ALECU §i ZAMFIR BROSTEANU,
care insurat cu Profira Urddreanu, are patru copii: CONSTANT
BROSTEANU, avocat; Maria Negulescu, Ana George Brailoi,§i Clara.

www.dacoromanica.ro
 URECHE
(MOLDOVA)

Despre origina vechie a acestef familii, se spune cd e in-

ruditä cu a Corvinilor. Corvinil ereall de originä romanä,
si o ramurä a gentei Valeria, din care mal multi bärbati
ihistrard istoria Romei. Unul dinteinsii : Marcus, pe la 349
a. C., luptd contra G-alilor si se distinse printr'o intämplare
faimoasd.
Bonfinius afirmä" cä familia romanä a venit apoi in Dacia
si a continuat ast-fel familia ilustrd a Corvinilor din Un-
gana. (V. Corvin de Huniade i Corbeanu).
Cantemir, ne spune cä Urechestif se trag din Corvinl ;
insä." nu se poate preciza legAtura sigurd. E probabil cà
ambele familif separat de trunchiul comun, Incà de
pe cand ereaii in Oltenia. (Bonfinius. v. Sbrera. Gr. Ureche, in
analele Academ. V. 2, 295).
Acésta s'ar proba si prin acea cá, in Oltenia se gäsesc
ma:I multe localitäti cu numele : Ureche, sail derivate.
Cel maI vechiù boer cunoscut in Moldova, din aceastä
familie, este :
<JUPAN URtCLE boiarul lui Alexandru Voevod», dupá
numele de botez : PETRU. Acesta e dovedit prin urice dom-
nesti din 1407, cänd mitropolitul Iosif 11 insärcineazä cu admi-
nisträrI la mon. Bistrita, apol din anii 1412. Impreunä cu
alti 11 boeti, Petre Ureche semnéza la Liov, tractatul lul
Alexandru-cel-bun, cu regele Vladislav al Poloniei.
Than saü OANA. URECLE, urmasul acestuia, este probat
prin unce din anii. 1436, 1442 de la Stefan Vodä., 1443,
1446, 1445, etc, si 1490. Prin documentul din 1445,

www.dacoromanica.ro
 - 480 -
Stefan Vodà IT därueste un sat pe Putna, in Moldova. Acolo
fu mai. tarziti satul Urechestif, leagdn al neamultii.
()and Ureche, avu un fib.' numit tot IOAN URECHE (1490),
care este aflat in documente cu numele lUreche», rémas
de atunci neschimbat. Acesta a fost taral luT MAXIM URECHE
boer de WA' in judetul Putna, trdia pe la 1540 si avea de
sotie pe Dumitra, de la care se näscu un insemnat mem-
bru al famine.:
LOGOFETUL NESTOR URECHE, fost stolnic in Valachia sub
Domnia lui Petru Vodà, cum aratd documente din 1560
si 1561, emanate de la acest domn, i in carl figuréza ca
martor : qupan Ureche stolnic». Intors in Moldova cu
Petre Schiopul, care vine Domn acolo, e vornic de gloate
In divanul Moldove. Cu numele de Nestor, semneazd o
scrisoare cdtre Brut postelnicul, spre a 15.sa in pace pe
Septelid. Nestor Ureche zidi monästirea Secul, unde se
aflà i portretul séd, 1594. La sfarsitul inscriptiel ,de fon-
datiune, se citeste :
cNestor Ureche marele vornic al Ora' de jos, i Cnegina
Mitrofana si copiii lor Vasile si Grigore i alp.' de D-zeti
däruiti copii aI lor»... In interiorul biserice, in criptele din
perete, sunt tnmormintatI Ureche Vornicul i sotia sa Mi-
trofana.
Tot la acea mondstire se aflà si un turn, adl in ruind,
In care se dice cá Vorniceasa 1VIitrofana a locuit, lucrand
odoare pretioase pentru biseric5., din cati- i ac,II se poate
vedea un epitrafir.
Ca vornic mare, e dovedit de acte domnesti din 1588,
etc, sub top domnii Moldovei 'And la 1618, an in care
se pare cà a murit Nestor Ureche. Cronicele Moldove
vorbesc in multe ocazii insemnate despre dinsul, maI ales
fiind partizan al Movilestilor, insoteste si consiliaza
tot deauna pe acestI domdf. Pe Simon Movild la anul 1600
11 insoteste in Valachia, unde are titlul de mare Ban al
Craiovei, cum dovedesc documente originale.
(v. de toate acestea : Predeces. lui Gr. Ureche, in introd. la cronicari
rom. de V. A. Ureche).

www.dacoromanica.ro
 - 481 -
Intors in Moldova, in urma evenimentelor ce se desfä-
soara, fugi apoi la 1607 in Polonia, unde a primit indige-
natul de nobletä polona. Intors cu Constantin Movila W.
fugi insd din nog in Polonia, cand casa acestuia fu dis-
trusa de Tura Sub Radu Voda, 11 mat' gäsim iscalind acte
ca biv-vel vornic (1617), dupa care nu mai stim nimic
despre el.
Din copii sêl, ereati douä. fete : Nastasia si Maria ; iar fii :
VASILE URECHE 1624, tatal lui Nicolae biv-spatar la 1648,
a carui descendentä se stinse prin fica -sa, sotie a Hat-
manului Alexandru Buhus.
GRIGORE URECHE marele Vornic, Cronicarul, e eel mai
cunoscut represintant al acestul neam. Fiti al lui Nestor
Ureche, el s'a nascut dui:a 1590, a fost comis, vel spatar
si apoi vel .Vornic de tara de jos,dupd cum reese din
numeroase documente dintre 1628 si 1647, an in care,
Grigore Ureche moare.
Pe cand erea mare spatar, 11 gasim in 1631 impreunä
Cu alti boeri, ca Buhus, etc., mergênd la Tarigrad spre a
protesta de numirea lui Alexandru Ilias ca Domn Mol-
dova Complotand apoi cu boerii Buhus, Lupu Stoinicul,
Saya, Pail rasturnat printr'o revolta a poporului (1663).
Grigore Ureche s'a distins sa cronicar, scriind : aDomnil
téril Moldovei i viata lor», atribuita. tatalui sect Nestor, si
In care sunt expuse evenimentele dintre1299-1594.Coprinde
23 de capitole, si a fost publicatä. In Letopisetele luÌ M.
Kogälniceanu. Din cate se cunosc, e cea mai veche din
cronicele Moldovei ; iar in privinta stilului i limbei, e de
o deosebità importantà pentru literatura romand.
Miron Costin, ne spune ca. la 1645, Vasile Vodà maritä
pe fica sa Maria dupe' principile Radziwill aom de casa
mare din Knezia Litvei», care erea de lege Calvin. Din
aceastä cauza, multi se opunead la inceput, iar dintre
ce tineati ca nunta sa se faca, eread Urechia. Vornicul
Todirasco logoatul.
Contimparan Cu acest mare boer, erea PATRASCU URECHE

www.dacoromanica.ro
 - 482 -
vel logofa, la anul 1634. Iscälit inteun hrisov al divanuldf
luI Vasile W. Lupul.
Vornicul Grigore a avut copii pe : Alexandra, sotia pa-
harnicului Chiriak (Sturdza) ;
VASILE URECHE spdtar, in anul 1669, cand un zapis al
sal : «Feciorul lui Grigore Ureche ce a fost vornic
mare». El erea nepotul de frate al lul Vasile din 1624,
(care avea fitl pe Nicolae, 1648) ; i mai avea un frate :
STEFAN URECHE, dupd cum probeazá un document din
1669, ca paharnic. Ast-fel se cunosc 4 copii ai vornicului
Gr. Ureche, cu Incà o fatd, Antimia.
Vasile spRarul, vinde la 1660 Doamnel Dafina Dabijoaia,
niste case cu prdvalii la Iasi, in tArgul de jos, pe care
apoi Doamna le doneazg M-rei Bdrnova. (act din 2 Iuli 1669).
Din 1660, Iulie 18, a rémas zapisul Alexandrei, fata vor-
nicului Ureche, prin care vinde postelnicului Duca casele
din Iasi, aldturI cu monAstirea Barnovski : «care mi
venit in partea mea când m'am impärtit cu frate-meil Va-
silasco, ce a fost spdtar, i cu sord-mea Antimia.»
Dupd cum reese dintr'o serie de documente, se cons-
tatà cà in decursul intregului secol XVIII, familia Ureche,
descendentà a vornicului Grigore, al)" fost boernasi locuind
la satul Urechestil din Putna, unii din el avand i titluri
de boerie si functiuni la divan. Ast-fel :
URSUL §i ZAHARIA URECHE, de la SocI, in 1702.
MARIA Urechioae stolniceasa, a cal-el fée de mosie ce
s'a pdstrat, dateazd din 1754. (v. Doc. Academ. r.)
La 1787, August 1, CONSTANTIN URECHE, treti comis.
Acelas e dovedit inteun act din 1798, sub Alex. W. Calimah.
In 16 Iulie 1799 era SLUGER, Cu care rang 1'1 intalnim din
noil la 1803. C. Ureche a murit la anul 1827. Fil se
In fine, serdarul IoRnAcHE Ureche din Targu-Neamtu
ALECU URECHE, la 1827. La 1834 Iordache erea comis,
Alecu serdar, cand cer mosiile andesti, Grozesti
Scoposeni : «ce ne-ail rémas incä de la strémosul nostru
vornicul Nestor Ureche...». La 1754, bunicul lor fusese
reintrat inteo parte de stripanire cu räzdsiI.

www.dacoromanica.ro
 - 483 -

Ambil Urechesff, Alecu si Iordache, ail cerut guvernuluI,

Indatä dupál promulgarea regulamentulul Organic, recu-
noasterea genealogieI lor, având mal' multe judecäfl pen-
tru mosiI, ca coborkorI din Nestor Ureghe.
Alecu Ureche serdarul avu fiii pe :
V. AL. URECHE n. 1834. Istoric si literat, membru al
AcademieI remâne, profesor la Universitatea din Bucurestl.
A scris despre istoria fériI, maI ales sub Fanariotl ; A poI
Opere complecte (Teatru, studiI literare, poetice....), Istoria
Românilor, Viata si opera luí. Miron Costin, alte numerose
publicatiI asupra limbeI si istoriel patril. Fost ministru de
instructiune, senator, si unul din sefif miscdril nationa-
liste, etc.
Din documentele ce posedä, se poate restabili genealogia
familieI, pftnál In giva de asta-cy.

www.dacoromanica.ro
 VACARESCU
(VALACHIA)

Origina familiei e din Ungaria, din pärtile Transilvane,

si descinde dinteun vechiú neam maghiar. Dupal noile
descoperiri ale d. Hasdeil, MICUD BAN ungar al Severi-
nului, din familia KUKENUS, al carel strémosi se crede a fi
venit din Spania pe la 1160, traia pe la sfarsitul secolului
XIII. Fiul s'eft, IANO DE DOBOKA, senior puternic, erea tatal
lui LADISLAD DE D. si al CLARE' Doamna, sotia lui Ale-
xandru Basarab V. v. din care urmara domnii Valachiei.
Ladislaii e pärintele luI Negoitd, de care vom vedea mal
jos, numit «Coconul» prin romanizarea numelui de fa-
mine.
Numele actual de Vacarescu, 11 ail din sec. XVII, dupe'
mosia Vacarescif din Dambovitza.
Dupë vechea genealogie, se da ca autor al Vdcarescilor:
C-tele UGRIN saú Udrisce, cunoscut ca demnitar si boer al lui
Negru Basarab (1290 ?). Asupra persoanei lui e o mare
obscuritate. «Fagarasul este al lui Ugrin si au fost mai
inainte al mal marilor lul», dice Sincai (1,395) sub anul
1215, data nu prea sigurd Insà. Engel, In istoria Vala-
chiel dice mal ciar: «La anul 1290 erea un nascut roman
anume Ugrin, domn i stapan Fägarasului i Sombateiulul.
Familia Väòarescului tine sterna Fagarasului parka' asta-di,
ca semn cà l'a stapanit o data....»
La 1291, regele Andrei III ii confera nisce sate cu toate
drepturile, numindu'l : «magistrul Ugrin, iubitul i credin-
ciosul n,ostru.» T, 256).
DAN VOEVOD al Fagarasului, fiul lui Ugrin, e cunoscut

www.dacoromanica.ro
 485

In 1340 la domnia luI Alexandru Basarab, si e numit cumnat

luI Negru Vodà, i tatäl luI Negoitä..
Atat Ugrin i fiul s, cât i Banul Micud cu urmasiï
si, se inrudeati cu faimosul Negru Vodä ; Vechea ge-
nealogie e mal confusa asupra acestul pu'nct.
Fiul luI Ladislati am védut cá erea : NEGotTA, care a-
pare In tarä ca boer sub Vodd Basarab la 1380, fiind nu-
mit «Coconul», si de la care Incepe sigura filiatie a fa-
miliei. El venise din Fägäras, si se spune cà fondä bisericl
si sate pe Dâmbovita.
El ar fi avut 6 fete si 2 bäeti: RADU §i. Serban, despre
carI nu stim nimic, precum i despre fiul luI Radu, numit
BRATU (1440).
SAVA, fiul acestuia, träia pe la anul 1480, când clädesce
monästirea S-t Saya din BucurescI, adI distrusä.
Fiul luI Saya se cherna. RADUL COMISUL 4iS BELSUG,
care trdia intre 1500-1576. Fusese cäsätorit cu Elena, din
care avtr a bä'etI. Radul comisul a rémas legendar,
pranumele séii vine dintr'o Intimplare vrednicä de mernorie.
Intr'un an fiind o foamete cumplitä In tard, boerul comis
dete in belsug din magaziile sale celor nenorociti, pe care
IT speculari negustoriI si chiar boeriI, vänzindu-le tot pe o
paine si luAndu'T chiar robI.
oNimenI sä nu se mal vindä rob de domnia foametel,
dise el, Impärtind din bunurile sale miseilor. (y. Odobescu in
rev. romana, t. I p. 488).
AGA PATRASCLY supranumit VITEAZUL, e fiul cel mare al
lui Radu. In urmd a fost si mare Ban al Crajovel, si a
apucat domnia lui MihaI Viteazul, flind bätran i ajutind
pe acest domn. Erea vestit prin vitejia sa minunatà, si se
dice ca inchinase spada sa tuturor sfintilor. El fusese botezat
de tatäl luI Mihaï Viteazul, cu numele séti. Banul Fltrascu
zidi biserica VacärescI de lIngA Thrgoviste, unde e zu-
grävit cu neamul ca ctitorI. La 1584 sub domnia lui Petra
Vodà Cercel, fu executorul bisericeI domnestl din Tar-
goviste. Nu se cunosc descendentiI luï, nici dacä.' a avut.
NEAGOE POSTELNICUL din VdcAresa fratele precedentuluI,
34

www.dacoromanica.ro
 486

poara cel d'Atai numele actual al familiel, dupä mosie.

El a trdit intre 1526-1605 si a fost insotit Cu Stanca, .avand
un singur bdiat :
PITARUL IVAN, care ar fi trdit lntre anif 1567-1612 (?),
despre care stim cà avu flii pe :
NEAGOE SPATARUL, boer Insemnat in doua jurnAtate a se-
colulul XVIII. Sub domnia lui erban Vodd Cantacuzen,
e Bas-Capukehaia al tèriI la poara. Inchis pentru o vinä
In groaznica inchisoare a celor sapte Tumuli : Edi-Kule,
muri acolo ultat si Cu hainele pecetluite pe el. Fusese in-
surat cu Suta, numia «Mama Necsuta», cu care avu al pe
Vistierul Iordache, vestit prin moartea lui tragicd. Pe la
1620, intilnim pe un boer NAN din VAcAREsci. (doc. Arh. St.)
ENACHE VISTIER VACARESCU, n. in 1645, casätorit Cu Stanca
Cojeasca, fu decapitat Impreund Cu domnul sétir Constan-
tin Brâncoveanu, la Constantinopol in 1714. Enache Vacd-
rescu a fost partizan si prietenul intim al lui Vodä Branco-
veanu, ajutindu'l Cu credintà in tot timpul domniel. In cro-
nici, el e citat din 1689: eiar in a cele timpuri aú trimes
Voda pe Väcärescul vätaful de copil, la Crajova, de ad
prins pe Stefan Cioranul, carele aá fost slujitor, de rail
adus In Bucurestf, vinuindu'l CA a fost inteles ca Aga Wad-
ceanu... (Cronica Bal'aceneasc5.).
Del Chiaro vorbind de mdcelul Brdncovenilor in Con-
stantinopol : «Mai intll s'a decapitat VdcArescul, apoi
Matel feciorul lui mal tindr; al treilea Radul, care erea al 3-lea
rascut i mirele cel nefericit; al patrulea Stefan ; si al
cincilea Constantin Vodä, tatäl lor cel nenorocit.» (p.
171-90). Multi autori contimporanI descriù aceasa tragedie,
neultand negresit si pe VacArescu. (V. Tocilescu. rom. p. 204. 5)
El avu 4 EA':
CONSTANTIN, fárä copii (1680-1752). Acesta arueste
mosia pe care Nicolae Mavrocordat a zidit morastirea VA-
cdresff, lâng'd Capitalà, la anul 1726. BARBU, pomenit
luteo lisa de boerl inainte de 1700, t 1756, avu o sin-
gurà Maria, cäskoria cu Banul Dumitru Ghica RA-

www.dacoromanica.ro
 - 487 -
tranul. Cei alti 2, Stefan i Radu daü nastere la cate o
ramura deosebita din familie.
STEFAN VACARESCU, boer muntean, trait intre 1690-1761,
a avut un singur fiú. El erea invatat, stiind maI multe limbI.
Fu Vornrc de Targoviste, apoi mare s'pätar Cu care rang
muri. Citat In multe acte si documente ale timpului,
ENAcHITA VACARESCU BANUL, fost mare vistier-
nic sub Nicolae Mavrogheny i inimicul de moarte al
acestui domn, a fost vestit ca scriitor. Träi intre 1720-1796
si fu casätorit In 3 rindurl, cu : Elena Rizu, din care avu
pe Alecu, Elena Caragea, i cu Domnita, fica lui Nicolae
Vodá Caragea, cu care avu fiil pe Nicolae.
Enachita Vacarescu, II-Iva-0 de mic in casa parintilor s
Stand mai mult timp la Brasov, se reinten-ce in tara,
dupa plecarea Rusilor 1774, ocupind demnitätI inalte sub
Alex. Ipsilante. Fiji acestul domn fugind la Viena, VA-
carescu fu insärcinat cu aducerea lor In tara (1778). Ca
scriitor, Vacarescu, pe langa poezii, se distinse i ca grama-
tic : «Observatil saù bagarl de seama... etc.. de Ienache Va-
carescu, cel de acum dikeofilax si mare vistier al printi-
patuluI ValachieI, 1787», e prima gramaticà publicata in tara
romaneasca". Fiind tot dikiofilax si mare spatar In 1790, a
scris «Istoria Imparatilor OtomanI», 2 volume, lucrare insem-
natd pe care a inceput'o in 1780 la Nicopoli.
El e acel care se prezinta in fata lui Moruzi Vodd cu
islicul pe cap, lucru ne mal audit de vre-un hoer.
Enächita Vacarescu a murit in 1799, avind 2 fiI, asemenea
poeff :
ALECU VACARESCU, erea nä.scut din prima cash.' torie a
luI Enachitä. La 1769 e pribejit Impreunà cu tatal séil la
Rodos. La intoarcere ca mare clucer, sta. putin In tara,
apol e isgonit cu toata familia. Moare in 1798, inchis la
Constantinopol. Poet, de si nu de mare valoare, totusI are
meritul de a fi entusiasmat pe contimporanif sél, prin scur-
tele i sentimentalele sale versuff. (publicate in 1796 sub
titlul : «Poezif originale autografe»).
NICOLAE VACARESCU, fratele sèil, de si e mal slab ca

www.dacoromanica.ro
 488

poet de cat Alecu, produse mai mult. El a tinut poeziile

sale In manuscris, si parte s'ail publicat tocmal la 1860,
dar incomplete.
IANcu VAcAREscu, fiul lui Alex. se poate considera ca cel
maI insemnat membru din familia Vdcarescu. he o cul-
turd inalta, Iancu, cunoscator al maI multor limbI, erea
un mare partizan al progresulul. Ast-fel el sprijini pe pro-
fesorul Gh. Lazar si incerca sa fondeze un teatru roma-
nesc, traducand insusI mai multe piese, printre carl se
distinse aBritanicus».
De asemenea la 1830, se publica pentru prima oard un
volum al sai de versurl, in care gäsim paginI lyrice
patriotice, precum cea catre Milcov, pe care'l apostrofeaza :
«De undeV vine numele parki fled. putere,
«Ce despArtirea neamului tu indrAsne§ti a cere?»...
despartit off departat, fratele e tot frate!..»
Poetul se distinse i In viata politica. In miscarea re-
volutionarä a lui Tudor Vladimirescu, el se arata partiza-
nul el'. Pe cand se pregatea alcätuirea regulamentuluI or-
ganic, Iancu Vdcarescu, membru In obsteasca adunare,
protestd contra presidareI comisiunel de intocmire a re-
gulamentului de un general rus, in contra obiceiului care
cerea ca mitropolitul sa fie In fruntea. ei. (Xenopol. Ist. VI, 98).
Vdcarescu e scos din divan si surghiuit din tara. Intre
alt1 boerI partizanI cu dansul si contra amesteculdf Rusilor
In afacerile nóstre interne, ereaii : Gr. Brancoveanu, C. BA-
laceanu, Barbu Vacarescu, C. Campineanu Scarlat Gra-
disteanu, Gr. Cantacuzino, Ion Filipescu i Em. Baleanu.
Iancu Vacarescu, näscut cdtre 1786, a murit la anul 1863,
renumit i respectat de contimporarif. Odobescu Il numesce
aunul din cel maI demnl parinti aI limbeI si al poesiell
nóstre».
Cei 3 fil aI VorniculuI Iancu, casätorit cu Elena Cantacuzino
Pascanu, sunt : IENAcHITA. VicAREscu, fost-ministru pleni-
potentiar, cask. cu Efrosina Fälcoyanu, avind fice pe : Elena
si Zoe Caribol. CONSTANTIN, fost capitan de cavalerie,
MICHEL, publicist, etc.

www.dacoromanica.ro
 489

Iancu VäcArescu a avut sord pe MARITICA asiitoritä.

In 2 rinduff: 1. Cu Spätarul Costache Ghica (div.) si 2.
cu Gheorghe Bibescu Vodd, cAsätoriff la Focsani, avänd
de nas- pe Mihail Vodä. Sturdza cu prima lul sotie.

A doua ramurä. a Väcärescilor de acIT, pornesce de la

RADU VACARESCU (1693-1781), frate cu stefan. El avu 4
copil : BANUL BABBUCEANU fost Spätar 1783, mare vistier si
caimacam al téril la 1827; Maria, cAsatoritä. cu Radu
Filipescu Yulpe ; I'EFAN VORNICUL Väcärescu, orbul»
vistier i vomic mare, care muri in Rusia, avand o singurà
ficd Zoe, casätorità Cu principele Bagratidn, comandant
general al trupelor rusesti In al 4-lea rEsboi ruso-turc.
AGA CONSTANTIN VACARESCU, fiul lui Radu i vér ca Enä.-
chità Banul, din cAsatoria sa cu Anica Cretulescu a avut
5 copff, din _earl' 4 fete, asätorite: Sofia cu Con st. Ypsi-
lant, Smaranda Manu, Catinca cu Dem. Bibescu Logofétul,
Catinca cu Const. Negel ; iar fiú pe :
BANUL TEODOR VAcARESCU, qis FORTUNA (1774-1853), a
càrui sotie erea Maria, fica luI Constantin Ghika Banul, pore-
clit muscalul, din care avu un baiat si 2 fete. Vornicul Teodor
erea poreclit «furtunä.», din cauza temperamentului
foarte violent dar bun. Se povesteail multe anecdote de
pe timpul cänd erea vornic mare al dreptatiT. (v. Papazol.
Ist. oraqului Bucuresci)
La cdderea lui Bibescu Vodà, partidul boeresc alese o cal-
macamie de 3, care sd conducä afacerile principatului panà
la un noù domn. Acea cafinacamie se compunea din Teo-
dor VkArescu, Emanoil Baleanu i Neofit Mitropolitul.
CalmacamiT, luara fie care masurI contra partizanilor con-
stitutiei,i ast-fel poporul, sub conducerea Iui I. Bratianu,
se revoltd, iar calmä.calmia fu revocatd. Teodor VA."&rescu
muri la 1853, läsind un firi :
CONSTANTIN VACARESCU, fost mare logoftt, itst prefect si
membru la In. Curte (18.08-1887), care' avu de sofa' pe Anica

www.dacoromanica.ro
 490

mdritatä baronä Uxcules. Constantin Väcär. fu cds5.torit cu

Elena, fica Vornicului Filip Len, si avu de fig pe
TEODOR VACARESCU n. 1842, ministru plenipotentiar, fost
militar, colonel in rezerva cavaleriei. A luat parte in räiz-
boiul 77-77 ca cdpitan, a cäruI istorie a scris'o sub titlul
de cistoria resboiului pentru independentä.». Decorat cu
un mare numér de ordine stréine; a fost prefect, agent diplo-
matic, maresal al CurteI, deputat, senator, etc... CAsätorit
cu Maria Mänescu, avand fiii pe :
RADU VACARESCU, cäsätorit Cu t Elena Cazoti (fled : Ana-
Marie) ; iar fice : Elena Michel Ghika, Ana Leon Cantacu-
zino, si Maria P. Catargi..
Armele familiei, coprind o cetate (Fägärasul) (rosu), In fund
de argint, d'asupra portel un cavaler in armurä, In dreapta
cärul e un steag albastru, iar In stânga vulturul, negru.
Coroana comtalà, i deviza «Virtus».

www.dacoromanica.ro
 VARNAV
(VIOLDOVA)

Familie, care ne apare in Moldova din a 2-a jumätate

a secolului XVI, prin :
ViiRNAV STAR sail «Batranul», pe care documentele dove-
desc ca trdia pe timpul Domniei luí Petru Voda (1580).
Acest Varnav avu mai multi copii Iora§co, Eremia, Sora
Acsania.
EREMIA erea Diac saú scriitor de divan, 0 11 intalnim in
mai multe acte dintre anii 1621-1651, in care ni se arata
ca avu 2 fii DUMITRA§CU (1660), tatal Stolnicului Teodor §i
al Sandului ;
VASILE VITAFUL, 1645-1700, in care timp il gäsim Cu ti-
tlul de cvataf», boerie secundara. El avea de nevastä pe
Anita, fata cdmärasulu Teofan Sechil, ginerele Hatmanuluí
Grigore Dinga. (Vasile i Dumitra§cu mai avuserd 5 surori,
probate prin acte: Nastasia, Irina, Ioana, Istina, i Avra-
mia). Cu sotia sa Anita, Vasile Varnav avu pe
Maria, sotia jicnicerului Alexandru ;
-7.5TEFAN VARNAV postelnic (1714). Acesta avu 3 fete 0
patru fii, carl eréti Sandu ; TEODOR vel medelnicerul, par-
cälab de Roman, t la an. 1744 lasänd 2 copii : Maria sotia
lui Movild, i Ionita, färä posteritate ; CONSTANTIN Varnav
al treilea din baeti lui stefan, insurat Cu Ileana fata
Nicolae Buhu§ logofétul ; in fine al patrulea din frati:
GHEORGHE VARNAV postelnicul (1788 t 1830), fost Aga
la anul 1821 si apoi mare postelnic. Casatorit cu Casinca,
fata Spätarului Donici. Din acesta descinde familia actuala,

www.dacoromanica.ro
 492

de care vom vorbi mai jos. (dupä extracte documen. comunicate

de d. I. Tanoviceanu).
In secolul XVIII (yezI doc. Academie* mal gäsim doI mem-
briI al acesteI familiI, cäror nu le cunoastem Inrudirea
cu ceI de mal sus : PAVEL VARNAV medelnicerul, are o
pricind In judecata (proces), dovedit prin document, la
11 Martie 1727.
NICOLAE VARNAv jicnicerul, citat cu acest titlu ca mar-
tor intr'un act din ánul 1754, si apoI la 1758.
Familia Varnayilor fondeaza mondstirea Berzuntil din
judetul Bacàü In secolul XVIII, la anul 1774, dupa cum
qice pomelnicul, insa nu ca data sigurà. Fondatori sunt
niste persoane al cdror nume de familie n'a rémas : Ion,
Ionitä., Ecaterina, Mafte, Zoita, George, Ecaterina, impre-
unà cu familia VIRNIVESCILOR de la Botosanf.) (Bilciurescu,.Mo-
nast. din Rom. p. 77).
Fiul postelniculnI Gheorghe Varnav si al Casincel Donici,
a fost
ALECU VARNAV spatar, Insurat cu Smaranda Ghica, fost
si mare vornic. Din cAsätoria sa, avu 5 copiI: Scarlat, Di-
mitrie, Grigore, Cäpitanul CONSTANTIN Val-nay, i Maria cä-
sätorità 1. cu general Savel Manu. 2 cu Alexandru Miclescu,
SCARLAT ViiRNAV &Ask. cu Elena Midescu, are patru
fice : Noema, Maria, Natalia si Elena.
DIMITRIE VIRNAV, cäsätorit cu Elena are flú pe Du-
MITRU VARNAV, oficer de cavalerie.
GRIGORE VARNAV, cäsatorit cu Maria Rosetti, are treI
copii : ALECU VIRNAV, casatorit cu. Marie Ghika ; ERNEST
Värnav, sotie n... Apostoleanu ; si Ema Eugen Donici.

