BC

UI
AS
I/
CE
NT
RA
LU
NIV
ER
SIT
Y LIB
R AR
Y
 1-34
—

SOCIETATEA GEOGRAFICĂ ROMÂNĂ

Y
AR
„DICTIONAR GEOGRAFIC

IBR
YL
JUDETULUI SUCEAV

SIT
DE

SERAFIM IONESCU
ER
Revisor şcolar
NIV
Membru al «Societăţei Geogrăfice Române» *
LU

Lucrare premiată de Societatea Geografică Română,

în şedinţa udumărei generale din 126 Martie 1898, sub preşedenția
RA

Majestăţei Sale Regelui.

NT

PIPĂRIL CU CHELTUIALA ADMINISTRAŢIEI DOMENIILOR CORONEI,

CE

IjII
174303
B.C.U. - IASI
I/
AS

i STABILIMENTUL GRAFIC J. V. SOCECU

59 — Strada Berzei — 59
UI

1894.
BC

UNIVERSITATEA DIN JAI

o... QIĂ

Biviiaca aia C
X;
Fii neraloaia
s
 Y
RAR
Y LIB
SIT
Biuicter: "feo ngs0-(nocrație |
ia
[ăi
3
ER
NIV

40.124.
LU
RA
NT
CE
I/
AS
UI
BC

A
 Y
AR
IBR
YL
PREFAȚA

SIT
————

Presentul Dicţionar geografic ER al judeţului Suceva e îm-

Părţit în două părţi (la A—L şi II M—Z) cuprindând în
total 2475 nume proprii.
NIV

In 5—6 ani, de când tot culeg material pentru întoc-

mirea lui, am ţesut judeţul în lung şi în lat, visitându-i tâte
LU

colțişbrele, scotocindu-l în tâte amănuntele, dorind să-mi daă

bine sâmă de tot ceia ce am scris.
|
Dateie statistice sunt cele mai recente, ofici
RA

ale.
Onorată societate geografică va aprecia daca
lucrarea,
ce am ondrea a presenta, are vre un merit.
NT
CE

Zâlticeni, Ianuarie 7883.

Autorul.
.
I/
AS
UI
BC
 Y
AR
IBR
Extras din Raportul D-luf Grig. Tocilescu asupra concursului din 1893.

YL
Comisiunea compusă din Domnii G. I. Lahovari, M.
Brătilă și sub-scrisul, luând în cercetare elaboratele presen-
tate de la concursul pentru cele mai bune dicţionare ale

SIT
judeţelor Szceava, Vâlcea, Ialomiţa şi Constanţa, are onre
prin al ei raportor a aduce la cunoscinţa plenului Societăţii
resultatul cercetărilor sale.
ER
[ii Premiul «//. S. Regelui» (1ooo lei) pentru cel mai
NIV

bun dicţionar geografic al judeţului „Szceava.

Un singur manuscript s'a presintat pentru acest premiu ;
este în 40 în 2 volume, pag. 532, purtând ca motto cu-
LU

ventul «Szczdava>. Conţine în total 2475 numi proprii de

ape, munţi, piscuri, văi şi deluri, tărguri, sate şi cătune
RA

vechi şi noi, iezuri, mori, hanuri şi altele, despre cari au-

torul vorbesce cu deplină şi autoptică cunoscinţă. Datele
statistice, cu cari se servă sunt oficiale şi aprope complecte :
NT

la fie-care comună se arată situaţiunea, numărul populaţiunii

şi al contribuabililor, producţiunea agricolă sau industrială,
CE

numărul vitelor etc.

Cu deosebit interes e lucrată partea istorică a elabo-
documente vechi şi noi, manuscripte, cronice, in-
I/

ratului:
scripţiuni, descrieri şi relaţiuni moderne, nu numai sunt con-
AS

sultate, dar cele mai multe se reproduc în întregime; pen-

tru materialele deja publicate, acestă reproducere o socotim
UI

de prisos, bună-6ră: de documente din Arhiva istorică a

40,124. Dict. geogr. al jud. Suctiva. i
BC

]
|
VI “

d-lui B. P. Hasdei, din uricarul d-lui Codrescu, zecimi de

pagini din scrierile regretatului episcop Melchisedek, a lui

Y
N. Gane, N. Beldicenu, Al. Xenopol etc., de ce sar mai

AR
reproduce din ele într'un dicţionar geografic, când un extract
din ele, sau chiar simpla indicaţiune bibliografică, ar fi de

IBR
ajuns? Autorul 'şi-a dat ostencla să cultgă şi poveşti, le-
gende şi cântece poporane, ba să frundărească chiar şi prin

YL
poeţi moderni pentru a-şi îmbogăţi lucrarea.
Comisiunea ţinend sema. de partea strict geografică,
statistică şi economică a lucrării, şi considerând că ea în-

SIT
deplineşte condiţiunele programei concursului, este de părere
a se acorda autorului cu devisa «Sucidava» premiul de 1000
ER
lei a M. S. Regelui. Va r&mânea numai ca la tipărire să
se elimineze partea intercalată de prisos din documente Şi
NIV

alte materiale deja publicate, să se facă numai o prescur-

tare de date, greşelele şi incorecţiunele de stil să se în-
drepteze.
LU

Prin urmare comisiunea este de părere:

RA

1. A se publica un noii concurs pentru judeţul Con-

stanța, cât şi pentru judeţele Olt, Prahova, Putna, Râm-
nicul-Sărat, Tecuci, Tulcea şi Doljiu, pentru cari nu sa
NT

presintat nici un concurent.

2. Să se acorde premiul «M. S. Regele» de rooco lei
CE

autorului cu elaboratul «Szczdava> pentru jud. Suceaza ;

premiul Al. N. L-ahovari de oo lei autorului cu elaboratul
I/

«Buridava» pentru jud. Vâlcea ; iar condiţional «premiul

Societăţii» de 5oo lei dicționarului judeţului Za/omzza cu
AS

motto « Bărăganul» .
Raportor, Gr. 6. Tocilescu.
UI

1893 Februarie.
BC
 Y
AR
IBR
YL
PRESCURTĂRI

SIT
„ comună
. sai
căt, . cătun
„capi de familie
ER
cap. da fam. . .
]. sau loc. n... „ locuitori
suf. sau 3. . cc...... suflete
ÎNA e. . . judeţ
NIV

EM e... kilometri
De... . plasa
) DR lei
LU

De. . . bană
mon. sai Mre. ...... „ monastire
DE... .. . preoţi
cânt, cc... . cântăreţi
RA

VeD. eh. „ venit

chelt . cheltuelă
NT
CE
I/
AS
UI
BC
 Y
AR
IBR
YL
Acheşului (Verful), munte în com. Adămsei, vedi satul Preutesci-

SIT
Broşteni. Adămoei.

Acheşului (Pârâul), mic afluent al Afinişul, munte în com. Broșteni.

ER
pârâului Negra Broștenilor..
Afinişului (Pârâul), mic afl. al
în. com. Bro- pâr. Kiril din com. Broșteni.
NIV

Acigosul, munte
șteni.
Agioglu (Iazul lui), aflător din
Acrei, vedi Colţul Acrei. sus de satul Orţeşti, com. Dră-
LU

găneşti, ocupă o suprafaţă de

1200 m. p. din moșia Giulești,
Aâămsia, schit, în com. Preutesci,
Conţine pește: caras (caracudă),
RA

numit schitul Preutesci, Brana

ştiucă, clen, raci etc.
și Mănăstidra. Aflător în satul
Brana şi pe ţărmul drept al
NT

Agioglu (Mora lui), pusă în miș-

pârâului cu acest nume. Tnfiin-
care de apa iazului cu acest
țat la 1716, de eromonachul
nume, aduce venit net 1500 |.
CE

ceva mai la deal, a fost

Mihail,
mutat unde se află acum la
anual.

1792 de Zerosimonahul Keiste.

Are o biserică de lemn cu pa:
Agioglu (Lunca lui), luncă de re-
I/

chită în şesul Moldovei, moșia

tronul Adormirea Maicei Dom-
Drăgănești,
AS

Giulești, din com.

nului. Adăpostesce cinci călu- fălci.
în suprafață de 5—6
gări. Se întreţine din cele 40
din trupul
UI

fălci făcute danie

Alăuta, mic afluinte al pârâului
moşiei Fundâia de Constantin
Sabasa.
şi Elena Adămescu.
BC

qo.124 Dic. geogr. a7 jud. Suceva.

Albia, munte ce formeză hotar Antilesci, moșie, fără sat, în com.
între comuna Borca și Transil- Ciumulești, având suprafaţa de

Y
vania. 150 fălci, loc de cultură. Este
proprietatea maicelor Epraxia,

R
Albiilor (Pârâul), mic afluinte al Olimpiada şi Euxenia Ganea.

RA
pâr. Borca. La 1745 «satul întreg Antilesci,
la Sucâva, a fost dat de zestre
Aleor, munte în com. Broşteni,

LIB
de către llena fata Vornicului
Ştefan Ruset fiicei sale Maria»
Alexe (Pârâul lui), mic afuente
(Uricariul de T. Codr. Vol. XI,
al Cotârgaşului.
p. 227). Pe la 1843 era a spă-

Y
tarului Vasile Milu formând un

SIT
Alunişu, munte, pe cresta căruia
trup cu Spătăresci (Buciumul
trece hotarul între com. Broş-
Român I, 1875, p. 39).
teni și Bucovina, având 1347.5 ER
m. de altitudine d'asupra nive-
Antilesci, dealul pe care se află
lului mărei.
trupul moșiei cu acest nume.
NIV

Alunişul, pârâu, afluente al Şo-

muzului mare (1340 m. lungime). Antoceni, sat, pe moșia cu ace-
lași nume din com. Uidesci, pl.
LU

Alunişul, deal, în com. Brădăţelu, Moldova-de-jos. Aşegat pe albia

de sub care isvorăsce pârâul pârâului căruia îi pârtă numele,
cu acest nume. numără 60 case, populate cu
RA

56 cap. de fam. saii zor suf.

Alunişului (Pârâul), în com. Bog- din cari 139 bărb. şi 162 fem.
dănești, având lungimea cursu- (2 streini). Contribuabili are 40.
NT

lui de 3000 m., împreună cu Vatra satului ocupă o suprafaţă

pâr. Plopilor formeză pâr. Moişa. de 5 fălci și 37!J2 prj. Biserica
CE

și şcOla din Forăsci servesc și

Alunişulai, vedi Poiana Aluni- acestui sat.
șului, Moşia, proprietatea moșteni-
I/

torilor defunctului Dimitrie Sta-

Androni, deal cultivabil pe moșia mate, e în suprafață de 160
AS

Probota, com. Dolhasca. fălci din cari 130 cultivabil și

30 fânaţ. Improprietăriţi, după
Andrienilor,
UI

vegi Bâtcele Andri- legea din 1864, sunt 28 mijl.

enilor. şi 7 pălm. stăpânind 134 fălci,
BC
 “60 prj. Singurul drum principal tindere de 500 fălci, din cari:
e la Oniceni (400 m) 440 fălci cultivabile, 40 f. pădure

Y
și 20 fălci nefolositor. Improprie-

R
Antoceni, dealul pe câsta căruia tăriți după legea din 1864 siint:

RA
stă satul cu acest nume. 7 mijloc. și 45 codaşi, stăpâ-
nind 140 fălci şi 40 prj. Bise-
Antoceni, mic afluente al pârâului rica și şcâla din Basarabi ser-

LIB
Croitorului din comuna Uidesci vesc și acestui sat. Drumuri
(1000 m.) principale sunt : la Dolhesci-mari
(4000 m.) și la Basarabi (1000
m.) La 1850 «Arghirii, la ţinu-

Y
Anton (Dealul lui), la nordul com.
acoperit de lanuri. tul Sucevei, ocolul Șomuzului,

SIT
Brădăţelu,
moșie a dumi-sale Medelnicesei
Apa acră, obârşia pârâului Mihăi- Maria Arghirdia; are un sat cu
leţ din com. Şaru Dorni. un bejenariir- hrisovolit, cinci
ER
nevolnici, dou& vadane, șase
numit şi Isvorul-mare, slujbaşi- volnici, un jidov. Pe
Apa rece,
NIV

lângă moșiile Platonesci, Manoli.

obârşia pârâului Şerişoru-mare
'din com. Șaru Dorni. Vlădesci, Basarabia şi altele cu
un număr de 33 loc.» (Buciu-
LU

mul Rom. An. I, 1875, p. 41).

Arămei (Pârâul), afluente al Bis-
triţei. Isvorăsce de sub Bâtca-
ncgră. Formeză hotar între com. Arghira, pădure de diferite esențe
RA

Broşteni şi Bucovina pe o în- d'asupra satului cu acest nume.

tindere de 2450 m.
Arghira, deal în com. Preutesci.
NT

Arghira, sat pe moşia cu același

nume din com. Preutesci. Este Argbira, iaz, în suprafață de 15
CE

—20 fălci, în com. Preutesci,

străbătut de pârâul Arghira.
Numără 111 case populate cu format de Șomuzul-mare.
103 cap. de fam. saii 458 sufi.
Ariel (Pârâul), afluente al Bistriţei
I/

din cari 230 bărb. şi 228 fem.

având lungimea de 3500 m.
din aceştia 11 sânt străini. Are
AS

115 contribuabili. Vatra satului

ocupă o suprafață de 10 fălci Arinagul, afluente al pârâului
Arinul din com. Dorna. Isvo-
UI

şi 12 prj. Moşia e proprietatea

D-lui Maior I. Giurăscu, în în- răsce din muntele Băda (4000 m.)
BC
esa.
Arinilor (Pârâul), mic afluente al Arsurilor (Pârâul), mic afluente
pârâului Prisăcei, din comuna al pârâului Negra Broștenilor.

Y
Şoldănesci.

R
Arşiţa, unul dintre piscurile mun-
Arinilor (Dealul), pe culmea că- telui Bourul, com.. Bogdănesci.

RA
ruia trece hotarul dintre moşiile
Hârtopu și Preutesci. E o con- Arsiţa, unul dintre afluenții pâ-
tinuare a, dealului Țintei.

LIB
râului Moişa, din com. Bogdă-
nesci.
Arinii, luncă de arini (12 fălci)
în com. Dolhasca.
Arsita, pădure de fag pe moșia

Y
Probota, com. Dolhasca.

SIT
Arinilor (Pârâul), mic afluente al
pârâului Suha mică.
Argiţa, dealul pe care cresce pă-
durea cu acest nume.
ER
Arinilor (Pârâul), mic afiuente al
pârâului Racova, în com. Valea
Gloduiui. Arşiţa, pădure de fag, lângă Buda,
NIV

com. Dolhasca.
Arinilor (Pârâ âul), mic afluente al
pârâulu i Tăbăcăria din comuna Arşiţa, pocnă în pădurea Turbata
LU

Pășcani,
de pe teritorul com. Tătăruşi.
Arinul, pârâă, afluente al Bistri-
Arsiţei (Pârâul), mic afluente al
RA

ței. Isvorăsce din Băda, şi în

cursul să de 6700 m., învâr- pârâului Kiril, com. Broşteni.
tesce un ferăstrăi și trei mori.
NT

Are de tributari: din drepta, Arsiţei (Pârâul), mic afluente al

pe Arinașul și pârâul Cozănes- pârâului Holdiţa, com. Broșteni.
CE

cilor, iar din stânga pe Dretele

şi pârâul Ulmului. Arşiţei (Pârâul), mic afluente al
pârâului Cotârgași, com. Broş-
I/

Arinului (Pârâul), unul dintre a- teni.

fiuenţii pârâului Moişa.
AS

Arşiţei (Pârâui), v. pârâul Chiliei.

Ariton, deal cultivabil pe moșiile
UI

Ruși şi Forăsci din comuna Arşiţa Băişescu, munte în com.

Uidesci. Mălini (1082.59 m. alt.)
BC
 d

Arşiţa Corhanei, platoii d'asupra Arşiţa Nemţişorului, pârâii, tri-

muntelui cu acest nume din butar Nemţișorului din com.

Y
com. Dorna. Mălini.

R
RA
Arşiţa cea naltă, munte în com. Arsiţa Nemţisşorului, munte în
Mălini. com. Mălini.

LIB
Arşiţa Corni, munte în comuna
Arşiţa Pădureţului, unul dintre
Mălini.
piscurile muntelui <La Cârne»
din com. Bogdănesci.

Y
Arşiţa lui Bran, munte în com.

SIT
Broșteni.
Arsita Petroni, munte in com.
Arşiţa lui Macovei, poiană în Mălini.
com. Mădeiu.
ER
Arşiţa Pinului, munte în com.
Arşiţa lui Serbuşoă, munte în Broşteni.
NIV

com. Mălini. |
Arşiţa Popi, munte în comuna
Arşiţa lui 'Toder, munte în com. Mălini, are 969 m. alt,
LU

Broșteni.

Arsita Puciosului, munte pe te-

RA

Arşiţa la fundu Hartonesi, munte

ritorul moşiei Borca, în com.
în com. Mălini.
Mădeiu.
NT

Arsiţa la Pădureţ, munte în com.

Arşiţa rea, munte pe teritorul
Mălini.
moșiei Borca, avend 1269.95 m.
CE

de alt.
Arşiţa înaltă, munte în comuna
Mălini.
Arşiţei rele ' (Pârâul), afluente al
I/

pârâului Negra Broştenilor, dar

Arsiţa Măgurei, munte în com.
AS

în com. Mădeiu.
Mălini.
UI

Arşiţele Mutului, două dealuri Arşiţa Sdrenţei, munte în com.

muntâse în com. Mălini. Mălini.
BC
 6

Arşiţa Ungurului, munte. între Axinte, o parte din șesul Siretu-

com. Fărcaşa şi Sabasa, lui, în com. Dolhasca.

Y
Azxinia, pârâu, vedi Bugedia.

R
Axinte, deal în com. Pleșesci
(Cultivabil).

RA
B.

LIB
Babei (Pârâul), v. Matiesei. de la nivelul mării. Formeză
hotar între com. Broșteni

Y
şi
Babei (Dealul), în com. Pleșeșci. Dorna.

SIT
Babsa, mic afluente al pârâului Bădei (Opcina), munte în comuna
Sabasa. Broşteni, acoperit de pădure şi
ER
păşuni.
Babşa, punt de popas sub pslele
muntelui Stânişora, la gura pâ.
NIV

Bâdilița, sat, numit și Crivesci, pe

râului de la care 'şi-a luat nu- moşia cu acelaşi nume, din com.
mele. Aci este un han și câte- Lespedi, pl. Siretul-de-sus. Este
LU

va case, instalaţiuni forestiere străbătut de pârâul de la care

de ale Domeniului Corânei. Pe şi-a luat numele. Numără 103
aci trece şi linia ferată pe care case, populate cu 109 capi de
RA

se transportă butucii din fundul fam. sai 453 suflete, din cari
Sabasei la Bistriţa. 227 bărbaţi și 226 femei. Din
aceștia sunt 15 străini.
NT

Contri-
Baciu, mic afluent (1000 m.) al buabili sunt 110. Vatra satului
Şomuzului-Mare, în com. Dol- ocupă suprafaţa de 13 fălci 75
CE

hasca. prj. Parte din moşie e proprie-

tatea statului şi parte a D.lor
Băda, parte din satul Cozănesci. C. Gheorghiade, Gr. Andrei şi
I/

E. Vlahu. In întindere de 590

Băda, munte în com. Dorna, parte fălci, din cari 362 cultivabile,
AS

acoperit de pădure, parte cu 6o pădure, 120 fânaţ şi restul

pășuni şi fânaţuri, loc nefolositor. Improprietăriţi
UI

sunt 14 fruntași, 10 mijlocași

Bădei (Vârful), înalt de 1400 m. şi 10 codași stăpânind 120 fălci.
BC
 Are o biserică, cu patronul Sf. Lăţimea sa variază între 30—
Voivodi, zidită la 1841, servită 400 m.

Y
fiind de un preot și un cântăreţ

R
şi o şcâlă rurală mixtă cu un Bahlueţul-Rece, pârâul ce trece

RA
învățător plătit de comună, fre- prin sat. Giurgesci şi Costesci
cuentată fiind de 30 şcolari. din com. Ruginosa, care, după
Şc6la e împroprietărită cu 5 ce formeză iazurile Giurgesci,

LIB
hect. date de arendașul moșiei Pietrişurile şi Dădesci, și a pri-
statului. mit din stânga pe pârâul Drăgo-
La 1903 «Argaţii Borşoei ot teni, Giurgesci și Valea-Bunei,

Y
Crivesci numă&raă 4 liudi, plă- iar din drepta pe Păunesci, trece
în com. Dădesci, jud. Jași, şi

SIT
tind bir 48 lei pe an, la cari
se mai adăogaii 65 liudi, plă- se varsă în Bahlui.
tind 1076 lei bir anual, cei de
Bahna, pârâii în com. Sasca, se
pe Hârtpele a M-rei Probota».
ER
(Uricariul, de T. Codr. VII, varsă în Şomuzul Băei.
p. 247).
NIV

Bahna-Botesci, o mocirlă lângă

Bâdiliţa, pârâii în com. Lespedi. satul cu acest nume din com.
Isvorăsce din pădurea Vladnicu, Brădăţelu.
LU

curge sub numele de pârâul

Racului până la mâra lui Gr. Bahna-Schitului, fânaţ, pe şesul
Andrei de unde ia numirea de Șomuzului-mare, în com. Dol-
RA

pârâul Morei, continuă cu acest hasca.

- nume până în satu! Bâdiliţa de
unde trece pe sub o bâtcu/4ză, Bahnă (Pârâul din), părâii în com.
NT

de la care se crede că și ia Stolniceni. Primesce din drepta

numele pe care-l dă şi satului. pe Ciupesci, pârâul Curţii, pâ-
CE

După un curs de 4000 m. se râul lui Vas. a Petrii, al lui

varsă în Siret la locul numit D. Zaharia, Oprişanu, Daraban
Câsta-mare. Are de afluent din şi Olariu şi după. un curs de
I/

arepta pe Gherghina şi pârâul 2000 m. se varsă în iazul pro-

Velniţei, iar din stânga pe pâ- prietăţii.
AS

râul Chiliei.
Bahna-lui-Manolache, obârșia pâ-
UI

Bâdilita, şesul pârâului cu acest râului Glodurile din comuna

nume acoperit cu pădure și fânaţ. Preutesci.
BC
Bahva-Morilor, vale în comuna de spirt a proprietății ce pro-
Stolniceni, parte cultivabilă , duce anual 516310 litruri, al

Y
parte fânaţ. căror preţ pe loc e de ş lei

R
decalitrul. La acestă fabrică sunt
întrebuinţați 60 de 6meni. Un

RA
Baia , comună rurală în centrul
fierăstrăă primitiv, cu 2 pânze,
plăşii Moldova-de-sus, şi cam
pus în mişcare de apa adusă,
în. centrul județului. Se mărgi-

LIB
pe canalul Velniţei, din Moldova,
nesce la E. cu com. Fântâna.
Mai sunt: 2 fierari buni, nemți -
Mare, la V. cu Sasca despăr-
ţindu-se prin semne convenţio- şi mai mulţi țigani, 6 cismari.

Y
Comerţul acestei comune e, ca
nale, c6sta eleșteului și râul
peste tot locul în judeţ, în

SIT
Moldova, şi la N. cu Fâlticeni
mâinele israiliților. Sunt trei
„prin pârâul Buciumeni. Are cârciume și 2 căsăpii. Pe lângă
forma unui patru-later neregulat
ER
plugărie, cea mai mare parte
înclinat spre râul Moldova. Pe-
dintre locuitori se ocupă cu fa-
rimetrul comunei e în lungime
bricarea: donițelor, cofițe, bu-
NIV

de 25000 m.
dăe, putini şi alte fabricate din
Formată dintrun singur sat brad pe cari le desfac pe la
Baia, e populată cu 620 capi Iași, Botoșani, Dorohoi, Vaslui,
LU

de fam. ce numără 2570 sufi. Roman, etc.

saă 1269 bărbaţi și 1301 fem,, Altitudinea comunei de la
din cari 154 israiliți. Contri- nivelul mărei variază între 400
RA

buabili sunt 687. Are o bise- —700 m. E udată de râul Mol-

rică- în sat cu 2 pr. și 2 cânt,
dova cu afluenții să, din drepta
şi o șc6lă rurală mixtă. (V. satul
NT

Bogata, Jerna şi Micliușa, iar

Baia).
din stânga Recea, Șomuzul Băei
Budgetul: comunei pe anul mare unit cu Şomuzul Băei mic
CE

1892— 1893 are la venit 10843 și două iazuri,

lei și la chelt. ro807 lei; iar Moșia e a moștenitorilor Mar-
al drumurilor 1887 lei venit și chisei Carolina de Betmar.—
I/

1774 lei chelt. In tâtă comuna Suprafaţa teritorială a comunei

AS

sunt: 133 cai, 420 boi, 446 e de 3853 tălci din cari 1728
vaci, 274 '0i, 10 capre, 323 pădure, 1325 loc de cultură și
porci şi 200 stupi. In comună 800 netrebnic. Anul acesta s'au
UI

sunt 3 mori (2 pe Moldova și cultivat 825 fălci porumb, 394

una pe Șomuzul Băei), o fabrică fălci ovăz, 69 falci orz, 12 fălci
BC
hrişcă și 200 fălci fânaţ. Grâul (Buciumul Rom. An. I, 1875,
nu se cultivă fiind locurile prea

Y
p. 87). V. satul Baia.
slabe.

R
Locuitorii împroprietăriți după

RA
Baia, sat pe moșia și în comuna
legea din 1864 sunt: 35 frun-
cu acelaşi nume din pl. Șomuz
tași, 146 mijlocași și 202 co-
Moldova. Aședat pe ţărmul

LIB
dași stăpânind 1346 fălci,
stâng al' Moldovei, își trage
In apele comunei se găsesce numele de la baia de bani ce
aprope tot felul de pesci de se afla în vechime aci şi cari
râii şi iaz; iat în păduri se a-

Y
se fabricaii din metalele scâse
dăpostesc mistreți, lupi, că- din dealul și pârâul Bogata şi

SIT
pridre etc. Șesul Băei e re- râul Moldova. Vatra satului o-
numit pentru faptul că atrage cupă suprafaţa de 342 fălci.—
mult vânat de câmp. (Despre
ER populaţie și moşie v.
Locuri mai însemnate în co- com. Baia).
mună sunt; Biserica satului, La 15 August, ziua hramu-
NIV

Biserica Albă, Biserica Săsescă, |ui bisericei, se face târg şi joc

Curtea, Cetăţuia și Grâpa lui mare cu care ocasie satul e vi-
Hârjab. (V. aceste nume). sitat de locuitorii de prin tâte
LU

La 1803, «Baia-Bogata a satele învecinate și de târgo-

dumi-sale Logofătului Constan- veţii din FSlticeni.
tin Balș avea 291 liugi plătind Are: o biserică zidită de
RA

bir 4540 lei pe an, fiind și 25 Petru Rareș la 1532. «După

liugi de cei fără bir». (Uricar. întârcerea din: Ţâra Ungurescă
NT

de T. Codr. VII, p. 249). Petru Vodă Rareș făcu biserica

„ La 1850 «Baia-Bogata la ţi: din Baia». (Gr. Ureche. Letop.
nutul Sucevei, Ocolul Moldovei, ], p. 25). Biserica a fost zugră-
CE

moșie a răposatului. cneaz Alecu vită şi pe dinăuntru și pe din

Cantacuzino are sat cu două afară. Inăuntru se văd chipurile
biserici, cinci preuţi, duoi dia- lui Petru Rareș Vodă, Ecate-
I/

coni, patru dascăli, un privile- rina Dâmna şi fiicei lor. Cu

AS

giat, patru-zecă şi unu nevolnici, vre-o doi ani în urmă s'a văp:
57 vadane, un vătav, 37 sluj- sit pe din afară și ast-fel s'aii
bași-volnici. Pe lângă moșiile acoperit tablourile, sfinții, jude-
UI

Cotul Baea, Bordia și altele. cata de apoi și r&sbâiele ce

Numărul de 326 locuitori».— eraii zugrăvite de jur împrejurul
BC
10 10

bisericei. E servită de 2 preoți

Y
F6lticeni (7000 m.), la Sasca
şi 2 cântăreți. (4500 m.), la Fântâna - Mare

R
O şcâlă rurală mixtă cu un (7ooo m.), la Bogata (3000 m.)

RA
învăţător plătit de stat, înfiin- Din trecutul satului. In ve-
țată la 1865 şi frecuentată de chime Baia a fost un târg mare
60 şcolari. În marginea nord-

LIB
și, — se crede, — că aci a fost
vestică a satului se află ruinele chiar saunul domniei primului
bisericei lui Stefan Cel Mare descălicător al Moldovei, Dra-
numite Biserzca Albă; iar în goș-Vodă. Descrescerea sa în.

Y
grădina proprietăţii se văd rui- cepu după mutarea autorităţilor

SIT
nele unei biserici ce portă nu- la Suceva. Unii cronicari cred
mele de Biserica Săsescă. (Vedi că începutul cetăţii Baia a fost
aceste nume). pus de nisce olari: «Aşisderea
ER
Alte locuri mai însemnate şi târgul Baia l-ati descălicat
prin împrejurimi sunt: Cezăzuza, nisce olari sași; O/ărze săsesce
NIV

localitate pe un cap de deal în se chiamă Baza». (N. Costin.

partea sudică a satului, peste Letop. I], p. 84 și Apendice |,
râul Moldova, numită ast-fel p. 379). Oraşul exista însă mai
pentru că aşa ai apucat şi lo- nainte de descălicarea lui Dra-
LU

cuitorii de moși-strămoși. Se goş, după cum arată o geo-

bănuesce că sub scârța super- grafie rusescă anteridră anului
RA

ficială de pământ trebue să fie 1347 şi, — se crede, — că aci

ziduri, iar bătrânii povestesc şi anume la Bogata ar fi fost
că aci ar fi îngropaţi bani în mine exploatate de Romani
NT

buţi, precum şi alte odâre vechi. (Ist. Rom. de A. D. Xenopol,

In oborul primăriei, în mai- Vol. I, p. 244). ”
CE

danul (piaţa) comunei, la locui- Din «notița asupra minelor»

torul Nicolae Radu, în livada adresată la 1832, Maiii şi,
lui Costache Boz şi alte locali- Guvernului provisoriii rusesc, ce
tăţi se găsesc
I/

temelii de ziduri, administra atunci Moldova, de

de pimniţe, de clădiri mai mult către directorul șcâlei de arte
AS

sai mai puțin mari, de sute- Mihailic de Hodocin, extragem

rane etc. Bătrânul Boz spune următârele : «Netăgăduite do-
că ar fi audit de la părinţii săi vedi ale exploataţiei minelor
UI

că în livada lor ar fi fost în se înfățișază la Baia, pe râul

vechime o biserică. Moldova, din următorele date
BC

Drumurile principale sunt: la şi argumente :

ll II

Y
1) Pentru că Romanii după matiae sive Hungariae, Poloniae,
numele anticei politii Baza, a-

R
Russiae, Prussie et Valachie.—
şedată lângă Neapole, unde sunt E. Ptolemeo Argent: 1513»,

RA
ape minerale şi metaluri, la co- Baia este omisă (Archiva ist.
lonisația lor în Galia ai numit de B. P. Hâjdăi, 1, pag. 178
asemenea loc Baona şi în Da- —179).

LIB
cia ei pe acest temeii aii dat Oraşul Baia a fost locuit de
nume de Baza la tâte locurile mulţi Sași. «De asemenea în-
unde aii aflat asemenea pro- tâlnim în Moldova Baia, încă

Y
ducte. De aceia, în Ungaria și de prin veacul XV-lea ca lo-

SIT
în Transilvania mai tâte minele cuită de Sași». (D. Xenopol,
se chiamă Bana (Baia), după Ist. Rom. II, pag. 233). Mai
care Românii ai numit moneta: ERmulte documente pomenesc de
bani, precum Italienii de astădi Saşii din Baia. Așa, în 1453,
o numesc în chipul următor: Alexandru Vodă, hărăzesce Mo.
Bașocco.
NIV

nastirei Probota între altele...

2) Baia, în Moldova, a fost, «... și "i-am dat, cu voia Șol-
în epoca veche, politie însem- tuzului şi Purgarilor de /a Baza,
nată și locuită de Unguri şi
LU

ca de la moâra lor să aibă a

Saşi Transilvani, cari nu puteaii lua Monastirea nostră pe tot
fi alta de cât mineri. Acesta anul câte 12 coloade (măsuri)
RA

se adevereză din ruinele află- de orz şi 4 coloade de grâi

tOre astădi la Bara, din biseri: fără nici o zăbavă; iară daca
cele și mormânturile săsesci, Saşii din Bata vor călca vre
NT

din cari, acel cu inscripţia din o dată acestă tocmelă atunci

“anul 1652, este al unui Lupu acei Saşi ne vor plăti 60 de
Bănariu, adică lucrător de bani; ruble argint...» (Arch. Ist. de
CE

de asemenea aii fost și aprâ- B. P. Hâjdi, I, p. 102).

pele sat Sasca, locuit de mineri La 1407, Alexandru cel Bun
Sași. Se pare încă că ei ai dat reguleză taxele vamale pentru
I/

numele lor și târgului Neamţ..» mărfurile de import și export:

AS

(Uricar. de T. Codr. Vol. VIII, „«iară pentru exportaţiunea

pag. 25). postavurilor la Bistriţa, în Un-
In prima hartă geografică a garia, se va plăti în Sucâva de
UI

României de lacov Essler și la 1 grivnă până la 3 groși,

George Ubelin, publicată în în Baia de la 1 grivnă până
BC

1513: <«Tabula moderna Sar- la 1! groși, la Moldaviţa ase-

12 12

menea şi, la întârcere din Un. ciar întorcendu-se din Ungaria

garia cu marfă de acolo se va va plăti de fie-care sarcină sai

Y
plăti de la un tărhat în Moldqa- tarhat în Baia 2 groși...» In

R
vița până la 2 groși, în Baza Baia se cumpăra vite cornute

RA
asemenea». saii necornute. Exportaţiunea
«Cumpărând vite sai cârlani cerei muntenesci e liberă, plă-
în Bacăii sai în târgul lui Ro- tind vamă de fie-care piatră de

LIB
man saii 27 Baza, sai în Neamţ, ciară câte un groș în Baia etc,
sai în alte orașe ale nâstre, la Exportaţiunea jderilor unguresci
locul cumpărăturei 'se va da e liberă, plătind vamă /a fron-

Y
vamă: de la 1 vită — 1 groş, Zeră în Baia sai în Bacău

SIT
asemenea de la 10 oi saii de câte un groș...> (Archiva Ist.
la 10 porci, saii de la 100 piei de B. P. Hâjdăi, II, p. 173—
de miel, de la 100 piei de boi 175).
ER
până la 10 groși; de la 100 «Matei Corvin avea să răfu-
piei crude până la 2 groși». €scă cu Stefan o veche soco-
<Importaţiunea jderilor ungu- telă, acea a prădărei Ardelului,
NIV

resci e liberă, plătindu-se vamă El intră în Moldova prin pasul

de la 1 grivnă în Baia până la Oituzului, în 19 Noembre, 1465,
11j2 groşi,... din care jderi liber arde Romanul, se îndreptă spre
LU

este a se vinde numai după ce Suceva și ajunge la Baia, în 14

noi ne vom alege cât ne va Decembre. Acolea trebuind să
trebui...» (Arh. Ist. de B. P. poposescă iarăși, spre a-şi odihni
RA

Hâjdău, 1, p. 130—132), armata, mai ales fiind vreme de

Printr'un hrisov al lui Stefan iarnă, el se întărește în acest
NT

Vodă, din 31 August, 1458, oraş, în cât Stefan când îl atacă

se dă ceara de la tâte crâșmele într'o noapte, trebui să-l ia cu
din Baia Monastirei Moldaviţa. asalt:. — Nu sunt esacte deci
CE

(V. Uricarul de T. Codrescu, cele ce spune Ureche, că Matei

tom. X, p. 127). ar fi fost surprins de Stefan,
În aşezământul comercial fă- pe când cîși lăsaşe stea fără
I/

cut de Stefan cel Mare, în Su- nici o pază la băuturi și jocuri».

AS

ceva, la 1460, lulie 3, se zice: Dlugosz, istoricul Polon, care

«Cine va duce postavuri la trebuia să cunâscă mai bine
Bistriţa sai la Ungaria, va plăti împrejurările, de Gre-ce era con-
UI

în Suceva de grivnă 3 groși, timpuran Regelui unguresc şi

în Baza de grivnă Ii groși... Domnului Moldovei, povestesce
BC
13 13

ast-fel acestă bătălie : «După ce Unguri ai pierit în bătaia aceia ;

a sosit. Matiaş Craiul la oraşul: steguri milităresci vre-o câte-va

Y
Baia, şi q întărit oraşu (căci se s'aii prins, care le-ai trimes Ste-

R
temea de năvălirea Moldoveni- fan Vodă, prin solii săi, în semn

RA
lor) ca şanţuri şi cu cară, Ste- de biruință, Craiului Casimir».
fan Vodă, care. se aşedase cu (A. D. Xenopol, Ist. Rom. vol.
6stea sa între rîurile Moldova II p. 395—396). Apoi Stefan,

LIB
şi Şomuzul, gândind că a venit drept r&sbunare, trece în Arde!
timpul când cu puţini să bată şi «pradă ţara în lung şi în lat
pe mulți, lăsând caii și sarci- cât X-a plăcut și nu ese din ea

Y
nele în tabără, pedestru și ușor de cât atunci când Regele Ma-

SIT
a venit Baia şi aprindend ora- tei propune împăcarea și "i dă-
șul din vre-o câte-va laturi, în ruiesce două cetăți în Transilva-
15 Decembre, nâptea, a năvălit ERnia, Ciceiul şi Cetatea de Baltă
peste Unguri, şi a ţinut bătaia saă cum îi zic Ungurii Kiikiil.
amestecată până în revărsatul lâwar»>. (V. lupta de la Baia şi
zorilor.. Iară căgend mulţi dintre în Letopis, I p. 153 şi 154).
NIV

Unguri şi mai mulţi sodomindu- Inainte de lupta de la Răs-

se în flacări, Craiul, Matiaș, rănit boeni, orașul Baia fu ars pentru
pe trei locuri, ci nu de mârte, a doua oară tor de Stefan cel
LU

ca să nu vină în mânile Româ- Mare, împreună cu Iașul, Ba-

nilor cu o lectică s'aii scos din căul şi Romanui, pentru a ridica
locul bătăii. Partea cea mai mare ast-fel Turcilor putinţa adăpos-
RA

a oştirilor Unguresci venind la tirei. (A. D. Xenopul și Gr. To.

munţi, şi aflând drumurile înde- cilescu).
NT

sate cu arbori ce se tăiase de Baltazar de Piscia comunicând

Moldoveni, ai ars carele și bo- Papii (Scris, Vratislavia, 1476,
găţia, şi îngropând 500 de bom- Septembre 16) noutăţi căpătate
CE

barde, ca să nu se pâtă folosi de la ş tineri genovezi, cari fu-

Moldovenii cu densele, au tre- sese luaţi robi de Turci, spune
cut cu fuga în Ardeal. Prin fa- că Stefan cel Mare pentru a ză-
I/

cerea de bine a unui Româna dărnici venirea Turcilor a ars

scăpat Craiul Ungariei de nu s'a Vasluiul, Iașii, Bacăul, Roman
AS

prins saii nu s'a tăiat, pe care Ro- şi Baia. Apoi lăsând o garni-
mân, Stefan Vodă 'l-a pedepsit zonă în Suceva, Ştefan avu o
UI

cu mrtea, după ce a înţeles luptă cu “Turcii într'o pădurice

trădarea lui. Spun că 10000 de la depărtare de o jumătate gi
BC
14 14

„de ia Bagua (Columna lui Tra- Sârbi, miai nainte vreme: fusese
ian, p. 379). kesăgii, anume Ilie şi Stanciul

Y
Episcopul catolic Fra Bernardo şi Dimaiuruc; ispoveditus'aii la

R
Quirini, în 1599, arată că Baia -un călugăr Grec la Galaţi, tre-

RA
numără la 3000 (cu aproximaţie când Dunărea ; şi acel călugăr
15000) suflete. (A. D. Xenopol. i-ai pârât la Duca Vodă de
Ist. Rom. III, p. 533). le-aii luat Duca Vodă 70 de

LIB
In Baia se întâmplă, pe tim- pungi de bani și multe odâre
pul domniei lui Constantin Can- scumpe; și pe urmă 'şi-aii găsit
temir Vodă (1685) lupta Hat- vreme acei Sârbi, de sai dus

Y
manului Velicico cu un podgez în ţara Leşască; și acei ai dă.

SIT
mare de Leși. «.... Într'acea fut pe Hatmanul Vehcico la
vreme eșit-aii Hatmanul Veli- Bae; şi făceaii multe podgeruri
cico, cu puţina 6ste ce avea, şi răutăță țărei, că erai Gmeni
ER
spre ţinutul Sucevei, împotriva tOrte harnici; și așa s'aii întem-
a multe podgezuri lLeşesci ce plat întrun podgeaz de 'i-aii
umbla de strica în ţară; găsi- împresurat mulţime de Tătari».
NIV

t-zii atunci un podgez mare /a (|. Neculcea, Letopis. II, pag.

Bae, şi s'âii lovit Hatmanul Ve- 231).
licico cu dânşii -prea tare, cât In 1741 Baia era încă târg;
LU

l-aă lovit pe Hatmanul dintr'un dovadă un document din acel

sineţ, de 'i-aii rupt zaua de pe an, în care se zice «Târgoveţii
iângă grumaz. Velicico năvălea de Baia», «hotarul târgului Baia».
RA

în r&sboiii singur cu sulița în (Uricar. vol. I, p. 262).

mână și altul "l-ai lovit de "i-ai La 1776, lulie: «Comisarii
NT

rupt spogârnicela de la frâul Austriecesci şi Turcesci pentru

calului și altul i-ai lovit din si- delimitarea Bucovinei se întâl-
neţ dârlogul de la șea. Şi n'aii niră mai întâi î7 Baza unde
CE

putut să isbândească, şi a pur- "şi-att arătat plenipotenţele şi s'aii

ces Moldovenii în risipă ; și aii apucat de demărcăciune». (Uric.
fugit Hatmanul Velicico, și multă de T. Codr., vol. IX, p. 255).
I/

stricăciune ai făcut acel podgez La 1803, «Baia-Bogata, a Du-

AS

Leșesc; şi alte multe podgzuri misale Logof. Constantin Balș,

Leşesci loveaii pe alte locuri de avea 293 liudi plătind bir 4540
strica în ţară ....» Şi mai la lei pe an fiind și 25 iiugi de cei
UI

vale : «Venise trei Sârbi, aici fără bir». (Uricar. de T. Codr.

în ţară, să slujescă, carii acei vol. VII, p. 240),
BC
 15 15

Băişeseu, m. în com. Mălinii avend Balta Domnei, numită şi Balta

înălțimea de 1346 m. Prisăcii, în suprafaţă de 4 pri.

Y
şi destul de adâncă, pe câsta
a

R
Bălăcenii, (vârful), m. în comuna delului Peter, în care, se zice,

RA
Mălinii. că sar fi înecat o dâmnă ur-
mărită de Turci sau Tătari.
i

Bălăcâna, pârâă, mic afluent al

LIB
Suhăi-Mici. Balta Mare, băltâcă spre est de
ap

satul Lunca din com. Pășcani,

Balanul, m. în com. Brosceni, avend suprafaţa de 298 m. p.

Y
SIT
Balta Nsgră, țarină pe șesul stâng
Bălăriei, v. curmătura Bălăriei. .
al Siretului, în com. Dolhasca,
despre care se spune că mai
Balaşa, deal, acoperit de pădure
ER nainte forma o mlaștină mare
de fag pe moșia Probota. în care s'ar fi înecat atâţia Turci
în cât locul a crescut, s'a scurs
NIV

Balaşa, poiană, în supraf. de 200 şi a devenit cultivabil.

m. pătr. sub dealui cu acelaș
nume. Balta Nouă, mlaştină acoperită de
LU

stuf şi rogoz în com. Lespedi.

Bâlcului (dealul), pe moşia Hâr-
tâpe, com. Lespedi, parte cul- Balta Nouă, lac în suprafață de
RA

tivabil, parte acoperit de pă- 4 prj. pe șesul Siretului, în com.

dure. Stolniceni-Prăjescu.
NT

Bălhac, deal pe moşia Hârtopu, Balta Nouă, lac pe moşia Cos-

com. Șoldănesci. mesci, com. Șoldănesci, în su-
CE

prafață de 75 prj.
Băltăi, Bahnă de-asupra satului
Țolesci, obârşia pârâului Păl- Balta Popi, mlaștină, în suprafață
I/

tinișu. de 0 falce, pe şesul Siretului,

AS

moşia Cosmesci, com. Stolni-

Balta-cu-arini, lac mocirlos, în supr. ceni.
e Sr

de I10o—r5 prăjini, pe dealul

UI

Rotăriei din com. Valea-Glo- “Balta Popi, schele pe Bistriţa, în

dului. com. Madeiu.
BC
16 16

Balta Popi, lac, adesea sec, pe Galiţia veniți pe timpul unei

Y
șesul Siretului, teritorul com. fomete. Mi sa mai spus că unii
Stolniceni. dintre 6meni scii şi acum încă

R
leşesce şi rusesce.

RA
Balta Popi, lac, în suprafață de
100 prj., în satul Mitesci, com. Balta Porcului, mic afluent al Su.
Miroslăvesci.

LIB
cevei.

Baita Porcului, sat numit în par- Balta Prisăcii, v. Balta Dâmnei.

tea sudică «la Ruși» iar în cea

Y
nordică Bălteni. Mai nainte se Balta Raţei, mic lac (20 prj.) în

SIT
“numea și Valea Porcului, (v. pădurea Lupăria din com. Va-
docum., din 1663, în Uticar. de " lea-Glodului. Atrage multe rațe
T. Codr. vol. X, p. 158) află- sălbatice.
ER
tor pe moșia și în com. Siliştea,
pl. Şomuzul. Îşi trage numele Balta Ruji, o mocirlă în pădurea
NIV

de la o baltă existentă în par- com. Lătăruși.

tea numită Bălteni, care altă
dată se zice ca era scăldătorea Bălteni. v. Balta Porcului.
LU

mistreților. Aşedat pe albia pâ-

râului cu acelaş nume, numără Bălţile din Todiresei, mlaștină pe
17 case, populate cu 17 capi şesul drept al pârâului Suha
RA

de fam. sai 57 sufl., din cari mică, -

32 bărbaţi şi 25 femei. Are 7
contribuabili numai. Vatra sa- Băltița, mic afluent al pârâului
NT

tului ocupă suprafața de 6 fălci Borca.

40 prj. (Despre moşie v. Sili-
CE

ştea). Impropietăriţi după legea Bălugesci, sat, numit și Todiresci-

din 1864 sunt: 2 fruntași și 8 Bălușesci, pe moşia Ruginâsa,
mijlocaşi, stăpânind 23 fălci și com. Văscani, pl. Siretu de sus.
45 prj. Biserica și şcâla din Ştir-
I/

Se crede că-și trage numele de la

băț servesc şi acestui sat. nisce pădurari fugiţi de la familia
AS

Drumuri principale sunt: la Baluş şi adăpostiţi aci. Aședat pe

Stirb& (2000 m.) şi la Budăi ambele câste ale delului Ciuma:
(1300 m.).
UI

lul, numără 118 case populate

Se spune că acest sat ar fi cu 156 capi de fam. saii gIş
fi fost format de nisce calici din suflete, din cari 252 bărbaţi și
BC
 B 17

263 femei. Din aceştia sunt 5 pulate cu 117 capi de tam. sai

Y
evrei. Are 124 contribuabili. Va- 441 suflete, din cart 220 băr-

R
tra satului ocupă suprafaţă 53 baţi și 221 femei; din aceştia
fălci şi 32 prj. (Despre moşie

RA
sunt 13 israeliți. Are 121 con:
v. Rugin6sa). — Improprietăriţi tribuabili. In acest sat sunt 2
după legile din 1864 şi 1878 cârciume și 4 morisce pe apa

LIB
sunt 20 fruntași, 60 mijlocași Şomuzului-Băei. Vatra satului
şi 95 codași, stăpânind 356 fălci ocupă suprataţa de 3 fălci și 35
şi 70 prj. Prj. Aședările locuitorilor sunt

Y
Are o biserică de lemn lipo- de mijloc. Mai nainte de Mâr-
venâscă, 5—6 fam. dintre săteni zesci a fost proprietar moşiei

SIT
fiind lipoveni împroprietăriți aci. Nicolae Beldiceanu, care o cum.
Scâla din Todiresci servă și părase de la Costache Ganea.
acestui sat.
ER Ambele moşii aă întinderea
Drumuri principale sunt: la de 360 fălci, din cari 260 fălci
Bâdilița (2010 m.), la Stroesci loc de cultură, 4 fălci pădure,
NIV

(2160 m.), la Hărmănesci (4500 30 fălci fânat şi 66 fălci loc ne-

metri). productiv. Improprietăriți după
Pe la 1850 «Bălușescii la ţi- legea din 1864 sunt 9 fruntași,
LU

nutul Sucevei, ocolul Siretului, IO palmași şi 22 codașşi, stăpâ-

moșie a dumi-sale Logofătului nind 64 fălci şi 35 prj.
Costache Sturdza. Are un sat Biserica și scâla din Ciumu-
RA

cu doi nevolnici, două vădane, lesci-Ganea servesc şi acesui sat.

un vătav.— Pe lângă moșiile; Drumurile principale sunt: la
Crivesci, Rugin6sa și altele, cu Flticeni (16000 m.) şi la Dră-
NT

un număr de 15 locuitori». (Bu- gușeni (11000 m.).

ciumul Român, anul I, 1875, La 1803 «Bărăscii a lui lo-
CE

pag. 142). niță Iamandi avea 100 liudi plă-

tind bir 1344 lei» (Uricar, de
Bărăsei, sat, pe moșia spitalului T. Codr. VII, p. 250).
I/

Stamate din Fâlticeni şi a lui In statistica moșiilor din Mol-

Cost. Mârza, din com. Ciumu.- dova, a lui E. C., publicată în
AS

lesci, pl. Moldova. Aşedat pe Buciumul Român (1875—1877).

șesul stâng al Moldovei, partea Citim : «Calna, Costesci şi Be-
UI

de nord pârtă numele de Bă- resci, tote întrun hotar, la ţi-

răsci-Mârza, iar cea de sud Bă- nutul Sucevei, moşie cu gări
răsci-Gani. Numără 101 case po şi văsășască, în care moșie ai
BC

0,124. Dicţ. geogr. al jud, Suciva. 2

18 18

parte și D-lor comisul Costache Are 60 contribuabili. Vatra sa-

Ganea, Fraţii Morţunesci,: d-lor tului ocupă suprafața de 5 fălci

Y
Constantin Hârlescu; Iconomul şi 621fk prj. Aşedările locuito-

R
Eftimie Stamate și alţii ; pe lângă rilor sunt de mijloc.

RA
moşiile : Cămârzanii, Ciomu- Moșia e proprietatea spita-
lesci și altele, fără sat». (Buc. ului Sramate din F6lticeni,
Rom. An. II p. 94).

LIB
cumpărată fiind de decedatul
Tot în Buciumul Român an. proprietar Iconomul Iftimie Sta-
I p. 237, în aceiași statistică mati de la Monastirea Râsca.
mai citim: «Beresci, Calna și E în întindere de 190 fălci, din

Y
Costesci, tâte întrun hotar, la cari 140 cultivabile şi go fălci

SIT
ținut. Sucevei, moşie cu părți prundiș 'nefolositor.
şi răzeşască, pentru care moşie
Ja 7847 d-lui comisul Costache Improprietăriţi la 1864 sunt
31 pălmași, stăpânind 77 fălci
ER
Ganea se judecă la divan pen-
tru de a se trage linii pe hartă şi 40 prj. și la 1879 sai îm-
despărţitore de părţile d.lor- proprietărit încă 8 însurăţei cu
NIV

sale fraţii Morţunesci şi Con- 24 fălci.

stantin Hârlescu cu părţile ce Are o biserică zidită de
aii acolo. Are parte şi Sf. Sa Iconom. Iftimie Stamati, ser-
LU

Iconomu Iftimi Stamati și alţi vită de un preot și 2 cân-

mai mulţi răzeși şi părtași în tăreţi. Şc6la din Bordia-Râscei
ea; pe lângă. moşiile Bordia, servă şi acestui sat.
RA

Bogdănesci și altele, fără sat.» Intre 1841—1843 «Borasci,

la ţinutul Sucevei, ocolul Mol-
NT

Bărăsci Ganea, v. Bărăsci. dovei, moşie a Sf. Sale Iconom.

Iftimi Stamati. Are sat cuo
Bărăsoi Mârza, v. Bărăsci. “biserică, un preot, 2 dascăli, un
CE

privilegiat, 3 nevolnici, 12 vă-

Bărăsci Popi, sat, pe moșia cu dane, 7 slujbași volnici, un
acelaş nume din com. Bordia, vătaf, 4 jidovi; pe lângă mo-
I/

pl. Moldova dejos. Aședatpeşesul şiile Bordia, Giulesci, Orţesci

AS

dintre “pârâul Reșca și Moldova, şi altele, cu un număr de 40

numără 66 case, populate cu locuitori.» Şi iarăşi: «Bărăsci
7I capi de fam. sai 205 sufl,, la ţinutul Sucâva, ocolul Mol-
UI

din cari 135 bărbaţi și 160 fe- dovei, moșie a sf. M-ri Râșca,
mei. Din aceştia sunt 7 israiliți. închinată sf. Mitropolii, starea
BC
19 19

I-a pe lângă. moșia Bordia şi fel de la bârlâgele de urşi de

Y
altele, fără sat.» (Buciumul pe albia sa; isvorăsce din mun-
Român. An. Î, 1875, pag. 225 tele Dealu Lat, curge de la N.

R
și 334). la Sud, udă com. Negra Sa-

RA
rului pe o lungime de 1400 m.
Bărbătescu,. v. câsta Bărbătes „şi se varsă în pâr. Negra Șa-
cilor. rului.

LIB
Bărbiciu, Deal acoperit de pă- Barnarul, pârâii în com. Bros-
şuni lângă satul Stroesci din ceni. Isvorăsce de sub Băda,

Y
com. Văscani. curge de la S.-O. spre N.-E,

SIT
udă terit. com. pe o întindere
Bărgăi, Pisc de deal de-asupra de 11000 m. şi, după ce a în-
satului Boureni. ER vârtit un fierăstrăi, se varsă în
Bistriţa.
Bărgăi, Mic afl. al pâr. Boura
din com. Ctristesci. Este for-
NIV

Barnarii, v. Gura Barnarului.

mat de pâraele Teilor şi So-
domenilor. Lungimea cursului
Bavnarii, munte în -com. Bros:
săi e de 1450 m.
LU

ceni, avend 1704 m. de alt.

d'asupra nivel. mărei.
Bârlesci, fostă moşie fără sat,
acum formând un trup cu Hăr-
RA

mănesci. «Bârlescii Hărmănesci “Bărnărel, pârâă în com. Bros-

la ţinutul Sucevei, moşie a sf. ceni, isvorăsce de sub Băda,
curge de la V. la E, udă te-
NT

M-ri Reșca, închinată sf. Mitro-

polii starea I-a, pe lângă mo: rit. com. pe o lungime de
şiele Păşcanii, Hârtopele și al- 10000 m. şi, după cea învârtit
CE

tele, fără sat» (v. statistica mo- o moră se varsă în Bistriţa,

șiilor, pe la 1841—1845, pu- drept satul Crucea. Drept Gura
blic. în Bucium. Rom. An.]. Bărnărelului se află aruncat un
I/

1875, pag. 190) pod peste Bistriţa, făcut de

M. S. Regele, care legă satul
AS

Bârlogele, Mic afl. al pâr. Teiu- Crucea cu Dorna.

lui din com. Fărcașa.
UI

Bărnărelul, munte în com. Bros-

Bârlogelor (Pârâul), Numit ast- ceni.
BC
 20
20

Basaraba, sat, pe moşia. cu ace- Forăscu, împroprietărită la 1864

lași nume din com. Preutesci, cu 8i/ fălci loc de cultură,

RY
pl. Şomuzul. Unii spun că pri- servită fiind de un preot şi un
mul descălicător al satului ar cântăreţ. O şcâlă rurală mixtă
fi fost un cioban venit din Ba-

RA
înființată la 1879, cu un învă-
sarabia, de unde și numele sa- țător plătit de stat, frequentată
tului. de 48 elevi.

LIB
Aședat pe pârâul Duruit5rea, Numărul copiilor între 7.—12
din drepta Șomuzului mare, ani din rada şcâlei e de 86
numeEră 165 case populate cu băeţi şi 69 fete.
170 capi de

Y
fam. saii 680 su- Drumuri principale sunt: la
flete, din cari 387 bărbaţi şi Preutesci (3500 m.) şi la Dol-

SIT
393 fem. Din aceştia sunt 27 hesci-mari (5000 m.).
străini. Are 149 contribuabili.
Pe la 1843 <Basaraba, la ţi-
Vatra satului ocupă supra- ER
nutul Sucevei, ocolul Somuzu-
faţa de 20 fălci și 25 Prj. lui, moşie cu părți şi a dom-
Intre proprietarii vechi ai niei sale Postelnicului Alecu
NIV

moşiei se ţin minte Alecu Fo- Botez, zestre de pe cucâna

răscu de la care a trecut la d-saie Ralu, născută Bașotă, și
Smaranda Roseti Bălănescu care a clironomilor lui Săndulache
LU

o vîndu Doctorului A. Gre- Lăpuşneanu, Negoiţă Radu şi

ceanu de la care a fost cum- alții. Are sat cu o biserică, 2
părată de actualul proprietar preoţi, 2 dascăli, 13 nevolnici,
RA

Al. Grig. Bonache*). Moșiae în 8 vădane, 11 slujbaşi-volnici,

întindere de 1300 fălci din care 2 jidovi; pe lângă moșiile Pla-
Go fălci cultivabil, 600 fălci
NT

tonesci sait Manoli, Arghirii,

pădure și 90 fălci netrebnic. D. Preutesci şi altele, cu un nu-
Proprietar mi-a declarat că pro- măr de 45 locuitori» (Bucium.
CE

prietatea sa n'are de cât 1276 Rom. an. ii pag. 226).

hectare. Improprietăriţi după le-
gea din 18664 sunt 42 mijloc. şi Basarabia, Pădure de fag pe mo-
I/

48 codaşi stăpânind 266 fălci şia cu acelaș nume.

şi 75 prj.
AS

Basarabia, laz, în supraf. de 18

Are o biserică cu patronulsf. —20 fălci, în com. Preutesci,
Andrei, zidită la 1836 de A. format pe Somuzul-mare. La
UI

*) Acum moşia Basaraba e proprietatea ezătura sa este o moră a pro-

moștenitorilor lui A. Gr. Bonachi. prietăţii.
BC
 21 21

Basarabi, Gară la egală distanță Bâtoa Gropilor, munte în com.

între Fâlticeni şi Dolhasca, şi Broşteni.

RY
la 421 kil. de Bucuresci.
Bâtca Hunei, munte în comuna

RA
Bâtea, v. satul Lunca din com. Negra Șarului.
Paşcani.
Bâtea Lacurilor, pisc al muntelui

LIB
Bâtea Busuioc, Munte în com. Migovanu.
Brosceni.
Bâtca lui Chiriac, munte în com.

Y
Bâtea Bolohăndsă, Munte în com. Negra Șarului.

SIT
Mălini.
Bâtoa lui Moglan, munte în com.
Bâtca Celarului, Munte în com, Mălini.
Mălini. ER
Bâtca lui Târsân, munte în com.
Bâtca Chiriacului, Munte pe teri- Broşteni (1263 m. de altit).
NIV

toriul moşiei Borca dar în com.

Mădeiu. Bâtca Muscalilor, munte în com.
Mălini.
LU

Bâtca Comori, Munte pe terito-

riul moşiei Borca dar în com. Bâtea Mihaileţului, munte în com.
Mădeiu, are 1517 metri de alt. Broşteni.
RA

d'asupra nivelului mărei.

Bâtca Nâgră, munte în comuna
Bâtca cu târsi, Munte în com. Broșteni.
NT

Mălini.
! Bâtca Nâgră, pisc de munte între
CE

; Bâtea cu tisă, Munte com. Negra Râșca-mare și Slătira în com.

; Șarului (1202. m, alt.) Bogdănesci.
I/

Bâtca Foosa, Munte în com, Bâtca Nâgră, munte în comuna

Brosceni, Mălini.
AS

Bâtea Găinei, Munte pe teritor. Bâtca Nutăi, vârful dealului de

UI

moșiei Borca, dar în com. Mă- d'asupra satului Uda din com.
deiu. Tătăruşi.
BC
 22 B | | 22
Bâtca OpehiGrei,

RY
rnunte în com, Bâtca Tiganului, unul dintre pis-
Broşteni. curile muntelui Călimanu din
com. Negra Șarului.

RA
Bâtca Popi, munte în comuna
Broşteni. Bâteei (Pârâul), mic afluent al!

LIB
pârâului Stejarul din comuna
Bâtca Popi, munte în com. Mă- Fărcașa.
„lină (608.2 m. altit.)
! Bâtcele Andrienilor, ridicături de

Y
Bâtea Raţei, munte în comuna munţi, de forme cornice, între

SIT
Broşteni (1531 m. altit.) cele patru pârae numite Şeri-
ş6re, ce daii nascere pârâului
Bâtca Ruji, culmea unui deal în- ER Şerișoru-mic din comuna Şaru-
tre com. Tătăruşi şi Cristesci.
Dorni.

Bâtca Scăunelelor, vârful munate-

NIV

Batogele, iaz în suprafață de 11;

lui Pleşu din com. Bogdănesci.
fălci din josul satului Rugindsa,
V. «la Cerdac».
format de pârâul Dumbrăviţa.
LU

Bâtca Smeilor, un pisc de deal ! Băuca, pârâii, afluent al pârâului

între com. Cristesci şi Tătăruşi, Negra Șarului. Isvorăsce din
RA

In: suteranele și prin bungetele muntele Călimanu, având lun-

pădurilor de pe acest pisc se
gimea de 4000 m. Are de tri-
adăpostiaii altă dată tâlhari |
butar din stânga pe Băucuţa.
NT

cară. străvestiți în haine şi la

feţe, purtând în cap cârne şi
Băucuţa, afluent al pârâului Băuca
clopote, năvăliai din când în
CE

(1200 m.)
când în satul Tătăruşi de pră-
dai și ajunseseră cu cutezanţa Bazacii, mic afluent al Șomuzului
pân' acolo că și fetele cele mai
I/

mic, în com. Pleșesci.

frumâse deveniaii jertfa lor. De
AS

aci îi vine și numele. Bechetu, deal lângă satul Blăgesci,

dar în com. Pașcani.
Bâtca Spaimei, v. Corhana.
UI

Beleciug, continuarea vestică a

Bâtea Tăranului, munte în com, dealului Poduri din
BC

com. Șol-
Dorna.
dănesci.
23 23

RY
Beli-boi, han, :în satul Moţca, 520 fălci acoperită mai. mult
numit ast-fel de la primul lui de pădure. V. satui Berezlogi.
proprietar. Se povestesce că

RA
Dâmna lui Mihai Sturdza, pro- Bisericei (Pârâul), mic afluent al
prietara moșiei, trecând o dată pârâului Sabasa.

LIB
şi vădând că un mojic sa în-
Bisericei (dealul), o costă cultiva-
vrednicit să-şi facă o clădire
bilă lângă satul Hărmănesci.
așa de mare, ar fi scos papucul
cu care "l-a lovit peste gură

Y
Bisericei (dealul), pe care se află
pe Beli-boi.

SIT
biserica satului Miroslăvesci.
Belita, deal gol între Cristesci şi Biseriesi (dealul), pe care stă
Drăguşeni. ER parte din satul Topile din com.
Pășcani.
Berezlogi, sat pe moşia cu ace-
NIV

lași nume din com. Lespedi. Biserica Albă, ruinele unei. bise-
Așezat pe podişul de d'asupra rici măreţe zidită de eroul Mol-
dealului cu acelaşi nume e în: dovei Stefan cel Mare după
LU

conjurat de păduri mari de fag lupta de la Baia. Se află în

și stejar. Num&ră 10 case, po: partea nord-vestică a satului
pulate cu 15 capi de fam. saă Baia, servind acum de cimitir.
RA

28 sufi., din cari 18 bărbaţi şi Nici o inscripţie nu se găsesce

10 femei. Din aceştia sunt 10 în juru-i. Zidurile și turnul stai
străini. Are 14 contribuabili. întregi, dar acoperementul şi
NT

Vatra satului ocupă suprafața bolta sai nimicit de agenţii

de 2 fălci. Moşia, proprietatea atmosferici. Locuitorii îi*serbeză
CE

D-lor Anghel Valy şi V. Teo- şi astădi patronul Sf. Gheorghe

dorescu, e în întindere de 886 aducând fie-care din.ceia ce aii
fălci, din cari 126 cultivabile, mai bun din ale mâncării şi
băuturii ca să împartă la săraci.
I/

şoo pădure, 200 fânaţ și 60

loc nefolositor. Şc6la şi biserica
AS

din Sireţel servesc şi acestul Biserica Săsescă, ruinele unei bi-

sat "serici catolice aflătore în gră-
dina proprietăţii din .satul Baia.
UI

Berezlogi, deal în com. Lespegi. Înălţimea zidurilor ajung şi a-

cum până la 9 m. Inscripţii
BC

Berezlogi, moşie în suprafaţă de n'are.

24
a
N - 24

lată notițele ce am putut

pre Baia zice: «Baia: Chiesa
culege relativ la acestă biserică:
di pietra con cinque Altari ,

RY
Biserica Săsescă a fost bise paramenti di diversi colori, ca-
rică catolică zidită de Alexan.- lice d'argento, croce di. valuta
dru cel Bun pentru prima sa

RA
60 scudi, tre campane, haveva
soție Margareta de Lozonţ, o
9 vigne, adesso tre se ne col.
princesă maghiară din Transil-
tivano; 23 case ma intendo
vania, fiica lui Stefan de Lozonţ,

LIB
ch'il Popolo si a fuggito nei
în care dânsa fu îngropată la
Monti. Paroco il P. M-ro G-io
1410. O inscripție mormântală
B-atta Volpone da Fiorentino
latină, scrisă în rune scandinave

Y
di 50 anni, Religiosso d'ottime
pomenesce pe <Catherina anno
qualită». (Col. lui Traian, anul

SIT
1485» (A. D. Xenopol, Istoria
IV, p. 261). (Baia: biserică de
Rom. Vol. II, p. rș8 și Vol.
piatră cu cinci altare, orna-
II, p. 234). ER mente de diferite culori, potirul
Stefan Bathazaris, preot ca- de argint, cruce valorând 60
tolic din Suceva, descrie papi Scudi, trei clopote, avea 9 vii,
NIV

Clement VII memoriul Şi starea acum trei nu sunt cultivate, 23

bisericilor catolice din Moldova, case dar aflu că poporul ar fi
cari, din 24 de altă-dată a fugit în munți. Preotul Mirul
LU

mai rămas abia 3—4. (Scrisdrea lon Botta Vulpone, din Flo-
din Iaşi, 1604, Martie 30) renţa, de 50 ani, religios de
«Quatuor ecclesiae videlicet: prea bune calități).
RA

Cotnariensis, Sochaviensis, Ro- In raportul adresat de către

maniensis, Baauzeuszs, certas vi. Franciscanul Baudini, către «con.
neas Cothnarii habent quas
NT

gregatio de propaganda fide»,

Princeps Ieremias ad petitionem ca, Archiepiscopus Metropolita. .
Dominorum Polonorum nobis nus Marcinopolitanus in parti-
CE

Praesbyteris concesserat, ut qui: bus», însărcinat ca să visiteze

libat nostrum suae ecclesiae de- bisericele şi monastirile din Mol-
cimam viui accipiat»>. (B. P. dova, se scrie despre Biserica
I/

Hâjdău, Col. lui Traian, anul

Săsescă: «In medio ecclesiae
VII, tom. I, p. 319). est Baptisterium cum uno acneo
AS

Vito Piluzio, în 10 Iul. 1682, candelabro ; sub quo Baptisterio

trimite către Propaganda fide jacet Margaretha illa, vere ge-
UI

o relaţiune în care descrie sta- min preciosa Moldavicorum Ec-

rea catolicilor în Moldova. Des- clesiarum fundatrix, cui hoc
BC
 25 25

Epitaphium ad cornu dextrum trece în com. Broşteni şi 'şi

altaris in sanctuario adscriptum

RY
îndreptă cursul de la N..N.V.
legitur: Anno MCCCCX hoc spre S.-S.-E., udă tâte satele
templum in honorem Beatissi- ce alcătuesc acestă comună pe

RA
mae, Mariae virginis dedicatum, o întindere de 34000 m. for-
ab Illustrissimo Principe Ale- mând 20 de șerpuiri şi 36 grin-
xandro Wajvoda aedificatum est duri. De la gura pârâului Negra

LIB
una cum monasterio Moldaviensi, Broştenilor și până la gura pâ-
cujus piae memoriae conjux râului Căţelușa, pe o lungime
Margaretha sub fonte Baptis- de 4000 metre, formeză hotar

Y
matis sepulta est. Requiescat intre com. Broşteni şi Mădeiu,

SIT
in vitae aeternae .resurectionem. de aci părăsesce com. Broșteni,
Amen». (Memor. Istor. ale Su. străbate Mădeiu pe o întindere
cevei, de W. Schmidt, publ.. de 6000 m., formând 11 coturi
în Binele Public, 18 Decembre ER
mari și 8 grinduri, își continuă
1882). cursul în com. Borca și Sabasa
pe o lungime de 4000 metre
NIV

i
i Bistrita, de la slavonescul nueTmpm şi în com. Fărcașa pe o dis-
li
ce însemneză ază repede. Râu. tanţă de 12000 metre formând
Işi are obârșia de sub muntele hotar între acestă comună şi
LU

Prislop ce formeză hotarul între com. Călugăreni din jud. Nemţu

Maramuroş şi Transilvania. La şi, la Pocna Pupescilor, trece
început pârtă numele de Bis. în judeţul Neamţu, face turul
RA

rița aurie, de la aurul ce altă Ceahlăului, udând comunele Că-

dată se spăla din nisipul de pe lugăreni, Galu, Bicazu, etc. şi
albia ei. Udă orășelele Iacobeni,
NT

orașul Piatra şi merge de se

unde e o fabrică de fier şi un varsă în Siret din jos de Bacăi.
mare hait, *) și Dorna din Bu- In jud. Suceva, începând de
CE

covina. Intrând în ţară la Gura la hotar are de tributari, de-a

Negrei, curge de o cam dată drepta, pe: Negra-Şarului, Ari-
de la V. spre E., adapă com. nul, Ortdia, Rusca, Osoiii, Su-
I/

Dorna pe o lungime de 14— nători şi Zugreni în com. Dorna;

18000 m., la pâlele Bogolinului Părâul Bogolinului, pârâul Ni-
AS

(între Colţul Acrei și Chei) ţenilor, al lui Mihai, al lui Nacu,

*) Hait este o apritâre unde se strânge
al Liţului, Scăricelei, Lespedilor,
UI

apă care înlesnesce mersul plutelor când Bărnărelul, Tâncelor, Barnarului,

apa e scădută. Caprei, Căpriţei, Căboia, Roşca
BC
PB
26

RY
și Negra Broscenilor în com, “ei pricinuesc multe stricăciuni
Brosceni; pârâul Casei, Haleasa, şi nu odată s'au vEdut garduri,
Şoldan, Lostuţa, Mădeiului şi poduri, grindi, case şi chiar

RA
Kiriacului în com. Mădeiu; Co- animale ca porci, câini, târâte
buz, Borca, Leonte, Tărâţenilor de sloi la vale. Urletul și tros-
şi Topliţa în com. Borca şi pâ-

LIB
netele pe cari le scot turiașii
râul Stejarul în com. Fărcaşa. în mersul și grămădirea lor ade-
De-a stânga primesce pe: pă- sea sunt tot atât de puternice
râul Arămei, KLirilu, Opăinesci- ca şi bubuitul

Y
tunetului,
lor, Fierului, Căldărei, Casei,
De cum sai curăţit

SIT
Crucea, Şerpelui, Leșului, Câi- sloii şi
până tâmna Bistriţa e naviga-
nelui, Ursului, al lui Bortă, Ți.
bilă pentru plute*), ușurând
ganului, Pusdra, Holdiţa, Ma. ER ast-fel esploatarea pădurilor. —
lului, Casei, Sfârbie, Fierului,
Deci de mii de plute lunecă în
Cotârgașul şi . Căţeluşa în com.
fie-care vară la vale pe luciul
Brosceni; Pietrâsa, Puciosul, Câr.
NIV

ei ducându-se peste mări în alte

jei şi Răgăjeni în com. Mădeiiă;
Sabasa în Sabasa; pârâul Țifiei,
Pântei, al lui Găină,
țări ca să se prefacă în aur Și
să imbogăţescă ţara. Iată de ce
Soci, Cru-
LU

— cu drept cuvânt —i s'ar pu-

cea, Fărcaşa, Ariei, Secătura şi „tea zice și la noi Bistriţa aurze.
Crăpăturilor în com. Fărcaşa. Incorsetată de munți uriași,
RA

Lăţimea Bistriţei variază în- îmbrăcaţi sai goi, și stânci pră-

tre 50--100 m.; iar adâncimea păsti6se, tot cursul s&ă înfăți-
de la: 1—3 m. In verele sece- șază o mare variaţie de tablouri
NT

tâse scade chiar sub un metru. care mai de care mai minunate.
luţela cursului variază după mă- Nimic mai frumos ca o scobo-
rimea apei. La şivoii e forte
CE

râre pe plută de la Dorna la

repede pe când la genuni (unde Piatra, cale care, când e apa
apa e tare adâncă) și la belţi
pare că abia se mişcă. Albia sa
I/

este stâncâsă şi prundâsă. Când *) Plua e alcătuită din mat multe

AS

iarna lemne: gringi, catarguri, Catargele,

e grea, înghicţă şi atunci du-
lapi, etc. legate prin chingi sati gringi
călătoriile se fac cu săniile pe Ea
.
se cârmueşce cu două lopeţi numite
luc-ul ei. Turlaşii$) cărați de
UI

coudeie. Primul plutaş se numes

ce câr-
densa primăvara în ruptul ghe- maciii şi cel din urmă dălcăuş. La
opri-
rea în schelă pluta. se lEgă de ur
ţăruş
BC

numit focizub prinur”'un gân) (nuia răsu-

* Sloii grămădiți unii peste alţii. cită) numită ciocârlie.
27 27

RY
potrivită, se pote face în 18— cântăreții verei cu multă măe-
20 ore. strie se întrec a ne desfăta cu
Aprâpe fie-care localicate ce

RA
cântecele lor. — Inainte-ne însă
ţErmuresce acest râii ba chiar cursul Bistriţei se pierde, se în-
fie-care stâncă își are numele chide. Nu vedem de cât fâșia

LIB
săi, căpătat în urma veri-unei de apă ce am lăsat în urmă-ne
întemplări. şi încolo piramide şi pereţi de
Pornind la Dorna pe plută stânci cari se pierd în nori.

Y
din schelea de la Gura Arinului Cârmaciul face un semn dălcă-
ai pe stânga Buliceni din Bu- uciului, își scâte pălăria, o pune

covina, mai la vale Ortâia n6-
stră față cu Gheorghiţeni și din
jos de ele Rusca Bucovinenă se
uită cu drag la sora ei de din-
coce. După ce treci Osoiu (la
NIV
SIT
jos şi peste dânsa nelipsitul to.
por, înghite o dușcă de holercă*),
ca să mai prindă la curaj, con-
ER
troleză starea jugului și a con-
deiului, îşi face cruce, işi înţe-

noi) vin Sunătorii în faţă cu penesce picidrele şi, când pluta

Hărtâpa Frumuşica, de dincolo, e aprope să se isbescă de stâncă.
şi apoi Zugreni faţă în faţă cu ne vestesce « Co/ful Acre». Aci, :
LU

Călinesci. Pană aci drumul eli- ce e drept «o /opată face o:

niscit și călătorul are tot timpul «viaţă». Pluta e răpită de şi-
să admire tablourile încântătore „voii (curent), care o portă ca
RA

ce-l încunjoră. Din când în când pe o jucărie. Plutaşii își încârdă

densul mai aruncă câte o pri- tâte puterile intrând în luptă cu
vire spre Pietrosul Ardelului, alb furia apei. Cotul pe care'l face
NT

şi prin Iulie. Dar am ajuns în- Bistriţa la Colţul. Acrei, este

tr'o genune! Aci apa e fârte acesta
CE

lină. În bungeturile de brădet

I/

1. -— Colţul Acrei. .

2, — Colbu.
AS

3. — Inceputul cheilor.
UI

Primejdia se compenseză însă

BC

*) Rachiul în munte se numesce ho-

cu prisos prin frumuseţele ce ne lercă.
 28

încunjură.-- Continuând drumul instalaţiuni forestiere ale M. S.

trecem «Co/bu> şi intrăm cfn Regelui, după care urm&ză sa-

RY
chei», (v. a. nume) unde ni se tele /7o/da, Floldija, Brosceni
arată Piatra Pușcată şi Piatra în faţa Negre, Faleasa, Lun-
Vânătorului, apoi Corfu, Scări.

RA
genă, Cotârgaşi, Frasinul, Po-
cica şi, ajungând la cascada ena Gâscei, Mădeiii în faţă cu
Mâra Dracului, ar scăpat de Părâul Cârjei, Borca în faţa

pericol. Mai la vale vedem, în
stânga, Pârâul Arămei,
meză hotarul din spre Bucovina,
căci până aci Bistriţa servă de
LIB
Sabasel, Pârâul Pântei, Ste.
ce for- Jarul, Fărcaşa şi — în fine —
Crăgăturile din josul căruia trece

Y
în jud. Neamţu.
frontieră. După locul numit 4 La Crucea şi Brosceni avem

SIT
Prsc, urmeză, pe drepta, Chipe- de admirat localurile de scâle
venă, şi pe stânga satele Kz7i/u, făcute danie de M. S. Regele,
Cojoci şi intrăm În Liu şi apoi ER la Mădeiii, Borca și Fărcașa pe
În Căldare. Urmeză Isvorul văii cele construite de Administraţia
şi, după Dâmbu Calacului, sa- Domeniului Corânei. La Borca
NIV

tul Crucea, Genunea Cruce, lă- nu ne e permis a trece fără

săm Pârâul Cruce în stânga și -a arunca o ochire şi asupra bi-
Bărnărelul în drpta, trecem. sericei zidită de aceeași Admi-
LU

pe sub podul ce înlesnesce co- nistraţie.

municaţia destul de penibilă în- Peştii care trăesc în Bistriţa
tre Crucea și Dorna şi tot sco- Sunt : boişteni, blehiţi, mrene,
RA

borând, pe când în drepta se cleni, svirlugi, grindele, sglă-

înalță falnic Barnarul, în stânga voci, lipeni, pchişcariă şi los-
vedem Bârca /u? Târsână, pâ-
NT

tuţă; — iar în afluenții ei, păs-

râul Şerrelui, al Leșului intrăm Zrăvi şi midhai. Ultimul soiiă
în Ba/fa Cânelui, Cârligata şi, de pesci se găsesce rar şi se
CE

între De/u/ Ursului, puii stân- aseamănă la piele și în felul

cos de munte peste care se vede traiului cu măntuşul de la şes,
îngusta cale în zigzaguri şerpu-
I/

ind în sus ca pe perete, şi Bar- Bitan, (pârâul lui), mic afl. al Ne-
nar pătrundem în dace (v. a. griş6rei în com. Brosceni.
AS

nume). După ce am salutat, nu

cu puţină frică, Fiara /m Toder, Bivolăria, deal in com. Păşcani.
UI

(v. a. nume) ajungem la Gura Bivolăria Rusâscă, pădure de fag

Barnarului, unde sunt faimâsele
| şi ştejar în com. Brosceni.
BC
 29 29

Bivolăria, po€nă în com. Păşcani, vită de 1 preot și 2 cântăreţi

strebătută de pârâul Ermolia. fiind impropietărită cu 8 fălci şi

RY
40 prj.
Bivolu Dolia, munte între com. Aci s'a înființat în acest an

RA
Mălini, Bordia și jud. Neamţu, o scolă de cătun.
avend 1534. m. d'asupra nivel. Intre Păşcani și Blăgesci sunt
mâue.. aruncate două poduri peste Si.

LIB
ret, unul de fier, pentru linia
Blega, deal în com. Preutesci, mo- ferată, şi cel-lalt pe vase al
şia Huşi, acoperit de pădure proprietăţii, incasând taxe de la

Y
de fag. trecători.

SIT
Lângă Blăgesci se văd rui..
" Blaga, poână în pădurea cu acest nele unei biserici vechi (v.
nume. Vascani).
ER
Blăgesei, sat, pe moșia şi în com. Blăgesci, <«Blăgesci şi Fântâna-
Păşcani, pl. Siretul de jos. Îşi trage Mare, la ţinutul Suceava, ocolul
NIV

numele de la un pescar statornicit Moldovei, moşie cu părţi şi a

mai întâi pe acest loc. Aşedat D-sale Aga Alecu Botez, iar
pe şesul din stânga Siretului, la anul 1843, Dei cucâna E.-
LU

la est și la o distanţă de 3679 lenca născută Cantacuzin-Paş-

m. de reședința comunei. Nu- canu, vinde fratelui D-niei sale
mă&ră 135 case, populate cu 135 Vornicul Dimitrie Cantacuzin-
RA

cap. de fam. saii 508 suflete; Pașcanu, partea sa de Fântâna

din cari 255 bărbaţi şi 253 fe- Mare, Tâmpescii sai Cotescii,
mei. Din aceștia sunt 9 streini,
NT

cu vecinic drit de 1800 care

Are 121 contribuabili. Vatra sa- lemne de foc şi cherestea din
tului ocupă suprafaţa de 44 fălci codrii Băei. Are sat cu o bi-
CE

şi 67 prj. Aşedările locuitorilor serică, trei preoţi, un diacon,

de mijloc. doi dascăli, cinci-spre-zece ne-
Improprietăriţi după legea din volnici, 12 vădane, 11 slujbași-
I/

1864 sunt 52 mijlocași și 19 volnici, un vătaf, un jidov, pe

codași stăpânind 285 fălci și 24 lângă moşiile Baia, Zahalea şi
AS

prăjini. altele cu un număr de şo lo-

Are o biserică de lemn, cu cuitori.> (Buciumul Român an.
UI

cu patronul Pogor. sf. Spirit, | pag. 283). Astă-di e cunoscut

clădită la 1800, de săteni, ser- sub numele de Fântâna mare.
BC
 30 B 30

RY
Blăgesci, Băltâcă, în supraf. de de: fam. sai 567 suflete, din
239 m. p., în mijlocul satului cari 297 bărbaţi și 270 femei.
cu acest nume din com. Paş- Din aceștia 2 sunt streini. Are

RA
cani. II3 contribuabili. Vatra satu-
lui ocupă suprafaţa de 70 fălci
Biidir6sa, Pârâui; “mic afl.

LIB
al Su- 20 prj. Împroprietăriţi la 1864
hăf-mici. sunt 26 mijloc. și 45 cod. stă.
pânind 216 fălci și 40 prj.
Bocanilor (Dâlul), Munte în com. Are

Y
o biserică de lemn cu
Saru-Dorni parte acoperit de patr. sf. Voivodi, clădită de lo.

SIT
pădure de brab și parte cu cuitori la 1840—1841 şi restau-
- fânaţuri, rată la 1868; servită de un
ER preot şi doi cântăreţi din Baia,
Bocanul, Deal lângă satul Cos- fiind împroprietăriți cu 8 fălci
tesci din com. Ruginsa. şi 40 prj. Sc6la din Baia servă
NIV

şi acestui sat.
BRodesei, Pârâii în com. Lespedi; | Drumurile principale sunt:
mic afl. al Pâr. Conţasca. la Baia (1200 m.) şi la Şinca
LU

(2400 m.)
Bodesci, Deal în com. Lespegi.

Bodesei, Pădurea Bogata, Pârâul ce străbate satul

RA

de fag, împes-
trițată cu alte esențe, ce aco-
cu acest nume. Isvorăsce din
pere Delul cu acest nume în culmea Harjurilor, curge de la
NT

întindere de 200 fălci. N.-V. spre S-E., udă teri-

toriul comunei, pe o lungime
Bodesci, de 10000 m. și se varsă în
CE

Fost sat în com. Tătă-

ruşi, (v. a. n.) Moldova /a vad, drept satul
Baia.
Are de tributari din drepta
I/

Bogata, Sat, 'pe moșia Baia dar

în com. pe: Pâr. Boului, Paltinul mărit
Sasca, pl. Moldova de
AS

sus. Numit
cu Pâr. Valea Vacei și Pâr.
ast-fel de: la mi
nele de aur ce se aflati aci încă Talpa: iar din stânga pe Bo-
de pe timpurile Romanilor (v. gățica și Jâncuţa.
UI

Baia). Aşedat pe țărmurile râu-

lui cu acelaș nume. Numă&ră Bogata, Deal
BC

în com. Preutesci,
140 case, populate cu 154 capi
acoperit cu pădure de fag. .
 31

RY
Bogăţica, Mic afl. al Bogatei cu reședința în satul de Ja care
(500 m.) 'şi trage numele. E populată
cu 1102 capi de fam., ce nu-

RA
Bogăţii (Dslul), In com. Sasca. mără 3758 sufl. saii 1882 bar.
Partea sudică a acestui deal « şi 1876 fem., din cari 36 israe.-

LIB
coptorită de o mulţime de gropi liţi comersanţi. Contribuabili
care se spune a fi urmele mi- sunt 775. Are 3 biserici, în
nelor de aur...(v. Baia. — v. și satele Bogdănesci, Reșca şi Slă-

Y
Istoria Rom. de A. D. Xeno- tiGra, cu 4 preoți:și 5 cântă-
pol pag. 244, vol. 1.) reţişi o monastire Râșca :'cu

SIT
14 călugări. — 2 cole rurale
Bogdănâsa, Pârâă, isvorăsce din mixte frequent. de 96 elevi.—
Poenele Găinilor, udă com. Bog- Budgetul comunei pe anu
ER 1892
dănesci pe o lungime de 10000 —1893 are la venit 12,589.73
m. și se varsă în Râșca din lei şi la cheltueli 12,446.40 lei,
NIV

josul satului Bogdănesci. Con- al drumurilor la venit 3,642.50

ține peşte, porcoşei şi clean. — şi la cheltueli. 2,460 lei. In
Când vine mare desvălue ici, În tâtă comuna sunt 310 cai,
LU

colea cărbuni de pământ. 1363 boi, 1322 vaci, 3041 oi,

38 capre şi 336 porcă. Altitu-
Bogdănesci, Com. rurală, situată dinea comunei de la niv. m.
RA

în partea de S..V. a pl. Mol: variază între 360—915 m.

dova de jos spre sud-vest şi la Traversată de pâraele : Râșca,
o depărtare de 16000 m. de Reșcuţa, Slătidra, Bultea, Bu.
NT

Fâlticeni. Se mărginesce la E, dăcelu, Strâmba, Bogdănesa,

cu Fântâna-Mare, ha V. cu com. Țiganca, Bolohănosu, Pâr. Sla-
CE

Mălini şi Pipirigu din judeţul tinei, Trăstidra, Pâr. Plopului

Nemţu, la S. cu com. Bordia şi Alunișul. Cel mai nalt munte
şi jud. Nemţu şi la N. cu Baia e Pleșu (v. a. n.)
I/

și Fântâna-Mare. Are forma Moșia e propr. Statului, fostă

unui drept-unghiii înclinat spre a Mrrei Râșca, căreia fusese
AS

est, începând din culmea Ple- făcută danie de Petru Rareș.

şului până în şeșul Moldovei, Trupul Bogdănesci însă, pe tim.
UI

trei părţi fiind munte şi una pul lui Nicolae Mavrocordatu

câmp. era al vistiernicului Nicolae Can-
Formată din satele: Bogdă- tacuzino. Letopis. Mold. ne
BC

nesci, Reșca, Jahalea și Slătidra, spune. acesta: «Ilie Cantacu-

32
32

zino, neprietin Domnului Țărei de esploatare e de 5oooo lej.

noă numit (Nic. Mavr.), din

Y
Se taie câte 8700 metri cubi
Ţera Leșescă pin ţeră deo. anual, vîndEndu-se câte 28 lei

AR
„dată la satul lui la Bogdănesci, metrul cub pe loc.
care sat Stă sub munţi, apoi Sub pslele muntelui Pleșu se

R
pe Oituz aii trecut la Brașov». află dou& fântâni bogate de
(Letop. II, p. 72).

LIB
slatină, apa cărora până mai
Suprafaţa teritorială a comu- anii trecuţi o întrebuințat lo-
ne e de 16,810 hect. din care, cuitorii în economia casnică,
13,928.038s h. pădure, 1544.3011 fiind forte sărată ; dar,

Y
de când
h. loc de cultură, 333.680 fânețe cu monopolul sărei Statul in.

SIT
și 267 netrebnic. Arenda anuală terzice acestă întrebuințare. Cred
a moșiei e de 26,310 lei ; iar că acestă apă ar fi fârte bună
pădurea de fag se vinde cu pentru băi.
ER
170 lei hect. In munţii comunei se găsesc:
Anul acesta s'a cultivat 2 h. cerbi, căpridre, mistreți, urşi,
86 ar.
NIV

grâu, 456.60 porumb, lupi, vulpi, dihori, bursuci Şi

[.43 OIZ, 171.60 OVăz, 40.54 epuri. Dintre pasări: porumbei,
hrişcă, 13.58 cânepă, 40 arii in, găinuși, irunci şi une-ori sitari.
39.69 h. cartofi, 8.s
LU

h. fasole, In apele pâraelor trăesc: păs-

1.45 h. mazăre şi 46.5. hect. : trăvi, sglăvoci, grindele, bois-
trifoiuă. tean, mrenă, porcușori, svâr-
Locuitorii împroprietăriți la
RA

luge și clean; iar în cele trei

1864 sunt 58 fruntaşi, 235 mijl. iazuri: caracudă, (caras) lin,
şi 281 codași stăpânind 1961 ochiană și puţină ştiucă în ia-
NT

făici. zul Monastirei,

In t6tă comuna sunt 6 crâşme Locuri mai însemnate în: co-
CE

şi 5 dughene, 3 mori cu câte mună sunt:

2 pietre ale proprietăţii și 2 M-rea Rîşca (v. a. n.) ur-
piue ale locuitorilor. Morile a- mele unui schit numit Bâgos-
I/

duc venitul de 4320 lei pe an. Iovu ; spre nordul satului Bogdă-
Instalarea celor 2 fierăstrae nesci, Zemelia pe care
AS

urma a
„Cu câte 2 juguri din cătunul se zidi un alt schit, pe la 1835,
Slătira, proprietatea d-lui Da- de Archim. Nionel ajutat de
UI

vid Leib Zarafu, a costat alți călugări; la Cruce şi la

20000 lei, întrebuințându-se în Huscărie (v. a. n.)
servicii 50 lucrători. Capitalul «Bogdănesci,
BC

Petrilesci i Bo-
33 B a 33

goslavu într'un hotar, la ţinu-

Y
locuitorii satului, servită de 2
tul Sucevei, ocol. Moldovei, preoți și 2 cântăreți, împro-

R
moșie a sf. M-ri Râşca, închi- prietărită cu 25 fălci teren de

RA
nată sf. Mitropolii starea I-a. cultură. O şcolă rurală mixtă,
Are sat cu o biserică, 3 preoți, înființată de stat la 1858, cu
3 deaconi, 2 dascăli, 20 nevol- | un învățător, fiind frequentată

LIB
nică; 19 vădane, un bejenar de 56 scolari. Pe la 1865 în
hrisovolit, 20 slujbași volnici, satul Bogdănesci se afla sub-
2 jidovi ; pe lângă moşiile Bo- prefectura plășei Moldova.

Y
râia, Baia, Orţesci, Poena Pri-

SIT
săcii și altele cu un număr de | Bogâănescilor (Dealul), Vegi
324 locuitori.» (Intre 1843— Dealul Lupului.
1845, v. Buciumul Rom. an. |], ER
p. 329). Boghian, Deal în com. Preutesci,
„acoperit de pădure de fag și
Bogdăneseci, Sat pe moşia şi în pășune.
NIV

comuna cu acelaș nume. Se

crede că'și trage numele de la Bogolinului (Pârâul), afl. al Bistri-
Bogdan IV încrucișatul, carear ţei, în com. Brosceni, formeză
LU

fi fost proprietarul moşiei și în cascada Mâra Draculul.

timpul căruia sar fi început
satul. Aşedat pe ambele ţăr- Bogoslovu, Urmele unui schit în-
RA

muri ale pâr. Râșca, numără ceput de Archim. Neonel pe

438 case populate cu 546 capi la 1835, aflătâre în partea nor-
NT

de fam. saă 1904 suflete, din dică a satului Bogdănesci.

cari 955 bărbaţi și 949 femei;
din aceștia sunt 25 streini (israi- Bogoslovu, Partea din moșia Bog-
CE

liţi) comersanţi. Are 378 con: dănesci din jurul localităţei cu

tribuabili. Vatra satului ocupă acest nume.
suprafața de 298 fălci şi 26
I/

prj. (Despre moşie v. com. Bog- Bogza, Râpă în pădurea moșiei

dănesci). Improprietăriţi la 1864 Spătăresci.
AS

sunt 35 feunt., 146 mijl. şi xo4

cod., stăpânind 1136 fălci și Boicul, Mic afluent al pâr. Suha-
UI

40 prj. Mare, în com. Mălini.

Are o biserică de lemn cu
BC

patronul st. Voivodi clădită de Boilor (Iazul), In jurul Fâlticeni.

40.724, Dic. geogr, al jud. Suceav a. 3
 34
B._ ODt

lor. Pomenit în hrisovul satului Are o biserică de lemn cu

Y
Pădureni. patr. sf. Nicolae, ce nu mai
funcţioneză fiind ruinată apr6pe.

AR
„ Bolătău, O grâpă plină cu apă, Face parte din parochia Văs
în com, Mădeiu, ce nu seacă cani. Şcola din Hărmănesci

R
nici o dată. servesce și acestui sat.

'Bolătău, Dealul
ce vine spre sud-vest de satul
lonsa, din com. Ciumulesci.
LIB
O-dată cu înființarea âcestui
cam mlăștinos
sat s'a înfiinţat şi o velniţă (fa-
brică de spirt) şi fiind-că că.

Y
răușii trebuiaii să urce o costă
repede unde bătea

SIT
Bolătău, Mic afl. al pâr. Borca.
vitele şi
împingeaii înşi-le la care până
ce bo/deaii ochii, i sar fi dat
i Bolătău Mare, Pârâi în com. ER numele şi satului Boldesci.
Dorna, isvorăsce din dosul Has-
cei (munte) curge de la S. spre La 1803, «Boldesci a Pa.
N. şi după un curs de 4100 harnicului Constantin
NIV

Feştilă,
m. se varsă în Bistriţa. Are de care a clădit și biserica, nu.-
tributar din stânga pe Orzăria. mără 41 liudi cu 584 lei bir
anual, avend și 2 liudi din
LU

cei
Boldesci, sat în com. Văscani, pl. fără bir» (Uricar. de T. Codr.
Siretul-de-Jos. Aşedat în jurul u- vol. VII p. 247).
RA

nui iaz format din isvâre, numără Intre 1843

— 1845 «Boldesci,
59 case, populate cu 58 capi la ţinutul Sucevei, ocolul Si.
de fam. sai 181 suflete, din retu, moşie a D-sale Paharni-
NT

cari 84 bărbaţi şi 07 femei cesei Anastasia Feştilă. Are sat

(un evreii). Are 52 contribua. cu o biserică, 1 preot, 2 das-
CE

bili. Vatra satului ocupă supra- căli, 1 nevolnic, 3 vădane, 5

faţa de 34 fălci și 76 prj. slujbaşi volnici, 1 jidov; pe
Moşia e propr. D-lui General lângă moșiile Băloșesci, Hăr-
I/

AL. Radovici, în întindere de mănesci, Ruginsa, Drăgoteni

497 hect. din cari 429 cultiva- şi altele, cu un număr de 22
AS

bile, 58 hect. pădure şi 10 locuitori (Buciumul Român, An.

„ hect. sterp. Improprietăriţi la
I, p. 333).
1864 şi 1878 sunt 16 fe, 13
UI

Boldesci, deal, acoperit parte de

mijl. şi 10 cod. stăpânind 2 pădure şi parte sterp, în com.
fălci şi 60 prj.
BC

Vascani.
 85 35

Y
Boldesci, iaz în satul cu acest Bontea, deal acoperit de huceag,
nume, în suprafață de 1 falce. pe moşia Manolea.

R
RA
Boldesci, pârâă, în com Văscani, :Borea, com. rurală, situată în par-
isvorasce din satul cu acelaș tea de S.V.a pl. Muntele, spre
nume, formâză iazul din sat, în- V. şi la o distanţă de 63k.m.

LIB
“vârtesce 2 mori, face hotar între de Fâlticeni. Se megieșesce la
-com. Văscani şi Rugin6sa și se E. cu com. Sabasa, de care se
varsă în Siret din josul satului desparte prin râul Bistriţa, la

Y
Blăgesci. Primesce din dreapta V. cu Transilvania, despărţin-

SIT
pe: Ciumalul, Rogâză, Hărmă. du se prin câma muntelui Albia,
nesci, pârâul lui Curcă și al Ii. la S. cu com. Fărcașa, despăr-
ganului; iar din stânga pe Pu- țindu-se prin Vârful Stejarului
ER
esci. și pârâul “Topliţa și la N. cu
com. Mădeiu, având ca hotar
Boldesci, pădurea de stejar și pe pârâul Chiriac. Are forma
NIV

fag, ce îmbracă dealul cu acelaş unui poligon destul de neregulat.

nume. Formată dintr'un singur sat
Borca, împărţit în trei mahalale
LU

Boliştea, parte din șesul Siretului, Borca, Pocna Borcii şi Poena

în com. Dolhasca. Soci. — (V. populaţia la satul
Borca).
RA

Bolohanul, v. Movila mică. In tâtă com. sunt 2 cârciumi,

: 2 piue și un fierăstrăi primitiv.
Bolohanului (pârâul), mic afluent
NT

Budgetul com. pe anul 1892—93

al pârâului Sabasa. are la venituri 5910 lei și la
cheltueli 5852.50 lei; iar al dru-
CE

Bolohănosul, pârâi, afluent al pâ- murilor la venit 307.50 lei şi la

râului Moişa (3000 m.). cheltueli 300 lei.
In comună sunt 40 cai, 60
I/

Bombei (d€lul), munte pășunabil, boi, 70 vaci, 1911 oi şi 419

între pâraele Șerișoru mic și mare porci. Altitudinea ei d'asupra
AS

din comuna Șaru-Dornei, având nivelului mărei,în vârful Buda-

1032.5 m, de alt. cului e de 1864.5 m.
UI

E udată de Bistriţa cu afu-

Bondrei (pârâul), mic afl. al pâ- enţii săi: Chiriacul, Cobuzul,
BC

“râului Fărcașa. Borca, Leontre, Tărâţeni şi To-

36

pliţa. Munţii cei mai însemnați car. de T. Codrescu, VII, pag.

din comună sunt: Budacu, Intre 255).
Borci (1834 6),Migovanu(1499..), Intre 1843—1845 «Borca i

RY
Gemeni (1434), Ortâia (1562), ; Socea la ţinutul Sucevei, ocol,
Slopăţu (1689.65), Arşiţa Rea Muntelui, moşie a sf. Mitropolii
(1269.9), Bâtca Stejarului (1350)

RA
starea Î. Are sat cu o biserică,
etc., etc. 2 preoți, 2 dascăli, 15 nevolnici,
Moșia face parte din Dome- IO vădane, 7 slujbaşi volnici,

LIB
niul Cor6nei. Are suprafața de un vatav, un jidov; pe lângă
17861 hect. din cari 11288 pă- moșiile: Hangul, Sabasa, Pâ-
dure și 6583 cultivabil. Anui râul Cârjei şi altele cu un nu-
acesta s'a cultivat 68 hect. po.

Y
măr de 70 locuitori». (Bucium.
rumb, 2 orz şi 225.48 hectare

SIT
Rom. An. I, pag. 369)
fânaţ.
La 1864 şi 1878 s'aii împro-
Borcea, sat, pe Domeniul Corânei,
prietărit 13 fruntași, 70 mijlo-
ERformând singur o comună, Aşe-
cași. şi 35 codași, stăpânind 441
dat pe ţărmul drept al Bistri-
„fălci.
țeă, e str&bătut de pârâul de la
NIV

Locurile mai însemnate din care 'şi-a luat numele cum şi de

“comună sunt: Apele minerale pâraele Chiriac, Cobuz, Leonte,
(Burcutul) de la Borca (v. a. Tărâţenilor şi Topliţa,
LU

nume), frumâsa vedere de pe Numără 193 case populate cu

“Budacu, marile cascade (peste 208 capi de fam. sai 838 su-
„10 m;) de la Cheile Borcei și flete; din cari 438 bărbaţi şi
RA

pe c6sta muntelui Intre Borci 400 femei (8 streini israeliți).

la o înălțime de 1700 m. se află Are 214 contribuabili. — Vatra
un mic lăcşor cu apă bâhlită
NT

satului ocupă suprafaţa de 290

: încărcată de -puci6să şi de un fălci 66 prj. şi 34 stj.
gust neplăcut. Locuitorii aă în- In Borca sunt: 2 biserici : una
CE

grădit acest lac, a căruia supra- veche de lemn clădită de lo.-

faţă e cam de 87 m. p. iar cuitori la 1830, în care nu se
adâncime de 12 m. şi când se- mai oficiază; iar a doua de zid,
I/

ceta este mare, secă rămânând cu patr. sf. Apostoli Petru și

numai smârcuri,
IAS

Pavel, zidită în 1891 de Admi-

La 1803 «Borca-Socii a mă- nistraţia Domen. Corânei şi în-
năstirii Slatina avea 37 liudi zestrată cu -tâte cele necesare.
plătind bir 664 lei pe an». (Uri- Acâstă biserică, care ar face
U
BC
37 37

cinste ori cărui târg e servită mori, un fierăstrăă şi a format

de un preot și 2 cântăreți, O un hait, merge de se aruncă în

Y
" şcâlă rurală de băeţi cu un în- Bistriţa în dreptul satului.
— In

R
+Eţător plătit de Stat, înființată cursul stă formeză mai multe
la 1859, având loca! propriii re: ' cascade dintre cari două la Chei

RA
staurat radical la 1885 de onor. " în înălțime una de peste rom.
Administraţie a Dom. Corânei, şi a doua de 5.so m. Pe albia

care a şi înzestrat'o cu atelier
de templărie şi strug, tot mo-
bilierul şi aparatele didactice ne-
.cesare, bibliotecă, cheltuind pen-
LIB
Borcel se află un canal al comp.
Goetz, pe care se daii butucii,
în lungime de peste 8000 m.
Apa Borcei se deosibesce, prin

Y
tru acestă scolă 8000 lei. E frumuseţea, limpegimea și colo-

SIT
frecuentată de 35 scolari şi îm- ritul ei albăstruiă, de a tuturor
propietărită cu 6 fălci fânaţ în vâr- pâraelor din jud. Suceva.—Are
ful unui munte, care n'aduce în- de afluenți, din drepta pe: Pâ-
ER
“văţătorului folos de cât 40—60 râul Curmăturei, Tablet, Albii-
lei anual, fiind peste putință a lor, Stegidra mică, Pârâul mare,
se face vre-o cultură și nepu-
NIV

Zghebul, Derdi, Bolătăi, Cârje-

tându-se scoborâ nici fânul de nilor, Bușmeiului, Secu, Burcu.
acolo. O şcâlă rurală de fete cu tului din dos, Zghebul Săbăşe-
o învăţătore plătită de Stat, în- nilor, Ilieştilor, Runcului, Ursului,
LU

fiinţată la 1890, cu local noii Zghebul Petrenilor și Băbhliţa ;

propriii clădit şi înzestrat de iar din stânga: Zghebului, Zghe-
aceeaşi administraţie, cheltuin- bul Hornului, Stânelor, Șiragu-
RA

du-se şi pentru acâsta 8000 lei, rilor, Pârâul R&ă, Borcuţa, Bor-
E frecuentată de 25—30 eleve. cutului din față, Budacului, Za.
NT

Drumurile principale sunt: la haria, Stigidra, Slopăţul (6000

Mădeiii (1500 m.) şi la Sabasa m.), Cocoziş, Secu și Fundâia.
(250 m.).
CE

| Borca, isvor de burcut (apă mi-

Borcea, pârâu. lIsvorasce de sub nerală) la 4000 m. de la gura
Grinţieşu-mare, despărțind acest Borcei, pe pârâă în sus. Până
I/

munte de Cristișoru, curge de la isvor calea e îngustă și abia

la -V. spre E. udă teritorul co. |
AS

se pâte duce cine-va cu căruța

munei căreia "i-a dat numele pe până acolo. — Isvorasce din o
o lungime de peste 12000 m. stâncă de sub polele. muntelui
UI

şi după ce a învârtit 2 piue, 2 Budacu aflătore pe țărmul stâng

BC
38

al pârâului Borca. «Apa acestui posiţia și împrejurimile întrec pe

isvor,

Y
luată prâspătă, este lim- ale Borsicului.
pede, fără fidre și miros şi de

AR
un gust forte plăcut, acru şi cam Acest isvor se află într'o vale
sărat. Astupată bine se păstreză strimtă încunjurată cu munţi,
unde radele s6relui se arată târ-

R
neschimbată mult timp ; iar lă-
sată destupată.se răsuflă pier- diti. Clima este mai rece şi mai

LIB
dend acrimea carbonică, care nestatornică de cât la câmp şi
fuge sub formă de bulbucei şi de aceia cura trebue făcută de
lasă o aşedătură roșiatică de oxid la 8 Iunie şi până la 8 August.

Y
de fier. Când temperatura at- Acestă apă se pote întrebuința
ca băutură și scăldătâre; însă

SIT
mosferei e de 170, a apei e de
60. Greutatea specifică este de pentru câtimea cea mică, nu se
1,0004. Isvorul dă 60 litruri în- va putea întrebuința de cât nu-
ER
tr'o oră. In 16 uncii de acestă mai ca băutură. Nu e bine ca
apă, părţi compacte se află: să mergă cineva la isvor pentru
25.215 carbonat de natron, 0.590 băut apă mai nainte de roore
NIV

protoxid de fier, 1.300 carbonat dimincța, căci aerul e prea rece,

de magnesie, 3.150 carbonat de nici mai târdiă de cât 11 ore,
Var, I-10o pământ de cremene fiind-că se înfierbâ—ntă. Porţia
LU

(silice), 0.035 rășină, 7.500 sare,

obicinuită e de 50-—60 dramuri,
0.210 se risipesce prin repetându-se la 1/2 sai 14 de
lucrare
oră în curs de 2 ore; în diua
RA

= 39,000.
d'intâi să nu ia cineva mai mult
In 100 palmace cubice de apă de 3 sai 4 porţii, sporind pe
„se află 140 de acid
NT

carbonic. tâtă diua câte 2, până ajunge:

Amestecând cu acestă apă vin la 9 şi numai în casuri fârte
bun, mixtura acesta ia îndată o rari se pote bea 12—15 porţii
CE

culGre roşie închisă și produce înainte de prânz. Chipul între-

o fierbere spumosă, care se spo- buințării şi bâlele la care pâte
vesce puindu-se zahăr pisat, fi aplicată, sânt cele ale apelor
I/

ferugin6se în genere». (După dr.

Dacă acest isvor ar fi cultivat
IL. Fe&tu).
AS

şi sar face băi bune, ar ajunge

de a fi mai îmbelşugat, și acesta Ceva mai sus de acest isvor:
merită luarea aminte, pentru că
UI

(10 m.) se văd ruinele caselor

se compune din aceleaş materii de piatră, ce serveaii de băi Dom-
aflătore în apa de la Borsic, iar nitorului Mihai
BC

Sturdza.
39 _
o 9
Borcutului din faţă (pârâul), mic Fântâna-Mare prin pâr. Râsca,

Y
afluent al pârâului Borca. Are forma unui trapez regulat,

R
ale cărui laturi paralele sânt

RA
Borcutului din sus (pârâul), mic formate de râul Moldova şi cul-
afluent al pârâului Borca. mea munţilor, înclinat fiind spre
N.-E. Compusă din satele: Bo-

LIB
Borcuţa, mic afluent al pârâului rGia-Rescei, Bărăsci, Groşii,
Borca. Moişa şi Târdia, cu reşedinţa
în Bordia-Rescei.

Y
Borcesci, «Borcesci i Oglindesci», Populată cu 903 capi de fam.

SIT
la ținutul Sucevei, pe la 1843— ce numără 3523 sufl. saă 1765
1845, era «moșie cu părți, în bărbaţi şi 1758 femei din cari
care moșie aii părți sf. M-re 113 israeliți. Contribuabili sânt
ER
Probota, închinată sf. Mormânt, 1026. In tâtă comuna sânt:
sf. M-re a Nemţului, îrtchinată 1 stoler, 4 cismari, 2 cojocari,
sfintei Mitropolii starea I, pe 3 boiangii, 17 dulgheri, 1 tini-.
NIV

lângă moșiile Oglindesci, Să- chigii, 1 croitor, 12 dogari, 7

vesci și altele, fără sat». (Buciu- fierari, 3 olari, 9 băcani, IL
mul Român An. I pag. 370). cârciumari și 1 pitar. Se mai
LU

Astădi se află în comuna Dră- află în comună o moră (în Bă-

gănesci. răsci) cu 4 pietre şi o piuă pe
pârâul Reşca, proprietăţi ale
RA

Bordeiul, deal cultivabil în mar- spitalului Stamati judeţean. Are

ginea satului Bâdiliţa . 5 biserici, în satele Bordia Râs-
cei, Bărăsci, Moişa, Groşi şi
NT

Bordia, com. rurală în pl. Mol- Târdia, cu 5 preoţi şi 10 cân-

dova de jos, spre S. şi lao de- tăreţi şi 2 şcâle rurale mixte
CE

părtare de 14 k. m. de F$lti- frequentate de peste 110 elevi,

ceni. Se mărgineasce la E. cu Numărul , copiilor între 7—12
com.. Drăgănesci şi Ciumulesci, ani din totă comuna e de 204
I/

despărținduse prin râul Moldova băeţi şi 143 fete.

și semne convenţionale, la V. Budgetul comunei pe anul
AS

cu com. Bogdănesci, având ca 1892—1893 are la venit lei

hotar pâr. Chilinesa, la S. cu 7730 bani şi la cheltueli 7707
UI

com. Drăgănesci și Jud. Nemţ, bani 83; al drumurilor ş2r4lei

desp. prin pâr. Târdia și Bâtca venit şi 4004 cheltueli. In. co-
Scăunelelor şi la N. cu com.
BC

mună sânt 149 cai, 693 boi,

40
40

656 vaci, 1446 oi, 6 capre şi cea comunală Bordia- Râscei-

550 porci. Altitudinea com. de Moişa (4500 m.) Pe la 1843—

RY
la nivelul mărei. variază între 1845 «Bordia cu cătunurile:
355--900 m. Târgia, Groșşii, Poena, Slătidra,
Udată de Moldova şi pâraele Muntele Halăiica şi altele, la

RA
Râșca, Saca, Chilinesa şi Târdia. ţinutul Sucevei, ocolul Muntelui,
Moşia e parte. proprietatea moșie a sf. Mitropolii Starea 1.

LIB
Statului ar Baărăsci şi Bordia Are sat cu o biserică, 2 preoţi,
Nemţului sunt particulare. Su- 2 diaconi, 2 dascăli, 11 nevol-
praf. teritorială a com. e de 5064 nici, 18 slujbași volnici, 17 vă-
hect. din care 1200 pădure,

Y
dane, 3 jidovi; pe lângă moşiile
2933 lanuri şi fânaț şi 931

SIT
Baia, Borăsci, Orţesci cu Bordia
sterp. Mai mult. de 1/ parte Nemţului și altele, cu un număr
din teritorul comunei e muntos, de 182 locuitori.» (Buciumul Ro.
restul afară de moșiile Bărăsci ERmân.* An. IL. p. 370,)
și Bordia Nemţului cari stint
mai măndse, e slab și deci să- Boroia, N&mţului, sat în comuna
NIV

răcăcios. Puțin grâii se semănă Bordia, zis și Nemţeni, — nu-

şi rar se întâmplă de se culege mit ast-fel de re-ce moșia a
o recoltă bună. Țarinele culti-
fost a M-rei Neamţu. Aşedat
LU

vate cu porumb se îngrașe. Alte între pâraele Saca și Resca,—

semeEnături cu care se îndeletni- numără 89 case cu 94 capi de
cesc locuitorii sânt: ovăsul, familie saă 397
RA

sufl. din cari

hrișca și, pentru casă numai, 186 bărbaţi şi 211 femei. Din
cartoli, bob, mazăre și fasole. i acestia sunt 96 israiliți. Are
Pe lângă plugărie unii dintre
NT

78 contribuabili. Vatra satului

locuitori se ocupă şi cu fabri- „ocupă 9 fălci. Moșia, proprieta-
catul şindilei (draniţei). tea D-nei Clara Eug. Singurov,
CE

Pădurile comunei sunt numai e în întindere de 170 fălci din

nisce huceguri de: carpen, mes- care 100 fălci cultivabile şi 70
tecăn, lozie, salcie, puţin brad fânaţ. Improprietăriţi, după legea
I/

şi fag. din 1864, sunt 28 mijlocaşi şi

Principalele căi de comuni:
IAS

27 codaşi stăpânind 179 fălci

cație sânt: Șoscua judeţenă şi 40 prj. iar la 1879 s'a mai
Dumbrăviţa-Tergu Nemţu(1 1000 împroprietărit 4 însurăţei cu 12
m.), cea vecino-comunală dintre fălci. Biserica şi șcâla din Bo-
U

Bordia-Bogdănesci. (4000 m.) şi rOia-Râscei servă și acestui sat.

BC
41 41

Bordia-Râscei, sat in com. Bo- mulți dintre primii descălicători

r6ia, numit ast-fel pentru că al- ai Bordei aii fost Saşi, ca și

RY
tă dată aparținea M-rei Râșca. la Baia și Sasca.
E reședința comunei. Aşedat pe Drumurile principale sânt:

RA
valea pârâului Seca și pe șesul Șoscua comunală de a lungul
dintre Seca şi Râşca, — numără satului (4000 m), la Bogdă-
373 case populate cu 430 capi nesci. (5000 m.)

LIB
de fam. saii 1622 sufl.; din Boroiu, Pârâi, ia nascere din balta
care 831 bărbați şi 791 femei; Şarlăul, com. Pășcani, şi se
din acestia 28 bărbaţi și 4 femei varsă în pârâul ermolia.

ITY
israiliți. Are 600 contribuabili.
Vatra satului ocupă. suprafaţa Bortă (Pârâul lui), mic afl. al Mol-
de 47 fălci 65 prj. Parte din dovei, în com. Uidesci.
moşie e vindută de curândîn
loturi şi parte rămasă statului.
Intinderea ei
RS
Bortă (Pârâul lui), mic af. al
e de 1200 hect. j Bistriţei, în com. Brosceni.
IVE
(a statului). Improprietăriţi . la
1864 sunt 37 fr. 126 mijlocași Bortică, Pârâiă, isvorasce din Fân-
şi 95 codași stăpânind 945 fălci;
UN

tâna lui Bortică (com. Cristesci)

la 1879 s'aii improprietărit 44 şi se varsă în Boura, la podul
însurăţei cu 132 fălci și în 1889 lui Anghel (500 m.)
sai vîndut 106 loturi mici a
L

5 h. cari fac 530 hect. Bortică (Fântâna lui), Isvor în

RA

Are o biserică, clădită de com. Ctristesci,

locuitori la 1808 cu lemnul de
NT

pe loc, cu patronii Sf. Petru și Borozan, mic afluent al Sascei-

Sf. Maria, servită de 2 preoți mari în com, Sasca.
şi 2 cântăreţi și o şcâlă rurală
CE

mixtă cu un învățător plătit de Boseoteni, fostă moşie — fără sat

stat, înființată la 1858, cu local — în pl. Siretul de jos. «Bos-
proprii de zid, frequentată de coteni i Onicenii, la ţinutul
I/

70 școlari. Sucevei, ocolul Siretului, moşie

AS

Vechimea satului se crede a casei reposatului Alecu Sturza

că nu trece de 130 ani. Bă- pe lângă moşiile: Vlădeni, Pur.
trânii spun că moșii. lor ai ve- cilesci i Stolniceni Prăjescului
UI

nit din Ard€l și că mulţi dintre și altele, fără sat> (Buciumul

ei sai botezat în urmă; deci, Român, an. 1, p. 373).
BC
42
Bostă, delușor cultivabil
în com.
Brădăţelu.
Bostănesci, pârât; isvorasce din
satul Heresci și se varsă în
părâul Staniştea, între Heresci
şi Ctristesci, având lung. 400 m.
Bosteni, sat, numit şi Buşteni, pe
moșia și în com. Pășcani, pl. Sire-
tul de jos, trăgendu-și numele
probabil de la buştenii rămaşi în
urma tăierei pădurei aflătâre
pe acest loc la înființarea satu-
lui. Aşedat pe delurile Boșteni
și Pietrișu (Țarina din del) şi
străbătut de pârâul Ocdlelor,
numără 122 case populate cu
140 capi de fam. sai 538suf.;
din care 257 bărbaţi şi 281
LU
femei (2 israiliţi). Are 120 con.
tribuabili. Vatra satului ocupă
RA
16 fălci. Locuitorii stint gospo-
dari de mijloc. Pentru alimen-
tarea satului cu apă sint 41
NT
fântâni. (Despre moşie V. Păș-
cani). Improprietăriţi la 1864
CE
Stint: 80 fruntași, 60 mijlocaşi
şi 40 codași stăpânind 157 fălci
şi 25 prj. Biserica din Sodo-
I/
meni servă și acestui sat. Are
o sc6lă. comunală rurală mixtă
IAS
cu un învățător, înființată
1883 și frequentată de 30 elevi;
— posedând 12 prj. loc în va-
U
tra satului. Copii între 7—r2
ani din cercul șcâlei sânt 88
BC
băeţi şi 85 fete.
e
i
49
RY
Drumurile principale sânt: la:
Păşcani (5000 m.) şi la Sodo-
meni (200 m.)
RA
Bogteni, delul pe care se află
LIB
parte din satul cu acelaş nume,
Botesoi, sat pe moşia Horodni-
ceni din com. Brădațelu, pl.
Y
Moldova de sus. — Aşedat pe
SIT
delul şi valea cu acelaș nume,
la 3650 m. de Horodniceni şi
ER lângă hotarul Bucovinei, numără
131 case populate cu 138 cap.
de fam. saii 574 sufi. (299
NIV
bărbaţi şi 275 femei); din cari
12 streini. Are 1şo contribua-
bili. Vatra satului ocupă 13 fălci
60 prj. Locuitorii sânt buni
gospodari. Ei se ocupă cu plu-
găria. Are o biserică, cu patr.
Sf. Gheorghe, clădită din lemn
la 18ox de locuitori, servită de
preotul din Horodniceni şi 2
cânt. O şcâlă rur. mixtă, în-
fiinţată anul acesta (1892) cu
un înv. plătit de stat, frequ. de
40 elevi.
Improprietăriţi la 1864 sânt
I fruntaş, 18 mijl., 58 cod. şi
II loc. cu câte 12!/2 prj. stă-
la pânind 236 fălci și 20 prj.
Drumuri sânt: la Cornu-Lunci
(8o0o m.) şi la Horodniceni
(3650 m.)
La 1803 «Botesci, a c//posu-
ui din Bucovina, aveati 23
nII II 43

RY
liugi, plătind 376 lei bir anual». Boura, Mic. afl. al pâr. Platoniţa.
(Uricar. de T. Codr. vol. VII, Face hotar între Manolea, Ar-
p. 252). ghira și Dolhesci.

RA
Botesci, dclul pe care stă sat. cu Boura, d€l, în com. Uidesci, parte.

LIB
acest nume. cultivabil, pate acoperit de pă-
dure de carpăn. -
Botesei, valea din acel'aş sat.

ITY
Boura, localitatea de la gura pâ.-
Botesci, Pădure de stejar, lângă râului cu acest nume din com.
satul cu acest nume, com. Bră- Uidesci.

RS
dăţelu.
Bourei (Dclul), în com. Dolhesci ;
Botez (Codrul), pădure de diverse cultivabil.
IVE
esențe în com. Ciumulesci. .
Boureni, sat, pe moşia şi în com.
Boulvi (Dclul), în com. Miroslă: Cristesci. Aşedat pe dâlurile
UN

vesci ; cultivabil. Surda, Gura Surdei, Bărgău și

Căpăţâna, e străbătut de pâra-
ele: Surda, Boura şi Bărgăiă.
L

Boului (Delul), prelungirea delu-

Numără 160 case, :populate
RA

lui Vacei din com. Sasca, for-

cu 182 capi de fam. sai 740
meză hotar între Sasca și Baia.
sufl., din cari 370 bărbaţi şi
370 fem. (7 streini).
NT

Boului (Pârâul), mic afi. al Boga- Are 128 contribuabili. In sat

tei (800 m.)
e o cârciumă. |
CE

Vatra. satului ocupă suprafaţa

Boura, pârâi în com. Ctristesci. de 8—10 fălci.
Isvorasce din Fântâna Tâlha Improprietăriţi la 1864 sânt
I/

rului, udă satul Boureni și se 63, din cari2 fruntași, 26 mijl.

varsă în Moldova. (5620 m.) şi 35 cod. stăpânind 169 fălci
AS

Are de afluenţi pe: Pârâul şi 22 prj.

lui Bortică (500 m.), Bârgăul Drumuri - principale siint: la
UI

(1450 m.) şi Surda (1250 m.) Păşcani (12000 m.) și la Soci

(3000 m.)
Schitul Boureni servă de bi-
BC

Boura, pârâii în com. Uidesci.

„Mic. afl. al pâr. Ţolescilor. serică satului.
44
Vechimea satului reiese din
următorea legendă pe care o
găsim în Letopis. ţărei, tom. I
p. 83—84:
«Să se fie indemnat Dragoji,
zice, cu dre-câţi de ai sti din
Maramorăş și ai venit peste
munți -în chip de vânătâre și
ai găsit o fiară, și gonindu-o
cu dulăi până la apa Moldova,
şi obosită fiind fiara, a prins'o
în apa Moldovei, Ia locul ce se
chiamă Boureni. Este o po-
veste latinescă de zic: 74 se
Bune nume în dar. Fiara acesta
ce-i zic bour, pâte că aii fost
zimbru, și pe numele tiarei se
numesce locul acel Boureni...»
La 1803, lunie 26, <Răzeşii
de moșia Boureni, de la ţinutul :
Sucevei se judică pentru moșie
cu vist. Grigore Sturza.» In a-
RA
celaș an Boureni: r&zășesci nu-
mă&raii 20 liudi, plătind
bir pe an. (Uricar. de T. Codr,
NT
vol. VI p. 247 şi VII p. 248).
Pe la 1850 «Bourenii cu mo-
CE
rile Zavului şi Dobruiescii,
ţinutul Sucevei, ocolul Siretului,
e moşie a fostului Domn Mi-
I/
hai! Sturza. Are sat cu o bise-
rică, 2 pr., un diacon,
IAS
căli, un privilegiat, 2 mazâli,
5 nevolnici, 11 vadane, un sluj-
baş volnic, un vatav şi 4 ji-
U
dovi; pe lângă moşiile Miros-
lăvesci, Cristesci şi altele cu
BC
44.
un număr de 20 loc. (Buc. Rom.
An. LI. p. 378).
RY
Boureni, schit lângă satul cu a-
RA
cest nume din com. Cristesci,
adăpostind 4 călugări. Se crede
că înființarea acestui schit se
LIB
datoresce lui Dragoş descălică-
torul Moldovei. Pe stratul clo-
potului celui mic se vede data
Y
1352, care pote însă să fie
SIT
scrisă în urmă, pe cel mijlociii
1804, iar pe cel mare se dis-
ER tinge: «X: R: PHIXOBA» și
anul «1865».
Se mai spune că schitul a fost
NIV
restaurat pe la 1610 de către
Andrieș Muntenu, care "la înze-
strat cu 70 fălci pământ de cul-
tură cu care pe la 1817 şi-ar
LU
fi mărit moşia familia Sturza
dând schitului în schimb câte
o subvenție anuală. Tradiţia
280 lei mai spune că rătăcind un că-
lugăr prin pădurile seculare de
prin împrejurimi s'a întâlnit cu
un pădurar care-i spuse că aude
la în fie care di tocând prin acel
loc şi căutând a urmări locul
de unde vine tâca nu mai aude
nimic. Ambii se hotărăsc să
2 das- |! facă un schit, căci pote că aşa
e voia Domnului, — şi 'și daiă
pe faţă averea ce consta din
câte 100 lei de fie care. Dar,
pe când se apucaseră de lvcru,
sosi și Dragoş Vodă, care, a-
45
15

flându-le hotărârea, îi ajută cu la E. cu com. Rădășeni, la N..

bani, aduse meșteri şi schitul V. cu Bucovina, despărţindu-se

RY
lor atât de dorit se făcu. Bise- prin Şomuzul Mare și la S. cu
ricuță e de lemn. Sasca,

RA
Are torma unui poligon ne-
Boureni, dlul acoperit de pădure regulat, presentând mai multe
de d'asupra satului cu acest ondulaţiuni înclinate de la N.-E.

LIB
nume, al cărui cel mai înalt spre S.-E. (albia Somuzului
pisc e Bărgăi. Mare). Compusă din satele:
Brădăţelu, Horodniceni, Răbâia,

ITY
Boureni, pădurea de diferite e. | Botesci, Rotopănesci şi Mihă-
sențe ce acopere delul Boureni. esci, cu reședința în Horodni-
ceni. Până la 1886 forma două
Boureni, valea pâr. Boura.
RS
com. a parte; Horodniceni şi
Rotopănesci, A
IVE
Bourul, munte în com. Bogdă-
nesci, având ca piscuri princi- Populată cu 860 capi de fam.
ce numără 3350 suflete (1680
pale pe: Arşiţa, Piscul lui Leţ
bărbaţi şi 1670 temei), din cari
UN

și Rusu, E acoperit de pădure

de brad şi fag. 99 streini. Contribuabili sânt
932. Are 4 biserici, cu 4 pr.
şi 8 cânt, și 2 șcâle rurale
Brădățel, pârâă. Isvorasce din
L

Bahna Botescilor, din Hăţei şi

mixte frequentate de 100 elevi.
RA

Copiii între 7—12 ani sânt 181

Humărie. După un curs de
băeţi şi 207 fete. In totă co-
8061 m. în care a format 2
muna sânt: ş morisce pe Bră-
NT

jeziș6re și a învărtit cinci mo-

risce, se varsă în Şomuzul Mare. dățel şi una pe Şomuzul Mare,
6 cârciume, 6 dughene, 5 cio-
Are de tributari din drepta pe:
CE

botari, 5 stoleri, 20 rotari, 6

Pâr. Humăriei, Hăţei, Matiesei,
fierară, un cojocar, un sticlar
Prodana şi Valea lui Pavel; iar
și un mindirgii. pr
din stânga pe: Răbâia, Valea
I/

lui Gherghel şi Ghilitârea. Con- Budgetul. comunei pe anul

AS

ține păstrăv. 1892—-1893 are la ven. 8414.50

lei și la chelt, 800,90, iar al
Brădățelu, com. rur. la nordul drumurilor 2322 lei venit şi
UI

plășei Moldova de sus, la 22 1646 chelt. .

kil. de F6lticeni. Se învecinesce In t6tă comuna sânt 264 cai,
BC
46 46

745 boi ŞOO vaci, 2300 oi, 10 procusul cărora locuitorii îl vind
capre, 370 porci și 250 stupi, prin târgurile” Fâlticeni, Boto-

RY
Altitudinea de la nivelul mă- șani, Roman și Iaşi. Două d€-
rei variază între 401 —500 m. luri cu vederi frumâse sint; al

RA
Udată de pâraele: Şomuzul Crucei și Ferdinand, Afară de
Mare, Brădăţelu, Râbâea, Bra- acestea cu localități demne de
niştea, Prodana, Valea lui Gher- vădut mai sânt Brădăţelu și

LIB
ghel, Valea lui Pavel, Ghilitârea, Biserica din Horodniceni. (v.
Trifan, Alunişul, 'Topchilele, a. n.)
Matiesei și Humătria.

Y
Moşia e proprietatea moşteni-
Brădăţelu, sat pe moșia Horod:

SIT
torilor Marchisei de Bedmar şi
a D-lui Grigore Goilav. (v. Ho- niceni din comuna cu același
rodniceni şi Rotopănesci sate). nume. Aședat pe ambele ma-
Suprafaţa teritorială” a co-
ER luri ale pârâului Brădăţelu spre
munei e de 6642.97 hect. din Sud și la 2500 m. de Horod-
care 1166.93 pădure, 3442.09 niceni,
NIV

ţarine, 1782.90 fânaţ, 130.90 : Numără go case populate cu

vetre de sate şi 120.15 nefolo- 102 capi de fam, sai 396 sufl.
sitor. Anul din urmă s'a culti- (203 bărbaţi și 193 femei) din
LU

vat 274 h. grâă, 2080.72 po- cari 11 străini. Are 125 con-
rumb. 83.52 orz, 664.43 ovăz, tribuabili. Vatra satului ocupă
RA

125.78 hrişcă, 8.15 secară, 10.27 10 fălci şi 75 prj. şi e torte

cânipă, 1,50 in, 26.32 cartofi, accidentată, așa că nu o dată
8.31 fasole, 1.10 mazăre şi în urma ploilor s'aii v&dut case
NT

157.87 trifoi, „cu loc cu tot lunecând spre

Locuitorii împroprietăriți la pârâii. Gospodăriile locuitorilor
sunt slabe,
CE

1864 sânt: 1 fruntaş, 110 mij-

locaşăi, 326 codaşi și 74 cu câte Împroprietăriţi la 1864 sunt
1212 prj. loc de casă, stăpâ- 12 mijlocaşi, 48 codași și 10
I/

nind 1528 fălci și 37 prj. cu câte 121 prj. loc de casă,

In com. Brădăţelu se face stăpânind 159 fălci şi 75 prj.
IAS

cam în fie-care an aceași cul- Biserica și şcola din Horodni-

tură arătată mai sus, pe lângă ceni servesc și acestui sat.
care aprope fie-care casă de Drumuri principale. sunt: la
U

gospodar își are livada de: meri, Rotopănesci (1500 m.) și la

peri, cireși, vişini, perji, etc,,
BC

Horodniceni (3500).
 47

Brădăţelu, pădure de stejar îm. drăgălaş, adunat într'un singur

RY
pestriţată cu mestâcăn şi puţin loc,.ca și cum Dumnedeii ar fi
carpen și bradi pe moșia Ho- voit să facă din Brădățel un
rodniceni. mic paradis pământesc.

RA
Când vii acolo o dulce sim-
Brădăţelu, două râmnice în pă- țire te cuprinde la vederea a-
durea și comuna cu acest nume.

LIB
cestei naturi ce pare a fi îm-
«Brădățelu», zice dibaciul mâ- brăcată în hainele ei de sărbă-
nuitor al penei N. Gane, în tre și multă, multă vreme,
nuvela sa «Fluerul lui Ștefan», după ce ai părăsit acest loc,

ITY
«este o grădină eșşită din sînul încântat, îţi rămâne încă întipă-
naturei în care nimic n'a lucrat rită în inimă tăcerea misteri6să
mâna omenescă, este un colţu- a Brădăţelului». (Vol. 1, p. 48).
şor uitat, necunoscut
nOstră, pe care călătorul nu-l
în Țara
RS
Bradului (Pârâul), mic afluent al
IVE
visiteză, pe care poeţii nu "l-ai pârâului Negra Șarului, isvo-
cântat încă, dar care nu înce- răsce din muntele Ciribuc (1000
ieză de a fi mai puţin desfătă- metri),
UN

tor de cât tâte acele locuri ce

aii inspirat pân'acum lira bar: " Bradului (Pârâul), mic afluent al
dilor noștri naţionali. Negrișcrei, în comuna Șaru:
L

Brădăţelul are acea însușire Dorni.

RA

rară, că ori de câte ori îl vei

visita întipăririle ce-ţi lasă sunt Bradului (Pârâul), mic afluent al
tot atât de vii, ca și cum l-ai Negrișorei în com. Broşteni.
NT

visita pentru întâia Gră. E] vor-

besce nu numai ochilor, ci și Brana, sat, numit și Mănăstidra,
sufletului. Inchipuiți-vă, în mij-
CE

pe moșia cu acelaşi nume din

locul. unei păduri întinse, un com. Preutesci. Aședat pe ţăr.
lac limpede în care se văd ju. murile pârâului Brana, numără
cându se păstrăvii; apoi, cas- 44 case, populate cu 53 capi
I/

cade şi isvâre la fie:care pas, de familie saii 213 suflete, din

AS

un mușchiii răcoros care se în: care 66 bărbaţi şi 147 femei.

tinde ca un covor verde pe Contribuabili sunt 48. Vatra
- pământ; piscuri cu figuri capri- Satului ocupă suprafața de 7
UI

ci6se ; într'un cuvint tot ce pâte fălci și 74 prj. Gospodăriile lo-

natura produce mai frumos, mai cuitorilor sunt slabe. Moșia,
BC
48 48

proprietatea statului, e în în- com. Stolniceni, formeză un pâ-

tindere de 115 fălci din care, râuaș ce dă în pârâul Hurmuz.

RY
108 fălci cultivabile şi 7 fălci
sterpe. Improprietăriți la 1864 Brăteni, sat pe moşia Sireţelu din

RA
sunt: 2 fruntaşi, 21 mijlocași com. Lespedgi, pl. Siretul-de-Sus.
şi 5 codaşi, stăpânind 108 fălci Aşegat pe ţărmul stâng al Si-
“şi 2 pr). Schitul și șcâla din retului, numără 48 case popu-

LIB
Preutesci servă și acestui sat. late cu 56 capi de familie sai
195 suflete (100 bărbaţi și 95
Brana, pârâii în com. Preutesci, femei), din cari 4 străini. Are

Y
pl. Şomuzul. Isvorăsce din pă- 49 contribuabili. Vatra satului

SIT
durea Hârtopului și după un ocupă 7 fălci. Aşedările locui-
curs de 3000 m. se varsă în torilor sunt bunişore. Improprie-
Șomuzul Mare. ER tăriți la 1864 sunt: 1 fruntaş,
3 mijlocași şi 31 codași stăpâ-
Brana, schit (v. Adămâia). nind 79 fălci și 40 prj. Biserica
NIV

şi şcolele din Lespedi servesc

și acestui sat.
Braniștea, pârâul ce 'și are obâr-
şia din râmnicul din grădina La 1803 «Brătesci a d-sale
LU

proprietăţii Horodniceni, care, Paharn. Ioniţă Negre aveai 40

după un curs de 2500 m. în liudi, plătind 376 lei bir anual,
care a format lazul Mare, se fiind și 3 liudi de cei fără bir»,
RA

aruncă în Şomuzul Mare, la care se mai adăogiaii «bres-

lașii ot tam» 15 liudi cu 140
lei bir pe an». (Uricar. de T.
NT

Braniştea, valea pârâului cu acest

nume. C. Vol. VII, p. 248).
Pe la 1850 <Brătenii cu târ-
CE

gul Lespedi la ţinutul Sucevei,

Braniștea (Pârâul lui), mic afluent
ocolul Siretului, moșie a d-sale
al pârâului Sabasa.
Spătarul Costache Bosie, cum-
I/

părată la anul 1842 de la d-lui

Brânza, podiș în com. Bordia, Comisul Iordache Gheleme şi
IAS

sub pâlele delului Lupului, între d-nei Băncsa Catinca Negre;

pâraele Râșca şi Saca. E aco- are sat cu o biserică, un preot,
perit de ţarine şi fânaţuri. un dascăl, un privilegiat, 9 ne-
U

volnici, 15 vadane, 13 sluşbaşi

BC

Brânzoei (Fântânele), isvâre, în volnici, un vatav; pe lângă -

49 49

moșiile : Dolhasca, Heciul, Pro- Brătesci, schit de călugări în ve-

RY
bota şi altele, cu un număr de cinătatea satului cu acest nume.
66 locuitori». (Buciumul Rom. Întemeiat pe la începutul acestui
An. |, p. 426). secol de proprietarul moșiei Ior-

RA
dache Balş; iar 1. R. Rosno-
Brătesci, sat pe moşia și în com. vanu, îl înzestră cu 100 hect.
Pășcani. Își trage numele de pământ cultivabil pentru între-

LIB
la slavonescul apar=frate ; deci ținere. Adăpostesce 12 părinți.
Brătesci e sinonim cu Frătesci. In jurul schitului este o grădină
Aşedat pe câsta delului și sub şi o livadă de arbori roditori

ITY
p6lele pădurei cu acelaș nume. de 6 hect. Bisericuța e de zid
NumăEră 151 case populate cu refăcută tot de proprietarul mo-
157 capi de fam. saii 699 sufl. şiei la 1844. — (Vegi târgul
(357 bărbaţi și 342 femei) din
cari 202 lipoveni. Are 79 con- RS
Păşcani).

Brătesci, pârâul ce udă satul cu

IVE
tribuabili. Vatra satului ocupă
46 fălci, 15 prj. şi 30 stj.— acest nume, afluent al Siretului
Gospodăriile sătenilor sunt me- în lung. de 8400 m.
diocre. Improprietăriți la 1864
UN

Brătesci, ezer, în jurul schitului

sunt 20 mijlocaşi şi 16 codaşi
cu acelaș nume, în supr. de 298
stăpânind 144 fălci, 77 prj. şi m. p.
.9 stj. Drumuri principale sânt:
L

la Păşcani (3000 m.) şi la Mi. Brătiana, mic afluent al Suhăi mică,

RA

roslăvesci (8000 m.) Biserica

Breza, mic afluental pârâului Sa-
schitului și șcâla din Boşteni.
basa.
NT

Sodomeni servesc și acestui sat.

Lipovenii ai biserica lor fără Brosceni, com. rurală, în pl. Mun-
preot.
CE

tele, spre V. şi la 76 km. de

Pe la 1850, «Brătesci, la ţi- Fâlticeni. Se megieșesce la E.
nutul Sucevei, ocolul Siretului, cu com. Mădeiii și Mălini, ho-
moşie a d-sale Vistern. Roset tărnicindu-se prin Bistriţa și o
I/

Rosnovanu. Are sat cu 4 ne- linie ce pornesce din pârâul Că-

AS

volnici, 7 vadane, 3 slujbași țeluşa și trece peste munţii Co-

volnici, pe lângă moșiile Păş- m6ra, Opcina Goei, Goia, pe
cani, Stolniceni Prăjescului şi lângă Muntele Lung și până în
UI

altele, cu un număr de 36 loc.» Opcina Rea; la V. cu comunele

(Bucium. Rom. An. I, p. 427). Dorna, Șaru Dorni şi Negra
BC

40.124 Dict, geogr. al jud. Sucâva.

4
50
a d0
Șarului, despărţindu-se prin o Populată cu 68 capi de fam.
linie ce pornesce de la Cheile ce numără 2872 suflete (1432

RY
Negrei-Broscenilor, trece pe la bărbaţi, 1440 feme'), din cari
Piatra lui Ciubuc, Piatra albă, 143 israeliți. Contribuabili sunt

RA
scobsră în pârâul Scoruş, apoi 677. Are un schit Rarăi, (v. a.
apucă pe Negrișora în ses până nume) şi cinci biserici servite de
la Gura Toplicidrei, urcă pe acest 3 preoţi şi 12 cântăreţi, o scâlă

LIB
pârâi până în Opcina Raţei, Op- rurală de băeţi, una de fete şi
cina Mihăileţului, Șaru, Bâtca o a treia mixtă, frecuentate de
Opcisrei, Opcina Bădei, pe la 120— 140 elevi şi eleve. Numă-

Y
Prislop, Bogolin şi până ce sco- rul copiilor între 7—12 ani din

SIT
boră în Bistriţa după gâtul de comună e 159 băeţi și 151 fete,
la Colţul Acrei; la sud cu Mă- e peste putinţă însă să frecuente
deii, Borca și Transilvania, li- toţi scolele din causa prea ma.-
mitându-se prin Bistriţa şi N6-
ERrei depărtări dintre sate, şi a
gra Broscenilor și la nord cu drumurilor cu totul rele și ac-
Bucovina hotărnicită prin Bis- cidentate. — Cei trei învăţători
NIV

triţa până la Gura pârâului Ară- sânt plătiți de Stat şi subven-

mei, urcă pe acest pârâu până ționaţi din cassa particulară a
sub vârful Rarăului, se întârce M. S. Regele%).
LU

pe după Todicescu pe la munţii: Budgetul comunei pe anul

Câpăţina, Scoruş, Tarniţele, Cli- 1892—1893 are la venit 14730
fele, Alunișu, Grebenele şi până
RA

lei şi la cheltueli 14689; iaral

în Opcina Rea. Lungimea hota- drumurilor 3092.30 lei venit şi
rului e de 138 km. Are forma 2900 cheltuei. In tâtă comuna
NT

unui poligon destul de neregu- sunt 648 cai, 744 boi, 1242
lat, înclinat de ambele părți vaci, 10927 oi, 2 capre şi 602
N.-E. și S.-V. spre albia Bis-
CE

porci. Caprele sai nimicit pen-

triţei. Compusă din satele: Co. tru că strică pădurea. Altitudi-
târgaş cu pocna Cotârgașului, nea comunei de la nivelul mă:
Lungenii cu Cotul Halesei, Bro- rei atinge în vârful Pietrosului
I/

scenii cu Hărădia, Negra cu Bogolin 1749.4. (Vârful Rarău-

IAS

Po€na Vinului, Holdiţa, Holda cu lui, ce cade în Bucovina ceva

Barnar, Căbdia, Crucea, Lunga, mai sus de hotarul comunei, are
Cojoci şi Kiril, cu reședința în
Brosceni care e și reşedinţa sub-
U

*) Din Septembre, 1893, s'a mat înfi-

prefecturei plaiului.
BC

inţat o şcâli comunală în Cotârgaşi.

51 51

2008 m.). Udată de râul Bistriţa In Brosceni: 1 administrator, 1

cu afluenții ci (v. a. n.).— Cei casier-comptabil, 1 comptabil, 2

RY
mai însemnați munţi ai comunei ajutori, 1 şefde serviciii şi 3 am-
sunt: Pietrosu Bogolin (17494), ploiaţi; la Barnari, 1 şef de servi-

RA
Grinţieșu (1739.56), Scăricica ci şi 1 amploiat la Crucea, 1
41716.5),. Barnarul (17043), Pie- vătav la Cotărgaş, 1 pristav la
trosu (1704), Căboe (1638), Kiril, 13 plăeși și 26 pădurari.

LIB
Tungăriei (1630.3), Ialovijiţa Cu diversele instalaţiuni fo-
4(1616.3),Tomnaticu (1604), Gruiu restiere s'aii cheltuit, de la 1877
(1563.5), Bâtca Raţei (1531), încâce, 300.000 lei. Cu scâlele

ITY
Muntele Verde (1530), Pietrele și bisericele a cheltuit M. S.
Albe (1488.5), Tarniţele (1479.5), Regele 40.000 lei. Moșia avea
Vârful Buzei (1411.3), Scoruşi 7 fierăstrae cu 17 juguri, cari

RS
41396..), Căpăţina (1 383.4), Gre- acum s'a desfiinţat vingendu-se
benele (1370.5), Clifele (1367..), t6ţă producțiunea brutto. Din
“Scoruși frontierei.(1352.2), Alu- 200 hectare pădure ce se tae
IVE
nișu (1347.3), Măzănariu (1339.9), anual ese: 1745 plute butuci și
Vârful Goei (1298.4), Opcina 450 bghile mari saii 45000 m.
Rea (1295.17), Bâtca lui Târsână c., la cari se mai adaogă 100
UN

(1263), Pleşu Brosceni (1205), plute de cioplitură.

și Bâtca Popi (608.2). — Numai În comună sunt trei schele:
culmea munţilor e stâncâsă sati " Hărădia, Lungenii şi Cotârgașii.
L

„acoperită de pășuni; încolo sânt Anul acesta s'a cultivat 4. hec-

RA

păduri şi codri nestrăbătuţi de tare grâii, 93 hectare porumb,

brad şi molid, 50 ar. orz, 329 ar. ovăz şi ceva
NT

De la 1877 moşia a devenit cartofi pentru economia casnică.

proprietatea M. S. Regelui, cum- Locuitorii împroprietăriți la
pă&rată de la tamilia A. Balş, pe 1864 sunt: 57 fruntași, 168 mij-
CE

preţul de 2.500.000 lei. Supra- locași și 163 codași stăpânind

faţa moșici e de 44000 hectare, 1393 fălci; afară de cari mai
lin care: 34000 hectare pădure, sunt 121 săteni cari ai primit
I/

1500 hectare fânaţ, 3000 hec- danie câte 10 prj. loc de casă
tare păşuni şi 5500 hect. sterpe. (5o—60 tălci de fie-care sat) de
AS

Venitul anual al moșiei e de la fostul proprietar, ca despă-

400000 lei iar cheltuelele 225000. gubire pentru râpi, pondre, etc,,
UI

Cu conducerea moșiei sunt în- cari fac în total 1910 fălci şi

trebuinţaţi următorii funcționari: 52 prj.
BC
52
52

Locuitorii se ocupă puţin cu plu- sintcutreierate mai mult de s&lbă-

găria şi mai mult cu lucrul lemnu- tăciuni ca: urși, lupi şi vulpi. Se

RY
lui şi crescerea vitelor.Sătenul har- mai găsesc însă : căpridre, epuri,
nic are ce munci și ce câștiga, plă- dar cerbi nu, pentru că vânatul

RA
tindu-i-se diua cu braţele de la fiind interdis s'au îmulţit carni-
I.50—2 lei, iar cu carul 2—3 vorele, iar vânatul ce/l-alt s'a
lei. De lucru găsesc ori când retras pe alte moșii. Apele con-

LIB
vara, ca şi iarna. țin pește: păstrăv, lostuță,
Principala uneltă de muncă mrenă, boişten, behliţi, clen,
e toporul de care sătenul nu se svârlugi, grindele, sglăvoci, li-

Y
desparte nici o dată servindu-i peni și midhai.

SIT
la vreme de nevoe şi ca armă Stupăritul e lăsat la voia în-
de apărare (contra fiarelor). tâmplării. Se găsesc în comună
Sânt în tâtă comuna numai 40 ER 192 stupi, ce produc anual până
care şi vre-o 50 pluguri primi- la 490 Kg. miere și 294 Kg.
tive. ceră,
In comună sunt 11 morisce Munţii conţin în sânul lor
NIV

"în care se macină aproximativ minerale ca : puci6să, fier, aram ă

7780 hoctolitri porumb. Făina piatră de var, dar nu sânt es
„de grâii se cumpără, numai pe ploatate.
LU

la dile mari, de pe la dughene. Sânt în comună 4 isvâre

Pe pârâul .Barnarul se fabrică de puci6să: unu lângă Lungeni,
varul necesar pentru întrega
RA

altul pe pârâul Holdiţa, al 3-a

“comună. Unii săteni însă își pe pârâul Pusdra și al 4-a pe
spoesc casele cu un fel de lut pârâul Cotârgaş. Se mai gă-
NT

albicios și luciă numit 7727. Mai sesc 2 isvâre de burcut (borvis):

sint în comună: 3 fabrici de unul pe Negriș6ra (la Mârcă)
caşcaval, 6 fierării, 4 pitării şi secundul pe Negra, la Pocna
CE

(brutării), 2 căsăpii, în care se Vinului,

taie anual până la 250 vaci și Ca localități demne de visi-
500 miei, — un cismar, un
I/

tat sint: Rarăul cu Pietrele

croitor și 2 boiangii israiliți, — Dâmnei, cheile Bistriţei, insta-
IAS

6 cârciume, 4 dughene, ş debite laţiile forestiere de la Barnari,

de tutun. Numt&rul funcţionari- Văcăria cu însemnatele fabrica-
- lor comunei se urcă la 5o. ţiuni de brânzeturi, Vârful Bar-
- Pădurile comunei, cari altă
U

narului, al Grinţieșului și Tar-

dată gemeaii de vânat, acum niţele. La. Pietrele Dâmnei şi
BC

)
53 53

la Tarniţă se găsesce în abun- Austriaci (nemți), 4 Unguri şi

RY
denţă nobila flâre numită de "restul israiliți. Are 100 contri-
noi «fl6rea Reginei» şi «flore albă buabili. In acest sat este o
de munte» (Edelweiss). Piatra crâșmă, 2 dughene, o cafenea,

RA
Zimbului și Grâpa volintirilor *) un stoler și un cojocar. Vatra
Pe la 1850 <Broşcenii, Holda, satului ocupă suprafaţa aproxi:
Holdiţa, la ţinutul Sucevei, O- mativă de 18 fălci. Improprie-

LIB
colul Muntelui, moșie a d-sale tăriți la 1864 sunt: 4 fruntaşi,
Logof. A. Balş. Are sat cu 2 I4 mijlocași și 18 codași stă-
preoți, 4 dascăli, un privileget, 11 pânind . 123 fălci, afară de cei:

ITY
bejenari hrisovoliţi, 16 nevolnici, cu câte 10 prj. Aședările locui-
12 vădane, 12 slujbaşi volnici, torilor sânt bune: In Broşceni
3 jidovi; pe lângă moşiile Păltini- sunt 2 biserici: una veche, cu
şul, Cotârgaşii şi altele, cu un nu-
măr de 230 locuitori» (Bucium. RS
patr.
vre o
Sf.
100
Nicolae,
ani în
clădită
urmă,
cu
din
Român. An. I, pag. 476).
IVE
lemnul de pe loc, de cine nu
se scie, în care nu se mai ofi-
Brosceni, sat, pe moşia şi în co- ciază, și alta nouă având acelaș
UN

muna cu acelaș nume, numit patron, zidită la 1865 de fos-

în partea estică (din spre pri- tul proprietar A. Balș ajutat
mărie) și Hărădia. Aședat pe de locuitori și restaurată la
țărmul stâng al Bistriţei, nu- 1836 de către M. S. Re-
L

mără 100 case, populate cu gele, carea înzestrat'o cu odăj-

RA

100 capi de familie sai 407 dii şi tote cele necesare. E ser-
“suflete (200 bărbaţi şi 207 fe- vită de un preot și doi cân-
NT

mei). Din aceştia 40 sunt stre- tăreţi şi împroprietărită cu 81

ini și anume: 8 Elveţieni, 8 fălci. O şcolă rurală de băeţi
cu un învățător plătit de stat,
CE

”) Pe pârâul Negriș6ra la 17 K. m.
frequentată de 60—70 şcolari
depărtare de Brosceni se observă urmele
unei fabrici de fier fostă — se zice—
şi o şcâlă rurală de fete cu o
învătătâre plătită tot de stat și
I/

a unul bogătaș Conache, care s'a lipsit

şi defabrică și de maşinării și de tot, vă- înfiinţată anul acesta 1892. Șc6la
AS

dând că proprietarul Balș 7 fo sucălea de băeţi a fost înființată la 1865

(nu-i dădea pace).
funcţionând pân'acum ca şcâlă
Se mat: spune că bogatul Conache, pră-
mixtă. Ambii învățători sânt
UI

dat în urmă de muscali, vădendu-se

xămas şi fără fabrică şi fără avere s'ar subvenţionaţi și din casseta par-
fi împuşcat, ticulară a M. S. Regelui. Șc6-
BC

lele ai localuri proprii
mai frumose, mai
şi mai igienice din judeţ, con-
struite tot cu spesele M, S.
Șc6la de fete e frequentată de
30—40 eleve. Cu etatea între
7—12 ani sânt în rada şcâlei
85 băeţi și 84 fete.
In Brosceni e reședința sub-
prefecturei Plăşei. Muntele, a
judecătoriei ocolului, a unei
companii de infanterie, 'a me-
dicului și moşei de plasă. Are
un oficii telegrafo-poştal.
Drumurile * principale sânt:
„la Mădeii (8000 m.), la Dâr-
moxa (17000 m.),
(3000 m.) In dreptul Brosceni-
lor este un pod stătător con-
struit de Administraţia Moșiei
M,. S. Regelui.
La 1803, <Brosceni-Holda a
RA
clirosului din Bucovina aveati
80 liudi plătind 1404 lei bir pe
an.> (Uricar. de T. C. vol. VII
NT
p. 255).
CE
Brosceni, Sat, pe moșiile Drăgu-
șeni și Cristesci, în com. Dră-
gușeni. Numără 116 case popu-
I/
late cu 110 capi de fam. saă
482 suflete; din cari
IAS
baţi și 216 femei. Contribuabili
stint 80. Vatra satului ocupă
40 fălci. Locuitorii sânt gos-
U
podari de mijloc.
Moșia se împarte între trei
BC
_5%
cele specii de proprietari: răzeşască,
confortabile a Drăgușşenilor şi a Cristestilor,
RY
şi e în întindere de 280 fălci
din care 200 cultiv. 60 fânaţ
RA
şi 20 prundiș și loc neproduc-
tiv. Improprietăriți la 1864 sunt
14 mijlocași
LIB
și 29 codaşi stă-
pânind 128 fălcă.
Are o biserică veche de zid
cu patr. Adormierea Maicei Dom-
Y
nului, despre care se spune că
SIT
altă dată ar fi fost schit de
călugări, cu o inscripţie slavo-
ER n6scă. Servită de un preot și
2 cântăreţi. Şcâla din Drăgu-
șeni servă și acestui sat.
la Holda
NIV
Tradiţia spune că Ştefan Vodă
cel Mare, pornit la un răsboiiă
pe care ?l-a avut la vale (pâte
LU
la R&sboeni) a poposit cu oști-
rea pe locul numit Holmul.
Broșteanu, un păditor al azu-
lui din apropiere, veni înaintea
lui Vodă aducându-i plocon un
buhaiă gras şi, întrebându-l
Vodă ce mulţumită "i-ar putea
da, el ceru pământul din jurul
Jazului și schitului (astă-gi bi-
serica satului). Dorinţa i se în-
deplini şi ast-fel se puse înce-
putul satului.
266 băr-
Brosceni, sat, pe Șomuzul Mare,
ne-existent astă-gi. Din «Hotar-
nica moșiilor Șoldănesci și Bros-
ceni și Pădureni, sate întreg? .
fot întrun hotar ce sânt la ţi-
55

nutul Sucevei, ale lui Nicolae leat 7128 (1620) Mart. 13 pe

Başotă vel visternic,> făcută la

RY
timpul lui Gaspar Voevod.»
1711, lulie ş, pe timpul lui Mi- (Uricar. de T. C, vol. XVII p.
hail Racoviţă Voevod, reiese II).

RA
că satul Brosceni «cu loc de
m6ră> nu era alt de cât actuala Brosceni, o silişte probabil pe
mahala a Broscăriei din FS6lti- lângă satul “Tonţi, din comuna

LIB
ceni, jar Pădureni era pe dâlul Drăgănesci, unde N. Beldicenu
de peste pârâul Buciumeni. (U- a făcut biserica «Brosceni la
ricar. XVII p. 214). ținutul Sucevei, osilişte a D-sale

ITY
Un alt hrisov privitor la a- Sărdarului Nicolai Beldicenu,
cest sat este următorul : care moșie la 1847 o scâte la
«lată Domnia mea am dat şi mezat spre a o vinde de veci.»
am întărit slugilor nostre lui
Dumitraşcu şi frăţine-săi lui RS
(Bucium. Rom. Anul I, pag.
477).
IVE
Toder și surorilor lor Canda-
kiei şi Tudoscăi și Anghelușăi Brosceni, pârâii. Incepe din ezerul
şi 'Tofanei fiilor a lui Pătraşcu satului cu acest nuine din com.
Drăgușeni, trece in com. Chri-
UN

Logofăt, drepta vecina lor, da-

nie şi miluire, cumpărătură o stesci luând numele de Leţcani
siliște anume Bro-sceni pe Şo- (de la desființatul sat) şi se
muzul Mare cu .loc de moră în varsă în Moldova. Se spune că
L

pârâul satului, ce-i în ţinutul în vechime era mult mai mare,

RA

Sucevei din drept diresul lor că conţinea mulţi raci, din care
ce "l-ai de la Constantin Vodă, causă i se mai zicea și «Pârâul
NT

care acest sat ai fost drept Racilor». Lungimea sa e de

domnesc și lipit cu ascultarea 3500 m. având de tributar pe
către ocolul Sucevei. lar Pă- pâr. Stroescu.
CE

traşcu Logofăt aii dat patru cai

buni preţuiţi drept 200 galbeni Brosceni, iaz lângă satul cu acest
unguresci și încă ai mai dat și nume, din com. Drăgușeni, în
I/

bani 150 galbeni unguresci, în suprafaţă de un hectar, fiind

AS

trebuința ţărei. înconjurat de mlaștini pericu-

Drept aceia să le fie lor și l6se.
de la noi danie...» etc.
UI

«Domnul aii poruncit...» Scris Brosceni de jos, sat, vedi Lun-

în Iaşi de Borlenu Diacu din geni.
BC
56 56

Brosceni de sus, sat, vedi Bro- F6lriceni. Așegat pe albiele pâ-

sceni, com. Broscenf. raelor Brustura și Pârâuţul, în-

RY
cepend din soscua județenă
Brud, mic afl. al pâr. Horaiţa din Dumbrăviţa-Nemţ și continuân-

RA
com. Ciumulesci, du-se în susul văilor acestor
pârae şi pe câstele delurilor
Brustura, pârâă în com. Drăgă- Frasin, Brusturi, Moţoc, Crucea

LIB
nesci, numit ast-fel de la mul- şi Ţigan, până unde pârâul Lă-
ţimea brusturilor (o plantă cu zei se varsă în Brustura. Nu-
frunza lată numită și lipan și mără 181 case, populate cu

Y
captalan) ce cresc pe malurile 209 capi de fam. sati 759 sufi.

SIT
lui. Isvorasce de sub muntele (370 bărbaţi şi 389 femei); din
Pleşu şi anume de sub pâlele cari 294 căsătoriţi, 405 necăsă-
piscului Arşiţa, urmeză direc- toriţi, 48 văduvi, 12 divorsaţi.
țiunea spre est, formeză hotar
ERCu sciință de carte 62. Mai
între com. Drăgănesci și Rău- toți plugari. Vatra satului ocu-
cesci din jud. Nemţu pe o în- pă 20 fălci și 75 prj. E cel
NIV

tindere de 1200 m. trece prin- maj vechiii sat din comună.

tre delurile Țiganul de-a stânga ReEzășii n'aii urice dar susţin
și Crucea de-a drâpta, străbate că moșia le-a fost dată de Ma-
LU

satul care-i pârtă numele și rele Stefan în urma luptei de

după ce a primit pâraele Lă- la Ră&sboeni, localitate nu de.
dei, Marcului şi Pârâuţul şi
RA

parte de aci. Până la 1878

a ocolit pe din sus de satul forma comună aparte cu Să-
Săvesci, apucă spre sud-est, in- vesci și Şoimăresci. Are o bi-
NT

tră în com. Drăguşeni şi se serică de lemn, cu patr. Sf.

varsă în Rășca având lungimea Voivodi, a căreia temelie nu
totală 11.200 m.
CE

se scie când sa pus, dar care

a fost reconstruită de răzăși la
Brustura, valea pârâului cu acest 1745, servită de un preot şi 2
I/

nume, formată de dclurile Bru. cânt. și o șcâlă rurală mixtă,

sturi și Lebedei. Pe acestă vale înființată la 1865, cu un învă-
IAS

e tăbărât satul Brusturi. țător plătit de stat, frequentată

de 30 şcolari. În raionul șcâlei
Brusturi, sat răzeşesc în comuna sânt 188 copii între 7—12 ani.
Drăgănesci din pl. Moldova de
U

Drumurile principale sânt:

jos, spre sud şi la 22 kil, de la: Nemţ (8000 m) la Po€na
BC
57 57

Prisăcei (2356 m.),la Drăgă- cidrei Mariei tăiată la față de

nesci (3800 m.), la Săvesci hangerul turcesc.

RY
(2500 m.) şi la Puriceni, jud. Pe la 1850 «Brusturi, la ţi-
Nemţ (1500 m.) nutul Sucevei, ocolul Moldovei,

RA
Parte din moșie e proprie- moșie cu părți și răzăşescă, în
tate răzăsescă, în întindere de care moșie are parte și d-lui
491 fălci, iar partea numită Spătarul I6n Botez 100 stj,,

LIB
Frasinul a D-nei Polixenia De- cumpăraţi de comisul Enachi
mola în suprafață de 265 fălci, Adam cu preț de 810 galbeni
aducându-i venitul de 605 lei şi d-lui serdarul Gavril Hagiul;

ITY
anual. ar din răzăși sânt şi I6n Mo-
Improprietăriți la 1864 sânt ţoc, Negoiţă Radu, Dimitrachi
141 locuitori stăpânind 206 fălci Moţoc, Polcovnicul Vasile Pân-
şi 20 prj.
Ca familii băştinaşe r&zășesci RS
tea, Grigore Gafencu, Iordachi
Stângu, Costachi Rafailă, or.
IVE
sânt: Mofoc, descendentă — se dache Borş. Are parte încă și
spune — din Marele Vornic sf. M-re a Nemţului, sânt şi
Moţoc al lui Lăpușnenu. Acâstă alți răzăşi și părtaşi mai mulţi
în ea. Are sat cu o biserică, 2
UN

familie avea altă dată proprie-

tăţi întinse şi în Basarabia. Un preoți, 2 dascăli, un diacon, 10
Gre-care Toma Moţoc ne-având privilegiați, 2 mazâli, 10 nevol-
copii dărui moșiile Răucesci și nici, 21 vadane, 2 vătăjei, un
L

'Oglindii, din jud. Nemţu, M-rei jidov ; pe lângă moşiile Oglindii,

RA

Secu, moşii ce acum aii devenit Săvesci, Pocna Prisăcii, Șoimă-

proprietăţile statului. O altă fa- resci şi altele cu un număr de
NT

milie e acea a lui Zrunzeti, de 75 loc.» (Bucium. Rom. An. I,

origină italiană, al cărei stră- pag. 517.)
moş se crede că a fost adus
CE

de însuși Stefan cel Mare. Nisce Brusturi, unul dintre d<lurile pe

neamuri de ai acestora ai și care stă satul cu acest nume.
astă-di proprietăţi în Basarabia.
I/

Se povestesce că pe timpul
AS

eteriei (1821), trecend turcii de Buocinişul, pârâi în com. Șaru-

la M-rea Secu spre Râșca și Dorni. Isvorasce din muntele cu
Slatina, poposiră aci prefăcend. acest nume și se varsă în Căli-
UI

biserica în grajdi. De atunci. mănel la locul numit Coverca.

se păstreză încă o icână a Fe- Are de tributar pe pârâul Negru.
BC
 58

Bucinisul (dclul), munte între «Noi Alexandru Voevod,

Dorna, Șaru Dorni, Negra Şa- «Bojio Milostio Gospodar zemli

Y
rului și Transilvania, numit ast- Moldavscoi.

AR
fel de la Valea îngustă în forma «Facem însciinţare cu acestă
unui bucium ce "] desparte de carte a nostră, cine pe dânsa
muntele “Tăcturei.— Are 1536

R
va căuta, sai citindu-se lui va
metri, audi, pentru acest adevărat Popa

LIB
luga, ce aii slujit nouă cu cre-
Buciumeni, dinţă, pentru care noi vădânda
sat răzășesc, pe moșia
lui dreptă și credincidsă slujbă

Y
„cu acelaş nume din com. Opri:
şeni. Aședat pe ambele ţărmuri către noi, "l-am miluit pe den-

SIT
ale pârâului sul cu deosebita mila nâstră, și
căruia a dat nu-
mele. Numără 45 case populate i-am dat lui întru al nostru pă-
cu 44 capi de ER mânt un sat aprâpe de Baia,
fam. sati 205 su-
flete (102 bărbaţi şi 103 femei). anume Buciumeni ca să-i fie lui
Contribuabili sunt 67. — Vatra uric cu tot venitul lui și fratelui
NIV

satului ocupă 78 fălci. Locuito- sti Nanului şi feciorilor lui, şi

rii Sunt plugari şi gospodari nepoților lor, şi strănepoților lor,
bunișori. —
și a tot n€mul lor, nerușuit nici
Are o biserică de
LU

lemn cu patr. sf. Gheorghe, clă. o dată în veci. Iar hotarul ace-
dită, nu se scie când, de Pro- lui sat, se începe de la Movila
topopul Andrei şi locuitorul Mi. ce este pe deal, drumul în jos
RA

_ghiula şi restaurată de la stejarul gros, iar de la stejar

rEzăşi la
1824. Servită de preotul şi cân. până la pârâi, iar de la pârâă
tăreţul din Oprişeni. — Scâla la sfârșitul Hvorostiei, iar de la
NT

rurală din Oprişeni servă şi aces- sfârşitul Hvorostiei până la dru-

tui sat, mul ce merge de la Stan la
CE

Bai—a. Deci drumul ce merge

Moşia, proprietatea locuitori-
până la pârâul la Rădășeni pe
lor, are suprafaţa de 108 fălci,
lângă Staniga, deci cade pe din
mai mult ocupată de vatra sa-
I/

sus la alt pârâă, de acolo la

tului,
stejarul ce este pe deal, de acolo
AS

Vechimea și hotarnica acestui

pârâul în sus, de la un stejar
Sat se constată din următorul
la alt stejar, iar de acolo la
hrisov, originalul aflător astă- -di
UI

Lozăi și de acolo iarăși la dru-

în stăpânirea r&zășului Vasile
mul ce merge la Baia, până în
Diaconu.
hotarul Băiăi, de acolo câmpul
BC
59 59

până în hotarul Dracşăi şi de Stăinţenii, la ţinutul Sucevei,

Y
acolo iarăși la stejar la Movila ocolul Şomuzului, moşie cu părți

AR
mare.— Acesta este tot hotarul şi a d-sale Logofă&tului Dimitrie
lui şi spre acesta este credința Cantacuzin Păşcanu, ai și alţii
Domniei mele de mai sus scrisă parte în ea. Are sat cuo bise-

R
Alexandru Voevod și credinţa rică, 2 preoţi, un diacon, 6 ne-

iubitului fiului Domniei mele
'Ilieş Voevod și credinţa tuturor
boerilor noştri a mari și mici,
iar după a nâstră viaţă cineva
LIB
volnici, 2 dascăli, 1 privilegiat,
25 mazili, 6 vădane. Pe lângă
moșiile Oprişeni, Fâlticeni, Ră-
dășeni şi altele cu un număr de

Y
fi Domn pămentului din fiii noştri 35 loc. (Bucium. Rom, an. 1,

SIT
saii din ncmul nostru, saii pe pag. 519).
cine Dumnedeii va alege să fie
Domn să nu strice a nâstră da- Buciumeni, pârâi în com. Şoldă-
ER
nie, ci să întărescă lor, de vreme nesci. Isvorasce din delul Schi-
ce și noi am dat lui, pentru a nigeni de d'asupra satului cu
NIV

lui dreptă și credinci6să slujbă acelaş nume şi pe care îl stră.

şi pentru mai mare întăritură bate, curge pe marginea apu-
a tuturor celor de mai sus scrise, sană a orașului Fâlticent, for.
LU

am poruncit slugei nâstre cre: mând iazul lui Clopoţel, trece

dinciosului Negoe Gramaticului, între târg și cimitirul TYâmpesci
să scrie şi să lege pecetea n6 şi pe lângă Şoldănesci şi se varsă
RA

stră, către acestă carte a n6- în Şomuzul mare. — Lungimea

stră. cursului săi e de 7000 m. Peste
S'au scris în Suceva la anul acest pârâii sunt aruncate două
NT

6932 (1424), Februarie 16. poduri de piatră; unul la ba-

(L. P.) riera Tâmpesci al șoselei naţio-
CE

nale Roman-Fâlticeni- Bunesci-

Stai tâlmăcit de pe ispisocul Suceva şi altul al şoselei jude-
serbesc de Gheorghe Evloghie țene Fâlticeni-Dolhasca, cons-
Dascălu, la 1785, Iunie 9».
I/

truit cu cheltucla lui Başotă (v.

La 1803 «Liudii ot Buciume- Şoldănesci) pe timpul isprăvni-
AS

nii r&zăşesci eraii numai şese, ciei lui Alecu Drăguşanu 1830—
plătind 24 lei bir anual». (Uric. 1835. — Are de tributari din
UI

de T. C. vol. VII, pag. 254 şi drepta pe Schinigeni și pârâul

vol. VI, pag. 1). Ciurii, iar din stânga pe pârâ-
Pe la 1850 «<Buciumenii și iaşul Târgului,
BC
60
_650

Bucşa, deal cultivabil în comuna Gheorghe, servită de preoții

Liteni. din Dolhasca cu rândul și un

Y
cântăreţ, împroprietărită la 1864

AR
Bucşa, pârâul ce vine din delul cu 17 fălci. — O scâlă rurală
cu acelaş nume, străbate satul mixtă cu un învăţător plătit de
Liteni şi, după ce a primit din

R
comună, înfiinţată la 1882, fre-
stânga pe Humăria, se varsă în cuentată de 23 elevi. — Impro-

LIB
Suceva. (1200 m.) prietărită la 1879 cu şese fălci.
Copii între 7—12 ani din rada
Buda *), sat pe moșia şi în com, scOlei sunt 46 băeţi şi 47 fete.

Y
Dolhasca. Aședat în râpa și pe Drumurile principale. sunt la

SIT
costele delurilor Strahotin la est Lespedi (3000 m.) şi la Dolhasca
și Velniţa la vest, numără 165 (5000 m.).
case populate cu 215 capi de
fam. sai 719 sufl. (260 bărbaţi
ER
Buda (Crâşma), localitatea de la
și 359 femei). — Contribuabili gura Râscuţei în com. Bogdă.
sunt 120.
NIV

nesci, acoperită de arături, fâ-

Vatra satului ocupă suprafaţa naţ, și huceag.
de 85 fălci. Majoritatea locuito-
rilor sunt gospodari slabi. —
LU

Budăcelu, afl. al pârâului Râsca,

Împroprietăriţi la 1864 şi 1879 în com. Bogdănesci (1300 m.).
sunt 68 fruntaşi, 94 mijlocași
şi 19 codași, stăpânind 448 fălci
RA

Buadacul, cel mai înalt munte din

şi 30 pri.
jud. Suceva, aflător în comuna
Are o biserică clădită de să-
Borca, având 1864.5
NT

teni din lemn, cu patronul sf. metri de

altitudine de asupra nivelului
mărei.
CE

*) Buda — zicere slavonă — însemnă

o locuință retrasă, cu pădure, unde lo-
cuesc ciobanii, sai
Budacul, pârâă; afluent al pârâ.
pădurarii, sai lem.
narii; aceia ce mal în urmă s'a numit
ului Borca.
I/

la noi oaze. Numirea Budaa rămas până

astădi ca nume proprii la multe locali. Budăiu, sat, numit şi Urlaţi, pe
AS

tăţă. Ac6sta ne dă a înțelege că odinisră

moșia și în com. Siliştea, plasa
pe acele locuri fusese câte o locuință
retrasă în pădure, adică o udă saii Şomuzul. Numără 21 case, po-
UI

odae. pulate cu 21 capi de fam. saii

(Ep. Melchisedec. Cronica Hușilor , 68 suflete (28 bărbaţi şi 40 fe-
Apendice, pag. 103). mei). Are 17 contribuabili.
BC
 B 61

Vatra satului ocupă suprafaţa | Bugioia, pârâul numit și al Axi-

Y
de 5 fălci și 40 prj. Locuitorii niei, afluent al pârâului Dum-

AR
sunt plugari, dar slabi gospo- brăviţa din satul Ruginâsa.
dari.
Improprietăriți la 1864 sunt Bulgărie (la), grădină de legume

R
2 fruntași, 3 mijlocași şi 4 co- pe moșia Sireţel.

LIB
„daci, stăpânind 14 fălci şi 28
prj. Biserica din Siliștea și șcâla Bulgăria, localitate acoperită de
din Ştirbăţ servesc şi acestui sat. ţarine pe moșia Stolniceni Pră-
Drumurile principale sunt: la 'jescu.

Y
Ştirb&ţ (3000 m.), la Siliştea

SIT
500 m.) și la Liteni (2000 m). Bulgărie, grădină de legume pe
locul fostei velniţe de pe moșia
Budăi, mic afluent al Şomuzului Huşi.
ER
mic în com. Giurgesci.
Bulgărie, grădină de legume, lângă
NIV

Buâăiu de la Stamdole, obârșia pârâul Buciumeni, pe moșia

pârâului Lutului, în com. Valea Şoldănesci.
Glodului.
LU

Bulhac (D<lul), în com. Preutesci

Budăilor (delul), în comuna Preu- îmbrăcat în pădure de fag.
tesci, acoperit de pădure de fag.
RA

Bunei (Pârâul), mic afluent al pâ-

Budăile, mic afluent al Răcei din râului Bunesci.
com. Vascani; are de afluent
NT

din drepta pe Onufrei. Bunesci, sat, pe moșia cu acelaș

nume din com. Pleșesci. Aședat
CE

Budeanu, mic afluent al pârâului pe dâlurile Babei şi Viei şi

lui Pulpă, în com. Dolhasca, străbătut de pârâul Ciurei, nu-
mEră 24 case, populate cu 24
I/

Budurdia, zăvoiii şi fânaţ pe șe- capi de familie sai 74 suflete

sul drept al Siretului, în com. (40 bărbaţi şi 34 femei). Are
AS

Stolniceni. 24 contribuabili. Vatra satului

ocupă o falce și opt prăjini.
UI

Buftea, v. Pârâul Cazaculuy. Locuitorii sunt gospodari de

mijloc.
Bugiia, parte din satul Rugindsa. Moşia, proprietatea dâmnei
BC

€
a
62 B 62

Profira Ghiţescu şi a d-lui G. | Bunesi, iaz pe frontieră în satul

Văsescu, are suprafaţa de 652 Bunesci format de pârâul cu

Y
fălci, din cari 392 fălci cultiva. acest nume.

AR
bile, 70 fălci fânaţ şi restul |
neproductiv. Burcutului, v. Pârâul lui Mân-

R
Improprietăriţi la 1864 sunt drilă.
7 mijlocași şi 3 codaşi stăpâ-

LIB
Burduhosul, deal, în com. Bră-
nind 11 fălci și 8 prj.
dățelu, parte acoperit de pădure
Are o biserică, zidită de C. bătrână de stejar, mestecăn și
Ghiţescu, cu patronul Sf. Vasile,

Y
carpen şi parte cultivabil.
servită de preotul din Uncesci.

SIT
Şc6la din Petia servă și aces- Burâundia (Cotul), parte din şesul
tul sat. Siretului în com. Dolhasca.
Drumurile principale sunt: ER
la F6lticeni (4000 m.) Burghinesci, localitatea din com.
«.. . Inscripţia din jurul unui Rădășeni, aflătore în jurul Morei
NIV

aer ce se află la biserica din cu acest nume de pe pârâul

Bunesci, jud. Suceva, în care Brădăţelu, aprâpe de gura ace-
se spune că: cacest aer "l-a stuia. Aci se află şi o crâşmă.
LU

făcut piosul Domn Ion Stefan

Voevod,
fiii al r&posatului Tomșa | Burghinesci, moră în comuna
Voevod şi al soţiei sale Axinia | Rădășeni.
RA

şi s'a dat Bisericei Domnesci

din Iași, anul 1613. (A. D. | Bursunarul, mic afluent al pâr.
Xenopol,
NT

Istor. Rom. Vol. III, Suha-Mare în com. Mălini.

p. 492).
La 1803 «<Bunescii a Sluge- Bursunarului (Vârful), munte în
CE

rului Fotache Ciure avea 12 com. Mălini,

liudi plătind 116 lei bir anual».
(Uricar. VII, p. 253). Bursucăria, piscul delului Homiţa
I/

din com. Cristesci.

AS

Bunesci, pârâă numit și al Gra-

Busuiocul, munte peste care trece
niţei, în comuna Pleșesci. Mic
hotarul între Dorna şi Broșteni. *
UI

afluent al Şomuzului Mare. Are

de tributari pe: Podeni, Pârâul Bugşmeiului (Pârâul), mic afluent
Bunei, şi Vârnavului.
BC

al pârâului Borca.
Ar
68
63
Busmeiul Mare, munte; între com. butuc ce vecuesce de multă

Y
Borca și jud. Nemţu, având vreme în mijlocul ei.

AR
1617.65 m. alt. d'asupra nivelu-
lui mărei. Buza Bogolinului, munte peste
care trece hotarul între Dorna

R
Butnariul, mic afluent al pârâu. şi Broşteni.

LIB
lui Suha-Mare în com. Mălini.
Buza $Ş&rbei, unul dintre piscurile
Butnăragu, mic afluent al Șomu- muntelui Pietrele Roșii, în com.
zului-Mare, în com. Dolhesci. Negra Șarului.

Y
SIT
Butnăragu, deal, acoperit de ţa- Buza Yoplicidrei, munte între
rine, în com. Dolhesci. comunele Dorna, Șaru Dorni
şi Broşteni.
ER
Butnăriţei (Pârâul), mic afluent
al pârâului Suha-Mică, în com. Buzei (Vârful), munte în comuna
NIV

Mălini, Broşteni (1411.3 m.)

Butnăriţa, munte în com. Mălini. Buzilă, deal acoperit de pădure

LU

de fag în com. Dolhesci.

Butnariului (Verful), munte în
com. Mălini. Buzilenilor (Delul), munte între
RA

comunele Șaru Dorni şi Negra

Butuc (La), mocirlă pe moşia Șarului.
Baia, numită ast-fel de la un
NT

C.
CE

Căboea, sat pe moșia și în com. 12. Împroprietăriţi la 1864 sunt

I/

Broșteni. Aședat pe malul drept I fruntaș, 4 mijlocași şi 3 co-

al Bistriţei e străbătut de pâ. dași, stăpânind 29 fălci.
AS

râul căruia îi portă numele şi Biserica din Holda şi șcâlele

numără numai 10 case cu 10 din Broșteni servesc şi acestui
UI

capi de familie saii so suflete sat. Nici un drum de comuni-

(27 bărbaţi şi 23 femei), din caţie nu "| legă cu cele-l'alte
cari 3 țigani. Contribuabili sunt sate și trecerea se face numai
BC
 64
4
cu o ciobacă (un trunchiii de De asupra acestui munte este
arbore scobit). un platoi mare peste care cei

Y
de dincolo s'aii întins incet.

AR
Căboe, munte în com. Broșteni,
încet cu pășunatul până ce Un-
avend 1638.35 m. alt.
gurii; după ma! mult timp de

R
pășunat, ai pus stăpânire, aşa
Căb6e, mic afluent al Bistriţei,
că frontiera trece acum pe sub

LIB
în com. Broșteni.
cresta muntelui. D'asupra lui,
Căboiţa, munte în com. Broșteni. dar peste hotar, se află un lac
mic în suprafață dar fârte adânc.

Y
Căbuja, o sf6ră de moșie ce.acum De obiceiă până pe la 10 Iulie -

SIT
formeză un trup cu Drăgușeni omătul e nelipsit de pe Căli.
(. a. n.) mân, pe care nu cresce de cât
ER mușchii gros, căţuni, eniperi,
Căbujei (Satul), v. Drăgușeni. afine și mai jos merişdre.

Căbujei (Pârâul), afluent al pârâu-

NIV

Călimănelu, munte între comuna

lui Hatia, în com. Drăgușeni Șaru Dorni și Dorna.
(3000 m.)
LU

Călăare (In), o baltă (unde apa Călimănelu, pârâă în com. Șaru

curge lin) pe Bistriţa, între Dorni ; isvorasce de sub mun-
Cojoci şi Dâmbu Colacului. tele căruia îi portă numele şi
RA

după un curs de 12 kil. se

Căldărei (Pârâul), mic afluent al varsă în Negra-Șarului din jos.
Bistriţei, în com. Broşteni. de Panaci. Are de afluenţi din
NT

drepta pe: Jalovjiţa, Mihăileţul

„ Calea-Mare, deal, parte cultivabil și P. Tăeturei; iar din stânga
CE

şi parte cu pădure, în comuna pe Bucinişu și P. Tulbure.1)

Brădăţelu pe cresta căruia trece
"drumul ce legă satul Rotopă- Calu, munte în comuna Mălini.
I/

«nesci cu Lămășeni, şi Cornu (976.9).

Luncei.
AS

Călugăra, pârâă, în com. Tătă-

Căliman, munte între com. Negra ruși, numit ast-fel pentru că se .
UI

Șarului și Transilvania, având spune că pe albia lui ar fi fost

ca piscuri Bâtca Țiganului din-
1) Pe Călimănel scobâră plute ajutate
colo și Ciribuc (1459.2) la noi. |
BC

de hait.
65 C 65

un schit dependent de M.rea |

hotar, la ţinutul Sucevei, moşie

Y
Probota. Isvorasce din Grâpa |
cu părţi și răzășescă, în care

AR
Catârului şi se varsă în Matidia ! moșie aii parte și d-lor comisul
(7000 m.) „Costache Ganea, traţii Morţu-

R
nesci, d-lui Costache Hârlescu,
Călugăra, zăvoiii pe șesul Siretu- iconomul Îitime Stamati și al-

LIB
lui, în com. Stolniceni. ţii; pe lângă moșiile Cămârza-
nii, Ciumulesci şi altele, fără
Călugăra, țarina din jurul ză- sal.» (Bucium. Rom. An. II

Y
voiului.

SIT
Călugărului (Pârâul), afl. al pâr. Calna, pârâuaş în com. Ciumu-
Forăsci în comuna Uidesci lesci. Isvorasce din satul Că-
(3000 m.) ER
„mârzani, formeză un mic iaz şi
se varsă în Șomuzul Băei.
Călugărului (Delul), munte în com. (1800 m.)
NIV

Dorna.
Calna, ezer în suprafață de 20
Călugărului (Iazul), iaz în supra. prăjini.
LU

față de 83 fălci pe moșiile Ră-

dășeni și Oprişeni, format de Calnei (Lunca), în com. Ciumu-
pârâul Şomuzul Mare. lesci, de o forte mică întin-
RA

dere.
Călugărului (Mora), proprietatea
statului, la ezătura iazului cu
NT

Cămârzani, sat pe moşia cu ace-

acest nume, — a fost făcută Paş nume din com. Ciumulesci.
de M.rea Slatina. Are ș pietre Își trage numele de la un stră-
CE

pentru grâi şi 3 pentru po- vechiii proprietar al moşiei Că-

rumb, — aducând ven. net de mârzan. (Vedi actul de hotăr-
4000 lei anual. niciei al moşiei Huși unde se
I/

pomenesce de Podul /uY Gă-

Calului (Pârâul), mic af. al pâr. mârzaân. Aşedat pe câstele de-
AS

Suha mică, în com. Mălini. lurilor Curţei, Gania și Colţun,

— numără 22 case, populate
UI

Calna, fost sat în com; Ciumu- cu '26 capi de fam. saii 104
lesci. Pe la 1850, «Calna, Co- suflete ; (51 bărbaţi și 53 fem.)
stesci și Beresci, tâte într'un
BC

din cari 2 israeliți. Are 20 con-

40,724. Dicţ. geogr. al jud. Sucâva. 5
66 66

tribuabili. Vatra satului ocupă Are sat cu o biserică, un pr,

suprafaţa de trei fălci și locui- doi dascăli, doi b&jenari hriso-

Y
torii sint gospodari slabi. voliţi, opt nevolnici, 3 vadane,

AR
Moșia e proprietatea d-lui 4 slujbași volnici, un jidov; pe
Em. Morţun, are suprafaţa de lângă moşiile Băr&sci, Calna,
700 fălci din cari, 420 fălci Ciumulesci, Leicuşesci, Dumbă-

IBR
culfivabile, 200 pădure şi 80 viţa și altele cu un număr de
fânaţ. Improprietăriți nu sânt 18 locuitori. (V. Bucium. Rom.
pe acestă moșie, ci toți locui- An. II p. 145.)

YL
torii sai împroprietărit la 1864 Origina familiei Morţun pre-
pe Mesteceni și parte din Mo. sentând 6re-care interes istoric,
vileni. estrag următdrele din genealo-

SIT
Are o biserică, cu patr. Sf. gie făcută de descendentul ei
Gheorghe, construită cu spesele d. Emanoil Morţun proprietarul
actualui proprietar la 1863, ser-
ER
acestei moşii.
vită de preotul din Ciumulesci. «Pe a finele Domniei lui
Şcâla din Ciumulesci servă şi Petru Schiopu (1590) tînărul
NIV

acestui sat.
Pavel Morţun trece din Mara-
Drumurile principale sânt: mureș în Moldova. Un 6re-care
la FSlticeni, prin Leucuşesci, Lazăr (urmaş lui Potcovă) toc-
LU

(13 kil.) și la F6lticeni, pe la “mai venise cu un corp de ca-

Spătăresci (16 kil.)
zaci, vrend să'] detroneze și să
La 1803 <Cămârzanii, a pa- ia locul lui Petru Schiopu. Pa-
RA

harnicului Lână, aveai ș liudi, vel Morţun se aventură în con-

cu 60 lei anual, fiind și un liud ducerea unei părți a oștirei
de cei fără bir.> La aceștia se
NT

moldovene şi reuși a pune pe

adăogaii «breslașii Morţunesci», fugă armatele căzăcesci. Vodă
3 liugi, plătind 24 lei bir pe resplăti vitejia acestui neaoş
CE

an>. (Uricar de T. C. VII p. Român dăruindu-i moșia Budi-

250). niţa din Bucovina. Intre 1630—
Pe la 18ş0, <Cămârzaniii 1640 patru dintre cei 12 fii aj |
I/

Măstocanii, la ţinutul Sucevei, „lui Pavel Morţun se căsătoresc

ocolul Moldovei, moșie cu părți
AS

cu fete din familiile Goian,

în care moșie aii parte şi d-lor Giurgiuvano, Vasilco şi Volci-
fraţii Morţunesci, i d-lui Co- noschi. Cei-lalţi opt ai numai
UI

stache Morţun, d-lui Costachi fete pe cari le mărită după Cu.

Hârlescu i alți părtași în ea. ciureanu, Hâjd&ă, Holban, Go-
BC
67 67

rovei și Teodorini. Din primii Pavel, fiă al lui Ilie; ajunge

patru Morţunesci se trag toţi major în armata rusescă şi la

Y
urmaşii acestei familii aflători 1812 e luat prisonier de Fran-

AR
astă-di în ţcră şi cari aii tre- cesi şi dus în Franța de unde
cut aci după răpirea Buco- se întorce la 1815 şi se călu-
vinei, | . găresce în M-rea Nemţu, unde

IBR
Un 6re-care Ion Morţun stă- era cunoscut sub numele de
pânitor al Budinţilor pe la 1792 Morţun Franţuzul.
lasă trei fii: J/ze, Lupu şi Con-

YL
stantin. Cămegoiu, munte în com. Bogdă-
Lupu trece în Rusia la 1731, nesci, acoperit de pădure de

SIT
intră cadet în armata impără- fag şi brad.
“tesei Ana Ivanovna și la 1740
ajunge Polcovnic. În acelaş an Cămeşoiul (Vârful), munte pe cul-
este recomandat din ordinul
ER
mea căruia se întâlnesce hota-
impărătesei Ana,de către can- rele moșiilor Baia, Bogdănesci,
„celarul Osterman, Domnitorului Sasca şi Mălini.. E îmbrăcat în
NIV

Moldovei Grigore Ghica care "1 pădure de brad.

gratifică cu boeria de Şătrar.
La 1742 se căsătoresce cu Ma- Câmpulungenului (Pârâul), mic
LU

ia fiica Medelnicerului Costan- afl. ai Sascei Mari.

„din Lână, dar 'şi reţine partea
„de Budinţi din Bucovina şi Ghe- Câmpul lui Drăgog, v. Târgul
RA

năuţii de la ţinutul Hotinului. Păşcani.

Zestrea soţiei era moşia Bro-
„ștenii de la ţinutul Botoșani. Cânelui (Pârâul), mic afl. al Bi-
NT

In urmă, potrivit diatei lui striţei.

Andrei Pisoschi, rămân în .stă:
CE

pânirea Lânescilor și moșiile: Cânelui (Delu), munte în comuna

“Leucușesci, jumătate din Hâr- - Broşteni.
top, a treia parte din Huşi, în-
I/

tregi Cămârzani, Obârșia şi Cânelui (Baita), o baltă a Bistri-

„câte jumătate din Costesci și ţei drept. muntele cu acest
AS

Bărăsci pe apele Șomuzul-mare, nume.

Şomuzul Băei, și Moldova până
UI

în Resca. Ast-fel pun stăpânire Cânipiştea, d€l cultivabil în com.

Morţunesci pe Cămârzani. Stolniceni.
BC
68

Căpăţâna, munte peste care trece Caprei (Dclul), munte în comuna

Y
hotarul între com. Brosceni și Brosceni.

AR
Bucovina (1383. m.)
Căpriţa, pădure de fag pe pSlele

IBR
Căpăţâna, del între satele Bou- delului Pietrișu din com. Valea
reni şi Soci. Se crede că aci Glodului, lângă frontieră.
ar fi tăiat Dragoş Vodă capul
Bourului (v. Boureni).

YL
Căpriţei (Pârâul), mic af. al Bi-
striței în com. Brosceni.
Căpătânelor (Pârâul), mic af. al

SIT
“pâr. Sabasa. Capu-Dslului, fostă staţie de poștă
pe șoscua naţională Roman-
Căprăria, mic afl. al Staniştei, în Fâlticeni-Bunesci, pe locul des-
ER
com. Cristesci, (320 m.) fiinţatului sat Filipesci.

Căprăria, del acoperit de pădure Capu-Dslului, pisc de munte în-

NIV

de fag lângă: satul Bâdiliţa. tre Reșca Mare și Slătira din

com. Bogdănesci.
Căpriana, d€l, îmbrăcat în pădure
LU

de fag, în com. Tătăruși. Capu-Dlului, ezer în suprafaţa

de 2 arii în com. Uidescj, pe
Căpriana,
RA

pârâi. V. Leordişul. şesul Moldovei, apa căruia, —

se spune, — că ascunde multe
Căprăriei (Pârâul), mic afl. al pâr. arme din timpul revoluţiei de
NT

Negra Broscenilor. la 1821.

Căprăriei mici (Pârâul), mic af.

CE

Capul - Toplitei, gura pârâului

al pâr. Negra Broscenilor. Strâmba.

Caprei (Pârâul), mic afl. al Bistri-

I/

Cărămidărie, v. pârâul Glodului.

ței, în com. Brosceni.
AS

Cărămidăriea, localitate în com.

Caprei (Pârâul), mic afl. al Şomu- Lespedi, unde se fabrică cără-
zului Mare. (1000 m.) .
UI

midă,

Caprei (Valea), valea pârâului cu Cărăuța, mic afluente al pârâului

BC

acest nume din com. Pleșesci. Sabasa.

 69
69

Y
Cărbunarul, pârâă în com. Bro- Casa, pârâii în com. Mădeiu, is-
sceni, afluente al Cotârgașului.

AR
vorăsce din Dosu Arşifei şi
Are de tributar pe pârâul Ți- după un curs de 5000 m. se
gănuşului şi Râele. varsă în Bistriţa. .

IBR
Câroiumei (Dclul), în satul To- Casei (Pârâul), mic afluent al Bis.
pile. „triței, udă partea de sus a sa-

YL
tului Lungeni.
Cârjei (Pârâul), isvorasce de după
Bâtca Teiușului, străbate satul Casei (Pârâul), mic afluent al Bis-

SIT
de la care și trage numele şi triței. Udă satul Crucea.
se varsă în Bistriţa. (2400 m.)
Casaşi,
ER o parte din satul Rugi.
Cârjenilor (Pârâul), mic afluente n6sa, locuită de ţigani.
al pârâului Borca,
NIV

Catargului (Detul), în comuna

Dolhesei, parte cultivabil, parte
Cârlanu, munte în com. Bogdă-
acoperit de pădure.
nesci, acoperit de pădure de
LU

fag şi brad.
Catargul, v. Delul Gheocul.
Cârlanului (Dclul), lângă satul Mi-
RA

hăesci. Catrinari, parte din satul Șaru

Dorni,
NT

Cârligata, mic afluente al Bistri-

ţei în com. Brosceni. Catrinari (D<lul), munte, peste
care e hotarul moșiilor Şaru-
CE

Dorni și Broşteni.
Carmen Sylva, isvor cu apă mi-
nerală. V. com. Șaru Dorni. 4

Catrinari, mic afluent al pârâului

I/

Negrişora.
Cărpinişu, d€l,. în com. Uidesci,
AS

moșia Țolesci, parte cultivabil, Căţeluşa, mic afluent al Bistriţei.

arte ponoros.
P ponoro “Formeză hotar între comunele
UI

Broşteni şi Mădeiu (3000 m.)

Cărpinişul, munte, pe teritoriul
moșiei Borca, dar în comuna Chifeni , parte din satul Șaru-
BC

Mădeii. Dorni.
70 2

Y
Ceiru-Belciului, o parte din ţa- dânşii aii pus o iednă. Pe aci
rina satului Hârtâpe. trece poteca ce duce din Bog-

AR
dănesci, R&şca și Bordia la
Celarul, mic afluent al pârâului M-rea Neamţului.

IBR
Suha-Mare.
Cârdacul, Culmea cea mai înaltă
Celariul, mic afluent al pârâului a delului ce desparte şesul Si-

YL
Fărcașa. retului de al Moldovei, — în
com. Cristesci. — Peste acest
Câpă (Delul lui), lângă satul Hâr- deal trece şoscua județ. Moţca-

SIT
t6pe; cultivabil. Paşcani - Târgu- Frumos. E îm-
brăcată de: pădure de fag și
Câpă, o parte din moşia Stroesci. stejar. Vederea din foişorul ce
ER
era aşegat aci era din cele mai
Câpă, localitate în com. Văscani, frumose ale judeţului şi se în-
NIV

unde se împart drumurile spre: tindea într'o nare depărtare

Stroesci, Hărmănesci, Ruginosa, peste şesurile Siretului şi Mol-
Todiresci şi Vladnici. dovei şi munţi.
LU

Cepila, localitatea de la gura pâ- Cetăţuea, pădure, de diferite e-

râului Platoniţa, în satul Ma- senţe, pe moșia Văscani.
RA

nolea.
Cetăţue (La), deal; v. Baia.
Cerbului (Pârâul), mic afluent al
NT

Negrei Broştenilor; are de tri. Cetăţaua, podișul de pe dealul

butar pe pârâul: Ungurenului. de dasupra şi spre estul satu-
CE

„lui Rădăşeni. Aci se găsesc

Cerbului (Delul), munte în com. anticități ca vase de lut, unelte
Mădeiu, teritorul moşiei Borca. de piatră, etc.
I/

Cârdac (La), se mai zice şi Bâtca

AS

Cetăţuia, deal, pe moşia Huși,

- Scăunelelor. Loc de escursiune d'asupra căruia cred Gmenii că
în vârful muntelui Pleșu, chiar ar fi fost o cetate. Este culti-
UI

în hotarul dintre jud. Suceva vabil.

și Neamţ. Se află aci un foişor
BC

de scânduri, făcut de călugării Cetatea, deal, pe moşia Brana,

din Monastirea Neamţu, în care acoperit cu pădure de fag. În.
 7

Y
juru-i se observă două rânduri și mai pitorescă în acelaș timp.

AR
de şanţuri circulare. Omul rămâne mut, simțindu-se
prea mic față cu măreţia na-
Cetăţuia, dealul de d'asupra sa- turei. Mai înainte de a intra

IBR
tului Stroesci, din care se scâte în Chei la vre-o 200 metre
piatră. d'asupra, pe peretele stâncos al
Bogolinului, de obiceiii, plutașul

YL
Chei (La), cele mai pericul6se arată comsra neatinsă de argint
cataracte ale Bistriţei, aflătâre (probabil quartz) ce /ucesce de
între Bogolinul și Geamalăul. "77 a ochi mai ales spre stră;

SIT
Sute de stânci răsar din apa dar nimeni nu se pole urca
care e strânsă între pereţi ce acolo ca să pâlă lua acel boţ
se pierd în nori. Curentul este ERprețios.
puternic și apa urlă, în fierbe.
rea ei, spălând mereii stâncile. Chetrăria, parte din pădurea mo-
NIV

Aci plutașul e sigur pe pluta şiei Stolniceni-Prăjescu.

sa când e apa potrivită; dar
când e prea mare saii mică, el
Chetrosei (vârful), munte în com.
LU

nu prea cuteză a scoborâ; în

Mălini.
primul caz pentru că nu mai e
stăpân pe pluta sâ, ce sbâră
Chicerea, dl acoperit de pădure
RA

printre nahlapi (valuri mari) şi

în secundul, pentru că e fârte de fag, pe moșia Stolniceni-
lesne să pună pluta pe vre-una Costandache.
NT

din multele stânci și atunci,

închidând cursul, ori câte plute Chicerea, parte din pădurea mo.
CE

l-ar urma se grămădesc una şiei Stolniceni-Prăjescu.

peste alta și se fac țăndări.—
Singura scăpare la o ast-fel de
întâmplare e Sara (un brad Chifeni, sat zis și Şerişoru (v. a.
I/

nume.
spânzurat pe stâncă, pân'aprâpe
AS

de apă, de care naufragiatul

se agaţă, ca să se urce sus pe Chilia, mic afluent al pârâului Bâ-
munte, unde o cărărue îl con- dilița.
UI

duce la Dorna). Tăria şi fru-

imuseţea locului la Chei e nici Chiliei (pârâul), mic afluent al pâ-
BC

că se pâte mai împunătâre, dar râului Şinca, din com. Sasca.

72 a 72

Chilie (La), v. pârâul Chiliei din muntelui «la Corne», acoperit

Y
com. Mădeiu. de pădure de brad şi fag.

AR
Chiliei (pârâul), zis de unii și pâ- Chiţigăile, un afluent al pârâului
râul Arșiţei, afluent al pârâului | Reșca, din com. Bogdănesci.

IBR
Mădeiu. La gura acestui pârâiă,
unde se zice: «La Chilie», ai Chiţigaia mare, cel mai înalt vârf
fost chiliile călugărilor Matei și al muntelui Chiţigăile. .

YL
Kiriac, primii intemeietori ai sa-
tului Mădeiii. Ciganului (pârâul), mic afluent al
pârâului Boldesci, din comuna

SIT
Chilie! (poena), pe delul Bogata Văscani.
din com. Sasca. ER
Ciganului, valea pârâului cu acest
nume.
Chiliei (d€lul), lângă satul Bâdi-
lia, acoperit de pădure de fag.
NIV

Cimitirului (delul), pe care se află

cimitirul satului Heciii-Lespedi.
Chilimeni, munte în com. Mălini.
LU

Cinuc, deal cultivabil între Chris.

Chilinâsa, pârâul ce formeză ho- tesci și Moţca.
tar între comuna Bogdănesci şi
RA

Bordia ; isvorasce din Delu Lu. | Ciobăniţa, pârâi, zis şi Pietrosu

pului şi se varsă în Râșca (3200
(300 m.), în com. Liteni, mic
metri).
NT

afl. al Şomuzului mic.

Chişcăroe, baltă în suprafaţa de ; Ciocârlie, munte

CE

în comuna Bro-
150—200 m. p.. în comuna . sceni.
Dolhasca,

Ciocârlanilor (d€lul), munte în co-

I/

Chitic, deal cultivabil în comuna muna Dorna.

Pleșesci.
AS

Ciohoreni, sat pe moșia şi în com.

Chiţicarului (dclul), pe care stă o Miroslăvesci. Aşedat pe ambele
UI

parte din satul Mihăesci. țErmuri ale pârâului Rangu, nu-

m&ră 195 case, populate .cu
BC

Chiţigăile, unul dintre piscurile 217 capi de familie sai 948

 73 13

suflete, (479 bărbaţi şi 469 fe-

Y
Conţine mult peşte, și cu deo-
mei), din cari 12 israeliți. Are sebire știucă și crap.

AR
195 contribuabili. Vatra satului
ocupă suprafaţa de 75 fălci şi Ciorsaci, moră sistematică la eză-

IBR
78 prj. Locuitorii împroprietăriți tura iazului cu acest nume. (V.
după legea din 1864 sunt: 45 Şoldănesci).
fruntași, 51 mijlocaşi și 38 păl-
mași, stăpânind 337 fălci şi 35

YL
Ciorsaci, fost sat, în apropierea
prj. Are o biserică, cu patronul morii cu acest nume. Existenţa
sf. Nicolae, zidită la 1864 de lui și hotarele moşiei Ciorsaci

SIT
locuitori ajutaţi de printul Gr. le aflăm în următârele acte.
M. Sturdza, servită de un preot 1) Hrisovul de la Antioh Con-
şi 2 cântăreți. Improprietărită la stantin Voevod, dat în Iași, la
1864 cu 8 fălci şi4oprj. Scâla
ER
9 Iunie, 7213 (1705), prin care
din Miroslăvesci servă și acestui dă drept M-rei Solca <a opri
sat. Drumurile principale sunt: satul Ciorsaci de la ţinutul Su-
NIV

la Muncel (2120 m., la Ver. cevei, cu tot locul și venitul

şeni (5375 metri), la Cosmesci acelui sat și să aibăa lua dea
(2968 metri) şi la Miroslăvesci zecea, parte din ţarine, din pâne
LU

(2060 m.) şi din fânaţ, şi din grădini, și

din prisăci după obiceiii, și din
Ciohoreni, d€lul, pe costele căruia pomete, și din jir, și din tot
RA

stă satul cu acest nume. locul și venitul cât va hi pe

hotarul acelui sat, care acest
NT

Ciohoranca, v. pârâul Rangu. sat este sfintei M.-rei danie şi

miluire de la r&posatul Vasile
Cantacuzino, ce ai fost spătar
CE

Ci omârnei (pârâul), mic afl. al

Şomuzului mic, în com. Pleșesci mare, și dela fratele d-sale [lie
(2500 m). Cantacuzino, ce aii fost comis
mare...»
I/

2) La 1768, Venedict, egu-

ci omâsga, mic afluental pârâului
AS

menul M-rei Solca se judecă cu

Recea, din com. Văscani.
Vasile Raţă, căpitan, şi Zăâder
Glurgiuvanu, căpitan, str&ne-
UI

Ciorsaci, iaz, format de Şomuzul poţii Boului Logofăt. — Aceşti

Mare, in comuna Şoldănesci, în din urmă arată că moșia şi sa-
BC

supraf, de peste 100 fălci. — tul Ciorsaci au fost făcute danie

74
_u

moşului lor Dumitraşu Boul Lo- Constantin Dimitrie Moruz Voe-

gofăt, prin diata mamei sale

Y
vod, însărcineză pe ispravnicii
Alexandra Vornicesa la 7187,

AR
ținutului Sucevei, să facă hotar.
diată întărită de Duca Vodă la nica moșiei Ciorsaci «fiindcă
7188. Mai arată <o carte dom- 7ăzășIi.... de prin prejur o în.

R
nEscă dată de stăpânit nemului Presră cu strâmbătate. .. > ca
lor, asupra acestei moșii, de la

LIB
să pâtă să facă «Monastirei și
răposatul Nicolae Vodă». întăritură cu hrisovul Domniei».
Egumenul arată hrisovul de (Uric. de T.C., vol. XVI, pag.
mai sus, din 7213, «făcut 48 şi 127).

Y
în
urma daniei ce ai arătat: Raţă 5) Prin hrisovul, din 3 Dec.

SIT
şi Giurgiuvanul» și spun că ai 1803, de la Alex. Const. Moruz
avut şi un zapis de danie către Vodă se întăresce stăpânirea
Mănăstire al boerilor Vasile şi ER M-rei Solca asupra moșiei Cior-
Ilie Cantacuzino, dar cer&ndui-se saci, pentru care a avut jude.
zapisul, călugărul a spus că nu-l cată cu Tanasă, fiul Medelnice:
_pâte da fiind crăsărit> (perdut).
IV
rului Stefan Feştilă şi Mihalache
A mai adăogit călugărul că Giurgiuvanul. (Uricar vol. VII,
UN

Monastirea stăpânesce de 90 ani pag. 251).

acestă moşie, ne Supărată de Astă-di la Ciorsaci nu maie
nimeni.
de cât o moră şi o cârciumă
AL

3) Faţă 'cu aceste mărturisiri, ţinend de moșia Hârtopul. (V.

în “acelaș an, 1768, Ghenar 18, Mănăstidra).
Vodă Grigore I6n Calimah ho-
R

tărasce : «După judecata cerce

-
NT

tării d-sale veliţilor bocri, dove Ciorsaci, pârâti în com. Şoldănesci,

- isvorasce de la Vărărie şi
dindu-se că, M-rea Stăpânesce se
de varsă în iazul cu acelaș nume.
90 ani, iar cea-l'altă parte n'aă
CE

stăpânit nici o dată, nici părin (2510 m.).

ţii
lor, nici ei, hotărâm Domnia
mea ca să stăpânescă Ciortolanul, deal acoperit
I/

Monasti. de vii
rea și de acum înainte în com. Văscani.
moşia
AS

"acesta... iar Vasile Raţă

şi Giur-
giuvanul neodihnindu-se Ciotelor
ușa di- (delul), în comuna Ple-
vanului Domniei mele este
UI

des- şesci,
chisă... >
4) La 1778, Sept. 29, Vodă Cireşului (dclul),
BC

pe câsta căruia
75 75

-stă partea estică a satului Ciu- Ciumalul, pădurea de stejar ce

RY
mulesci. acopere delul cu acest nume.

RA
Ciregului (pârâul) unul dintre afl. Ciumalul, mic afluent al pârâului
pârâului Râşcuţa. Boldesci, com. Văscani,

LIB
Ciribue, v. Căliman. Ciumerna, v. Obcina Ciumernei.

Ciritei, deal în partea ostică a sa. Ciumerna, mic afluent al pârâului

Y
tului Horodniceni, parte culti- Suha mică.
vabil, parte acoperit de fânaţuri.

SIT
Ciumulesci-Ganea, com. rurală în
Ciritei, valea scăldată de pârâul pl. Moldova de jos, spre sud și
Braniștea, din comuna Brădă-
ER
la 16 km. de Fâlticeni, Aci e
țelul. acum reşedinţa sub-prefecturei
plăşei. Se mărginesce la E. cu
NIV

Ciubuc (d€lul), munte între comu- Uidesci, la V. cu Fântâna mare,

nele Brosceni și Şaru-Dornei. la S. cu com. Bordia și la N.
cu com. Șoldănesci și Preutesci.
LU

Ciuchinarilor (vatra), partea răsă- Formată din satele: Ciumulesci,

ritenă a satului Dolhasca. lonssa, Negotesci, Movileni, Me-
steceni, Leucuşesci-Softa, Lecu-
RA

Ciudin (lazul lui), în supraf. dei şesci-Dumitriu, Ganea, Bărăsci

falce 40 prj. pe moșia Lămă- şi Cămârzani, cu reşedinţa în
NT

şeni. Conţine pesce: crap, lin, cel d'întâi, — Populată cu 666

caracudă, costruș şi ochiană, capi de fam. ce:numără 2610
sufi. (1276 bărbați și 1334 fe-
CE

Ciulei: (Iazul lui), iaz format de mei), din cari 54 israeliți. Con-
Şomuzul mic, în com. Giurgesci, tribuabili sunt 735.— Are cinci
în supr. de o falce. biserici cu 2 preoți şi 7 cântă-
I/

reţi, şi 2 scâle rurale mixte fre-

Ciulinosul, mlaștină, în suprafață
IAS

cuentate de 71 elevi.—In com.

de 800 metri pătr., în comuna sunt 136 băeți şi 132 fete în
Dolhasca. etate de 7—12 ani.
Budgetul comunei pe anul
U

Ciumalul, deal lângă satul Todi- 1892—1893 are la venit 7090

BC

resci, com. Văscani. lei și la cheltueli 7072.25 lei,

 76 76

iar al drumurilor 1453 lei ve- pulate cu 103 capi de familie

Y
nit şi 1182.50 la cheltueli, — In saii 342 suflete (166 bărbaţi și
ttă comuna sunt 303 'cai, 512 176 femei). Are 123 contribua-

AR
boi, 572 vaci, 2400 oi, 544 bili. Vatra satului ocupă supr.
porci şi 4 bivoli. — Pe Şomuzul de 13 fălci și 6ş prj. Afară de

R
Băei sunt 4 morisce. mici escepţiuni, locuitorii sunt
Altitudinea comunei de la slabi gospodari. Moșia e pro-

LIB
nivelul mărei variază între 335 prietatea d-lui Emanoil Mortzun,
—345 m. Udată de Moldova cumpărată de la Zoiţa Ganea,
şi pâraele: Mediasca, Movileni, care o avea moștenire de. la

Y
Tătărani, Cucoșeni, Stânei, Ga- soțul săi Ioniţă Ganea și acesta

SIT
van, Focşei, Horaiţa, Brudul și de la părinţi. — In întindere de
Calna. (Despre moșii vedi fie- I7I fălci, din cari loc de cul-
care sat în parte). tură
ER 90 fălci, 12 fălci fânaţ, una
Suprafaţa teritorială a comu. pădure și 68 nefolositor.
— Im-
nci, e de 3154 fălci şi 50 prj. proprietăriţi la 1864 sunt: un
din cari 425 pădure, 1262.60
IV
fruntaş 90 pălmași şi 11 codași
cultivabile, 276 fânaţ și restul stăpânind 221 fălci și 61 prj.
UN

nefolositor. Anul acesta s'a cul- Are o biserică cu patronul

tivat 264 hectare 72 arii grâă, Schimbarea la faţă, zidită de
1146.58 hect. porumb, 574.82 fraţii Ioniţă și Matei Ganea, la
hect. ovăz,
AL

171.80 hect. orz, 1790, care argend în 1871 cu

şi 38.84 hect. hrișcă. Improprie- tâte odorele, distrugendu-se şi
tăriţi la 1864 sunt 110 fruntaşi, inscriipţiile, a fost restaurată la
R

211 pălmașiși 178 codași, stă- 1871 mai mult cu cheltucla fos-
NT

pânind 996 fălci şi 68 prj. tului proprietar Al. Agioglu.—

Insemnată în comună e nu: E servită de un preot şi 2 cân-
mai priveliștea ce ni se oferă
CE

tăreţi şi împroprietărită cu 8
vederilor din delul de Ja Că-
fălci şi 40 prj.
mârzani.
O șcâlă rurală mixtă cu un
I/

învăţător plătit de stat, înfiin-

Ci umulesci-Ganea, sat numit și țată la 1868, frequentată de 30
AS

Ciumulesci-Mârza, pe moşia şi —38 şcolari din 121 şcolari

în comuna cu acelaş nume. —
aflați în rada șcâlei între 7—
Aședat pe văile şi câstele a trei
UI

12 ani,
deluri : Severin, Cireşului şi Gor-
„Drumuri principale. sânt: la
bănesci.— Numără 91 case, po-
F6lticeni (16 km.), la Negotesci
BC
 a C ra
di

(1800 m.),la Drăguşeni (13000m.) Ciungitura, munte în com. Dorna.

RY
Batrânii spun căcu un veac în
urmă, pe când trăia proprie- , Ciurariu (Câsta), deal acoperit de
tarii moşiei,

RA
pe atunci numiți tufiș şi fânaţ în com. Dolhasca.
Ganea, Ioniță și Mihai Ganea,
a fost o ciumă mare în: sat, Ciurii (Pârâul), numit şi al Rup-

LIB
aşa că cea mai mare parte turei, isvorase din Bucovina
dintre săteni aii murit. Proprie- şi se varsă în iazul Bunescilor
tarii, ca să'şi cultive mioşia, (1250 m.)
fură nevoiţi să aducă lucrători

Y
din Bucovina cărora le dărui

SIT
locuri de case Ciurii (Delul), spre vest de delul
în sat şi care
venind spuneai Curmăturile din com. Șoldă-
că vin la satul
Ciumat, satul cu ciuma, ERnesci.
până

||
ce a ajuns să i se zică Ciu.
mulesci, Ciuriă (Pârâul). mic afl. al pârâul

i
NIV

La 1803 »Ciumulesci, a clu- Buciumeni, în com. Șoldănesci.

cerului Ioniţă Ganea, aveati 38
Isvorasce din Fântâna lui Bri-
liugi plătind bir 608 lei pe an, căii, având de tributor de a
stânga pe pârâul Tâmpesci.
LU

fiind şi 3 liudi de cei fără bir.

La acestia se adăogeaii <bre-
slaşii ot tam» 7 liudi | Ciupesci, deal cultivabil în com.
cu 72
RA

lei pe an, (Uricar de T. C. vol, j Stolniceni.

VII, p. 250).
Ciupesci, fost sat pe delul cu a.
NT

Ciungii, munte între com. Bros- cest nume.

ceni și Dorna. ]
|
CE

Ciupesci, mic afl. al pâr. Bahna,

Ciungi, pârâă, în com. Sasca, tri- com. Stolniceni.
butar Sascei-Mari,
I/

Clădita mare, munte în com.

Ciungilor (Delul), munte între Mălini, în: hotarul Bucovinei,
IAS

com. Sasca și Mălini, acoperit având 1073 m. altit.

de pădure de brad.

Clifele, munte peste care trece

U

Ciungii lui Marcu, munte în com.

frontiera între com. Brosceni
Mălini.
BC

şi Bucovina, are 1367 m. alt.

78

Clinelor (Dâlul), munte în com. Preutesci, parte pădure parte

Y
Mălini. fânaţ.

AR
Clopoţel (Iazul lui), spre Sud-Vest Coda Găârlei, mic afl. al pârâului
şi chiar în marginea orașului Recea, com. Văscani.

IBR
Fâlticeni. E format de pârâul
Buciumeni şi :are suprafaţa de Codru!, V. satul Lunca, din com.
400 m. p. Drăguşeni.

L
Clopoţel (Țarina lui), în supra- Codrul Mănăstirei, deal acoperit

ITY
faţă de 20—25 fălci, între F6L- de pădure bătrână de fag în
ticeni şi pârâul Buciumeni, com. Dolhasca.

Clopotul, poână pe moșia Stolni- RS

Cohal, deal râpos în com. Liteni.
ceni Costandache.
IVE
Coifu, mică peşteră în stânca ce
Cobuz, afl,- al: Bistriţei, în com. formeză malul stâng al Bistri-
Borca. (2500 m.) ței, din jos de Colţul Acrei.
UN

Cocăzelor (Pârâul), mic Cojoci, sat pe moșia și în com.

af. al
pârâului Suha-mică. Brosceni. Își trage numele de
L

la primul descălicător, poreclit

RA

ast-fel, şi care are și astă-di o-

C6eăzelor (Pârâul), afl. al pârâului
drasle. Aşegat pe ţărmul 'stâng
Rusului, în com. Șaru-Dorni.
al Bistriţei, numără 19 case po-
NT

pulate cu 20 capi de fam. sai

Ccăzelor, munte în com. Șaru- 80 suflete (39 bărbaţi, 41 femei)
Dorni.
CE

din cari 3 ţigani. Contribuabili

sunt Iş.
Cocăzişul, munte în com. Mălini, In sat este o cârciumă şi o
I/

băcănie. Improprietăriți la 1864

Cocăziş (Pâr. lui Niţă), mic „afl. sunt 2 fruntași, 8. Pălmaşi şi
AS

al Sabasei.
13 codași stăpânind 67 fălci,
afară de cei cu 10 Prj. Are o
Cocăzig, mic afl. al pârâului Borca.
UI

biserică de lemn cu un preot

şi 2 cântăreți. Şcâla din Crucea
Coada Făgeţelului, deal în com. servă şi acestui sat. La Cojoci
BC
 79 .9 7”
79

este punt vamal pentru priveghe- Colibei (Pârâul), mic afl. al Sa-

RY
rea plutelor, ca să nu se stre-
basei.
cre fraudulos din Bucovina.
Aci se trec în revistă tâte plu-

RA
Colibei (Pârâul), a. al pârâului.
tele şi se constată acele ce sunt
Râșca.
indigene și cele ce trec cu

transit,
O singură cărare pentru pie-
“toni și călăreţi, ce duce de la
Crucea la Rarăi, trece pe aci.
LIB
Colibei (Valea), Albia pârâului cu
acest nume, în com. Bogdă-
nesci unde se află şi un ferăs-

Y
trâi.
Omenit îşi aduc provisiile de

SIT
cari ai nevoe pe cai, formând Colţul Acrei, cel mai periculos
un fel de caravane. cot de pe tot lungul Bistriţei
ER
aflător în com. Dorna.
Cojocilor (Delul), munte în com.
Brosceni,
Colţun. deal în com. Ciumulesci,
NIV

Colăcel, mic afl. al pârâului Or-

tocă, din com. Dorna. Comeşi, mic afl. al pârâului Sa-
basa.
LU

Colacului (Dâmbul), un munte

în jurul căruia curge Bistriţa, Comora, pisc de munte în com.
întorcându-se aprâpe de unde Dorna.
RA

a plecat, El e din sus de satul

Crucea. Comorei (Pârâul), mic af. al pâ.
NT

râului Fărcaşa
Colacului (Lacul), Băltâgă în supra.
fața de 2 pr. pe şesul Siretu. Comori (La), pocnă pe moșia Stol-
CE

lui, formată de pârâul Probota niceni Costandache. Aci când

şi isvâre, se varsă în Siret. Se şi când se găsesce câte o lance
spune că în fundul ei ar fi ruginită, poteâve etc., semn că
I/

nisce clopote de ale M-rei Pro- localitatea a fost altă-dată lo-

AS

bota. Păgânii le furaseră şi vă. cuită.

dându-se urmăriţi le-ai arun-
cat aci. Comorilor (Delul), acoperit de
UI

pădure de fag în com. Dolhasca.

Coibu, localitate pe Bistriţa, ime-
|
BC

diat după Colţul Acrei. Comorilor (Pârâul), unul dinter

30 Cc 80

afl. pârâul Moişa, în com. Bog- | sunt: 50 pălmași și 45 cod.

Y
dănesci. stăpânind 312 fălci şi 40 prj.

AR
Are -o biserică, cu patronul
Condochia, deal în com. Pleșesci. Sf. Dumitru, clădită din lemn
de locuitori pe la 1835, servită

IBR
Condredia, şes în com. Pleșesci. de un preot și doui cântăreţi
şi împroprietărită cu 8 fălci și
Conţasca, pârâi lângă satul cu 40 prj. Scâla din Valea-Secă

L
acest nume. Pârtă diferite nu- servă şi acestui sat.
miri în cursul sei. v. Matidia.

ITY
La 1803, «Conţesci, a d-sale
vistern. Iordache Balș, avea 44
Contasca, v. pârâul Matidia, liudi, plătind bir 844 lei anual.

Conţasca, dâlul pe care stă parte

RS (Uricar de T. C. voi. VII, pag.
247).
din satul. cu acest nume.
IVE
Copăcelul, del pe o costă a că-
ruia e tăbărâtă o parte din sa-
Conţesci, mlaștină lângă satul cu
tul Lămășeni, iar o alta e aco-
UN

acest nume care mai înainte era perită de pădure de mestecăn,

un iaz mare, în care sătenii
spun că s'ar fi înecat un cor. Copăcelului (Valea), în satul Lă-
(Prin conţ ei înțeleg generai
L

măşeni,
austriac).
RA

Coptu, afluente pârâului Pulpa.

Conţesci, sat pe moșia și în com.
NT

Pășcani spre nord-vest şi la o Corbului (Delul), în comuna Ple-

depărtare de 10035 şesci,
m. 'de re-
CE

şedinţa comunei. Aședat pe am-

bele țErmuri ale pârâului şi pe Corbie (Podul lui), podeț peste
delul cu acel'aş nume. Numără
pârâul Negra Șarului peste care
161 case, populate cu 168 capi trece drumul ce l€gă satul Pa-
I/

de fam. sai 638 sufi. (324 bărb. naciu cu Negra.

AS

„314 fem.) din cari 9 sunt israi-

Corhena, munte în com. Dorna
iţi. Are 118 contribuabili. Va:
numit și Bâtca Spaimei.
tra satului ocupă go fălci Şi
UI

58 prj. Locuitorii sunt gospo- Corhana, del acoperit de tufiș

dari de mijloc. Împroprietăriţi lângă satul Bâdiliţa.
BC
 Ss _
81

Corne (La), culme de munţi în d-lui Al. Varnav Litenu. Dintre

com. Bogdănesci, a cărei prin-

RY
proprietarii vechi se ţin minte
cipale piscuri sunt: Chiţigăile, Zoiţa Lupu Balș şi I6n Canta
Drugan, Tina Roșie, Arşiţa Pă- de ia care,la 1848 trecu la fa-

RA
dureţului și Măgura. E acoperit milia Litenu. In întindere de
de brad şi fag. 231 fălci 65 prj. din care 170
cultivabile, 40 fânaţ și 21 fălci

LIB
Cornesci, dclul din mijlocul satu- 65 prj. netolositor. In acesta
lui Oprişeni. i nu intră şi pădurea, a căreia
întindere n'o cunâscem.

Y
Cornesci, sat pe moșia și în com. Improprietăriți, la 1864 sunt

SIT
Rugin6sa. Numără 64 case po- 24 fruntași, 41 pălmaşi și 16
pulate cu tot atâți capi de fam. cod. stăpânind: 173 fălci şi 65
sai 250 suflete (112 bărbaţi şi ERprăjini.
138 femei). Contribuabili sunt Are o biserică, cu patronul
62. Vatra satului ocupă supra- Sf. Voivogi, zidită de Zoiţa
faţa de 22 fălci și so prj.
NIV

Baluș la 1841, servită de un

Locuitori împroprietăriți la preot și 2 cânt. şi împroprie-
1864 sunt 20 pălmaşi și 27 tărită cu 81 fălci. O şcâlă ru-
cod. stăpânind 155 fălci şi 38 rală mixtă, cu un învățător
LU

prăjini. plătit de stat, înfiinţată la 1890

Gospodăriile lor sunt slabe, şi frequentată de 30 şcolari.
RA

La 1803, «Corni, moşia d-sale

Cornesci, deiul pe care stă satul căminarului Iordache Balș, avea
cu acest nume. 36 liudi plătind bir 376 lei pe
NT

an. Ei lucra pământul avend

Corni, sat, numit și Cornişori, pe loc de mijloc. (Uricar de T: C.
CE

moșia Corni-Rotunda din com. vol. VII pag. 245).

Liteni. Așegat pe câsta dâlului
cu acest nume. Numără 120 Corni, d€lul pe costele căruia stă
I/

case populate cu 118 capi de satul cu acest nume.

tam. sau 533 suflete (272 bărb.
AS

şi 261 fem.) din cari ş evrei. Cornilesci, sat pe moşia și în

Contribuabili sunt 118. Locui- com. Drăgănesci. Aședat pe
UI

torii sunt bunişori gospodari. ambele țţărmuri ale pârâului

Vatra satului ocupă 46 fălci și Târgia, numără 27 case, popu-
54 prj. Moşia e proprietatea late cu 32 capi de fam. saii
BC

g0.12g. Dicţ. geogr. al jud, Suctoa, 6

82 82

122 suflete (63 bărb. 59 fem.), reședință . sub-pref. plășei Mol-

din cari sunt: necăsătoriți 66, dova de sus.

Y
căsătoriți 44, văduvi 12. Sciii

AR
citi 3. iar 119 nu. Vatra satu- Cornu Laiului, pădure de stejar
lui ocupă 2 fălci. Locuitorii a şcâlelor din Târgu-Frumos,

IBR
sunt nu tocmai gospodari de în com. Vâscani.
frunte. Biserica din Târdia și
şcâla din Brusturi servesc și a- Cosmesci, sat pe moșia cu acelaș

L
cestui sat. Improprietăriți la nume din com. Stolniceni-Pră-
1864 sunt 16 loc. stăpânind 47 jescu. Aşedat pe albia pârâului

ITY
fălci şi 40 prj. Hurmuz, numără 250 case po:
Inceputul satului s'a pus de pulate cu 257 capi de fam. sai
un Sre-care Cornilă venit din 961 suflete (468 bărbaţi şi 493
Ardeal. (V. com. Drăgănesci). RS
femei) din cari 37 streini. Con:
tribuabili sunt 205. În sat sunt:
IVE
Cornişoru, fost sat lângă satul 2 ciobotari, 5 stoleri, 3 fierari,
Corni. 8 lăutari şi ş comersanţi. Vatra
satului ocupă 30 fălci şi so prj.
UN

Cornu, o sf6ră de moşie a d-lui Locuitorii sunt slabi gospodari.

Veisengriin, în întindere de 265 Moșia e proprietatea d-lui Gr.
fălci, mai mult pădure, care M. Sturdza ; în întindere de 745
L

altă dată forma un trup cu fălcă, din cari 648 cultivabile,

RA

moşia Stolniceni Costandache. 45 pădure și luncă, 31 fânaţ și

21 fălci loc nefolositor. Impro-
Cornu, afluente al Sireţelului, în prietăriţi la 1864 sunt: 94 frun-
NT

com. Lespedi. tași, 40 pălmași şi 58 cod. stă-

pânind 516 fălci și 40 prăjini.
CE

Cornu Dumbrăvei, pădurice

Drumurile principale sunt: la
de
Stolniceni-Prăjescu 8 kil. şi la
stejar în com. Brădăţelu.
Cihoreni 5265 m.
Are o biserică cu patronul
I/

Cornu Lunocei, punt vamal în co- Adormirea zidită nu se scie

AS

muna Mălini şi reşedinţa plășei de cine la 1459, servită de un

Moldova de sus. Pe aci se trece preot şi 2 cânt., împroprietărită
la Homor-Câmpu-Lung în Bu- la 1864 cu 8 tălci pământ. Mai
UI

covina. În jurul vamei sunt 4— înainte se crede că a fost o ca-

3 case, din care una servă de pelă săsescă,
BC
 88

O şcâlă rurală mixtă, cu un făcut de Iosif Demosevici, lea-

RY
învăţător plătit de stat, înfiin- tul 1816, Mai 2».
țată la 1865, avend numai 10
prj. pământ în vatra satului. E Cosmescului (Pârâul), mic afiuent

RA
frequentată de 32 școlari. In al pârâului Săscuţa lui Nicorici.
sat sunt 44 băeţi şi 38 fete cu
Costa Bărbătescilor, pădure de

LIB
etatea între 7—12 ani.
Satul a tost întemeiat de un stejar pe moşia Văscani.
-Gre-care Cosma. Un document
Costă Bursucului, deal acoperit
„de la Constantin Racoviţă Voe-

Y
de lanuri pe moșia Heciu-Les-
'vod, din 1757, arată că «popa

SIT
pedi.
Ion Pravilă de la Biserica din
Cosmesci, Constantin Glotea şi
Câsta Buzei, deal, în comuna
alţi sunt trimiși să hotărască o
ER
Bogdănesci acoperit de pădure
hotărnicie de moşie după „scri-
de stejar.
sorile unui reclamant (Xenopol.
NIV

A. D. Ist. Rom, vol. IV, pag. Costa Colacului, deal pe moșia

125.) Heciii; lanuri şi imaş.
In Cosmesci şi alte patru lo-
LU

calități Constantin Cantemir face Costa Harei, vale în com. Bră-

steguri de lefegii ca să lupte dăţelu.
contra leșilor. (I. Neculcea, Le-
RA

'topis. 'Țărei vol. II pag. 284.) Costa iazului mic, vale în com.
La 1803, <Cosmesci şi Nă- Brădăţelu.
Vrăpesci, a d-sale Visternicul
NT

Grigoraş Sturza, avea 116 liudi, Câsta Jidovului, deal în comuna

plătind bir 1496 lei anual, a- Lespedi, căt. Sireţel (fânaţ).
CE

vEnd şi 8 liugi de cei fără bir.

La aceștia se mai adăogeaii Costa Liteni, vale în com. Bră-
«breslaşii ot tam» 10 liugi cu dăţelu.
I/

96 lei bir pe an» (Uricar. de

T. C. Vol. VII, p. 247—248). iazului mare, deal în com.
AS

Costa
În Cosmesci se află palatul Brădăţelu.
familiei Sturza, în parte restau-
UI

rat, pe frontispiciul căruia se Costa lui Bostă, valea dintre dc-

-citesce: «...cu cheltuiala Vel. lurile Viea şi Costa iazului mare
BC

Logofătului Grigoraş Sturza, din com. Brădăţelu.

84 _ 84

Costa lui Necşan, vale lângă sa- Costa Şipotul lui Anton, vale în
tul Probota. (Imaș). com. Brădăţelu.

Y
AR
Costa mare, deal acoperit de fânaț Costesci, deal, numit și Dealu
în com. Lespegi. Câstei, pe care stă o parte din

IBR
satul Ciumulesci: Ganea.
Costa Panacilor, costa pe care
se află împrăștiat satul cu acest Costesoi Răzăşesci, sat pe moşia

L
nume. cu acelaşi nume din comuna
Rugin6sa. Aședat pe costa de-

ITY
0âsta Perilor, deal, acoperit de lului Uimișu, formeză un sat
pădure de fag, lângă satul Bâ- „cu Costesci Sturzei. Moşia e
diliţa. în întindere de 47 fălci, tote

Câsta Plopilor, deal acoperit de

RS
cultivabile. Are o biserică,
patronul Sf. Voivogi, clădită
cu
IVE
huceaguri şi fânaţ, în comuna din lemn de preotul Petrea Pa-
Bogdănesci. ladi Secară la 1777, şi o șcâlă
rurală mixtă, cu un învățător
UN

Costa Roşie, vale în com. Bră- plătit de comună, — înfiinţată

dățelu. la 1885 şi frequentată de 41
şcolari. Cu etatea între 7—12
Costa Suhăi, munte în comuna
L

ani sunt în rada şcolei 68 băeți

Mălini. şi 44 fete.
RA

_ Răzeşii susţin că aii răzăşiile

Costa Şanţurilor, deal pe moșia de la Ştefan cel Mare.
NT

Ruginbsa dar nu departe de

satul Stolniceni Costandache , Costesoci Sturza, sat pe moșia și
din com. Lespegi. Aci se văd
CE

în com. Rugindsa, formând un

trei şanţuri forte mari trase singur sat cu Costesci Răzășesci.
paralel (unu ceva mai depărtat
E aşedat pe ţărmul stâng al
de cele-l'alte două), despre care
I/

Bahluețului Rece, împreună cu

se spune că aă servit ca for. Costesci Răzășesci, numără 115
AS

turi într'o bătălie.

case populate cu 117 capi de
familie săii 477 suflete (244 băr-
Costa Şarului, munte d'asupra
UI

baţi și 233 femei), din cari un

satului Șaru, îmbrăcat în pădure străin. Contribuabili sunt 100.
de brad. Vatra satelor ocupă 25 fălci și
BC

J
 85

49 prj. Locuitorii se. ocupă cu : lui sunt 2 piue pentru suman

RY
plugăria şi cultura viilor şi sunt şi 3 morisce.
gospodari de mijloc. Improprietăriți la 1864 'sunt
Improprietăriți ia 1864 sunt 15 fruntaşi, 31 pălmaşi și 20

RA
25 pălmași și 30 codaşi. codași, stăpânind 257 fălci,
Drumurile principale sunt: la afară de cei cu câte 10 prj.

LIB
Tergu-Frumos 5 km. și la Ru. loc de casă și de locurile dă-
gin6sa 7 km. ruite de proprietar în schimbul
Biserica și şc6la din Costesci celor netrebnice.
Răzășesci servesc şi acestui sat,

Y
Are o biserică clădită din
lemn de săteni, la 1800, servită

SIT
Costiş, deal servind de imaș satu- de un preot și doi cântăreți.
lui Buda, conţine multă piatră. In 1893 s'a înființat o şcâlă
al cărei învățător e plătit de
ER
comună şi pentru care se con-
'Costorovei (Pârâul), mic afluent
struesce un frumos local cu
al Sascei-Mari.
NIV

cheltuiala M. S. Regele.
La 1803, <Cotârgaşul a Mo-
“Cosşvana, mic afluent al Şomuzu- nastirei Slatina avea 16 liugi,
LU

lui-Mic, in com. Giurgescă. plătind pe an 376 lei bir». (Uri.

carul de T. C. Vol. VII, p. 255).
Cotârgaş, sat pe moșia și în com.
RA

Broșteni, formeză un singur sat Cotârgaşi, pârâi, numit ast-fel de

cu Pocna Cotârgașului, sătuc la Catargurile (bradi lungi de
35—40 m.) ce se scoteaii de
NT

ce numără numai vre-o 13 case.

Aședat pe ambele ţărmuri ale pe albia lui. Isvorăsce de sub
pârâului de la care şi-a luat Muntele Lung, şi, după ce a
CE

numele, numără 130 case, po- învârtit 2 piue şi 3 morisce şi

pulate cu 128 capi de familie a udat satul cu acest nume se
„ saii 570 suflete (280 bărbaţi şi varsă în Bistriţa. Are de tribu-
I/

290 femei), din cari 26 israiliți. tari. din drepta -pe pârâul Pre-
“Contribuabili sunt 144. O vatră lucei, Mazanae şi Pârâul lui
AS

a satului propriii zis nu este Alexe; iar din stânga pe pâr.

fiind înşirat în tot lungul pâ- Cărbunarului, Glodului, Arşiţei,
UI

râului. In sat sunt: 2 comer- Pârâul Lat și Pârâul Goei.—

sanţi, un boiangiii, 5 stoleri și Lungimea cursului săi e de
BC

2 fierari. Pe pârâul Cotârgașu.- aprope 7 km.

86 86

Cotârgași, deal în com. Giurgesci, "Qotul Mori, o parte din satul

Y
prelungindu-se spre Valea-Glo- Dolhasca.
dului, sat care e situat la p6-

AR
lele lui. E cultivabil. Cotul Popi, un cot al Siretului,
în com. Dolhasca.

IBR
Cotul Băei, sat pe moșia Baia
dar în comuna Fântâna-Mare. Cotul Râşca, v. Râşcă,
E, așegat spre apus de Fântâna

L
Mare pe șesul stâng al Mol- Cotul Turcului, un cot al pârâu-.
dovei. Numără 108 case, popu- lui Reşca, în com. Drăgănesci,

late cu 120 capi de familie sai
505 suflete, din care 6 străini.
Contribuabili sunt 121. Vatra
satului ocupă o suprafață de
20 fălci. Are o biserică cu pa-
tronul Sf. Nicolae, clădită
lemn de locuitori la 1843, ser-
vită de 1 preot şi 2 cântăreţi,
ITY
stăpânit altă dată de un Turc
care mai apoi 'l-a făcut danie.
familiei Fruuzeti ce "1 stăpâ-
RS
nesce și astă-di.
IVE
din Covatarului (Târla), târlă isolată
a locuitorului cu acest nume
între satul Orţesci, din com.
UN

împroprietărită cu 8!J2 fălci.— Drăgănesci şi Bordia,

Moșia e a sătenilor. In întin-
dere de 410 h: cultivabile, 100 h. Coverea, locul unde Mihăileţul se-
fânaţ și restul de 46 h. prundiș.
L

varsă în Călimănel.
RA

Cotul Plârei, un cot al Siretului

la hotarul Cazacului (Pârâul), numit şi Buf-
moșiilor Liteni, din
tea, în com. Bogdănesci. Isvo-
NT

jud. Suceva, şi Tudora din jud.

răsce de sub Dealu Nalt și se
Botoşani.
varsă în Reșca (1400 m.)
CE

Cotul Haleasei, o parte din satui

Lungeni, com. Broşteni, numă- Cozănesci, sat răzășesc în com.
rând 7 case cu 25 suflete. Dorna. Aședat pe dealul cu
I/

acest nume, e străbătut de pâ-

Cotul Mori, baltă mlăştin6să în râul Arinașul și Cozănesci.—
AS

com. Dolhasca în suprafață de Numă&ră 95 case populate cu

2500 m. p. 74 capi de fam. sai 267 sufl.
UI

(125 bărbaţi şi 142 femei), din

Cotul Mori, vale formată de Şo- cari 53 străini. Contribuabili
muz în com. Dolhasca. sunt 80.
BC

Vatra satului propri.

57
87

zis nu există fiind fOrte risipit. mul stâng al Bistriţei, e stră. .

RY
(Despre moșie şi începutul sa- bătut de pâraele: Ariei, Se&că-
tului vegi Dorna). Are o bise- turei și Crăpăturile. Numără 99.
rică, cu patronul Sf. Vasile,

RA
case populate cu 100 capi de:
servită de cei doi preoți din fam. saii 450 suflete, (210 băr-
Dorna și doi cântăreţi, înzes- baţi şi 240 femei).— Contribua-

LIB
trată de locuitori cu 7 fălci. bili sunt 86. Satul fiind împră-
Biserica e clădită din lemn de ştiat nu există o vatră a satului
răzeșul Vasile Cozan la 1830. propriii zis. — Improprietăriți la

Y
Şc6lele din Gura Negri servesc 1864 şi 1879 sunt 41 pălmași
şi acestui sat,

SIT
şi 29 codași, stăpânind 234 fălci
și 40 prj. — Are o biserică cu
Cozănesoi, pârâi. Isvorăsce din patr. Buna Vestire,
ER clădită din
Obcina Bădei, udă satul Coză- lemn de locuitori, la 1835, ser-
nesci, învertește o moră și se vită de un preot şi2 cântăreți.
varsă în pârâul Arinul. Şc6la din Fărcașa servă și aces-
NIV

tui sat. — Drum principal e la

Cozănescilor (delul), pe care se Fărcaşa (3900: m.).
află tăbărât satul cu acest nume. La 1803, «Crăpăturile a cli-
LU

rosului din Bucovina» număra

Cozmei (m6ra), pusă în mişcare «21 liudi, plătind 420 lei bir
de gârla Paltinosul, com. Dol- anual». (Uricar. de T. C,, vol.
RA

hasca, aducând 500 lei venit VII, p. 255).

anual.
NT

Orăpăturile, pârâiă. Isvorasce din

Crăciunescu, un mic râmnic în muntele Razim, udă satul cu
„satul Lămășeni, propr. părinte- acest nume, învârtesce o moră
CE

lui Gheorghe Crăciunescu. şi, după un curs de 4500 m. se

varsă în Bistriţa.— Are de tri-
Cracul Stânei, mic afl. al Săscu--
butar din drepta pe pârâul Ho-
I/

ței lui Nicorici,

murilor, iar din stânga pe pâ-
AS

Cracul Stânei, pârâi, mic afluent râul Lucăi.

al Săscuţei mici.
Crâgmei (pârâul), în com. Dolhasca.
UI

Crăpăturile, sat numit și Popesci, Isvorasce din dealul: cu acest

pe moșia satului Galu, dar în nume şi se pierde pe șesul Si-
BC

„com, Fărcașa. — Aședat pe ţăr- retului.

88 e8

Orâsmei, d€l în com: Dolhasca, anual, ceia ce dă 72 lei de fie-

Y
cultivabil. care cap de familie. — Budgetul
comunei pe anu 1892—1893 are

AR
Orâatea, lac mocirlos în suprafaţă la venit 11347,99 lei și la chel-
de 5 fălci, pe şesul stâng al tueli 11322,23 lei, iar al drumu-

IBR
Siretului, în com. Stolniceni. rilor 4261 lei venit şi 3040 la
cheltueli. In tâtă comuna sunt
Cristesci, com. rurală situată în 293 cai, 1620 boi, 1172 vaci,

L
partea vestică a plăşei Siretul 4500 oi, 11 capre, 851 porci şi
de jos, spre sud şi la o depăr- 7 bivoli.— Altitudinea comunei

ITY
tare de 34 km. de Fâlticeni.— de la niv. mărei variază între
Se mărginesce la E. cu com. 350—400 m. E udată de râul
Păşcani, la V. cu com. Timi-
- şesci și satul Popesci din jud. RS
Moldova. Moșia e proprietatea
Prințului Gr: M. Sturza, e în
Nemţ, la S. cu com. Miroslă- suprataţă de 3841 fălci şi 58 prj.
IVE
vesci şi la N. cu com. Drăgu- din cari: 750 pădure, 1533 fălci
şeni şi Tătăruşi. — Are forma şi 48 prj. cultivabile, și 1000
unui drept-unghiii cam neregulat. fălci 59 prj. fânaţ. Anul acesta
UN

Compusă din satele: Cristesci, s'a cultivat 28 fălci 78 prj. grâă,

Heresci, Homiţa, Moţca şi Bou- 702 fălci 43 prj. porumb, 80
reni; cu reşedinţa în satul de fălci 14 pr. orz, 96 fălci 61 prj.
L

la care 'și trage numele. — Nu- ov&z, 10 pr. hrişcă, 10 fălci şi

RA

mEră 1224 case; populate cu 33 prj. cartoti și 20 fălci 64

1336 capi de fam., ce numără pr). secară. Locuitori împropri-
5425 sufl. din care 2785 bărb. etăriți după legea din 1864 sunt
NT

şi 2640 fem., (134 israeliți “şi 3 586, din cari 3 fruntaşi, 305
nemți). Contribuabili sunt 1039. pălmași şi 278 codaşi, stăpâ-
CE

Are șese biserici servite de 6 nind 1592 fălci. In comună sunt

- preoţi şi 9 cântăreţi şi un schit 2 morisce pe pârâul Staniștea
Boureni. 2 şcâle mixte frecuen. şi o mâră, mâra Zavului,
I/

tate de 70 elevi.— Copii între | Principalele căi de comunica.

7—12 ani în comună sunt 420 ţie: din comună sunt: la Pășcani
AS

băeţi şi 410 fete.— Sunt în co- (12000 m.), la Drăguşeni (7000

„ mună 5 cârciumi, 9 băcănii, 1 | m.), la Miroslăvesci, (10000 m.).
UI

lipscănie, 1 pitărie, 4 debite de : (V. satul Cristesci).

tutun și o căsăpie, făcând tâte Locuri mai însemnate în com.
dever aproximativ de 99830 lei sunt : Schitul Boureni, Leţcani,
BC
 C | 89

Siliştea, Matidia şi Morile Za: «Clopotul este făcut de mine

RY
vului. (V. a. n.). Costan cua mea cheltudlă, dat
La 1803 «Cristesci a d-sale la biserica din satul Moţca, anul
Vornicului Grigoraş Sturza, nu- 1830», iar pe cel mic: <RĂO-

RA
mără 189 liudi, cu 2480 lei bir NOT AIIAPT..... GRIT% ROX%-
anual». (Uric. de T. C,, vol. VII, PEN 1777». Biserica e împro-

LIB
pag. 248). prietărită cu 25 fălci și servită
de un preot și 3 cântăreți.
Cristesci, sat pe moșia şi în co- O şcâlă rurală mixtă cu un

Y
muna cu acelaș nume. — Așegat învățător plătit de stat, frecu-
pe un platoi nalt ce țărmuresce entată de 58 şcolari. Ea e înfi-

SIT
şesul stâng al ' Moldovei şi pe inţată la 1865.
țErmurile pârâului Staniştea cu In Cristescie reședința comp.
ER
afluentul s&ă Gurmăzdia. — Nu- _YV din regim. 15, Ră&sboeni, de
mără 454 case, populate cu 480 infanterie, cu sediul în Piatra.
capi de fam. saii 2000 suflete Se mai află în Cristesci o fa-
NIV

(1080 bărbaţi și 920 femei) din brică de spirt a proprietăţii în

cari 110 str&ini.— Contribuabili care în ultimul an financiar s'a
sunt 386.—În sat este o câr- fermentat 933.150 k. de porumb,
LU

ciumă, 4 băcănii, 1 lipscănie, 1 din cari sai fabricat 317.720

pitărie, 1 casap şi un debit de litri spirt. — Statul a perceput
tutun. Vatra satului ocupă 180 de pe urma acestei fabrici suma
RA

fălci 40 prj. Improprietăriţi la de 139,947.60 lei, în acest an.

“1864 sunt 162 pălmași şi 46 In tot satul sunt numai 8—10
grădini cu pomi roditori și o
NT

cod. stăpânind 659 fălci şi 58

prj. Are o biserică, cu patronul grădină de legume din josul fa-
Adormirea Maicei Domnului, bricei.
CE

zidită, mi s'a spus, pe la 1440

de nisce saşi din Arde! în mij- 'Creţieni, vale spre V. de satul
locul unui codru.—Pe peretele Brusturi, numită ast-fel de la
I/

bisericei se afla o inscripție care câți-va Ardeleni cu acestă.fa-

AS

a dispărut în urma reparărilor. milie, fugiți de catane şi sta-

Mi s'a spus însă că se citea torniciţi aci cu vre-o 100 ani în
data de 1420 şi că ar fi fost urmă.
UI

restaurată, adăogindu-i-se tur-

nurile, de către Stefan cel Mare. Cristea Marcov, ezer în sâtul Ru-
BC

Pe clopotul cel mare se citesce | ginâsa format de pârâul Dum-

90 90

- “brăviţa, având suprafața de 4 12 fruntaşi, 39 pălmași, şi 19

prăjini. cod., stăpânind 340 fălci, afară

Y
de cei cu câte 10 prj.
Cristesci, valea satului cu acest Drum principal e numai cel

AR
"nume, formată de pârâul Sta- ce duce la Brosceni și la Ra-
niştea. răi, şi acel ce duce la Dorna,

IBR
dar care e foarte puţin frecu-
Cristişoru, pârâii, afl. al pârâului entat.
Negra-Broscenilor. Are o biserică de lemn cu

L
patronul sf. Imp. Constantin şi
Cristişoru, munte între com. Mă-
Elena, clădită de M. S. Regele

ITY
deiii şi Borca.
la 1889, servită de preotul din
Cojoci şi o şcâlă rurală mixtă,
Croitorului (pârâul), v, Hatia.
cu un învățător plătit de stat,
Oroitorului (podul), podeţ din sus RS
înfiinţată la 1864,
danie de
cu local,
M. S. Regele,
făcut
frecu-
de Mălini.
IVE
entată de 41 elevi.
Crucea, sat pe moșia și în com. La 1803, «Crucea a clirosu-
Brosceni, trăgendu-şi numele de lui din Bucovina, număra 70
UN

la crucea ce se formeză prin liugi cu 732 lei anual» (Uricar.

vărsarea pâraelor Crucea: și Băr- de T. Codrescu, vol. VII, pag.
nărelul în Bistriţa. — Aşedat pe 255).
L

ambele ț&rmuri ale Bistriţei și

RA

ale pârâului Crucea, și Casei, Crucea, pârâul ce udă satul cu

spre N. V. și la 22 km. de sa- acest nume. Isvorasce de sub
tul de reședință. Mai nainte Cru- Tarniţa şi după un curs de
NT

cea cu Cojoci şi Kirilu forma o peste 4500 metri se varsă în

comună a parte. Bistriţa. Are de afluenţi pe pâ-
Numără
CE

150 case populate râul Omului mărit cu pârâul

cu 139 capi de fam. saii 540 Opiului.
sufl. (266 bărbaţi şi 264 femei),
printre cari sunt și 10 ţigani. Crucea, pârâii;, mic
I/

afl. al Râş-
Contribuabili sunt 108. — In cuţei, în com. Bogdănesci.
AS

Crucea este o cârciumă Şi o

băcănie. Vatra satului proprii Cruce (la), spre sud şi la 1şo m.
zis nu e.
UI

de M-rea Râșca, se află şi acum

Improprietăriți la 1864 sunt o cruce despre care tradiţia
BC
9i 91

spune că ar fi ţinend locul unui şi până acum în diua arătată

fost schit Bogdănesci; dar de toţi locuitorii de prin satele în-

RY
cine a fost făcut, când şi cum vecinate se strâng pe delul Cru.
nu se scie. cii și, după slujba preoților,
prăsnuesc mâncând și chiefuind,

RA
Crucea Tomi, pisc de munte în:
tre Râșca și Răşcuţa, îmbrăcat Cruciuliţa, deal, numit și Nisipă-
în pădure de brad. ria, în com Giurgesci.

LIB
Crucea, deal, între Horodniceni Cuciniei (pârâul), mic afl. al pâ-
şi Răbâia, cu o vedere frumâsă. râului Pusdra, din comuna Bro-

Y
sceni.

SIT
Crucea Tomi, munte în com. Mă-
lini (862.5). Cucoşeni, mic afluent al pârâului
Mediasca, udă satul Negotesci.
ER
Crucei (pârâul), mic afl. al Bistri.
ţei, în com. Fărcaşa. Cucoşeni, d€lul din care isvorasce
pârâul cu acest nume.
NIV

Cruocei (delul), cultivabil; lângă

satul Forăsci. Cucuişu, munte în com. Mălini
(1017..). :
LU

Crucei (Genunea), din sus de gura Cucuteni, mic afluent al pârâului

pârâului Crucea, din com. Bro- Răcea, în com. Rugin6sa.
sceni, Bistriţa e forte adâncă și
RA

lină, formând ast-fel acestă ge- Cuibar, deal cultivabilîn com.

nune. Dolhasca.
NT

Crucii (d€lul), partea din spre pâ- Culesa, pârâi, isvorasce de sub
râul Pârâuţ a delului Brusturi. Pleșu şi anume din râpa Borta
CE

Tradiţia spune că, cu mai bine Dracului, din jud. Nemţu, udă
de un veac şi jumătate, acest satul Poâna Prisăcei, unde pri-
del a fost bătut de piatră 7 mesce pe pârâul Nistora, trece
I/

ani de-a-rândul. — Doi călugări pe la sud de Drăgănesci și

Sfătuiră 6menii să facă maslu în se varsă în Reșca. din jos de
AS

fie-care an d'asupra lui în diua satul 'Tonţi,. avend lungimea

de Isvorul Maicet Domnului.— totală de 7500. m. Cu/eșa în
UI

Cei povăţuiţi conveniră, puseră localitate însemneză mămăligă

O cruce în acel loc şi de atunci de unde cu/eșar = melesteu=
BC
92 92

făcăleț. Se spune că pe ţăr- Curmătura, un vârf al muntelui

murile acestui pârâi s'aă făcut Runcul Mădeiului.

Y
primele încercări de cultură a
porumbului p'aci. Curmătura, pârâu; mic afl, al pâ-

AR
râului Borca.
Culega, valea pârâului cu acest nume

IBR
din com. Drăgănesci, strânsă Curmăturilor (Delul), d'asupra
între delurile Todorenii și Le- satului Şoldănesci,; cultivabil.
bedea.

L
Curmătura Bălăriei, Obârșia Bu-
Curătura, țarină și fânaţ pe șe- dăcelului, în com. Bogdănesci

ITY
sul Siretului pe locul unde mai
nainte se afla satul Dolhasca. Curmătura Juga, ruptura delulu,

Curătura, v. dlul Păltinișu. | RS curmăturile de d'asupra satului

Şoldănesci, pe unde duce dru-
mul la Spătăresci.
IVE
Curăturile, localitate în Țolesci,
bogată în fănaţuri. Curte (Pârâul de după), pârâii în
com. Stolniceni Prăjescu. Aflu-
UN

Curăturilor (Pârâul), v. Păltinişu. ent neînsemnat la pârâului din

Bahnă.
Curcă (Pârâul lui), mic afl. alpâr.
L

Boldesci, com. Văscani. Curţei (Delul), mic dâmbușor în

RA

Ciumulesci,
NT

D.
Dădesci, băltgă în supraf.
CE

de muntele cu acest nume, udă

49 prj. în com. Rugindsa. comunele Bordia și Drăgănesci
pe o lungime de peste ş00o m.
Dadisa, munte a căruia culme
I/

e ! şi se varsă în Ulia.
un fel de platoi, peste care se |
merge în M-tele Halăuca. E | Dadisa, valea
AS

pârâului cu acest
acoperit de crânguri și fânaţuri. nume.
UI

Dâmboviţei (Pârâul), mic afl. al

Dadiga, pârâi. Isvorasce de sub Râşcuţei, în com. Bogdănesci.
BC
93 D 93

Danilă (Delul lui), pe moşia Pro- risipite, iar locuitorii sunt gos-
bota, acoperit de pădure de podari slabi. Drumuri princi-
fag. pale sunt; la Panaci (16 km.)

RY
şi la Păltimiș (10 km.).
Dănilă, poenă de 150 m. p. în

RA
pădurea și pe delul cu acest Dârţului (Mora), Morișcă pe pâr.
nume. Şerişoru-Mare, din com. Șaru
Dorni.

LIB
Dănilă, pădurea ce îmbracă dâlul
cu acelaș nume. Deleleu, munte în com. Bogdă-
nesci acoperit de pădure de

Y
Danţurile, munte în com. Bros- brad, molid şi fag.

SIT
ceni.
Deleni, sat pe moșia d-lui Ciu-
Daraban, mic afi. al pârâului din lei din com. Giurgesci, numit
ER
Bahnă, com. Stolniceni. ast-fel de la posiţiunea sa. S'a
înfiinţat cu ocasia împroprietări-
Dârloiu, pârâă. Isvorasce de sub rei de la 1864. Numără 13 case,
NIV

muntele Vulturul, udă comuna. populate cu 17 capi de fam.

Dorna pe o lungime de peste sai 52 sufl. (25 bărbaţi şi 27
2000 m. şi se varsă în Negra femei.) Are 17 contribuabili.
LU

Șarului. Vatra satului ocupă 3 fălci.

Locuitorii sunt gospodari de
Dârmoxa, pârâu. Afl. al Negrișorei. mijloc.
RA

Moșia, proprietate a d-lui [.

Dârmoza, sat, numit şi Odocheni, Ciulei, are întinderea de 407
NT

pe moșia răzășescă și în com. fălci din cari 60 fălci cultiva-

Dorna. şi trage numele de la bile, 330 fălci pădure, 10 fălci
fânaţ şi restul neproductiv. Îm-
CE

un fel de arbore cu frunza lată

numit dârmoz. Aşedat între proprietăriţi la 1864 sunt: 2 fr.
păraele Negriş6ra şi Topliciora 5 palmaşi și IO codași stă-
pânind 22 fălci. Biserica şi școla
I/

şi pe plele muntelui Buza To-

plicidrei, numără numai 14 case din Giurgesci servesc și acestui
AS

populate cu tot atăția capi de sat. Drumurile principale sunt:

fam. sati ş2 sufl. din cari 17 la Giurgesci (3000 m.).
UI

bărbaţi şi 15 femei. Contribua.

bili sunt 14. Casele sunt forte | Dâlu Câstei, v. Costesci.
BC
94 94

Delujan, munte în com. Brosceni. Diudiu, pârâi, în com. Dolhesci,

afi. al Şomuzului Mare (3000 m.)

Y
Dâlul, parte din satul Sireţel.

AR
Diudiu, deal, în com. Dolhesci,
Dâlului (Pârâul), aâ. al Siretului, acoperit. de pădure de fag.

IBR
în com. Lespedi.
Diudiu, fost sat pe moșia Heciu.
Dslu Lat, munte în com. Negra
Șarului.

L
Diudiu, fântână, în locul pe care
a fost vatra. desfiinţatului sat

ITY
Dâlu Lat, munte, acoperit de fâ. cu acest nume.
naţuri, în com. Bogdănesci.
Diudiu, pârâuașul format din is-
Dâlu Mare, deal în com. Pleşesci. RS
vorul fântânei cu acest nume,
care pe șesul Siretului se pierde.
Dâlu Nalt, munte spre nord de
IVE
satul Slătidra. Diudiu, delul pe care se afla fos-
tul sat cu acest nume.
D$lu Porcului, un podiș, întin:
UN

dându-se din delul Burduhosul, Diudiu, sat noii, înfiinţat la 1879,

com. Brădăţelu și până în hotarul
făcend un trup cu satul Heciu.
com. Mălini. E udat de pârâul
L

Brădăţelu și îmbrăcat în pădure

RA

Dobrei (Deiu), în com. Brădăţelu.

de stejar pătată cu mestecăn,
carpEn și ici-colea câte un brad,
Dobrei (D<lul), în com. Mălini.
având şi câte.va poene,.
NT

Dobrulesci, localitate în com.