O ramurä a familiel poartá numele de Vcirnav-Liteanu.

dupd una din mosiile ce a posedat.

www.dacoromanica.ro
 VËRZARU
(VALACHIA)

Faimosul sfetnic alluf Mate! V. Basarab : VEL ARMASUL RADU

VÉRZARU, este trunchiul acestei familii. Verzaru Impreund
Cu Ghinea grecul de la BrAt4anI, conduceail afacerile
Insà dupe' cum relateazä cronicele, intr'un mod neomenos.
*incaI dice despre Vérzarul : «din pruncia sa a fost om réil,
sfdditor 0 crud, dar viteaz osta§, prin ce aù i ajuns de
facut arma § mare» (an. 1649Cronica.) Unele cronice
vorbesc cu or6re despre ambil boeri : Ghinea i Vérzaru.
In 1654 isbucni revolta mercenarilor, carl aruncand vina
pe acesti beri, pétrunserd In palatul domnesc réscolind
totul : tturbati, ca ni0e porci fàrà ru0ine», pand gdsirá pe
marele arma Vérzaru 0 pe Ghinea, c§i desbrdcandu'r,
lovindu'l nemilostiv, aü 'esit la camp i acolo omorit
inaintea tuturor ostilorq (magaz. ist. IV. 328). Dupé acea,
mi§eif uciserd i pe Sow]. Corndteariul.
Acest insemnat bOer avu un fiti : marele PAHARNIC CON-
STANTIN VÉRZARU, care peri In lupta dela Leva dintre TurcI
GermanI, la anul 1664, Mairt, la un loc cu Vel Logo-
fétul Preda Buxianu. El erea dintre boeriI adversarI
PostelniculuI Const. Cantacuzino, ce fusese ucis de curénd
cfiind 0 el amestecat la sangele NI Constantin postelni-
cul, cum erea Invdtat.... ce ail luat la acel résboI (Leva)
plata.... Atuncl aú pierit i Preda ve! Logofét Buxianu
Iva§co Cepariul i altI multi; cd pe sfaturile lor cele
rele pusese tara....» (id. Cronica an. mag. istor. IV. 864).
Despre CoNsTANTIN CLUCERUL VARZARIUL, de sigur fiul
precedentuluI, aminteste cronica anonimd sub Brancoveanu,

www.dacoromanica.ro
 - 494 -
la anul 1702. El impreunä cu Barbul capitan Bddeanu,
erail din partida liff Staico Merisanul paharnic si a liff
Proroceanu, carl se duceail la Adrinopol sä pârascà pe
domn ; dar «din ce pricinä nu se stie, s'ail intorss de ail
venit in Ord la Constantin Brancoveanul de grab fbrte si
ail dat veste cum merge Staico paharnicul Cu eel alp, cu
voia luí Cantemir, sä'l pârascA la Portd....» (magaz. ist. V. 119)

Ultimul descendent al aceste familii, este astazi : IOAN

VÉRZARU, president la Tribunalul Slatina.

www.dacoromanica.ro
 VLADESCU
(VALACHIA)

FOTA din Térgoviste, numit CEL MARE, e trunchiul aces-

ti trdind In a doua jumétate a secoluluí XVI. (1550)
Se pot urmdri inrudirile descendentilor sél ce urmeazA,
din documentele mosiilor VlddeniI si Vatésenii din Arges,
.stäpanite de domniI din vechime. CopiI luí Fota aù fost :
Alexandra, Despa, Proca i Tudoran, de la cad' doué branse
in secolul XVII.
PROCA, pomenit Intr'un hrisov (1600), avea fill pe IANE
PAHARNICUL, care erea numit nepotul lul Tudoran, fratele
Procel, decI erea al al acestuia. Paharnicul Iane ot A-
NINOASA, o veche mosie a familief, erea insurat (1650) cu
Kera fica luí DräghicI de Mdrginenf, sora luí Socol Cor-
udteanul. (v. Florescu). Fiul lor a fost:
TUDORAN CLUCERUL, VEL AGA din Aninoasa (1668). Erea
insurat cu Alexandra, fica luí Stan logoraul din Kretzu-
lestI, de la care avu o fica. El a fost agä. mare In zilele
luI Mihnea Vodà. Dupé moartea sotiei sale, s'a fácut cAlu-
gar sub numele de Teodosie. Pica sa Preda, tinea pe boe-
rui Constantin.
Un boer STOICA ot Vlaidesti, inrudit(?) cu acestia, träia
pe la 1632.
TUDORAN PITARUL, fratele lui ,Proca, deci fiil Fotei, trdia
la 4600 si avu dol feciorl, din cad se trag boeril Vlädestl ;
de oare-ce ramura lui Proca stapanea numai Aninoasa,
satul VlddestI fiind al urmasilor luí Tudoran.
BADEA LOGOFETUL. Vladescul, fiul lui Tudoran, erea pa-
harnic la 1675, logofét la 1695, insurat Cu jupaneasa Neacsa,

www.dacoromanica.ro
 496

care mal tärziii pare cä s'a calugarit. El a avut cinci co-

pii : CONSTANTIN paharnicul, Sofiea sotia lui Micul ot Pi-
testI (1688), RADU VIddescul logofetelul, 1711, care la 1719
se afla printre boerii olteni din Vélcea : (Radu Vlä.descu
Cambesa». (v. Doc. Hurmuzache tom. III); CAZAN, 1668, si
Vel vistierul GRIGORE VIADESCUL, care fu omorit de ca-
tanele nemtesti, carr la 1716 in timpul lui Mavrocordat,
prddati tara sub comanda unuI cäpitan Micul, gsi In afarà
de jafurile ce fäcea i boeril numiti aú omorit, pre Ser-
ban clucerul Prisiceanul, pre Grigorie vistierul TIGVEANUL
Vlädescul si pre Preda postelnicul Isvoranul
(R. Popescu, cron. mag. istor. IV, 55).
PKRVU VORNICUX VLADESCUL, fratele logofauldi Badea,
fusese mare Spatar la 1638 si apoI mare Vistier, fiind
ucis la anul 1657, in urmätoarele imprejurdri: Vlädescul
Cu mai multi boerI i capitani, se duse la pap plängän-
du-se contra lui Mihnea Vodä'. Acesta la randul sèd, se
jelui contra boerilor cä aú gAnduri rele pentru Impärätie.
Pasa crezénd pe domn, impà."cä pe boerI insoteasca
Cu armata In Austria. g... Intämplandu-se de ad venit Par-
vul vistiérul sub cortul domnesc, poruncise Domnul unor
besliT, cd de l'or vedea, sä. vinä cu arme ascunse pe sub
haine ; si venird beslii turcesti, i zicéndu-le Mihnea Vodä,
indatà lovirä. pe Pdrvul vistierul cu sàbiile, de'l fäcurà
§i multä. pagubd fAcand impératului cu uciderea
multor turci...» cron. III, 118; mag. ist. II, 20).
Fiul acestul viteaz boer, a fost :
ERBAN COMISUL VLADESCU. Vodä. Serban Cantacuzino
trimese in anul 1688, o importantd misiune la Vienna,
atre impératul keopold I, compusa din patru boerI marl:
Iordache Cantdcuzino fratele sa, Constantin Bälaceanu,
ginere-s6a, Capitan Serban Cantacuzino nepot, si pe co-
misul Serban Vlddescu, fiul lui Pärvu. Filstih (apud §in-
caI, III, 230) zice c5. scopul crea, Ca' daa. Nemtil vor mai
avea noroc in arme contra Turcilor, sA ordone generalilor
sä aiba grije de tara roinâneascAs spre a fi push' sub ari-
pele Austriel. Chiar in acel an insd, muri Serban Vodä.

www.dacoromanica.ro
 - 497 -
SoEl furà opriti la Viena, andu-se drumul numai lui V15.-
descu i Bäläceanu, spre a se Intoarce in tara cu Ungurul
Laslo Ciaki. Baldceanu nu vroi se intre in tarä, rdmaind
la Brasov, din cauze cari nu se cunosteati bine : VlAdescu
intrà ast-fel singur cu comtele Csaki in Bucuresti, de unde
acest din urrnà se intoarse la Viena cu réspunsul lui
Brâncoveanu. Din 1698 e datatä o carte domneasc5. pen-
tru Serban V15.descul. Asupra urmasilor se, nu stim
carI aú fost.
Alti Vrädesti, intalnim in secolul trecut, descendenti ai
acelor de mai sus :
PREDA VLADESCU biv-vel clucer za arie la anul 1763, pe
cand domnea Constantin Vodà.
Postelnicul CONSTANTIN VLADESCU, la anul 1777, ca boer
pe lâng5. divan.
Descendentii de azi ai familiel sunt
Generalul MATEI VLIDESCU, General de divizie, seful
statului .major regal si Prefect al Palatului. Post mi-
nistru de résboI, sef al Statului major general.
Are fii pe Emil, VIADESCU, capitan de cavalerie; Ale-
xandrina, EUGENIU t, f. oficer ; GEORGE VIADESCU, cApitan
de stat major ;. Sophia cdsdt. Cu cdpitan Miron Costin ;
Elena.

www.dacoromanica.ro
 VLADOYANU
(VALACHIA)

Aceasta familie este veche din Oltenia, unde se aflä

printre boeri, din secolul XVII. Poate in acel timp ereail
tot una cu boerii Vladeni, numerosi pe atunci.
CONSTANTIN VLADOIANU ((CUM frate S110», Bunt
ambiI la 1718 si 1720, in lista principalilor boeri din Dolj,
Cu contributiuni catre administratia austriaca.
FOTEA VLADOIANU mare paharnic, t 1777, il intalnim
intäT Inteun document din 21 marte 1747, pentru mosia
Slobozia, in judecatä Cu Diicul Brailoal ; si din noil la 1753.
(Academ). El la anul 1757, zideste o biserica la Crajova, care
e cunoscua sub numele sal (Vladoianu). La 1763 e biv-vel
medelnicer; iar la 1773 si 1777 cand murise, e citat ca
biv-vel paharnic. Sotia sa erea jupäneasa Ilinca, de la
care avu patru copii. ELENCA Vladoianu fonda biserica
din Gäneasa (plasa Oltu de sus) din judetul Romanati, la
anul 1791. (Odobescu, Antiq, jud. Rom. p. 130). Fiii luí
Fota :
IONITÀ VLADOIANU mare Pitar. Sub Principele Moruzi W.,
la 1790, ca biv-vel pitar, are un proces la diván pentru mo-
siile ce donase tatal sal bisericei din Crajova, cum ne a-
ratä un raport al caimacamului din Crajova si al boerilor
cätre Domn, In care se explica pe larg toata pricina,
sand ca Domnul sä hotareasca. Raportul incepe ast-fel :
«Dumnélui biv-vel pitar Ionita Vladoianu, prin jaiba Care
Inaltimea Ta, a aratat ca réposatul taical domnieT-sale
paharnic Fote Vadoianu, zidind o biserica" aci in Craiova,
hramul Sfantului Nicolae i Spiridon, i la moartea Dom-

www.dacoromanica.ro
 499

niel sale ail afierosit acei biserici doué mosil: Novacu cu

7 muní si Ceresu ot Dolj.... etc». (14 Dec. 1794). (Ureche,
Domnia luì Moruzi p. 2204)
BARBUCEANU sail Barbu, fratele cel mare al luí Ionitä,
murise incä tine'r inainte de 1777.Sora lor: N....tinea pe
Vamesul Vasile; iar al treilea fiil al luí Fotea, fratele mal
mic, erea CONSTANTIN Vlddoianu.
Vèrul lor, fiul frateluI liff Fota se numea : NICOLAE PI-
TARUL Vlädoianu, 1778, care in an. 1788 erea numit de cätre
Vodà Mavrojeny, ispravnic de judetul Dolj.
BARBU VIADOIANU ARMAS trAia in secolul actual; iar
sotia sa Uta, e citatä chiar pe la 1850, in niste acte de ho-
tdrnicii.. El avura doI bdetI:
TEFAN Vladoianu cel d'al doilea, colonel in armatä, insu-
rat cu fata luí Bengescu din Crajova, a avut doue" fete:
Zoe si N
(Catinca Vlädoianu, a fost sotia luí Alecu Golescu).
GENERALUL BARBLT VLA.DOIANU, fost mare spatar al osti-
reI romanestl, fiul cel mare al arm. Barbu. Om politic, fost
Ministru, Primar al CapitaleI (1865), ocupand si alte inalte
demnitätI.
Copii sél sunt: Lucia Petrovici; STEFAN CaSat. cu Adina
Ghika ; IOAN, avocat; si
NICOLAE VLADOYANU, n. 1839, fost colonel de cavalerie.
Cäsätorit cu Iza, fica Pr. Demetru Ghika, are copil pe
MincA si Iza.

www.dacoromanica.ro
 ZATREANU
(VALACHIA)

Familie din Oltenia, unde o probeazA documentele inch'

de la in ceputul secolului XVII.
Cel d'antAI : la 1623, LEPADAT logofétul ot Zdtreni,
iar la 1607 boerul PARVU DIN ZATRENI. Ei se trag din ve-
chiI boeri Drägoesfi, anteriori sec. XVI.
Boerul CARSTIAN ot Zatreni, 1650, erea stolnic i fu
gropat Cu sotia sa Maria (1656), la M-rea dinteun lemn,
din Valcea.
DANCIÚ POSTELNICUL Zätreanu, avea de sofa' pe jupaneasa
Caplea, a cärei ficd dupd un act din 1681, erea PAuna, sotia
lui Udrea logofaul Oteteliseanu. (doc. Arh. Stat). Fil lui Dan cal
ereail : cPetru sin Danciul din ZAtrenl» la 1683; si PREDA
ZA.TREANUL citat in anu11736, simai inainte 1719 (7 Noembre),
impreund cu tatäl sèú, in : Catalogus contyibuentium donum
gratuitum pro Sacra Caes. Regiaque etc.» al ocupatiunei
Austriace, ca boeri de clasa I in Dolj. Tot in acele liste,
in care sunt trecuti boeri din toate familiile Oltenii, mai
figureazä alti boeri ntreni :
MATEI, VLADUT, VLADU, VASILE CUM frate, Radul, Matel.
Barbul si UDREA ZATREANUL. Acest din urmä la 1724 (No-
embrie 12), ja in posesiune mosia Sdrineasa din judetul
Vélcea. (Hurmuzache, t. VI, 320).
Intr'un memoriti din 1719, adresat de boeril Olteni prin-
cipeluI Eugen de Savoia, sunt din noil amintitl: Vlad, RADUL
Si MATE1 Zätrenil.
BARBU ZATREANU de la 1719, erea vel cdpitan de calarasi
la 1733 in Crajova, contimporan cu DiNcA i lUE Zatreanu.
(in mal multe acte vechl).

www.dacoromanica.ro
 501

Jupâneasa BAL0A. Zareanca, málritata Intal cu Barbul

Otetelisanu, rálmaind véduvä, se recAsátori cu Toma Cosli-
geanul. Ea crea fica boerulul Vasile Zdtreanul (1720).
IENAcHE ZATREANU, la 1781 se judecá. cu I. Olánescu,
pentru o danie a jupanesel" CatrineI Uésca. (doc.pach. mi-
trop. in Arh.).

4/iTREANUL, al treilea vistier, crea judecator al judetuluf

Romanatí la 1783, avAnd retributie 50 talen l pe luna. (Ureche
Ist. Rom. I).
Numele familief, derivá de la mosia posedatá de ruta
de strémosiI el': Zdtrenif din Dolj.
DescedentI actualI sunt In Crajova...., si pe Fatiga ansiI
sunt altiI carI ala uzurpat numele.

35

www.dacoromanica.ro
 ARAPU
Vecbe familie din Moldova de sus, citatd printre nea-
murile boerest1 de Cantemir, In (Descriptio Moldaviae»,
printre carI o gäsim din al XVII secol. Nu stim de unde
si cum derivä numele el.La anul 1639, Vasile Vodà Lu-
pul InsärcineazA cu cercetare judecätoreascd, pe un mem-
bru al acestei familil: G-HEORGHE ARAPUL biv-slugiar.
Un act din anul 1665, dice: «A5 trimes Dabija Vod. pe
DumnealuI pre Constantin Bantas si pre CONSTANTIN ARA-
PUL sá facem oameni de oaste.»
ALEXANDRU ARAPUL vornic, e iscälit intr'un act din anul
1669. (Doc. Arhiv. St. B.).
Inteun brisov domnesc al luI Antonie Vodd Roset, se
citeste: gsi sà socotitI sà alegeti partea ARAPESTILOR despre
BotestI pe ce vor avea i precum orI sti oameni bunI...»
(V. Hasdeti, Etimologic. Colon. 1461).
Ai sunt putinl descedenti aI acestei familiI : IOAN ARAPU,
avocat, fost prefect de Boto.sanI, i fii
Descedenti din familia Arapu, maI sunt si in Basarabia.

ASLAN
Neam boeresc din Moldova, unde se aflä din sec. XVII.
Descinde probabil de la ASLAN VORNICUL, boer din Vala-
chia, despre care vorbesc cronicile tériI la anu11632, chid
fu fäcut Ban la Crajova de Leon Voda, dar silit apoi
fugá la venirea luI MateI Basarab. TrecInd in 1VIoldova,
ar fi dat nastere familieI de acolo.

www.dacoromanica.ro
 - 503 -
In timpul lul Nicolae Mavrocordat, erea IORDACHE ASLAN
al doilea spdtar, proprietar in BotosanI. Pe la jumètatea
secoluluI trdia Cdpitanul GHEORGHE ASLAN, fiU1 CATRINEt
Aslanòiei, strénepoatä de fled a logorétuluI Dumitrascu Ceaur.
O ramurd din familie adaogd numele de Ceaur pe lingd
cel de Aslan ; din care : N. CEAUR ASLAN, fost deputat.
DescedentI actualI : TEODOR ASLAN, Insurat Cu o Hurmu-
zaky a avut 6 copil, doI bdetI i patru fete: Maria Co-
dreanu, Elena Iamandi, Ruxandra Sturdza si Zoe Lambrino.
fil: 1. TEODOR ASLAN casdtor. cu Cleopatra Rusu, are 4
copii : EDGARD, Alfredf, Madeleina Cocorescu í Margue-
rita. 2. GEORGE ASLAN cdsdt. cu Elena Turbure, are copiI
pe : Estella, si HENRI Aslan, cdpitan de artilerie, Insurat
cu Sylvia Lecca.

BALTEANU
Boefi din Gorj, BalteniI sunt cunoscuti cu acest nume
din secolul XVIII. Jup'á.'n CONSTANTIN BALTEANU, citat 1780
si 94, erea cititor al bisericeI Sf. Imp6rati din T.,Jiù, pe
care a fondat'o el fiind vel-stolnic la anul 1810, si In care
e zugrdvit. Fusese ispravnic de Gorj. ION BALTEANU,
i

erea clucer la 1802. Tot in secolul nostru a trdit: medel-

nicerul GRIGORAS BILTEANTJ (1789-1849), a cdrei flea fu
mdritatd cu Paharnicul Nicolae Oteteliseanu, vornic.(V.por-
tret. lui in Ist. T. jia p. 122). -DINU BALTEANU serdarul, e cu-
noscut In timpul miscdrel lui Tudor Vladimirescu, fiind
numit ispravnic de Gorj In locul boerului Dinu Otetelisanu,
care erea Inchis la monast. Tismana (1821). (v. despre :
§tefulescu, Ist. T. Jiului).
Printre descedenti actuaII: Ion Eidlténu, membru la Cur-
tea din Galatzi...

www.dacoromanica.ro
 604

BRRSES CU
Cronicele vorbesc de caff-va representati ai acestel fa-
originará din Oltenia.
In timpul domniei lui 1Viihnea Vodä, 1658, acest cionm
ucise pe boerii: Párvu vel vistier, PREDA BÉRSESCU VEL
AGA, i Preda Bráncoveanul si altif, pe un simplu prepus,
«insd ne fiind vinovati nimic» (Cronica anonima, mag. istor.)
In anul urmätor (1659), Mihnea «indemnat de dracul»,
a decapitat inca alti multi boeri, printre cari erea STROE
CLUCER BARSESCUL, i alti 10 mari boeri ai
Preda Barsescul, erea vel-sluger la anul 1633 sub Leon
Vodd, i boer rémas credincios acelui domn.
La 1700 si 1719 trdiati la Crajova, urmasii acestor boeff:
CHIRCA si NAN BERSESCUL. Hurmuzaki, rapoarte). Despre
descedentii lor nu mal stim nimic.

BOZIANU
Boerl din tinutul Buzéului, unde posedati mosii din se-
-colul XVI. PÈTRASCU PAHARNICUL din Boziani, cu fica
sa MARIA, vinde o mosie In anul 1609 (32 maiti). (Docum.
Academiel). etrarul BOZIANU (pe la 1700), avu o ficá
MARIA, cásátoritä Cu IoAN, fiul lui Párvu II Cantacuzino.
Nu stim dacä mal" exista' descendenti autenticI din acest
eam.

BRAESCU
In Moldova, de unde e originará' aceasta familie, o in-
tälnim lilcä din secolul XVII, in letopisetul téril. In anul
1679, jupánesele boerilor STEFAN BRAESCU si Ion Bucium,
carI muriserd de curând, furá inthise si legate din ordinul

www.dacoromanica.ro
 605

luI Duca, spre a le lua averile remase de la sota' lor raposatl.

(letop. Cog. t. II. 22). Despre Dumitra§co Voda Cant. dice
cronicarul Nicolai Costin, la anul 1684: Acest tiran
fricos inca ca sà scoata barif multf, aù spAnzurat de mAinI
pe GAVRIL BRAEscu, ce a fost Jicnicer.mare, i pe Teodor
a Naculul, feciori de boerI marIz. (id. II, p. 34).
Mal sunt adevératI coboritorI al acestora, alaturi cu altii
ce poarta acela§ nume de familie, neavánd a face in nimic
Cu dânsa. AzI: Alex. Bräescu avocat, etc.

BREZOIANU t
Veche familie din Valachia, adI cu totul stinsa. Dupä
ni§te documente pentru viile din Dobroteni (Archiva Stat. B),
se constata ca in secolul XVII, trdia CONSTANTIN Brezo-
tanu biv-vel arma § §i sosia sa Ilinca, i care avea de frati
pe Stefan, Stanca 0Matei. Ver cu Constantin, erea FIERA
BREZOIANUL mare vistierul.
Marele boer PATRASCU BREZOIANUL, in diva de 10 Sep-
tembre 1716 pieri ucis de Mavrocordat, care sosind in Bu-
curestl, cum dice cronica : «la fântana luI Radul Vodä aci
a poruncit de s'ail taiat tot faraml un boeriii mare Bre-
zoianul, sub pretext ca nefiind el t'ata s'ar fi unit cu alti
boeri In mitropolie ca sa se puna el print....» (§incat Cro-
nica Rom. III, p. 394). Postelnicul .5ERBAN BREZOIANU avea
de sotie pe Ilinca fica comisuluI M. Barbatescu. Urmasii
ultimI al Brezoenilor, inruditi de aproape cu Bozienii
stins la finele veacululi trecut.

BURGHELE
Cantemir citeaza printre neamurile boerestI din Mol-
dova §i pe acesta. Locul sea de origina, e pt;in judetul
Tutova i Vaslui. Despre aceasta familie, de i existand

www.dacoromanica.ro
 506

din al XVII seco!, nu gäsim nimic prin cronice i relatiunI

vechI. Sub Alexandru Moruzi, erea CONSTANTIN BUR-
GHELE vel pitar, apoI aminar i spätar, si sub Ioan W.
Sturdza. De la el, se trag cel cu acest nume din ade-
vérata familie.

B OUt
Familie dintre cele vechi ale Moldovei, stinsd in secolul
nostru, dupä ce maI cdzuse din importanta eI de odinioarl-
Se pomenesc membrii ai acesteI familii, prin hrisoave 'hied
din secolul XV. La 1606, boerul Bou erea mare vis-
tiernic al MoldoveI. (Uricar, t. 18, pag. 505). In Valachia
BOUL BANUL, venise cu Leon Vodà Toma, cu care erea
cumnat, si cronica vorbeste despre ansul la anul 1623.
(v. Boteanu)

CANANO
Originará din partea de sus a MoldoveI, din jud. Boto-
sanI, aceastä familie s'a Inrudit in secOlul trecut i cel
actual, cu multe din principalele familiT moldovene.
Un CANANAt erea insurat cu Ecaterina, fica luI Ion vor-
nicul Bals. La 1762 erea CONSTANTIN CANANOÙ biv-vel
paharnic, randuit ca bas-conacciù, etc. (v. Letopiset). Fica
sa Ecaterina, se märità cu marele paharnic Toma Bals,
fiul luI Vasile si vér Cu bas-boer Teodor Bals.
sunt mai multI descendenti dinteansa, printre caff : G-.
CANANO , prefect de Constantza, etc....

www.dacoromanica.ro
 - 607 -

CARAMALÉU
Familie, de mult in tara, dar probabil de origind stréina.
In anul 1689, cronicele ne vorbesc pentru prima oarä In
Valachia de : DUMITRA8C0 CARAMALE0 vel Postelnic, care
fu trimes cu alti boeri de catre Brancoveanul, la Pasa
turcesc ca sal, pe cand altil mergeall la Poarta. Aceiasi
misiune o avu acest boer la anul 1695, spre a merge la
Poart5., sà intervie ca domnul sa nu mearga In persoana
la Cladova. (magazin istoric II, p. 134 318).
Sub domnia luI Mavrocordat W, el primeste de asemenea
maI multe misiuni de incredere, dupa cum se vede in cro-
nicele tériI. (magaz. istor. IV, p. 170, 71 etc). El mal fusese
vel portar (1690) (Cron. Radu Popescu). Din urmasif acestuia
descendentI contimporanI.
derivà." : Constantin Ca-
ramanléli, consilier la Curtea de compturI.