Dslu Viei, partea de sus a dâlu-
Cristesci. V. Boureni.
CE

lui Drăgușeni, pe care stă parte

din satul Drăguşeni.
Dodu, munte. V, Rarău.
I/

Derâi, mic afl. al Borcei.

Dodu, numele vechii al schitului
AS

Diaconului (Balta), lac în supraf, Rarău.

de 180 m. p. în com. Dolhasca.
Doftorului (M6ra), moră sistema-
UI

Din6ia, pădure de stejar în com. tică în com, Rădășeni, pe Șo-

Văscani. muzul Mare, făcută de D-rul
BC
 9%

Diaconovici, având în juruii 15 israiliţi. Contribuabili sunt 838.

--20 hect, teren. Are 2 pietre

RY
Are 4 biserici, câte una în fie
şi 5 mașine de curățit grâă care sat, cu 6 preoți și 11 cân-
pentru grisă, Mergând regulat tăreţi, și trei şcâle rurale mixte

RA
ar măcina anunal până la 30000 frequent. de 133 școlari, din
decalitri. 1) 234 băeţi şi 228 fete cu etatea

LIB
Dohotariu, mic afi.al pâr. Sabasa. de șcâlă aflători în comună.
Budgetul comunei pe anul fi-
Dohotariu, pârâu; mic afl. al pâ- nanciar 1892—1893 are la ve-
râului Suha mică. nit 21918,48 lei și la cheltueli

Y
Doi Lei, pârâiaș ; mic afl. al To- tot atât,iar al drumurilor 4291.81

SIT
pliţei din com. Bogdănesci. lei venit și 3700 cheltueli. In
tâtă comuna sunt 89 cai, 69
Doi Lei, Huceagul din care isvo-
mânji, 8 armăsari, 187 epe,
răsce pârâuaşul cu acest nume
ER
463 boi, 743 vaci, 4150 oi şi
Dolhasca, comună rurală situată 791 porci. Altitudinea com. de
NIV

în partea nordică a plășei Si- la niv. mărei variază între

retul de sus şi la 24 k. m. de 325—335 m. E udată de râul
Folticeni. Se megieșesce la E. Siret şi pâraele: Şomuzul Mare,
LU

cu com. Lespegi și Tudora, Păltinosul, Probotei, Pietrosul,

din jud. Botoșani, la V. cu Pâr. lui Pulpă, Pietrosul-Budei,
com. Dolhesci și Tătăruși, la S. Râmnic, Siliștea, Turbata, Tur-
RA

cu com. Lespedi și la N. cu băţica, Vămeni, Pona ş. a.

com. Dolhesci și “Tudora, — Moşia e proprietatea Statu:
despărțindu-se de tote părţile lui, fostă a M.rei Probota. —
NT

prin semne convenţionale. — Supraf. ei e de şioo fălci din

Are forma unui exagon nere- care 2460 fălci pădure (Statul
CE

gulat. Compusă din satele: are 4165.8380 hect. pădure),

Dolhasca, Gulia, Probota și 2105 fălci cultivabile, și restul
Buda, cu reședința în satul de neproductiv. — Anul acesta s'a
I/

la care 'şi-a luat numele. Po- cultivat: 307 hect. grâi, 1616
pulată cu 1263 capi de fam. h. porumb, 324 h. orz, 160 h.
AS

ce numără 4406 sufl. sai 2197 ovăz, 18 h. hrişcă şi 25 arii.

b. și 2209 fem., din cari 125 vie. Locuitorii împroprietăriți
UI

——— la 1864 şi 1879 sunt: 472 fr.,

1) Mâra Doftorulul a ars pân' la pă- 530 pălm. și 149 cod. stăpâ-
mânt anul acesta.—Acum se lucrează la
nind 2622 fălci și 38 prj.
BC

restaurarea ej.
96 96

Mai însemnat în comună e frequentată de 75 școlari, îm-

M-rea Probota (v. a. n.) proprietărită, la 1879, cu 6

Y
fălci 40 prj. No. copiilor între

AR
Dolhasca, sat pe moșia şi în co- 7—12 ani din rada şcâlei sunt
muna cu acelaş nume. Aşter- 133 b. și 145 fete.
nut pe frumosul șes al Siretu- Drumurile principale sunt:

IBR
lui şi măndâsa vale a Șomuzului la Lespedi (8 k. m.), la Gulia
Mare, e împărţit în mahalalele: (1500 m.), la Dolhesci mici
Vămeni, Vântulesci, Cotu Morii, "(4000 m.) și la Poena Răhtiva-

L
Seudenii şi Ciuchinarii. nului (5 k. m.)

ITY
Numără 403 case, populate Satul Dolhasca n'a fost tot-
cu 460 capi de fam. sai 1717 d'a-una unde se află astă-di.
suflete (895 b. şi 922 f.) din In vechime, spun bătrânii, că
cari 60 israiliți, nemți etc. —
Contribuabili sunt 320. Vatra
RS
era peste Siret pe locul numit
acum /ivadă și Siliște şi se
satului ocupă 130 fălci. Majori- numia Iliesci sai Ilişesci. Pe
IVE
tatea locuitorilor sunt bunișori locul ce ocupă adi erai păduri
gospodari, dar sunt și de acei mari de stejar și ulm, arbori
ce-şi pierd vremea pe la gară. de cari se găsesc și acum a-
UN

Moşia , proprietatea Statului prâpe pietrificați, cu lemnul

fostă a M-rei Probota, are în- negru ca abanosul şi fârte fru-
tinderea de 1643 fălci din care mos și trainic pentiu mobile,
L

6oo cultivabile, 720 pădure în albia și malurile Siretului

RA

(Statul are 1362 hect. pădure), fiind mâliți la o adâncime de

100 fălci fânaţ și restul nefo- 5—7 metri. Fie din causa al-
NT

lositor. bici neregulate şi inundaţiei la

Improprietăriţi la 1864 şi care era expus satul, fie din
1879 sunt 173 fe., 187 pălm. causă, precum
CE

spun mulți, că,

şi 63 cod. stăpânind 1161 fălci pe aci fiind șleahul cel mare
şi 37 prj. de la Botoșani la Paşcani, Bu-
Are o biserică, cu patr. In- cureșci şi laşi, în trecerea pă-
I/

vierea, zidită de săteni, la 1877, gânilor Turci şi Tătar se a-

servită de 3 preoți și 2 cântă-
AS

duceaii multe stricăciuni avu-

reți și improprietărită la 1864 tului sătenilor, fiindu-le viaţa
cu 25 fălci şi 40 prj. șio scâlă ameninţată şi trăind cu frica în
UI

rurală mixtă cu un învățător sân, satul Ilieşti se mută pe

plătit de stat, înfiinţată la 1866, țErmul drept al râului şi anume
BC
 97

pe Dslul Viei și fiind-că, drept Dolhasca, dar nu-i pricinuesc

locul unde s'a așegat satul, Si.- nici o stricăciune graţie mijlo-

RY
retul făcea un fel de vârtej, cirei ce a făcut un Gre-care
numit în localitate do/e, de « Monsieur Diubsche» către mai

RA
aci, se crede, că ar fi convenit marele . celor 1şo Turci din
să dea şi numele satului Dolha Botoșani. (Ist. Mitr. Mold.
şi mai târdiii Dolhasca. P6te pag. 143).

LIB
însă, şi acesta cred că e mai Se spune că moșia Dolhasca
admisibil, ca Dolhasca să fie cu trupul Buda avea mai na:
un termen slavonesc. — (Precum inte o întindere cu mult mai

Y
avem Dorna tot aşa pote fi şi mare, dar din ea s'a tot în-

SIT
Dolna).—După cât-va timp, ne streinat bucăţi. Așa, povestesc
mai convenindu-le posiţiunea,de bătrânii satului, că. unui sluj-
pe Delul Viei se scoborâră pe baş mare de la cârmuire ce
ER
vale, unde sunt acum. La în- venia din spre Botoşani, îi
ceput tâte casele ai fost fă-: cădu un cal la un podeţ. Ca
cute din lemnul de pe loc. Mai să nu rămână cu butca în
NIV

înainte de 1864 singur satul drum, el ceru un cal de la

Dolhasca forma o comună. La Cananăii care nu-i dete. Se a-
1864 Buda şi Gulia se alipiră dresă atunci către Paşcanu, pro-
LU

la Dolhasca și în 1870 se uni prietarul Tudori, care-i trimise

şi Probota. Din budgetul, ee se patru cai din cei mai frumoși,
păstreză în arhiva primăriei, se cerându-i în schimb să mijlo-
RA

vede că primarii de Dolhasca, cească pe lângă Vodă ai se

Gulia și Probota eraii plătiți da şi lui o parte din Dolhasca,
NT

fie-care cu câte 3 galbeni pe an. ce-i trebuia numai de cât.

La. 1803 «Dolhasca-Buda a Ajuns la Divan Slujbașul înde-
casei Banului lordache Cana- plini dorinţa lui Pașcanu. Tot
CE

năii, împreună cu liudii Sărda- cam ast-fel se dădu o altă bu-

rului Anastasie, număra 387 cată la Pocna Răhtivanului și
liugi plătind 4448 lei bir a- o a treia la Şireţel.
I/

nual, fiind şi 10 scutiţi». La

AS

liudii birnici se adăogeaii, bre- Dolhasca, gară în satul cu acest

Slașii ot tam c<10 liudi cu 140 nume, la 408 kil. de Bucuresci.
lei bir pe an» (Uricar de T.C. Schimbarea liniei F6lticeni.
UI

vol. VII p. 246).

La 1821, . Turcii trec prin Dolhesci, comună rurală situată
BC

qo.r24 Dicţ. geogr. al jud, Suciva. 7

98 S8

spre S-E. pl. Şomuzul şi la o titudme ca şi Doihasca. E udată

depărtare de 16 k. m. de FSL- de Siret şi pâraele: Şomuzul
ticeni, Se învecinesce la E. cu mare cu afluenții săi: Butnă-

Y
com, Tudora din jud. Botoşani, rașu, Harbuzu, Diudiu, Buta,

AR
despărțindu-se prin râul Siret; Platoniţa şi Podișoru.
la V. cu com. Preutesci și Ui- Moşia Dolhesci e propr. Sta-
desci, având ca hotar pe pâr. tului, fostă a M-rei Probota,

IBR
Boura și semne conv., la S. iar Poena Răhtivanului e pro:
cu com. Dolhasca și Tătăruși, prietatea familiei Răhtivanu.
prin pâr. Valea Poeni și la N. Suprafața teritorială a com.

L
cu Preutesci şi Valea Glodului, e de 3706 fălci din cari 1631

ITY
desp. prin semne convenţionale. fălci pădure (statul are 2507.3020
Are forma unui paralelogram hect.), 1996 cultivabile şi restul
ale cărui unghiuri obtuse sunt neproductiv. Anul acesta sa
espuse spre S.-E. și N.-V. Se
compune din satele Dolhesci. | RS
cultivat 11 fălci grâii,
porumb, 41 fălci orz,
740 fălci
170 fălci
mari, Dolhesci-mici şi Po€na ovăz și 10 fălci hrişcă. Impro-
IVE
Răhtivanului, cu reşedinţa în prietăriţi la 1864 sunt 137 păl-
cel d'întâi. mași și 286 cod. stăpânind 1120
Populată cu 825 capi de fălci.
UN

fam. ce numără 3286 sufl. sai

1634 b. şi 1652 fem.; din cari Dolhesci-mari, sat, pe moșia şi
92 israiliți. Contribuabili sunt în comuna cu acelaș nume, a:
L

783. Are câte o biserică în fie şedat pe țărmurile Șomuzului-

RA

care sat, servite de 3 preoţi și mare. Numără 45 case popu-

4 cânt. şi 2 scâle rurale mixte late cu 414 capi de fam. sai
NT

frequent. de go scol. In tâtă 1932 suflete (916 bărb. şi 1015

comuna sunt 209 băcţi şi 109 fem.) din cari 71 streini (ișrai-
fete, între 7—i2 ani. liţi). Are 426 contribuabili. Va-
CE

Budgetul comunei pe anul tra satului ocupă 41 fălci. Lo-

1892—1893 are la venit lei cuitorii sunt gospodari de
8722 și la cheltueli 8380.68 "mijloc.
I/

lei, iar al drumurilor 1650 lei Moşia, proprietatea statului,

venit și 1638 lei cheltuele. Sunt
AS

fostă a M.rei Probota, e în în-.

în comună 222 cai, 492 boi, tindere de 3333 fălci, din cari
669 vaci, 1998 oi, 36 capre şi 1722 cultivabile, 1532 pădure
UI

961 porci. Are cam aceași al- şi restul neroditor. Improprie-

BC
 hi
jula sa ed Coriceto-Usosrafle "29 99

tăriți la 1864 sunt 84 pălmaşi pe al treilea a fost luată de

şi 170 cod. stăpânind 668 fălci. cine, când şi ce s'a făcut nu se
Drumuri principale sunt: la scie. În pomelnic se pomenesc

RY
Dolhesci-mici (4000 m.) şi la Alexandru : şi Şendrea V. V.
Preutesci (8000 m.) Odăjdii sai ori-ce alte odâre

RA
Are o biserică, cu patronul vechi nu se găsesc, O singură
iconă a Maicei Domnului se
| Bibi

sf. Paraschiva, servită de un pr.

și 2 cânt. și împroprietărită cu asemănă mult cu cele de la

LIB
17 fălci. mormintele lui Petru Rareș din
A fost zidită inainte de 1470 M-rea Probota.
de tatăl lui Şendrea, Hatmanul Satul mai are o şcâlă rurală

Y
lui Stefan cel Mare. După is- mixtă cu un învățător plătit de

SIT
bânda de la Podul-nalt (1475) stat, înființată la 1864 și fre-
«având bucurie Stefan Vodă de quentată de 50 şcolari din 91
ai săi, cum se afară toți prejur băeţi şi 119 fete, cu etatea în-
ER
el, la loc de nevoe şi de grije tre 7—12 ani, din cercul șcâlei.
îndată a repedit pe Şendrea In sat este și o mâră a mo-
Hatmanul înaintea 6ştei munte- șiei. (V. iazul Dolhesci.) La
NIV

nesci cu puţini slujitori ca în 1803 «Dolhesci a M-rei Pro-

-chip de strajă. bota, avea 13 liudi plătind 2432
<Şi dând de oștirea Radului lei bir pe an (Uricar. vol. VII
LU

Vodă fură biruiţi de Munteni; p. 254.) -

şi acolo ai perit și Şendrea
Hatmanul (cumnat lui Stefan Dolhesoi-mici, sat, numit și Gzo- |
RA

Vodă), mai jos de Râmnic, unde senă, pe moșia și în comuna

mult s'a pomenit movila Şen- Dolhesci. Aședat pe Şomuzul-
NT

drii; şi "l-ai dus de “l-aii în- mare, numără 282 case popu-
gropat 74 biserica din Dolhesci late cu 343 capi de fam. saii
1052 sufiete (516 bărb. și 536
CE

lângă tatăl săi.» (Gr. Ureche,

L.etopis. vol. 1, pag. 161—162). femei) din cară 16 israiliţi, Con-
Tradiţia spune că mai nainte tribuabili sunt 287. Vatra sa-
-ar fi fost biserică săsescă. În tului ocupă 23 tălcă. Improprie-
I/

biserică sunt 3 morminte: unul tăriți la 1864 sunt 45 pălmași

AS

al tatălui lui Șendrea, 'altu al şi 99 cod. stăpânind 374 fălci.

Hatmanului și al treilea alunui Are o biserică, cu patronul
fii al acestuia. ' Două ai în- Sf. Nicolae, zidită la 1833 de
UI

scripţii slavone, iar piatra de locuitori, împroprietărită la 1864

BC
100 _ 100

cu 17 fălci, servită de un preot Pipirig (5000 m.) și la Mălini

şi 2 cântăreţi. O şcâlă rurală (31000 m.)
mixtă, cu un învăţător plătit de

Y
stat, înfiinţată în 1891, frequen- Dolia, pârâul ce străbate sătișorul

AR
tată de 40 elevi, din 74 băeţi cu acest nume. Trece în jud.
şi 47 fete între 7—12 ani află- Nemţ şi se varsă în Nemţul.
tori în rada şcâlei.

IBR
In sat este o moră a statu- Domnâseă (Balta), în suprafaţa
lui, pusă în mişcare de apa Şo- de 416 m. p,., în marginea apu-
muzului-mare, cu trei pietre a- sană a satului Lunca, din com.

L
ducând 2000 lei venit anual. Pășcani. Tradiţia spune că in

ITY
ea sar fi înecat o Domnă pe
Dolhesci, iaz în suprafață de 15 timpurile de restriște ale ţării.
fălci, format de Şomuzul-mare,
lângă satul Dolhesci-mari. Acum
e acoperit de stuf și în mare
RS
Doniţa,
şteni.
munte în comuna Bro-

parte nomolit. Apa sa. pune în

IVE
mișcare o m6ră cu trei pietre Dorna, comună rurală situată în
aducând 3000 lei venit anual. partea nord-vestică a plășii
Muntele, spre apus şi la: peste
UN

Dolia, (nume slav), sat, pe moşia 110 kil. de F6lticeni. Se măr.

Bordia, dar în comuna Mălini. ginesce: la est cu comuna Bro-
Aşegat pe țărmurile pârâului șteni, despărțindu-se prin coma
L

de la care 'și trage numele, nu- munților Călugărului, Bogolinu-

RA

mEră 15 case, populate cu 19 lui, Pietrosul, Ciungii, Prislo-

capi de fam. saii 62 suflete din pul, Gruiul, Obcina Şandrului,
NT

cari 32 bărb. şi 30 femei. Are Bâda și Obcidra; la s. cu com.

12 contribuabili. Vatra satului Şaru-Dorni, despărțită prin pâ-
ocupă 7 fălci. Locuitorii sunt râul Vâlcele şi muntele Ursăria ;
CE

slabi gospodari. la vest și nord cu Bucovina,

Improprietăriți la 1864 sunt: despărțită prin hotarul ţărei,
5 pălmași şi un cod. stăpânind pârâul Negra-Şarului şi Bistriţa.
I/

22 fălci şi 40 prj. Are forma unui triunghiii drept

Biserica
AS

din Pluton şi şcola. unghiii. Se compune din satele

din Pipirig, jud. Nemţ, servesc Gura-Negrei, Dozănesci, Ortdia,
şi acestui sat, Rusca, Sunători, Zugreni și
UI

Drumuri principale sunt: la Dârmona, cu reşedinţa în Co-

BC
101 101

zănesci. Numele Dorna e slav, Hasca, Colăcelui, Corhana, Pi-

însemnând s4s, şi şil trage de ciorul Ortei, Dealul Cozănes-

RY
la orășelul Dorna din Bucovina, cilor, al Gogoșenilor, al Ursă-
“cu care mai înainte de 1777 riei, al Ciocârlanilor, al lui
forma o comună. Monac, Bâtca “Ţăranului, Hul-

RA
turul, Ulmul (1156), Piscul, Bu-
Populată cu 536 capi de fam.
cinişul, Călimănelul, Ialogiţa,,
ce numără 1932 suflete sai

LIB
Mihăileţu, Tundăria, Rusu şi
972 bărbaţi şi 960 femei, din
Buza 'Toplicidrei.
cari 131 israiliți. Contribuabili
Pădurile ce îmbrăcaii altă dată
sunt 571. Are 4 biserici, o
munții, acei codri nestrăbătuţi

Y
şcâlă rurală mixtă de băeţi și
de brad, molit şi tisă, ai fost

SIT
o alta de fete.
tăiate şi în mare parte des-
Budgetul comunei pe anul fiinţate fără milă. Tisă nu se
1892 — 1893 are la venit lei mai găsesce de fel. Ea a fost
ER
5848 şi la cheltueli 5817.65; întrebuințată la cue pentru aco-
iar al drumurilor 4402.74 lei perit casele cu draniţă.
NIV

venit şi 2040 lei cheltueli. In Moșia e r&zășască. Suprafața

tâtă comuna sunt 368 cai, 587 a comunei e de 10248
teritor.
boi, 1024 vaci, 3089 oi, 267 hectare din cari 2845 hectare
LU

capre şi 204 porci. Altitudinea fânaţ.

comunei de la nivelul mărei
„Nici un fel de cultură nu se
atinge în vârful Pietrosului 1704 face aci şi acesta pentru că.
RA

metri. porumbul nu reușesce, neavend

Udată de Bistriţa şi pâraele timp a se câce, iar cele-lalte
Vâlcele, Rece, Arinul, Arinașul, semEnături pentru că locuito-
NT

Cozănesci, Ortâia, Rusca, Osoiii, rilor nu le pluce să se de-

Sunători, Secu, Negra Şarului, dea cu ale plugăriei. Anul din
CE

Negrişora şi Toplicidra. urmă s'aii cultivat numai 25 h.

Cei mai însemnați munţi ai cartofi, 3 h. in şi 4 h. mazăre.
comunei sunt: Buza Bogolinu- Locuitorii se ocupă cu plutăria
I/

lui, Pietrosul (1704), Scrâncio: şi economia vitelor. Ei își aduc

alimentele de prin târguri. cei
AS

bul, Ciungii, Prislopul, Verful

Stegei, Şandru, Vârful Bâdei mai mulţi pe cai. în dăsagi
(1400), Busuiocul, Obciora, formând un fel de caravane.
UI

Vârful Şarului, Dealul Călugă- (Caii legaţi unii de alţii de codă).

„ului, Palmeşul (1253), Prislopul, | Cel puţin o săptămână își trece
BC
102 102

Dornânul ca să'și aducă pro- (unde se crede că se vămuiaă

RY
vizii din F6lticeni sai Piatra. tote mărfurile venite din Ar-
Locuri mai însemnate în co- deal și Ungaria), se opri cu
mună sunt: Piatra Stăncei, oştirea,. neputând înainta de

RA
Piatra lui Lazăr, Colţul Acrei Gre-ce drumul înainte nu era
“şi Combra (v. a. n.) Mai sunt de cât o cărare îngustă și forte
5 isvâre cu apă minerală, din

LIB
nepracticabilă.— Aci, la Vamă,
care trei burcuturi (apă ferugi- Ștefan Vodă pune un stâlp, ce
n6să, alcalină): unu pe pârâul „se vede și astă-di. Pe atunci în
Arinului, la 3000 m. în sus de Câmpu- Lung nu erai de cât

ITY
la gura sa. (Acesta a fost ana- câte-va case şi de acolo spre
lisat de d nul Dr. Bernath), al Dorna cale de o di nu mai
doilea pe Osoiu, în căt. Rusca întâlniai locuință omenâscă ci
şi aprâpe de malul Bistriţei
numit «Burcutul Țârcovnicului» RS
numai codri posomorâţi, păduri
fecidre. “Unde e acum Târgul
IVE
(asemenea analisat de acelaș), Dorna, între ape (la gura Dor-
al treilea, un mic isvor la gura nci în Bistriţa) se afla o sin-
Arinului; iar ultimele două la gură gospodărie, casă bună,
UN

gura pârâului Rusca, fârte abun. grajd, etc., proprietăţi ale unui
dente în apă sulfurâsă. Gre-care Gheorghiţă, hoţ vestit
Din trecutul Dornei.— Preo- și rafinat şi vânător n6oş. —
L

tul Gheorghe Ortoanu, răzş Acesta croi și lărgi cărarea ce

RA

din moși-strămoși, mare pro- lega locuinţa lui cu târguşorele

proprietar în Dorna, ne poves-
de prin prejur. El prăda la de-
tesce istoricul ast-fel: Mai nainte
părtări mari şi ast-fel nici o
NT

de răpirea Bucovinei, tâte sa- dată nu fu prins. Drumul tre-

tele ce ţin de comuna Dorna când pe dinaintea casei luy ori
CE

formaii o singură comună cu ce călător, boer sai țăran, de

Dorna Bucovinnă, târgușor în la vlădică până la opincă, trăgea
care se afla și reședința comu- la dânsu, unde era fârte bine
nei și tot teritorul era o sin.
I/

primit și în deplină siguranţă

gură răzăşie dată de Ștefan Vodă
tă nu i se va întâmpla nimic.
AS

„cel Mare, în împrejurările ur-

Celor. mai distinşi dintre musa-
mătore. — Vodă pornise spre
firii să le dădea ghidi devotați
; Ardeal pe valea Moldovei, dar
UI

cari să-i călăuzescă şi să-i apere

la Vamă, cel mai vechi sat de ori-ce primejdit. Ast-fel reuşi
din câte sunt în împrejurimi
BC

el să se facă fârte cunoscut,

103
Neavând copii cu prima-i soție,
Gheorghiţă, cu învoirea ei, îşi
mai ia o femeie cu care are
trei băeţi: pe Gheorghe, Ioniţă
şi Grigore. Pentru acestă faptă,
cum şi pentru o prădăciune
templată pe drum, dar nedo-
vedită, Gheorghiţă e ridicat și
dus, spre a fi judecat de divan
şi Mitropolit, la Suceva. Incăr-
cat de fel de fel de blănuri
intră Gheorghiţă în Suceva,
unde cei cărora le acordase os:
pitalitate, reușesc nu numai să'l
îndreptățescă către Vodă, ci îl
presentară ca pe un mare bine
IV
făcător. Vodă drept recompensă,
îi dărui tot locul şi pădurile
UN
cunoscute numai lui și ast-fel
se înfiinţă r&zășia Dornei,
Hrisovul lui Ștefan Vodă se
AL
păstră până la răpirea Buco-
vinei când nu se scie ce sa
R
făcut. Cei trei fii ai lui Gheor-
NT
ghiţă întemeiară: Gheorghe sa-
tul Gheorghiţeni dar peste Bis-
triță, Ioniţă, poreclit Tărâţă și
CE
Ciocârlan, înființă satul Gura
Negrei; iar Grigore rămase
locul tătâne — săi și se deda cu
I/
tâlhăria, fiind fârte cutezător.
AS
Acesta de mic era ruşinos,
îndrăsnea să se ducă pe la po-
mene, dar pândea pe cei de
UI
Sema lui şi le fura co/aez, nu-
miți cozan?. Omenii îl porecliră
BC
atunci Grigore Cozan. Cozan,
103
urmărit pentru tâlhăriile lui,
RY
“fuge pe cea d'întâi plută pe
"Bistriţă cu familia sa şi scoboră
la Cruce sat descălicat de el;
RA
"Xar urmașii săi, dupe un timp
în- Gre-care vin și pun începutul
LIB
satului Cozănesci,
La 1776, din vechea Dornă,
se înfiinţeză două comune Dorna-
Y
Vatra dincolo şi. Dorna-Gura-
Negri dincâce. Mai târdii, în-
SIT
— prin des-
mulţindu-se locuitorii
lipire — se formeză com, Şaru-
ER Dornii, din care nu sunt decât
câți-va deci de ani de când se
„desfăcu comuna Negra Șarului.
Ast:fel -pe vechia răzeșie sunt
acum patru comune mari. Dorna
Vatra şi ale n6stre Dorna, Şaru
şi Negra a căror populaţie a
sporit mult prin refugiarea aci
a multor Români din Ardeal -
și Bucovina.
Nesupăraţi de nimeni stă-
pâniră r&zEșii moșia până pe la
1800, când Dornenii revoltați
contra unor jidani ce-i esploatati
în mod neomenos, ucid, în câr-
în ciuma satului de la Gura Negrei,
pe 9 dintre ei. Daţi în jude-
cată Vodă Alex. Ipsilante le
nu ceru uricele moșiilor lor, pe
cari învinovăţiţii ne-avendu-le,
Vodă le confiscă moșia și, prin
hrisovul din * August 1800, o
făcu danie fiului săi. (Hrisovul
e în stăpânirea numitului preot
104 104

RY
împreună cu tâte actele răzășiei, | pe timpul lui Mihai Sturza,
pe cari le-am văgut și citit care la judecată hotărasce ca
însu-mi).

RA
r&zăşii să-și rescumpere mo-
După Ipsilante moşia trecu şia de la Balş pe preţul de
prin vre o trei mâni până ce 12000 galbeni, plătiți în trei

LIB
încăpu în acele ale familiei Balş. câşturi şi cu condiţiunea ca, de
Urmară judecăţi peste judecăţi. nu vor fi in stare să plătescă
Mulţi dintre răzăși ai perit în la timp, Balș să'şi ia moșia și

ITY
închisorile Iașului, Un preot, să le înapoeze banii, ce va fi
moș al pr. Gheorghe, însoţit primit, fără dobândă. Plătiră o
de un Turc, căruia i se tăgă. rată, dar când fu la a doua nu

RS
duise 500 oi, pornesce la ari- mai avură Dornenii de unde
grad să dea jalbă Sultanului. face banii. Vodă'i chemă şi le
Dar cei din jurul Impărătului propuse să le dea 4000 galb.
IVE
nu'i-aii făcut loc, positiv fiind M. S. însă cu condiţie ca, pen-
înscinţaţi din timp de vre-un tru bine-facerea ce le face, dă-
boer de ai ţerei, ba, ceva mai ruindu-le acestă sumă,
UN

Măria
mult, 'l-aă ameninţat că'și va Sa să aibă dreptul a esploata,
pierde capul. Inspăimântat pre- fără unică o plată, ori-ce mină
otul se întârce pe altă cale a. ar găsi pe moșie, să i se dea
L

casă, până unde nici nu se aş- locuri pentru instalat fabrici şi

RA

tepta să ajungă cu dile. Se may tot conbustibilul de care ar a.-

spune că Dornenii era cât p'aci vea nevoe. De voe, de nevoe
să între în luptă cu 50 arnăuţi, se împăcară Dornenii. Sosind
NT

trimiş să pună pe Balş în stă. revoluţia de la 1848 Vodă Sturza

pânirea moşiei. Dar pe când fu învinovăţit, între altele, că,
CE

şedeaii Arnăuţii la masă pe delul sub pretextul de a ajuta pe

Prihodului, axinte Bigei, vână. Dorneni, caută a pune densul
tor de irunte, de după tufe mâna pe moșia lor. Strâns cu
unde
I/

sta ascuns, dă foc și ușa M. Sturza, rupe actul de

sterge
paharul agăi, pe când acesta învoială ce avea de la Dornent
1
AS

ridica la gură, Speriaţi, cei şi partisanii să& publică urmă-

so
se retrag. Nu odată însă apucară târea îridreptăţire :
UI

Dornenii topărele, câsele și

pu- «Art. 23. — Despre pricina
scele ca să şi apere pământ
ul Dornei,
din moși-strămoși de a fi prădat. ,
BC

«La clevetirea despre rășluire

Ast-fel se petrec lucrurile până
«de acturi însemnătâre din rele,
105
D
105
105

RY
«pârâtorii pomenesc de pricina «pe acești 3000 suflete şi tot
«Dornei. Pentru a se încredința «cu acest prilej ei ai pus îna-

RA
cine-va de adevăr, nu are de <intea Domnului ca să primescă
«cât a lua sema la împrejură-
«acele moșii cu preț de 6000
«rile atingătâre de acestă pri-

LIB
«galbeni; însă Domnul ati de-
«cină,
«părtat o asemenea proposiţie,
«Satele Dornii în munții Car. «avend în vedere neputinţa în
«paţi sunt locuite mai bine de «care s'aii aflat tâte ocârmuirile

Y
«trei mii suflete, cari din vreme «de mai nainte, de a desbrăca

SIT
«nepovestită . bucurându-se în «3000 suflete în favorul unei
«pace de acestă proprietate, aii «singure familii, precum și pri-
«fost desbrăcaţi de dânsa de «begirea acelor 3000 suflete în
«către Domnul Const. Ipsilante ER«Bucovina, care se află "pe
«la 1800, puind a sa stăpânire «marginea acestei proprietăți,
«pe aceste sate, sub pricinuire
IV
«In urmare dar Înălţimea sa aă
«că se afla o domenie cuvenită «rânduit prin cererea a âmbelor
UN

«<ţărei. Domnul Ipsilant a fă. «părţi o comisie, îndemnând pe

«cut-o danie fiului săi, mai pe <rezeși a-şi alege vechili și tâtă
«urmă acestă moșie, prin deo- «acâstă gâlcevire care se lănţue
AL

«sebite tocmele, ai trecut cu «de 30 ani, s'aii curmat prin-

«preţ de 80000 lei în stăpâni: «tr'o invoire cu bună primire,
«rea familiei Bălşesci, care, sub «în puterea căreia 12000 de
R

«tâte ocârmuirile ce sai pe- «galbeni se dă familiei Bălșesci,

NT

«trecut în Moldova, în curgere «de către locuitorii Dornii,

«de 30 ani, aă cerut în zadar «pentru ca să fie stinsă. ori-ce
CE

«Stăpânirea ei, din pricina sta. «pretenţie în sarcina lor. După

«tornicei împotriviră a locuito- «acestă alcătuire, bieţii locuitori
«rilor acelor părţi, care bizuin- «ne-avend de unde plăti cea
«du-se într'o stăpânire necur-
I/

«întâi vadea la împlinirea ei în

«mată de multe vecuri şi în «sumă de 4000 de galbeni,
AS

«posiţia lor prin munţi și potece «Domnul ai plătit spre înles-

«nestrăbătute s'a ţinut în stă. «nirea unui norod nenorocit
«Pânirea proprietăţii lor ; iar
UI

«acestă sumă de la sine, fără

«îndată după numirea Domnului «vre-o dobândă și în singurul
«fraţii Bălşesci ai cerut între-
«scopos a slobozeniei lor. Din
BC

“Puințarea puterei înarmate, «acestă sumă, care sa numărat

“pentru a scâte din stăpânire «fraţilor Bălșesci, Domnul, până
 106
106

RY
«în ceasul acesta are a primi a înaintării pajurilor împărătesci
«peste 2000 de galbeni de la asupra hotarelor turcesci, răş-

RA
«r&zăşi». (Uricar. de T. Codr. luind o parte din Moldova pe
Vol. IX, p. 7—9). la graniţa Dornei. Nicolae Ma-
In socotâla celor 2000 gal- vrocordatu protesteză cu ener-

LIB
beni despre care. se spune că gie contra încălcărilor Austriei
Domnul “i-a primit de la răzăși, şi o silesce la sfârşit să se re-
Vodă a iuat peste 1000 de plute tragă, ameninţând'o cu r&sboiă

ITY
din cel mai ales lemn. din partea Turciei». (A. D.
Pentru -ultima rată de 4000 _ Xenopol, Vol. V, p. 11).
galbeni r&zășii vîndură lui Co- Prin testamentul lui George

RS
. naki Delul Omului, munte care Lupaşcu /lâjdiă, din 1732,
acum face parte din trupul mo- Nov. 7, se lasă în 7pznfă satul
IVE
şiei. Broşteni (v. a. n.) Bunenii şi o parte din Dorna,
Impărţela moşiei între răzEşi fiului s&ă Nicolaiii. (Arch. Ist.
s'a făcut de inginerul Chefneux, de B. P. Hâjd&i, Vol. I, pag.
UN

un francez care făcu mulţi bani. 55).

Constantin Şerban (în lupta George Lupaşcu Hâjdăii, este
cu Ghica), respins fiind de Tă- strămoșul eminentului nostru
filolog, D-l B. P. Hâjdău, şi
L

tari, trece în Ardeal de unde,

testamentul săi a fost dăruit
RA

cu mortea lui Racoți, care cade

în bătălia de la Sibiii (22 Maiă Archivei Statului de către dom-
1660), perdend sprijinul s&ii din nia sa. Genealogia:
NT

Transilvania, «el (Constantin George - Lupaşcu

Şerban) ese din Ardeal» cu |
Ştefan - Dominic
CE

-800 6meni, lefegii tot într'ales

.„Și...a luat poteca peste munţi
pe la Dorna şi a eșit pe la loan
Câmpu-Lung...> (Istoria Rom. |
I/

de A. D. Xenopol: Vol. IV, Tadeii

AS

P. 297 şi Letopis. Ţăr. Vol.I,

p. 368). Alexandru
«Incă din a doua Domnie a |
UI

lui Nicolae Mavrocordatu în B. P. Hâşdăi

Moldova (1711—1716) Nemţii In biblioteca Universităţii din
BC

încep operaţia ce deveni mai lași, putem vedea portretul lui

târdiii atât de fatală Moldovei, Efrem Hâjdăi (1630), bunicul
107 ÎN D1D 0| 0 107

RY
lui George Lupaşcu. (Comuni- pun mâna pe ei, îi legă și ast-
carea acesta mi sa făcut de fel încătușați îi duseră la Fâl-

RA
către însuşi D-l B. P. Hâjdtă, ticeni.
căruia dator sunt a-i mulțumi). Pentru a scăpa răzăşii de
La 1803, «Dorna-Şarul şi datoria ce aveai către dânşii,

LIB
Păltinișul, a Domnului Alexan- ai dat orândele din Dorna pe
dru Ipsilante, avea 175 liudi, opt ani, cari bani sai dat
plătind 3184 lei bir pe an». Turcilor.

Y
Intro anafora din 1813, Iu- Ast-fel scăpară Dornenii şi

SIT
nie 22, întărită de Scarlat Ca. de Turci de la cari le-a r&mas
limach la 1 Oct. în pricina ca moștenire r&ul obicei de a
moşiei Dorna de la munte, cu trăi cei mai mulţi în concubi-
Logofătul Const. Balş, se aduce
ER nagiii, despreţuindu-și soțiile, și
ca dovadă o carte de la I6n bolele venerice de cari nu se
IV
Nicolae Vodă din 7255 (1747) mai pot tămădui. Aprâpe jumă-
Sept. 30. (Uricar. de T. Codr. tate, dacă'nu mai mulți, din
UN

Vol. VII, p. 255 şi Vol. VI, copii ai cel perii...

p. 285).
In comunele Dornei, pe la Dorna, punt vamal de trecere
AL

1863, se aflau peste 8o Turci, de la Dorna- Gura- Negrei în

cari _se_ocupaii_ cu _ exploatarea Dorna Vatra din Bucovina.
pădurilor. Aceștia erai stăpâni
R

pe
avutulşi viaţa Dornenilor. Dosul Arsiţei, munte pe teritorul
NT

Ispravnicul de pe atunci N. moşiei Borca, dar în comuna

Canta primind mai multe jalbe Mădeiii.
CE

de la răzăși de modul cum îi

trateză Turcii, cari le stricat Dosul Muntelui, munte în com.
bunele moravuri, a stăruit la Mădeiii, dar pe moșia Borca.
I/

Bucuresci și cu putere Dom-

nescă a venit să-i scâtă din Drăceni, sat pe Domeniul Corânei
AS

Dorna. și în comuna Mălini, al căruia

E! chemă pe toți Turcii la început a fost pus de nisce
UI

Zăstava, unde era compania de țigani, robi ai M-rei Slatina,

„dorobanţi și punt vamal, sub a cărora insubordonanță le-a
pretext că voesce să-i răfuescă atras porecla de gracză din Dră-
BC

şi să le scâtă datoriile de pe ceni. (Tradiţie). Așegat pe țăr-

la Gmeni. Strânși acolo, soldații murile pârâului Suha-Mică, nu.
108 108

RY
mără 315 case, populate cu 35i clădit şi înzestrat cu atenanțe,
capi de familie saii 1277 suflete atelier, mobilier, aparate şi bi.

RA
(627 bărbaţi și 650 femei), din bliotecă de onor. administrație
-cari 10 israiliți. Contribuabili -a Domeniului Corânei.
sunt 280. Vatra satului ocupă

LIB
'296 fălci.— Improprietăriți la Drăgănesci, com. rurală situată
1864 şi 1881 sunt 6 fruntași, la sud-vestul pl. Moldova-de-Jos,
106 pălmași şi 143 codași, stă- la 21 km. de F6lticeni, Se me.-

pânind 778 fălci și 40 prăjini.
Drumuri principale sunt: la
Mălini (6500 m.) și la Găinesci
(6500 m.) Are o biserică, cu
patronul Sf. Voivodi,
1858 din venitul moşiei Mălini
și sub privegherea Mitropolitu-
lui Calinic Miclescu şi a Archi-
ITY
gieşesce la E. cu com. Uidesci
şi Drăguşeni, de cari se des.
parte prin râul Moldova, la S.
clădită la RS
cu com. Drăgușeni și Răucesci
Gin Jud. Neamţu (prin semne
IVE
convenționale) la V. cu com.
Răucesci și Vânători-NEmţului
(prin semne convenţionale), .pâ-
UN

mandritului Teodorit. Ctitorii bi- râul Brustura și cresta muntelui

sericei sunt : Monahul Pahomie, Pleșu. E formată din satele:
Ruxanda Dâmna, Bogdan V.V. Drăgănesci, Pănuresci, Orţesci,
Petru V.V,, Ionașcu V.V., Con:
L

Giulesci, Tonţi, Șoimăresci,

RA

stantin V.V., Teofana, Maria, Brusturi, Săvesci, Poena-Prisăcei

Anastasia, Stefan, toți membri şi Cornilesci, cu reşedinţa în
ai familiei lui Lăpuşneanu, pe satul de la care și-a luat nu:
NT

lângă cari mai figureză în po- mele. Populată cu 957 capi de

melnie și Mitropolitul Calinic şi familie sai 3614 suflete (1795
Archimandritul Teodorit. Este
CE

bărbaţi şi 1819 temei), din cari

servită de „un preot și duoi 72 israiliţi. Are 8 biserici” şi 3
cântăreți. şc6le rurale mixte. In tâtă co-
O şcâlă rurală mixtă, cu un
I/

muna sunt 562 boi, sr8 vaci,

învăţător plătit de stat înființată IO viței, 252 cai, 2300 oi,
AS

la 1890, frequentată de 100 șco- 382 porci şi 682 stupi.

lari din 82 băeţi și 60 fete, cu Budgetul comunei pe 1892—
etatea între 7—12
UI

ani,. din rada 1893 are la venit 7716.17 lei

şcOlei. Sc6la e împroprietărită și la cheltueli 6993.28 lei; iar
cu şese fălci în 1881, având „al drumurilor 4755.37 lei venit
BC

local propriii în cele mai bune Și 3455. cheltueli.

condițiuni didactice şi igienice, Forma teritorială a comunei
|
109
109

este un poligon neregulat tin-

RY
Improprietăriți la 1866 sunt
dând spre rotundime, înclinat 181 fruntași, 308 pălmaşi şi
de la N.-V. spre S.-E. (din 124 codași, stăpânind

RA
1509
Pleșu spre Moldova), Altitudinea fălci.
comunei de la nivelul mării a- La locul numit Movilele de
tinge pe Cresta Pleșului 9oo

metri.
E udată de Moldova (6800
m.) şi pâraele: Râșca (7.300),
LIB
ia Cornilesci se spune că a
avut loc un r&sboiii și morţii
s'a îngropat sub cele trei mo-
vile. Sub pâlele munţilor se află

Y
Ulia (2750 m.), Târdia (8000 m.) fântâne de slatină abundente.

SIT
Culeşa (7500 metri), Brustura (Apă sărată). -
(9000 m.), Pârâuţul (2900 m.)
şi pârâul Lădei, şi de iazurile
Agioglu.şi Săvescilor. Delurile
ER
Drăgănesci,
lași
sat în com.
nume. Aşedat pe ţărmul
cu ace-

principale sunt: Frasinul, Brus-

stâng al pârâului Culeșa, la văr-
IV
turi, Moţoc, igan, Pârlita,
sarea lui în ReEșca. Numără 112
Nistora, Pietrosu şi Lebedea. case, populate cu 126 capi de
UN

In comună sunt trei mori, familie sai 462 suflete (233 băr-
aducend venit 4500—5000 lei. baţi și 229 femei), din cari:
Moşia e împărţită între patru 246 necăsătoriți, 180 căsătoriţi
AL

specii de proprietari: Statul, și 36 văduvi. Sci carte numai

proprietari mari, răzăși şi îm- 37. Vatra satului ocupă 10 fălci.
R

proprietăriți. Locuitorii sunt gospodari de

Suprafaţa teritorială a com.
NT

mijloc. Improprietăriţi la 1866

e de 7215 hect. din cari 4448 sunt 64 stăpânind 203 fălci şi
cultivabile, 2000 hect. pădure, 20 prj. ÎInsurăţei sunt ş2 stă-
CE

310 hect. fânaţ, restul imaș și pânind 104 fălci.

prundiş sterp. Calitatea pămen- Are o biserică, cu patronul
tului nu e de frunte. Anul a- Sf. Voivodi, clădită din lemn
I/

cesta s'a semănat 661 h. grâii, la 1848, servită de un preot și

156h. secară, 1179 h. porumb, 2 cântăreți și o șcâlă rurală
AS

631 h. orz, 199 h. hrișcă, 1090 mixtă cu un învăţător plătit de

h.. ovăz, 54 h. cartofi, 21 h. stat. Înfiinţată mai întâiă în
UI

in, 27 h. cânipă, 45 h. rapiţă, Orţesci, la 1860, a fost mutată

29 h. mazăre şi 10 h. trifoiă. aci la 1865. E frequentată de
Pădurile sunt de fag, brad,
BC

49 elevi și împroprietărită cu
mestecăn, plop şi stejar. 6 fălci.
10 110

RY
Drumurile principale sunt: la Drăgo6sa-Mare, pârâii, în comuna
Brusturi (3800 m), la Borâia Şaru-Dornei, afluent al pârâului
(şooo m.), la Poena Prisăcii Tomnaticu. Are de tributar pe

RA
(3000 m.) şi la Săvesci (5000 m.) Drăgoesa-mică.
Primul proprietar al moșiei
Drăgossa-mică, mic afluent al pâ-

LIB
se spune că ar fi fost un Gre-
care Drăgan sai Dragoş. Mai râului Drăgoesa-mare.
spun bătrânii că moșia Drăgă-
nesci a fost răzășescă, dar a Drăgosa, sat; v. mai la vale.

ITY
fost trecută către M-rea Nem-
țului în împrejurările următâre : Drăgoeset (Dslul), munte d'asupra
Un preot trimis de stariţul mo- satului cu acest nume.
nastirei spre Mitropolie,. a fost
omorât aci. Vodă dădu ca daune RS
Drăgoteni, mic afluent al pârâului
IVE
monastirei o parte din moșia Bahlueţul rece, în com. Văscani.
r&zeşilor. Tradiţia mai spune că
singurul moştenitor al lui Dră- Drăgoâsa, sat pe moșia şi în com.
UN

gan, primul proprietar, închină rEzeșescă Şaru-Dorni. Inşirat pe

partea sa de răzeşie monastirei pârâul cu acest nume, numără
Nemţu. Călugării S'aii tot întins, 76 case, populate cu 83 capi
L

răşluind din r&zeșiile învecinate, de familie sai 245 suflete (120

de la Mitoc (astă-di curtea po-
RA

bărbați şi 125 femei). Are 76

sesiei) și până în pârâul Bru- contribuabili.
stura, Are o biserică de lemn, cu
NT

Multă vreme urmară judecăţi patronul Sf. Arhangheli, servită

și, la urma urmei, bănuind că- de preotul din Păltiniș și 2 cân-
lugării că vor fi rămaşi, aii mutat
CE

tăreţi. Improprietărită cu 8 fălci

satul din del, de pe malul stâng pământ. Şc6la din Panaci, de-
al pârâului Brustura, unde se parte de 8 klm,, servă și acestui
află astă-qi, Urmele desfiinţatu-
I/

sat (v. Şaru-Dorn).

lui sat se cunosc încă; Acâsta
AS

sar fi intâmplat numai cu un Drăguşeni, com. rurală în partea

veac în urmă, sudică a plășii Moldovă de jos
UI

şi la 27 klm. de Fălticeni, Se
Drăghiciă, del. cultivabil în com. învecinesce la E. cu com. Tă-
Ruginssa, conținând cariere de tăruși, la V. cu com. Răucesci,
BC

piatră. din jud. Nâmţu, la S. cu com.

11
11]

Cristesci și la N. cu

RY
com. Ui- tivabile, 6oo pădure, 300 fânaţ
desci, despărțindu-se prin semne și restul prundiș şi loc șterp şi
convenţionale. neproductiv. Anul acesta s'a cul.

RA
Are forma aprâpe dreptun- tivat 544 h. grâii, 1117 bh. po-
ghiulară, înclinată spre șesul rumb, 315 h. orz, 261 h. ovăz,
Moldovei. E compusă din satele:

LIB
28 h. hrișcă, 28 h. cartofi, 2
Drăguşeni, Lunca, Brosceni și h. fasole și 8 h. cânipă.
Sârbi, cu reşedinţa în satul de Improprietăriţi la 1864 sunt:
la care 'şi-a luat numele. E po- IO fruntași, 149 pălmaşi

Y
şi 71
pulată cu 644 capi de familie codași stăpânind 846 fălci,

ce numtră 2575 suflete (1276
bărbaţi şi 1299 femei) din care
136 israeliți. Contribuabili sunt
453. Are 4 biserici,
şi 7 cântăreţi şi o şcâlă rurală
mixtă frequentată de şo şcolari,
In tâtă comuna sunt 111 băeți
SIT
Drumurile principale sunt : la
Ciumulesci (13 klm.), la Cris-
tesci (7 klm.), la Forăsci (3600
cu 3 preoți
ER
m.), la Tătăruși (11000 m.) și
la S&rbi (5000 m.)
IV
In com. Drăgușeni se află o
fabrică. de spirt a proprietăţii,
UN

şi 105 fete între 7—1r2 ani.— fabricend între 47—55000 litri

Budgetul com. pe anul 1892—
spirt pe an.
1893, are la venit 6.670 lei și
La 1803 <Drăgușenii a Banu-
AL

la cheltueli 6.615 lei; iar al

lui Costache Lazu, cu loc de |
drumurilor 1.144 lei venit și
mijloc, număra 63 liudi plătind
1140 lei cheltueli.
R

1028 lei bir anual, fiind şi 10

În t6tă comuna sunt: 257 cai, liudi de cei fără bir, la cari se
NT

874 boi, 640 vaci, 3267 oi, 160 mai adăogaii «breslaşii ot tam»
capre şi 275 porci. 17 liudi cu 140 lei bir pe an».
CE

Altitudinea comunei de la ni- (Uricar, de T. C. vol. VII, pa-

velul mărei variază între 325— gina 251).
345 m. E. udată de Moldova Intr'un hrisov din 1814, lunie
I/

(6 klm.) şi pâraele Râşca (1500 28, de la Calimah Vodă, întă-

m.), Hatia (2000 m.) și alte pâ- ritor stăpânirii lui Ion Lazu a-
AS

râiașe şi trei iazuri: Picla, Stro- supra moșiilor de la ţinutul Su-

esci și Brosceni, cevei Negrilesci (astă-di necu-
UI

“Moşia e proprietatea Domnei noscut) și parte din Drăgușeni,

Ortensia general D. Racoviţă. se citează următârele acte: «Su-
Suprafaţa teritorială a comunei
BC

ret din 7028 (1520) Iulie 1ș,

e de 3574 h. din cari 2205 cul- carte din 7231 (1723) Martie ş,
112
carte din 7256 (1748) Dec.
carte din 1763 Aprile
anafora din 1813, Maii 25».
„Intr'o altă carte de judecată
din același an (1814) Iulie 15,
pentru împresurarea moșiilor mo-
şiilor Drăgușeni şi Zăvoeni (£)
(pâte mâra Zavului) de pe Mol-
dova, din ţinutul Sucevei,
sunt a Banului Costache Lazu
şi a fratelui s&ă I6n, despre mo-
şiile Căbujei, a Banului Const.
Cantacuzino și Stoesci a mona-
stirei Slatina, se aduc ca do-
vedi două ispisâce din 7028
(1520) Iulie 15 şi o carte din
1813 Nov. 10. (Uricar de T.C,
vol. VI, pag. 211 şi 298). Sa-
tele Căbuja şi Stroesci încă nu
mai sunt astă-gi. (V. satul Dră-
L
gușeni).
RA
"Drăguşeni, sat, numit în parte
şi Căbuja, pe moşia şi în com.
NT
cu acelaş nume. Așegat pe ţăr-
mul stâng al Moldovei şi pe
CE
delurile Viei și Drăgușeni.
Numără 291 case populate cu
335 capi de tamilie sai 1300
I/
suflete (629 bărbaţi și 61 fe-
mei) din cari 90 streini. Are
AS
250 contribuabili, 11 meseriași,
12 funcţionari și restul plugari.
UI
Vatra satului ocupă 85 fălci.
Improprietăriți la 1864 sunt
IO fruntași, 149 pălmași
BC
codași stăpânind 846 fălci.
112
RY
28, Are 2 biserici din cari una
4 șio cu patronul Sf. Spiridon, clădită
din lemn de ștejar, când nu se
RA
ştie, de Const. Bașotă şi Mano-
lache Lazu, și cea-l-altă, află-
târe în partea satului numită
LIB
Căbuja, cu patronul Sţii Voi-
vodi, tot de ștejar, e adusă cu
ce 50—60 ani în urmă din desfiin-
ITY
ţatul sat Săcueni. Fie-care bi-
serică e servită de câte un preot
şi 2 cântăreţi.
RS O școlă rurală mixtă cu un
învățător plătit de stat, înfiin-
IVE
țată ia 1865, frequentată de şo
şcolari.
Spun bătrânii că pe la înce-
UN
putul acestui veac nu erai în
Drăgușeni de cât 1o—1ş case.
Ca proprietari străvechi nu se
mai pomenesc de cât numele
unui Drăgan zis Dragoş şi Dră-
guşin; un altula fost Canta:
cuzin, apoi Alexandru Calimah
şi posesorul s&i Matei Strat,
care făcu velnița, și Nicolae
Drosu, tatăl d-nei Racoviţă (v.
Drăgușeni, comună).
Sătenii spun că, pe timpul
lui Mihai Sturza Vodă, prinţul
A. Calimah cumpără moșira
Drăgușeni cu sătișorul de pe
ea. Încet, încet cumpărând dânsu
şi cete-lalte sfori de moşii: Co-
drul, Căbuja, Stroesci cu satul
şi 71
Râpile şi parte din Preutesci
din jud. Nemţu, cuprinse pe
 113
D
113

RY
răzăşii din Săcueni la mijloc Și,
dănesci, acoperit de brad, mo-
ca să'i potă desmoșteni, înşelă lid și fag.
pe cel ce ţinea hrisâvele, le luă

RA
şi distruse și apoi îşi puse ro-
Drusan, 'pârâă, mic afluente al
bii și servii de stricară casele A AD y A
pârâului Râșca;
şi satul răzășesc. Ast-fel satul

LIB
Drăguşeni de astă-di e format
Dumbrava, deal cultivabil între
din urmașii locuitorilor desfiin-
țatelor sate: Căbuja, Codrul şi Cristesci şi Moţca.

Y
Săcuenii. Şi acum se cunosc

SIT
Dumbrava, țarina de sub pslele
urmele satului Săcueni sub nu-
d6lului cu acest nuime.
mele de /zvada Săcucnilor.

Drăguşeni, dclul pe care stă o

ER
Dumbrava, del în com. Preutesci,
acoperit de pădure de fag.
parte din: satul cu acest nume,
IV

Dumbrava, del cultivabil în com.

Drăguşeni, pădure, în a
UN

întindere Uidesci.
de 6oo h., de diverse esențe, pe
moşia cu acest nume. Dumbrava, pădure de stejar pe
AL

moșia Hărmănesci.
Drehuţa, dl acoperit de pădure
de fag pe moşiile Sireţelu și Dumbravă (la) poenă în pădurea
R

Stolniceni Costandache. moșiei Hârtopele.

NT

Drehuţa (Valea), pocnă în pădu- Dumbrava Fântânelor, Băltgă,

CE

rea moşiei Stolniceni Costan- mai mult secă, în suprafață de

dache. 7 Prj. în com. Preutesci.
I/

Dretele, pisc de munte în com. Dumbrăvei (Delul), d'asupra sa-

Dorna. tului Valea Secă din comuna
AS

Păşcani. Cu vre-o 40 ani în

Dretele, pârâii, mic afluente al urmă era acoperit de o frumâsă
UI

Arinului, dumbravă de stejar.

BC

Drugan, unul dintre piscurile mun: Dumbrăvei (Delul), în com. Şol-

telui /a Cârue, din com. Bog- dănesci,
40.124 Dic. geogr. al jud. Suctva.
EEE „ma

RY
Dumbrăviţa, sat, pe moşia cu trache Ganea, vechil spătarului
acelaş nume din com. Fântâna. Costachi Mavrichi, se judecă cu
Mare. Se împarte în Dumbră- egumenul M-rei Reșca, pentru

RA
viţa de sus şi Dumbrăviţa de împresurarea moşiei Dumbră-
jos. Numără 135 case populate viţa, de la ţinutul Sucevei. Se

LIB
cu 144 capi de fam. sai 513 aduce în causă un hrisov dela
suflete (254 bărbaţi şi 259 fem.) Radu Vodă 7121 (1613) și altu
din cari 8 israiliți. Vatra satu- de la Grigore Ghica Vodă 7249
lui ocupă 25 fălci. Are o bise- (1740) Mart. 27. (Uricar de T.

ITY
rică, cu patronul Adormirea C. vol. VII, p. 249 şi 250 şi
M. D., zidită la 1865 de pro- voi. VI, p. 228.)
prietarul G. Ghiţescu, servită
de un preot şi 2 cântăreţi şi
împroprietărită cu 8 fălci. Şcâla RS
Dumbrăviţa, pârâii; isvorasce din
lacul Casașii, formeză iazul pro-
IVE
din Fântâna-Mare servă şi ace- prietății din satul Rugin6sa
stui sat. Moşia e proprietatea
(grădina Palatului lui Cuza
Dâmnei Maria G. Ghiţescu cu Vodă) și după ce a primit din
UN

fiii. E în întindere de 1013 hect.

stânga pe pârâul Rădiu, a for-
din cari 798 hect, cultivabile mat lacurile Cristea Marcov și
și 170 fânaţ. Impreună cu cei Dumitru a Petrei, a primit
L

din Praxia sai împroprietărit din drepta pe pârâul Bugidia

RA

47 pălmaşi și 30 codaşi cu 265 şi a format lacul Batâgele trece

fălci 60 prăjini.
în comuna, Heleştieni din jud.
Drumuri principale sunt: la Roman şi se varsă în Siret,
NT

Fâlticeni (9000 m.) şi la Fân-

tâna-Mare (6000 m.).
Dumbrăviţa, parte din satul Ru-
CE

In condica liudilor pe 1803, gin6sa,.

citim: «Dumbrăviţa de gios a
gramaticului Costache Mavrichi, Dumbrăviţa de jos, v. satul Dum-
I/

cu 28 liugi plătind bir 396 lei

brăviţa.
pe an» și «Dumbrăvița de sus,
AS

a Pităresei Mariei Pătrăscesei, Dumbrăviţa de sus, v. satul Dum-

cu 41 liugi plătind 328 lei bir brăviţa.
UI

anual şi fiind şi 2 liudi de cei

fără bir». Ei se ocupaă cu pliu.
Dumitrua Petri (Lacul lui) în su-
găria și făcutul draniţei,
BC

prafața de 60 prj., în satul Ru-

La 1826, căminarul Dumi- gin6sa.
115

Durăitorea, pârâii în com. Preu- Durăitori (La), cascadă (7 metri)

RY
tesci. Isvorasce din delul Mo- a pârâului Băuca în comuna
canului şi se pierde în' mlaşti- Negra-Şaruluj.

RA
nele de pe ţărmul drept al Şo-
muzului. Duşan, dea! cultivabil între satele

LIB
Topile și Valea-Secă din com.
Durăitorea, o ramificaţie a Şo- Pășcani.
muzului-Mare în comuna Dol-
hesci. Dusan, localitate in com. Cristesci,

Y
la obârșia pârâului Ermolia.

SIT
ER
Enache, deal cultivabil lângă satul 4000 m. şi se varsă în pârâul
IV

Moţca. Moţca.
UN

Enăchioiul, -deal cultivabil lângă Ermolia, pârâi; isvorăsce din a-

satul Mihăesci. ceași pădure, trece printre sa-
tele Valea Secă şi Topile, învâr-
AL

tesce trei mori şi se varsă în

Enuţă (Piua lui), fostă piuă cu 16
Siret din jos de satul Luncu.
R

ciocane la gura Şomuzului-Mare

(10000 m).
in com. Dolhasca. Localitatea
NT

portă acest nume.

Esle, localitate pe pârâul Suha-
CE

Mare, aprâpe de pslele munte-

Xnuţă (Podul lui), pod de piatră
lui Stânişâra, locuită de câţi-
peste pârâuașul Râmnic „în co-
va locuitori (6--7 case). Pe aci
muna Dolhasca, făcut la 1852.
I/

trece şoscua Fâlticeni-Brosceni-

Dorna. Aci se află o fabrică
AS

Ermolia, pădure de fag și stejar sistematică de scânduri, una

în com. Cristesci. dintre frumâsele instalaţiuni ale
UI

Domeniului Corânei, avend 3

Ermolia, pârâu; isvorăsce din pă- juguri cu mai multe pânze (15
durea cu acest nume, udă co- — 20), un circular şi un ait fie-
BC

muna Cristesci pe o lungime de răstrăă pentru retezat căpătâele

116
116.

butucilor. E luminată cu lumină | Ezătura lui Ciulei, localitatea în

electrică. Instalaţiunea s'a făcut care Şomuzul-Mic trece din co-

Y
anul acesta. (v. Poena-D6mnei). | mună Giurgesci în com, Valea.

AR
Glodului.

R
LIB
Făgeţelul, deal, lângă satul Ci- Fântâna Grâului, poeniță, în pă-
horEni, parte acoperit de pădure durea moșiei Hârtpele.

Y
şi parte imaș,

SIT
Fâbtâna lui Bortică, obârșia pâ-
Făgeţelul, parte din pădurea mo. râului Bortică, în com. Cris-
şiei Stolniceni-Prăjescu, în ho- tesci.
ER
tarul moșiei Păşcani.
Fântâna lui Briciii, obârşia pâ-
Făgețelu, deal acoperit de pădure râului Ciuri, în com. Şoldănescă.
NIV

de fag pe moşia Huşii. Pâte că tot acesta este şi $zpo-

ful Cucului, despre care pome-
Fânaţul lui Răcâre, un lan pe nesce actul de hotarnică al fos-
LU

podișul de d'asupra Dealului tului sat Pădureni (v. a. n.)

Țintei de lângă satul Hârtop.
RA

Fântâna lui Burăii, vegi pârâul

Fântâna, pârâă; mic afluent Șinca.
al
pârâului Sabasa.
NT

Fântâna lui Ovăz, localitate în

Fântâna Cweonei, fântână, pe com. Tătăruşi, unde se spune
că altă dată a fost sat.
CE

șesul Siretului, în comuna Dol-

hasca.
Fântâna-Mare, com. rurală situată
în centrul plăşei Moldova.de-sus,
I/

Fântâna Cuconei, şesul din jurul

spre S.-V. și la 7 km. de F&l-
fântânei cu acest nume, acope-
AS

liceni. Se mărginesce la E. cu
rit de mlaştini şi fânaţuri.
com. Şoldănesci, la V. cu com.
Baia. la S. cu com. Bogdănesci
UI

Fântâna Gafti, ponă mică în şi la N. cu com. Baia. Are

pădurea moșiei Hârtâpele.
forma unui poligon neregulat.
BC
117
17

RY
E compusă din satele Fântâna- Prj. În comună sunt trei mo-
Mare, Cotul-Băei, Dumbrăviţa risce, aducând venit de 6—7000
şi Praxia, cu reședința în satul lei anual, și 5 cârciume,

RA
de la care şi-a luat nnmele.
Numără 379 case, în care Fântâna-Mare, satul în care se

LIB
stai 409 capi de familie sai află reședința comunei cu acest
1570 suflete (800 bărbaţi şi 770 nume. În centrul s&ă sunt nisce
femei), din cari 6 israiliți și 2 isvore fârte abundente, de unde
bulgari. Contribuabili sunt 420.

ITY
îi vine şi numele. Așegat pe
Are 3 biserici, servite de 3 șesul stâng al Moldovei, nu-
preoţi și 6 cântăreţi, și o şcolă măEră 109 case, populate cu 101
rurală mixtă.

S
capi de familie saii 442 suflete,
Budgetul comunei pe anul ERdin cari 223 bărbați și 209
1892-—1893 are la venit 4304.81 femei (6 străini). Contribuabili
lei și la cheltueli 4302.40 Iei, sunt 105. Vatra satului ocupă
NIV

iar al drumurilor 965.50 lei ve- 18 fălci. Locuitorii nu sunt toc-

at şi 958.75 lei cheltueli. mai gospodari de frunte. Are
In t6tă comuna sunt: 4 bu- o biserică, cu patronul Sfinţii
LU

hai, 398 boi, 317 vaci, 317 Arhangheli, clădită. din lemn
viței, 18 cai, 1080 oi, 34 epe, la 1832 de Alecu Drăguşanu
17 mânji, 260 gonitori, 264 și restaurată de Gh. Ghiţescu,
RA

gonitâre, 5 strâșnici, 2 strâsnice servită de un preot şi 2 cântă-

și 364 porci. Altitudinea co reţă și împroprietărită cu 8 fălci.
munei d'asupra mării variază O şcâlă rurală mixtă, cu un
NT

între 340—345 m. E udată de învățător plătit de stat, înfiin-

Moldova (3 km.), Şomuzul Băei țată în 1865, frequentată de
CE

(3 km.) şi de Pârâul Satului. 34 şcolari din 175 băeţi și 151

Suprafaţa teritorială a com. fete cu etatea între 7—12 ani
e de 2162 hect. din cari 1758 aflători în comună.
I/

hect. cultivabile şi restul prun- Moșia, proprietate a D-lui

-diş şi smârcuri -neproductive. Alex. Rod-di-DEl, are întinderea
AS

Anul acesta s'a cultivat: 179 h. de 550 h. cultivabile, 143 h.

grâi, 398 h. porumb, 38 h. prundiș și mlaștini neproductive
UI

orz, 377 h. ovăz și 8h. hrișcă. și 123 h. fânaţ. Improprietăriţi

Locuitori împroprietăriți la 1864 la 1864 sunt 42 fruntaşi și 23
BC

sunt: 144 fruntaşi și 78 păl- pălmași stăpânind 233 fălci și

mașşi stăpânind 786 fălci şi 70 50 prj. Drumuri “principale sunt:
118 118

la Bogdănesci (9 km.) și la FSI- cani (2455 m.) şi la Conţesci

ticeni (8460 m.)

RY
(8224 m.)
In 1874—1875 Fântâna-Mare
cu Cotul Băei făcea parte din Fântânele, pârâuașul ce străbate:

RA
com. Baia; iar Dumbrăviţa cu satul cu acest nume. Mic af.
Praxia ţinea de Ciumulesci, De al Siretului.
la 1884—1886 a fost aci reșe-

LIB
dința subprefecturei plăşei Mol- Fântânele, dâ! acoperit de fânaţ
dova, în com. Preutesci.
La 1803 <Fântâna-Mare, a

ITY
Pitarului Nicolae Calmuţchi, nu- Fântânele, obărșia pârâului Glo-
meră 32 liudi plătind 380 lei durile în com. Preutesci,
bir anual». (Uricar. de T.C,
Vol. VII, p. 249). RS
Fântânele, pârâii; mic afluente al
pârâului Suha-Mare.
IVE
Fântâna Tâlharului, obârșia pâ-
râului Boura, în pădurea comu- Pântânelor (DElul), munte în co-
nei Cristesci, la hotarul moşiei | muna Mălini.
UN

Păşcani.

Făreasa, comună rurală situată la

Fântânele, sat, pe moşia și în S.-E. plăşei Muntele spre V. ŞI
AL

comuna Pășcani. Aședat pe pă- la. 69 kil. de Fâlticenţ. Se în-

râuașul de la care şi-a luat nu- vecinesce la E. cu comuna Bo-
mele
R

și la 2455 metri de reşe- rGia de care se desparte prin

dința comunei, numără 108 case, muntele Halăuca,
NT

la V. cu com.
populate cu 99 capi de familie
Călugăreni din judeţul Nemţu
sai 332 suflete (158 bărbaţi și şi Transilvania, hotărnicită prin
CE

174 femei), din cari 3 israiliți. Bistriţa şi munţi, la S. cu co-

Are 99 contribuabili. Vatra sa. muna Galu și Pipirigu din jud.
tului ocupă 216 h. Locuitorii Nemţu, prin muntele Razim şi
I/

sunt bunișori gospodari. Impro- la N. cu comuna Borca şi Sa-

prietăriți în 1864 sunt 6 frun- basa
AS

despărțită prin munţii

taşi, 35 pălmaşi şi 20 codaşi Stejaru și Arşiţa Ungurului şi
stăpânind 136 fălci.
pârâul Topliţa. Forma terito-
Biserica şi şcâlele
UI

din Păş- rială a comunei e acea a unui

cani servesc şi acestui sat. Dru- poligon neregulat înlinat de
muti principale sunt: la Păş-
BC

ambele părţi spre albia Bistri-

 119
119,
ţei, ce "1 străbate de la N. spre S. Vârful Tarniţelor (1261 m.),
E compusă din satele Fărcaşa, Arşiţa Rea (1230 m.), Delul

Y
Pârâul-Pântei, Stejarul și Cră- Teiului (1162 m.), Vârful cel

AR
- păturile, cu reședința în satul înalt (1151 m), Tarniţa (1086
de la care 'și trage numele. m.) și Razimul.
Parte din moşie ţine de Do-

IBR
Populată cu 391 capi de fam.
ce numără 1551 suflete saii meniul Corânei; iar partea de-a
168 bărbați şi 783 femei (7 stânga pârâului Fărcașa cu sa-
sunat israiliți), din cari 92 cu tul Crăpăturile ţine de moşia

YL
primele cunoscinţi de carte ŞI Statului Galu din jud. Nemţu.
restul fără. Contribuabili sunt Suprafaţa teritorială a comu-
din cari

SIT
nei e de 13,344 hect.
370. 6 sunt comersanţi, un me-
seriaş ; iar cei-lalți locuitori se 12298 pădure, 117 cultivabile,
ocupă cu plutăria, munca în ER 920 fânaţ şi restul neproductiv.
pădure şi crescerea vitelor. Anul din urmă sa cultivat:
cu 3 preoţi 106 hect. poremb, 2 OvEz, 2
Are ş biserici,
hectare cânipă şi puţini cartofi.
şi 7 cântăreți, și o şcolă rurală
NIV

Improprietăriţi la 1864 și
mixtă cu un învăţător. Budge-
pe anul 1892—93 1879 sunt: 5 fruntaşi, 119 păl-
tul comunei
mași şi 92 codași stăpânind
are la venit 6878.24 lei şi la
LU

717 fălci. Singura cale e cea

cheltueli 6692 lei, iar al dru-
judeţenă, ce duce de la Piatra
murilor 774 lei venit şi 760 lei
ia Dorna şi care străbate co-
RA

cheltueli. In t6tă comuna sunt:

câr- - muna pe o lungime de. 12300
5 morisce, 2 piue şi 6
boi, 420 metri.
ciume ; 40 cai, 206
NT

vaci, 5129 oi, 280 porci și 80

stupi. Altitudinea d'asupra mă- ;, Părcaşa, sat, pe Domeniul Co-
(ocol. I silvic Mălini), şi
>

rânei
CE

ret în vârful muntelui Stejaru i

în comuna cu acelaș nume.
e de 1347.» m. E udată de
Presărat pe ţErmul stâng al Bi-
Bistriţa şi pâraele: Stejar, Pân-
striței și în mai tot lungul pâ-
I/

tei, Găina, Soci, Crucei, Făr-

râului Fărcașa, numără 158
cașa, Ariel, Săcăturei și Cră-
case, populate cu 15! capi de
AS

păturei cu micii lor afluenţi.

fam, saii 565 suflete (297 băr-
Cei mai însemnați munţi ai co-
munei sunt: Stejarul, Obcina baţi şi 268 femei) din cari5
UI

Stejarului, Cineiul, Țifla Fărcași | Israeliţi şi 2 Turci. Contribua-

(1341 m.), Vârful Scorușului, . bilt sunt 133. O vatră propriii
BC
 120 120

dis a satului nu e. Locuitorii runcă pe locul unde se află

nu prea sunt gospodăroși. acum. La o a doua încercare,

RY
Improprietăriți la 1864 și de a-și termina opera, suferiră
1879 sunt: 4 fruntaşi, 31 păl- acelaș accident, Atunci strămu-

RA
mași şi 20 codași stăpânind tară biserica pe locul unde tot
192 fălci. cădea acoperământul, iar unde
„Are o şc6lă rurală mixtă, cu X puseseră prima temelie, în-

LIB
un învățător plătit de Stat, în- fipseră o cruce de tisă ce se
fiinţată în 1859, cu local pro- vede și astă-di.
priă restaurat şi înzestrat cu | Drumuri principale sunt: la

ITY
atelier, gimnastică, atenanţe, Stejar (2500 m.), la Crăpături
mobilier, bibliotecă etc. etc., de . (3900 m.) şi la Pârâul Pântei
onor, Administraţie a Donme- (3700 ni.)
niului Corânei. Frecuentată de
41 elevi, din 117 băeți şi 102
RS
În 1803, <Fărcașul,
Nemţu, număra 32 liudi, plă-
a Mrei

fete cu etatea. legală aflători în

IVE
tind 584 lei bir anual, locui-
întrega comună. torii avend aceași ocupaţie de
Două biserici: una nouă, cu astă-gi.» (Uricar de T. C. vol.
patronul Sf. Nicolae, clădită de
UN

- VII, p. 255.)
locuitorii în 1852, restaurată
radical în 1885 de onor, admi- Fărcaşa, pârâi; isvorasce de sub
nistraţie a Domeniului Corânei
AL

Halăuca, udă teritorul comunei

care a înzestrat'o cu odăjdii și Fărcașa pe o lungime de 16
tote cele necesare serviciului, kil. şi, după ce a învârtit 4 mo-
R

E servită de un preot şi trei risce şi a străbătut satul de la

NT

cântăreţi. In vechia biserică nu care 'şi trage numele,se varsă

se mai oficiază fiind ruinată,
în Bistriţa. Are de afluente din
dar despre ea se păstreză ur-
CE

drepta pe Pârâul Mare, Pârâul

măt6rea tradiție: «Pe când Sec, Pârâul cu Siga, Părâul
aceste locuri erai acoperite de
Teiului, Pârâul Bonarei şi Ppâ-
păduri seculare, trei călugări
râul Slatina ; iar de-a
I/

stânga
Dee

serbi se apucară să facă o bi-

pe: Pârâul Comorei, Celarul,
serică nu însă aci, ci mai la |
AS

Șoldanul, Ră&păde, Ion Petrişor

vale pe un loc mai deschis.
şi Pârâul lui Simion a Niţoei.
Când biserica lor tu abia ter.
UI

minată, un vent puternic îi | Fasoliştea, del

smulge în comuna Brădă-
acoperământul, şi 7] a- țelu, parte acoperit de lanuri
BC
 a
u i | 121

şi fânaţuri şi parte de hucea- Perului (Pârâul), mic afiuente

al

Y
guri.
Bistriţei, din josul satului Lun-

AR
geni, din com. Brosceni,
Fâstâcul, |
pârâă, în comuna Ple-
șesci, formând hotar dinspre | Fetei (Fântâna), isvor în: comuna

IBR
Bucovina pe lungime de un kil. Uidesci.
Mic afluente al Şomuzului-mic.
Filipesci, fost sat, numit şi

YL
capul
Faţa Bogăţii, del în com. Sasca; | Delului, în localitatea cu
acest
păşunabil, | » nume din com. Uidesci,

SIT
Faur, fântâna din Rădășeni, Focşa, V. :Bâtea Focşa.
de
ia vale de biserică, pe ţărmul
stâng al pârâului Satului. Foegei (Pârâul), mic afl. aj pârâu-
ER
lui Mediasca.
Faurul, pârâuaș neînsemnat
NIV

în Fodoreni, unul dintre delurile

satul Rădășeni, ce
țErmuresc pârâul Culeşa, în
com. Drăgănesci, parte cultiva-
Ferdinand, del
LU

în partea ostică bilă, parte huceag.

a .satului Horodniceni. Culti-
vabil.
Fâlticeni, oraş. Aşedat pe spi-
RA

area celor trei ondulaţiuni şi

Feriea, del acoperit de păduri şi
câstele de!ului Târgului ce des-
Păşuni în comuna Ruginâsa.
NT

parte pârâul Somuzul mare de

pârâul Buciumeni. Numără 1554
Ferului (Dclul), în com. Brosceni, case în care trăiesc 2266 capi
CE

lângă satul Lungeni. de familie saii 8476 locuitori,

din cari 3942 bărbaţi, 4534
Ferului (Delul), tot în comuna
femei (4659 necăsătoriți, 3072
I/

Brosceni, lângă pârâul Opăine-

căsătoriţi, 703 văduvi, 42 divor-
scilor.
AS

saţi, sciii carte 2380 și fără

sciiță 6096).
Ferului (Pârâul), în comuna Bro- După naţionalitate locuitorii
UI

sceni; mic afluente al Bistriţei, din F6lticeni se împart: 3018

între pârâul Opăinescilor şi. Căl-
Români, ş110 “Israiliţi, 11 Li-
dărei.
BC

poveni, 21 Bulgari şi 317 Au-

 pP

striaci; iar după confesiuni sunt: creditul agricol, telegraf şi poștă,

primăriă, revisoratul şcolar şi

RY
3039 ortodoxi, 317 catoiici. 11
lipoveni şi 5110 israeliți. Cei proto-ieria judeţului și a regim.
2266 capi de familie se împart 16, batal. 16 de infanterie.

RA
ast-fel: 1010 români, 1192 îs- In Fâlticeni este gimnaziul
railiți şi 64 streini. După pro- clasic «Alecu Donici», înfiinţat
în 1870, frequentat de 145 elevi,

LIB
fesiuni sunt: meseriași români
47, israiliți 99, nemți 22; co- având un frumos local noii ce
mersenți: 6 români, 313 israil. întrunesce condițiunile didactice
şi 2 alte naţiuni; de profesiune şi igienice. Două şcsle primare

ITY
liberă 672 români și 41 israil.; de băeţi şi două de fete. (No.
rentieri 13 israiliţi; lucrători 1 de băeţi înființată la 1842,
manuali 285 români, 126 is- cu 4 institutori şi frequentată
railiți şi 40 nemți. Contribua-
RS de 206 elevi, No. 2 de băeţi înf.
bili sunt 1239 .tul co-
— Budge la 1873 cu 3 institutori, fre-
IVE
munei pe anul 1892—1893 are quentată de 117 elevi? No. 1 de
la venit şi cheltueli 290586.60 fete înfiinţată în 1859, frequent.
„lei; iar al drumurilor 17000 lei de 146 eleve cu 4 institutore
UN

venit. și cheltueli. şi No. 2 de fete înființată în 1873

E capitala judeţului Suceva. cu 4 institutâre, frequentată de
— Se află la 340 m. d'asupra I41 eleve). O şcolă de croitorie,
AL

niv. mărei, departe de capitala întreţinută de comună, frequen-

țării cu 432 km. și de a Mol- tată de 31 eleve înf. în 1891.
dovei cu 122 km. — Ocupă su- Bisericile din Fâlticeni sunt
R

prafaţa de 2 km. patrate. urmă&torele :

NT

Oraş comercial şi — întru cât- « Adormirea M. D.», care e

va — industrial, tăcând mare şi biserica catedrală. E zidită
CE

negoţ cu cherestea, pielării, de Mihail Ganea în 1827; iar

blănării (cel mai mare deposit în 1883 d-na Anastasia Cichir-
din ţcră) şi suman (aba), pro- dic îi înalță turnul în care a-
I/

duse ale fabricelor din locali. şedă un ceasornic ce servă şi

tate şi împrejurimi şi vite. astă-di târgului de orientare.
AS

E reședința tuturor autori- E servită de 3 preoți, un dia-

tăţilor administrative ale jude- con și 4 cântăreți. Are 74461:
UI

țului precum: Prefectura, Comi- venit şi tot atâtea cheltueli.

tetul permanent, Tribunalul de 2) aSf. Ilie», cea mai veche
l-a instanţă, cassieria generală, biserică din oraş. Unii spun că
BC
 a
123
128
ar fi fost adusă din Baia. Clă-
și mai multe case de rugăciuni

Y
dită din lemnul de pe loc în
MICĂ,

AR
1765 de călugărul Calistru Sta-
Are un palat administrativ
mate și apoi zidită 'de orăşeni vechii situat în mijlocul gră-
în 1851.E servită de trei preoţi.

IBR
dinei publice cumpărat de la
un diacon şi 4 căntăreți. Are A. Forăscu între 1870—76,
85602.56 lei venit şi cheltueli, un spital «Stamati-judeţean» cu
Biserica Sf. Ilie are urmk- 26 paturi și un altu israilit cu

YL
târele bunuri: 1. O sforicică 15 paturi, 4 librării şi 2 tipo-
din moșia Pănuresci care'i aduce grafii,

SIT
500 lei venit anual; 2. Un rând Afară de partea de pe lângă
case lângă biserică aducându-i pârâuașul târgului, oraşul e curat,
490 de lei venit anual; 3. Alte iar posiția și mai ales împre-
ER
case în strade Butnari cu 260 jurimile sale sunt din cele mai
lei venit pe an; 4. Vre-o 40 frumâse. De pe delurile ce-l în-
prj. loc de cultură lângă bariera cunjură (Tâmpesci, Șoldănesci,
NIV

Tâmpesci și alte şo Prj. în sa- Halmul şi FOlticeni-vechi) se

tul Buciumeni, ambele aducân.- vede în mai tâtă întinderea lui.
du-i peste 115 lei pe an; şi Incă de mai naintea anului 1860
LU

5. Donaţia de 100 let anual a se alimenteză cu apă de isvor

Maicelor Olimpiada, Xenia şi adusă din satul Buciumeni pe
Epraxia - Ganea. Biserica may un canal de olane în lungime de
RA

are capital numerar 5601.01 let 3187 m.

dat cu dobândă de 6.50% Iarmarocul de la Sf, Ilie,din
NT

pe an. F6lticeni, ce dureză une-ori 10

3) Paraclisul spitalului Sta. —15 ile, e vestit şi, mai nainte
de tariful autonom, ocupa pri-
CE

mati, întemeiat de Iconomul

Iftimie Stamate, în
mul loc între bâlciurile din Țeră.
1860, la
care servesc un preot Cu tote acestea şi acum sunt
şi un
ani în cari vindările se urcă la
I/

cântăreţ;
mai multe miliâne (3—s mil.)
4) Biserica din Tâmpesci (V.
AS

Afară de iarmaroc se mai face

Tâmpesci),
bâlciă în fie-care joie.
5) Biserica catolică, zidită de Sunt în F6lticeni aprope 80
UI

obştea catolicilor din târg, în strade, dintre cari cele mai in-
1858, fără preot.
semnate sunt: Frumosa «Strada
BC

6) O sinagogă israilită mare Mare», cu prelungirea sa Str.

194 124

«că fiind porunca domniei mele,

RY
Maiorului -I6n, (numită ast-fel
în amintirea Maiorului Nicolae «ca să. se facă târg -noii la ţi-
I6n comandantul batal. 2-a din «nutul Sucevei, încă din anul

RA
regim. 15-a: de: Dorob., mort «trecut ce aii început a se a-
la asaltul dat redutei Griviţa «duna Gmeni pe moșia d-sale
Nr. 1, în diua de 4 Sept. 1877, «stolnicului Ioniţă Başotă, casă

LIB
şi al căruia corp a fost sfârti «se facă târg, aflându-se la loc
cat cu topârele de Turci), Str. «bun şi larg, şi sai numit 7â7-
Sucevei, Botoșanilor, Tâmpesci, sgul
2 Soldănesci, de la care târ g

ITY
Sf. Ilie,a Prefecturei, a Spitalului, «viind acum înaintea Domniei
a Primăriei, Rădășenilor, Boian, «mele o samă din târgoveţi, ai
Română şi Ştefan cel Mare. «arătat o scrisâre de tocmeală

S
Eşirea şi intrarea în oraş se «şi de aşedare din anul acesta,
ER
face prin şese bariere: Şoldă- «1780, lulie 1, iscălită de d-lui
nesci, Botoşani (care e și a «stolnicul Ioniţă Başotă, stăpânul
«moşiei, că, atât ei cât și alții
NIV

gărei), Suceva, Fâlticenii-vechi,

- Rădășeni şi Tâmpesci. «ce se vor mai strânge, ori-cât.
Din F6lticeni pornesc urmă- «de mulţi, să fie volnici ași
t6rele drumuri: Şoselele statu- «face case, dughene, crâşme,
LU

dui: la Bunesci (4500 m.), la «velniţe şi orice şi pentru ve-

Cornu Luncei (9 km.) şi la Ro- «nitul moşiei ai făcut aşezare
man (30 km.1); şoscua Judeţenă
RA

«întru acest chip, ca să plătescă

la Dolhasca (2414 km.) şi şos: «besmanul locului pe tot anul:
comunale: ja Baia (6 km.) şi «de crâşmă cu pivniţă câte doi
NT

la Rădășeni (212 - km.) «zloți şi de dughenă câte un

Din trecutul orașului. Oraşul «leii ; iar cine va avea alişveriș
Fâlticeni. îşi trage numele de la «afară la mahala ori cu ce fel
CE

satul şi moșia F6lticeni- vechi «de hrană, asemenea să deie

și are vechimea de abia 112 «câte un leă de casă, iar cei
ani. EI se numia mai întâi Şol- «ce vor avea casă la mahala și
I/

dănesci și s'a înființat prin ur- «nici un alișveriş nu vor face,

AS

măt6rea carte domnâscă, «aceia să deie câte 20 'parale

=Noi Constantin Moruz Voe- «pe casă și atât casele cât și
«vod, cu mila lui Dumnegei <dughenele să cuprindă loc una
UI

«Domn pământului Moldovei. «cinci-spre.gece stânjeni în lung,

«Facem scirecu această carte ciar în lat cât ar ţinea casa saii
BC

1) Până la hotarul județului, «dughiana. Jidovii să ţie o casă

195
F
125

«pentru închinăciunea lor de o «aduna cu locuinţa la acest târg

«parte, iar nu între creștini,

RY
«ca după adezarea și tocmela
«care să fie asemenea ca și a «ce a avut cu d. Stolnic Ioniţă
«celor alte case, iar nu întru «Başotă, stăpânul moşiei de a-:

RA
=alt chip cum şi un loc afară

|
«cum înainte şi în veci să se
«ca să li se dea jidovilor pentru «urmeze la tâte după cum se
« mormenturi unde li se vor ară-

«ta, de ispravnicii ținutului, care
«loc să fie în lung șese stânjini
ciar în lat opt stânjeni. Aşiş-
LIB
«cuprinde la acestă serisâre şi
«să stăpânescă fieşte carele cu
«pace casele, dughenele, crâş-
«mele. și velniţele, ce vor face

ITY
«derea velniţi când vor vrea să «întru acest târg şi dându-și
«facă pe moșia acesta nimic «besmanul. numai pe cele. ce
«bezmăn să nu dea şi ori unde «se arată la scrisrea de toc-

S
«îşi va apuca locul săi să] stă- «mală cu mai mult să nu fie
«pânâscă ei şi copiii lor tot cu
ER
«supăraţi nici D-lui Stolnicul
«acestă tocmelă. Iară când ar «Ioniţă Bașotă nici fiii săi nici
«vrea cine-va ca să şi vîndă casa
NIV

<alţii să nu potă strica aședa-

«ori dughiana dintracest tirg, «rea şi tocmala ce a făcut de
«dator să fie a întreba pe stă- «bună voia sa nici s'adauge vre
«pânul moşiei și de vor fi ei «0
LU

dată mai mult de cât se

«trebuitoare le va cumpăra, iar <arată prin scris6rea de tocmală
«când nu ar avea trebuință a. «şi din afară dintr'acele pome-
«tunci să fie. volnic a o
RA

vinde «nite. Incă pentru șcâla și în-

«cui ar vrea şi cel ce ar cum- «vEţătura copiilor ce vor avea
«ptra casa sati dughiana tot «creştinii întru acest târg să nu
NT

«acel preț să dea stăpânului «fie supăraţi cu besmanul nică

«moșiei nu mai mult. Dar şi «cât. de puţin de către stăpânul
«târgoveţii. aceştia datori să fie «moșiei, Ce dar întărim Dom-
CE

«la vreme ca să-și plătescă bez- «nia mea tâte cele de mai sus
«manul fără nici o pricină. Dar «arătate ca să se urmeze pre
«după -acâstă tocmelă rugân-
I/

«deplin de a pururea cum se

«du-se târgoveţii ca să li se «cuprinde la acestă carte.
AS

«facă prin scris întăritură gos- 1780,. August 8»,

«pod, pentru aceia iaţă prin a- (Uricar. de T..Codr. Vol: XVI,
«ceastă carte a Domniei.mele
UI

p. 127).
<întărim numiţilor târgoveţi cre- Indată după înfiinţare târgul
«ştini, armeni, jidovi ce se vor Şoldănesci începu a cresce cu
BC
DB
paşi repedi, ajutat și prin inun-
' darea ce suferi târgul Baia din
revărsarea Moldovei. Târgoveţii
'de aci se mutară în: Fâlticeni
unde se aședaseră, când, nu se
„scie precis, și autorităţile noului
judeţ Suceva.
La început târgul Şoldănesci
era numai până,pe unde se în-
tâlnesc acum strada Sf. Ilie cu
strada Botoșanilor, sai, după
-cum se: mai zice, până la res-
pintenea cea mare, pe unde
trecea hotarul moșiei Şoldă-
nesci.
„. In jurul târgului se aflaii ur-
măt6rele sate şi moșii : Broșteni,
astădi ulița Broscăriei,
pestă, acum strada şi satul Zânz-
pesci, între ele Pădureni şi mai
LU
la deal Buciumeni, F6lticeni-
» Vechi şi în sfârșit, de la vale,
RA
Şoldănesci (v. a. n.)
Intingându-se târgul și din-
colo de hotarul moşiei Şoldă-
NT
nesci pe moşiile Tâmpesci și
Fâlticeni-Vechi, începură
CE
isca neînțelegeri între cei trei
proprietari mari Spăt. Andrei
Bașotă, Logofătul Const. Balş
şi Căminarul Ciurea de o parte
I/
şi între Bașotă și târgoveţi de
AS
alta până ce în 1809 se por-
nesc judecăţile. In 1825, Mart.
5, Divanul, în cap cu Mitropo-
UI
litul Veniamin, face anafora
către Vodă Ion Sandu
BC
în pricina tânguirei Spătarului
Andrei Başotă... «pentru strâm-
RY
«bătatea ce din nenorocirea sa
«aă pătimit în curgerea anilor
RA
«trecuți, de la anul 1809, de
«când cu nedreptă împresurare
«S'aii fost luat de sub a sa
LIB
«stăpânire Zârgul Șoldănesă,
ace se zice Fâlticenă, de dlui
«Logofătul Costandin Balș, sub
ITY
«cuvînt, că sar fi aflat piaţa
«târgului pe hotarul megieșitei
« moşii Y6lticenii, pe care o aii
S
«fost luat d-lui de la baronul
ER
«Tuduri Musteaţă, apoi în urmă
«s'a. luat târgul de d-lui Că-
«minariul Ciurea, sub cuvînt că
NIV
Zâm- «ar fi pe hotarul moşiei sale
Tâmpesci; şi în prilejul săpâ-
«nirei d-sale Căminarului, în
«curgere de 14 ani, sai silit
«d-lui Căminariul, a adăogi în-
«tinderea târgului pe trupul mo-
«şiei sale Tâmpesci, fără a avea
«putere dată de la stăpânire a
«întemeia târg pe moşia sa, și
a se «că după ce acum în lumina-
«tele. dilele înălțimei Tale sai
«descoperit adevărul împresu-
«tării, dându-i-se după dreptate
«târgul iarăşi subt a d-sale stă-
«pânire, din pricină că o bucată
«de mahala şi o mică uliţă ai
«rămas. cu întindere târg pe
«hotarul moşiei sale Tâmpesci,
«pricinuindu-i multe păgubiri şi
Sturza «supărări, luând mai tot avae-
 127

«tul de la cei ce vin cu lucruri «gului ce este moșia jEluitorului

RY
«de vîndare la piaţa târgului, «boer, și pentru acesta uliţa ce
«bez alte păgubiri, ce i sar fi «ati deschis pe hotarul moșiilor
«pricinuind despre căpitanii târ- «sale Tâmpesci i Fâlticenii, să

RA
«gului şi zapcii isprăvnicesci ; «se socotescă ca o mahala a
«căci la tâte Yarmarâcele și di- «târgului, neavând driturile a-

LIB
«lele de târg, 6menii Cămin. «cele hărăzite către jEluitorul
«<riului, la intrarea celor ce vin «boer, nici pote da smintela
«ca să facă alişverișul lor la «între privilegiurile pământesci
<piaţa târgului, le-ai dat ade- «unui megieș, ce are privilegiii

ITY
«tiul pe tâtă marfa ce ai în «mai învechit, și nici pote mai
«trăsurile lor. Osebit că despre «mult a avea voe, de a slobozi
«locuitorii târgoveţi ar fi păti-

S
«locuri de case i dugheni cum
«mind multă strâmbătate, şi «şi pentru
ER iarmarâcele și locul
+păgubire după scrisorile ce ai <iarmarscelor...»
«câştigat la mâna lor de la In urma: acestei anaforale,
NIV

«bunul dumisale, în vremea a- Vodă, la 2 Martie, 1826, vă-

«şegării târgului, şi carte de dând că nici târgoveţii din Zâr-
«întăritură de la Const. Moruzi ful Șoldănesci, ce se zice FO.
LU

«Vodă, şi că în loc de folos, ficenă nu pădesc «indatoririle

«d-lui alta nu cunsce de cât «cupiinse prin acele ponturi
«pagubă venitului moșiei sale, «precum locul unei binale să
RA

«și sdruncinarea stării d-sale...» «fie numai 15 stînjeni în lung

(Uricar. de T. C. Vol. XIX, «şi în lat cât a cuprinde binaua
p. 61—74). Şi continuă anafo- «unei case; ei din potrivă aii
NT

raua arătând cu de-amănuntul «cuprins fiește-care cât aă vrut,

acuzările lui Başotă și îndrep- «asemenea și pentru şcolă în
CE

tăţirile proprietarilor vecini şi «oc de a avea o casă mică ca

târgoveţilor, încheind la sfârşit aşi cele-lalle case, ei ai făcut
prin a da dreptate lui Başotă: «Zrei şcoli de piatră, asemenea
I/

«Şi d-lui Căminariul nu pâte a caii urmat din potrivă și cu

«întemeia târg pe moșia sa sub «îngrăditurile ce ai făcut pe lo-
AS

«cuvintul hrisovului domnului «cură sterpe, cât şi cu vindările

«Scarlat Calimah Voevod, căci «locurilor şi a caselor fără şti-
UI

«acel hrisov l-ai fost câștigat «rea stăpânului moșiei cu în-

«d-lui, în vremea când d-lui «destulă păgubire, pentru acestă
«luase cu împresurare vatra târ- «dar de vreme ce ei însuși aii
BC
128 a 128
«anerisit alcăturirea lor, ce aii _a lua de la dânșii.» Pentru ca-

RY
«fost făcută cu. bunul d-sale sele de la mahala să dea «2
«Spătarului, urmând la tâte din lei pe stânjen de faţă cât va
«împotrivă, precum se arată _ ţine binaua casei și lungul lo-

RA
«mai sus; rămâne acea scrisâre cului să fie de 15 stânjeni»;
de învoclă ca o hârtie albă...» iar pentru locurile sterpe ce ar

LIB
Și însărcineză Divanul de a ocupa cine-va alături cu binaua
face un noii aranjament prin să plătescă 20 parale de stân-
care impăcând interesele - reci: jen, păstrând lungul tot de 15
stânjeni. Fără ştirea stăpânului

ITY
proce să se stingă tote neînţe-
legerile. (Uricariul. Vol. XIX, moşiei n'are voe nimeni să facă
p. 75—78). clădire şi nimeni n'are voe să-

S
Divanul, conformându-se în- 'şi vîndă acaretele fără să-i facă
sărcinării, prin anaforaua din 29 cunoscut. Pentru înlesnirea no-
ER
Martie 1826, face noul aședă- rodului şi eftinătate căsăpiile
mânt între Târgul F6lticeni să fie ne-oprite volnic fiind şi
NIV

și Târgoveţi. stăpânul a ţine scaune de că-

Aşa dar, în luna Martie a săpie. Pentru vita mare să se
anului 1826, se schimbă oficial plătescă. proprietarului un. lei,
LU

şi cam pe nesimţite numele de die 4 parale şi de miel 2

orașului Șo/dănesci în FO. parale. La iarmarâce negustorii
ceni. streini să plătâscă câte 40 pa-
RA

Prin noul aranjament se în- rale de ttă taraba, iar în dilele

datoreză Târgoveţii să plătescă de târg 20 parale. Pentru cei
proprietarului Başotă câte: 30 ce vor aduce cherestele şi zahe-
NT

parale de vadra de rachiu şi rele de vândare să dea 4 parale

5 parale de vadra de vin. Câte de jug. Să se facă patru iar-
CE

30 parale de vadra de rachii marbce: la Sf. Ilie, la Sf. Du-

sai horilcă şi sş parale de vadra mitru, la meze Părăsime şi la
de bere ce se vor fabrica în Sf. Gheorghe. (Acum se face
I/

velnițele din localitate. Orânda numai cel de la Sf. Ilie). Târ-

dohotului şi dohotului aparţine goveţii din mahala ai voe să
AS

stăpânului târgului, căruia i se ţină pe imaş doi boi și o vacă,

mai plătesc câte 10 lei pe an iar cei de la uliţă un cal; peste
UI

pentru fie-care dughenă la uliţă ; acest număr să se plătescă câte

iar <osebit bezinăn pentru lo- un leii de vita-mare. In fine,
cul dughenelor să nu fie volnic
BC

«mahalii şi cotarii să fie sub as-

129
II E.
cultarea stăpânului târgului; | Episcopul Gherasim în timpul

RY
iar folosul de la aceste două |
eterici, când,
bresle să fie a bisericei din
«Din Slatina, venind grecii
târg.» (Uricar XIX, p. 81—88.)
|

RA
F6lticenii ai prădat
Vodă I6n Sturza la 6 Aprilie i «Şi 'napoi ai venit iarăși
!
acelaș an întăresce aceste pon- i şi
mai mult s'a depărtat.»

LIB
|
turi făcend osebire în acest
(Ist. Mitrop. Moldovei p. 124
chip: <Ori-care Târgovăţ de la şi Letopis. Ţărei tom. II, pag.
«uliţă sai de la mahala va
«vinde rachiă cu deridicata sa
402 )

ITY
La 1832 în F6lticeni se afla
«cu oca, să dea stăpânului mo- un vaneș (Ist. Mitr. Moldovei
<șici, câte 20 parale de vadră, și Sucevei p. 473).

S
casemenea și vândătorii de vin Oraşul a ars în 1787, 1820,
«să dea câte 5 parale de va- 1865 Aug.
ER
10, 1868 Maiă 7,
«dră...» şi casapii să plătescă 1880 Aug. 25 şi 1887 Iuliezr.
câte 6 lei pe lună fieşte-care Fâltieeni, Gară, a căreia clădire
NIV

pentru trunchiul ce va avea; Sa terminat în 1886, când s'a

stăpânul târgului find liber a pus în circulație linia ferată
avea ori câte trunchiuri. (Uri- F6lticeni-Dolhasca. La 432 km.
LU

car de T. Codr. vol. XIX, p. de Bucuresci.

78—81). FOiticeni-vechi, sat pe moșia cu
Acest aranjament se urmă, acelaşi nume din com. Oprişe-
RA

cu tote gâlcevirile necurmate nii. Aşedat pe costa delului

până pe la legea comunală. Cornesci, se întinde până la
In condica liudilor pe 1803
NT

bariera târgului F6lticeni. Nu.

citim : «Breslașii Armaşului Ne- mără 62 case, populate cu 71
cula din F6lticeni: 3 liudi cu capi de familie sai 239 suflete
CE

24 lei bir pe anl» Tot acolo din cari 119 bărbati și 120
se mai zice: « Târgoveţii creş- femei (2 streini). Contribuabili
tini ot Fălticeni a d-sale Banu. sunt 75.
I/

lui Ştefan Başotă, ocupați cu Vatra satului ocupă 43 fălci;

lucrul pământului, ne-având loc
AS

iar locuitorii sunt buni gospo-

în destul, în număr de 43 liugi dari. Loc în țarină n'a, Are
plătind 468 lei bir pe an.» o biserică cu patr. Sf. Voevodi
UI

(Uricar de T. Codr. vol, VII, zidită de Alexandru Ciurea în

p, 253 şi 254). anul 1849. Servită de preoții
BC

In F6lticeni se afla ascuns din orașul Fâlticeni. Şcâlele

10.724. Diez, geogr. al jud. Suctva, 9
130

cei Hanăi, pe acel sat F6lticeni

RY
din târg servesc și acestui sat.
Locuitorii şi-aii răscumpărat lo- «de la unchii noştrii Ilieş Voe-
curile din vatra satului de la avod şi de la Ștefan Voevod

RA
fostul proprietar deced. Dumi: «ea încă le-ai dat iarăși dumi-
trache Canta. elor sale lui Isac Visternicul,
«dinaintea nâstră şi dinaintea

Drumurile sunt: la Fâlticeni
(bariera Sucevei) 1200 m. şi la
bariera Fâlticeni-vechi 500 m.
cu satul Oprişeni formeză a:
LIB
«boerilor noştri. Şi după aceia
ciarăşi ai venit înaintea nostră,
«şi înaintea boerilor nostri, Ma-

ITY
prâpe un sat. «ruşca fata Mihului Logoftt,
Origina şi vechimea satului «nepâta popi lugăi, şi Dragoș
se constată din următorul zapis «Stainţescu feciorul Nanului,

S
de vindare: «iarăşi de a lor bună voe de
ER
«Noi Ştefan Voevod «nimene siliţi, nici asupriţi, şi
«Cu mila lui Dumnegeii Domn «ai vîndut a lor dreptă ocină
NIV

«dintru: a lor drept uric, din

«ţărei Moldovei. Facem însciin-
«<țare cu acestă carte a nostră curicul moșului Marușcăi a popi
«tuturor cine pre dânsa va căuta, <lugăi şi din uricul a tatului
«lui Dragoș, a Stăniţescului a-
LU

«saii citindu-se lui va audi,precum

«ali venit înaintea nostră şi înain- «nume Nanul. Și dresul ce ai
«tea tuturor boerilor nostri ai Mol- avut ei de la moșul nostru de
RA

«dovei, Neacşa fata Hanăi, de «la Alexandru Voevod, un sat

«a ei bună voe, de nimeni si- «anume Buciumenii din jos de
«lită, nică asuprită și ai vindut «Rădășeni, acel sat "l-aii vindut
NT

<a sa drâptă ocină, din uricul «ei credinciosului boerului nos-

«tatălui ei Hanăi un sat pe «tru lui Isac Visternicul drept
CE

«Somuz auume F6lticeni, unde < 120 şloți tătăresci, şi s'aii scu-
«ai fost Stan Pântice, Acel «lat iar d-lui Isac Visternicul
«sat 'laii vindut ea credincio- «şi aii plătit acei bani de mai
I/

«Sului nostru boiar, lui Isac «sus scriși o sută două zeci
«Visternicul, drept 200 zloți «zloți în mâinile Marușcăi fetei
AS

«Tătăresci, şi o s'aii sculat cre- « Mihului Logofătului, nepstei

«dinciosul nostru boiar Isac «popei Iugăi, şi în mâinile lui
«Dragoș Stăniţescu feciorul Na- :
UI

« Visternicul, şi ai plătit toţi acei

«bani de mai sus scriși 200 sloți, «nului, și dresul ce aii avut
<în mânile Neacșei fata Hanăi, « Maruşca şi Dragoș pe acel sat
BC

«și dresurile ce ai avut tatăl «pe Buciumeni de Ja moșul

131_ „A
«nostru de la Alexandru Voe- «vârtos să dea și să întărescă,

RY
<vod, încă 'l-aii dat ei în mâ- «de vreme ce şi noi am dat şi
«nele lui. Isac visternicul, dina- «am întărit pentru a sa cre-
«intea n6stră şi dinaintea boe- «dinci6să slujbă, şi pentru că

RA
«rilor noştri, deci noi vădând «ai cumpărat pe ai săi drepți
«a lor bună învoială şi tocmală «bani, şi pentru mat mare tărie şi

LIB
«și plata deplin, aşișderea şi de «întăritură a tuturor celor de
«ala noi am dat și am întărit «mai sus scrise, am poruncit
«credinciosului nostru boer d-lui «credinciosului boerului nostru
«sac visternicul pe acele. de

ITY
«d-sale Tăutului Logofăt sa
«mai sus zise sate anume: F6|- «scrie și a nâstră pecete către
«ticeni pe Şomuz unde aă fost. «acestă carte a nâstră să o lege.

S
«Stan Pântece şi Buciumenii din
«jos de Rădășeni ca să-i fie lui ER «S'aii scris în Sucevă la anul
«de la noi uric, lui şi feciorilor :6998 (1490) Mart. 15.> «s'aii
«lui, nepoților lui și strănepoţi- tâlmăcit de Gheorghe Evloghie
dascăl, 1783, lunie 11.»
NIV

«lor lui și a tot n&mului lui,

«ce se va alege mai aprope,
(Uricar de T. Codr..vol. XVI
«neruşuit nici o dată în veci.
p- 4)
LU

«lar hotarele a celor de mai

«sus scrise sate, să fie despre Foâitea este nume de familie
«tOte părţile după hotarele vechi, pe care-l găsim încă în jumi
RA

«pe unde a mai umblat din tatea a II-a veac. XVI. (V. do.
«veac. Și spre acesta iaste cre- cum. din 1586 al mon. Agapia,
«dinţa d-niei mele de mai sus
NT

în cronica Romanului de Episc.

«scrise, noi Ştefan Voevod, și Melhisedec, I, p. 217).
«credința a prea iubiți filor
CE

<d-niei mele Alexandru și Bog- In judeţul Suceava om f6ltic

«dan Voevodi și credinţa tutu- se numesce ori-ce om care mă-
«ror boetilor noştri a mari şi nâncă mult, care face f6le, care
I/

«mici. lar după a nâstră viață, are pântece mare; Pâ/fice sati
«cine va fi Domn ţării nostre pântice e mai tot una. Las fi-
AS

«din fiii nostri, saă Gin nemul lologilor noştri să se pronunţe

«nostru, saii ori pe cine D-deii dacă se pote admite că satul
UI

«va alege, a fi Domn ţării Mol- Fâlticeni îşi trage numele de

«dovei, să nu strice a nâstră la acel Stan Pântece (poreclit
BC

«danie și întăritură, ce mai pâte altă-dată /6/Hzce) despre

192. o e on 82
care vorbesce uricul de mai răscu, servită de un preot şi z

RY
sus 1) cântăreți: împroprietărită în
La 1803, «Fâlticeni a cliro- 1864 cu 81 tălci și o şcâlă
sului din Bucovina număra 22 rutală mixtă cu un învățător

RA
liudi plătind 328 lei bir anual.» plătit de stat înființată în 1865,
Printr'o «carte din 1815, Maiii frequentată de 27 elevi și 3 eleve.

LIB
14, de la Calimach Vodă, se În sat sunt 95 băeţi şi 99 fete
imputernicesce stăpânirea Logo- cu etatea între 7—12 ani. Şc6la
fătului Const. Balș asupra mo- are numai 28 prăjini teren în
şiei Fâlticeni, ţinutul Sucevei, vatra satului făcute danie de

ITY
ce ai fost a supusului austri- învățătorul Nicolae Teodorescu.
ecesc Teodor Mustaţă» (Uricar Moșia e propr. dlui [. Cernă-
de T. C. vol. VI, p. 273). tescu și are 420 fălci, din cari

S
360 fălci cultivabile şi 60 fălci
ER
Fâlticeni, gară, lângă oraş, la 432 fânaţ. Improprietăriți la 1864
km. de Bucuresci. sunt 27 fruntași. 17 pălmași și
27 codași, stăpânind 161 fălci.
NIV

Forăsci, Sat, pe moşia cu același Drumuri principale sunt: la

nume din com. Uidesci, Aședat Uidesci (4 km), la Onicenf
(3500 m.) la Ruşi (2 km.) şi la.
LU

pe costa delului Forăsci, nu-

mă&ră 94 case, populate cu 69 Tătăruşi (3400 m.)
capi de fam. saii 415 sufl,, din In 1803, «Forăsci a Medul-
RA

care 199 b. şi 216 fem. (10 nic. Smărăndica Canta cu loc

streini). Contribuabili sunt 103. în destul, număra 22 liudi pli-
Vatra satului ocupă 19 fălci. tind 328 lei bir anual şi având
NT

L.ocuitorii sunt slabi gospodari. şi 3 liugi de cei fără bir.» (Uri-

Are o biserică clădită din lemn car de T. C. voi VII, p. 250).
CE

de un fost proprietar C. Fo-

Forăscă, pârâă; mic afluente al
1) Savantul nostru filolog, d- B. 7.
pârâului Croitorului formeâză
I/

Iâşdăă, îmi scrieîn acestă privință : «Dacă azul cu același nume.

numele ar deriva de la un F5fie. ar fi
AS

Fâlticescă, na FSlficeni. Sufixul -exzi este

Forăsci, iaz între delurile Dum-
topic, nu personal, şi indică proveninţa
brăvei şi lângă satul cu acest
dintr'o localitate, al cărefa nume e cu-
UI

prins în tulpina cuvântului. Z6/iceni în- nume. Are supraf. de 7 hect.

semneză: comeni veniţi din 75/47, în şi conţine pesce de lacuri, raci
tocmai ca Ezeni, 6meni veniţi din Ezi etc.» ŞI scorci.
BC
 433 PF 188

Forăscilor (Ddlul), pe câsta că- a d-ei Polixenia Demola. Pe

RY
ruia stă satul, Forăsci, la 1850 era sat pe dânsul pur:
tând același nume și a fost

RA
Yrăsina, mic afluente al pârâului y stricat de proprietarul moșiei
Sabasa. de atunci G. Tinu, care !l-a
mutat pe malul drept al pârâului

LIB
Yrasin, Pocnă în păd. moșiei Dol- Brustura. In mare parte e aco-
hasca în supraf. de 2 fălci și ; perit de pădure de frasin şi
90 prj. mestecăn.

ITY
„ Prasinţ, sat pe moșia Borca, dar Prunţile Runcului, o parte a
„în com. Mădeiă. Așegat pe ma- muntelui cu acest nume din

S
lul drept al Bistriţei, numără com. Negra Şarului.
49 case populate cu 46 capi
ER
de familie saii 182 suflete (96 b. Prunzeti (Lunca lui), luncă de
şi 86 femei). Contribuabili sunt rechită pe șesul Moldovei, com.
NIV

„50. Vatra satului ocupă 31 fălci Drăgănesci.

Şi 35 prj. Locuitorii, cu tot
<âstigul ce ai, un prea sunt Fundăturei (Pârâul), mic afluente
LU

gospodăroși. Inproprietăriţi la al pârâului Gârla Morei, com.

1864 sunt 10 fruntași, 18 pal- Stolniceni,
maşi şi 6 codași stăpânind 140 :
RA

iălciă. N'are de cât un singur Pundoiă, pârâuaşul ce se varsă

drum, mat bine zis cărare, ce'l în Yazul Uncesci.
NT

l€gă cu satul de reședință. Bi:

serica și şcâla din Mădeiii ser- Funddia, sat, numit și Preutesci
vesc şi acestui sat.
CE

Brăescăi, pe moșia cu același

nume, din comuna Preutesci.
Frasinul, pârâii; mic afluente al : Aşedat pe ambele ţ&rmuri ale
|
Pârâului Suha mare, com. Mă- pârâului Hârburiie. Are o bise-
I/

!
lini, rică clădită din lemn în 1845
||
i
AS

|
de Teodor Ciornei, cu patronul
Frasinului (Vârful), munte in com. Adormirea Maicei Domnului,
Mălini. împroprietărită cu 81/2 fălci.—
UI

Frasinului (Delul), o sfâră de | In biserică nu se mai oficiază

și satul. formeză o parohie cu
|
BC

moşie în suprafața de 265 fălci Preutesci, a căruia șc6lă servă

- 184

şi acestui sat. Numără 69 case, i Pundoia, valea pârâuaşului cu a-

RY
populate cu 65 capi de familic cest nume din satul Oprişeni.
saii 236 suflete, din cari 113

RA
bărbaţi şi 123 femei (7 străini). _ Pundâia, pădure în com. Preu-
Contribuabili sunt 47. Vatra tesci. PI
satului ocupă 14 fălci, iar lo.

LIB
cuitorii sunt bunișori gospodari.
Moșia este proprietatea D-lui ; Fund6ia, pădure de stejar a şcâ-
1. Verdeanu, fostă a familiei
lelor din Târgu-Frumos, com.
Văscani.

ITY
Brăescu, în suprafață de 405
fălci din care 97 fălci cultiva.
bile, 140 pădure, 10 fânaţ, iar Punâ6ia, pârâă; mic afluent al

S
din rest 60 fălci cultivabile, 1o pârâului Borca.
fălci pădure sunt făcute danie ER
schitului Adămia (vedi satul
Pundâia, munte pe teritorul mo-
Brana); ceia ce mai rămâne e
NIV

şiei Borca dar în comuna Mă-

loc netrebnic. Improprietăriţi la
deiu.
1864 sunt 10 pălmași şi 23 co-
daşi stăpânind 97 fălci şi 40
LU

prăjini. Funâdia, pârâă tributar iazului

Uncesci.
FPundoia, pârâi; mic afluent al
RA

pârâului Staniştea, în comuna ; Punâdei (Pădurea), numită și Pi-

Cristesci. ciorul Popi, 'de fag și stejar,
NT

d'asupra satului Sodomeni, din

Funăcia, pârâul ce udă satul com. Păşcani.
CE

Oprişeni; mic afluent al Şomu-

zului-Mare (1400 m.) Pundul Buzei, locul din marginea
satului Râșca unde se ramifică
I/

Fundoia, partea sudică a satului : drumurile spre Slătidra şi Valea

Rădășeni. Colibei.
AS

Fundoia, deal, acoperit de pădure Pundul Blăgei, pădure de fag în

UI

in com. Ctristesci. com. Preutesci.

BC

Fanâdia, parte din satul Oprişeni. . Funâul Hara, deal; v. Glimea.

135 135

RY
Gădeni, pârâii, mic afluent al Drum. principal e numai acel

RA
Săscuţei-Mici în com. Sasca. ce duce la Mălini (13 km.)
Are o biserică cu patronul
Găina, munte pe moșia Borca
Sf. Gheorghe clădită și înzes-

LIB
dar în com. Mădeiu.
trată de onor. Admin. Domen.
Corânei în anul 1888, avend
un preot şi un cântăreţ şi fiind
Găină, pârâi; isvorasce din dâlul

ITY
împroprietărită cu 17 fălci.
Țifla, dar se varsă în Bistriţa:
O şcâlă rurală mixtă cu un
Udă com. Fărcaşa pe o lun- :
învățător plătit de stat, înfiin-

S
gime de 2500 m.
țată în 1865, frecuentată de 59
ER
elevi, din 100 copii cu vârsta
Găinăria, smârcuri în satul Stol- de șclă aflaţi în sat; împro-
niceni-Prăjescu în suprafață de : prietărită cu 6!j fălci cu local
NIV

2 fălci 60 prj. propriii noii, în fârte bune con-

diţiuni, construit şi înzestrat cu
Găinesoi, sat, pe moşia şi în co- atenanţe, atelier, bibliotecă și tot
LU

muna Mălini ce face parte din - ce trebue unei şcole de onor.

lDomeniul Corânei. Își trage Administraţie a Domeniului Co-
numele de la primul descălică- rânei. (V. Ocol. L. Silvic).
RA

tor Simion Găină venit din . In 1803 «Găinesci, a M-rei

Slatina, avea 50 liudi, plătind
Bucovina. Inşirat pe țărmurile
748 lei bir anual». (Uricariul.
NT

pârâului Suha-Mică, numără 252

case, populate cu 299 capi de . Vol. VII, p. 249).
familie sai 1191 suflete din cari |
CE

612 bărbaţi şi 579 femei (9: Găinilor, v. Poenele Găinilor.

streini). Contribuabili sunt 227.
Vatra satului ocupă 299 fălci. Găneni, sat, v. Pleșesci-Gani.
I/

Locuitorii, în raport cu venitu-

Ganului (Dealul), munte în com.
|
AS

rile pe cari li le aduce fabrica,

nu sunt tocmai buni gospodari. Şaru-Dorni, acoperit de pădure
Improprietăriţi la 1864 şi 1881 de brad.
|
UI

sunt 19 fruntași, 112 pălmași |

şi 79 codașt, stăpânind 675 fălci. !| Garalew, deal, între com. Drăgu-
BC
196 G | 136 -
şeni, Uidesci şi Tătăruși ce | Gârla Morii, pârâul format din

RY
forma altă dată o moșidră cu pâtaele Hurmuzul și Fundătura
acest nume; fostă r&zășie a u- | din com. Stolniceni; formeză
nuj Gre-care Climente, hărăzită | iazurile din sat și din țarină.

RA
apoi Monastirei Probota; mai |
apoi contopită de Al. Calimah + Gârla Nemţilor, canal de scur-
fost proprietar al moşiei Dră- | _gere în com. Dolhasca.

LIB
guşeni. Parte e acoperită de
pădure de fag şi stejar, parte
Gâscesci, sat, pe moşia și în co-
cultură și fânaţ,
muna Pășcani, al cărui descăli.

ITY
cător a fost Vasile Gâscă, sto-
Garaleu, mic afluent al pârâului ; ler de meserie. Aședat sub
S&cueni din comuna Tătăruși |

S
p6lele pădurei de pe dealul
(2 km.) Pietrişu, numără
|
ER
pulate cu 235 capi
220 case, po:
de familie
Garaleu, mic afluent al pârâului | sali 964 suflete din cari 497
NIV

Croitorului din comuna Uidesci bărbaţi şi 467 femei (2 streini);

(1200 m.) | are 197 contribuabili. Vatra sa-
„tului ocupă 105 fălci şi locui-
LU

Gardului (Pârâul), mic afluent al | torii sunt bunişori gospodari.

pârâului Suha- Mică comuna | Improprietăriţi la 1864 sunt
Mălini. : 72 pălmași și 48 codași stăpâ-
RA

nind 449 fălci, 18 prj. şi 12 st.

_ Ă Drumuri principale
Gârla Morii, un canal abătuț din sunt: la
| Păşcani (6zaa m) la 'Topile
o I-Băci
NT

Somuzu Băei, eu care se im- im. :

preună după ce ese
- (1228 m.) şi la Boșteni (3122
din Bă. ! metri)
răsci, i
CE

Are o biserică cu patronul

Sf. Nicolae clădită la 1844 de
Gârla Morii, canal din Moldova | săteni ajutaţi de fostul proprie-
în comuna Sasca, învertesce o
I/

tar N. R. Rosnovanu, servită

moră și dă în Molna care se de un preot şi 2 cântăreți.
AS

varsă în Moldova,
Şc6la din Topile servă şi ace-
stui sat,
Gârla Morii, canal în com. Dol-
UI

hasca ; începe din balta Rămă. „ Găundsa, munte în comuna Mă-

şițn și se duce în Siret. lină,
BC
 G ÎI 187

Gavan, deal spre Est de satul „ Ghidale, mic afluent al Şomuzu-

RY
Jonesa. !
|
lui-Mic, în com. Liteni (1150
]
|
metri).
Gavan, pădure de diferite esențe, |

RA
ce îmbracă dclul cu acest nume. Ghilitârea, mic afluent al pârâu-
lui Brădăţelu (2600 m.)

LIB
Gavan, mic afluent al pârâului
Mediasca, în com. Ciumulesci. Ghilitorea, mic iezer în comuna
Brădăţelu,
Gemeni, munte pe teritorul mo.

ITY
şiei Borca, dar în com. Mădeiu Ghiocului (Dclul), zis și Catar-
(1434 m.) ului, acoperit de pădure de

S
fag în com. Dolhesci.
Gemenilor (Pârâul), mic afuent ER
al pârâului Sabasa.
Ghiolu, lăcușor, în suprafață de
Gheorghiesei (Dealul), în satul 300 m. p. în com. Dolhasca,
NIV

Sodomeni din com. Pășcani.

Ghiolul, lăcuşor, adesea sec, pe
Gherghe, munte pe moşia Borca, şesul stâng al Siretului, moşia
LU

dar în com. Mădeiu. Stolniceni-Prăjescu.

Gherghel, mic afluent al pârâului Ghiolul, băltâgă în suprafaţă de

RA

Brădăţelu, 2 fălci pe șesul Siretului, moșia

Cosmesci.
Gherghel, valea pârâului cu acest |
NT

nume. Ghiţescu (lazul lui), în suprafaţă

de 4 fălci în com. Pleșesci.
CE

Gheorghe (Pârâul lui), mic afluent :

al Şomuzului-Mare în comuna Gioseni, sat; v. Doihesci-Mici.
Preutesci. Primesce din stânga
I/

pe pârâul Ursului (2800 m.) Gioseni, sat; v. Ortoia.

AS

Gheorghina, pârâu; mic afluent | Giulesci, sat, numit și Ră&diu, în

al pârâului Bâdiliţa (3200 m.) com. Drăgănesci la N. şi la
UI

2820 m. de satul de reședință.

Gheţăria, deal cultivabil în com. Aședat pe șesul Moldovei și
BC

Brădăţelu. străbătut de pârâul Reșca, nu-

 135
138_
populate cu 154 275 fălci, aducend 9534 lei
mă&ră 142 case,

RY
capi de familie sai 524 suflete venit anual. Improprietăriţi la
din cari 244 bărbaţi şi 280 fe- 1864 sunt go locuitori stăpâ-
mei (necăsătoriți 252, căsătoriţi nind 244 fălci şi 40 prj.

RA
236 şi 36 văduv. Sciii citi și Drumuri principale sunt: la:
scrie 47). Ocupaţiunea lor este . Bordia (1 km.) şi la Drăgănesci
(2600 m.)

LIB
plugăria. Vatra satului ocupă
Ii tălci, 42 prj. Locuitorii sunt «Vel vornicul Nistor Ureche
slabi gospodari. (Am vădut co- şi vornicul de glâtă Ion Mogâl-
pii la şcâlă mâncând mămăligă dea, întemeietorii Mănăstirei

ITY
cu trunchiă de rapiță sElbatică Secului, înzestreză acest locaș,
verde). în 1599, cu moșia Giulesci>.
(A. D. Xenopol, Ist. Român.

S
Se spune că'şi trage numele
de la un căpitan de ste Giu. Vol. III, p. 456).
ER
lea saii Ghiulea, care o căpătase ; Un alt document ne arată că
ca răzăşie. Satul na fost tot- aceiaşi boieri dăruesc în 1600
Oct. 1, satul Giulescă, cu amân-
NIV

W'a-una aci, ci a fost mutat de

la locul ce-i zic /a Temele, . două coturile şi ca loc de mori
unde i se vEd și acum urmele. “şi de piună, Mănăstirei Xero-
potam zidită de ei. (Arch. Ist.
LU

Are o biserică, cu patronul Sf.

Nicolae, clădită de locuitori în de B. P. Hâjdăi, Tomul |,
1840, servită de un preot și p. 47).
Mai nainte de răpirea Buco-
RA

2 cântăreţi şi o șcâlă rurală .

mixtă ; înființată în. 1860, des- - vinei satul Giulesci ţinea de
ființată în 1866 şi reînfiinţată | jud. Nemţu. (Vedi hrisovul de
NT

“în 1884. Cu un învățător plătit - la Vasile Voevod, dat în Iași

de stat. Are local propriii zidit la 1646, Oct. 18, prin care
frații Gavrilaş și Stefan Bol-
CE

de Al. Agioglu care a înzes. |

trat'o şi cu 6 fălci pământ pen- descu vind Giulescii, ce-l în
tru întreţinerea materială. E ; ținutul Nemţu, unchivlui lor
Cosmei Majă şi soţiei sale Dră-
I/

frecuentată de 30 școlari din

70 aflaţi în sat. Până la 1879, gălinci, drept 300 taleri de ar-
AS

„satul Giulesci făcea parte din gint, în Uricariul de TI. Codr.

com. Bordia. Moşia e proprie- Vol. XVII, p. 343).
UI

tatea D-lui Emil Samson, moș-

tenită de la decedatul săi socru | Giurgesci, com. rurală, situată
Al. Agioglu. E în întindere de cam în centrul plășei Șomuzul
BC
10
și la 18 km. de Folticeni. Se de 420—460 m. Udată de pă:

RY
mărginesce la E. cu comuna raele : Şomuzul-Mic, Gropenii,
. Valea-Glodului, la V. cu. Ple- Cosvanei, Vulturesci, Livedidrei,

RA
şesc! şi parte din Bucovina, la Budăi şi Ticlăului.
S. cu Preutesci și la N. cu Moşia e proprietatea D:lor
Bucovina. Are: forma drept-un- ; Leon Botez și I. Ciulei (Giur-

LIB
ghiulară, compusă fiind din sa. gesci), G. Ghiţescu (Meresci) şi
tele: Giurgesci, Deleni, Meresci. ! M. Greceanu (Vulturesci). Supra-
şi Racova, cu reşedinţaîn satul faţa teritorială a comunei e de

ITY
de la care “și trage numele, 1925 fălci din cari 1000 fălci
care e şi reşedinţa Sub-Prefec- pădure, 480 fălci cultivabile,
turei pl. Şomuzul. restul băhnuri, fânaţ și loc ne-

S
Populată cu 299 capi de fa- productiv. Anul acesta sa cul:
milie, ce numără 1200 suflete :
ER
tivat 93 h. grâi, 280 h. po:
saii 603 bărbaţi şi 597.femei rumb, 92 h. orz, 84 h. ovăz,
(64 jidani). Contribuabili sunt | 3 h. hrișcă și puţini cartofi.
NIV

300. Câţi-va dintre locuitori se . Improprietăriți. la 1864 sunt

ocupă cu olăria. 106, cari stăpânesc 449 fci. La
Are 2 biserici, servite de un Catarg e punt frumos de obser.
LU

preot și patru cântăreţi, și o - vaţie ce domină împrejurimile.

şcâlă rurală mixtă, cu un învă-
ţător plătit de stat, frecuentată Giurgesci, sat, împărţit în Giur.
RA

de 39 elevi din 72 băeţi şi 44 gesci-Ciulei şi Giurgesci-Botez,

fete aflaţi în comună cu etatea în comuna cu același nume.—
NT

de șcâlă. Aședat pe costa unui deal de

Bugetul comunei pe 1892— a drepta Şomuzului-Mic, numără
1893 are la venit 36235.29 lei 149 case, populate cu 157 capi
CE

şi la cheltueli 3509.24 lei, al de familie sai 634 suflete, din

drumurilor 422.50 lei venit și ! cari 322 bărb. şi 312 fem. (40
400 lei cheltueli.. israiliți). Are 166 contribuabili.
I/

În tâtă comuna sunt 69 cai, Vatra satului ocupă 40 fălci.

AS

150 boi, 230 vaci, IIŞO oi, Moșia, parte a D-lui L.. Botez
27 capre, 120 porci și 186 viței. şi parte a D-lui I. Ciulei, are
Mai sunt în comună două mo. | întinderea de 930 fălci, din cari
UI

risce ale proprietăţii, arendate . 300 fălci cultivabile, 520 pă-

cu 7000 lei anual. Altitudinea dure, 80 fânaţ și restul nepro-
BC

comunei de la nivelul mării e ductiv.

140 G 140

La 1864 sai împroprietărit tăreţ. Se zice că mai nainte.

RY
25 fruntaşi, 20 pălmași şi 13 era un mic schit. Şc6la din
codași cu 197 fălci. Are o bi- Costesci-Răzeși, servă și acestui

RA
serică, servită de 1 preot şi 2 sat. Drumuri principale sunt:
cântăreţi şi o şc6lă rurală mixtă. la Târgu-Frumos (8 km.) și la
(Vedi com. Giurgesci). Cornesci (4500 m.)

LIB
Drumuri principale sunt: la
Racova (5380 m.), la Meresci Giurgesoi-Botez, v. satul Giur-
(6 km.), la Deleni (3 km.), la gesci.

ITY
Valea-Glodului (1400 m.) și la
Pleşesci (5 km.) Giurgesci-Ciulei, v. satul Giur-
La 1803 «Giurgesci a lui gesci,

S
Iordache Gherghel, numără 91
udă, cu 1076 lei bir anual». ER
Giurgesci, dealul pe câsta căruia
(Uricar, de T. Codr. Vol. VII, stă satul cu acest nume.
p. 254).
NIV

Până pe la 1832 satul Giur. Giurgesci, băltogă în suprafaţă

gesci se afla pe ţărmul stâng de 50 prj. în com, Rugin6sa.
al Şomuzului-Mic, unde se vede .
LU

și acum piatra și o cruce unde „ Giurgesoi, mic afluent al pârâului

era biserica. Bahlueţu-Rece din comuna Ru-
gin6sa,.
RA

Giurgesci, sat, pe moşia și în ,

comuna Rugin6sa. Așegat pe Giurgesci, del în com. Preutesci,
NT

costa delului cu acest nume, ! acoperit de pădure de fag.

numără 68 case, populate cu
68 capi de familie sai 277 su- Giurgiu, locuință isolată în com.
CE

flete din cari 148 bărbaţi şi Baia.

129 femei, Are 63 contribua-
bili. Vatra satului ocupă I3I Glimea, deal, numit şi Fundul
I/

fălci și 31 prj. Hara, în com. Brădăţelu, având

La 1864 s'a împroprietărit
AS

costele repedi și râpâse; iar

22 pălmași și 36 codași cu 196 podişul de d'asupra acoperit de
fălci și 38 prj. Are o biserică lanuri şi fânaţuri,
UI

cu patronul Sf. I6n clădită la

1800 (se zice de 2 monahi ruşi) Glimeia, dâlul ce desparte satul
BC

servită de un preot şi un cân- Rădășeni de Oprişeni, pe cul-

 141 _ 141
mea căruia trece şi hotarul mo. - Gogoşenilor (Dealul), munte în

RY
şiilor. Cultivabil, com. Dorna.

Glodeţu, pârâă; mic afluent al

RA
Gogului (Dealul), cultiv. în com.
Săscuţei lui Nicorici. Pleşesci.

LIB
Glodigoru, mic afluent al Pârâu. . Goii
(Vârful), muntele ce formeză
lui Glodului, isvorăsce din Delu
hotar între Brosceni şi Mălini,
Omului.
având 1298.4 m. de altitudine.

ITY
Glodişoru, pârâă; mic afluent al :
Sabasei, Goei (Pârâul), mic afluent al pâ-
râului Cotârgași, în comuna

S
Glodaului (Delul), munte Brosceni.
în com. ER
Şaru-Dorni.
Gorbănesci (Câsta), prelungirea
sudică a Delului Cireșului din
NIV

Glodului (Pârâul), mic afluent al

Holdiţei, în com. Brosceni. satul Ciumulesci.

Goreila, mic afluent al pârâului

LU

Glodului (Pârâul), mic afluent al

pârâului Cotârgași, în <omuna . Heciu.
Brosceni.
RA

; Goreila, isvor; obârşia pârâului

Glodului (Pârâul), isvorăsce din ;
cu acest nume.

delul cu acest nume și se varsă

NT

:
in pârâul Negra Păltinișului.— Goroviciă, pârâu; afluent al pâ-
Are de tributar pe Glodișoru. râului Puzdra, în com. Brosceni.
CE

Gloduri, localitate sub muntele ; Gotul, băltogă în suprafaţă de

Delu Vânăt, 60 prj. în com. Ruginâsa.
I/

Glodului, v. Valea Glodului. | Grâelor (Delul), în com. Bogdă-

AS

nesci. Pășunabil și acoperit de

Glodurile, pârâi; isvorăsce din
| huceguri.
UI

Bahna lui Manolache, comuna

Preutesci, și se varsă în Iazul | Grădinăria, obârşia pârâului Glo-
Basarabi (2 km. lung.)
BC

! durile din com. Preutesci.

 142 142

(Pârâul), mic afluent Frunzuliţă măcieş

- Grajdiulut
Iarna Yerneză la leşi

RY
al pârâului Osoiu în comuna
Şi vara la Grinpieşi,
Valea-Glodului (350 m.) Frunzuliță măr mustos
Grinţieş mume frumos

RA
Grajdurile, deal acoperit de vii Rămâi de adi sănătos
lângă satul Bâdiliţa. M& cobor din tine jos
N'a fi astă di n'a fi mâine

LIB
Când oi mai umbla pe tine
Gramadă (Râmnicu lui), în satul Numa-o nâpte am mas în tine
Oprişeni; obârșia pârâului Fun- Şi-am visat visuri străine
d6ia. Şi-am văgut că nu-f a bine,

ITY
Şi-am visat tot visuri grele
Graniţei (Pârâul), v. Bunesci. Par'că pisidlele meie
Le-am visat făr' de oţele

S
Şi fâr' de cremeni la ele
Grebenele, munte, ce formeză
hotar între com. Brosceni și
ER Puşculiţa
Am visato
mea
ruptă
cea nouă
'n două.
Bucovina, altit. 1370.ş5 m. 2. Foe verde măr mustos
Grinţieş munte frumos
NIV

Grigoraş (Pârâul lui), v. Vâlcica Rămâi de adi sănătos

Pe mine mă duc la gros!
mică.
“Trece adi şi trece mâine
LU

Când mai m'ol plimba pe tine

Grierilor (Dealul), cultivabil, în Cu basmaua cu strafide
com. Dolhasca. Şi păpuşa cu smochine.
3. Cu puicuța lângă mine
RA

Grimea, deal în com. Oprişeni, Tot mă uit pe vale-n sus

acoperit de ţarine. Să văd puiu und' s'o dus
Tot mă uit pe vale-n jos
NT

Să văd puiu cel frumos.

Grimeia, un mic lăcșor pe delul De s'ar face dealul şes
cu acest nume. Şi pădurile ovăs
CE

S4 văd puiu unde-o mers,

Grinţieşu, munte în com. Bros- De s'ar face dealul luncă
Să văd puiu unde lucră
m saca,

ceni, avend 1739 m. altitudine,

pes Pete

I/

Şi sara unde se culcă

iubit f6rte mult de localnici. Că se culcă ne-nchinat
Nu o dată se aude prin Bros-
AS

Şi se sc6lă supărat
ceni cântându-se: Că-i la loc înstrăinat,
1. Frunzulică de cicâre
UI

Grinţieşu-Mare, munte între co:

a

Ia vedi Vasile cel Mare

Cum se pogâră la vale muna Borca și judeţul Nemţu
Cu cinci rânduri de pistâle, (1762.6).
BC
MD _ 143

Gropanii, mic afluente al Şomu- fruntași, 17 palmaşi și 26 cod.

RY
zului mic, în com. Giurgesci. stăpânind 155 fălci; 2 împro-
prietăriţi la 1879 cu 6 fălci și

RA
Grâpa Catârului, obârșia pârâul în 1889 ai cumpătat 9 inşi
Călugăra, din com. Tătăruşi. câte un lot de 5 hect. Areo
biserică, cu patr. Sf. Voivodi,

LIB
Gropa Covrigului, afluente al clădită de calugării M-rei Reşca,
pârâului Platoniţa, com. Dol: cu 60—70 ani în urmă, servită
hesci mici. de preotul din Târdia. Şc6la

ITY
din Bordia servă şi acestui sat,
Grâpa Jidovului, țarină, pe po.
dişul de d'asupra delului Țintei Gruiul, piscul de munte dintre

S
de lângă satul Hârtop. Reșca-mare şi REșcuţa, în com.
ER Bogdănesci.
Grâpa lui Balan, mic afluente al
pârâului Platoniţa, din comuna Gruiul, poeniţă în vârful cu acest
NIV

Dolhesci mici. Hume.

Grâpa lui Ion Iacov, Hât6pă sub Gruiul, mic afluente al. pârâului
LU

pSlele delului Grăelor din com. Râşcuţa.

Bogdănesci.
_Gruiul, pârâuaş, numit și Miros-
RA

Gropa Olarului, vale în pădurea Jăvesci. Isvorasce din delul Gruiu,

moşiei Rotopănesci, în care se udă : satul Miroslăvesci și se
varsă în Moldova. (4 km.)
NT

află un mic şi frumos râmnic.

Gropilor, (v. Bâtca Gropilor). Gruiul, deal, în com. Miroslăvesci

CE

acoperit de cultură și imaș.

(rosii) sat, pe moşia și în com.
Boroia. Așegat pe pârâul Târ- Gruiul, munte, între Dorna “şi
I/

Qia, numără 62 case, populate : Brosceni, acoperit de pădure

de brad; are 1563.5 m. altit.
AS

cu 58 capi de familie sai 270

suflete din cari 141 bărbaţi și
129 femei. Are 5o contribuabili. Gulia, sat, numit şi Schitu, pe
UI

Vatra satului ocupă 7 fălci; moşia cu acelaș nume din com.

locuitorii bunişori gospodari. Dolhasca. Aşedat pe costa d€-
BC

Improprietăriţi la 1864 sunt 4 luiui Codrul Monastirei, numără

 144 G _ ad

218 case, populate cu 250capi ficrăstrae, un canal lung de 17

RY
de famile sai 796 suflete din km. cu 4 opustori mari şi 1ş
care 390 bărbați şi 406 femei mici și linie telefonică pe o în-
(10 israiliţi). Are 180 contribua- tindere de 15 km. cu trei sta.

RA
bili. Vatra satului ocupă 80 “țiuni întermediare. Câte-va case
fălci. Moșia, propr. statului, pentru funcționari, uvrieri şi un

LIB
fostă a M-rei Probota, are su- han. Tâte aceste instalaţiuni ţin
prataţa de 992 fălci din cari de proprietatea M. S. Regelui.
goo fălci pădure, 60 de fălci :
cultivabile, 22 fânaţ şi restul i Gura Călimănelului, localitate la

ITY
neproductiv. Improprietăriţi la v&rsare a acestui pârâiă în
1864 şi 1879 sunt: 239 stăpâ- Negra,
nind 298 fălci şi 26 prj. Are

S
o biserică, cu patr. Sf. Gheor- | Gura Haitei, localitatea unde
ER se
ghe, zidită de săteni în 1887, varsă pârâul Haita în Negra.
servită de un preot şi 2 cânt,
împroprietăriți cu 17 tălci. Şcola
NIV

: Gura Halmului, curmătura delu-

din Dolhasca servă și acestui : lui Halm, prin care trece dru-
sat.
mul ce duce din Fâlticeni la
Drumuri principale sunt: Ja .
LU

Pleşesci.
Probota (4000 m.), la Vântu- |
leșci (Dolhasca) (3 km.) şi la
podu Siretului (2700 m.) | GurapârâulMoţcăi, localitatea unde
RA

cu acest nume se varsă

In Gulia a fost un.schit de | în Moldova,
călugări ce atârna de M.rea |i
NT

Probota (v. satul Lunca din

| Gura Negrei, sat, numit, în par-
com, Pășcani).
tea despre muntele Șaru, şi
In 1803 «Gulia cu liudiă ot
CE

plaiul Şarului, pe moșia şi în

Heciii a M-rei Probota număra
com Dorna. Așegat pe ţărmul
«48 liudi plătind 600 lei bir
drept al Bistriţei și pârâul NE.
anual.» Uricar de T. C_ vol.
I/

gra Şatului şi străbătut de pâ-

VII p. 246).
râul Vălcica, pârâul Rece, Ari-
AS

; Gura Barnarului, localitate

vărsarea pârâului Barnarul
la | nul, numără 223 case, popul.
cu 222 capi de familie saii 777
UI

în suflete din cari 394 bărbaţi şi

Bistriţa. Aci sunt însemnate în- 383. femei. (46 streini, israiliți).
stalaţiuni forestiere: schele, 2 Are 230 contribuabili.
BC

O vatră
 145 H=
a i N IRI
“ 145

propriă zis a satului nu există alta de fete frequentate de 70

fiind risipit.

RY
elevi, cu local noi propriii fă.
Biserica satului, cu patr. Sf. cut danie. tot de preotul Gheor-
Maria-mare, e servită de un ghe Ortoanu, care a înzestrat

RA
preot și 2 cântăreţi, împroprie- şcOla și cu 680 m. patr. în jurul
tărită cu 614 fălci. G. Caraman- localului.

LIB
lâu şi Pr. G. Ortoanu făcură o Lângă sat este o schele bună
bisericuță de lemn în 1785, şi tot aci e puntul vamul Dorna
care arse și în 1818 aceiaşi o (vw. a. n.)
restaurară și iuncţionă până pe

ITY
la 1880, când începu zidirea Gurzunesci, pârâii; mic afluente
actualei biserici prin osârdia al pârâului Staniştea, în com.
preot. Gheorghe Ortoanu, ne-

S
Cristesci. (3400 m.)
pot celui d'întâi, și se sfinţi în ER
1884, Sept. 30. Guşului (Cotul), parte din șesul
O şcâlă rurală de băeţi şi o Siretului, în com. Dolhasca.
NIV

H.
LU

Hăciugosu, Munte în com. Mălini. Haitei. Are de tributară pe

Panacul, Răchitișul şi Paltinul.
RA

Hagatiş (Mora lui), localitate pe

pârâul Negra din com. Negra Haitei (Şesul), Poeniţă pe pârâul
cu acelaş nume.
NT

Șarului.

Hăjenilor (Delul), un podiş pe un

Haim (Pocna lui), în suprafață de
CE

munte numit şi Şeştina mică

I00 prj. în pădurea Podu d€lu- în com. Şaru Dorni, acoperit
lui din com. Siliştea. de fânaţ.
I/

Haita, pârâii; isvorasce din mun- Halăiica, munte în com. Bordia,

AS

tele Pietrosu-Lung din Transil- nalt de 700 m. acoperit de pă-

vania, formeză hotar între com, dure mare parte de brad.
UI

Negra Șarului și Transilvania

pe o întindere de un km. şi se aleasa, V. satul Lungeni din
varsă în pârâul Negra la Gura com. Brosceni.
BC

40,124. Dicţ. geogr. al jud. Suceva. 10

146 .
146
Haleasa, pârâă în com. Mădeiu; fânaţuri şi semă&nături, peste ele
isvorasce de sub Arșiţa-Rea și Şomuzul-Mare cu iazurile : Cior-

RY
se varsă în Bistriţa. (9 km.) saci, Târgului şi Calugărului în
cari se oglindesce oraşul FS|ti-

RA
Haleasa, sat pe moșia Borca, dar ceni şi satul Oprişeni, peste
în com. Mădeiu. Aşedat pe ţăr- cari se vede dclul Tâmpescilor,
mul drept al Bistriţei, numără țesut de șosele și lanuri, din

LIB
35 case populate cu 30 capi colo de care ca un şerpe luciă
de familie sai 138 suflete din sticlesce Moldova şi peste dânsa
cari 72 bărbaţi şi 66 femei, falnicii codri ai Carpaţilor.

ITY
Are 40 contribuabili. Vatra sa-
tului ocupă 36 fălci. Improprie- Halmui, deal acoperit de ţarine
tăriți la 1864 sunt 4 fruntași, în com. Ruginâsa.

S
6 mijlocași şi un codaș stă-
pânind 51 fălci 40 prj. Biserica
ER
Halmuleţ, o parte a delului Halm
şi şcâla din Mădeiii servă şi din com. Ruginâsa,
aceștui sat. O sigură cărare
NIV

legă Halesa cu satul de reșe-

Hambarul, deal între com. Dră-
dinţă şi comuna Brosceni.
gușeni și Cristesci. Cultivabil.
LU

Halmul, o sfâră de moşie în su-

prafaţa ca de Hambarul, deal cultivabil în com.
300 fălci, în
com. Şoldănesci, proprietatea Miroslăvesci.
RA

dlui E. Samson. Fânaţul de

pe Halm e târte căutat. Harjulea, mic afluente al pârâului
NT

ReEşcuţa din com. Bogdănesci.

Halmul, delul ce desparte albia
Şomuzului-Mare de a Șomuzu- Hârla, unul dintre piscurile mun-
CE

lui-Mic. Până dincolo de satul ţilor Şerbei din com. Negra

Hârtop produce fănaţuri esce- Șarului.
lente, iar de la Hârtop spre
I/

Siret, culmea e îmbrăcată în Hara, mic afluente al Şomuzului-

AS

păduri, iar câstele de s&mănă. Mare, în comuna Brădăţelu

turi. Vederea de pe piscul a- (400 m.)
cestui deal de d'asupra Hârtopu.
UI

lui e prea frumâsă : sub picidre ai Hărăcia, v. satul Brosceni, din

costele și pâlele acoperite de
com. Brosceni.
BC
 14
e HI
Hârburile, mic afluente al Şomu- M-rea Horaiţa. A fost o dată

RY
zului-Mare în com. Preutesci. şi. a M-rei Reșca. In întindere
de 873 hect., din cari 715 cul-
Hârburile, deal în com. Preutesci, tivabile și 158 fănaţ. Improprie-

RA
imbrăcat în pădure de fag. tăriți la 1854 şi 1878 sunt 79
fruntași, 64 pălmași şi 24 cod.

LIB
Hirbuzul, deal neproductiv în stăpânind 453 fălci şi 6o pri.
com. Dolhesci. Are o biserică, cu patr. Sf.
Nicolae, zidită la 1826 de Isaia
Harbuzul, pârâi; afluente al Şo- Reşcanu, împroptrietărită cu 17

ITY
muzului-Mare,: în com. Dolhesci, fălci, servită de un preot şi 2
(5 km.) cântăreţi. In sinodicul bisericei

S
se citesce: «Biserica cu patro.
Harjuri, mic afluente al Săscuţei- nul St. Ierarh Nicolae din satul
ER
Mici, în com. Sasca. Hărmănesci a comunei Rugi-
N n6sa fiind forte veche nu se
NIV

Harjuri, munte în com. Mălini. scie de cine este fundată întâi,

—— negăsindu-se nici o înscr:p-
Harjurilor (Culmea), şira: munte- ție, de cât că Arhimandritul
LU

lui cu acest nume, între com. Isaia Reșcanul, Egumenul M.rei

Mălini, Sasca şi Baia, parte a- Reşca, la anul 1826, luna Tulie
coperit de pădure de brad, 30, a mărit'o şi înoit-o în totul,
RA

parte de fânaţuri. „înzestrându-o și cu obiectele

necesare, sfințindu'se de r&po-
Hărmiănesci, sat pe moșia cu a: satul Mitrop. Mold. Veniamin
NT

celaşi nume din com. Văscani. Costache»; Unii spun că primul

Aşedat pe țărmurile pârâuaşelor fondator al acestei biserici ar
CE

Boldesci și Hărmănesci, numără fi fost însuși Ștefan Cel Mare

174 case, populate cu 222 capi şi că la 1840 a fost restaurată
de familie sai 830 suflete din de către leromonahul Isaia
I/

cari 467 bărbați şi 363 femei Duhul. Biserica se întreţine de

(5 streini, israiliți), Are 223 con- comună și epitropia Spitalului
AS

tribuabili. Vatrasatului ocupă 89 Stamati din Fâlticeni, mosteni:

fălci şi 20 prj. Locuitorii nu t6rea averei lui Lazarini.
UI

Prea sunt gospodăroşi. Moșia Satul mai are o şcâlă rurală

€ proprietatea statului, dobân- mixtă cu un învățător plătit de
dită prin secularisare
BC

de la stat, înființată la 1858, Aug. 27,

8 148
frequentată de 29 elevi, din numai trei părţi din di, numără

RY
76 băeţi şi 69 fete cu etatea 163 case populate cu 159 capi
de 7—12 ani aflători în rada de familie sai 668 suflete din
scâlei, împroprietărită cu 6! cari 316 bărbaţi și 352 femei

RA
fălci. Drumuri principale sunt: (4 israiliți). Are 179 contribua-
la Hârtâpe (2520 m.), la Bol. bili. Vatra satului ocupă 35

LIB
desci (1760 m.. la Blăgesci fălci 27 prj. Locuitorii sunt
(2800 m.) bunişori gospodari. Moșia e
Până la Hărmănesci alungă proprietatea d-lui Teodor Tatos,

ITY
Constantin Cantemir pe Sobi- cumpărată de la Matache Sta-
eski cu Tătarii ce năvăliseră în mate, în anual 1880. Are 955
țeră. Curțile şi satul Hărmănecsi fălci din care 425 fălci cultiva-

S
fuseseră arse suferind mari stri- bile, 340 fălci pădure şi îmaș,
căciuni de la Leși şi Tătari 90 fălci fânaţ şi 100 fălci iazul
ER
(I.. Neculcea, Letopis. II, p. Ciorsaci. Improprietăriți la 1864
233), sunt 39 fruntași, 34 pălmaş.
NIV

In 1803 «Hărmănesci a M-rei şi 94 codaşi stăpânind 255 fălci

Reşca, cu loc destul, număra și 55 prj. Drumuri principale
70 liugi, plătind anual 1172 lei sunt: la Flticeni (8 km.), la
LU

(uricar de T. C. vol. VII, p. Pleșesci (4 km.) și la Giurgesci

247). (4440 m.)
Are o biserică de zid pe
RA

Hărmănesei, pârâii ; mic afiuente frontispiciul căreia se citesce:

al pârâului Boldesci,. din com. «Anul 1844, Octomvrie, sa să-
NT

Văscani. vărşit acest Dumnedesc locaș

în care se prăsnuesce cu hra-
Harpănu, munte V. Slopăţu. mul Sf. M. M. Voivogi Mih.
CE

şi Gav., făcută cu tâtă cheltuela

Hartonssa, munte în com. Mălini. şi ostencla robilor lui Dumne-
geii Iconomu lIftime Stamate,
I/

Hartonâsa, pârâii; mic afluente proprietarul acestei moşii Hâr-

al pârâului Suha-Mare.
AS

topu şi a fiului săi comisul

Alecu Stamati spre vecinica
Hârtop, sat, pe moşia cu acelaşi pomenire.» E servită de preotul
UI

nume din com. Şoldănesci. A. din Pleșesci şi 2 cântăreţi. Im-

şegat într'o hărt6pă încunjurată proprietărită la 1864 cu 8 fălci.
BC

de d<luri, în care sârele se vede. O șcâlă rurală mixtă cu un

 149 149

învățător plătit de stat, înfiin- S'a format din tăbărârea aci a

RY
.ţată în 1890, frequentată de 28 Jocuitorilor desfiinţatelor sate
şcolari. Negresci, ce se afla la gura

RA
Vechimea satului e necunos- pârâului Bâdiliţa şi Părtinişu,
cută. Un hrisov de la Irimia ce era pe costa delului Cepă.
Movilă (din 1596, Iulie 14) ni-l Este aședat d'asupra, pe c6s-

LIB
arată ca existând pe acel timp; tele și pâlele malului și hârt6-
iar cel mai bătrân om din sat pelor ce țErmuresc șesul stâng
(peste 100 ani) spune că satul al Siretului. Numără 238 case,

ITY
a fost o dată răzăşesc;, ceia ce populate cu 290 capi de familie
reiese și din cărţile de judecată sali 980 suflete din cari 500
ale Mănăstirei Solca cu răzășiy bărbaţi și 480 femei (20 israil.)

S
pentru satul Ciorsaci (v. a. n.) Are 230 contribuabili. Vatra
Inainte de :1780, Iunie 25,
ER
satului ocupă 29 fălci. Locui-
Hârtopul era proprietatea lui torii nu prea sunt gospodăroși.
Tâder Pisoschi cumpărată de Moșia e proprietatea statului
NIV

la. Stolnicul Ioniţă Bașotă, căci şi are 1100 fălci, din care 730
până pe la acestă dată moșia fălci cultivabile, 2 fălci pădure,
acesta forma un trup cu Șol- 200 fălci fânaț și restul mai
LU

dănesci. Fiii lui T. Pis. se ju- mult sterp şi neproductiv.

decă în anul arătat cu Iordache Improprietăriţi în 1864 sunt
și Vasile Lână proprietarii L.eu- 55 pălmași şi 62 codași stăpâ-
RA

cuşescilor, cari pretindea a Ii nind 300 fălci. Are o biserică

se cuveni jumătate din satul cu patronul Sf. Dumitru servită
NT

Hârtopu. de un preot și 2 cântăreţi și

La 1803 «Hârtopul era al o șcâlă rurală mixtă cu un în-
căpitănesei Maria Pisoschidei şi vățător plătit de comună, fre-
CE

număra 11 liudi cu 188 lei bir cuentată de 35—40 elevi.

anual». (Uricar. de T. Codr. Drumurile principale sunt: la
Vol. VII, pag. 253 şi XVII, Lespedi (6 km), la Stolniceni-
I/

pag. 161). | Costandache (4 km.), la Lunca

(5 km.)
AS

Hârtop, pârâi; v, Prisăcii. In 1803 «Hâr:opele a M-rei

Probota, cu loc indestul, nu.-
UI

Hârtope, sat, numit în partea de măra 65 liudi, plătind 1076 lei

jos şi Satul Noi, pe moșia cu bir anual». (Uricar. de T. C.
BC

acelaş nume din com. Lespedi. Vol. VII, p. 247).

150 150
Hârtopei (Valea), albia pârâului guşeni, iar o altă ramură, luând

RY
cu acest nume, pomenită într'o numele de Hatia, formeză în
mărturie, din 1703, Maiii 22, vatra acestui sat iazurile Picla,
ce stabilesce hotarele moșiei şi mai jos Stroesci şi se varsă

RA
Huşi (v. a. n.) în Moldova, după ce a mai
primit pe pârâurile Căbuja și

LIB
Haşca, pocnă în munții comunei Săcueni. Lungimea-i totală e
Negra Șarului. de 12 km.

ITY
Hasca, munte între com. Brosceni Hăţei, pârâi; afluent neînsemnat
şi com. Dorna. al pârâului Brădăţelu.

S
Hăsnăgeni, dâlul pe care stă parte Heciu, pârâul ce străbate satul
din satul Sodomeni, ERcu acest nume. Isvorăsce din
pădurea Probotei şi se varsă
Hăsnăşeni-noi, vedi satul Sodo- în Siret. Lungimea cursului s&ă
NIV

meni. e de 3—4 km. şi învârtesce 4

morisce. Are de tributar pe
Hatia, localitatea de la gura Pâ- Gorcila.
LU

râului lui Miron, în comuna

Dolhasca.
Heci-Lespedi, sat, numit în par-
tea de jos Diudiu, pe moşia cu
RA

Hatia, întăritura malului drept al

acelaș nume din com. Lespedi.
Siretului, în com. Dolhasca. Aşegat d'asupra, pe câstele și
NT

polele dealului ce ţărimuresce

Hatia, pârâi; isvorăsce din hota- şesul drept al Siretului, numără
rul moşiei “Țolesci, curge sub 354 case, populate cu 344 capi
CE

numele de Croitorul spre Sud, de familie sai 706 bărbaţi şi

udă teritorul comunei Uidesci 670 femei (40 străini, mai toți
pe o lungime de 6 km. și, după israiliți). Are 393 contribuabili.
I/

ce a învârtit 2 morisce şi a Vatra satului ocupă 43 fălci.

primit din drepta pe pârâul Locuitorii sunt bunişori gospo-
AS

Forăsci și Antoceni, iar din dari, |

stânga pe Garaleu, trece în Moşia e proprietatea statu-
UI

comuna Drăgușeni și printr'un lui, fostă a Monastirei Probota.

crac se varsă în Moldova în In întindere de 1163 fălci, din
marginea de sus a satului Dră-
BC

care 803 cultivabil, 200 fălci

151
151

pădure şi imaș, 100 fălci fânaţ cu acest nume, la 397 km. de

RY
şi restul mlaştine și locuri sterpe Bucuresci.
şi neproductive.
Improprietăriţi la 1864 sunt

RA
3 fruntași, 72 pălmaşi și 74 Heciului (Dealul), pe care stă
codaşi stăpânind 402 fălci.— satul cu acest nume.

LIB
Are o biserică cu patronul
Sfântu Dumitru, servită de un Heresci, sat, numit și Rușii pe
preot și 2 cântăreți și o șcâlă moșia şi în comuna Cristesci.

ITY
rurală mixtă, cu un învățător Aședat pe polele delului şi în
plătit de stat, frecuentată de valea cu acest nume, formată
50 şcolari. de pâraele Fundia, Căprăria

S
Drumuri principale sunt: la şi Bostănesci, numără 170 case,
Pășcani (9 km.), la Tătăruși (5
ER populate cu 186 capi de fam.
km.), la Probota (4 km.) și la Saii 715 suflete din cari 370
Lespedi (1 km.) bărbați şi 345 femei, mai toți
NIV

lipoveni, şi 7 israiliți. Are 148

Descălicătorii satului se crede
contribuabili. Un cârciumar, 2
a fi fost nisce ţigani robi ai
băcănii şi un debit de tutun.
M-rei Probota.
LU

Vatra, satului ocupă 60 fălci şi

Vechimea satului e necunos-
30 prj. Locuitorii sunt bunişori
cută. Unii însă aii născocit le-
gospodari.
RA

genda că numele de Zic, ar

Improprietăriţi la 1864 sunt
fi derivând de la Zece Seretem,
1 fruntaș, 28 pălmaşi şi 63 co-
cuvinte pronunțate de Laslăii
NT

dași stăpânind 145 fălci și 67

Craiul Unguresc, care a alungat
pe Lătari până la Siret.... prăjini.
Are o biserică cu patronul
CE

(v. r. Siret).
Cuv. Paraschiva, clădită în 1836
«Printr'un Uric. din 1618 al cu
de săteni și Mihai Sturdza,
lui Gavril Movilă, Domnul Ţărei «Blagoces-
inscripția următâre:
I/

Muntenesci, datat din Târgo- şi Împărat Mihail

tivului Domn
viște, se dăruesce satul Heciu
AS

Voevod, goda 1846, mai 9».

din ţinutul Sucevei, Mănăstirei bisericei există
Printre cărţile
Galata...» (A. D. Xenopol, vol. 1772. E servită
una slavă din
UI

III, p. 462). de un preot şi 2 cântăreţi și

împroprietărită cu 8 fălci. Şc6la
BC

Heci-Lespedi, gară lângă satul din Cristesci servă și acestui

 152
152

sat. Un singur drum principal lui Puzdra, își trage numele

este spre Cristesci (1 km.)

RY
de la încercările făcute de pri-
mii săteni dea cultiva mici
Heresci, dealul acoperit de pă- holde de grâii. Numără 66 case

RA
dure ce încunjură satul cu acest populate cu 57 capi de familie
nume. sati. 260 suflete din cari 136

LIB
bărbaţi și 124 femei (50 străini).
Heresci, valea satului cu acest Are 70 contribuabili. In sat se
nume. află o cârciumă, o dughenă, 3
stoleri şi 2 fierari. Locuitorii

ITY
Heresci, pădure de diferite esențe sunt bunișori gospodari.
în com. Cristesci, Improprietăriţi la 1864 sunt
5 fruntaşi, 18 Pălmaşi şi 22
Hermeziii, pârâi; mic afluent al
pârâului Racova,
Pleşesci.
în comuna RS
codaşi stăpânind 155 fălci, a-
fară de cei cu câte 10. prăjini.
IVE
Are o biserică de lemn servită
"de preotul din Brosceni şi doi
Hermeziii, sat; v. Valea Botez, cântăreți. Șcdlele din Brosceni
UN

servesc şi acestui sat. Singurul

Hleiului (Culmea), munte, acope- drum comunal îngust ce legi
rit de pădure de brad, între Brosceni cu Crucea trece pe
comunele Sasca şi Mălini,
AL

lângă acest sat.

Hohslea, mic afluent al pârâului

R

Holdei (Delul), munte în comuna

Şînca, în com. Sasca,
Brosceni,
NT

la pâlele căruia se
află satul cu acelaş nume.
Holcanilor (Delul), între pârâurile
Dadișa şi Ulia din com. Bordia,
CE

Holdiţa, sat pe moşia şi în com.

d'asupra căruia e un. podiș,
1 Brosceni. Aşegat pe ţărmul
parte acoperit de pădure, parte
„Stâng al Bistriţei, numără
fânaţ. 40
I/

- case, populate cu 46 capi

de
familie sai 186 sufiete din cari
AS

Holda, pârâi; v. Puzdra. 90 bărbaţi şi 96 femei (10

str&ini). Are 46 contribuabili.
Holda, sat, pe moşia
UI

şi în com, Improprietăriți la 1864 sunt

Brosceni. Inşirat pe țErmul stâng
5 fruntași, 14 pălmaşi și 8 co-
al Bistriţei şi în lungul pârâu-
dași stăpânind
BC

104 fălci, afară

 e L58
de cei cu câte 10 prj. Biserica o cârciumă şi o băcănie. Vatra

Y
din Holda şi şcâlele din Bros- satului ocupă o suprafață de

AR
ceni servesc și acestui sat, 48 fălci şi 48 prij.
Un singur drum îngust duce
Improprietăriţi la 1864 sunt
prin Holda la Brosceni și pe

R
20 pălmași și 40 codași stăpâ-
la Barnari la Crucea.
nind 111 fălci și s4 prj. Are

LIB
o biserică cu patronul Sfinţii
Holdiţa, pârâul ce străbate satul Apostoli Petru și Pavel, adusă
cu acest nume. Isvorăsce de de săteni pe la 1852—1853,

Y
sub Pleşele Holdei. şi după un din desființatul sat Leţcani, ser-

SIT
curs de 3500 metre în care a vită de un preot şi 2 cântăreți
primit de-a drepta pe pârâurile și împroprietărită cu 8 fălci,
Glodului, Şindilei şi Arșiţei şi Șcâla din Cristesci servă și a-
ER
de-a stânga pe al Tomenilor cestui sat.
se varsă în Bistriţa.
Drumurile principale sunt la
NIV

Cristesci (2 km.) și la Tătăruşi

Holmu, deal în com. Preutesci,
(5 km.) |
Holmul, „In 1803, Homiţa era a Vis-
deai între com. Cristesci
LU

ternicului Grigoraș Sturza având

și Drăgușeni.
21 liugdi Lipoveni, plătind 492
lei bir anual. (Uricariul VII,
Holmul, deal
RA

servind de imaş pag. 248).

satului Năvrăpesci din comuna
Miroslăvesci. Până la Mihai Sturza satul
NT

era populat de mulți lipoveni,

Holmurilor (Valea), neproductivă cari, ne mai putend suferi con-
în com. Siliştea. diţiunile grele de vieţuire pe
CE

moșie, impuse lor de acest

Homiţa, sat, pe moşia și în com. Domn, se împrăştiară, aședân-
Cristesci. Aşegat pe câstele de du-se în Manolea și Lespedi.
I/

lului cu acest nume şi pe ţăr-

AS

murile pârâului Homiţa zis şi Homiţa, dâlul acoperit de pădure

Matidia, numără 1 5 case, po- de lângă satul cu acest nume,
Pulate cu 128 capi de familie
|
a cărui culme se numesce Bur-
UI

sai 500 suflete, din cari 265 sucănia.

bărbaţi și 235 femei (3 străini).
|
BC

Are 95. contribuabili. In sat e „ Homiţa, pârâii; v. Matidia.

154 n

Homita, valea pârâului cu acest dure şi huceg, 215 fânaţ și

RY
nume acoperit de pădure. restul neproductiv.
Improprietăriți la 1864 sunt

RA
Homita, pădure de diferite esențe 35 fruntaşi, 140 pălmași şi 34
pe dealul și valea cu acest câte 121J2 prj. stăpânind 524
nume.. fălci şi 17 prj.

LIB
Drumuri principale sunt: la
Horaita, pârâi, numit şi Leucu- Rotopănesci (3 km.), la Botesci
şesci ; afluent al Şomuzului-Mare (3300 m.) şi la Brădățel (3500

ITY
(3500 m.) Are de tributar pe metri).
Brudul. Are o şcolă rurală mixtă,
înființată la 1865, cu un învă-

RS
Horaiţa, deal în com. Ciumulesci, plătit de stat, frecuentată
țător
parte cultivabil, parte acoperit
de 70 elevi.
de pădure şi huceguri. O biserică servită de 2 preoți
IVE
şi 4 cântăreţi, împroprietărită
Hornurilor (Pârâul), mic afluent
cu 17 fălci.
al pârâului Crăpăturile.
Iată ce scrie, cu destulă com-
UN

Horodniceni, sat, pe moşia cu petinţă, D-nul N. Beldiceanu,

același nume din com. Brădă- | despre satul şi biserica din Ho-
rodniceni, în Archiva societăţii
AL

țelu. Până la 1886 forma co- |!

mună a parte. Aşedat pe dea- | sciințifice şi literare din Iași,
luriie Stoporenilor și Merţenilor Anul II, No. 9 (1891, pag.
R

şi câte-va vâlcele, numără 272 513—529).

NT

case, populate cu 27$ capi de «Horodnicenii, sat din jude-

familie sati 1148 suflete din ţul Suceva, plasa Șomuzul-Mol-
care 557 bărbaţi și sog1 femei dova, este aședat la hotarele
CE

(57 străini). Are 290 contri- Bucovinei, pe coasta unui deal,

buabili. Vatra satului ocupă 34 iar în faţa lui, pe un alt deal,
fălci şi 17 pri. iar locuitorii sporeşte o pădure fruimâsă de
I/

sunt buni gospodari. stejari, împodobită ici, colea,

AS

Nu de mult era lângă sat cu bradi. Ca şi Baia, acest sat

o fabrică de spirt. este astădi proprietatea d-nei
Moşia e proprietatea moşte- marchize de Bedmar și împre-
UI

nitorilor Marchisei de Betmar. ună cu cotunele sale Răbiia,

Are suprafaţa de 2682 fălci din Boteştii şi Brădăţelul, are o po:
BC

care 1904 cultivabil, 498 pă- porație ce trece peste 500 de

 155
15
Numele de Horodhni-
locuitori. Pe coma

Y
delului, alătuiea cu
ceni amintește dicerea slavonă grădina, ce încunjură curtea

AR
FopoAniuin, adecă șo//ua7i, ce boerâscă, o biserică își arată
pare a fi suferit aceiaş preschim- “în zare, figura ei mărcţă, fisio-
bare, ca şi slavonescul Fopoa, =

R
nomie a unor veacuri îndepăr-
horod, oraş, în românescul: tate, de care nu ne putem a-

LIB
Zlorod, Horodnic, Horodişte, dat propria, decât prin monumen-
şi astăgi multor localităţi din tele remase. Sus, la ș .metri
Bucovina și partea de sus a 25 cent. înălțime, afară, dea-

Y
Moldovei, pe unde se găsesc supra ferestei pridvorului, stă

SIT
urme de cetățui. — Zforodnicul, îngropată în zid o piatră de 1
șoltuzul, stadi-schultheiss, ca metru 25 cent. lăţime şi 84

SN [12600600 DALIIECĂ HG
și primarul, îngrija împreună cu ER cent, înălţime (fig. 1); pe iu se

($)
NIV

Ta Mera g
LU

0 17 gl Vii câ
(imp ret ien
RA

aur i EVEI:
ud
NT
CE

pârgarii, de gospodăria orașului. află săpată în relief următorea

Dacă numele acestui sat se pâte
I/

tălmăci din koroduici, ne arară palităţilor săsești, iar capul a fost nu-
o înrâurie slavonă în limbă, mit cu terminul românesc de judeţ,
AS

alăturea cu cea germană a in- jude: peste acet ai Moldovei, a trecut

stituţiei de sc/u//kerss, venită de asemene pâte, prin canalul Bkei,
pârgarii orașelor săsăşit; s'a adaos însă
UI

la noi din Polonia.!)

soltuzul, prin o împrumutare specială
oNN
at
Moldovei, de la Polon! (Szoltys). (Istoria
-1) Peste munţii Munteniei aii trecut
BC

Românilor de d-l Alex. Xenopol, Iași

numai pârgarii de la borgherii, munici- 1889, vol. II, pag. 234).
155 156

RY
inscripție slavonă, aşa cum să <Theofan mitropslita suciăvs-
obicinuia în vremile de demult «caho, i săvrişisea, v' leato:
mai cu scmă până către sfirşi- «sedim tisiaştia cetiredesiat se-

RA
tul vecului al 17-lea. lată cu- «dim, measiaţa Noemvria osim.»
prinsul acestei înscripții în fac- Inţelesul ei pe romîneşte, este:

LIB
simile, precum am stampat-o în «Cu învoirea tatălui şi cu îm-
vara anului 1886, cu prilejul «preună lucrarea fiului şi cu
unor cercetări arheologice. Daii «săvârşirea sfîntului duh, cuge-
aicea în litere de tipar slavone

Y
<tat-a şi bine-voit-a pan Mătiaș,
înțelesul ei, cu îndeplinirea pre- «marele visteric, de a zidit bi-

SIT
scurtărilor epigrafice din stampă : «serica, anume unde este hra-
„Hseoaenita Wa. Hi ex nocnk- «mul pogorirei sfintului duh,
„WieHiem c(zi)na n czepkueniea <asupra sfinţilor ucenici, şi a
ER
„e(ga)rare A(Sxâ. npomucan î «<rădicat-o în zilele cucernicului
„NpSHBEOAn Nân(h) Mariam( i) «domn loan Stefan voevodul,
NIV

„Beatkin enerkpuit (n). exsAa «şi în zilele lui Kyr Theofan,

„U(E)pkog(n). Rz HA HA6KE «mitropolitul Sucevei şi o să-
„Ecr(t) xpaa(m) caweerBie c(Ea) «vărși la anul: 7047, luna No-
LU

„Pare A(S)Nă. hac(Bayraia Sueni- «embrie 8.» Aceasta inscripţie

„RH Bac(BU)ACA BzAni EA(4) este publicată în Uricarul d-lui
ros6eruzare r(oe)noaipa îwan(2) Th. Codrescu, vol. 8, pag.
RA

„Griban(z) Boegsa(a). îi ezAni I6 şi 17, după nişte notițe

„Rp pewdban (7) Airponsan'Ta aflate în biblioteca lui Gh.
» GSuăgckare. îi caggiimnek. (a) Asakit) sub titlul: «Inscripţia
NT

„A(B)To. „37 mM37. M(E)e(a)ua. Ho- «petrei deasupra uşei bisericei

„E(ADB(pia), ui — Scrisă cu «de la Horod.> Iată textu:
CE

litere latine, ia dă sunetele ur- «Cu învoirea tatălui, ajutorul

mătâre: «Izvoleniem oţă i s «fiului și lucrarea sf. duh, ai
„ «pospeaşeniem sina, i săvrea- «cugetat întru sine şi ai bine
I/

«şeniem sviataho duhâ, promisli «voit pan Matiaş fzo vel vister-
„«i proizvoli pan Matiaș velichii «nic, a zidi acestă
AS

biserică în
«vistearnic săzda ţercov vă «numele hramului poporirea du-
<imia i deje est hram săşestvie «hului sf. peste sfinții să uce-
UI

«Ssviataho duhă, na sviataia «nici, în

u- dilele blagocestivului
«cenichi i vasvidol v' dni bla-
«hocestivaho hospodaria Ioan 1) Aceste notițe, după cum mi-a spus
BC

Dl. Th. Codrescu

«Stefan voevăda, i v' dni Kyr sunt hărăzite de d-sa
Academei române,
137
a BP

RY
«Domn Ion Ştefan V. V. sză- a doua suire pe tron a lui Petru
«pânitor pământului Moldovei, Rareș, găsim că Ştefan Lăcustă
«și în zilele mitropolitului Su-

RA
se face domn pe la stirşitul
«cevei Kyr Theofan și saă să-. lunei lui August, 7047; apoi
«vârşit în anul 7047, Noemvrie 7049 Februar 19, neputând fi

LIB
«8, calendariii vechii, iar cel decât 1541, urmeză nemijlocit
«noi 1539.» În acestă tâlmă- că şi 7047, Noembrie 8, să nu
cire sunt 'adaose cuvântele «biv» fie decât 1538 și nu 1539, cum

Y
(fost), pe lângă «vel visternic; stă în tălmăcirea inscripției din
«săi», pe lângă ucenici, şi «stă-

SIT
pânitor pământului Moldovei», dit prin urmare . biserica de la
care nu se găsesc în inscripția Horodniceni, în cel întâiă_anat
ctitorescă ; lipsesc însă Guvân- ERdomniei
lui Ştefan Lăcustă şi
tele: «și a rădicat-o» (fi gac(zn) după cele arătate, Lăcustă Vodă
A0A). forte grele de deslegat, ajungând a fi domncătră sfir-
NIV

fiind slovele cu totul ciuntite. şitul lunei lui August, zidirea

Asemeni, data pare îndoelnică, bisericei s'a isprăvit la 2 luni
"şi iată cum: s'a scădut din 7047, şi o săptămână aprope, după
LU

anii de la facerea lumei 5508, urcarea lui pe tron, adecă: la

pe când luna fiind Noemwrie, 8 Noembrie 1538 dată inscrip-
trebue să se scadă une-ori 5509. ției. Iată ce scrie Grigore Ureche
RA

Acestă nesiguranţă pste fi lim- despre acest domn și cum lă-

pezită aicea prin letopesiţul lui lui de «Lăcustă» :
mureşte porecla
Grigore Ureche (Cronicile Ro-
NT

«Prădând şi stropşând ţara, sul-

mâniei de M. Kogălniceanu. Bu- «tanul Suleiman, împăratul tur-
curesci 1871, tom. ].), care la «cesc, și fiind ţara bejenită
CE

pag. 201 şi 202, însamnă că «spre munţi, s'aii strâns vlădicii

Ştefan Lăcustă a domnit 2 ani «şi boerii ţării, la sat la Bă-
şi trei luni, Alexandru Cornea «dăuți, din sus de Suceava, de
I/

5 luni și 3 s&ptămâni, iar că «sau sfătuit cu toții, ce vor

Petru Rareş a urcat a doua
AS

«face de acea nevoe ce le

Gră domnia la anul 7049, Fe- «venisă asupra. Mai apoi de
bruarie 19, adecă r1ş41. Scă- «tâte și-au ales sfat ca să tri-
UI

gând 2 ani, 5 luni și 3 săptă- «maţă soli la impăratul, cu mare

mâni, adecă cele două domnii: «rugăminte și plângere să'i erte;
BC

Ştefan Lăcustă și Alexandru «şi aşa aii ales dintre dânșii pe

Corne, din 7049, Februar 19, <Trifan-Ciolpan, de laii trimes
158 __ 158

RY
«sol lu Suceava, la impăratul, «spusele cronicarului, numindu-l
«de s'aii rugat de pace, și și-aii «Stefan ' Alezandrowica. Ale.
«cerșut domn. De care lucru, exandru nu pste fi altul de cât

RA
«vădând împăratul rugămintea «fiul cel mai vrâstnic a lui Şte-
«lor, s'aii milostivit, şi i-aă ertat; «fan cei Mare, care după cum

«şi ai trimes la dânşii cu Ciol-
«pan pe un ceauș mare cu cre-
«dință, de i-aii chemat
«la împăratul, în Suceavă, carii
LIB
sam vădut fusese însurat încă
«din timpul vieţii tatălui sei,
pe toţi «de Gre ce lam găsit avend un
«fiii Bogdan, care murise în

Y
«cu mare frică ai mers și «1480. Alt fiii al seii, pomenit

SIT
<aii cădut la picidrele împăra- «acuma pentru prima Gră este
«tului, pe carii i-ai ertat îm- «acest Ştefan». (A. D. Xenopol,
«păratul, și cu dragoste i-ai pri- Istoria Românilor din Dacia
ER
«mit, ca pe nişte robi ai sei. Şi Traiană, lași, 1880, vol. II,
«le-aii pus domn pe Ştefan Vodă, pag. 562).
NIV

«teciorul lui Alexandru Vodă

«+ +5, apoi mai departe: «n Dar să vedem, cine era vi-
«zilele acestui domn, Ştefan sternicul Mătiaş, şi dacă din
LU

«Vodă, aii fost fâmete mare, punct de vedere istoric, presentă

«şi în ţara Moldovii şi la ţara el vr'o însemnătate. In domnia
«Ungurescă, că aii venit lăcuste ânteia a lui Petru Rareş, vister-
RA

«multe de aii mâncat tâtă râda; nicul Mătiaş apare ca unul din
«și pentru aceea Lai poreclit sfetnicii săi cei mai de semă.
=Şi i-ai zis Lăcustă- Vodă.» (Cro- După ce Petru Rareş supusese
NT

nicele României de M. Kogăl- Brașovul, pe când nu mult după

niceanu, tom. Î, pag. 197 şi acesta căzuse în mâinile lui şi
CE

200). D-l Alexandru Xenopol cetatea Bistriţei la 1530, vister-

în «Istoria Românilor» preţiosă nicul Mătiaş cere locuitorilor a-
fântână pentru trecutul nostru, cestei cetăţi 30 de care de pro-
iată a cui fiii zice că era: «A-
I/

viant pentru armata lui Rareș,

«cest Ștefan poreclit de popor care se. găsea la Rodna. Iată
AS

«Lăcustă, pentru multele lă- cuprinsul scrisorii visternicului

«custe ce pustiesă ţara în vre- Mătiaş către Bistriţeni : «Cu-
«mile lui, ce și așa rămăsese
UI

«noscând voi că stăpânul nos-

«pustie de “Turci, este arătat «tru cel prea generos este acuma
«de Ureche ca fiul lui Alexan- «lipsit la Rodna de cele trebui-
BC

«dru Vodă. Bielski întăreşte „«t6re, mai ales de pâine și de

159

RY
«vin, VE cerem în numele lui, «visternic adese-ori mă viziteză
«nu mai puțin însă vă însărci- cîn taină, şi soliciteză de a nu
«năm şi vE ordonăm ca îndată «se încheia pacea cu loan voe-

RA
«ce veţi vedea aceste rânduri, «vod. Promite că la ori-care ce-
«să trimiteţi 30 de care cât mai «rere a mea, domnul săi va

LIB
«curend, spre a duce proviziile «Veni cu 30 saii 40.000 de os-
«ce se vor vedea a fi trebui- <tași aleși,şi va supune Tran-
«tre. Să nu cum-va să faceţi «silvania, sub ascultarea regelui
«altfel de cum vă scrii, fiind. «Ferdinand ; iar dacă Majesta-

Y
«că sciți bine că domnul nostru «tea Vâstră va întreprinde ceva

SIT
«cere atât de la no? cât şi de la «pe uscat contra Turcilor, dom-
«Voi cea mai credincidsă slujbă. «nul se va presenta la serviciul
«Dat în castelul Balvaniyos în «Majestății
ER Vâstre cu 60 până
«22 Iulie 1530. (Iscălit). Noi «la 80.000 de ostași forte bine
«Matei visternicul sai tesaura- «pregătiţi. M'am dat în mare
NIV

«riul prea generosului principe «amicie cu acest visternic, şi

«Petru, voevod de Moldova». «ne-am iinvoit a avea tot-d'auna
(op. cit vol. II, pag. 538-—539). «0 regulată corespondență. In
LU

La 1535, Petru Rareş căutând «adevăr el este un bărbat forte

să împiedice pe Ferdinand lo- «modest, fârte bun şi mai ales
coţiitorul lui Carol V, împăra- «prudent, şi atât de ager în
RA

tul Germaniei, de a se împăca «trebi precum nici se află altul

cu loan Zapolia duşmanul săă, <în Ungaria. Se silesce a'și sfârși
trimete pe visternicul Mătiaș, ca «mai curând misiunea şi nimica
NT

să stăruiască în acestă privire. «alta: nu'l preocupă». (op. cit.

Faptul acesta .ne arată, că vi: vol. II, pag. 552). Bunătatea și
CE

Sternicul Mătiaş avea multă în- modestia, unite cu prudenţa și

semnătate ca sfetnic al tronu- agerimea, fac, după cum vedem
lui, de vreme ce domnul îi în- din visternicul Mătiaş, o al€să
I/

credințase o aşa misiune. lată figură istorică, cu atât mai mult,

Cum califică episcopul de Lund, cu cât aceste calităţi, sunt atri-
AS

ambasadorul lui Carol al V-lea buite lui, de nisce isvâre străine.

pe visternicul Mătiaș, într'o scri- In privirea visternicului Mă-
UI

sore adresată suveranului săi: tiaș, consultând și lucrarea îne-

«Se află aci visternicul voe&vo- dită a d-lui 1. 'Tanoviceanu,
«dului moldovenesc, principe privitore la boerii din Moldova,
BC

“fără îndoială puternic. Acest lucrare care prezentă interes,

160 160

fiind bazată pe documente ori- mână, idem No. 90); 1548,

RY
ginale studiate de însuși D-sa, Martie 21, (colecția de docu-
am inai căpătat următârele des- mente a d-lui Th. Codrescu);

RA
lușiri: În domnia întâia a lui 1548, Maii 5, (documentele mo-
Petru Rareş, Mătiaș este po- şiei Săvenii, judeţul Dorohoi,
menit ca mare visternic la 1535 proprietate a dlui Constantin

LIB
Martie 9, (Academia română, Corjescu).
secţia documentelor cu peceţi Lângă pârtă, față cu bise-
No. 30); 1535, Mart. 22, (Ar- rica, pe nisce stâlpi de piatră

Y
chiva Sf. Spiridon, documentele Stati atârnate clopotele; unul

SIT
moşiei Popricanii plicul 6, No. din ele pârtă următârea ins-
134); 1535, Mart. 22, (Archiva cripţie: «Materialul din acest
istorică de d-l Hâjdăii, part, I, «clopot, este din clopotul făcut
pag. 83). Mai târdiii şi anume
ER «de ctitorul bisericei Horodni-
după 11 ani, în a doua domnie «ceni', Şerban Canta, în anul
a lui Petru Rareş, Mătiaş este «1640, care fiind crăpat s'a
NIV

trecut ca logofăt mare: 1546, «reparat a doua Gră și fabricat

Aprilie 2, (colecţia de docu- «de Vasile Fogoraş, din Pătrăuți,
mente a d-lui Th. Codrescu); «cu cheltuiala poporănilor pa-
LU

1546, fără data lunei, (Archiva «rohiei Horodnicenii, prin stă-

de documente a Episcopiei de «ruința preotului I6n şi a pri-
Roman); 1346, April. 21, (Aca-
RA

«marului Gh. Todicescu, la anul

demia română, colecţia de do- «1883». In Uricariul d-lui Th.
cumente cu peceţi No. 32); Codrescu, Vol. VIII, pag. 17
NT

1546, Mai 12, (Archiva Epis- stă publicată și o inscripţie pri-

copiei de Roman); 1546, Maiii vitâre la acest clopot, sub titlul:
14, (Academia română, secţia «Inscripția clopotului celui mare
CE

documentelor cu peceţi No. 35); «de la biserica din Horod.»—

1546, Maiii 17, (Acad. rom, Iată cuprinderea: «Acest clopot
idem No. 36); 1546, Iunie 4, «Paii făcut I6n Alexandru V.V.
I/

(colecţia de documente a fraţi- «cu mila lui Dumnezeii, domn

AS

lor Şaraga). Tot ca logofăt, «pământului Moldovei, şi Vai

Mătiaş continuă şi sub domnia «dat Sf. biserici din Horodni-
lui Ilieaș Rareș: 1547, Apr. 1, «ceni, la anul 7075 (1567), Apri-
UI

(Academia română, secţia do-

9, şi, după acesta, stricân-
«lie
cumentelor cu peceţi No. 86); «du-se laii înoit Iordaki vel
BC

1548, Martie 6, (Academia ro- | «visternic, în zilele lui Vasile

161
164

RY
«V. V., domn ţărei Moldovei, acestă privire, documentele ne
«în anul 7148, iar veleatul noă daii adevărata deslegare a fap.
«1640».

RA
tului; din două hrisâve a lug
D-nul Costache Todicescu , Vasile Lupu, unul din 1635,
fiu: preotului I6n, amintit în Martie 25, care fare parte din

LIB
inscripţia de pe clopot, din 1883, documentele proprietăţilor d-lui
spune că în acel an chiar, îna- " Alexandru Cantacuzin Pașcanu,
inte de a se vărsa din noi iar altul din 1640, Martie şir,

Y
clopotul, a facsimilat inscripția comunicat mie de d-l Samoil
pentru P. S. Episcopul Melhi-

SIT
Şaraga, şi aflător astăzi în co-
sedec, dar că a perdut-o; D-sa lecţia documentelor Academiei
crede că era slavonă; n'a putut Române, să adevereşte vister-
însă ceti nimica. Acesta ne în- ERnicul Iordaki pe la 1640, fără
tăreşte a presupune, că inscrip- a se pomeni de Șarban Canta.
ţia publicată în Uricarii asupra Tocmai în vecul al XVIII-lea,
NIV

zisului clopot, ar fi o tălmăcire se arată acest Şarban Canta,

de pe slavonesce, datorită tot după cum se vede dintr'un hri-
acelui osârdnic, care a tălmăcit sov de la 1732, Ianuarie 20,
LU

şi cuprinsul pietrei ctitoresci, aflător în Archiva Statului, Iaşi,

aflată în notițele lui Gh. Asaki. (Documente expuse, No. 10),
Din acestă copie românescă a ŞI citat de d-l Tanoviceanu, în
RA

inscripţiei, se vede, că clopotul lucrarea sa înedită, asupra boe:

din Horodniceni, prefăcut a doa rilor Moldovei. Din cele ară.
Gră la 1683, a fost făcut la
NT

tate, se lămureşte că inscripţia

1567, de Alexandru Lăpușneanu aflătâre astădi pe clopotul de
în a doua domnie (1564—1563), la Horodniceni, aminteşte gre-
CE

iar la 1640, sa reînoit pentru şit pe Şarban Canta la 1640,

întâia dată, de către vel vister- în locul visternicului Iordaki;
nicul lordaki. Comparând copia căci după cum dovedesc docu-
I/

de inscripţie, cu actuala ins- mentele pomenite, visternicul

cripție, vedem o nepotrivire de
AS

lordaki trăeşte prin vecul al

nume, la aceiași dată 1640; XVII lea, pe când medelnicerul
după Uricar, clopotul ar fi re- Şarban Canta, abia în vecul al
UI

înoit de visternicul Iordaki, pe XVIII-lea. 'Tâte cele-l'alte clo-

când după inscripţia de astăzi, pote sunt mai noui, adecă de
pare să fi fost prefăcut de Şer-
BC

la începutul vecului ac« sta.

ban Canta, tot la 1640. Şi în Numele de //orod., sub care
40.723. Dict. geogr. al jud. Suctva. ML
 162
162

sunt amintiţi Horodnicenii în tul: «Acestă mulțime de cruci

RY
Uricariii, pare a fi o prescur- «de ori-ce formă, de ori-ce co-
tare, căci tot in Uricariii, mai «lGre, de ori-ce mărime, care
departe, în cuprinsul inscripției «împodobesc armăriile, ne-ai

RA
de pe clopot, să zice: «şi Lai «venit cu războiul sfint». (Nou-
«dat Sf. biserici din Horodni- veau Manuel complet du Blason,
«ceni». Zlorod, Sar putea de: Paris, 1854, pag. 85). Caracte-

LIB
riva. din slavonescul „„ropoa,“ rul simbolic al crucilor de pe
oraş, saii din „ropdA, grădină; marca de familie a visternicului
acesta, însă numai când docu- Mătiaş, amintește pe al celor

Y
mentele Horodnicenilor, pe care de origină cruciată; una şi a-

SIT
încă nu le-am consultat, ne-ar nume cea de sus, ţine în cur-
da numirea acesta, ca o formă meziși un iartagau, cea ce sar
mai veche, părea că arată lupta creștină-
Insemnătatea inscripţiei de la
ER
tăței improtiva islamismului;
biserica din Horodniceni, este mai departe, forma acestei cruci
apropie de a crucei potențate
NIV

blasonul, adecă steina familiei

visternicului Mătiaș. După cum a cavalerilor sf. mormânt. După
să vede din alăturata stampă, D-l Auguste Wahlen, unii daii
inscripţia stă închisă într'un pri- acestui ordin de cavaleri o ve-
LU

vaz de piatră (Fig. 1, p. 514), chime de necrezut; întemeiă-

care pârtă pe tote patru laturile torul lor ar fi Sf. Iacob, întâiul
RA

marca familiei Mătiaș; una::din episcop al Ierusalimului, la anul

aceste mărci, cuprinde în pre- 69 d. Chr.; alţii îi cred a fi
scurtare numele lui Mătiaş (Mat); urmașii călugărilor așezați de
NT

alta, anul 1540, iar cele-l'alte Sf. Elena, muma lui Constantin,
două nisce cruci, de un carac- în biserica cea nouă a Calva-
ter simbolic. Data mărcii 1540,
CE

rului; unii susțin că ar fi înte-

arată, că de și biserica a fost aeiați de Godefroi de Bouillon,
zidhtă la 1538, piatra ctitorescă saii de urmaşul s&ii Balduin;
a lost însă aşezată la 1540. în sfirșt alții asigură, că ordi-
I/

Cele două cruci simbolice sunt nul lor ar fi o instituţie a papei

AS

închise în marca de sus și cea Alexandru al VI-lea, întocmită

de jos a privazurilor pietrei. la 1496 în scop de a înferbânta
D-nul Jules Pautet du Parois, zelul peregrinilor, Iată textual,
UI

l&gă origina crucilor simbolice ce scrie D-l Auguste Wahlen:

de r&sboiul cruciatelor, iată tex- «Acest ordin fu odată răspândit
BC
163 Ra
«în tâtă Europa», iar mai de- rovici, parcalab de Hotin, de

RY
parte: <Un puternic senior din
la biserica din Zăhăresci (Buco-
«Polonia: Zana satrapa et re-
vina), vorbesc în destul împro-
«gulus, chemă din Franţa pe

RA
tiva, celor care pretind, că Ro-
«unul din ei: Martinum Gallicum mânii nai avut o nobleţă feo.
«și îi dădu la 1162 proprieta- dală, și că boerii erai nisce

LIB
«tea Miechov, la 10 leghe de diregători numai, -
«Cracovia. Acestă mănăstire, a lată cum se roștesce D.nul
«cărei superior luă titlul de ge- Alex. Xenopol asupra nobleţii
<neral, deveni centrul

Y
unei con- noastre: «Acestă clasă, care a
«gregaţii, care cuprinse vro 20 <apărat până în ultimele tim-

SIT
«de case în republica polonă, «puri interesele sale de castă
«precum şi în Silezia, Moravia, «cu o neimpăcată înverșunare,
«Bohemia, şi subsistă până în ER«care ai stigmatizat prin cro-
«cele din urmă timpuri a Po- «nicarii eșiţi din sînul ei pe
«loniei. Fraţii de la Miechov «toți domnii ce ai vrut să se
NIV

<primeaii afiliați pentru modica <atingă de ele; acestă clasă atât

<remuneraţie de zece galbeni. «de neastâmpărată, care se juca
«In cea de pe urmă insurecție, «de a domnul în țările române,
LU

« Miechov pierdu ultimii să că- <aruncându-le adese-ori în pră-

<lugări». (Ordres de Chevalerie . «pastia peirei; care ştiea să
et marques d'honneur par Au- «plece genunchii înaintea Cate-
RA

guste Wahlen, Bruxelles, 1844, «rinei a l-a, dar și să pună

I vol. în 8 gr). Când scrm «piept contra răpirei Bucovinei
câtă putere civilizătâre avu Po- «şi a Basarabiei, nu putea fi o
NT

lonia asupra Moldovei, şi cu «clasă de cinovnici, de âmeni

osebire asupra așezămintelor «deprinşi numai cât a-și îndoi
CE

saie, putem ușor înţelege, cum «spetele înaintea suveranului lor.

boerii noștri, pe lângă titlul de «Acestă clasă de boeri ai fost
Zau, a putut imprumuta de la «nobilii naţiunii române şi nu
I/

Seniorii poloni şi simbolurile «numai diregătorii din cancela-

Jeodale a mărcilor de familie. «rile domnești». (Op. cit. vol,
AS

Blasonul visternicului Mătiaș , II, pag. 207). Asemenea vorbind

sprijinit de acel al vornicului despre deosebirea dintre nobleţă
UI

Costea Bucioc, pe care lam și diregătorie, d-sa zice: e...tre-

descoperit la mănăstirea Râșca, «bue bine deosebite nobleţa,
şi acel al panului Nicoară Hă- «care era veche la Români ș;
BC
164 164

cereditară, de diregătorie, care 231, 232). Din cele arătate,

RY
«prin firea ei nu putea fi pur- vedem cum marca de familie
«tată de cât de acel ce o avea. a visternicului Mătiaş, ce împo-
«In terminologia veche nobilii dobeşte piatra ctitorescă de la

RA
«şi diregătorii se numeaii boeri, biserica din Horodaiceni, aduce
«iar funcţia să numea mai ales o dovadă mai mult, că Românii

LIB
«boerie»>. (Op. cit. pag. 208). pe lângă că nai fost scutiţi
Apoi mai departe, pentru a de așezământul feodal, ai ajuns
dovedi feodalitatea la Români, până de a vedea pe &oer stam-
D-l Xenopol mai aduce şi ur- pându-și în &/ason, mândria no-

Y
mătorele fapte : «Ră&splătirea bleţii sale ereditare, ca și se-

SIT
«slujbelor avea caracterul feo. niorii din apus.
«dal, care este de a împărţi Planul bisericei, visternicului
«veniturile statului cu funcţio- Mătiaş,
ER ca la mai tâte bisericile
«narul... Cu cât propășia statul din Moldova, este crucea cu
«şi se înmulţia numărul diregă- absidă rotunzită pe din lăuntru
NIV

«torilor, domnii își îngustaiă (fig. 2). Ia face o trecere de la

«necontenit veniturile lor atri- stilul clădirilor ridicate de Ste-

A
LU

Sebi
SS Cre

iri
RA

SR;
NT

4) 1
(4

>
00000 a;
0 d / Fig. 2.
CE
I/
AS

«buindu-le boerilor. Făceaii în- fan cel Mare, la al celor zidite

UI

«tocmai ca și regii apusului, de Vasile Lupu, după cum zice

«care și €i ruinară în același D-nul N. Gabrielescu, vorbind
«mod clasele lor». (Op. cit. pag.
BC

despre clădirile vecului al 16-lea.

165
165

(Privire generală asupra monu- feri, iar pe margini, două bande

mentelor naţionale, Iași, 1889,

RY
poleite, încunjură legenda ştiută:
pag. 11—15). EA” rowepazniti. Ten COApEBA
Ca odoare ctitorești, nu se CWHEAn npeuticrwe rkawrawe

RA
mai păstreză la acesti biserică, NAAULEHIUELR UHCPWO WEHRHBA ti
de cât un /ifier de lemn, săpat
Baaro Skannamn By reia uweki
forte frumos și împodobit cu
NWEpt'ÎBh Ncasăi. Acestă legendă

LIB
văpsele şi aurituri; nu se gă-
este în rusește, așa cum se o-
sesce însă pe dânsul nici un bicinuia din întâia jumătate a
veleat, și numai prin tradiţie
VEcului trecut şi până pe la

Y
se crede a fi ctitoresc. Intre
jumătatea celui de față. Iată

SIT
odoarele mai nouă, dar: care
tâlmăcirea ei: «Iosif cel cu bun
merită a fi amintite, să păs-
chip, de pre lemn luând prea
treză un epitaf, sai aer de curat
ER trupul tăi, cu giulgiii cu-
mătasă albastră, Pe el se vede rat înfăşurându |, şi cu mirezme
singur Hristos, fără cele-l'alte ungendu-l, în mormânt noi aco-
persne biblice, cu răni în pal-
NIV

perindu-l, la pus. (fig. 3). Jos,

2. BACON PUPĂ E COEBNHEM ODZT

ERIE
ŢEAJELO FCI BABA FAB EH: UB
LU

BIVOI
RA

Htemă (pnmi Io tz. A nu &iiindapiaatii Li Sti Hăge ÎNC XC 9fce humtun 7.

didcma € Mifuvinms vea rit Mona Kayii Haze, Hit O admz Hr cas NE Me avem.
NT

Je GE rlmuă. a 30 ptreuă iuni Toni

Fist ecua lucene. Peftuii Iu pei Han
Miriigenii lt co cmee]hleacatane? INT. Amt Dap Tla acei haina A mpe Ep
CE

MâșeFlatamenuă Asti Îl i nopuitugatno

A rmpie Gatha Ilomeviripe sDimabecepuntiătă
aie MpyiDuiut
cre.e50 Ba Crunasiăi dinu Ec Xpaim rain ppe s axa (rin.
Cregăă li: wie So'mpastin. DilTlayo
cuie €gem
Îxz 35cyisălU
on nienii. B7sm o-
I/

—— Si « .
Sei IV: ANA 0 Deer io
AS

me, la câstă și la talpele pici6- ca mai la tâte epitafurile din

relor, din care sângele curge vecul al XVIll-lea şi de la în-
UI

“cu îmbelşugare. Câmpul aerului ceputul vecului al XIX-lea, stă

«ste semănat cu stele și luce- următorea inscripţie, scrisă cu
BC
166 166

RY
litere chirilice: <Acestu sfântă nah Parthenia, ştersă de tot
«grobnică a mântuitorului și (fig. 4). In altar, la stânga, este
«Domnulă nostru Is. Hs., ce o icână mare, anume: Maica

RA
«să numeşti aer, acesta est(e) Domnului, zugrăvită pe mu-
«Mormântu cel în piatra cioplit, şuma, care jos pârtă inscripţia
următore, scrisă chirilic : «Acestă.

«în care nime,
«S'aii pus. Pe acista, ce să
«ved(e) acmu, iai înfrămşeţat
«şi Laii podobit acel de bună
LIB
niciodată nu
«icână s'aii zugrăvit după forma
«Sf. icoani cei făcătoari de mi-
«nun(i)—di la Mănăstirea Nemţu:

Y
«inimă, Dumnalui Şerban Can- <şi (șters cu totul) 1819, April 25.

SIT
«tacuzeno, ce-aii fostă | Medel- «Costandin Dochimos, zograf»..
«nicer mar(e), -întru ţărăi Mol- (Fig. 5). In naos, la drepta se.

5,
ER
Adcra Întoanataz Dorpati” Ana dăm (o: Încă Ve but cgăpiiAe aur? Anna
Maaripl Nm ac VINA913: ânptt? as. Reocasatv Bânnmoc Dorpaf
NIV

6. Casgent Bes/Bactian Again Și dămun! 1596.

=
T, Tomei pi dorit 7it pain Tin,Hi nondri Wanna K53u
416 pu di nzantpii Cogis
LU

Ca: însa: anphi ge Tom Adânt TIs păaiin Mah mnoadi Kanman ă3nno un TI
Tiaxegii Couis (a: as aa: ah pri
RA

«dovii pământă, întru ertare află. o altă icână, ce înfăţoşază:

«păcatelor lui şi a părinţilor, Invierea lui Hristos, şi care cu-
NT

«întru vecinica pomenire. Dată prinde tot în chirilice cele, ce

«bisericii salie, în Horodnicenă urmeză: «S'aii făcut de Vasile
CE

«ot (de la) v(0) lost (ţinutul) Mihail în Iaşi, 1826». (Fig. 6).
«Suceavskii, und(e) este hra.- «Afară de acesta, mai sunt încă
«mulă,Pogorăre Duhului Sf(ă)ntă. alte trei icâne, lucrate -de ace-
I/

«Scris şi | şi (sic) zugrăvită di lași zugrav, cu aceiași dată, a-

«Parthenie Eremonahă zugravă nume : Pogorârea Sfintului Duh,
AS

«ot (de la) Kieva, v(ă) leato la stânga; apoi: Înălţarea Mai-
«(anul): 3UAM€ (7245, adecă cei Domnului, în pronaos, la
«1736), M(easiajţ(a) (luna) Oct
UI

drepta; iar în faţă, la stânga:

(omvrie), dnia (a zilei) kr (23)». Buna-Vestire. In altar, pe pris-
Ceva mai jos, la colţ se vede tol este o cruce mare de argint,
BC

iscălitura zugravului: «Eromo- a cărei inscripţie să rostesce

167
167

RY
ast-fel: «Pomenesce Dâmne pe «teanu în zilele preluminatului
robii t&i Necolai Cantacuzino «D-lui nostru Ion Grigore Ghica
şi pe Pulheria soția sa, 1832; «V. V. la văleatu de la zidire

RA
April 8». (Fig. 7). Acâstă in- «7255, (1747) Mai 20, şi o am
scripţie se află întocmai și pe «dat-o bisericii nâstre din Ho-

LIB
o evanghelie, mare tipărită în «rodnăcen şă oricine aru strei-
Mănăstirea Nemţului, la 1821; «na-o de la Sf. biserica, acesta
ia este legată în argint, pe ca- «să nu-l ierte domnulu și mân-
tifea vişinie și împodobită cu «tuitorul nostru Is. Hs. la înfri-

Y
cinci medaliâne, din care cel «coşatul şi nefăţarnicul judeţ al

SIT
de la mijloc înfățoşază: Invie. «Sfinţiei sale, să fie odihna cu
rea, iar cele de pe la colţuri, «Satana întrun loc şă cu în-
cei patru evangheliști ; tâte lu- «gerii lui, amin, amin, amin».
ER
crate în smalţ. Dumnezeescile sfintele leturghii
Cărţile mai vechi, ce se pă- acelor dintru sfinții părinţilor
NIV

streză la acestă biserică sunt: noștri, a lui Ioan :Zlataost, a

Slujba marelui Canon a celui lui Vasile cel mare și a prejdes-
dintru sfinţi părintelui nostru feștenii (Grigorie Teologul), ti-
LU

Andrei, archiepiscop de la Crit, părite de Duca Sotirovici tipo-

tipărită sub mitropolitul Daniil, graful de la Thasos, în Iaşi la
prin osîrdia și cheltuiala popii 7256 (1748). Cazanie tipărită în
RA

Nicolai ot (din) Bucuresci, la episcopia Râmnicului sub mitro-

7234 (1726). Triod tipărit sub politul Neofit, la 7256 (1748),
mitropolitul Neofit de la Crit, de popa Mihai și Aftanasie Po-
NT

în Bucuresci la 7255 (1747), de povici tipografi. Canonul acelui

popa Stoica Iacovici. Jos fie fi- dintre sfinţi părintelui nostru
CE

lele acestei cărți este scrisă de Spiridon, episcop Trimuthundii,

mână următârea notiță: « Acea- tipărit sub mitropolitul Nechi-
«stă carte Triodu pe înțelesu, for Peloponesiacul, cu cheltu-
I/

«amu cumpărat o ieă păcătosulu iala lui Constantin Razul vel

«Şă nevredniculu Constantin Can- vornic, de Duca Sotiriovici ti-
AS

«tacuzin vel paharnic în treispre- vol. VI, pag. 285). Domnul Cantemir ne
«zece lei noi 5, de la Petre Mun- spune că întrun leii erai 8o aspri, prin
UI

urmare 2 aspri drept o para. (Melhisedec

5) Un leii noii cuprindea 120 aspri, cronica FHuşilor, Bucuresci 1869). — Pa-
iar unul vechii 186 aspri. (Hurmuzaki, raua fiind a 0,8 parte din ban, 93 de
BC

documente privitâre la Istoria Românilor, parale, adecă un leii noii de pe la 1748,

regulamentul monedilor, Bucuresci 1878 era 741, bani.
168 168

«rici. (Iscălit); lanache Canta

RY
pograf de la Thasos, în tipo-
grafia sa, la Iaşi, 7258 (1750). «vist. 1786». Minei pe luna Iu-
Evanghelie tipărită în mitropo- lie, tipărit sub mitropolitul Gri-

RA
lia din Iași, sub mitropolitul Ga: gore, la episcopia din Râmnic,
vril, la 7270 (1762). Triod ti- la 1780, de popa Constantin
părit sub mitropolitul Grigore tipograful şi de Constantin Mi-

LIB
în tip. mitropoliei din Bucu- hailovici tip. — Dumnezeescele
rești la 7277 (1769), de Gili. Liturghii a Sf. Ierarh loan Hri-
gore eromonah. Minei pe Mart, sostom, Vasile cel Mare și Gri:

Y
tipărit sub mitropolitul Grigore, gore Dialogul (sic), îndreptate

SIT
la Râmnic, 1774, de popa Con. de pre cele Elino-Grecesci și
Stantin tipograf. La începutul Slaveno-Rusesci de însuşi Prea-
cărţii este următârea notiță scrisă sfințitul mitropolit Sucevei și
cu cirilică de mână; «Acești
ER
Moldovei, D. D. Veniamin Co:
«doaisprizăci mineea pe daispri- stachi Cavaler ord. Sf. Anei
Clasul I, Iaşi, 1834.
NIV
«zeci luni a le anului, cu sluj-
«bele de o parte, a le tuturor Pe una din file stă scris: de
«Svinţilor a le sănacsariului de mâna mitropolitului: «Acestă
«preste anu, s'aii cumpărat de «Si(în)tă Liturghii s'ai afierosit
LU

«mine păcătosul și s'a afiero- - «de mine smetitul Veniamin mi-

«situ biserici de la satul nostru «tropolitul Moldaviei la Sf(în)ta
«Horodnicenii unde să prăz- «biserică din ţin(u)t(ul) Sucevii,
RA

«nuești hramul pogorării prea «din satul Horodnicenii al prea

«Svântului duhu. Deci ori ca- ciubitu verului mei Nicolaiii
NT

«rele va indrăzni ca să o în- «Cantacuzino m(are) vister(nic),

«străineze de la acestă svăntă «la 1834 Sept. 23». (Fig. 8y—
«biserică sai să o poartă lată şi pomelnicul bisericei
CE

cu

8. Azaona
.
(aan
d.
Jim
.
spris cas - capii. pa com gi mun
. .
(mejnzarst Îdnia
,
min mnzpona
I/

Ai SA Mona da Cina Derepna gri 7 Cncuri gi (amas papogrizenin âA

AS

Tptoahm Gipoa i Mii inoaaui ka aansnnoAl: Gurmig. aa ir CT] 23

4 - - . -

«nebăsare (sic) de samă și fără |

UI

scris tot cu litere chirilice, însă

«socotelă, unul ca acela să ră. | fără dată: «Matei cneghinago
<măia supt vinovăţiea a osân- «(sic), Elisaveta shimonabhia, I6n,
BC

«dirii blăstămului svăntei bise- «Maria, Marta, Sergie, Şerban,

169 169

«Marta, Ichim, Gheorghie, Eca-

RY
lată cum s'a petrecut cu mâr-
«terina, Candachia,Stetan,Gheor- tea copiilor logofătului Canta:
«ghie, Constantin, Șarban, loan, în iarna acelui an, eșise po-

RA
«Jacob monah, Zoi Chiriac, runcă de la curte, a se face un
«Dragondie, Constantin, Maria, râmnic în grădină; îndată și
«Stefan, Nicolai, Pulheria, Aga- fără leac de păsuială, Gmenii

LIB
«fia shimonabhia, Elisaveta mo- aii fost scoși la boeresc, sai
«nahia, Diwmitre, loan, Ecate- cum se mai zicea pe atunci, la
»rina, Maria, Aristiţa, Matei, zile de meremet. Grădinarul, om

Y
«Elena, Pulheria, Zoe, Nicolai, aprig la firea lui, ba încă şi fu-

SIT
«Maria, etc». Urmeză numele dul de a spori câda lingăilor
preoţilor. —- Inlesnirea cercetări- curţii, schinguia pe ţărani cum
lor locale, o datoresc în mare îi venea la mână. Spun bătrâ-
ER
parte respectabililor părinţi Ioan nii, că. era meșter nemţul în fel
Todicescu și Necolai Zăhărescu, de fel de născociri drăcesci,
parohii aceiui sat, cari cu multă Nemulțumit de a-i bate, vrăj-
NIV

bună voință mi-ai ar&tat od6- maşul își făcea tot rîsul de din-
rele bisericei şi mi-aii dat des- şii. Când a trăit la ţară şcie,
luşiri amănunțite, despre tot ce că iarna Gmenii portă și pe a-
LU

ştii în acestă privire. Singura colo împletituri prâste de lână,

amintire, ce să mai lâgă de bi- care le mai desmorţesc dege-
serică din Horodniceni, este tele de frig. Nu intra în capul
RA

mormântul, care se află afară, nemţului, cum o labă de ţăran,

la drepta altarului; un parmac- să pârtă mănuși, şi când frigea
NT

lic de fier îl înconjură, iar pia- mai tare gerul, el le muia în

tra ce-l străjuesce, înfăţişeză în apă, şi-i făcea cu sila să le puie
relief, pe o parte vulturul cu aşa ude, până ce mâna și mă
CE

două capete, marca bizantină a nuga se făcea un sloi, de le

Cantacuzinescilor, iar pe alta, țișnea sângele prin carnea şi
următârele rânduri: e 44 revoir pielea crăpată de ger, și plân-
I/

mes chers amis, de 23 Avril, geaii Gmenii şi blestemaă tot

AS

7942». In acest mormânt sunt una, cât a ţinut lucrul acela.—

puşi copii logofătului Neculai Primăvara râmnicul era gata cu
Canta; tot acolea aii fost aduse podeţe și ostrove, de să părea
UI

și rămăşiţele lui Dimitrie Canta grădina boerescă, frumâsă ca

fratele lor. carea muritîn Fol- raiul.
BC

ticeni la 1867. Era în ziua de sf. Gheor-

170 170

RY
ghe, când logofătul Neculai pă, cum nu mai văd azi ochii,
Canta, chemă pe fiul s&i Ma- mai ales ca să nimerescă a fi
tei spre a-i vesti, căi dă în stă- în acea zi şi mitropolitul acolo.

RA
- pânire moşia Horodnicenii. Da- Pe atunci Horodnicenii vedeai
rul părintesc aprinse mândria tot fețe alese... de câte ori săr-
acestui tânăr, de care se zice

LIB
bătorit-ai pe Mihai Vodă acele
că era forte pornit şi aprig la curți, unde se adăpostesc azi
fire. În acea zi, mai neastimpă: viţeii... După masă, parte din
rat de cât ori când, el porunci boeri să coborâră în grădină,

Y
să'i pue şaua pe o rândunică pentru aer. Matei Canta cu sora

SIT
de cal şi luă drumul ce duce lui Elena şi cu Doamna Pro-
la Cornulunci, hotărât de a pil- fira Canta, ce-i era cumnată
dui cu multă asprime pe căpi- după fratele lor Dimitrie, să
tanul acelui punct 1), care într'o
ER
urcară într'o luntre, pentru a
împrejurare îl cam supărase. Că- se plimba pe râmnic, mai ales
că se nimerise a fi o zi de tot
NIV

pitanul, om cuminte, cum prinse

de veste, pentru a scăpa de ru- frumâsă ; Matei care ducea lun-
şine numele săi de oștean, o trea, nebunetec cum era, cârcă
luă la sănătâsa peste brazdă. a se prinde cu mâinile de un
LU

Feciorul de boer înfuriat, că podeţ pe sub care treceaii; lun-

nu l'a putut căpăta, își întârse trea se cumpăni și cu toții că-
atunci t6tă mânia asupra neas-
RA

zură în apă. Cel ântâiii ajutor

tâmpăratului săi de cal și po- ce li sa putut mai în grabă
runci Ja nişte Gmeni, ca să'] da, a fost de a li se arunca o
NT

bată la falangă. Acestă întâm- funie. D-na Canta, a căreia fustă

plare ciudată în felul ei, ne a- şi - îmbrăcăminte de mătasă o
mintesce firea cea înțelâptă a
CE

mai ţinuse de-asupra apei, prin-

lui Nicolai Mavrogheni, care în z&ndu-se cu mâinile de funie,
loc de a'și bate calul, îl cin- seapă la mal. Elena însă, care
stise cu rangul de mare spătar, în cădere, n'avuse timp nici de
I/

ca boerii să vadă și să pri. a se gândi, cuprinsă de apă ca

AS

cepă. Viind Matei Canta de la şi de spaimă, să cufundă, cât

Cornulunci, se așezară toți la ai clipi din ochi; în zadar cer-
masă, cu multă veselie şi pom. cat-a fratele ci, ca să'i vie în
UI

ajutor, căci 'și el perdendu-şi

1) Cornuluncii, punct vamal cumpătul, s'a făcut nevădut. Bă-
BC

despre ho-
tarele Bucovinei, trânul Canta, care de pe mal
171 H

RY
privea cu grozăvie, cum i se mitropolitul Veniamin şi cău-
în€că copii, striga ca un eşit tând la ei cu lacrimi în ochi,
din minţi: «Fii bărbat Matei1» a mustrat amar pe logofătul

RA
Nenorocitul învârtojindu-se cu Canta, zicându-i :
mârtea, eşi în trei rânduri de- «Priveşte Nicolai! țai făcut
asupra apei: trei clipe de a-

LIB
lac de înecat copii; apoi uitân-
măgire, în care omul îşi trăește du-se lung la dânsii, a mai a-
de trei ori viaţă, să duse și doas cu descurajare; «Ia niște
ele; apa îl acoperi, —glasul de suflete pierdute!» Indată după

Y
părinte nu mai străbătea adân- îngroparea lor, nenorocitul Canta

SIT
cul morţii... Eraă pe atunci a pus Gmenii de i-aii tăiat rîm.
robi; unul din ei sărind în râm- nicul., ce-l făcuse cu dile de
nic, se cufunqă câte-va ori de-a boeresc pentru ca să-l plătescă
ER
rândul; în urmă tăindu-l ră- cu zile boerești, cu zilele copii-
cela apei, nu se mai pâte ţi- lor sei, — și cum să nu se în-
nea şi cu t6tă ameninţarea şi
NIV

|
nece ei, când rîmnicul era sporit
cu t6tă strășnicia cuvântului, cu lacrimele celor, care-i să-
ce-i poruncea: «Cufundă-te ţi-

|
pase.»
gane, încă-te ţigane!» el eşi
LU

Paharnicul Dinu Cantacuzino,

la mal. Iubire de viaţă mişe- pe care "| aflăm proprietar a-
lie de rob... șin adevăr ce era cestei moșii pe la 1753, avea
RA

pe atunci un ţigan înecat? Totă ca fecior în casă pe I6n Cozma,

curtea era în picidre; — căngi care copia diverse scrieri -(cro-
fură aduse în grabă; de-alungul, nici) («Miron Costin, opere com-
NT

de-a latul, tot râmnicul a fost plecte» de V. A. Ureche. vol.

străbătut, cercetat şi potricălit II, p. 4).
până la fund; fel şi chip s'a
CE

In 1803, »Horodniceni a vis-

căutat ; abia după vr'o trei cc-
tern. Maria Canta numărând
sură, înecaţii ai fost găsiţi, cu-
190 liugi cari plăteaii 2200
prinşi unul
I/

de altul. Tote aju- lei bir anual, avend și 15 liuqi

torele întrebuințate în asemenea de cei fără bir. La acestia se
AS

împrejurări ai rămas zadarnice; adăogiaii «breslaşii ot tame în

morţii, de şi nobili... n'a în- număr de 20 liudi, cu 888 lei
viat...
UI

bir anual.» (Uricar. de T. C.

De-o cam dată, rămăşiţele lor vol. VII, p. 252.)
ai fost duse și aşedate în flo- La 1822 Spăt. Nicolae Canta,
BC

rărie. Se zice, că viind acolo ginerele Logof&tului Dim. Sturza

172 172

îşi avea «alcătuită t6tă gospo- sunt: 1 fruntaș, 35 pălmaşi și

RY
dăria şi legate cu iale tste în- şi 6 codaşi; stăpânind 98 fălci.
teresurile așegării sale Horod- _Are o biserică cu patr. Sf. Ni-

RA
niceni, care se afla în mijlocul colae, zidită de Lupu Răftivanu,
moşiilor; Rădășeni, Opriţeni, împroprietărită cu 8 fălci, ser-
Mădeiul, Borca şi cu pădurile vită de preotul: din Uncesci și

LIB
a M-rei Slatina al căror arendaş un căntăreţ. Școla din Pleșesci
era.» (Istoria Mitrop. Moldovei, servă şi acestui sat.
p. 171, 396 şi 397). In 1803, «Hreţa-Poena era

Y
a lui Ioniţă Răhtivanu și nu-

SIT
Hotaru, pârâi, numit și pârâul mă&ra 60 liudi. plătind 768 lei
Popi; mic afluente al Şomuzu- bir anual, la cari se adăogiaii
lui-Mare formând hotar între «liudii ot tam» unu cu 12 lei
comunele Dolhesci și Preutesci. ER
bir pe au, (Uricar VII, p. 253).
Are de tributar pe Pleșa.
Hriscorniţa, vale în com. Bră-
NIV

Hotoboea (Pârâul lui), mic afluente dăţelu.

al pârâului Kiril, com. Brosceni.
Huciul lui Ilie, pârâu; mic afl,
LU

Hrsţea, (nume slav), sat pe moşia al pârâului Gherghina, în com.

cu același nume din com. Ple- Lespedi.
șesci. — Aşedat pe ţărmul drept
RA

al: Şomuzului-Mic, numără 80 Huciul Negrei, poenă în pădurea

case, populate cu 80 capi de moşiei Stolniceni Costandache.
NT

familie sau 326 suflete din care

164 bărbaţi şi 162 femei (4 is- Huhurez, pădure de stejar lângă
railiţi). Are 92 contribuabili. satul Mesteceni.
CE

Vatra satului ocupă 6 fălci și

45 prj. Locuitori sunt bunişori Huhurez, delul pe care vegeteză
gospodari. Moșia aparţine la pădurea cu acest nume.
I/

trei proprietari: Alexandru Sta.

AS

mate, Calypso Condrea și G. Huhurez, deal acoperit de pădure

Măcărescu, — avend în total „de diverse esențe în com. Păş-
729 fălci din cari 373 cultiva-
UI

cani.
bile, 80 fălci pădure, 72 fălci
fănaţ, restul mlaştini şi trecu ne- Hulpăria, pârâi; mic afluente al
BC

productiv. Improprietăriţila 1864 | pârâului Ortsea, în com. Dorna.

173 173

RY
Hulpoiul, deal gol între Cristesci, iazului din satul Cosmesci.
şi Drăguşeni. (1200 m.)

RA
Hulturul, munte în com. Dorna,
Hurmuz, localitatea în care se
îmbrăcat în pădure de brad.
află obărșia pârâului cu acest

LIB
Humăria, pârâi; mic afluente al nume,
pârâului Brădăţelu (2 km.)
Hurmuz, deal cultivabil, în com.

Y
Humăria, o câstă humâsă sub
Dolhasca.
care e obărșia pârâului Brădăţelu,

SIT
Humăria, pârâu, afluente al pâr. Hurmuz, (po€na lui), localitate în
Bucşa, în com. Liteni. (960 m.) com.
ER Dolhasca.

Humăria, pârâă, mic afluente al

Huscărie, spre sud de M-rea Râşca,
Şomuzului-Mic (un km.)
NIV

peste pârâul Moişa și aprâpe

Humăria, deal, parte acoperit de de fântânele cu slatina se află
pădure, parte sterp, în com. acest loc, numit ast-fel pentru
LU

Liteni. că se estrăgea cu câţi-va ani

în urmă sare (huscă) din apa
Humăria, mic afluente al pârâului sărată a fântânelor. Se spune
RA

Suha-Mică, în com. Mălini. că aci un egumen din M-rea

Râșca ar fi voit să facă un
Humosu, pârâii; mic afluente al
schit în care scop a și pus te-
NT

pârâului Sireţelu.
melia, bisericei și chiliile dar nu
Huncu, pădure de diferite esențe 'şi-a putut îndeplini planul. —
CE

în com. Cristesci. Mai târdiii, nişce lipoveni sta-

tornicindu-se aci ca să facă
Huneu, vale spre est de satul Cris- huscă, voiră să termine lucrarea
tesci.
I/

începută, dar nici ei nu o du-

sără până la sfârșit; așa că și
AS

Hunescilor (Pârâul), mic afluente

astă-di nu se văd de cât ur-
al pârâului Negră Șarului.
mele zidurilor începute.
UI

Hurguiu, poeniță în pădurea

moşiei Stolniceni Costandache. Huşi, sat pe moșia cu același
BC

nume din com. Preutesci, Așe-

Hurmuz (Pârâul lui), afluente al gat pe ţărmul drept al Şomuzului
1 4 14

RY
Mare. Numără 86 case, popu- Visternic, Pătraşcu Tosim Vel
late cu 9 capi de familie, sai Stolnic, ...... Vel Medelni-
352 suflete, din care 176 băr- cer, I6n Palade Vel Clucer,

RA
baţi şi 176 femei (6 streini). Câtea Sărdariu, Dumitrascu Vel
Are 85 contribuabili. Vatra sa- Sluger,CalistruVel Jignicer,Pavel

LIB
tului ocupă 20 fălci, Locuitorii. Rugină Vel Lătrar, Varlam Vel
nu prea -sunt gospodăroși. Mo. Armaş, Nani VelUşer, Dumitras
şia e proprietatea mostenitori- cu Macri Vtori Logoftt, Ion Gaf-
lor decedatului G. Costandache, tan Postelnic, Gavril Aga, Gri-

Y
în întindere de 370 fălci, din goraş Jora, tretie Logof., Buta,

SIT
care: 290 fălci cultivabile, 56 Gheorghieş, Bejan Vornici glâtei,
tălci pădure şi restul mlastini facem ştire cu acestă mărturie
şi locuri puţin productive. Im- a n6stră precum că având Măria
ER
proprietăriţi la 1864, sunt: 31 Sa Domnul Nostru I6n Const.
pălmaşi şi 17 codași. stăpânind Duca Voevod un sata nume
NIV

66!) fălci. Are o biserică cu Huşii, ce sunt la ţinutul Suce-

patronul Adormirea M. Domnu- vei pe Șomuz, care acel sat
lui, zidită în 1835 de I. Hartu- Hușii sunt de moșia Măr. Sale
LU

lari, împroprietărită cu 812 fălci, cumpărătură de cinstitul r&po-

servită de-un preot şi un cân- satul părintele M. S. Duca Vodă
tăreţ. Şcâla din Preutesci ser- de la Răsmandea Postelnic şi
RA

vesce și acestui sat. Drumuri scriind M. S. Vodă o carte la

principale sunt: la F6lticeni (6 d-lui fratele nostru Savin Vel
km.) şi la Preutesci (3 km.) Ban, d-lui ai trimis pe In Bo-
NT

Hotarnica veche a satului tez, ce ai fost pârcălab, și pe

Huși se constată din urm&târe ISn Şeptelici, ce ai fost Stol-
CE

Mărturie: nic și Ștefan Pisoschi şi pe I6n

«Se ubo mi (iată deci noi) Pitic din Buciumeni, şi aii mers
- Nicolai Donici, Vel Logofăt, acolo la satul Huși şi ai strâns
I/

Iordache Ruset, Vel Vornic ni- Gmeni buni din jos şi din sus,
jinii zemli, Pavel Ciocârian, Vel megieși de prin prejur şi aii
AS

Vornic veşnii zemli, Nicolai socotit și ai hotărât începând

Costin Hatman i Pârcălab Su. hotarul din Şomuz și aii pus un
UI

cevei, Panainte Vel Postelnic, stâlp peste Șomuz din spre Preu-
Dumitraşcu Cuza, Vel Spătar, tesci în țărmurile Şomuzului,la un
Savin Vel Ban, Gavril Vel Pa:
BC

isvor unde aii fost o fântână;

harnic, Gheorghe Apostolu Vel de acolo la del peste câmp, la
115 175

RY
mijlocul câmpului s'aă aflat un jos -spre stâncile Hârtâpei, în
stâlp vechiit, de acolo drept lungul pământurilor Hârtopului
sub 7povzila Cetăţii sai aflat și pe la obrațele pământurilor

RA
alt stâlp vechii, un stâlp -s'aii Huşilor, un stâlp s'ati pus d'a-
pus în vârful Movilei Cetăţii, supra în zarea dâlului d'asupra

un stâlp saă pus în drum sub
Movile, unde se împreună ho- |
tarul Preutescilor şi a Hârtopu-
lui şi a Hușului,
LIB
Vataştinelor, de acolo la stânci,
un stâlp s'a pus d'asupra stân-
celor Hârtpelor, de acolo Va.
mărturisind lea Hârtâpei în jos de la un

Y
acolo între hotare ;. Neculae din loc, la Valea pârâului, şi taie

SIT
Preutesci pentru un pământ că drept pe matca pârâului vechiti
aii vrut să-l are, şi brăsdându-l până în apa Şomuzului, s'aii
Vai scos Hușii zicend că nu făcut
ER un bour, într'o răchită şi
este a lor și aii mai mărturisit trece peste Şomuz, ia Şomuzul
şi Ursu din Hârtop. lar pentru în jos până într'o rovină (râpă)
NIV

acel pământ, că Pai ţinut un de acolo la del în margine s'a

socru al luf anume Mânzatu. făcut bour, de acolo culmea
din Hârtop şi l'aii fost dobândit prin pădurea pe De/u/ Audri-
LU

"tot la Huşeni și acel pământ că, până în poduri la pădure,

Sai stâlpit tot la Huşeni, de s'aii găsit stâlpu vechii, şi ha-
acolo drumul alăturea cu hota- turile arate până în margine,
RA

rul Hârtopului un stâlp s'aii pus sa făcut bour, din margine la

iar lângă drum în prejma înăl- vale câmpul până într'o fântână,
surilor (?) Hârtopului, de acolo un stâlp s'aii pus /a Pânrână,
NT

tot alăturea drumul până în de acolo trece Pa/ea Lăcuşes-

capul unui pământ (aceste cu- cilor în Podul lui Cămârzan,
CE

vinte însemneză sunt tocmite), de acolo piscul la del pe culme

până în Valea Arghirilor şi până în Făgefel, pe la capetele
trece peste vale, un stâlp s'aii pământurilor din jos a Zarznei
I/

pus peste Valea Arghirilor la Mari, din Țarina Mare intră

Vataştină în Bilăvâia din Huşi, în pădure până în pârâul ce
AS

un stâlp sai pus în capul Va- vine din Poena B/agăi, tot prin
taştinei Bilăvoei din jos, de a- Bourebiţi, şi iar marginea Poe-
UI

colo câmpul în zarea dealului nei Blagăi în vârful d€lului şi

precum arată hotarul vechiii, coboră în jos până în Şomuz,
un stâlp în zarea dealului în de unde saii început hotarul
BC

Podul Fântânelor de acolo în întâi, şi se încheie hotarul tot.

176

RY
Insă într'acest sat Huşii aii măr- credință toți mai jos am iscălit,
turisit megieșii toţi, că este a să se scie».
treia parte din sat a lui Cal- «7211 (1703), Mai 22»

RA
cantraur, afară din ele? așa Nicolai Donici, Vel Logofăt
aij socotit și aii ales de către și toți cei de sus scriși». (Uric.
alte hotare împrejur, şi ai stâl-

LIB
de T. C. Vol. XVI, pag. ).
pit precum arată mărturia care In 1803, <Hușii a Cluceresii
scria la D-lui Savin Vel Ban. Safta Adămdia număraii 18 liugi,
Pentru aceia vădând acea măr- plătind bir 280 lei anual, având

Y
turie încredinţată, pentru mai și trei liudi de cei fără bir.

SIT
mare întăritură, am făcut şi noi La aceștia se mai adăogeaii
acestă mărturie la cinstita mână «liudii ot tam cu 5 breslași,
Măriei Sale lui Vodă, și pentru 15 liudi> cari plăteaii 188 lei
ERanual, (Uricar. VII, pag. 254).
NIV

Ialojiţa, pârâi în comuna Șaru-

LU

a satului Stolniceni Prăjescu;

„Dorni; mic afluent al pârâului format de Pârâul din Bahnă,
Călimănelu. are suprafaţa de 21 fălci și
RA

conţine pesce: crap, știucă, raci

Yalojiţei (Delul), munte pășunabil şi caracudă,
între comunele Șaru-Dorni şi
NT

Dorna. Iazul din sat, ezuşor în satul

Cosmesci, adesea sec, format
Ialojiţei (Vârful), piscul muntelui
CE

de pârâul Gârla Morii.

cu acest nume, între comunele
Şaru-Dorni și Brosceni, avend
Iazul din Tarină, ezuşor, adesea
1616.3 m. altitudine.
I/

sec, în com. Stolniceni, format

de pârâul Gârla Morii.
AS

Iazului (Pârâul), începe din iazul

de pe moşia Sasca și printrun Iazul lui Ciudin, în suprafață de
crac dă în Iazul
UI

lui Ciudin, iar 6o prăjini— 1 falce pe moșia

prin altu în Șomuzul Băei. Lămăşeni; conţine pesce.
BC

iazul Curți, în marginea estică Iazul lui Costandin Enea, în su-

 sa
i

prafaţă

RY
de 97 m. p. în satul (Mare). Suprafaţa 2500—3000
Boşteni.
i m. p.

RA
Iazul lui G. Băeşu, în suprafață= |
! Iazul Sasca, mic lac în comuna
de 3 prj. în satul Bogdănesci.
Sasca. (Peste 800 m, p.)

LIB
Iazul iui Simion a Măriucăi, în
| Iazul Valea Glodului, în supra:
suprafață de 144 m. p. în satul |
| faţă de ș fălci, pe moşia cu
Boșteni,

Y
acest nume, format de Şomuzul
Mic. La ezătură este mora pro-

SIT
Iazul lui Ion Murariu, format : prietăţii.
de pârâurile Forăsci şi Croito-
rului, din sus de satul Anto- |
ceni, în suprafață de ş hect.
ER
Icobghila, pârâi; mic afluent al
Bistriţei, în com. Brosceni.
Iazul lui P6der Murariu, lângă
NIV

satul Antoceni, în suprafaţă de Icână (La), o stâncă în vârful

5.72 hect. E format de pârâul muntelui Pietrele Roșii dintre
com. Negra Şarului şi Transil-
LU

Forăsci şi apa sa învârtesce o !

m6ră.
vânia, numită ast-fel pentru că
o dată sa găsit o icână mare
infiptă acolo.
RA

Iazul lui T. Nastase, în satul

Bogdănesci, în suprafaţă de 2
prăjini. Iermolia, pârâii; afluent al Sire.
NT

tului, în com. Păşcani (11 km.);

Iazul Mare, ezer pe moşia Ho- învârtesce trei mori.
rodniceni,
CE

format de pârâul
Braniștea. Iermolia, valea pârâului cu acest
nume, acoperită parte de pă-
Iazul Mic, mic dure, parte imaș și parte cul-
I/

ezer pe moșia
Horodniceni. tivabilă.
AS

Iazul Mănăstirei Râşea, în supra- Iezerul, mlaştină în suprafaţă de

(aţă de 5 prj. lângă Mănăstire.
UI

o falce în com. Văscani.

Iazul Mori, mic iaz pe moşia Ignat (Pârâul lu), mic afluent al
BC

Baia, format de Șomuzul Băei pârâului “Țolesci.

40.724. Dicţ. geosr. al jud. Suceva.
12
 178
178 —
Mieştilor (Pârâul), mic afluent al “fălci. Afară de mici escepţii

RY
pârâului Borca. locuitorii nu sunt tocmai gos-
podăroși. .
Ilişeni, v. satul Ştirbăţu. Moșia e proprietatea D-lui

RA
G. Softa și are 'întinderea de
Il6ei (Fântânele), isvâre ce for- 103 fălci, din cart 126 cultiva-
bili, 26 pădure şi 41 fânaţ.

LIB
meză un mic pârâuaș tributar
pârâului Hurmuz din comuna Improprietăriţi în 1864 sunt
Stolniceni. 15 fruntași, 33 pălmași şi 49
codaşi stăpânind 150 tălci și

Y
pÎmpauţite, lac în suprafață de 2 13 prj

SIT
tălcă lângă satul Cosmesci. Are o biserică, cu patronul
Sf. Nicolae, clădită din lemn,
Intre Borce, munte, ce ocupă al de un fost proprietar Iordache
doilea loc în înălțime din judeţ,
ER
Christea, în 1805, împroprietă:
având 1834.6 m. de altitudine rită cu 8 fălci, 40 prj. şi ser-
vită de preotul din Negotesci
NIV

aflător în com. Borca.

și 2 cântăreţi. Şcâla din Nego-
Iatre Dâluri, munte în comuna tesci servesce și acestui sat.
Drumuri principale sunt: la
LU

Mălini.
Ciumulesci (2 km.) şi la Nego:
Ton (D<lul lui), în com. Mălini, tesci (1 km.)
RA

păşunabil. In 1803, «lonâsa a paharni:

cului loan Crâstea, avea 28
Jonel (Pârâul lui), mic afluent al Hugi plătind şoo lei bir anual».
NT

pârâului Suha Mare. (Uricar. de T. Codr. Vol. VII,

pag. 250).
CE

Ion6sa, sat, numit în vechime şi

lonesci, pe moșia cu acelaş Ionâsa, delul pe câsta căruia stă
nume din comuna Ciumulesci. parte din satul cu acest nume.
I/

Aşedat pe câsta delurilor Gavan

și lonesa, numără 80 case, po- Xonesci, v. satul lonsa.
AS

pulate cu tot atâţi capi de fa-

milie sai 338 suflete, din cari Ion Petrişor (Pârâul lui), mic a-
UI

171 bărbaţi și 167 femei (ro i

| fluent al pârâului Fărcașa.
|
str&ini). Are 102 contribuabili. |
|
Vatra satului ocupă aprâpe 8 ; Iorcani, fost sat pe teritorul co-
BC
 J 179

„munei Tătăruşi. Aci se afla şi ! Isaia, dâl acoperit de tuferiş de

RY
o staţie de poștă, pe când e- alun, pe teritorul moșiei Pro
xista acest serviciă, bota.

RA
“Ioroanii, delul pe care se afla Isiştea, del în com. Păşcani.
tăbărât desfiinţatul
sat cu acest

LIB
nume.
| Isvorul, mic afluent al pârâului
| Recea, com. Ciumulesci (200
Irinei (Pârâul), pârâuaş neînsem. | metri).
nat în com. Dolhasca, care |-

Y
după un curs de 1800 m. se: Isvorul, vale în satul
Lămășeni.

SIT
; pierde pe șesul Siretului.
Isvorului (Dealul), deal în satul
Irinei (Crâşma), localitate în com. Lămăşeni.
ER
Dolhasca.
Isvorul Mare, v, Apa rece.
NIV

Irinei (Delul), cultivabil, în com.

Dolhasca. . Isvorul Mic, pârâuaş; mic afluent
al pârâului Râşca, în comuna
LU

Isache, pârâu; mic afluent al pâ- Bogdănesci.

râului Pietrosu-Purcilesci, com.
Stolniceni. Isvorul Răi, pârâi; mic afluent
RA

al Bistriţei, în com. Brosceni.

Isaia, pârâi; numit la obârşie și
Pietrosu; iisvorăsce din pădurea ! Isv6relor (Pârâul), tributar iazului
NT

Arşiţa, com. Dolhasca şi după |.

4'
Săvesci, comuna Drăgănesci.
un curs de 3600 m. se pierde (500 m.)
CE

pe şesul Siretului.

J.
I/
AS

" Jacota, sat pe moşia cu acelaș ! 38 capi de familie saii 158 sa.
nume din comuna Pleșesci.— | fete. din cari 85 bărbaţi şi 73
UI

Aşegat pe un podiș cuprins în- femei (5 străini). Are 78 contri:

tre Delul Cidtelor şi Delul Mare, buabili. “Vatra satului ocupă 4
numără. 45 case, : populate cu | fălci și 5 prj. Locuitorii sunt
BC
180 ! IT 180

slabi :gospodari. Moşia e pro- ! Jahalea, pârâuașul ce străbate sa.

RY
.prietatea D-lui. Iordache Iuraşcu tul. cu acest nume şi se varsă
şi are 630 fălci, din cari 110 în “Topliţa.

RA
cultivabile, 200 pădure, 130
fânaţ, restul mlaştini și locuri | Jahalea, pădure de diverse esențe
prea puţin productive. în com. Bogdănesci.

LIB
Improprietăriți în 1864 sunt
9 fruntaşi, 7 pălmași şi 10 co- | Jerna, pârâi în com. Baia ; mic
daşi stăpânind 57 fălci, 45 prj. afluent al Moldovei; are de

Y
Are o biserică de lemn adusă tributar pe Icobghila.

SIT
din Leucușesci de fraţii Her. ă
meziu, cu patronul Sf. Matia Jerpănului (Piciorul), munte în
- Mare, împroprietărită cu 8 fălci, com. Brosceni.
fără preot. Şc6la din Pleşeșci ER
servă și acestui sat.
Jgheabul, pârâă ; mic afluerit al
i . - pârâului Borca.
NIV

Jaoota, .del lângă satul cu acest

“nume, o Jgheabul Hornului, pârâii; mic
afluent al pârâului Borca.
LU

Jacota, pădurea moşiei 'cu acest | |

nume. Jghesabul Pietrenilor, pârâi
; mic
tu, Se afluent al Borcei,
RA

Jahalea; sat pe moșia Baia, dar

în com. Bogdănesci. Inşitat pe | Jgheabul Babasenilor, pârâii
; mic
NT

“pârâul cu acelaș nume, numără | . afluent al pârâului

Borca.
53 case populate cu 49 capi .
de familie sai 191 suflete, din
CE

Jgheabului (pârâul), mic afluent

cari 96 bărbaţi şi 95 femei (2 al pârâului Borca.
străini). Are 33 contribuabili.
Vatra satului ocupă 22 fălăi. Jincuţa,
I/

pârâi ; mic afluent al pâ-

Improprietăriţi în 1864 sunt: 14 râului Bogata (250 m.).
AS

pălmași, și 12 codași, stăpânind

30 fălci. . -Jităriei (aslul), pe care stă parte
-- Biserica şi şesla din Reşca din satul “Topile.
UI

- servesc și acestui sat. Un sin-

-gur drum principal duce la Bog-
Jumalţ (pârâul); mic afluent al
BC

dănesci. (2 kmi),: Negriş6rei din. com. Brosceni.

 IS

RY
RA
Kiriac, pârâi în com. Borca, is- In 1803 <Kirilu răzăesc a-
voresce din muntele Sec şi, după -vea 35 liudice plăteait 936 lei

LIB
un curs de peste 3 km., se varsă bir anual». (Uricar VII, p. 255).
în Bistriţa ; formeză hotar între
com. Borca și Mădeiu, Kiril, pârâul ce străbate satul cu
acest nume. Isvoresce de sub

Y
! Kiril, sat pe moșia și în comuna Todicescu şi, după un curs de

SIT
;.... Brosceni. Inșirat pe țărmurile _:4ila km, în care a învârtit 2
pârâului cu acest nume, numără | _morișce, se -aruncă în Bistriţa.
72 case, populate cu 75 capi ER Are de tributari pe: Surgeiu,
de familie saii 268 suflete din pârâul Arșşiţei, pârâul lui Ho.
care 135 bărbați şi 133 femei. loboca şi al Afinişului.
NIV

Are 76 contribuabili. Impro-

prietăriți la 1864 sunt 9 frun- Kirilei (â6lul), servă de imaş sa-
taşi, 17 pălmaşi, și ri codaşi, tului Buda, din com. Dolhasca
LU

stăpânind 145 fălci, afară de și conţine bogate cariere de

cei cu câte 10 prăjini. Biserica piatră fârte bună de construcţie.
„din Cojoci şi şcâla din. Crucea
RA

servesc şi acestui sat. O sin- i Xirilenilor, v. pârâul 'Tăeturile.

gură cărare pentru ' pietoni şi
călări ce duce la schitul Ra- Kiriloia, Baltă mocirl6să în su-
NT

răi, legă satul de reședința co- prafaţa de 50 prj. pe șesul Si-

-munei. retului, în com. Stolniceni.
CE

L.
I/

Lăiu, sat numit și Băiceni de satului ocupă 60 fălci; iar lo-

AS

sus. Aședgat pe tărmurile pâ- i cuitorii sunt bunișori gospodari.

râului Recea, numără 101 case | Moșia e proprietatea obștei lo-
|
UI

populate cu 105 capi de fam. cuitorilor din Stroesci și Laiu

săii 275 suflete din cari 204 | cărora a fost lăsată danie prin
bărbaţi şi 71 femei (2 israiliți). | testament de defuncta pro.
BC

Are 107 contribuabili. Vatra prietară Smaranda Costin.—

182
182
Pădurile aparţin şcâlelor din contribuabili. Vatra satului ocupă
Târgu Frumos (160 fălci) iar 84 fălci, 51 prj. Locuitorii sunt

RY
40 fălci cultivabile, 2 cărciume buni gospodari, dar urăsc şcâla,
şi 14 pog6ne vie sunt ale șcâlei
Moșia e proprietatea d-lor G.

RA
şi bisericei din Stroesci. Mă-
Ciudin şi G. Văsescu şi are 522 fci.,
rimea, moșiei, afară de pădure
16 prj. Improprietăriţi la 1864
şi locul bisericei și şcolei e de
sunt 19pălmașiși 149 codaşi stă-

300 hect. din cari
bile, 100 fănaţ și restul imaş
şi teren neproductiv. Șcâla. și
LIB
100. cultiva-
pânind 287 fălci și 56 prj. Are
două biserici: una în Lămăseni.
Cichirdic cu patronul sf. Const.

Y
biserica din Stroesci servesc şi
şi Elena zidită de Anastasia
acestui sat. Drumurile princi-

SIT
Cichirdicesa în 1850, servită
pale sunt: la Hărmănesci (8 km.)
de un preot şi 2 cântăreţi și
la Todiresci (3 km.) și la Cu-
împroprietăriți cu 812 fălci și
cuteni (6 km.). ER
a doua cu patronul Sf. Nicolae,
de lemn, servită de un preot
Laiţa, pădure de stejar pe moşia.
şi doi cântăreţi
NIV

şi împroprie-
Stroesci,
tărită cu 812 tălcă.

La linie, un lan d'asupra dâlului Drumurile principale sunt : la

LU

Ţintei, de lângă satul Hârtop. Rădășeni (1 km.), la Sasca (6

km.) şi la Rotopănesci (3 km.).
Lămăşeni, sat pe moșia cu același Are o şcâlă rurală mixtă cu
RA

nume din com. Rădăşeni, la. un învățător plătit de stat, în-

8800 m. de FSlticeni. Partea fiinţată în 1864, frequentată nu-
estică a satului, fiind pe moşia
NT

mai de 19 elevi din 41 băeţi:

fostului proprietar Cichirdic, por- şi 34 fete cu cetatea de şcâlă
tă numele de Lămășeni Cichir- aflători în sat.
CE

dic; iar cea vestică se numesce Locuitorii din Lămășeni imi-

Lămăşeni Să&cară, pentru ace.- teză pe cei din Rădășeni în
laș reson. apucături, având toţi frumose
I/

Aședat pe văile şi delurile livedi de pomi roditori, dar tot

Copăcelul, Prodana şi Tsvorului,
AS

nu sunt așa. de gospodăroși

numără 179 case, populate cu și de întreprindători ca cei din
219 capi de familie sai 814 urmă.
UI

'sufiete, din care- 428 bărbaţi și

Vechimea satului e necunos-
386. femei (2 streini). Are 200 | cută. Se pare însă-a avea aceiaşi
BC
 183 L 183

vechime ca și Rădăşeni (v. a. Lămăgeni Săcară, v. satul Lămă-

nume).

RY
şeni.
Intr'o mărturie dată de locui-
torii din Bosancea și Lămăşeni | Lamba, zăvorii şi fânaţ pe șesul

RA
egumenului M-rei Slatina în 7231 Siretului, în com. Stolniceni.
(1723), Iunie 20 se arată că
cei ce întemeiai livegi de pomi | Lână (La), locul unde pârâul Tă-

LIB
pe moşie aveaii dreptul să le băcăria se varsă în Siret.
trecă moștenire copiilor, nepo-
ţilor şi strănepoților puma? câz | Lat (Pârâul), mic afluente al pâ-

Y
Himp aceştia locutaii în sat. Fe- râului Cotârgaș.

SIT
tele măritate în alte sate n'aveaiă
dreptul a moşteni livedile pă- | Lazăr (Pârâul lui), în com. Dol:
rintesci (Uricar de T. C. Vol. hasca; se pierde pe șesul Sire-
Ă, p. 179).
ER
tului (1 km.)
In 1803 eLămășen? răzășescă
se ocupaii cu /ucrul pământu- | Lazăr (Pârâul lui), mic afluent al
NIV

ui, pâme şi aveai loc de mij- |. Bistriţei în com. Dorna.

loc, numărau 100 liudqi plătind |
bir 1490 lei anual. (Uricar. VII, | mobedea, deal, parte acoperit de
LU

p. 252). păduri, parte de tuferiş, poene

şi tufiş, în com. Drăgănesci,
Lămăşeni, pădurice de mestecăn,
RA

împestriţată cu alte esențe, pe Lebedei (Faţa), Pocnă pe delul

moșia ca același nume. Prin cu acest nume din com. Dră-
NT

acestă pădurice trecea drumul gănesci..

ce lega Sucâva cu Baia. Bă.
trânii spun că nu o dată 6stea | meordigului (Pârâul), Isvorasce
CE

lui Ştefan Vodă şi altor Domni din Rădii, corn, Tătăruși, pur-

'şi-a făcut trecerea pe aci. tând la început numele de pâ-

, râul Racilor, trece în - comuna
I/

Lămăşanca, pârâul ce străbate Drăguşeni şi după un curs de

AS

patul Lămășeni și se varsă în 3600 m. se întârce din noii în

pârâul Siliştea (7oo: m.). com. Tătăruşi luând numele de
Leordișu şi Căpriana și se varsă
UI

Lămăseni Cichirdic, v. satul Lă. | în pârâul Mătidia. Are de tri-

măşeni. butari pe Măngălăria. și Oiţa,
BC
184 184

Leordişul, arină străbătută de 339—340 m. E udată de pâ-

pârâul cu acest nume.

RY
raele Heciul, Probota, Sireţelu,
Bodesci, Gherghina, Bâdiliţa şi
Leonte (Pârâul lui), Isvorasce din
R. Siretu. Suprafaţa teritorială

RA
Bâtca Țibilicului și se varsă în
a com. e de 7938 fălci, din
Bistriţa (2 km.).
care 4269 cultivabile, 1972 pă-
dure și restul imaș, ape şi lo-

LIB
Despedi, comună rurală situată în
centrul plăşei Siretul de sus, curi neproductive. Anul acesta
spre est şi la 36 km. de Fâlti- s'a cultivat 538 fălci grăi, 1540
ceni, Se megieșesce la E. cu fălci porumb, 594 orz, 218 ovăz,

Y
jud. Iaşi, la V. cu com. Tătă- 2 fălci hrișcă, 2 fălci vii şi 4

SIT
ruși, la S. cu com. Păşcani și fălci cartofi. Improprietăriţi după
la Nord cu com. Dolhasca. legea din 1864 sunt 26 fruntași.
Formată din satele: Târgu 272 pălmaşi şi 292 codaşi stă-
Lespedi, Heciu, Hârtâpele, Bâ- !
ER
pânind 2009 fălci, 26 prj.
diliţa, Stolniceni, Slobodia, Si-
retulu, Berezlogii-Cornu şi Bră-
NIV

Lespeqi (Târgul), Târguşor pe

teni, cu reședința în Târg. moşia Sireţelu şi com. Lespedi,
Populată cu 1870 capi de numit astfel de la Lespedile
familie ce numără 6015 suflete
LU

mari de peatră ce se găsesc în

- sati 2995 bărbaţi și 3020 femei malul şi albia Siretului ce trece
(451 israiliți). Are 1407 contri- pe lângă târg. Aşedat pe ţăr-
buabili. 7 biserici,
RA

servite de mul stâng al râului, numără

tot atâţia preoți şi 8 cântăreți 323 case populate cu 441 capi
şi 1 şc6lă rurală de băeţi, una de familie saii 1537 suflete din
NT

de fete şi 5 mixte, frequentate cari 742 bărbaţi și 705 femei

de 254 elevi, din 526 băeţi și (300 israiliţi). Are 311 contri-
156 fete aflători în com. Bud- buabili.
CE

Vatra Târgului ocupă

getul com. pe 1892—1893 are 44 fălci. Moșia e proprietatea
la venit 37691 lei, 67 bani iar d-lui Samuil Meyer Hofer și
la cheltuele 37552 lei, 38 bani
I/

are întinderea de 224 fălci din

iar a] drumurilor 5000 lei venit cari 180 fălci sunt imaş şi pă-
AS

şi 3805 cheltuele. In tâtă co- dure şi restul cultivabile,. E re-

muna sunt 193 cai, 838 boi, şedinţa plășei Siretul de sus.
784 vaci, 4394 oi,
UI

70 capre, Are o biserică, o șcâlă rurală

1038 porci. Altitudinea com. de băeţi și alta de fete. Dru-
de la nivelul mărei variază între muri principale sunt: la Heciii
BC
 185
L
185

(1500 m.), la Sireţel. (2 km.), | Leţeani, dclul pe costele căruia

RY
la Dolhasca (10 km.), la Stol. a fost o dată satul cu acest
niceni (4 km.) v. com. Les- |
pegi.!) | nume,

RA
Leţeani, v. Stirbăţu.
Lespegilor (Pârâul), mic afiuente
al Bistriţei în com. Brosceni.

LIB
Leţeani, valea pârâului cu acest
nume.
Leşului (Pârâul), mic afluente al |
"Bistriţei în com. Brosceni.

Y
Leucusesci Dumitriu, sat, numit
"şi Leucușşesci lui Lână, pe. mo:

SIT
Leţ (Piscul lui), unul dintre pis-
șia cu acelaşi nume din com.
curile muntelui Bourul.
Ciumulesci. Așegat pe costa
Leţ (Delul lui), în com. Bogdă-
ER
nordică a delului Antilesci, nu-
mEră 74 case populate cu 83
nesci,
capi de familie saii 289 suflete
NIV

din care 135 bărbaţi şi 154 fe-

Leţcant, pârâii; v. Brosceni.
mei (3 israiliți). Are so contri-
buabili. Vatra satului ocupă ş
Leţesni, fost sat răzășăsc între
LU

fălci, 25 prj. Moșia, proprieta-

com, Cristesci și Drăgușeni, tea moștenit. deced. A. Deme-
desființat, (ca şi alte Sate) de triu, e în. întindere de 190 fălci,
Vodă Mihai
RA

Sturza, care cu din cari 130 fălci cultivabile,

forța a rășluit și rEzEşiile mă-
22 fălci pădure, 35 fălci fanaţ
rindu-şi trupul moșiei lui Cris-
și restul sterp. Improprietăriți
NT

tesci. Răzășiile ar fi fost căpă-

în 1864 sunt 14 fruntași, 12
tate de la Ştefan Cel Mare în
pălmași și 34 codași, stăpânind
urma luptei de la R&sboeni.
CE

91 fălci, 25 prj.
Biserica din Leţcani este şi acum
în satul Homiţa. Are o biserică, cu patronul
Adorm. M-cei d-lui, zidită în
I/

1) Nam aflat hrisovul înființării Târ- 1844 de Vasile Demetriu ajutat

Sului Lespedi, bătrânii însă spun că s'a de obștea sătenilor, servită de
AS

Început cam o dată cu F6lticenif cu

condiţiunea
preotul din Ciumulesci şi 2 cân-
ca Târgoveţii să plătâscă
anual besman proprietarilor moşiei câte tăreți, împroprietăriți cu 812
UI

6 lei vecht de stânjen la strada mare fălci. Şcola din Ciumulesci ser-
şi 4 lei la cele late strade şi câte un vă și acestui sat. Drumuri prin.
clapon, cipale sunt: la FSlticeni (10 km.)
BC
186 186

RY
și la Cămârzani (3 km.). In Leurii (Delul), munte în comuna
1803, «Leucușesci lui Lână cu Mădeiu.
25 liudi plătind 304 lei bir

RA
anual, la cari se adăogeaii bres- Lidvu, pisc de munte, acoperită
lașii ot tam 2 liudi cu 24.lei>. parte de pădure de fag și parte
(Uricar. de T. C. vol. VII, p. de fânaţ, între Râşca Mare și

LIB
250). Siătiora, com. Bogdănesci.

Leucugesci Sofia, sat, numit și Lingurari, pârâi ; isvorasce din

Y
Leucușşesci Pisoski, pe moșia cu Balta cu. Arini de pe dslul Ro-

SIT
acelaşi nume din com. Ciumu- tăriei, udă teritor. com. Valea
„tesci. Tăbărât pe câstele delu- Glodului şi Silistea pe o lun-
rilor "Țarina Mare și Horaiţa, gime de 3 km. și se varsă in
numără 48 case, populate cu
ERȘomuzul Mic.
49 capi de familie sai 201 su-
NIV

flete, din cari 100 bărbaţi şi Lingurari, deal, în com. Valea

101 femei (4 israiliți). Are so Glodului, - prelungire a deluiui
contribuabili. Vatra satului o- Rotăriei, parte arabil, parte îm-.
LU

cupă 4 fălci, 55 prj. Locuitorii ! brăcat în pădure.

- nu prea sunt gospodăroși. Parte
din moșie e a d-lui Emanuel Lingurari , locuinţă isolată pe
RA

Morţun şi parte a familiei Softa, delul cu acest nume din com.

“In întindere de 207 fălci, din Valea Glodului, populată cu
cari 76 cultivabile 24 pădure, vre-o 40 bordeie de ţigani no-
NT

68 fănaţ și restul imaș, mlaştine madi.

"şi locuri neproductive. Impro-
CE

prietăriți. în 1864 sunt 8 frun- : Liteni, comună rurală situată la

taşi, 10 pălmași și 30 codași N.-E. plăşei Şomuzul şi la 27
stăpânind Gr fălci, 55 prj. A. km. de Fâlticeni. Se mărgi-
I/

celeaşi drumuri sunt ca și la nesce la E. cu com. Fântânele

Leucușesci Demetriu, (iud. Botoşani) de care se des- .
AS

In 1803. «Leucuşesci Pisoski» parte prin Suceva şi R. Siret,

număra 20 liugdi plătind 236 la V. cu com. Dolhesci, la $.
lei bir anual. (Uricar. vol. VII,
UI

cu Dolhesci și com. Tudora din

p. 249.) judeţul Botoșani, de care se des-
parte prin Siret şi la N. cu com.Si-
BC

Leucugesoilor (Pârâul), v. Horaiţa. liștea. Are forma unui poligon ne-

187
187

RY
regulat înclinat spre albia Si- ovEz, 4 fălci hrişca şi 31 pog.
retului. vii, Improprietăriţi la 1864 sunt
73 fruntaşi, 242 pălmași și 68

RA
Se compune din satele Liteni,
Rotunda și Corni, cu reședința codași, stăpânind 921 fălci. In
în satul de la care-şi trage nu- comună sunt: 2 mori de apă,

LIB
mele. E populată de 652 capi una cu vapori, o căsăpie, o fa-
de familie, ce numără 2870 su- brică de spirt ce nu mai func-
flete saă 1444 bărbaţi și 1426 ționeză, un pod de fier al C.

Y
femei (185 israiliţi). Contribua- F. peste Suceva și altu de lemn
bili sunt 598. Are stătător peste Siret.

SIT
trei biserici,
servite de 3 preoţi şi ş cântă- Locuri mai însemnate în co-
„reţi şi 2 şcâle rurale mixte fre- mună sunt: Vercicani, unde
quentate de 89 - școlari. In tâtă ER
sunt urmele unui pod de piatră
comuna sunt 187 băeţi și 191 şi o fântână despre cari tradiţia
fete cu etatea între 7—12 ani. spune că ar fi făcute de Marele
NIV

Budgetul comunei pe 1892— Ştefan.

1893 are la venit 7021.90-lei
şi la cheltuele 7015.30 lei; iar Liteni, sat pe moșia şi în com.
LU

al drumurilor 1864 lei venit şi cu același nume. Tăbărât pe

1440 lei cheltueli. In comună spinările şi costele delurilor Li-
sunt 188 cai, 650 boi, 604 vaci. teni, Bucșa şi Humăria şi pe
RA

1931 Oi, 14 capre și 279 porci. șesul dreptal Siretului, numără

Altitudinea com. de la niv. m. 386 case populate cu 414 capi
variază între 335—345 m.
NT

de familie (19o israiliţi). Are

E udată de râul Siret şi de 369 contribuabili. Vatra satului
pâraele Humăria, Liteni, Bucșa, ocupă 152 fălci, 64 prj. Impro-
CE

Ciobăniţa, Șomuzul Mic, Ghi- prietăriți la 1864 sunt 38 trun-

dale, Tulburea, Humăria, R&- tași, 152 pălmași şi 43 codaşi
cea, Pietrosu şi Maftiesei. Moșia stăpânind 565 fălci, 60 prj.
I/

e proprietatea d-lor Gh. şi Al. Are o biserică cu patronul Sf.