CAZIMIR
Familie din Moldove, originard din judetul Sucevef, unde
existá de ma.i multe secole.
In secolul nostru (1800), trdiailfratil: Panait,Petrache si
loan Cazimir. Spatarul PANAIT avu un fig anume Iordache ;
iar PETRACHE CAZIMIR, fost de asemenea spatar, a avut
3 fil : Raducanu, vel postelnic ; Costache Cazimir cami-
nar,
TEODOR CAzimm, fost adjutant domnesc al luI Mihai
Vod5. Sturdza si colonel In armata té1. Insurat Cu Elena
Kogalniceanu, a avut fiü pe :
Colonelul EMIL CAZIMIR, senator, n. 1841, fost ad-
jutant regal, demisionat ca L-t. Colonel de Cavalerie (92);
Numismat; decorat cu mal multe ordine stréine, etc.
Casatorit cu Maria Liteanu.
Din alte ramure, maI sunt nobilI CAZIMIR i In Basa-
rabia.

www.dacoromanica.ro
 508

CIOGOLEA t
Aceasta farnilie e citatä de Cantemir printre cele in-
semnate boeresti ale Moldovei ; aql stinsä..
IGNAT CIQGOLEA, erea mare pärcdlab de Hotin la anul 1622
si 1623.
Boerul PÉTRASCU CIOGOLEA, Parcälab de Hotin, 1630.
Mostenitor al averei ILA Isaac Balica, care n'avea copii. Din
1634, Moise Movild dd un act pentru mosiI LogofétuluI
CiOgolea. (Archiva. de Hasdeil). MIRON CIOGOLEA stolnicul
e citat de letopiset când Cu invazia tätarilor din anul 1650
In Moldova : catuncI ail luat pe jupäneasa luí Miron Ciogole
Stolnicul, cu o cocoanä a luí, care n'a mal esit din robie
In vea»
COSTIN CIOGOLEA, vel spätar al Moldovei In acelas an,
fu trimes de Vodä. Lupul sol la Hmil Hatmanul Cazacilor,
iar vornicul Ghica la Sultanul. Putin dupä. aceia, Ciogolea
joacá un insemnat rol in evenimentele ca Gheorghe Stefan,
din care cauzd cum povesteste pe larg Miron Costin, Cio-
golea i fratele séü furà omoräti din porunca DomnuluI
«noaptea de 'naintea jicnitel ce erea in lduntru In curte....
(v. Letop. I. 319-335).
Probabil cà adev'eratil urmasl al acesteI familil, ail pierit
ceI din urmd In veacul trecut.

CIOROGARLEANU t
Veche familie de boeri din Valachia (Ilfov), earl po-
sedail mosia Ciorogärla, i carI astä-II probabil e stinsä.
Pe la anul 1650 träia, dupà cum. ne arata documentele,
PETRU BIV-VEL CLUCER ot Ciorogarla, care avea de sotie
pe Ancuta, sora lui Dumitrasco Spineanu.
Cronicarul Radu Greceanu, In domnia luí Branco-
-wean-1i, vorbeste de 2 boerI din acest neam :

www.dacoromanica.ro
 509

CONSTANTIN CLUCERUL CIOROGARLEANU, la anul 1689, a

fost trimes de domn Impreund Cu Mihalcea Setrarul, la
Hanul Selim GereI In Buceak, ca solI. In anul urm'étor
(1690), MATEÌ C/OROGARLEANUL, vel sluger : gerea de domn
trimes sd se afle cu o seamd de oarnenI angd Seraskerul
angd Tukeli, si care seria la Domnul de venirea ostilor
ca sunt (rnagaz. ist. t. II, 155).

COJESCU
La 1662, In Valachia, e citat in hrisoave : BARCA cdpi-
tanul ot CojestI. Acesta avu de fill* pe VANA. CAPITANUL,
apoI paharnicul din Cojestl 1670, 1677, care avea de sotie
pe jupâneasa Vlddaia, 1691. Fiul luI Pand erea BARCA
COJESCUL, biv-vel logofét la anul 1691, care nu avu de cdt
douè fete : una N.... sotia vel vorniculuI Stefan Vdcärescu
(1743), cea altd PA.uNA a luI Radu Topoloveanu biv-logofét
de visterie (1743), cu care avu un Ira Constantin Topolo-
veanu (1750).
Prin aceste 2 fete, probabil s'a stins aceastd ramurd, de
si aü rémas poate descendentI din alte branse, pand in
secolul nostru.

COLCEAG
Boeff purtdnd numele acesteI familiI, Ii intalnim In tara
din secolul trecut. = Familia trebue sd fie de original td-
tdreascd, dupd cum o aratd numele
E o mare probabilitate, ca eI sa descindd din acel COL-
CEAG BEY, care la 1740 fu trimes de Turd. in Moldova sd
restaureze puternica cetate Hotin din Basarabia, i sd o
ocupe. (V. Fotino, III. 102, si letopiset).
DUMITRACHE COLCEAG, vel stolnic, este amintit inteun

www.dacoromanica.ro
 510

act al divanuluI domnesc din Iulie 1781. (V. Ureche Ist. 1. 103)
CHIRrrA. al luí Colceag, la 1783 e ispravnic de Slobozia.
MATEi COLCEAG, cumnatul luí Filip Lens ;dupä. 1800.
Acesta avea ultimele case de pe podul MogosoeI, de unde
incepea bariera orasului, la streajä. (Papazol, 1st. Bucur. p. 91)
Majorul Papazoglu ne spune ca : Spatarul Cantacuzino la
1715, a clddit spitalul, turnul si biserica, totusi fiind-cä a-
cel spatios taräm a fost cumpérat de la VoRmcuL COLCEAG,
oräsenii pand azI II pästreazä numirea de Coltea2.. (p. 21)
Un vornic Colceag a trebuit deci sá existe Inca pe la
17'00 ; insà cu putinele date de carI dispunem, nu putem
stabili nid-o legatura intre acestia.

COLFESCU
Aceasta familie erea Infloritoare, avänd si o mare avere
In secolul trecut ; insä pe urma decazänd, nu stim daca
astazi nu e stinsä.
Un boer COLFESCU, dupd 1700, e cunoscut prin insarci-
narea ce avu de la Voda Mavrocordat, de a conduce pe
fostul Mitropolit al tärei Antim, osandit perpetuu sa stea
la Monastirea de la muntele Sinai. Trecand dui Dulcia, ce
.curge langa Adrianopol, Antim fu aruncat in apä. Papazol
zice : «Colfestii. Aceastä familie este acea ce fu bleste-
matä de Mitropolitul Antim când 11 sugruma in luntre si'l
ineca Colfescu in Dundre (?), fiind orânduit de Voda a'l
trece Dunärea i a'l ineca la mijlocul ei». (Istoria Bucuresti-
lor, p. 14).
IORDACHE COLFESCU, e biv-vel serdar pe länga divan la
anul 1777.
Cam de pe atuncI, si inceputul actualulul secol, Colfestii
aveati loe de casa si case marl' boeresef, pe podul Mo-
gosoaei, pe locul unde azI este palatul regal.

www.dacoromanica.ro
 511

COSLOGEANU f
De i aceastA familie nu coprinde de cat patru generatiuni,
autorul ei fiind un grec stabilit In tar,ä, totu§1 trebue mentio-
natä pentru inrudirea avutä cu patru marl familii ale -kb-el.
(intre 1700-50).
HRYSA.NT CkmAaAsuL, grec originar din Hios, venind in tarä
se stabili i luä, numele de COSLOGEANU, dupe satul Cosleg. El
se insurA cu fata spätarului Mihai Cantacuzino, care muri la
1716, a-valid de lid
Pe TOMA. COSLOGEANU, care la randul sea' e tatäl a dol. copiT:
Maria, care tinea pe Logofétul C. Brancoveanu; §i un al doilea
TOMA. Coslogénul, insurat Cu Bala§a Zdtreanca, véduva ma-
relui Vornic Barbu Oteteli§anu. Fiul acestuf Toma : N...., se
insurA cu fata marelui Logofet Serban Greceanu. Mai in urmä
el fugi la Tarigrad, unde s'a turcit fiind fäcut zaim sub nu-
mele de MERMED Boiarzade. Muri la Constantinopol, neläsand
nicì un copil. (V. Bolliac, Buciumul. Geneal Cantacuz.)

COTESCU
Boerul STANCIU COTESCU, la inceputul secoluluf XVII, a avut
fice pe Stanca §i Neac§a, cate §i trel amintitI intr'un hrisov
de mo§ie din anul 1618. Mai tarzig: VLMCU CAPITANUL din
Cote§ti, a avut fit% pe IENACRE Vlaicului cap». (citat la
anul 1734).
Familia avea proprietätl. in Putna i R.-Särat (Valahia).
Actuall: CONSTANTIN COTESCD f. senator, avénd fif pe : DUMITRU)
colonel; .STEFAN, f. capitan; VIRGIL, t in resbo'f; ALEXANDRU
inginer, i CONSTANTIN.

DRÄGUTES CU
Nu stim dacá mal sunt descendentI directi din aceastd
familie, care apare cu importanta in sec. XVII In Moldova.
Miron Costin citeazd, ca ocazia mortei Pr. Stefänità Lupu,

www.dacoromanica.ro
 512

pe DUMITRASCU DRA.GUTESCU din Suceava, care muri la

1661, de o boalh «ce i zic doftoriI Maligna, de care ail
murit i Drà'gutescul de la Suceavä, om cunoscut si ales
la toatà curtea»... (Let. I, 372).ILIE DRkGuTEscuL SPATARUL
1680, fusese armas si Serdar, i erea tovards credincios al
luí Vodd Petriceicu (1684). (Letop. Nic. 11,23,224).
Biv-medelnicer PRODAN DRAGUTESCU, erea Phrcalab al
cetäteI Hotin, la 1680. Ana, fica luí Ionascu Bals, tin ea
pe un boer DrAgutescu (lije).
LUPUL DRÀGUTESCU, la 1728: «fecior de boer pàmântean »,
erea partizanul luí Racovith contra luI Grigore Ghica, pur-
tându-se cu mare curaj. Fu prins insh cu Hatmanul, de
Ghica: «si in judecata a tot divanul spAnzurat». (Cronica
Amiras. Let. III, 168).
Jupaneasa SAFTA Drägutésca, fata luí G. Septilicf, e ci-
tatä inteun act al el' din 1743. (Academia).
Gdsim i Valachia, un DRkGuTEscu ca vel CkPITAN sub
Serban Voev., si din care ail remas poate urmasi.

DOICESCU
Proprietatea veche a acestei familil, este Doicestif din
judetul Ialomita, inch' din al XVI secol ; la origind erea
inruditä cu Bärbdtestii. Duph documentele satulul VA-
lenl, gäsim unnAtoarea filiatiune a lor : DANCIU CLUCERUL
Doicescul, batfhn la anul 1647, avea doI fil, amintiti in
acelas an : UDREA slugerul, i COLTEA CLUCERUL DOICES-
CUL, deSpre care cronica anonimg. a th'rei ne spune la a-
nul 1659 sub domnia lui Mihnea Vodd, Ca' fusese trimes
de Domn impreunä Cu Nicola Sofialhul, in ambasadd la
Vizirul, spre a obtine uciderea luí Constantin postelnicul.
Cu chti-va ani inainte, la 1655, fratele :

UDREA slujiarul DOICESCUL fusese ucis de seimenil resculati

In potriva lui Constantin Basarab si a boerilor sel, atunci

www.dacoromanica.ro
 818

cand mal perirä altl 13 boeri mari al tdriT, intre carl Giorma
Banul (*), Brâncoveanul, Preda Beca, Papa Greceanul, ete.
(cron. an. in magaz. istor. IV 338,350).
Coltea Doicescul a avut doi fif : DANCIU i RAM' SPA-
TARUL DOICESCU, care traía sub Braficoveanu, 1691.
In decursul secolului trecut, unii din urmasiI acestui nearrl
ati decázut, pierzând din averile ce posedati, i chiar azI
sunt mosn eniI DoicestI.

DUCA
Familie din Moldo va, al cäreI stràmosI ají fost: GEORGE
DUCA, Domnul Moldovei i Valahiei 1666-84; si apoi CON-
STANTIN V.V. al Mol d o V eI, _1691-96.
In miscarea de la 1821, e cunoscut POSTELNICUL PETRAKI
Duca, de care aminteste i Beldiman in Tragodia. Ge-
neralul ION DUCA, insurat cu o Duca, a avut 2 fif (actuall)
GEORGE DUCA t 1899, cdsdt. ca Lucia Ghika, fost Direc-
tor al cäilor ferate; avênd fil pe: Ion si Grigore.
loAN DUCA, rriembru la cassatie, cAs. cu o Sturdza, avend
3 fiï.

DRUGANESCU
Din POSTELNICUL DRAGAN, care tràia pe la anul 1523,
se coboar5 aceasa veche familie boereasch. din Valachia.
Vom noa numai foarte putine detalii ce am putut culege
asupra eI.
Ast-fel, SCARLAT DRUGANESCU erea vel stolnic la 1783;
iar la 1788 stolnicul Drugdnescu e numit boer ispravnic
al Judetulul Arges, fiind biv-vel serdar, cu Ion Glogoveanul.

(*) Din vechia familie stinsa a ALEXIENILOR, tOt din Ialomita.

www.dacoromanica.ro
 514

Done' surorI Druganescu, tinura la inceputul acestuI se-

col, una pe boerul Dedulescu, cea alta pe Gheorghe Lehliti.
IORDACHE DRUGANESCU, care trai panà la jumatatea se-
coluluI nostru, erea un boer Invétat, stiind maI multe limbl,
maI ales pe cea latind i apoi pe cea greacd i româna,
cum spune Blaremberg. (In aEssai sur les institut de ROUITIO>
pag. 270).
Un Niculescu, insurat cu lata unuI Drugdnescu, avu
pe ClUCerUl CONST. DRUGANESCU (vezI Niculescu).

GANE
Veche familie din Moldova, afldndu-se printe mariI
boerI din secolul XV. La anul 1540 ne spune letopisetul
MoldoveI, (I. 200, Gr. Ureche), cà Stefan Vodä. Läcustd a
fost ucis noaptea in cetatea SuceveI de boerif nemultu-
miff, intre carI «o seama de boeri den curtea luI, anume
ArborestiI».... Cronicarul critica pe omoritoff,
descriind aceasta dramd.
VASILE GANE la 1758, fu insdrcinat de Ion Callimaki Vv.
sd intervie pe Idngd Mitropolitul Jacob sd abdice, lucru ce
reusi; iar Mitropolit fu facut fratele DomnuluI. (Letop.
p. 242). Cu acea ocazie, ca résplatd, fiul boerului Ganea,
anume STEFAN GANE, 111 fg.CUt COMIS mare.
Astd-z1 este descendent al familiel: NICOLAE GANE, literat
om politic, n. 1835. Fost ministru, Primar al Iasilor,
Prezident al Senatuldi (98). Pentru literaturd a scris ad-
mirabile «Novele», caff se pot considera ca cele mal bune
din literatura noastra. (3 vol. 1886, Socec).

GHER GH ELY
Familie din Moldova, de la tinutul DorohoI. Origina din
Fogoras In Ardeal. Inca de la anul 1549, strémosul aces-
tel familiI: GRIGOR, fiul lul Vlad de Zeliste, capdtd diploma

www.dacoromanica.ro
 615

de nobilitate de la Ferdinand. La 1624, un GHERGHELY

sail Grigor, avu din nod diploma confirmatoare de la Ga-
briel Bethlen, Principe Ardealului. (V. Cav. de Puscarin.Fam.
din ardeal). In condica visteriel MoldoveI la 1790, sunt
trecutl mal multi membri al acester familiI. Pe la in-
ceputul secolului, COSTACHE Gherghel paharnic, sub
Vodä Calirnaki ; TEFAN cäminar, ILIE postelnic MI-
HAIL fiU1 luI Costache, spatar. ApoI IoAtsi Gherghely, mare
comis; de la carl sunt tumasif actuali.

GOLFINEANU
Numele acesteI familii din Oltenia, derivd de la satul
Golfinu din jud. Romanap, proprietate a eI.
-Biserica Madona Duda, catedrala Crajova, a fost fon-
data.' in secolul XVIII de stfémosul acesteI familif : HAGI
GHEORGHE, impreund cu Maria Foteasca, ale cdror testa-
mente, importante prin coprinsul lor, se pdistreazd din
anul 1782. De aceastd bisericd, depind mal multe in-
stitutiunI i ajutoare insemnate.
Hagi Gheorghe Stan si sotia sa Stanca, aù avut 3 copiI
Hrisanta, Zamfira i ZAMFIR,. care prin testamentul tatAluf
&el era läsat ctitor i ingrijitor al averei. Aceasta avu
fia pe:
IANCU GOLFINEANU, n. pe la 1800 in Crajova, insurat cu
Elena Cotofeanca (1809-1860), al cdreI mormánt se Ad
la Madona Dudu. El avu 2 fete: Acrivitza Tincd, Elena
Bogonos, i un :

BARBU GOLFINEANU (1841-1888). Cäsdtorit CU Maria Mar-

ghiloman, a avut 7 copil (actuali):
MIRCEA (Jean de MITTY) n. 1862. Publicist francez cu-
noscut, In Paris. ION Golfineanu n. 1863, oficer de ca-
valerie. CONSTANTIN n. 1866, magistrat la Craiova.
surat cu Maria Poenaru; Ecaterina si Elena.

www.dacoromanica.ro
 - 516 -

HARALAMB
Familie de boerI, insemnatI la Crajova in acest seco],
unde aú fost i caimacaml al scaunuluI. -- CONSTANTIN
HARALA/vIB erea Clucer mare 1a 1814; avea domeniI multe
intinse in Oltenia rezidand la Crajova. Fiji s'él aü fost:
1. IANCU Haralamb 2. GENERALUL NICOLAE HARALAMB, n.
18..., om politic, fost Locotenent domnesc al fairiI inainte
de venirea Pr. Carol (1866), impreunä Cu N. Golescu
L. Catargi.
3. CONSTANTIN HARALAMB t, mare proprietar la Craiova
avênd fiú pe: D-r. DEIVIETRU Haralamb. 4. Mihai Haralamb,
la Paris.

HURIT
Veche familie moldavd, dispärutä de mult. Cel mai
de care se vorbeste, este legendarul HURU CANCELAR, de sub Dra-
go s Vodd (1550), cárui se atribuia cronica cunoscutä sub numele
séti, sat isvodul spätarului Clanati. Aqi s'a dovedit cal e Q in-
treagä falsificare, fa.'cutä. de C. Sion la 1830. Aceastà cronica
s'a publicat in brosurd de Asachi la 1836, si la 1863 in revista
Romând.
Cel Huru dovedit prin documente, este ILIE HURU,
MARE COMIS al Moldovei, care titlu 11 purta intre anil 1471-76,
In timpul domnieI lul Stefan cel mare. (Uricar, tm. XVIII, lista
boer).
EFREM HURU3 insemnat in prima juma. a veacului XVI;
poate nepot saü fill al aceluia. Dupa actele divanurilor dom-
nestI, la 1528 (7036) si 1530 erea PArcalab de Neamtz, cu Hris-
tea. De la 1631 pAnd la 1646, e mare Vornic al Moldove1 sub
Pefru Rares. (multe documente)
La anul 1546, gásim pe DANCIUL HURU ca PArcalab de Neam-
fzu, Inaltà demnitate ce avnsese Efrem, poate tatal sèti.
e citat in documente de sub Ilias Vodà, 1548, 1549.
LUPEA HURUL, e ParcAlab al Cetate1 Hotin la anul 1573, in

www.dacoromanica.ro
 517

timpul lui Ion Vodä cel cumplit, ginerile s'éd, sub a cdrut
domnie se distinse In principalele résboae a1 acelu domn,
cum se vede in cronici i relatiunl contimporane. Fica sa, erea
a doua sotie a luf Ion Vodà.
Un document din 12 Martie 1602 (intro docum. Academie), co-
prinde o vtnzare de mosie ce face ANDRRÌ feciorul luT. Hum.
Un alt HURU in fine, este PÀRCALAB de Neamtzu la anul 1628
si 1629 (7136).
Aceastä mare familie de boerI, pare a se stinge cel mult
pe la mijlocul veacului XVII. (1640-50.)

LERESCU
Dupa traditie, aceastä familie erea asezatä in tara, ju-
detul Arges, din timpuri foarte vechi. Dupä documentele
arhivel. Statuhif, se pot dovedi boerÌ din Leresti la incepu-
tul secolului XVII: PREDA.POSTELNICUL din Lerestl, care
a avut mai multI copi.I. (1620) ; DRAGOMIR postelnic Leres-
cul, 1669, 1677, erea nepot .de frate lui Preda, i poate
din el descinde familia din zilele noastre. Dragomir a
vut flu pe MIRITÀ.
La 1644, crea amintit un PAavuL, flit al lui TUDORAN
Lerescu. etc.

MIL COVEANU
Boerl vechi din Olt, unde stäpaneail mosia Milcovul, im-
preunä. Cu Bunestif-de-fier din Arges.
La 1648, träia slujerul IvAN ot Milcov.
In secolul XVII, un boer Milcovean, avu 2 fd : PAPA
Capital-MI, Si PREDA MILCOVEANU vel vistier, si mare cd-
pitan, care crea insurat Cu Stahca fata luI.Pavlache Banul
Clejanul. Preda Milcoveanul fäcea parte dint-re boeril", unitf
cu Preda Protoceanul i Stoica paharnicul, Carl se refu-
36

www.dacoromanica.ro
 518

giarä in Moldova la Const. Voda Cantemir, mergand apoI

la Poarta sa parasca, pe Brancoveanul. Acesta prinzénd
de veste, obtine ca eI s'A fie prini i apoI adu§I clegatI
in fiare i In catu§I, In multe rinduri judecandu'l». Proro-
ceanul i Stoica fura spanzuratl, iar Preda Milcoveanul fu
trimes la Ocna si mal th-ziil liberat. (Sincai III, 357; eronica
anonima, etc). In anul 1693.
Fiul vistieruluI Preda, erea CONSTANTIN Micolveanu citat la
1702 cu tatal SM.STAN POSTELNICUL MICLOVEANU traia la
an. 1774 impreund cu sutia sa Stanca. Tot pe acel timp
se mai vorbWe de alte rude ale lor.(Doc. Art. St. Mon. Bis-
rita, an. 1770).

NECUL CE
Familia 1nsemnatului cronicar al Moldover: MARELE
VORNIC ION NECULCE (n. la 1670 t 1745). Intre 16964701
erea mare aga i sluger, la 1705 V. S'Atar, apoI Hatman al
Moldovel. La 1710 plecä In Rusia la Harcov cu Dem. Can-
temir, locuind mult timp in Polonia. Revenind In tara, trai
retras, iar la 1730, Gr. Ghica 11 numqte vel vornic de tara
de jos ; 11 regasim in divanul luI Mavrocordat (1741) ca biv-
vel vornic. El a scris letopisetul tériI Moldovei de la 1662-
1744, i seama de cuvinte, coprinzind evenimente istorice.
t la 1745.
Un singur descendent al adevarateI familil, traWe astä-
qi n. 188...

ODIVOIANU
Familie din Valachia, cunoscuta puOn, dar de veche origina.
Numele deriva de la satul Odyvoi, carI pe timpuri se vede a
fi fost un targ mare.
Pe Oravourm Il gasim cel d'anta' la anul 1661, conducend

www.dacoromanica.ro
 519

oastea liii Grigore Ghika Voevod in ajutorul Turcilor i al

lui Pr. Mihail Appafy, contra luI Ianos Kemeny ce voia sä. co-
prindä. Ardealul. Letopisetul luí Amiras ne spune : qi i-ail dat
lui Appafy pe Cuciuc Mehmed Pa§a cu seamä. de Turd, §i
aü poruncit lui Grigore Vodä sa trimeatá oaste inteajutor.
ati trimes 6ste cu ODIVOIANUL. » (Let. Cog, III, 146)
Nu maI Intilnim timp de un secol, niel un urmaq al acestui
viteaz boer. TocmaI dupä. 1770, gäsim pe sotia lui Jean Lin-
che (t1780): MARIA. HODIVOIANU, mama mareluI vornic Filip
Len. Aceasta probabil a fost ultima descedentà a acestei familii.

ODOBESCH
Generalul ODOBESCU, fiind colonel, lmpreuna cu Colonelul
Solomon, a jucat un mare rol in miscarea de la 1848.
(V. Istoria Xenop., Tocileseu). In urmd erea mare spa-tar si
comandant general al ostirilor térif. El a avut 2 fiI: ALEXAN-
DRU ODOBESCU (1831-1895) ilustrul istoric, arheolog i li-
terat roman; si CONSTANTIN ODOBESCU, fost Colonel de Ca-
valerie, prefect, etc. Casatorit cu Ana Florescu, al/hid 3
{II: ION, GRIGORE i RADU.

PISOSKI
Polond de origina, familia aceasta se afla. In Moldova
de pe la 1650. Cantemir o citeazä printre familifie boeresti
din timpul sú, cand erea vel pitarul Pisoski. La ince-
putul aceAtuI secol, MIHALACEIX Pisoski erea paharnic
sames de TecucI ; apoI COSTACHE P. stolnic i spatar,
care avu de fii.1 pe NicoLAE, caminar si fost ispravnic de
Dorohoiu. Colonelul PISOSKI fost adjutantul Princi-
peliff Cuza.

www.dacoromanica.ro
 520

RACANU
Cel d'antaid boerI Räscanu, sunt cunoscutI de pe Ia sfir-
Situl secoluluI XVII.La anul 1758, StOlniCtIl CONSTANTIN
RASCANU, impreuna cu altI 11 boerI : Ion Bogdan,
Const. Bals, Manolaki Costake, etc. fura transportatl in Asia
mica* din ordinul luI Ion Vodä Calimaki, stand In exil
mal mult timp. (V. Fotino. Ist. Daciei III, 113).
La inceputul actualuluI secol, erea boer Insemnat : IOR-
DACHE RAscANu marele vornic, fost cäminar. In 1821 el
merse la Constantinopol cu deputatia de boeri, earl' aduse
domn pe Ionita Sturdza, pand atuncI boer Logofét. Caldtoria
boerilor moldovenI i mUntenl, e descrisd Intr'un jurnal
special. (v. letop. Cogalnic. III, 425). Vornicul Rascanu, pore-
clit «Bisoca», e iscalit la 1824 trite° suplica a boerilor
teriI catre divan. (v. Iorga. Fragm. II). El, In afara de o fatá
maritata cu Lascarache Costake, a avut 2 fiI: ALECU RAs-
CANU, spatar la 1822, ispravnic de Vasluití, i ToDERITA
Rascan, fast vornic de aprozi. UrmasiI lor sunt repre-
zentantiI actual! aI familieT, Intre caff: PETRU RA.SCANU,
profesor de istorie la Universitatea din IasI.

RATESCU
BoeriI din Rdtesti (Arges), sunt cunoscutI Inca din se-
cola XVI.La anul 1585, trdia VINTILA PAHARNW ot Rä-
testIj iar la 1595 Stanciù ot RatestI.
' In timpul luI Mate! Basarab, trdia IvAsco VL VORNIC
din Raitesti, martor In diverse a.cte; In 1646 Detemb. Tot
pe atuncl träia jupánita STANCA ot RatestI, poate sotia
sa (?). Un STEFAN, frate cu Chiricá ot Ratesti, e citat ca
WM:AU la anul 1671. In acelas act mal sunt doveditI
catl-va boerI-logofeti din Ratestl. (Arh. St. B. Initrop.).
Un FIERA VATAF RATESCU traia la 1687, si zidi un schit

www.dacoromanica.ro
 521

In vel-Ocnä (Ocna-mare) cu sotia sa Constantina, care apoi

se calugäri.E1 a murit fár urm2.0. Fratele sai era LUCA,
vistier, dupä cum se constata prin documente.
In secolul trecut, STEFAN MIHAI RA.TESCU avea fifí pe
SERBANIcA Rátescu postelnic, la anul 1776.

RAZU
In Moldova, aceastä insemnatä si mare lamilie, greceascá
de originä., erea stabilitä inainte de 1700. Hatmanul COS-
TACHE RAZU, erea la 1728 mare stolnic In divanul luI Gri-
gore Ghica Vodd. In domnia 1111 Mate): Ghica, la constitui-
rea divanului acestuia In 1753, 11 gäsim ca vel Hat-
man al Moldovei, (v. letop. Cap. III, p. 159,227) in care cali-
tate fiind, letopisetul 11 mentioneazá adese orI. Fusese
caimacam al tériI. VASILE RAZU, erea pärcálab de Suceava
la anul 1756 si 1762, cu titlul de marele Hatman, iar
la inceputul sec. acfual, un alt VASILE RAZU, probabil
fiul séü, erea mare vornic (in 1817).
In atará de cei din tara, mai sunt deseen dentl si no-
biliI Razu din Basarabia, cu drepturI recunoscute.

ROMANES CU
Un document din anul 1647, vorbeste de o cumpérare
fäcutä de MIHALCEA -6.111 111i. OPREA ROMANESCUL din Targu-
jiil. (cit. §tefulescu, T.-Jit p. 69) Familia e originará veche din
Oltenia, In cele din urmd fiind stabilia in jud. Dolj. In
lista boerilor cu contributiuni gratuite cdtre administratia
austriaca a Olt. din 1719, sunt trecutl cinci membriI af a-
cesteI familii, In judetu Välcea (cl. II). Hurmuzache. Doc.
tom. VI). Astä.-41, descendent: NICOLAE ROMANESCU f. de-
putat si primar de Craiova, cdsátorit cu Lucia Fdlcoyanu.

www.dacoromanica.ro
 522

RUCAREANU
Familie stabilita in Campulung, din secolul trecut, cand
sunt întâiü cunoscuti.GEORGE RUCAREANU, la 1787 erea
oranduit (luna Aug.) de Moruzi, nazir pe ambele plaiurI
din jud. Muscel, avênd titlul de biv-treti logore. (v. Ure-
che. Ist. R. t. I, p. 29).
NICOLAE RUCAREANU biv-treilea logofét,erea in 13 Ian.
1803, epistatul (magistrat) orasuluï Campulung. Acolo locu-
esc i urmasiI de ad1 al familie.

SAFTOIU
Strämo§ul acestel familii din Gorj, era pe la anul 1600,
vel ARMA§UL PiiRVU Viezureanu Saftoiu.In secolul trecut
trdia GEORGE SAFTOIÙ, filil DANCIULUI Säftoiul din Drb..-
goiani. El vinde Dragoianii la 1763, impréuna cu fiiI se
MIHAI si GEORGE.
Inainte de 1850, SERDARUL G. SAFToiti a avut fill pe
GRIGORE SAFTOIO (actual), etc.

SAMBOTEANU
Familie originara din Gorj ; inrudita in secolul nostru
cu Oteteli§eniI. ION (Ian ache) SAMBOTEANU biv-vel me-
delnicer (1810), e zugravit ca ctitor in biserica St. Nicolae
din Targu anul 1812, el erea ispravnic al judetulut
Slugerul ION SAMBOTEANU, prime§te la 1844 pe Pr. G. Bi-
bescu care vizita orasul, impreunä cu C. Oteteli§anu
G. Magheru. Stint maI multi aetuall.

www.dacoromanica.ro
 5'23

SCORTESCU
Originan l de la ScortqtI, in Moldova, membril acesteI
familiI sunt cunoscup antal prin : DUMITRABCO SCORTESCUL,
la anul 1753 (Zapis). ApoI TOADER SILION SCORTESCUL, in-
tr'un act din 1762; in urmd erea càpitan. In 1784, MIHALA-
CHE Scortescu erea logofa de vistierie. Fiul lui Toader
erea SERDARUL ANASTASE Scortescul, apoI cäminar, care
In 1802 avea o pricind de mo§ie Cu Banul lordache Milo.
(v Uricar Codr., 17, 218, 76, etc). ILINCA, sora lui CONSTANTIN
SCOrteSCU, are in 1807, proces pentru o casä in Ia0.
(Uric. idem.)
Hatmanul ALECU SCORTESCU, fiU1 aminarulul Nestor,
erea insurat (1814), Cu Profira fica vorniculuI Const. As-
lan, de la care derivA de§cendentiI actuall.

SEU.LESCU
Familie hoereasca din Oltenia (judetul. Gorj). Intr'o scri-
soare a boerilor OltenI cAtre princ. Eugen de Savoia, re-
lativ la afacerile banatuluI, datatä. din 1719, sunt subscrisI :
NEGOITA i MIHAI SAULESOUL. In listele de boerI ale
administratiunei imperiale Austr., din acela§ an, intalnim
pe : RADUL, BARBUL, Negoità i DRAGHICI SkULESCUL, CU
fiU1 sal Mihai. (v. Hurmuzache., Documente tom. VI)...
La 1779, IoNITA. SAuLEscu erea polcovnic de Gorj, pen-
tru paza de hop, avand titlul de postelnic.
Din descendentif de astd-ii ai adevérateI familii cu
acest nume, mai sunt in Oltenia....

STEFANESCU
SAFTA KRETZULEASCA (t 1855), fica marelui Clucer Ior-
dache Kretzulescu si al ficel luI Florescu (v. Kretzulescu),
a fost cdsätoritä CU marele Clucer DUMITRIE STEFANESCU.

www.dacoromanica.ro
 524

Din aceastä cäsätorie näscut 1 fiti i 3 fete : Elena

sotia paharniculuI Oréscu ; Ana sotia cavalerului Ernest
de Sallmén, colonel rus ; Rallu sotia majoruluI Alex. de
Motileff;
SERDARUL CONSTANTIN STEFANESCU (1804-1869), fost ef
al arhivelor Statulul. Insurat Cu Maria Mer*nu, avAnd
urmatoriI fiI :
Locot. COIODel ALEXANDRU TEF. KRETZULESCU, cäsäto-
rit cu Maria Ianculescu. Are 4 ELI Alexandru Kretzulescu,
Constantin, Dimitrie i Aureliil, ì Elena Michäilescu.
Cäpitanul ION tefänescu ; cäpitanul GEORGE §teránescu
(avand 3 I'll), i apitan IOSIF teränescu.

SOCOTEANU t
Familie olteneascä de originà foarte veche, §i care avea
stdpanirT in judetul Gorj. In secolul trecut, s'a inrudit Cu
GreceniI, prin fica. slugerulul Std. Greceanu, jupAneasa
STANCA Socoteanca (foae de zestre din 1784). Cdmina-
rul CONSTANTIN SOCOTEANU, erea la anul 1808 ispravnic
de sud. Gorj.

TOPLICEANU
Str6.mo0I acestel familiI ereati din Ardeal : Un docu-
ment spune cA stäpâneail i in secolul din urmä «clealul
Toplicenii Ardeal».» Se zice cä el se trägeau din-
tr'un Knéz TOPLICt, venit in tarà Cu Brancovenif In al
XVI secol, i de la care derivä. numele neamului.
Aceastä famine, ce avea -i-mportantá In tarä, astd-if e
stins5..
Mamie Stolnic, Pan NEAGOE TOPLICEANUL, ma)" apol MARE
oLucER (1714, 1716, etc), erea boer Insemnat In sfaturile
domneqt1 ale luI Const. BrAncoveanu i Mavrocordat, in

www.dacoromanica.ro
 525

ale cdror hrisoave 11 gäsim adesea. El a fost i postelnic,

dupé cum se vede dintr'o carte de judecatd din 1759
(in posesia d. Gr.P. Olanescu), unde mal sunt doveditl, sotia sa
DESPINA Clucereasa, precum i fr4til GRIGORE
MIHAIL, al cdruI fiti erea CLUCERUL I\hcoLiaTA Topliceanul,
1783. Un alt act particular din 1759, 10 Iulie, foae de
zestre a Saftei Oldneasca, citeazá pe marele PITAR MIHAIL
TOPLICEANU (cel de mai sus), Cu fiul s'a\ TOMA medelni-
cerul si Cu fica SAFTA, sotia lui Constantin Oldnescu.
EI posedail mosii intinse In judetele Putna si Ramnicu
Sàrat.
In timpul ciumel de sub Caragea, din anul 1815, cami-
narul TOPLICEANU erea prezidentul consiliuluI de hygieng,
Impreund Cu serdarul Mitescu i slugerul ChirculeScu.
(v. Papazol; Istor. Bucur. pag. 133)

URSACHE
Familie adi stinsà, din care s'a ilustrat:
URSACRI, MARELE VISTIER al MoldoveI, des mentionat in le-f
topiset. A fost cununat de Ilia§ Vocla Alexandru (la 1665),
Duca Vodli, in 1672 fu mazilit, fiind-câ boerif se plinseserä
de el la Sultanul «mal Cu de adinsul Ursachi cel baran».
Pare ca Duca se re'sbuna, de °are- ce in a treia domnie a
luI, la 1680: ePre Ursache, ce aü fost vistiernic mare, ce
fost vestit de bogat in banI, la top" in toate tèrile, rail des-
bracat §i legat la stalp la ger fiind iarnä ... i inindu'l
un an in temnitä, luat 250 pungl cu banl...»(Nic.Costinlet.
11,22). Putin dupä acea fu omorit.
DUMITRA§CU URSACHI incearca sä fuga la 1691 in ultimul an
al domnieI lui Cantemir, impreuna su Vasile Spätarul Cantacu-
zinc, fratele acestuia The, i ceI treI fii al logofétului Miron
Costin. Pura irisa prin§I din porunca domneasa., §i scaparà
de moarte prin incetarea din viata a lui Cantemir, tocmai cind
mergeati spre Ia§1.(Let.11,143.)
La 1701, domnind Constantin Duca, ail emigrat in Ungaria

www.dacoromanica.ro
 526

din indemnul lui Iordache Rosetti: «lije Cantacuzino, §i Ba4

§i Ursachi, i Ion Sturza §i alOI..» (id. II, pag. 171).
Fata bá.trinulul VistieruluI Ursachi (sora 'uf Dumitr4§cu
a tinut pe vel Vornicul Ion Bal§, 1673.
In actul de desrobire al vecinilor, din anul 1749, printre alta"
gäsim URSACHI CAPITAN §i GIRGORA§ URSACHI, prin cari
se stinge acest neam.

TUFEANU
Familie inruditä cu StirbeiI, din care pare a fi o ra-
mura.
In secolul trecut, in Valachia : TUDORACHE TUFEANU fu
numit Vel paharnic de catre Nicolae Mavrogheni Voda, la
anul 1788. El avea locuinte in Bucurestr, rémase urmasilor
sël. Un TUFEANU crea biv-ceaus de aprozI la 1804 (8 April).

VULTURES CU
Pe RADU POSTELNICUL ot VulturestI, 11 aflarn la anul
1648 inteun inscris al Banului Radu Buzescu iscálit printre
martori. (Odobescu, Antiq. Jud. Romanat. p. 107) Familia e origi-
nara de prin partile Olteniel, avind mosie in VulturestI.
Un RApu Vulturescul postelnic, traia pe timpul luI Eran-
coveanu, (1713). Serdar CONSTANTIN Vulturescu, joaca rol
In miscarea de la 1821, insotind pe Tudor Vladimirescu.
Micu Vulturescu, fost ispravnic la RomanatI, s'a resculat
cu St. Locusteanul contra Grecilor, si a fost surghunit la
Tismana. El avu si un frate Alexandru.
BARBU Vulturescu, avu fiti pe: GRIGORE Vulturescu, avo-
cat Casator. cu Maria Sldvescu, avincl- fiI pe:. ION Vultu-
rescu, Nicolae i Grigore, si, 3 fice.

www.dacoromanica.ro
 - 527 -

Alte familií boeresti mai sunt:

Bagdat, din jud. Buzai. La 1711, Dumitrascu cApitan
Bagdat.Barozzi, venità intâl in Moldova in act. secol.
ilustrd i anticA familie italiand : Barozzi de Santorin.
Baseoveanu, in Valachia sec. ac.Braboveanu din 01-
tenia, dupà vechea mosie Brabova. : majorul Brabo-
veanu, din cavalerie. Busuioe, la Moldova, din m. Vor-
nicul Bucioc, 1600.
CorlAtescu, din Valachia, sec. XVIII. Holban, din
Moldova de sus, Botosani.
Istrate, boer din Moldova sec. XVIII. Iamandi, din
timpul lui Nicolae Mavrocordat, in Moldova. liarstea din
Bucovina, unde aü titluri imperiale. In Moldova din vécul
XVII.
Mortzun, din Moldova, la Bäch'il 1780.Negurk in Mol-
dova. Pacleanu, de la Paclele din Buzà'il.
Siblénu, de la Sihlele, Ramnic Sdrat. Tigveanu, din
Arges. Voinescu, in Buz6.1.
Vidra§eu, din Putna i TecucI, Moldova.

www.dacoromanica.ro
FAMILII DE ORIGINA STREINA
-----
NOTA. Sunt coprinse
familiile de nobletä pha-
nariota si de alta origina,
stabilite in tara dupa, 1700.

www.dacoromanica.ro
 BELLI 0
(VALACIDA)

Familie originara din Macedonia, al carui nume deriva de

la orasul 116XXct din Macedonia. In romaneste se scrie :
Belu".
GEORGE BELLIO care traia in Macedonia pe la inceputul
secolului XVIII, a avut 2 baeff si o fatk anume :
ION Bellio, Ora copii. DuraTRuf insurat Cu Despa,
avénd o fata si 3 bäeti : Gheorghe, Sjefan i Costache.
COSTA= BELLI°, care veni eel d'antaiii in tara, fiul lui
Dumitru, equ putin timp si se duse apoi la Viena unde
a murit neinsurat, lasand o mare avere copiilor frateluT
Stefan, precum i mal multe legate in Viena. Pentru ser-
viciile sale Austrid, el fu creat baron al Imp. in 1817, de
care Francisc I. Fratele sai
I'EFAN BELLU, era in tara, la inceputul secoluldf. Se insura
la Crajova cu Elena Bälcescu i avu 9 copil, din cari. 5
fete : Maria,- Marghioala maritata cu Drugänescu, Catinca
Cu Dinu 015.nescu, Luxandra, Zoita, Elena cu Paduroiii ;
iar Meg. pe : COSTACHE BELLU fost mare loge& si sub
Bibescu Voda, insurat cu Elena Mavrocordat, cu care avu
-un fia Ion ; DUMITRU, f. mare logofét i deputat sub
Vodä Bibescu. Ca recompensd, i se renoi titlul de baron
de Austria, in 1856. In fine al 3-lea fiù al lui Stefan :
ALEXANDRU BELLIO, casatorit cu Irina fica lui Barbu
Banul Väcärescu si a Zinkei Paleologu. Avu de copil pe
Stefan, Barbu, Gheorghe i Costake. Fusese mare logofét
ca i fratif s
Dintre copii lui Gheorghe i Costake murira. la Paris.
descendentl ;

www.dacoromanica.ro
 - 632 -
STEFAN BELLIO (n. 18...) din Ca'sdtoria sa cu Elisa Stirbey,
fica lui Pr. Barbu Stirbey, are de fifl pe ALEXANDRU, insurat
Cu Al. Alexandrescu (135.efi : Alecu, Stefan, Gheorgbe, Cons-
tantin si Radu; si 2 fete) ; iar fic5. pe Irina, mdritatà Cu
Iancu Câmpineanu (f).
BARBU BELLI°, ultimul fit' al id]: Alexandru, n. 1825 Bu-
curesfi, deputat in 1858 si ministru de instructie ijustiie,
cu vérul sal Barbu Catargiii (in 1862 - 3). La 1866 i se
întäri titlul de baron al Austriei. Fiul sal este BARBU
Bellio.

www.dacoromanica.ro
 BL AREMBER G (de)
(VALACMA)

Familie de origina flamanda, stabilita In Valachia la 1828.

Leagänul familiel este din Lierre, In Térile-de-Jos, mal
spre sud de Anvers. N'avem date certe despre trunchiul
si origina el. Se stie insa cà, dupá propagarea ideilor re-
formei, aceasta familie adopta protestantismul. Acesta facu,
ca in anul 1570, Ducele de Alba, vice-regele lui Filip
ordora de se maceldrira top membri acestei familil, din
care nu scdpara de cat doI, prin carI descind actualii. Ra-
mura principala a familiei exista Inca' in Belgia i Olanda,
sub numele de tvon Blaremberghe».
In bisekica din Bailleul (Belgia), sunt InmormantatI mal
multi membril aI acestel familiI. In ultimele doué secole,
Blaremberghii distins catl-va, ca pictorl-miniaturisti
celebri.
In Versailles, se aft* multe miniaturf de ale celebruluT
pictor VON BLAREMBERGHE, cpictor incomparabil al celor
ca desavarsire micl». El probabil e frate- cu Paul de Bla-
remberg, ai cäru-I fil se refugiara in Rusia; si in acelas
timp trunchiul familieI rémasa In Belgia i Franta
PAUL MORET DE BLAREMBERG, n. 1725 la Paris, frate cu
preced., si de asemenea pictor de merit, ca tatal, fratele
nep.otul sèil. Din deosebite ImprejurarI el pärdsi Franta,
stabilindu-se In Elvetia, unde avu 3 copii:
Maria (1779 - 1819) maritata In Rusia;JEAN FRANCISC n.
1774 In Lausanne, t Rusia. Fiul acestuia erea JEAN Moret
de Blaremberg, general-locotenent al StatuluI-Major rus,

37

www.dacoromanica.ro
 - 534 -
al aruI copiI aii rémas in Rusia ; In fine fiul cel mic
al luI Paul Blaremberg, este
-JEAN MORET DE BLAREMBERG, (n. 1772 - 1831). Casatorit
la Moscova cu D-oara de Courtener ; stabilit la Odessa.
Inainte de revolutia franceza. fusese In serviciul Olandel,
unde luptd cu distinctie ca oficer, la alai-area cefatei
Zutphen ; dar fu dus ca prisonier In Franta. Fugind de
ororile revolutiunei, Impreuna cu Ducele de Riche4u,
de Langeron, etc. se stabili In Rusia, unde fu primit In
armatd ca major ; fu apof inspector al vamilor noueI Rusii,
consilier de Stat. Se distinse ca arheolog, fa' cénd sapaturi
In Crimea, infiintand muz6u1 din Odessa, 0 publicand
importante uvragii. Murind, 15.s5. 7 copiI, carI se re's-
pandir5. In Rusia, Franta i Romania.
Colonelul VLADIMIR DE BLAREMBERG, fiul Séti, veni In
Valachia la 1828, unde se 0 stabili, cagtorindu-se cu
Pulcheria Ghika, sora Princip. Alexandru. Ca oficer rus
lua parte Intre trupele venite in tara contra Turcilor, pand
la pacea de la Adrianopol. ApoI fu primit colonel In armata
romaneasca cu Gramont, etc. In urma a fost pe rind, direc-
torul serviciuluI de inginerie, apoI vornic al inchisorilor
Logofét al credintei. N. In 1811, muri Inca tin& la 1846.
El publica in 1842 un Anuar Oficial al Orb:, de o deosebita
importantd. Fii sél sunt :
NICOLAE BLAREMBERG (1837 - 1896), OITI politic in-
semnat, f ministru, etc. Magistrat, demisioneaza la 1864
din procuror la Curte. Membru In Constituantal, sprijini
dinastia stréina. In 1851 e ministru In dabinetul gen. Flo-
rescu ; i apoI Prim-Efor al spitalelor civile. El a fondat
maI multe (pare 0 a scris importanta lucrare : cEssai sur
les Institutions et lois de la Roumanie», in care arata bune
cuno0inte despre organisatia veche a tériI, i e singura
lucrare serioasa in genul el% CopiI : IOAN i Maria.
ALEXANDRIJ Blaremb erg, cel mal mic, fost capitan de
cavalerie, f 189.
CONSTANTIN BLAREMBERG, colonel (1838 - 1886). Fost
In armata rusa, apoi capitan in cea romana §i adjutant

www.dacoromanica.ro
 535

domnesc al luT Cuza (1863). Prefect de politic 73 - 75 In

résboiul cu TurciI, e colonel si adjutant al PrincipeluI Carol.
Cdsatorit cu Maria Raileanu, avu 2 fice si un at :
Irina Edgar Mavrocordat, Maria N. Filipescu, Vladimir t.

www.dacoromanica.ro
 FILITTI
(VALACRIA)

Familie din Byzant, care dupé caderea Constantinopla

se strèmutä. pe coastele Adriatica ; numele pe grece0e
este: (cptkins) La 1124, Mihail Philis (cpairlq) era sacer-
dos al lul Ion Comnénul. Pachymer (Cart. U §i V; de Andro-
nico & Michaele Paleologo), vorbe0e la anul 1250 de marele
Domestic ALEXIE Pmus, comes palatii, care se aliase
Cu imperatoriI PaleologI, 0 al caruI tata. TEODOR, fusese
orbit de Impératul Lascaris.Poetul MANUEL Philis, muri
la 1340.
Impératul Ion Cantacuzino, citeazá in scrierile sale, pe:
IOAN PHIL'S «Claro genere prognatorum», la anul 1370.La
caderea Constantinopolel traia Eumolp Philis, scriitor dis-
tins (V. Labbens, Bibliotheca).Printre 15 clanurl principale
din insula Zante, proveditorele Badoeri In raportul sal
catre republica Venetia, la anul 1527, enumera pe Cara-
cassi, Draco 0 FILITIS (V. Docum. grec. Satha, si scrisoarea lui Do-
sithel cAtre Sebastiani, public. de N. D. Popescu).
HRIZA FU.,ITIS a luat parte la lupta de la Leva (1664),
impreund cu G-rigore Ghica I. 0 spada de argint pastratà
din mo0 in familie, poarta data acela lupte. Fiul sal
HRIZA Philitis, se nascu pe la 1686 in Ianina. Acesta ducan-
du-se la Petru cel mare, deveni consilierul sal. ApoI el
a fost unul din din negociatoril pace de la 1711 (Falksen).
Fu ucis de Tura la 1748, 0 erea duhovnicul Caterinel I
(1725-27). Pe zidul biserica din Ianina, este reprezintat in
costumul boerilor ru0 din veacul XVII. (la Russie réligieuse)

www.dacoromanica.ro
 537

hist. & politique). Din casätoria sa o Curti, dintr'o veche

familie italianä, avu 2
DOSITHEIC fost Episcop al Buzéulul 1787-93, MITROPO-
LITUL Ungro-Vlahiel. 1783-1809. La 1802-1806 Caimacam
al tarlf ; fu izgonit de Turd fiind partizan al politicei ger-
mane cuYpsilante.Ingropat la Brasov langd marele Ban Bran-
coveanu ; lasa o parte din averea sa pentru burse i pentru
scoala greceascä din Brasov. Fusese confesorul Caterinei H,
si protectorul celebrului Ilarion. (V. Aricescu) La 1802 provo-
case destituirea lul Sutzu. Fratele sat* e trunchiul aceste
familiI:
Marele CLUCER CONSTANTIN, venit in tail odata cu tr3.1-
pele Caterinei II, la anul 1769. Fil se' aü fost:
CONSTANTIN, Episcop Buzéuluï. la 1793; caimacan al
täriI la 1802. A fondat Impreuna cu alti1 spitalul Filantropia,
si a colaborat la codul Carajea. Prim Efor al scoalelor in
1814. Prigonit de Sutzu, fugi in 1818 la Mehadia, unde
zidi o biserica, apoI la Kiev, unde primi o pensie de la
Impératul Alexandru.,...ruurmuzache, X §i supl. 1). Avea casele
länga biserica Sf. Dumitru, cea reparata de dansul.
Marele Clucer SILVESTRU FILITTI, cavaler i Proto
medic, se casatori cu Smaranda, ultima din neamul Ma-
nestilor, i avu 3 fil :Dumnau Filitti-Mänescu mare vornic
Maior, Irina a DoctoruluI Caracas, si marele Stolnic
CoNsTANTIN F., véduve caruia obsteasca adunare din 1832
svotä o pensiune (V. Manescu).
Marele SERDAR TAMANDI, la Buz'éri, casatorit Cu ffica
unui boer Buzoian, a zidit o scoalä. in Ianina. Cel dol
al se aü fost :
TOMA mare comis i caminar, ispravnic de Prahova,
insurat Cu fata marelul: Spatar Vlahutzi si a sotie sal n.
Sutzu, nepoata luI Ion Caragé, de la care avu o fica, sotia
boerulul Corlätescu.
Marele SERDAR HRISTODOR, insurat cu Zoe Painataky,
avand patru copiI: CONSTANTIN FILITTI, cavaler, colonel
adjutant al luI Vodä. Cuza, pe care'l insoti la Constanti-
nopol, si al RegeluI Carol, f. prefect, senator, comandant

www.dacoromanica.ro
 538

-de brigadä. etc. Casätorit cu Elena fica Paharnicului Barbu

Slatineanu, are fii : NICOLAE, cäsä.t. cu Viorica Välleanu,
BARMY, IOAN i Alexandru ; GEORGE, f. pro curor general
al Curtei de Casatie t; DUMITRU, fost prefect, senator.
Insurat Cu Elisa Sutzu, are copii: IOAN, GEORGE, Anton.
Constantin, Elisa ; i Maria doctor Warthiadi.
PAHARNIC RADUCAN Filitti,primi in 1811 de la Caragea
sälase de tigani: «pentru pricopseald la treburi delicate».
Unul din jurisconsultif timpului. Favorabil ha T. Vladi-
mirescu. Cäsätorit cu o Clinceanu, avu o fatà märitatà cu
comitele Panas, din insulele Ionice, si fig pe :
Vel paharnic CONSTANTIN, nocroR i cavaler, resplätit de
obstésca adunare cu 40 scutelnici. Casatorit cu sora ge-
neraluluI Coletti, om politic al Greciei, a avut 7 copin
GRIGORE, consilier la Casatie 1862; ALEXANDRU, Prezident
la Curtea de Apel, cAsät. cu fiica lui Vlädoyanu si a Au-
gustind Pr. Sutzo, avAnd o ficd cäsätoritä Rallet : CoN-
STANTIN, secretar general al min. de justitie, etc. Cdsätorit
cu Elena Cerchez, are un fig : PROCOPIE.Efrosina, sotia
luI Vrana i apoi a luI Ion Florescu: Elena Constantin
Skina; Ana Pr. I. Ghika ; i NICOLAE f. membru in
constituanta de la 1879; avênd o flea' cAsätorità Golescu.
SCARLAT, profesor la Triest i scriitor distins. Un fiti
al acestuia a murit Episcop in Italia pe la 1856; si un altul
-erea in serviciul Sultanului TurcieT. (Carl I ken, Leucothea).

www.dacoromanica.ro
 HRISOSCOLEO

Fainilie greacä, stabilitä In tara dupe' 1700; de veche

origina byzantinä.
PANDELI HRISOSCOLEO, nobil grec, träia In Constantinopol,
dupe 1550 si avu fica pe MARTA, sotia luI Andronic Can-
tacuzino, 1595. (Geneal. Cantac.)
CHRISOSCOLO CHRISOSCOLEIO, merge la anul 1688 Insotind
la Viena pe Mavrocordat Exaporitul, care fusese trimes
In solie de Poarta la curtea Austrid, cum mentioneaza
un raport din 8 Sept. 1888 al DragomanuluI Lachowitz,
despre calatoria lor. (Doc. Hurmuzach. V. 153).
Mai multI boeff aI ValachieI la 1674, auchnd ea vine ca
Domn Duca Vocla, dupe Grigore Ghica, trecurä In tara
Ungureasca la Sibiù ; intre carI: Gheorghe Banul, Banul
Neagoe Secuianul, Parvu Farc4anul, HRISOSCOLUL VATAF,
etc. (LetopisetIII. 155),
ENAKE HRISOSCOLEU mare Postelnic, e numit in aceasta
demnitate In divanul luI Grigore Ghica, cand acesta veni
domn al Moldove la anul 1747.
La 1755 .0 56, IORDACHE HRISOSCOLEU Axistarch, este
mare Comis al MoldoveI In divanul luI Const. Racovita
Vv. In a doua domnie. (v. Letopiset. t. III. 211, etc).
Intre Iordache i Enache Hrisoscoleu, de sigur ca.' exista
o apropiata rudenie.
Alti membri al acesteI familil, ati jucat rol In istoria am-
belor faXI roinane
Revenind In Valachia, unde aceastà familie îi avea
sediul In Oltenia, intalnim multl membri de al' eI In sec.
XVIII. ast-fel:
Pe la 1740, Stolnicul SCARLAT HRISOSCOLEU, care avu

www.dacoromanica.ro
 - 640 -
de fit"' pe CONSTANTIN, insurat Cu jupanedsa Maricuta Rir-
cAsanca.
GRIGORA HRISOSCOLEU, vel cäminar In divanul Valachiel:
In Octombre 1762. In 1786 ca biv-vel medelnicer, e numit
ispravnic al jud. Slam Ramnic (Maid 28). La 1782 erea
ispravnic de Romanati.
DUMITRACHE HRISOSCOLEU, vel logofét al obiceiurilor In
Valachia, la 1819. El tinu pe Zoe, fica lul Alex. Nicu-
lescu ; si avu un fiti ALEXANDRU, i douè fete: CALIOPI,
sotia luf Petrache Poenaru eforul, si Smaranda Costescu,
decedate.

www.dacoromanica.ro
 LAHOVARY
(VALACHIA)

In a doua jum'étate a secoluluI trecut, aii venit in

tara doI fratl Lahovary, cari eraii nepotil lul PETRACHI, ce
fusese candidat la domnia tara. contra luI Mavrogeny
decapitat din ordinul ViziruluI, la Constantinopol.
El venira adusI de Principele RacovitzlPrima bransa
a familie se trage din :
GHEORGHE, al caruI firt : IANcu Lahovary, locuia la Ram-
nicu Vece, i erea insurat (1816) cu Bica, fica slugerului
Socoteanu. El erea camaras, al Ocnelor. A avut patru fil,
din carI Constantin, cel mare, n'avu urmasI :
NICOLAE LAHOVARY, f. senator si Director de minister,
etc. Insurat cu Efrosina Iacovaki, a avut urmatoriI 6 copil:
ALEXANDRU Lahovary, om politic insemnat, f. ministru de
externe, etc. -1- 1897, avand de la sotia sa Simona n. Gher-
mani, 3 copiI : IANCU, Ana si Simona. IOAN, ministru
de externe ; cäsator. cu Ema Mavrocordal, avand 2 fice
(Jeaneta si Marta). IAcoB, ministru de rèsboi, general
de brigada, etc. doctor in matematicI. Casatorit 1. cu E.
Kretzulescu si 2. Alexandrina Cantacuzino, avand 3 copii
(Elena, Ioan, Leon). Emm deputat, cas. cu Elena Nicu-
lescu-Dorobantu, avand un baiat. Elisa Petru Millo.
Olga C. Bengescu.
GEORGE LAHOVARY, Prezident al Curte de Compturi,
Secretar general al Societate geografice rom. Casal. cu
Aneta Cocorescu, are copil: Alexandrina colon. Kos-
linsky, Scarlat, loan, Grig'ore, Dumitru, Elisa Bordnescu
Efrosina.

www.dacoromanica.ro
 - 542 -
3. GRIGORE LAHOVARY, prezident la curtea de cassatie.
Insurat Cu Smaranda Sutzu, avAnd 6 copil: CON STANTIN
deputat, ALEXANDRU, Maria N. BrdiloY, Zoe D. Sutzu, Pa-
ulina s'i Filip.