Varnav Litenu şi are suprafaţa Nicolae, zidită de Teodor V.
AS

de 3777 fălci din cari 2390 Litenu în 1782, împroprietărită

cultivabile, 1020 pădure, 159 cu 81; fălci, servită de 2 preoţi
UI

fânaţ și restul prundiș şi loc și 3 dascăli şi o şcolă rurală

neproductiv. Anul din urmă s'a mixtă, înfiinţată în 1865, cuun
BC

cultivat 270 fălci grâu, 544 fălci învățător plătit de stat, frequen-
porumb, 274 fălci orz, 275 fălci tată de 50 şcolari.
88 L =

Drumuri principale sunt: la || Locu Frumos, munte pe teritorul

Valea Glodului (8 km.), la Ro- moșiei Borca, dar în comuna

RY
|
- tunda (3 km.), la Corni (6 km.) _Mădeiu. .
|
„şi la Vorona (8 km.).

RA
In 1803, «Liteni, a banului |
Lostuţa, pârâii, afluent al Bistri-
Iordache Varnav, avea 74 liudi, ței, în com. Mădeiu. La gura
plătind 1124 lei bir anual, fiind Lostuţei plutaşii sunt fârte a-

LIB
i!
şi 18 liugi de cei îtără bir». tenți ca să potă strecura pluta
4
(Uricar. de T. C. vol. VII, p. .i printre mulțimea stâncelor ce
;
246). i răsar saii stai ascunse în apă.

Y
1

SIT
Liteni, gară lângă satul cu acest ; Losniceriu,
1 pârâă; mic afluent
nume, la 419 km. de Bucuresci. | al Săscuţei-Mici.

Liteni, unul dintre delurile pe

ER
Imeaoci, cel mai înalt pisc al
care stă satul cu acest nume. munţilor Şărbei din comuna
Negra Șarului (1777.6 m. alti-
NIV

Liteni, deal în com. Brădăţelu, _tudine).

având câstele râpâse, iar po. ;
dișul de d'asupra acopeit de : Lucăi (Pârâul). mic afuent al
LU

ţarine şi fânaţ. Săscuţei Mici.

Lucăi (Pârâul), mic afluent al pâ-

RA

Liţului (Pârâul), mic afluente al

Bistriţei în com. Brosceni. râului Crăpăturile.
NT

Luleii (Pârâul), mic afluent al pâ-

Livadă (La), v. satul Dolhasca.
“râului Moişa, în comuna Bog-
dănesci.
CE

Livedei (Delul), acoperit de pă- :

dure d'asupra satului Bâdiliţa.
„ Lanea, sat, numit şi Codrul și
Valea Apei, pe moşia şi în
I/

Livejorei (Pârâul), mic afluent al : com. Drăgușeni. E legat de

AS

Şomuzului- Mic. satul de reşedinţă cu care for-

meEză aprâpe un singur sat.—
Livada Săcuenilor, vatra desfi- | Numără 143 case, populate cu
UI

inţatului sat r&zășesc Să&cueni . 153 capi de familie sau 602

(v. a. n.) suflete, din cari 298 bărbaţi și
BC
189 L
__188
304 femei (45 israiliţi). Are 100 „ stejar de la biserica veche ce
contribuabili. Vatra satului o. „se păstreză încă). 'Intre_1870—

RY
cupă 65 fălci. Gospodăriile lo- - 1880 „s'a zidit actuala biserică
cuitorilor sunt slăbuţe. Șc6la și de N. R. Rosnovanu ajutat de

RA
biserica din Drăguşeni servă și săteni, E servită de un preot
acestui sat. şi 2 cântăreţi şi împroprietărită
Pe timpul lui Mihai Sturdza cu 17 fălci,

LIB
satul Lunca era mai la del şi
se numea Codrul. Lunca, pădure de stejar şi ulm
în suprafață de 150 fălci în

Y
Lunca, sat, numit altă dată Bârca com. Stolniceni.

SIT
şi Plopii, pe moşia şi în com.
Păşcani. Aşedat pe ţărmul drept Lunca Arinilor, o mică luncă. de
al Siretului și la 7359 m. de arini în com. Ciumulesci.
târgul de reședință, e străbătut
ER
de bălțile: Şarlăul, Domnâscă, i| Lunca cea Mare, luncă ceva mai
| mare spre Est de satul Ionssa.
Tănca şi la E. Rusdia și Balta.
NIV

Numără 250 case populate cu |

|
260 capi de familie sai 991 Lunga, sat pe moșia şi în com.
suflete, din care 482 bărbaţi și Brosceni. Inşirat pe ţărmul stâng
LU

509 femei (27 israiliţi). Are 232 al Bistriţei, numără 18 case,

contribuabili. Vatra satului o- populate cu 19 capi de familie
“cupă 04 fălci, 67 prj. Locuitorii
RA

saii 71 suflete, din care 34 băr-

sunt: gospodari de mijloc. baţi şi 37 femei, Contribuabili
Improprietăriți la 1864 sunt sunt 16. -
NT

90 pălmași și 57. codași stăpâ- Improprietăriţi în 1864 sunt

mind 582 fălci, 52 prj. 1 fruntaș, 6 pălmaşi şi 9. co-
“Are o șcâlă: rurală mixtă, în- daşi stăpânind 52 fălci, afară
CE

fiinţată în 1886, cu un învăţător de cei cu câte 10 prj.

plătit de stat, de
frecuentată. Biserica şi șcâla din Crucea
36 elevi. servescși acestui sat. Un sin-
I/

O biserică cu patronul Sf. gur. drum îngust îl legă cu

AS

Gheorghe, - adusă de la Gulia, Crucea şi Cojoci.

fiind dăruită satului Lunca de
un egumen al. Mănăstirei Pro- Lungeni, sat, numit și Brosceni
UI

bota pe la 1788, Maiii (data de jos, pe moşia și în comuna

sa găsit săpată pe o ușe.de Brosceni. Imprăștiat pe ţărmul
BC
196 a
„180
stâng al Bistriţei şi udat de Lupăria, pădure de fag între de-

RY
pâraele: Case? şi a/ ut Sfârbie, lurile Pietrişu şi Osoiu din co.
numără 35 case, populate cu muna Valea Glodului (8o-—-r00

RA
35 capi de familie sai 15o su-.: fălci).
flete, din cari 80 bărbaţi. și 70
femei (2 străini). Are zo con:
Lupului (Delul), numit şi al Bog-

LIB
tribuabili.
dănescilor, de a stânga pârâului
Improprietăriţi în 1864 sunt Seca, între comunele Borsia și
2 fruntași, 13 pălmași și 6 co-
Bogdănesci.

Y
dași stăpânind 788 fălci, afară

SIT
de cei cu câte 10 prj.
Drumul judeţean de la F&l- Lupului (Pârâul), v. Topilele.
ticeni la Brosceni trece pe aci,
Biserica şi şcâlele din Bros- ER
Lutului (Pârâul), mic afluent al
ceni servesc și acestui sat. pârâului Racova,
NIV

Lungeni, v. satul Brosceni, din Lutului (Pârâul), mic afluent al

com. Brosceni. Bistriţei, în com. Brosceni.
LU

M.
RA

Măciegu, pârâii; mic afluent al i: Gemeni, şi Culmea Gherghea ;

1
„Săscuţei Mici; având de tribu- la N. şi V. cu com. Brosceni
tar pe Scursurile Măcieșului.
NT

hotărnicindu-se prin Bistriţa ,

pârâul. Căţeluşa, Măguricea,
Măcieşului (Culmea), munte între Culmea Hăciugosului şi pârâul
CE

com. Baia și Sasca, îmbrăcat Negra Broscenilor; la S. cu

în pădure de r&şinâse. com. Borca și Transilvania prin
Bistriţa, pârâul Kiriac, Vârful
I/

Mădeiu, comună rurală în plasa Secului, Vârtul Găinei şi Cul-

AS

Muntele, situată la V. şi la o mea Slopăţului,

depărtare de 66 km. de Fâlti- Formată din satele Mădeiu,
ceni. Se mărginesce la E. cu Pârâul Cârji, Frasini, Haleasa
UI

com. Mălini şi Sabasa de cari şi Negra Mădeiului, cu reședința

se desparte prin Preluca lui în Mădeiii. E populată cu 317
BC

Rareş, Culmea Migovanului, capi de familie ce numără 1180

191
Aa 191
suflete sai 615 bărbaţi și 565

RY
tivat 101 hect. porumb, 4 h.
femei (22 israiliţi). Contribuabili cânipă, 3 h. cartofi și 1 h. in.
sunt 376. Improprietăriţi în 1864 sunt

RA
Are 2 biserici servite de un 59 fruntași, 78 pălmaşi și 55
preot și patru cântăreţi și o codași stăpânind 426 fălci şi
şcâlă rurală mixtă. 12 prj., şi 13 însurăţei cu 39

LIB
Budgetul comunei pe 1892 fălci.
—1893 are la venit '7390 lei Singura cale de comunicaţie
și la cheltueli 7360.60 lei, iar din comună e șostua — în cons-

Y
al drumurilor 1160 lei venit și trucţie — Flticeni-Dorna,ce stră-

SIT
1060 lei cheltueli. bate comuna în tot lungul ei.
In tâtă comuna sunt 21 cai, In acestă comună se află ur-
176 boi, 574 vaci, 3988 oi, 6 mătdrele isvâre cu ape minerale :
ER
capre şi 196 porci. Caârciumi ; Pucidsa, de pe malul drept al
sunt 6. Ocupaţiunea locuitorilor. : pârâului Negra Broscenilor, în-
NIV

e plutăritul şi exploatarea pă: tre pâraele Ortoia şi Ortoiţa

durilor. In comună se afli o şi la 20 metri de şoscua jude-
sinzură schele pe Bistriţa, nu- i țiană. Isvorăsce pe o suprafaţă
mită Balta Popi. de 30—40 metri pătrați. Apa
LU

E udată de Bistriţa şi pâ- e curată și forte abundentă așa

raele: Negra, Halesa, Lostuţa, că formeză un pârâu. Mirosul
RA

Mădeiul, Chiriac, pârâul Cârjei, e forte tare şi ne isbesce de

Puciosu, Pietrâsa și Căţeluşa. departe. Puci6sa se. depune pe
Munţii principali din comună pietre, lemne şi pe suprafaţă
NT

sunt: Bâtca Comori, Gemeni, în formă de fulgi gălbui. Posi-

Măguricea şi Arşiţa Rea (v. ţia e din cele mai frumose, în-
t”'o poână închisă de munţi
CE

a. n.)
Moşia face parte din Dome: forte înalți îmbrăcaţi în pădure
niul Cor6nei şi anume din Ocol. de brad și o parte goi.
I/

I Silvic Mălini, fostă a M-rei Se mai numesce şi Puci6sa

Slatina. de la Văcărie, fiind că la câţi-
AS

Întinderea teritorială a comu- va paşi numai se află fabrica

nei e de 2562 fălci şi 76 prj. renumitei brânză de Brosceni.
UI

din cari numai 109 fălci culti- La vre-o 3 km, de aci, mai în
vabile, iar restul munţi acope- sus pe Negra, se află fântâna
riţi de păduri, păşuni şi stânci cu burcut (apă ferugin6să, bor-
BC

sterpe. Anul din urmă s'a cul- vis) numită burcutul lui Mârcă
192 a
19
——

La gura pârâului Puciosul se Tradiţia arată ca primi des-

RY
„mai află un alt isvor de apă i călicători ai satului Mădeiu pe
„_puci6să. doi călugări Matei şi Kiriac,
Prin pădurile și râurile Mă-

RA
; de la -care şi a luat numele satul
deiului sunt tot telul de vâna- şi pârâul Kiriac. Biserica satu-
tură de munte. lui ar fi făcută pe locul schitu-

LIB
lui ce dânşii aveai de gând să
Mădeiu, sat, pe moșia Borca, dar întemeieze aci şi nu departe
in comuna Mădeiu. Aşedat pe dânşii puseseră începutul chilii-

Y
țErmul drept al Bistriţei, numără lor. (v. «ia Chilie»).

SIT
121 case, populate cu 127 capi In 1803 «Pârâul Cârjei-Mă-
de familie saii şoo suflete din deiu a M-rei Slatina are 65
„care 244 bărbaţi şi 256 femei liugi cari plăteaă bir 1308 lei
(5 streini). Are 127 contribua- ERanual, locuitorii având aceaşi
bili, Vatra satului ocupă 126 ocupaţie ca și astă qi». (Uricar.
fălci și 15 prj. Improprietăriţi VII, p. 251).
NIV

în 1864 sunt 24 fruntaşi, 25

„pălmași şi 20 codași stăpânind Mădeiului (Pârâul), isvorasce de
282 fălci. sub Bâtca Găinei şi se varsă
LU

Are o biserică, cu patronul în Bistriţa, udând com. Mădeiu

Sf. Arhangheli, zidită în 1858, pe o lungime de 7 km. Are de
„servită de un preot și 2 cân- tributară din stânga pe pârâul
RA

tăreţi ; lângă care mai este o Chiliei şi pârâul Malului, iar

alta de lemn veche în care nu din drepta pe pârâul Străjei,
se mai
NT

oficiază. mărit de Străsoci.

O şcâlă rurală mixtă, îafiin-
țată in 1865, cu un învățător Magsanului (Dclul), munte in com.
CE

plătit de stat, frequentată de Negra Șarului, având 1201.7

30—35 școlari,
m, alt.
restul copiilor
ne-putând urma din causa de-
I/

părtării. Şc6la e împroprietărită Maganului (Pârâul), mic afuent

al pârâului Negra Șarului (1300
AS

cu 6!) fălci şi are local pro-

pri, forte frumos şi încăpător m. lung).
clădit și înzestrat cu atenanțe
UI

Magazia, v. pârâul lui Pulpă.

şi tâte cele necesare pentru în-
» văţămint, de onor. Administra-
Magherniţa, mic afluent al pârâu-
BC

ție a Domen. Cor. lui Suha.Mică,

 193

RY
Măgura, unul dintre piscurile mun- diaţa în satul de la care-și trage
telui La Corne, din com. Bog- numele. Populată cu 1462 capi
dănesci. de fam, ce numără 5572 sufl

RA
ete
sai 2759 bărbaţi şi 2813 feme
Măgura Nâgră, munte între Mă- i
din cari - 87 bărbați și 95 fem.
ideiu şi Brosceni,

LIB
israiliţi. Contribuabili sunt 1094
Măgurei (Vârful), munte în com. În com. sunt: 28 stoleri, 6 dul.
Mălini. (208.3 m. altit.) gheri, “6 rotari, 3 dogari,

Y
6. fierari, 5 zidari (pietrari),
Măguricea, mic afluent 4 cojocari și 26 sumănari (aba-

SIT
al pârâ u-
lui Suha.Mică. - gii). Are 4 biserici, servite de tot
atâţi preoți şi 7 cântăreți şi o mo-
Măguricea, munte în com. Mă: nastire, Slatina, o şc6lă rurală
ER
lini. (981.1 m. altit.). de băeți alta de fete și două
Maguricea, mixte. Budgetul comunei pe
munte
NIV

între Mădeii
și Brosceni, 1892—1893 are lavenit 24560.10
având 1233 m. alt-
și la cheltueli 24536.10 lei ;
Mălăişte, v. pârâul Arinilor. iar al drumurilor 10987 lei -venit
LU

și 9220 lei cheltueli. In tâtă

Mălaiul, pârâii; mic afluent al com. sunt 348 cai, 1100 boi,
pârâului Suha-Mică. - 1117 Vaci, 3321 oi şi 790 porci.
RA

Altitudinea comunei de la ni-

Mălini, comună rurală situată în velul mării atinge în vârful mun.-
partea vesticăa pl. Moldova de telui Bivol-Dolia
NT

1ş34.3 m. E
sus, spre N.-V. şi la 17 km. udată de râul Moldova şi pâra-
de F$lticeni. Se megieșesce la ele: Suha Mare. Suha Mică şi
CE

E. cu com. Brădăţelu, la V. cu . afluenții lor: .Nemțţişorul, Siga,

com. Brosceni, şi Sabasa, la S. Arşiţa Nemţişorului, Valea Co.
cu jud. Nemţu şi com. Borsia, libei, Hartonsa, Pârâul Roș, Ta-
I/

Bogănesci, Baia şi Sasca şi la băra, Pojorâta, Primatarul, Bur-

N. cu Bucovina. sunarul, Chetrâsa, Malaiul, But-
AS

Forma-i teritorială este aceia natul, Pchietroni, Ionel, Doho-

a unui poligon neregulat înclinat tariu, Frasinul, Celariul etc.
UI

spre albiile Moldovei şi Bistriţei. Munţii principalii din Comună

E compusă din satele: Mălini, sunt: Bivolu-Dolia (1534.3), Bă-
Pârae, Suha, + Văleni, Dolia,
BC

!
i
1) În anual curent israiliții
Drăceni și Găinesci, cu reşe: ai fost
espulsaţi.
40.124 Dic, şeogr. al jud. Succza. 13
 U .
194 e o ca e a Î9€
işescu (1346), Poena Lungă pe Suha Mare şi 1 pe cea Mică)
(1340.1 m.), Muncelu (1308.4), 8 morisce, 2 pive, 11 cărciume

RY
"Vârfu Goii(1298 4 m.), Obcina şi 10 dughene.
Rea (1295 7 m.), Vârfu Măguri Mai nainte de 1870 satele
(1208.3 m.), Clădita Mare, (1073 Drăceni şi Găinesci formati o

RA
m.) Obcina Ciumerni (1060.7), ! comună a parte numită Găinesci.
Arşiţa Băişescu (1042 9m.), Ran- Alexandru Lăpuşneanul, în-

gu (1019.2), Cucuişul (1017.1 m.),
Pietrișul Mare (1000.5 m.), Mă-
guricea (981 m.), Calu (976,9 m.),
Vârtu Pojorâtei (975 m.), Arşiţa-
LIB
zestră Monastirea Slatina, zidită
de el, cu moşia sa Mălini, M-rea
o stăpâni până la secularisarea

Y
averilor monastiresci.
Popi (969 m). Plaiul Bătrân

SIT
(921 8 m.), Pahomie (888.2 m.),
Mălini, sat pe moşia și în com.
Crucea Tomi (862.5 m.) și cu acelaș nume. Aşedat pe un
Bâtca Popi (608.2 m.). ER
ftumos podiş dintre păraele
Moșia. face parte din Dome-
Suha Mare și Suha Mică, nu-
niul Coronei (Ocol. I. silvic),
mEră 173 case, populate cu
fostă altă dată a M-rei Slatina.
NIV

181 capi de familie sai 733

Suprafaţa teritorială a comunei
suflete, din cari 353 bărbaţi ŞI
e de 20948 fălci, din cari 15156
380 femei (36 streini). Are 126
pădure, 300 _cultivabile, 4992
LU

contribuabili, Vatra satului ocupă

fânaţ și restul sterp. Anul din
211 fălci. Afară de unele escep-
u-mă s'a cultivat 6 hect. grâi,
țiuni locuitorii sunt bunişori
606 hect. porumb, 7 h. orz,
RA

224 gospodari.
hect. ovăz și 50 hect. 83 Improprietăriţi în 1864 şi
ar. hrişcă,
NT

1881 sunt 9 fruntași, 123 păl-

Impriprietăriți în 1864 şi
mași și 53 codași, stăpânind
1881 sunt; 78 fruntaşi 550 păl-
633 fălci,
CE

mași şi 439 codași stăpânind

Are o biserică zidită în 1858
3496 fălci. Localităţi mai în. cu cheltucla statului şi stăruința
semnate în comună sunt: Mo. Ash. Calinic Miclescu, patronul
I/

nistirea Slatina, Tabăra, Poena Sf. Voivodi, împroprietărită cu

Domnei, Esle şi instalaţiile fo.
AS

2512 tălci şi înzestrată de onor.

resticre din Găinesci și Esle.
Administraţie o domen. Cor6nei.
Alară de fabricele din Găi.
E servită de 2 preoți şi 2 cân-
nesci şi Esle mai sunt în co-
UI

tăreți.
mună : 3 fierăstrae primitive (2
O șcâlă rurală de băeţi, in-
BC
195
197

finţată în 1865, cu un învăţă. | “liugi plătind bir 2668 lei anual,

tor plătit de stat, frequentată

RY
locuitorii lucrati pământul având
de 65—70 şcolari și o alta de loc în destul, ei făceau şi dra-
fete înfiinţată în 1889, cu o în- i niţă». (Uricar. de T. Codrescu.

RA
vățătore plătită tot de stat și | Vol. VII, p. 249).
frequentată de 35—40 eleve.
Şcdla de băeţi e împroprietărită

LIB
| Malu, pârâu; mic afluent al Bis-
cu 6! fălci.
triței în com. Dorna.
In rada şcâlei sunt 155 băeţi i
și 179 fete cu etatea între 7— | |

Y
12 ani, dar prea marea întin- ' Matlului (Pârâul), mic. afluent al

SIT
dere a satului face ca nu : Bistriţei, în com. Brosceni.
toți copii și se pâtă folosi de
bine-facerile luminei. Malulai (Pârâul), mic
ER afluent al
Ambele șcâle își ai localuri | pârâului Mădeiu.
proprii, în cele mai bune con:
diţiuni igienice și didactice, con-
NIV

: Malul Ţiglăului, d€l în comuna

struite de onor. Administraţie | Giurgesci.
a domeniului corânei, care le-a
înzestrât cu atenanţe ateliere,
LU

Mănăstidra, del în com. Valea-

gimnastică, 'mobilier, aparate
Glodului.
didactice, biblioteci, în sfârșit -
RA

cu tot ce are nevoe o șcâlă,

așa că nu duc lipsă de nimic. : Mănăstiora, localitate pe delui
cu acest nume din com. Valea
"Drumuri principale sunt: la
NT

Glodului. Se zice că aci ar fi

EGlticeni (17 km), la Brosceni .
fost o mănăstire de călugări,
(54 km.) şi la Drăceni (6500 |
ale cărel ultime urme ai fost
CE

metri).
şterse pe la 1876 de către-pro-
Nu se scie data înfiinţării sa- :
prietarul moșiei, spre a face
tului, tradiţia însă spune că
loc de cultură. Astă-gi se văd
I/

exista şi înaintea lui Lăpușnenu

încă câți-va arbori roditori, c
şi că purta numele de Stăni- |
fântână şi rămăşiţe de zidiri.
AS

lesci. Se mai spune că de teri- |

“torul comunei Mălini ţinea și |
satul Valea Secă din Bucoviria. ' Mănăstiora, v. satul Brana.
UI

|'
In 1803,- «Suha-Mălini, a Mă-
năstirei Slatina, număra 170 Mănăstiora, v. schitul Adămâdia.
BC
96 a F
_ 19%
Mănăstiorei (Dclul), o prelungire pe sub pământ; așa că unii
a delului Poduri, din comuna nu îndrăsnesc de a se apropia

RY
Şoldănesci. E în apropiere de de el. — «Dâmne, cucâne, fe-
Civrsaci (v. a. n.) Aci se spune rescă D-deii să te apropii de el

RA
că ar fi fost o dată un schit, mânios, că amarnic mai urlă |»
pendinte de Mănăstirea Solca. - îmi zise conducătorul meii, când
Locul Sf. mese se cunoscea mE duseiă să vizites fântâna.

LIB
până mai acum câţi-va ani. —
(Vedi în Uricariul de Teodor Măngălăria, o parte din pădurea
Codrescu, Vol. XVI, pag. 48, com. Stolniceni Prăjescu.

Y
hrisovul de la Antioh Constan-
tin Voevod, 7213 (1705), lunie Măngălăriei (Pârâul), mic afluent

SIT
9, prin care se dăruesce satul al pârâului Racilor, în comuna
Ciorsaci cu a zecea parte din Drăguşeni.
tot venitul
Solca).
lui, etc, etc. M-rei ER
Manolea, sat, numit și Platonesci,
pe moșia cu acelaș nume din
NIV

Mănăstirei (Codrul), pădure de comuna Uidesci, Aședat de a

stejar, fag şi mestecăn la nor- lungul pârâului Platoniţa, nu-
dul satului Negotesci. Intr'o mără 200 case, populate cu 146
LU

"poiană din acâstă pădure ar fi capi de familie sai 763 suflete

tost o dată un schit ai cărui din care 378 bărbați și 385
călugări ai făcut biserica din femei. Are 175 contribuabili.
RA

Negotesci. Vatra satului ocupă 24 fălci.

Locuitorii, majoritate lipoveni,
Mănăstire! (Delul), pe care vege-
NT

sunt buni gospodari, dar nu

teză pădurea cu acest nume. se împacă cu curăţenia. Se o.
cupă mult cu cultura şi indu-
CE

Mânârilă (Pârâul lui), numit Pârâul stria cânepei și estrasul uleiului

Burcutului și al Spărturi; mic de cânipă. In comună sunt 6
afluent al Călimănelului în com. tescuri.
I/

Şaru-Dorni.
Are o biserică lipovenescă de
AS

lemn, cu patronul la Procove

Mânărilă (Burcutul lui), fântână (1 Oct.) şi 2 schituri lipovenesci:
cu apă minerală in com. Şaru-
unul de călugări, cu patronul
UI

Dorni. Acest isvor în fierberea Sf. Nicolae, cu 33 călugări şi

„Sa, produce un fel de sgomot altul de călugărițe, cu patronul
BC
19% PI 197

Sf. Visarion (6 Iunie), adăpos- Pâte că locuitorii lipoveni din

RY
tind 44 călugărițe. Fondurile Manolea și din cele-l'alte sate
de întreţinere şi data înfiinţării lipovenesci din judeţ sunt des.
se tăinuesc. “Schitul de călugări cendenţi din cei 100000 robi

RA
are în juruă o grădină de le- descălicaţi de Ştefan cel Mare
gume. şi pomi 'roditori de 9 după prădăciunile făcute în Po-

LIB
fălci şi 51 prj., un iaz şi o lonia, în 1498, în urma luptei
morișcă; iar cel'de călugăriţe din Codrii Cosminului. (A. D.
3 fălci grădină și vre-o 3o chilii. Xenopol, Istor. Rom. Vol. II,
O şcâlă rurală mixtă, înființată

Y
pag. 383).
în 1891, cu un învățător plătit Unii mai spun că ar fi fugiţi

SIT
de stat, frecuentată de 35—45 din Rusia încă de pe timpul
elevi, din 37 băeţi şi 59 fete lui Petru cel Mare, care, vă:
cu etatea de șcâlă. ERdendu-i că trăesc în trândăvie
Moșia e proprietatea statu- şi necurăţenie, le-a iinpus unele
iui, fostă a Mănăstirei Probota. condițiuni de traii şi port, în-
NIV

Are o supratață de 800 fălci | tre cari raderea barbelor și tun-

din care 360 cultivabile, 400 i derea părului, la care dânșii
fălci pădure, 30 fălci fânaţ și neputend adera 'şi-ati luat câm-
LU

restul neproductiv. pii și sai împrăștiat prin alte

Improprietăriţi în 1864 sunt țări. Acestă versiune se ade-
27 fruntaşi, 23 pălmaşi, 25 co- veresce întru cât-va. (Vedi în
RA

dași, şi 16 cu câte 10 prj. stă- acestă privință «Lipovenii sub

pânind toţi 316 fălci. In 1878 Petru cel Mare şi reformele
Saii mar împroprietărit 16 în- “acestui împărat» în «Lipove-
NT

surăţei cu câte 3 fălci. “nismul:, de Episcopul Melchi-

Drumuii principale sunt : la sedec, pag. 84 şi urmă&t6rele).
CE

Uidesci.“(2 km.), la Țolesci (3 Iată ce scria D-l Nadejdin

km.), la Dolhesci (6 km) și la în raportul săi, din 1846, către
Fâlticeni (14 km.) guvernul rusesc, privitor la lipo:
I/

Satul Manolea își trage nu- venii din acestă localitate:

„mele -— pote — de la postelnicul Cea mâi vechiă dintre tote
AS

Sandu Manoli care s'a călugărit “coloniele rascolnicilor din Mol-

sub numele de Sava Monahul. dova să socâte acea de la
UI

El la dăruit Satul Platonesci “Manole” (Manoilovka). Un sat

Mănăstirei Probota, la 25 Mai “mare compus din lipoveni po-
7251 (1743).(v. satul Țolesci). “ pişti, situat ca la 12 kilometre
BC
198
198
de la orășelul Fâlticeni, reșe- întrodus

RY
în neguţătorie cu pro.
dinţa ținutului Sucevei. Aice priile lui capitaluri.
rescolnicii ai o biserică, con- Eii am visitat în persână prin-

RA
struită în onrea acoperemân- cipalele grupe ale Lipovenilor
tului Născăt6rei-de-Dumnezei , de aici, şi în Manole, care se
şi afară de ea mat sunt încă pâte numi centrul și Mitropolia

LIB
trei schituri călugărești; două răscolnicismului în Moldova, am
“de bărbaţi şi unul de femei. găsduit destul de îndelung.—
In timpul actual la biserică este Dupre posiţiunea locului săi

Y
un popă rus fugariii, anume ea este o adevărată cavernă,

SIT
Alexie, în vârstă peste 5o ani, ascunsă întrun codru des, în
cu femeie și cu copii vrăsnici ; fundul unei văi râpose. Pămân-
iar în schituri igumenesce sta- tul pe care se află satul cu
rițul Joilu, originar se pare din- ER
tâte apartamentele lui, este pro-
tre lipovenii indigeni. Altă bi- prietatea a Mănăstirei Probota,
serică rascolnică este în Iași în închinată, cum se zice aice, a-
NIV

suburbia de peste Bahluiii. Acolo dic . dată

ă cu tâte averile în
de asemenea înainte erau popi proprietatea Sfântului Mormânt,
deosebiți, fugiţi din Rusia, dar în Ierusalim de
LU

unde se și ad.
acum nu sunt. In cele-lalte lo- ministreză, adică se dă în a.
calităţi locuite de lipoveni sunt rendă în profitul Patriarhiei ,
numai rugatorie, dintre care prin
RA

un monah trimis de pa:

cele mai însemnate. sunt în ora-
triarhul cu titlul de exarh.—
șele: Târgul-Frumos » Hârlăă,
Locuitorii din sat se socot mai
Vaslui ,
NT

în satul Lipovenii , mult de o sută de. familii, cari

lângă orașul Botoșani, și'n satul trăesc în case deosebite con--
Bratloti (Brătesci), între Târgul- Struite după maniera rusescă,
CE

Frumos şi Manole, 25 kilometre

cu t6tă fisionomia 'isbelor (ca.
departe de amândoue. Așa dar selor țărănesci) din satele Velico
in timpul actual în tstă Mol-
Ruse.
I/

dova predomină popa Alexie E

Biserica se înalță în mijlocul
de la Manole;
AS

de aceia este satului, ea există din vechime,

şi frte bogat, are o căsuţă dar nu de mult o ai construit-o
- frumușică, umblă într'o frumâsă
măreț şi înfrumusețat cu banii
UI

"calescă de Viena cu 4 cai; iar

trimişi din Moscova, fiind-că
“pe fii lui aduși vrăstnici din
bogătaşii de aici, după asigu-
BC

„Rusia, i-a însurat aici şi "i-a rarea însuşi a lipovenilor «sunt

 199

RY
reci către credință şi servesc la el vre-o particulară afecţiune
Mamonei, iară nu lui D-zeis. către bigotismul rascolnic. Des-
Insă ultima imputare nu cade

RA
pre objectele religi6se el a vor.
asupra Manolenilor, căci între bit cu mine fârte puţin şi cu
dânșii nu este nici un bogat. mare moderaţiune; despre popa

LIB
Sunt numai gospodari mai mult Alexeiu s'a esprimat fârte defa-
sai mai puţin cuprinși, în nu- vorabil, numindu |interesat; încă
mărul cărora primul loc să cu- și către egumenul schiturilor se

Y
vine bătrânului Athanasie Za- areta fără nici o stimă, ba încă
harov, care mi-a dat ospitali-

SIT
cu un feliu de dispreţ. Insă
tatea în casa sa. trebue &ă adaugii și aceea, că
Acest Athanasie, prin figura monachii de aci, pe cât să vede,
sa cea imposanță, prin mintea
ERtoţi sunt dintre indigenii. locali,
naturală și prin influența mo- și nu merită mai mult. Ei sunt
rală asupra coreligionarilor săi, nisci Gmeni simpli, grosolani,
NIV

mi-a amintit pre Mihail Theo: înculţi, chiar arare ori: ceva căr-
dorovu din Bucovina, El ca și turari, şi pe lângă aceea trăesc
acela, este un cărturari mare, intro miserie estremă. Două din
LU

şi citesce nu numai cărţile cele schiturile. ler, unul de bărbați,

vechi bisericeşti, ci și cele nouă altul. de femei dispărţite unul
lumeșci, să ințelege — ruseșci de altul prin un gard învechit,
RA

de cuprinderea morală şi is- “să află lângă sat, cră al treilea

torică ; eii am vădut la dânsul este. isolat în pădure, în depar-
NT

destule cărți de aceste și însumi tare ca la 3 kilometri; ele nu

“am fost martor, cum el le cetea, sunt de cât nişce grupe de vi-
€ră rescolnicii âdunaţi, în nu- siuni, mai de tot în pământ
CE

mărul lor şi stareţul Joilu, egu- intunecose şi murdare, în care

menul schiturilor de la Manole, sunt cuibariţi câte câţi va băr-
il ascultai: cu o respectâsă a- baţi saii muieri. Intr'o vizuină
I/

tenţiune,. mai ales când el, o- de aceste eii am găsit pe în-

suşi. superiorul, carele să ocupa
AS

prindu-se le esplica verbal des-

pre patrijarchii, mitropoliţii, cu mesteșugul lăcătușiei, care
Garii, şi chiar despre marii knezi este meseria lui, desculţşi nu:
UI

ruseşci. Cu tâte aceste, pote că mai în cămașă. Şi pentru drep-

Chiar din cause că el era: așia tul. de a vieţui în aceste vizuini
BC

de familiar cu cărţile presei „şi a să folosi cu nişce mici păr-

lumeșşci civili, no am observat ticele de păment prin pregiurul
 200

lor, unde 'şi pun câte-va stra- numit Malafei, june forte deştept,
turi de legumi, atât monachii carele de și abea îi înfirează

RY
cât și monachiele, sunt impuși musteţele, este deja vatav ia
” cudajdile în profitul proprietăţei ; Manole, s'a arătat înaintea mea
împositul acesta este astă-di de

RA
ca un perfect liberton, mai —
3 carbâve de individ. Estrema mai atheu.»
lor miserie nu le permite a se Tot Episcopul Melchisedec

LIB
ridica nici intelectualmente nici scrie în 1870:
moralmente.
«În comuna Manole sunt 120
De necas ei nu să feresc de de familiei lipovenesci, care

Y
băutură, unde o găsec şi de a. compun în totul 668 individe;
ceea

SIT
fârte adesa ori îi întâl- ai biserica lor și un popă; se
nesci sbuciumându-se public în- crede că acești lipoveni sunt
tr'o stare cu totul neconvena- dintre cei mai vechi ce s'a
bilă vocației monachali. Aceasta ER
stabilit în Moldova, pe la mij-
sa întâmplat chiar cu stariţul locul viacului 18-lea. Protoereul
Joliu, carele de față cu mine judeţului Suceava spune des-
NIV

abia s'a târât de la Athanasie pre lipovenii din judeţiul sei

ia vizuina sihastrică. Ce se atinge
numai atăta în genere, că ei
de Popa Alexiu, el de şi are sunt «staroveri», dupre propriele
LU

“conduită bună, adică nu este

lor arătări. Nu putem dar de-
beţiv, dar la cărți este tot aşia
cide cu esactitate, ce anume
de ignorant, ca și Joilă, întru
secte lipovinesci sunt în Manole.
RA

acesta m'am convins din con-

În apropriere de Manole sunt
versaţie ce am avut cu dânsul.
trei schituri, unde- petrec călu-
De aicea să înţelege nestima
NT

gării şi călugăriţile lori. Cel

catră dânsul a unui cărturar ca
ma! însemnat este schitul sai
bătrânul Athanasie ; şi din ast-
kinovia lipovenilor popisti de
CE

fel de simţiu către personele,

aice. care numeră 67 individe,
care dupe chemarea lor, trebue
din care 46 călugări şi 21 ca:
să fie conductori aj credinţei, lugăriţe. Kinovia are două bi-
I/

fireşce se esplică şi acea răceală serice, una dedicată sântului

cătră credinţă, pe care am ob-
AS

Nicolai, alta Inălţărei cinstitei

servat'o la bătrân, şi care în cruci. Secţia femeiască se dis-
generaţiunea jună se manifestă parte de cea bărbătească prin
UI

încă mai puternic şi mai clar, un gard; calugărițile frequen-

De esemplu, fiul lui Athanasie,
tează aceleași biserici. Această
BC
20 a
201

monastire are un rol însemnat ! Mânzei (Pârâul), mic afluent al

RY
în afacerile lipovenesci din Ro- pârâului Sabasa.
mânia ; prin ea să întreţine co-
municaţiunea afacerilor _lipove- Marcului (Pârâul), numit și pârâul

RA
nesci din România, Turcia şi Lăgei; mic afluent al pârâului
Rusia cu ierarchia lipovano. Brustura, din com. Drăgănesci.
austriacă de la Fântâna albă.

LIB
Stareţii acestei monastiri pârtă Marcului (Pârâul), mic afluent al
titlu de archimandriți. Unul pârâului Şomuzul Mare în com.
anume Varsanufiii, fost archi-

Y
Preutesci,
mandrit la Manole pe la anul

SIT
1861, și zelos apărătoriu al Mare (Pârâul), v. pârâul Mediasca.
pseudoierarchiei austriace, în
anul 1870, sa unit cu orto- Mare
ER (Pârâul), v. pârâul Matidia.
doxia în Rusia şi se află acum
petrecatoriii la monastirea omo- Martei (Dclul), în com. Plesesci
NIV

pistă Pocrovsky, din gubernia parte cultivabil, parte pădure.

Cernigovului. De și majoritatea
este popistă, nu lipsesce în
Martin, pârâă; mic afluent al
Manole nici partitul nepopist;
LU

pârâului Pietrosu, în com. Dol-

el are un schit al săă propriu,
hasca.
situat în marginea unei paduri nu
RA

departe de Manole. Acolo trăesc

Matiesei (Pârâul), numit şi al Ba-
vre-o 7 călugări. care nu aii
bei, în com. Brădăţelu; mic a-
nici o relaţiune..bisericească cu
fluent al pârâului Brădăţelu (800
NT

bisericele și popii, nici cu că-

m. lung).
lugării cei lalţi, de la Manole.»
CE

(eLipovenismul» de Episcopul
Matidia, pădure de diverse esențe
Melchisedec p. 181—184 şi 238 în com. Cristesci.
—239).
I/

In 1803, «Lipovenii ot Ma- Matioia, fost sat pe pârâul cu

nole, a M-rei Probota, avea 40 acest nume, care a fost des-
AS

liudi, plătind bir 1172 lei anual, fiinţat de Mihai Sturza-Vodă,

lucraă pământul, Gre-şi care iar locuitorii ai fost strămutați
UI

negustorie și loc în destul» în Homiţa.

(Uricariul de T. Codrescu. vol.
VII, p. 251). MatiGia, pârâi; numit la obârşie
BC
202 M
202

RY
Homiţa, de la satul din care-şi satul Ruși, de unde i se zice
„începe cursul. Îndată ce trece : Medi asca . şi se varsă în Mol-
în com. 'Tătăruși primesce nu: dova. Lungimea sa e de 6 km.

RA
„mele de Matidia. După un curs Are de tributari din stânga pe
de 4200 m., drept satul Uda, Movileni, Cucoşeni, “Tătăreni,

LIB
primesce pe Leurdișul și Călu- : Stânei şi Gavanu, iar din drepta
găra și-și schimbă numele în Pâ- pe pârâul Ruși şi Focșa.
râul Mare, continuă înainte încă
3 km.. și trecând pe moşia Meresei, sat, pe moșia cu acelaș

Y
Heciu, ia numele de Conţasca, nume din com. Giurgesci. Nu-

SIT
iși mai urmeză şerpuirea încă mit ast-fel de la un fost pro-
6 km. udând com. L.espedi şi prietar Costache Mirescu. Așe-
Pășcani şi se varsă în Siret din ERdat lângă frontiera Bucovinei,
sus de satul Lunca. Apasa numără 79 case populate cu
învertesce 4 morisce în com. 77 capi de familie sai 367 su-
NIV

Tătăruşi, 2 în com. Lespedi, flete, din cari 177 bărbaţi şi

4 mori și 2 piue în com. Păş- I9o femei (17 israiliţi). Are 77
cani. Are de tributari din stânga contribuabili.
LU

pe: Pârâul Poştei, Satului și Că- Vatra satului ocupă 14 fălci.

lugăra iar din drepta pe Bo- Moşia e proprietatea d-nei Maria
desci. G. Ghiţescu şi are întinderea
RA

de 340 fălci, din care 260fălci

Mazanae, munte, în com. Bros-
cultivabile, 60 fălci pădure,
ceni, având 1339.09 m. altitu- 10 fălci fânaţ şi restul nepro-
NT

dine. !
ductiv. . ae
Mezanae, pârâi; mic afluent al Improprietăriţi în 1864 sunt
CE

pârâului Cotârgaş. 50 fruntași, 20 pălmași şi 12

codaşi, stăpânind 180 fălci. Un
Maxim (Pârâul lui), mic afluente
singur drum principal duce la
al pârâului Ermolia, în satul
I/

Giurgesci (6 km.) Biserica și

Gâscesci.
școla din Giurgesci servesc și
AS

Mediasca, pârâii; isvorasce din acestui sat.

pădurea Huhurez, sub numele „In 1803, «Meresci a Safti
de pârâul Subţirel, trece prin
UI

Ursăschide, avea 29 liudi, cari

satele ; Mesteceni, Movileni şi Ne. plăteaii 328 lei bir anuale (Uri-
gotesci, de unde ia numele de Pâ. carul de T. C,, vol. VII. p.
BC

... râul Mare, îşi continuă cursul prin

253).
 9203
203

RY
Mestecănari, delul pe care stă nesci, dar în com. Brădăţelu.
satul Mesteceni, din com. Ciu- Aședat parte pe țărmurile pâr.
mulesci.

RA
Brădăţelu, parte pe câsta delu.
lui R&diu, numără 109 case,
Mesteceni, sat, numit în parte și populate cu 117 capi de familie

LIB
Movileni, pe moşia cu acelaş sai 514 sufete, din cari 263
nume din com. Ciumulesci. bărbaţi şi 251 femei (19 streini).
Străbătut de pâraele Huhurez Are 136 contribuabili.
şi Subţirel, numără

Y
36 case,
populate cu 38 capi de familie Vatra satului ocupă ri fălci

SIT
sait 158 suflete, din cari 72 băr- și 45 prj. Locuitorii sunt buni
baţi și 80 femei (5 streini). gospodari. Pa
Are 55 contribuabili. Vatra sa- ER Are o biserică cu patronul
tului ocupă 3 fălci, 60 prăjini.
Sf. Nicolae, clădită de fraţii
Majoritatea locuitorilor sunt slabi
Mihail şi l6n în 1785 fără preot,
NIV

gospodari, formând satul o singură parohie

Moşia e proprietatea d-lui cu Rotopănesci, sat a căruia
Eman. Morţun, cumpărată de șc6lă servesce şi Mihăescilor..
LU

la moştenitorii lui Constantin

Hărlescu şi are întinderea de Improprietăriţi în 1864 sunt:
63 fălci. 57 fruntași, 32 pălmaşi și 5 co-
RA

Improprietăriți în 1864 sunt dași (cu câte 12 prj.), stăpâ-

3 fruntaşi, 11 pălmaşi Şi 24 co- nind 239 tălci și 45 pri. Dru-
daşi, stăpânind 61 fălci şi 24 muri sunt : la Rotopănesci (1200
NT

| Prăjini, m.) şi la Burghinesci(2 km.)

Biserica şi șcâla din Nego-
Intr'un ispisoc, din 6973,
CE

tesci servescși acestui sat. Dru-

Aprilie 11, de la Ştefan Voevod
muri principale sunt la Nego-
se dă Mitropoliei Moldovei sa.
tesci (un km.) şi la Cămărzani
tul Mihăesci cu mori, iproci
I/

(3 km). | In 7Orr, Aug. 27, prin alt is-

Satul Mesteceni s'a înfiinţat
AS

pisoc tot de la Ştefan Vodă se

în urma împroprietărirei săteni- întăresce stăpânirea Mitropoliei
lor pe la 1866, de către locui- Moldovei. pe satul Mihăesci.
UI

torii din Cămârzani cărora li (Ist. Mitrop. Mold. şi Sucevei

S'a dat pământ aci. p. 20). Deci vechimea satului
BC

Mihăesci întrece epoca lui Ște-

Mihăesei, sat pe moșia Rotopă- fan Cel: Mare.
Mihai (Pârâul lui), mic afluent al . familie ce numără 4228 suflete

RY
Bistriţei în com. Brosceni. sai 2231 bărbaţi şi 2157 femei
(61 israiliţi). Contribuabili sunt
Mihaileţu, munte între comunele ! 1029.

RA
Șaru-Dorni și Dorna. Pădure. Are 4 biserici, servite de 6
preoţi și 8 cântăreți, și 2 școle

LIB
Mihaileţu, pârâu; isvorăsce de la rurale mixte frecuentate de 69
Apa Acră de sub Piciorul scurt, şcolari. În t6tă comuna sunt
și se varsă la Coverca în Căli- 178 băeţi şi 105 fete, între

Y
mănel, 7—12 ani,
Budgetul comunei pe 1892—

SIT
Mieluşoia, del acoperit de fânaţ 1893 are la venit 12152.53 lei
între com. Sasca şi Mălini. şi la cheltueli 11542 20 lei; iar
al drumurilor 3037.50 lei venit
ER
Migovanu, munte, în com. Borca şi 2625 lei cheltueli. In totă
având 1499.1 m. de altit. comuna sunt: 204 cai, 1462
NIV

boi, 908 vaci, 3008 oi, 2 capre

Miron (Pârâul lui), mic afluent - şi 830 porci.
al Siretului, în com. Dolhasca . Altitudinea comunei de la
LU

(2700 m.) nivelul mării variază între 315

—335 m. E udată de râul
Miroslăvesci, comună rurală si. : Moldova şi micii afluenţi Silis-
RA

tuată în partea sud-vestică a tea, Sohodoru, Gruiu și Rangu.

plășei Siretul-de-jos. Se mărgi- Moșia e proprietatea Prințului
nesce la E. cu com. Stolniceni,
NT

Gr. M. Sturza, afară de Mitesci

la V. cu comuna Davideni și care e răzăşescă.
Păstrăveni din judeţul Nemţu, Suprafaţa teritorială a comu-
CE

la S. cu comuna Mogoșeșci şi nei e de 4387 fălci, din cari

Tupilați din judeţul Roman și 2841 fălci cultivabile, ş15 fălci
la N. cu: comuna Ctistesci. pădure, 705 fălci fânaţ și imaș
I/

Forma teritorială a comunei şi restul prundiș şi locuri sterpe.

este a unui patrulater aprâpe
AS

Anul din urmă sa cultivat:

regulat. Se compune din satele 245 hect. grâii, 1893 hect. po-
Miroslăvesci - Năvrăpesci , Soci, rumb, 668 hect. orz, 853 hect.
UI

Ciohoreni, Verşeni şi Mitesci tă ovăz, 13 hect. hrișcă, 21 hect.

cu reşedinţa în cel d'întâi, cartofi; 9 hect. cânipă şi 2
E populată cu 1082 capi de
BC

hect. vii. i
205 M 205

Improprietăriţi în 1864 sunt mult un. bordeii închiriat, nu

RY
285 fruntași, 255 pălmași și pot fi primiţi la şcălă de cât
119 codași stăpânind 2156 fălci. cei 45 înscriși.
Drumurile principale sunt: Moşia, a Prințului Gr. M.

RA
„ Şos6ua naţională Roman-F6lti- Sturza, are 2234 fălci.
ceni (50 km. până la F6lticeni), Improprietăriți în 1864 sunt:
la Păşcani (12 km.) şi la Ver-

LIB
- 137 fruntaşi, 62 pălmaşi şi 34
șeni (6 km.) codași, stăpânind 757 fălci.
In 1803, «Miroslăvesci moşie
Miroslăvesci, sat, numit în partea rezEşescă, având 43 liugi cari

Y
nordică și Năvrăpesci, pe moșia plăteaii 748 lei. bir anual». (Uri-

SIT
şi în comuna cu acelaş nume. cariul VII, pag. 348).
„Aşegat pe câstele dealului ce
țErmuresce șesul stâng al Mol- Miroslăvesci (Piscul), culmea d€-
ER
dovei și străbătut de pâraele lului de d'asupra satului cu a-
Gruiu și Sochodoru, numără cest nume; imaş.
NIV

390 case, populate cu 395 capi

de familie sai 795 suflete, din Miroslăvesci, pârâu ; v. Gruiu.
cari 363 bărbaţi şi 432 femei.
LU

(6 israiliţi). Are 280 contribua. Mitesoi, sat, pe moşia cu acelaşi

bili. Vatra satului ocupă 165 nume în comuna Miroslăvesci.
fălci, 53 prj. Locuitorii sunt Aședat pe ţărmul stâng al Mol-
RA

gospodari de mijloc. dovei, numără 38 case, popu-

„Are.o. biserică cu patronul late cu tot atâția capi de fam.
Cuv. Paraschiva, clădită de lo. sai 158 suflete, din cari 81
NT

cuitori (pe atunci răzăşi) în 1515 bărbaţi şi 77 femei (12 israiliți).

şi restaurată în 1698, după cum Are 64 contribuabili. Locuitorii
CE

„Se constată după o inscripţie sunt răzăși stăpânind 218 fălci.

de pe o ușe. E servită de 2 Biserica și şcâla din Verşeni
preoţi şi 2 cântăreți şi împro- servesc şi acestui sat.
I/

prietărită cu 17 fălci. Drumuri principale sunt: la

O şcâlă rurală mixtă, înfiin- Verșeni (350 m.) și la Tupilați
AS

țată în 1865, cu un învățător (jud. Roman, 250 m.)

plătit de stat, frecuentată de Bătrânii şusţin că răzăşiile le
UI

45 elevi. In sat sunt: 251 băeţi ai de la “Tăutul Logofătul, care

. Și 265 fete cu etatea de şcâlă; „căpătase moșia de. la Ştefan
localul de şcâlă însă fiind mai Vodă. Unul dintre răzăși, din
BC
26 M

familia Boezescilor, păstreză încă de Th. Codrescu, Vol. VII,

RY
hrisovul moșiei scris în limba pag. 250).
slavă pe pergament.
| Moişa, (nume slav), pârâă, în pl.

RA
Mlaştinele, bahnă, | în suprafaţă Moldova-de-jos. Format din
|
de peste 10 fălci, pe țărmurile | pâraele Alunișu şi Plopu, udă
pârâului Culeşa, între Drăgă-

nesci și Săvesci.
LIB
satul cu acelaș nume şi după
- un curs de 3 km. se varsă în
i Reşca. Are de tributari din
drepta pe Trăstidra, Țiganca,

Y
Moisa, sat pe moșia şi in com. i

Bordia. Aședat -pe pârâul cu i Slatina, Sihastrului, Arşiţa,

SIT
acelaș nume și pe podişul din- Comorilor, şi din stânga pe
tre pârâurile Saca şi Moişa, Runcul, Luleii și Bolohănosul.
numără 159 case, populate cu Conţine
ER pesce: boişteni, grin-
"184 capi de familie sai 650 dele, etc.
suflete, din cari 327 bărbaţi şi
NIV

323 femei. (6 străini). Contri- | Moişa şi R&zcuţa (Intre), şir de

buabili sunt 168. Vatra satului ! munţi în com. Bogdănesci.
ocupă 11 fălci, 70 prj.
LU

Improprietăriți la 1864 sunt: Moişii (Delul), munte între pârâu-

14 fruntași, 23 pălmaşi şi 26 rile Saca şi Moişa, în comuna
codași stăpânind 234 fălci; la Bordia.
RA

1879, însurăţei 19 cu 57 fălci

și în 1889 ai cumpărat 8 lo- Moldova, râii în plăşile Moldova-
cuitori câte un lot mic ă 5 de-sus şi de-jos şi pl. Siretul-
NT

hect. de-jos. Numele săi pare a fi

Are o. biserică cu patronul de origină germano - gotică:
CE

- Sf. Nicolae, clădită cu vre-o 70 mulde = praf. (A. D. Xenopol,

ani în urmă de locuitori, ser- Istor. Rom. Vol. 1, p. 318 şi
vită de 1 preot şi 2 cântăreți. 371 şi B. P. Hâjdău, Istoria
O şcâlă rurală mixtă înfiin-
I/

Critică a Rom. Vol.I, p. 300).

ţată anul acesta (1892), cu un | Unii cred că 'şi-ar fi luat nu-
AS

învăţător plătit de stat, frecuen. . mele de la ţcră care pentru

tată de 45 şcolari. frumuseţea ei fusese numită de
“In 1803, «Moişa, a Mănăsti-
UI

Romani Mo/is Dacia saă Molis

„rei Reşca, avea 23 liudi, plă-
Davia. (Scrierile lui C. Negruzzi
tind 328 lei bir anual». (Uricar ! Vol. I, p. 194, ediţ. din 1872).
BC
26
207

Legenda mai spune că 'şi-ar | jud.' Roman drept satul Tupilați.

RY
fi luat numele de la o căţea | Se varsă în Siret din jos de
Molda a primului descălicător | Roman. Are de afluenţi din
Dragoș. drepta pe: Suha-Mică, Suha-

RA
Marele Vornic Gr. Ureche, Mare, Molna, Sasca-Mare, Şinca.
ca şi alţi cronicari, scrie: Bogata, Jerna, Miclăușa, Râșca,
dd

LIB
« Oamenii din Maramureș , Brosceni (Leţcani) şi Topliţa, '::
venind peste munții Unguresci iar, din stânga, pe: Recea,
şi peste munţii Moldovei, vâ.: Şomuzul-Băei, Pârâul lui Bortă,
nând here sălbatice, până ai .

Y
Mediasca, Oniceni, Forăsci,
eşit la apa cei-i zicem Moldova, Hatia, Staniştea, Moţea, Boura,

SIT
gonind un zimbru, carele 'l-aii Siliștea, Sohodoru, Gruiu şi
şi vânat, la locul. unde se chia- Rangu. Albia Moldovei, de alt-
mă satul Boureni, pe acea apă fel
ER destul de întinsă și fârte
a Moldovei; şi aii pus nume neregulată, e plină de prundiș.
apei, de-i ziseră Moldova, pre
NIV

numele unei cățiele ce-l giceaii ' Moldovei (Şesul), în lăţime de

Moida, care atunci gonind zim.- . 1i—5 km. Pe. când în partea
brul, s'aă înecat întru acea apă - de sus nu priesce de cât ovE-
LU

şi de pre numele apei se zice zului, porumbului şi fânaţelor,

acum și țărei Moldova». (Leto- cu cât scobori mai la vale de-
pis. Vol. [, pag. 131 şi Miron vine mai fertil. O mică parte
RA

Costin Letop. III, pag. şI1). e acoperit de lunci de lozii,

Isvorăsce de sub Cârlibaba, răchiţă și atrini.
aprâpe de hotarul Bucovinei din .
NT

spre Maramureş şi, după cea ; Moldova de jos, plasă din Jude-
udat târgurile Câmpu - Lungul țul Suceva. Se mărginesce ia
CE

şi Homoru din Bucovina, intră est cu pl. Siretul de sus şi de

in ţară la Cornu-Luncii, stră- | jos, la vest cu judeţul Nemţu,
bate teritorul comunelor Mălini la sud cu pl. Siretul de jos și
I/

(6 km.), Sasca (11/2 km.) Baia . judeţul NeEmţu şi la nord cu pl.

(10 km.), Fântâna-Mare (3 km.), Moldova de sus. Partea vestică
AS

Ciumulesci, Bogdănesci şi Bo- este munt6să, -iar cea laltă on.

r6ia (7 km.), Uidesci şi Drăgă. : dulată, ne-avent de cât un sin-
UI

nesci (81 km.), Drăguşeni (8 gur şes, al Moldovei.

knj.), Cristesci (17 km.) şi Mi- Intinderea teritorială a acestei
roslăvesci (8 km.) şi trece în plăși e de 52633 fălci saii 75380
BC
 M _ a „208
hect. şi 72 are, din cari numai

RY
venit de 51684.84 lei anual,
jumătate sunt cultivabile. Reşe- avend şi 19649 hectare pădure.
dința Sub-Prefecturei este în

RA
„com. Ciumulesci. Se compune Moldova de sus, plasă din Jude-
din 6 comune rurale și anume: ul Suceva. Se megieșesce la
Ciumulesci, Uidesci, Drăgușeni, Est cu pl. Şomuzul, la Vest cu

LIB
Drăgănesci, Bordia şi Bogdă- pl. Muntele, la Sud cu pl. Mol-
nesci, cari sunt formate din 37 dova de jos şi la nord cu Bu-
sate. Numără 4556 case, popu- covina. Mai mult de jumătate

Y
late cu 4967 capi de familie este muntosă și trei părți din

sai 19314 suflete, din care
9612 bărbaţi și 9702
(9925 necăsătoriți, 8078 căsă-
toriți, 1268 văduvi, 43 divor-
saţi ; scii carte 1205 şi fără
nică o cunoscință 18019)
SIT
teritorul ei e acoperit de pă-
temei. duri, a căror principale esențe
Sunt: bradul, fagul, mestecănul
ER
plopul şi stejarul din stânga
Moldovei.
Suprafaţa plăşei e de 39822
NIV

Contribuabili sunt: 3607. — fălci saii 75698 hect, două părți

În acestă plasă se află M-rea din care e acoperită de păduri
Sub.Prefectura, și are reședința
LU

Râșca și schiturile lipovenesci

din Manolea (v. a. n.) la Cornu Luncei. Este formată
din Oraşul Fâlticeni și şepte
E străbătută de șoscua naţio-
RA

comune rurale şi anume: Baia,

nală Roman-F6lticeni şi de şo-
Fântâna-Mare, Sasca, Brădăţelu
sua judeţenă Dumbrăviţa-Nemţ.
Rădășeni, Oprişeni și Mălini,
Produce puţin grâu, dar mai
NT

cari sunt alcătuite din 21 sate

ales ovez, porumb, hrişcă, car-
şi un oraş. |
tofi și fânaţe. Ca aşedământ in-
CE

Numără 5763 case, în cari

dustrial pot cita fabrica de spirt
trăesc 6641 capi de familie ce
din Drăgușeni şi tescurile de uleiii
numără 26251 locuitori (suflete)
de câuipă din Manolea.
I/

din cari 12864 bărbaţi și 13418

Totalul budgetelor comune- femei (14566 necăsătoriți, cuno-
AS

lor, pe anul 1892— 1893, are „_Scinţă de carte 22352). Contrib.

la venit 51546. lei şi la cheltu- sunt 8447 rurali şi 1230 urbani.
eli 50462 lei; iar al drumurilor
UI

In acestă plasă se află Mrea

18358 lei venit şi 14106 lei
Slatina, schitul Preutesci și fos-
cheltueli. Statul posedă în a.- tul târg Baia, cu Biserica Albă,
BC

cestă plasă 4 proprietăţi cu un Biserica Săsescă şi a lui Petru

 RY
Rareș (v. a. n). E străbătută Mora Dracului, cascadă înaltă,
de șosâua Cornu- Lunci-Dorna. formată de pârâuaşul Bogolinul,

RA
Ca aşedăminte industriale re- ce se vede scoborând cu pluta
numitele instalaţiuni forestiere pe Bistriţa în partea dreptă,

LIB
de pe Domeniul corânei (Găi- după ce ai trecut Cheile şi
nesci şi Esle) Mălini, (Vedi Scăricica.
ocol. I silvic), şi mai multe
alte fierăstrae pe moşiile Lasca MOra lui Pavel (Gârla), o ramură

Y
şi Baia, cum şi morile: Ciorsaci, a Șomuzului-Mare în comuna

SIT
Doftorului şi Căiugărului de pe Dolhasca.
Șomuzul Mare și Fabrica de
spirt de la Baia. Mora Valea Glodului,
ER morişcă în
Totalul budgetelor comune- com. Valea Glodului, pusă în
lor pe anul 1892—1893,are la mişcare de apa iazului format
NIV

venit 353850, lei și la cheltueli de Şomuzul- Mic. Aduce pro-

353182 lei; iar al drumurilor prietăţii venitul de 800 lei a-
36419. lei venit şi 33479 lei nual.
LU

cheltueli. Statul posedă în acestă

Morărescilor (Dealul), munteîn
plasă o proprietate cu un venit
com. Negra Șarului.
de 8318.95 lei; iar teritorul co:
RA

munci Mălini, face parte din

Morii (Dclul), acoperit de fânaţ
Domeniul Corânei.
în com. Lespedi.
NT

Molna, pârâii în comuna Sasca Morei (Delul), în com. Pleșesci,

(lung. 2 km.), după ce a fost parte cultivabil, parte huceag.
CE

mărit de pârâul Topliţa și un

canal din Moldova se varsă în Morii (Pârâul), isvorăsce de sub
râul Moldova. Delul Rotăriei şi se varsă în
I/

iazul Valea Glodului (lungimea

AS

Molina, șesul drept al Moldovei, 260— 300 m,)

după ce treci podul șoselei
Morişcă (Iazul de la), vedi Jazul
Cornu-Lunci-Dorna, între Sasca
UI

Târgului.
şi Mălini.
Morisca Veche, localitate la gura
BC

Monae (Delul lui), munțe în com. pârâului Teiului în. Şomuzul-

Dorna, | Mic, com. Valea Glodului.
40.723. Dicţ. geogr. al jud, Sucre, 14
210 M

RY
Mormântul Tâlharului, localitate fel din Muncel, se duc la schit
la hotarul moşiei Sireţel, com. în Boureni să'şi mărturisescă
Lespeqi. păcatele, cu care ocasiune își

RA
arată către mai marele schitului
Moroşencei (Pârâul), mic afluent dorinţa de a face o biserică.

al pârâului Sasca-Mare, din co-
muna Sasca.
Motea, sat pe moşia și în com,
LIB
Acesta îi sfătuesce să o facă
pentru cele i2 case din Moţca.
Biserica fu pornită şi terminată
până la Sf. Nicolae patronul ei.

Y
Cristesci. Aședat pe d€lurile: Fondatorii aduseră un clopot

SIT
Moţca, Surda și Câsta Unei, de la Boureni pentru biserica
e străbătut de pârâurile Moţca, lor, iar ca preot fu hirotonisit
Albia, Ienache şi Răzima. un nepot al lor Lefter, cel Li
ER
Numără 325 case, populate preot în Moţca.
cu 360 capi de familie sai 1470 Moţca era satul robilor lui
NIV

suflete, din cari 700 bărbaţi și Mihai Sturdza şi de aci vine

770 femei (7 israiliți). Num&ră că și astă-di sunt forte mulți
282 contribuabili. Are o câr- țigani în sat,
LU

ciumă, 2 băcănii şi un debit

de tutun. Vatra satului ocupă Moţea, pârâul ce udă satul cu
83 fălci și 46 prj. acest nume. Isvorăsce din Pis-
RA

Improprietăriți în 1864 sunt cul Babei, sub numele de pâ-

69 pălmași şi 94 codaşi, stăpâ- râul Piscului Babei pe care "|
nind 306 fălci şi 58 prj. pOrtă până ce intră în sat, după
NT

Drumuri principale sunt: la un curs de 4 km. în care sa

Păşcani (10 km.), la Cristesci mărit cu Pârâul lui Ienache,
CE

(2" km.) și la Boureni (3 km.) (1940 m.) și Răzima (735 m.)

Are o șcâlă rurală mixtă cu se varsă în Moldova.
un învăţător plătit de comună,
I/

frecuentată de 30 şcolari, Moțea, pădure de diferite esențe

Obiserică de lemn servită lângă satul cu acest nume.
AS

de un preot şi 2 cântăreți, îm-

proprietărită cu 8 fălci. Din Moţea, valea sterpă a pârâului cu
preot în preot s'a transmis ur-
UI

acest nume.
m&t6rea tradiţie asupra bisericet:
"<In ziua de Joia Mare a anului
BC

Moţoe (Delul la), în satul Brus-:

1776 Sofronie şi Elisaveta, de turi, între pâraele Brustura și
211 M

RY
Pârâuţ. Proprietatea răzășilor de Aşedat pe câsta delului Movi-
baştină Moţoci. leni, numără 33 case, populate
cu 35 capi de familie sai 143

RA
Movila Bortâsă, zisă și Movila suflete, din care 73 bărbaţi și
Săpată la hotarul moșiei Sasca 70 femei; are 25 contribuabili.
din spre Mălini 'aprâpe de şo-

LIB
Vatra satului ocupă 3 fălci
scua Cornu Luncei și Hanu lui şi 10 prj. Locuitorii nu prea
Istrate. sunt gospodăroşi.
Se spune că într'Ensa s'ar fi Moşia, proprietatea d-lui E-

Y
aflând depuse rămăşiţele celor manoil Mortzun, cumpărată de

SIT
căduţi în lupta lui Ştefan cel la N. Ganea, are întinderea de
Mare cu Matei Corvin, la Baia. 100 fălci şi 60 prj., din cari
70 cultivabile, 20 fălci pădure,
ER
Movila Letei, deal cultivabil în 10 fălci fânaţ şi restul nepro-
com. Stolniceni. ductiv.
NIV

Improprietăriţi în 1864 sunt

Movila lui Zorilă, Movilă în vâr- 5 fruntași, 13 pălmași şi 2 co-
ful delului Mutului din com. dași, stăpânind 52 fălci, 40 prj.
“Biserica şi șcâla din Nego-
LU

Bogdănesci, acoperită de câmp

și huceag. tesci servesc şi acestui sat,
Un singur drum principal duce
RA

Movila Mare, dclul de pe moșia la Cămârzani (Li km.)

Baia, din spre Fâlticeni,. culti-
vabil. | Movileni, delul d'asupra satului
NT

cu acest nume.
Movila Mică, numită și Bolohan;
CE

mică culme de deal în com. ce străbate

Movileni, pârâuașul
Baia, cultivabil.-: nume; mic aflu-
satul cu acest
ent al pârâului Mediasca.
I/

Movila Rugului, deal în com.

„Rădășeni, cultivabil... .
Mălini,
AS

Muncel, munte în com.

având 1308.4 m. altitudine.
Movilele de la Cornilesci, V.
UI

comuna Drăgănesci.
Muncel, deal între com. Preutesci
Movileni, sat, pe moșia cu acelaș. şi Dolhesci, îmbrăcat în pădure
BC

nume din com. Ciumulesci. — de -fag şi mestecăn.

 aug
ty
9
_
E

RY
Muncel, deal pe moșia Manolea, Negra Șarului, cu reşedinţa Sub.
îmbrăcat în pădure de diferite Prefectureiîn Brosceni. In tâte co-
esențe.

RA
munele pl. Muntele sunt 36 sate,
Muncel, haltă pe linia fierată Păş. formate din 3404 case, în care
cani-Roman; între Păşcani trăesc 3258 capi de familie ce

LIB
şi
Hălăucesci. numără 13115 suflete, din care
6654 bărbaţi și 6461 femei.
Muntele, una dintre cele șese (Necăsătoriţi 6728, căsătoriţi
plăşi ale Judeţului. Se mărgi-

Y
5323, văduvi 1046 şi divorsați
nesce la est cu com. Mălini şi

SIT
18. Sci carte 845; iar 12270
şi Bordia, la Vest cu Transil. n'a nici o cunoscință). Contri-
vania şi Bucovina, la Nord cu buabili sunt 3447. N'are de cât
Bucovina și la Sud cu Transil- ER
o singură cale principală ce legă o-
_vania și județul Nemţu.
raşele F6lticeni şi Piatra cu Dorna.
După cum o arată şi numele Pe moşia M.S. Regele, Bros-
NIV

e munt6să și nu se cultivă de cât ceni, şi pe Domeniul Corânei,

în comunele de la Brosceni în Borca și Sabasa, sunt însemnate
jos (Mădeiu, Borca, Sabasa şi
instalaţiuni forestiere.
LU

Fărcașa) câte puţin porumb şi

Locuitorii din pl. Muntele se
curtofi pe lângă case. Cei lalţi ocupă cu plutăritul, esploatarea
locuitori își aduc merindele pădurilor şi crescerea
RA

(porumb, etc.) în dăsagi, pe cai vitelor.

Totalul budgetelor comunelor
legaţi unu de altul, formând
pe anul 1892-—1893, are la venit
un fel de
NT

caravane şi acâsta 61457 lei și la -cheltueli 60982

mai mult din causa lipsei de lei; iar al drumurilor 13192
căi de comunicaţie. Mai tâtă lei venit şi 10400 lei cheltueli.
CE

Plasa Muntele «e îmbrăcată

în Statul nu posedă nici o pro-
frumâse păduri de brad, împăr.
prietate în acestă plasă. Pe
țite în trei proprietăți mari: moșia Brosceni se află schitul
I/

moșia M. S. Regelui, Domeniul

Rarău (v. a. n.).
Cor6nel şi răzăşesci. Suprafaţa
AS

plăşei e de 98901 Muntele Lung, munte în com.

fălci sau
141645 hect., din cari numa Brosceni.
i
UI

1500— 2000 fălci cultivabile. Murei (Delul), în com. Pleșesci

Este formată ain comunele cultivabil,
Brosceni, Borca, Mădeiu, Sabasa,
BC

Muscălaşu, deal cultivabil în com.

Fărcasa, Dorna, Șaru Dorni şi Stolniceni-Prăjescu.
213 2183

Muscali, (Ogorele de la), țarină delului Viei de lângă satul

RY
(4 fălci), în com. Siliştea. Hârtop.

Muşet (Delul lui), continuarea

RA
Mutului (Dclul), pășunabil, în com.
Bogdănesci.

LIB
N.

Y
Nacu (Pârâul lui), mic afluente al 137 case, populate cu 135 capi
Bistriţei în com. Brosceni.

SIT
de familie saă 594 suflete din
cari 282 bărbaţi şi 312 femei
Nănăşeni, fost sat, la nord de (17 israiliţi). Are 169 'contribu-
desființatul sat Iorcanii, pe te- ER
„abili.
ritorul comunei Tătăruși. Vatra satului ocupă aprâpe
14 fălci: Aşedările locuitorilor,
NIV

Năvrăpesci, pârâi, numit și So- afară de mici escepţit, sunt

hodoru ; udă satul şi com. Mi- prâste. In sat sunt: un cismar,
roslăvesci 'pe o lungime de 7 un stoler şi un fierar.
LU

km. şi se varsă în Moldova. Are o biserică de lemn cu

patrâna Sf. Maria mare, clădită
Năvrăpesci, parte din satul Mi- pe la 1763 de 24 călugări de
RA

”"roslăvesci. la schitul ce a fost în vechime

În Poenă, în Codrul Mănăstirei
Nebunu, pârâi; mic afluent al (v. a. n.) E servită de un preot
NT

Săscuţei 'mici, în 'com. Sasca. "și 2 cântăreţi şi împroprietărită

cu 8ik fălci.
CE

Negoesci, fost sat, la gura pâ- O șcâlă rurală mixtă, înfiin-

râului Bâdiliţa, com. Lespedi. ţată în 1889, cu un învățător
plătit de stat, frequentată de 29
I/

Negotesci, sat, numit în partea școlară.

nord-vestică Poiana, iar în vechi- Moşia e proprietatea d-lui
AS

me i se zicea Negutesci; pe Beriș Last, cumpărâtă de la

moșia cu acelaș nume din com. Maria Moruz, care o moştenise
UI

Ciumulesci. Aşegat pe câstele de la Al. Moruz, care — la

delurilor Cucoșeni, Tătăreni, rându-i — o avea de la Vister-
BC

Codrul și Mănăstirei, numără nicul Iordache Ruset, iar acesta

 214
214

o cumpărase la mezat de la se află un croitor, 3 cojocari,

Ecaterina Buhalschina care o

RY
o cârciumă, o băcănie, o mâră
moștenise de la spătarul Gri- și un fierăstrăii; 2 dulgheri, 2
gore Bașotă. Intinderea moşiei
pietrari şi 4 fierari.

RA
e de 223 fălci, din cari go fcă. Şcola și biserica din Bros-
cultivabile, 125 fălci pădure şi. ceni servesc și acestui sat,
restul neproductiv.

LIB
Improprietăriți în 1864 sunt
Improprietăriți în 1864 sunt un fruntaş, 4 pălmași, 14 co-
50 fruntași, 32 pălmași şi 6 dași stăpânind ş7 fălci, afară
codași stăpânind 293 fălci 60 de cei cu câte ro prj.

Y
prăjini.
E străbătut numai de şoscua

SIT
Drumuri principale sunt: la ce legă Brosceni cu Dorna,
Ciumulesci (2 km.), la Uidesci
(3 km.) şi la Ionesa (1!/2 km.). Negra
ER Broscenilor, pârâii, numit
In 1803 «Negotesci a Spă- ast-fel de la locurile întunecâse
tarului Grigore Bașotă, avea 34
pe care le străbate în curgerea
liugi, cari plătea bir 820 lei
NIV

sa. Isvorasce din Transilvania,

anual>. (Uricariul de T. C. vol,
atinge hotarul ȚȚărei la cheile
VII, p. 252). Negrei, formEză hotar între com.
Șaru Dorni şi Ardeal pe o în-
LU

Negotesoi, dclul pe care stă satul tindere de 3 km. şi după ce a

cu acest nume. ;. învârtit un fierăstrăiă şi 2 morisce
RA

trece în com. Brosceni la Poeana

|
Negra Broscenilor, sat, pe moşia Vinului, udă și acestă comună
i și în com. Brosceni, de care pe o lungime de 20 km,, in
NT

i
ține și localitatea numită Potna care a mai învârtit alte 2 fie-
Vinului, locuită de câţi-va săteni, răstrae şi o moră şi se varsă
cari nai proprietăţile lor, ci
CE

în Bistriţă drept satul Brosceni.

ţin cu arendă anuală câte o bu.. Acest pârâă pârtă mai multe
cată de loc de la proprietate. nume: în Transilvania i se zice
Aşedat pe ţărmul drept al Negra Stcuilor, cum atinge ho-
I/

pârâului cu acelaş nume, nu- tarul ţărei ia numele de Negra

AS

mără 62 case, populate cu SI Drăgoesei, mai la vale Negra

capi de familie sai 290 suflete, Păltinișului şi în fine Negra
din cari: 140 bărbați şi 150 fe-
UI

Broscenilor.
mei (65 streini).
In România are de tributari
Contribuabili sunt 60. In sat
din drepta pe: Crâstişoru, Or-
BC
215

toiţa, Ortoia, P. Cerbului, Pa- Nâgra Șarului, comună rurală,

Arşiţei rele şi Salahori- în plasa Muntele. Situată spre

RY
homie,
lor; iar dinstânga pe P. Săcu, apus și la peste 100 km. de
P. Ursului, P. Văcăriei, Țihliţa, Fâlticeni, se mărginesce la E.

RA
Căprăria mică, Căprăria, P. A- cu com. Șaru Dorni, la V. şi
cheșului, Negrişâra, P. Arsuri- S. cu Transilvania și comuna
lor şi P. Omului. E navigabil Șaru Dorni și la N. cu com.

LIB
pentru plute Șaru Dorni şi Bucovina.
La Po€na Vinului e un agent Are forma unui poligon ne-
vamal, care priveghiază să nu „ regulat tindând spre rotundime.

Y
E compusă din satele Negra şi
se întroducă în eră plute în

SIT
Șerişoru, cu reşedinţa în satul
mod fraudulos.
de la care îşi trage numele.
Populată cu 314 capi de fami-
Nâgra Drăgoesci, v. Negra Bros- ERlie ce numără 1283 suflete saii
cenilor. . 628 bărbați şi 655 femei. (14
israiliți). Contribuabili sunt 355.
NIV

Are o biserică cu 2 preoţi și

Nâgra Mădeiului, sat pe moșia o şcâlă rurală
2 cântăreţi şi
Borca, dar in comuna Mădeii.
mixtă cu un învățător (v. satul
LU

Inşirat în lungul țărmului drept

Negra).
al pârâului Negra-Broscenilor,
numEră 17 case, populate cu Budgetul comunei, pe anul
1892—1893, are la venit 6060
RA

I5 capi de familie saă 73 su-

flete, din cari 36 bărbaţi şi 37 lei şi la cheltueli 6035 lei; iar
femei. (13 israiliţi). Contribua- al drumurilor 1252.50 lei venit
NT

şi 1220 lei cheltueli.

bili sunt 48.
In tâtă comuna sunt 364 câi,
Improprietăriți în 1864 sunt:
524 boi, 840 vaci, 2532 oi,
CE

3 fruntaşi, 3 pălmași şi 10 co-

48 capre şi 155 porci.
dași, stăpânind 481 fălci.
Moșia e proprietatea locuito-
Biserica şi şeâ'ele din Bros- hect.
rilor răzăşi şi are 7909
I/

ceni servesc şi acestui sat.

din cari 6258 hect. pădure,
drum ce legă Bros-
AS

Singurul 1373 hect. fânaţ, 19 hect. cul:

ceni cu Dorna trece pe aci. tivabil şi restul sterp.
E udată de pârâul Negra-
UI

pârâul afluenții sti, din

Negra Păltinişului, vedi Șarului cu
Negra Broscenilor. drepta : Pârâul Bradului, Băiica
BC
 N
„216
şi Tăietura, iar din stânga : “sufletedin
, cari 542 bărbaţi şi
Haita, Panacu, Răchitişul, Pâ-
560 femei. (14 israiliți), Are
râul Paltinului, Pârâul cu Pesce,
309 contribuabili.

RY
Pârâul Popi, Pârâul Bărlâgelor,
O biserică, cu patronul Sf.
Pârâul -Runcului și Pârâul Ma-
Dumitru, clădită din lemn
ganului. Mai sunt Pârâul Tul- de
rEzEşi

RA
în 1852, pe locul alteia
bure, Pârâul Mare şi Şerișoru
vechi, ce fusese adusă din Dorna-
(v. a. n.)
Vatra. Icânele şi catapetesma
Munţii comunei cei mai

LIB
în- aceleia se văd și acum
semnaţi sunt: în noua
Călimani, 'Tăe- biserică, Pictura e de tot pri-
turile, Ș&rbei, Lucaciul și alții
mitivă, sfinţii fiind arătaţi prin
(v. a. n.) în număr toți de

ITY
a- nisce trăsuri negre pe câmpul
prâpe 30.
alb. Sf. Antimis are data 1822.
Altitudinea comunei în virful
E servită de 2 preoţi și 2
Lucaciului atinge 1777 m.

S
cântăreți şi Împroprietărită cu
Pelângă exploatarea pădurilor ER
6 fălci,
lor, locuitorii șe ocupă cu cres- O șcâlă rurală mixtă, înfiin-
cerea vitelor.
țată în 1863, cu un învăţător
NIV

Afară de puţini cartofi, in, plătit de stat, frecuentată

mazăre, varză de
şi bob, nici un 35 elevi,
fel de cultură nu se face, de Drumuri principale sunt: la
"Şi după încercările făcute pare
LU

Panaci (4070 m.), la Şaru Dorni

"a reuşi secara şi ovăzul,
cu (6 km.) şi la Gura Haitei (9
t6tă răcela climei, care pot km.) (Vegi com. Negra Șarului
RA

: afirma că e cea maj aspră

din: şi Dorna).
țară. (Vedi istoricul răztșiei |
la
Dorna).:
NT

Nâgra Sarului, pârâi, numit ast:

fel de la munţii strimți și aco-
Negra, sat, numit în partea
estică periţi de păduri posomorâte pe
CE

Șes- Tină, iar în cea vest

ică care le străbătea o dată şi cari
“Gura aiter, pe moșia
și în astă-di sai transformat
com. Negra Şarului. Inşirat în hu-
pe ceaguri. Unii mai cred că şi-ar
I/

țErmurile pârâului Negra

lui, are lungimea de 11
Şaru- | fi trăgând numele de la nisc
e
AS

km. stânci negre aflătâre la obârşia

“şi lăţimea de 2 şi chiar
3 km. ci, in Transilvania. Intră în țară
Numără 328 case, popula
te cu la locul numit Gura Haitei,
UI

"271 capi de familie Sati în

1102 com. Negra Șarului, pe
care,
BC
 217
217

după ce o străbate, trece în Dorna şi Şaru Dorni pe o lun-

comuna Șaru Dorni, formând. gime de 10 km,, intră în com,

RY
hotarul ţărei din spre Bucovina
Brosceni la îmbucăturai cu
pe o lungime de 6-7 km. şi
Topliciâra, străbate şi acestă
în urma unui curs total de 23
comună pe o întindere de 61;

RA
; km., în care a învârtit 12 mo.
km. și, după ce a învârtit un
risce, 7 fierăstrae şi 2 piue se
fierăstrăii şi o morişcă și a for-
varsă în Bistriţa, drept satul

LIB
mat un iaz pentru hait se varsă
"Gura Negrei. Apa sa fiind forte în Negra Broscenilor. Primesce
repede, e navigabilă pentru pe: Pârâul Sihastriei, Păltinişu,
plute.

Y
Toplicidra, Pâr. Pinului, Pâr.
Are de tributari în ţară, din Paltinului, şi din drâpta pe:

SIT
drepta, pe: Pârâul Bradului , Catrinaru, P. Bradului, P. Op-
Băica cu Băticuţa şi Tăetura, cidrei, P. Jumalţ, P. lui Bitan
'Călimănelu, Pârâul lui Mândrilă,
şi P. Dărmox,
ER mărit cu pârâul
P. Rusului, Pietrenilor, Piche-
Scoruşului.
tului, Vâlcelele şi Pâr. Rece ;
iar de-a stânga pe: P. Haitei,
NIV

Nemţeni, v. satul Bordia Nem.

Pârâul cu Pesce, P. Popi, P. țului.
Bârlâgelor,Runcului, Maganului,
Pârâul Mare, Șărişoru Mare și Nemţeni,
LU

del în satul Gâscesci.

Pârâul Burcutului din Bucovina.
Nemţigoru, pârâii; isvorăsce de
| sub muntele Po€na Lungă, udă
RA

Negră Săcuilor, v. pârâul Negra

Broscenilor. com. Mălini pe o lungime de
7 km., şi se varsă în Suha-
NT

Negrescilor (Dealul), între com. Mare, la Podul Muntenilor.

Negra Șarului și Șaru Dorni. Are de tributari pe. pârâul
Sigei şi Arşiţa Nemţişorului.
CE

-Negrilâsa, pârâi ; isvorăsce de Nicoriţa, localitate în jurul satu-

sub muntele Muncelu, comuna
lui Rădășeni.
I/

Mălini, şi trece în Bucovina,

spre a se arunca în Moldova. Nimireeni, punt vamal
IAS

desfiinţat
în comuna Pleșesci, Pe aci se
Negriş6ra, pârâu, în: pl. Muntele; făcea cu câţi-va ani în urmă
isvorăsce 'de sub muntele Tun. trecerea de la F6lticeni la Su-
U

ăria, face hotar între comunele ceva, în Bucovina.

BC
28
Nimirceni, iaz în com. Pleșesci, | nesci. Isvorăsce de sub deiul
în suprafaţă de o falce. | Țiganilor şi se varsă în Culeşa,

RY
având lungimea de 8—9 km.
Nimireeni, del cultivabil în com.
Pleșesci. Nistora Mare, vale, parte culti-

RA
vabilă, parte sterpă, în comuna
Nisipăria, v. delul Cruciuliţa. Drăgănesci.

LIB
Nistora, del în com. Drăgănesci, Nistora Mică, vale, în comuna
cultivabil şi hucegură, între vâl- Drăgănesci, parte cultivabilă
parte sterpă.

ITY
celele Nistora Mare și Nistora
Mică.
Niţenilor (Pârâul), mic afluent al

S
Nistora, pârâuaș în com. Drăgă- | Bistriţei, în com. Brosceni.
ER
O.
NIV

Obădăria, o parte din șesul Şo- Siretului, în comuna Pășcani

muzului Mare, în mijlocul satu- (8 km.) Are de tributar pe
Pârâul Sec. Despre acest pârâii.
LU

lui Dolhesci.
povestesc bătrânii că pe timpul
Obârşia, parte din moșia Cămâr- năvălirei cazacilor muscali, să-
RA

zani. tenii își ascundeaii vitele în

apropiere de obârşia lui, de
Obârgii, câte-va pârâuaşe, în com. frica lor; de unde-i vine și
NT

Giurgesci, care daii nascere numele.

pârâului Racova.
CE

Ocolul 1 silvic. «Ocolul I silvic,

Ochiul Bolătăutui, isvor mare în Mălini» este unul dintre cele
com. Sasca, formând un lac în cinci ocâle silvice în care sc
I/

suprafață de 2 stj. pătraţi şi împarte Domeniul Corânei. In

adâncime și mai mare. Formeză cuprinsul să se află comunele:.
AS

un pârâuaș ce dă în Șomuzul Mălini, Fărcașa, Sabasa, Borca

Mare al Băei. şi Mădeiu. Aproximaţiva-i în-
UI

tindere teritorială (căci o hartă

Destelor (Pârâul), mic afluent al exactă nu există) e de peste
BC
 219

30000 hectare, din cari numai la 200 butuci și, afară de că-
300 hect, arabile, 6000. hect, răuși, sunt întrebuinţaţi peste

RY
fânaţ şi pășuni, peste 6ooo h. 200 lucrători. Lângă fabrică
teren sterp și nefolositor şi res- mai este o mașină, având forța
tul păduri de reşinâse pătate

RA
de 10 cai, pentru retezatul bu-
cu mestecăn și fag pe ici-colo. tucilor la capete. Butucii se
Acest ocol aduce Administr. aduc din pădure pe o linie

LIB
Domen. Cornei venitul anual fierată îngustă ce pornesce din
de 163000'lei din cari densa fundul Negrilesei și până în
cheltuesce, tot pe fie-care an, vârful Obcinei Ciumernei, dis-

Y
25—30000 lei cu îmbunătățirile tanţă de 12 km., vagonetele cu
greutate sunt târâte de mașina

SIT
pe cari le face și 9130 lei cu
lefurile funcţionarilor cari sunt: «Carol I» (de o forță 24 cai),
un Silvicultor (şef al ocolului) vagonetele încărcate scobâră
3 brigadieri clasa III și 34 pă- |nia funiculară de pe Ciumerna
ER
durari. (aprope 2 km.) și de sub pâle
şi până la fabrică (8 km.) panta
De la înființarea Domeniului
NIV

fiind mare ele se duc singure,

Corânei şi pân'acum Admini-
conduse numai de un om.—
strația a cheltuit cu clădiri și
Vagonetele gâle sunt urcate de
material școlar 6şooo lei, iar
LU

la fabrică până sub Obcină de

cu bisericele 33000 lei.
maşina «Ferdinand» (20 cai).
Intre instalaţiunile industriale Cu instalarea acestei fabrici s'a
RA

aflătâre în acest Ocol, datorite cheltuit peste 700000 lei.

înţeleptei Administraţiuni și în-
2) Fabrica de Cherestea de
treprindătorului comersant V.
la Este, înfiinţată în 1890, cu
NT

Țenov, antreprenorul pădurilor,

trei juguti, 3 circulare și un
voi cita:
fierăstrăii pentru retezat cape-
CE

I) Fabrica de Cherestea din tele butucilor, tâte puse în miș-

Găinescă, instalată în 1887, cu care de o mașină stabilă având
6 juguri (gatere), având fie-care puterea de 60 cai. Acâsta fa-
I/

până la 35 pânze, şi 3 circulare. son€ză dilnic până la 100 bu-

E pusă în mișcare deo mașină tuci și e luminată tot cu elec-
IAS

stabilă avend puterea de 100 tricitate. Cu instalarea acestei

cai și iluminată prin 30 lămpi fabrici, la care, afară de cărăuși,
mici, 2 mari şi un reflector e- muncesc peste 80 lucrători, s'a
U

Jectric. Dilnic se fasonsză până cheltuit 300000 lei.

BC
„220 220

3) Afară de aceste fabrice Oiăreni, pârâu; mic afluent al

pe pârâul Sabasa s'a construit pârâului Prisăcei. Are de tri-

RY
o linie fierată pe o lungime de butar pe Repedea.
20 km. pe care maşina «Elisa-
betha» (20 cai) târasce vago- Olariu (Pârâul de la), mic afluent

RA
netele cu butuci din pădure la al pârâului din Bahnă, în com.
malul Bistriţei, unde sunt legaţi Stolniceni.

LIB
în plute și trimiși la fabrica de
cherestea din Bacăii şi de acolo Omiceni, v. Boscoteni,
“peste mări şi ţări,
Exploatarea se face cu multă

ITY
Omului (Delul), munte în com.
îngrijire; nimic nu se pierde, Brosceni, acoperit de pădure
iar pădurea rămâne pe loc, de de rășinâse. Acesta e muntele

S
Gre-ce nu se taie de cât copaci care a fost vîndut de Dorneni
de o anumită mărime, ER
lui Conaki, pe preţul de 2000
Ast-fel Adininistraţia Dome- galbeni (v. i)orna).
niului “Cornei, cu şcâlele și
NIV

bisericele le-a asigurat celor de Omului (Vârful), piscul muntelui

pe Domenii hrana sufletescă; cu acest nume.
iar cu fabricele cu prisos pe
LU

cea trupescă, Omului (Pârâ ul), mic afluent al

pârâulu i Negra Broscenilor.
Odaia Veche, pate din şesul
RA

Siretului, în -com. Dolhasca, pe Omului (Pârâul), mic afluent al

care se află o mică luncă de pârâului Crucea, com. Brosceni.
răchiți.
NT

Oniceni, sat, pe moșia cu acelaș

Odocheni, v. satul Dârmoxa. nume, din comuna Uidesci,
CE

trăgându- -şi numele de la, trei

Oglindesci, v. Borcesci. frați Onia. _
Străbătut de pârâul cu acelaș
I/

Cița, pârâi în comuna Tătăruşi, nume, numără 134 case, în cari

mic afluent al pârâului Leur- trăesc 124 capi de familie sai
AS

dişu. 535 suflete, din cari 275 băr-

baţi și 260 femei (14 israiliți).
UI

Olăreni, o prelungire a delului Vatra satului ocupă 16 fălci;

Țintei, în com. Șoldănesci. iar locuitorii sunt gospodari de
BC
 22 a O
o _ 221
mijloc. Are

RY
o biserică, cu pa- Opeina (Delul), munte
tronul Sf. Nicolae,
în com.
zidită de | Negra Șarului).
foştii proprietari Moruz, servită

RA
de un preot şi doi cântăreţi
și | Opcina Ciumerni, munte în
împroprietărită cu 81 fălci. com.
| Mălini, având 1060.7 m. altit
Şc6la din Forăsci servesce şi u-

LIB
dine de la nivelul mărei. For-
acestui sat.
mEză hotarul ţărei din spre Bu-
Moșia e proprietatea moşte. covina. Pe câsta acestui munte
nitorilo r lui Beriş Last, fostă a s'a instalat prima linie funiculară

Y
Mariei Negri Moruz. Are 447 din ț€ră, înaugurată în acest an

SIT
fălci, din cari 350 cultivabile, (1892) şi care 'servă la esploa-
50 fălci fânaţ, şi restul prea tarea pădurilor de pe Domeniul
puţin productiv.
Corânei Mălini.
ER
Improprietăriţi în 1864 sunt
53 pălmaşi și 37 codași, iar 4
cu câte 12 prj., stăpânind 320!/ Opeina Goii, munte în com. Bros-
NIV

fălci. ceni.

Drumuri principale sunt: la

Forăsci (312 km.) şi la Drăgu- Opoina Raţei, munte în com,
LU

şeni (4 km.). Brosceni.

In 1803, «Oniceni a Spata-
rului Grigore Bașotă număra Opcina Rea, munte, -pe
RA

virful
72 liugi, plătind 1261 lei bir căruia se află hotarul întrecom,
anual, fiind şi 2 liudi de cei Brosceni, Mălini şi Bucovina,
NT

fără bir». (Uricarul de T. C. având 1295.7 m. altitudine de

vol. VII, p. 251). la nivelul mării.
CE

Oniceni, pârâul ce taie satul cu Opeina Stejarului, munte în com.

acest nume și se aruncă în Mol- Fărcașa.
I/

dova.
Opoina Suvărățelei, munte în
IAS

Onofrei, pârâi; mic afluent al com. Mălini.

pârâului Budăile în com. Văs.
cani,
Opcina Sandrului, v. Șandru,
U

Opăinesocilor (Pârâul), mic afluent Opoina Varniţei, munte

BC

în com.
al Bistriţei, în com. Brosceni, | Mălini. -
222 222

RY
Opeidra, munte între com. Dorna preot și 2 cântăreţi și o șcâlă
şi Brosceni. rurală mixtă, cu un învăţător.
Budgetul comunei, pe 1892

RA
Opoidra, munte în com. Borca. —1893, are la venit 3186 lei şi
bani şi la cheltueli 3130.90, iar

LIB
al drumurilor 790 lei venit și
Opcidrei (Părâul), mic afluent al
436 lei cheltueli. În tâtă co-
Negriş6rei,
muna sunt 42 cai, 100 boi, 62
vaci, 250 oi și 185 porci. Al-

ITY
Opiului, (Pârâul), mic afluent al
titudinea comunei de la nivelul
pârâului Crucea, com. Brosceni.
mărei variază între 335—345
m. E udată de Şomuzul Mare,

S
Oprişan (Pârâul de la), mic afluent care formeză pe teritorul aces:
al pârâului din Bahnă, în com.
ER
tei comune iazul Călugă-
Stolniceni. rului (v. a. n), pârâul Bu-
NIV

ciumeni, Oprişeni şi pârâul Fun-

Oprişeni, comună rurală situată la d6ia.
Nord-Vestul şi lângă Fâlticeni, Suprafaţa teritor. a comunei
în pl. Moldova de sus. Se măr-
LU

e de 533 fălci, din cari 498

ginesce spre S.-E. cu com. Baia fălci cultivabile, 32 fălci fânaţ
și Fâlticeni, spre Vest cu Ră- şi ij fălci huceg. Ultimul an
dășeni şi spre nord cu com.
RA

sa cultivat 150 hect. porumb,

Pleşesci și Bucovina.— In 1875 2 hect. grâă, 45 hect. ovăz și
— 1876 era alipită la Rădășeni, 4 hect. orz.
NT

iar de atunci formeză comună

In com. Oprişeni, la 250 m.
a parte. Are forma unui patru de la bariera Suceva a orașului
later neregulat înclinat spre Nord-
CE

Fâlticeni, se află o fabrică de

Est (albia Şomuzului mare). de bere, proprietatea D. Alter
Se compune din satele Opri. | Elimbogen, ce produce anual
I/

șeni, Buciumeni și Fâlticeni- numai între 3—400 decalitri.

“Vechi, cu reședința în satul de Se mai află in comună o fabri-
AS

la care și-a luat numele. Popu- că de cărămidă ce face 80—

lată de 195 capi de familie 100000; cărămidi, şi mora Sta-
UI

ce numtră 829 suflete sati 406 tului, numită Mâra Călugărului,

bărbaţi şi 423 femei (3 israeliți). cu cinci pietre pentru grâiă și
„Contribuabili sunt 255. - trei pentru porumb, aducând
BC

Are 3 biserici, servite de un venit net 4000 lei -anual.

 o e 28

RY
La hotarul comunei din spre : dită în urma împroprietăririlor
Baia se află o mocirlă despre și a cumpărărei în loturi.
care bătrânii povestesc că ar In 1864 sai împroprietărit

RA
fi ascundend unele din rămăşi- 2 fruntaşi, 50 de pălmași şi 19
ţele vitejilor căduţi în lupta de codași cu 206 fălci; iar 24 lo.

LIB
la Baia, dintre Ştefan Cel Mare cuitori 'și-ai cumpărat câte un
şi Matei Corvin. lot mic conf. nouei legi.
In vatra satului sunt fârte

Y
Oprişeni, sat, numit în parte și bune cariere de nisip, ce ser-
vesc mai tuturor clădirilor ce

SIT
Fundâia, pe moșia şi în co-
muna cu acelaș nume. Aşedat se fac în F6lticeni.
"pe costa dâlului Cornesci şi Apr6pe fie-care sătean îşi are
ambele țărmuri ale pârâului ER
livada sa cu arbori roditori, cei
Fundoia, numără 81 case, în care mai mulți altoiţi, și o grădină
trăesc 80 capi de familie, saii de legume produsele căreia O.
NIV

385 suflete, din cari 185 băr- prişanca le desface în Fâlticeni.

baţi și 200 femei, având 113 Drumuri -principale sunt: La
contribuabili. Folticeni, de care nu "1 desparte
LU

Vatra satului ocupă 92 fălci. de cât bariera, la Rădăşeni

Locuitorii sunt buni gospodari. (2 km.) și la Bunesci (4 km.).
In «7038, (1530) August 22»,
RA

Are o biserică, cu patronul printr'un ispisoc de la Petru

Sf. Voivodi, zidită în 1855, cu
Vodă se întăresce stăpânirea
oserdia arendașului Vasilie Canta Mitropoliei Moldovei pe «pol
NT

dar cu banii mănăstiresci, opriţi

sat Oprişanii, partea de jos, cu
din arenda moșiei. E servită de
mori în Şomuz, ce este danie
CE

ua preot și doi cântăreţi și îm: de la Portarul Onufrei Barnows-

proprietărită cu 81 fălci.
ki». Iar prin alt ispisoc din
O şcâlă rurală mixtă, înfiin- 7088 (1580) Iulie 20 de la Ian-
I/

țată în 1890, Sept. 15, frequen- cul Voevod, se dă Mitropoliei şi

tată de 28 elevi, din 22 băeţi cea laltă parte «pol sat Opri-
IAS

şi 20 fete cu etatea între 7— şanii». (Ist. Mitrop. Mold. și

12 ani, cu un învățător plătit Suc, p. 20).
de stat. Şc6la e improprietărită In 1803 Oprişeni număra 35
U

cu 6 fălci 40 prj. liudi plătind 656 lei bir anual

BC

Moșia, fostă a M.-rei Slatina, (Uricarul de T. C. vol VII, p.

e acum a locuitorilor, dobân- 253).
 In 1822, găsim că Oprişeni

RY
parte din com. Boroia. Locui-
devenise al M-rei Slatina. (Ist. torii cari saă proprietărit în
Mitrop. Mold. p. 396 şi 397). 1864 tot pe moşia Bordia, sunt

RA
55 stăpânind 166 fălci, 30 prj.
Oprişeni, pârâul ce ese din satul Până la 1879 satul Ortesci a
cu acest nume și se varsă în făcut parte din comuna Boroia.

LIB
Șomuzul Mare. Printrun hrisov din 1548,
aflăm pe Petrea Oarţă vîndând
Opust (La), locul unde se opresce Episcopului de Roman Macarie

ITY
sau se abate apa canalului Gârla a şesea parte din satul Ortesci,
Morii din com. Ciumulesci. drept 150 zloți tătăresci (Istoria
Rom. de A. D. Xenopol, vol.

S
Orac, deal acoperit de fânaţuri în II, p. 563.)
com Preutesci.
ER
; Ortoia, sat, numit și Gioseni, iar
Orţesci, sat pe moșia cu acelaș în partea de sus de pe munte
NIV

nume din com. Drăgănesci. A- Băda, pe moşia şi în com.

şedat pe țărmurile pârâului Ulia Dorna. Aşedat pe delul Ortâei
şi pe cel stâng al pârâului Târ- şi Pocna Groşenilor, numără
LU

gia numără 59 case, în care 138 case populate cu 121 capi

trăesc 62 capi de familie saii de familie sai 503 suflete din
283 suflete din cari 142 băr-
RA

cari 260 bărbaţi şi 243 femei

baţi și 141 femei, toți plugari. (21 israiliți). Contribuabili sunt
Vatra satului ocupă 6 — 7 fălci ; 129.
NT

iar locuitorii sunt bunişori gos-

Vatra satului propriii zis nu
podari.
există fiind casele fârte risipite.
Are o biserică cu patronul
CE

Are 2 biserici: una cu patro-

Buna Vestire, clădită de locui-
nul Intrarea în biserică, care cu
tori din lemn, servită de un
sute de ani în urmă se spune
preot și 2 cântăreţi.
I/

că ar fi fost schit de calugări,

Şc6la din Drăgănesci, înfiin- şi o alta cu patronul Duminica
țată pentru prima
AS

ră pe la Mare. Ambele sunt de lemn,

1860 în Orţesci, servesce și servite de un preot și 2 cân-
acestui sat.
UI

tăreţi. şi împroprietărite cu 8
„ Moşia e. proprietatea d-lui E. fălci,
Singurov, cumpărată de la stat,
Scâlele din Gura Negri ser-
BC

fostă a M-rei Nemţu şi face

vesc şi acestui sat.
 225
225

Ortola, pârâul ce străbate satul mosa sa nuvelă «Piatra lui Os-

cu acest nume.. Isvorasce din man».

RY
muntele Stegidra şi, după un
curs de aprâpe 7 km. în care Osoiu, pârâi; mic afluent al Bis-

RA
a învârtit un fierăstrăiă, 4 morisce triţei în com. Dorna (2 km.)
și patru piue, mărit fiind cu Co-
lăcelul, Rachildea şi Hulpăria, Osoiu, sat pe moșia şi în com,

LIB
se aruncă în Bistriţa în dreptul Valea Glodului. Numără 60 case,
satului, în care trăesc ş8 capi de fa-
milie cu 270 suflete, din care

Y
Ortoia, mic afluent al pârâului 140 bărbaţi şi 30 femei, Situat

SIT
Negra Broscenilor, în com. Mă- pe pârâul cu acelaș nume, ocu-
deiu, pă 4 fălci, zo prj.

ER Improprietăriți în 1864 sunt

Ortâia, munte în com. Borca, a- 8 fruntași, 11 pălmaşi şi 14 co-
vend 1561.1 m. altitudine. dași, stăpânind 64 fălci.
Biserica și şcâla din Valea
NIV

Ortoiei (Piciorul), munte în com. Glodului servesc și acestui sat.

Dorna. Drumuri principale sunt: la
Valea Glodului (1200 m.), la
LU

Ortoiţa, pârâiă; mic afluent al Runcani (4 km.). Locuitorii

pârâului Negra-Broscenilor, în sunt slabi gospodari.
com. Mădeiu.
RA

Osoiu, deal în com. Valea Glo-

Orzăria, mic afluent al pârâului dului, — parte cultivabil, parte
NT

Bolătău, în com. Dorna. îmbrăcat în pădure de diverse

esențe.
Orzei (Valea), cultivabilă, în com.
CE

Ruginsa. Osoiu, pârâul ce străbate satul cu

acest nume şi care trecând în
*- Osman (Piatra lui), o stâncă în com. Siliștea ia numele de Pă.
I/

Bistriţă drept Tânce, despre râul Velniţei.

care tradiția spune că ar fi pur- După un curs de 3-—4 km.
IAS

tând numele unui turc înecat se aruncă în Şomuzul Mic.

aci. |
j Acesta Ya prilejit d-lui N. Osoiu, Valea pârâuaşului cu acest
U

: Gane ocasiunea de a serie fru- nume, pe o parte a căreia stă tă-

BC

z0.12g. Dict. geogr, al jud. Suciva. 15

 226 P 226

bărât satul Osoiu, iar o alta e Osoiu, deal, parte îmbrăcat în

cultivabilă. pădure, parte sterp, în com.

RY
Rugin6sa.
. Osoiu (Bâtca), munte în com.

RA
Dorna. Osoiu, deal lângă satul Stroesci,
având bune cariere de piatră.
Osoiu, deal acoperit de pădure şi

LIB
fânaţ în com. Dolhesci.

ITY
P.
Padina, munte în com. Brosceni. «asupra obârșiei bahnei, între

S
Padinilor (pârâul) mic afluente al «două vâlcele, ce cad în bahnă
pârâului Sabasa.
ER
«şi din dâmb la vale peste o
«vâlcea, ce-i zic Cârţân, tot
Pădureni, fost sat în jurul Fâlti- <alăturea cu Tâmpesci spre ră-
NIV

cenilor și pe lângă satul Tâm- «sărit, şi pre câmp drept într'o

pesci. Existenţa lui și hotarnica «moviliţă ce este la mijocul
moşiei se constată din urmă- «câmpului tot alăturea cu Tâm-
LU

torul: «Suret de pe Zapisul lui <pesci, şi din moviliţă tot pe

Ştefan Şoldan.» «câmp drept în zaria delului
«Ştefan Şoldan fiul răposatului «despre Şomuzul în drumul
RA

«Dumitrașcu Şoldan vel Vornic, «vechiii ce s'aă pomenit și din

«care aii cumpărat un sat în- «drum la vale drept pe din jos
«treg Pădureni ce se hotărăsc
NT

«de capul iazului ce-i zic Iazu-

«cu Tâmpesci pe din sus dela <ţul Boilor în dreptul zărei delu-
«Nastasia Zădărdia Căpitănâsa «lui unde să sue acel drum ve:
CE

«şi de la neamul ei, după cum «chiă la deal ce sai pomenit

«arată mai jos semnele locului.» «şi de acolo drept în pârâuţul
«Din Șipotul Cucului tot pâ- <unde să împreună cu moşia
I/

<râuţul până ce dă în pârâul ce «dumi-sale Şoldănesci.»

«vine de la Buciumeni și peste
AS

«Leat 7173 (1663) April 15»

«pârâu şi preste câmp drept în
«Pentru încredințare am îs-
«bahnă și tot bahna în sus
«călit Ion Başotă.»
UI

«până la obârșia bahnei, tot

(Uricariul de T. Codrescu,
«drept în dâmbul ce'iaste de-
vol. XVI).
BC
227 P 227

Pădureţu, pârâi; mic afluent al | Paladi (Delul -lui), în com. Şol-

RY
pârâului Reșca, com. Bogdă- dănesci, moșia Spătăresci, parte
nesci. cultivabil, parte îmbrăcat în
pădură tînără,

RA
Pahomie, pârâii; mic afluent al
pârâului Negra Broscenilor. Palanca, Poeniţă în pădurea moșiei

LIB
Tătăruşi,
Pahomie, munte, în com. Mălini,
având 888.2 m. altitudine. Pâleu, munte în com. Negra Şa-
rului, făcând parte din munţii

Y
Pahomie, munte, în com. Mădeiu. Șărbii.

SIT
Păiseni, sat pe moșia şi în com, Pâlcului (Delul), munte în com.
Sasca. Inșirat pe țărmurile pâ- Negra
ER Șarului.
râului Sasca Mare, numără 84
case, în care trăesc 93 capi de Palmegul, munte în com. Dorna,
NIV

familie sati 302 suflete, din cari avend 1253 m. altitudine. E

154 bărbaţi şi 148 femei (3 is- îmbrăcat in păduri de rășinse,
railiți). Contribuabili sunt 80. și pășiuni.
LU

Vatra satului ocupă 95 fălci,

28 pri. Păltinelu, pârâi; afluent al pâ-
Improprietăriți în 1864 sunt râului Bogata, (3 km.) Are de
RA

12 fruntași, 25 pălmași și 18 tributar pe pârâul Valea Vaciy.

codaşi, stăpânind 211 fălci.
Are o biserică de lemn, cu Păltiniş, pârâi; numit și al Cu-
NT

patronul Sf. Dumitru, servită răturilor; mic afluent al pârâu-

de un preot şi 2 cântăreţi şi lui “Țolesci, apa căruia învâr-
CE

împroprietărită cu 81 fălci. tesce o morişcă (1! km).

Șcâla din Sasca-Mică servă
şi acestui sat. Un singur drum, Păltinişu, sat, pe moşia și în
în lungime de 2880 m., duce
I/

com. Şaru Dorni.

la Sasca Mare. Imprăștiat pe câstele deluri-
IAS

Tradiţia spune că întemeie- lor ce țărmuresc pârâul Negra-

torul satului ar fi fost un Gre Păltinişului, numără 79 case,
care Paisie, căruia i s'a dăruit populate cu 84 capi de familie
U

moșia de către Ștefan Vodă, saii 288 suflete, din cari 148
pentru că “la găsduit o npte. bărbaţi şi 140 femei. Are 75
BC
 228
228
contribuabili. Biserica din Dră- suflete, din cari 490 bărbaţi şi
goâsa şi școla din Panaci ser- 480 femei (12 israiliți). Are 380

RY
vesc şi acestui sat, contribuabili.
O biserică cu patronul Sf.

RA
Păltinigului, (Dclul), munte în Ap. Petru și Pavel, servită de
com. Negra Şarului. un preot și doi cântăreţi, îm-
proprietărită cu 12 fălci de pă-

LIB
Păltinişu, pârâă; afluent al pâ- mânt, — şi o şcâlă rurală mixtă,
râului Negrişora, udând comu- înfiinţată în 1891, cu un învă
nele Şaru Dorni şi Brosceni. țător plătit de stat, frequentată

ITY
de 35 şcolari, din 36 băeţi și
Paltinul, pârâi; mic afluent al 15 fete cu etatea de şcolă, -—
pârâului Haita (1100 m.) cu local propriii clădit de preo-

S
tul Teodor
ER Mândrilă, care *l-a
Păltinosa, pârâuaș; mic afluent înzestrat şi cu 40 prj. loc de
al pârâului Porcului, în com, grădină în jurul şcâlei.
„Siliştea, -
NIV

Panacilor, v.. Costa Panacilor.

Pâltinigului (Delul), munte în
com. Șaru Dorni, având 1444.83 Panacul, pârâii; isvorasce din Pi-
LU

m. altitudine. ciorul lui Panac şi se varsă în

pârâul Haita, după ce a format
Paltinul, munte, în com. Brosceni,
hotarul ţării pe o lungime de
RA

un km. şi a udat teritor. com.

Paltinului (Pârâul), mic afluent Negra Șarului pe o alta de
NT

al Negrișcrei, — în com. Bro- 2 km.

sceni,
CE

Pangratie, mic afluent al pârâului

Panaci (Piciorul lui), munte, îm- Suha mică, în com. Mălini.
brăcat în pădure de rășinâse,
în com. Negra Șarului. „Pântei (Valea), o vale în muntele
I/

* Şărba, din com. Negra Şarului,

AS

! Panavi, sat, pe moşia şi în com Şaru-

în care se află o peșteră locui-
» Dorni, Așegat pe țărmurile pă-
tă altă dată de un mare haiduc
raelor Călimănel şi Tăeturei, nu-
UI

Pântea, despre care tradiţia

m&ră 200 case în care trăese spune că, avându-și câta organi-
246 capi de familie sait 970 sată milităresce, se aţinea pe
BC
229

podişul Călimanului şi, când Biserica și șcâla din Drăgă-

RY
căpitanul avea nevoe să dea nesci servesc și acestui sat.
vre un ordin, începea să zică Numele satului, se zice că,
din fluer, iar ai săi trebuia să vine de la multa fărzzră de

RA
"1 pricepă dorința după cântec. lână pentru sucmani şi ițari, ce
Aşa, când era linişte, Pântea o dată se lucra aci.

LIB
zicea hora; când iar îi mirosea ce- Satul e vechiii şi, după spusa
va (că e urmărit, de pildă) zicala bătrânilor, locuitorii n'ar fi a-
doinei se audia de poterași şi devă&raţi răzăşi de baştină.
c&ta lui Pântea dispărea. Moșiile posedate de ci for-

Y
Fluerul haiducului era mare, maii altă dată un trup, care prin

SIT
întocmit din doge și răsuna de împărțire din tată în fii a a-
'nvârteaii : flăcăii şi fetele hora juns în făşii mici, cum le po-
în sat, când Pântea'] umfla din sedă
ER astă-di. Răzășii n'aii
vârful Şărbei (2—3 km.) Rănit urice, ci “şi stăpânesc peticele
de un glonţ al poterei, fu dus în virtutea dreptului de moș-
NIV

la Constantinopol, unde, ca să tenire,

'şi arate voinicia Pântea, și în- Ei ţin însă una și bună că
fipse toporul întrun stâlp de moşia a fost dată strămoșilor
lor în bucăţi de câte 60 fălci,
LU

fier. El muri în temniţele Țari-

gradului. de cari se mai găsesc încă, în
urma unei viteji.
Mare parte din moșia Pănu-
RA

Pântei (Huciul), o muche din de. resci a fost rășluită de către

lul Pietrosu, din com. Tătăruşi,
călugării M-rei Nemţu cu cari
NT

acoperită de huceag. S'aii judecat multă vreme.

Pănuresci, sat răzăşesc în com. Pânzarului (Pocna), Poeniţă d'a-

CE

Drăgănesci formând un singur supra delului Bogata, din com.

trup cu satul de reședință. Sasca.
Tăbărât pe ambele ţărmuri
I/

ale pârâului Râşca, numără 68 Papalac, deal, acoperit de fânaţ

IAS

case, în cari trăesc 75 capi de în com. Preutesci.

familie sai 305 suflete, din cari
145 bărbaţi şi 160 femei. Pâraele, sat pe moşia și în com.
12—13 Mălini. Aședat pe podişurile
U

Vatra satului ocupă

tălci. dintre cele trei pârae cel stră-
BC
230 P 2:30

bat, numără 186 case, în cari Pârâul Cârji, mic afluente al Bis-
trăesc 196 capi de familie sai triței, udând satul cu acelaș

RY
842 suflete din cari 410 băr- nume.
baţi şi 432 femei. Contribuabili
sunt

RA
154. - Pârâul cu Pesce, isvorasce din
Vatra satului ocupă 160 fălci; muntele Lucaci și, după un curs
iar locuitorii sunt bunişori gos- de 3800 m., se aruncă în Negra

LIB
Podari. Şarului, drept Scăricica.
Improprietăriți în 1864 Şi
1881 sunt 22 fruntași, 66 păl- Pârâul Glodului, v. satul Valea
mași şi 42 codași stăpânind

ITY
Glodului.
490 fălci.
Biserica şi şcola din Mălini Pârâul Gloduluy, isvorasce dintre

S
servesc şi acestui sat, delurile Osoiu şi Cotârgaşi, din
Drumuri principale sunt: la
ER
com. Giurgesci, străbate satul
Fâlticeni
(18 km.) şi la Drăceni care “i pârtă numele şi după
(712 km.) un curs de aprâpe 3 km.
NIV

se
aruncă în Șomuzul Mic.
Pârâul Cârjei, sat, pe moşia Borca, In timpul ploilor e furios,
dar în com. Mădeiu. smulge pietre pe care le târasce
LU

Aşedat la vale, ca să le cul€gă locui-

pe ţtrmul stâng al Bistriţei ŞI
străbătut de pârâul cu acelaş torii cari le întrebuinţeză la
clădiri şi drumuri, făcând şi
RA

nume, numără 94 case, în cari

trăesc 99 capi de familie un mic negoț cu ele.
saii
426 suflete din cari 226 băr-
NT

baţi și 200 femei (4 israiliți), Pârâul Lat, mic afluent al Sascei

avend 1t1 contribuabili. Mari, având de tributar pe Pâ-
râul Negru.
CE

Vatra satului ocupă 100 fălci,

iar locuitorii nu prea sunt gos-
podăroşi. Pârâul lui Ion, afluent neînsem-
nat al pârâului Moişa,
I/

Improprietăriţi în 1864 sunt în com,

18 fruntași, 26 Pălmași şi 18 Bordia.
AS

codași, stăpânind 248 fălci.

Pârâul Lung, afluent al Săscuţei
Are o biserică de lemn, fără
Mici,
UI

preot; iar şcâla din Mădeii

servă şi acestui sat. (v. Mădeiii).
| Pârâul Mare, isvorasce de sub
BC
 231
za
Delul Maganu şi se varsă în mără 84 case, în cari trăesc

RY
Negra Șarului, lupă ce a udat 86 capi de familie sai 329 su-
com. Negra Șarului şi Şarul filete din cari 165 bărbaţi și
Dornei pe o lungime de aprâpe 164 femei, avend 90 contri-

RA
7 km, buabili. |
Vatra satului proprii zis nu

LIB
Pârâul Mare, v. Matidia. există fiind tare risipit.
Improprietăriți în 1864 şi
Pârâul Mare, mic afluent al pâ- 1879 sunt 1 fruntaș, 31 pălmași
râului Sabasa.

Y
şi 24 codaşi stăpânind 182 fălci
şi 40 prj.

SIT
Pârâul Mare, mic afluent al pâ-
Are o biserică cu patronul
râului Borca,
Sf. I6n, clădită din lemn, res-

Pârâul Morii, afluent neînsemnat

ER taurată și înzestrată în 1885
de on. Administraţie a domen.
al Siretului, în comuna Stolni-
Corânei, servită fiind de un
NIV

ceni.
preot şi doi cântăreţi. Șcâla
din Fărcaşa servesce şi acestui
Pârâul Morii, v. Bâdiliţa.
sat.
LU

Drumuri principale sunt: la

Pârâul Negru, mic afluent al Pâ-
Fărcaşa (3700 m.) şi la Sabasa
râului Lat.
(3 km.)
RA

Pârâul Negru, mic afl. al pârâu- i In 1803, «Pârâul Pântei a

lui Bucinișu, com. Şaru Dorni. M-rei Reşca, număra 27 liugi,
NT

plătind 480 lei bir anual; iar

isvorasce din de: ocupaţia lor era, ca și astă-di,
Pârâul Pântej,
munca în pădure, plutăritul şi
CE

lul ia şi, după ce a udat co-

muna Fărcașa pe o lungime crescerea vitelor». (Uricarul de
de 8 km. în care străbate satul T. C. vol. VII, p. 255).
cu acelaş nume, se aruncă în
I/

Bistriţă, Pârâul Satului, numit şi Șipotele

IAS

în Rădășeni, mic afluent al Şo-

muzului Mare.
| Pârâul Pântei, sat pe moșia și
i în com, Fărcașa. Inșirat pe ţăr-
mul stâng al Bistriţei şi pe ale Pârâuţul, afluent al pârâului Brus-
U

pâraelor Pântei şi Găinei, nu- tura, în com. Drăgănesci (3 km.)

BC
 232
E
Pârâuţul, Valea pârâului cu acest Pârlogele, vale cultivabilă în com.
nume, puțin productivă.

RY
Brădăţelu.

Pareu, deal în com. Miroslăvesci, Pârl6gelor (pârâul), mic afluent al

RA
vârful . acoperit cu pădare şi Siretului, în com. Păşcani, având
câstele imaş. lungimea de 11 kil.

LIB
Pârlea, mic afluent al pârâului
Părtinuş, fost sat d'asupra delului
Râşca în com. Bogdănesci.
Cepă, de lângă satul Hârtpe.

ITY
Localităţii i se mai zice acum
Pârlei (Pârâul), mic afluent al şi «la intirim», fiind cimitirul
pârâului Suha Mare, — com. satului acolo.
Mălini.

S
Păşeani,
ER com. rurală situată în
Pârlita, deal, spre apus de d€lul
centrul plășei Siretul de jos, spre
Țiganului, în com Bogdănesci,
sud-est și la 40 kil. de Fâlti-
fânaţ şi păşuni.
NIV

ceni.— Se mărginește la E. cu
com. Rugin6sa și Văscani, la
Pârlita, localitate pe teritorul co-
V. cu com. Cristesci, la S. cu
munei Rugin6sa.
LU

com. Miroslăvesci şi Stolniceni

Pârlita, Moră în com. Hărmănesci, şi la N. cu com. Lespedi. Are
forma unui trapez neregulat în-
RA

Pârlitura, pădure de mestecăn în

clinat spre est (albia Siretului).
com. Siliștea. Se compune din satele: Târ-
guşorul-Pășcani,
NT

unde se află
Pârlitura, afluent neînsemnat al reședința comunei și a sub-pre-
pârâului Porcului, în com. Si- fecturei plășei, Gara Păşcani,
CE

liştea. Fântânelele, Brătesci, Sodomeni,

Boşteni, Gâscesci, Topile, Va-
Pârlitura, munte în com. Mălini, lea Secă, Conţesci, Blăgescă şi
I/

Lunca. — În întrega com. sunt

Pârlog (Fântânele), Obârșia pârâ- 2302 case, în care trăesc 2416
AS

ului Ciupesci, din com. Stol- capi de fam. ce numără 10498

niceni, suflete din care 5314 bărbaţi
UI

și 5184 femei (916 streini, ma-

Pârlogelor (Delul), cultivabil în joritate israeliți). După ocupaţie
com. Brădăţelu.
locuitorii se împart ast-fel: 1
BC
208 233

librar, 24 băcani, 94 cârciumari, cumpărase de la N. Roseti Ros-

RY
12 lipscani, 10 fierari, 1 -far- novanu, împreună cu. tâtă zes-
macist, 4 hotelieri, 4 hangii, 6 trea (acarete, vite, cultură, etc.)

RA
cafegii, 16 debite de tutun, 1 pe preţul de 2.600.000 lei. —
ceasornicar, 7 brutari, 2 căru- Suprafaţa comunei e de 10822
ași, 2 dogari, 20 croitori, 3 hectare tânaţ, 19r hectare sterp

LIB
dulgheri, 2 boiangii, 1 zugrav, şi restul cultivabil. Improprietă-
3 cojocâri, Ş 'casapi, 4 rotatri, riți la 1864 sunt: 40 fruntași,
4 bărbieri, 25 cismari şi alţi 586 pălmaşi și 354 codaşi stă-

Y
peste 20 comersanți de mărun- pânind 3229 fălci. Ultimul an
ţișuri și mici industriași, restul sa cultivat: goo hect. grâu,

SIT
sunt plugari, 1410 hect. porumb, 199 hect.
Contribuabili sunt 2401. In secară, 167 hect. orz, 182 hect.
toată comuna sunt 8 biserici
ER
ovăz, 171 hect. rapiţă, 13 hect,.
ortodoxe şi 1 catolică, servite cânepă, 12 hect. în, 14 hect,
de 11 preoți şi 18 cântăreţi; cartofi, 10 hect. fasole, 2 hect.
NIV

o şcâlă de băeţi și alta de fete, mazăre, 9 hect. anason, 1 hect.

— rurale dar cu program ur- hameiii. Moșia e una dintre cele
ban, 1 șcâlă primară urbană mai frumâse nu numa! din ju-
LU

mixtă a Dir. C.F. R. în gara deț, ci chiar din întrega Mol-

Pășcani și 4 şcâle rurale mixte. dovă. — In com. Pășcani sunt
(V. descrierea la sate). Budgetul 6 mori și 2 piuce, şi o fabrică
RA

comunei pe 1892-—1893 are la de săpun.

venit G5ooo lei şi la cheltueli De însemnat în com. sunt:
NT

55077 lei; iar al drumurilor de Schitul Brătesci și Gara Păș-

9000 lei venit şi 8000 lei chel- cani cu atelierul. (V. a. n., fie-
tueli.— In com. sunt 585 cai, care sat în parte şi târgul).
CE

1705 boi, 1450 vaci, 3626 oi,

15 capre și 750 porci.— Altitu-
dinea com. de la nivelul mărei Păşcani, târgușor în comuna cu
I/

variază între 320—335 m. — acest nume. Aşedat pe un po-

E udată de râul Siret şi pâra- diş frumos ce ț&rmuresce șesul
IAS

ele Conţasca, Valea Secă, Er- drept al Siretului, numără 166

molia, Recea, Pârâul Pârlâgelor, case în cari trăesc tot atâţia
Ocâlelor, Săcul şi Brăteşti. — capi de fam,., saii 782 suflete
U

Moșia e propietatea decedatului din cari 390 bărbaţi şi 392

Colonel Eugen Alcaz, care o femei (din ei 602 sunt streini,
BC
234
204
majoritate israeliți, câţi va li- fonică, pompierii Dir. C.F. R.
poveni şi nemți). Contribuabili fiind angajaţi și pentru târg.—

RY
sunt 841. In târg esteo farmacie şi ofa-
Vatra Târguşorului din deal brică de săpun. — Aci se face
bâlciă în fie-care Duminică şi

RA
împreună cu cel din vale şi gara
ocupă 51 fălci și 41 prij.— Ma- peste an iarmarâce la sf. Maria
joritatea târgoveţilor sunt co- Mică, sf. Dumitru, sf. Nicolae,

LIB
mersanți şi numai o pătrime sf. Teodor, Buna-Vestire şi
plugari. Florii.
Unele clădiri sunt bunişsre, Casa proprietăţii şi grădina

ITY
cele mai multe însă nu sunt toc- (4 hect.) cu ezerul și şipotele
mai recomandabile. Târgul se din jurul ei merită să fie visi-
alimentează cu apă de isvor şi, tate de ori cine.
fiind pe un loc scurs,
bui de cât puţină cheltuială și
n'ar tre-
RS Intre
„un pod
Pășcani și Blăgesci este
pe vase al proprietăţii
IVE
osten€lă ca să fie mai curat, — la care se incaseză pentru tre-
Improprietăriţi la 1864 sunt cătore: 5 bani cu piciorul, 10
76 fruntași şi 311 codași, stăpă- bani cu căruța cu un cal şi 1ş
UN

nind 1856 fălci şi 28 prăjini. bani cu 2 cai. Din sus de acest

Are o biserică cu patronul pod este un altul de fier pe
sf. Voivodi, zidită de
stâlpi de piatră al liniei ferate
familia
L

Rosnovanu și împroprietărită cu Pășcani-lași.

RA

17 fălci, servită de 2 preoţi și Drumuri principale sunt: la

2 cântăreţi.— O șcâlă primară Fântânele (21 kil.), la Brătesci
de băcţi, cu un învățător, fre- (6690 m.), la Boşteni (4 kil.), la
NT

cuentată de 70—75 şcolari şi Sodomeni (4 kil.), la Gâscesci

o alta de fete, cu o învățătăre, (6 kil.), la Topile (6 kil.), la
CE

frecuentată de 5ş—60 eleve.— Valea Secă (7 1/2 kil.), la Blăgesci

In ambele se aplică programa (3679 m.), la Lunca (7359 m.),
șc6lelor urbane. — E reşedinţa la Gară (1 kil.) şi la Conţesci
I/

sub-prefecturei plășei Siretul de (10 kil.).

jos, a comunei și judecătoriei
AS

Vechimea târgului nu trece

Ocolului cu acelaş nume, aunei peste un secol. Acte de la în-
companii de infanterie, a medi-
fiinţarea lui nu se găsesc. Inainte
UI

cului și mâșei de plasă. — E de 1879 nu eraii în Pășcani de

legat de gară prin o linie tele- cât două hanuri şi câte-va pră-
BC
235
235

văli ale proprietăţii, dar, de sețele țărei, vol. II pag. 233 și

atunci încâce, o dată cu cons- 352).

Y
truirea, iiniei ferate L. C. 1, In 1803, «Pășcani a Vister-

AR
porni şi înflorirea lui, așa că nicului Iordache Balş«, numără
acum merge înainte cu paşi des- 382 liudi, plătind 5521 lei bir
tul de repedi.

R
anual, la cari se mai adăogeaii
Vechimea satului, lipit de târg, «breslașii ot tam» 22 liudi cu

LIB
încă e necunoscută.— «Credem, 188 lei bir și 12 de cel fără
dice Ep. Melchisedek în Cronica bir. Ei se ocupa cu plugăria
Romanului,
vol. I, nota de la și. cultura tutunului și aveaă loc

ITY
pag. 177 (Buc. 1874), că numi- strimt. (Uricar. vol. VII, p. 247).
rea de Pășcani, ce pârtă mai Visternicul Iordache Balş în
multe sate în România, se de- diata sa din 1809 îndatoreză pe

RS
rivă de la pronumele familiilor fiul s&i lancu căruia "i lasă:
primitive Paşcu». «Moșiile sate întregi: Pușcani
IVE
cu tâte cătunurile și cu tâte si-
În hrisovul de danie al lui
Alexandru Vodă, d. d* Suceva,
liştile unite la un loc și Con-
8 Aprile 1419, precum și în țesci ce sunt luate de veci de
UN

la M-rea Probota, cu besmăn în

acela al lui Stefan Vodă către
ținutul Sucevei şi cu casele din
M-rea Taslăii, d. do Suceva, 1
Pășcani, cu tâtă pojijia casei și
Fevruar, 1481, moșiile Borilesci,
cu tâte prisecile cu stupi, la a-
L

Pășcani, şi Drăgotescise citză

ceste ar&tate moșii», cu condi-
RA

ca fiind pe câmpul lui Dragoş».