Di'll NICOLAE Lahovary, frate cu George, se trage o

altd brand prin fiul sal: CLTPARUL MANOLACHE fost cai-
macam al ScaunuluI Crajovel, Insurat cu Smaranda Polizu.
Acesta avu 2 fil : 1. EMANUEL Lahovary, fost secretar
la secr. de stat, Insurat cu Olympia Arsaki, avand 3 co-
pif : 1- GEORGE, CgS. CU Zoe Alexandrescu; ALEXANDRU
ministru plenipotentiar, casdt. cu Ana Kretzulescu avand
sase copiI;si Maria castor. Emanuel Kretzulescu.
2. Colonelul NICOLAE LAHOVARY, din cbisdtoria cu Elena
Deduleasca, avu patru copil: -GRIGORE, Ins. cu Ecaterina
Vdcärescu, avand firi pe SCARLAT (cAs. cu o Hernia) si ficA
Maria major I. Ghika ; NICOLAE, cgs. Cu o Kretzulescu,
avand at pe NICOLAE ; - Smaranda baremä Reineck ;
si ALEXANDRU Lahovary, decedat.

Armele: scutul In 4 (écartelé) : la I. si 4 verde cu aqui-

la de aur, aripele Intinse In jos, ciocul si ghiarele rosil;
la 2 si 3 fund rosu cu un castel de aur, crenelat cu 3
tumuli, avAnd In chef" d'asupra, pe fund argint, 2 cor-
nurl de vé'nätoare negre.

www.dacoromanica.ro
 LAMBRINO

Familie de origing greacd, dar carç In tara se af1á de

pe la sfarsitul sec. XVII:
PAHARNICUL LAMBRINO, in Moldova sub Cantemir la 1692.
Acest principe, dupë omorlrea luI Miron Costin, voi s'a"
prindá ma1 mult1 toed' : «earà Lupul feciorul luI
0 Constantin cumnaté-s61, Paharnicul Lambrino, 0 cum-
nate-s65 Ivaco, i Antioh jora, aú scäpat In tara munte-
neasa la Brâncoveanul Voda, i deacolo la etc.
MANOLACHE LAMBRINO, MARELE BAN, are la 1735 aceast5.
Inalt5. boerie In divanul tériI, In Valahia, Cu care isc611e0e
numeroase documente ale timpuluI. La 1731, 30 Maid
erea mare Logofét, etc., Sotia sa erea Map, domnita
fica luI Princ. Constantin Brtincoveanu.
Pe l'angd Manuel sail Manole, maI are numele de An-
dronic, i atat prin inalta demnitate de Ban ce ocupa,
cat i prin acea cà erea ginere lui BrAncoveanu, se vede
ca erea dint.%) familie mare, ce nu de mult venise in tara
din Constantinopol.
In tot cursul secoluluI XVIII gäsim In Moldova, unde
sunt astdzI, descendentil familia
George sail IORDACHE LAMBRINO, avand maI multe titlurI
de boerie pana dup6 Scarlat Vv. Calimah, trAia pe la 1800.
Urma0I lor sunt i ac,11 In Moldova : COLONELUL LAM-
BRINO din Cavalerie, etc

www.dacoromanica.ro
 LEN (de Linche)
(VALACHIA)

Originard din Franta, de unde e cunoscuta din al 16-lea

secol, a fost Inscrisa intre familfile nobile sub numele de
Linche sad de Linchou ; si se stabili In Romania din sec.
XVIII. Leagänul acesteI familiI este in republica FlorenzeI,
unde e cunoscuta din timpurI departate sub numele de
LENZO, de unde «Lencio» In Corsica, si Linche sad «Len-
che» in Franta. O traditie, neintemeiatd Insa, spune
ea familia Leczinska din Polonia, care a dat pe regele
Stanislas LecinSky (Lenziski), ar fi o ramura despartitä a
acesteI familiI.
O ramurd a familiel Lenzo, exilatä din Florenta, opu-
nandu-se chemäreI Medicisilor, trecu mai lntal In Corsica
(1434), cu Bonaparte, Rossi si Mattei si se aseza la Moe-
siglia, ocupand un rang distins intre nobilI. GABRIEL
Lenche fu locotenent general al aeeluI tinut. Dupé tratatul
de la Cateau Cambrésis (1599), evacuarea insuleI sili fa-
milia De Linche a se expatria si a cauta refugid la Mar-
silia, unde deja se refugiase nobilul Bartolomeil de Lens.
La In ceputul secoluluI XVI, familia Lenche erea representata
In Franta prin 2 ramurI: una prin Gabriel de Linche,
stinsa cu TOMA consulul, fiul sal; a doua prin JEAN-PIERRE
din Morsiglia, strébunul lamilieI actuale.
La sfarsitul aceluiasI secol, fiind din nod confirmati ca
nobill, i membrif eI cu titlul de «Seigneurs DE MOISSAC»,
se enumérd prin judecata din 1596, (6 Iulie) diferitele sar-
cine ale acestor senior', printre earn Capitan al unel
companiI de Chevaux-légers ai regeluI, de cdpitan al unef
galere regale, etc.

www.dacoromanica.ro
 545

Primul de Lenche bine cunoscut, este notat in secolul

XVI, si anume :
BARTHÉLEMY DÉ LINCHE, ndscut pe la 1480; in 1514 e
unul din rectoril spitaluluI S-tuluI Spirit din Marsilia, dupá
cum se vede in probele de nobletá ale luI Thomas de
Riquetti, cavaler de Malta In 1640. Se stie cà avu 2 11Y,
carI sunt capiI celor 2 ramure, din care prima inceputa cu
GABRIEL, se stinge dupd 3 generatiunl. Gabriel avu de
pe : TOMAS LINCHE, técuyer et gentilhomme de Corsel>
(1560), om foarte Insemnat pe timpul lul, primul ocupator
guvernator al AlgerieL El avu numaI o flea' Desiree, ca.-
sätorita cu J. B. de Forbin.
JEAN-PIERRE DE LINCHE, al doilea fill al luI Bartolomed, e
intemeetorul branseI actuale. Gentilom de Morsilia avu fiti pe
ANTOINE DE LINCHE, écuyer, nascut In COrSiCa i sta-
bilit la Marsilia, unde fu naturalizat francez. La 1588 fu
asasinat de adversaril sél, partisaniI LigeI. El se casator1
in 1570 cu Jeana de Bouquin, cu care avu patru copif,
pe: Toma, Antonia, Marguerite si Jean e, aliata cu Riquetti,
din care esird marquizil de Mirabeau.
THOMAS II DE LINCHE, urmeaza generatia dupd tatäl s'éti
Antoine. El ja In stapanire ¿el senioria de 1VIoissac,
cumpérand acest pam'ent de la Comtele de Grignan, in
30 Oct. 1596. Se cdsätoreste cu Luisa d'Ornano, cu care
a avut un fiù, pe
ALPHONSE DE LINCHE, seigneur de Moissac, care se ch.-
satori in 1631 cu Marguerita de Blacas, fica luI Scipion,
de Blacas senior d'Aups, cu care avu 3 copiI: SCIPION
DE LINCHE de Moissac, care se distinse prin bravura in
diferite résboae, precum la asediul din Valenciennes (1677).
Regele 11 facu indata colonel, cu care grad fnerse impreuna cil
ducele de Orleans contra cetatil Cassel, unde dupa ce se
faca renumit prin vitejie, fu omorit (1677). El n'avu copiI.
Sora sa Jeanne de Linche, fu maritata dupa de Romieu.
Al doilea fiù al luI Alphonse- de Linche este CtsAR,
nascut pe la 1640'(t 1715) i casatorit f eu Anne d'Oria,
din care se nascura : FRANCisG de Linche (1720), si

www.dacoromanica.ro
 646

MAIJRICIU DE LINCHE, n. 1680, capitan, care avu Cu sotia

sa Catherine Roux, patru fif : Magdalena (n. 1722 Marsilia) ;
Ioseph Marie Linchou (1728 - 4788), mort ae ciuma la Cons-
tantinopol. In tara apar întâiü, fratil : FRANCISC-TOMA
de Linche (1720 - 1760) atasat de persoana lui Constantin
Vodd Racovitzä, cu care fiind partisan, fu decapitat de
Turcl In Serai la 1760, 14 Mal, sub ochii luI Mustafa III .
Cronicele vorbesc special de dânsul in Moldova si Valachia ;
- Si JEAN BAPTISTE Linchou saü Linche, numit de cronicarI
sLintul», n. 1726 la Marsilia, trecu cu fratii se la Cons-
tantinopol, apoi se aseza dupa moartea frateluI séti la Bu-
curestI, devenind secretar particular al luI Vocla Ypsilanti
guvernor al fiilor acestuia. La 1754 e mare sluger al
ValachieI. Se insura. in Bucurestl cu Maria Hodivoyanu, muri
la 1780 si fu ingropat in biserica catolica din Bucuresti.
El continua familia si avu de fii pe urmétorul . (Magny.
Nobiliare Universel, de Linche).
FILIP LEN S (de Linche) MARE VISTIERNIC al Valachiei, se
nascu la 1799 In Bucurestl. Infra in administratia princi-
patului, unde fu pe rind director al departamentulul trebilor
din 'nä.untru, ministru controlor de Finance si jude al di-
vanului. Dui:4 revolutia din 1821, Filip Len s fu unul din
ceI sapte hoed ceruti de poarta candidatl la demnitatea
de principe. Sultanul alese insä pe Grigore Ghica, unul
dinteansii. Pe atunci erea mare ducer.
Prin decisiunea din 23 Sept. 1821, P. V. Patriarh Antim
II numi mare Justitiar al tronulul cecumenic din Constan-
tinopol. In consideratiunea serviciilor aduse tériI sale in
timpul ocuparif armatelor rusestl, fu numit cavaler al S-tului
Stanislas. Din casätoria sa cu Elisabeta Baloteasca-Carpe-
nisanca, din 1807, a lasat copii urmatorl :
CONST)INTIN LEN, D. 1810 t 1843 Paris. Casdtorit
(1838) cu Sultana Bälaceanu. Avu un fiti, Filip, mort de
tan& ca oficer.
ALEXANDRU DE LINCHE, näscut in 181 2,1- Viena 1874.
Casatorit cu fata marelul vornic Ion Filipescu, Alexandrina,
din care se nascura : Filip (1850 55), si ALEXANDRU

www.dacoromanica.ro
 - 647 -
de LINCHE-FILIPESCU, n. 1851, voluntar In résboiul din 77-78,
dupà care obtinu gradul de oficer In cavalerie. ApoI
In diplomatie, fiind prim-secretar la Viena si Petersburg, etc.
3. IOAN B. DE LINCHE, (1813 1865) se Insurä CU
fata mareluI vornic Emanuel Florescu, Elena. Papa Piu
IX, 11 onora cu titlul ereditar de comte catolic. Din asä-
toria sa, a avut 1 fill si 2 fete : Zoe, ask. I. Florescu,
0 ANA I. Alexandrescu;
OZAR LENS DE MOISSAC, n. in 1849, fmI precedentuluI.
Voluntar In résboiul de independentd, In care fu decorat
sub zidurile Plevnet Sub locotenent In 1878, e actual ca-
pitan In rezerva infanterieI, si Director la ministerul afacerilor
stréine. Decorat Cu maI multe ordine. Cäsdtorit cu Ve-
rona Dâmboviceanu, al arel copiI din prima cdsdtorie cu
I. Massim, aú fost adoptatI de ansul (anume : Paul, Luci-
lius, loan s't Ana).
GEORGE DE LINCHE, al patrulea fig al luí Filip, n. 1820,
oficer de cavalerie, decedat In 1887. Cäsätorit cu Zoe Slä-
tineanu, din care avu pe : IOAN DE LINCHE-SLATINEANU
näscut in 1853, cAs5torit (1888) cu Zoe Brdiloi.
Filip Len s mai avu 3 bdeti si o ficd, anume : Manuel,
1814- 1831; NICOLAE DE LINCHE), 1816- 1884, fail copil ;
Alcibiade Len s 1824, t la Paris in 1843 si ELENA (1817,
t 1845), cdsdtorità cu Constantin VacArescu.

Piesele de pe scut, sunt : In cantonul I, armele familiel

de Linche; In al doilea sus, ale &di-el de Blacas ; In al 3-lea
de Ornano ; In al IV de Riquetti de Mirabeau ; la mijloc
peste toate, al caseI Lenzo : un cap de boil (natural) pe fund
azur. Devisa «Par mon sang, pRr ma foy».

www.dacoromanica.ro
 MANU
(MOLD.-VAL.)

Familie cunoscutd si stabilitä. in Romania din secolul

XVIII.
Origina care se da familiei e italianá, i anume din Si-
cilia, unde Manu). erail senior)" de Coddia, Lazzarino, Co-
gonaro, etc. 0 aveati. demnitatea Vicariatului general din
Val de Mazzara.
Cel care se crede a fi ef al familiel, e CONRAD MANNO
Condottiere dei armi» al regelui Carol I d'Anjou, contra
lui Frederic al Sicilief in anul 1267. Dupe unil croni-
cari italieni, aceasta familie ar descinde din Paolo Mann,
care trdia prin al X-lea secol prin Florenta 0 Brescia.
La Venetia se vede un portret in mosaic, la catedrala
St. Marc, sub care e scris numele luI cALOISO MANO».
O ramurd a familieT trecuse de timp indelungat in Sardinia,
unde se stabili, i unde existal Inca sub numele de baroni
de Manno saü Manini.
Dup6 archivele GenoveI, conservate in Capela dogalá a
Grigore, familia Manu fu printre acelea carl se sta-
bilirä. la Constantinopol (catre 1400) 0 fundará faburgul
Galata.
In aceasta epoca, traia oil preveditore MANO. Fiul
acestuia abjurä. catolicismul 0 se alipi pe langa patriarhia
greaca, unde fu Insarcinat cu girarea intereselor popula-
tiunel. din Galata. Din el pare a descinde familia phana-
riotd a Manilor.
In secolul XVI, unul din acW)." Mann emigrá in Pelo-
ponez, pe atunci sub dominatiunea Venetia Din aceastá

www.dacoromanica.ro
 - 549 -
spitä fácea parte savantul IACOB MANOS din orasul Argos,
care inflorea pe la 1680, cäruia Patriarhul II decernà ti-
tlul de principe al filosofilor, si din care descinde familia
actuará. Acest Iacob Mano erea vestit printre contimporanii
sef si a scris maI multe opere.
O altd ramurd derivä din Cristo Manos, care dete nas-
cere Cristornano» din cari unul erea foarte bogat
avea casà comercialä la Viena pe la 1800.
Genealogia signed, incepe cu MIHAIL MANO, ndscut pe la
1650 in Constantinopol, probabil fiul lui Iacob din Argos ;
studiä medicina si träi In orasul natal. Scrise mal multe
cdrf. El a avut un fiii : MIHAIL ZiS MIHAIL ZADE, logofét
la patriarhia Constantinopolului, näscut In 1637. Acesta
avu 3 fii: Emanuel sail Manolake, George si Nicolae, ¿are
furd apeteniile a 3 ramuri din familia Mano, In Moldova,
Grecia si Valachia.
Ramura din Moldova
MANOLE MANO, all 11.1i Mihail-Zade, ndscut la Constan-
tinopol 1717. Mare Logofét, se stabili in 1798 la Iasi sub A-
lexandru Calimaki. Cásätorit din 1747 cu Zafira Caragea,
ca care avu 5 copii, din cad: MIHAIL Postelnic, n. 1748
avu un fiii Alexandru, färä posteritate; iar Scarlat i .1-
lexandru avurd mai multi fii; ceI altI doi murirá copii.
SCARLAT MANU, ndscut 1742, mare loge& al MoldoveI,
stabilit ca tatä.1 séii In Moldova la 1798, t 1809. Cdsätorit
Cu Caterina Sutu, avu 16 copii, dintre carI : opt fete, 3
bäeti cALuGARITI: Ion, Anton (gemeni) i Grigore; iar Con-
stantin, Manolache, Iordache i Dumitru avurä. descendenti.
1. CONSTANTIN MANU, supranumit Bondi, poet si avocat
(1777-18..). Insurat eu Caterina Cuzi avu 3 copii, top* de-
cedatl.
2 HATMANUL MANOLAKI MANU, al cincilea in varstä din
copii lui Scarlat (1782-1841). CAsätorit cu Sultana Ma-
vrogheny, de la care a avut peMANOLE MANU fost m. Vornic,
aghiotant al Mihai Vodá Sturza, (1815-1886), af cdruI
copii sunt:
38

www.dacoromanica.ro
 - 550 -
IOAN MANU, colonel de cavalerie, n. la 1844. A luat
parte ca comandant In résboiul din 77-78. Adjutant al M.
S. RegeluI, In care grad se aflä. înc. Cgatorit tu Sma-
randa Creteanu; -RODRIG MANU, al II-lea fiú al luI Ema-
nuel, näiscut la 1848, cdpitan In rezervd. Cäsatorit cu Maria
Costaforu (t 1897); si 2 surofi.. -
SAVEL MANU, al doilea fiti. al Hatm. Manolake si frate cu
Manole, s'a näscut la 1824. Fost general si ministru de
résboiù. Cashtorit de 3 orI, avu doué fete si pe MihaI
n. 1884.
DUMITRU VORNICUL, fratele IIatmanuluI Manolake, in -
surat Cu Micleasca avu fiù pe PETRE MANU t, fost consi-
lier al CurteI de Casatie.
AGA IORDACHE mANu, frate CU precedentul_ n. 1792
t 1836. El avu patru copii, din carI trel fete (t fdra pos-
teritate). -
ALEXANDRU 1VIANU LOGOFETUL, frate CU Scarlat sir fiul
primulul Manu din Moldova (Manole), nAscut la 1755 t 1811;
Insurat cu Raluca Ipsilanti, care a murit la 1815 In casa
sa din Constantinopol incendiatà, arzand cu 6 c6pil aI ei
Cu toff nepotii. Alexandru avu de fil pe: DUMITRU, In-
surat cu Tarsita Plagino având 7 copiI, toff arsI impreurià
u bunica lor, GEORGE MANU, 1792-1868; Constantin
IOAN MANU, t 1869 läsand de firi pe ALEXANDRU (adop-
tiv), al cdruI bdiat e Savel.
II Ramura din Muntenia
GEORGE MANU, fiul luI Mihal Zade, mare postelnic, t 1717.
Avu de copif pe: Smaranda, GRIGORE MANU Poste-lnic
cu Sevasta Hurmuzache, si pe:
MIHAIL MANU, Insurat la 1790 cu Smaranda Barcdnescu;
la 1779 merse in Moldova ca LOgofét al lur Moruzi; in
1784 reintrà la Constantinopol, apoI se restabili definitiv
In tara (1786) In .suita lul Mavrogheni. t 1835, el avu 12
copir, dintre carlsunt: -.CONSTANTIN Postelnicul, t fära co-
piI in 1835; GEORGE, major, chsAtorit in douè randuri: cu

www.dacoromanica.ro
 551

Ana Herescu si cu Elena Vilara, t 1846; apoI loan si

Nicolae.
IOAN MANU n. 1803, mare Vornic, caimacam al- Valachie
t
In 1858. 1874. Insurat Cu Ana Ghika. avu 5 bdetI, anume:
ALEXANDRU MANU, care era insurat Cu Maria Fitisanu.
CONSTANTIN MANU, fost prefect, senator, etc. are co-
piT. pe: CONSTANTIN Si IOAN. 3. DUMITRU Mann.
4. ION. 5. MIHAIL Mann; 0
6. GENERAL Gh. MANU, frate cu precedenta si fiul mai
mare al Vorniculdf Ion. Om politic. Intrat in armatà, a
acut campania din 77-78, dupd care esi Cu gradul de
general de brigadà. Ministru in mai multe rAndufi si pre-
sedinte de consiliti, in cabinet conservator. Ales de mai
multe orl deputat si senator; ministru de finance. Gene-
ralul Manu cas5.t. Cu Alexandrina Cantacuzino, are fil pe:
CONSTANTIN, ION i GEORGE MaDU.

NICOLAE VORNICU, al II-lea fid al in{ Mihail, si frate cu

Ioan, a avut din Maria Grädisteanu sotia sa, 3 bdeti.:
GRIGORE MANU, fost director al regiei Statului, al minist. de
Finance, senator, etc. Ca'sgtorit cu Sultana näscutà Cretzu-
lescu. loN MANU, fratele sal, fost apitan In Infanteriei
t
(1844 1880). Casdtorit cu Maria Bascoveanu (div), avand
2 fii: MIHAIL, oficer, si loAN. NicoLAE MANU, fost ma-
gistrat, prefect de Arges, si de Mehedintf.

www.dacoromanica.ro
 MAVROCORDAT

Familie princiara, in tenle romane de la 1700.

Origina Mavrocordatilor e greaca din nobleta fanariotä,
si anume din insula Chios.
Strdmosul acestei familil, era nobilul NICOLAE MAVRO-
CORDATOS cps Pantziris, n. la Chios In 1599, t la Con-
stantinopol In 1639. Fiul sal a fost
ALEXANRRU MAVROCORDATOS EXAPORITUL, t 1706 la Con-
stantinopol. Mare intrepret al porteI otomane, el negocia.
tratatul, de la Carlovitz (1699) prin care Ungaria fu ce-
data de Turd, Austriei. in aceastä Imprejurare, Mavro-
cordat primi de la Imperatul Leopold titlul de Principe
al santulul imperiù. De la sotia sa Sultana, nepoata de
filch' a luI Alexandru Ilias Domnul MoldoveI, el a avut
3 El.:
IOAN MAVROCORDAT, DO= al Valachiel (1717); Nicolae
SCARLAT (1677-1699) MARE PAHARNIC, insurat cu Elena.
fiica lul Brâncoveanu.
PR. NICOLAE MAVROCORDAT, domni de mal multe oil-
In 01-He romane. In Moldova: la 1710, 1711-16; i In
Muntenia de la 1716-30, adicä In timp de 20 anl. El es,
primul domn fanariot, contribui si ajutà mult cultureI gre-
ceStI sà 'si ja avént in térile romane. Aduse In tara Insà.
multi grecI, caror le dete boeril inalte, indepartand pe-
boeriI Orel i persecutand maI ales pe CantacuzenI. In
general a fost un excelent guvernator. La anul 1716 se-
incinse din nod résboiii 1ntre TurcI i Nemp, cari ocupara_
positiile muntoase. AtuncI se intämplà réscoala boerilor
°lien); ale caror ostI erail conduse de serdaril Barbu Brai-
loiu, Obedeanu si Beng-escu. Bräiloiu 11 prinse, ducêndu-1_

www.dacoromanica.ro
 - 553 -
la Sibia unde a stat 2 anI, in care timp fratele sal Ioan
tinu locul de domn.
IOAN MAVROCORDAT facu un tractat (1717) Cu generalul
Steinville, prin care Banatul Oltenia' era cedat Austria
cu dreptul de guvernare. In anul urmator (1718) se Inchee
tractatul de la Passarovitz, pi-in care se intarea cesiunea.
Nicolae Mavrocordat reusi sä scape de fratele séú, otra-
vindu-1. Domnind din not], se arata mal bun ca 'nainte, de
si tara era impovarata de birurI grele.
Nicolae Vodia a fost un distins scriitor, si muri la anul
1730, fiind inmormantat la monastirea VdcarestI zidita de
dénsul. Dol fil al s'él, Constantin si Ion domnesc de ase-
menea ; iar fiica sa Sultana se cdsätori cu Vel Postelnic
D. Moruzi, tatal luí Constantin. Moruzi, Domnul MoldoVer.
PR. CONSTANTIN MAVROCORDAT, domneste alternand in
Moldova i Muntenia. In Valachia de cincI off: 1730-33,
1735-41, 1744-48, 1756-58, 1761-63; iar in Moldova
de 4 orl : 1733-35, 1741-44, 1748-.49 si 1769. La moartea
tataluI sal fu ales domn, fiind In vérstä. de 19 anl. Pro-
duse nemultumirI prin darea in arena a bunurilor i ve-
niturilor StatuluI, supunénd pe locuitori la capitatiune,
ceea-ce avu de rezultat emigrarea féränimel, impreunà
cu a boerilor romanI deposedap.
La 1739, TurciI avénd din noa résboia L Austria,
aceastä din urmà fu silita sa semneze pacea de la Bel-
grad (1739), prin care Oltenia era redat tèril romanesti.
Dupd facerea paceI, Pr. Constantin publica «reforma» sa,
care facu mare sgomot si care In fond era o lege bunk' :
se aduceail imbunätätirl in administratie, se desfiintail
un ele birurl, si se hotari sferturi pentru contributia per-
sonalà, ceea-ce arata In acest principe, un domn inte-
ligent i distins.
Cu toate defectele carl lipsit domnilor din epoca
numita fanariotä, Mavrocordatil, cel mal canoscuti din-
teansiI prin timpul cat aü ocupat tronul i prin modul de
gftvernare, aü merite netágaduite. Nicolae si Constantin,
aí meritul de a fi introdus cultura greaca In tara, pre-

www.dacoromanica.ro
 - '554 -

mergétére a renasteriI noastre de cultura, i in aceastä

privintä, intreagä era domnilor din veacul trecut, e färä
motiv consideratd ca o nefericire pentru tara.
PR. ION MAVROCORDAT fratele luI Constantin, domneste
In Moldova de la 1743-47. In timpul domniel ini nu se
petrece vre-un eveniment maI insemnat. El avu de copif
pe t Sultana, casätorità cu Dragomanul George Caragea,
tatäl lui Vodä Caragea; Caterina Cantacuzino ;
PR. ALEXANDRU MAVROCORDAT, Domn al Moldovei 1785-86,
tost mare Dragoman. Insurat Cu Zafira Caragea.

Constantin Vv. MavrocOrdat a avut 3 fil Dumitru

näscut la Ia0; ION, insurat cu o Rnsetti-Bibica;
ALEXANDRU VODA..II, care domneste in Moldova (1782-85),
contimporan lul Caragea, si apoI in Valachia, in timpul
ardi se stabili primul consul rus in Bucurestl. t 1812
avénd o singurä flicà, Ralu Moruzi.
Fratele lul Alexandru, fiul Pr. Constantin, DUMITRU
MAVROCORDAT avu 2 bäeti de la sotia sa Maria Bals :
ALEXANDRTJ MAVROCORDAT, mare logorät al dreptätei,
care insurat cu o Bals avu de copil pe: P-ssa Zoe G. Bi-
bescu, adoptatd de Brâncovearm ; i DUMITRU ai cärull co-
pil "sunt: Dumitru, Alexandru si 2 fete.
CONSTANTIN MAVROCORDAT, frate CU Alex., fost mi-
nistru, a fost insurat cu Casandra Bals, avénd 2 copif : -
NICOLAE, general, etc. insurat Cu o Boldur, avénd fiic5.
Natalia Sutzu ; i ALEXANDRU MAVROCORDAT, fost
senator, etc., care asatorit cu Elisa Millo, avu 4
bäeti si o ilicd : EDGAR, cAsät. cu Irena Blaremberg (fiii
Vladimir); Emit, cu Eugenia Drossu (fiti : Constantin),
LEON, Lt. colonel de Stat major, cäsätorit cu Maria Ghika
Comänesti ; Ema Lahovary ; si GEORGE Mavrocordat.

PR. ALEXANDRU MAVROCORDAT, fiul al treilea al luI Ni-

colae \Todd, frate cu Ion 0 Constantin, n. 1719. -1-1790
Constantinopl. Insurat (1738) cu Smaranda Cantacuzino,
avu 7 copil, anume :

www.dacoromanica.ro
 655

NICOLAE MARE BAN (1744-1818) fu ins urat cu. P-ssa

Smaranda Caragea, avênd cinci copiI in Grecia. (de la
carI urmasY actuall); 2 fete, Efrosina i Caterina ; Con-
stantin, fdra" copii, insurat Cu o Hrisoscoleo ; SCARLAT,
insurat cu Ana Racovitzd, ai ardi urmasI se aflà in Rusia;
ION Mitropolit in Calcedonia, calugdr ; si
PR. GEORGE MAVROCORDAT3 frate cu Banul Nicolae
Cu precedentiI, a fost Hatman si mare Ban. In timpul
EterieI grecestl, fu spànzurat de turci la ferestrele proprieI
sale case. El avu de copiI, 5 bdetI, de la sotia sa Elena
Sutzu, din carI : Grigore Clucerul, Constantin m. Postel-
nicul, Ion si Dumitru, n'avued posteritate ; iar
PR. ALEXANDRU MAVROCORDAT HATMANUL, fiU1 maI mare al
luI George, avu 4 fete i 3 bdetI din casätoria sa cu Sma-
randa Pr. Moruzi. El avea rangurile de mare Hatman
Postelnic. Dintre ba-etif luI : 1. Dumitru (1800-59) n'avu
copil ; 2. NICOLAE, insurat cu P-ssa Caterina Ghika, a
avut 2 copii t; iar 3. GEORGE MaVROCORDAT (1802-58)
insurat cu Maria Schin a, ldsä, o fiicà." Elena, si doul bdetI:
ALEXANDRU MAVROCORDAT, ri. 1844, mare proprietar in
Moldova, publicist, etc. Cdsbitorit cu Lucia Cantacuzino-
Pascanu (fill George) ; i DUMITRU n. 1851, fost oficer
In marina rug., avênd -2 bdetI : George si Nicolae.
Armoriile familieI. Scut täiat orizontal : jos de aur, in
care e o pasàre (foenix) esind din Soc ; sus azur, la mar-
ginea stangà un sóre cu raze. Coroana princiar5..

www.dacoromanica.ro
 MAUROJENY
Origina Mavroghenilor e din insula Paros in Archipe-
lag, ;i pare a descinde din vechia familie MOROSINI din
Venezzia, anume din Francesco Morosini, Amiral si doge
al Venetiei (1687).
Cel d'antaI din aceastà familie cunoscut, este DEMETRU
Mavrojeny (1- 1725), care avu de fia pe PETRE MAVRO-
GHENY, consul al Austriei In insula Mycomos. Acesta se
fixa la Constantinopol, unde avu 2 Er si o fata :
PR. NICOLAE MAVROGHENY, domn al Munteniei de la
1786-89, ocupa mal mult timp demnitatea de Dragoman
al &tel.' otomane. El construi In 1792 stabilimentul de bal
din Cytna. In 26 Martie 1796, fu numit domn al Valachiei.
Vdcarescu (Ist. ImOratilor Otomani), dice despre dansul
erea coin prost si la fire si la simtire, facut domn spre
mirarea tutulor». Do-mnia lui, pe l'angä pdrtile bune,
rémase de neuitata memorie, prin multe intamplarI.
La 1788 fu numit comandant general al armatei Turce
In résboiul Rusilor; iar la 1790 decapitat prin ordinul Sul-
tanuluI, din cauza infrangerilor ce suferise, si pentru ocu-
parea Valahie de Austriaci. Un tabloù din aceasta epoca
e pastrat In Casa paterna din Myconos, unde Principele
se vede inconjurat de curtea sa. Se cäsatorise cu Maria
fica luI Dumitru Scanavi, cu care avu 3 baetI si 6 fete.
Cu toate defectele ce avea, chiar contimporanil semartu-
risesc cà avea destule calitàti. Pitarul Hristache, care
a scris cronica Mavrogheneasca, dice ast-fel despre carac-
terul lui :
...«Unif zicea c6.'i om bun, §i nimeni nu'l da de rost.
Cei mai multi a e nebun. Când §edeaï cu el la sfat,
Alta li Iinea de prost, Chiar nebun adeverat...

www.dacoromanica.ro
 557

Acest cronicar e impartial ; dup'6' ce enumerä multe

din faptele lul criticd, dice iar :
«Care domo ail mal stätut illavrogheni ce! puternic.
Trel tuiuffsà fi avut ? Adevgr spun ca prcida,
§i care alt sä se batä. Dar ne.voia '1 indemna
Cu doi impérati de-odatá? Cum erea sä. odihneasa
De mare cinste e vrednic Atata oaste Turceasca ?...
CopiiI luI Mavroghene Vodä, aü fost :
1. PETRU MAVROJENY, exilat In 1821 la Constantipol cu
familia sa, t SMARANDA, mdritatä dup6 Vodä
Scarlat Calimaki (1806-1821) al 1VIoldovel. 3. Constantin.
4. Ioseph. 5. Roxana 6. EUFR0S1NA, cäisätorità," cu Const.
Negri caimaca- m, decapitat 1821. 7. Sultana, ca Manole.
Manu Hatmanul, t 1855. 8. Elena. 9. Elena sotia Comi-
suluI D. SUtli.
DEMETRU MAVROJENY, frate ca Nicolae Vodà, vice-consul
si vayvod In Mycona, patria sa, a avut 18 copil (din 2
cOsatoril), dintre carl maI Insemnat este :PETRU MAVRO-
GENY, dis Babaca". Acesta se Insurà cu Roxana Sturdza,
cu care avu o fatä Irina si un IRA Petre.
PETRE MAVROJENY, om politic (1819-1887) si financiar,
f. ministru plenipotentiar la Constantinopl, Roma (1881) si
Viena. t la 1887. Fost candidat la domnia térii, In 1866
ia parte la detronarea luI Cuza. A fost apoI ministru de
Finance, Externe i iar Finance (71-75). Cdsätorit In-
taia oarä. cu Elena Spiro, si a doua cu Olga Catargi, mare
maesträ a Palatuldi.
Copiii sé! (din I-a cäsdtorie) Stint : PETRE MAVROJENY,
consul general la Odessa, ALEXANDRU Mavrojeny, i Maria.

www.dacoromanica.ro
 MILLO
(NIOLD OVA)

Familie cunoscutà In Moldova de pe la mijlocul seco-

lului trecut, si de origine francezd, dupe' cum märturi-
sesc mai multi. Ortografia yeche fr. ereallot». TOMA
cel d'antai, venise in tarä prin secolul trecut. Fiul
séü .erea :
ENACACHE MILLO, despre care Enake Cogälniceanu (v. Leto-
pis.) dupé ce vorbise de Len, spune: acesta,
Insurat la Iasi». Sotia sa erea Safta, fica lui Andrei Ro-
setti. El e cunoscut ca STAROSTE de Cernäuti la 1762
si urm., ca spatar i ispravnic de Roman (1780). La
anul 1770, a fost trimes ca sol al Moldovei la curtea Ru-
siei ; i un document al timpului II numeste «Milos Pa-
taro», curioasä. ortografie In loc de «Milo spataru», rang
ce avea pe atuncl. (Hurmuzache Doc. VII, 81).
Acest Millo a avut 4 : Ianache, Andrei, Matei, Ior-
dache.-
IANACHE MILLO spätarul, pe la 1826 postelnic, a murit
läsand numai o fled, casätorità cu lancu Jora,
ANDREI Millo postelnicul, insurat cu Safta Cananail, a
avut de fiü pe :Logofkul NICOLAE Milo, in 1826 spatar, care
a läsat 2 fii : Alecu si Petrache Millo, din cAsätoria sa cu
o Hrisoverghi. ALEXANDRU MILLO, fost colonel t, cäsätorit
cu Elisa Bibescu, avu un fiü (t) i doué fete. PETRU
MILLO, fost senator, etc. e cäsätorit cu Elisa Lahovary.
Elisa, sora lor cdsätoritä Mavrocordat.
IORDACHE al 3-lea fia al bb."tranului Millo, In 1786
treti-logofét, in 180Q, ban, a trecut In Basarabia avand
functie la' gubernia ruseascä.

www.dacoromanica.ro
 - 559 -
4. SPATARUL MATE! MILLO, frate CU precedentul, t pe
la 1800; in 1786 vel stolnic. S'a distins ca poet. El e eel
d'antai dintre poetil Moldovei de la inceputul acestul secol,
mai ales cä a scris pe and nimeni nu se ocupa cu poezia.
(Biographie de d. Tanoviceanu). Cele mai multe din ver-
surile sale ail spirit satiric.
Fiul sal e: SPATARUL VASILE MILLO, care din cdsätoria
sa cu Zamfira Prdjeasca, fica postelnicului Ionitä, avu de
copii pe: Matel, Aleen si 2 fete.
MATE! MILLO (1813-1897), celebru artist dramatic. Studie
de tänär la Paris arta comicä. Director al teatrului din
Iasi, apoi al teatrului National. La 1888 se retrase din
Teatru, dar jucA 'And' la moarte (1897). Prieten cu marele
poet Alexandri, a creat rolurile principale din piesele a-
cestuia, multe acute expres pentru dänsul. A sails si
multe piese, cari aù falcut epocä.
ALEXANDRU MILLO, fratele sèüsi fiti mai mic al lui Vasile
(1825-1891), fost prefect, presed. la Curtea de compturl,
etc. Cdsatorit cu Elisa Foregcu, avu 2 fice : Alice, Olga,
si 2 bäeti :
EUGENIU MILLO, fost cdpitan de cavalerie. ri. 1856. (fete :
Artemisa, Alexandrina, Lucia) ; si
MATE! MILLO, f. primar de Fälticeni, asät. cu E. Iaco-
vache, avá.'nd copil pe : ALEXANDRU, STEFAN, Smaranda,
MATE!, Elena.

Armele coprind 2 serpI Incolâciti, in mijlocul cäror se

aflä 2 säbii incrucisate ; accolate de armele Rosetti...

www.dacoromanica.ro
 MORUZI
Familie fanariotä, care-vi trage origina cam din al XIII-lea
secol, la 1204, and mal multe familiI grece urmard pe
Alexis Comnénul spre a fonda imperiul TrebizondeI, a-
tund cand Constantinoplul cdzu in mâinile Latinilor.
(V. de Rangabé).
ADAM MORUZI e primul membru cunoscut. La anul 1671
se cdsätori Cu nepoata luí Panait Nicussa, mare Drago-
man al Portei, cu care avu o fatà. si 3 bäeti :
L GEORGE MORUZI mare ban in 1727, venit in ferile
romane, unde se insurd cu Smaranda, fiica lul Ypsilante
mare postelnic. George Moruzi n'avu nicl-un copil.
...biNTIOH MORUZI, fu vel-Postelnic (1764), si avu un fiü pe
postelnic 1776, apoI vornic,, mare la 1783 sub MihaI
Sutu. In 1788 fu exilat la Rodos de Mavrogheny. Acest
Ion Moruzi avu un fiti : Mate, care se popi.
DUMITRU MORUZI, al treilea luI Adam, mare
postelnic. Se cdsdtori cu Sultana, fica luI Const. Mavro-
cordat, domnul Moldovel, cu care a avut 3 copii pe Ca-
terina, mdritatä cu Alexandru Vodà Ipsilant ; pe Alexandru,
utu ; si pe
insurat cu fata lui
PR. CONSTANTIN VODA. MORUZ1, domn al Moldovei timp
de cinci an aproape (1777-1782), contimporan cu Alex.
Ipsilante al Muntenief. Fusese postelnic-mare in 1765. Dra-
goman al Porte' in 1774, t de un atac de apoplexie in
1787. Luase. de sotie pe fica Hatmanuldf Sultiarolu, cu care
avu 8 copii, Intre carI: 1. Pr. ALEXANDRU MORUZI VODA,
fiul maI mare al precedentulul, nAscut 1750, mare Dra-
goman al Portel, apol Principe in Moldova la 1792 pâ.nä,

www.dacoromanica.ro
 561

la 93, dupa care trece in Valachia domn pana. la 179G

(3 anI), unde apoi mal domneste din noil al o deosebità in-
telepciune, fäcand multe inbunätätiff de merit ca i in
cele alte domnii, de la 1799-1801., Peste un an e iar
Domn in Moldova pentru ultima érd, domnind de la
1802 - 1806. Cdsätorit cu Zoe fica comisului Lascar
Rosetti, avu cinci copil. (m. jos), In prima sa domnie,
aparuse in tara faimosul bandit turc Pasvan' oglu.
DUMITRU MORUZI, al doilea fill al luí Constantin W. nas-
cut 1768, mare Dragoman la 1808. Ca trimes al Portei,
el semneaza. la 1812 tratatul de ceziune al Basarabiei, cu
toate c5., cu cate-va (pie inainte de incherea päcel, Napo-
leon trimesese DragomanuluI o stafetä prin care indemna,
pe Turd la rezistentä, de oare-ce declarase si el résbol.
Rusilor. Moruzi insa, devotat Rusilor, ascunde scrisoarea
si tractatul fu iscälit la BucurestI. Sultanul aflind de acest
fapt, ordonä sä fie decapttat, pe cand venea spre Tarigrad,
la Sumla. Dumitru Moruzi avu 4 copiï: George, Constan-
tin, Alexandru si o fatd cäsatoritä. cu Krupenski.
GEORGE MORUZI, mare Dragoman la 1792, frate cu Du-
mitru ; exilat in 1796, la Cypru, unde din ordinul Sulta-
nului fu omorät, fiind Inca tindr. PANAIT, fratele
fiul mal mic al luí Const. Vodä M., fu de asemenea deca-
pitat la Constantinopol. El avu i patru surorT: Ralu Ca-
liarhi, Roxanda Calimaki, Caterina Sturdza i Anastasia.
Argyropol.
Pr. Alexandru Moruzi Vodd avu de fiI pe :
I. CONSTANTIN DRAGOMANUL n. 1789, mare Dragoman la
1821 si decapitat dui:a o lund, din ordin imperial, acuzat ea* ar
fi favorisat revolutia greceascä. El este al patrulea din
aceastà familie care pieri decapitat, dupe George, Panait
si Dumitru. Insurat cu Raluca Mavrocordat avu 4 copil :
ALEXANDRU: fost ministru, t 1873, cdsätorit cu Luxan-
dra Bals.Zoe Sutzu.Maria Ypsilanti.
PR. PANAIT MOURUSI, distins sef de voluntaff greci in
resbelul Crimeel, t1859. Insurat Aglae Plagino,
avu pe :

www.dacoromanica.ro
 562

DUMITRU Moruzi n. 1847, fost militar, prefect de politic

si al district. Dorohoia. Sotie Smaranda Cantacuzino, are
2 baet1 : GEORGE si PAUL, oficerl ; si 2 fice, Aglae i Alexan-
drina.
II. PR. DUMITRU MORUZI, al doilea fill al lul Vodd Alexan-
dru i frate cu C-tin Dragomanul. Erea secretar al Dra-
gomanului i muri 1844; avind copiI pe : Sofia si Zoe
Sutzu ; ALEXANDRU Moruzi, n. 1817-i-1878, f. deputat,
Casatorit cu Elisa Bal i Adela Sturdza, a avut 3 fif:
Vasile 1- 1870, SEBASTIAN MORUZI ri. 1865, Prefect de Co-
vurlui, i Duminzu, oficer. CONSTANTIN (1816-86) fratele
lul Alexandru, consilier la curtea imperiala rusd, casatorit
cu Caterina Sturdza, a avut El pe ALEXANDRU Moruzi, diplo-
mat In Rusia (5 copil), i DUMITRU casat. cu C-tesa Gizycka.
ITI. NICOLAE MORUZI, al 3-lea fia al lui Pr. Alexandru
Voda, fost mare Dragoman, decapitat la 1821, soarta ce
avu impreuna cu fratele &ea i cu alp' 3 membra al fa-
milieL
El maI avu 2 surori: Efrosina Plagino i Sinaranda, so-
fa HatmanuIuI Alexandru Mavrocordat.
In afarä. de Romania, Moruzi mal sunt din ramurI deo-
sebite si in Rusia, Grecia, sail rémase la Constantinopol.

Armele sunt in 3 partl : jos armele tè1i in 2 quartiere,

sus 3 stele cu cate 6 raze, in rind.

www.dacoromanica.ro
 MOSCO
(VALACHIA)

Aceasta familie apare in tara romaneasca din secolul

trecut, 1700.
Origina ei este Bizantinh, apoI venitä in Corfu si Tesalia
incd din evul medid, dupa cum ne raporteazä diploma lul
R. Cantacuzino din 1736.
La anul 1563, inteun, document din. 28 August. (V- Sa-
thas. doc. IX. 105), gasim citatI pe MANOLI MOSCO, cittadin
di Corfu... fidelisimme nostro domine, etc., impreunä cu fii
sè'l IoAN (Zuaune) i D'Al° (Dimas), care adusese mal* multe
servid importante. (Iscáliti Foscolo, Grimani, etc.)
Un strénepot al acestor, este mal tarziii
IOAN CAVALER DE Mosco, pe la 1700, trunchiul actualel
familiel. El posedä. din 1736, un decret pentru admiterea
sa in ordinul sfintului mormint, semnat de marele Prieur
al ordinulul : cRudolf principe Kantacuzen...»
In el se vorbeste despre familia: cnobiluluI barbat i strä-
lucitul Domn loan de Mosco, nascut In Thesalia de jos
In ducatul si cetatea Tessalonic, care a demonstrat nouè
autentic faptele atat ale stramosiior sél câti ale sale pro-.
prif, ilustrat prin descedenta sa dintr'o familie tot-deauna
nobild, in puterea a douà diplome produse, una de imparatul
Romanilor de maI 'nainte, Emanoil II, din Paleologil
si a doua a printilor Cantacuzeni...., cä stramosh de
mal 'nainte a mal sus numituluI Domn iban de Mosco,
atit In linie barbäteasca cat si fem., s'a bucurat de nobi-
litate pana pe timpul numitulul Impärat Emanoil II Paleo-
logu, mai bine de fi atru secole de mal' inainte, cea-ce in-

www.dacoromanica.ro
 564

susl marturiseste.... Il primim bucuros cu multumire in

qisul nostru ordin, in puterea acestei a noastra diplome....»
(originalul latin, In familie)
Fiul acestuia este : ION MOSCO MARELE VISTIER. 1784
t 1828. Venit in BucurescI, avu diferite rangurl. boerestt
'Ana la vel vistier. Cäisätorit Cu o Stefäneasa din Crajova,
avu 3 copiii. Facea politica inversunata contra Rusief, pentru
care fu arestat in 2 rindurl, dar liberat, ne fiind nimic
compromitator asupra lui. (y coresp. C-tele Langeron). In-
gropat la biserica Coltzea din BucurescI.
Ficele sale ereaii MarF,rhioala castoritä. 1. cu Retoridi
si 2. cu Rallet, si Elena Grädisteanu, iar fiú:
Marele CLUCER STEFAN Mosco, casatorit Cu Zoe fica Ba-
nului Grigore Baleanu, Cu care avu 6 copiI anume :
Ecaterina maritata cu C. Brailoiii ; ION, färä. urmasT;
Alexandrina casator. cu Pr. Panaiot Ghica; Grigore, cu Se-
vasta Ionescu ; Irina cu Pr. Grigore Sutzu ;
NICOLAE Mosco (1828-1893), pitar sub Vodä. StirbeI.
Fost prefect de Ialomita, i deputat Conservator, in mai
multe rindurI (1862-79). Casätorit cu Profira, fica pahar-
nicului B. Sldtinea-nu, a avut copif pe (actuali) :
Maria, Nicolae t, STEFAN, EMANOIL, GEORGE, §1 Elisabeta
Mosco.

Armele : un scut impartit in cloud ; partea de sus o stincà

de aur pe care sta Incolacit un sarpe pe fund azur ; in
partea de jos un vultur «chevalier» negru, pe fund argint.

www.dacoromanica.ro
 NOTTARA
(VALACHIA)

Familie grécd byzantind, ai carel membril sunt cunos-

cutl de prin secolul XV.-- Un NOTTARAS (y. Ducas), era so-
crul unuI Kantacuzen, -cu care fu omorit de sultanul Ma-
homed dupä luarea ConstantinopoleI. Acest Notara, dupé
scriitorif byzantinl, era fiul luI NICOLA. NOTARAS mare dra-
goman, lnainte de cdderea sub Turd', pe la inceputul se-
coluluI XV.
Notara cel ucis de Turd*, avea 2 fiI, din cati unul....?
pieri Inteo luptd -cu TurciI, iar cel alt se numea Luca.
LUCAS NOTARA, nobil insemnat la Constantinopol, In
anul 1451 erea In capul partideI contrare mitropolituluI
de Kiev Isidor, trimes pentru a stärui unirea cu catoliciI.
Om vestit pe timpul séü, erea Inrudit cu ComneniI, Pa-
leleogiI si multe din marile familiile byzantine. Duce de
Constantinopol ; avu o fica Ana Notaras si 2 (?) fil. Ora,
tiunea funebrk tinutd de Ioan Moschus, contine multe date
asupra vietil i mortel lui. (E. Legrand. op., Tom. I.).
ANNA. NOTARAS, CAS6..tOrit5. In tinerete cu vitézul CONST.
DRAGASES; addogd ast-fel numelui ef pe cel de Paleologo.
Plecand din Constantinopol, putin inainte de cucerirea mu-
sulmand, trebui sd caute refugiti In Italia, ducAnd cu sine
marl averl. Cerand ospitalitate papel, se reträsese la Roma
unde veni apoi i unul din fratiI el, Jacob (sad Isaac ?1,
care scdpase prin fugd de la Turci.
Numerul Grecilor cari fugeati In Italia de Turcl, crea
considerabil, si Ana Notaras concepu idea sd adune aceste
fémdsite ale fostului imperiü, fondand astfel un mic stat.
39

www.dacoromanica.ro
 566

Pentru acesta, incepu negotiarI cu republica Sienne, ca

ai se cedeze eT i fratelui sea Iacob, castelul ruinat din
Montacuto, pe care voia al reconstituiasca pentru a primi
cel putin 100 de farnilii ; formand ast-fel o colonie. Anna
Notaras e numitá in actul de ceziune al republicei, din
Tillie 1472: «ohm sponsa imperatoris Romeorum et Con-
stantinopolis et filia quondam illustris principis domini
Luce, 'magni ducis Romeorum».
Planul insä nu s'a executat nici odata, si la 1475 o gä-
sim la Venezzia, unde rémase panä la sfarsitul vietei. (primiT
anI din secolul XVI). (V. Legrand.)Descendenti: ai familiel
maf rémas prin Grecia, de Ore-ce la 1821 in secolul nos-
tru, un NOTARAS a murit in bätälia de la Missolonghi, unde
a perit si lordul Byron.
DOSOFTEI NOTARA, archimandrit i apoi patriarch al
Erusalimului, traia prin secolul XVI. Péte e tatäl lui :
CHRYSANT NOTTARA, OM férte erudit pe timpul séil, la
sfarsitul secolulul XVII, e stabilit in Valahia. Mergand la
Paris, se specializase In studiul astronomiei i geografie,.
fiind elevul faimosulni Domenico Cassini. Mai târcïú im-
prima la Paris: «lntroducere in studiul sciintelor geogra-
fice i sferice», i apoI in Bucuresci (1720).
Intors in tara, Notara fu luat ca profesor al copiilor lui
Nic. Mavrocordat. Mai tarsal ocupa scaunul de Patriarch
al Erusalimuldi, unde fusese archimandrit (dupd 1725.)
In timpul domniei lui Brancoveanu, el juca un mare rol
pe langd curtea acestui domn. Legrand a publicat co-
lectiunea corespondentel sale catre domnii ValachieI
Moldovei, pe cand crea patriarch, si in acésta privinta, d.
Al. Mavrocordat a scris un studia asupra lor. (Archiva din
Iasi 1897, 3-4) El mai erea in relatiune cu savantul spa-
tar Nicolae Milescu, care'l procura multe date si notiuni
despre térile t'atare, ajutand lui: Notara la scrierea operi-
lor sale. (Coresp. din 1693, si 1694, etc.)
La 1731 si 1740 gasim in tara pe DIMITRIOS NOTARA,
'ccap6c Dohtorul, epitrop al avereLlur Serban Gradisteanu,
caci avea de sotie pe fata vorniculul Bunea Gradisteanu

www.dacoromanica.ro
 .667

De sigur erea ruda cu Chrysant, adus de el In taral,

pePte chiar un fiii natural al s'éd. Acest Nottara avu o
ficá Smaranda (1740).
CONSTANTIN NOTARA, serdarul, pe care'l intalnim la
1744, e pote fiul lui Dimitrie.
Cam tot pe atund, gasirn in documente pe un Ceauul
RADU NOTTARA.
Din acestia se trag In secolul nostru, actualii In tara, prin :
D-rul ALEXANDRU NOTTARA, care avu 3 fil: Ion, Alecu
Iancu. ION Nottara, cel d'ântal, avu fid pe CONSTANTIN
NOTTARA, artist societar al TeatruluI Natfonal roman (fid :
'Constantin). ALECU n'avu copiI ; lar JANcu NOTTARA, pro-
prietar in jud. Prahova, are urmétorif copiI : CONSTANTIN
i. Nottara, publicist si avocat, Anton, Toma §.1 Elisa."

www.dacoromanica.ro
 RALLET

Italiana de origind, aceasta familie stabilindu-se prin' al

XIII sag XIV secol in imperiul bizantin, s'a grecizat cu
timpul, locuind la Constantinopol, de unde veni in tara la
inceputul acestui secol.
Intre al XIV si al XVII secol, s'ail distins in serViciul
imperiulul bizantin i apoi al Venezziei, multi membrii
acestel: familii. Dupä cum dice un document Venetian din
anul 1539, 7 Iunie : eDella casa di RALLI sono usciti di
tempo in tempo molti degni capi de Strathioti...». Ast-fel
e citat TEODOR, din care se nascu GIORGIO RALI Lascani
equelle imitando le vestigie del padre et delle antecessori
soi...» (1449); apoi DEMETRU Ralli. (Sathas, Docum. p. l'hist de
la Grèce, tom IX, _p. 14 etc.)
Domino FEDERICO Ralli (sec. (XVI), avea fica pe ELENA
Ralli, careia i se decerne o pensiune pentru serviciile aduse
de tatal sèú. ell buono capitano Greco MICHAEL RALLI
strenuissimo» e mentionat in multe rapoarte catre guvernul
VenetieT, in sec. XVI.
Aceasta familie erea inrudita cu principalele dintre fa-
miliile bizantine, ca Lascaris, Paleologo. Stratiotii ereail
cel mai alesi ()amen' de arme de pe litoralul Adriaticel in
peninsula balcanica ; iar sefii lor ereail representanti al' ma-
rilpr familii grece, italiene i albaneze.
In timp de mai multi secoll) documentele timpului ne
p.6 pastrat numele si faptele a multi membri din aceasta
familie : Adamos, Clara, Demetrios, Georgio, Elena, Iacob
Manuel, Maria, Marco, Michel, Nicolo, Ioan, Manilius,
Teodor Ralis, etc. (v. tom. VII, VIII si IX id. Sathas).

www.dacoromanica.ro
 - 569 -
Inainte de cäderea Constantinopolel sub TurcI (1453),
unil dinteansiT avurä titluff de marl' demnitätI, ca mega-
dud, Protostatori, etc.