țiunea ca: 1) Să se afle preoți
(Arh. istorică de B. P. Hâşdăi,
și psalţi fără strămutare la bi-
Bucur. 1865, Tom. I, pag. 75
NT

serica din Pășcani; 2) Să înrre-

ŞI 110).
fină şcolă cu dascăl moldove-
«Paşcani a fost ars suferind Hesc şi grecesc, în Z0tă vremea ;
CE

mari stricăciuni de la Leşii lui 3) Să se facă două pomeniri pe

Sobieski şi Tătari pe timpul lui an la biserică și 4) Să porte de
Constantin Cantemir». grije schitului Brătesci. (Urica-
I/

«Prin Pășcani fu trecerea pod- riul de T. C. vol. XI, p. 337

şi XVI, p. 280).
AS

ghezului condus de capul cata-

nelor din Neamţ, numit Frenţa, Printrun hrisov. din 1814,
care se ducea să răstârne pe Noembrie 16, se intăresce stă-
UI

Vodă Mihail Racoviţă din a treia pânirea « Visternicului Iordache

domnie». (|. Neculcea, L.etopi- Ruset pe moșia Pășcani de la
BC
236 236

- ţinutul Sucevei şi Hodora de la ciul direcțiunii C.F. R. se mai

ţinutul Hârlăului ce aă cumpă- află în gară : un oficii telegrafo-

RY
rat-o prin mezat dela epitropii | poștal, un comisar, un atelier
Bezedelilor Dimitrachi şi Pana- în care se repară vagânele și
iotachi fii a Domnului Constan- maşinele, cu o turnătorie siste-

RA
tin Moruz Voevod». (Utricar. de matică. In acest atelier sunt în-
T. C. Vol. VI, p. 299). trebuinţaţi 350 — 400 funcţionari

Prin satul și târgul Pășcani
se vorbesce mult despre tâlhari
ce ar fi bântuit împrejurimile,
În Ist. Mitr. Moldovei şi Suce-
LIB
și uvrieri. În jurul gărei s'a for-
mat un târguşor numit de Păş-
căneni Târgul din vale. El nu-

ITY
mă&ră 164 case în cari trăesc
vei (pag. 420) ni se spune că, 263 capi de familie, sai 1230
la 1826, trei bandiți Turci s'aii suflete din cari 659 bărbați şi

RS
ascuns într'o mâră la satul Paş- 571 femei. Contribuabili sunt
cani (probabil cea de'pe pârâul 300.
Tăbăcăria), tăiară pe morar și'şi Pe lângă atelier s'a atașat o
IVE
pierdură urma într'o luncă de biserică catolică, cu patronul
lângă satul Hârtâpe. Joia Verde, zidită în 1872 de
«Nicolae Rosnovanu (de sigur comunitatea amploiaţilor și lu-
UN

tatăl lui Iordache) a fost numit crătorilor catolici, servită de un

visternic de Mihail Şuţu, sciin- preot. Tot în 1872 s'a înființat
du-l: favorabil eteriei, la care şi o şcâlă primară urbană mixtă
L

fusese atras încă de pe când în- cu trei institutori, frequentată

RA

văţa în Paris de grecul Minas de 80—100 școlari. Șcâla se în-

Minard, bibliotecar la institutul treţine de direcţia C.F. R. Afară
Franţei». (A. D. Xenopol, Ist.
NT

de limba română se predă fa-

Rom. vol. V, p. 674). cultativ limbele germană şi po-.
lonă, dar nu în orele reglemen-
CE

Pascani Gara (cu târgul din vale), tare, de către preotul catolic,
în comuna cu acest nume din care predă și religia catolică,
plasa Siretul de jos, pe şesul iar unul dintre preoții din deal
I/

drept al Siretului și ja 800— predă religia ortodoxă. O mae

1000 m. de Târgul din del, stră este angajată pentru pre:
AS

De aci pornesce linia ferată darea lucrului de mână la eleve.

în trei direcțiuni spre: Roman- In apropiere se află frumosul
UI

Bucuresci, spre Iaşi și spre Bur- pod de fier ce servă liniei Păș-
dujeni-Suceva. Pe lângă servi- cani-laşi.
BC
287
287

Păşcani, pădure în tot lungul păr- încă urmele șleahului ce lega

ţii apusene a moșiei Păşcani, Iașii cu Suceva.

Y
îmbrăcând delurile Pietrosu, Ti-

AR
tihanu și Huhurez. 1790 hect. Petia, sat pe moșia cu acelaş nume
mai mult fag și ștejar. din com. Pleșesci. Numără 144
case în cari trăesc 142 capi de

R
Păşcania, deal îmbrăcat în pădure familie saii 589 suflete din cari

LIB
de ștejar, împestrițată cu alte 290 bărbaţi şi 299 femei (7 is-
esențe în com. Ruginâsa. raeliţi). Contribuabili sunt 136.
Vatra satului ocupă 16 fălci,

ITY
Păscania, băltâgă în suprafață de 32 prăjini ; iar locuitorii sunt bu-
70 prăj. în com. Rugin6sa. nișori gospodari. Moşia aparține
la doi proprietari G. Ciudin și

RS
Păşcania, șes în com. Rugin6sa. G. Gr. Raftivanu, și are întin-
derea de 962 fălci din cari 456
fălci cultivabile, 260 fălci fânaţ
IVE
Păunesei, pârâiaș în satul Văs-
şi restul mlaștini şi teren puţin
cani; mic afluent al Bahlueţului
productiv. — Improprietăriţi în
Rece.
1864 sunt 34 fruntaşi, 41 păl-
UN

mași şi 30 codaşi, stăpânind

Pave! (Pârâul din valea lui) mic,
254 1ja fălci. Are o biserică de
afluent al pârâului Brădăţelu lemn, cu patronul Sf. Voivogi,
L

(750 metri). împroprietărită cu 8! fălci,

RA

„fără preot. O şcolă rurală mixtă

Pavel (valea lui), valea pârâului înființată la 1 Decembre a. c.
cu acest nume; cultivabilă. (1892) cu un învăţător plătit
NT

de stat, frequentată de 35 şco-

Pelinescilor (pârâul), mic afluent lară,
CE

al Șomuzului Mare, în comuna * Drumuri principale sunt: la

Dolhesci. Fâlticeni, (5 km.), la Pleşesci
(4 km.), la Uncesci (1! km.)
I/

Peter (d6lul lui), lângă satul Hâr- „Din trecutul satului, Prin
tâpe; adăpostea altă dată tâl- cartea de mărturie din 7104
AS

hari, intre cari se pomenesce nu- (1596) Iul. 14, lrimia Moghilă
mele unuia Coman. Parte e aco- Voevod, recunsce dreptul de
UI

perit de pădure și parte culti- proprietar lui Minea, fiul lui

vabil. Peste acest del se văd Ilarion Calugărul, ce se chiema
BC
238 238

în mirenie Ion, asupra moşiei Petiuţa, pârâu în com. Şoldănesci;

Petia cumpărată de la Costea îşi are obârșia în satul Petia

RY
Petia, drept goo galbeni tătă- şi se varsă în Şomuz, având
resci, încă de pe timpul lui 31 km. lung.
Ştefan Vodă Cel Mare (Uricar.

RA
XVI, p. 8). Petrilesci, trup de moșie. V. Bog-
Petia se împărţia în Petia dănesci.

LIB
Mare și Mică şi se compunea
din mai multe ră&zăşii; dovadă Petroni, pârâii; mic afluent a
uricele de la Const. Mogbhilă pârâului Suha mare.
V. V. din 7117 (1609) August

ITY
26, prin care Avramica, fiica Pesceră (la), pescere săpate în
lui lonascu, vinde lui Pătraşcu malul pârâului Lupului din com.
Vel Vornic “Țărei de sus, un
RS
Uidesci, nu departe de Manolea,
loc de 3 case de la Petia Mare avend una din ele 2 apartamente
şi cu jerebiile lor din țarină şi cu o ferâstră, dovadă că ai
IVE
din livadă și cu tot locul şi fost o dată locuite.
venitul de peste an, drept 80
taleri argint. Şi alte acte şi Piatra Arsă, o stâncă sub Stâui.
UN

mărturii de vîndare şi zălogire şora, de a drepta șoselei ce

de jerebii şi case. (V. Uricariul duce la Brosceni.
de T. Codrescu, vol AVI, p.
L

3, 9, 10, 12, 18, 19,20 şi 26.)

Piatra lui Ciobâcă, unul dintre
RA

In 1803, «Petia lui Vasile piscurile muntelui Runcul Mă-

Ciudin avea 25 liudi plătind deiului,
280 lei bir anual, la cari se
NT

mai adăogeaii «breslaşii ot tam»

Piatra lui Epure, munte în com.
2 liudi, plătind bir 24 lei pe Brosceni,
an. (Uricar. VII, p. 253.)
CE

Printr'o carte de judecată din

Piatra lui Toader, cea mai peri:
1807, lunie 21 se întăresce stă- cul6să dintre stâncele de la ca-
I/

pânirea Paharnicului Tudorachi

taracta Bistriţei la «Tânce.»
Ciurea şi Vasile Ciudin asupra, Nuvelistul N.
AS

Gane ne dă
moșiilor Petia Mare și Mică legenda ei în versurile urmă-
(Uricariul VI, p. 278).
tore::
UI
BC
239
239

Y
Piatra lui Toâder

AR
Legendă.
Mări6ra de la Borca Ș'atunct pluta luminată £
E vestită pe la munte

R
Vesel lunică la vale, '
Intre fetele frumâse Parcă dorul ar împinge-o

LIB
Ea cu drept e cea din frunte,
Pe strălucitârea cale

'Şi istță e la vorbă, Când la câmp, când la pădure!)

Veselă, inimă plină,
T6der pluta, 'şi cărmuesce ;

ITY
Şi tot cântă şi lucr&ză, Iată 'n şipot o îndrâptă,
Parcă-i grier şi albină Ia acum o doliesce 2)

RS
Ea lui Tâder de la Dorna (v. a. n.). Iar acolo unde apa
Juruitai a sa mână; Curge lin şi adormită
Insă vremea cea pribeagă T6der cântă şi vis€ză
IVE
Prea încet râta îşi mână, La logodnica-i iubită,

Când e vorba să aducă Pe la Colţul de la Acra

“Ceasul drag de cununie,
UN

Prin vîrtejul din Căldare (v. a. n.)

"Şi să pue 'n vatra Dornei Mâna meşteră-a lui Toder
Casa lor pe temelie.
Duce pluta 'nvingătâre.
L

In sfârşit în dori s'arată Apoi trece pe sub bolta

RA

Ziua cea de mult

dorită Cheilor întunecate (v. cheile)
"Şi pe o plută Tâder plâcă Unde stâncele grese
La mirâsa lui iubită. Par în cer împreunate.
NT

Apa Bistriţei e bună, Iată, iată se arată,

Vîntul cald uşor adie, In albastra depărtare,
CE

Negurile întind pe virfuri Uriaşii munţi ai Borcei

"O urz6lă argintie Unde satu-t în serbare.
I/

Dar din dorile aprinse Saltă inima lui T6der!

Vine-o rază pe furiş A lui cale s'a scurtat,
AS

Care 'mprăștie și sârbe Numai T6ncele să trecă (v. a. n.)

Umedul paienjiniş. Şi din greii el a scăpat
UI

DaN

1) Plutașit obicinuesc a dice: </z câmp, Ja pădure în loc de: la stânga, la drepta.
3) A dolii pluta înzemneză a o da la lin, a o scâte din curent.
BC
240 240

Dar în Tânce vijelia Munţii, stâncele pleşuve,

Se ridică de sub stâzci Pescera cea mistuită

RY
Duhul r&ii sălășluesce
In genunele adânci !) _Pân' la Borca merge vestea
Gol rămâne-altarul sfânt
De o vraje par” că-i prinsă Trist norodul se înt6rce

RA
Bistriţa în acel loc Se 'ntind ochii spre pământ
Căci ea apele-şi răstârnă
Ca pe-o albie de foc. Iar frumâsa Maridră

LIB
A uitat de atunci să râdă;
Dar din fundu-i fără numer Să mai cânte, să mat ţâsă
Răsar stânci posomorâte Ochii n6ptea să-i închidă
Ce pun stavili de peire

ITY
Plutelor nesocotite Lângă stânca fior6să,
Cu vârf negru ascuţit
T6der însă scie strunga ?) Veşnic umblă şi întrebă

RS
Nu o dată a trecut Unde este-al ei iubit?
Prin strimtârea "'nfricoșată
Unde atâţia sai pierdut. Intro di pe nâgra stâncă
IVE
Maridra se acaţă,
E! îşi. face semnul crucei, Păru-i flutură pe umăr,
Apoi întră fără frică Vai! ce veştedăi la față!
In cea volbură turbată
UN

Intra iadului potică. Ochi-i stinşi caută 'n apă

Pieptul ei din greii suspină
Insă vai! strunga e -'nchisă Ea îl chiamă, "i! face semne
Pe prăpastie se "'nclină:
L

De-un catarg care-o ezesce

Pluta dusă ca săgeata
RA

In mii țăndări se sdrobesce. Şi de-o dată par'că "1 vede

In genunea cea adâncă:
Iar sălbaticele valuri Dâmne-ajută | strigă-atuncea
NT

Pe logodnic îl înghit Şi saruncă de pe stâncă.

Lâng' o stâncă fiorâsă
Cu vârf negru, ascuţit Ai trecut anii de-a rândul
CE

Dup” acâstă întâmplare

Apoi parcă de-a lor faptă Şi plutaşii când s' aventă
Ele 'n urmă se căesc In a Tâncelor strimtâre,
I/

Iși astâmpără mânia

Varsă lacrimi şi jelesc, Iţi arată cu sfială
AS

Stânca ngră ascuţită

Şi-a lor jale o îngână Ce cu numele lui T6der,
Cea pădure "*mbătrânită, De atunci e poreclită!
UI

1) Genune însemnză bulb6nă, adâncime.

2) Strunga, calea, curentul pe care trebue să apuce.
BC
 201 241

Piatra, Opoinei, Munte, în com, Piciorul Lat, un povârniş al mun-

Brosceni. telui Șărbei, comuna Negra Șa-

Y
rului.

AR
Piatra Puşcată, Stâncă în Bistriţa.
Piciorul Laţ, Munte în comuna
Piatra Şurei, Stâncă enormă în Sasca,

R
albia pârâului Băuca, unde se

LIB
formeză o cascadă naltă de 7 Piciorul Lung, Culme de deal
m. în com. Negra Șarului, (munte) ce pornește din mun-
tele Gruiu, com. Dorna.

ITY
Piatra vîntului, Stâncă îa Bistriţa
între Chei şi Colţul Acrei. Piciorul Lung, un povârniș re-
pede ce scoboară din munții

RS
Şărbei în pârâul Negra, din co-
Pichetului (Pârâul), mic afluent
muna Negra Șarului, e îmbră-
al pârâului Negra Șarului, în
cat în pădure de brad.
IVE
com. Şarul Dornei.
Piciorul Lupului, Culme de munte
Piciorul Cacaţenilor, Munte în între Reşca Mare și Râșcuta, în
UN

com. Mădeiu. com. Bogdănesci, îmbrăcată în

pădure de brad, fag și mes-
Piciorul Cârlanului, Munte în com. tecăn.
L

Bogdănesci.
RA

Piciorul Ortoei, Munte în com.

Piciorul Corbului, Deal, acoperit Dorna.
de pădure de fag, lângă satul
NT

Bâdiliţa, com. Lespedi. Piciorul Pietrii lui Epure, Munte

în com. Brosceni.
CE

Piciorul Huciului, o prelungire a

delului Burduhosul din comuna Piciorul Plopului, Munte în com.
Brădăţelu. Bogdănesci, acoperit de pădure
I/

de mestecăn şi răchită.
Pieiorul Huciului, Pădure de ste-
AS

jar în com. Brădăţelu. Piciorul Popi, pădure numită şi

Pădurea Fundoei, d'asupra sa-
UI

Piciorul Lat, Munte în comuna tului Sodomeni, din comuna

Mădeiiă. Păşcani.
BC

40,72g. Dicţ. geogr. al jud. Snctva. 16

242 242

Piciorul Rusului, o parte a mun- Brosceni, avend 1488.9 m. al-

telui cu acest nume, din com. titudine.
Şaru Dorni, acoperit de pădure

RY
rară. Pietrele Dâmnei, Stânci în partea
vestică a Rarăului, cari vădute

RA
Piciorul scurt, mic afluent al pâ. printre neguri se aseamănă cu
râului Tăeturei, com. Şaru Dorni. o biserică saii un castel cu trei
turnuri fantaștice zidit în văs-

LIB
Piciorul Scurt (Dclul), munte în duh. Vederea lor e așa de fru-
com. Șaru Dorni. m6să că atrag fârte mulţi visi-
tatori. — Singurul £de/zwe/ss stă

ITY
Piciorul Scurt, Pârâă; mic aflu- lipit de aceste stânci uriașe. —
ent al pârâului Sabasa. Pe aci trece hotarul între Bro-
sceni şi Bucovina. (V. <Comsâra
Piciorul Scurt,
Mădeiii.
Munte în comuna
RS
de la Rarăii» în nuvelele lui N.
Gane). Tradiţia spune că-şi trag
numele de la o Dâmnă (unii
IVE
Piciorul S&euilor, Munte în com. spun Dâmna lui Petru Rareș)
Mădeii. ce s'ar fi ascuns aci de frica
UN

Turcilor, avend la sine mulţi

Piciorul Stânei, Munte în com. bani şi scule bogate. — Nici
Bogdănesci, acoperit de pădure Dâmna nici comorile ei nu se
de mestâcăn şi răchită. ştie ce s'aii făcut ; se crede însă
L

că averile staii tot ascunse, dar

RA

Piciorul Stâncei, Munte în com. că, cine ar cuteza să le ridice,

Sasca. dispare în prăpastie și nu se
NT

mai întârce.
Piciorul Tăreanilor, v. Țărcanilor. Tema acesta provine însă din
causa multor spărtură și prăpă-
CE

Piciorul Tiganului, Muntişor în stii fOrte adânci ce sunt în ju-

com. Negra Șarului. ru! stâncelor. Pietrele Dâmnei
şi Rărăul se v&d, pe timp senin,
I/

Picla, Iaz în vatra satului Drăgu. chiar de pe delul Tâmpescilor

AS

şeni, format de pârâul Hatia în de d'asupra Fâlticenilor.

supraf. de o falce.
UI

Pietrele Oblâncei, Munte în com.

Pietrele Albe, Munte în comuna Brosceni.
BC
 243
243

Pietrele Roşii, Munte. în comuna Pietrigurile, sat, pe moşia cu ace.

Brosceni. laș nume din com. Ruginâsa,

Y
numără 114 case, în cari tră-

AR
Pietrele Roşii, Munte în comuna esc 128 capi de familie saii 486
Negra Șarului, pe sub culmea suflete, din cari 245 bărbaţi și
căruia trece frontiera țărei din 241 femei (3 israiliți).— Contri-

R
spre Ardel și Bucovina. Piscu- buabili sunt 90,

LIB
rile-i principale sunt: Buza Şăr. Vatra satului ocupă ş6 fălci,
bei şi Straja. iar locuitorii sunt gospodari de
mijloc. — Moșia, proprietate a
Pietrelor (Vârful), Munte între d-lor I. Gheorghiu şi V. Vrân-

ITY
Brosceni și Mădeiiă. ceanu, are întinderea de 339
fălci, din cari 285 cultivabile,
Pietrenilor (Pârâul), mic afluent -

RS
32 fălci pădure, 12 fălci fânaţ
al pârâului Negra Șarului, în şi restul netrebnic.
com. Şaru Dorni. Improprietăriți la 1864 sunt
IVE
33 fruntași, 10 pălmași şi 25
Pietriş, Pârâii; mic afluent al pâ- codași, stăpânind 224 fălci.
râului Osoiu, în com. Valea Are o biserică cu patronul
UN

Glodului. sf. Voivodi, zidită de paharni-

cul on între 1770—1777, ser-
Pietriş, Del între pâraele Osoiu vită de un preot și 2 cântăreţi.
L

și Racova, com. Valea Glodului, Scola din Costesci-răzăşi servă

RA

culmea acop. de pădure, câstele şi acestui sat.

cultivabile.
NT

Pietrigu, numit şi Țarina Mare, e Pietrosa, Pârâă ; isvorasce de sub

unul din delurile pe care stă Preluca lui Rareș, udă teritorul
com. Mădenii pe o lungime de
CE

satul Boşteni.
9 kil. şi, după ce a învârtit 2
Pietrişu Mare, Munte în comuna mori, se varsă în Bistriţa,
I/

Mălini, având 1005 m, altit.

Pietrosu (Budăi), Pârâă; isvorasce
AS

Pietrişu, Del în com. Șoldănesci. din Poena Hurmuz, com. Dol-

hască şi după un curs de ş kil,
UI

Pietrigu Piciorului Lat, Munte în- în care a primit pe Pârâul lui

tre com. Sasca și Baia. Martin se varsă în râul Siret,
BC
244
204
Pietrosu, Dl în satul Stolniceni- Pietrosul, Del, pășunabil şi parte
Costandache. sterp, în com. Ruginsa.

RY
Pietrosa, mic afluent al pârâului Pietrişul cel Mare, Munte, în co-
Suha Mare. muna Mălini.

RA
Pietrosa, mic afluent al pârâului Pietrişul cel Mic, Munte în com.
Suha Mică. Mălini.

LIB
Pinului (Pârâul), mic afluente al
Pietrosa, Munte în com. Mălini.
Negrişorei în com. Brosceni.

ITY
Pietrosul, Munte în com. Bogdă-
Piacul, munte în com. Dorna.
nesci, acoperit de fag şi mes-
tecăn.

RS
Pisc (n), v. Bistriţa.

Pietrosul, Del în com. Drăgănesci

Piscul Babei, Vârf de deal în pă-
IVE
între văile Nistora mare și Culeşa.
durile com. Cristesci, de sub
care isvoraște pârâul Moţca.
Pietrosul, Muntele ce formeză ho-
UN

tar intre com. Brosceni şi Dorna, Piscul Babei, Pârâu; v. Pârâul

având 1704 m. altitudine. Moţca.
L

Pietrosul Bogolin, cel mai înalt Pisaltului (Pârâul), mic afluent al

RA

„munte din com. Brosceni, având pârâului Prisăcii, com. Preutesci.

1749.4 m. alt.
Piuei (Pârâul), mic afiuente al
NT

pârâului Suha Mică, comuna

Pietrosu, Pârâi; v. Ciobăniţa.
Mălini.
CE

Pietrosul, v. Pârâul Isaia. ! Plaiu, sat, pe moșia şi în com.

Şaru Dorni. Imprăştiat pe ţăr-
Pietrosu, Del acoperit cu pădure
I/

mul drept al pârâului Negra

de diverse esențe în com. Tă- Șarului, numără 9o case în care
AS

tăruși. trăesc 81 capi de familie saii

300 suflete, din cari 146 băr-
Pietrosu, parte din satul Tătăruşi,
UI

baţi şi 154 femei, iar din ei 106

numită și Tătăruşi mici. contribuabili.
BC
245 245

Biserica şi școala din Şaru muzului mic, în com. Silistea,

servă și acestui sat. (Vezi Șaru lung. de 1! kil.

Y
Dorni).

AR
Pleşele Holdei, Munte în comuna
Plaiului (Delul), în com. Sasca. Brosceni.

R
Plaiului (Gura), Munte în comuna Plegesci, comună. rurală în partea

LIB
Brosceni, vestică a plășei Şomuzui, spre
N.-E. şi la 11 kil. de F6lticeni,
Plaiul Comsra, Munte în comuna Se megieșesce la E. cu com.

ITY
Brosceni. Giurgesci, la V. cu com. Opri-
şeni, la S. cu com. Preutesci și
Plaiul Bătrân, Pârâi; mic aflu- la N. cu frontiera Bucovinei.—

RS
ent al pârâului Suha Mare. Are forma unui poligon nere-
gulat, presentând mai multe on.
Plaiul Bătrân, Munte în comuna dulaţiuni,
IVE
Mălini, având 921.8 metri alti- Se compune din satele: Ple-
tudine. şesci 'Gani, Pleşesci Sineascăi,
Valea Botez, Jacota, Hreţca,
UN

Plaiul $arului, parte din satul Uncesci, Petia și Bunesci, cu

Gura Negrei, din spre Şaru. reşedinţa în Pleșesci Sinescăi.
E populată cu 564 capi de fa-
L

Platonesei, sat; v. Manolea. milie ce numără 2268 suflete

RA

saii 1115 bărbaţi și 1153 femei

Platonița, Pârâul ce curge prin (27 işrailiţi). Contribuabili sunt
NT

satul Manolea şi se varsă în pâ- 610. Are 6 biserici, servite de

râul Tolesci (2 kil.), învârteşte 2 preoţi și 5 cântăreţi, și 2 șcâle
o morișcă. rurale mixte cu 2 învățători.—
CE

Budgetul comunei pe 1892—

Platoniţa, Pârâi ; afluent al Şo- 1893 are la venit 5270.25 lei
muzului Mare, în com. Dolhesci şi la cheltueli 4928 73 lei; iar
I/

(4 kil.). — Are de tributară din al drumurilor 920 lei venit şi

drepta pe.: Turbata și Boura, 780 lei cheltueli. In tâtă co-
AS

iar din stânga pe Grpa Covri- muna sunt: 128 cai, 384 boi,
gului și Grâpa lui Balan, 260 vaci, 2352 oi şi 360 porci.
UI

Altitudinea comunei de la
Piesa (Pârâul), mic afluent al Șo- nivelul mării variază între 335
BC
246 246

—345 m. E udată de Şomuzul Locuitorii nu sunt tocmai gos-

Mic şi pârâiiașele : Poenei, Ra- podăroși şi urâsc mai mult ca

RY
cova, Hermeziu, Ciomârna, Ba- ori-cari alții învățătura de carte.
zacii, Popa, Fâstâcul, Sinescu, Moșia, proprietate ad-lui M.
Dragonciu, fostă a familiei Ga.

RA
Fundoia, R&cea, Caprei, Vârnav,
Ciurei şi Bunesci. Moșia apar: nea, are 410 fălci, din care 164
ține mai multor proprietari.— cultivabile, 40 fălci pădure,

LIB
Suprafaţa teritorială a comunei 200 fălci fânaţ şi imaş şi restul
e de 3636 fălci 67 prj. din care netrebnic. — Improprietăriţi la
2575 fălci cultivabile, 461 pă- 1864 sunt 21 fruntași, 54 păl-

ITY
dure, 1684 fălci fânaţ și restul mași, și 12 codași, stăpânind
mlaștine și locuri sterpe saii prea 186 fălci 64 prj. Are o biserică
puţin productive. de lema cu patronul Buna-Ves-

RS
Ultimul an sa cultivat: 1500 tire, servită de 1 preot şi 2 cân-
hect. porumb, 373 hect. grâă, | tăreţi și împroprietărită cu 81p
70 hect. orz, 810 hect. ovăz, fălci. Şcola din Pleșesci Sinescăi
IVE
76 hect. hrişcă, 25 hect, car- servește și acestui sat.
tofi, 9.60 hect. cânipă și 1.50 Drumuri principale sunt : la
hect. in. Improprietăriți în 1864 F6lticeni (11 kil.) şi la Pleșesci
UN

sunt 113 fruntași, 198 pălmaşi Sinescăi (1500 m.),

şi 77 codaşși, stăpânind 947 fălci.
Teritorul comunei se imparte Pleşesci Sinâscăi, Sat, numit şi
L

în mai multe sfori de moşii ; Po€na, pe moșia cu acelaș nume,

RA

cari din vechime erati nişte r&- din com. Pleşesci. Tăbărât pe
zEșii, câsta delului Morei, numără 72
NT

case, în cari trăesc 73 capi de

Pleşesci Gani, sat numit CHzie fam. sai 282 suflete din cari
și Găneni, pe moşia cu acelaş 137 bărbaţi și 145 femei (6 is-
CE

nume din com. Pleşesci.— Așe- raeliț), fiind go contribuabili.

dat pe țărmurile pârâului Ra. Vatra satului ocupă 7 fălcă
cova, între delurile Țiclău, Can-
15 prj. Moşia, proprietate a moș-
I/

dachia şi al Viei, numără 94

tenitorilor decedatului T. Ghi-
case, în care trăesc gr capi
AS

de ţescu, care a luat'o de la D-tru

familie sai 357 suflete, din cari
Morţun şi acesta de la Ionică
167 bărbaţi și 19go temei, fiind Caramanlâu, care la rându-i o
UI

85 contribuabili. avea de la Constantin Pleșe-

Vatra satului ocupă 1312 fălci
scu şi acesta o moștenise de
BC
247 247

la tatăl săi Panuite Chitic, zis Plopi, v. satul Lunca din comuna
în urmă Pleşescu, un răzăş de

Y
Păşcani.
fel din Buciumeni. Are întinde-

AR
rea de 478 fălci, din cari 198 Plopi. Vale în com. Bogdănesci.
cultiv., 200 pădure, 20 fânaţ, iar

R
restul teren puţin productiv. — Plopi, Suhat în comuna Bogdă-
Improprietăriți în 1864 sunt: nesci.

LIB
17 fruntași, 23 pălmași şi 6
codași stăpânind 132 fălci şi Plopii, localitate, lângă satul Ma-
55 prj. Are o șcâlă rurală mixtă, nolea, pe albia pârâului Ţolesci.

ITY
cu un învățător plătit de stat,
frecuentată de 35 școlari. Bise- Plopii Băei, localitate, pe moșia
rica din Plesesci Ganea serve- Baia, pe lângă ţărmul Moldovei,

RS
sce şi acestui sat. acoperită de plopi.
Drumuri principale sunt: la
IVE
Pleşesci Gani (1/2 kil.) şi la Plopilor (Delul), munte în com.
F6lticeni (11 kil.) Mălini.

Plopilor (Vârful), munte în com.

UN

Pleşul, munte în comuna Bro- Mădeiii,

sceni, având 1205 m. altitud.
Piopului (Pârâul), isvorasce de
L

Pleşul, Delul, acoperit de pădure sub muntele Rusu și se varsă

RA

de diferite esențe, dintre comu- în Moişa drept Gura Trestidrei

nele Dolhesci, Preutesci, Siliștea (3 kil.)
NT

şi Valea Glodului.
Plopu, Munte în comuna Bogdă-
nesci.
CE

Pleşa, mic afluent al pârâului Ho-

taru în com. Preutesci, Plostina, Suhat mlăștinos în com.
Bogdănesci.
I/

Pleşul, Munte în com. Bogdănesci,

AS

Bordia şi Drăgănesci, pe culmea Plogtinei (Pârâul), mic afluent al

căruia trece hotaru! între jude- pârâului Sasca Mică.
ţele Suceva și Nemţu. — Are
UI

915.5 m. altit.—E îmbrăcat în Plognită (Pârâul lui), isvorasce din

pădure de brad, fag și mestecăn. Delul Greerilor şi după un curs
BC
 248 248

de 1500 m. se pierde pe șesul Podul Dâlului, Pădure de diverse

RY
Siretului, în com. Dolhasca. esențe, în com. Silistea.

Pocoleni, Dâl cultivabil, în com.

RA
Podul Muntenilor, Podeţul ce treci
Oprişeni, mai întâi pornind din Esle spre
Stănișbra, în apropierea căruia
Pocoleni, Pârâă; mic afluent al

LIB
e Gura Nemţişorului.
Şomuzului Mare.

Pocoleni, viitor sat în com. Ră- Podul Poştei, Podeţ peste pârâul

ITY
dășeni, pentru care s'a reser- Poștei, com. Tătăruși.
vat 131 locuri de case locuito.
rilor cari ai cumpărat loturi a Podul Tăbăcărie, localitatea de
5 hectare. —S'aii mai cumpărat
de comună un lot pentru şcâlă
şi un altul pentru biserică și casa
RS
la îmbucătura pârâului Sec în
pârâul Ocdlelor, în com. Pășcani.
IVE
de sănătate. Poduri, delul de d'asupra iazului
Altă-dată a mai existat acolo Ciorsaci din com. Şoldănesci,
sat, purtând tot acest nume, dar
UN

câstele căruia sunt acoperite de

se spune că el era populat pădure tînără,
cu leşi.
L

Pocolescu, Del în com. Pojorâta, pârâii, mic afluent al

Sasca.
RA

pârâului Suha Mare, în com.

Podeni, afluente neînsemnat al pâ. Mălini.
râului Bunescă,
NT

Pojorâta, munte în com. Mălini.

Podigoru, Pârâi; mic afluent al]
Şomuzului Mare,
CE

în comuna Pejorâtei (Vârful), piscul muntelui

Dolhesci.
cu acest nume, având 975 m,
Podul Bufti, localitatea unde pâ- altitud,
I/

râul Cazacului dă în Râșca.

Posna, pârâi; mic afluent al Şo-
AS

Podul Călugărului, un podeţ pe muzului mare în com. Dolhasca.

calea de la Mălini la Esle.
UI

Poâna, pârâi; afluent al Sascei

Podul Croitorului, podeţ dincolo
mari, în com, Sasca, având de
de Mălini spre Satul noi.
BC

tributar pe Șipotul,
 249 249

Poână (In), partea nord-vestică a

Y
sus, com. Mălini, între tabără
satului Negotesci, și Esle. — Tradiţia spune că o

AR
Domnă a Țărei fugind de frica
Posna, fost sat, sub pâlele pădu- Turcilor (se crede a fi fost Dâmna

R
rei Făgăţelul din comuna Stol- lui Petru Rareş în fuga-le la Ci-
niceni. ceii) a mas aci o n6pte lăsân-

LIB
du-și o parte din 6stea ceo es.
Posna, sat; v. Pleşesci Sinescăi. corta tăbărâtă la Tabără (mai
înapoi cu vre-o 1500 m.) iar că-

ITY
Poenei (Dealul), în com. Dolhesci, lărimea descălică la -Esle ceva
parte cultivabil, parte acoperit mai nainte, — Acestă Dâmnă
de pădure de fag. Dese ori în ar fi aceași care a rătăcit şi pe

RS
urma arăturei se găsesc cără- la Pietrele Dâmnei.
midi şi alte obiecte de ale gos-
podăriei, ceea ce ne dovedesce
IVE
Poenele Giăinilor, potnă de 13
că o dată a fost locuit. tălci în munţii comunei Bogdă-
nesci.
Poenei (Valea), vale cultivabilă în
UN

com. Dolhesci. Po6na la Hultuani, poeniţă în pă-

durea com. Dolhasca,
Poenei (Pârâul), mic afluent al pâ-
L

râului Racova, în com. Pleșesci Pona lui Ivan Crăşmaru, poână

RA

(un kil.) în com. Dolhasca.

NT

Po6na Alunigului, poeniţă în pă- Po6na cu Gmeni, pocnă în com.

durile moșiei Bogdănesci, în care Dolhasca.
se află obârșia pârâului Alunişul.
CE

Posna lui Nistor, poeniță în com.

Poâna Borcei, parte din satul Dolhasca.
Borca.
I/

Po6na Lungă, d6l de munte în

AS

Poena Cotârgaşului, sătuc, numă- com. Bogdănesci, păşunabil.

rând 15 case, ce face parte din
satul Cotârgaşi, com. Brosceni. Poâna Lungă, munte sub Băișe-
UI

scu, com. Mălini.

„Posna Domnei, o pocnă forte fru-
BC

m6să pe pârâul Suha Mare în Posna Lungă, munte, sub Halăii-

250 250

ca, în comuna Mălini, având trăesc 68 capi de familie sai

1340.1 m. altit. 302 suflete, din cari 114 băr-

RY
baţi și 188 femei (5 israiliți)
Posna Plopilor, poenița în pă- fiind 70 contribuabili.

RA
durile com. Bogdănesci. Vatra satului ocupa ș fălci
Locuitori sunt bunișori gospo-
Posna Prislopului, pocnă pe mun- dari.

LIB
tele Prislop, com. Dorna. Moşia proprietatea moșteni-
torilor familiei Răftivanu, e de
Po6na Prisăcii, sat, pe moșia și 373 fălci, din cari 274 cultiva-

ITY
în com. Drăgănesci, la V. şi bile și 90 pădure.
la 3 km. de satul de reședință. Improprietăriţi în 1864 sunt:
Tăbărât pe ambele ţărmuri ale 8 fruntași şi 17 pălmași, stă:
pârâului
în care
Culeşa, numără 99 case
trăesc 105 capi de fa- RS pânind 74 fălci.
Are o biserică forte frumu-
IVE
milie sait 430 suflete, din cari şică, cu patronul Nascerea M.
208 bărbaţi şi 222 femei, mai Domn. zidită în 1848 de Lupu
toţi plugari. Răltivanu, menind'o să devie
mănăstire, împroprietărită cu
UN

Vatra satului ocupă 15 fălci,

25 prj. Locuitorii sunt bunișori 81) fălci, servită de un preot
gospodari. şi un cântăreț. Șcâla din Corni
Are o biserică de lemn ser- Servă şi acestui sat.
L

vită de un preot și 2 cântăreți.

RA

Șcâla din Brusturi servesce şi Po6na Socii, parte din satul Borca.
acestui sat. Vechimea satului e
NT

"necunoscută; iar numele și-l trage Po6na Tăeturej, V. Tăeturei.

de la faptul că mai nainte de
a fi sat pe acest loc se afla Posna Vânătorului, o po€nă la
CE

prisaca M-rei Nemţu, pona hotarul Bucovinei, între munții

fiind frumâsă şi încunjurată de Şărbii şi Lucaci.
codri nestrăbătuţi.
I/

Po6na Vinului, Localitate isolată

AS

Poâna Răftivanului, sat, pe mo. pe Negra, com. Brosceni, la o

şia cu acelaș nume din com. depărtare de reședința comunei
Dolhesci. Aședat pe o câstă ce de 20 km., locuită numai de
UI

fărmuresce șesul drept al Sire- câţi-va săteni ce ţin în arendă

tului, numără 82 case, în care loc de la proprietate. Numită
BC
 251
Si
>

ast-fel de la un escelent isvor Popei (Pârâul), mic afluent al pâ-

de apă minerală (burcut, borvis)

Y
râului Negra Șarului.
aflător aci, ce secreteză din o

AR
stâncă, — şi căruia localnicii îi Popi (Pârâul), afluent al Bistriţei,
zic vin. Un agent vamal stă lung de 3400 m., în com. Dorna.

R
aci, fiind însărcinat cu priveghe-
rea de a nu se întroduce în Popi (Dclul), acoperit de pădure

LIB
țâră, pe Negra, în mod frau- de tag, în com. Preutesci.
dulos, plute.
Popi (Pârâul), v. Hotaru.

ITY
Poeniţa Şerpelui, pocnă în com.
Sasca, în care se află obârșia Popi (Pârâul), afluent al Şomuzu-
pârâului Șinca. lui mic, în com. Siliștea. (2 km.)

P6lele Crucsj, localitate din josul

satului Brusturi, unde pârâuașul
RS
Popi
de
(Dclul),
fag, pe
Imbrăcat
moșia
în pădure
Stolniceni
IVE
Lădei se varsă în Brustura. Costandache.

Popesci, sat; v. Crăpăturile.

UN

Pomii Robului, localitate în satul

Reșca. Tradiţia spune că pe lo-
Popesci, mic râmnic în satul Lă-
cul unde se află satul era o
măşeni, la locuitorul Gr. Popo-
pădure mare. Primii descălică-
L

vici,
tori ai satului Reşca fiind ro-
RA

biți de Tătari nu saii întors Porcăria, deal, îmbrăcat în pă-

din ei de cât doi, şi ai pus „dure de fug, pe moşia Probota.
NT

temelia satului, Astă-gi nu mai

găsim aci de cât doi meri Porcului (Pârâul), afluent neîn-
dulci. semnat al pârâului Hatia, com.
CE

Drăgușani.
Ponsrele, pârâii; mic afluent al
pârâului Ţolesci, în com. Ui- Porcului (Pârâul), pârâul ce for-
I/

desci. meză hotar între moşiile Liteni

AS

şi Siliştea, trece pe lângă satul

Popa, pârâi; mic afluent al Şomu- Balta Porcului şi ajungând în
zului Mic, în com. Pleşesci. locaiitatea Zeilic, ia numele de
UI

pârâul lui Zeilic, formeză balta

Popa, munte în com. Brosceni. Rămășiţa, pe şesul Sucevei şi
BC
 252
259

se aruncă printr'un canal în a- Preluca Bourului, munte în com.

cest râii. Are de tributar din Mălini.

RY
stânga pe Pârlitura,
Preluca lui Rareş, unul dintre
Pogtiei (Pârâul) mic afluent al Pâ- piscurile muntelui Hălciugosul

RA
râul Mare (Matidia) în comuna în com. Mădeiii, peste care se
Tătăruşi. spune că a rătăcit Rareş Vodă,

LIB
în fuga-i spre Ciceii.
Posta, fostă stație de poștă, pe
când exista acest serviciă, drept Preluca Rotundă, munte în com.
Mălini.

ITY
satul Tătăruşi.

Poştei (Lanul), Țarina din josul Preluca Vânatorului unul dintre

RS
acestei localităţi. piscurile muntelui Ş&rba.

Prelucei (Pârâul), mic afluent al

IVE
Postăvăria, laz în suprafața de
49 prj. lângă satul Văscani, pârâului Cotârgaș, com. Bros-
format de pârâul: Drăgoteni. ceni.
UN

Prelucele, munte în comuna Bros-

Praxia, sat pe moșia Dumbrăviţa
ceni.
din com. Fântâna Mare,
L

Numără 27 case în care trăesc

29 capi de familie saii 102 su- Prelunci, locul unde drumul Ra-
RA

covei se întâlnesce cu al Pietri-

flete, din cari 47 bărbaţi și 55
femei. șului. în com. Valea Giodului.
Vatra satului ocupă 6
NT

fălci.
Preutâsa, munte în com. Brosceni.
Biserica din Dumbrăviţa și
șcâla din
CE

Fântâna Mare ser-

vesc Preutesci, comună rurală situată
și acestui sat.
cam în centrul plăşei Şomuzul
şi la 6 km. de Fâlticeni,
Preluca, pârâuaş, afluent neîn-
I/

Se mărginescela E. cu com.
semnat al pârâului Gherghina,
AS

Dolhesci, la V. cu com. Şol-

în com. Lespedi.
dănesci, la S. cu com. Uidesci
şi Ciumulesci şi la N. cu com.
UI

Preluca, deal servind de imaş în Giurgesci și valea Glodului. —

com. Lespegi. Forma-i teritorială este aceia
BC
253

a unui romb ale cărui unghiuri Moşia e parte a Statului, parte

optuse sunt espuse spre S.-E. și ale altor proprietari (v. fiecare

Y
N.-V. înclinat de ambe părți spre sat). Suprafața teritoriului co

AR
albia Şomuzului Mare ce'l stră- munei e de 3222 fălci din cari
bate prin mijloc de la V. la E. 1927 cultivabile, 1046 pădure şi
Se compune din satele: Preu. restul iazuri, mlaştini şi teren

R
tesci, Arghira, Basaraba, Fun- neproductiv. Anul din urmă sa

LIB
d6ia, Brana și Huşii, cu reșe- cultivat 654 fălci porumb, 28
dinţa în satul Basaraba. fălci grâi, 196 ovăz, 42 orz, 10
E populată cu 575 capi de fălci hrişcă şi câte puţini car-
familie ce numără 2324 suflete

ITY
tofi, fasole, mazăre, etc.
saii 1168 bărbaţi şi 1156 fe- Improprietăriţi în 1864 sunt
mei (72 israiliți). Contribuabili 2 fruntași, 138 pălmași și 164

RS
sunt 506. codași, stăpânind 971 fălci. Co-
Are 3 biserici cu 3 preoţi și muna Preutesci e străbătută de
tot atâţia cântăreţi şi un schi. şoscua județenă Fălticeni-Dol.
IVE
tişor, Adămdea (Brana) cu cinci hasca pe o lungime de 9 kim.,
călugări. Două şcâle rurale mixte avend şi o gară Basarabi.
cu câte un învățător plătit de Locuri mai însemnate in co-
UN

stat. mună sunt: Schitul Brana (A-

Budgetul comunei pe 1892— dămdia), Cetăţuia şi La cetate
1893 are la venit 7.141,51 lei (v. a. n.)
L

şi la cheltueli 6.439,75 lei; iar

RA

al drumurilor 1420.30 lei venit : Preutesci, sat, numit și Preuteșci-

și 1370 lei cheltueli. Adămoei, pe moșia şi în com.
In tâtă comuna sunt 104 cai, cu acelaş nume. Primul nume
NT

594 boi, 302 vaci, 1498 oi şi șil trage de la o familie de

518 porci. preoţi şi secundul de la o pro-
CE

Altitudinea comunei de.la ni- prietară. Aședat pe țărmul stâng

velul mărei variază între 335— al Şomuzului Mare e străbătut
350 m. ” de pârâul Brana și numără 77
E udată de Şomuzul Mare
I/

case, populate cu 93 capi de

(9.500 m.) care în comună for-
AS

mează iazurile Basarabi şi Ar. venit pe an, alta cu 4 pietre șio piuăa
decedatului A. Gr. Bonachi cu 3600 lei
ghira și mai multe pârâuașe!).
venit anual şi a treiaa d-luY Maior I. Giu-
UI

2) In comuna Preutesci sunt 3 mori: răscu cu 2 pietre și o piuă, cu 800 let

una a statului cu 2 pietre cu 600 lei venit.
BC
254 254

familie sau 385 suflete din cari Preutesci Brăâscăi, sat, v. Fun-

RY
196 bărbaţi și 189 femei (21 dâia.
israeliți) având 62 contribuabili,
Vatra satului ocupă 21 fălci; Preutesei lui Săcară, sf6ră de

RA
Yar locuitorii tocmai buni gos- moșie fără sat, în mărime de
podari nu sunt. Are obiserică, 80 fălci, în com. Preutesci.
clădită din lemn, -în 1830, de

LIB
Const, şi Elena Adamescu, cu Primatarul, pârâă; mic afluent al
patronul «Intrarea în Biserică»,
pârâului Suha-Mare, în comuna
servită de un preot şi un cân- Mălini.

ITY
tăreţ și împroprietărită cu 812
fălci şi o școlă rurală mixtă, în-
Primatarului (Vârful), munte în
fiinţată în 1859, cu un învățător

RS
com, Mălini.
plătit de stat, frequentată de
40—45 şcolari, din 74 băeţi
Prisaca, pădurice lângă balta Şar-
IVE
şi 72 fete între 7—12 ani -află-
tori în raza şcolei. E împroprie- lăul, în com. Păşcani.
tărită cu 6 fălci și 40 prăjini.
Prisacă (La), Prisaca proprietăței
UN

Moșia, proprietatea statului, are

532 fălci, din cari 312 fălci cul. moșiei Hârtopu, lângă pârâul
tivabile, 200 pădure şi restul Ciorsac.
mlaștini și teren neproductiv.
L

Improprietăriți Prisaca, o' poână de 40 prăjini în

RA

în 1864 sunt
28 pălmașiși 29 codaşi stăpâ. pădurea moşiei Stirbăţ.
nind 192 fălci. Drumuri princi-
NT

pale sunt: la F6lticeni (8 klm.) Prisaca, pădure de ștejar pe mo-

şi la Basarabi (3 klm.) şia Hărmănesci.
In 1803, «Preutesci a Cluce.-
CE

resei Adămbia numără 110 liugi Prisăcii (Pârâul), mic afuent al]
plătind 1496 lei bir anual».— Şomuzului Mic în com. Valea
(Uricariul de T. C. Vol. VII,
I/

“Glodului (300 m.)

p. 253).
AS

Prisăcii (Pârâul), numit și al Hâr-

Preutesci, sat, vegi Basarabi, - topului; isvorăsce din Delul R&-
UI

diului purtând, aprâpe de obâr-

Preutesci, schit, v. Adămâia şi şie, numele de pârâul Ursului
Brana.
și se varsă în Şomuzul-Mare,
BC
255 255

după un curs de 5 klm. Are bile, 720 pădure, 125 fânaţ şi

Y
de tributari din stânga pe Olă- restul nefolositor.

AR
reni și pârâul Arinilor. Improprietăriţi în 1864 şi 1879
sunt 108 fruntași şi însurăţei,
Prisăcei (Pârâul), mic afluent al 97 pălmași şi 107 codași, stă.

R
pârâului Vlădesci, în com. Preu- pânind 715 fălci. Biserica Mo-

LIB
tesci. nastirei servă satului, — Are o
şcolă rurală mixtă, înfiinţată în
Prisăcii (Cotul), un cot al Siretu- 1882, cu un învățător plătit de

ITY
lui în com. Dolhasca. stat, frecuentată de 30 şcolari,
din :55. băeţi și 36 fete cu eta-
Prisăcii (Pârâul), mic afluent al tea de şcâlă aflători în sat.

RS
Șomuzului mare, pe lângă satul Şcâla e împroprietărită cu 6!»
fălci. |
Huşi ; are de tributar pe pârâul
Pisaltului. i
Drumuri principale sunt: la
IVE
Heciii (5 klm.), la Tătăruși (3
“klm.) și la Dolhasca (4 klm.).
Prislopaşul, munte în centrul co-
UN

munei Dorna.
Probota, monastire în satul
cu a:
celaş nume, biserica căreia ser-
Prislopul, munte formend hotar
vesce de biserică satului. Acum
L

între comuna Dorna și Brosceni. nu mai adăpostesce nici un că-

RA

lugăr, ci e servită de 2. preoți

Pritoc, del în com. Sasca. şi 2 cântăreţi. In 1864 a fost
împroprietărită cu 17 fălci.
NT

Probota, sat pe moșia cu acelaş Episcopul Melchisedec o de-

nume din com. Dolhasca, plasa scrie astfel:
CE

Siretul. Num&ră 280 case, în «Monastirea acesta pe la în-

cari trăesc 355 capi de familie ceputul vecului XV se numia
saii 1153 suflete, din cari 580 «Monastirea Sf. Nicolai din Po-
I/

bărbaţi şi 573 femei (6 israeliți) €na Siretului». (Arh. Ist. a d-lui

fiind 218 contribuabili. B. P. Hâşd&ă, t. ÎI, pag. 283).
AS

Vatra satului ocupă 60 fălci ; In urmă, acestei monastiri i

iar locuitorii în majoritate sunt s'a dat numele de Polrara, ca-
UI

Slabi gospodari. Moșia e pro- rele în curgerea timpului s'a

” prietatea Statului, în mărime de prefăcut în Proboza. Pobrata va
1245 fălci din cari 375 cultiva: | să zică cînfrăpire» saii «frăpie».
BC
256 256

In pomelnicul acestei mona- lie V.V., Bogdan V.V., Ru-

stiri, carele este scris în anul xanda Dâmna, Ana Dâmna și

RY
1823, găsim următârele noţiuni fii lor: Bogdan V.V., Petru
despre vechii ei ctitori: V.V. şi fiii lor».
I. «Stefan Voevod și fiii lui: Despre Alexandru cel Bun se

RA
Bogdan Voevod şi Stefan Voe- însemnă acestă ctitorie:
vod»>. . «Acesta a afierosit moşia Bu.

LIB
Despre acest Stefan se în- dinţii și Turbata, mai din sus
semnă următârele : de aceia la Ict 6906 (1396), cum
«Acesta este al 7-lea Domn şi alte patru moșii cu siliștele
după Dragoş V.V., cea descă- lor anume: Părtinoșşii, Şerbă.

ITY
lecat țara acesta, şi este frate nești, Vlădești şi '"Negoeşti pe
lui Alexandru ce! Bun, și ve- Siret în ţinutul Sucevei, care
l&tul umbla atuncea acel de la acum se numesc Hârtâpele, cum
Mântuitorul Christos: 1391. Şi
aii făcut şi biserica cea iii du-
RS
și satul Giurgiul, Cluceriul și
Ezerul din gura Bâca, cu gâr-
IVE
rată Î) unde-i ţintirimul vechii, lele lui, cum şi cinci familii robi
de se îngr6pă robii acum, și aii tătari».
dat și aceste moşii: tot locul ce 3. «Stefan V.V. cel Bun, Con-
UN

este între Şomuz și între pârâul stantin V.V,, Maria Dâmna».

Pobratei, şi Negomirescii, Iur- Despre Stefan cel Mare (Bun),
cescii, Bodescii şi Mâra, și la spune:
L

Prut Graboviţii și Beresci. Şi «Acesta a didit a doua mo:

RA

la Botna Ritimţii ce se chiamă nastire de piatră mai la vale

acum Răpiceni şi Mora pe Te- lângă pârâu, și aii înzestrat'o
lita şi Cerișcanii şi Radovţii, cu câte-va moșii și odore dând
NT

ce se chiamă acum Rădenii, și rob pe tătarul Dimitrie cu fiii

Bălănescii, şi câţi-va robi țigani. şi nemurile lui, şi cu alte trei
CE

Și Monastirea atunci se numia: familii de tătari».

A Sfântului Nicolai din Pocnă, 4. Petru Raliș V.V., Ileana
de când până acum sunt trecuţi Dâmna şi fiii lor.
I/

432 ani».
«Acesta a didit a treia mo-
2. «Alexandru V.V. cel Bun, nastire, ce este acum, și aii dat
AS

Evdochia Dâmna, Maria Dâmna,

şi moşiile acestea:
Alexandru V.V., Ilena Dâmna,
«Dobruşa în ţinutul Soroca și
UI

Contești, şi un vad de moră în

1) Clădită din lemn de ştejar. târgul Hârlă. Şi ezerul Bilăul,
BC
257
257

cu tâte gârlele lui, şi cu moşia

robilor t&i Ion Stefan Voevoda
Vălenii în ţinutul 'Thigheciului
şi pre fiul s&i Petru Voevoda

Y
(adică Dorohoiul lângă Galaţy),
și pre muma lui Maria şi

AR
şi trece în Basarabia, și cu alte pre
DOmna lui Maria și pre fiii lor
od6re şi vesminte şi cu câţi-va
şi pre Dâmna lui Elena 1 şi
robi Tătari o ai înzestrat, pe

R
pre fiii lor şi pre Maria și pre
care Monastire la lt 7035, A-
Ana. Pomenesce Doamne

LIB
prile 12 o aii și sfinţit». şi su-
fletul robului t&ă Monahul Kyr
Cum că biserica actuală din
Grigori egumenul».
Monastirea Probota, cu adevărat
Pomelnicul Monastirei pune

ITY
este zidită de Petru Rareș, se
încă între ctitorii Monastirei pre
adevereză și prin următorele in-
următorii Domni, după Petru
scripţiuni slavone, ce se păstreză
Rareș:

RS
pe păreţii ei; data însă din po-
melnic (7035
— 1527)
5. «Stefan voevod, Angelina
este gre-
şită cu trei ani, precum Dâmna, Petru voevod, Alexan:
îndată
IVE
se va vedea:
dru voevod, Ana Dâmna, Bog-
«HBROAEHIEAIN ..... » dan voevod, Maria Dâmna Ol.-
tenca».
< Cu voinţa Tatălui, şi cu con:
UN

lucrarea Fiului, şi cu săvârşirea Despre acest Stetan voevod

Sfântului Duh, iată eii robul spune așa:
stăpânului mei Isus Christos, «Acesta este fiul lui Petru
L

Ion Petru Voevoda cu mila lui voevod Raliş, şi aii dat moşiile
RA

Dumnegeii Domnitoriii ţărei Mol. acestea: Săveștii, în ţinutul Nem-

dovei, fiii al lui Ştetan V.V. cel ţului, şi Purcelescii și Crăstescii,
bătrân, bine-voi Domnia mea şi pol sat din Strășeni, din care
NT

din a n6stră bună vrere, în al numai Săveștii se stăpânesc a-

patrulea an al autocratoriei, a cum de Mânăstire».
CE

zidi acest templu în numele Ar- 6. «Petru Voevod, Irimia Mo-

hereului lui Christos şi făcăto- vilă Voevod, Elisaveta Dâmna,
riului de minune Nicolai. Roman Voevod, Simion Movilă
I/

Sub egumenul Kyr Grigori, Voevod, Melania Dâmna, Stefan

în anul 7038, Oct. 16» (1530). Voevod, Axana Dâmna, Levin
AS

La jertfelnic se citesce acestă

inscripţiune sculptată în petră::
1) Petru Rareș a fost însurat de două
UI

«IOMERH . .... » ori; întât cu Dâmna Maria, apoi cu

«Pomenesce Dâmne sufletele Dâmna Elena, fata Despotului Sărbiei.
BC

40.123. Dict. geogr, al jud. Suceva. 17

258 258

_ Voevod, Ruxanda Dâmna, Aa- mutat la viacinicele lăcașuri.—

RY
ron Voevod. Viacinica: lui pomenire».
Bogdan Voevod, Stefan Voe- 2. Pe piatra mormântală a
vod, Alexandru Voevod, Bog- Dâmnei Elenei este acest epi-

RA
dan Voevod, Grigore Ghica taf: GHH [POL . . . . . »
Voevod, Smaragda Dâmna.— « Acest morment este al rbei

LIB
Grigorie Voevod, Maria Dâmna, lui Dumnegei Elenei, Dâmnei
Dimitrie Barnovski Voevod. — lui Petru Voevod, fiica ţarului
Alexandru Voevod, Constantin Despot. Carea a repausat în a-
Mavrocordat Voevod.

ITY
cest lăcaș (și s'a mutat) la veci-
«Aceştia ai întărit chrisovele nicele lăcașuri. — Veacinica ei
pentru ezerul Bilăul și pentru „pomenire, în anul 7 mii...»

RS
cele-l-alte moșii și robii tătari Data morţii lui Petru Rareş
şi ţigani, cum și privileghiurile şi a Soţiei sale nu sunt puse,
pentru preoți, posluşnici și ţi- din causă că Petru Rareș apre-
IVE
ganii Monastirei, ca să fie apă- gătit mormintele acestea încă
rați de tâte dările ţărei, și ve- fiind în viaţă și a lăsat, ca ur-
nitu gostinei și a desetinei de maşii lui să însemneze datele
UN

la denșii să aibă a lua egumenul după mârtea lui și a Dâmnei,

acestei Monastiri». ceea ce însă nu s'a realisat. —
7. În biserica Monastirei se Acesta este încă un tras carac-
L

află mormântul Domnului Petru ristic a bărbăţiei Marelui Domn,

RA

Rareș şi al soției sale Dâmna carele ca şi tatăl s&i Marele

Elena, cu următârele epitafuri, Stefan, nu se temea de mârte,
în limba slavonă:
NT

ca Gmenii ordinari, ei o aștep-

1. Petra de pe mormântul taii şi eraii pregătiţi pentru în-
Domnitorului Petru este ruptă tâmpinarea ei. Ce este mai mult:
CE

la mijloc, și de aceia cuvintele

se vede intenţia, ca când vor
lipsite se pot numai presupune
presimți apropierea morţii să
spre a se complecta: « se ducă la Probota ca să moră
I/

acolo, unde își preparase mor-

«Acest mormânt este al iu- mintele de timpuriii ; căci acesta
AS

bitorului de Christos robului lui vra să dică expresiunile ce le

Dumnegei Domn al Moldaviei găsim în amândouă epitafele:
UI

Ioan Petru Voevod, fiul bătrâ- «HE IIPEOTA BHGIL. . . „d

nului Stefan Voevod. Carele a «care s'a mutat în acest lăcaș la
rEposat în acest
BC

locaş şi sa viacinicele lăcașuri».

 259

Data Morţii lui Petru Rareș Marca 'Țărei ce este la pârtă,

Y
letopiseţul Moldovei o pune în. „are împrejur acestă inscripţiune:
anul 7054 (1546). (Letop. T.I,

AR
e...» «Cu voinţa
pag. 172). lară Dâmna Elena Tatălui, şi cu coulucrarea Fiu-
a mai trăit încă după mârtea lui şi cu săvârşirea Sfintului

R
bărbatului ei. La 1550, ea era Duh, lon Vasile Voevod, cu

LIB
încă în viață, precum se vede mila lui Dumnedei Domnitoriii
din inscripţia pusă pe biserica Țărei Moldovei, vădând înve-
episcopiei.de Roman în acest chite lucrurile Monastirei, în-
an. Tot acâsta se vede și din grădi cu zid Biserica, în anul

ITY
o inscripție de la Monastirea 7154 (1646).
Secul, pre carea noi o am 10.— Unul dintre ctitorii cei
reprodus în urmă, vorbind de

RS
mari ai Monastirei Pobrata a
antichităţile acelei Monastiri, fost renumitul Mitropolit al Mol-
No. 11. Desemnatorul şi sculpto- dovei, Dositheiii.
IVE
rul amânduror acestor epitafuri EI fiind călugărit încă dion ti-
a fost acelaș şi amendouă arată nereţe în acestă Monastire, a
un artist iscusit. păstrat o deosebită veneraţiune
UN

8. In biserică mai este o pia- pentru dânsa. Pe când el se afla

tră mormântală, din care se episcop la Roman acestă Mo-
vede, că acolo a fost înmor- nastire fusese devastată, arsă și
L

mântat în anul 1544 Frăţineanul pustiită. EI o a restabilit și pus

RA

Pârcălabul de la Neamţ, precum în orânduclă anteridră. După ce

se vede din epitaful următor: Dositheii sa făcut Mitropolit,
NPECTARHCA . Monastirea sa a prosperat mai
NT

mult. — Dar când el s'a retras

«Reposata robul lui Dumne- întâia 6ră în Polonia, sub Pe-
CE

deii. Păun ....1) Frăținenu păr- triceico Vodă, în timpul r&sbo-

călabul de Neamţ. Viacinica lui iului turcesc cu Polonii, un vraj-
pomenire. In anul 7052 (1544). maș mare al săii, pe carele el
I/

9. — Vasilie Voevod, în anul îl numesce «blestemat de Dum-

1646, a făcut ograda Monastirei nedeii» din noii a devastat Mo-
AS

de zid; precum se vede astădi. nastirea Pobrata. — De aceea

Mitropolitul Dositheii, după ce
s'a reîntors la scaunul Mitropo-
UI

1) In loc de nume sunt săpate nisce

fioiY, cari psțe să fi furmând litere, dar
liei, ca să asigure sorta acestei
Monastiri, cu sfatul Ţării o a
BC

nedescifrabile.
260
închinat sfîntului Mormânt, prin
Patriarhul Ierusalimului Dosi-
the, . Pa
Reproducem actul închinării
Monastirei Pobratei, publicat în
jurnalul bisericesc din Bucovina,
întitulat «Candela» No. 3, 1885,
la. p. 147—150.
«Facem ştire tuturor cu acea-
stă carte a smereniei noastre,
pentru sfânta Monăstirea noas-
tră Probota, careai este făptura
de la începutul țării de sehastri
când prea acelea locuri era de-
şert, și s'aii început depre-atun-
cea precum se văd diresele când
era vălctul XSIJE. Stefan Vodă
şi fratele săi Alexandru Vodă
aceia de Dumnedeii pomeniţii
UN
Domni de la începutul țărei.—
Ce-aii dat Boteștii şi Tătărușşii
adevăratei sale Monastiri Po
L
bratei, așa zice în uric, dadoh,
RA
Zomu îstinnoma naşemu Mona-
sfiriu ot poliani iaje est mejdu
NT
Șumuzo pobratovem Potocom dve
cale ! edino na îme Budiufi, a
drugve bișe togo Tatarei, —
CE
Deci ai trăit acea sfântă Mo-
năstire pre rând întărinduo Dom.
nii până la Stefan Vodă cel bun
I/
ce ai făcut Putna, şi vechindusă
ai făcutuo de isnâvă acela de
AS
Dumnedeii pomenitul Domn Ste.
fan Vodă cel bun, și iai ca mai
UI
dat sate şi odâră, apoi când aii
fost preste in (80) de ai căzând
BC
260
beserica, iară mitropolitul Gri-
gorie Roșca vărul lui Petru Vodă
RY
Rareș din Voroneţ de postrig
cu nevoinţa sa ai îndemnat pre
RA
Petru Vodă Rareș de s'aii dat
ctitor la Pobrata, saii făcut bi.
serica de isnovă ca mai ghiz-
LIB
davă şi mai îmfrămșată, sai şi
mai întărito cu sate, sai priimi-
tuo săi fie de 'ngropăciune. care
ITY
preatuncea numai la Bistriţa și
la Putna era Domnii de să în-
gropa i tocma la Mănăstiri şi
RS
saii îngropat răpăusatul Petru
Vodă Rareş în sfânta bisericâ
IVE
în pomelnic şi cinstita sa Dâmnă
Elena fata lui Despot împăratul
de Sârbia. — şi fiii său Stefan
Vodă ceaii domnit pre urmăi
şi alalt coconi, şi s'aă ţânut
sfânta Mănăstire cu cinste mare
atâta cât deosebi de episcopi şi
B. Mitropoliţi ai stătut din Po-
brata Gheorghie fratele Ierimiii
Vodă. şi Teodosie Barbovski
carii feceră Suceviţa, mai apoi
pre vremea văletului SPA să
stricasă. — Obndiul cel bun a
sfentei Monăstiri întratâta cât
călugării cei răi ai băgat Tâl-
harii dea jekuit tâtă averea
boiarilor ţării din visteriul Mo-
năstirei de iaii sărăcit şi de atunce
ai stătut Monăstirea urâtă tu-
turor și nime nai
mai căotat
de nevoia ei, și o ai aprins cu
beţiile deaii ars acea sfântă Mo-
261
261

Y
năstire ce da cuviință în tâtă făcut tot. cam deschis trepăza-

AR
ţara, dea stătut B ai descope- rea şam zidit tot ce era răstur-
rită şi fiind domnâscă nime nu nat și răsăpit., şam făcut și tri-
cuteza să se facă ctitor să o păzarea de vară că peria cu

R
acopere. până dede voe Vasilie pivniță cu beciuri cu totul. şi

LIB
Vodă dumisale lorgăi postelni- altă din ce miaii fost puterea
cul vărului sâii de o aii acope- am făcut vesminte. şam spreje-
rit. iară tripăzările aii vândut nituo până când am căzut la
călugării cu sâborul un munte mazâlie. atuncea aflând vreme

ITY
dumisale lui Gheorghe Pahar- nepriitoriul lui Dumnegăii ai
nicul mare fratele lui Vasilie dat răsăpă mare saii purces cu
Vodă Dumnedăi săl pomenescă. răi. Pentraceia am socotit şam
nu pre bani ce pentru să deregă
tripăzările cele,de dires. și cele RS
închinat sfânta Monăstire Po.
brata postrigul mieii. şi nevo-
IVE
de iznâvă să le facă, saii apu- ina mea sfântului mormântului
cat deă lucrat o samă, și naii lui Dumnezăi, unde isvoreaşte
istovit, şi trecend vremea cu viaţa şi lumina preste tâtă lu-
UN

deșert, când ai fost pre la Da- mea că acoloi locul cel sfânt şi
bija Vodă Dumnezăii săl pome- mai sfânt decât în tâtă lumea,
neascâ, iară muntele unde'ra acolo sunt începuturile spăsăniii
L

vindut şi dat danie saii pierdut robului omenesc, acolo este Si-
RA

şi sfânta Monăstire rămâind vi: onul muntele și cine nu iubeşte

novati saii oprit B sate a sfin. Sionul.
tei Monăstiri Pobratii pentru Qi miooivre soy Yyevydruo-
NT

acel munte. şi ne' aflândusâ ni- 0&vON 7rQiv ExorTacYnvai 00100

me să să pue pentru nevoia sfin- Zog Ovyx0We. 400x(070î0)s auzt-
vas auliv tou m Baoauov.
CE

tei Monăstiri că şi mainte la va-

I&tul 3PMG, ai luat satul sfintei aşia dâce Duhul sfânt să se
Monăstiri Mihălăşanii pre Bașei. rușînâze și să se vârtăjască în-
I/

Şoldan Vornicul căce aii aco- napoi toţi ceia ce nu iubesc

perit clisarnița și un turn. și Sionul. că-acoloi sfânta cetate
AS

smerenia nâstră fiind la Roman a marele îinpăratul Hristos acolo

episcop am plătit cu banii Mo- saii pogorât din ceri și din Du-
hul sfânt din fecidra prea sfânta
UI

năstirii schitului pentru muntele

acela, şam răscumpărat sfânta Mariia sai întrupat acoloi Vi-
Monăstire din vina aceia din tleemul unde sai născut. și Na-
BC

toată şi pre cât era lucrul lam zaretul unde ai lăcuit şi acoloi
262
262

ţara Palăstina și Galileia pre şi satele și odorăle, și Petru

unde aă îmblat dea luminat. Vodă Rareș şi Elena fata lui

RY
acoloi Iordanul apa unde sai Despot împărat și Stefan Vodă
botezat și muntele Davorul unde cel tănăr și pentru sufletele tu-
saii arătat slava şi din ceri saii

RA
turor Domnilor și alalț ctitori
mărturisit de la părintele fiii mitripoliți şi boiari şi pentru
iubit şi ca săl ascultăm, acoloi sănătatea Mării sale Domnuluj

LIB
Golgoda unde sai răstignit și nostru Ion Anton Rușit voevoda
mormântul unde s'aă îngropat şi cinstita sa Dâmnă Zoi şi a
sali învins saii petrecut după în- lor iubiţi fii Alexandru voevoda.

ITY
voiere îi de zile adesea voro- Enachi voevoda. Gheorghie voe.-
vind cu apostolii. acoloi Eleo- voda și alalt Domni blagoces-
nul muntele unde saiă suit Dom- tivi cei va blagoslovi Dumnezăă.

RS
nul Hristos cu apostolii toţi și şi pentru sănătatea Dumilor sale
mare nărod de ucenici adecă de cinstiților boiari mari şi celor
creştini şi cu prea cinstita sa mici șa tuturora. mai
IVE
apoi şi
maică şi de dinaintea, lor sai pentru sufletul meii unui smerit
suit în ceri la Părintele. acoloi și mai mic de toți şi am dat
în Sion și casa unde sai pogo- pre mâna sfinţii sale Părintele
UN

rât Duhul sfânt ucenicilor. aco- nostru prea fericitului Patriar-

los și casele lui David unde vor chul de sfânta cetate Ierusalimul
şedea scaunele la Giudeţ. şi va şi tâtă Palestina chir Dosotei
L

veni Domnul Hristos cu slavă ca să fie danie vecinică sfentei

RA

şi cu putere multă de sfeinţ de sale și cărora vor fi pre urma

va giudeca lumea și va plăti sfentii sale Patriarş la sfântul
căruiaş după nevoinţă celor buni
NT

mormântul lui Dumnezâi şi pen-

dândule împărăţâia ceriului, iară tru mai mare credință mi-am
strămbii sor duce în muncă veci. pus și pecete şi iscălitura şi
CE

nică. Pentraceia smereniia n6s- mam rugat și Domnilor sale

tră am închinat slujba nâstră
cinstiţilor boiarilor mare a' ță-
sfânta Monăstire Pobrota sfân-
râi deau iscălit şi dumnealor ca
I/

tului mormânt a lui Hristos

să le fie pomană în veci să se
pentru sufletele răposaţâlor aceia
AS

pomenâscă cu ctitorii cei mari

Domni Alexandru Vodă cel bă.
şi dumnealor, ca să fie stătă-
trân și Ilia Vodă şi Stefan
tOre în veci. Iară cine când va
UI

Vodă cel bun şi Bogdan Vodă

sa ispiti să strice acestă danie.
că de sânt până astăzi uricele
acelă să fie stricat și lepădat
BC
263 263

din catastihul vieţii și din par- deosebite prin păreţi interme-

tea sfinţilor și să fie subt urgia diari, ca și Monastirea Bistriţei,

Y
lui Dumnezâi ca bani zavistni- anume: pridvorul sa porticul,

AR
cul fratelui şi ucigaşul și ghiezii narthica, templul şi altariul.—
şi scarotki. Jară care va întări Pridvoriul a fost deschis și cu
şi va direge acela, să fie cu sfin- col6ne legate prin arcură triun-

R
ţii în partea drepţilor şi în lu- ghiare; dar egumenii greci ai

mina sfintei troițe în veci bu-
curândusă cu Domnul nostru
Hristos amin,
LIB
înfundat şi păreţii aceşti cu co-
lâne, făcândui obli peste tot. —
| Riserica este peste tot zugrăvită,
partea din nainte are pictură

ITY
pis' uias 13PIi€
modernă, iară cea din urmă

Peciat antică.

RS
Astădi Monastirea Pobrata re-
presintă o ruină,— Casele egu-
meneşti, forte mari și cu trei
IVE
etagiură, ai căgut în ruină.
Grădina de prin prejurul Mo-
nastirei este dată în stăpânirea
UN

arendaşilor. — Când am vizitat

acestă Monastire în anul 1879
am găsit acolo un singur preot
Dosotheii Mitropolit Suceavskăi.
L

de mir, şi acela epileptic. —

Ion Episcop Romanskăi.
RA

| Abia după cât-va timp de la

Serafim Episcop Radovskii.
Hușkii. sosirea mea el s'a deşteptat din
Halistru Episcop
paroxismul lui».
NT

Miron Kostin vel Logofăt. («Notiţe istorice și archeolo-

Buhuș Hatman, gice adunate de pe la 48 mo-
CE

nastiri și biserici antice din Mol-

dova de Episcopul Melhisedec.
Biserica Monăstirei Pobrota
pag. 150. —1885»). lată încă
este una din edificiile cele mai
câte-va notițe istorice privitâre
I/

alese ale Moldovei. |

| la acest sfânt locaș:
aceiaş ca a
AS

Architectura este
din veacul XV-lea | «Pe acea vreme (7036—1528)
Monăstirilor
şi XVI-lea bizantină cu decora- a urzit Petru-Vodă monastirea
UI

țiuni gotice. Ea conservă antica Pobrata, numai până 'n jumă-

împărțire în patru despărţituri, tate! (Gr. UrecheLetop. I, p.190)
BC
264
264

«Dacă s'au întors Petru Vodă Hârlaii, nici globaşii lor, nici
din era Ungurescă (1532), întru pripășarii să nu aibă a judeca
acea laudă ai săvârşit mănăstirea

RY
pre acei Gmeni, nici să-i prade,
Pobrata, care era zidită de dân- nici gl6bă saii tretin să nu le
sul și o aiă sfințit.» (Gr. Ure. iei, nici pentru neascultare, ci

RA
che Letop. 1, 205). în ori care tr&bă între acei &meni
«La anul 7055 (1547) Sep- să-i judice călugării, luând tot
tembre în 4, Vineri la medă venitul cât va fi.»

LIB
nGpte sai săvârşit Petru Vodă Pe lângă acestă favâre se mai
Rareș; şi cu cinste Vaii îngro- găsesce hărăzită aceleaşi mă-
pat în Monastirea Pobrata.» — năstiri, tâtă ceara din zecimea

ITY
(Gr. Ureche Leotop. 1. 205). domnescâ de la Târgu-Frumos,
«Iară în al doilea an al dom. şi pe tot anul câte șese buți
nici iui, April 7, în anul 7036 de vin din acea de la Hârlăt

RS
(1548), Sâmbătă după Pasci, saii de la Cotnari, «ca să se
liaş Vodă (feciorul lui Petru pOtă da fraţilor câte un adaos
Rareș) ai tăiat capul
IVE
lui Vartic de băutură.» (Xenopol, III, 592).
Hatmanul, în târg în Huşi, și In 1409 April 18 Alexandru
lai dus de Pai îngropat în cel Bun hărăzăște mânăstirei
monastirea Pobrata. (Gr. Ureche
UN

Sf. Neculai (Probota) aflătâre

Letop. 1. p. 20). pe poiana Siretului, ca nimene
«Se bucura alăturea cu cea să nu păscuiască în balta Șowzu-
de la Bistriţa de zul, începând de la gura bălţei
L

o deosebită
favâre pe timpul lui Alexandru și până la hotarul Zeta ().—
RA

cel Bun şi a urmaşilor săi, (Archiv. Ist. B. P. Hăşdău I,

din-
tre cari Petru-Vodă scutesce în part. Il.—12).
NT

1448 satele ei Ciulinesci, Ghe- Alexandru cel Bun, prin Do-

reştenii și Roşca de lângă Hâr- cumentul dat în Suceava la 22
lăii» să nu plăteseă bir, nici Septembre
CE

1410, hărăzăşte mo-

posadă, nici podovada, nici ilis, nastirei Probata cinci “Temiri-
nici mori să nu facă, nici în sol- taşeni, în întelegere cu Petru,
dă să nu âmble, nici buţile sultanul hanului tatăresc numit
I/

nâstre să nu care şi nici o altă Temir-taş aşedat lângă balta

AS

slujbă a nostră, Toţi cojocarii Șomuzului. Acest Petru tera

şi alţi meşteri din acele sate vasalul lu Alexandru (Hășdăi,
să fie venit numai mănăstirei: Arh. Ist. 1, 2 pag.
UI

12)
în sfârşit nici judecătorii de la
În 1442, maiii 8 se întărăşte
BC
265
265

mănăstirei Probota 9 case de Probata pentru că ce ai ţinut

țigani. (Arh. Ist, [. 1. 123). Călugării aceste unelte 23 ani

Y
In 1444, April 26, Petru-Vodă, întracea sfântă Monastire la

AR
fiul lui Alexandru-cel-Bun îi Pobrata». (Miron Costin opere
hărăzăşte patru salași de ţigani complecte, de V. A, Ureche 1,
(Arhiv. Ist. 1. 1, 123). p. 127).

R
- Vodă-Sas
Ian cuul, fiul lui Prin uricele din 1676 Mai g

LIB
Petru-Vodă Rareş dăruresce Mo- dat în laşi de Antonie Ruset
nastirei Probota la 1580 Iulie W. se despăgubesc călugării
19 satul Protopopenii pe Siret cu din Pobrata “pentru o bucată

ITY
moră în Siret (Arch. Ist. Tom. de hotar din Hangu ce se chia-
I, p. 127). mă Bistricidra, pentru care se
Ex-Mitropolitul Grigorie cere judecaseră cu 'Tudorașcu, Ior-

RS
M-rei Probota să i se facă după dache Spătar mare şi ati fost
morte o pomenire anuală pen- rămași, ai fost despăgubiţi de
tru serviciile ce a adus mănăstirei. bunăvoe de acesta cu 200 lei.
IVE
1) a edificat cu toată magni- (Idem I, p. 137).
ficența cerută biserica din câmp. Printr'un alt hrisov din 1802
2) a înduplecat pe Petru și Mart. 20, se întăresce stăpânirea
UN

Domna -sa Elena să-și aleagă monastirei Probota pe moșiile

in acea mănăstire locul de în- «Platonesci (astă-di Manolea),
mormântare, nu la Putna ca Turbata, Budinţii, Miricenii şi
L

după obiceiii. Nănășenii de la ţinutul Sucevei,

RA

3) Scâse de la domnie satele pentru care urma pricină de

Prătănoşii și Negoeştil pe cari împresurare pentru megieşii ei.»
făcu mori cu chieltuiala lui. (Uricariul de T. Codr. VI,
NT

4) căpătă de la Domnie lacul p. 242).

Belcul 1562. septembre 3. (Ar-
CE

chiv. Ist. I, p. 22). “Tabloul de pe a doua pagină

Prin zapisul dat la 1671 Fe- arată pe ce preţ fuseseră aren-
bruar 6 în laşi sub Duca W. date moşiile monastirei Probata
I/

se scot dintre alte obiecte hă. înainte de 1851, pe cât sai a-

răzite bisericei celei mari de rendat prin licitaţie în acel an
AS

la Ierusalim, de mai mulți boeri, (1851) și ce venit aduc acum

«0 scorţa şi o icână Precista și - statului.
UI

cei 8 lei bani și o pecete de

aii dat la sfânta Monastire la
BC
266

“npnjopnf e gresouoâ eroisse-) e| 2p Ren] 9 pnou epuaiy

RY “(96 :d “A [OA “1po) "LL 3p [ned ur o4o99A epuae 1pa4A)
RA
LIB
—! — loge |1— | — |osr * + aruBfo39A IS rosaul[nI) | OI
—| — ITY
Vi [— | — |ooz (uesonogq) uadodozozqd | 6
— bszoz |—| — RS|zez |—| — [sos |... „Rimpea nes psaan)
afsdouei
| 8
— erriz |— | —
IVE |Sbpr |] — | — lo6zr |: * * * - » - - - » - * * pseuoa
| £
|9
— bpoos [—| — |fo8 |—| —
UN
|[o9s
L » * + * BJOuep Res mosouojejd | $
— lozbpz | — | — | I16/r | — | — | S7aa e mooi |?
— booorz | —| — | SS | —| — |oo6 |:
RA Snape, | €
— oos/t | —| — |1zg |— | —- |os$s | : (unse epng
NT 15 eoseuloq no) enp |z
— ioto/ |—| — lege |—]| — |osz (e3oqoaq) CE "1aansgugui pnanf up PISOW | 1
I/
mm Pe
unoy Ser ur
pe e jar IS81 ap oureug | 1orSouir 2[2UNN

AS
UI 9
:
>yepuasIre 3soy ne țo1d 29 od
a
3
BC
266
267 207

Y
Probota, pădurea statului de pe Puesci, deal păşunabil în com,
moșia cu acelaș nume, de di- Ruginosa.

AR
ferite esențe, în mărime de
1690 hect. Puesci, pârâu, afluent al pârâului

R
Boldesci, în com. Văscani.
Probotei (Pârâul), vedi pârâul lui

LIB
Pulpă. Pulpă (Pârâul isvorasce de
lui),
sub Poena curge
Frasinului,
Prodana, pădure măruntă pe mo-
mai întăi sub numele de Ma-

ITY
şia Rotopănesci.
gazia, apoi trece prin satul Pro.
bota, străbate Balta Colacu şi
Prodana, delul dintre Lămășeni
după ce a udat com. Dolhasca

RS
şi Rotopănesci, pe o costă a
pe o lungime de 4500 m. trece
căruia stă parte din satul Lă-
în com. Lespedi, sub numele
măşeni.
IVE
de Pârâul Probotei și se varsă
Prodana, pârâu; mic afluent al în Siret la locul numit Zeton.
Brădăţelului. (2—3 km.) Are de tributar pe drepta pe
UN

pârâul Budenu şi pârâul Raci-

Prodana, vale în satul Lămășeni. lor, iar din stânga pe Coptu.

Propitura, pădure în com. Stol-

L

|ț Purcilesei, fost sat, ce număra

niceni, fag şi stejar.
RA

până 300 case, pe teritorul co-

munei Stolniceni Prăjescu.
Prosiei (Dclul), în com. Pleşesci. A fost desfiinţat definitiv în
NT

1864, când, cu ocasia împro-

Pucidsa de la Văcărie, vedi com.
prietărirei, li s'a dat locuitorilor
Mădeiu.
locuri de case în satul Stolni-
CE

Puciosul, pârâă în com. Mădeiu. ceni,

Isvorasce de sub Bâtca Lacuri- Era. o vreme când forma co-
mună a parte numindu-să com.
I/

lor şi se varsă în Bistriţa drept

satul Mădeiu. Numele i sa dat Purcilesci. Pe delul Movila Le-
AS

după numele isvorului de puci- tei era cărciuma de zid a sa-

6să aflător aprâpe de gura lui. tului.
In jurul bisericei fostului sat,
UI

(2 km. lung.)
biserică ce există încă, este
Puciosul, deal lângă satul Blă- acum cimitirul satului Stolniceni.
BC

gesci, cultivabil, Satul Purcilesci a fost ars de

:263 R 2683

Leşii lui Sobieski. (V. Stolni- | Puzara, pâr. numit şi Holda, isvo-
„ceni Prăjescu). rasce de sub muntele cu acelaș

RY
nume, udă teritor. com. Brosceni
Purcilesci-Pietrişu, pârâă; afluent pe o lungime de 5—6 km. Şi,

RA
al Siretului având peste 3 km. după ce a învârtit o morișcă şi o
lungime. Are de tributară pe piuă, se aruncă în Bistriţa. EI
Pârâul din Bahnă și pe Isache. primesce din drepta pe pârâul

LIB
Rusului, iar din stânga pe Go-
Purâilă, Bahnă în com. Uidesci. roviciă, Socului și P. Cuciniei,

ITY
Purâilă, deal, acoperit de tufișuri, .
pe moșia Manolea. Puzdra, munte (deal muntos) în
com. Brosceni.
Purdilă, pârâii; afluent al pârâului
TȚolesci (un km.) RS
IVE

R.
UN

“Răbâea, sat pe moşia Horodniceni principale sunt : la Botesci (1800

din com. Brădăţelu. Așegat pe
L

m.) și la Horodniceni (1500 m.)

valea pârâului cu acelaş nume
RA

şi pe câstele dâlurilor Piciorul Răbâea, pârâi, isvorasce din sa:

Huciului, Svarici, Timofti şi Ră- tul cu acelaş nume şi după un
NT

bâea. Numără 83 case în care curs de 3500 metri se varsă

trăesc 90 capi de familie sai în Brădățel,
308 suflete, din care 153 bărbați
CE

Şi 155 femei, având 115 contri- Răbâea, unul dintre delurile pe

buabil — Vatra
i. satului ocupă care stă satul cu acelaș nume.
1312 tălci, iar gospodăriile lo-
I/

cuitorilor sunt slabe.— Şcola şi | Răbâea, vale

în satul Răbâea.
AS

biserica din Horodniceni servesc

și acestui sat, — Improprietăriţi Răchitigal, munte în com. Negra
în 1864 sunt 2 truntaşi şi 78 Șarului,
UI

-palmaşi şi 6 codași stăpânind Răchitişul, pârâiă; mic afluent al

:216 fălci şi 35 prj. — Drumuri pârâului Haita (1200 m.)
BC
269
260
Răchitişul, pârâă, afluent al pâr. sat. Un singur drum principal.
Suha Mare. duce la Giurgesci (5 kil.)

Y
Răchitişul, munte în com, Mălini.

AR
Racova, pârâii, isvorasce de sub;
delul Hârtop, curge pe lângă
Răchitişul, pârâi, mic afluent al satul Găneni şi se varsă în Şo-

R
pârâului Suha Mică. muzul Mic (2—3 kil)—Are de

LIB
tributari din drepta pe Hermeziu,
iar din stânga pe pârâul Poeni.
Răchitişului, poena pe muntele
cu acelaș nume din com. NE-
Racova, pârâii. Format.din pâraele:

ITY
gra Șarului.
Obârşiei din sus de satul Racova,
Rachilei (Pârâul), mic afluent al servă de hotar din spre Buco-
vina, trece în com. Siliştea şi

RS
pârâului Ortâia, com. Dorna.
se varsă în Suceva. De la in-
trarea lui în satul Stirbăţ își
Racilor (Pârâul), v. Brosceni.
IVE
schimbă numele în Suceviţa (v..
a. n.)
Racilor (Pârâul) afl. neînsemnat al
UN

pârâului Pulpă, în com. Dol- Racului (Pârâul), v. Bâdiliţa.

hasca.
Rădăşeni, comună rurală situată
Racilor (Pârâul) v. Leordișul.
L

în partea estică a pl. Moldova

RA

de sus și la 2500 m. de Fâlti-

Racova, sat pe moșia şi în com. ceni. Se mărginesce la E. cu
Giurgesci. — Aședat lângă ho- com. Oprişeni, la V. cu com.
NT

tarul Bucovinei, numără 36 case Sasca şi Brădăţelu, la S. cu

în cari trăesc 37 capi de familie com. Baea și la N. cu Buco-
vina.— Are forma unui poligon
CE

saii 147 suflete, din care 73 băr-

baţi şi 74 femei(9 israiliţi), fiind neregulat înclinat spre N.-E. —
39 contribuabili.— Vatra satului Se compune din satele Rădă-
ocupă 8 fălci, iar locuitorii sunt şeni și Lămăşeni cu reședința
I/

bunişori gospodari. Improprie- în satul de la care și-a luat nu-

AS

tăriți în 1864 sunt 18 fruntași, mele. E populată cu 636 capi

15 pălmaşi și 6 codași, stăpâ- de familie, ce numără 2721 su-
nind şo fălci. Biserica și șcâla flete sai 1361 bărbaţi şi 1360
UI

din Giurgesci servă și acestui femei, fiind 532 contribuabili.

BC
 270 210

Are 3 biserici, servite de 4 comuna cu acelaş — Par.

nume.

RY
preoţi, 1 diacon şi 9 cântăreţi tea-i sud-vestică pârtă numele
şi 2 şcâle rurale mixte, cu 2 de Fundoea. Aședat într'o albie
învățători. — Budgetul com. pe adâncă, încunjurată de deluri

RA
1892—1893 are la venit 7903 mari deschisă numai spre N.-E,,
lei și la cheltuele 7563 lei, — are aspectul unei păduri mari

iar al drumurilor 1656 Jei venit
şi. 1560 cheltuele.
muna 'sunt 46 cai, 298 boi,
346 vaci, 1396 oi şi 230 porci.
LIB
de arbori roditori, din care unde
In tâtă co- şi unde se ivesce câte un creș-
tet de casă sai un fum. Satul
nu se pote vedea de cât aflân;

Altitudinea com. de la nivelul
mărci variază între 340—350 m.
E udată de: Şomuzul Mare (6
kil.), Șipotele (5.735 m), Siliş-
tea (4 kil.), Lămăşanca şi Bră-
dățelu. A patra parte din mo-
şia Rădășeni este
Statului, iar moșia Lămăşeni e
ITY
du-te d'asupra lui, aşa că delu-
rile din juru-i formeză un fel de
cetate naturală.— Până la 1886
RSsatul Rădășeni forma singur co-
mună a parte. — Numără 344
IVE
case, în care trăesc 417 capi de
proprietatea familie sai i0c7 suflete, din
cari 933 bărbaţi şi 974 femei,
UN

a d-lor G. Ciudin și G. Văse- fiind 332 contribuabili.—Vatra

scu, restul e al sătenilor. In- satului ocupă 455 fălci și 34
tinderea teritorială a comunei prăjini.
e de 2322 fălci, din cari 2269
L

Aședările locuitorilor pot servi

cultivabile şi 53 fălci pădure:
RA

de model tuturor satelor din ju-

Improprietăriți în 1864 sunt:
deţ. Mai tâtă moşia e proprie:
33 fruntași, 160 pălmaşi și 316
tatea locuitorilor, dobândită în
NT

codași, stăpânind 1821 fălci ș8

virtutea legilor din 1864, 1878
Prj., 16 însurăței cu 32 fălci;
şi 1889, rămânând statului nu-
iar 131 locuitori a cumpărat
CE

mai 130 fălci, ce se vor vinde

tot atâtea loturi mici ă ş hect,
în loturi mari,
Locuri mai însemnate în com.
Are o biserică, a căreia teme-
sunt: Cefăfaua, un platoă d'a-
I/

lie a fost pusă de Ştefan Tomșa

supra satului Rădășeni (spre
Vodă, servită de 3 preoți, un
AS

S.-E.) unde se găsesc anticităţi

diacon și 3 cântăreţi și împro-
ca: unelte de cremene şi vase prietărită cu 18 tălci şi o șeolă
de lut. (V. Rădășeni,
UI

sat). rurală mixtă, reînființată în 1858

fiind cea mai veche șcslă din
Rădăşeni, sat pe moșia şi
BC

în judeţ, cu un învățător plătit de

271 271

stat, împroprietărită cu 61 fălci Constantin Movilă, căutase scă:-

Y
şi frecuentată de 45—50 elevi, pare la Tătari adăpostindu-se,

AR
din 96 băeţi şi 106 fete, cu după cum spune tradiția, întâi
etatea de 7—12 ani aflători în în Rădășeni, — Când dânsul se
sat. urcă în scaunul Moldovei, își

R
În vechime a existat în Ră- îndeplini juruinţa făcută în tim-

LIB
dășeni o șcâlă preuțescă. Ştefan pul fugei sale. — Şi astădi se
Tomșa Vodă, care a domnit pomenesc de ctitori ai biseri-
între 1611—1613și 1622—1623, cei: Ştefan Vv. şi Elena, Dâmna,

ITY
de şi originar din ţinutul Put- şi se afla și o linguriţă de aur
nei, învățase carte la, șcâ/a pre- cu inscripţia slavonă, care pe
ufescă din Rădășeni, în ţinutul românesce sună: «Şi am dat'o

RS
Sucevei, dupe cum ne spune un pre ea,-spre a se ruga pentru
document de pe timpul lui Con- noi, în biserica din satul Rădă-
stantin Mavrocordat, în care mai şenii, unde este hramul Marele
IVE
mulţi Gmeni bătrâni din satul mucenic Mercurie, Io Ştefan Vv.
Rădășeni mărturisesc, cu prilejul Tomsovici». Inscripţia nu pârtă
unei hotărnicii, că «apucase şi nici o dată. (Linguriţa a fost
UN

ei de la bătrânii lor, că fiind dusă de călugări! din Slatina,

Ştefan Vodă Tomșa copil mic care puseră mai târdii mâna pe
şi sărac, a învăţat carte la șcâla Rădășeni, la M-rea Nemţului,
L

din Rădășeni, şi miluindu-l Dum- unde se află şi astădi. Rădăşe-

RA

nedei cu domnia, ai venit la nii însă îngrijiră a se face una

Rădăşeni, și aii făcut aice o bi- de argint poleit, întocmai ca și
serică, și jăluind Gmenii că li-i cea originală, pe care o păs-
NT

locul strimt şi n'a unde se hrăni, treză. ca un scump odor, o fru-

le-aii dat şi o bucată de loc din mâsă dovadă despre trainica
CE

hotarul târgului» (Baia, se înţe- iubire a, trecutului în acel sat,

lege). — Acestă mărturisire a cel mai frumos dia tâtă Mol-
documentului, de și nu contim- dova.— Se vede din inscripția
I/

porană, este însă întărită de alte linguriţei care arată de soţie a

împrejurări. — Aşa, tradiţia păs- lui Stefan Tomşa pe Elena că
AS

trată până acum în Rădășeni, acesta a fost Tomşa II și nu

atribue lui Ştefan Tomşa zidi- I, a căruia soţie am vă&dut din
UI

rea bisericei ce se află în acel “aerul de la Bunesci că era Axi-

sat. EI făgăduise. că o va zidi nia). Şi despre șcâla din Rădă-
» atunci când, fiind fugărit de şeni s'a păstrat în popor urme
BC
 2
22
de tradiţii, însă mult mai slabe a locuitorilor din Bosancea şi:
de cât despre biserică». (A. D. Lămăşeni, de pe timpul lui Mih.

RY
Xenopol. Ist. Rom., vol. III, Racoviţă, privitâre la judecata
p. 492). | r&zăşilor din Rădăşeni cu călu-
Din trecutul satului— Rădă- gării M-rei Slatina, cari usur-

RA
şenenii sunt din obârşie răzăși. paseră moșia şi-i pusese în bo.
Intre documentele cari ne amin- eresc;

LIB
tesc despre acest sat, cel mai 6) Anafora către N. Mavrocor-.
vechii cunoscut ni s'a păstrat datu, din 1743 Aprilie 20, în
în archiva din Moscva şi e de care se zice că Stefan Tomșa
la Alexandru cel Bun (v. Bu. fiind că învățase carte la școla

ITY
ciumeni), deci vechimea satului din Rădășeni, a dăruit acestora
dateză de mai nainte de dom- o bucată din trupul moșiei târ-.
nia acestuia,
RS
gului Baia;
Urmă&torele documente ne vor- 7) Anafora de judecată către:
besc despre Rădășeni: C. Racoviţă, din 1750, Oct. 28,
IVE
1) Documentul prin care Ale- prin care se spune că Rădășe-
xandru cel Bun dăruesce lui nii ai fost darabani domnesci
„Popa luga moşia Buciumeni, şi că de la a doua domniea
UN

aflat în păstrarea lui Vasile Dia- lui Vasile Lupu ai fost închi-
conu, din Buciumeni; naţi M-rei Slatina;
2) Documentul din 1434, prin
8) Document din 7258 (acelaş:
L

care Ştefan, fiul lui Alexandru

an) în care nedându-se dreptate
RA

Vodă, întăresce din noi stăpâ.

nici M-rei, nici Rădășenilor s'a.
nirea lui Popa Iuga asupra sa-
«făcut aședare într'acest chip,
tului Buciumeni, de lângă Ră.
NT

adică de tot anul ca să se tacă.

dășeni;
câte o falce de fân pe an, săo
3) Documentul de la Ilieş şi dea gata şi să ducă şi câte o
CE

Ștefan, fiul lui Alexandru cel podvâdă de pâne la monastire

Bun, din 1435, prin care se hotă- și iarăși într'o di să cosescă cu
rasce iarăși satul Buciumeni şi o toţii o clacă de fân și acel fân
I/

parte din Rădășeni protoereului să-l ridice țiganii Monastirei, şi

Iuga;
AS

iarăşi la o mâră ce are sf. Mo-

4) Un alt document din 1439 nastire la Borghinesci pe Şomuz,
de la aceiaşi şi cu acelaş con-
când ar trebui a se ezi să iasă
UI

ţinut ;
cu toţii să tocmescă...»; |
5) Mărturia din 1723, Iunie 20,
9) Hotărârea boerilor judecă»
BC
213 273

tori din 1752, Mai 15, prin care Numai Rădăşenenul vine de hac
se dă drept de stăpânire M-rei evreului; acesta ne-o dovedesce

Y
Slatina, atât aszzra moşiei Ră- şi faptul că în Rădășeni istailiţi

AR
dășenă cât şi asupra âmenilor nu se pripăşesc. Rădășenenii în
ce s'aii aflat şegători acolo pe Moldova sunt ca și Olteni! în
acea moşie, spunendu-se că fu- Muntenia. Ei sunt plăcuţi și la

R
sese dată M-rei de Alexandru vorbă şi la port, curaţi și bine

LIB
Vodă Lăpușneanul; iar Rădă- îmbrăcaţi. Femeile se întrec cu
şenii susțin că moşia e a lor soții lor în apucături bune şi
din bătrâni şi că numai Gmenii rar se întâmplă ca un Rădășan

ITY
ar fi fost daţi în slujba M-rei, să-şi însre flăcăul cu o fată din
nu şi moșia; alt sat și invers.—lÎn ograda şi
10) Anafora din 1764 către Gr. gospodăria Rădășanului domne-

RS
Al. Ghica, tot în pricina acestei sce ordinea şi curăţenia; nu tot
judecăţi; - așa pe uliţe, cari nefiind șose-
11) ldem din 1765, lunie 3, tot Iuite sunt fârte mocirlose.
IVE
către Gr. Ghica, în care se zice Rădășenenii pun mai mult
«drepta moșie a M-rep; preţ pe livedile şi grădinile lor,
12) Anafora și hrisov din 1765, carl aduc obștei peste 20000
UN

Iunie 3, prin carese poruncește . lei, de cât pe ţarine. Perele și

merele de Rădășeni sunt forte
a se rupe cărţile ce aveaii lo-
cuitorii din Rădășeni ca drept căutate şi, după timp, se vînd
L

de proprietate; cu 15—35 fr. suta de chilogr.

RA

Chiar pe timpul lui D. Cante-

13) Anafora și hrisov din 1767,
mir, mersese vestea despre me:
Dec. 2, şi 1768 Ghenar 30, de
rele de Rădășeni. Ţăranii ziceaii:
NT

la Gr. Calimach, tot pentru ru-

«Mălaiul în Ţara de jos și me-
perea actelor. (V. Uricar. de T.
rele în Țara de sus, nu aii câje».
C. vol. X).
CE

a M.rei (Cantemir, Descrierea Moldovei,

In 1803, «Rădăşenii
Slatina număra 201 liudi plă- p. 85). |
ocupați Cultura trifoiului s'a introdus
tind 4212 lei bir anual, lo-
I/

în 1881 şi acum mai nu e

cu lucrul pământului şi pome».
cuitor care să nu-l semene.
(Uricar. vol. VII, p. 252).
AS

Următorul pastel descrie sa-

Rădășenenii în genere sunt
tul cu împrejurimile sale:
Gmeni bine făcuţi, nalți, piep-
UI

toşi, deştepţi, statornici, harnici,

fârte tacticoşi şi negustoroși.—
BC

18
40.124. Dicț. geogr. al Jud. Sucâva.
274 274

cIntr'o adâncă vale ce este "mprejurată Pe vale iată plopul cu frunzi tremurătâre

RY
Cu d€lurk, care tâte se ţin de la o laltă, Ca nisce aripiâre de flutur sburătâre;
Se vede o pădure ce se întinde jos, In rând pe lângă apă stati blondele ră=
Sub ochiul ce privesce ca pun covor [chiţi,

RA
[frunzos. Ce din băvwâne trunchiuri dai tinere
[mlădiţi.
Pădurea este mare, pădurea. este verde,

LIB
Şi'n lunga depărtare pe zare ea se pierde; Spre Baia eazul Ruscei pe un podiș se
AY crede că-i un codru sălbatic, nesciut, , ['ntinde,
De lacoma secure încă nestrăbătut, In apa lui mult pesce la 'serbători se
[prirde;

ITY
El portă acest nume de la un sat rusesc,
Acestă mult frumâsă pădure seculară,
Din care sat nici urme adi nu se mat
E-satul Rădăşenii, sat vechiii la not în
[ găsesc.
(țară ;
Se
Drept
zice că strămoşii
ocină pământuri
ce bine
aicea
se luptat,
căpăta. RS
Ca nisce pânze albe ce se sbicesc la sâre
S'arată pe Glimea nisce albe ogâre;
IVE
La sud apare culmea numită Cetăţea,
Acolo când Români! cu sdravene topâre, De unde 'n faptul qilet Suc&va poţi vedea,
Aii răsbătut ca nisce oștiri cotropităre,
Cu urşii cet sălbatici la trântă sai luat, Spre nord e delul viei, dar via strugurie
UN

Şi-alături cu bârlogul ei case 'şi-aii durat. Când vine primăvara pe dâl nu mal învie;
Acolo adi ciobanii pasc turmele de oi,
Piăcutul sat-pădure de sute ani trăesce; Şi Rădășanul strânge grămedi de păpuşoi,
L

Bătrânii mai spun încă că ast-fel se nu-

Cu veselie curge pârâul Lăimăşanca,
RA

[mesce
El de Ja rădăcina de meri, de peri, de Prin țarină pe unde prăşesce Rădăşanca;

(pruni, EI reînsuflețesce sălbatecele flori,

Ce-aii răsădit aicea ai țăret buni străbuni, Ce rid printre cosițe la gi de sărbători,
NT

In Siliște secara la sâre înălbesce,

Vestiţi sunt Rădăşenit, eY fac speculă Acest loc Nicoriţa de 6ment se numesce ;!)
CE

. [mare Ca mortul ce nu are scrisâre pe mor-

Cu-a lor pâme vestite, şi siiiguri sunt în [mânt,
[stare Aşa făr' de tradiţii e şi acest pământ!
Prin sate să mat ţie negoțul
I/

românesc,
Negoţ, care prin târguri, mal tot e ji- Aici multe legende rămas'aii din vechime,
AS

[dovesc. Legende glori6se din cari o mulțime

Se pierd pe legende ce ar
tâtă diua,
"Aici tâmna pe lozniţi, cu stuh acoperite [putea
UI

Ca babele postite stai perjele sbârcite ; In faţă cu streinul Românul susţinea!

Din d€l părul văratic şi mărul cel dom-
[nesc
BC

Privesc cu nepăsare la cornul țigănesc, 1) Nicoriţa se află spre nord-estul sa-

tului, în partea supranumită şi Riîtu.
217

Y
Aicea Domnul Tomșa a învățat la'şcâla, Fund6ea cea bătrână are două bătrâne,
Și-a meritat a țărei coronă triumfală: Surori ce-s amândouă pe un bordefă

AR
Ce luminată şc6lă era în Rădășeni | [stăpâne ;
Când ea ne da puternici şi mari Domn! In casa pârintâscă vădând suferinţ! mark
( Moldoveni S&rmanele bătrâne rămas'aii fete mari.!)

R
Biserica cea veche, române şi crăscină,

LIB
La care Rădășanul cucernic se închină Sub merii și sub perit cu pleto umbri-
De Tomșa fu zidită pe un sălbatic loc, [târe,
Loc unde el sascunse de dușmani în- Se îmulțesc Pletoşii albine strângătore;
- [iun soc! Sunt ageri, sunt puternici şi ai pletele

ITY
(mari,
Când ţera Bucovinei rupt de Ro- s'a Ca zimbrul de la codri pletoșii Loghinart!2)
(mânia

RS
Bătrânii spun c'aicea veni isprăvnicia; Pe jumătate satul din vale pân' pe zare,
Sucva ce o dată domni pe Moldoveni, E locuit acuma de n€mul acel care
Trimis'ait al ei scaun în sat la Rădășeni! Sub Domnul Ştefan Sfântul luptând Ja
IVE
(Grumăzesct
Aici odini6ră a înflorit o Aâre, Aii botezat cazaci! în ape creștinesct13)
Sălbatică, frumâsă ca florea de cicore,
Ea printre flori trecut aii cum trece un
Ei sunt- ca toți Românii, isteți, vo!nict
UN

[zefir,
[şi harnici,
Şi ?n cântece lăsat'aii un jalnic suvenir.
Şi ca toţi Moldovenii la inimă sunt darnict,
De șoimul ce trăesce sub bradul mun:
Marie, Mariuţă! tu prin călugărie
L

[tenesc.
Ai devenit o dulce și tristă Melanie,
De Tâder cel cu minte el se povăţuesc it)»
RA

O blondă poesie pe-al veciniciei prag,

O dragoste ascunsă în haine de șiiag!

Rădiu, deal, lângă satul Hârtop;

NT

Acolo de Mercuri la hram vine anume

Din Fâlticeni şi sate o sgomot6să lume; cultivabil.
Româncele, Românii în horă dănţuesc,
CE

Şi inimele bune aici se îndrăgesc...... Rădiu, sat; v. Giulesci.

Pierjenii ') spre Fund6ea ?) întind a lor

[tulpină 1) Nastasia şi Ana Mercore în vrâstă
I/

Bătrână ca şi pruni! şi peri! din grădină; fârte înaintată ; iar Maria Mariuţa a fost
Perjenii cred că Domnul când lumea a o bunică a acestora.
AS

2) Pletosii, Loghinari şi Grumăsesci

[zidit.
sunt cele ma! însemnate famili! din sat,
Ei din pământ o dată cu perjii at eșit. 3) Vegi Letopiseţele, Tom. [., p. 162,
1) Tâder Grumăzescu care a fost o
UI

dată şi deputat. Autorul acestef poesil

1) Rădăşenenii sunt porecliți gez/eză, nu "mY-este cunoscut, Hasardul a făcut
de cei de prin împrejurimi. să-mi cadă în mână, scrisă fiind pe un
2) Partea Sud-Vestică a satului Rădă-
BC

petec de hârtie albastră, veche şi sfă-

şeni. ' şiată,
216 276

Rădiul, delul pe care se află ci- lea pe care se află tăbărât satul
mitirul satului Rotopănesci. Mihăesci,

RY
Răâiul, deal spre Vest de satul Râele, pârâii ; mic afluent al Căr-
lon6sa.

RA
bunarului, în com. Brosceni.

Rădiu, pârâuaş în com. Ciumu- Răgăjeni, pârâii în com. Mădeiu;

LIB
lesci formând un ezușor; mic isvorasce de sub Gherghea și
afluent al pârâului Stânei. se aruncă în Bistriţă.

ITY
Rădiu, ezerul format de pârâul
Rămăşița, Băltâgă în suprafaţă
cu acest nume; 2—3 prj. de 3 fălci în com. Siliștea (v.
Zeilic).

RS
Rădiu, deal cultivabil în com.
Dolhasca.
Rămăşiţa, Băltâgă de 30 prj. în
IVE
com. Dolhasca,
Rădiu, deal, îmbrăcat în pădure,
în com. Tătăruși.
Râmnic, lac în suprafață de 3o
UN

pr). pe moșia Sireţelu.

Rădiu, delul pe care stă partea
din satul Rugin6sa ce pârtă
acest nume. Râmnic, pârâuaș în com. Dolhasca
L

a căruia obârşie este între de-

RA

lurile Hurmuz şi Ciubăr şi se

Rădiu, o parte a satului Rugindsa,:
pierde pe șesul Siretului, după
NT

un curs de 4 km.
Rădiu, Băltogă de 40 prj. în com.
Rugin6sa.
Râmnicul Băei, mic râmnic (6—
CE

IO prj.) în grădina proprietăţii

Rădiu, pârâuaş; afluent al pârâu-
din satul Baia, format de apa
lui Dumbrăviţa în satul Rugi-
adusă printr'un canal din Mol-
I/

n6sa.
dova. În mijloc are două insule
AS

artificiale plantate cu copaci

Rădiul Căprăria, deal acoperit de bătrâni, legate de țărm printr'un
stejar și ulm în com. Liteni.
pod.
UI

Rădiul Mihăesocilor, Câsta și va- Rângu, munte în com. Mălini la

BC
 21?
-]
>
a
hotarul Bucovinei având 1019.2 o parte Câmpu Lungul din Bu:
metri de altitudine. covina, mândrele Pietrele Dâm

Y
nei și Bistriţa ca o panglică lu-

AR
Rangu, pârâi, numit şi Ciohoranca; ci6să. Mai departe masivul Car.
isvorasce din dâlul Rangu și paţilor cu regele lor Ceahlăul și
după un curs de peste 7 km. subalternii săi Budacul, Călimanii

R
se varsă în Moldova. Lucaci, Pietroșii, Intre Borci,

Rangu, deal în com. Mirostăvesci.
Albă, del râpos și sterp în
LIB
Grinţieşu şi alţii. Dincolo de e-
frumosul şes al Moldovei presă-
rat de sate.

ITY
Râpa
com. Preutesci. Rarăul, schit, nu departe de vâr-
ful muntelui cu acest nume,

RS
Râpa Chiorului, del râpos pe mo- adăpostind un călugăr și un cân-
şia Stolniceni-Costandache. tăreţ. Se întreţine cu cheltucla
Maj. Sale Regelui, care e şi
IVE
Râpa Christei, vale, formată de epitrop.
Şomuzul Mare, în comuna Dol- Despre acest schit se pove-
hasca. ! stesc următorele ;
UN

A fost clădit mai întâi pe

Râpa Nfgră, del sterp în comuna Valea Secă spre sud de Câm-
Preutesci, pul Lungul Bucovinei, la locul
L

numit Bâtculeţele, fără a se sci

RA

Râpele, fost sat în jurul iazului anume de cine.

Stroesci, din com. Drăgușeni. Tradiţia însă spune că de un
sihastru numit Sisoe, care mai
NT

Râpele lui Maxim, vâlcele râp6se întâi se aşedase pe pârâul Si-

în com. Brădăţelu. hăstriei (v. a. n.)
CE

Odată păgânii (unii spun Tă-

Rarău, munte, numit altă dată și
Dodu, între” com. Brosceni și
I/
tarii) ai năvălit în Moldova.—
MergEnd spre Maramureş (î) ei
aă ajuns şi în Câmpu-Lung, pus-

Bucovina. Piscul Rarăului, află.

tor la o mică distanţă peste tiind tot ce găseaii în cale. —
AS

Horhăind prin munţi, căci nu

frontieră, are peste 2000 m. de
“cunosceaii drumul, ai găsit să-
altit. Priveliștea din vârful săi
hăstria Dodu sub pâlele mun-
UI

e mărcță! şi se întinde într'o

astădi Rarâii, cu
mare depărtare. Sub el vedi de telui Dodu,
BC
278
28
trei călugări, şi scotocind bise- lucrare pe Egumenul M-rei Vo-

RY
rica de averi, ai omorât pe că- roneţ. Acesta, clădi biserica din
lugări; dând foc bisericei. Dar lemn cu numele Elena Rareș,
voind a-şi urma drumul spre cu trei turnuri în prejma mun.

RA
Maramureş, într'o strîmtâre se telui Dodu, cu cinci călugări şi
aţinură 4 locuitori: I6n:' Dodu, chilii.

Mihalachi Dodu, o soră a lor
Ihnca Dodu și Istrati Dodu,
cu topore și lănci ascuţite şi
omorâră la 300 păgâni, resbu-
LIB
Sihăstria Dodu fiind aprope
ruinată, și ducând lipsă de tote,
se uni cu biserica Rareș-Vodă,
ducendu-și acolo tâte odorele,

ITY
nând ast-fel prădarea şi arderea iar călugării Sihăstriei se sălă-
Schitului care era pe pămân- șluiră în biserica cea nouă.
tul lor.

RS
Locul Săhăstriei Dodu se ved
În urmă, ci strinseră rămăși. și adi.
ţele arse ale bisericei și făcură lată şi înscrisul lui Petru Ra-
IVE
o altă întemeiere schitului într'o reş, copiat dintr'o condică înti-
pocnă, tot pe pământul lor, dân- tulată : «Tradițiile Schitului Ra-
du-i numele de Săhăstria Dodu, râu» 1):
UN

cu 3 călugări. «Noi Petru Rareș-Voevod tu:

Petru Rareş-Vodă în a doua turor capilor de oştire cu mila
sa domnie, în urma suferințelor lui Dumnegeii Domn credincios
L

ce dăduse peste el în întâia a tâtă ţara Moldovei într'un

RA

domnie, şi după îndemnul Dâm- gând şi într'o inimă împreună

nei sale Elena, care dorea ase cu soția nâstră Elena Dâmna,
sui pe muntele Dodu, fiind unul facem ştire cu a nâstră scris6re
NT

din cei mai frumoși munţi ai tuturor cui se cade a ști cum
Sucevei și care se vedea din că am făcut o sfîntă biserică
CE

mare depărtare, înduplecă pe pentru călugări în prejma mun-

soț să mergă acolo și să pe. telui Dodu, fiind-că se mai gă-
trecă ca să mai uite necazurile sesce o. veche săhăstrie cu po-
I/

din trecut. Domnul şi Dâmna

porni'ă în călătorie, petrecură
AS

1) Adevăratele acte ale Schitului mi

multe dile cu tâtă sfeta (Suita)
s'a spus că s'aii pierdut prin Bucovina
domnescă pe muntele Dodu unde fuseseră duse spre traducere de
şi
UI

drept amintire porunci ca cu Gre ce eraii scrise slavonesce. Originalul

cheltucla sa să se facă acolo înscrisului lui Petru Rareș nu se găsesce
o şi nici nu sciii de unde La fi luat călu-
biserică, însărcinând cu „acestă
BC

gărul Varsinovie.
219 219

recla Dodu mai perită de veche monahul Soso: (pâte mai sus

Y
am împreunat'o cua nâstră tot pomenitul Sisoe) egumenul schi-

AR
sub numele de Rarăii.— Da de tului cu ajutor de milă, precum
astădi înainte poroncim a se se arată într'un pomelnic, a stră-
numi pe porecla nâstră schitu mutat acea biserică peste mun-

R
şi Pietrele Dâmnei, hramu bi- tele Rarăii, în locul unde se află

LIB
sericei sf. Ion Bogoslovu, întru adi, iar clopotele de la biserică
a n6stră pomenire și a părinţi- s'arfi luat la biserica nemţască
lor noștri și a următorilor noș- din Homor în Bucovina. Bise-

ITY
tri şi mai ales întru mulţumirea rica zidită de Sosoi sa sfințit
către Dumnedeii pentru nenoro- la 1800 August 15, schimbân-
cirile și norocirile, pentru a doua du-i-se și patronul în « Adormirea

RS
a nâstră Domnie a Moldovei și Maicei Domnului».
ajutându-ne mila lui Dumnedei In anul 1822, familia Balș a
de am isprăvit. — Socotit'am și făcut un așegdământ pentru schit,
IVE
pentru chivernisala frazilor (că- hotărând ca pe tot anul să se
lugări), carele vor petrece la dea schitului de la casa moșiei
acel sf. locaș, le-am rînduit tâtă Brosceni. 1602 lei vechi, 10 oca
UN

chivernisala şi le-am dat tote de unt-de-lemn, 15 oca de lu-

cele de trebuinţă în sf. biserică mânări de câră, 15 vedre vin şi
cât şi pe din afară şi am dat! 2 merţe grâiăi.
L

grijă şi urmașilor noștri să porte Așădămentul acesta s'a scris

RA

chiverniselă când va trebui a într'o condică ce se află şi adi

se mai face ceva din noii la sf. la schit, hotărându-se și pămân-
locaş. lar dacă cineva ar supăra tul, ca schitul să pâtă ţinea vite.
NT

saii ar strica cele făcute de noi, Se mai spune că la 1821 schi-

unul ca acela să fie în câta pro- tul a fost prădat de Turci şi în
CE

tivaicilor Domnului nostru Isus 1833 a fost jefuit şi furat de un

Hristos. Amin». decedat preot din Crucea, Ico-
Se mai povestesce că schitul nomu Dimitrie, alungând călu-
I/

Rarăă de astădi, nu e pe locul gării furând preţioasele bisericei

din vechime, unde fu zidit de pentru sine şi prefăcend ograda
AS

Petru Rareș, căci la 1777 când bisericei în stână de oi; pentru

Bucovina a trecut la Nemţi, ei care faptă fu afurisit de Mitro-
UI

stricară biserica, luară odorele, politul Veniamin. |

şi călugării fugiră. La 1877, schitul fu prădat de
Fericitul întru pomenire, Ero- hoţi din Bucovina.
BC
280 280

In faţa sfintei Evanghelii se Răticeni (Pârâul), mic afluente al

RY
găsesce o tăbliță de alamă cu Rescuţei.
inscripţie slavonă din 1706.
Raţei, v. Opcina Raţei.

RA
Răsvan (Movila lui). Iată ce ne
Răţoesei (Delul), del în satul So.
spune cronicarul Miron Costin

LIB
domeni.
despre acâstă movilă aflătâre
pe moșia Baia de-asupra delului
Râtu, un șes pe care stă parte
Movila Mare : « Când Ieremia

ITY
din satul Rădășeni.
Vodă din biserică (la sat la
Areni) ai eșitii la oști, tâmpi-
Razimu!, munte în com. Fărcașa.
natu-saă oștile de âmbe părţile,
şi, după câtă-va luptă între oști
ali lovit Leşii pre stea Ungu- RS
Rece (Pârâul), mic afluent al pâ-
râului Negra Șarului, în com.
IVE
rescă din aripa despre Scheea.
Îndată îmbărbătându-se și frun- Dorna.
tea oștilorii unde era Ieremia
Rece (Pârâul), mic afluent al Şo-
UN

Vodă ai frântă pe Unguri. Subt

Răsvan Vodă ati cădutii caluli muzului Băei (2 kil.) în com.
atunce în r&sboiti; ce, încăle- Ciumulesci, având de tributar
cândi pe alt cal, îndată au pe pârâul Isvorului.
L

silită să oprescă stea Ungu-

RA

rescă, şi ai oprito; și pusără Ră&cea, del în com. Pleşesci, cul-

r&sboiul iar la loc. Ce, îmbăr- tivabil.
NT

bătându-se iar 6stea lui Ieremia

- Vodă, unde şi Leşii în frunte, Ră&cea, pârâii, isvorasce din delul
aă datii dosă stea lui Răsvan cu acest nume şi se varsă în
CE

Vodă,,și la dusii la Ieremia ezerul Uncesci.

„Vodă. Stă movila şi acum pe
drumul Băii de la Sucevă, Ră&cea, mic afluent al pârâului
I/

care
se pomenesce Movila lui Răs- lermolia, în com. Pășcani.
AS

van până astădi».

R&cea, delul pe care stă parte
din satul Topile.
UI

Rătiena, munte în com. Bogdă-

nesci, acoperit de pădure de
Ră&cea, pârâi; mic afluent al Mol:
rEşin6se, mestâcăn şi fag.
BC

dovei, în com. Baia.

 231
981

Răcea, pârâuaş; afluent al Şomu- raele Drugan și Pădureţu ceis-

Y
zului Mic în com. Liteni. vorăsc de sub muntele Pădureţu,

AR
curge de o cam dată de la V.
Răcea, del, făcend parte din Ga- spre E. străbate satele Râșca şi

R
raleu, pe moşia Antoceni, aco.- Bogdănesci, udă comuna Bog-
perit de fânaţ. dănesci pe o lungime de 7—8

LIB
kil. şi după ce a învârtit trei
Răcea, perâul ce curge prin satul mori, trece in com. Bordea, pe
Stroesci. Iși are obârșia drept care o udă pe o lungime de 4

ITY
biserica satului şi trece în jud. kil. şi mai învârtesce o moră,
Iași, primind din stânga pe Câda intră în com. Drăgănesci, luând
Gârlei, Zoiţa, Budăile şi Cio- direcţiunea de la N. la S. curge

RS
mâzga, iar din drepta pe Şipo- aprâpe paralel cu Moldova, șer-
tul Mare. (Lung. sa în jud. Suc. puind prin satele Giulesci și
e de 6 kil.)
IVE
Pănuresci şi pe lângă Tonţi,
printre Șoimănesci și Săvesci,
Răcea, pădurea de stejar a scâle- formeză Cotul Furcului, învâr-
lor din Târgul Frumos, în com. tesce mora lui Agiogiu și după
UN

Văscani. 7 kil. de şerpuire prin acestă

comună, intră în com. Drăgu-
Repede (Pârâul) mic afluent al pâ- şeni unde 'și mai continuă cursul
L

râului Fărcaşa. 4 kil. și se aruncă în Moldova.

RA

Are de tributari din drepta pe:

Repedea, o prelungire a dâlului Reşcuţa, Moişa, Bogdănesca,
Țintei, lângă Hârtop.-
NT

Pârlea, Isvoru, Chilinesa, Saca,

Ulia, Târdia, Culeșa,. Brustura
Repeăca, pârâuaș; afluent al pâ- şi Sărata ; iar din stânga pe:
CE

râului Olăreni, în comuna Şol- Siătidra, Budăcelul, Pârâul Co-

dănesci. libei, Pârâul Arinului şi Runcul
Borni.
I/

Râca, pârâă în pl. Moldova de Conţine pesce: păstrăv, sglă-

voci, grindele, boiştean, mrenă,
AS

jos. Numit astfel de la slavo-

nescul 7eckez (pârâuaș) şi alţii porcușor, Svârlugi şi clen.
cred că: de la mulţii râșcoz? (un
UI

fel de bureţi) ce cresc prin pă- Râsca, sat, numit și Cotul REșcăi,
" durile de brad ce-l țărmuresc pe moșia și în com. Bogdănesci.
BC

(ne admisibil). Format din pâ- Aşedat pe ambele ţErmuri ale

282 282

pârâului Râșca, numără 297 case, mare se citesce: «La 1540 s'aii

RY
în care trăesc 361 capi de fa- zidit biserica Reşca în a doua
milie saii 1165 suflete, din cari domnie a lui Petru Rareș Vv,,
589 bărbați şi 576 femei (11 şi opt odăi; la 1766 Calistru

RA
israiliți), fiind 258 contribuabili. Eni Egumen Monastirei aii adaos
Vatra satului ocupă 150 fălci, 4 odăi; iar la 1839 în dilele

LIB
iar locuitorii ai bunişbre aşe- prea sfîntului Mitropolit Kirio-
dări, câţi-va sunt chiar buni gos- Ririo-Veniamin Costache, Isaia,
podari. Archimandritul, Egumen Monas-

ITY
Improprietăriţi în 1864 sunt: tirei aiă înoit odăile lui Petru
22 fruntaşi, 47 pălmași și 138 Rareș Vv. şi a lui Calistru Eni
codaşi stăpânind 754 fălci. — şi aii făcut d'asupra lor 12 odăi

RS
Are o biserică de lemn, servită și 2 trapedi cu beciul lor de de-
de un preot și 2 cântăreţi și desubt subt un acoperemânt cu
o şcolă rurală mixtă, înfiinţată oserdia şi cu t6tă cheltuiala sa;
IVE
în 1876, cu un învățător plătit gătindu-se la 1840 Iulie 20 de
de stat, frequentată de 45 şcolari. dile».
Drumuri principale sunt: la Iar d'asupra intrărei Archon-
UN

Bogdănesci (1 kil.), la Monast. daricului mic se dice: «Întru

Reşca (1500 m.) și la Slătidra slava sfintei Treimi s'au făcut
(12 kil.). aceste 12 chilii din întreg pă-
L

Satul Râșca a fost întemeiat mânt cu temelie de piatră și cu

RA

de robii Monastirei Râşca. (V. păreţii de cărămidă și cu piv-

Pomii Robului). niţă boltită de desubt în dilele
prea sfintului Mitropolit Venia-
NT

Râsca, Mănăstire de călugări în min Costache cu drept banii

com. Bogdănesci. Așegată pe mei de mine smeritul Isaia Ar-
CE

malul drept al pârâului cu ace- chimandritu, întru lauda Ierar-

laș nume, sub pâlele munţilor chului Nicolae patronul mei, că
într'o posiţie fârte frumâsă. slujind ei sfintei Mitropolii 26
I/

Este zidită în stilul M-rei ani în slujba dicheiei m'aii tras

Probota și zugrăvită și pe din a fi sluga sa şi egumen acestei
AS

afară cu tablouri din Istoria ve- Monastiri, spre vecinica mea po

chiului şi noului testament. menire am făcut acestea la anul
UI

Pe zidul bisericei (în partea 1830».

de sud) sunt dou& inscripţii.— Inăuntru la traped pe pere:
BC

D 'asupra ușei Arhondaricului tele de d'asupra mesei este un

83
283

tabloii representând familia lui 2 preoţi a 33.33 leipe lună,

Y
Petru Rareș compusă din Elena 66.67 pe an.... 800

AR
Dâmna, Stefan şi Petru V.V,, I diacon pe lună cu 33. 30
ţinend biserica sprijinită de ei, „pean.... „400
de sf. lerarh Nicolae şi de fiii

R
I. cărei L-iii, pe lună cu
Luxandra și Constantin. 45 lei, pe an. ... 540

LIB
Sub tabloii stă scris: « Aceste 1 cântăreț II-lea, pe lună
cadre după cum se văd s'ai cu 33.33 lei, pe an. . 400
scris: şi s'ai făcut cu cheltutla 1 paracliser plătit pe lună

ITY
Sfinţiei sale... Kir-Kirie Arhi- cu 16.66 lei, pe an. . 200
mandrit i proin egumen sf. Mo: Diurna unui servitor pe
nastiri Rășcăi. Anul 1807». lună g lei, pean. . . 108

RS
Alte inscripţii nu mai sunt. Totalul cheltuelelor pe an
Asemenea nu sunt nici odăjdii este de. . . . . . . 3648
saii odâre de vre-o însemnătate
IVE
Gre-care. În curtea Monastirei Material:
este o cişmea cu apă limpede şi
bună. Mai sunt două livegi mari Cheltueiile bisericei pe an,
UN

cu pomi roditori şi o grădină de lei . . . . ..„ . . . 220

legume, o florărie ' îngrijită ce Cheltuelile hramului pe an,
înconjură monăstirea şi un iaz. lei... 100
L

Imbrăcămintea a 9 monahi
In privinţa îngrijirei și cură-
RA

pe an, lei... . . . 450

ţeniei, Monastirea Reșca cu tot
Nutrimentul lor şi a unui
ce ţine de densa pâte servi de
serv pe an, lei. . . . 1350
NT

— Pretu-
model altor Monastiri.
Iluminatul, pe an, lei . . 27
tindeni ordinea, în acest sfînt
Oaspeți, pe an, lei . . . 500
locaş totul inspiră respect.-—Şi
CE

Total, pe an, lei. . . . 2647

acesta se datoresce în mare parte
Totalul general al chieltu-
actualului archimandrit și egu.
lilor anuale, este de lei 6295
men Gherman Diaconovici.
I/

Budgetul Monăstirei este nr:

Afară de acestea Monăstirea mai
AS

mă&torul:
are ca avereo livadă deo falce
Personalul : şi 40 prăjini, 30 de fălci teren
UI

de cultură, 1 prisacă cu 20 stupi,

Un superior plătit pe lună cu 12 boi, 10 vaci cu viței, 1 bu-
hai și 5 cai.
BC

I00O lei, pe an . : . . 1200

984 994

Din trecutul Monăstirei. moşii: Bogdănesci, Râșca, Bo-

RY
ria, Hărmănesci, Zamoştea,
Adevărata dată a înființărei Graşi şi viile din delu Neicueni -
acestei Monăstiri nu este cea

RA
şi de la Cruce din judeţul Putna.
de 1540 ce se vede d'asupra Iar Moşiile Teţcani şi Saba-
Arhondaricului mare. Gr. Ure. oani mi Sa spus că s'aii ținut

LIB
che în Letop. Î, pagina 210, numai în arendă de foștii su.
scrie: periori a monastirei.
«lară într'acestaș an 7066 La 1821 Arhimandritul Isaia

ITY
(1558) Septembre pristăvitu-s'aii şi dechiii al Mitropoliei se afla
Macarie Episcopul de Roman, Eugumen la Râşca înlocuind
ziditorul şi începătorul Mănăs- pe Arhimandritul Grigorie Cru-

RS
Zirei Râşcăi, carele a fost la penschi care cumpărase, pe
scaunul Romanului 27 ant şi cu preţul de 15000 lei, Monastirea
cinste l-aii îngropat în Monăs- Râșca «cu contractul acel în-
IVE
tirea sa REșca...> tărit cu sfinta pecetea Mitro-
Deci, nu Petru Rareș ci Epis- poliei şi sub-scris cu însuși is-
copul Macarie este adevăratul călitura Prea-o sfinției-vâstre
UN

ziditor și începător al Monas- (Mitropolitului), făcut pe 12 ani

tirei Reşca. Acâsta ne-o con- şi pădit 2 ani»
numai (Ist. Mitr.
firmă și ne-uitatul Episcop Mel- Mold. şi Suc. 165, 198 și 199).
L

hisedec (Cronica Romanului |,

In acelaș an (1821) Monas-
RA

p. 193) şi Pumnu (cMănăstirile

- tirea Reșca fu prădată fără nici
din Bucovina p. 89). un motiv de rămășiţile eteriști-
NT

De şi tot în Letopiseţe citim: lor (Xenopol V, p. 499). «Mo-

<După întârcerea din Ungaria nastirea Râșca Duminică s'aii
(1532) face Petru Vodă Monas- prădat de 40 de Turci, numai
CE

„tirea Reşca. (I p. 205).» Se vede zidul a r&mas, pe călugări i-a

însă că Petru Vodă a restaurat legat și i-aii bătut şi i-ai pră-
saii a terminat definitiv ceia ce dat; astă di am vădut pe uliţi
I/

Episcopul Macarie începuse. straele frate mei Vasile ce "l-am

La 1569 Anastase, Episcop
AS

vâtaf acolo şi straele vătafului

Romanului, hărăzesce. acestei Pavel și rochiile nevestei, po:
monastiri satul Bărlesci. (Melhi- runcă aii dat nimeni să nu cum-
UI

sedec. Cron. Rom. 1, p. 195). pere de la Turci, le vedi cu

Afară de Bărlesci, Mănăstirea ochii şi taci.» (Scris6rea Arhim.
BC

Râșca mai stăpânea următârele “Isaia din 1821, cătră Paharnic.