Numele de «Ballet» fu luat numai dupà venirea familieI

In tarä, in loc de «RALLD, pe care'l aveati inainte, si care
erea cel adevdrat al familieI.
In Valachia veni pentru prima oarä :
Marele VORNIC ISAAC BALLET. Fratir sél se stabilirà in
1VIoldova, iar dinsul e capul ramureI de aicI. Pe la Mee-
putul secoluluT (1800,1808), el erea unul dintre boeril ceï
maI insemnatI i cu trecere In tara. Dupá ce fu mare
vornic, avu tittul de mare Ban panä la moartea sa. El a
reparat biserica Särindar i avea o mare avere. Find in-
surat cu Nastasia fata Banulul Ghica, a avut 3 111 :
DIMITRIE RALLET, fost mare vornic, f fárg copiI, läsind
averea sa pentru facerea until spital.
ION RALLET, fost logofdt bisericesc, a avut copiT : 3 fete
si 2 fii, G-RIGORE, i ALEXANDRU BALLET. (ac.)
Vornicul COSTACHE RALLET, cel d'ântäl din fii Banu-
1111 Isac, avu un singur fiü:
CONSTANTIN BALLET, fost cäpitan de cavalerie in retr.
Decedat 1899. Avind din cäsatoria sa cu Alexandrina Sa-
murcas, 2 copii : IoAN, si NICOLAE Ballet oficer.
In Moldova sunt alte 2 ramuff ale familiel una din
ALEXANDRU Ballet de la BotosanI, al cäruI fiti : IoAN t, e
tatd1 cdpitanuluT DUMITRU BALLET (actual) ;
Cea altä din Dem. BALLET, insurat la IasT cu o Sturdza
din care vornicul DUMITRU Ballet i fiT : Alexandru t

si ION BALLET, profesor universitar.

Armele famifiel sunt : de azur, impärtit in cloud : sus o

corabie plutind, jos doI deTfini argintii unul d'asupra al-
tuia, orizontal.

www.dacoromanica.ro
 SAMURCA

Familia de origind greacd, stabilità In tara la sarsitul

seco1uluI XVIII.
Pe la 1800, ereati in Valachia 3 fratI Samurcas :
ALEXANDRU, cdsätorit Cu o Bengésca, de la care avu 4 copil.
COSTACHE SAMURCA$ Vornicul, la anul 1808 zideste im-
preund cu sofa sa Zinca, monastirea SamurcäsestI din jud.
Ilfov, pe riul Ciorogdrla, aproape de BucurestI. Acolo se
aflä si ruinele caselor Jul. De la 1806 erea mare Vornic
In Divan.
Fratele luI maI mic :
ION SAMURCAS, fost postelnic i apoI Caimacan al Cra-
joveI. De ir. dânsul se pastreazà o interesantä corespon-
dentä Cu consulii streinI din Bucurestl i Iasi. A fost u-
cis de Turd. Din cAsätoria cu Catinca Rallet, avu 3 fiI :
Costake, camaras, DUMITRU, care emigrà la Constantino-
pol, facandu-se musulman ; i ALEXANDRU, insurat Cu
Zoe Ghiullasr, de la care avu 5 copiL
Elisa (cas. cu Zalomit si 2. cu Iorganda), Catinca Saegitl,
Maria ; ION SAMURCAS, n. 1845, -1- 1899 fost magistrat, avo-
cat, etc. si ELENA, cäsätoritä. cu Toma Tzigara, al cärel fid
ALEXANDRUz a adAogat prin adoptiunea unchiuluI sal, nu-
mele de Samurcas, (1899) *).
TZIGARA. - Familie de origina albaneza, din care un ZOTTO
TZIGARA (-f- la Venezzia) ajunsese mare Spatar al Moldovei in tim-
pul lui Petru Vod6. Schiopul, cu care erea in strinse legaturl. El n'a-
vusese decat ficitru fete, care se constata prin testamentul sal din
1699. El mat avusese dot frati : ApostoI i Ponoson. [V. Cuy, din ha-
tranI, Hasdeil). S6 poate ca acesta sa fie str6mo§u1 iamilie ce in-
talnim in lark' cu acest nume in secolul actual.

www.dacoromanica.ro
 - 571 -
COSTACHE SAMURCAS, fost M. camara i paharnic, fiul
mg mare al caimacamuluI Ion si frate cu Alexandru, avu
o ficA :
Cu un Mar,cel, de la care avu 3
ECATERINA, cä.sltorità
copiI, ce purtard numele de Samurcas al mamel lor. A-
cestia furà: IANCU, t1rà copiI, Maria, sotia luI Zamfir
Creteanu, i Anghelache.
ANGHEL SAMURCAS, avu de sotie pe Catinca Cretzulescu,
iar copiI: Colonel ION S., Paulina Gherghel. Alexandrina,
cdsät. cu Cäpitanul C. Rallet, si CONSTANTIN fost magis-
trat, cel maI mare.
Fiul acestuia este Cdpitanul Samurcas, din Cavalerie.

O ramurä din aceastä familie se gäsea i in Moldova

In prima jumétate a secoluluI nostru.
Despre origina si genealogia mai veche a familieI, a
areI ortografie ar fi t Samurcasy» nu putem sti _nimic.
In armele lor ail un samur.

www.dacoromanica.ro
 SUTZU
Origina familiell e fanariotà §i veche din Epir, de unde
pe timpul lui Mahomed II, acest Sultan ar fi indemnat
pe únele familiI din provincie, printre carl se afla i Sutu,
sä se stabileasca la Constantinopol, danduli-se oare-carT
privilegil.
Un scriitor francez Du Verdier, vorbind de bibliotecile
din timpul ski la Constantinopol, dice ca un ION SuTu
avea o bogatà colectiune de manuscrise. (la 1585).
Numele primitiv al familiei, pare a fi acel de DRACO
prin acesta sunt chiar den umiti in decrete imperiale turce§cf
0 in timpurI mai noI. Dupé Byzantios, autorul unei lu-
cfari asupra Constantinop. : (Sutu ar ven de la SO IMJI
saü impärtitor al apelor orasului"», de oare-ce unul dintre'
mo0i: lor implinise aceastä functiune.
DIAMANTAKIS SUTU, trunchiul actualef familiI, trilia pe la
finele secolului XVII i avea 2 fir, anume pe : DUMITRA$CU
Sutu, care a fost mare comis in 1739, mai mic ca fratele
ski, 0 tfárá copil ; 0 pe
CONSTANTIN DRA CO SUTU, mare Spätar i capukehaia
saú trimes la Constantinopol, in anul 1711.
Fu numit vel logora in anul 1738; fiind insurat Cu Maria
Rosetti, Cu care avu 4 copii :
1. ALEXANDRU SUTU, mare Cartofilax i biv-vel-sluger,
spandurat in 1759 de poarta easel prin ordinul marelui
Vizir, pentru cá impedicase ca done' servitoare sá devie
silit musulmane. Se casatorise cu Tarsia, fica lui Nicolae
Mavrocordat mare Ban, si avu 3 bgefil:
GEORGE SUTU qis SÉLBATICUL, in 1783 mare clucer, in-

www.dacoromanica.ro
 573

surat Cu o Sulgiaroglu avu fil: pe CONSTANTIN vel Hat-

man, casatorit eu Eufrosina Calimaki; DUMITRU, de la
care urmasI In Grecia, i ALEXANDRD (idem).
CONSTANTIN VEL SPkTAR liS Costächitä saú tImeros al
vdoilea fig al luI Alexandru, avu 3 El, fdrä posteritate.
2. Fiul al doilea al CapukehaeI Constantin Draco, erea
NICOLAE SUTU, MARE ILOGOFET, apoI v. ,postelnic i Capu-
kehaia la Poartd. In 1768 mare Dragoman al PorteI, de-
capitat In anul urmator, banuit cá favorizase insurectia
din Peloponez de coniventä Cu RusiI. Casatorit cu o Hri-
soscolen, din care avu 8 copiI. MaI insemnati din el, sunt
Alexandru si George gis Dragomanaki :
Pr. ALEXANDRU SUTU-VODA n. 1750, mare Dragoman
al PorteI, In 1779. Principe al Moldovei 1800-1802; lua
mare parte la evenimentele revolutiuneI grecestl i sprijini
eteria. In 1802, dupé fuga unchiuluI sél, fu numit timp de
3 lunl i Domn al Valachiel. Casatorit Cu Eufrosina Cali-
maki, muri la 18 Ian. 1821, läsand copil pe :
NICOLAE SUTU vel Logofét, nascut la 1799 Constantinop.
refugiai 1821 In Ardeal. Secretar de Stat sub administratia
luI Kiselef, la intoarcerea in tara. In 1850 publicd statistica
Moldovel. Se casatori cu Caterina Cantacuzino - Pascanu,
avand fin pe ALEXANDRU SuTu insurat cu Maria Ghika
Trefest (copii NICOLAE SUTU inginer, cás. cu o Catargi,
si Emm, inginer, cu o Iurasco) si pe Efrosina Caragea.
Tot ffi luI Alexandru V., v., sunt : Pr. SCARLAT n. 1808 t
1887, general si inspector in armata Greceasch, (descen-
denti In Grecia), frate cu DUMITRU, colonel in armata gre-
ceasch, casatorit Cu Elisa Krupenski. In fine GRIGORE, tot
frate Cu precedentiI n. 1776, casatorit cu Caterina Conaki.
Insotitor al luI Voda ,Ypsilante, in campania din Moldova
1821. Copii avu pe: ALEXANDRU, MIHAIL CAS. Cu 0 MOTUZi,
NICOLAE Cds. cu Natalia Mavrocordat (fin GRIGORIE),
GRIGORE casatorit CU Elena Sutu (are 2 bdef, CONSTANTIN
§i GEORGE),
GEORGE SUTU DRAGOMANAKI, frate CU Alexandru

www.dacoromanica.ro
 - 574 -
fiul lul Nicolae mare logofét. Cu Caterina Mavrocordat
avu copil pe : ALEXANDRU, Camara§ sub domnia, lui Ale-
xandru Sutu, unchiul séti ; ION MARE-AGA sub acelas domn,
Cu descendentI in Grecia, si DUMITRU SuTu cams, Cu Ra-
luca Mavrojeni (descend. In Grecia prin fii sél).
3. PRINCIPELE MIHAIL SuTu, n. Constantinopol 1730, mare
Dragoman al Portel Otomane in 1782, al 3-lea fig al lui
Constantin Draco Capukehaia. Domn al ValachieI 1783-1785
si 1791 - 92. Al Moldovel . intre 1793 - 1795. In anul 1801
fu numit din noil la tronul Valachiei, dar trebui in curénd
sa fuga. in Transilvania, unde muri la 1802. Cäsatorit ca
Sevasta Calimaki flea luI loan Voda., cu care avu 3 fil
adicä : a. ION SUTZU, mare spatar, la 1784. b. ALEXANDRU
SuTu mare DRAGOMAN al Porte. in 1802, decapitat 1807
ca plecat spre politica francesa. Ca.satorit cu Maria fica
postelnicului Lapati, a avut liii pe: CONST-kNTIN Sutil, mi-
nistru de finance in Valachia 1856, ins. cu Sevasta Ghika,
al cäruI 3 copil sunt: MICHAIL SUTZU, numismat distins,
publicist, etc., Smaranda Lahovary si Zoe Paciurea.
c. GRIGORE SUTU, fiul lui MihaI \Todd I, care traia Inca
la 1821, avu 3 bdeti cu Sevasta Dudeasca, din cari:
- MIHAIL SuTu Voda", n. C-tinopol 1784, secretar al Dra-
gomanuluI Caragea in 1812, mare Dragoman al PorteI in
1817, Principe domn al ValachieI in 1818-1821. In 1821
trebui sa se refugieze in Basarabia, in urma revolte gre-
cestI a lui Ipsilante, pe care '1 ajutase cu armata téril
si Cu banI. Arestat in Austria, fu inchis timp de 4 anI la
Goritz. Intors in Grecia, fu trimes ministru plenipotentiar
la Paris si apoI la Petersburg. In 1839 fu numit consilier
de Stat in Grecia. t Atena 1864. Casatorit cu Ruxanda
Caragea avu 4 baetf: pe IOAN, Grigore, GEORGE SUTU, in-
surat Cu Elena Sturza, de la care avu copii pe: GEORGE,
oficer de cavalerie, n. 1862; si 3 fete. si CONSTANTIN,
f. capitan in marima Greacd, casator. cu o Mihaiescu, a-
valid de fai pe JEAN SUtZU, inginer, si sapte fice maritate.
- POSTELNICUL CONST. Sow, frate cu. Mihai Voda din
1821, insurat Cu Ruxanda Racovitd, a avut pe : PR. GRI-

www.dacoromanica.ro
 - 575 -
GORE SUTU, senator etc. si fost pretendent la tronul Ro-
mâniel t la 1892. Insurat cu Irena Hagi-Moscu ; t 1894
fail copiI.
- NICOLAE SUTZU, n. 1799 frate cu Mihaf Vodà si cu
Constantin, fost Capukehaia la Constantinopol, fost ministry,
t 1871. Avu de copiI pe : ALEX. SUTZU, cAsätorit cu Maria.
Obedeanu (având un fiti GRIGORIE si 3 fete) ; OTFloN
SUTZU, insurat cu Constanta Con duratu, avAnd 6 copif :.
NICOLAE Othon Sutzu, n. 1858 (flU Ion), STEFAN IL 1860!
DUMITRU, GEORGE, oficer de cavalerie, VLADIMIR, qi Elena ;
Elisa Cäsät. cu Scarlat Ghika ; si Anna Sutzu.
4, Din al 4-lea fiil al luí Capukehaia Constantin2 enume
DUMITRU, fost comis t 1820, se trage o altá ramurd, ac-
tuald in Grecia.

Armoril : o stea Cu 5 raze si In quartierul opus un po-

rumbel alb ; caff se incartiereazd si cu arinele Orel.

www.dacoromanica.ro
 VLASTO

Familie de veche origina byzantind, care in tara se iveste

intSiii in Moldova, in secolul XVII.
In Constantinopol, Vlasto sunt cunoscuti de mult prin
cronice, inca din evul medal. Un VLASTO, avea o flea
Maria, care tinea pe Isaac Cantacuzino, prostator, la 1464.-7
NICOLAS VLASTOS, tipäri cn cheltuiala sa la Venezzia, ma-
rele etimologic, la 8 Ellie_ 1499: «aux frais du noble et
respectable personne Messire N. Ylastos, crétois...» (Legrand.
Bibl. Hélénique, t. I, CXXVI).
In tara romaneasca se vorbeste intaiil de un VLASTO,
pe a carui fata o tinea in casatorie Domnul George Ghica I.
(1660 - 4).
Vlasto vel postelnic, pe care'l gasim in divanul de boeff
al luÌ Constantin Duca, dupa 1691, dupà." cum arata cro-
nicarul Neculce, e acelas ION VLASTO, care la 1701 tot ca
POSTELNIC- al Moldove, fu trimes impreunä, cu Nicolae Do-
niel, sol la Tarigrad, Cu plangere contra lui Brancoveanu
carel atragea boeriI, oprindu'i pe langa sine.
In divanul Valachiei la 1717, se afla DUMITRACHE VLASTO
mare Postelnic sub Mavrocordat.
ANDRONACHE VLASTO, COMIS mare in Moldova, erea CUM-
natul domnuluI Grigore Ghica W. El «tinea pe sora dom-
nuluI, Marioara, si'l fà.'cuse comis mare din Tarigrad (in
1727), iar pe urma la anul fäcut paharnic mare....».
(Cron. luI Amiras, III, 157).
GRIGORE VLASTO, consilier imperial al Banatuldi
fost mare serdar-, cum 11 citeaza. la 1718 (12 Aug.) scri-
soarea lui Tige catre Steinville, in lista boerilor din Oltenia:

www.dacoromanica.ro
 577

tgrosz serdar Vlasto». (Hurmuzache IV, 242). Grigore Vlasto

fu creat Baron al Austrief, prin titlul conferit de Carol VI.
Avu de sotie pe Map, (-1- la Sibiú in 1740) fica luí
ban Voda Cantacuzino, si de la ea o fica : Maria, maritata cu
paharnicul Const. Cantacuzino-Pascanu. Acest boer se bu-
cura de o mare trecere la curtea DomnilQr din timpul
Pare (?) cá fiul sétl a fost :
ARAPAKI VLASTO, mare spatar, care la venirea in domnie
a 1111' Const. W. Racovitza., fu pus in fiare i trimes la
Constantinopol, impreunä cu doi fratI Manu: Manole
Iordache, i alti boerI Greci": Misolu, etc., fiind-ca reclama-
sera Tará drept pe Mavrocordat, care cu toate astea fu
surghiunit la randul
Prin divanurile domnilor fan arioti, mal sunt Inca alt1
Vlasto, inrudif u ceI de mat sus. Er s8 trag din acelasI
trunchiii comun, si gdsim urmasI din aceasta familie, in
acelas timp In ambele OH. In Moldova n'ail mal rémas.
Asta-c,11 In Valachia sunt urmasi ai acesteI familif, din
carI: D-na VLASTO, la Crajova, etc....

www.dacoromanica.ro
 ARGYROPOLO
Ducange citeaza aceastd familie imperialä a Byzantului.
La 840, LEON ARGYR, strémosul acestel familiI, a fondat o
inanästire In Capadocia, si tot el comanda apoI expeditia
contra Paulicianilor. O multime de urmasI ai luI, se ilus-
trara In evul medal :
ROMAN ,III deveni impérat al Constantinopolei la 1028.
La 1500, strémosil familii actuale se stabilisera la Salonic.
Tin membru al familia rémasa In Grecia, trecu la Inceputul
atestuI veac In tara ; anume LUCA Argyropol, cumnatul luï
Moruzi (av6nd fiú pe EMANUEL, fost ministru), i fratele
GEORGE, mare Ban, caimacam la 1812, insurat cu fata
1111 Caragea (un fiti si 2 fete), din carI actualii. AzI :PE-
RIPLE7 CESAR ARGYROPOL, etc....

PALEOLOGU
Familia Paleologu, din care gäsim boeff In tard, In se-
colul trecut, descinde cum se pare, din vechea si ilustra familie
byzantind a Paleologilor, de origina italieneasca., si care a
{Tat maI multI imperatorI i oamenI marf ConstantinopoleI.
Probabil din acestia email : DIMITRAKI PALEOLOGU, pos-
telniC mare sub Const. V. v., Movilä al MoldoveI, de la care
primeste In danie satul Vinétoril din Neamtzu la anul 1608
(Octombre). Sotia sa erea Maricuta tmétusa domneasca»,
care neavênd urmasI de la clAnsul, a donat acea mosie
111-reI Neamtzu.
La 1739, In Valachia un PALEOLOGU erea armas mare.
Actuall descendentl : GRIGORE Paleologu, etc

www.dacoromanica.ro
 579

PERTICARI
Origina acestef familil e italiana, 0 se aflä in tara de
pe la 1750. La 1783 erea ispravnic al judetului Muscel,
boerul Pitar DUMITRACHE PERDICARU. La 1783 - 84, e
citat MIHALACHE PERDICAR, biv-treti postelnic. (Ureche.
A ctualI : Colon elul IOAN PERTICARI, cäsatorit cu Elena
Davila ; MIHAIL 0 CONSTANTIN Perticari, etc.

PLAG-INO
Familie de origina greacä, venita LAE in Moldova la
inceputul secoluluf. Pe atuncI Postelnicul Du-
MITRU PLAGINO, insurat cu fata vorniculuI Ghika ;
Post CoNsTANTIN Plagino, ginerele luI Alexandru Vod5.
Moruzi.
El" se inrudira cu mat multe familiI insemnate.Nicolae
Ghika-Comane0I tinu pe Catinca Plagino. Paharni-
cul ALEXANDRU PLAGINO erea insurat Cu Alexandrina Stir-
bey, avand 2 copii : Alexandru (actual) §i Elena.
Pr. Constantin Ghika s'a casatorit Cu Zoe Plagino, etc.
AzI : CONSTANTIN, ALEXANDRU, senator.

RETORIDI
Marele VORNIC PETRACHE RETORID, se afla CU acest titlu
In divanul ValachieI, in primil anI al acestuI seco!, precum
la 1808 ca biv-mare vornic. Insurat cu Marghioala Mosco,
avu fit pe : ALEXANDRU Retoridi, insurat cu Zoe Formac,
care e tatäl a doI fil:
PETRE RETORIDI, fost major de cavalerie, insurat cu Zoe
Cretzianu IoAN RETORIDI, f. magistrat, cask. cu Ana
Lenq (div).
Aceasta familie e venita i stabilita in tara, Cu unul din
domniI fériI de la sfar0tul secolulul XVIII.

www.dacoromanica.ro
 - 580 -

VENTURA
Familie din Moldova, de originä Greacd-fanariotä. Trun-
chiul el este : CO'NSTANTIN VENTURA mare Dragoman al
Forth' otomane, decapitat la Constantinopol in anul 1731,
din ordinul mareluI Vizir, pentru aflarea unor scrisori com-
promitétoare cä.tre Pr. Mihai Racovitzä (xenopol, v, 67).
Urma§ii acestuia stabilindu-se in tarà in secolul trecut, in-
talnim la 13 Aug. 1785 pe NICOLAE VENTURA, Loner in
Moldova. Familia are mal multi representanti actuall,
inrudindu-se in secolul trecut i al nostru Cu mal multe
din familiile marl ale Moldovei.

Alte familii de origin6 stréinä, sunt : Conduratu.

Sehitta, byzantind, in tail de la 1800. Vlahutzi,
Vilarà, seco!. XIX, byzantinä.- Vogoride, fost caimacam
al téril.

www.dacoromanica.ro
FAMILII NOBILE ROMANE
DIN

UNGARIA
--......... .

40
www.dacoromanica.ro
 FAMILII DIN UNGARIA
PRINCIPALI NOBILÌ ROMIN1 CARI AU AVUT UN poi, ISTORIC

Balk de Maramures. Voevozi §i Duci (Ballya de

lood). Ilustra familie a Voevozilor de Maramures, din neamul
cdror urmaii intemeetorii Moldovei. Un BOGDAN prin secolul
XIV, Voev. de Maramures, avu fiii pe DRAGOS, legendarul fon-
dator al statului Moldovean (1342), asupra cdruia inca existd
confusie. Fiul SéCI SAS VODA, domni dupa ddnsul in Moldova;
dar fiul acestuia: BALC e inleturat de la tron, de o rudenie a
lor, BOGDAN VODÀ (1348 - 65), care isi intinse stapAnirea peste
o mare parte din Moldova. Fiul lui Bo'gdan LATcu Vodd,
-domni 1365 - 75, avAnd o ficd Anastasia, sotia lui Roman Voda.
Musat, prin care se aliard ast-fel ambele familii,
Invinsul ALK, flul 1111 Bogdan, avu in schimb de la regele
Ungariei, domeniile deposedatului Bogdan : Kuhnia (document
din 1360), precum si Voevodatul Maramuresul. FratiI luI Balc
.ereati DRAG Mester §i ION, comitele Secuilor. Ramura
Drag se stinse pe la sfdrsitul sec. XVII, dupä ce urmase ast-
-fel: George Dragfy, 1421; Nicolae ; BARTOLOMEU DRAGFY, Voe-
vodul Ardéalului. (1495 - 98); Ion ; Gaspar 1542, si fiii :

George si Ion.
Fiul lui Balk, SANDRIN, 1430, avu de fit1 pe IoN, tatal Voevo-
dului Mihail, 1454.De la acesta in jos, familia se numi Ballya
de Jood. La 1548 trdia din urmasil luI Balk, Voevodul LA-
_DISLAU Balya de Iood.

Ban de Losonz(Banff), asta-di insemnatd familie de mag-

natl ungarI. Origina veche e dedusd de la romanul Tar-
apoi de la TURTUM (900 p. cr). Sandrin Valachus
din Amlas, a.§tigase de la regele Sigismuud donatiune peste
satele Alsti-Közeps5 si Felsö-Ftild, apartinätoare de castelul

www.dacoromanica.ro
 584

Almas; dar fiind omorit de MI lui Elia de Tamesfalva i ne-

avélid urmasi, la 1425 Sigismund conferi acele sate lui STEFAN
LADISLAU BAN DE LOSONZ3 vechiii neam feodal. (Azi famil.
Banffi).

Bornemisza i (Teleky). Familie intinsa de magnati

ungurI, de origine romana. Dupä nume pare a fi de veche
origina italiana. A jucat un mare rol in secolul XVII. La 1735,
IANos a avut titlul de Baron, si de la el incepe familia un-
gafa. La 1510 traia un Bornemisza. La 1541 fu-omorit BALTA-
ZAR B., la 1600 ISTVAN. - PAL BORNEMISZA a- avut de ficá pe
ANA, supla PrincipeluI Mihail Appafy (la 1653). etc.

CaThani (de Waad), primeste impreuna Cu Borcea intärirea

lui Mircea din 1417. In Ardeal sunt satele Calian (unul roma:
nesc, cel-alt ungar). Generalul austriac CALMAN', la 1848 a
jucat un rol insemnat.

Csdki. Familie comtala maghiarä de origina romana.Re-

gele STEFAN la 1268, face cavaleti pe 3 frati din Bihor, din
carl descind ramuri romane i maghiare. Ast-fel sunt comita
de Csaki: LADISLAO de Peleska la 1366; apoi LADisr.At VOE-
VODUL Ardealului la 1437. Cancelarul luI Zapolia: MIHAIL DE
CSAKI (1569) e numit de un cronicar eValach». Familia se
distinge de cea maghiara a comtilor de CHAKI, care descin&
din Szaboly, companion luI Arpad, an. 900.

Corvin de Hunyade. Ilustrá familie, despre a carel' ori-

gina se stie ca erea romanà inrudita cu ramura Basarabi-
lor Danesti in Valachia, avênd origina comuna Cu Corbenii.
(v. Ureche iCorbeatiu).
SERBAN nobil Valacho fiul lui Butu, avu de al pe Voicu,
Mogo § Radu, carI capatara donatiune noua in 1378 si 1437,
peste mal multe orase. Faimosul IANCU CORVIN DE HUNYAD
all lUi Voicu, la 1439 erea impreund cu fratele sét1 ION musroa.
«Bani de Severin», avénd nol domenii de la Rege in 1440.
Mama sa erea Elisabeta Morosina. Barbat strèlucit pe tim-
pul séti, foarte viteaz, conduse afacerile UngarieL ApusuI
numea «le chevalier blanc de Valachie».El se intitula «Voivod'
Ardealului, Ban al SevrinuluI, capitan al Belgradului, Vicar

www.dacoromanica.ro
 585

al regatului.., apoi guvernatorul Ungariei», comte de Bistritza

etc. In 1444 a perdut cu regele sed Vladislav, bätalia de 14
Vara, i apol prins de Vlad Tepes, cu care erea dusman.
Iancu de Hunyad, incárcat de glorie, muri lasand 2 fii :
LADISLAS, decapitat in 1457 la Buda, din ordinul regeluI La-
dislas ;iar MATIAS CORVIN a fost unul din cei mal marl REGI
ai UngarieI (1458 - 90) ; despre care se zicea cand a murit :
«a murit Matias, s'a dus dreptatea din tarä !» El avu cu o
dama Sileziana din Breslau, un fiti natural IoAN, ilustru magnat.
Neamul lui se stinse prin fml acestuia, CHRISTOPH (1506), si
sora sa Elisa. Surorile lui Iancu C. de . Hunyade aü fost:
MARIA sotia lul Manjila de Arges, fiul lul Dan Vodä, din care
se trägea NICOLAE OLtann,, primatul Ungariel; CLARA a lni
Pongratz de Dengebz, i ELISABETA Szekely.
Scutul familiel coprindea un ccirb Cu inel in cioc, la care
se adaose un letl, i erea o amintire a descedentel lor din fa-
milia romana CORVINUS. Regele Matias numea pe regiI Bul-
gariei : «Atavos suos».
Asta-zi sunt comtiI ungari: HUNYADE DE KETHELY, probabil
din aceiasi origina, avênd aceleasl arme, si a caror genealogie
se urca in sec. XVI. Exista i in Transilvania urinal aI
ramurilor de Hunyade (?).