285 R 285

Const.

Y
st. Mitr. Moldovei și pe: Harjulea și pârâul Rusului;
Sucevei p. 131.) | iar din stânga pe: Răticna, Pâ-

AR
In 1826 Achimandritul Isaia râul Cireşului, pârâul Tocilei,
Egumenul M-rei Râșca se ju- Vizunia, Gruiul şi Crucea.

R
decă cu 6menii pronumiţi «bog- „EL udă comuna Bogdănesci
daprosti»> pentru moșia Popesci și conţine: păstrăv, boişteni şi

LIB
din obârşia pârâului Vaslui. (Uri- grindele.
cariul de T. Codrescu, vol. VI,
p. 230). R&şcuţa, valea pârâului cu acest

ITY
nume, mai mult prundâsă.
Râşca Mare şi Râşcuţa, Între—
Culme de munţi în com. Bog- | Răzăşilor (Delul), în satul Brus-

RS
dănesci, a cărei principale pis- turi, între pâraele Brustura şi
curi sunt: Crucea Tomi, Gruiul, Pârâuţul.
Piciorul Lupului şi Piciorul
IVE
Cârlanului. Acoperit de păduri Rogoza, pârâu; mic afluent al pâ-
de r&șinâse și fag. râului Boldesci, în com. Văs-
UN

cani.
Râsca Mare şi Slătiora, Între—
Culme de munţi în com. Bog- | Rogca, mic afluent al Bistriţei,
dănesci, având ca piscuri prin- în com. Brosceni.
L

cipale pe Bâtca Negră, Lidvu

RA

şi Capu dflului. Imbrăcată în | Roşia, pârâii; mic afluent al Şo-

păduri. muzului Mare, formeză ezușorul
NT

cu acelaș nume din com. Bră-

R6scei (Şesul), Şesul pârâului cu dăţelu.
acest nume a căruia albie e
CE

prund6să, dar şesul forte fertil. Roşia, mic ezer (4—6 Prj.) în
Lăţimea sa variază f6rte mult. com. Brădăţelu.
I/

Râşcuţa, pârâii; format de pâ- | Roşia, țarină pe șesul Siretului,

AS

râul Chiţigăile şi Dâmboviţa ce în com. Stolniceni,

isvorasce de sub munţii Chiţi-
gaea Mare şi Pleșul şi după un | BRogiei (D€lul), cultivabil, în com.
UI

curs de 4—5 km.,'se aruncă Brădăţelu.

în Reșca (v.a. n.).
BC

Are. de tributari din drepta | Roşiori, v. satul Ruși.

286 286
Rosu, pârâu; mic afluent al pâ- tiv. Improprietăriţi în 1864 sunt:
râului Suha Mare în com. Mă- 6 fruntași, 44 pălmaşi şi 8 co.

RY
lină, daşi, stăpânind 143 fălci.
Are o şcâlă rurală mixtă,
Rotăria, deal în com. Valea Glo- reînfiinţată în 1865, cu un în-

RA
dului, făcând parte din culmea vățător plătit de stat, frequen-
Delului Halm ce desparte albia tată de 30—35 şcolari.

LIB
Şomuzului Mare dea celui Mic. O biserică, cu patronul Schim-
E îmbrăcat în pădure de diferite barea la față, zidită de Marele
esențe. Postelnic şi Cavaler Nicolai Is-

ITY
trați la 1856; — servită de un
Rotăriei (Pârâul), mic afluente al preot şi doi cântăreți și împro-
Săscuţei lui Nicorici, în com. prietărită cu 81 fălci.

RS
Sasca. Biserica are înscripția: « Acest
templu dedicat Sfintei Treimi
Rotila, deal, acoperit de vii, în cu bine cuvintarea prea Sf.
IVE
com. Văscani. sale Episcopului de Huşi, di
D-n. Meletie Istrati s'a fondat
Rotopănesci, sat, pe moşia cu de fratele s&i Mare postelnic
UN

acelaș nume din com. Brădă- și cavaler Nicolai Istrati cu în-

ţelu. Până la 1886 forma sin- demnul soţiei sale Sevastia năs-
gur comună a parte cută Ciudin și a fiului lor Titu
L

Străbătut de pârâul Brădă- Istrati pe proprietatea sa Roto-

RA

țelu, numără 99 case în care pănesci în anul erei nâstre 1856

trăesc 104 capi de familie sai
în quare Moldova ai recăpătat
410 suflete, din care 195 băr- privilegiile aşediate de Ștefan
NT

baţi și 215 femei (22 israiliți), Cel Mare.»

fiind 116 contribuabili.
In acestaș an (1856) «în care
CE

Vatra satului ocupă aprâpe

Moldova ai recăpătat privile-
IO fălci. Locuitorii sunt buni-
giile așediate de Ştefan cel
şori gospodari.
Mare», marinimosul proprietar,
I/

Moşia e proprietatea d.lui ridică în curtea bisericei o sta-

Gr. Goilav,
AS

tostă a lui Nicolae tue de piatră representând Mol-

Istrate. Are 1781 hect. din care dova în forma unei fecidre în-
821 cultivabile, 698 pădure, tindând 'o cunună de stejar. —
UI

207 fânaţ şi restul mlaştini, Acesta negreșit în amintirea

râpi și loc prea puţin produc- marelui eveniment naţional.
BC
 987

Nicolae Istrate a lăsat urme proprietate a d-lui A. Vârnav Li.

neșterse de filantropie și de pa- tenu, are 1480 fălci, din cari

Y
triotism. Două erai pe timpul 741 cultivabile, 59o pădure, 81

AR
săii cele mai vestite şcâle din fânaţ și restul teren puţin pro-
ţinutul nostru : cea din Rotopă- ductiv. Improprietăriţi în 1864
nesci, a lui Istrate, şi cea din

R
sunt 11 fruntași, 49 pălmași și
Brosceni, a lui Nanu. Şcâla lui 9 codași, stăpânind 181 fălci.

LIB
Istrate nu era șcâlă de rând: Are o biserică, cu patronul
în ea se învăţa carte multă şi Adorm. Maicei Domnului, clă-
sănătâsă, se dădeaii representa- dită de I[. V. Litenu în 1803,

ITY
ţii teatrale, etc. etc., pentru care împropietărită cu 81J2 fălci, ser.
însuşi Postelnicul proprietar scria vită de preotul şi dascălul din
cărți, compunea piese, făcea chiar Corni cu care formeză o paro-

RS
pe dascălul. Şi astă-di se găsesc hie.— Şc6la din Corni servesce
mulți cari bine-cuvinteză pe acel şi acestui sat. Drumuri princi-
de pe urma căruia aii căpătat pale sunt: la Liteni (3 kil.), la
IVE
lumina. Dolhesci (3.500 m.) și la Corni
(2800 m.).
Rotopănesoi, pădure de stejar şi
UN

fag pe moşia cu acest nume, Rotunda, dclul, îmbrăcat în pă-

dure, de d'asupra satului cu acest
Rotopănesci (Râmnicul), mic ezer nume.
L

(3—4 prj.) în valea Grâpa Ola-

RA

rului, din pădurea Rotopăne- Rugina, del cultivabil în comuna

scilor, Rugin6sa,.
NT

Rotunda, sat, pe moşia cu acelaş Rugina, iaz în supraf. de 1/2 fălci,

nume din com. Liteni. Tăbărât în com. Rugin6sa.
CE

“sub delul cu acelaş nume și pe

țărmul drept al Şomuzului Mic, Ruginel (Delul), cultivabil, pe mo-
numără 114 case, în care tră- șia Hârtâpele, com. Lespedi,
I/

-esc 120 capi de familie sai 515

“suflete, din cari 250 bărbaţi și Ruginei (Pârâul), mic afluent.al
AS

265 femei (8 israiliţi), fiind 111 Siretului în satul Hârtâpe.

-contribuabili. — Vatra satului
UI

ocupă 44 fălci, iar locuitorii Ruginosa, comună rurală în pl.

Sunt bunișori gospodari. Moșia, Siretul de sus, spre est și la 61
BC
289 288

: “kil. de FOlticeni. Se mărginesce Uitimul an s'a cultivat 1037

RY
spre E. cu com. Băicenii din hect. grâi, 1657 hect. porumb,
„jud. laşi şi Crivesci în jud. Ro- 752 hect. orz, 505 hect. ovăz
man, la V. cu com. Păşcani şi

RA
și 171 vii.
Stolniceni, la S. cu com. Hele- Improprietăriţi în 1864 sunt
ştieni, la N. cu com. Văscani. 38 fruntaşi, 316 pălmaşi și 284

LIB
Formată din satele: Bugidea, codași stăpânind 3554 hectare.
Rădiu, Dumbrăviţa, Giurgesci, Toţi locuitorii sunt plugari și
Costesci cu Pietrișurile și Cor- în întrega comună sunt: un

ITY
nesci, cu reședința în Bugidea. croitor, 1 cismar, 8 fierari, 3
Populată cu 1046 capi de fa.- stoleri, un dogar şi mai mulţi
__milie ce numără 3925 suflete, rotari, 4 băcănii, 2 hanuri şi 10

RS
“sai 1999 bărbaţi şi 1926 femei cârciume.
(18 israiliţi), fiind 672 contri- In 1815, Dec. 13, o Gre-care
buabili.— Are 4 biserici, cu 5 Ilinca și Ilena surori din satul
IVE
„preoți şi 6 cântăreţi şi două Ruginâsa, fizuzul Romanului,
şcole rurale mixte cu 2 învăţă- se judică cu clucerul Stefan Hol:
tori. Budgetul comunei pe 1892 ban pentru moșia Mogoșesci de
UN

—1893 are la venit 14608.09 la ţinutul Herţei, aducând ca

lei şi la cheltueli 13554 lei, iar probe 12 cărți din 1776. (Uric.
„al. drumurilor 3276 lei venit şi de T. Codr. Vol. VII, p. 293).
L

2976.50 lei cheltueli.

RA

In t6tă comuna sunt 277 cai, Rugindsa, sat, pe moşia și în co-

1068 boi, 650 vaci, 3675 oi, muna cu acelaş nume. Stră&bătut
NT

4 capre și peste 600 porci.— de pâraele Dumbrăviţa, Rădiii

Altitudinea comunei de la ni- şi Bugidea, e împărţită în: Bu-
velul mărei variază între 320— gidea, Dumbrăviţa şi Rădii şi
CE

330 m.— E udată de pâraele: în parte locuită de ţigani Ca:

Dumbrăviţa, Rădiii, Bahlueţul sași. Numără 634 case, în care
Rece, Giurgesci și Pârâul Văei trăesc 669 capi de familie saii
I/

Bune, 2435 suflete, din cari 1250 băr-

AS

Moșia, fostă a neuitatului baţi şi 1185 femei (13 israiliţi),

Domn Al. Ion 1 Cuza, are -8445 fiind 420 contribuabili.— Vatra
hectare din care 2210 hect: pă- satului ocupă 238 fălci. Locui-
UI

dure, 5855 hect, cultivabile, 350 torii sunt fOrte slabi gospodari.
hect. fân și imaș și restul mla-
Improprietăriți la 1864 sunt:
BC

66 fruntași, 166 pălmaşi şi 155

_ştine.
289 289

Y
codaşi stăpânind 1420 fălci, 20 tesc următorele versuri ale ne-
prj. Are o biserică cu patronul muritorului poet V. Alexandri.

AR
Adorm. Maicei Domnului, zi-
dită de Sandulache Sturza în
«Cuza-Vodă.

R
1801, şi restaurată de Alex. |
Cuza, servită de 2 preoți şi 2 315 Mai, 1873.

LIB
Văgutu-te-am în pace suind scara mărirel,
cântăreți și împroprietărită cu
Şi "n pace luând calea augustă-a ne-
24 fălci. O șcâlă rurală mixtă, ÎmurireY:
înfiinţată în 1865, cu doi învE- O! scump amic, Domn Mare,: O! nume

ITY
țători plătiţi de stat, frecuentată [cu splendâre,
de 65 şcolari din 141 băeți și Sădit pe miriade de libere ogore;
O clipă apărut-al în plaiul veciniciet,
37 fete cu etatea de șcâlă află-

RS
Şi veșnice mari fapte lăsavat României,
tori în sat. Drumuri principale Nălțând din părăsire antica-t demnitate
sunt : la Costesci (7 kil.), la Păş- Prin magica unire și sacra libertate.
cani (12 kil.), la Stroesci (14
IVE
Ca norul plin de mană ce trece şi re-
kil.), la Hărmănesci (4 kil.) şi (varsă,
„O plâe roditâre pe brazda care-l arsă,
la Văscani (4 kil.). Şi stând apot de-o parte în urma lui
UN

«Satul Ruginâsa și curţile bo- [privesce,

eresci ati fost arse, suferind multe Cum brazda se deschide și câmpul în-
[floresce,
stricăciuni de la Leşii lui So-
Aşa şi tu din cerurl at dulcea măngâere,
L

bieski şi Tătari pe timpul lui S4 vedi a ţărei tale frumâsă re'nviere,

Constantin Cantemir». (|. Ne:
RA

Tu, ce at stârpit cu sceptul, unelta de

culcea, Letopis, tom. II, pag. [rodire,

233).
Din suflete şi câmpuri sămînţa de şerbire,
NT

Acum te odihnesce gustând eterna pace

In ograda bisericei din Ru- In taina maestâsă a morţel care tace,

ginâsa zac rămășițele pămentesci Lăsând o lume 'ntrâgă la tine să gân-

CE

. [dâscă....
ale lui Cuza-Vodă şi a celor doi
Sunt nume destinate ca numele tăii mare,
fii ai sti Dimitrie și Alexandru
Să stee neclintite pe-a timpiilui hotare,
avend un frumos monument din- Şi veşnic să răspândă o falnică lumină
I/

trun singur bloc de marmură Pe secolii ce "n umbră trecând li se închină.

negră, representând un trunchi Ruginsa — „V. Alexandri.»
AS

de copac tăiat.
In cavoul familiei din năun- Ruja, deal în pădurea comunei
UI

trul bisericei d'asupra locului Cristesci.

unde fusese depus mai întâi si-
BC

criul Domnitorului Cuza, se ci- Ruja, mic pârâuaș care împreună

Dicţ. geogr. al Jud. Sucâva. 19
go.z2g.
 290
200
en pârâul Văduţ formeză pe al pârâului Reşca, în com. Bog-

RY
Valea Secă din com. Pășcani. dănesci.

Runcul, munte în com. Bogdă- Runcu-Mădeiului, munte în com,

RA
nesci, îmbrăcat în pădure de Mădeiu.
brad, fag şi mestecăn,

LIB
Runcu-Popi, munte în comuna
Runcul, localitate în com. Mălini.
Negra
Șarului.
Runu, munte

ITY
în com. Mălini.
Runcu, pârâă; afluent al pârâului
Ruptura, malul din spre nordul
Negra Șarului. (2 km.)
satului Rădășeni. Pe la Ruptură
Runoului (D<lul). munte în com.
Negra Şarului.
RS
trece un drum la Lămășeni,
IVE
Rupturei (Pârâul), v. pârâul Ciurei.

Runcul, pârâă; mic afluent al Rupturile, deal, acoperit de pă-

UN

Șomuzului mic în com. Liteni, dure de fag, în com. Preutesci.

Runcul, deal, îmbrăcat în pădure Rusca, sat, numit în părtea esti.

de fag şi
L

mestecăn în comuna, că Osoiu pe moşia rezășescă

Liteni,
RA

din com. Dorna. Reşchirat pe

țărmul drept al Bistriţei, nu-
Runcului (Vârful), munte în com.
mără 52 case, în cari trăesc
NT

Brosceni. Tufiş şi păşuni.

56 capi de familie sai 175 su-
flete din cară 85 bărbaţi şi 90
Runcului (Pârâul), mic afluent a]
CE

femei (11 israeliți), fiind 61 con-

Borcei,
tribuabili,
Runcu
Vatra satului propriii zis nu
Boicu,
I/

munte în comuna
există. Locuitorii sunt bunișori
Mălini.
gospodari, ocupându-se cu plu:
AS

tăritul, esploatarea pădurilor,

Runcu Barni, munte în comuna
crescerea și economia vitelor,
Mălini.
UI

Biserica din Ortâea şi şcâla

din Gura-Negrei servesc şi a-
Runcu-Borni, pârâii ; mic afluent
BC

Cestui sar. In sat sunt 2 surse

"291 291

"cu burcut (apă minerale feru- Şc6la din Forăsci servă și

Y
-gin6să), acestui sat.

AR
Un singur drum duce pe Moşia e proprietatea Acade-
malul Bistriţei la Sunători (3 km.) miei Române căreia a fost fă-
-cută danie de regretatul pro-

R
Rusca, pârâii în satul cu acest prietar Vasile Adamache. Ea

LIB
nume ; isvorasce de sub Prislop are întinderea de 600 fălci, din
şi după un curs de 5400 m. cari 330 fălci cultivabile, 70 fălci
în care a învârtit 3 fierăstr. și păduri, 100 fălci fânaţ şi restul

ITY
o mâră, se aruncă în Bistriţa, neproductiv.
Împroprietăriți în 1864 sunt:
Rusca, munte în com. Brosceni. 30 fruntaşi, 32 pălmaşi şi 15

RS
codaşi, stăpânind 211 fălci şi
24 prj. Drumuri principale sunt :
Rusi (La), parte din satul Balta
la Forăsci (2 km.) și la Uidesci
IVE
Porcului.
(4 km.).
In 1803, pe «moșia Roșiorii,
Ruşii, pârâi; mic afluent al Me- a stolnicului lanache Botez, erai
UN

diascăi. 18 liudi, plătind 280 lei bir a-

nual, la cari se adăogeaii «liudii
Ruși, sat; v. Heresci. ot tam» 21 plătind 316 lei bir pe
L

an.» (Uricar. vol. VII. p. 231).

RA

Ruși, sat, numit și Roșiorii, pe

moşia cu acelaș nume din com. Ruscea, băltâgă, în suprafața de
Uidesci. Aședat pe țărmurile 597 m. p., lângă satul Lunca
NT

pârâului Mediasca şi Rușii, nu- din com. Pășcani.

mără 104 case, în care trăesc
CE

Rusu, unul dintre piscurile mun-

“85 capi de familie sai 418 su-
telui Bourul din com. Bogdă-
flete, din cari 208 bărbaţi și
nesci.
210 femei (15 evrei), fiind 125
I/

contribuabili. Rusu, Munte între com. Brosceni,

AS

Vatra satului ocupă 12 fălci. Şaru Dornei şi Dorna, avend

Are o biserică cu patronul 1540 m. altitudine.
Sf. Arh. Mih. şi Gavr. clădită
UI

de V. Adamache, servită de Rusu, pârâă; mic afluent al pă:

un preot şi un cântăreţ și îm- râului Tăeturile din com. Şaru-
BC

proprietărită cu 8! fălci. Dornei.

292 _ S ne
Rusului (Pârâul), mic afluente al Rusului (Pârâul), mic afluent al

RY
pârâului Negra Șarului, în com. Săscuţei mici, în com. Sasca,
Şaru Dornei (3 km.).

RA
Rusu Râscei, munte în comuna
Rusului (Pârâul), mic afluent al Bogdănesci, — acoperit de pă-
Reșcuţei. dure de rășinâse, fag şi mes-

LIB
tecăn.

ITY
Sabasa, comună rurală în partea Moşia face parte din Ocol. [

RS
estică a pl. Muntele, spre vest Silvic al Domeniului Cornet.
şi la 62 km. de Fâlticeni. Se Suprafaţa teritorială a comunei
megieşesce la est cu com. Mă- -e de 8216 hect. din cari 6020
IVE
lini la vest cu com. Borca la hect. pădure, 960 cultivabile,
sud cu com. Fărcasa și la nord 1200 fânaţ şi restul de 36 hect.
cu com. Mădeiu și Brosceni. sterp.
UN

Formată dintr'un singur sat, Ultimul an s'a cultivat: 326

numtră 206 case, populate hect. porumb şi 2 hect. cânipă.
cu tot atâţi capi de familie, Improprietăriți în 1864 şi
L

saii 822 suflete, din cari 399 1879 sunt 113 locuitori, stăpâ-
RA

bărbaţi și 423 femei (2 israiliți), nind 4111 fălci.

fiind 180 contribuabili.
Piscurile cele mai însemnate
Budgetul comunei pe 1892—
NT

de munţi de pe teritorul co-

1893 are la venit 11300 lei și munci sunt: Arşiţa Ungurului,
la cheltueli 11070 lei, iar al
Lacurile (1320) şi Gherghea
CE

drumurilor 700 lei venit şi 670 (1050).

lei cheltueli. In tâtă comuna
Pentru esploatarea moșiei, de
sunt 30 cai, 102 boi, 108 vaci,
când acesta face parte din Do-
I/

1503 oi și 420 porci.

meniul Cor6nei, s'a construit o
Locuitorii se ocupă cu plu-
AS

linie fierată îngustă de 20 km.,

tăritul și esploatarea pădurilor.
pe care locomotiva <Elisabetha»
Altitudinea comunei de la ni-
cară butucii la Bistriţa, unde
UI

velul mărei în vârful Scorușului

se legă în plute şi se trimit la
e de 1150 m. E udată de Bis.
vale, spre fasonare, la fabrica
BC

triţa și Sabasa cu afluenții ei.

din Bacău.
293 208
Locuitorii ai ce munci.în pe: pârâul Sec, pârâul Stânei,

Y
ori ce vreme, iar munca lor e pâr. Căpăţinelor, al Colibei, al

AR
plătită îndoit mai scump de cât Gemenilor, Piciorul scurt, Co-
în alte părţi. rauța, Bolohanului, Frăsina și
Bisericei ; iar din stânga pe

R
„In 1803 «moşia Sabasa parte
a M-rei Slatina şi parte a M-rei pâr. Săbăşiţa, Fântâna, Alăuta,

LIB
Râşca, avea 55 liudi, plătind Breaza, Glodişoru, Babșa, Un-
888 lei bir anual, a căror aliş- gurul de jos, Ungurul de sus,
veriş este cu oi, scânduri şi Scorușului, Mânzei, al lui Niţă,

ITY
alte lemne şi cu sucmane, ne- Cocoziș, al lui Braniştea şi pâr.
având loc de hrană și hrana Padinilor.
lor o aduc pe cai din alte

RS
părţi.» (Uricar. VII, p. 256). Săbăşita, mic afluent al pârâului
Sabasa.
satul ce formeză singur
IVE
Sabasa,
comuna cu acelaș nume. E risi- Sabaului (Podul), obârșia pârâului
pit în lungul pârâului Sabasa Osoiu din com. Valea Glodului.
şi pe ţ&rmul stâng al Bistriţei.
UN

(Vedi populaţia la comună). Săhăstriei (Pârâul), afluent al Ne-

Are o biserică de lemn, res- grişrei. Tradiţia spune că-și
taurată din noii de Admin. Do
L

trage numele de la un sihastru,

men. Cor. în 1889, cu patronul care'şi făcuse un schitişor pe
RA

Sf. Dumitru, servită de un preot albia lui. (v. schitul Rarău.)

şi 2 cântăreţi. _
Șcâlele din Borca servesc şi
NT

Sahastrului (Pârâul), mic afluent

acestui sat,
al pârâului Moișa în com. Bog-
Drumuri principale sunt: la
CE

dănesci.
Borca (trece numai podu peste
Bistriţă), la Fărcaşa(6 km.) şi
Salahorilor (Pârâul), mic afluent
la Mălini (44 km.).
al pârâului Negra-Broșcenilor,
I/

în com. Mădeiu.
AS

Sabasa, pârâii; isvorasce de sub

Muntele Lung, (com. Broscent)
Săndeni, parte din satul Dolhasca.
şi, după un curs de 22km,, în
UI

care a învârtit 3 morisce și O

piuă, se aruncă în Bistriţă. Săndenilor (Țarina), pe şedul drept
Dolhasca.
BC

de tributari din drepta al Siretului, în com.

Are
294
294

Şandru, munte între com. -Bros- forma un trup a parte, şi era

RY
ceni. şi Dorna, a Monastirei Nemţu, călugării
căreia aii clădit şi biserica.
Sandului (Delul), cultivabil, în

RA
In 1786, lulie 21, moșia Sârbi,
com Dolhesci. ținea de judeţul Nemţu şi era
a lui Teodor Ciurea, care se ju-

LIB
Sărata, pârâi; isvorasce de la decă cu egumenul M.-rei Reșca.
Oglindi (jud. Nemţ) şi se varsă (Uricar. de T. Codr. vol. VI,
în Râșca, în com. Drăgușeni. p. 267).

ITY
Sărăturile, pocnă pe moşia Stol- Săreieru, munte în com. Mădeiu.
niceni Costandache.

Sârbi, sat pe moșia și în com.

Drăguşeni. Aşedat pe ţărmul
RS
Şărişoru, sat, pe moșia şi în com.
Negra Şarului. Risipit pe coli-
IVE
nele şi delurile ce ţ&rmuresc pâ-
drept al Moldovei, numără 41 râul cu acelaș nume, numără
case, în care trăesc 46 capi. de
49 case în care trăesc 43 capi
familie saă 191 suflete, din
UN

de familie sai 181 suflete, din

“care 83 bărbaţi și 108 femei,
care 86 bărbaţi şi 05 femei,
fiind 25 contribuabili.
fiind 46 contribuabili.
Vatra satului ocupă 7 fălci,
L

iar locuitorii sunt bunișori gos- Locuitorii sunt r&zăși, dar

RA

podari. slabi gospodari.

Are o biserică de lemn fără
preot. Şc6la din Drăgănesci Şărişor, sat, pe moșia și în com-
NT

servesce și acestui sat, Şaru-Dornei. Imprăştiat pe ţăr-

Improprietăriţi. în 1864 sunt: mul drept al pârâului cu acelaş
CE

4 pălmași și 27 codași, stăpâ. nume, numeră 110 case, în care

nind 66 fălci, trăesc 109 capi de familie sait
Drumuri principale sunt: Ja 359 suflete din cari. 172 băr-
I/

Drăgușeni (5 km.), la Drăgă. baţi şi 187 femei, fiind 142 con-

nesci (4 km.) și la Răucesci tribuabili.
AS

Locuitorii sunt răzăşi

(3 km.). şi gospodari bunişori. Biserica.
Spun bătrânii satului că cu şi şcâla din Şaru servă şi aces-
UI

vre-o 50 ani în urmă nu eta tui sat.

în Sârbi de cât 2—3 case.
Moșia, în mărime de 300 fălci,
BC

Şărişoru Mare, pârâi; obârşia lui

12 - 995
Şt

e în Fundul Şărbei din două 3 cântăreți împroprietărită cu

Y
pârâuaşe: Apa Rece și Isvorul 18 fălci. O șcâlă rurală mixtă,

AR
Mare; după 10 kil. de şerpuire, înfiinţată în 1863, cu un învă-
în carea învârtit două morisce, ţător plătit de stat, frecuentată

R
se aruncă în Șaru. Are de tri: de 48 şcolari; în sat sunt 44
butar pe Șărişoru Mic. băeţi şi 53 fete, între 7—i2

LIB
ani. Drumuri principale sunt:
Sărisor u Mie, pârâu, obârșia sa la Panaci (5 kil.), la Negra Şa-
> »

sunt 4 pârâuaşe numite Şări: rului (5 kil.) și la Dorna (8 kil.).

ITY
şăre, ce ies de sub munții ȘErba
şi Straja; după un curs de a- Şaru Dorni, comună rurală situ-
prâpe 7 kil. în care a învârtit ată la vestul pl. Muntele şi la

RS
o moră, se varsă în Şărișoru 100 kil. de Fâlticeni. Se măr-
Mare. ginesce la E. cu com. Dorna și
Rrosceni, la V. cu com. Negra
IVE
Şarlăul, băltogă, în suprafață de Șarului şi Transilvania, la N. cu
309 m. p. lângă satul Lunca, com. Brosceni şi Transilvania.
Are forma unui poligon nere-
UN

din com. Pășcani.

gulat și e compusă din satele:
sat, pe moșia şi în com. Şaru, Plaiu, Şărișoru, Pănaci,
Şaru,
Îşi trage numele de Drăgoâsa şi Păltinişu, cu reşe-
„ Şaru-Dorni.
L

- la terenul roşietic numit șar, ce dinţa în cel d'ântâi.

RA

mult arsenic, ce altă _Populată cu 663 capi de fa-

conţine
milie ce numără 2426 suflete,
dată se exploata trimițându-se
NT

în Austria. Mineralul se găsesce saii 1222 bărbaţi şi 1240 femei,

în bucăți. (yo israiliţi). Contribuabili sunt
biserici servite de
Inşirat pe țărmurile pâraelor 858. Are 4
CE

Negra-Şarului, Vâlcelei, Rusului, 3 preoți și 8 cântăreţi şi 2

şi Pârâul mare, numără 73 case, şcâle rurale mixte, frecuentate
în cari trăesc 60 capi de fami- de 100 școlari.
I/

lie sai 300 sufiete, din cari 141 Budgetul comunei pe 1892—
1893 are la venit 8490 lei şi la
AS

bărbaţi şi 159 femei (13 israi-

liți), fiind 79 contribuabili. Lo- cheltueli 8397.30 lei; iar al dru-
cuitorii rEzăși sunt buni gospo- murilor 1890 lei venit şi 1810
UI

lei cheltueli. In tâtă com. sunt

dară. Are o biserică clădită de
lemn, cu patronnul Duminica 1830 cai, 738 boi, 1353 vaci,
6180 oi, 461 capre și 381 porci.
BC

Mare, servită de un preot şi

296
_ 296
Altitudinea comunei de la ni. cartofi, aprâpe 2 hect. in și
velul mărei, în vârful Lucaciu- 0.50 arii ovăz, |
lui e de 1777 m. E udată de

RY
In comună sunt ş isvâre de
Negra Șarului cu afluenții: Şă- apă minerală :
rișoru Mare și Mic, Pârâul Mare, 1) «Carmen Sylva», renumi.

RA
Vâlcelele, al Pichetului, Pietre. tul isvor de apă minerală bi-
nilor, Rusului şi Mândrilă; Că. carbonată, al d-lui Dr. Polyzu,
limănelu cu afluenții săi; Negra aflător pe ţărmul drept al pâ-

LIB
Păltinișului cu afuenţii: Tom- râului Șaru, într'o posiţie de-
naticu și Drăgoesa Mică și Mare, schisă fârte frumâsă. Isvorul e
Pârâul Varului, Glodului, Glo- abundent.

ITY
dişoru şi Negrişora cu afluenții «După analisele făcute de
Scoruș, Păltiniş, Catrinari, Bra- Haquet 1789, Abrahamfi 1833,
dului, Opcidrei, Săhăstriei, To- Dr. Stenner 1856, Dr. Pribram
plicidra şi Dârmoxa.
Cei. mai însemnați munţi ai
comunei sunt: Ş&rba cu vârfu-
RS
1878, Dr. Bernath 1889 și Dr.
Istrati 1890, 1000 grame de
IVE
apă din acest isvor conţine:
rile Lucaci, Vârful Şe&rbei, Ru-
sui, Vânătu, Bâmbei, Panaci, grame 9/09
Na2COs (Carbonat de sodiu! . 0.37300
UN

Călimănel, Buzilenu, Mihaileţu

K2CO ( a. » potasiu) . .001614
și Bucinișu, Li2CO3 ( > » lithiu) , 0.00074
Întinderea teritorială a comu- FeCO2 ( >» > fer) „ 0,00405
_nei e de 12284 hect. MnCOa (
L

>» > mangan.) 0.01409

din cari
MgCO;
4147 hect. pădure, ( > > magnes.)
RA

. 0.00254
11 hect. cul- BaCOs ( > » bariu) . 0.00193
tivabile, 8000 heci. fân Şi
res- SrCO; ( >» > stronţiii) . 0.00071
tul stânci şi locuri sterpe. CaCO ( >»
Moşia » calcii) „ 0.26650
NT

e proprietate răzăşescă. Locui- CaCl, (Chlorur de calci) „ 0.05840

torii se ocupă cu exploatarea Caa(PhO,l2 (Phosphat de calct) 0.00030
CaSO, (Sulphat de calci) „ 0.04233
pădurilor
CE

lor, crescerea şi eco- SiO2 (Siliciu anhydru) . 0.04900

nomia, vitelor și plutăritul, Se. Al2Os (Sesquioxyd de aluminiu) 0.00034
mănături nu se fac de cât As2Os
forte (Anhydridă arsen.) . . 0.00177
puţine; nu atât din causă COz (Anhydridă carbonică) . . 2.02600
I/

că
n'ar. reuşi, cât pentru că Substanțe organice , „. 2.02600
lo-
AS

cuitorii nu sunt deprinşi.

— In Maladiile în contra cărora se
tâtă comuna nu se găsesc 2 „recomandă sunt : Anemia, Chlo-
pluguri.
UI

rosa (palrea feței), Scrofulosa,

Ultimul an s'a cultivat 9 hect.
Impaladismul, Eczema, Psoria-
BC
297
297

zisul, Lichenul, pelagra, Guta câți-va stoleri și cei-lalți plu-

„Şi chiar Rheumatismul, gari şi muncitori cu braţele.

Y
+2) Burcutul lui Mândrilă (v. Are 4 biserici servite de 2

AR
a. n); preoți și 4 cântăreți. şi o şcolă
! 3) Burcutul lui Caşvan de-a rurală mixtă cu un învățător.
stânga pârâului Negra;

R
In tâtă comuna sunt 98 băeţi
4) Burcutul lui: Ştefan Sil- și 92 fete cu etatea de școlă.

LIB
; vestru, conținend și multă pu- Budgetul comunei pe 1892
ciosă şi, —1893 are la. venit 4460 lei
5) Burcutul' lui Gh. Țarcă. la cheltueli 4382.50 lei, iar al

ITY
Tote aceste isvâre conţin cam drumurilor 1012.50 lei venit și
aceleaşi composiţiuni ca și cel 885 lei cheltueli. Altitudinea
dintâi. comunei. de la nivelul mărei

RS
variază între 500—1000 m.
Sarului, v. Câsta Șarului. E udată de râul Moldova şi
pâraele Șinca, Sascași Bogata
IVE
Sasca, comună rurală situată cam cu afluenții lor. Două părţi din
în centrul plăşei Moldova de teritorul comunei este muntos.
sus, la Vest şi la 10 km. de Moşia e proprietatea D-ei
UN

Fâlticeni. Se mărginesce la E. Princesei EI. G. Şutzu şi are

cu com. Baia și Rădăşeni, la întinderea de 2614 făici, din
S.-V. cu com. Baia și Mălini și cari 939 fălci pădure, 1039 fălci
L

la N. cu com; Mălini şi Bră- cultivabile şi restul prundiș și

RA

dăţelu.. Forma-i teritorială este loc sterp.

aceia;a. unui. poligon neregulat Anul din urmă sa cultivat
248" fălci porumb, 33 fălci orz,
NT

înclinat spre albia Moldovei,

care “] străbate de la N.-V. „231. fălci ovăz şi 17 fălci, hrişcă.
„spre S.-E. Se compune din sa- Improprietăriţi în 1864, sunt
CE

tele Sasca Mică, Sasca Mare, 18 fruntaşi, 121 pălmaşi și 133

Bogata şi Păiseni cu reședința codaşi, stăpânind 915 fălci.
“ în cel d'intâi, - La Păiseni este un fierăstrăiă
I/

Populaţia comunei Sasca e: cu un jug (gater) și 15—30

494 capi de familie ce numără pânze. Câţi-va, dintre locuitori
AS

1743 suflete, din cari 884 băr- se ocupă cu stupăritul, iar cei
baţi și 850 femei (10 israiliţi). din Bogata cu fabricarea doni-
UI

Contribuabili sunt 367. ţelor de brad.

După ocupaţie sunt 4 fierari, Munţii şi delurile comunei
BC
298 298

sunt acoperite cu păduri de Vatra satului ocupă 80 fălci.

brad, puţin fag, plop, mestecăn Improprietăriţi în 1864 sunt 3

RY
„şi fânaţuri. Prin păduri se a- fruntaşi, 34 pălmași şi 50 co.
dăpostesc tot felul de vînaturi, daşi, stăpânind 2771fk fălci.

RA
iar în Moldova și prin pârae Are o biserică, cu patronul
se găsesc: păstrăvi, clean, mrenă, Sf. Voivodi, servită de un preot
sglavoci etc. (V. drumurile la şi 2 cântăreţi şi împroprietări.

LIB
sate.) tă cu 8!k fălci. Şcâla din Sasca
Locuri mai însemnate în co- Mică servesce și acestui sat.
mună sunt: Movila Bortosă, Drumuri principale sunt: la

ITY
zisă şi Săpată (v. a. n.) şi Bo- Sasca-Mică (peste Moldova) 2
gata. (v. a. n.) | km., la Mălini 4 km.
In 1803, «Sasca a Vist. San- Bătrânii povestesc că începu-
dul Sturdza, avea 68 liugi plă-
tind 936 lei bir anual, ocupân- RS
tul satului a fost pus de o vă-
duvă săsoică cu trei feciori și
du-se cu lucrul pământului și
IVE
că acesta s'ar fi întâmplat, zic
făcutul draniţeie. (Uricariul vol. ei, pe timpul lui Ștefan Vodă
VII.) Cel Bun.
UN

Sasca Mare, sat, pe moșia și în Sasca Mare, pârâii; isvorasce de

com. Sasca. Partea sud-estică de sub Cămeşoiul și după ce
a satului se numesce Șinca.
L

a udat comuna pe o întindere

E cel mai vechii sat din
RA

de 12 km.,se varsă în Moldova.

comună. Locuitorii pârtă în de Are de tributari din drepta
comun nume ce se văd a fi de pe: Săscuţa lui Nicorici. Săs-
NT

origină germană, moștenite de cuța Mică, Poena, Măcieșu și

la vechii lor străbuni de obâr- Pârâul Negru; iar din stânga
şie Sași. (Satul exista pe timpul
CE

pe; Scursura din Hleiă, P.

descălicării, V. Baia. Xenopol Voiujilor, Ciungii, P. Costoro-
A. D. Ist. Rom) vei, P. Moroşencei, Borozan,
Aşedată pe ţărmul drept al P. Câmpulungenului, P. Vadu-
I/

Moldovei, între pâraele Sinca lui, Ploştin și Tulbure.

AS

şi Melușdia, numără 141 case

în care trăesc 149 capi de fa- Sasca Mică, sat, numit și Ruși,
familie sai 471 suflete, din cari şi în comuna cu aâ-
UI

pe moşia
239 bărbaţi și 232 femei (2 celaș nume.
israiliți), fiind 104 contribuabili. pe ţărmul stâng al
Aşedat
BC
toteza DU 30" gia-“oografio |
mer

„299
299

Moldovei, numără 88 case, în Săscuța Mică, pârâii; isvorasce

Y
cară trăesc 107 capi de familie din delul Fântânei şi se varsă
sali 403 suflete, din cari 144 în Sasca Mare, având lungimea

AR
bărbaţi şi 209 femei (3 israiliţi), de 7—8 km. |
fiind 70 contribuabili. - Are de tribntari de-a drepta

R
Vatra satului ocupă 131 fălci, pe: Pârâul Velniţei, Pâr. Ru-

LIB
iar locuitorii sunt bunișori gos- sului, Pâr. Lung, Cracu Stânet,
podari. Nebunu și Harjurile; iar de-a
Are o biserică, cu patronul stânga pe: Gâdeni, P. Lucăi
şi Losniceriu.

ITY
Sf. Alexandru, zidită de Al.
Sturza în 1847, servită de un
preot şi 2 cântăreți şi împro- Săscuța lui Nicorici, pârâi ; is-

prietărită cu 81 fălci.
O şcâlă rurală mixtă, înfiin-
țată în 1865, desfiinţată în 1876
şi reînființată în 1887, cu un
învățător plătit de stat, fre-
quentată de 35 școlari şi în-
RS
vorasce din delul Stânei și se
varsă în Sasca Mare, având lun.
gimea de 6 km. Primesce pe
IVE
pârâul Rotăriei și Cosmescului.
Satului (Pârâul), mic afluente al
UN

zestrată cu 171k prj. pământ Pârâului Mare (Matidei) în com.

în vatra satului. , Tătăruși. (4 km.)
Improprietăriţi în 1864 sunt
L

3 fruntaşi, 36 pălmaşi și 20 co- Satului (Pârâul). isvorasce din sa-

RA

daşi, stăpânind 210! fălci. tul Fântâna Mare, pe care 1]

Drumuri principale sunt: la străbate şi se aruncă în Şomu-
zul Băei (Mare), avend 3 km.
NT

Lămăşeni (615 m.), la Baia (4

km.), la Mălini (7 km.) şi la de lungime.
Cornu Luncei (4 km.).
CE

Pe la 1834 nu eraii aci de Satul Noii, V. satul Hârtpe.

cât vre-o 3—4 case locuite de
ruşi şi un han, de aci și numele Săvesci, sat in com. Drăgănesci,
I/

de Ruși pe care "l-a purtat sa- Aședat pe şesul Moldovei, e

AS

tul până pe la 1869, când sta- străbătut de pârâul Isvârelor.

bilindu-se aci câţi.va 6meni din Numă&ră 83 case în cari trăesc
Lămășeni şi de prin Sasca Mare, 97 capi de familie saă 351 su-
UI

satul se mai mări luând numele flete, din cari 187 bărbaţi și
de Sasca Mică. 164 femei. Toţi locuitorii sunt
BC
300 S 300

plugari.: Vatra satului ocupă râul Isv6relor, are suprafața de

.9 fălci. peste 1000 m.p. Conţine pește:

RY
Are o biserică, cu patronul caras, știucă, clen şi raci.
Sf. Voivodi, servită de un preot

RA
şi 2 cântăreți. Șcâla din Dră- Scara, v. La Chei.
gănesci servesce și acestui sat,
Pâni la 1878 satul Săvesci Scăriciea, localitatea de la gura

LIB
era anexă a comunei Brusturi Pârâului cu Pesce, din comuna
alipită atunci la Drăgănesci. Negra Şarului.
Moşia e a moştenitorilor de-

ITY
cedatului N. Drosu carea cum- Scărioiea, munte în com. Brosceni,
pă&rat-o de la stat şi are mări- având 1396.1 m. de altitudine.
mea de 200 fălci cultivabile.
Drumuri principale sunt: la
Brusturi (3 km.), la Drăgănesci RS
Scăricele (Pârâul), mic afluent al
Bistriţei în com. Brosceni.
(3 km.), la Şoimăresci (1025 m.),
IVE
la R&ucesci (400 m.) şi la Sârbi Scările Domnului, v. Bâtca Smei-
(1516 km). | lor.
Locuitorii vorbesc dialectul
UN

Ardelen de unde dânşii spun Scările lui Vodă, două deluti, îm-
că ati venit după o fâmete brăcate în pădure de diferite
mare. esențe, în com. Pășcani.
L

Cel mai vechiii proprietar al

RA

moşiei ar fi fost un Gre care Scănelelor (Bâtca), v. La Cedac.

Sava sai Savu, care trăind în
NT

Iași îşi arenda moşia pe marele Schinigenii, delul cultivabil de

câştii de 7 lei vechi şi o co- d'asupra satului Buciumeni.
fiță de fragi. EI, ne-având copii,
CE

a făcut'o danie M-rei Nemţu. Schinigenii, pârâi; mic afluent

al pârâului Buciumeni.
„Săvesci, mâra d-lui General Ra-
I/

coviţă, lângă satul cu acest nume, Schinigenii, valea pârâului cu a:

AS

are două pietre şi aduce venit cest nume.

1000 lei anual. E pusă în miş-
care de apa iazului. Schitului Manolea (lazul), ezișor,
UI

în suprafaţa de 10 prj. în cur”

Săvesei (Iazul din), format de pâ- tea schitului Manolea. Apa sâ
BC
„so 301

învârtesce o morişcă şi se varsă pârai; mic afluent al pâ-

în Platoniţa. râului Reșca,

Y
AR
Scoruş,. pârâă; mic afluent al S6ca, pârâii; mic afluent al Sire-
Negrişorei, ţelului.

R
Scorug, munte în com. Brosceni Sea, ponă pe moșia Stolniceni

LIB
peste care trece hotarul Buco- Costandache,
vinei. Are 1352.2 m. altitudine,
Săcătura, o scursură din plot
. *
în
A

ITY
Scorugş, munte în com. Brosceni com, Mădtiu.
din spre Şaru-Dornei, având
1396.1 m. altitudine. SBcătura,. pârâi: mic afluent al

RS
Bistriței, în com. Fărcaşa.
Scoruş (Vârful), munte în com.
Sabasa, având 1150 m. altitu-
IVE
S&cu, pârâi; mic afluent al pâr.
dine. ! Negra Broscenilor.

Scorusului (Pârâul), mic afluent Săcu, pârâă; mic afluent al pâr.

UN

al pârâului Sabasa. Borca, din drepta.

Scrânciobul, munte între com. Săcu, pârâi; mic afluent al pâr.

L

Brosceni și Dorna. Borca, din stănga.

RA

Scursura din EHleii, pârâuaș, Săcu, pârâi; mic afuent al Sa-

NT

afluent al pârâului Sasca Mare. basei.

Scursurile Măcieşului, două pâ- S8ou, pârâi; mic afluent al Făr-

CE

râuaşe tributare pârâului Mă- cașei,

cieșu.
Săoa, pârâii; afluent al Siretului,
I/

Scurt (Pârâul), mic afluent al pâ- de la întâlnirea cu Pârâul Oc6-

râului Stejarul, com. Fărcaşa.
AS

lelor își schimbă numele în Tă-

băcăria.
Sec (Pârâul), curge prin satul Zu-
UI

greni, com. Dorna şi se aruncă Săoueni, fost sat răzășesc în com.

în Bistriţa (3 km.) Drăgușeni (v. a. n.).
BC
302 302

Săceueni, pârâul ce trece prin vatra com. Şaru Dorni și Nâgra Şa.
deşfiinţatului sat şi după se rului.

RY
măresce cu Garaleu se varsă
-- în Hatia. Lungimea de 3 km. Şes-Tina Mare (Delul), deal mun:
tos în com. Șaru Dorni.

RA
Săcului (Vârful), munte în com.
Mălini, Şes-Tina Mică, v. Hăjenilor.

LIB
Şărba (Fundul), o înfundătură a
munților cu acest nume. ' Severin, deal, în satul Ciunmulesci
Gani.

ITY
Sărbei (Munţii), cei mai înalți
munţi din com. Negra Șarului Sfâcă (Mora lui), morișcă pe pâ-
şi Şaru Dorni, a căror cele mai râul Şerişoru, în com. Șaru
însemnate virfuri sunt : Lucaciul,
In vârful Ş&rbei, Harla, Preluca
- vînătorului şi Piciorul lui Panac.
RS
Dorni.
IVE
Sfârbie, pârâi; mic afluent al
(V. a. n.) Bistriţei, în com. Brosceni.
Culmea lor formeză hotar
UN

între Romania şi Bucovina. Pis-

Sgheabul Tarniţa, munte în com.
curile sunt pleșuve, iar câstele şi
Dorna.
pSlele îmbrăcate în păduri de
- rEşin6se.
L

Sibechenilor (Delul), între pârâul

RA

Ulia şi Saca, din com. Bordia.

Şărbei (In Vârful), unul dintre
piscurile munţilor . Şărbei, în
Siga, pârâă; mic afluent al pâ-
NT

com. Şaru Dorni, având 1651

m. de altitudine. râului Fărcașa.
CE

Serpăria, munte în com. Mădeiu. Sigei (Pârâul), mic afluent al pâ-

râului Nemţişorul.
Şerpelui (Pârâul), mic afluent al
I/

Bistriţei, în com. Brosceni. Siliştea, fost sat între Cristesci

AS

şi Moțca. Mihai Sturza Vodă

Şes-Tina, partea estică a satu: la desfiinţat, mutând locui-
lui Negra Șarului. torii în Moţca.
UI

Şes-Tina Mare, poână în pădurile Siliştea, pârâă ; afluent al Şomu-

BC
 303
303

zului mic, în com. cu acelaș nordul plășei Șomuzul spre N..

nume. (2500 m.). E. și la 23 km. de Fâlticeni.

Y
Se mărginesce la E. cu com.

AR
Siliştea, deal cultivabil în com. Liteni, la V. cu com. Valea
Dolhasca. Glodului, la S. cu com. Dol-

R
hesci și la N. cu jud. Botoşani
Siliştea, fost sat pe dclul cu acest și Bucovina de care se des-

LIB
nume din com. Dolhasca. Tra- parte prin pârâul Racova, zis a-
diția spune că i se mai zicea prâpe de gură și Suceviţa.
și Iliescu, Forma-i teritorială este aceia

ITY
a unui drept-unghiu înclinat
Siliştea, localitate pe moșia Hâr- spre albiile Siretului și a Şo-
topele, unde se spune că ar fi muzului Mare.

RS
fost un sat cu acest nume. Compusă din satele: Siliştea,
Stirbeţu, Balta Porcului şi Bu-
Siliştea, deal în com. Miroslăvesci, dăiu,
IVE
— cu reședința în satul
parte pădure, parte imaş. de la.care i s'a dat numele,
Populate de 204 capi de fa-
Siliştea, localitate pe pârâul Vlă- milie ce
UN

numără 778 suflete

desci, în com. : Preutesci. saii 401 bărbaţi și 377 femei
(7 evrei) fiind 181 contribuabili.
Siliştea, pârâii; numit și Soci Are două biserici servite de
L

pentru. că taie satul cu acest un preot și doi cântăreţi și o

RA

nume din com. Miroslăvesci și, șcâlă, în Stirbăţ,

după un curs de ş km. în care Budgetul comunei pe 1892
a învârtit .o morișcă, se varsă
NT

—1893 are la venit 3002 lei

în Moldova. şi la cheltueli 2862.31 lei; iar
al drumurilor 685 lei venit și
CE

Siliştea, pârâi în com. Dolhasca 6ro lei cheltueli. In tâtă co-

se pierde pe șesul Siretului, muna sunt 79 cai, 229 boi,
287 vaci, 765 oi, 12 capre și
I/

Siliştea, pârâii; isvorasce din sa- 160 porci. Altitudinea comunei

AS

tul Rădăşeni și, după ce pri- de la nivelul mărei variasă

mesce din stânga pe Lămăşanca, între 330—335.m. E udată de
se varsă în Şomuzul Mare. râul Siret şi pâraele Şomuzul
UI

Mic, Velniţei, Siliştei, Pleșei,

Siliştea, comună rurală situată. la Suceava, Racova . (Suceviţa),
BC
304 304

- Lingurarilor, Popei, Porcului şi Şc6la din Ştirbeţ servă şi

Părlitura. Moşia e proprieta- acestui sat. Drumuri principale

RY
tea d-lui Al. Gr. Bonachi. In- sunt: la Valea Glodului (3500 m.)
tinderea teritorială a comunei la Liteni (4500 m) și la Știr-

RA
de 1570 fălci, din cari 660 fălci băț (4400 m.).
pădure, 745 fălci cultivabile, Satul a fos mutat unde se
195 fălci fânaț şi restul prun- află acum de Constantin Botez

LIB
dişi, râpi şi teren puţin pro- cu câţi-va zeci de ani în urmă.
ductiv. Ultimul an s'a cultivat Mai nainte el se afla lângă Şo-
80 fălci grâii, 280 porumb, 48 muzul Mic, pe ţărmul stâng;

ITY
orz, 67 ovez, aprâpe 4 fălci car- acolo, unde se vede şi astă-di
tofi, 2 cânipă, 24 fălci trifoiă o cruce, locul Sf. Mase a bi:
şi 20 prj. hrişcă. Improprietă- sericei satului.

RS
riți în 1864 sunt 37 fruntaşi, Intr'un document prescurtat,
46 pălmaşi şi 33 codaşi, stă- publicat în Uricariul de T. Co-
pânind 2721 fălci: drescu, vol. XVI, p. 293,a că:
IVE
Cu 7—8 ani în urmă func- ruia dată n'o cunâscem, se
ţiona, pe pârâul Velniţei, o fa- zice că, în schimbul unor sate
brică de spirt, ale cărei însta- din ţinutul Dorohoiu, Ursache
UN

laţiuni ai pornit spre ruină. Davidel a dat <a patra parte

din sat din Sz/zșfe, cu heleșieă
Siliştea, sat pe moșia și în com. în Şomuzul împujit, din ţinutul
L

cu acelaş nume. Aşedat pe Sucevei și părţile din Mereșci,

RA

delul Siliştea, numără 56 case partea lui Adam ginerele lui

în cară trăesc 56 capi de fa-
NT

milie sai 219 suflete, din care In 1803, «Siliştea proprietatea

112 bărbaţi şi 107 femei (2 Botezăştilor avea 24 liudi plă-
israiliţi), fiind 64 contribuabili. tind 304 lei bir anual, la cară
CE

Vatra satului ocupă 8 fălci. se mai adăogiaii «breslaşii ot

Improprietăriţi în 1864 sunt 9 tam» cu 48 lei.» (Uricariul VII
fruntaşi, 12 pălmaşi și 10 co- p. 254).
I/

daşi, stăpânind 72 fălci.

(Delul), muntișorîn
AS

Are o biserică, cu patronul Simioneacilor

Sf. Maria (15 Aug.), zidită de com. Dorna.
Lupu Botez în 1861, servită de
UI

un preot și un cântăreți, îm- Simion a Niţoei (Pârâul lui), mic

proprietărită cu 81 fălci. afluent al pârâului Fărcașa.
BC
305 305

Sinca, pârâii; isvorasce din Poe- puternice, reci ca ghiaţa și lim-

niţa Şerpelui, udă com. Sasca pedi ca lacrima.

Y
pe o lungime de 7 km. şi se

AR
varsă în Moldova. Şipotul, mic afluent al pârâului
Are de tributari pe Hohalea Poâna din com. Sasca,

R
şi pârâul Chiliei. Despre acest
pârâii se povestesc următorele: Şipotul, mic afluent al Șomuzului

LIB
Un locuitor, numit Burăi, săpă Mare, în com. Brădăţelu.
o fântână în Poeniţa Şerpelui,
fântână ce există şi astă-gi pur- Şipotul, mic afluent al pârâului

ITY
tându-i numele, și isvorul fu “Țoleșci.
aşa de puternic că dădu nas-
cere pârâului, Şipotul Mare, mic afluent al pâ-

RS
râului Ră&cea, din com. Văs-
Şînca, partea Sud-Estică a satu- cani.
IVE
lui Sasca.
Şipotul Mie, mic afluent al pâ-
Şincei (Dclul), în com Sasca. — râului “Țolesci,
Fânaţ şi pădure măruntă de
UN

brad și plop. Şiragurilor (Pârâul), mic afluent

al pârâului Borca.
Şindilei (Pâârâul), mic afluent al
L

Holdiţei,i com. Brosceni, Sirghieni, sat; v. Sunători.

RA

Sinescului (Delul), cultivabil, în Siretel, pădure de diferite esențe

NT

com. Pleşesci. în com. Lespedi.

Şîntaga, deal între com. Sasca și Sireţelu, pârâi ; isvorasce din pă-
CE

Baia. Păduri de reşinâse, durea cu acest nume, străbate

“satul, și după un curs de 4—5
Sipotele, pârâuaș în satul Rădă- km. se varsă în Siret. Primesce
I/

şeni, numit și Pârâul Satului ; din drepta pe Seca, Humosu

afluent al Şomuzului Mare (6 km. ) şi Cornu ; iar din stânga pe Pâ-
AS

râul Delului și Ţuţoia.

Şipote (La), un mal, la apus şi
UI

sat, pe moșia cu acelaş

chiar în marginea satului Rădă- Sireţelu,
nisce isvore nume din com. Lespegi. E îm-
şeni, din cari les
BC

20
zo,12g. Dic]. geogr. al jud. Sucva.
306. 306

părţit în trei părți "Țuţoea, DE- |

RY
In 1806 găsim proprietar pe
lul și Vatra, Medelnicerul Nicolae Tuduri,
Tăbărât pe două deluri ce care se judecă cu Hermeziu

RA
ț&rmuresc pârâul Sireţelul, nu. proprietarul moșiei Stolniceni,
mEră 356 case, în care trăesc pentru hotarul moșiei. (Utricar.
354 capi de familie sai 1489 vol. VI, p. 206).

LIB
suflete, din cari 729 bărbaţi şi
760 femei (36 israeliți), fiind Siretul, Râii. Nume străvechii,
284 contribuabili.
“tocmai de pe timpul Sciţilor.

ITY
Vatra: satului ocupă 44 fălci; Siret, însemna la sciți fluor.
iar locuitorii nu prea sunt gos-
(B. P. Hâșdăi, Ist. Critică, vol.
podăroşi.
I, p. 185). Herodot îl numesce
Moșia, proprietate a d-lui Sa-
muil Meyer Hoffer, e de 3000 RS
Tiarantos, Ptolomeii Tegaros,
cu spiritul aspru, Marcellinus
fălci, din cari 725 fălci cultiva.
IVE
Ammianus Gerasus, iar Con-
bile, 800 fălci pădure, 160 fălci stantin Porfirogenitul /fegsros.
fânaţ, restul imaș, pondre și
(Ist. Rom. de A. D. Xenopol).
UN

bălți.
Mai nainte de sosirea Roma-
Improprietăriţi în 1864 sunt
nilor ne spune Miron Costin că
3 fruntaşi, 72 pălmași și 64 co-
se numia /la/up. (Letopis. I,
dași, stăpânind 539 fălci 66 prj.
L

p. 21); iar Nic. Costin îl schim-

Are o biserică pornită spre
RA

bă în Halum (Letopis. I, p.67).

ruină; în care nu se mai oficiază,
Spătarul Milescu (Letopiseţul
servită de un preot.
I, p. 109) ne mai spune: «Și
NT

O şcâlă rurală mixtă, cu un

așa, Laslăii Craii, gonindui
învățător plătit de comună, fre-
prin munţi, scos ai şi pre a-
quentată de 23 școlari.
CE

cești Tătari, cari ai fost locui:

Drumuri principale sunt: la
tori la Moldova, de "i-ai gonit
Lespedi (2500 m.) la Stolni.
până'i-a trecut apa Siretului.
ceni Costandache (ş km.) şi la
I/

„Acolo Laslăii crai, ce se chia-

Hârlău (9 km.).
mă Leşesce Stanislav, stând în
AS

In 1803, «Sărăţelul proprie-

țErmurile apei, ai strigat un-
„tate a Medelnicerului Nicolae
guresce: «Serefem, 'seretem>
Pascal, avea 107 liadi, plătind
UI

ce se zice româneşce p/ace-ri,

1172 lei bir anual, fiind şi 3 Place-mă, saii cum ai zice aşa-mi
liudi de cei fără bir.» (Uricar. Place, aşa-mi place ! Mai apoi,
BC

vol. VII, p, 246.)

daca s'ati descălicat ţera, dupre
307 307

Y
cuvintul craiului ce ai zis sere- daune satelor și proprietarilor

AR
Zem, aii pus numele apei Serez.» de pe lângă țărmurile sale.
(Vedi și Apendics | de pe lângă Canalisându-se, ar putea servi
Letopis. Î, p. 377). Acesta însă ca mijloc de comunicaţie și ar

R
nu este de cât o legendă. aduce nu puţin folos ţărei.

LIB
Işi are obârșia nu departe Conţine tot felul de pesce
de satul Pursucheiu din Buco- de râii, între care somn și,
vina: Intră :în eră pe la Ves- când 'vine mare, morun.
polia; udă judeţele Dorohoiii

ITY
şi Botoșani și trece în judeţul Siretul, şesul râului cu acest nume
Suceva din sus de Liteni; în lățime de 1—3 km. şi lun-

RS
străbate comunele Liteni, Dol- gime pe tot lungul râului. E
hesci, Dolhasca, Lespedile, Păş- forte productiv şi priincios tu-
cani şi Stolniceni pe o lungime turor sem&năturilor.
IVE
de 71 km, intră în judeţul Ro-
man din jos de satul Cosmesci Siretul de jos, plasă din judeţul
şi 'şi continuă. cursul prin jud. Suceva. Mărginită la E. cu pl.
UN

Bacăii, printre jud. Putna și Siretul de sus, la V. cu jud.

Tecuci, Râmnicul Sărat, Brăila Roman și Nemţu, la S. cu jud.
şi Covurlui, și la Barboși, între Roman şi la N. cu pl. Moldova
L

Galaţi și Brăila, se varsă în de jos şi Siretul de sus,

RA

Dunăre. Forma sa se aproprie de a-

Are de tributari din drepta ceia a unui patru later mai
pe: Suceva, Şomuzul Mic, Pâ- mult sai mai puţin regulat
NT

râul Pietrenilor, Pârâul lui Mi- mărginit spre E. şi V. de al-

ron, Șomuzul Mare, Păltinosul, biile riurilor Moldova şi Siretul
CE

Probota (pârâul lui Pulpă), Heciu, despărțite prin șirul delurilor

Conţasca, Valea Secă, Tăbă- Păşcani-Cristesci, . îmbrăcate în
căria, Brătesci, Pârlgelor, Pur- păduri.
I/

cilesci Pietrişu, Pârâul Morii și In cereale este cea mai produc-

Gârla Morii ; iar din stânga (în tivă plasă din judeţ. Intindereate-
AS

jud. Suceva) Turbăţica, Pietro- ritorială e de 34271 ci. saii 49082

sul, .Sireţelu, Pârâul Ruginei, h., din cari aprâpe jumătate e a-
UI

Bâdiliţa şi Boldesci. coperită de păduri.

Malurile nisipâse ale Siretu- Reşedinţa Sub-Prefecturei este
lui fiind slabe, cum și din causa în Păşcani. Se compune din
BC

înulter- cotituri, produce mari comunele Pășcani, Cristesci,

 308
308
Miroslăvesci şi Stolniceni,

RY
cari cu a judeţului. E străbătută
sunt formate din 24 sate. Nu- de la N. spre S. de râul Siret.
meră 3394 case, locuite de 5286 Formată din comunele: Dol-

RA
capi de familie sat 21,905 su- hasca, Lespedile, Rugin6sa
flete; din cari. 11052 bărbaţi şi Văscani și Tătăruși cu reședința.
10853 femei (11771 necăsătoriți,

LIB
Sub-Prefecturei în târgușorul
8816 căsătoriţi, 1289 văduvi şi Lespegi. Satele ce compun a:
29 divorsaţi; sciă carte 1731 ceste comune sunt în număr de
numai).
30. Suprafaţa plăşei e aproxi:

ITY
Contribuabili sunt 3417. In mativ 51923 fci. sai 74363 hect.
acestă plasă sunt schiturile Bră-
Numără 4922 case, în care
tesci și Boureni. (v. a.n.) E trăesc 5596 capi de familie sai
țEsută de șoselele : Roman-F$lti-
ceni (a statului), Moţca-Păşcani- RS
20230 suflete din cari
bărbaţi şi 10038 femei (10607
10192
Târgu-Frumos (judeţenă), Les-
IVE
necăsătoriți, 8142 căsătoriţi 1566
pedi-Pășcani, Miroslăvesci-Păș-
văduvi și 14 divorsaţi. Sciă
cani și Păşcani.-Cosmesci-Roman
carte 1712). Contribuabili sunt
UN

(comunale).
3613,
Ca instalaţiuni industriale pot
In plasa Siretul de sus se a-
cita atelierul din gara Păşcani
flă M-rea Probota şi satul Ru-
și fabrica de spirt din Cristesci,
L

ginosa în care se află rămăși-

Totalul budgetelor comunale
RA

țele lui Vodă Alexandru |.

pe 1892—1893 e de 100264 Cuza.
lei venit și 89118 lei cheltueli
Totalul budgetelor comunelor
NT

iar al drumurilor 18144 lei venit

din plasă, pe 1892—1893, e de
și 14794 lei cheltuel., Statul
84570 lei venit şi 84209 lei
nu posedă nici o moșie în a-
CE

cheltueli, iar al drumurilor 18996

cestă plasă,
lei venit și 15751 Jet cheltuele.
Statul posedă în plasa Sire-
Siretul de sus,
I/

plasă din judeţul tul desu 9 moşii

Suceva. Se mărginesce la E. cu scu 145935.36 lei
venit anual, — având 6579 hect.
AS

jud. Botoșani şi Iași, la V.

cu păduri,
pl. Şomuz și Moldova de jos,
la S. cu plasa Siretul de Slatina, pârâu; mic afluent al pâ-
UI

jos,
jud. Roman și Iași şi la N. râului Fărcaşa.
cu
pl. Şomuzul și jud, Botoşani
.=4 ”Siaţina, mănăstire de călugări în
BC

Forma teritorială se asemănă:

co Mălini. E situată într'o
N
309
209

posiţie forte frumâsă pe o po- mari, multe lumini întru acel

Y
€nă-de pe țărmul stâng al pâ- paltin la vremea slujbei biseri-

AR
râului Suha mică, la V. ae cei. Şi i s'a arătat Maica Pre-
Mălini și Fâlticeni şi la o de- cista în vis, și "i-au zis să mergă
părtare de 10 km. de Mălini şi la Alexandru Vodă să-i zică

R
27 km, de F6lticeni. să facă monastire, — şi mer-

LIB
La prima vedere ţi se pare gând sihastrul la Alexandru
că ai înainte o cetate patrată Vodă, s'aii îndemnat Alexandru
având câte un turn în fie care Vodă de sihastru de aii făcut

ITY
colţ. Zidurile ce-o înconjură monastirea Slatina, întru acel
sunt f6rte înalte şi grâse având loc unde aii fost paltinul!); și
ici-cola câte o ferestrue îngustă. ai adus și capul sfântului Gri-

RS
Pe zidul din spre sud d'asupra gorie Bogoslovu, de stă până
porţii este marca ţărei, — cu astă-gi la sfânta monastire la
capul de zimbru şi semi-luna. Slatina, ferecată cu argint şi cu
IVE
Budgetul M-rei are la venit pietre scumpe.»
şi cheltueli 4920 lei. In ea se Şi «domnind Alexandru Vodă
adăpostesc 16 călugări și 3 ţera, întru lauda lui Dumnedei,
UN

fraţi. ati zidit monastitea Slatina, cu

Numirea i sa dat de lao multă cheltuclă și osârdie și o
fântână de slatină (apă minerală aii sfinţit Grigorie Mitropolitul.
L

sărată) aflătâre spre S. şi la lară la sfinţenie zic să hi fost

RA

5—600 metre de mănăstire.— preoţi cu diaconi 117, în anul

Tradiţia și Letopiseţele ţărei 7066 (1558) Octombrie 14. —
ne spun că ea s'a întemeiat în (Letopis. vol. IL, p. 183 și vol.
NT

împrejurările următore : I, p. 210.)

«Alexandru Lăpuşnânul fiind Sub capul Sf. Grigore sa
CE

Domn, ai făcut monastirea Sla.- găsit urm&torul «Sirep».

tina ; aşa zic Gmenii, că trăind « Precum am bine-voit Domnia
un Sihastru 4) acolo, şi fiind un mea cu a n6stră bună-voire și
I/

paltin copaciu mare, unde este cu curată și dragă inimă și din

acum prestolul în oltariii, vedea tâtă bună voia n6stră și cu aju:
AS

în oltariii, vedea acel sehastru,

spre Duminici și spre alte dile 1) Paltinul se spune că a fost zidit în
zidul din spre Sud al bisericet, acolo
UI

1) “Fradiţia spune că se numia Pa- unde şi astă-di se observă o gaură pa-

homie; de la care pârtănumele şi mun- trată, din care, spun călugărit, ori cine
BC

tele din spatele monastirei. -> scâte bucăţi putrede de ale paltinului,
310
310

tor de la D-deii, am dat şi am primit și toţi sobornicesce

bla-
.
miluit și am întărit a nâstră

RY
gosloviră cum că să punem
veche ctitorie sfânta monastire sfintele mâşte întru a nâstră de.
"de la sfântul Munte, de la Va. noi zidită sfânta monastire de:

RA
toped, unde este htamul Buna- la Slatina, unde aste hramul
vestire a prea curatei stăpânei sfânta Preobrăjanie a D-luiD-geu-
nostre Născătâre de Dumne- lui şi Mântuitorul Nostru Is.

LIB
deii și pururea fecidrei Mariei Chrs. Deci Domnia Mea cu
cu o cervăsărie ce este în So- mare ' bucurie ne-am hucurat,
lon, ce acea cervăsărie Domnia şi prea frumos am împodobit

ITY
mea am cumpărat-o de la un sfintele mâşte și cu mult aur
cadiii turc anume Baluium de le am ferecat pe acele mai sus
la Solun, drept 6500 aspri tur- scrise mâște şi multe pietre
cesci și am dat'o pe acea mai
sus scrisă cervăsărie să fie su- RS
de mult preţ am pus către
sfintele mâște și le “am pus întru
pusă către sfânta mănăstire de
IVE
a nostră monastire de la Slatina.
la Vatoped, pentru că aduseră Şi întru aceași aşişderea am
rugătorii nostri kir. Maxim Ecli- bine-voit Domnia mea cu a
siarhul și Sofronie stareţul pro-
UN

n6stră bună voire și cu curată

egumen şi cu alți frați de la şi dragă inimă şi am tocmit ca
sfânta monastire Vatoped, în să aibă sfânta lavră, de la noi
țera nstră şi la noi
L

sfintele mertic pe fie-care an, câte 300:

Moște: întâi sfântul cap al sfân-
RA

de galbeni roșii şi am dat și

tului Grigore Bogoslov şi sfin- am plinit, şi ca s'avem a da
tele moște, sfintele falci a sfân- până ce va sta sfânta lavră de
NT

tului J6n Zlatoust, şi sfintele la sfânta monastire de Ja Va-

m6şte sfântul și marele deget
toped, pentru mântuirea şi să-
al sfintei Anei Maicei Prea cu-
CE

nătatea şi pentru sufletul Dom-

ratei” stăpânei nâstre Născătrei
niei mele și pentru mântuirea
de Dumnedeii şi pururea Fe.
şi sănătatea și pentru sufletul Ru-
cidrei Mariei.
I/

xandei Dâmnei Domniei Mele

Deci și Domnia-Mea împre-
şi pentru sănătatea dăruiţilor de
AS

ună cu ai noștri rugători şi

D-geii fiii Domniei Mele lo-
părinţi: Cir Grigorie Mitropoli-
naşcu, Bogdan, Mihail şi Petru
tul Sucevei şi Cir Eftimie Epis-
UI

şi a fiicelor Domniei Mele: Tu-

copul Rădăuţilor şi Cir Anas- dora, Chiajna şi Teofana și
tasie Episcopul Romanului, ai pentru sufletele sfinţilor răpo-
BC
311 BL

saţilor părinților noştri, și pen- tariul, credinţa D-sale lui Zbie-

Y
tru sănătatea tinerilor și a totă siu Postelnicul, credința D.sale

AR
țera Domniei mele și pentru lui Ion Petric Visternicul, cre-
tâtă legea creștinâscă pravo- dința D-sale Costin Paharnicul
slavnică; cum că să fie acea credinţa D.sale lui Andreică

R
mai sus scrisă cervăsărie sfin- Stolnicul, credința D'sale lui

LIB
tei monastire de la Vatoped Paşcu Comisul și credinţa tu-
unde este hramul Buna Vestire turor boierilor noștri Moldove:
a Prea curatei stăpânei n6stre nești a mici și mari.
Născătâre de D-qeii şi pu-

ITY
Iară după a n6stră viaţă cine
rurea Feciorei Maria și unde va fi domn din fiii noștri sa:
este Egumen rugătoriul Nostru din nemul nostru, sai iarăși

RS
Calist, de la noi uric cu tot ori pe cine ar alege Dumnezeii
venitul neclintit nici o dinidră a fi Domnitor ţărei n6stre Mol-
în vecii vecilor; pentru că am dovei, acela ca să nu strice a
IVE
cumpărat Domnia me pe acea nâstră danie și întărire și acea
mai sus zisă cervăsărie tot pe mai sus scrisă tocmelă'ci ca să
bani gata spre aceia este cre. aibă a întări și a înoi, a da şi
UN

dinţa Domniei Nâstre pre cea a plini acei mai sus scriși 300
mai sus scrisă lo. Alexandru galbeni roşii obsocul sfintei M-ri
Voevod, şi credinţa Prea iubi- de la Vatoped precum este toc-
L

ţilor fiii Domniei mele Ionașcu mit ca să fie în veci.

RA

şi Bogdan și Mihai și Petru și Iar cine s'a ispiti a strica și

credinţa boerilor noștri; cre- a surpa acesta a nâstră mai
dința D-sale lui Negoe și a sus scrisă tocmelă, unul ca a-
NT

D-sale a lui Vascan Movilă» cela să fie blăstămat de Dom-

Parcălabul de Hotin, credinţa D- nul Dumnegeii ce ai făcut Ce.
CE

sale lui Josif Veveriţă Părcălabul, riul şi pământul şi de Prea cu-

credința D-sale lui Alexandru Bu- rata lui Maică şi de patru sfinţi
dăi Părcălabul, credinţa D'sale Evanghelişti şi de 12 sfinţi Ver-
I/

lui I6n Dancul şi D sale Cristea hovnici Apostoli și de 318

Părcălabul de Nemţ, credinţa sfinţi Părinți de la Niceea şi
AS

D-sale lui Andrică și credința să aibă parte cu procletul Arie

lui Tâder Părcălabul din Ceta- şi cu luda și cu alţi jodovi
tea Nouă, credința D-sale lui care strigară spre Cristos Dum:
UI

Dumitru Părcălabu de Suceva, negeii, sângele lui cel ne-

credinţa D-sale lui Moga Spă- vinovat spre dânșii și spre fiii
BC
312 319

lor ca să fie precum este în Slatina, lângă Domnu s&i Ale-

vecii vecilor amin.

RY
xandru Vodă» (Gr. Ureche Le-
lar spre mai mare tărie și top. Î, p. 222).
întărire a tuturor celor mai sus Capul sfântului Grigore Bo-

RA
scrise, Poroncit'am a lui nostru goslovul este legat cu două
credincios Domnului Movilă Lo- panglice de aur pe cari este
gofătul ca să scrie, şi a nâstră

LIB
săpată următârea inscripţie în
pecete să o lege cătră acestă limba slavonă:
scris6re a nâstră.
lo Alexandru Voevod Domn «Ț Acest cap este al Patriar-

ITY
erei Moldovei. — Insă ca să hulmi nostru Grigorie Bogoslo-
se scie în fie care an ca să fie lovul şi l'a ferecat boerul Pos-
luna lui Decembre 6 dile, la tolachi Vistiarnic și Cneghina
diua sfântului Neculai, ca să
aibă a face pomenire Domniei RS
lui Cheajna, fiica lui Alexandru
Voevod și a dat la sfânta
Slatina, în dilele piosului şi iu-
M-re
IVE
mele și Dâmnei Domniei mele
şi celor de Dumnedeii dăruiţi bitorului de Hristos Domnului
fii Domniei mele să se facă nostru lo Eremia Moghila voe-
vod, stăpânitor ţărei Moldovei,
UN

după obiceiă: parastas şi pa-

nahidi cu o cupă mare de ar la anul 7105 (1597).»
gint cu solzi, poleită, ce am De desupt urmâză înscripția
băut însuși Domnia mea din
L

ast-fel: «Sub arhiepiscopul Ghi-

trânsa, şi a Il-ua di așijdirea
RA

orghie Moghila Mitropolitul Su-

colivă și parastas şi masă.» cevei, luna April 23.»
«lară el (Alexandru Lăpu- Pe pstra ctitorescă, de asupra
NT

șnenu) dacă ai împlinit 13 ani ușei bisericei este următârea în-

şi 1 a Domniei sale, şi cei scripţie :
d'intăi și a două, primind întâi
CE

călugărie, ai răposat şi cu cinste

< Cu învoirea Tatălui, cu
ajutorul fiului și cu săvârşirea
laii îngropat în Mănăstirea Sla-
sfântului Duh, eată ei robul,
tina, care este de dânsul zidi.
I/

dită,» (Gr. Ureche. Letop. 1, al treimei închinător, Io Ale-

xandru Voevod, cu Dâmna mea
AS

p. 222).
Rucsanda și cu de Dumnegei
Dâmna Ruxanda eșşind şi ea
dăruita mie odraslă, Bogdan şi
din
UI

lume (dupre doi ani) «în

şi Petru și Constantin, am în-
anii 7078 (1570) Noemvrie I2, ceput a zidi templul acesta cu
şi ai astrucat'o în monastirea
BC

numele Schimbarea la față a

313
318
Domnului, la anul 7069 (1561).» «Ț Aici este mormântul, unde

Y
Sub bour în mijlocul pajurei zace robul lui Dumnegei Iero-

AR
de pe piatră urmeză: monahul Nil, Igumen, care s'a
mutat la vecinicile locașuri la
<f Acestă piatră sa aşezat
anul 70..... luna Sept. ....

R
sub Egumenul teromonah Nil,
la anul 7090 (1582) luna Apri- (data necunoscută).

LIB
lie 8.» La Trapez este următârea in-
scripţie :
Pe perdeaia Dverilor făcută
«| Acest trapez, Iosif Igu.
de Alexandru Lăpușneanu, este

ITY
menul' l'a tăcut în gilele lui
următorea inscripţie:
Alexandru Voevod, fiul lui Bog-
«ț Acestă mare perdea a dan Voevod, cu mila lui Dum.
făcut'o piosul și Iubitorul de

RS
nedeii Domn ţerii Moldovei, la
Hristos lo Alexandru Voevod anul 7069 (1561).»
cu mila lui: Dumnedeii Domn Apoi mai sunt şi alte odore
IVE
țErii Moldovei pentru rugă făcute de cătră Mitropolitul Ve-
de pomenire a sufletului săi niamin Costache, care sa în:
și a Dâmnei lui Ruxanda și a gropat la acestă M-re la 18 De-
UN

copiilor săi Ionaşco și Bogdan chembre 1846 şi ale cărui ră-

şi Petru și a fiicelor sale Teo- măşiţi în anul 1887 le-a stră-
dora, Maria şi Teofania, și a mutat Mitropolitul Iosif Nani.-
L

dat'o la noi zidit'a mănăstire, escu la Mitropolia din lași a

RA

unde este hramul schimbarea cărui fundament a fost pus tot

la față a Domnului și Mântui- de Mitropolitul Veniamin.
torului nostru Isus Hristos anul Acele odâre sunt următorele:
NT

7059 (1561).» Una evanghelie ferecată cu

Pe mormântul din drepta argint.
CE

în biserică este urm&torea in- Două chivote de argint su-

scripție: flate cu aur și cu finifturi.
«ț Acest mormânt Pa înfru- Una cruce de argint suflată
I/

muşeţat, lo Alexandru Voevod cu aur.

fiicei sale Teofania, care sa Un rînd de sfinte vase de
AS

mutat la vecnicile locașuri, la argint suflate cu aur; — şi mai

anul 7069 (1561).» multe vestminte, procoveţe şi
UI

Pe mormântul de atară în perdele; — aseminea mitra și

păretele bisericei este următârea vestmintele Arhiereşti ale Mitro-
inscripţie: politului.
BC
314 314

Afară de moşiile Mălini, Găi- «Catapetesma şi strane, bucăţică n'a

nesci, Borca, Sabasa, Mădeiii (rămas,
«Tâte cele din launtru, sai topit focul
şi parte din Fărcașa ce fuseseră

RY
[ati ars.
date M-rei de întemeietorul ei, «Dea scmă cei ce-s pricina
acesta mai poseda Oprişeni,
(Letopis. Ţărei, Tom. III, p.

RA
Rădășeni, pentru care sa ju:
decat multă vreme cu răzăşii 396— 402).
de acolo, și altele, pe care le

LIB
De la 26 — Iunie 1821,
Maiii
înstreina şi schimba după pla-
mănăstirea Slatina era strim-
cul sfatului M.rei supus orbesce
torată şi ingreuiată cu îndestui
Egumenului. Aşa:

ITY
musafiri (fugari) în cât mii de
Un document din 1641 Oc-
părinţi se afla sălăsluindu-se
tombre 2 arată că M.rea Sla-
n6ptea prin podurile chiliilor.
tina dă lui Vasile V. V. Tru-
seșcii ca să facă nisce
mănăstire. (Uricariul VII. p.
chilii la
RS Mitropolitul Veniamin în ra-
portul săi către Divanul ţărei
(fără dată) zice: «s'au mai chel-
IVE
45). La 1752 era egumen la
Slatina Partenie (Idem. 26). tuit în destulă sumă de bani
In 1821 fu prădată şi arsă de şi cu meremetul saii facerea
ca din noi a monastirei Sa:
UN

rămăşiţele eteriștilor.
Vornicul Alexandru. Beldi- tina care Sai fost făcut jertfă
man în «Jalnica Tragedie» de- mistuirei focului în vremea eni-
cerilor, rămânând numai pietrele
L

scrie cu de-amânuntul acestă în-

şi acelea mai jumătate.......-»
RA

tâmplare sfârșind astfel:

La 1826, din banii Monas:
tirei Slatina Mitropolitul Veni-
NT

Turcii, amin ordonă să se dea câte

«Vin, găsesc cum că nu-i nime, grecii 20 lei bani turcesci pe totă
CE

[dincolo sai dus, luna tîn&rului Iordache trimis

«Câte-va care cu paie, poruncesc de saii la învățătură la seminariul din
[adus;
«Biserica în lăuntru umplându-o "i-ai
Cernăuţi,
I/

[dat foc, (Despre tâte acestea vedi Is-

<Până nu sai topit tote, nu sait mişcat toria Mitropoliei Moldovei şi
AS

[de pe loc. Sucevei p. 415, 416, 121 şi

«Păcat de-a ei pardosâlă, că 'n Moldova
[alta nu-i, 456). |
UI

«Totă de marmură roşe te sfiiat picior Tot în Istoria Mitropoliei Mol-

[să puj, - dovei şi Sucevei, p. 58, se află
BC
315 315

publicat testamentul Mitropoli- tinei în com. Bogdănesci dar

tului Veniamin. Scris în 1844, pe moșia Baia.

Y
Tanuar 8. Aşedat pe țărmurile pârâului
In 1860, Guvernul ţărei exilă cu acelaş nume, numără 103

AR
în monastirea Slatina pe Mitro- case, în care trăesc 146 capi
politul Sofronie Miclescu. (Bu- de familie sai 498 suflete, din

R
ciumul Rom. An. I, p. 258), cari 242 bărbaţi și 256 femei
(zo israiliţi), fiind 106 contribu-

LIB
Slatina, Spital rural în curtea mo- abilă.
nastirei cu acelaş nume ocu- Vatra satului ocupă 35 fălci,
pând unele din încăperele ei, iar locuitorii sunt bunișori gos-

ITY
foste chilii de ale călugărilor. podari.
Biserica satului cu patronul
Acest spital a fost înfiinţat
Sf. Voivogi, e de lemn, servită

RS
de stat în 1881. Are 40 paturi,
de preotul din Râșca și 2 cân-
îngrijit find de un medic, un
tăreți şi împroprietărită cu 81/2
subhirurg, mai mulţi guardiani
IVE
fălci.
şi un econom. |
Şcola din ReEşca servesce și
Instalarea acestui spital aci,
acestui sat.
este o mare bine facere pentru
Improprietăriţi în 1864 sunt
UN

populaţiunea de la munte, pier-

1 fruntaş, 28 pălmași şi 27 co-
dută în mare parte din causa
dași, stăpânind 185 fălci.
multelor maladii ereditare și
Un singur drum principal,
L

mai ales a bâlelor venerice

lung de 12 km., duce la Bog-
RA

care-o rod.
dănesci.
NT

Slaţinei (Pârâul), isvorasce din pârâul ce străbate satul

Slătidra,
fântânele de slatină (apă sărată) acelaș nume, numit ast-fel
cu
de sub muntele Pleșu și după fântânele de slatină află-
de la
CE

3600 m. se varsă în Moişa. tre în jurul săi.

Isvorasce de sub muntele Că-
Slatinei (Dealul), prelungirea d- meşoiul şi, după un curs de
I/

lului Mutului din com. Bogdă- 4200 m., în care a învârtit o

AS

nesci, îmbrăcat în pădure de morișcă, se aruncă în ReEşca.

brad.
Slobodia, sat pe moșia Stolniceni
UI

Slătiora, sat numit şi Valea Sia- din com. Lespedile. Așegat pe

BC
316 -316

un deal, numără 91 case, în Soci, sat, pe moşia şi în com.

care trăesc 92 capi de familie Miroslăvesci, trăgendu-și numele

RY
sai 376 suflete, din cari 197 de la mulţimea socilor ce cresc
bărbaţi și 170 femei (10 israi- sălbatici în sat şi prin împre-
iţi), fiind 76 contribuabili. jurimi.

RA
Vatra satului ocupă 11! Aşedat pe țărmurile pârâului
fălci și locuitorii sunt slabi gos- Siliştea, zis și Socii, numără

LIB
podari. 180 case, în cari trăesc 226
Şcâla şi biserica din Stolni- capi de familie saii 823 suflete;
ceni Costandache servesc și a- „din cari 388 bărbați și 435
cestui sat. femei (13 israiliţi), fiind 194 con-

ITY
tribuabili.
Slobodia, pârâi; mic afluent al Vatra satului ocupă go fălci
pârâului Brosceni, în com. Dră- şi 20 prj. Locuitorii aii buni-
guşeni.
RS
ş6re aşedăminte.
Are o biserică de lemn cu
IVE
Slobodia, valea pârâului cu acest pătronul Sf. Voivodi, servită
nume ; cultivabilă. de un preot și doi cântăreţi.
Șcâla din Miroslăvesci servă și
UN

Slopăţu, munte numit şi Hârpănu, acestui sat.

pe moşia Borca, dar în com. Improprietăriți în 1864 sunt
Mădeiii, având 1689.6 m. alti- 51 fruntaşi, 73 pălmași și 27
L

tudine. codaşi, stăpânind 4201; fălci.

RA

Drumuri principale sunt: la

Slopăţu, pârâi; mic afluent al Miroslăvesci (2400 m.), la Bou:
pârâului Borca. reni (1600 m.) şi la Păşcani
NT

(12 km.)
Smăului (Pârâul), mic afluent al Socii a fost sat răzăşesc. In
CE

Siretului, udă satul Sodomeni, 1803 «Socii r&zăşesci, aveai

şi com. Stolniceni Prăjescu. 140 liudi plătind 704 lei bir
anual, lucra pământul şi aveai
I/

Smida Nouă, localitatea de la puţin loc». (Uricariul vol. VII,

gura pârâului Băuca, “în com, pag. 248).
AS

Neâgra Șarului. Nu sunt esacte cele avansate

de autorii noștri de geografii
UI

Smidilor (Vârful), munte în com. cum că la Soci în judeţul Su-

Mălini. ceva s'a întâmplat lupta dintre
BC
317 317

Ştetan Cel Mare și Radu Cel Aşegările locuitorilor sunt de

Y
Frumos, luptă întâmplată la mijloc.
Socii din jud. Râmnicul Sărat. Are o biserică, cu patronul

AR
(V. A. D. Xenopol şi Gr. To- Sf. Apost. Petru și Pavel, zi-
cilescu). dită în 1834 de locuitori aju-

R
taţi de Ieromonahul Calistru
Gheorghiu din schitul Brătesci,

LIB
Socii, delul pe câstele căruia stă
satul cu acest nume.
servită de 2 preoți şi 2 cân-
tăreți şi împroprietărită cu 17
fălci.

ITY
Socii, V. Pârâul Șiliştea.
Școla din Boşteni servesce și
acestui sat.
Soci, parte din satul Borca.
Improprietăriți în 1864 sunt

Soci, pârâu; isvorasce de sub Pi-

Curmăturei, udă com.
RS
so fruntaşi, 40 pălmași și 80
codaşi, stăpânind 192 fălci, 27
IVE
ciorul
prj.
Fărcașa pe o lungime de 2 km.
Drumuri principale sunt: la
învârtesce o morișcă și se arun-
Brătesci (ro km.) şi la Pășcani
că în Bistriţa.
UN

(4 km.)
Numele satului i sa dat de
Soci, pârâii; afluent al Şomuzului Sodoman,
la un vestit bandit
în com. Preutesci, având
L

Mare,
ale căruia victime deveniră până
lungimea de 3 km.
RA

şi cele 7 surori ale sale. Dus

afluent al la proprietara moşiei să fie ju-

Socului (Pârâul), mic
decat, acesta răspunse: D-dei
NT

pârâului Puzdra, com. Brosceni.

îl va judeca! Sodoman în So-
doma va întra!
CE

Sodomeni, sat, numit şi Hăsnă-

şenii noi, pe moşia şi în com. Sodomenilor (Pârâul), v. Bargăă.
Păşcani. Tăbărât pe delurile
Boşteni, Gheorghiesci și Răto-
I/

în care Sochodor, v. pârâul Năvrăpesci.

esei, numără 158 case,
AS

trăesc 179 capi de familie saii

băr- Sochodor, delul dintre Soci şi
758 suflete, din cati 397
Miroslăvesci, a căruia culme e
baţi şi 361 femei (2 israiliţi),
UI

fiind 160 contribuabili. acoperită de pădure de diverse

Vatra satului ocupă 503 hect. esențe, iar câstele cultivabile.
BC
318
318
Soimăresci, sat r&z&șesc în com. Şoldan, mic afluent al Bistriţei,
Drăgănesci. Tăbărât pe ţărmul în com Mădeiii.

RY
drept al Moldovei, numără 47
case în care trăesc: 59 capi de Şoldănesci, comună rurală, situată

RA
familie sai 239 suflete, din care la Sud-vestul plăşei Șomuzul
126 bărbaţi și 113 femei. şi lângă Fâlticeni.
Vatra satului ocupă 5 fălci, Se învecinesce la E. cu com.

LIB
Are-o biserică de lemn, cu Preutesci și Ciumulesci, la V.
patronul Sf. ;Voivodi, clădită cu Fâlticeni şi com. Oprişeni
în 1762 de răzășii Tănase Frun- la S. cu com. Baia și Fântâna

ITY
zeti, Manolache Moţoc și I6n Mare şi la N. cu com, Ple-
Berea, servită de un preot și şesci şi Giurgesci.
2 cântăreți. Forma-i teritorială e din cele
Şcdla din Drăgăneşci servesce
și acestui sat. RS
mai neregulate. Compusă din
satele Şoldănesci, Hărtopu, Spă-
IVE
Până în 1878 a făcut parte tăresci şi Tâmpesci, cu reșe-
din alipita comună Brusturi. dinţa în satul de la care și-a
Moșia, proprietatea locuitori- luat numele.
UN

ior, are mărimea de 234 fălci, Populată cu 312 capi de fa-

şo prj. milie ce numără 1396 suflete
Improprictăriţi în 1864 sunt saii 686 bărbaţi şi 710 femei din
29 clăcași, stăpânind 61 fălci.
L

cari 18 israiliţi. Contribuabili

Drumuri principale sunt: la
RA

sunt 390.
Tonţi (1226 m.), la Săvesci Are 4 biserici, cu 6 preoți
(1025 m.) și la Drăgănesci și 8 cântăreţi şi o şcolă rurală
NT

(1200 m.) mixtă în Hârtop.

Vechimea satului e necunos- Budgetul comunei pe 1892
cută. Se spune însă că-şi trage
CE

—1893 are la venit 4272.72

numele de la un vestit căpitan lei și la cheltueli 4206.13 lei,
de 6ste, Şoiman, căruia pentru iar al drumurilor 1250 lei venit
merite. ostășesci Vodă, presu-
I/

şi 1107.50 lei cheltueli.

pus Ştefan Cel Mare, Tar fi In tâtă comuna sunt 49 cai,
AS

hărăzit acestă moșie pe “care 316 boi, 217 vaci, 1474 O,

el înfiinţă satul.
1 capră și 105 porci.
UI

Altitudinea comunei de la
Solca, v. dâlul Monastisra din nivelul: mărei variază între 335
com. Şoldănesci. —340 m. E vdată de pârâul
BC
319 319
Şomuzul Mare cu afiuenţii săi: de-a drepta pârâului Buciumeni

Y
Buciumeni, Tiganul, Petiuţa, și pe costa delului Curmăturile,
Ciorsac, Prisăci și Arini,

AR
numără 73 case, în care trăesc
Suprafaţa teritorială a comu- tot atâţia capi de familie sati
nei e de 2892 fălci din care: 326 suflete, din cari 172 băr-

R
1479 cultivabile, 712 pădure şi baţi şi 154 femei (6 israiliţi),
imaș, 400 fălci fânaţ, 100 fălci

LIB
fiind 107 contribuabili. — Vatra
iazul Ciorsaci, restul vetrele sa- satului ocupă 19 fălci s9 prj.,
telorși locuri sterpe.— Ultimul iar aședările locuitorilor sunt
an sa cultivat 545 fălci grâi, proste.

ITY
569 porumb, 78 orz, 280 ovăz, Are o biserică zidită de An-
7 fălci hrişcă și 41/2 pogâne drei Başotă în 1798, servită de
viea proprietăței și 4 fălci gră- preoţii din F6lticeni.— Pe unul
dini de legume,
gari din care se
lucrate de bul-
aprovisioneză tesce: RS
dintre clopotele bisericei se ci-
«Acest clopot 'l-am fă-
IVE
orașul Fâlticeni. Locuitorii îm- cut eii Ştefan Bașotă Ban și
proprietăriți în 1864 sunt 59 l-am pus la biserică în satul
fruntași, 70 pălmaşi și 187 co- meii Şoldănesci, ce se numesce
UN

dași stăpânind 525 fălci. Se mai hramul sf. Nicolai, 1700». Are
află în comună mora sistematică odăjdii bogate şi două evan-
de la Ciorsaci pusă în mișcare de ghelii legate în argint. Copiii
apă şi vapori, avend 8 pietre pen-
L

frecuentă scolele din Fâlticeni,

tru grâi şi 3 pentru porumb, adu-
RA

Moșia, proprietatea d-lui Te-

cend proprietăţii 10000 lei venit odor Tatos, are 540 fălci din
anual. O altă morişcă cu 3 pie- cari 327 fălci cultivabile, 164
NT

tre, cu venit de 1500 lei pean, pădure şi imaș, 38 fălci fân și

şi 5 cârciume. In comună se afla restul netrebnic. Improprietăriţi
altă dată și o fabrică de spirt în 1864 sunt: 16 pălmași şi 36
CE

(velniță) lângă Hârtop. codași stăpânind 111 1 fălci.

Ca localităţi-de Gre-care în- Drumuri principale sunt: la
semnătate.în acestă com. sunt: „.F6lticeni (1 kil.), la Hârtop (7
I/

Mănăstidra (Delul) şi Delul Hal- kil.) şi la Spătăresci (3350 m.).

AS

mului vestit pentru fânaţurile Origina satului şi moşiei Șol-

sale (v. a. n.) dănescă, reiese lămurit din ur-
măt6rea carte:
UI

Şoldănesci, 'sat pe moșia și în «Nol Vasile Voevod,

com. cu acelaș nume. Tăbărât Cu mila lui Dumnedei Domn
BC
320
320

Erei Moldovei. Insciinţare fa- Pe moşia Şoldănesci s'a înfi

cem cu acâstă carte a nâstră ințat târgul Şoldănesci, numit

RY
tuturor cui vor căuta asupra ei mai târdiu Fâlticeni, (v. a. n).
saii o vor audi citindu-se, pen- In 1803, «Şoldănesci tij a
tru acest adevărat şi credincios

RA
Banului Bașotă are 62 liudi,
sluga n6stră Ştefan Şoldan din plătind 1076 lei bir anual, având
curtea Domniei mele, fiul răpo- și 18 liudi de cei scutiţi; ocu-

LIB
satului Dumitraşcu Şoldan Biv paţi cu lucrul pământului». —
Vel Vornic, care acest părinte a (Uricariul, vol. VII, condica liu-
lui Dumitraşcu Soldachi ai slu- dilor).

ITY
jit Domniei mele cu curată inimă
şi cu mare credinţă în tâte tre- | Soliman (Râpa lui), râpă sub d€-
bele, după poroncile Domniei | lul Ortâei, lângă Bistriţă, în

RS
mele, până aii sosit cesul de s'au "com. Dorna.
săvârşit.
Noi încă după mârtea lui Soltana, d€l cultivabil lângă Ho-
IVE
pentru acea cu dreptate și cu rodniceni.
credinţă, a lui către no! slujbă
Şomuzul, plasă din judeţul Su-
am miluit pe fiul săi pe Şte-
ceva. Mărginită la E. cu jud.
UN

fan Şoldan cu osebita nostră

Botoşani, la V. cu pl. Moldova
milă, de 'l-am apropiat în curtea
de sus, la S. cu pl. Moldova de
Domniei mele, și '-am dat, şi
jos şi Siretul de sus și la N.
L

i-am întărit drepte ocinele şi

cu Bucovina. Forma-i teritori-
RA

moșiile lui, cari i le-ai dat şi i

ală este prelungă de la V. spre
le-ai dăruit unchiul săi Teodo.
E. şi străbătută în lungul ei în
raşcu Şoldan cu limbă de morte,
NT

linie paralelă de ambele pârae

deosebit de alți fraţi ai lui, a-
Şomuzul Mare şi Mic cu aflu-
dică tot satul Șoldănesci şi ju-
enţii lor, cari o udă pe o lun-
CE

meEtate din satul Preutesci, ce gime de 43—45 kil.; iar la E.

sunt pe Șomuz, în ţinutul Su-
de Siret și Suceva. Este com-
cevei, cu iazuri şi cu mori în
pusă din comunele: Dolhesci,
I/

Șomuz,
Giurgesci, Liteni, Pleşesci, Preu-
Drept aceia dar... etc. etc.>
AS

tesci, Silişte, Şoldănesci și Va-

«Scris în Iaşi de Dumitrachi lea Glodului, cu reședința sub-
Diac din leat 71 50(1642) April ş.
prefecturei în Giurgesci.
— Are
,
UI

Noi Vasilie Voevod». suprafaţa aproxim. de 33.773

(L. pec.) fălci sai 48369 hect. Satele ce
BC

_
321 321

formeză aceste comune sunt în ; Moldova de sus, Șomuzul și Si-

număr de 33.-— Numără 3404 retul de sus.—Are de tributari

Y
case, în cari trăesc 3734 capi din drepta pe: Şomuzelul, Tri-

AR
de familie saă 14749 suflete, din fan, Topchile, Hara, Alunișul,
cari 7343 bărbaţi și 7406 fe- Şipotul, Braniştea, Roșia, Bră-
mei (7890 necăsătoriți, 6004 că-

R
dăţElu, Siliștea, Funddia, Opri.
sătoriți, 838 văduvi și 17 di- şeni, Buciumeni, P. 'Țiganului,

LIB
vorţaţi. Sciii carte numai 698). Leucuşesci, P. Prisăcii, Hârbu-
Contribuabili sunt 2703 — In rile, Durăitotea, Pâr. lui Gheor-
acestă plasă se află schitul Pre- ghe, Platoniţa, Podişoru și Va-

ITY
utesci.— Totalul budgetelor co- lea Poeni; iar din stânga pe:
-munelor din plasă pe 1892— Zăhăresci şi Măzănăesci, în Bu-
1893 e de 41191 lei la venit covina, Bunesci (al Graniţei),
şi 35471 lei la cheltueli; iar
RS
Pocoleni, Vişini, Petiuţa, Cior-
al drumurilor 9074 lei venit şi sacu, P. Prisăcii, Hârtopu, Vel-
7965 lei cheltueli. Statul posedă niței, Marcului, Brana, Glodu-
IVE

în plasa Şomuzul o moșie adu- rile, Viădesci, Socilor, Hotaru,

cendu-i în acest an 21112.27 Butnărașu, Harbuzu, Diudiu, Pe-
lei, avend pe dânsa şi 370 h. linescilor, Vămeni şi pârâul Bo-
UN

pădure. ciului. — Se varsă în Siret din

josul satului Dolhasca prin 4
Şomuzul Mare, pârâi numit și guri numite: Durăitorea, Şo-
L

Şomuzul Vechii 1) întrun do- muzul Mare, Păltinosul și Gârla

RA

cument al satului Petia (v.a. n). de la mora lui Pavel.

Vine din Bucovina, atinge ho- In curgerea sa formEză iazu-
rile: Călugărului, Târgului, Cior-
NT

tarul ţărei la locul numit Podul

Tolvei, servind de frontieră ţă- saci, Huşi, Basaraba, Arghira
rei până la pâr. Bunesci, curge şi Dolhesci, şi învârtesce siste-
CE

şi
de la V. spre E., străbate teri- maticele mori: a Doftorului
torul comunelor Brădăţelu, Ră- Ciorsaci şi alte 10 morisce și
dăşeni, Oprișani, Pleșesci, pe câte-va piu. ,
I/

lângă Fălticeni, Şoldănesci, Pre- Conţine pesce: crap, ştiucă,

utesci, Dolhesci şi Dolhasca, caracudă (caras) măntuși, ochiană
AS

aşa că în tot cursul săi de 43 | șI -Tacl.

—45 kil., udă parte din plășile:

UI

Somuzul Mare, șesul pârâului cu

aNI Şom: i-
în lăţime ce var
1) Uricar., vol. XVI, p. acest num,
BC

19. 2
40.723. Dict. geogr. al jud. Suceoa.
322 322

ază între 200—600 m. E mai ţară pe la Nimirceni, udă co-

mult acoperit de mlaștine, stuf munele Pleșesci (7 kil.), Giur-

RY
şi iazuri. gesci (4 kil.), Valea Glodului
(2 kil.), Siliştea (2:p kil.) şi Li-
Şomuzul Mare (Băi), pârâuaș, în

RA
teni (3 kil.) avend ast-fel lun-
plășile Moldova de sus și de
gimea totală de aprâpe 20 kil,
jos. Ia nascere de pe moșia Sa.
Se varsă în Siret drept satul

LIB
sca, de unde primesce pe pâ:-
râul Bahna, curge de la nord Rotunda. În cursul s&ă formeză
iazurile : Nimirceni, Ghiţescu,
spre sud şi după ce sa unit cu
Şomuzul (Băei) mic, formeză ia- Ciulei, Valea Glodului și Ulmul,

ITY
învârtind 7 mori.
zul mori, în supraf. de 40 pri.
Are de afluenți din drepta
învârtesce o morișcă, trece pe
pe: Racova, Valea Sinescu,

RS
moşia Fântâna Mare, unde mai
Ciomârnei, Coşvana, Gropanii,
învârtesce o morişcă, își conti-
Livejbrei, Prisăcii, Lingurarii,
nuă cursul aprâpe paralel cu
Pleşa, Popi, Ghidale, Tulburea,
IVE
Moldova, primesce în stânga pe
Humăria şi Recea ; iar din stânga
pârâul format din isvârele din
pe: Fâstâcul, Popa, Bazacii, Bu-
satul Fântâna Mare şi Cotul
UN

căii, Vulturesci, Pârâul Glodu-

Băei, de la Temelie trece pe
lui, Teiului, Grajdului, Lutului,
teritorul comunei Ciumulesci,
Osoiu, Velniţei, Siliştea, Runcu,
după încă un mic curs se ra-
Ciobăniţa, Pietrosu şi Vărăria.
L

mifică la drepta printr'un canal

Conţine pesce: ştiucă, lin, ca-
RA

numit Gârla Morii, pentru că

pune în mişcare o morişcă, pri. racudă, ochiană, chişcar (ţipar)
Şi raci.
mesce în stânga pe Pârâul Rece
NT

iar din drepta pe Topliţa, taie Șomuzul mic (al Băei), mic pâ-
şoseaua F6lticeni-Roman pe din râuaș în com. Baia, afluent al
jos de satul Bărăsci și după ce Şomuzului
CE

mare (al Băey).

a învârtit încă 3—4 mori se Şomuzul Morii, una dintre gurile
varsă în Moldova. Lungimea sa Şomuzului Mare, în com. Dol-
e de 18 kil.
I/

hasca.
AS

Şomuzul Mic, pârâiă în plasa Şo-

Somuzelul, pârâuaş; mic afluent
muzul, numit în vechime şi Şo-
al Şomuzului mare. — Formeză
muzul împuţit (v. satul Siliştea),
hotarul ţărei între moşia Ho-
UI

Işi are obârşia în Bucovina, nu

rodniceni și Bucovina pe o lun-:
departe de frontieră. Intră în
gime de 200 m.
BC
323 323

Şovărâta, pârâi; mic afluent al şi 39 prj. Aşedările locuitorilor

sunt slabe. Moșia, proprietatea

Y
pârâului Suha Mică.
d-lui Maior I. Giurăscu, are 557

AR
Sovărâta, munte, în com, Mălini. fălci, din cari 295 fălci cultiva
bile, 132 fălci pădure și imaș,

R
Şovărâţica, munte în com. Mălini. restul fânaţ.
Improprietăriţi în 1864 sunt

LIB
Şovărâţica, pârâuaş, mic afluent 16 fruntași, 12 pălmaşi şi 54
al Şovărâtei. codaşi, stăpânind aprope 120
fălci. Are o biserică cu patro-

ITY
Spaimei (Bâtca), v. Corhana. nul Pogorârea sf. Duh, zidită
de Matei Milo. Singura dată pe
Spânescilor (Delul), sub pâlele care o găsim e acea de 1799,
munților în com. Mălini. săpată
RS pe saltarul
Formeză o parohie cu Fântâna
unei mese.

Mare. Biserica e împroprietărită

IVE
Spânzurata, poenă de 30 prăjini
în pădurea de pe d€lul ŞtirbEţu. cu 812 fălci. Scola din Fântâna
Mare servă şi acestui sat.
Satul se spune că na fost
UN

Spânzurata, parte din dâlul Tro-

ian, din com. Stolniceni. tot-d'auna unde se află astădi,
ci mai spre N.-E., pe o valea
delului Palade, acolo unde și
Spânzurata, pârâi format de ploi
L

acum mai există câţi-va arbori

RA

în aceaşi comună.
roditori, urmele liveilor satului.
pârâul lui Mân- El a fost mutat aci de Matei
Spărturile, vedi
Millo, fiul lui Vasile Millo, foști
NT

drilă.
proprietari.
In 1803 «Spătăresci a spătă-
Spătăresoi, sat pe moşia cu ace-
CE

Millo, numără 65 liugi,

laş nume din com. Şoldănesci. resei
fiind
plătind 560 lei bir anual,
Aşedat pe platoul de d'asupra de cei fără bir. Ei
12 liudi
şi pe câstele delurilor Tâmpesci
şi
I/

se ocupa cu plugăria, avend

şi Paladi. — Numără 64 case, și făceau draniţă».
loc puţin
AS

populate cu 61 capi de familie

sati 287 suflete, din cari 145 (Uricar. vol. VII, pag. 249). —
6meni
Rari se mai găsesc astă-di
bărbaţi şi 142 femei (3 israiliți),
UI

ocupe
fiind 76 contribuabili. din Spătăresci cari să se
ocupă 18 fălci cu făcutul draniţei.
Vatra satului
BC
 324 324

Spătăresoi, del cultivabil, în “com. Samson, G. Ghiţescu şi G.

Șoldănesci. Sterea.

RY
Principalii donatori ai spita-
Stâlp (La), puntul de întâlnire al lului sunt: Dumitru Mârza, îi
munţilor

RA
Ciungi. şi Dâlul Su- dăruesce în 1879 moşidra sa
hăi ce despart comuna Sasca Ciumulesci, în 1870 Torgu Li-
de Mălini. tenu îi face danie Pănuresci,

LIB
D-na Zoe Ganea îi dă o casă :
Stâlpu, un punt pe câstă estică iar acum în viață D-nele Ana
a muntelui Intre Borci. Botez dă 20000 lei în efecte şi

ITY
casele cu locul lor, iar Profira
Stamati- Judeţean, spital în FEL Varnav casa sa.
ticeni. În aşedămintul fondato- Afară de cele două moşii,
rului Iconomul Eftimie Stamati,
din 27 Iunie, se citesce: «Am RS
spitalul a cumpărat în
moșşidra Bărăsci.
1884,
IVE
şi fondat aicea acest stamatesc Fie ca exemplele celor de
ospital încă cu prisosință peste mai sus să fie imitate,
zisul plan..... numai cu singurul
meii capital întrebuințat peste
UN

Stânca lui Costan, Stâncă în

6ooo galbeni, încăpător peste
costa muntelui Șaru, din com.
45 crivaturi..... cu biserica pa-
Șaru-Dorna.
raclis în mijlocul lor, cu turn
L

pe el pentru ceasornic i clo-

RA

pote....... și opt odăi pentru cău- Stânca Olarului, Stâncă pe ace-

tarea bolnavilor
laş munte.
şi alte încăperi
NT

cte. etc. aducându-i în trei

din zisele opt odăi și apă
Stâncele, deal, în com. Pășcani,
de
isvor prin 6le care curge îmbrăcat în pădure.
prin
CE

tave de alamă.....»
Astă-di spitalul: are numai Standolele din Helm, magaziile
26 paturi. Veniturile sale sunt; moşiGrei Halmu, proprietatea
I/

Judeţul contribue cu 4800 lej D. Emil Samson, în com. Şol-

anual, comuna Fâlticeni cu 5555
AS

dănesci.
lei, 13700 lei venitul celor trei
moșiore şi o casă în Fâlticeni
Stand6lele Hârtopului, magaziile
UI

şi câte 120 lei anual de

la 4 moșiei Hârtopu, de d'asupra
donatori: Al. Rod-di. -deal,
EI. satului.
BC
325 Ş 325

Stânei (Delul), în com. Sasca, Stăndei (Pârâul), mic afluent al

| Bistriţei în com. Dorna; isvo-

Y
Stânei (Pârâul), mic afluent al rasce din dâlul Vulturului.

AR
Mediascăi. Are de tributar pe
pârâul Ră&diului. In com. Ciu- Stâroul -de jos, Băltâgă în supra-
mulesci. faţa de 3 fălci pe. șesul drept

R
al Siretului, în com. Stolniceni.

LIB
Stânei (Pârâul), mic afluent al
Stârcul de sus, Băltâgă în su-
Sabasei.
prafaţa de 4 fălci, 40 prj., din

ITY
Stânelor (Dclul), cultivabil în co- sus de Stârcul de jos,
muna Dolhasca.
Ştefănescu (Mora lui), mâră cu
Stânelor (Valea),
celaș nume;
sub
pășuni.
dlul cu a-
RS
2 pietre pe un canal al Moldo-
vei, în com. Drăgănesci; aduce
2000 lei venit anual.
IVE

Stânelor (Pârâul), mic afluent al

Stejarul, munte în com. Fărcașa
pârâului Borca.
(1347.9 m.) |
UN

Stanistea, pârâii, în com. Cristesci,

așa.
— afluent al Moldovei, lung de Stejarul, pârâii în com. Fărc
sub mun tel e Buş-
Invârtesce 2 morisce. Isvorasce de
L

3 km. un curs
meniul Mare şi, dup ă
Are de tributari pe: Fundia,
RA

a învâ rtit o
Căprăria, Bostănesci și Gurzu- de 12 km. în care
Bist riţă .
nesci. morişcă, se aruncă în
Scurt,
Are de tributari pe Pâr.
NT

Pârâul Bâtcei şi Pârâul Strun-

Stanistea, unul dintre delurile pe
care stă satul Rotopănesci. gilor.
CE

PC Domeniul Co:
Stanistea, țarină în com. Cristesci. ! Stejarul, sat
a. Inşirat
rânei în com. Fărcaș
I/

și a pârâ-
munte în com. Mălini, de-a drepta Bistriţei
Stânisora, 47 case
ului Stejarul, numără
AS

preste care trece şoscua FOIti- atâţi capi de

ceni-Brosceni-Dorna. În vârful în cari trăesc tot
suflete, din
familie sai 207
lui este un canton ce servă de
UI

şi ir femei,
cari 96 bărbaţi
adăpost cantoniștilor și călători- contribuabili.
lor (1157 m.) find 61
BC
 396 326

Vatra de sat propriii zis nu după cum se- spune, Ilișeni şi

există, fiind risipit. Improprie- Leţcani, pe moșia şi în com.

RY
tăriți în 1864 și 1878 sunt 35 Siliștea.
locuitori cu 108 fălci. Aşedgat pe şesul Sucevei şi
Şc6la din Fărcaşa: servă şi lângă Suceviţa, numără 110

RA
acestui sat. case, în care trăesc 110 capi
Are o biserică restaurată în de familie sai 434 suflete, din
1885 de Administraţia Dome-

LIB
cari 229 bărbaţi și 205 femei
niului Cordnei, care a şi înzes- (5 israiliți), fiind 93 contribua-
trat'o cu cele trebuincidse. E bili. |
servită de preotul din Pârâul

ITY
Vatra satului ocupă 10 fălci;
Pântei.
iar locuitorii sunt bunişori gos-
podari.
Stege, munte între com. Borca şi
Transilvania, (1614 m.)
RS Improprietăriță în 1864 sunt
24 fruntași, 23 pălmaşi şi 10
codaşi, stăpânind 162 fălci şi
IVE
Stegei, v. Vâriul Stegei.
32 prj.
Stegidra, munte în com. Mădeiu. Are o șcâlă mixtă înființată
UN

în 1890, cu un învățător plătit

Stegiora, pârâiă; mic afluent al de stat, frequentată de 35 şco-
pârâului Borca. lari din peste 100 cu etatea de
şcâlă.
L

Stegiora Mică, pârâi;

RA

mic afluent O biserică, cu patronul Sf.

al pârâului Borca. Nicolae, pe catapetesma căreia
se citesce «Acest sfânt locaş
NT

Stevia, munte în com. Broscent, sa făcut cu tâtă cheltuela du-

mi-sale d-lui Alexandru Ciurea
Stihi (Lunca lui), pe șesul Mol-
CE

la anul 1867».
dovei în com. Drăgănesci, în Satul formeză o parohie cu
mărime de 7—8 fălci. Siliştea.
I/

Drumuri principale sunt: la

Stirbățu, dclul de d'asupra sa- Siliştea (4400 m.) şi la Liteni
AS

tului cu acelaș nume, parte cul- (3 km.)

tivabil, parte cu pădure.
UI

Stoicăi (Delul), în com. Pășcani,

Ştirbăţu, sat, numit altă dată, satul Topile.
BC
 327
327

Stolniceni, pădure de fag şi stejar vre-o 4 pârâuaşe cu totul neîn-

pe moşia Stolniceni Prăjescu. semnate.
Suprafaţa teritorială a comu-

Y
nei e de 2796 fălci, din cari
Stolniceni, comună rurală, zisă și

AR
1548 cultivabile, 165 fălci pă-
Stolniceni-Prăjescu, situată la fălci fânaţi
dure şi luncă, 211
Sud-Estul plăşei Siretul de jos

R
21 fălci mlastini. şi loc netreb-
şi la 53 km. de FSlticeni.
nic. Acestea fără al locuitorilor.

Se învecinesce la E. cu com.
Ruginâsa la V. cu com. Miros-
Jăvescă şi Pășcani, la S. cu jud.
Roman și la N. cu com. Păș-
LIB
Improprietăriți în 1864 sunt
157 fruntași, 64 pălmaşi și 115
codași, stăpânind 851 fălci.

ITY
Anul din urmă sa cultivat
cani, 6şo fălci grâi, 560 fălci po:
Are forma unui poligon ne- rumb, 280 fălci orz, 57 ovăz

RS
regulat înclinat spre Est (albia şi o falce vie. In tâtă comuna
Siretului). Se compune din sa- sunt 7 mori primitive.
tele Stolni cencului
- Prăjes i şi Mai nainte se afla pe teri:-
IVE
Cosmesci cu reşedinţa în cel torul comunei încă trei sate:
dintâi. Populată cu 517 capi Purcilesci, Pocna și Ciupesci
de familie ce numără 1852 su- (v. a. n.)
UN

flete saii 917 bărbaţi și 935 Curțile boeresci și satele Stol-

temei (67 israiliţi), fiind 402 niceni, Cosmesci și Purcilescă
contribuabili. ai fost arse suferind multe
L

“Are 3 biserică cu 2 preoţi stricăciuni de la Leșşii Craiului

RA

şi 4 cântăreţi și 2 şc6le rurale Sobieski şi de la Tătari pe tim-

mixte. pul lui Constantin Cantemir.
p.
(Letopisetele ţărei Tom. II,
NT

Budgetul comunei pe 1892

—1893 are la venit 6252.31 lei 233).
al
şi la cheltueli 5795.35, iar
CE

Costandache, sat, pe
drumurilor 2646.50 lei venit şi Stolniceni
moșia cu acelaș nume din com.
2293.40 lei cheltueli. In totă
Lespedile.
comuna sunt: 67 cai, 340 boi,
I/

se
230 vaci, 1800 oi, şi 190 porc
i. ! Aşedat pe ţermurile râpâ
acel aș num e,
ale pârâului cu
AS

E udată de râul Siret cu trăesc

numără 135 case, în care
micii afluenți: Purcilesci, Pie- sai 561
a : 169 capi de familie
trişu, Pârâul din Bahnă, Gârl
UI

și
iu şi alte ; suflete, din cari 276 bărbaţi
Morii, Pârâul Hermez
BC
 398
328

285 temei (6 israiliți) fiind 140 pesci, numără 226 case, în care
contribuabili. trăesc 260 capi de familie, sati

RY
Vatra satului ocupă 21 fălci, 891 suflete, din cari 449 băr-
iar locuitorii ai bunişâre alcă- baţi şi 442 femei (30 israiliţi),
tuiră. | fiind 197 contribuabili.

RA
: Moșia, proprietatea d-lui Via- Vatra satului ocupă aprope
dimir Ghiţescu, fostă a familiei 23 fălci. Locuitorii sunt buni-
Costandache, are 555 fălci, din

LIB
şori gospodari. Moşia, proprie-
cari 325 cultivabile, 170 pădure, tatea d-lui I6n Prăjescu, are
Go tânaţ și restul locuri sterpe. 1200 fălci, din cari goo culti-
Improprietăriţi în 1864 sunt : vabile, 120 fălci pădure şi lunci

ITY
60 fruntași şi 52 pălmași, stă- şi 180 fănaţ,
pânind 344 fălci. Improprietăriți în 1864 sunt:
Are o biserică cu patronul

RS
63 fruntași, 24 pălmaşi și 57
Sf. Arhangheli începută a se codași, stăpânind 3341 fălci.
zidi de Hermeziu și terminată | Are o biserică cu patronul
IVE
de VI. Ghiţescu în 1884. Ser- Si. Gheorghe, zidită în 1823
vită de un preot și 2 cântăreţi. «cu cheltucla Logof. I6n Pră-
O altă biserică veche de lemn jescu și a soţiei sale Sultana»
UN

în care nu se mai oficiază dar servită de 1 preot, 1 diacon și

despre care se spune că ar fi 2 cântăreţi, împroprietărită cu
fost o dată schit de călugări. 17 fălci.
O şcolă rurală mixtă, cu un
L

O altă biserică de lemn, în

RA

învățător plătit de comună, fre- jurul căreia e cimitirul satului

quentată de 30 școlari. Stolniceni, pe locul desfiinţatu-
In 1803, «Stolniceni, a casei lui sat Purcilesci.
NT

Postelnicului Grigoraş Hermeziu O șcâlă rurală mixtă, înfiin-

avea 51 liudi plătind 472 lei țată în 1865, cu un învățător
bir anual, la cari se adăogeaii
CE

plătit de stat, frequentată de

«liudii ot tam 3 cu 24 lei bir». "40 şcolari, fiind în sat ş1 băeţi
(v. Uricariul vol. VI, p. 281 şi şi 39 fete cu etatea de şcolă.
208 şi vol. VII, p. 246).
I/

Familia Prăjescu este una

dintre cele mai vechi familii
AS

Stolniceni Prăjescu, sat pe moşia boeresci din țâră, citată de Can-

şi în comuna cu acelaș: nume, temir în descrierea Moldovei.
Aşegat pe podișul, câstele şi
UI

Vasile Lupu şi fiul săi Şte-

polele delurilor Troian şi Ciu- făniță Vodă, aveai pe Prăjesci
BC
329 229
printre fruntaşii boeri ai țărei. Stratul (Podul lui), podeţ peste
(Letopiset. “Țărei, Tom. I, p. pârâul Pietrenilor, com. Şaru-

Y
322 şi 370). Dorni.

AR
Drumurile principale sunt: la
Păşcani (3 km.), la Cosmesci Stroesci, az în com. Drăgușeni
(4 km.), la Ciohoreni (10 km.) format de pârâul Hatia.

R
şi la Brătesci (6 km.).

LIB
_ Stroesci, o sf6ră de moșie în ju-
Străchinariu, mlastină în supra- rul iazului cu acest nume ce a-
faţa de ş prj. în pădurea Podu cum formâză un trup cu Dră-
acestă moșie era

ITY
Delului din com. Siliştea. gușeni. Pe
altă dată un sat numit Râpile.
Strahotin, deal în com. "Dolhasca

RS
servind de: imaş satului. Stroesci, sat pe moșia cu acelaș
nume din comuna Văscani.
Strahotin, țarină în com. Lespedi. Aședat pe un podiș format din
IVE
prelungirea delurilor Osoiu şi
Straja, unul dintre piscurile mun- Ciumalul, e străbătut de pârâ-
uaşul Răcea și numără 71 case
telui Pietrele Roşii în : com.
UN

în cari trăesc 94 capi de fa:

Negra Şarului.
milie saii 205 suflete, din cari
105 bărbaţi şi 100 femei (un
Strajei (Pârâul), mic afluent al pâ-
L

israilit). Vatra satului ocupă 37

râului Mădeiu, având. și el de
RA

tributar pe Străsoci. fălci, 60 pr).

Moșia a fost proprietatea de.
Strâmba, deal îmbrăcat în pădure cedatei Smaranda Costin, care
NT

de diverse esențe în com. Bog- prin testamentul s&ii publicat

dănesci. în foea «Progresul, Nr. 90 din
CE

1863» şi confinţit de singvraii

Strâmba, pârâu; afluent al Topli- moştenitâre. Catinca Stârcea E-
din
ţei, în com. Bogdănesci. nea Văleanca, acum trecute
viaţă, prin testamentul publicat în
I/

1880,
Strâmboea, Lac în com. Dolhasca Gazeta de laşi Nr. 43, din
AS

cul:
(500 m. p.) a făcut danie pământul de
tură obștei locuitorilor din Stro-
de
esci şi Laiu, în întindere
UI

Străsoci, mic afluent al pârâului din

Strajei. 160 fălci, pădurile școlelor
BC
330 320
Târgu Frumos; iar casele pro- are 24 hectare teren de cultură
prietății, împreună cu 40 fălci parte dat după legea împro-
cultivabile, venitul a două câr- prietărirei din 1864 și parte

RY
ciume şi 14 pogâne vie şcâlei dăruit de aceași marinimâsă
şi bisericei din Stroesci. Intin- proprietară,

RA
derea totală a moşiei e de 283 Tradiţia spune că Ştefan Vodă
fălci, din cari 160 fălci culti- Cel Mare şi Bun, trecând de
vabile, 218 fânaţ și restu pădure. la Hârlăii la Nemţ, a poposit

LIB
Are o şcolă rurală mixtă în- pe platoul pe care se află satul
fiinţată în 1865, desființată în plăcendu-i forte mult. Moşia
1871 şi reînfiinţată în 1883, cu ne-find a nimănui, El o făcu

ITY
un învățător plătit din tondul danie lui Stroe, unul dintre că-
donaţiei Sm. Costin, frequen- pitanii săi, care întemeie satul,
tată de 18 şcolari. Un strănepot al acestuia vîn-
lată ce citim în sinodicul bi-
sericei : RS du moşia lui Enea Vălenu,
o dă de zestre fiicei sale Sma:
care

«Biserica cu patronul Sf. Voi-

IVE
randa, căsătorită după Iordache
vodi Mihail şi Gavril din anexa Saranda. Saranda își mări mo-
Stroesci, a comunei Ruginâsa, şia cu trupul Laiu, cumpărat
UN

plasa Siretul, judeţul Suceva, a de !a familia Isăcescu şi de a-

căreia construcțiune este de ma- tunci începe numirea de Stro-
terial vârtos; şi, după tâte cer- esci-Laiu. Dar el more şi soția
cetările făcute, am aflat că ar
L

sa contractezăa doua căsătorie

fi fost fondată la început de
RA

cu credinciosul casei lui Rosno-

către Ștefan Cel Mare, fostul vanu Costache Comisul care
Domn al Moldovei, apoi după mai adaogă la moșia nevestei
NT

un îndelungat timp fiind ruinată sale trupul Ceapă şi o parte

s'a reînoit și înzestrat de către din Băiceni pe cari le cumpără
„răposatul Gavril Enea, ce era
CE

de la călugării Greci din M-rea

pe atunci proprietar moşiei din Nemţu. Neavând parte nici de
acâstă anexă, iară de cine s'a ! al doilea soț Smaranda trece
Sfinţit nu se scie. Făcut din în al treia căsătorie cu Mihail
I/

ordinul... etc, etc.> Costin, Bucovenen de fel, care

AS

Biserica e servită de un preot cumpără moşia Făcuţii din jud.

și 2 cântăreți. Ea, ca și şcâla, Iaşi. Dar mâre şi Costin și,
se întreţine din fondul donaţiei după dânsu, în 1863 și Sma-
UI

Sm. Costin, pe lângă care mai randa care lasă frumosul testa:
BC
 ment despre care sa vorbit. poi în Șomuzul-mic pe la Ni-
În curtea bisericei sunt de- mirceni în delul Bucinişului, iar

Y
puse sub un monument rămă- în pârâul Bunescii al Hraniţii

AR
şițele lor. Singurele pietrele cu pe la Bunesci scobdră în Şo-
inscripții şi acele, acoperite de muzul mare apucă în sus pe a:
mușchiii și ascunse în buruene, cest pârâă până dă în Șomu-

R
și faptele marinimose mai amin- zelul apoi trece pe la Cornu-Lun-

LIB
tesc numele lor. cei (Punct vamal) scobâră în
Moldova o ia pe Valea-Secă în
Stroesci, vale cultivabilă în com, sus pe delui Buraga peste Mun.
Cristesci.