Déak DE DRA,GOMERFALVA, in Marmores. Exista chartä con-

firmatoare din 1454. La 1487, ..'TEFAN DEAR de Dragomer-
Talva erea martor la introducerea In posesia a unor *nobill., etc.

Dolha (de).Se trage din STANISLAV II, fitil 112li IOAN (1346)
nepot 1111 STANISLAU I, (1324). 2 acte importante pe po-
sesiune dateazä din 1450, cu multI nobili martorI. EMANUEL
de Dolha traia in sec. XVI Szansilo I de DOLHA, (1324) a
avut flU pe ION, din care 4 feciorI: Stanislad II de Dolha, Ion
de Leorgyan, Petre de Sajo §i Georgiù Porkolab, capr a
patru diferite familia.

Fiath (de Eormenyes). Familie insemnata de magnatl in Un-

gana, de origina románä. Stremosul acestei fam. traia la 1428:
ION BOGDAN de Eormenyes; iar la 1452, FIATH de Eormenies
cu posesie de domenil, etc.

www.dacoromanica.ro
 586

Heem de Remethe. Familie feodala stinsa, probabil de

origina romana, dupä altif ungara. La 1344 BACAN Knézul.
La 1371, BENEDICT HEEM erea Comite si Castelan de Temesvar.
IoN zis «Vitez Kalay» a fost Ban al Severinuluf, 1550.

Herzenyi de Herszeni. Familie caboritoare din UGRIN

Comitele (?) la 1290. Dupä unif s'ar trage dintr'o familie boe-.
reasca din Valachia. Acte nof cu confinnd.ti de domenii din
1556 de la Stef. Maylath, luf MATEI i MARCU, asupra satuluf
Herseni din Fogora§; din noù la 1620. Numeroasa, in Herse ni.
Kende de Malomviz, familie insemnate din veacul XIV,
de origina iornana descinzand din Knézul Stroia, dupä
dinteun duce maghiar. Contimporanif if numesc insa «nobiles
valachip. La 1404 un KÉNDE, ja domenif in posesie, etc.
Numirea romanesca e: KANDESCU. Un MIHAI Cand. zis «Fi-
cior» pe la 1350, inrudit Cu cei diii Valachia.Din ea derirvä
comtif maghiarf Kendeffi KENDERESSY). (v. Candescu).

Macskas (MurNoxt §i). Familie veche, azI intre magnatif

ungurf. STEFAN DE MUTNOR Cu IUGA §i BOGDAN la 1392 e-
reaa Knezi recunoscutf de rege. La 1370 din non*, Knezil
Roman §i Ladislo.Trunclaul famil. e STRUZA OLARUL (sec. XIV)

Mailat (de Comana). Ilustrá familie, care pare a fi la o-

rigina (sec. XII, XIII.), o ramura. din Voevoqii Basarabf.STE-
FAN VODA MAJLAT domnea in Ardeal pe la 1300; la 1304 renoi
cetatea Fogoras.Dupa uniI, origina lor se urca la Alcus sef
maghiar (900); §i apoi urma§ul sèfi : Moinot saü MAILAT, 1131,
etc. (Bonfinius); dar Nagy spune ca ereail Valachi. In Ungaria
sunt agf comp.' MAJLATH (Szekhely). O alta ramura romana
subsista' in Fogoras. Diplome din 1492 de la Vlad Voevod al
Valachiei, reconfirmate in 1579, Pe la 1503 era un MAJLATH
de Comana, un altul apol la 1599.
Viteazul STEFAN MAILAT, Voevodul Ardealuluf. (1535-1540),
résculandu-se in contra urma§uluf lui Zapolia ajutat de turci,
§i sustinand pe tege, e prins prin inselaciune de Petru Rare§
§i de Turci in Fagaras, si trimes la Constantinopol «unde '§i
petrecu restul nenorocitelor lile in inchisoareu celor 7 tur-
nudo. (Istvanffi) la 1541. Sotia luI erea ANA de Nadásd, D6mna
de Fagara§ intre 1540-56.

www.dacoromanica.ro
 587

Man de Sajo. (Man, ortografie din Emanuel). Descinde din

SZANISLO de Dolha (y. aceasta), al caruI fia IoAN la 1346, a a-
vut 5 fil: Szanislo II de Dolha, Ion, PETRU DE SAJO, George
(parcálab), Bogdan. Urma§ii lui Petru, exista in Rona, etc. O
ramura : Man de Boerfalva, Cu diplome din 1631, 50, e derivatä
dintr'ânsa. In satul Boerenii....

Mocsonyi (de Feny) proprietari in Banat. Diploma de no-

bilitate din 1798, lui Dem. Popovitz saù Mocsoni.

Moga (de Bucsum, etc). Familie Cu diplome vechi, §i de

la Ana Nádásdi, sotia lui Stefan Majlat, in 1556. Inteun mare
foc din 1525, aü ars multe documente ale lor. Confirmar' pos-
terioare. Prin sec. XVII §i XVIII gäsim in tara', mal ales in
Moldova, persoane cu numele de MOGA. (v. doc. Acad. 1660,
1739, 1628).

Monea (de Venetzia .Also). Familie din satul Venetia de

jos. Posedä diplome vechi de la domnii Valachiei. Conce-
siunI inoite in 1630, 1689, 1700.Din 1728 a 1-dinas o inscriptie
pe o piatrà in casa luI Ionascu Monea, facuta de acesta, §i
care contine o genealogie incepênd de la 1185 i coprinqênd
pana la ansul 12 generatiL Aceasta inscriptie, aqi Cu totul
iligibilä, a fost descifratà de d. Ion Pu§caria. Ea incepe ast-fel:
träit GRIGORE cel I-ia, Venetianul, vistierul lui Negru-Voda
(care ?) la anul 1185, din partea caruia a fost däruit cu 4 val,
campuri, etc...» (urmeaza genealogia: «autentica monestica»).
TONASCU MONEA, vicar general, cel care a scris aceastä schita,
erea un om foarte invétat, dupä cum ne raportä contempo-
ranii s'él (1720). (Veqi Columna lui Traian, III, 178). 0 multiine
de acte §i diplome m. multor MONEA, sunt publicate de d. N.
Densusianu. Scutul contine:' un corb cu cruce in gura, sail
o aquila....

Misza de Comana (et Todoricza).Cunoscuta din secolul

XVI.Diplome nol din sec. XVII: din 4 Iulie 1666 in Rad-
noth, de la Ana Bornemisza.Origina familiet Misza pare a
fi str6inä Transilvaniel. GHEORGHE MISA de F. Comana §i
NYAGOJ (Neagoe), ail act de imparteala din 1767, cu bo& de
Berivoi, etc.In Comana de sus.

www.dacoromanica.ro
 588

Nopcea DE F. SILVA. Din evul medittIvAN de Szilvas

la 1367, avu 3 fi: Dionis, MIHAi i Ladislait Din MihaT s'a nds-
cut Nopc.4., de la care familia a luat numele. InruditT cu fa-
milii ungare, sunt açil baronl. Act. Baronul LADISLAS,
comite suprein al Hunied6ra Fil Francisc §i Alexie. (Din
Silva).

Pencz (Penci) de Venetia. La 1584 §i 1590, MAN PENCZ de

Venitze, asesor in judec.La 1597 hrisov de la Maria, fui MATE!
PENCZ pentru o confirmare, in care se spune ca Pencz se trage
din familia MAILATH (v. mal: sus). Apoi la 1609, etc. Originara
din Vepetzia de jos.

Perdnyi. Dupä Nagy, deriva dé la un comes urbanus de

Dobos la 1292. Familie ilustra inruditä in sec. XIV cu Balc
din Marmures. La anul 1390, NICOLA PERENYI e BAN de Se-
verin. La 1528, in timpul fiulul Principelui Zapolia, PETRE PERENY
erea Voevod de Transilvania Adi sunt baronii si nobilil
Pereny, din ramura ungara §i românä.

Pus,cariii (cavalerY de)., Familie care dupa trad4ie, ar fi

emigrat din Maramures cu Drago § in Moldova, sub numele
de InoA. Prin secol. XVII, o parte implicaV revoltä,
fug-it in Transilvania, §i apoi la Bra§ov; anume fiii lui IUGA :
VOICU, IUGA II §1 RADU. Acesta spre a nu fi prins de Turci se
impusca..Din cei-alti 2, se trag cele doué ramuri de adi. In
viatd, pr. altil : ION CAVALER DE PUSCARIU, scriitor i istoric,
Cu Stana Circa, are 4 61: ION, inginer; IuLar, jude ; Emm,
doctor, §i Inut consul la Tanger.ILAnioN, frate Cu Ion, arhi-
n-iandr. §i vicar.... etc.

Sinkai de Sinka. Orig. de la satul inca-Veche din li-

nutul -Fogora§ §i cunoscut din sec. XVI, poate mal* veche. La
1592, confirmare de drepturi de la Baltazar Batori. Transcriere
din 1598.ANDREÌ (pe la 1700) avu fiù pe IoAN; iar acesta :
Pantelimon, IoAn u, t in lupta la Larch 1795, si GHEORGHE
INCAÌ cronicarul. Nascut in Samsud la 1754, studiá strélucit
in Roma §i Viena, concepand planul opere. sale. Lucrand me-
red In bibliotecl, el marea monumentalal cronica. In 1809 lucra
merea, fiind la Sinca, la comitii de Vass, carora le fusese pre-

www.dacoromanica.ro
 589

ceptor, de carI erea foarte iubit, la cari muri In 1816 in

varsta de 62 anl; 3 anI dupa terminarea croniceI, pe care in
ultimiI tirnpi o purta In sac cu dansul, persecutat de 'censura
dupa o viatà sbuciumata.
Seracin de Szalas (Saräcin). Act din 1359. Diploma cu
donatiune din 1457 cSaracenus» ; apoI acte din 1521, 1540, etc.
Mal multe hrisoave si procese din sec. XIVXVIII. Familie
veche din Banat, inrudita de aproape cu Basarabii. Deseen-
dentI actua.11.

Stoica (de Stoicfalva). Veche familie baronala din Mar-

mures. MIHAIL Stoica la 1465; un alt MIHALY, e trimesul
1111 Mihal la Impèr. Rudolf 1599; LADISLAt (1677) respinge pe
l'atad, si are al' pe SIGMUND ANTON, episcop catolic In Tran-
silvania 1749-59, care ia titlu de baron cu ceI 2 fratI aI :
Paul si Ludvic.
Tartza (Tartia de Sakalosfalva). Din 1435, act de la Ius-
tina a lui Balc, posesiune luI Radu, din care descinde si fa-
milia Radul. Acp in Sacalas. Diplome milit. din 1612 si 1666
Cu arme, etc.

Ungur de Nddasd. Origina fam. in secol. XIV.Patente

de noI donatiunI de la regele Ladislaú din 1457, luI UNGUR
saú Ongur, nobil i Knez de Nadasd, pentru posesii. Idem din
1458 de la Matias, lul IoN (fiul lul Petru) etc., care in urma
posesiilor sale propriI i pärintestl, avea 111 mosii i erea familiar
lul Matias Corvin. Tata] s'étl Petru, erea fiul luI Ungur i frate
cu NICOLAE, care ají posesii hereditare de la Iancu de Hu-
nyad din 1439.
Unif zic ea' comT0 maghiarI NADASD descind din aceastá fa-
rnilie, documentele lusa nu probeaza.
Urs de Margina. Familie cu diplome din 1557 de la
Baltazar Batori, apol din 1657. Genealogie din 1777. La anul
1437 traia un URSUL, fiU1 1111 TATUL DE MARGINENI, din care fa-
milia descinde. Vechl granicerl la incep. secol.Colonelul aus-
triac DAVID BARON URS de Margina, t 1897, s'a distins in rés-
b6ele din urma ale Austriel, si in mod stralucit in batalia
de la Lissa (1866).

www.dacoromanica.ro
 590

Vajdafalva (VAIDA-VOIVODENI) §i Csungaria.Din 1432,

donatiune peste Voivodenl, de la Vlad Domnul Valachiei §i duce
de Amlas §i Fägara§, 'data boerilor STEFAN §1. ROM. Confir-
mare de la Francisc, 1793. Din ea deriva §i alte familiI.

Vancea SAtt VANCSUK DE APSA. Familie cu diploma de -la

regele Sigismund din anul 1407. Bran§a §i Vlad de Apsa.
Actuala in Vancsa de mijloc §i lapa.

Vulcan. Familie de origina valacha.--LDiplome ung. din

secolul trecut. Vornicul VULCAN träia in tara româneasca (sec.
XVII). Fiind contrar luI Vodä Serban Cantacuzen, acesta: (cpre
Vulcan in multe rándurI l'ají judecat arä de cuviintd, fiind-ca
vinà nu-1 afla, §i apoi l'afi trimes la Snagov, unde cu multe
muncI ucis», 1679 (SincaI). Un frate sati flü al luI: Mi-
HAIL Vulcan, de frica a fugit, stabilindu-se in Transilvania; iar
din fiii sèl afi fost mal multe ramuri.

Vlad de Zelystye (Sili§te). Veche familie din Maramure§,

din care o parte a emigrat cu Drago § in Moldova. Genealogia
se urca la 1486; iar actele doumentale sunt din: 1486, 1487,
1489, 1531, de la regele Ion, 1548 cu armele familiel; etc. Fa-
milie destul de numeroasa, exista asII in Apsa K., in Czentea,
Visso, etc.

Vec,II pentru acestea §i pentru toate cele-alte familil române

din Ungaria: I. cav. de Pu§carili, «Familiile nobile din Ar-
dealo.(Sibili 1892).

www.dacoromanica.ro
 CHRONOLOGIA PRINCIPILOR VALAHIEI
(Datele sunt acelea ale urcarei pe tron.)

Negru Vocla 1200. Radu Basaraba 1230. MihaI Latinul 1245,

Barbat Basarab 1288. Dan 1298. Alexandru Bâsaraba 1310.
NiColae 1363. Vladislav cel mare 1364. Radu Negru 1373. Dan
1383. Mircea cel mare. 1386. Mihail (Mircea II) 1418. Dan II
1420. Radu Ple§uvul 1425. Dan din nod 1427. Alexandru II
1431. Vlad Dracul 1433. Dan III 1439. Vlad Dracul din nod
1442. Dan III d. n. 1446. Vlad III 1452. Vlad Tepe§ 1456. Radu
cel frumos 1462. Laiot Basarab 1471. Vlad Tepe § iar 1476.
Laiot iar 1477. Vlad Calugärul 1481. Radu cel Mare 1494. Mih-
nea cel red 1508. Vlad VI 1510. Neagoe Basarab 1512. Teo-
dosie 1521. Radu Cälugarul 1521. Radu de. la Afumati 1522.
Vlad VII 1524. Radu din nod 1526. Moise 1529. Vlad VIII 1530.
Vintilà de Slatina 1532. Radu VIII Paisie 1534. Petru I 1534.
Radu din nod 1536. Mircea Ciobanul 1546. Patra§cu cel bun
1554. Mircea din nou 1557. Petru Schiopul 1560. Alexandru III
1567.. Mihnea H 1577. Petru Cercel 1583. Mihnea iar 1585. Ste-
fan Surdul 1591. Alexandru IV 1592. Mihal. Viteazul 1593. Si-
meon Movilä uzurpä 1601. Radu Serban Basarab 1601. Radu
Mihnea 1611. Alexandru Ilia§ 1616. Gavriel Movila 1618. Radu
Mihnea iar 1620. Alexandru Coconul 1623. Alexandru Ilia§ iar
1627. Leon Tom§a 1629. MateI Basarab 1633. Constantin Ser-
ban 1654. Mihnea III 1658. George Ghika 1660. Radu Leon
1664. Autonie 1669. Grigore Ghika iar 1672. Duca 1674. ser-
ban Cantacuzino 1678. C. Brancoveanu 1688. Stefan Cantacu-
zino 1714. Nicolae Mavrocordat 1716. Mihai Racovitá 1730.
Grigore Ghika 1733. C. Mavrocordat 1735. Racovita iar 1741.
Mavrocordat iar 174-4. Grigore Ghika 1748. Mate Ghika 1752.
Constantin Racovitá 1753. Mavrocordat iar 1756. Scarlat Ghika
1758. Mavrocordat iar 1761. Racovita iar 1763. Stefan Raco-
vita 1764. Scarlat Ghika iar 1765. Grigore Ghika 1768. Alex.
YPsilanti 1769. Nicolae Caragea 1782. Mihal Sutzu 1783. Ma-
vrogeny 1786. AustriacT 1788. MihaI Sutzu 1792. Moruzi 1793.
Ypsilanti 1796. Hangeri 1797. Moruzi din nod 1799. Mihai Sutzu
iar 1801. Alex. Sutzu 1802. C. Ypsilanti 1802. Ion Caragea
1806. Sutzu din nod 1818. - Grigore Ghika 1822. Sub Ru§I
1828. Alexandru Ghika 1834. Bibescu 1842. Stirbey 1848. Caima-
cami 1856. Alexandru Cuza 1859. Carol I de Hohenzollern 1866.

www.dacoromanica.ro
 - 592 -

PRINCIPH MOLDOVEI
Bogdan 1349. Latco 1360. Iuga 11373. Petru Mu§at 1379.
Roman 1391. Stefan 1394. Petru 1395. Roman II 1399. Iuga II
1400. Alexandru cel Bun 1402. Ilie §i Stefan 1433. Stefan 1444.
Roman III 1447. Petru III 1448. Bogdan 1451. Petru Aron 1451.
Alexandru 1452. Aron din noil 1456. Stefan cel 'mare 1457.
Bogdan III 1504. Stefan cel finer 1517. Petru Rare§ 1527. Stefan
Locustä. 1538. Alexandru Corné 1640. Rare§ iar 1541. Ilie 1546.
Stefan 1551. Läpu§neanu 1553. Iacob Despota 1561. Toma 1563.
Läpu§neanu iar 1564. Bogdan IV 1566. loan cel cumplit 1572.
Petru Schiopul 1574. Iancu Sasu 1580. Petru iar 1682.. Aron
tiranul 1591. Résvan 1594. Eremia Movilä 1595. Mihaiti Viteazu
1600. Eremia iar 1601. Simeon 1607. Constantin Movilà. 1607.
Stefan Tom§a 1611. Alexandru 1615. Radu Mihnea 1616. Gra-
zziani 1619. Ilia§ 1619. Tom§a. iar 1622. Radu Mihnea 1623.
Miron Barnovski 1626. Alexandru Coconu 1629. Moise 1630.
Ilia§ din non 1631. Moise Movilä iar 1633. Vasile Lupul 1634.
Gheorghe Stefan 1643. George Ghika 1658. Stefan Lupu 1659.
Dabija 1661. Duca 1666. Ilia§ 1666. Duca iar 1669. Petriceicu
1672. Dumitra§cu 1674. Anton Rosetti 1676. Petriceicu 1684.
Cantacuzino iar 1684. Cantemir 1685. Constantin Duca 1691.
Antioh Cantemir 1696. Duca iar 1700. Mihaiii Racovitzä 1703.
Antioh iar 1705. Racovitzd iar 1707. Mavrocordat 1710. Du-
mitru Cantemir 1710. Mavrocordat iar 1711. Racovitzä 1716.
Gligore Ghika 1727. Constantin Mavrocordat 1731. Ghika iar
1735. Ion MavrOcordat 1741. Ghica din noù 1747. Constantin
Mavroc. iar 1748. Constantin Racovitz5. 1749. Matel Ghika 1753.
Racovitzd iar 1756. Scarlat Ghica 1757. Ion Calimaki 1758.
Grigore 1761. Grigore Ghika 1764. Grigore Calimaki iar 1766.
C. Mavrocordat iar 1769. Ocuparea Moldovel 1769. Grigore
Ghika 1775. Constautin Moruzi 1777. Alexandru Mavrocordat
1782. Mavrogheni 1786. Résboiti 1786. Alex. Moruzi 1792.
Mihain Sutzu 1793. Alex. Callimaki 1795. Ypsilanti 1798. Alex.
Sutzu 1800. Monizi din nod 1802. Résboiii 1806. Scarlat Ca-
limaki 1812. Mihail Sutzu 1819. - Ion Sturdza 1822. Ru§ii 1828.
Mihail Sturdza 1834. Grigore Ghika 1849. Caimacami 1856.
Alexandru loan Cuza 1859. - Carol I de Hohenzolern 1866.

www.dacoromanica.ro
 TABLA ALFABETICA

Pagina ragina
Bibliografie V Blaremberg (de) 536
Explicare IX Bogdan 77
Casa de Hohenzollern-Sig- Boldur (Kostake) . 81
maringen' XI Boteanu Si
Introducere XV t Bou 506
t
Patniliile (cele cu o cruce Bozianu 604
sunt stinse) Brdescu 501
Abaza 1 Bräiloi 84
Arapu 502 Bráncoveanu (Principi) 90
Arbore '3 Bratasanu 95
Argetoyanu 6 t Brezoianu 505
Argyropol 578 Bucsanu 99
Asan 9 Budisteanu 101
Aslan 502 Buhus. . 102
Bábeanu 11 Buicescu 105
Bájescu 12 Bujoreanu 107
Biláceanu 15 Burghelea 605
Bálleanu 21 t Buzescu 110
t Balica '28 Cálinescu 116
Balotá 30 Callimaki (Princ ) 118
Bals 33 Câmpineanu 122
Bilteanu 508 Cananoti 506
Bärbátescu 41 Candescu 127
Bärcänescu 44 Cantacuzino (Principl). 180
Bérsescu . 501 f Cantemir (Principp. 144
t Basaraba (Principil) 46 Caramaléá 507
f Basotii 60 t Carjà 149
Beldiman 63 Carp 151
Bellu 531 Carpenisanu 153
Bengescu 67 Catargi 155
Berendey . . . 71 Cazimir,. e 507
Bibescu (Princip.) . 73. Ceaur 100

www.dacoromanica.ro
 594

Pagina I

I
Pagina
Cerchez - 163 Greceanu 263
-I- Ciogolea 508 -I. Häbä§escu 266
-I- Ciorogärleanu 508 Haralamb 516
Cocorescu 165 Hasdeu-Petriceicu 368
1- Cojescu 509 Hrisoscoleo. 539
-f- Colceag 569 Hrisoverghi 274
Colfescu 510 Hurmuzachi 277
Comäneanu 168 -1- Hum 516
Conachi 170 Isvoranu 279
Contzescu 173 Iura§cu 282
1-. Corbeanu 174 Jianu (§i Cesianu) . 283
Cornescu 177 Jora 285
Costescu 179 Ke§co 289
Costin 180 Kogalniceanu 290
Cotescu 611 Kostake (Boldur) . 292
Cetofeanu 186 Kretzulescu 300
CrAsnaru 188 Krupensky 306
Cretzianu 190 Lambrino 543
Cuza (PrincipI) 192 Lahovary 641
Dabija (Prin.) 198 Lecca 310
-I- Dedulescu 202 Lehlit 319
Doicescu 512 Linche (de) 644
DonicI 204 Leordeanu 320
Dráguescu. . 511 Lerescu 517
-F Drugänes GU 513 Locusteanu .. 323
Duca 513 Lupu 325
Dudescu 207 Magheru . 326
Fälcoyanu 212 1- Manescu 327
Farca§anu 215 Manu 548
Filipescu 219 Mavrocordat (Princ.) 562
1- Fili§anu 224 Mavrogheny 556
Filitti 536 1- Mehedinteanu 331
Flondor 226 -I- Meri§anu 333
Florescu .. ... . . 230 Miclescu. . , 335
Forescu (Mogälde). . . 238 Milcoveanu 517
Gane 514 Millo 558
Gherghely 515 Moruzi (Princ.).. . 560
Ghika (PrincipI) 238 Mosco 563
Glogoveanu 248 -F Moto c 318
Golan 251 -F, Movilä (PrincipI) : : 310
Golescu 253 fMu§at (Principil).
Golfineanu.
Grädi§teanu
515
260
Nästurel.
Neculce .. ...
. .. , . .

,
. a53
.418

www.dacoromanica.ro
 695

Pagina Paginn
Negri 359 Särätzeanu. 429
Negruzzi 362 $6ulescu .. 523
Niculescu 364 Sblera 433
Nottara 565 Scorlescu 523
Obedeanu 366 Sendrea 438
Odobescu 519 Septilici 440
Olanescu . 371 Sion 443
Oteteliganu 378 Slätineanu 445
Päianu 382 j. Socoteanu 524
Pallady 383 j. Spineanu 447
Paleolog-u 578 Stärcea 449
Paräianu 386 Stu-bey (Princ.) 450
j. Pärscoveanu 390 Strämbeanu 456
Perticari 579 Stroid 458
Pissoski 519 Sturdza (Princ.). 462
Plagino 579 Sutzu (Pr.) 572
Poenaro 392 Teutu 470
j. Popescu 396 j. Toma (Princ.) 474
Präjescu 400 j. Topliceanu 524
Prej beanu 402 Tufeanu 526
Prisiceanu 403 Urdäreanu 476
Proroceanu 404 Urecbe 479
Racottä 405 Vdcarescu 484
Racovitzä 406 Várnav 491
Rallet 668 Vèrzaru 493
Ra§canu 520 Ventura 580
Rates cu 520 Vlädescu 495
Razu 521 Vlädoyanu 498
Rio§anu 414 Vlasto 576
Ritoridy 579 Vultures cu 526
Romanescu 521 Zätreanu 500
Rosetti 415 Alte familii boere§ti . 527, 580
Rucareami 622 Familiile nobile din Tran-
Rudeanu 425 silvania 683
Säftoiii 522 Chronologia Domnilor . 591
Sam urca q 570 Tabla 593

www.dacoromanica.ro
 BIBLIOGRAFIE
1.1

Oetay-George Loma. Istoria Tiganilor, 1897.Chateaubriand,

Atala (traducere), 1897. Infinitul,
Studiu astronomic-filosofic, 98.Cola-
borare la Encyclopedia românä.
Chanson de Roland (trad.) ineditd, etc.
Haralamb G. Leeea. Prima, versurI 1 vol.Secunda, versurI
premiate de Academie 1 vol." CincI
poeme, eflie popular& 1 v.Vemeia
inddratnica, trad. In versurl. Casta-
Diva, pies& premiatä. de Teatru, 1. v.
Povestea unei regine, trad. in versuri
1 y, Enoch Arden, traducere din
Tennyson, 1 v. Jucatoril de cartI,
pies& in 4 acte.
Gr. C. Conduratu. RelaOunile ériI -romaae§ti cu Ungaria,
98, 1 vol.Drtipturile succ. ale soAulul
supravie-tuitor.
Alex. A. Sturdza. Marcu Aurelia, J. v. in 8° (istorle) 1890.
Les Facettes, (poeziI), 96. Elza (ro-
man) 1891. In 18. , Oediri
rege, traducere, cu istoria tragedie
eline.Calatorie in jurul oddeI mele
(Maistre) traducere.Werther, tradu-
cere dupa Goethe.L'internel Clavier
(poezil) 1896 in 4°. Vers Pau-del&
(poem) br. in 4, 96.etc., etc.
Radu D. Rosetti. Sincere, poezii, J. vol. Din inimä,
poeziI, 1 vol.Duioase, poezii, J. vol.
Valurf, poezil, 1 vol. etc.
Iorgu Bals (-1- 1899 Septembre). Zallony, Despre Fanariot.I
(traducere).

PRETUL: 10 LEI

www.dacoromanica.ro