ITY
rele Pleş pe cuimea Munţilor
până în Clătita-mare (munte).
Stroescu, pârâă; mic afluent al
De aci prin munţii Găinosa,
)

pârâului Leţcani, în com Ctris-

RS
_ Rangul, Opcina Ciumernii, Băi.
tesciă.
şescu, Bâtca rea, Grebenul, A-
lunișul, Clifele, Crebin, Căpă-
IVE
Strungilor (Pârâul), mic afluent al
țina, Văcăria, Todirescu, pe sub
părâului Stejaru în com. Făr-
cașa. virful Rarăului prin Pietrele
Dâmnei şi scobsră prin Run:
UN

Stubsiii (Valea lui), cultivabilă, în culețu, Bâtca-negră în pârâul

com. Rugin6sa şi Văscani, Arămei, apucă pe acest pârâii
la vale până în Bistriţa și pe
L

Sucâva, judeţ, numit ast-fel după acest riti la deal până la gura
RA

vechea capitală a Moldovei. Pârâului Negra Broscenilor.

Situaţie şi limite. Aşedat la Urcă pe pârâul Nâgra în sus
nordul României, (nord-vestul trecând pe la Punctul-vamal
NT

Moldovei) judeţul Suceva este Dorna și pe la Dlul Negru a-

un judeţ de munte cuprins între poi pe Șerişor până la gura
CE

Bucovina, Transilvania și jude- Haitei, urcă Lucaciul, virful

|
țele Neamţ, Roman, Iași și Bo- | Munceilor și până în Pietrele
|
toșani. Linia hotarului din spre Roşii unde e tripla confinium
I/

Bucovina este următârea : între Transilvania, Bucovira şi

Pornind din Suceva (rîul) a- România.
AS

|
pucă pe marginea din sus a | Pornind de aci hotarul des-
satului Șțirbăţ, urcă pe delul | pre Transilvania trece pe la
|
UI

Cetăţuia și delul Prăvătarilor și Haita şi pârâul Negra, apucă

||
scobâră în pârâul Fâsticului a- i pe la Cerebuc, Bucinișul, virful
BC
332 382

Prislopului apoi pe la Păltiniș Apoi pe coborâșul aceluiaș

pe pârâul. Negra (Broscenilor) munte până la pârâul Negra-

RY
scobâră pârâul Negra până la Dorna în faţa locului ce se
pârâul Cristişor urcă pe Criști- chiamă pârâul Lupului, un semn
şorul în sus în virful Țibleşului de acilă. Rămânend apoi ju-

RA
Albiuţa şi până în Opcina Al- mătatea pârâului Negra-Dorna
biilor. Ja Aug. Curte imp. şi cea altă

LIB
In convenţiunea din 2 Iulie jumătate la înp. p. otom., până
1776 hotarul judeţului din spre la vărsătura pomenitului riuşor
Bucovina se descrie ast-fel: S'aiă în rîul Bistriţa u. s. de. ac.
început de la rîuşorul Teşna Apoi de acolo până la loculiă

ITY
împuţită lângă confiniile Tran- ce se atinge cu Bistriţa şi cu
silvaniei, trecând apoi peste valea ce se dice de Aramă, la

RS
Măgura Calului, muntele Piatra piciorul muntelui numit Raru,
la roșii, unde se întâlnesce trei un semn de acilă,
confinii şi unde acuma este Până la acest punt jumătatea
IVE
despre partea Transilvaniei un rîului Bistrița face mărginile
mare semn de acilă, pentru “ imperiale, aceia laltă jumătate
marcarea noilor cesiuni, s'aii face mărginile Porții Otomane
UN

pus pe partea dreptă a disei Dară de la Valea de Aramă

columne un noi semn de acilă; rămâind de a drepta riul Bis-
de' acolo coprindând pământu- trița totii la Porta Otomană
L

rile satului Condrenii, sub ju: precum și satul Kiril totu, iară
RA

mătatea muntelui Lucato un de a stânga până la muntele.

semn de acilă trecend apoi la Raru rămâind la Aug. Curte
muntele Pocna-Vinătorului, pe imp. stânca crăpată de pe vir:
NT

virful zisului munte un semn ful numitului munte Raru se

de acilă; de acolo pe locul întâri drept semn distinctiv în-
CE

unde se unesce rîuşorul Seris- tre amândouă confiniile.

cior cu un altul ce se chiamă De acolo până la muntele
Valca-arsă un semn de acilă. Opcina Kirilu uni semn de a-
I/

De acolo lăsând afară satul cilă. De acolo, trecând pe spi:

Sara Dorna şi șesul de fănâţ narea muntelui Vuron Clefil şi
AS

al aceluiaș sat de la confiniile capul Băeșescu, şi cuprindend

imperiale până la pâla muntelui tote pământurile satului Stulpi-
Delu Negru, lângă pădure un
UI

canii, până la rîuşorul numit

semn de acilă. Vadul Negrilesa, un semn de
BC
383 338

acilă ; de acole suindu-se iarăși ceiași vale până la o distanță

pe munţii Opcina Ciumerna

Y
şi un semn de acilă,
Clătita mică pe culmea acestui
De la acel punti trecând în-

AR
din urmă munte ună semn de ainte și lăsând afară satele Bo-
acilă. nieştii şi pământurile lui până
De la muntele Clătita mică

R
la muntele Bonieștii, pe virful
până la muntele Clătita mare, numitului munte un semn de

LIB
şi pe acesta un semn de acilă; acilă.
de la muntele Clătita mare tre- De acolo în valea Samosmica
cend pe virful şi spinarea mun- un semn de acilă, apoi trecând

ITY
ților Rătunda, Opcina Suvorist, în fața satului Reasca, la Sa.
mergând apoi înainte pe munţii mosmica și la valea disă Ru-
Opcina, Isaki, Iplesi până la gina ua semn de acilă.

RS
muntele D<lul Buragu; spre a Din loculi acela suind mun-
însemna pământurile vecine ale tele Vuron Dumbrava Resv, pe
satului Capu Codrului pe vârful virful disului munte un semn
IVE
pomenitului munte Dealu-Buragu de acilă,
un semn de ac. De acolo lăsârd afară satul
Mireştii cu pământurile sale de
UN

Apoi lângă malul stâng a

rîului Moldova, unii semn de la marginile Imperiale pe mun-
acilă ; și un alt semn de acilă tele Mireştii, unde începe valea
lângă drumul cel mare care Racova un semn de acilă; mer-
L

trece de la Capul Codrului la gând înainte pe valea acesta

RA

Baea. până la satul Siliceni 'unde se

De acolo, la inceputul Văei varsă apa Balta Satului în rîul
NT

Sămojul un semn de acilă; și Suceava care trece pe dinaintea

apoi unde intră linia la Valea satului Silicenii, un semn de
Lucăceşti unii semn de acilă. acilă. (Uricariul vol. IV, p. 255
CE

De acolo prin vale Sămojul —256).

mare cuprindând tâte pămân- Topografie, Orografie şi Idro-
turile satului Zăhăreştii, din- grafie. Forma teritorială a ju-
I/

aintea satului Liten-mica unu dețului Suceva este fârte nere:

AS

semn de acilă;.de aice, mer- gulată. Lung de 170 chilometri

g&nd înainte pe valea Sămoju- şi îngust la mijloc numai de 40
lui mare, până la locul unde km., înfăţișeză o prelungire a
UI

întră în valea Bonienii un semn Carpaţilor răsăriteni pornind de

de acilă, și apoi pe lângă a- la vestul județului din vârfurile
BC
334

Pietrele roşii (triple confinium), Câte pârae sunt, atâtea sunt

Budacul şi Rarâul şi scoborând și văile din judeţ.

RY
treptat, treptat până Jângă Cot- Clima. Judeţul Suceva are
nari și Târgul-Frumos. Jumă- cea mai aspră climă din tâtă

RA
tatea judeţului aflătâre de a- țara. Pe la Dorna, Negra-Şaru-
drepta Moldovei e numai munţi lui și Şarul-Dornei cade brumă
iar cea din stânga ei deluri şi şi prin lulie, iar zăpada nu se

LIB
coline. ia de pe unii munţii de cât pe
In județul Suceva nu sunt de la finele lui Iunie şi în alţi ani
cât două şesuri: al Siretului şi ea ajunge de la o ârnă până

ITY
al Moldovei. Străbătut de la la, alta.
nord spre sud de riurile Siretul,
Suprafaţa şi Populaţia. E.
Moldova și Bistriţa (v. a. n.)
xacta suprafaţă a județului e ne-

cu numeroșii lor afluenţi; udat
de peste 635 părae, presintă o
- mulțime de şiruri și virturi de
munţi și dâluri
mare parte de păduri, ale că-
ror esențe princ pale sunt: r&-
RS
cunoscută chiar de Corpul teh-
nic al județului; aproximativ
IVE
însă judeţul Suceva are 331,333
îmbrăcați în
fălci saii: 474,533.46 hectare.
Populaţia judeţului, după ul-
UN

şin6sele, mesteacănul, fagul și timul recensiment din 1890 fiind

stejarul cum și întinse pășuni. de 115,483 suflete, revine de
Cele mai însemnate vârfuri fie-care locuitor câte 4 hectare
L

de munți sunt: Rarăul, Buda- şi LI arii. Acelaş recensiment

RA

cul, Intre-Borci, Lucaciul, Grin- a găsit că în judeţul Suceva

țieșu-mare, Pietrosul- Bogolin, erai 29,482 capi de fannilie iar
Grinţieşu - Broşteni , după sex populaţia se împărțea
NT

Scăricica,
Barnaru, Pietrosu, Slopăţu și ast-fel: 57,610 bărbaţi şi 57,873
alții (v. a. n). Numărul munți- femei, din cari 61,507 necăsă-
CE

lor şi vîrturilor de munţi din toriți, 45,950 căsătoriţi, 7849

judeţ se urcă la 344, văduve și 117 divorsaţi; sciaii
In judeţ sunt urm&târele ia- ceti şi scrie 10,137 iar 105,346
I/

zuri mai însemnate: Călugăru. n'aveaii nici o cunoscinţă. |

lui, Târgului, Ciorsaci, Basarabi, Astă-di sunt în judeţul Su-
AS

Arghirii şi Dolhescii formate ceva 20,504 contribuabili, din

de Şomuzul-mare ; Giurgescii și cari 1230 sunt urbani.
UI

Valea-Glodului formate de Şo- Agricultura şi ocupafiunea

muzul mic (v. a. n.). locuitorilor. Judeţul Suceva nu
BC
335
335

este eminamente agricol. Să. dar, în aceste locălități nu în

mă&năturile ce se fac în partea

Y
toți anii reuşesc strugurii a se
judeţului din drepta Moldovei câce cum se cade.

AR
nu ajung nici pentru trebuinţa În cele mai iulte sate, a-
populaţiunei, iar de la Brosceni p'6pe fie care casă își are gră-

R
în sus se samană numai câte - diniţă sa de pomi roditori, iar
puţini cartofi. Nu numai sate merele, perele și prunele (pomele)

LIB
ci comune întregi sunt în care de Rădășeni sunt vestite în tâtă
nu găsesci un plug. Muntenii Moldova.
își aduc hrana de prin târgurile

ITY
Ultimul an s'a cultivat: 9378
Folticenii,. Neamţul şi Piatra pe
hect. grâă, 950 hect. secară,
cai, legându-i unul de altul,
376 hect. rapiță, 6646 hect.
aşa că formeză un fel de cara-

RS
orz, 29494 hect. porumb, 947 h.
Vane€,
hrișcă, 10145 hect. ovăz, 261
Ei se ocupă cu exploatarea hect. cânepă, 70503 kgr cartofi,
IVE
20280 kgr. fasole şi 2498
pădurilor, fabricatul draniţii, a
kgr. mazăre. Pepenii (harbuji
doniților, plutăritul, crescerea
şi zemoși) nu se cultivă.
7
UN

şi economia vitelor.
Statul posedă în jud ţul Su-
Numai când nu vor să mun- ceva 15 moşii care Y-aii adus
câscă n'aii de lucru, şi munca anul acesta venitul de 227,051
L

lor e bine recompensată, căci lei şi 42 bani.

RA

un om cu braţele pote câștiga

şi până la ş lei pe di. Pădurile de munte adăpostesc
mult vânat, ca: cerbi, căpridre,
NT

Grâului nu-i priesce de cât urşi, iruncă, cucoși şi găini

în plășile Siretul de sus și de sălbatice ; câmpul: epuri, pre-
CE

jos şi întru cât-va pe Şomuzuti. peliţe, potârnichi, cristei, puţini

Cu plugăria se dedaii locuitorii sitari cad, iar dropii, spârcaci
din stânga Moldovei. Vii sunt şi cocori mai nici-odată.
I/

numai în jurul Cotnarilor pe la Apele de munte sunt pline

Stroeștii-Laiu, Costești şi Hăr-
AS

de păstrăvi, midhai, boeşteni,

mănesci, 262 hectare.
behliți, mrene, cleni, svirlugi,
Mici încercări de a cultiva grindele, sglăvoci, lipeni, pchiș-
UI

vii s'aii făcut în satele: Hârtop, cari (ţipari) și lostuţe; iar iazu-
Valea - Glodului, Bâdiliţa etc., rile și rîurile de mai la șes con-
BC
3536
__ 3%
ţin; crap, ştiucă, somn, lin, ca- (șieag), cărămidă, de lumânări

RY
racudă, (caraș) raci ect. și săpun.
In tot judeţul sunt: 10,142 Insemnatele mori de la Cior-

RA
cai, 22,808 boi, 23,634 vaci, saci, Mora Doftorului și Zavu
69 bivoli, 109,779 oi, 1263 ca- produc făină mult căutată ; apoi
pre, 17,524 porci şi 3636 stupi. renumită brânză de Brosceni și

LIB
untul de Dorna.
Industria. Mai inainte se a-
Comerciul. Cel mai însemnat
flai în județul Suc&va vre-o 15
comerţ al judeţului constă în
fabrici de spirt !), din care astă-

ITY
lemnărie fasonată și brută, în
gi nu mai funcţionâză de cât
cereale, făină, fânul de Halm,
cele din Baia, Drăgușenii și
pielării, blănării (cel mai mare
Cristescii.
Ast-fel merse spre cădere in-
dustria judeţului până la insti-
RS deposit de blănuri fiind în FÂI-
ticeni), spirt, brânză, unt, vite
IVE
mai ales cai și oi, vinul de
tuirea Domeniului Corânei și
Costesci şi mai cu semă cel
construirea liniei-ferate Fâlticeni-
din viile Prăjescului este destul
Dolhasca de când ea incepu a
UN

de .căutat.
sălta. Se făcură pe Domeniul
Apoi vine borvisul de Dorna
Corânei şi pe moșia Broscenii
(Isvorul Carmen Sylva) şi de
a M. S. Regelui frumâse insta-
Borca şi fabricatele din brad
L

laţiuni forestiere (v. Ocolul 1

(doniţi, putini şi alte vase) ale
RA

silvic).
locuitorilor de pe sub pslele
Exemplul fu imitat şi acum munților şi fructele din Rădă-
avem ferastrae de cherestea
NT

şeni, Lămăşeni, Horodniceni

mai sistematice pe moşiile: ect.
Sasca, Baia şi Bogdănesci; a-
Căi de comunicaţie. Judeţul
CE

fară pe care mai sunt numerâse

se Sucâva e străbătut de liniile
ferestrae primitive pe pâraele
ferate Pășcani-lași, Păşcani-Ro-
din plasa Muntele.
man-Bucuresci, Păscani- Burdu-
I/

In F6lticeni sunt fabrici de jeni şi Dolhasca F6lticeni în

pielărie (dubit piei), cleiă, aba
AS

lungime totală de 111 kilometri

avend şâpte staţii: F6lticenii,
Basarabi, Litenii, - Dolhasca,
UI

1) La: Horodaiceni, Hârtop, Huși,

Vlădesci, Giurgesct, Siliştea, Buda, Baia, Heciii-Lespedi, Păşcanii, Rugi-
Fântâna-mare, Drăguşeni, Cristesci, Stol- n6sa şi o: haltă Muncelu
BC

niceni,Constandache, Sireţelu şi Boldesct,

| Şoselele principale sunt: Cele
337 337

naţionale Bunescii-F6lticenii pâ- dinţa Sub-prefecturei în Bros-

Y
nă în hotarul judeţului Roman ceni, 2) Moldova de sus, cu

AR
65 km. și F6lticenii-Cornu-Lu- reședința în Cornu Luncei, (com.
cii-Brosceni-Dorna (în construc- Mălini), 3) Moldova de jos cu
ţie) peste 120 km. Cele judeţene: reşedinţa în Ciumulesci, 4) Șo-

R
Dumbrăviţa-Neamţ (18.229 m.) muzul, cu reşedinţa în Giurgesci,

LIB
Moţca - Păşcanii - Târgu- Frumos 3) Siretul de sus, cu reședința
(31.857 m.), F6lticenii-Dolhasca în Târgușorul Lespegi și 6) Si.
(24.560 m.) şi Ciorsaci- Liteni retul de jos, cu reşedinţa în

ITY
(31.870 m.) târgul Pășcani.
Afară de acestea mai tâte co- Judeţul Suceva se compune
munele sunt legate prin şosele cin o comună urbană, FOlticeni,

RS
comunale majoritatea având te- și 38 comune rurale formate
rasamentul făcut, nefiind însă din 185 sate, — ce numără
prunduite (pietrite) de cât prea 25754 case.
IVE
puţine. | Marca judeţului este trei bradi,
Pe Sabasa există o linie în- semnul întinselor sale .păduri
gustă de drum de fer în lun- de r&şinâse.
UN

gime de 20 km. şi alta tot a- In ordine eclesiastică, el face

tât de lungă pe Suha-mică, cum parte din eparhia Iașilor. In tot
şi o linie funiculară (1500 m.) judeţul sunt 3 mănăstiri si 4
L

peste Ciumerna (munte). schituri ortodoxe, 2 mănăstiri

RA

Tâte acestea pentru esploa- lipovenesci, 138 biserici orto-

tarea pădurilor de pe Domeniul doxe, 2 biserici catolice, 3 li-
povenesci şi o mulţime de case
Corânei. Ca cale fluvială este
NT

Bistriţa (v. a. n.) de rugăciune jidovesci. 115 pre-

oți şi 3 diaconi ortodoxi.
Împărțirea “ administrativă.
CE

In privinţa militară el face

Judeţul Suceva până la 1886
„parte din corpul IV de armată
era împărţit în patru plăşi; Şo- Divisia 8
cu sediul în lași,
muzul, Moldova, Muntele şi Si-
I/

de infanterie cu sediul în Bo-

retul. In anul arătat se formară Briga dei 16,
toșani şi «e sediul
numai trei plăşi, alipindu-se cele
AS

Regimentul Suceva No. 16.

dintâi doă sub numele de Șo-
iar anul acesta În ordinea judiţiară are un tri-
muz-Moldova;
UI

cu noua împărţire ad- bunal de I-a înstanță, 3 jude-

(1892),
cătorii de ocol și este de re-
ministrativă s'aii făcut şese plăşi
sortul curței de apel din Iaşi.
BC

și anume: 1) Muntele, cu reşe-

pe
zo.72g. Dicţ. geogr. al jud. Suciva.
338
338

Din punt de vedere politic Nicolae Istrate, marele patriot

judeţul Suceva dă ş deputaţi şi scriitor de la începutul seco-
și 3 senatori și 24 consilieri lului, şi George Lupaşcu Hâj-

RY
judeţeni. dă&ii (Dorn€n) strămoșul valor-.
Budgetul judeţului pe anul osului nostru istoric şi filolog B.

RA
1892—1893 are 157812.16 lei P. Hâşdăii și nuvelistul N. Gane.
venit şi 149978.03 lei cheltueli; Ca familii vechi boeresci ci.
iar al drumurilor 92220.57 lei tate de Cantemir în descrierea

LIB
venit şi 90808 59 lei cheltueli. Moldovei sunt: Sturzesci, Pră-
Totalul budgetelor comunelor jesci, Balşesci, Șoldănesci, Stâr-
rurale din judeţul Suceva şi a cesci și Cluceresci la cari se

ITY
celei urbane (pe acelaş an) este mai adaogă: Millo, Forăsci,
693284 lei venit şi 677430 lei Liteni, Morţunesci, Başotesci
cheltueli; iar ale drumurilor şi Greceni,

RS
114383 lei venit şi 96495 lei
Învăţămintul. In judeţul Su-
cheltueli.
ceva sunt: un gimnasiii clasic
Mănăstirile din judeţul Su.
IVE
în F6lticeni, « Alecu Donici», în-
ceva sunt: Probota, Râșca şi
fiinţat în 1870, cu 10 profesori,
Slatina şi schiturile Rarău, Bou-
având un frumos local clădit
reni, Preutesci și Brătesci ; a-
UN

de stat. 2 șcâle primare urbane

fară de care mai sunt monas-
de băeţi şi 2 de fete în F6lti-
tirile lipovenesci de călugări şi
ceni și o şcâlă primară urbană
maici din Manolea,
L

mixtă, întreținută de Dir. C.F.

Ca locuri istorice, avem: Baia,
R., în gara Pășcani. La cele
RA

cu cele trei biserici ale sale:

patru şc6le primare urbane ale
Săsescă, Albă şi a lui Rareş;
statului servesc 7 institutori şi
Bogata, Ruginosa,
NT

Dolhesci (bi-
3 institutâte; iar laa C.F.R.
serica), Boureni, Florodniceni,
trei institutori, un preot predă
Mowia lui Răsvan, şi tâte lo-
CE

religia ortodoxă, un altul pen-

calitățile cu numele de Cetăţuia, tru cea catolică, şi o maestră
Cetăţaua saii Monastidra.
de lucru.
Cei mai distinși dintre băr- Frequentarea şcâlelor urbane
I/

baţii Suceveni ai fost: pe veci

în anul şcolar 1891 —1892, a
pomeniţii mitropoliți: Dosoftei
AS

fost ast-fel: Cu etatea de şcâlă

(de metanie din M-rea Probota)
410 băeţi și 417 fete: s'aii în-
şi Veniamin Costache (de me-
scris la şcâlă la începutul anu-
UI

tanie din M-rea din Slatina) şi

lui 358 băeţi şi 281 fete; ai
BC
339
329

trecut esamenul de la finele a- paturi şi cel israilit cu 15 pa

nului 311 băeţi și 241 fete; turi şi unu rural, în M-rea Sla-

Y
sai promovat 218 băeţi și 163 tina, cu 40 paturi

AR
fete și ai absolvit 54 băeţi şi Din trecutul județului Suceva.
26 fete. Cu plata personalului sc6- Indată după răpirea Bucovi-
ielor urbane statul a chelt. 46518 nei, în amintirea

R
unuia dintre
lei; iar cu materialul 48784.72. judeţele pierdute în capitala că-

LIB
In acelaş an școlar ai func- ruia își avusese cuibul, acel,
ționat 4 șcâle primare rurale de Şoim voinic şi tare,
băeţi, 4 de fete şi 65 mixte, Ce ţinea pieptul la hotare

ITY
cu 45 învățători normaliști, 24 Ca un zid de apărare,
alte categorii (seminar, gimnasiiă se reînființă judeţul Suceva, lu.
şi şcâla de agricultură) şi 4 în. ându-se parte din judeţele: Bo-

RS
veţătore. Frequentarea acestor toșani, al Hârlăului și Cărligă-
şcâle a fost următorea: cu eta- turei (foste, ultimul avend re-
teu de şcolă; 5948 băeţi și 5503 şedinţa în Târgul Frumo:)
IVE
fete; înscrişi la inceputul anului al Romanului și al Nemţului.
2665 băeţi şi 483 fete; aii tre- Isprăvaicia județului fu insta.
cut esamenul general 2184 băeţi lată mai întâi în satul Rădă.
UN

Şi 405 fete, s'a promovat 1319 șeni şi, mai târdiii, întemeindu-
băeți şi 246 fete, ai absolvit cele se târgul Şoldănesci, zis apoi
şese clase 19 băeţi şi 6 fete. Fâlticeni, — se mută aci.
L

Cu plata personalului învăță. Locul ocupat de judeţul Su.

RA

toresc statul a cheltuit 77202.36 ceva a fost locuit în cele mai

lei; iar cu material s'a cheltuit vechi timpuri; dovadă despre
94992.36 lei. acesta sunt mormintele și unel-
NT

Localurile șcâlelor primare tele de piatră (topore, dălți)

staii ast-fel: nici o şcolă ur: găsite în diferitele localităţi ale
CE

bană ware local cum trebue. judeţului numite Cefăpui, — și

(2 dintre localuri sunt proprie- pescerile de pe pârâul Lupului
tățile comunei dar clădiri vechi din aproprierea satului Manolea.
I/

şi 2 închitiete). Şcâlele rurale Cel d'întâi popor amintit de

28 localuri bune, 30 medi- istorie ce 7] ar fi locuit a fost
AS

ai
ocre şi 15 cu desăvârșire rele. Neurii, făcând ast-fel parte din
In județul Suceva sunt trei Neurida, care a fost devastată
UI

spitalură, din care: 2 în Fâlti- de Darius, când acesta urmărea

ceni: Stamati.Judeţean cu 26 pe Sciţi. (Herodot, IV, p. 125).
BC
 340 340

Pe timpul Dacilor, cam prin părere că, pe timpul descălecărei

aceste locuri, întâlnim pe Jazigi, lui Dragoș, el ar fi găsit aceste

RY
care nu prea duceaii casă bună locuri cutotul deșerte de locuitori,
cu Dacii, căci nu voită să se din causa învasiunei barbarilor,
lupte în contra Romanilor și, Dragoș descălică <într'o ţară ce

RA
drept pedepsă, Dacii le răpiră râmăsese pe alocurea pustie, în
o parte din pământ. urma g6nei Tătarilor, din păr-
lazigii se văd pe colona lui

LIB
țile Marei Negre, de către Lu.
Traian venind cei d'intâi să dovic Regele Ungariei.»
facă închinarea lor împăratului 1). Acâstă însă nu e adevărat;
In timpul năvălirilor barbare, — dovadă o geografie rusescă

ITY
slavonii ocupaii jumătatea răsă- auteridră anului 1347 în care
ritenă a județului, dovadă nu. se arată ca existând orașele
mele multor râuri, deluri şi lo- Baia și Suceva.!)
calități din judeţ, cum și na-:
merosele espresiuni cu derivație
RS Saşii, zice d-l Gr. Tocilescu,
(Ist. Rom. p. 58) fură descăli-
IVE
slavonă. Pâte că chiar Cumanii să caţi pe lângă râul Moldova de
-fi ajuns cu domnia şi episcopatul către Alexandru Cel Bun.
lor până prin aceste locuri.2) Inainte de Ștefan Cel Mare
UN

Pe timpul voivodatelor, parte «toți munții cu cari se închide

din judeţ făcea parte din al Câm. Moldova acum», deci şi aY Su-
pu-Lungului şi parte din al Nem- cEvei, ceraă sub stăpânirea Ar-
L

: țului.5) Când Dragoșdescălecă pe dâlului» (D. Cantemir, Descri-

n aeaa

RA

șesul Moldovei (1288) îl găsim erea Moldovei, edit, 1865, Iaşi,

Mee

tributar regelui Ludovic, al Un- p. 50—51). In 1465 se întâm-

__gariei, care dăruesce pe Balc, plă lupta de la Baia.
NT

fiul lui Sas, pentru slujbele fă. In 1476, după lupta de la

cute în combaterea trădătorului Valea Albă «Turcii sai întors
CE

Bogdan, al doilea descălicător spre Şuceva, şi a ars târgul,

şi întemeietor al Moldovei ca şi apoi sai învârtejit înapoi,
stat ne-atărnat. (1348). prădând și ardând ţera,> — deci
Unii Cronicari însă ati fost de
I/

şi judeţul nostru (Letopis. țărei.

1) A. D. Xeuopol, Ist. Rom. vol. I, Tom. I, p. 165.)
AS

p. 180. Fu prădat de Turcii lui Hroiot,

:) A. D. Xenopol, Ist, Rom. Vol, I,
p. 365, 387 şi 540. |
UI

3) A. D. Xenopol, Ist, Rom. vol. I, VAD. Xenopol, Ist. Rom. vol.I,

p. 567. p. 502 şi vol. Îl, p. s0,şI.
BC
341 341

în 1485, ce veniai cu planul La 1561, fu cutreierat de

a înlocui pe Ștefan Cel Mare.î) 6stea compusă din aventurieri

Y
Prădat şi pustiit de Poloni, și Omeni fără căpătâiii adunaţi

AR
ca drept r&sbunare pentru de- din lumea întregă, cu care Ia-
vastarea Pocuţiei, de către Bog- cob Eraclide veni şi alungă pe
dan cel încrucișat.?) Asemenea Lăpuşnenu, luându-i locul în

R
de Tătari în diferite rânduri. domnie.

LIB
Băntuit de Turcii Sultanu „Fu băntuit de fâmetea cea
lui Soliman, de 'Lătari și Po: mare de la 1574 și 1575, pe
loni în 1538, când fu răsturnat timpuldomniei lui Petru Schiopul.
Petru Rareş din l-a domnie, Pustiit de Poloni şi Tătari,

ITY
de furia cărora nu scăpă de cât ce veniaii să susțină pe Irimia
când «veniră bcerii la Suceva Movilă (1595), dar cari fug la
audul apropierei lui Mihai Vi-

RS
şi se aruncară la piciorele Sul.
tanului, care-i primi şi-r iertă ca tezul care, cu repediciunea ful:
pe nisce robi.5) gernlui trece prin judeţul nostru
IVE
Pe timpul lui Petru Rareș și-și pune tabăra lângă Suceva.
«satele se compuneaii din co- Prădat de Tătari, prietinii
libe păstoresci și oraşele fără lui Vasile Lupu, de două ori:
UN

îngrădituri; iar casele țărănesci pentru a doua ră, la 1650,

puţin ridicate de la pământ, când luară cu ei din totă ţara
făcute din lemn de pădure, li- peste 20000 de 6meni robi.
L

In 1673, calicit de oștile Tur-

pite cu lut şi acoperitecu paie sati
cesci şi Polone, ale lui Sobieski.!)
RA

trestie.» î) După fuga lui Petru Ra-

Constantin Cantemir trimite
reş la Cicei, Turcii «multă pradă
pe Tătarii lui Bek Mârza să.
şi scădere făcând ţărei, şi căl-
NT

pedepsescă pe Câmpu-Lungeni
când'o aii ajuns până la Suceva
pentru ne-ascultare, cari Tătări,
cu mare urgie şi pedepsă tu-
trecând pe aci «multă etricăci:
CE

turor locuitorilor.»5)
une și pradă și robie ai făcut,
1) A. D. Xenopol, Ist. Rom, Vol. II,
şi mult dobitoc de vite aii scos.»
p. 370.
Craiul Sobieski năvăli în eră
I/

2 A. D. Xenopol, Ist. Rom., vol, îl,

p. 507.
vol, 1],
spre aşi: «iară Cantemir Vodă
3) A. D. Xenopol, Ist. Rom,
AS

„555 şi 561. 1) A. D. Xenopol st: Rom. vol. III.

P 4 Antoniii Veranciii, în “Tesaur. de IV,
p. 67—71, 124. 221, 285 şi vol.
«Istorice,» de A. P. Jlarian.
Monum.
, p. 48, 49, 320 şi 321 şi «Lugubre mo:
UI

Tom. III, fasc. V, p. 178. mentum> în <'Jesaurul de mon. ist.»

de
5) Vorn. Gr. Ureche, în Letopiseţele A. P. Iar. Tom. Il, fase. V, pag. 143.
Țărei, vol. 1, p- 196.
BC
 342
"l-ai gonit pe Craiul cu Tătarii Dar, după ce Nemţii fură
până la Hărmănesei pe Siret. bătuţi și alungaţi din Cașin și

RY
Atunci ai ars Leșii şi Tătarii din ţinutul Putnei, Mihail Ra-
multe curți la ţeră și la Iași......> coviță fu trimis de urci să
între altele şi pe cele din «Ru- sprijinescă rescâla Ungurilor

RA
gin6sa, Cosmesci, Purcileșci, în din “Transilvania.
Stolniceni şi în Păşcani și pe Racoviţă, în fruntea Grdelor

LIB
alte locuri multe.» 1) de Tătari pătrunde pe aci şi
Cutreerat de oștile Suede ale pe la Câmpu Lung şi Dorna
lui Carol XII, (pe timpul dom- : în Transilvania,

ITY
niei a [l-a a lui N. Mavrocor- Ast-fel, după pradăciunile
datu) care în iarna anului 7220 : Nemţilor, urmară ale tătarilor,
(1712) ierneză în Suceva, Nemţ, pote mai vajnice ca ale celor

RS
Bacău, etc.2) d'întâi.
Pe timpul lui Nicolae Mavro- Tot pe timpul lui Racoviţă
cordatu Austriacii făcură prima spun cronicele că a fost «f6-
IVE
încercare de înaintare spre Bu. mete, ciumă, omor, bocete și
covina, răsluind o parte din vaete în tote părțile. Pe urma
Bucovina de pe la granița Dor- acelora lovitaă bâlă în dobi-
UN

nei; dar se retraseră la protes- tâce.» (Letopiseţe, Tom. III, p.

tările Domnului și ameninţarea 125). Prin cartea din 7226 (1718)
cu răsboiii din partea Turciei. April 24, Mih. Racoviţă desfiin-
L

După 1716, în timpul dom: ţă solăritul ce apăsa răi pe

RA

niei lui Mihai Racoviţă, fu o- săracii din judeţul Suceva ; căci

cupat de Nemţi, iar «Moldo- zice acel hrisov: «Facem scire
venii făcându-se una cu cata-
NT

cu acesta carte a Domniei mele

nele cu mari cu mici prădai, cui i se cade a sci, pentru rân-
jăcuiaii unul pre altul, mănăs- dul solăritului, ce aveaii obiceiă
CE

tirile pre sub munte, casele bo. cămăraşii de ocnă până acum
eresci cât ţinea pre Siret și de luaii solărit de pe o parte
pre câţi nu se închinaii lor, să | de loc de la ţinutul Su-
I/

ţină cu dânşii. Țineai drumu- cevei, și o vindea acea slujbă

rile, colnicele; mâncaii, stricai şi cămăraşii de ocnă la ciocoii
AS

şi jEcuiati....» (Letopiseţele ţărei, ținut, drept 40 saă şo de lei și

Tom. II, p. 65). apoi acei ciocoi făceau multe
UI

i) Letopisetele Țărei, Tom. II, p, 233

supărări săracilor, ba luai de
2) Letopiseţe, Tom, III, p. 121. la tot omul și de la femei să-
BC
343 343

race și de la babe bătrâne şi răpitorilor măcar Suceva, vechia

neputinci6se, tot câte un ort de capitală a Moldovei, dar nici

Y
cap, și borfăia pe toţi săracii acestă nu "i-a fost dat ca să îm-

AR
cu acel obiceiii, de le lua și plinescă şi ast-fel se face şi de-
straele de pe dânşii...» (Uri: limitarea acesta nenorocită prin
cariul de T.-Codr. vol. V. p. „care Maldova mai pierde încă

R
254—2356. lași 1862.) 46 sate peste linia ce fusese

LIB
In 1776, Grigore Ghica, vE- hotărâtă prin convenţiune.»!)
gând că tâte încercările lui de Fac loc aci şi resumatului din
a se strica convențiunea, prin condica liudilor pe 1803, în

ITY
care se vindea Bucovina sunt care se arată și cum se impăr-
zadarnice, face o ultimă silinţă ţia judeţul pe acel timp. (Uri-
şi voesce să scape din prada. cariul vol. VII, p. 256).

:= RS "vuosiq
vb
6%
IVE
*mjoaad €9z
i
> “aredaa. 3p J4Ig2 n9 Ah IS jI801uŢa150q OZ
*psed up [do îi
Ey
w "D0NpA Taves uz “qua(nping 3p 'uvudro e zaonÎnţg oz
8 “9sougp3ogi-12010g mes u alotuatads mIoji(n1$ 1zi
UN

?429 2591077 nu 37 275949 up

IQ Igy 0
=[3 sasea Te2
L

pm „238
Da
za
s & e- 33
23 x
sa

ESiază
RA

pa5 gâs d
9 2 5% 3o Ho As s

Ettsaă
Ş

>N î> Sz5s28

3 vo

0 SusA ăsA zu
odg
îC 9dias
3 3 ÎSa 58
= ERE
za
[3] o AR
NT

3 & 3 : = Sas SE 2 SS
î anna SEE Şa =3 Ea
VW >
<«
5
O
32
= 04
= d za ad£
Ea
CE

Ş
mnue = | &te o lejo
Fa TOoA|oo
| ge20 00 %|a
o II] că
Țn[n.rq e 303 8750d 1: FRANE Ş,
” Ss +RaMA=le *
eng sata qm
I/

n n
ŞK EA
oNOU
muci *
ES zezgasa 87
AS

191) 9p 31070 |-s San l& PA

mun HUeg
A DORAnN 3
LI
TARAS 3] [ti RIRS S= % |
. "a Pusta *
“ON 2 o age wo|a a
UI

IO0[HU9uI0

1) A. D. Xenopol Ist. Rom. vol. V, p. 223.

BC
 344 S 344

Precum vedem din tabloul vre-o 16 km. de Fâlticeni și la

precedent, de judeţul Suceva, IO km. de la puntul vamal Bu:

RY
pe la începutul secolului acesta, nesci.
mai ţinea o plasă, Berhometele, «Are o posiţie fârte frumosă,
cu două târguri: Burdujenii şi aședată pe platoul unui deal,

RA
Vlădenii. carele singur prin natura sa are
Intre cei morţi în r&sboiul o posițiune strategică, fiind a-
pentru independenţă, din 1877

—1878, (din Corp. IV, Divis.
VII, Regim. VII și XIII de
Dorobanţi) afară de Maiorul Ni-
LIB
p&rat de tâte părţile cu văi a-
dânci. Din vechime orașul era
numai pe deal, cră acum s'a
întins şi pe costă, în partea

ITY
colae I6n, sunt şi următorii Su. despre Moldova. Oraşul este
ceveni: Soldaţii: Palaghie Va. tot ocupat de streini, mai ales
„sile (21 ani) și Costan Ion (21 jidovi; Românii ai rămas pu-
ani) din Preutesci, Crâșmaru
Teodor (21 ani) din Ctistesci, RS
țini, numai pe margini, prin
mahalale.
IVE
Dolhescu I6n din Văscani (21 Num&ră acum 10104 locui-
ani), Dănilă Gheorghe (21 ani) tori împărţiţi după religiune ast:
din Lespedi, Pastramă Vasilie fel: 2705 gr. ortod. 3038 ca-
UN

(21 ani), din Bogdănesci, Enache. tolici, 3750 iudei și Grr alte
Dumitru, din Brusturi (21 ani), naţionalităţi (Armeni, Protes-
Davidâea Gheorghe (21 ani) din tanți, Lipoveni), iar după limbă
Păşcani, serjentul
L

Şcărlătescu 5862 nemți (în care număr se

Leon, din Giurgesci,
RA

Chitic Ion, cuprind şi jidanii) 2652 Români,

din Buda, Ghimpa Petrache, 441 Ruteni și 784 alte naţionali-
din Dolhesci, Suditu Petre, Ia. tăţi; ast-fel sună recenta statis-
NT

nache Dumitru şi Mocatu Ur- tică oficială.

sache din Dolhasca, Chenola
In Suceva sunt ştpte biserici:
Costache din FâlticenY şi Capi-
CE

I) Biserica vecheY mitropolii, în

tanul Cătănescu. (Uricariul de
care se află mâştele sf. I6n Cel
T. Codr. vol. IV, p. 245—270),
noii, aduse de Alexandru Cel
Ne-voind să las un gol fac
I/

Bun, la cari vin mulți închină-

loc aci unei mici descrieri a tori și de prin mari depărtări.
AS

oraşului.
Are arhitectura moldovenâscă
din vec. 16-le, pe care o putem
Sucâva, vechia capitală a Moldo-
UI

numi. clasică, ea este o conti:

vei, aflătâre în Bucovina, la nvare a celei dinal 1ş-le veac.
BC
345
345

E făcută de Ştefan Vodă Cel armenesci, dintre cari cea mai

Tiînăr (V. Columna lui Traian de sâmă e acea numită Zamca 1)

Y
de B. P. Hășdăii, 1870, No. 45) Nume slav însemnând cetățue.

AR
în 1523 şi acoperită cu plumb In Suceva este un liceii cu
adus de el din Polonia, în lăţi- opt clase germane şi patru in-
me de 5o centure. A fost zu- feri6re românescă, E întreţinut

R
grăvită pe din launtru și pe din fondul bisericei românescă.

LIB
din afară. Pridvorul este adus Mai sunt două șcâle primare
în urmă, în anul 1579 de Mi: germane pentru băeţi şi una
tropolitul “Teofan. pentru fete și câte-va șcâle pri-

ITY
2) Biserica Sf. Dumitru, cu vate armenesci și israilite,
un turn înalt la pârtă, d'asupra Din trecutul oraşului Suc&va.
căruia se află adaus un foișor Unii cred că cetatea Sucevei

RS
modern pentru pada de foc: și a fost zidită în timpul lui Traian,
este făcută de Marele Ştetan pe la anul 140.2) Vechia-i nu-
lângă palatul s&i domnesc, mire era Sucidava; iar termi-
IVE
3) Biserica Sf. Jon Potezălo- națiunea daza este tracică, în-
rul, era în vechime în cuprin- semnând 7z0924ă, munte, loc mal
sul curţei domnesci, în forma-i nalt de cât împrejurimile sale.3)
UN

actuală dateză de la Vasile Marele Logofăt Miron Costin,

Vodă. suștinend vechimea Sucevei şi
4) Biserica Sf. Nicolae, zi- existenţa ei înainte de venirea
L

dită în vec. 17-le de Visterni- Romanilor, zice:

RA

cul Nicoră Prăjescul. «Şi așa și aceste lalte cetăți

5) Biserica Adormireă din cum este Sucza, Nemţul, Ho:
sub-urbia Izcani, Din vechime
NT

tinul, Tighinea ; însă pânzile la

era monastire de călugăriţe, ce tâte cetăţile acestea cu al doi-
exista pe timpul lui Alexandru lea rând e de Domni sunt a-
CE

Cel Bun. dause, cum se pote vedea că

6) Mai este o biserică antică
în marginea orașului din spre 1) Episcop. Melhisedec, în «Revista
I/

cetate, descoperită, și servesce pentru Arheologie...» a d-lut Gr. Toci-

de magazie pentru producte în-
AS

lescu, anul I, fasc. |, vol. Il, pag. 61

—66.
chiriindu-se de primărie negus-
2) Frunzescu, «Dictionar topogr.....»
torilor, ne-având nici o dată,
UI

p. 466.
nici o înscripţie. 2) B. P. Hâşdeii. Ist, critică, vol, II,
In Suceva sunt şi trei biserici p. 61—64.
BC
346 346

tote aii pânză şi îndoite sunt; cojocar, iară Suceva= Cojocă-

cele mai vechi, cele mai mici ie.»!)

RY
sunt, şi ca nisce castele, adică . In 1348 Bogdan I deslepsi
turnuri ati fost, precum şi toc- Moldova de Corâna Ungurescă
mite. Cercă la turnul cetăţii Su- şi-și aşedă capitala lui în Su-

RA
cevei despre amedgă-di, unde ceva.
scrie sus că este tocmit de Iri- luga Koriatovici fu încoronat

LIB
mia Voevod, şi la porta ce- aci în 1374. EI înființă Mitro-
tăţii vei afia numele lui Des- polia Sucevei, pentru ţara Mol-
pot Voevod, care slove pe lângă dovei, cu bine cuvintarea Mi-

ITY
bour, le-am citit ei singur. — tropolitului Româno-Bulgar din
Şi așa de pe Cetatea Albă lu- Ohrida fiind cel dintâi Mi-
ând dovada, că acea cetate cu tropolit Teoctist I.

RS
mult mai înainte aii fost de In Noembre 1390 Mircea cel
Traian, pote fi ceste lalte de mare închee in Sucâva faimosul
ROmleni, după ce aii descălcat Tractat prin care Craiul Polo-
IVE
Traian aice.» 1) niei se pune mai pe jos de
Tot Miron Costin spune că Mircea şi cam sub aripa aces:
Suceva era una din cetăţile Da- tui,2)
UN

cice (Letop. Ţărei, Tom. Il. La 1402 Alexandru cel bun,

p. 495). îndemnat de Mircea și cu con:
Că oraşul Suceva exista în- sințimentul divanului «jură cre-
L

ainte de decălicarea lui Dragoș, dință Regelui Vladisiav în Su-

RA

e dovadă o geografie Rusască ceva, dar după 1411 Alexandru

anteri6ră anului 1347.2) luând în a două căsătorie pe
Nicolae Costin vorbind des. Ringala sai Maria sora Rege-
NT

pre descalicarea lui Dragoș. lui Vladislav, se desfăcu de a-

dice: «Și așa sai aşedat venind cest “Tratat prin care Moldova
CE

şi alţi Moroşeni pre unde leaii se punea sub suzeranitatea Po-

plăcut locul, pe sub munte: Ro. loniei.2)
mâni, Saşi şi Unguri, Suceva | Alexandru cel bun înfiinţeză
I/

târgul la descălecat nisce cojo- o școlă mai înaltă de slavonie

cari; Socă se chiamă unguresce
AS

1) Letop. Î, p. 84.
2) A. D. Xenopol, Ist. Rom. vol. Il,
1) Letop. |, p. 23.
UI

p. 96,
2) A. D. Xenopoi, Ist. Rom. vol. 1, 3) A. D. Xenopol, Ist, Rom. Tom. Il,
p. 545. p. 154 şi 158.
BC
347
S

în Suceva sub Grigorie Țam- «Papa Sixt printr'o bulă da.

blac, devenită Academie Theo- tă celor

Y
doi trimeși catolici ay
logică şi juridică, în 1403. lui Ştefan cel mare... . făgă-

AR
Tot Alexandru cel bun aduce duesce ertarea păcatelor şi tu-
(1402) relicvele sfintului I6n cel turor acelora care din diferite
noii de la Trapezund şi le de- împrejurări nu putuseră face

R
pune în Biserica Mitropolitană pelerinagiuri la Roma cu con.

LIB
din Suceva. diţie ca să se oblige a face un
In 1427 în urma intervenirei pelerinagii numai la Biserica
lui Vodă Alexandru cel bun şi cea mare din Suceva; însă pen.

ITY
cu mijlocirea Impă&ratului de la tru a îndeplini lipsa sfinţenie
Constantinopole I6n Paleologul trebuitâre spre ajungerea unui
se declară neatărnarea Mitropo- așa de înalt resultat, mai înda-

RS
liei Sucevei prin Sinodul Pa- toresce să” dea sfintului scaun
triarhal din Constantinpole. acei ce vor avea 200 câte 3
fiorini, acei cu şo căte 1 fiori
IVE
Vornicul de Suceva era ju-
decător mare şi afară de el mai și acei cu mai puţin câte cât
erati doi în ttă Moldova. vor putea, cari bani toţi să se
strângă de iubitul frate Petru,
UN

Pe timpul lui Alexandru cel

bun și Ştefan cel mare Suceva numit de Papa, Episcop în Mol-
era centrul negoțului dintre Po: dova după cererea lui Ştefan.» 1)
lonia nu numai cu Moldova ci In 1454 Mitropolia de la Su-
L

și cu Ungaria. ceva cădu din noi sub cea din

RA

Postavurile, pânză-litvană, pân- Ohrida, fiind Mitropolit Teoc-

tist II,
za de Krosno ect. cușme, pă-
După Lupta” de la Valea-
NT

lării .,... se descărca aci.!)

Albă (1476) «Turcii s'aii întors
In aşedămentul vamal al lui
spre Suceva și a ars târgul,
Alexandru cel bun se vorbesce
CE

şi apoi s'a învârtejit înapoi

despre vama ce se plătea în
prădând şi argend ţara.»2)
Suceva «pentru vitele ce se
Antoniii Veranciu Dalmaţia-
ducea la Tătari: 4 groși de
I/

nul din Sebenic, descriind starea

vită și 60 groși pentru 100 0i.>2)
Transilvaniei, Moldovei și ȚErii
AS

D A. D, Xenopol, Ist. Rom. Tom. II,

D. Xenopol, Ist, Rom. vol, II,
UI

p. 250. DA.
2 A D. Xenopol, Isi. Rom, Tom. II, p. 343.
2) Letopiseţele erei, Tom. |. p. 165,
p. 255.
BC
348 . 343

vw
Românesci pe timpul lui Petru ganul lui Tomşa, iar trupul îi

RY
Rareș, spune că «Moldova are fu străpuns de popor cu multe
numai trei cetăți de piatră; Su. rane.1)

RA
ceva mai cu semă, Hotin şi In a doua domnie a lui Ale-
Neamţul în vecinătatea Secui.- xandru Lăpușnenu capitala Mol-
mei.» I)La 1497 Cetatea fu bătută dovei fu strămutată la Iaşi (1 564)

LIB
două luni de armată Craiului în care timp era mitropolit
Polon Albert fără a putea fi Teofan.?)
luată, înaintea luptei din Codrii Mihai Vitezul işi aşedă ta-

ITY
Cosminului. 2) băra lângă Suceva, cu dorința
Suce&va fu ocupată de Sulta- de a lua cetatea, care, pe tim-
nul Soliman care venise la 1538 pul lui Irimia Movilă, era rein-
ca să alunge pe nesupusul Pe-
tru Rareș.?) . RStârsă în stare de capitală a
ţărei. «La întâia lovire Mihai
(vitezul) nu fu față el însuși, ci
IVE
La 1561 cetatea Sucevei su-
„feri nu puţin de la Gstea de ve- numai 5000 Sabaci () ai săi,
netici, cu cari Iacob Eraclid cari, plecând din Suceva, bătură
UN

Despotul veni și, răsturnând pe ai nostri (Polonii cu Irimia)

pe Alexandru Lăpușneanu din şi-i puseră în fugă, ne-lăsându-
I-a. domnie, îi luă locul și, pu- le măcar timpul de a se întârce.
nend mâna pe cetate se făcu După vreo 4 ore ajunse și
L

stăpân şi pe tote bogăţiile lui Mihai în persână cu 10000 că-

RA

Alexandru. lăreţi, toţi cu sulițe şi câte-va

Dar nici lui Despot nu-i merge sute de Valoni, unii ziceai
NT

bine. La 1563 el se apără în 20000....»3)

cetate trei luni în contra 6stei Episcopul catolie Fra Ber-
lui Tomşa şi la ş Noembre a- nardo Quirini, în 1599, arată
CE

celaș an, împreună cu cetatea, că Suceva număra ca la 6000

cade în mâna dușmanului săi de focuri,*) aproximativ 30000
şi, după ce tu mustrat înaintea suflete.
I/

mulțimei, cădu lovit de busdu-

1) A. D. Xenopol, Ist. Rom. vol. III,
AS

p. 70, 53.
1) <Tesauru) de mon, ist» de A. PP, 2) D. B. P. Hâşdăă arată că I6n Vodă
Harian, Tom. III, fasc. V, p. 178. Cel Cumplit mută capitala la [aşi în 1572:
UI

2) A, D. Xenopol, Ist. Rom. vol. II, 5) “Tesaur, de mon. istor. de A. P.

p. 378. Ilarian, Tom. LII, fasc. III, p. 67.
3) A, D. Xenopol, Ist. Rom, vol, II, 4) A. D. Xenopol, Ist. Rom, vol. [ll
BC

p. s61. p. 533.
349
349

Soţia și copiii lui Vasile Lu-

Y
Suceva suferi mult pe timpul
pu căutând asil aci, cetatea Su- lui Despot Vodă, de la Nemţi,

AR
ceva fu asediată de 6stea Ar. Greci, Leşi, Turci, Vloși saiă
delenescă şi Muntenescă a luy Itali «cât nice mueri, copii n'a

R
George Ştefan, în mâinele cărufa lăsat vii.»1)
cade în 1653, când acesta şi Fu cuprinsă de Leşi pe tim-

LIB
„devine Domn. Când cu prin- Pul lui Antioh Cantemir de a
derea familiei lui Lupu se ră&s-
cărora stăpânire scapă după
:pândise vorba la Constantinopol
pacea de la Carloviţ.?)

ITY
„că dânsul avusese în Suceva Ostea Suedeză a lui Carol
2,000.000 în aur și ginvaeruri, XII, iernâză în Suceva, în anul
-ce căduseră în mâna lui G. 1712.5)

RS
Ştefan.!) „Grigore Ghica voi să scape
Dabija Vodă ar fi făcut bă- “Suceva de a cădea sub Austri-
IVE
nărie de bani de aramă în Su. aci, dar nu putu și ast-fel îm-
ceva cu legenda latină: «lo- preună cu dânsa se pierdură
hannes Istrati Dabija Voevoda încă 46 sate peste linia ce fu-
UN

solidus ducis Moldaviae, 1666.»2) sese hotărâtă prin convenţiune.4)

„Făcut'aii Dabija Vodă şi bă-
nărie de bani de aramă în Su: Suceva, râu în plasa Șomuzul,
ceva,» — zice Nicolae Costin. trăgându-și numele de la daci-
L

Suceva fu coprinsă de Leșii cul Sucidava î) Intră în judeţ

RA

lui Sobieschi, după ce aceştia în partea nordică a satului Știr.

biruiră pe turci la Hotin în băț, udă com. Siliștea peo lun-
NT

10 Noembre, 1673. Dar garni- gime de 2500 m. și com. Li-

sonele Polone, ce cuprinseseră teni pe o alta de 3 km. se varsă
cetatea jură şi ele încunjurate în Siret drept satul Liteni.
CE

în curând și asediate de Turci, Are de tributară, în judeţ,

de cari scapă cu venirea la dom- dea drâpta pe Pârâul Racovei
nie a lui Dumitrașcu Canta- (Suceviţa), al lui Zeilic și pe
I/

cuzin.)
AS

1) Letopiseţe, Tom. I, p. 442.

) A, D. Xenopol, Ist. Rom. vol, IV, 2) Letopiseţe, Tom. ÎI, p. 44.
p. 56—59. 3) Letopiseţe, Tom, III, p, 221.
UI

2) A. D. Xenopol, Ist, Rom. vol. IV, 4) A, D, Xenopol, Ist. Rom, vol. V,

p. 305 şi Letopis. Ţărei, Tom. II, p. 4, p. 223.
3) A. D. Xenopol, Ist, Rom. vol. IV, 5) A, D. Xenopel, Ist. Rom. vol. ],
BC

p. 321. p. 371.
350 350

Bucșa. Conţine pesce: mrână, Şc6lele şi biserica din Malini

RY
scobai, clean, crap, somn şi saut. servesc şi acestui sat.
Drum e numai unul principal
Sucâva, Şesul râului cu acest nu- și duce la Fâlticeni (19 km.)

RA
me, în plasa Șomuzul, având și Brosceni (50 km.)
lungimea de 5500 m. iar lăţi-

LIB
mea de 390—s00 m. E aco- Suha Mare, pârâă în com. Mă-
perit de ţarine, fânaţuri şi lunci lini. (Nume slav derivat de la
de răchită. slavonescul suha=—apă secă, us-
cată). Isvorasce din jurul mun:

Y
telui Stâniş6ra fiind formată la

SIT
Suceviţa, mic afluent al Sucevei.
obârşie din pâraele Nemţișorul
Suceviţa nu este alt-ceva de cât
şi Valea Colibei.
un canal tras din râul Suceva
ER In tot cursul săi de 25 km.
pentru a servi la învărtirea unei
învârtesce patru morisce şi 2
mori din satul Ştirbă. Cu tim- fierăstrae şi se varsă în Mol:
pul sa mâlit partea din sus și
NIV

dova drept localitatea numită

acum dânsa curge mai mult
Molna.
din apa pârâului Racova, care
Are de tributari dea drepta
dă întrânsa şi care deci, de la
LU

pe: Nemţișorul, Hartonesa, Pâ-

gura lui şi până 'n Suceva pârtă râul Roșu, Pârâul Taberei, Po-
numele de Suceviţa. jorâta, Primatarul, Cursunariul,
RA

Pietrâsa, Malaiul și Butnariul;

Suha, sat pe moşia şi în com. iar de-a stânga, pe: Valea Co-
Mălini. Aședat pe țărmul stâng libei, Petroni, Pârâul lut Ionel,
NT

al pârâului Suha Mare, de la Dohotariu, Frasinul, Celariul,

care-şi trage şi numele, numără Plaiul Bătrân, Fântânele, Pârâul
CE

163 case cu 187 capi de fami. Boicului şi Răchitişul.

lie saii 782 suflete, din cari 387
bărbaţi şi 395 femei (32 israi- Suha Mică, pârâi ; isvorasce din-
I/

liţi) fiind 150 contribuabili. tre munţii Intre Ddluri şi Pe-

Vatra satului ocupă 132 fălci, troni, udă comuna Mălini pe 9
IAS

iar aşegările locuitorilor sunt lungime de 26 km. și după ce

bune. a învârtit 2 mori şi un fierăs-
Improprietăriți în 1864 sunt trăii, se varsă în Moldova drept
U

II fruntași, 41 pălmaşi şi 42 locul numit Bălţile din Todiresci.

codași, stăpânind 3281p fălci. Are de afluenți de-a drepta
BC
 351 351

pe: pârâul Câcăzelor, P. Calu- Vatra satului proprii zis nu

Y
lui, P. Măguricei, P. Pârlei, P. există, satul fiind tare risipit.
Butnăriţei, Pietrâsa, Bălăcenu, Biserica din cătunul Ortea

AR
pârâul Pangraţia, Răchitișul și şi șşcolele de băeţi și fete din
Brătiana; iar de-a stânga pe: Gura-Negrei servesc şi acestui

IBR
Pârâul Arinilor, P. Gardului, sat,
Ciumerna, Valea-cu-calea, Şovă- Un singur drum principal. în
râta, Humăria, P. Piuei, Magher- lungime de 2 km. duce la Zu-

YL
niţa (pe lângă M.rea Slatina) şi greni. (V. Dorna).
Blidireasa.
Surda, deal gol, d'asupra satului

SIT
Suhăi (Delul), între com. Sasca Boureni, din spre Moţca. în co-
şi Mălini. Huceguri și fânaţ. muna Cristesci.
ER
Surda, pârâu; mic afluent al pâ-
Sunători, pârâi în com. Dorna,
numit ast-fel de la sunetul ce râului Boura,în com. Cristesci.
NIV

face în rostogolirea-i peste stânci,

cădend în mari cascade. Surdilor (Vârful), munte în com.
Isvorasce din muntele Pietrosu, Brosceni.
LU

udă teritoriul comunei pe o lun-

gime de 5200 m. şi, după ce Surdului (Dealul), deal în com.
a învârtit trei fierăstrae, o mâră Sasca, îmbrăcat parte în pădure
RA

şi a străbătut satul căruia “i-a măruntă şi parte fânaţ.

dat numele, se aruncă în Bistriţa,
NT

drept sat. Surei, v. Piatra Şurei.

E

'| Sunători, sat, numit şi Sirghieni,

CE

Surgelu, pârâă; mic afluent al

| pe moșia şi în com. Dorna.
i pârâului Kiril, în com. Bros-
Imprăştiat pe ţărmul drept ceni, ”
al Bistriţei şi pâlele muntelui
I/

Palmeş, e străbătut de pârâul Rugi-

Şuverdea, dea., în comuna
AS

de la care şi-a luat numele şi pădure de

n6sa, îmbrăcat în
numără 25 case în care trăesc
stejar şi fag.
23 capi de familie sai 73 su-
UI

flete, din cari 40 bărbaţi şi 33

27. Svarici, deal în com. Brădăţelu;
femei. Contribuabili sunt
BC
 e
352 352

începe din satul Răbâea și se pre- până în hotarul Bucovinei. E

RY
lungesce pe lângă Botesci, cultivabil.

RA
Ţ.

Tăeturei (Pocna), în vârful mun-

LIB
Păbăcăria, pârâii : mic afluent al
Siretului în com. Păşcani; are telui 'Lăetura, la o înălțime de
de tributar pe pârâul Oclelor 1408.3 metre.
şi Secu.

Y
măeturei (Plaiul), Trecătâre din

SIT
“Tabăra, localitate pe pârâul Suha Negra Șarului peste Căliman,
mare în com Malini (v. Esle și în Ard.
Poena D6mnei). ER
Păeturile, munte în com. Negra
" Șarului. Tradiţia spune că şi-ar
Tabărei (Pârâul), mic aflueni al
NIV

fi luat numele de la o luptă ce

pârâului Suha Mare.
a avut loc între Unguri și Ro-
mâni d'asupra sa, când aii pe-
Pablei (Pârâul), mic. afluent al
LU

rit mulţi dintre luptători tăiați

pârâului Borca, şi înomoliţi în mocirlele de d'a-
supra. muntelui (1408,3 m.).
RA

Păetura, pârâti ; afluent al Negrei,

în com. Negra Șarului (3 km.). Talpa, mic afluent al pârâului Bo-
gata în com. Sasca,
NT

TPăetura de d'asupra, unul dintre

piscurile muntelui 'Lăeturile din Tâmpesci, delul de d'asupra sa-
CE

com. Negra Șarului. tului cu acest nume, hotar în-

tre com. Baia şi Şoldănesci.
Păetura de desubt, un alt vârt Cultivabil. Pe câma sa trece
Şoscua Fâlticeni-Roman.
I/

al muntelui Tăeturile.
AS

Tăeturei (Pârâul), numit şi al Chi- Tâmpesci, pârâi; mic afluent al

rilenilor; mic afluent al Căli- pârâului Ciurii, în com. Şoldă-
UI

mănelului în com. Şaru Dorni. nesci.

Are de tributari pe Piciorul
scurt și Pârâul Rusului. Tâmpesci, cimitirul orașului Fâl
BC
 333

ticeni, în jurul bisericei din sa- Mih. și Gavr. spre pomenirea

tul cu acelaș nume. r&posaţilor părinților și strămo-

RY
şilor mei şi a săracilor locuitori
“âmpesci, sat, pe moșia cu acelaș din satul acesta, rugând pe toți
nume ce acum formeză un trup cei ce vor citi şi vor intra în

RA
cu moșia Baia din com. Şoldă- biserica acesta să roge pe Dum.
“neşci. nedeii pentru mântuirea pome-

LIB
Aşedat pe costa răsăritenă a niţilor și să-i ierte. Anul 1807,
delului Tâmpesci, numără 19 Maiă 31.»
case, în care trăesc tot atâţia In 1803 <Tâmpesci a Ciu:
cerului “Tudorache Ciurea avea

Y
capi de familie sai 115 suflete
din cari ș3 bărbaţi şi 62 femei 35 liudi, plătind 376 lei bir a-

SIT
nual, fiind şi 3 liudi de cei
(4 israiliți), fiind 28 contribua-
scutiţi.» (Uricar. VII).
bili. Vatra satului ocupă. 8 fălci ER
şi 53 prj:
Moșia, proprietatea d-lui Le- Panase (Pârâul lui), mic afluent
moteux moștenitorul Marchisei al Bistriţei, în com. Dorna.
NIV

de Betmar, are 315 fălci, din

cari 205 fălci cultivabile, 98
Tanase (Pârâul lui), afluent nein-
pădure şi imaș şi 12 fălci fânaţ.
al pârâului Țolesci.
LU

în 1864 sunt semnat

Improprietăriţi
4 fruntași, 8 pălmaşi şi 3 co-
dași, stăpânind 38 fălci și 28 măânca, băltegă, în suprafaţă de
RA

prj. Copiii frequentă șcâlele 433 m. patrați ce şerpuesce

din Folticeni. prin satul Lunca din com. Păș-

o biserică, în jurul că: cani.
NT

Are
reia se află cimitirul orașului
Fâlticeni, servită de preoții din .
Tara nului ( (Bâtca), ), munte în com
CE

Slti
Fălt cenii,, împ
icen ită cu 8 1 fe
tărrită
i roprieietă
Dorna.
fălci
Biserica pârtă următorea în-
Taranului (Podul), podeț peste
I/

scripție: «Tudorache Ciurea,

am zidit din pârâul | Negra, între satele Pa-
Marele Paharnic,
AS

naci și Şaru.
temelie cu t6tă cheltu€lă mea
acest Sfânt şi Dumnedeesc lo-
Părâtenilor (Pârâul), mic afluent
caş, unde se prăsnuesce hramul
UI

al Bistriţei, în com. Borca.

sfinţilor Mai Marilor Voivodgi aa
5
Dicf. geo. al jud. Succta.
BC

0,124.
854 ? 354

Y
Tarcă (Şesul lui), poenă în com. tăreţi. Şcola din Borcea ser-

AR
Negra Șarului. vesce și acestui sat.
Improprietăriți în 1864 sunt
Tarcanilor (Piciorul), munte în 3 fruntaşi, 10 pălmași şi 35 co-

IBR
com. Negra Șarului. dași, stăpânind 1431k fâlci. In
1879 s'ai improprietărit ş în-
Țârcovnicului . (Burcutul), isvor surăţei cu 1ş fălci, iar în 1889

L
de apă minerala în satul Osoiu, ai cumpărat 15 loc. câte un

ITY
com. Dorna, "lot mic a 5 hectare.

Târdia, pârâă; în pl. Moldova de Târgului (Iazul), format de Şo-

RS
jos; isvorasce de sub Râtca muzul Mare, de la vale de Fâl-
Scăunelelor și dupăce străbate ticeni, în suprafața de 5o—60
satele Groşi, Târdia şi Corni- rălci. I se mai zice şi Iazul de
IVE
lesci și pe lângă Orţeșci se la Morișcă.
varsă in Reşca. (13 km.).
UN

Târgului (Dealul), zis și Delul

Târdia, valea pârâului cu acest Tâmpesci (v. a. n.)
nume formată de delurile Da-
dișa şi Lebăda. Parte fânaţuri, Tarina Mare, zisă și din deal; v.
AL

parte sterpă.
Pietrișu.
R

Pârdia, sat pe moşia și în com.

Tarina Mare, o sf6ră de moșie
Bordia. Aședat pe albia pârâu-
NT

cam de 290 fălci, lângă Fâlti-

lui de la care 'şi-a luat numele,
ceni, dar în com. Șoldănesci.
numără 65 case, în care trăesc
CE

Proprietatea d-lui N. Ganea.

66 capi de familie saă 289 su-
Loc escelent pentru cultură.
flete, din cari 145 bărbaţi şi
144 femei (8 evrei), fiind 70
I/

contribuabili. Țarina Mare, dclul ce formeză

Vatra satului ocupă 71» fălci; trupul moșiei cu acest nume.
IAS

iar sătenii nu prea sunt gospo-

dăroși. Tarina Mare, d€lul pe care se
Are o biserică cu patronul află holdele locuitorilor din
U

Sf. Vasilie și Sf. Maria Mică, Leucușesci,

BC

clădită de călugării M-rei Râşca

servită de un preot și 2 cân- 'Ţărincuţa, o parte din țarina mo-
 ÎN DI

RY
de
aflătore spre Cotul Uda cu. reședința în satul
şiei Baia, le.
la 'care 'şi-a luat nunie
Băei. de fa-
- Populată cu 640 capi

RA
milie, ce numără 2308 suflete
e
Tarniţa, deal parte cultivabil, part fe-
ă a satu lui sai 1193 bărbaţi și III5
fânaţ, în partea ostic

LIB
i
mei (37 israiliţi). Contribuabil
Horodniceni.
sunt 641.
t
com. Fărcașa. “Are 2 biserici cu un preo
Tarniţa, munte în şcâlă rural ă
şi 4 cântăreţi şi o

ITY
4 ro:
pe culmea Că- mixtă. Sunt în comună
Tarniţele, munte 2 lăuta ri.
tari, 2 olari, 5 fierari,
hotarul ţărei, între Bros: pe 1892

S
ruia e comunei
avend 1475.5 Budgetul
ceni şi Bucovina, la venit 4387 lei
m. de altitudine. Pe Tar
cresce edelwaisul în abu
niţe
ndență.
ER
—1893 are
şi la cheltueli 4358.40 lei;
Iei venit şi
iar
a] drumurilor 2190
NIV
Piscul mun- 1899.01 lei cheltueli.
Tarniţelor (Vârful), 7I cai,
din com. În tâtă comuna sunt
telui cu acest nume 1523 oi, 6
397 boi, 607 vaci,
Fărcaşa,.
LU

Altitudinea
capre şi 447 porci.
ul mărel
com. Mălini. comunei de la nivel
munte în 0 m. E
Tărgosu, variază între 330—36
de pârâuașele: Mati6ea,
RA

satul Nego- udată

Tătăreni, deal lângă Poșta, Satului, Raci-
Leordișul,
tesci. lor și Oiţei.
NT

statului,
pârâuaş, afluent al Moșia, proprietatea
Tătăreni, mic are 3517
din delul fostă a M.rei Probota,
Mediascăi, ce isvorasce cultivabile,
CE

falcă, din cari 1900

nume, ȘI netrebnic.
1566 pădure şi
cu acest
hect. pădure.
rurală situată Statul are 1714 h. 64
I/

Pătăruşi, comună acesta sa cultivat

a plăşei Sire Anul 205
în partea vestică hect. porumb,
grâii, 934
AS

tul de sus și la 30 km. de Fol- hect. ovăz şi 2

hect. orz, 41!
ticeni.
cu com. hect. hrișcă.
Se mărginesce la E. în 1864 sunt
UI

. Uid esci, Improprietăriţi

Lespedi, la V. cu com pălmaşi şi 240
şi Cris- 11 fruntaşi, 129
la S. cu com. Pășcani 1177 fălci și
hasca. codași. stăpânind
BC

tesci şi la N. cu com. Dol şi 40 PI).

Formată din satele Tătăruşi
356

Pe teritorul comunei existaii bărbați și 1081 femei (35 evrei),

Y
altă dată satele Iorcani, Nănă- fiind 619 contribuabili.

AR
şeni, Turbata, pe locurile nu- Vatra satului ocupă aprâpe
mite ast-fel, unde și acum se 48 fălci; iar locuitorii sunt bu-
văd urmele livedilor de pomi nişori gospodari.

IBR
roditori. Aii mai fost sate la Improprietăriţi în 1864 sunt
Fântâna lui Ovăz, la Vişini şi 11 fruntași, 129 pălmaşi şi.240
la Temelie, unde şi acum secu- codaşi, stăpânind 117712 fălci.

L
nosc urmele temeliei unei biserici. Are o biserică în Tătărușii

ITY
Prin hrisovul din 1472, Aug. Mari, cu patronul Sf. Nicolae,
19, Ştefan Cel Mare acordă zidită în 1842, şi alta în Tătărușii
M-rei de la Pocnă (Probota) Mici, cu patronul Sf. Vasile,

RS
pentru trei sate din judeţul Su. zidită în 1827; ambele fiind
ceva: Bodesci, Tălarii şi /or- servite de un preot și 4 cân.
canti prerogativele următore:
IVE
tăreți şi fie care împroprietărită
1) Scutelă de ori-ce gl6bă dom- cu 171lk fălci.
nescă, afară numai acea cuvenită O şcâlă rurală mixtă, cu un
pentru. răpire de fete; 2) Su- învățător plătit de stat, înfin-
UN

punerea absolută la jurisdicți- țată în 1865, frequentată de 65

unea egumenescă, fără nici un şcolari din 214 copii cu etatea
amestic din partea judilor dom- de șcâlă aflători în comună.
AL

nesci. (Arhiv. Istorică de B.P. Şc6la e împroprietărită cu 6!/2 fc.

Hășdăi, Tom. I, p. 124.) v. Satul se mai numia în ve-
R

satul Tătăruși. chime şi Tătarii.

NT

Tâder a lui Vasile, în vrâstă

Tătărusi, sat, pe moşia și în com. de 103 ani, mi-a povestit urmă-
cu acelaş nume. 'Tăbărât pe on- t6rele despre satul s&ă natal.
CE

dulaţiunile formate de pâraele «Sunt pote 5—6 v&curi de

Călugărei, Satului şi Poştei, om de când în Tătăruși trăiaii
portă numirea de 'Tătăruşii Tătari. Cei dintâi Moldoveni
I/

Mari partea de-a drepta pârâu- aii venit de peste munți și 'i-aii
IAS

lui Satului, iar celei de a stânga alungat pe Tătari, ne rămânend

acestui pârâii, se zice Tătăruşi de cât o femeie care se căsă-
Mici şi Pietrosu. tori cu un Rus; iar fiilor lor
Numără 619 case în cari li sa zis că sunt nem de Tă-
U

trăesc tot atâţi capi de familie tari şi Ruşi. Maui târgiii săminţa
BC

sai 2230 suflete, din cari 1149 acestora s'a pierdut amestecân-
 357
357

în com. Mădeiu.

RY
du se cu Moldovenii, dar nu- Teiuşul, munte
mele satului a rămas Tătăruși».
Tot dânsu mai spune că în tim. Peleman, pârâuaș, afluent al pâ-

RA
pul za-verei aă stat Turcii în râului "Țolesci.
sat doi ani şi că moșia și avu-
&menilor era pe mâna lor TPemelie (La), urmele temeliei unei

LIB
tul
biserici în apropriere de satul
în acest timp.
Uda, în jurul cărora era altă
In 1803, «Tătărușii M rei Pro-
bota, număra, 192 liudi, plătind dată sat.

ITY
3184 lei bir anual şi având loc
Pemelie (La), locatitate în apro-
în destul.> (Uricar. VII, p. 127.)
priere de satul Dumbrăviţa,

S
Tătăruși. unde scobâră şos&ua Fâlticeni-
Tătăruşi Mari, v. satul

TPătăruşi Mici, v. satul Tătăruși.

ER Roman.

memelie (La), urmele fostului sat

NIV

lac de 4 pr). pe moșia Giulesci, între Râșca şi Moldova.

măi,
Heciu.
Tărugul, deal în com. Rugin6sa;
LU

30 pădure şi fânaţ.
măului (Lacul, Bălt6gă de
prj. în com. Miroslăvesci. Dolhesci ;
Pegii (Dell), în com.
RA

imaș.
meilor (Pârâul), v. Bargău.
Ţibichi (Cotul lui), un cot al Si
NT

mlastină adesea secă, în

eidsa, Dolhasca.
retului, în com.
com. Stolniceni.
CE

Mic, munte, între com.

valea pârâului cu a- Ţibleşu
Peiului, și Transilvania (1669,6).
Borca
cest nume din com. Valea Glo-
dului. Păşuni.
I/

neînsemnat în
'Țibulea, Lăcușor
al com Oprişeni.
AS

meiului (Părâul), mic afluent

pârâului Fărcașa. esci, cul-
Tiolăa, deal, în com. Pleş
UI

al tivabil.
Teiului (Pârâul), mic afluent
a
Şomuzului Mic, în com. Vale localitatea de la gura
miăulăria,
BC

Glodului.
358 358

pârâului Slatina; în com. Bog- Ţiglăului (Delul), în com. Bog-

Y
dănesci. : dănesci ; câmp și ponsre.

AR
Tida Făreaşa, zisă şi Vârful i. Tiglea, pădure de fag şi mestc-
flei; munte cu suiş forte dificil

IBR
căn, pe delul Pietrișul, în com.
în com. Fărcașa, având 1341 m. Valea Glodului,

Pifiei (Pârâul), mic afluent al Bis-

L
Pihliţa, munte în com. Brosceni.
triței în com. Fărcașa.

ITY
Tihlița, pârâi; afluent al Negrei
Tiganca, mic afluent al pârâului
Broscenilor.
Moişa, în com. Bogdănesci,

RS
Timofte, deal, în com. Brădăţelu;
Tiganca, țarină pe moşia Manolea.
cultivabil,
IVE
Tiganca, pădure de r&șinâse în
a , .
Tina Roşie, unul dintre piscurile
com. Bogdănesci.
muntelui Za Cârne.
UN

Ţigancele, mlaștină, adesea us-

Tintei (Delul), în marginea estică
cată, în com. Stolniceni.
a satului Hârtop. Tradiţia spune
AL

că, într'o navălire a Turcilor,

Țiganilor (Dclul), pe care e ima-
sătenii s'aii fost refugiat în pă-
R

şul satului Probota.

durea ce îmbrăca pe atunci delul
NT

şi de acolo priviaă la Turci

TPiganului (Delul), pe care stă cum le prădaii avutul. Afiând
parte din satul Brusturi. dușmanii de acâsta începură a
CE

trage salve de puşci, ca la ţintă,

Tiganului (Pârâul), tributar Bis-: spre deal căruia de atunci îi
triţei, în com. Brosceni rămase numele Delul intei.
I/

El e nalt de aprâpe 300 m. de

IAS

Ţiganului (Pârâul), mic afluent al la basă. D'asupra sa este un

iazului Ciorsaci, în comună Şol- podiș întins împărţit în trei
dănesci. lanuri: «La linie», «Grâpa Ji-
dovului» şi «Fânaţul lui R&câre.>
U

Tigănuşului (Pârâul), Afluentele

BC

Cărbunarului, în com. Brosceni. Tintirim, v. Părtinuş.

359 359

RY
Tisa (Dclul), munte în com. Bros- Improprietăriți în 1864 şi
ceni. 1878 sunt 17 loc. cu 44 fălci.
Are o şcâlă rurală mixtă, cu

RA
Mitihan, deal îmbrăcat în pădure un învățător plătit de comună,
în com. Păşcani, frequentată de 30 şcolari din

LIB
65 cu etatea de șcâlă.
fitihan, afluent neînsemnat al
O biserică în sinodicul căreia
citim; «Biserica cu patronul
pârâului Topile.
Adormirea M-cei D.lui, din sa-

ITY
tul Todiresci a comunei Rugi-
Tocilei (Pârâul), mic afluent al
n6sa este construită din vechime
Reşcuţei.
de cine și la ce an nu se scie.

S
Se zice a fi fost înființată ca
TPâder, v. Piatra lui Toder.
ER
schit pentru Călugări ce depanda
de M-rea Zagavia ..... » E ser-
munte în com. Bros- vită de un preot şi 2 cântăreți
NIV
Todicescu,
ceni. şi împroprietărită cu 812 fălci.
Mi s'a spus că moşia Todi-
Podiresei, țarină pe șesul drept resci a făcut o dată parte din
LU

al pârâului Suha Mică, în com. trupul moșiei Văscani, proprie-

Mălini. tatea pe atunci a lui Dinu Pa-
harnicul, urmaşii căruia dăruiră
RA

acestă bucată M-rei Zagavia,

Todiresci, sat, numit și Călugă-
care înfiinţă satul cu cinci 6meni
reni, pe moşia cu acelaș nume
NT

purtând toți numele de Toder.

din com. Văscani, formând un
sat cu Bălușesci.
Străbătut de pârâul Ciumalul Polesci, sat, pe moşia cu acelaș
CE

numără 36 case, în care trăesc nume din com. Uidesci

40 capi de familie sai 213 su- Străbătut de pârâul Țolesci,
din cari 110 bărbaţi și case, în cari trăesc
I/

“ flete, numără 154

103 femei, fiind 47 contribuabili. 153 capi familie saii 629
de
AS

Vatra satului ocupă aprâpe suflete, din cari 324 bărbaţi și

14 fălci. Locuitorii sunt buni 305 femei (11 evrei), fiind 107
gospodari, contribuabili.
UI

Moșia, proprietatea Statului, Vatra satului ocupă 39 fălci,

are 108 hect. din cari 58 pă- iar locuitorii răzăși, dar rti gos-
BC

și restul cultivabil. podari.

dure
360 _ p
360

Are o biserică cu patronul din pricina trumuseţei lor. (Pote

Y
Sf. Trei lerarchi, zidită de lo. că se zoleaii, se sulimeneaiă, cun

AR
cuitori în 1854, împroprietărită zice Românul) și de aci, spun
cu 81; fălci şi înzestrată de sătenii, că "și-ar trage numele
decedatul 1&zăş Căpitan Cristea

IBR
şi satul.
cu alte 221/, fălci, servită de
Al doilea frate, numit Ma-
un preot și 2 cântăreţi,
nole, de la care — se crede —
O şcâlă rurală mixtă, înfiin-

L
că-şi trage numele satul Mano-
țati în 1865, cu un învăţător
lea, ne-find însurat, la bătrâ-

ITY
plătit de stat, frequentată de
neţe se duce la frate săi din
43 școlari, din 99 cu etatea de
Țolesci şi se râgă să-l primescă
şc6lă aflători în sat, împroprie-
să-şi odihnescă bătrâneţele și

RS
tărită cu 6! fălci,
să moră lângă dânsul, şi, ca
Moşia, proprietate răzăşescă
a
recompensă, pentru îngrijirea
locuitoriior, cărora, zic ef,
IVE
ce i se va da îi dăruesce par-
le-a fost dată de Trifăilă, are
tea lui de moşie.
360 fălci, din cari 325 cultiva-
Respins de frate săi cu cu-

-
bile, 30 fălci fânaţ și restul
UN

pondre şi loc nefolositor. vintele: «Am destulă moşie să

i
Improprietăriţi în 1864 sunt dati şi altora; nu 'mi mai trebue
40 codași cu câte 10 prij., iar se port şi de grija ta», Ma-
AL

insurăţei s'aii împroprietărit 26 nole se duce de-şi vinde moşia

pe moșia Manolea. (Manolea) Egumenului M-rei
Drumurile principale sunt: la Probota pe preţul de 2 galbeni
R

Uidesci (2 km.), la Tătăruși şi 2 boi negri. Mult timp s'aă

NT

(5 km.) şi la Manolea (3 km.) judecat răzășii din 'Țolesci cu

Tradiţia spune : Satul Țolesci M-rea Probota pentru moşia Pla-
tonesci.
CE

ar fi fost descălicat de familia

Grămadă, care a scăpat de spân- Lipovenii spun din contra că
zurătOrea la care fuseseră con- ei sunt adevărații întemeietori
damnaţi consătenii ei din Tur-
I/

ai satului Manolea.
bata (v. a. n.)
În 1803, «Țolesci răzășesci,
IAS

Grămadă a avut doi băeți avea 41 liudi, plătind 608 lei

cărora la mortele împărți marea bir anual. Ei erai ocupați cu
sa moșie: 'Jolesci şi Manolea lucrul pământului având loc în
(Platonesci). Unul dintre trați
U

destul. (Uricariul vol. VII, p.

avea nisce fete poreclite zo/euce, 250.)
BC
26 351

Tolesci, pârâii; isvorasce din sa- Pomnaticu, pârâu; vine din 'Lran.

RY
tul Ţolesci sub numele de O: silvania, formeză hotarul ţării
bârşia, şi după cea primit pe pe o mică întindere, invârtesce

RA
pârâul Platonița, ia numele a: două mori şi se varsă în N€gra
fluentului săă și se varsă în Păltinişului.
Şomuzul Mare. (5 km. lung.).

LIB
Are de tributari pe: Pondrele ! Tonţii, sat pe moşia cu acelaş
Tănase, Şipotul, 'Teleman, Păl- nume din com. Drupănesci. —
tiniş, Purdilă, Platoniţa, Boura Aşedat pe ţărmul stâng al Res-

ITY
şi Topilelor, zis şi al Lupului. cei, numără 31 case, în care
trăesc 38 capt de familie sati
Toldea, ţarină lângă satul Horod: 139 suflete, din cart 77 băr-

S
niceni. baţi şi 62 femel.

Pol6ca, delul pe care se află ţa-

ER Vatra satului ocupă apr6pe
4 fălci. Îşi trage numele de la
tre! tonţi (proşti) ce ar fi des:
NIV
rina cu acest nume. ari,
călicat pentru prima oră
sunt acum peste 100 anl.
Toldea, Băltâgă, adesea uscată, cu patronul
Are o biserică
LU

în com. Preutesci.
Sf. Impărați Constantin și Elena,
clădită din lemn de N. Beldi-
olâea, parte din delul Troian. eânu, în 1852, servită de preo:
RA

tul din ȘoimărescT şi 2 dascăli.

“Poldea-Mare, vale cultivabilă în Icânele şi catapetâsma acestel
com. Brădăţelu. biserict s'ai adus în anul înfiin-
NT

țări! de la prima biserică din

“Tolocuta, prelungirea delului To. Fâlticeni Sf. Ilie.
Şcola din DrăgănescY servă
CE

l6ca.
şi acestu!Y sat.

Tolvei (Podul), podeţ peste Șo- Drumurile principale sunt:

la Drăgănesct (1674 m.) și la
I/

muz, în com. Brădăţelu.

Şoimăresct (1226 m.)
AS

(Pârâul), mic afluent : Moșia e proprietatea d-nel Ar.

momenilor
al Holdiţei.
i
Leca şi are 96 făler, aducen-
du-X venitul de 3600 lei anual.
UI

| Improprietăriți în 1864 sunt 24

Pomnatiou, munte în com. Bros.
: clăcași stăpânind 75 făt.
cent, avend 1604 m. altitudine.
BC
36 2a 362

Y
'Tâncele, munte în com. Brosceni. tă ne-sfârșită, și e de ajuns o
singură greșală de lopată, pen-

AR
Mâncele, <Tâncele e cataractul tru ca dintrânsa să nu mai
cel mai periculos pe tâtă în- rămâe de cât ţăndări.

IBR
tinderea Bistriţei. Strânsă în- In -fie care an Bistriţa în-
tre doi munți nalţi și stâncoși, ghite numerâse plute, cari se
printre cari abia străbate lu- alunică cu nesocotinţă în acestă

L
mina dilei, ea fierbe din tund strimtâre, şi fie care stâncă
şi până 'n față, ca şi când ar pârtă numele vre unui nenoro-

ITY
curge pe o albie de foc. Va- cit ce 'şi-a pierdut viața lângă
lurile gem cu o turbare nes- dânsa.
pusă şi mii de stânci ies ascu- Cimitir înfiorător în care stân-

RS
ţite din sânul Bistriţei înspu- cile stai martore ca şi crucile
mate. Vai! de plutaşul care despre locul unde acești ne-
IVE
na ști să cărmuescă pluta pe norociţi şi-aii aflat mormântul!»
acolo! Când nevoia îl silește (N. Gane. Nuvele 1, p. 117—
să trecă prin Toâncele, el se 118).
UN

pregătesce ca de răsboiii; cercă

mai întâi cârma, cerceteză tâte Tâncelor (Pârâul), mic afluent al
legătuiile grindilor, pentru ca Bistriţei, în com. Brosceni.
AL

să se încredințeze daca nu e
vre o smintelă; îşi suflecă mâ- Topehi!e, deal pe moșia Horod-
necele şi 'și face semnul crucii. niceni.
R

Tâte aceste pregătiri făcute

NT

în tăcere şi cu gravitatea aceia Topchile, țarina de pe ddlul cu

ce înspiră tot d'auna momentul acelaş nume.
CE

pericolului, produc o spaimă

ne spusă, mai cu semă asupra mopehilele, valea de la Podul Tol-
călătorului, care pentru prima vei, în com. Brădăţelu,
Gră îşi espune viaţa în acest
I/

loc.
Popchilele, localitatea de la Gura
IAS

Cum a întrat pluta în Tân- pârâului Turbăţica.

ce, torentul a şi luato într'un
vălmăşag de spume, şi, purtată Topehilele, mic afluent al Şomu-
U

ca o scoică pe crestele valurilor zului Mare, în com. Brădăţelu.

ea s'acofundă, se ridică, se
BC

sfăşie şi se frământă într'o lup. Topchilele, pârâii; zis şi al Lu-

363 368

pului, mic afluent al pârâului

RY
teni (4 km.), la Valea secă (3345
Țolesci. In malurile stâncâse m.) şi la Pășcani (6 km.).
ale acestui pârâii sunt mai multe

RA
pesceri, cari, fiind ca nisce case TPopehilele lipovenlior, iaz în su-
cu apartamente şi ferestre, do- prafața de 5! fălci, în com.
vedesc că o dată aii fost locu- Stolniceni.

LIB
inţe omenesci.
Topliciora, pârâii, ce formeză ho-
opile, sat, pe moşia și în com. tar între com. Şaru-Dorni și

ITY
Păşcani, trăgându-și numele de Brosceni şi se aruncă în Ne:
la nisce topitori de cânipă ce grişora.
sunt în sat.

S
Tăbărât pe câstele delurilor
Bisericei şi Răcea
de pârâul Varlam, zis și Lopile,
și străbătut ER
Poplicidrei, v. Buza Toplicisrei.

Toplița, pârâi; mic afluent al

NIV
numără 195 case, în cari trăesc Râșcei, în com. Bogdănesci.
tot atâți capi de familie sai
855 suflete, din cari 444 băr-
Topliţa, pârâi; mic afluent al ca-
LU

baţi şi 411 femei (3 israiliți), nalului Gârla Morii, lângă Bă-

fiind 177 contribuabili,
răsci, com. Ciumulesci.
Vatra satului ocupă aprâpe
RA

66 fălci; iar așegările locuitori- Topliţa, pârâi; mic afluent al

lor sunt de mijloc. Bistriţei, în com. Borca.
NT

Are o şcâlă rurală mixtă, cu

„un învățător plătit de comună, Topliţa, pârâu; mic afluent al
înființată în 1883, frequentată Moldovei, în com. Miroslăvesci.
CE

de 32 şcolari, purtând numele

de «Șcâla din Gâscesci-Topile» mopriţu, pârâă; afluent neinsem-
de Gre ce servă și satului Gâs: nat al Molnei.
I/

cesci a căruia biserică servesce

Trestiora, deal îmbrăcat în pădure
AS

și celor din Topile.

Improprietăriţi în 1864 sunt de diverse esențe în com. Ui-
70 pălmași şi 41 codaşi stăpâ desci.
UI

nind 416 fălci şi 63 prj.

principale sunt: Mrestiora, pocnă, în pădurea de
Drumurile
BC

la Găscesci (1338 m.), la Boș- pe delul cu acest nuie.

 ,p
364 364

Y
Trăstidra, mic afluent al pârâului Tudorache (Balta lui), mlaștină
Moişa, în com. Bogdănesci. în suprafața de 10 prj. în com.

AR
Siliştea.
Mrăstiorai (Valea), a pârâului cu

IBR
acest nume; culturi şi pășuni. Tulburea, pârâu; mic afluent al
Șomuzului mic, în com. Liteni.
'Trestiorei (Dclul), continuarea de-

L
lului Osoiu din com. Valea Tulbure, pârâi; isvorasce de sub

ITY
Glodului. arabil. muntele 'Tăeturile și se varsă
în Călimănel, în satul Panaci.

Tricâmpuri, unul dintre vârfurile

RS
Runcului Mădeiului. Tulbure (Pârâul), mic afluent al
IVE Sascei Mari.

Trifan, pârâu ; afluent al Şomu-

Tuldeş, pârâii ; mic afluent al
zului Mare, în com. Brădățel.
Sabasei.
UN

Trifan, valea pârâului cu acest

nume ; cultivabilă, Tunqăria, munte între com. Bros-
ceni, Şaru Dorni şi Dorna, a-
vând 1630.3 m. altitudine. Pă-
AL

Prâcele, munte în com. Broscerii.

şuni.
Troeniţa, parte din delul Troian.
R

din com. Stolniceni. Tunqăriei (Obcina), parte din

NT

muntele 'Tundăria, în comuna

Troian, deal cultivabil, în com, Brosceni.
CE

Stolniceni.
Turbata, pârâă; mic afluent al
Troian, pârâuaș neînsemnat, în Platoniţei.
com. Dolhasca, ce se pierde
I/

în Poena Frasinul. 'TPurbata, pădure de diverse esențe

IAS

în com. Tătăruși.
Troian, deal îmbrăcat în pădure
de fag, în com. Dolhasca. Turbata, pocnă în pădurea cu a-
U

cest nume, între com. Dolhesci

Troian, vale în com. Dolhasca; şi Tătăruşi.
BC

fânaț. * „Tradiţia spune că pe aci tre-

 U 265
Se
cea sleahul (drumul marc) ce | Purbăţiea, mic afluent al Siretu-

RY
lega Suceva cu Iași. lui, în com. Dolhasca, (4700 m.)
Când se mută capitala țărei la

RA
Iași, locuitorii desființatului sat, | Purbăţiea, părâii; mic afluent al
ț _aflător în acestă pocnă, omo- Şomuzului Mare.
râră pasnicii și prădară hasnaua,

LIB
ţărei şi, dovedindu-se că făptui- | Purbatu (Podul la), podeţ peste
torii aă fost Turbăţeni, Vo- pârâul cu acelaș nume în com.
dă "i spânzură pe toţi de chio- Dolhasca.

ITY
torile caselo' ; iar satul fu stri-
cat, Numai familia Grămadă a | Purediea, mlastină în suprafața de
scăpat, ne-aflându se în sat la 1000 m. p. în com. Dolhasca

S
esecutarea sentinței și acestă

cere a întemeiat satul răză&șesc

ER
familie, se crede a fi aceia, | 'Puţsea, pârâi; mic afluent al Si-
reţelului, în com. Lespeqi.
Țolesci.
NIV
Puţdea, parte din satul Sireţel.

in com, Dol- | 'Tuţuianu, localitatea unde se ra-

Turbata, pârâuaș
LU

mifică pârâul Reșca în com.

4 hasca, care se pierde pe moșia
Tudora, din jud. Botoşani. Drăgănesci.
RA

U.
NT

Uăa, sat pe moșia şi în comuna 21 însurăţei stăpânind 112 fălci.

Tătăruşi. Şcola și bisericile din Tătă-
CE

ruşi servesc şi acestui sat.

Aşedat pe țărmurile pâraelor
Drumuri sunt: la Tătăruși
Matigea şi Leordișu, numără
(1500 m.) şi la Cristesci (9544 m.)
21 case, în cari trăesc tot atâ-
I/

ţia capi de familie sai 73 su-

ci, comună rurală situată la
fete, din cari 44 bărbaţi și 34 | Uides
AS

estul pl. Moldova de jos şi la

femei, fiind 21 contribuabili.
satului ocupă 13 fălci. 22 km. de Fâlticeni.
Vatra
UI

locuitorilor sunt de Se mărginesce la E. cu com.

t- Aşegările
Tătăruşi, la V. cu com. Ciu-
| mijloc. la S. cu com. Drăgu-
BC

în 1879 sunt mulesci,

Improprietăriți
366 U 3664

șeni şi Drăgănesci şi la N. cu Improprietăriți în 1864 și

Y
„com. Preutesci și Dolhesci. 1878 sunt 473 loc. cari stă-

AR
Formată din satele: UJidesci, pânesce 1286 fălci.
Țolesci, Manolea Forăsci, An- Majoritatea locuitorilor sunt
toceni, Oniceni și Rușii cu -re-

IBR
plugari, Lipovenii din Manolea
ședința în satul de la care 'şi-a se ocupă mult cu cultura căne.
luat numele. pei și fabricarea produselor din
Populată cu 632 capi de fa- cânipă, aducându-le mari fo-

L
milie ce numără 3250 suflete. l6se: În tâtă comuna sunt 10

ITY
saii 1624 bărbaţi şi 1626 femei Mori, ș6se tâscuri de uleiii de
(106 israiliți), fiind 863 contri: cânipă (în Manolea), ro băcănii,
buabili, - 4 hanuri, 5 cârciume, un croi:

RS
Are 4 biserici ortodoxe și tor și 3 cojocari.
una lipovenescă şi 2 schituri. In condica divanului dom-
cu 5 preoți și 7 cântăreţi și nesc No. 1 pe anii 1803—1805,
IVE
3 şc6le rurale mixte. la No. 33, găsim că rezeşii din
Budgetul comunei pe 1892 Ţolesci, Forăsci, Maxinesci şi
—1893 are la venit 9701.28 rezeșii de moşia Secuenii se
UN

lei şi la cheltucli 9628.49 lei, judică cu Arhim. M-rei Probota

iar al drumurilor 2145 lei venit pentru hotarul moşiei Bodino
și 1985 lei cheltueli. In tâtă saii Bodinţi pe pârâul Probota.
AL

comuna sunt 415 cai, 300 boi, Se citeză diferite acte datate.
504 vaci, 3320 oi, 3 capre, din 7906 Iul. 2, 7912 Iulie 20,
R

660 porci și peste 406 stupi. 1795 August 25, 1801 lun. 10,
NT

E udată de râul Moldova 1502 Mart. 20 şi 7980.

şi. pâraele: Țolesci, Paltinișu, Se mai: vorbesce aci de sa-
Purdilă, Platoniţa, Boura, Ignat, tele Negomiresci, lurcesci și
CE

Mediasca. Suprafaţa. teritoriului Bodesci ale M-rei Probota ce

comunei e de 4231 fălci, din nu mai există adi.
cari 3613 fălci cultivabile, 490 In aceaşi condică No. 53,
I/

pădure, restul mlaștini, ponsre pe anii 1813, 1814, 1815 și

IAS

și teren neproductiv. 1816, la No. 21 este un «hrisov

Ultimul an s'a cultivat: 388 din 1815 Sept. 1 prin care
fălci grâi; 675 tălci porumb, Scarlat Al. Calimah V, V. în-
168 fălci orz, 361 fălci ovăz, tăresce stăpânirea Visternicului
U

17 fălci hrișcă, 36 fălci cânipă Iordache Ruset asupra moșiilor

BC

şi 29 fălci trifoi. Oniceni, Lzudesci, Undescă şi

367 367

Negotesci, de la ţinutul: Sucevei Drumuri sunt: la Forăsci

RY
ce le-aii cumpărat prin mezat (4: km.), la Țolesci (2 km.) și
de la Ecaterina Buhalschina, la Manolea (2 km.)
fiica spătarului Grigorie Bașotă»

RA
(Uricariul VI, p. 194 şi 202). Ulia, pârâi; mic afluent al Reş-
Din aceste hrisâve resultă că cei, în com. Borâea; are de tri-

LIB
satul Uidesci se numia mai butar pe Dadișa.
nainte Undesci și că pe teri:
torul acestei comune, sai în Uiia, valea pârâului cu acest nume.

ITY
jurul ei, se mai aflaii următ6- Prundiş.
rele sate: Maxinesci, Secueni,
Bodino sai Bodinţi, Negomi- Ulm, iaz în suprafața de 25 prj.,

S
resci, lurcesci, Bodesci şi. Lin: în com. Liteni format de Şo-
diescii, ce nu mai există astă-di.
ERmuzul Mic.

Ulmigu, delul de d'asupra satului

Uidesei, sat pe moșia și în com.
NIV
cu -acelaş nume. Altă dată i se Costesci; vii şi culturi.
zicea Undesci (v. comuna).
Aşedat pe podișul dintre d€- Uilmul, munte în com. Dorna;
LU

lurile Purdilă şi Uidesci, num&- parte pădure, parte fân. Are

ră 42 case, în care trăesc 39 1156 m. de altitudinea.
capi de familie sai 189 suflete
RA

din cari 101 bărbaţi şi 88 fe- Ulmul, pârâi ; mic ăfiuent al Ari-
mei (12 evrei), fiind 52 contti- nului, com. Dorna.
buabili.
NT

Vatra satului ocupă 10 fălci. Uimul, pârâuaș, afluent al pârâu-

Aşedările locuitorilor prâste. lui Vâlcica Mare.
CE

Biserica și şcâla din Ţolesci

Ulucii, parte din pădurea comu-
servesc şi acestui sat.
Moșia, proprietatea moşteni: nei Stolniceni,
I/

torilor lui B. Last, are 241 fci.,

ș
67 prj., din cari 198 fălci cul- Uncesci, sat, pe moşia cu acela
AS

tivabile, 20 fălci pădure, 20 fci. nume din com. Pleșesci,

fânaţ şi restul ne-productiv. Aşegat pe ţărmul drept al
pârâului Fundsea, numără 81
UI

Improprietăriți în 1864 sunt

23 fruntași, 9 pălmași şi 13 co- case în cari trăesc 84 capi de
dași, stăpânind aprâpe 62 fălci. familie sai 356 suflete, din cark
BC
368 P 368

171 bărbaţi, 185 femei (4 | Ungurânului (pârâul), mic afluent

şiș

Y
evrei), fiind 65 contribuabili. al pârâului Cristişoru în com.

AR
Vatra satului ocupă 9!/2 fcă. Mădeiu.
Mouşia, proprietatea d-lui Al.
Ungurul de jos, pârâii; mic a:

IBR
M. Sturzescu, are 666 fălci, din
cari 386 cultivabile și 50 fân. fluent al Sabasei.
Improprietăriţi în 1864 sunt
21 fruntași, 35 pălmaşi şi Gco- Ungurul de sus, pârâii, afluent

L
caşi, stăpânind 1781 fălci. "al Sabasei.

ITY
Școla din Petia servesce și
acestui sat. Urlati, v. satul Budăiu.
Are o biserică cu patronul

RS
Ursăria, munte între com. Şaru
Sf. Nicolae, zidită de Dim. Co-
şi Dorna îmbrăcat în
drenu, servită de un preot şi 2 Dorni
cu pădure de reşin6se.
IVE
cântăreţi şi împroprietărită
812 fălci. |
Drumuri principale sunt: la Ucsăria (Isvorul), afluent neînsem-
Petia (1500 m.) şi la Hreţca pârâului Vâlcica Mare.
UN

nat al
(1500 m.). !
In 1803, «Uncesci a casei Ursarilor (Pona), în mărime de
Paharnicului Cazimir, avea 23 5o prj. în com. Siliştea.
AL

liudi plătind 188 lei bir anual.»

(Uricariul vol. VII, p. 253):
Ursul, pârâuaș tributar Pârâul lui
R

Gheorghe în com. Preutesci.

NT

Uncesoci, iaz, în suprafața de 40

prj., lângă satul cu acelaș nume
Ursului (Delul), munte între Bros-
format din scurgerea pâraelor
CE

ceni şi Crucea, peste care trece

Recea şi Fundea.
drumul ce legă Brosceni cu
Rarău. Calea e strimtă, cotită
I/

Ungurencei (Dflul), acoperit de (în zig zaguri) şi forte anevoiosă.

tufișuri, în com. Dolhesci.
IAS

Ursului (Pârâul), mic afluent al

Ungureni, partea sudică a satului Bistriţei în com Brosceni.
Gulia.
U

Ursului (Pârâul), mic afluent al

BC

Ungureni, țarina aceluiaş sat. pârâului Negra Broscenilor.

369 369

Ursului, v. Pârâul Prisăcii. Ursului (Pârâul), mic afluent al

RY
pârâului Borca.
Ursului (Delul), în com. Preutesci ;

RA
tufis și pășuni.

LIB
V.

Văcăria, pârâuaș;, mic afluent al Văloica Mare, pârâi; afluent al

ITY
Şomuzului Mare. pârâului Negra Şarului. Are
de tributari pe Vălcica mică,
pârâul Ulmului, Isv6rele Ursă-
Văcăriei (Pârâul), mic afluent al

S
viei. Aprâpe de vârsare pârtă
Negrei Broscenilor.

Vacei (Dfiul), între com. Sasca

ER
numele de Vâlcelele.

Văilcica mică, pârâuaș afluent al

NIV
şi Baia. Păşuni. Din acest deal pârâului Vălcica Mare.
se spune că altă dată se scotea
Văleele, v. pârâul Ghilitârea.
aut.
LU

Vâlcele, valea pârâului. cu acest

Văăurelele,; pisc de munte între nume din com. Brădăţelu.
Râșca Mare și Slătisra, în com.
RA

Bogdânesci. Vâlcelele, v. pârâul Vălcica Mare.

comuna Valea Apei, v. satul Lunca din

NT

Văduţ, deal în pădurea

com. Drăgușeni.
Cristesci,
CE

sat, numit şi Her-

Văduţ, mic pârâuaş. care împre- Vâlea Botez,
meziu, pe moşia cu acelaș nume
ună cu Ruja daiă nascere pârâu-
lui Valea secă din com. Păş- din com. Pleşesci.
I/

cani. Aşedat pe țărmurile pârâua-

şului Flermeziu, num&ră 30 case
AS

ainjilor (Pârâul), mic afluent al în care trăesc 32 capi de fa-

milie sati 126 suflete, din cari
Sascei Mari.
UI

61 bărbaţi şi 65 femel, fiind

podiş în com. Tătăruşi. 40 contribuabili.

Vălciea, ocupă 2 fălci
Vatra satului
BC

Holde și fân.
24
go,124. Diet. geogr. al jud, Suciva.
370 310

şi 15 prj., iar locuitorii sunt satul). Budgetul comunei pe

Y
gospodari de mijloc. 1892—1893 are la venit 2681

AR
Moşia, proprietatea, d-lor Ior- lei şi la cheltueli 2584 lei, iar
dache lurașcu și Gh. Botez, al drumurilor 863 lei venit şi
are 84 fălci mai tot cultivabil, 640 lei cheltueli. Altitudinea

IBR
afară de unele râpi. comunei de la nivel. măr. va:
Improprietăriți în 1864 sunt riază între 335 —360 m. In co-
10 pălmași şi 4 codași stăpâ- mună sunt 70 cai, 156 vaci,

L
nind 27 fălci, 15 prj. 36 boi, 124 oi şi 153 porci
Biserica și şcâla din Pleşesci Forma'i teritorială e aprâpe

ITY
servesc și acestui sat. Drumuri dreptunghiulară întindendu-se de
principale sunt: la Găneni (2 la N. spre S. şi înclinat spre
S..E. E udată de Şomuzul Mic

RS
km.) şi la Valea Glodului (5 km.)
cu afluenții: P. Glodului, P.

-.
Valea Colibei, pârâi; mic afluent Teiului, Lingurari, P. Prisăcii,
IVE
al pârâului Suha Mare, în com. Osoiu, Pietrișului, Grajdului,
Mălini. Lutului şi Racovei.
Moşia, proprietatea d-ei Ma-
UN

Valea cu cale, pârâuaş afluent al ria G. Grecenu, are mărimea,

pârâului Suha Mică, în com. de 1045 fălci, din cari 559 cul-
Mălini. tivabile, 60 fân., 424 fălci pă-
AL

dure, 2 fălci vie.

Valea Glodului, comună rurală Anul din urmă sa cultivat
230 fălci grâă, 200 fălci porumb
R

situată cam în centrul pl. Şo-

muzul, mărginindu-se la E. cu 30 fălci orz. 19 fălci secară şi
NT

com, Silistea şi Dolhesci, la v. cu 80 fălci ovăz. Pădurile sunt de:

com. Giurgesci, la N. cu Buco- fag, mestecăn, plop și anin.
CE

vina și com. Siliştea şi la S$, Improprietăriţi în 1864 sunt

cu com. Preutesci. 25 fruntaşi, 33 pălmaşi şi 26
Formată din satele Valea Glo- codași stăpânind 195 fălci.
I/

dului și Osoiu, cu reședința în Pe teritorul comunei Valea

cel d'întâi. Glodului se află localitatea nu-,
IAS

Populată cu 190 capi de fa- mită Mănăstidra (v. a. n.)

milie sai 880 suflete, din cari
39 israiliţi, fiind 150 contribu- Valea Glodului, sat, numit şi Pâ-
U

abili. “râul Glodului, pe moşia și în

Are o biserică şi o școlă (v. com. cu acelaș nume. Tăbărât
BC
aL 371

pe câstele delurilor Cotârgaşi, chipul lui Greceno fiiiul săpat

RY
Osoi şi în lungul pârâului de în marmură albă, încrustată în
la care 'și-a lua numele, numără monument şi purtând inscripția :

RA
140 case, în care trăesc 132 «George G. Greceano, născut
capi de familie sai 6ro suflete April 1836, decedat 21 Noem-
din cari 300 bărbaţi și 310 fe- bre 1878.»

LIB
mei. Vatra satului ocupă 12 Improprietăriți în 1864 sunt:
tălci, iar locuitorii ai aşeqă- 17 fruntași, 22 pălmaşi şi 12
minte slabe. codaşi, stăpânind aprâpe 131

ITY
Are o şcâlă rurală mixtă, cu fălci.
un învățător plătit de stat, în- Drumuri principale sunt: la
ființată în 1865 frequentată de Giurgesci (21 km.), la Liteni

S
34 şcolari, din 51 băeţi Şi 44 (8 km.), la Siliștea (3 km.) şi
fete cu etatea de șcâlă din co-
mună. |
ER
la Osoiu (1500 m.)
In 1803, «Valea Glodului
Varnav,
a
postelnicului Iordache
O biserică de zid cu înscrip-
NIV
avea 32 liudi, plătind 468 lei
ţia: «Acest sfânt locaş s'a fă. (Uricariul vol. VII,
bir anual.»
cut de proprietarii acestei mo-
p. 255-)
şii Vornicul Gheorghe Greciano
LU

lordache Varnav dărui mo-

și consârta sa Anastasia Grece-
Balș, sfin- şia la botez fine“ sale Anasta-
ano, născută Vasile
sia Balș, devenită apoi Grecenu.
şită la 1851, cu hramul Sf. Ni-
RA

colae. Restorată de George Gre:

Valea Morilor, şes în com. Tătă-
ceano fiul 1877.» E servită de ruși; fânaţ.
NT

un preot şi 2 cântăreți. În cur-

tea bisericei se află monumen- Poenei, v. Vântulesci.
Valea
tul sub care sunt depuse ră-
CE

măşițele pământesci ale fonda- Poenei, pârâi; afluent al

Valea
torilor, cu înscripția: «Aici o- Şomuzului Mare, în com. Dol:
dihnesc robii lui D-gei Vor- hescă, învârtesce o morişcă.
I/

nicul George Greceano, răposat

în 29. April 1851, în vrâstă
AS

sâcă, sat pe moşia şi în

Valea
de 46 ani și Vornicesa Anas-
com. Pășcani. Străbătut de pâ-
asia Greceano născută Balş,
râuașul cu acelaș nume şi la
UI

răposată în vrâstă de 78 ani,

1875.» Monumen.: pâlele delului Dumbrăvei, nu-
la 15 Mart. case, în care trăesc
153
BC

n€gră, având mără

ul e de marmură
 372
32

164 capi de familie sai 603 su- pe Valea pârâului Suha Mare,

Y
flete, din cari 303 bărbaţi și numEră 158 case, în cari trăese

AR
300 femei (9 israiliţi), fiind 142 165 capi de familie saă 685 su-
contribuabili. flete, din cari 338 bărbaţi şi
Vatra satului ocupă 62 fălci 347 femei (6 israiliți), fiind 145

IBR
şi 74 prj. Locuitorii sunt gos- contribuabili. Locuitorii ai aşe-
podari de mijloc. dări bunişsre.
Are o biserică, cu patronul Are o biserică, cu patronu-

L
Intrarea în biserică, zidită în Adormirea M-cei Domnului ser-
1844 de N. Ros. Rosnovanu,

ITY
vită de preotul din Mălini și un
servită de un preot și 2 cân- cântăreţ. Şcâlele din Mălini
tăreţi şi împroprietărită cu 81 servesc și acestui sat,

RS
fălci. Improprietăriţi după legea
O şcâlă rurală mixtă, infin- din 1864 şi 1878 sunt 188 loc.
ţată la 15 Sept. 1883, cu un cu 5671» fălci.
IVE
învățător plătit de comună, fre- Drumuri sunt: la Brosceni
quentată de 31 şcolari. (44 km.) și la Fâlticeni (26 km.)
Improprietăriţi în 1864 sunt:
UN

51 fruntaşi şi 21 pălmași stă- Vama, localitatea de la Gura Slă-

pânind 256! fălci. tidrei.
Drumurile principale sunt: la
AL

Păşcani (7 km.), la Topile (21/ Vamă (La), localitate pe pârâul

km.) și la Conţesci (2 km.). Bogata, în com. Sasca.
R

Valea s6că, Pârâuaşul ce străbate Vămeni, v. satul Dolhasca.

NT

satul cu acest nume; afluent al

pârâului Ermolia. Vămeni, mic afluent al Şomuzu-
lui Mare în com. Dolhasca.
CE

Valea Sinescu, pârâuaș tributar

Șomuzului Mic, în com. Pleșesci.
Vânăt (Delul), munte pășunabil,
Valea Slatinei, v. în com. Şaru Dornei, având
I/

satul Slătidra,
din com Bogdănesci. 1640.7 m. altitudine.
IAS

Valea Vacei, pârâuaș tributar Vânătă (Bâtca), movilă uriaşă, na-

Paltinului, din com. Sasca, turală, în partea satului Negra
Șarului, numită Şes-tina.
U

Văleni, sat, numit şi Satu Noi,

pe moşia şi în com. Mălini; înşirat
BC

Vântuleaci, vale în com. Dolhasca,

 378

RY
formată de Şomuzul Mare. 1 Vârful Ohicerei, piscul deluluicu
se inâi zice şi Valea Poenei, acest nume, pe moșia Stolni-
ceni Costandache.

RA
Vântulesci, v. Satul Dolhasca,
Vârtul Ciubuc, piscul muntelui
| Vărăreni, deal, în com. Bogdă-

LIB
cu acest nume, în hotarul dintre
nesci ; păşuni. Brosceni și Şaru Dorni.
Vărăreni, ponă pe delul cu acest

ITY
Vârful Goil, munte între com.
nume,
Brosceni și Mălini, având 12983
Vărăria, munte, îmbrăcat în pă- m. altitudine.

S
duri de rășinose, între com.
Vârful Ialogiţai, V. Ialogiţa.
Sasca şi Baia.

Vărăria, Obârșia pârâului Cior-

ER
Vârful Păltinigului, Piscul mun-
NIV
saci, în com. Șoldănesci, telui cu acest nume, având
1444.8 m. de altitudine.
Vărăriei, (Piciorul), deal în com.
LU

Sasca, scoborând din muntele Vârful Rusului, piscul muntelui

cu acelaș nume. cu acest nume, în com. Șaru-
Derni, avend 1540 m. altitudine.
Vârâţii, deal cultivabil în. com.
RA

Dolhasca.
Vârful Şarului, Culmea costel cu
acest nume dintre com. Şaru-
NT

Vârăţii, fost sat pe delul cu acest

Dorni şi Brosceni.
nume.
CE

Vârful Şarului, piscul muntelui

Văraticul, munte în com. Bros-
numit.
ceni.
I/

Vârful Stegei, munte intre com,

Văraticul, deal în com. Dolhesci,
Brosceni şi Dorna.
acoperit de pădure de fag.
AS

Vârful Bădei, v. Băda. Vârlam, deal în com. Pășcani, sa-

tul Topile.
UI

Vârful Buzei, v. Buzei.

Vârful cel nalt, munte în com. Vârlam, pârâuaș; mic afluent al

BC

Fărcașa. Iermoliei, în satul Topile.

374 374

Vârnavului (Pârâul), mic afluent lipovenescă, în Băloșesci, fără

Y
al pârâului Bunesci, preot. 3 şcâle rurale mixte.

AR
Budgetul pe anul 1892—1893
Vărsătura, Gura pârâului Boura, are la venit 1412349 lei şi la
din. com. Cristesci. cheltueli 14096.90; iar al dru-

IBR
murilor 4239 lei venit şi 3370
Varului (Pârâul), mic afluent al cheltueli. In comună sunt: 246
pârâului 'Tomnaticu, în com. cai, 660 boi, 402 vaci, 2499

L
Şaru-Dorni. oi, 3 capre şi 181 porci.

ITY
Altitudinea comunei de la ni-
Văscani, comună turală situată velul mărei variază între 320—
la sud-estul pl. Siretul de sus 330 m. E udată de pâraele:

RS
şi la 52 km. de FOlticeni. Se Văscani, Boldesci, Hărmănesci,
mărginesce la E. cu com. Băi- Ciumalul, Drăgoteni, Răgoză,
cent din jud. lași, la V, cu Kecea şi Budăile.
IVE
com. Păşcani, la S. cu com. Suprafaţa e de g9or2 hect.,
Cucuteni (laşi) şi Ruginâsa şi din cari 4001 hect. cultivabile,
la N. cu com. Lespedile și jud. 4651 pădure și restul teren pu-
UN

Botoşani. ţin productiv; mlaștini, râpi etc.

Are forma unui poligon ne- Anul din urmă sa cultivat
regulat. Compusă din satele: 1566 hect. grâă, 1110 hect. po-
AL

Văscani, Boldesci, Hărmănesci, rumb, 651 hect. orz, 602 hect.

Todirescl-Băluşesci, Stroesci şi ovăz, 1 hect. hrişcă şi 81 hect.
R

Laiu, — cu reşedinţa în satul vii. Improprietăriți în 1864 și

1878 sunt 586 loc, stăpânind
NT

de la care i sa dat numele.

Inainte de 1876 forma o sin- 1753 tălci şi 50 prj. afară de
gură comună cu Rugin6sa, cei din Stroesci Laiu, cărora
CE

Populată cu 801 capi de fa: le-a fost lăsată prin testament

milie ce numără 2720 suflete de Sm. Costin moșia în mărime
sai 1523 bărbaţi şi 1197 femei de 210 fălci.
I/

(17.evrei) fiind 771 contribuabili. Locuri însemnate în comună

sunt: Delurile Osozu şi Ceră-
IAS

In tâtă comuna sunt: 15 comer-

sanţi, 9 lăutari, 4 fierari, 2 pie- Zuia, din cari sai scos antici-
trari și mai toţi sătenii sciii a tăți de diii Sturza, Tocilescu,
'Şi lega vasele de vin. Butculescu și Beldicenu.
U

Are 5 biserici ortodoxe cu In marginea apusană a moşiei

BC

3 preoţi și 6 cântăreţi şi una..] Hărmănesci, d'asupra satului

375

Blăgesci din com.Pășcani, se văd şcâlă servă şi sătenilor din Văs-

RY
şi astă-di ruinele unei biserici cani,
mari, despre care unii cred că ar fi Moșia, proprietate a d-lui
tost făcută de către Logofătul General A. Radovici, are 1109

RA
Tăutu Marele diplomat al lui Bog- hect., din cari 858 hect. culti-
dan Vodă, fiul lui Ştefan Cel vabile, 251 pădure.

Mare. Pâte că biserica din Bă-
linesci din jud.
făcută de tatăl Logofătului, care
LIB
Improprietăriţi în 1864 şi 1878
Dorohoiu să fie sunt 78 loc., stăpânind 287 fălci.
Drumuri sunt: la Rugin6sa
(3 km.) şi la Costesci (3 km.)-

ITY
la 1504 a închinat Moldova
Sultanului; ceia ce reiese și
din faptul că tâte datele de la Vasile a Petri (Pârâul lui), afu-

S
biserica din Bălinesci sunt an- ent neînsemnat al Pârâului din
terire acesteia (1504). (v. Dic- Bahnă, în com. Stolniceni.
ţionarul judeţului Dorohoiii.) ER
Alţii spun că acestea ar fi Vatra Heleşteului, mocirlă pe
NIV
ruinele unei biserici săsesci. Nici moşia Baia.
o dată, nici o inscripție, nici
o altă versiune n'am putut afla Velniţă (La), localitate în care a
LU

privitor la ruinele de la Blăgesci. fost o velniță, în com. Preu-

tesci.
Vascani, sat pe moşia și în com.
RA

cu acelaș nume. Veiniţe, fosta fabrică de spirt,

Aşedat pe țărmurile și câstele din com. Dolhasca.
pârâului şi delului Păunesci, nu-
NT

case, în cari trăesc

Velnita, Ruinele desființatei fa-
mă&ră ILL
126 capi de familie sai 501 brici de spirt, în satul Bădiliţa.
CE

suflete, din cari 271 bărbaţi şi

230 femei (2 jidani), fiind 112
Velniţa, fostă fabrică de spirt pe
contribuabili. Vatra satului o-
moșia Stolniceni Costandache,
I/

cupă 35 fălci; iar aşedările lo-

— pe pârâul Gheorghiasa.
cuitorilor sunt slabe.
AS

Are o biserică cu patronul

Sf. Arh. Mih. şi Gavril, zidită Veiniţei (Pârâul), v. Osoiul.
UI

de familia Feştilă, împroprietă- a] Săs-

(Pârâul), „afluent
rită cu 81J2 fălcă, servită de preo- Velniţei
Mici.
tul din Hărmănesci, sat a căii aie
BC

și e
 316
376

Velniţei (Pârâul), afluent al Şo- tul secolului şi Vereșenii, pe

Y
muzului Mare, în com. Preu- moşia și în com. Miroslăvesci,

AR
tesci. : Tăbărât pe ţărmul stâng al
Moldovei, numără 168 case, în
Velniţei (Delul), acoperit de Țarine cari trăesc tot atâți capi de

IBR
în com. Dolhasca. familie sai 682 suflete, din cari
301 bărbaţi și 352 temei. (13
Velniţei (Pârâul), afluent al pârâu- evrei), fiind 205 contribuabili.

L
lui Bădiliţa.
Vatra satului ocupă şo tălci

ITY
și 34 prj., iar așşedările locui-
Velniţei (Dclul), în com. Stolni- torilor sunt slabe.
ceni; cultivabil.
Are o şcâlă rurală mixtă, în-

RS
fiinţată în 1880, cu un învățător
Velniţei (Pârâul), mic afluent al plătit de comună, frequentată
Siretului în com. Dolhasca.
IVE
de 38 școlari, din 40 băeți și
45 fete cu etatea de șcâla a-
Vercicani, localitate pe ţărmul flaţi în rada școlei.
UN

Stâng al Siretului, în comuna O biserică, cu patronul Sf..

Liteni, unde, în vechime ar fi Arhangheli, servită de doi pre-
fost un sat numit ast-fel. O oţi şi 2 cântăreţi și împroprie-
fântână
AL

zidită, esistentă în acest tărită cu 814 fălci,

loc şi ruinele unui pod ce a Improprietăriți în 1864 sunt
fost peste Siret, se zice că ar
R

52 fruntaşi, 69 pălmași și 7
fi operile lui Ştefan Cel Mare. codași, stăpânind 420 fălci, 53
NT

prăjini.
Verde, munte, între com. Șaru-
Drumuri sunt: la Miroslă-
Dorni și Brosceni, îmbrăcat în
CE

vesci (6 km.) şi la Ciohoreni

pădure de reșinâse, are 1530
m. altitudine. (5375 m.)
In 1803, «Vereşenii, a d-sale
I/

Logof. Jordache Canta avea

Verde, deal lângă satul Mihăesci.
IAS

40 liugi, plătind şI6 lei bir

anual.» (Utricariul vol. VII, p.
Verdele, munte între com, Bros- 248).
ceni și Mălini,
U

Viea, deal cultivabil, în com. Bră-

Verşeni, sat, numit
BC

pe la începu. dățelu.
eh
37
377

RY
Via Perjerului, piscul d€lului Vizunea, pârâuaș tributar Reş-
Preluca, pe moșia Stolniceni cuţei.
Costandache.

RA
Vlădesci, fost sat în com. Preu-
Viei (Dclul), în com. Rădășeni;
tesci, la gura pârâului cu acest
ţarine.

LIB
nume.

Viei, (Dclul), în com, Preutesci.

Acoperite de pădure de fag. Vlădesoi, pârâi; afluent al Șomu-

ITY
zului Mare, în com. Preutesci
având de tributar pe Pârâul
Viei (Delul), pe care se află via
Prisăcei.
proprietăţii Hârtopu.

S
Viei (Dclul), între com. Dolhesci
şi Dolhasca; cultivabil.
ER
Vlădesei, deal în com.
parte pădure, parte culturi.
Preutesci,
NIV

Viei. (Dclul), în com. Pleşesci; Vlădesci, mlaștină de 2 prj., aco-

cultivabil. perită de rogoz, în aceași co-
LU

mună. .,
Viişora, delul ce servă de imaș
satului Stolniceni Costandache.
Vladnici, pădure de stejar şi fag
RA

în com. Ruginosa (2209 hect.).

|
Vigini (La), localitate în com. Tă-
tăruşi unde se spune că a
NT

fost sat. Volintirilor (Gr6pa), o pesceră na-

turală, aprope de satul Cotâr-
Vişinei (Delul), în com. Pleşesci; gași, strimtă la intrare dar largă
CE

cultivabil. înauntru. În ea S'ar fi ascuns

volintirii în vremea răsmiriţelor.
Viginei (Pârâul), mic afluent al
I/

Somuzului Mare în com. Ple- Vulturesol, pârâi; mic afluent al

AS

şesci. Şomuzului Mare.

Z.
UI

Zabanului (Delul), munte în co- cat în pădure de reșin6se, parte

BC

muna Șaru-Dorni, parte îmbră- stânci.

378 378

Y
Zaharia (Pârâul de la Dumitru) pe un canal din Moldova. Are

AR
— în com. Stolniceni; afluent 6 pietre, aducând proprietăţii
neînsemnat al Pârâului din 6— 8000 lei venit anual.

A
Bahnă.

IBR
Zsilie, fost han pe pârâul Balta (
Zăvoiu Noi, pe şesul drept al Porcului, din com. Şiliştea.
Siretului în comuna Stolniceni.

L
Zeilie (Pârâul lui), vedi Balta Por-

ITY
Zavu, o parte din moşia Cristesci,
cului
de ambele ţărmuri ale Moldo-
vei, în jurul morii cu acest

RS
nume. A fost răzăşia unui re Zeton, Băltâgă pe șesul Siretului,
care Zavu, despre care, spun în suprafață de 3 prj., în com.
bătrânii că ar fi fost naş lui Lespedi.
IVE
Mihai Sturza. Când tatăl aces-
tuia cumpără Cristesci, dădu Zeton, mlaștină în com. Dolhasca.
visită vecinului s&ă Zavu, Mihai în suprafața de 200 m. patr.
UN

fiind prunc pe atunci.

Zavu mişcat de marea cinste Zeton (Colacul lui), un cot al râu-
ce i se făcea, în entusiasmul
AL

lui Siret, în com. Dolhasca.

săi, eși însoţit de visitatorii săi
şi luând o secure o aruncă spre
R

Zimbroea, Bălt6gă în com. Dol-

cele patru punte cardinale şi
hasca, din care-și ia nascere
NT

unde cădu securea făcu câte un

pârâul 'Turbăţica.
semn, trase ast-fel un patru la-
ter și dărui Prinţişorului Mihai
CE

acea parte din răzăşia sa, me- Zimbrului (Piatra), stâncă. Intre
nindui să i se întindă moşia vârful Rarăului şi Pietrele D6m-
de tus patru părţile ca lumina neă, în com. Brosceni, se află
I/

s6relui. o stâncă uriașe, numită ast-fel,

Zavu cu limbă de mârte dărui se zice, de la un zimbru ce,
IAS

lui Mihai Sturza și restul r&- urmărit de câni, ar fi cădut de

zăşiei lui, punându-i condițiunea pe dânsa în prăpastie şi s'ar
ca nici o dată să rfu-i schimbe fi sdrobit.
U

numele.
BC

Zindea, pădure de stejar pe moşia

Zavului (Morile), în com. Cristesci, Văscani.
379 379

RY
Zoita, pârâuaş tributar pârâului ŞI bărbați şi 54 femei, fiind
Recea din com. Văscani. 30 contribuabili. ”

RA
Biserica din Ortâea și şcâlele
Zorilă (Movila lui), deal în com. din Gura Negrei servesc și a-

LIB
Bogdănesci; huceag și pășuni. cestui sat. Locuitorii răzăşi și
buni gospodari.
Zugreni, sat pe moşia şi în com. Singurul drum principal e cel

ITY
Dorna. Imprăştiat pe ţărmul ce duce la Sunători (2 km.).
drept al Bistriţei, numără 24 In acest sat, din malul Bis-
case, în care trăesc 26 capi de triţei, iese un isvor de apă pu-

S
familie saii 105 suflete, din cari ci6să,

ER
Biblie ee i 20
NIV

Cota veche!
LU
RA
NT
CE
I/
AS
UI
BC
379 379

RY
Zoita, pârâuaş tributar pârâului ŞI bărbați şi 54 femei, fiind
Recea din com. Văscani. 30 contribuabili. ”

RA
Biserica din Ortâea și şcâlele
Zorilă (Movila lui), deal în com. din Gura Negrei servesc și a-

LIB
Bogdănesci; huceag și pășuni. cestui sat. Locuitorii răzăşi și
buni gospodari.
Zugreni, sat pe moşia şi în com. Singurul drum principal e cel

ITY
Dorna. Imprăştiat pe ţărmul ce duce la Sunători (2 km.).
drept al Bistriţei, numără 24 In acest sat, din malul Bis-
case, în care trăesc 26 capi de triţei, iese un isvor de apă pu-

S
familie saii 105 suflete, din cari ci6să,

ER
Biblie ee i 20
NIV

Cota veche!
LU
RA
NT
CE
I/
AS
UI
BC